Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Eserghep Gelil şi Gheorghe Albu, secretari, şi, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 193. Sunt absenţi 138 deputaţi din care 25 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni - 26 iunie, marţi - 27 iunie şi joi - 29 iunie 2006; programul de lucru pentru perioada 26-30 iunie 2006; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 22-26 iunie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Înainte de a trece la pct.2 de pe ordinea de zi, am primit o solicitare de intervenţie din partea domnului deputat Bogdan Pascu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Pascu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doar un simplu anunţ. Doream să vă informez că în şedinţa Grupului parlamentar al Partidului Conservator de astăzi, noi am luat decizia ca, începând din acest moment, liderul Grupului parlamentar al Partidului Conservator să fie domnul deputat Bogdan Ciucă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Vă informez, de asemenea, că, de la orele 18,40 până la orele 19,30, va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate mmembrilor Guvernului, iar de la orele 19,30 la ora 20,00, va avea loc prezentarea, pe scurt, a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La pct.2 al ordinii de zi avem dezbaterea Moţiunii simple iniţiate de 57 de deputaţi.

În legătură cu dezbaterea acestei moţiuni, Biroul permanent şi comitetul liderilor au stabilit următoarele: moţiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari; Guvernului i se vor rezerva 45 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat; deputaţii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziţie câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceştia, ori care poate fi cedat grupurilor parlamentare.

În raport cu numărul deputaţilor fiecărui grup parlamentar la începutul legislaturii şi al deputaţilor care în prezent nu fac parte din aceste grupuri, timpul maxim afectat pentru dezbatere este după cum urmează: Grupul parlamentar al P.S.D. - 38 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L. - 21 de minute; Grupul parlamentar al P.D. - 16 minute; Grupul parlamentar al P.R.M. - 16 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 7 minute; Grupul parlamentar al P.C. - 6 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 6 minute; deputaţii fără apartenenţă la grupurile parlamentare - 5 minute.

Supun aprobării dumneavoastră această propunere de repartizare a timpului maxim pentru dezbaterea moţiunii.

Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă propun să votăm prin ridicare de mâini.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat timpul maxim de dezbatere.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă cineva dintre semnatari îşi retrage semnătura de pe moţiune. Vă mulţumesc.

Nici unul dintre semnatari nu doreşte să-şi retragă semnătura.

Vă reamintesc faptul că, la moţiunile simple, nu se pot depune amendamente.

Dau cuvântul, pentru prezentarea moţiunii simple, doamnei deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor constată situaţia gravă în care se află învăţământul la 500 de zile de la instalarea actualului Guvern.

Este evident astăzi că Alianţa D.A. a câştigat voturile profesorilor cu promisiuni pe care, ulterior, le-a ignorat: alocarea a 6 procente din produsul intern brut pentru învăţământ, dublarea salariilor profesorilor, eliminarea ingerinţelor politice, promovarea parteneriatului social pentru reconstrucţia sistemului educativ românesc şi multe altele.

În acelaşi timp, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor constată că educaţia a devenit teatrul bătăliei politicianiste între P.N.L. şi P.D.

Disputele dintre primul-ministru şi ministrul educaţiei şi cercetării sunt de notorietate publică şi afectează grav buna gestionare a sistemului de învăţământ.

Angajamentele semnate cu toate sindicatele din învăţământ nu au fost respectate, opinia publică asistând la dispute sterile care nu au adus fondurile necesare, întrucât Guvernul îşi contestă propriile proiecte. Aceasta este o dovadă clară a unei guvernări lipsite de coerenţă, de responsabilitate, în incapacitatea de a-şi respecta angajamentele. Mai mult decât atât, disputa dintre cele două partide pune şi instituţiile statului în imposibilitatea menţinerii credibilităţii, autorităţii şi funcţionalităţii normale în folosul cetăţenilor.

A fost doar o problemă de timp ca dezorganizarea propagată treptat în sistemul de învăţământ să producă evenimente grave, cum este cel petrecut în ziua de 17 iunie, când un ziarist a ajuns în posesia subiectelor pregătite de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare din Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru testarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a.

Un astfel de eveniment decredibilizează un examen naţional, în care sunt implicaţi aproape un sfert de milion de elevi, cărora, adăugându-le doar părinţii şi bunicii, ajungem la aproape 10% din populaţia ţării.

Neîncrederea şi emoţia generată de eveniment au adus elevii, părinţii, dar şi profesorii în situaţia de a suporta o bătălie politicianistă şi iresponsabilă, de care nu se fac vinovaţi. Desigur, nu este dificil răspunsul la întrebarea: ce guvernează actuala Putere? Relaţia din interiorul Alianţei, sau interesul major al populaţiei?

Pe cât de simplu este răspunsul, pe atât de grav şi neacceptabil este rezultatul care arată dispreţul faţă de educaţie şi faţă de interesul populaţiei.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat cere membrilor Camerei Deputaţilor să sancţioneze lipsa de responsabilitate faţă de un domeniu cu o atât de mare sensibilitate, cum este domeniul educaţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Rog reprezentanţii grupurilor parlamentare să se înscrie pentru luările de cuvânt la secretariat, astfel încât să avem lista cu reprezentanţii care doresc să intervină.

În continuare, are cuvântul domnul ministru Mihail Hărdău, din partea Guvernului.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mihail Hărdău:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Moţiunea "Educaţia - victimă în lupta dintre P.N.L. şi P.D.", depusă recent de către parlamentarii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, are marele merit de a evidenţia, nu atât lipsurile sau pretinsele erori ale actualului Guvern, cât şansa de a ne oferi oportunitatea unei comparaţii sincere între ultimii patru ani de guvernare ai Partidului Social Democrat şi cele 500 de zile de guvernare D.A.

Moţiunea este un bun prilej de dezbatere pe tema învăţământului, fapt ce va reconfigura, sper eu, gândurile fiecăruia dintre noi şi acţiunile viitoare ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Doresc ca dezbaterea să fie sinceră şi profundă, să depăşească, în sfârşit, stratul superficial al analizelor conjuncturale şi să abordeze esenţa problemelor. Nu pot, însă, ignora substratul politic al acestei moţiuni, fapt ce mă obligă să-mi nuanţez răspunsul.

Moţiunea este simplă - şi la propriu, şi la figurat. În aproximativ două pagini, iniţiatorii evaluează un domeniu de maximă complexitate, dar eludează argumentaţia, păstrând doar cadrul general de exprimare. De acest mod de abordare am luat cunoştinţă prin majoritatea interpelărilor parlamentare, în care se folosesc cu nonşalanţă termeni, precum: haos, colaps, degringoladă, catastrofă etc.

Nu pot să nu observ că Partidul Social Democrat, prin iniţiatorii acestei moţiuni, încearcă să dea impresia că este un partid justiţiar şi, prin câteva lozinci uzate, deplânge starea învăţământului, uitând cu uşurinţă că boala cronică de care suferă acesta se datorează, în primul rând şi în primul rând, majorităţii membrilor Partidului Social Democrat, care au deţinut mult timp puterea de decizie în educaţie.

În februarie 2006, aţi schimbat culoarea de fond din albastru în roşu, adevărata faţă a culorii politice şi trebuie să recunosc că, prin manifestul social-democrat lansat, aţi avut demnitate şi eleganţă, afirmând - citez de pe site-ul dumneavoastră: "Am greşit şi am dezamăgit în multe rânduri". Vă refereaţi la cei patru ani de guvernare. Şi, acum, după 500 de zile, aşteptaţi de la noi rezultate spectaculoase?! Unde erau, atunci, analiştii şi experţii dumneavoastră în educaţie? La sfârşitul acestei luni, bugetul alocat educaţiei va fi de 4,4 procente din produsul intern brut. O rectificare de 555 milioane lei RON în luna mai, respectiv 1.342 milioane lei RON în luna iunie.

În această situaţie, la jumătatea acestui an, putem să comparăm procentele din buget alocate educaţiei de actualul Guvern, cu cele ale guvernării anterioare, care au fost: 3,6% - în 2001 şi 2002; 3,5% - în 2003, respectiv 3,3% în 2004.

Potrivit statisticilor europene, în 2001, România, la fel ca şi Bulgaria, avea cel mai scăzut procent din produsul intern brut, dintre toate ţările membre sau în curs de aderare la Uniunea Europeană.

Alianţa D.A. a primit creditul electoratului cadrelor didactice în primul rând pentru că, intelectuali fiind, se săturase de profitorii şi corupţii de care încercaţi, din răsputeri, să vă debarasaţi.

Vă urez sincer să reuşiţi!

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

"se săturaseră"; sunt mai mulţi.

Domnul Mihail Hărdău:

"se săturaseră"; vă mulţumesc. (Rumoare, vociferări)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să asiguraţi liniştea în sală? Vă rog, domnule ministru. Vă rog să nu faceţi dialog cu domnul ministru. Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Hărdău:

Sunteţi mulţumit.

A pretinde că profesorii au preferat Alianţa D.A., doar în speranţa dublării salariilor, constituie o jignire la adresa unei categorii sociale, ale cărei nevoi se situează deasupra planului material şi se cantonează, preponderent, în cel spiritual şi intelectual.

Profesorul are un mare potenţial de apostolat, iar politicianul ar trebui să ia lecţii de la el. Acuza ingerinţelor politice venite din partea unui partid în care, în perioada premergătoare alegerilor generale, se practica demiterea ad-hoc, pe criteriul refuzului de înregimentare este, pe cât de ridicolă, pe atât de ipocrită.

Funcţiile-cheie într-un sistem deconcentrat sunt, prin definiţie, de natură politică, fapt pe care, până şi Partidul Social Democrat ar trebui să-l ştie. Din perspectiva managementului educaţional, milităm pentru profesionalizarea funcţiei publice. Dorim să menţinem învăţământul în afara jocului politic. Finanţările în infrastructură nu depind de culoarea politică a primarului sau a directorului, ci de nevoile reale ale şcolii româneşti.

Domnilor deputaţi,

În acest sens, trebuie să ştiţi că am deja un certificat de bună purtare. După ce am repartizat 100 milioane euro pentru proiecte şi obiective în infrastructura învăţământului universitar şi preuniversitar, pe bază de criterii prestabilite şi cunoscute, nu am avut nici o sesizare sau nemulţumire. Acest lucru trebuie apreciat.

Parteneriatul social în educaţie şi formare profesională iniţială, promovat prin Ordonanţa nr.115 din 2000, de către Guvernul anterior P.S.D., prevedea obiective generoase pe care le-aţi ignorat. Acum, îndeplinirea lor presupune desţelenirea unui teren lăsat în paragină. Prin grija dumneavoastră, în învăţământ s-a pus accentul pe imagine, fără acoperirea adecvată prin conţinut. Putem aminti documente intitulate: "Reactualizarea strategiei dezvoltării învăţământului"; "Strategia dezvoltării învăţământului preuniversitar"; "Priorităţi strategice ale reformei sistemului educativ din România"; "Programe stratetice". Dintre toate acestea lipsesc elemente esenţiale: diagnoza de sistem, studiile de impact, finanţarea, indicatori specifici de performanţă, metodologii de implementare, evaluare şi revizuire.

Aş dori să mă opresc asupra criticilor aduse strategiilor şi proiectelor educaţionale. Ideea de strategie, ca şi cea de proiect, şi-au găsit referinţa şi aplicaţia cea mai palpabilă în domeniul nostru. În momentul de faţă, prin diferite proiecte, în majoritatea unităţilor de învăţământ există deja echipe care elaborează şi implementează proiecte educaţionale, pe bază de granturi competitiţionale. este total nejustificat reproşul că Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu ar avea nici o strategie clară în ceea ce priveşte dezvoltarea educaţiei şi a proiectelor.

Vă amintesc faptul că, imediat după investire, ministrul Mircea Miclea a lansat strategia ministerului pentru perioada 2006-2008, strategie perfectată de echipa mea în ianuarie 2006, cu acoperire până în anul 2013.

Profesionalismul cu care a fost întocmită strategia noastră are deja rezultate concrete. Avem proiecte naţionale în diferite faze de derulare, dintre care amintesc: reforma educaţiei timpurii, care vizează construirea, reabilitarea a peste 500 de grădiniţe, precum şi formarea specifică a educatorilor; reforma educaţiei timpurii pentru categoriile defavorizate, cu focalizare pe rromi; construirea de campusuri şcolare şi şcoli de arte şi meserii, pentru care s-a realizat deja licitaţia pentru proiectare; platforme, centre, laboratoare de cercetare interdisciplinară, pentru care este lansată competiţia de proiecte; dotare cu material didactic, având ca beneficiari toate unităţile şcolare; optimizarea transportului şcolar pentru achiziţionarea a peste 500 de microbuze şcolare, pentru care suntem în faza de licitaţie.

În acelaşi timp, se derulează toate programele cu finanţare externă începute, a căror valoare depăşeşte, pentru acest an, 90 milioane euro. În cadrul acestora, până acum s-au realizat programul de informatizare a şcolilor de tip gimnaziu, s-a încheiat etapa de dotare cu 11 calculatoare în 3.228 de şcoli, însoţite de programe educaţionale aferente.

În proiectul având drept obiectiv îmbunătăţirea accesului la educaţia de calitate pentru elevii din mediul rural, numai în primele 5 luni ale acestui an au fost implicate peste 29.000 cadre didactice, peste 1.200.000 de elevi şi peste 8.900 de unităţi şcolare.

În proiectul privind reabilitarea infrastructurii şcolare, în anul 2005 au fost finalizate lucrările la 141 de unităţi şcolare şi un cămin studenţesc. Dar, în 2006, până la 31 mai, la alte 42 de unităţi şcolare, plus două cămine studenţeşti, sunt în execuţie peste 200 de unităţi şcolare şi 7 cămine studenţeşti, iar în faza de licitaţie, de asemenea, 5 cămine studenţeşti.

În 10 proiecte finanţate prin Programul PHARE, sunt cuprinse 1.080 de unităţi şcolare cu profil tehnologic.

Nu este de neglijat faptul că, începând cu luna mai 2006, sunt finanţate toate proiectele viabile, demarate în timpul guvernărilor precedente şi nefinalizate până în prezent. Astfel, sunt cuprinse în reabilitare 203 cămine din totalul celor 303 existente, sunt continuate lucrările la peste 400 de obiective în învăţământul preuniversitar şi universitar.

După rectificarea bugetară din această lună, vom demara: program pentru asigurarea utilităţilor în peste 800 de unităţi şcolare; program de dotare a şcolilor cu materiale sportive, echipamente necesare laboratoarelor de chimie, biologie, fizică; program de dotare a laboratoarelor destinate studiilor de licenţă de la universităţi; granturi pentru dezvoltare şcolară, alocare de fond de carte.

Trebuie spus că proiectele ce se desfăşoară în cadrul sistemului de învăţământ sunt proiecte de succes, care au început să-şi dovedească eficienţa.

Vă dau un singur exemplu. În anul 2005, au intrat în bibliotecile şcolare peste 1.200.000 de cărţi, iar, în acest an, şcolile din mediul rural vor fi dotate peste 2 milioane de planşe didactice, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, şi peste 170.000 de hărţi şcolare, de asemenea, în ambele medii şcolare. Am demara programul de excelenţă care va crea poli de performanţă în cercetarea românească cu efecte în creşterea competitivităţii în spaţiul european al cercetării. Pentru acest program, în 2006 sunt alocate 481 milioane lei RON, de patru ori mai mult decât în anul precedent. Pe ansamblu, pentru 2006, Ministerului Educaţiei şi Cercetării i-au fost dublate fondurile.

Obiectivele parteneriatului social, evocate în moţiune, se regăsesc în: structurile instituţionale recent create după promovarea Ordonanţei nr.78, aprobată prin Legea nr.87 din 2006, Legea asigurării calităţii educaţiei; prin Legea studiilor universitare şi a studiilor doctorale şi de masterat; prin strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar.

Despre acest ultim punct s-a discutat mult şi au fost organizate numeroase dezbateri publice. Descentralizarea învăţământului a debutat cu adevărat în toamna anului 2005, în trei judeţe pilot: Dolj, Harghita, Iaşi, fiind în faza de pilot realizarea unui sistem de finanţare pe elev, mai eficient decât sistemul de finanţare actual, bazat pe numărul de posturi.

O descentralizare reală va recalibra şcoala românească, va conduce la creşterea răspunderii publice şi va implica, în luarea deciziilor, comunitatea locală: autorităţi, mediul de afaceri, părinţi.

Domnilor deputaţi,

Am o colaborare bună cu personalităţi din tot spectrul politic şi structural, sunt un om neconflictual. Nu agreez duelurile verbale, cearta publică, ceea ce aţi putut constata în primele 5 luni ale mandatului meu. Dar, pe fondul nefinanţării proiectelor deja elaborate, conform angajamentelor asumate prin acordul cu federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramură învăţământ, au apărut diferenţe de abordare între mine şi premier.

Acest fapt s-a concretizat cu câteva florete verbale, să recunoaştem, destul de maliţioase, de tip universitar, cărora li s-a dat, poate, prea multă amploare. Deosebirile de puncte de vedere exprimate public şi elegant surmontate, au fost cunoscute tocmai datorită transparenţei în care lucrăm. Atât premierul, cât şi eu, avem abordări care, în final, urmăresc interesul comun: finanţarea învăţământului românesc conform promisiunilor făcute de Guvern.

Pretindeţi că aceste diferenţe de păreri afectează grav buna gestionare a sistemului. Fals! Noi nu suntem un partid unic, noi nu suntem un partid-stas. Problema de fond este finanţarea atât în infrastructură, cât şi în promovarea reformelor de conţinut.

Miniştrii educaţiei pot fi schimbaţi în ce ritm doriţi, indiferent de guverne, dar asta nu conduce automat la rezolvarea problemelor din educaţie.

În mod eronat, vădit tendenţios, se induce ideea că nu ar fi fost onorate angajamentele asumate de către Guvern prin acordul cu federaţiile sindicale.

Doresc să fie bine înţeles faptul că doar unul dintre cele 7 puncte nu a fost îndeplinit. Ne referim la legea salarizării, aflată pe rol, a cărei elaborare este mult mai complexă în raport cu previziunile optimiste avansate în toamna anului 2005.

În privinţa acordului semnat de Guvern cu federaţiile sindicale, am îndeplinit integral şi la termen 5 dintre revendicările cuprinse în acord şi parţial revendicarea privind finanţarea infrastructurii.

La finele lunii iunie, Capitolul "Investiţii" al Ministerului Educaţiei şi Cercetării va avea o finanţare suplimentară de peste 1.897 milioane lei RON, sumă ce depăşeşte cumulativ investiţiile din educaţie ale ultimilor 14 ani. Este şi va fi realizarea de substanţă a Guvernului nostru. Investiţiile de azi în educaţie îşi vor dovedi justeţea peste ani. Doar în acel moment se vor putea emite, în cunoştinţă de cauză, judecăţi de valoare.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.17 din 2006 a făcut posibilă plata diferenţelor salariale pentru cadrele didactice. A fost rezultatul unei munci titanice, care a presupus recalcularea a peste 10,5 milioane de salarii lunare distincte. Şi, totuşi, pe tot traseul elaborării cadrului normativ şi a fişelor de salarizare, am fost acuzat, în mod nejustificat, că nu finalizăm la termen obligaţia din acord. Timpul a confirmat calitatea muncii echipei noastre. În prima lună de acordare a diferenţelor salariale, au existat disfuncţionalităţi în majoritatea judeţelor. Nepriceperea, conflictele politice locale şi lipsa de colaborare dintre consiliile locale, consiliile judeţene şi inspectoratele şcolare judeţene au generat întârzieri la plată.

Au existat şi judeţe în care plata diferenţelor salariale s-a făcut integral şi la termen, fapt care a demonstrat eficienţa cadrului normativ şi a metodologiei de aplicare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Mă întreb retoric: cu foloseşte această permanentă culpabilizare a activităţilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării? Foloseşte elevilor? Nu. Foloseşte profesorilor? Nu. Foloseşte educaţiei? În nici un caz. Dar sunt grupuri de interese care nu doresc binele învăţământului românesc, care au alt tip de interes. De fapt, consider că se încearcă în mod forţat, fără acoperire în realitate, crearea artificială a unor stări de nemulţumire în sistem, cu finalizare politico-electorală.

În privinţa evenimentului recent petrecut cu ocazia preluării plicurilor cu subiecte pentru testele naţionale, am recunoscut gravitatea acestuia. Tocmai de aceea, reacţia noastră de sesizare a organelor de poliţie, de asumare a responsabilităţii şi de solicitare a anchetei cuvenite a fost promptă.

La Serviciul Naţional de Examinare şi Evaluare, organism independent, cu personalitate juridică, având atribuţii precise în ceea ce priveşte evaluarea, secretizarea şi distribuirea în teritoriu a plicurilor cu subiecte pentru toate tipurile de examene naţinale, atât ale elevilor, cât şi ale cadrelor didactice, este în derulare o anchetă administrativă internă.

Ni se reproşează dispreţul total faţă de educaţie, în condiţiile în care eforturile noastre sunt vizibile, aspect apreciat oficial şi de către federaţiile sindicale, care nu pot fi suspectate de partizanat în raport cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Acest comportament onest dovedeşte verticalitate şi doresc să le mulţumesc public, pentru că le-am simţit aproape de educaţie, de interesele acesteia.

Situaţia din sistemul de învăţământ prezentată în Parlament de către Preşedintele Traian Băsescu este reală. Dar este nedrept să asociem această stare de fapt celor 500 de zile de guvernare. Considerăm că avem voinţa şi puterea de a o îmbunătăţi, numai în condiţiile unei stabilităţi administrative. Concomitent, nu putem face abstracţie de inerţia sistemului, care opune rezistenţă la orice modificare. Este nevoie de schimbare şi, pentru a o face posibilă, este necesar şi sprijinul întregii clase politice.

Apreciez că lipsa de maturitate politică, o anumită inconştienţă, toţi sunteţi părinţi, a determinat permanenţa atacurilor virulente la adresa tuturor miniştrilor educaţiei din ultimii 15 ani. Am revăzut raportul privind preluarea guvernării din iunie 2005 şi putem afirma că o parte dintre angajamentele neîndeplinite de dumneavoastră au fost realizate de noi, în această perioadă. Am constituit organismul intermediar pentru gestionarea fondurilor structurale, au fost unificate agenţiile Leonardo Da Vinci şi Socrates, a fost elaborată Legea privind ciclul II al studiilor masterale.

În Programul de guvernare 2005-2008, este exprimată intenţia de revizuire a legislaţiei în domeniul educaţiei. Din acest motiv, din luna februarie 2006, Ministerul Educaţiei şi Cercetării finanţează prima cercetare ştiinţifică de mare amploare, având drept scop diagnoza sistemului educaţional, în vederea fundamentării deciziilor privind dezvoltarea învăţământului preuniversitar. Se are în vedere analiza politicilor educaţionale şi curiculare, a percepţiilor şi atitudinilor cadrelor didactice şi ale elevilor, a cadrului de referinţă privind construcţia curriculumului, oportunitatea dezvoltării educaţiei timpurii.

Este adevărat că, la această etapă, curriculumul, învăţământul preuniversitar este prea încărcat şi, de aceea, Consiliul Naţional pentru Curriculum, împreună cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, au elaborat deja, pentru anul şcolar 2006-2007, o nouă schemă curriculară, ce cuprinde: trunchi comun, curriculum diferenţiat şi curriculum la decizia şcolii.

La prezentarea ultimei moţiuni de cenzură, am aflat că sunt de pe altă planetă şi, sincer, m-am bucurat că sunt perceput aşa. Această planetă există în mintea mea, unde nu este nici corupţie, nici căpătuială, unde cinstea şi corectitudinea au un loc bine definit. Vin de pe o planetă unde munca este preţuită, unde onestitatea şi bunul-simţ îmi guvernează acţiunile.

Am reuşit să cunosc planeta celor de care dumneavoastră încercaţi să vă debarasaţi, care nu-mi aparţine. În jurul acestora a fost strivit tot ce este cinstit şi drept. Umbra acestor coloşi ai corupţiei şi ai minciunii a făcut mult rău învăţământului.

Da, domnilor semnatari ai moţiunii simple! Singurul adevăr din moţiune este că nu aparţin planetei voastre şi nu mă veţi înţelege niciodată. Facem parte din lumi diferite şi eu mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dăruit acest loc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

O voce din sală:

Corect!

Domnul Mihail Hărdău:

Sunt bucuros.

Preluarea mandatului meu de ministru a avut loc într-o perioadă de criză. Noi plătim erorile celor care ne-au precedat. Spre exemplu, numai diferenţele de salarii datorate calculului greşit al salariilor din ultimii 4 ani totalizează 630 milioane lei RON, sumă ce depăşeşte bugetul cercetării ştiinţifice din anul 2005.

Pentru că în moţiune v-aţi referit la 500 de zile, mă simt obligat să vă reamintesc, domnilor parlamentari semnatari ai moţiunii, că, din neglijenţă sau nepricepere, în bugetul anului 2005 nu a fost introdusă suma de 660 milioane lei RON, ce trebuia să asigure promisa creştere salarială din 2004, în urma înţelegerii dintre Guvern şi sindicate. Şi această sumă considerabilă a fost asigurată cu efortul pentru care Guvernul nostru merită toată admiraţia şi respectul cuvenit.

Aveţi acum spre analiză moţiunea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi răspunsul meu. Puteţi să comparaţi, păstrând proporţiile, realizările şi insuccesele din sistemul educaţional, pentru cei 4 ani de guvernare ai Partidului Social Democrat şi cei 1,5 ani de guvernare ai Coaliţiei. Contez pe aprecierea obiectivă şi responsabilă a fiecăruia dintre dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Înainte de a trece la dezbaterea asupra moţiunii, rog Grupul parlamentar al Partidului Conservator şi parlamentarii fără apartenenţă la un grup să indice care sunt persoanele care vor vorbi din partea dumnealor. Domnul deputat Manta, de la Grupul parlamentar conservator?

De la deputaţii fără apartenenţă, dacă va exista vreo propunere, o s-o înregistrez.

Vă informez că s-au depus o serie întreagă de înscrieri la cuvânt.

Începem dezbaterile asupra moţiunii simple.

Dau cuvântul doamnei deputat Monalisa Găleteanu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Domnule preşedinte, am rugămintea la dumneavoastră să restabiliţi mai întâi ordinea în sala de plen.

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, pentru dumneavoastră doamna deputat! (Clopoţel)

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulţumesc mult.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

După ce am ascultat punctul de vedere subiectiv al ministrului educaţiei, daţi-ne voie să vă spunem acum cum stau lucrurile, de fapt, în sistemul de învăţământ românesc.

Mesajul pe care doresc să-l transmit este un apel la responsabilitate şi solidaritate către toţi parlamentarii, indiferent de culoarea politică, mai presus de orice interes de partid, în spiritul susţinerii şcolii româneşti şi a slujitorilor săi.

Programul de guvernare al Alianţei D.A. sau "Dreptate şi Adevăr", aşa cum dumnealor s-au intitulat, promitea fonduri mai mari pentru educaţie, şi anume cel puţin 6% din p.i.b., dublarea salariilor profesorilor şi eliminarea ingerinţelor politicului în promovarea cadrelor didactice în funcţii de conducere. Nu numai că promisiunile din campania electorală nu au fost îndeplinite, dar actualii guvernanţi s-au grăbit să le încalce imediat după ce au preluat puterea. Astfel, la nivelul întregii ţări, au fost schimbaţi toţi inspectorii şcolari generali, şi generali adjuncţi, în jur de 200 de inspectori şcolari şi peste 1 200 de directori de şcoli şi grădiniţe.

Cum s-a putut realiza acest lucru? Foarte simplu, pentru actualii guvernanţi, încălcând pur şi simplu legile ţării, încălcând Legea învăţământului şi Statutul personalului didactic prin care se prevede foarte clar faptul că, în învăţământ, funcţiile de conducere se ocupă prin concurs, iar mandatul astfel obţinut are o durată de 4 ani.

Nu numai că guvernaţii actuali nu au aşteptat îndeplinirea sorocului de 4 ani al mandatului unui inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, directori de şcoală, dar s-au apucat să-i hărţuiască pe aceşti slujitori ai şcolii ameninţându-i cu scăderea calificativului "foarte bine", calificativ pe care aceştia îl obţinuseră pe parcursul întregii cariere didactice, ameninţându-i cu un calificativ mai mic, mai umilitor şi total nemeritat.

Astfel, cadre didactice de un înalt prestigiu moral şi profesional s-au văzut puse în situaţia de a-şi da demisia la apogeul carierei, forţaţi de presiunile guvernării portocalii, încercând în acest fel să-şi salveze onoarea de dascăl şi de om. Iată cum, prin ingerinţa brutală a politicului în viaţa şcolii româneşti, peste 1000 de manageri din întreaga ţară au fost destituiţi abuziv sau au fost obligaţi să-şi dea demisia pentru singura vină de a fi promovat un concurs în timpul guvernării PSD.

Marea nerăbdare a actualei Puteri de a-i debarca din funcţie pe directorii numiţi prin concurs şi care se aflau în derularea mandatului de 4 ani şi înlocuirea acestora cu activişti ai PNL şi PD ne confirmă faptul că actuala guvernare nu are nici o preocupare pentru depolitizarea învăţământului, ci, dimpotrivă, doreşte să transforme şcoala românească într-o scenă politică pentru promovarea intereselor proprii.

Din expunerea de motive pe care am formulat-o şi din argumentele prezentate în moţiune, reiese obligaţia şi datoria constituţională a fiecărui parlamentar care şi-a asumat angajamente în faţa electoratului său ca prin votul pozitiv pe care îl va da astăzi în favoarea moţiunii să-şi exprime susţinerea faţă de respectarea legilor ţării şi faţă de şcoala românească.

Acum avem cu toţii o datorie morală, dar, mai mult decât atât, avem o obligaţie dată de lege faţă de tânăra generaţie şi faţă de întregul corp profesoral al acestei ţări. Să punem punct experimentelor periculoase din învăţământ, să stopăm încălcarea legilor ţării în domeniul educaţiei şi să asigurăm elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice un mediu sănătos pentru muncă şi învăţătură.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Cristian Silviu Buşoi.

Domnul Cristian Silviu Buşoi:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi parlamentari,

În momentul în care am luat hotărârea de a lua cuvântul la această dezbatere pe tema învăţământului, primul lucru pe care l-am făcut a fost acela de a citi moţiunea simplă iniţiată de PSD pe tema educaţiei.

Am avut surprinderea să constat că această moţiune simplă nu este altceva decât o înşiruire de câteva fraze scrise parcă în joacă, lăsând impresia că un consilier de la Grupul parlamentar al PSD a primit sarcina de a redacta pe fugă o moţiune, sarcină pe care a resimţit-o ca pe o imensă corvoadă.

Singura frază care aduce un reproş concret, este cea legată de incidentul cu subiectele pregătite pentru testarea naţională a absolvenţilor de clasa a 8-a ajunse în mâinile unui ziarist, dar, domnilor şi doamnelor deputaţi de la PSD, acest incident putea fi cel mult subiectul unei declaraţii politice şi nicidecum subiectul unei moţiuni simple.

Este un demers politicianist demersul PSD de a iniţia o moţiune simplă pe tema educaţiei, în condiţiile în care în toată perioada în care s-a aflat la guvernare nu a făcut nimic, nici pentru reformarea în sens european a învăţământului, nici pentru creşterea finanţării acordate acestui sistem.

Din punct de vedere strategic, atâta timp cât s-a aflat la guvernare, PSD nu fixat, din păcate, pentru învăţământul românesc nici un obiectiv strategic, nu a manifestat nici o intenţie de reformare a învăţământului şi a menţinut şi chiar a consolidat un sistem de dinainte de 1989.

În timpul guvernării PSD, în numele unei autonomii originale, universităţile româneşti au devenit feude, conduse de clanuri şi grupuri de interese, motivate de câştiguri fabuloase. Salarii bugetare de 150-180 de milioane de lei erau lucruri comune în timpul guvernării PSD. Şi, de aici refuzul de a respecta Legea declarării averilor şi a Legii accesului la informaţii de interes public.

Profitând de lipsa unei Legi a lustraţiei, clanuri de extracţie comunist-o securistă au controlat fluxuri financiare importante în educaţie şi cercetare. Şi aceasta ar fi una din explicaţiile pentru care deşi învăţământul a beneficiat de unele fonduri, mai ales din surse externe, beneficiile au întârziat să apară.

Cât despre calitatea programelor de studii, la sfârşitul guvernării PSD, nici una din universităţile româneşti nu se afla în primele 500 din lume. Au devenit doar fabrici de diplome, de multe ori bucăţi de hârtie, fără acoperire în cunoştinţe şi abilităţi.

Stimaţi colegi,

În toată guvernarea PSD nu s-au elaborat nici un fel de criterii unitare, cuantificabile, similare cu cele din ţările Uniunii Europene de promovare a cadrelor didactice din mediul universitar.

În ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, în timpul guvernării PSD, infrastructura şi logistica, în special în mediul rural, au rămas la nivele intolerabile, caracteristice Evului Mediu. Doar 2% din elevii care provin din mediul rural parcurg studii universitare şi doar 15-20% studii liceale. Din cauza subfinanţării, corpul profesoral este îmbătrânit, tinerii evită cariera didactică, profesorii performanţi pleacă spre domenii de activitate mai bine plătite în special în privat.

Centralismul şi birocraţia promovată de PSD, cu nimic mai puţin agresive decât cele existente în regimul comunist, au sufocat şi au anihilat iniţiativele menite de a promova interese şi cerinţe locale, cât şi interesele elevilor şi părinţilor.

Guvernarea PSD a anulat, în bună măsură, descentralizarea şi reforma promovată de guvernarea anilor 1997-2000. Evaluarea şi examenele de absolvire erau de multe ori suspicionate a fi trucate şi contaminate de corupţie, pentru a ascunde adevărul asupra rezultatelor învăţării. Salarizarea s-a făcut după criterii de grade şi vechime, nu după performanţele şi rezultatele muncii, cum ar fi normal.

În ceea ce priveşte înlocuirea pe criterii politice a responsabililor din educaţie, aceasta este ceea ce a făcut Partidul Social Democrat la începutul anului 2000. Mulţi dintre inspectorii şi directorii promovaţi de PSD fiind aceia care în timpul campaniei electorale şi în timpul guvernării PSD pe bani publici şi folosindu-se de toată infrastructura de care au beneficiat, au făcut campanie Partidului Social Democrat şi au timorat pe acei profesori, acele cadre didactice care nu împărtăşeau viziunea lor politică.

În finalul intervenţiei mele, n-aş vrea să intru în detalii privind realizările în aceste zile, acele 500 de zile de guvernare, pentru că aceste lucruri au fost spuse de ministrul educaţiei, domnul Hărdău, dar aş vrea totuşi să punctez câteva chestiuni care mi se par esenţiale. Pentru că Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a înţeles de la bun început că investiţia în educaţie este cea mai profitabilă investiţie.

În loc de 3,4 - 3,7% din p.i.b. cât au acordat guvernele PSD, Guvernul Tăriceanu acordă în acest an aproape 5% din p.i.b, iar în urma celei de-a doua rectificări bugetare, se va aloca pentru învăţământ o sumă egală cu suma întreagă cheltuită din 1990 până în prezent pentru investiţii.

În locul unui dezinteres total pentru soarta cercetării ştiinţifice din timpul guvernării PSD, Guvernul Tăriceanu alocă un buget dublu, înţelegând importanţa strategică a acestui domeniu.

În locul opacităţii şi a lipsei oricărui criteriu în evaluarea universităţilor şi a instituţiilor de învăţământ din sistemul preuniversitar, Guvernul Tăriceanu, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a iniţiat Legea calităţii învăţământului, instrument eficient de evaluare a performanţelor instituţiilor de învăţământul. În locul promovării pe bază de pile şi interese, aşa cum s-a întâmplat şi în guvernarea PSD, în sistem universitar, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat criterii clare de promovare pentru cadrele didactice din sistem universitar. Sigur că aceste reforme trebuie duse până la capăt, pentru că sistemul de învăţământ din România are nevoie de o reformă profundă pentru a avea o şansă în competiţia din lumea globalizată în care trăim. Sistemul de învăţământ are nevoie de competiţie şi nu de imobilism, are nevoie ca reforma să susţină metoda învăţării prin a face şi nu metoda reproducerii cursurilor. Avem nevoie de o salarizare care să-i motiveze pe profesorii să obţin ă performanţe mai bune, iar pentru cadrele didactice din învăţământul universitar, veniturile din cercetare, studii, să aibă o pondere mai importantă şi nu de o salarizare în mare parte standardizată, neatractivă. Avem nevoie de o competiţie între şcoli pentru a atrage elevii şi profesorii cei mai buni avem nevoie de o competiţie între universităţi.

Stimaţi colegi,

Nu am nici o îndoială ca această moţiune simplă va fi respinsă şi încă la un scor categoric. Şi, pentru că atunci când vine vorba de reforma învăţământului, PSD nu are dreptul moral să iniţieze o moţiune simplă. PSD ar trebui, pur şi simplu, să tacă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna deputat Roberta Anastase.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Ştim cu toţii că educaţia este motorul dezvoltării oricărei societăţi care îi înţelege importanţa şi o tratează corespunzător. Modernizarea tuturor ţărilor europene s-a făcut investind în educaţie. De asemenea, studiile relevă că şansele unui individ de a-şi găsi un loc de muncă cresc în corelaţie cu nivelul studiilor.

Cercetările Băncii Mondiale au demonstrat că pentru un dolar investit în educaţie timpurie se obţin beneficii de 7 dolari ulterior. Chiar şi numai din aceste motive, toate aceste argumente ne conduc spre o singură concluzie, anume aceea că investiţia în educaţie şi în instruirea lor este una dintre cele mai profitabile investiţii. Din nefericire pentru PSD, cel care a condus România timp de 10 ani şi care acum scrie moţiuni, educaţia nu a constituit o prioritate şi cifrele relevă această realitate. Dincolo de declaraţiile de partid de Opoziţie, nu trebuie să uităm că, pe vreme guvernării PSD, educaţia a suferit de subfinanţare cronică.

Ştim cu toţii că sistemul de educaţie nu este un sistem care să se autofinanţeze. Prin urmare, e nevoie de voinţă politică pentru a aloca fondurile necesare educaţiei. Partidul Democrat a înţeles că e nevoie de bani pentru a îmbunătăţi condiţiile în care învaţă elevii, pentru a asigura dotările necesare pentru a creşte calitatea procesului de educaţie, pentru a motiva şi instrui mai mult corpul profesoral.

Dragi colegi, noi chiar ne-am luptat să aducem bani în şcoala românească. Pentru a respecta adevărul e bine să mai punctăm două aspecte legate de Partidul Social Democrat. Haideţi, să ne amintim cu toţii că în campania electorală din 2004 aţi promis profesorilor creşteri salariale. Din nefericire aţi omis să le bugetaţi.

În ceea ce priveşte actualul Guvern, noi am găsit, prin nişte furturi substanţiale, resursele pentru a finanţa creşterile promise, sau, haideţi să le spunem, cinstit păcălelile dumneavoastră electorale. Nu a fost uşor, numai dacă ţinem cont că sumele alocate depăşesc nivelul cercetării, nivelul alocaţiilor cercetării la nivel naţional. Iar un al doilea aspect care trebuie menţionat este că, timp de 4 ani, guvernarea PSD a calculat greşit salariile profesorilor, iar acum efortul actualei guvernări se îndreaptă spre a da înapoi banii profesorilor, bani pe care i-aţi luat.

Este pentru prima oară, dragi colegi, când după 1990 un guvern alocă o sumă atât de mare pentru educaţie. Pentru a ne fi mai uşor să comparăm, investiţia actualului guvern în educaţie este mai mare decât suma totalei investită de Guvernul PSD în perioada 2000-2004. În mod logic, şi de aşteptat, creşterea finanţării este corelată cu creşterea calitativă a educaţiei, iar rezultatele suntem convinşi să or să apară cât de curând. Sigur, investiţia în educaţie trebuie să crească în continuare. Şi acest lucru trebuie să-l acceptăm şi să-l susţinem cu toţii.

Partidul Democrat susţine ca în 2008 să ajungem la o investiţie în educaţie care să tindă spre 6% din p.i.b. Vorbim, de fapt, despre o ţintă strategică. Noi trebuie să recuperăm timpul pierdut în educaţie, în mod inconştient, de fosta guvernare. Trebuie să punem la olaltă voinţa politică şi curaj, analiză, prognoză şi construcţie strategică.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Acest obiectiv strategic trebuie să ni-l asumăm cu toţii, întreaga clasă politică, şi să-l susţinem efectiv. Numai aşa proiectele construite pe hârtie vor deveni realitate. Avem nevoie de îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de calitate în educaţie, de conectare a sistemului de educaţie la necesităţile societăţii, în fond de apropierea şcolii de comunitate. Trebuie să încurajăm crearea unui parteneriat între profesori, părinţi, elevi şi autorităţile locale, pentru a reconstrui dialogul firesc la nivelul comunităţilor locale. Acestea îşi cunosc şi îşi definesc cel mai bine nevoile şi pot repune valorile şi exigenţele şcolii româneşti pe făgaşul lor normal.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Partidul Democrat nu poate gira un demers demagogic cum este cel făcut astăzi de PSD, dar invită pe toţi cei care îşi doresc în mod real o educaţie de calitate să susţină, alături de Partidul Democrat, demersurile pentru o finanţare corectă a educaţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, doamna deputat Olguţa Vasilescu.(Gălăgie în sala de şedinţe.)

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă rog să-mi asiguraţi liniştea în sală, domnule preşedinte!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog foarte mult, stimaţi colegi!

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Am început bine.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat, totdeauna începeţi bine.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc. Sunteţi foarte amabil.

Domnule ministru,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc faptul că îmi bine foarte greu să vorbesc la această moţiune mult prea simplă, din păcate, a PSD şi asta pentru că eu cred că situaţia din învăţământ nu se poate expune pe două jumătăţi de pagină. Când am primit textul moţiunii am avut senzaţia că ţin în mână un comunicat de presă. Doar o pagină, La atât se rezumă situaţia critică din învăţământul românesc?

Dacă ar fi să ne luăm după semnatari, cel mai grav lucru petrecut în sistem este greşeala unui funcţionar de a da subiectele de la proba de istorie de capacitate unui jurnalist, care, sigur este o problemă foarte serioasă şi, care merită sancţionată de factorii de răspundere din Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Dar, parcă, totuşi, nu ne aşteptam să devină subiect de moţiune simplă. Asta în condiţiile în care ne dorim ca acest demers parlamentar să nu cadă în desuetudine. Câteva cuvinte aruncate într-o propoziţie despre subfinanţarea din sistem, ceva destul de subtil despre descentralizare şi legea salarizării în învăţământ şi cam aici se termină totul. După ce, evident, se cere demisia domnului ministru Mihail Hărdău.

În ceea ce ne priveşte vrem să fim cât se poate de categorici. Nu este momentul să fie schimbat acum ministrul Hărdău. Şi nu o spunem pentru că am avea vreo simpatie pentru domnia-sa, ci pentru că sistemul este destul de bulversat. În primul rând, de experienţele care s-au făcut pe elevi, pe studenţi şi pe profesori de către toţi miniştrii de după revoluţie. Toţi s-au crezut un fel de Spiru Haret şi au venit să reformeze aruncând, din păcate, la coş ceea ce a fost bun odinioară şi neglijând cea mai arzătoare problemă - subfinanţarea.

În decurs de un an de zile s-au schimbat trei miniştri: Alexandru Athanasiu, Mircea Miclea, Mihail Hărdău, fiecare având o cu totul altă concepţie decât precedesorul său.

Fiecare a pierdut câteva luni bune pentru a se obişnui cu sistemul şi a vedea despre ce este vorba. Şi unii vor să vină şi al patrulea ministru, probabil, cu alte idei, cu alte priorităţi şi în mod sigur mai neexperimentat. Cel puţin în următoarele patru luni, până când învaţă de unde se intră în minister şi până la ce se întâmplă în fiecare cătun din România. În loc să se facă o strategie pe termen lung, pentru sistemul de învăţământ pe care toate partidele o cer, dar nici un ministru nu a întins mâna către ceilalţi şi nu le-a cerut să se aşeze la o masă pentru a o formula, toţi preferă să transforme în cobai elevii şi profesorii şi să abramburească învăţământul după cum le sună lor bine şi europeneşte.

Fac un apel pe această cale şi la PSD şi la partidele aflate la Putere să iniţieze o dezbatere publică, să ştim ce-i aşteaptă pe elevi şi pe profesori şi să se facă un program pentru următorii 10 ani de la care să nu se abată nici un ministru. Dacă doriţi, o putem face chiar sub egida Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor.

Trebuie să susţinem toţi o Lege a salarizării personalului din învăţământ, să aşezăm profesorii în locul pe care îl merită şi apoi să le pretindem calitate.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

O să vă rog să-mi permiteţi să iau o pauză până când domnul preşedinte va restabili ordinea în sală.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Îi rog pe domnii colegi, că doamnele sunt disciplinate, să ia loc în bănci şi să nu discute între dânşii.

Domnule coleg, nu mă obligaţi să fac nominalizări. Vă rog să luaţi loc în bănci.

Chiar şi domnul Stănescu. (Domnul deputat Stănescu stă de vorbă în picioare cu doamna deputat Daciana Sârbu.)

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Observ că numai folosiţi clopoţelul, domnule preşedinte, probabil v-aţi dat seama că aici trebuie un bici ca să restabiliţi ordinea în Parlament.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iau şi ciocanul, dacă vreţi! Da.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Ne exprimăm public acordul faţă de protestele cadrelor didactice, pentru că nu s-au îndeplinit promisiunile făcute sindicatelor şi le vom acorda tot sprijinul politic de care au nevoie. Dar despre această problemă dramatică a cadrelor din învăţământ, moţiunea nu vorbeşte nimic. Aici e de subliniat faptul că promisiunile nu le-a făcut ministrul Hărdău, că această negociere a fost făcută cu girul preşedintelui Traian Băsescu şi că acesta este responsabil moral pentru îndeplinirea lor. Şi, mai trebuie să fac menţiunea că în pofida protestelor noastre din Parlament, procentul promis sindicatelor nu a fost cuprins în bugetul de stat. Ce este mai important? Un incident birocratic sau soarta cadrelor din învăţământ? Asta nu-i priveşte pe semnatarii moţiunii?

Trebuie, de asemenea, să privim cu mare atenţie subiectul descentralizării. Reprezint în Parlament Doljul, unul dintre judeţele pilot pe descentralizare şi pot să vă spun că ne aşteaptă o mare nenorocire dacă vom merge mai departe pe principiile după care se acţionează acum. Profesorii sunt sfătuiţi de directori să nu mai pună absenţe şi să nu mai lase corijenţi sau să nu mai exmatriculeze elevi, chiar dacă sunt recalcitranţi faţă de ei, deoarece şcolile vor primi bani în funcţie de numărul de elevi pe care-i şcolarizează. Şi, vă întreb, unde vom ajunge atunci?

Imaginile pe care le vedeţi la televizor cu profesori bătuţi vor fi la ordinea zilei. Disciplina nu va mai însemna nimic în şcolile din România. Tot descentralizarea va duce la politizarea învăţământului. Directorul va fi numit în funcţie de culoarea consiliului local, dar el va angaja profesorii, el le va stabili salariile şi primele şi el îi va da afară. Suntem pregătiţi pentru aşa ceva? Suntem pregătiţi să renunţăm la titularizarea în învăţământ? Eu cred că nu. Şi mai trebuie gândită descentralizarea şi, de aceea, vă rog să-mi permiteţi să-l felicit pe domnul ministru Hărdău pentru faptul că nu s-a aruncat cu capul înainte să pună în practică acest proiect şi i-a văzut şi punctele slabe.

În Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, anul acesta, au trecut mai multe proiecte de lege care sunt în favoarea profesorilor. Şi asta pentru că am înţeles toate partidele politice să facem politica şcolii. Aşteptăm cadou sesiunea următoare şi de la colegii de la buget-finanţe, bănci, votul favorabil pentru Legea salarizării personalului din învăţământ, ca să le redăm profesorilor demnitatea meritată. Aşteptăm, de asemenea, de la minister noua lege a învăţământului, sesiunea viitoare cu o mai mare autonomie pentru universităţile particulare cărora statul nu le acordă un leu, dar de la care percepe taxe şi impozite şi cu mai multe facilităţi pentru ca dascălii să-şi poată desfăşura activitatea.

Aşteptăm mai mulţi bani pentru învăţământ de la Guvern, aşa cum s-a promis în campania electorală. În timpul limitat pe care l-am avut la dispoziţie, numai la aceste probleme m-am putut referi, din păcate, şi îl rog pe domnul Mihail Hărdău să reflecteze asupra lor, aşa cum îi rog şi pe domnii Tăriceanu şi Vlădescu, ministrul de finanţe, să o facă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mai sunt multe de spus şi de făcut. Lucruri pe care, din păcate, nu le-am regăsit în moţiunea telegrafică a PSD care ar fi putut foarte bine să sune astfel: "Moţiune, stop. Subiecte sustrase, stop. Ziarişti de la Adevărul, stop. Demisia lui Hărdău, stop".

Grupul parlamentar al PRM nu votează telegrame şi nu votează această moţiune mult prea simplă, din nefericire.

Dar Grupul parlamentar al PRM nu dă un CEC în alb nimănui şi aşteptăm de la domnul ministru Hărdău şi de la Guvernul Tăriceanu fapte nu programul Alianţei D.A. care a rămas doar pe hârtie. Grupul parlamentar al PRM se va abţine, stimaţi colegi.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat, şi vă cer scuze în numele colegilor prea nerăbdători să discute între domniile lor, încât să poată aştepta până la sfârşitul moţiunii.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Ferenc Asztalos.

Domnul Ferenc Asztalos:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să încep cu o mărturisire sinceră, fiindcă prima mea impresie, subiectivă, vizavi de această moţiune simplă, era că dintr-o întâmplare nefericită am primit un exemplar nefinalizat. Un exemplar incomplet, fiindcă nu puteam concepe că efortul intelectual al celor 57 de deputaţi poate fi concentrat în 11 fraze. (Aplauze)

După ce am parcurs aceste fraze, am ajuns la concluzia că conţinutul acestei moţiuni nu este în concordanţă cu statutul profesional şi cu cariera profesională a semnatarilor.

Eu credeam că dânşii prin această moţiune vor încerca să demonstreze clasei politice şi opiniei publice că au de fapt o concepţie clară, o strategie coerentă privind reforma sistemului educaţional. Eu mă gândeam că dânşii ne vor vorbi despre necesitatea unei reforme comprehensive, că vor face referire la procesul de descentralizare, la necesitatea reformei conţinuturilor, mă refer aici la planurile, la programele şi la manualele şcolare.

Mă gândeam că vor face o analiză a necesităţii reformei managementului, a finanţării şi nu în ultimul rând vor vorbi despre necesitatea modernizării procesului de pregătire iniţială şi de perfecţionare a personalului didactic.

În locul acestor probleme serioase, doar câteva referiri nesemnificative, colaterale, şi chiar şi aceste afirmaţii fără o argumentaţie serioasă.

Desigur, noi suntem conştienţi că avem mult de făcut în ceea ce priveşte reforma sistemului educaţional. Avem mult de lucru în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, echităţii şi eficienţei proceselor educaţionale, că avem mult de făcut în ceea ce priveşte compatibilizarea finalităţilor, a conţinutului şi a structurii învăţământului preuniversitar cu cel european.

Dar în speranţa că până la sfârşitul mandatului vom rezolva toate aceste probleme şi de fapt că până la sfârşitul mandatului vom reuşi să asigurăm învăţământului, conform Legii învăţământului, 600 din p.i.b. şi că vom elabora şi vom...(Din sală i se strigă să spună şi "la sută") 6% din p.i.b. şi într-adevăr vom realiza, vom reuşi să aprobăm în Parlament Legea salarizării, Grupul parlamentar al UDMR va vota împotriva acestei moţiuni simple.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Pantelimon Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Atât din conţinutul moţiunii simple, cât şi din luările de cuvânt ale antevorbitorilor, a reieşit starea precară a învăţământului românesc, o serie de neajunsuri care sunt o realitate de necontestat a ultimilor 16 ani. Şi această realitate "se datorează" sau este "meritul" tuturor guvernelor post-decembriste care n-au acordat atenţia cuvenită educaţiei şi învăţământului.

Sunt câteva aspecte subliniate, repet, peste care nu se poate trece cu vederea, atât în moţiune, cât şi în luările de cuvânt, o subfinanţare cronică, o lipsă de coerenţă a actului decizional la nivelul ministerului, dar şi a serviciilor deconcentrate, o descentralizare mereu întârziată, care seamănă mai mult a bulibăşeală, şi o alocare anuală aproape constant sub 4% din produsul intern brut.

Aşa cum s-a subliniat, pe bună dreptate, o parte din vină revine, fără îndoială, şi fostei guvernări şi trebuie să recunoaştem, nici actuala guvernare nu şi-a onorat în totalitate promisiunile. Şi aici s-a făcut referire pe bună dreptate la datoria de peste 6 mii de miliarde care a trebuit aprobată, deşi nu fusese înscrisă în construcţia bugetară în anul 2005, la datoriile de peste 3000 de miliarde care au trebuit plătite în 2006 şi care datează din perioada 2000-2004 şi aşa mai departe. Nu insist.

Stimaţi colegi,

Este o realitate, pe timpul Guvernării P.S.D. n-au fost mişcări ample sindicale de protest ale cadrelor din învăţământ, dar eu cred că aceasta nu se datorează faptului că situaţia a fost mai bine condusă, ci cred mai bine controlată. Eu cred că fostul Guvern prin mijloace nu le-aş spune neapărat ilicite, oarecum imorale, a reuşit să deturneze atenţia unor lideri de sindicat, cointeresându-i sub anumite aspecte, de la problemele de învăţământ, de fond ale învăţământului (Aplauze) şi, de ce să n-o recunoaştem, poate şi noi, legislativul, avem o vină. Avem încă în Legea sindicatelor principiul nereprezentantivităţii înscris la loc de frunte, pentru că un sindicat, fie că are 15 membri, fie că are 2000, stă la masa tratativelor după aceeaşi poziţie de egalitate.

Pe bună dreptate, colega Găleteanu a scos în evidenţă o serie de numiri şi de schimbări din funcţii de conducere determinate şi de criterii subiective, trebuie s-o recunoaştem. Dar, distinsă colegă, acesta nu este decât un efect de bumerang a ceea ce s-a întâmplat în 2000-2004.

Să ne amintim că domnului Mischie, de pana, domnului Mischie n-a scăpat nici portarul de la şcoala generală, darmite un inspector şcolar de învăţământ, şi acest lucru, mai devreme sau mai târziu, se plăteşte.

Sigur, asta nu înseamnă că pot fi acord cu anumite excese şi din această perioadă.

Sunt câteva lucruri care totuşi au dat semnalul unei relative îmbunătăţiri a situaţiei, şi acest lucru nu poate fi negat de orice om de bună credinţă: s-au dublat fondurile alocate cercetării, dublat, este un lucru bun; se continuă să se majoreze fondurile alocate infrastructurii din învăţământ, iarăşi este un bun câştigat; a fost un mai mare procent alocat învăţământului, care a permis şi o creştere salarială, e adevărat, modestă, trebuie s-o spunem deschis, dar poate acceptabilă în condiţiile unei restricţii bugetare cunoscute.

Sunt multe lucruri de făcut şi eu cred că mai ales în comisia de specialitate, unde avem oameni de mare valoare, aş zice de erudiţie, o fostă ministră a învăţământului, un om mic la stat dar mare la sfat, chiar un Anghel Stanciu, un mastodont, şi la propriu şi la figurat, şi mulţi alţi colegi care, indiferent de valoarea politică, cred că pot contribui să facem legi bune, legi moderne pentru învăţământul de azi şi de mâine în România.

De aceea, vă rog, şi fac un apel la dumneavoastră, să nu votăm această moţiune simplă şi să dăm gir în continuare actualei conduceri.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Mihai Radan.

Domnul Mihai Radan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Având în vedere faptul că învăţământul este considerat prioritate naţională, şi pentru că acest sector al activităţii sociale a fost lăsat pe ultimul plan, începând de sus şi până jos, şi până la un director de şcoală, Grupul minorităţilor naţionale consideră că acestui sector trebuie să i se acorde o atenţie mai serioasă şi mai responsabilă.

Pachetul de învinuiri pe care moţiunea pe care o dezbatem o aduce actualului Guvern, considerăm că asemenea învinuiri pot fi aduse oricărui Guvern care s-a perindat din 1990 încoace, iar incidentul pe care l-a provocat îndrăzneţul ziarist, îl considerăm o experienţă de viitor în domeniul vigilenţei.

De aceea, facem un apel călduros către toate formaţiunile politice ale Camerei Deputaţilor să ne unim priceperea şi capacitatea şi să facem ceva util pentru învăţământul românesc, în care se încadrează şi cel al minorităţilor naţionale.

Grupul parlamentar nu va vota această moţiune.

Vă mulţumesc. (Din sală i se strigă: "Care grup parlamentar?)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Putem intui că domnul Radan a vorbit în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi îl rog să mă contrazică de la microfon dacă am greşit. (Domnul deputat Mihai Radan confirmă că aparţine Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale) N-am greşit. Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Nicolae Bănicioiu.

Mai aveţi la dispoziţie pentru grup 34 de minute.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Eu n-am luat niciodată premiul I", dar acestea nu au fost vorbele vreunui portar de la Ministerul Educaţiei, ci au fost vorbele preşedintelui României, domnul Traian Băsescu. Şi, de aceea, nu cred că ar trebui să ne mirăm de ce educaţia românească se află în stadiul în care este în momentul de faţă.

Şi, de aceea, propun ca această frază pe care a rostit-o domnul Băsescu să fie considerată ca un leit motiv al educaţiei româneşti şi am să vă spun şi de ce.

Stimaţi colegi,

Vorbim astăzi şi depunem o moţiune pentru educaţie în faţa unor oameni care sunt mult mai interesaţi de motociclete, mult mai interesaţi de petreceri şi mult mai interesaţi de dezbateri sportivo-filosofice cu Gigi Becali. (Vociferări din partea Puterii.)

Unde sunt specialiştii pe care dumneavoastră spuneţi că-i aveţi în domeniul educaţiei? Unde sunt acei profesori care ne vor învăţa cum să educăm studenţii, cum să educăm şcolarii? Poate vine doamna Elena Udrea şi ne spune acum şi ce subiecte să dăm la bac, că tot e la modă.

Competenţa, iniţiativa şi gradul de preocupare didactică, cercetarea, toate acestea au fost înlocuite de amiciţie şi clientelism politic. Nu mai există promovare didactică fără recomandare de la partid. La fel ca până în 1989, chiar dacă râdeţi, aşa este, până şi studenţii, mai nou, iau note în funcţie de adeziunea la P.D. sau nu. Salarii de mizerie, burse micşorate, bursele studenţeşti au rămas la nivelul anului 2003, cămine insalubre, încă stau 5 studenţi într-o cameră. Poate află şi domnul ministru Hârdău cum vrea să intre în Europa. Băi la capătul culoarului, fără aviz de la SANEPID.

Aceasta este realitatea pe care ne-o prezintă colegii din arcul guvernamental într-un mod foarte plăcut. Doctoratele sunt în derivă, reforma propusă de actualul guvern merge într-o direcţie necunoscută.

Dar să vorbim totuşi şi despre realizările echipei de la minister, echipei Hărdău. Greve, sfidarea profesorilor, un viol în incinta ministerului, de care s-a făcut vinovat portarul, cearta cu premierul şi scandalul subiectelor, de care, bineînţeles, tot portarul este vinovat?!

Scuzaţi-mă, dar acestea au fost realizările celor câtorva luni de guvernare ale domnului Hărdău. Şi dacă tot portarul este cel mai important funcţionar de la minister, atunci propunem să-l punem pe el ministru.

Dar mai trebuie să îndeplinească o singură condiţie, nu? Să fie prieten cu domnul Boc.

Caracatiţa din educaţia românească e girată şi apărată de ministrul educaţiei. Şi spun asta pentru că domnul ministru îl menţine în funcţie cu încăpăţânare pe Adrian Gorun, prieten vechi al domnului Mischie, un adevărat naş al sfidărilor şi ilegalităţilor din sistem. Adrian Gorun a parcurs toate gradele universitare din 2001, când era lector la Universitatea "Constantin Brâncuşi", şi până în 2005, când a ajuns rector la aceeaşi universitate.

Dacă îi cuantificăm gradul de eficienţă universitară, vom constata că profesorul Palade e mic copil. Ca rector, el încalcă Legea statutului înaltului funcţionar public, fiind şi rector, şi secretar general al Ministerului Educaţiei.

În consecinţă, aceste lucruri fiind cunoscute deja, iar episodul cu subiectele dispărute, de care sunt de acord cu dumneavoastră că nu este atât de important, dar nu face nimic altceva decât să confirme incompetenţa ce domneşte la minister şi faptul că singura performanţă a actualului ministru a fost ca subiectele de la capacitate şi de la BAC să se găsească acum şi la colţul străzii. Bineînţeles, la preţuri promoţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Horia Toma, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Imediat vă vine rândul, domnule Dumitriu.

Domnul Horia-Victor Toma:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

S-a mai spus şi aici, legat de textul acestei moţiuni, şi eu pot să vă spun că sunt surprins de concizia dusă la maximum a acestui text care reuşeşte în cuvinte foarte puţine să nu spună mai nimic, decât un singur lucru, demisia ministrului învăţământului.

Refuz să cred, pentru că-i cunosc şi-i respect pe colegii mei din Partidul Social Democrat, membri ai Comisiei pentru învăţământ, repet, refuz să cred că au avut ceva de-a face cu acest text, probabil că nu au fost consultaţi. Mi se pare cu atât mai ciudat demersul făcut astăzi dacă mă gândesc la un episod care s-a petrecut în Comisia pentru învăţământ în urmă cu aproape o lună de zile, când, trebuie să recunoaştem, au existat nişte schimburi verbale între premier şi ministrul învăţământului şi preşedinta comisiei noastre, distinsa deputată, doamna Olguţa Vasilescu, a propus ca noi, Comisia pentru învăţământ, să luăm o atitudine publică legată de acest lucru şi chiar să dăm un mesaj de presă în sprijinul domnului ministru Mihail Hărdău.

La acea discuţie, colegii noştri, distinşii noştri colegi din Partidul Social Democrat s-au raliat acestui punct de vedere şi au susţinut cu tărie necesitatea ca noi, Comisia pentru învăţământ să ieşim cu un comunicat de sprijin pentru domnul ministru.

Este foarte ciudat că în mai puţin de o lună de zile, domniile lor s-au răzgândit şi şi-au pus semnătura pe o moţiune în care cer exact contrariul. Aceasta vine să dovedească o dată în plus că ne aflăm de fapt în faţa unui exerciţiu de imagine, exerciţiu care însă se bazează pe un text care, hai să fim serioşi, păcătuieşte în consistenţă mai mult decât ar fi cazul pentru un for cum este Parlamentul României.

Închei prin a vă spune răspicat că noi, Partidul Naţional Liberal, sprijinim eforturile şi ne-am declarat întotdeauna ferm de partea eforturilor pentru creşterea gradului de finanţare şi creşterea calităţii învăţământului românesc. Demersurile care s-au făcut, sumele suplimentare care s-au alocat în acest an sunt o mărturie foarte clară a dorinţei şi a angajamentului nostru politic,

Vreau însă să atrag atenţia asupra unui lucru, mai ales că aici discut cu nişte distinşi colegi care au lucrat, mulţi dintre dumneavoastră în administraţie. Nu prin schimbarea ministrului învăţământului, nu numai prin efortul Ministerului Învăţământului se pot rezolva acele solicitări pe care, într-adevăr, sindicatele pe bună dreptate le-au făcut.

În ceea ce priveşte noua lege a salarizării în învăţământ, stimaţi colegi, ştiţi foarte bine că o lege coerentă a salarizării în învăţământ ar trebui să se facă recorelând salariile din învăţământ cu cele ale tuturor bugetarilor, şi atunci mult mai logic şi mult mai înţelept ar fi să elaborăm o lege care să reglementeze un raport corect al salariilor pentru toţi bugetarii. Dar lucrul ăsta nu putem să-l facem numai cu ministrul învăţământului şi cu Ministerul Învăţământului. E nevoie şi de sprijinul Ministerului Muncii, al Comisiilor pentru muncă şi protecţie socială.

S-a vorbit aici de responsabilitate. Haideţi să ne-o asumăm. Şi nu în ultimul rând, investiţiile în infrastructură. Să ştiţi că m-am ocupat de această situaţie. Capacitatea de absorbţie să ştiţi că este redusă. Deşi foarte multe şcoli, mai ales din mediul rural, au nevoie urgentă de reparaţii, consiliile locale nu au documentaţii pregătite ca să poată să înceapă lucrările şi să absoarbă aceşti bani.

Este iarăşi cazul să-i ajutăm, pentru ca aceşti bani... pentru că altfel, să ştiţi, chiar dacă Ministrul Finanţelor ar aloca cei 1,1 miliarde de euro mâine, ei ar rămâne necheltuiţi până la sfârşitul anului.

Închei spunându-vă că noi, Partidul Naţional Liberal, nu sprijinim schimbarea ministrului învăţământului şi suntem pentru sprijinul educaţiei şi şcolii.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna deputat Monica Iacob Ridzi.

Doamna Monica Iacob Ridzi:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fără îndoială, educaţia are carenţe vechi în ţara noastră. Acest adevăr crud este demonstrat chiar de tonul imperial şi ifosele tendenţioase ale acestei moţiuni. De fapt, e greu să numeşti moţiune, fie ea şi simplă, această simplă coală ministerială, chiar dacă este semnată de atâţia foşti miniştri. Este mai degrabă o jalbă prin care în stilul boierilor lui Lăpuşneanu, aristocraţia psd-istă clamează categoric: "Capul lui Hărdău vrem!"

Graba cu care a fost încropit acest act incriminator al învăţământului românesc este deja imortalizată în analele Parlamentului prin expresia "O dovadă clară a unei guvernări lipsită de coerenţă", în care siluirea gramaticii limbii române este stridentă.

Desigur, învăţământul nostru are metehne grele, dacă până şi foştii miniştri se exprimă dezacordat, în dialectul popular al sectorului 5. Din păcate, moţiunea prezentată nu se pretează la o analiză de fond, pentru că fondul lipseşte cu desăvârşire. Avem în faţă 11 alineate ordonate fotbalistic. Fiecare poartă pe tricou sigla P.S.D.-ului, adică un stol de păsări migratoare, alături de sloganul publicitar "Capul lui Hărdău vrem!"

Am convingerea că discursul domnului preşedinte Traian Băsescu rostit recent în faţa Camerelor reunite constituie un rechizitoriu mult mai clar, obiectiv şi documentat al învăţământului educaţional românesc. De peste 16 ani învăţământul de la noi, asemenea altor aspecte ale vieţii noastre sociale, economice, culturale şi politice, traversează un dureros şi complicat proces de transformare, de adaptare la exigenţele noii realităţi. Nu este uşor. Plătim în continuare tribut unei mentalităţi perimate istoric, unui tradiţionalism bine înrădăcinat, dar păgubos.

Formele moderne de pedagogie intuitivă şi educaţie interactivă pătrund anevoios. Şcoala de altă dată atârnă greu în balanţa progresului. Dar spiritul înnoitor se face deja simţit. Cadrele noastre didactice sunt tot mai implicate în schimburi de experienţă şi programe europene. Desigur, schimbarea la faţă a învăţământului românesc cere timp. La această dificilă problemă, Opoziţia noastră constructivă a găsit însă o rezolvare imediată. "Capul lui Hărdău vrem!"

Guvernările ultimilor 16 ani, indiferent de culoarea lor politică, nu au reuşit să adapteze oferta sistemului nostru educaţional la cererile formulate de piaţa muncii, fie ea internă sau externă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a fost păstorit vreme de 11 ani de P.S.D., timp în care s-a continuat fabricarea în serie a sute de mii de ingineri, jurişti şi economişti, cu mult peste nevoile existente, în vreme ce piaţa muncii cere cu disperare informaticieni competenţi, constructori, zidari, dulgheri, bucătari şi fierari-betonişti.

Vreme de 11 ani, P.S.D. a aruncat praf în ochii opiniei publice, transformând în emblema învăţământului nostru o mână de elevi eminenţi câştigători de olimpiade internaţionale.

Stimaţi colegi din P.S.D., n-aţi suflat o vorbă despre faptul că în toate evaluările internaţionale, sistemul nostru educaţional s-a situat constant în treimea codaşă, că în primele 500 de instituţii de învăţământ superior ale planetei Pământ nu figurează nici măcar o şcoală românească. Nu aţi spus niciodată că ţara noastră, cu o rată de 1,5%, este lider european la capitolul abandon şcolar.

V-aţi complăcut într-un festivism electoral frate cu minciuna, ca nu cumva să vi se ofilească trandafirii. Iată că noi avem curajul să spunem lucrurilor pe nume, dar soluţia găsită de dumneavoastră este de o simplitate înduioşătoare, "Capul lui Hărdău vrem!"

Situaţia este şi mai dramatică în învăţământul rural unde, vă rog să reţineţi, un singur cadru didactic din zece are calificarea cerută de fişa postului, iar jumătate din populaţia şcolară în vârstă de 14 ani nu a obţinut diploma de capacitate, nici nu a promovat testul naţional.

Treaba asta e veche, nu ţine de guvernarea ultimilor doi ani. Întrebare: ce aţi făcut dumneavoastră pentru învăţământul de la sate, în afară de a racola în forţă directorii la P.S.D., transformând şcolile în adevărate celule de partid? Şi, acum, cu nonşalanţă, la o boală generată de guvernarea dumneavoastră aţi găsit antidotul minune: "Capul lui Hărdău vrem!"?

Fireşte, aveţi suficientă grijă să instigaţi iar sindicatele din învăţământ. Sunteţi mai interesaţi să vedeţi profesorii în stradă decât la catedră. Vă reamintim însă şi pe această cale că partidele aflate la guvernare îşi vor respecta oferta electorală, că vom reuşi să acordăm Ministerului Educaţiei şi Cercetării 6% din p.i.b. până în anul 2008.

Dar politicianismul jalnic al acestei aşa-zise moţiuni capătă accente groteşti prin mesajul ei destabilizator. Suntem înaintea aderării României la Uniunii Europene. Acest obiectiv major ar trebui să ne unească prin miza lui copleşitoare, ar trebui să facem tot posibilul pentru a evita adâncirea unei crize politice, singura piedică teoretică în calea aderării.

Stimaţi colegi din P.S.D., cel puţin din acest considerent etic şi patriotic, dacă vreţi, ar trebui să fiţi mai temperaţi. Lăsaţi Coaliţiei dreptul să-şi remanieze Guvernul în funcţie de priorităţile momentului.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În încheiere, vreau să vă mai spun că diviziunea muncii politice a fost stabilită de alegătorii români. Coaliţia are datoria să guverneze, iar Opoziţia să scrie moţiuni, simple şi compuse. La urma urmei, moţiunea este instrumentul de lucru constituţional al opoziţiei.

Aşadar, a dăscăli dascălii din România printr-o moţiune simplă nu este chiar un păcat capital. Se ştie însă că eficienţa şi forţa de persuasiune a unei lecţii depinde mult de autoritatea morală a profesorului. Uitaţi-vă puţin la lista semnatarilor prezentei moţiuni şi veţi descoperi clienţi fideli ai Departamentului Naţional Anticorupţie. Nu ştiu dacă domnul Dan Ioan Popescu este personalitatea cea mai potrivită pentru a ne ţine cursuri de morală creştină.

Cred că moţiunea ar fi câştigat un plus de credibilitate dacă, teoretic vorbind, ar fi fost semnată de domnii Iacubov, Mischie, Gabriel Bivolaru, Dumitru Sechelariu şi alţi apostoli săraci şi cinstiţi ai stângii noastre fost comuniste.

Închei, rugându-vă ca prin votul dumneavoastră să nu-l decapitaţi pe ministrul Hărdău. Lăsaţi-i Coaliţiei dreptul de a-şi reorganiza Executivul aşa cum crede că este mai bine pentru ţară, pentru cetăţeni, pentru viitorul european al României.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am plăcerea de a vă aduce la cunoştinţă că o delegaţie a Paramentului Landului Saxonia Inferioare din Germania, condusă de doamna Heidrun Merk, preşedinte al Comisiei pentru afaceri federale şi europene, vizitează Parlamentul României şi se află alături de noi. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Revenim.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta moţiune trage un semnal de alarmă că şcoala românească nu este pregătită să facă faţă schimbărilor care s-au petrecut în societate.

Slăbiciunea şi haosul care domnesc în sistemul de învăţământ au fost puse în evidenţă cu două zile înaintea începerii testelor naţionale pentru absolvenţii claselor a VIII-a.

Întâmplarea cu sustragerea subiectelor naţionale este mai gravă decât pare, indicând deficienţe procedurale în pregătirea desfăşurării testelor naţionale. Mai mult, evenimentul produs a indus în opinia publică românească, în rândul elevilor, părinţilor şi al cadrelor didactice un semnal de nesiguranţă, care a afectat devastator credibilitatea învăţământului, a şcolii, a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a seriozităţii organizării examenelor naţionale.

De asemenea, demolează încrederea copiilor că pot învăţa carte, că pot promova într-o ţară a valorii, şi nu a minciunii, că pot lua notele pe care le merită. Încrederea elevilor în munca cinstită primeşte o lovitură mortală. 79% din cei menţionaţi mai sus nu au încredere în examenele naţionale, considerând că sunt fraudate.

Fenomenul produs, care nu este singular, demonstrează mediocritatea guvernării "portocalii", a Coaliţiei P.N.L.-P.D.-P.C.-U.D.M.R., mediocritatea funcţională a instituţiilor statului român, implicit a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care nu ar exista fără succesul mediocrităţilor individuale promovate în funcţie, în contextul blestematului de algoritm, care defineşte în România "ciolanului" guvernările de coaliţie.

Atât în structurile din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cât şi la nivelul inspectoratelor şcolare sau unităţilor de învăţământ au fost promovate persoane din clientela politică, membri activi ai partidelor Coaliţiei, care duc o luptă acerbă pentru împărţirea ciolanului, şi nu pentru rezolvarea problemelor specifice învăţământului şi continuarea reformei.

Toate palierele din învăţământul românesc (universitar şi preuniversitar) au devenit teatre de luptă între actualii guvernanţi, cu o intensitate deosebită între P.N.L. şi P.D.

În consecinţă, are loc agravarea suferinţei învăţământului românesc, discreditarea învăţământului în faţa opiniei publice, desconsiderarea şi umilirea corpului profesoral, accentuarea neîncrederii că în învăţământ nu se respectă legea, iar promovările se fac pe baza algoritmului blestemat, pe care vi l-am spus, şi al clientelei politice, colorarea listelor unităţilor şcolare propuse pentru alocarea de fonduri în galben, portocaliu şi albastru, după culorile politice ale inspectorului general, ale inspectorului general adjunct, a primarilor şi a directorilor.

Ministerului Educaţiei şi Cercetării îi lipseşte o strategie şi o viziune pentru învăţământul românesc, în contextul schimbărilor majore survenite în societate şi a integrării României în Uniunea Europeană.

Gestionarea sistemului de învăţământ în cele peste 500 de zile a adus învăţământul într-o criză fără precedent. Preşedintele Băsescu spune un mare adevăr: "Mai mult am cosmetizat decât am continuat reforma".

Programul de guvernare al Alianţei "D.A." pentru 2004-2008, pe probleme de învăţământ, conţine peste 80% din măsurile dispuse, iniţiate şi puse în practică de guvernarea P.S.D. în 2000 - 2004. Enumerăm numai câteva: descentralizarea sistemului de învăţământ, începută de P.S.D. în 2003, pentru că numai prin descentralizare se pot elimina disfuncţiile care există la ora actuală în învăţământ. Este stopată, frânată, redusă aproape la zero de actualii guvernanţi, de actuala conducere a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, de interesele opozanţilor diferitelor partide din Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

De ce? Pentru că ar trebui să se restructureze profund Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi inspectoratele şcolare judeţene, reducându-li-se o parte din competenţe. Stopându-se autonomia şcolilor şi liceelor, inspectoratele şcolare judeţene încă mai desfăşoară o serie de acţiuni care contravin practicilor europene şi cerinţelor Consiliului Europei.

Dau numai câteva exemple: încadrarea cu personal didactic, prin procedurile aplicate, este o cacialma. Eu o consider şi ilegală la ora actuală. Este valoarea unităţilor din învăţământ, nominalizarea directorilor, încadrarea secretarilor şefi de la unităţi de învăţământ se face numai cu acordul inspectoratelor şcolare; încadrarea personalului suplinitor - vă daţi seama, inspectoratele şcolare trimit suplinitori la directori în comune. Ce fel de oameni trimit, cine gestionează? Şi directorul răspunde în faţa comunităţii. Gestionarea RC-urilor.

Un alt obiectiv: generalizarea învăţământului de 10 ani, care este unul din punctele forte ale guvernării Alianţei "D.A." pentru anii 2004 - 2008. Măsura, însă, a fost dispusă şi pusă în practică de guvernarea P.S.D. în anul şcolar 2003 - 2004. Atunci s-a sistat examenul de capacitate şi au fost introduse testele naţionale, măsură pentru trei ani, urmând ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării să schimbe modalităţile de evaluare, de absolvire şi modalităţile de acces în diferite centre de învăţământ, în acord cu documentele europene în materie, adică continuarea reformei.

Ne întrebăm: testele naţionale organizate în această structură mai sunt necesare? Cui folosesc? Pentru anul şcolar 2006 - 2007, în spiritul reformei învăţământului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuia să analizeze raţiunea testelor naţionale în mijlocul unui ciclu obligatoriu de învăţământ. Şi, în consecinţă, să propună alte modalităţi de admitere în ciclurile superioare gimnaziului.

Nu greşesc când afirm că în structurile din învăţământ, programele şcolare, metodele nu sunt armonizate cu cerinţele curente ale societăţii şi Consiliului Europei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Protecţia şi educaţia copiilor nu reprezintă pentru actualii guvernanţi portocalii, P.N.L.-P.D., o prioritate. Dacă în guvernarea P.S.D., 500 - 600 de elevi, cu preponderenţă din mediul rural, foloseau gratuit locuri în taberele şcolare, acum ele au devenit nefuncţionale, din cele 178 fiind pregătite doar 54, sub denumirea de centre de agrement pentru tineret, după cum au fost botezate de tânărul U.D.M.R.-ist care le conduce, restul sunt lăsate în paragină intenţionat, pentru ca membrii taberelor politice P.N.L.-P.D.-P.C.-U.D.M.R. să le împartă.

Guvernanţii portocalii nu pricep că latura instructiv-educativă este mult mai profundă şi trebuie completată şi cu activităţi extraşcolare?

Un alt aspect vreau să vă aduc aminte, referitor tot la testele naţionale. În judeţul Iaşi, din 10.200 de absolvenţi de clasa a VIII-a, au susţinut testele naţionale 7.180, un procent de promovare de 70%, deci aproape 4.900, adică sub 50% din elevii claselor a VIII-a au promovat testele.

Ce se întâmplă cu restul elevilor din clasa a VIII-a, când în foarte multe localităţi din mediul rural au fost desfiinţate şcolile de arte şi meserii. Ce meserie îşi vor însuşi pentru a-şi câştiga existenţa? Nu cumva ei vor ajunge viitori săraci ai României, viitoarele slugi din curţile şi din casele bogaţilor? Aşa înţelege actualul program de guvernare să asigure şanse egale pentru copiii din România.

Voi face o scurtă referire şi la cadrele didactice, care au fost jignite de repetate ori, desconsiderate, descalificate în faţa elevilor şi a părinţilor de actuala putere P.N.L.-P.D., chiar de preşedintele ţării, domnul Băsescu, de premierul Tăriceanu, prin etichetarea lor ca fiind evazionişti, lipitori ai bugetului, de ministrul învăţământului, Hărdău, că au creierele prăfuite, îndemnând părinţii să bată cu pumnul în masă pentru a-i trezi din beţie.

Realitatea este cât se poate de tristă. Alianţa P.N.L.-P.D. a promis dublarea salariilor cadrelor didactice şi nu reuşesc să o pună în aplicare. Majoritatea profesorilor au crezut şi au votat. Profesorii, învăţătorii şi educatoarele au fost manipulaţi de promisiuni deşarte.

Când actualii guvernanţi erau în opoziţie, au fost de acord şi au susţinut frenetic ca, prin lege, învăţământului să-i fie alocat 5% din p.i.b., în 2006, iar în 2007 6% din p.i.b., lege votată de dumneavoastră, cei care aţi fost în mandatul trecut. Prevederile bugetare, însă, pentru anul 2006 reprezintă 88% din bugetul pe 2005, alocat de guvernarea P.S.D., şi 3,78 din p.i.b.

Iată o dovadă că actuala Coaliţie nu era şi nu este pregătită să conducă ţara şi nici să gestioneze realist şi profesionist problemele învăţământului românesc.

În negocierile din noiembrie 2005, Guvernul a oferit 5% din p.i.b. pentru educaţie, doar pe hârtie. În realitate, aceşti bani nu există. Suma promisă, de 1,1 miliarde euro pentru infrastructura şcolară a fost o minciună, deoarece până la ora actuală s-a alocat doar 100 milioane de euro şi reprezentând partea de finanţare a României în programele finanţate de Banca Mondială, programe puse în practică de guvernarea P.S.D.

Doar vreau să vă mai aduc aminte despre violenţa în şcoli, în ultimii doi ani, că a luat o amploare deosebită, manifestându-se prin agresiuni fizice între elevi, între elevi şi profesori şi între părinţi şi profesori.

Cele câteva aspecte pe care vi le-am prezentat demonstrează neprofesionalismul guvernanţilor portocalii, aroganţa şi dispreţul faţă de popor, faţă de elevi, faţă de părinţi, faţă de cei care trudesc la catedră pe nişte salarii de mizerie. Trebuie restructurat din temelii Ministerul Educaţiei şi Cercetării, inspectoratele şcolare, alte organisme din învăţământ, alte organisme care oferă educaţie.

De asemenea, trebuie acordată o atenţie deosebită educaţiei adulţilor. Mai mult, prin acţiunile întreprinse, actuala guvernare distruge tot ce este mai bun: sufletul şi speranţa copilului, viitorul ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Crin Antonescu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Înţeleg că-i mai daţi din timp?

Domnul Crin Antonescu mai are 8 minute şi jumătate din timpul repartizat.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

De 16 ani, tema învăţământului este pentru noi, politicienii, pâine tare bună de mâncat. Este pâine bună de mâncat pentru Opoziţie, ieri pentru noi, azi pentru dumneavoastră; este o pâine destul de bună de mâncat pentru guvernanţi, ieri pentru dumneavoastră, azi probabil pentru noi; este o pâine bună de mâncat, iată, şi pentru preşedintele României, care sintetiza recent gama nenorocirilor care au lovit învăţământul românesc de 16 ani.

Eu sunt de acord cu semnatarii moţiunii în legătură cu faptul că învăţământul românesc are multe belele la activ şi multe neajunsuri. Învăţământul românesc este cel care i-a dat diplomă de bacalaureat lui Marian Vanghelie. (Aplauze.) Învăţământul românesc este cel care a reuşit să inventeze, în 16 ani, nu ştiu câte zeci de universităţi, în vreme ce mii şi mii de copii, în special din mediul rural, nu mai ajung la şcoala primară. Învăţământul românesc este subfinanţat, într-adevăr, dar în acelaşi timp, din cauza unor proaste şi birocratice gestiuni, e unul din marii risipitori ai banilor publici.

Cred însă că, stimaţi colegi, al căror drept de a înainta această moţiune nu-l contest, evident, e bine să ne gândim, în vreme ce mâncăm pe rând această pâine, a deplângerii haosului, dezordinii, neîmplinirilor şi lipsei de schimbări de mentalitate în învăţământ, să ne gândim ce-am făcut fiecare.

Şi vreau să vă reamintesc că, până în 1997, chiar 1998, în principal guvernele dumneavoastră, după aceea, pentru o perioadă, şi ale noastre n-au apucat de coarne taurul reformei în învăţământ, că mi se pare corect să spun acest lucru, un început serios de reformă a fost făcut în timpul mandatului lui Andrei Marga, în fruntea acestui minister, şi sub aspectul reformei curriculare, şi sub aspectul modernizării instituţiilor, şi sub aspectul revoluţiei Copernicane, pe care ne-o propune astăzi preşedintele României, şi anume întoarcerea învăţământului către principalul său beneficiar, care trebuie să fie elevul, studentul ş.a.m.d., şi sub aspectul primordial al salarizării, al condiţiei materiale decente a cadrelor didactice.

De ce s-a oprit această reformă, ce s-a întâmplat cu ea între 2000 - 2004, este o întrebare la care dumneavoastră puteţi răspunde mai bine. Şi dacă astăzi, aşa cum colegii mei au avut deja cinstea de a vă informa, Grupul parlamentar liberal va vota împotriva acestei moţiuni, nu este - vă asigur - din cauză că am fi orbiţi de strălucirea prestaţiei actualei conduceri a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, nici pentru că am fi pe deplin mulţumiţi, sau eu personal, cel puţin, nu sunt, de implicarea primului-ministru şi a întregului Guvern în chestiunea educaţiei, ci doar pentru că avem cel puţin două elemente promiţătoare, şi anume acela că, în vreme ce de 16 ani, de 15 ani ne-am tot zbătut - după adoptarea Legii învăţământului - să aproximăm acel 4% din p.i.b., avem în fine o alocare care este consistentă, de 5% din produsul intern brut, şi în fine pentru că un element al acestei revoluţii a apărut sau este în orice caz în curs, şi-l vom urmări, anume conceperea acestui buget important al învăţământului, pe proiecte, cu adevărat.

Dacă vom avea respectarea acestor angajamente cu adevărat, vom vedea. Eu pot să spun, în numele Grupului parlamentar naţional liberal, că vom urmări într-adevăr nu doar pe ministrul educaţiei, acesta sau altul, ci şi pe primul-ministru şi întregul Guvern, pentru a respecta într-o măsură cât mai mare angajamentul pe care toţi l-am făcut de fiecare dată în campaniile electorale, şi anume acela că învăţământul este prioritate naţională.

Să vegheaţi, domnule ministru, aceasta este dorinţa noastră, a celor care vă susţinem astăzi, pentru ca într-adevăr învăţământul să se întoarcă spre elev, spre beneficiarul lui, spre student, să nu uitaţi că actorul principal al acestui proces, este totuşi, cadrul didactic, şi să rezolvaţi împreună cu Ministerul Muncii şi cu întreg Guvernul, Ministerul Finanţelor Publice, problema salarizării acestor cadre didactice, şi să nu uităm nici o clipă că nu putem vorbi cu adevărat de intrarea în Europa, atâta vreme cât un singur copil din această ţară, care vrea să înveţe şi nu poate, mai există.

Ăsta nu este socialism sau populism de duzină, eu o spun - ca liberal - pentru că eu şi noi, colegii mei, credem în egalitatea şanselor. Nu există egalitatea şanselor, concurenţă, fără ca ultimul copil din ultimul cătun al României să aibă această şansă.

Eu, domnule ministru, m-am obişnuit să fiu mai sceptic în legătură cu promisiunile şi repet că dacă astăzi respingem moţiunea simplă a colegilor noştri, nu o facem pentru a da un cec în alb dumneavoastră, primului-ministru, ministrului finanţelor, ci o facem pentru că aţi anunţat derularea unui proiect în care credem.

Eu vă urez succes şi vă amintesc, cu tot respectul, că un ministru, ca şi un Guvern pot să părăsească locul în care se află şi altfel decât printr-o moţiune simplă sau eventual una de cenzură.

Vă urez succes.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul coleg înscris la cuvânt este domnul deputat Petru Andea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

A, şi mai este doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

"P.S.D. ar trebui să tacă", spunea un coleg mai tânăr (Aplauze), prins într-un stereotip pe care îl aud de un an şi jumătate.

Sigur că noi am putea să tăcem, dar vreau să vă spun că de multe ori tăcerea este mult mai asurzitoare decât larma pe care unii dintre dumneavoastră o faceţi aici. Iar larma care se aude acum dinspre sistemul de învăţământ, după părerea noastră, a ajuns şi trebuia să ajungă şi sub cupola Parlamentului.

Am depus o moţiune simplă, care a stârnit o retorică nemaipomenită, de care poate v-aţi săturat uneori s-o auziţi aici. Ce aş vrea să spun? Această retorică a ascuns multe adevăruri, a vopsit alte adevăruri, dar a şi spus unele adevăruri.

Să vedem adevărul despre moţiunea aceasta simplă. Este o moţiune tehnică. Nu am vrut să abordăm toate temele învăţământului, pentru că nu ne-ar fi ajuns cele 28 de pagini ale moţiunii de cenzură, care urmează miercuri. Am ales o singură temă, şi anume vulnerabilitatea sistemului de învăţământ, pentru că aceasta este una din temele actuale.

Oricât am vrea să deviem acum discuţia către alte direcţii, care merită şi ele puse în discuţie, astăzi tema zilei din punctul nostru de vedere, şi poate să constituie tema unei moţiuni simple, este vulnerabilitatea sistemului.

Vreau să vă spun un singur lucru: să ştiţi că premiul Nobel s-a acordat pentru o lucrare de două pagini. Ca atare, faptul că această moţiune are doar o pagină şi jumătate, că putea să aibă o singură pagină sau 20, nu constituie substanţa discuţiei noastre.

Să vedem ce spunem noi în aceste două pagini? Să intrăm puţin în sistem. Spunea un coleg despre violul de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării; dar spunea un alt coleg şi despre profesorii care sunt ameninţaţi şi chiar agresaţi în incinta şcolii. Am avut situaţia în care o elevă a fost înjunghiată în cancelarie ş.a.m.d. Iată, aşadar, că violenţa în şcoală, care este o parte a vulnerabilităţii despre care noi vorbim, este un fapt real, agravant.

P.S.D. a depus un proiect de lege pe această temă, care încă îşi face curricula, ca să spun aşa, la Senat. Sperăm că ajunge cât de repede şi în Camera Deputaţilor.

Dacă ne referim la alte teme, aş sublinia una singură, şi anume faptul că, ceea ce am putea să discutăm ar fi despre misiunea şcolii. Colegul Buşoi, acum am să-l citez, critica faptul că diplomele noastre de astăzi au preţ, nu au valoare. Costă poate mai mulţi bani. Sigur, mă gândesc că poate s-a referit la propria diplomă, aşa cum o fi obţinut-o domnia sa, pentru că a obţinut-o tocmai în aceşti ani, despre care critica atât de vehement.

Ce anume ar trebui să se facă în această direcţie? Sigur că s-au dat foarte multe sfaturi domnului ministru. Eu aş vrea doar un lucru să remarc, că este prioritate învăţământul, dar întotdeauna, de un an şi jumătate, în cele 500 de zile, pe domnul Hărdău îl vedem în rândul doi aici. Şi acum, recunosc, domnule ministru, abia vă zărim! Trei ore puteaţi să fiţi aici, în faţă, pentru că P.S.D.-ul va oferit şansa ca trei ore să fiţi într-adevăr prioritate, prioritate naţională.

Ce anume ar trebui să se facă? Era un leit-motiv al colegei noastre că "Capul lui Hărdău vrem". Să ştiţi că nu acesta este obiectivul principal al P.S.D.-ului şi logica unei moţiuni simple, chiar dacă cere de regulă demisia unui ministru, se referă la rezolvarea unei probleme.

Cum rezolvăm securizarea examenelor naţionale, despre care colegul Dumitriu făcea aici atâtea referiri? Nu este un fapt suficient de grav, pentru că este doar un exemplu? În subsolul acestui imens aisberg, care-l bănuim sub această desecretizare nemaiîntâlnită şi nemaipomenită sunt multe alte fapte care necesită o însănătoşire a întregului sistem. Aceasta este ceea ce doreşte P.S.D.-ul: o însănătoşire a sistemului de învăţământ.

Trebuiesc mai mulţi bani, este foarte adevărat. Retorica că până în 2008 vom face, că până nu ştiu când vom drege, că avem un program până în 2013 ş.a.m.d., ascunde de fapt lipsa de preocupare actuală şi, mai ales, lipsa de soluţii actuale.

P.S.D.-ul nu caută neapărat vinovaţi, dar există vinovaţi. Vrem soluţii, or aceste soluţii se aşează tot pe promisiunile cu care ne-a obişnuit actuala guvernare din 2004 încoace.

Se spune că 500 de zile nu sunt de ajuns. Câte zile ar trebui să fie? Pentru că spunea domnul Antonescu, că a mai fost un ministru, mă rog, atunci ţărănist, acum liberal, care a făcut o reformă serioasă.

Dacă luăm guvernările de dreapta, însumează deja 6 ani. Nu mai este decalajul atât de mare faţă de cei 10 ani care se impută şi se decontează mereu P.S.D.-ului. În 6 ani nu s-a putut face nimic? În 500 de zile, chiar nimic nu s-a putut face? Totul trebuie proiectat în viitor?

Noi considerăm că întreaga guvernare suferă în ceea ce înseamnă programe concrete, întreaga guvernare suferă în ceea ce înseamnă proba practică. Pentru că Ministerul Educaţiei şi Cercetării, din păcate, chiar dacă ştie multă teorie, moţiunea a generat o probă - proba practică, la care a căzut şi care a fost reprezentate de aceste teste naţionale.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În încheierea intervenţiilor parlamentarilor, bineînţeles, doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

N-aş fi revenit la acest microfon dacă n-ar fi fost cuvântul mai tinerilor noştri colegi, pe care îi urmăresc cu foarte multă consideraţie, de la începutul acestei legislaturi. Şi vă mărturisesc că astăzi am avut o dezamăgire profundă, pentru că au vorbit în totală necunoaştere a sistemului naţional de învăţământ. Şi mă întreb cum au putut să vină la acest microfon şi să vorbească despre lucruri pe care nu le ştiu.

M-aş adresa mai întâi tânărului coleg de la Partidul Naţional Liberal: aţi vorbit că în timpul guvernării P.S.D. nu s-a urmărit europenizarea învăţământului nostru. Gravă eroare, stimate coleg, două legi stau mărturie: generalizarea învăţământului de 10 clase, tocmai pentru racordarea învăţământului preuniversitar la învăţământul european, pentru că eram între ultimele două ţări cu un învăţământ de 8 ani, şi Legea nr.288, care structurează învăţământul superior pe cicluri, în conformitate cu Declaraţia şi cu procesul de la Bologna.

Oare, cum puteţi să fiţi membru în Parlamentul României, să vorbiţi despre învăţământ, fără să cunoaşteţi aceste două legi esenţiale pentru sistemul naţional de învăţământ?

Este adevărat că tot în guvernarea Partidului Social Democrat au fost iniţiate şi dezvoltate programele europene Leonardo, Socrates, Erasmus, şi, sigur, seria exemplelor poate continua. Acestea sunt tot atâtea căi prin care învăţământul românesc intră prin punţile de comunicare specifice cu unităţile şi instituţiile de învăţământ din Europa Occidentală.

Sunt proiecte pe care guvernarea noastră le-a dezvoltat, ca urmare este absolut incorect să spuneţi că nu am fost preocupaţi de racordarea învăţământului nostru la Europa.

Dar am vorbit prea puţin, am făcut mai mult decât am vorbit. Alţi miniştri au vorbit mai mult, urmărindu-şi propria lor imagine, din păcate. Şi iată că doar despre imagine putem să vorbim acum.

Aţi vorbit aici că nu s-a restructurat sistemul naţional de învăţământ. Nimic mai fals, stimate colege care aţi venit la acest microfon. Oare să nu ştiţi că în timpul guvernării Partidului Social Democrat, s-a început restructurarea reţelei de învăţământ preuniversitar? Că a fost dotat sistemul cu 875 de microbuze şi tot atâtea şcoli în centrele de comune s-au creat şi că acest proiect îl continuaţi dumneavoastră, prin ceea ce numiţi acum "campusurile şcolare"? Este nedrept să nu recunoaştem că este o continuare a proiectului început de noi. Oare să nu vă fie cunoscut proiectul de informatizare, chiar şi numai din premiile, din multitudinea de premii europene şi mondiale pe care le-a luat? Oare să nu recunoaştem că a fost un proiect de succes, care acum este continuat, după ce timp de 8 luni a fost amânat, analizat şi răsanalizat?

Descentralizarea învăţământului preuniversitar noi am început-o. Am făcut întâi descentralizarea cu responsabilizarea autorităţilor locale faţă de şcoli, şi apoi descentralizarea financiară. S-a demarat proiectul în 8 judeţe-pilot. De ce nu este continuată acum? Acestea sunt întrebările.

S-a reaşezat în drepturi şcoala de arte şi meserii, care într-adevăr trebuie să producă pentru piaţa muncii meseriile de care această piaţă are nevoie.

Am lăsat la minister proiecte de peste 200 de milioane de euro pentru dezvoltarea şcolilor de arte şi meserii. Sunt dovezi pe care le puteţi avea urmărind ce se întâmplă acolo, la minister.

Proiectul cu Banca Mondială de dezvoltare a învăţământului rural este un proiect demarat de noi şi care este, acum, continuat de Ministerul Învăţământului. Este un proiect de 120 de milioane de dolari, se continuă. Au fost preocupări pentru dezvoltarea învăţământului rural. Ministerul îl continuă pentru nu este bun? Îl continuă tocmai pentru că este ceea ce trebuie. Şi, sigur, foarte multe alte proiecte, pentru că nu le-am menţionat pe cele cu caracter social.

Ce n-a făcut PSD-ul? N-a considerat că sistemul de învăţământ este un sistem ticăloşit. Şi vin la acest microfon şi o să vin de multe ori şi o să mă ridic împotriva aruncării cu noroi în sistemul românesc de învăţământ, pentru că majoritatea care suntem astăzi învăţământ în sală, suntem produsul acestei şcoli. Nu avem voie, sub cupola Parlamentului, să o denigrăm.

Are foarte multe lucruri de îmbunătăţit, sunt de acord. Trebuie să ne punem la mijloc eforturile în aşa fel încât să aducem soluţiile cele mai bune. Dar, s-o denigrăm, nu aducem deloc beneficii.

Şi aş mai spune, tot adresându-mă dumneavoastră, stimaţi colegi tineri, care aţi venit la acest microfon, aş spune că, chiar de la începutul acestei legislaturi, îndrăznesc să spun că am lucrat în folosul învăţământului, în Comisia de învăţământ, mai mult decât aţi lucrat dumneavoastră. Şi m-aţi obligat să spun acest lucru pe care, altfel, nu-mi face nici o plăcere să-l spun.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Dan Ioan Popescu a solicitat un drept la replică.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De obicei, la tupeu şi la prostie nu răspund niciodată. Dar mă simt obligat, totuşi, să spun de ce am semnat această moţiune şi ca drept la replică, pentru că o distinsă colegă de Parlament, care s-a făcut remarcată numai prin mai multe dezacorduri gramaticale decât face Vanghelie în aceeaşi perioadă de timp, mi-a rostit numele. (Aplauze şi râsete din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Am semnat moţiunea, stimaţi colegi, pentru că mi-am făcut studiile şi şcoala atunci când trebuiau făcute, am activat în învăţământul superior mai mulţi ani decât au trecut unii pe lângă universitatea muncitorească din Petroşani şi ştiu situaţia grea în care se află învăţământul românesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

M-am întrebat de ce a luat cuvântul distinsa noastră colegă. Cred că dintr-un singur motiv. A vrut să-i atragă atenţia domnului ministru Hărdău că şi cu un creier dezacordat poate ocupa funcţia de portar la Ministerul Învăţământului, care am înţeles că este cea mai importantă.

Mulţumesc. (Aplauze, râsete şi vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În final, are cuvântul domnul ministru Mihail Hărdău.

Voci din partea Grupului parlamentar al PSD:

Portarul să vorbească! Portarul! (Bătăi în pupitre, râsete.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Hărdău, constat că vă bucuraţi de o popularitate demnă de invidiat.

Voci din partea Grupului parlamentar al PSD:

Nu el, portarul! Portarul!

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Ştim că-l iubiţi pe domnul ministru. Vă rugăm să vă manifestaţi, însă, prin tăcere în timpul discursului şi prin aplauze după.

(Atmosferă relaxantă. Râsete. Clopoţel.)

Domnul Mihail Hărdău:

Aş dori să răspund doar la câteva întrebări şi consider că puteţi să votaţi în cunoştinţă de cauză.

În primul rând, chiar de la început s-a vorbit de misiunea politică. V-aş răspunde că, de când sunt în minister, orice modificare a fost însoţită de contestaţii. Nu a existat nici un concurs în care să nu fie depusă contestaţie prin care să se considere că din considerente politice are loc schimbarea.

Dar, este bine să ştiţi că, în acest an, din 12.000 de directori au fost numiţi noi directori, pe bază de concurs, 10 %. Este mult sau este puţin, apreciaţi singuri. De asemenea, în funcţie de inspectori la nivel şcolar judeţean, inspector pe diferite discipline, doar 12 % au fost nou numiţi, restul sunt cei dinainte. Deci cred că puţin, aici, lucrurile sunt exagerate.

Dar aş vrea să vă mai dau câteva exemple, tot în această problemă. La Cluj, prin concurs, domnul Valentin Cuibus, fost prefect, fost inspector şcolar judeţean, prin concurs este director la Palatul Copiilor şi Elevilor. este de-al dumneavoastră. La Cluj, Constantin Corega, fost secretar de stat, fost inspector şcolar general, este director la colegiu. La Bacău, domnul Gheorghe Iorga, domnul Vasile Cautiş sunt directori de colegii. A generaliza această misiune politică cred că nu este corect.

Am apreciat că domnul deputat Crin Antonescu a spus că un ministru se schimbă prin moţiune, prin moţiune de cenzură şi are şi alte posibilităţi de a pleca. Doresc să spun că eu nu am nevoie de cecuri în alb. Pentru mine, votul dumneavoastră nu este un cec în alb. Funcţia de ministru al educaţiei şi cercetării nu reprezintă, domnilor, un ciolan şi pentru aceasta, vă rog s-o întrebaţi pe doamna ministru Ecaterina Andronescu dacă a considerat vreodată această funcţie în acest sens. Şi vă va spune dumneaei.

Domnul profesor Andea, domnul deputat Andea apreciază unilateral. Nu s-a făcut nimic în această perioadă. Vreau să spun că, dacă nu cunoaşteţi anumite lucruri, nu înseamnă că nu s-a făcut. Deci eu o să mă ocup ca să vă informez.

Aş vrea să vă mai spun câteva lucruri. Putem să schimbăm ceva în învăţământ dacă şcoala nu va mai fi considerată o consumatoare de fonduri. La această etapă, încă se mai consideră.

Este adevărat că trebuie o reformă, nu numai de sus, la nivel de minister, ci şi din interior. Cele mai mari probleme pe care le resimt în învăţământ sunt în învăţământul preuniversitar.

Ca pericole pe care le observ şi răspund la câteva afirmaţii: egalitarismul şi autosuficienţa. Pe care dorim să le înlocuim cu competiţie şi cu calitate. Cheia rezolvării nu va fi la decizia unui ministru, la decizia ministerului.

Ceea ce a spus doamna Olguţa Vasilescu este perfect real. Trebuie făcută o strategie. Noi avem până în 2013. Eu am anunţat comisiile pentru probleme de învăţământ că sunt dispus să discutăm strategia până în 2013 împreună cu comisiile pe probleme de învăţământ şi, indiferent cine va conduce acest minister, ce fel de guvern să fie, această strategie să rămână constantă, pentru că altfel nu vom face nimic, niciodată.

Aş vrea să-mi permiteţi, sunt colegi, în sală, de la diferite universităţi. Doamna Ecaterina Andronescu este de la Politehnica din Bucureşti. A primit bani la investiţii, în luna mai, pe care nu i-a avut niciodată. Vă poate confirma. Domnul deputat Puşcaş este de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj. Au primit bani la investiţii, în luna mai, bani pe care nu i-au primit de când există universitatea. Poate confirma. Şi aş putea să-l mai recitesc pe domnul profesor Andea care cunoaşte situaţia de la dumnealui.

Deci a început un prim pas de finanţare în infrastructură şi urmează, în această lună, un salt cam - să spunem aşa - cam de două-trei ori mai mare decât cel din luna mai. Este un început. Cred că trebuie considerat aşa. Pe aceasta mă bazez când rămân în continuare la conducerea ministerului.

Ceea ce nu mi-a plăcut - şi asta nu ştiu dacă interesează pe cineva - dar vreau să afirm, pe lângă faptul că atunci când am citit moţiunea de cenzură am constatat o extraordinar de mare atenţie pentru analizele simpliste care s-au făcut pentru diferite evenimente care au fost centrate negativ pe activitatea ministerului. Legat de această problemă cu subiectele.

Aveţi puţintică răbdare şi veţi constata că lucrurile sunt puţin mai complicate decât sunt prezentate până în prezent. Analiza acestor întâmplări va avea un final, până la urmă.

Dar indiferent de poziţionarea fiecărui partid faţă de rezultatele Ministerului Educaţiei şi Cercetării, indiferent de modul în care suntem noi percepuţi, vreau să vă asigur că învăţământul este o problemă a tuturor şi, din acest motiv, eu apreciez că, chiar şi o parte din cei de la Partidul Social Democrat pot să voteze împotriva acestei moţiuni.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Puterii).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urmează să ne pronunţăm prin vot asupra moţiunii simple prezentate şi dezbătute.

Conform art. 123 alin. 2, votul se exercită, de regulă, prin mijloace electronice. Vă consult dacă există alte propuneri asupra exercitării votului asupra moţiunii. Nu există alte propuneri. Atunci vom vota electronic.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Vă comunic faptul că voi supune la vot moţiunea. Votul da înseamnă un vot în favoarea moţiunii, votul nu înseamnă un vot împotriva moţiunii, abţinerea, evident, este abţinere în ceea ce priveşte moţiunea.

Putem proceda la vot?

Supun votului dumneavoastră moţiunea simplă iniţiată de un număr de 57 de deputaţi.

Vă rog să vă manifestaţi prezenţa, să vă exercitaţi votul.

Procesul de votare a luat sfârşit. S-au înregistrat 155 de voturi împotriva moţiunii, 24 de abţineri, 95 de voturi în favoarea moţiunii.

Întrucât, conform art. 161 din Regulament, moţiunea putea fi aprobată dacă avea votul majorităţii deputaţilor prezenţi, constatăm că nu s-a întrunit majoritatea necesară şi, ca atare, moţiunea este respinsă.

În aceste condiţii, încetăm dezbaterea asupra moţiunii, urmează sesiunea de întrebări şi interpelări la ora 18,40, conform programului de lucru.

(Pauză între orele 18,25 - 18,35. În continuare, şedinţa este condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Daniela Popa:

Bună seara!

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări, precum şi consemnarea interpelărilor depuse. Începem cu răspunsurile orale la întrebări. Primul răspuns pentru domnul deputat Mircia Giurgiu, referitor la strămutarea caselor din localităţile afectate grav de inundaţiile din 2005 şi 2006.

Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi să vi se comunice dacă, în cazul în care există propunerea şi, implicit, acceptul autorităţilor judeţene, strămutarea caselor din localităţile afectate grav de inundaţiile din 2005 şi din acest an, se poate face şi pe teritoriul altor judeţe, vă comunicăm următoarele.

Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiului autonomiei locale. În acest sens, este de menţionat faptul că autorităţile administraţiei publice locale au dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice.

Având în vedere faptul că, potrivit legii, consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, administrează domeniile publice private ale unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora funcţionează, apreciem că materializarea unui deziderat de natura celui exprimat de dumneavoastră este realizabil în temeiul opţiunilor manifestate de autorităţile administraţiei publice locale implicate în asemenea acte decizionale dar, bineînţeles, cu respectarea procedurilor legale, pe care derularea unor astfel de proiecte le implică.

În context, trebuie avute în vedere toate aspectele referitoare la eventualele demersuri privind schimbarea categoriei de folosinţă a unor terenuri, precum şi la operarea modificărilor corespunzătoare în planurile urbanistice zonale, în sensul extinderii cu suprafeţele în discuţie a intravilanului localităţilor respective.

Într-adevăr, pentru derularea programului de reconstrucţie a locuinţelor afectate de inundaţii, ar trebui să se realizeze nu numai eliberarea amplasamentelor de resturile clădirilor distruse şi definitivarea rezultatelor expertizelor tehnice, astfel încât să poată fi stabilită oportunitatea începerii lucrărilor în anumite zone, ci şi asigurarea măsurătorilor necesare pentru afectarea noilor terenuri, în ipoteza strămutării amplasamentelor scopului de referinţă în reconstrucţia locuinţelor distruse.

În vederea clarificării tuturor implicaţiilor tehnice pe care materializarea soluţiilor în discuţie le-ar genera, considerăm oportună solicitarea punctului de vedere al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, instituţie căreia îi revin atribuţii cu privire la derularea programului privind reconstrucţia locuinţelor afectate de calamităţile naturale.

Evidenţiem, însă, faptul că asigurarea amplasamentelor pentru noile construcţii poate fi realizată de către autorităţile administraţiei publice locale doar cu respectarea deplină a dreptului de proprietate al persoanelor fizice.

De asemenea, apreciem că, la identificarea soluţiilor referitoare la noile amplasamente, trebuie avut în vedere, de către autorităţile administraţiei publice locale, şi faptul că procesul de retrocedare a imobilelor nu este finalizat, precum şi necesitatea asigurării existenţei unui echilibru între interesul general al comunităţilor deţinătoare şi interesul particular al persoanelor afectate de inundaţii.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doriţi să interveniţi, da? Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Sunt mulţumit pentru acest răspuns şi o să-l trimit Consiliului local al municipiului Ineu, judeţul Arad, şi, de asemenea, o să solicităm şi punctul de vedere al Ministerului Construcţiilor şi Turismului.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Finanţelor Publice, domnul secretar de stat Cătălin Doică a transmis răspunsul în scris, la întrebarea referitoare la politica fiscală domnului deputat Vasile Filip Soporan, Grupul parlamentar PSD.

De asemenea, avem o solicitare din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin care se cere amânarea prezentării răspunsului oral la întrebarea formulată de doamna deputat Mirela Adomnicăi, deoarece secretarul de stat planificat pentru susţinerea întrebării este angajat în activităţi urgente, specifice ministerului. Răspunsul am înţeles că s-a transmis în scris. Urmează ca răspunsul la oral să se amâne pentru data viitoare. N-aţi primit nici răspuns în scris, nu? Vă rog să consemnaţi că nu s-a primit nici răspuns scris şi se amână răspunsul oral la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi.

Din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă oferă răspuns la întrebarea domnului deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitoare la acordarea avizului favorabil Legii cardurilor de masă.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Mulţumesc frumos, doamna preşedintă.

Propunerea legislativă privind înlocuirea tichetelor de masă cu contravaloarea lor prin virament pe carduri de masă, iniţiată de domnul deputat Petru Călian şi de doamna deputat Cornelia Ardelean, propune instituirea unui sistem prin care personalul încadrat, prin încheierea unui contract individual de muncă să beneficieze de o alocaţie individuală de hrană, înlocuindu-se tichetele actuale de masă cu contravaloarea lor, prin plata electronică sub forma cardurilor de masă şi, în consecinţă, abrogarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Aşa cum s-a precizat şi cu ocazia dezbaterilor asupra acestei propuneri legislative în cadrul comisiilor Senatului, pe parcursul a trei şedinţe ale comisiei, la care a fost prezent şi domnul deputat Petru Călian, propunerea suportă trei observaţii.

În primul rând, înlocuirea tichetelor de masă cu un card special emis de o unitate bancară nu este posibilă în prezent întrucât, având în vedere numărul de salariaţi, beneficiari de tichete de masă, un număr de circa 1,9 milioane, precum şi dispersia lor teritorială, apreciem că majoritatea magazinelor sau unităţilor de alimentaţie publică din anumite zone, unde salariaţii pot utiliza astfel de carduri nu sunt dotate cu cititoare de carduri. Acest fapt poate conduce la situaţia în care salariaţii să nu poată beneficia de alocaţia individuală de hrană.

De asemenea, acceptarea propunerii ar anula stimularea organizării de cantine restaurant sau bufete de către angajatori, în calitate de unităţi emitente pentru salariaţii proprii, posibilitate prevăzută de Legea 142/1998 şi utilizată în prezent.

Motivaţia din expunerea de motive, potrivit căreia iniţiativa legislativă va conduce la măturarea obstacolelor birocratice existente în prezent în modul de repartizare şi de decontare a tichetelor de masă, respectiv a comisioanelor plătite atât de angajator cât şi de agenţii economici ce decontează aceste tichete este neîntemeiată, întrucât întregul sistem al tichetelor de masă se bazează, potrivit Legii nr. 142/1998, pe contracte comerciale de prestări servicii, încheiate între angajatori şi unităţile emitente autorizate, respectiv între unităţile emitente autorizate şi unităţile de alimentaţie publică afiliate sistemului, iar decontarea valorii lor între persoane juridice se efectuează prin intermediul unităţilor bancare.

Evidenţele şi situaţiile obligatorii proprii sistemului tichetelor de masă impuse angajatorilor care acordă tichete de masă au generat şi generează locuri de muncă.

Suplimentar, în şedinţa din 6 iunie 2006, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a prezentat o listă a ţărilor în care funcţionează sistemul tichetelor de masă - şi este vorba, în Uniunea Europeană de 20 de asemenea state - lista unităţilor emitente autorizate, potrivit legii, de către Ministerul Finanţelor Publice, preţurile medii ale imprimatului, reprezentând tichetul de masă practicate de unităţile emitente autorizate în relaţia contractuală cu angajatorii şi comisionul perceput de către unităţile emitente autorizate în relaţia contractuală cu unităţile de alimentaţie publică.

În cadrul aceleiaşi şedinţe a comisiei, reprezentanţii ministerului au precizat că unităţile emitente autorizate cuprind în preţul imprimatelor pe care-l percep în relaţia contractuală cu angajatorii şi costul imprimatului şi, respectiv, a elementelor de securitate care să-i confere acestuia siguranţă în circulaţie.

Tichetele de masă nu sunt salarii şi nu trebuie încurajată confuzia între tichetele de masă şi salariu, care reprezintă un drept exprimat în bani.

În concluzie, apreciem că sistemul acordării alocaţiei individuale de hrană sub forma tichetelor de masă şi conceptul de tichet de masă, pe suport de hârtie, ca element de securitate, care să confere siguranţă în circulaţie, se utilizează, în prezent, în peste 20 de state ale Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Observaţii? Comentarii?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Doamna preşedintă,

Domnule ministru secretar de stat,

Ţin să vă mulţumesc. În sfârşit, vă faceţi apariţia în faţa unor reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor.

Mă mir că nu aţi reuşit să vă faceţi timp să veniţi, aşa cum este regulamentar, la Senat, în cadrul Comisiei de muncă, comisie în care s-a dezbătut acest proiect de lege nu de trei ori, domnule secretar de stat, sunteţi dezinformat încă de la început, ci doar de două ori. Dumneavoastră, prin bunăvoinţa dumneavoastră, aţi trimis două persoane care erau şefi de servicii să-mi ofere două răspunsuri, cel puţin imprecise, dacă nu mincinoase.

Ceea ce dumneavoastră, astăzi, aţi făcut, n-aţi făcut nimic. De fapt, aţi preluat ce v-au dat şefii de servicii şi mi le-aţi recitit încă o dată.

Vreau să vă spun că birocraţia există, vă invit, domnule ministru secretar de stat, să mergeţi pe şoseaua de centură a Bucureştiului cu zece tichete de masă şi vă veţi bucura de servicii pe care nu le nominalizez aici, din partea unor persoane care au locul de muncă pe centura Bucureştiului.

Este inadmisibil ca să primesc răspunsuri evazive şi dumneavoastră, împreună cu ministerul, în loc să apăraţi interesul cetăţeanului, apăraţi interesele unor grupuri de interese şi, în special, apăraţi interesele celor opt firme care tipăresc şi care decontează aceste tichete de masă. Este o minciună faptul că nu se percep comisioane. Se percep comisioane, nu se plăteşte doar tipărirea acelor tichete de masă.

Per total, domnule ministru secretar de stat, comisioanele sunt undeva între 12 şi 14 %, lucru pe care eu vi-l pot dovedi cu acte în regulă.

Şefii dumneavoastră de serviciu n-au fost în măsură nici măcar să vină cu o dovadă şi au dezinformat şi atunci, spunând că maximum procentual la comisioane este de 5 - 6 %. Repet, o dezinformare crasă.

Dacă dumneavoastră şi ministerul pe care-l conduceţi nu aveţi interesul să eliminăm aceste bariere birocratice, de asemenea, să eliminăm comisioanele grase şi vă spun aici un lucru, nu ştiu dacă ştiţi sau nu, dar profitul obţinut de firmele care produc şi decontează tichetele de masă pe un an de zile este de 100 de milioane de euro.

Nu putem discuta, domnule ministru, în baza abrogării acestei legi, neapărat, de desfiinţarea acelor cantine ale săracilor. Ele ar trebui să se autodesfiinţeze în mod natural, nu în baza abrogării unor legi. Ele mai pot funcţiona şi se va putea lua masa acolo cu un card specializat, un card personalizat, intitulat "masa", tocmai pentru a ne îndepărta puţin de sărăcia în care ne aflăm sau măcar să încercăm să o mascăm dacă nu reuşim să o îndepărtăm.

În privinţa cititorilor cardurilor sunteţi, iarăşi, dezinformat şi fac precizarea, domnule ministru secretar de stat, că, în afară de cei 1,9 de salariaţi care beneficială de tichete de masă, sunt aproape 3 milioane de salariaţi care-şi încasează salariile pe carduri. Vă întreb atunci, cei care încasează salariile pe carduri, domnule ministru secretar de stat, şi nu au cititoare de carduri acolo, în localităţile rurale, unde dumneavoastră aţi făcut referire, ce se va întâmpla. Uitaţi de concurenţă, uitaţi de economia de piaţă. Economia de piaţă este în măsură să regleze această problemă şi comercianţii, care au interesul să îşi crească cifra de afaceri, vor putea apela la un cititor de card care are o valoare total nesemnificativă sau, poate, până la urmă ele se vor putea oferi chiar gratis din partea băncilor.

Fac menţiunea că, în varianta cardurilor personalizate de masă, comisionul este de până la 1 %.

Gândiţi-vă, domnule ministru, şi faceţi o socoteală matematică, dacă nu, întrebaţi-vă şefii de serviciu cât înseamnă 12 % minus 1 %. Înseamnă o reducere a comisioanelor de 11 %. Reflectat în preţul alimentelor pe care-l plătesc eu şi dumneavoastră şi toţi ceilalţi, înseamnă că ne putem gândi la o reducere de preţ per total, la alimente, cu 5 %. Nu doriţi, este problema dumneavoastră.

Eu doresc în continuare şi vă avertizez încă de pe acum, domnule ministru secretar de stat, să fiţi prezent la dezbateri în Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor atunci când vom dezbate acest proiect de lege. În caz contrar, refuz şi voi protesta astfel încât dumneavoastră să fiţi demis în situaţia în care răspundeţi direct şi veţi fi delegat să susţineţi din partea Guvernului sau să respingeţi proiectul meu de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doriţi să interveniţi? Nu.

Consemnăm interpelările care, fie vor fi depuse în scris, fie vor fi prezentate pe scurt.

Domnul deputat Victor Ponta, patru interpelări depuse în scris, domnul deputat Ioan Stan, o singură interpelare depusă în scris, doamna deputat Daciana Sârbu trei interpelări depuse în scris, Aurel Olărean o interpelare depusă în scris, Gheorghe Sârb, o singură interpelare depusă în scris, Vasile Filip Soporan, două interpelări, Dan Sorin Mihalache, două interpelări, Nati Meir, opt interpelări depuse în scris, Ştefan Baban două interpelări de asemenea, depuse în scris, domnul deputat Costache Mircea, trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Ioan Aurel Rus nu este prezent, domnul deputat Cristian Stănescu nu este prezent în sală, domnul deputat Dumitru Avram nu este prezent.

Doamna deputat Doina Dreţcanu, aveţi două interpelări, una aţi depus-o în scris, una vreţi s-o susţineţi pe scurt. Da? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu şi se referă la indexarea anuală a pensiilor.

În programul de guvernare Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei îi revenea sarcina aducerii pensionarilor din România la un trai decent, cel puţin aşa au susţinut în faţa alegătorilor, guvernarea, şi cu atât mai mult domnul ministru, în momentul preluării mandatului.

Tot dumnealui iese în mass-media şi afirmă cu nonşalanţă că pensiile au crescut mai mult decât rata inflaţiei, în condiţiile în care masa cea mai mare a pensionarilor aşteaptă şi astăzi, după mai bine de 5 luni de la începutul anului, indexarea pensiilor în cuantumul prognozat al inflaţiei.

Poate ne poate explica domnul ministru unde s-a pierdut această indexare şi, eventual, să aflăm procesul indexării realizat în acest an şi de ce ies în stradă pensionarii, în condiţiile în care dumnealui afirmă altceva, solicitând creşterea promisă a pensiilor.

De asemenea, poate ne precizează care este suma folosită în indexările totale pe acest an.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Paul Magheru, aveţi 4 interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. Le prezentaţi pe scurt.

Domnul Paul Magheru:

Vă mulţumesc.

An să le prezint foarte pe scurt.

De altfel, a 5-a interpelare am adresat-o deja în maniera obişnuită primului-ministru.

Celelalte 4...

Doamna Daniela Popa:

Deci, să înţeleg că aveţi 5 interpelări?

Domnul Paul Magheru:

Da.

Doamna Daniela Popa:

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Paul Magheru:

Următoarele 4, deci în afara interpelării adresată primului- ministru, una este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu. Obiectul interpelării este soluţionarea dreptului de persoană cu handicap a doamnei Stoica Ileana din localitatea Bucea, comuna Negreni, judeţul Cluj, în condiţiile în care Cabinetul de expertiză a capacităţii de muncă din Cluj-Napoca refuză, fără nici o explicaţie, să facă acest lucru.

Menţionez că persoana are 88 de ani, este imobilizată la pat şi, în urma unor afecţiuni ortopedice grave, care îi dau dreptul la îndemnizaţie de persoană cu handicap grav, nici măcar nu i se primesc documentele pentru ca să intre în drepturile cuvenite.

Am anexat această interpelare şi actele justificative.

A doua interpelare este adresată, de altfel este o revenire la o interpelare pe care am adresat-o domnului Zsolt Nagy, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, am fost obligat să revin pentru că, datorită interpretării eronate a unei ordonanţe de urgenţă şi a unor legi, din păcate, Ministerul acesta a investit o organizaţie non-guvernamentală cu puteri pe care nu le are, comiţându-se în felul acesta un abuz din partea acestei asociaţii non-guvernamentale, pentru că printr-o scrisoare oficială, un document neoficial de lucru, care a fost publicat de asociaţie drept document oficial, a fost indus în eroare indirect ministrul educaţiei şi cercetării care, într-o adresă oficială, trimisă tuturor universităţilor de stat din România, a făcut referire la acest index ca la un document oficial. Indirect, în felul acesta, ministerul a contribuit la scandalul de presă provocat de asociaţia Educer, asociaţie care are ca scop nu cel declarat, de oprire a degradării educaţiei şi cercetării, ci prin acţiunile ei, din păcate, de denigrare a întregului învăţământ superior de stat şi a cercetării din România.

A treia interpelare este adresată domnului ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Mihai Alexandru Voicu, şi are ca obiect al interpelării, şi cer câteva precizări pentru că nu s-a aplicat corect Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei.

Şi ultima, a patra interpelare, în afara celei adresate primului-ministru, este adresată Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, doamnei Sulfina Barbu. Obiectul interpelării este renunţarea la construirea unui pod rutier pe Crişul Repede din Oradea, între cartierele Rogerius şi Ioşia.

Aduc argumente intervenţii ale populaţiei în defavoarea construirii acestui pod şi ne adresăm ministerului de resort cu rugămintea de a opri imediat şi definitiv orice acţiune nesăbuită ce se îndreaptă împotriva mediului şi a omului.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Chiper, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Anghel Stanciu, o singură interpelare, dar nu am aici notificat dacă este despusă sau nu în scris.

Domnul deputat Andrian Mihei. Trei interpelări aveţi, da? Patru interpelări. Aveţi cuvântul.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Prima interpelare este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnului ministru Radu Mircea Berceanu, şi Ministerului Integrării Europene, doamnei Anca Boagiu.

Obiectul interpelării: măsuri de evitare ca marinarii români să-şi piardă locurile de muncă pe navele europene.

După integrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, marinarii români riscă să nu mai fie solicitaţi de armatorii europeni deoarece legislaţia europeană în domeniul maritim prevede ca navigatorii din ţările Uniunii Europene să fie plătiţi de armatorii europeni după aceeaşi grilă de salarizare şi, în plus, să le fie plătite de către armatori şi asigurările sociale în ţara sub al cărui pavilion este înregistrată nava.

Deoarece costurile vor fi mult mai mari decât acum, armatorii vor prefera să nu mai angajeze români.

Există demersuri pentru semnarea unor acorduri de întârziere în aplicarea acestor prevederi, aşa cum au fost încheiate înţelegeri de către Polonia şi Lituania cu ţările Uniunii Europene, sau care sunt măsurile pe care ministerele pe care le conduceţi le iau pentru a preîntâmpina acest lucru.

A doua interpelare este adresată Ministerului Economiei şi Comerţului, domnului Codruţ Şereş, şi se intitulează: "Strategii şi modalităţi de implementare ale energiilor alternative în zona costieră".

Zona costieră are un potenţial deosebit pentru utilizarea de energii alternative ca de exemplu, energia eoliană, forţa valurilor, energia solară etc. La nivelul Ministerului Economiei şi Comerţului există strategii de implementare a utilizării energiilor alternative în zona costieră? Şi dacă da, care sunt modalităţile de implementare avute în vedere.

Interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului Răzvan Ungureanu.

A fost lansat Forum-ul Mării Negre pentru dialog şi parteneriat care, conform declaraţiilor, îşi propune în principal un dialog politic şi o cooperare între ţările din această regiune, fiind invitaţi la acest forum preşedinţi din Amenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Rusia.

Pe data de 26 februarie 1993, la Istanbul, reprezentanţii parlamentelor a 9 ţări: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina au adoptat declaraţia privind instituirea Adunării parlamentare a cooperării economice la Marea neagră, apoi, în 1995 Grecia s-a alăturat adunării ca un al zecelea membru cu drepturi depline, iar Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997, ca apoi Serbia şi Muntenegru să devină cea de-a a 12 ţară.

Adunarea parlamentară este compusă din 70 de parlamentari reprezentând toate cele 12 ţări membre ale cooperării economice la Marea Neagră.

În aprilie anul acesta a fost inaugurată la Mamaia euro-regiunea Mării Negre la care au participat peste 150 de reprezentanţi ai Consiliului Europei şi ai statelor situate în zona Mării Negre: Bulgaria, România, Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina, Georgia, Turcia, Azerbaidjan şi Armenia.

Aş avea câteva întrebări legate de aceste evenimente.

1. De ce atunci când sunt iniţiate, organizate, nu se studiază oportunitatea apariţiei a încă unui astfel de for, versus continuarea şi dezvoltarea tradiţiei celor existente sau măcar preluarea unor discuţii începute la anumite nivele şi parcurgerea unui drum consecvent şi unitar în tratarea unor probleme, chiar dacă euro-regiunea se doreşte a fi o colaborare la nivelul autorităţilor locale Adunarea Parlamentară de cooperare economică la Marea Neagră, una la nivel parlamentar, iar forum-ul după cum a avut invitaţi la nivel de preşedinţi.
2. De ce la acest forum nu au fost invitaţi şi parlamentari din Constanţa care, cu siguranţă, cunosc problemele regiunii în mai mare detaliu şi pot contribui la strângerea subiectelor de dialog care ar servi intereselor ţării noastre.
3. De ce la acest forum nu au fost invitaţi membri ai Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, care, având o tradiţie de peste 13 ani de dialog legat de problemele cooperării în zonă, ar fi adus, cu siguranţă, atât o parte din experienţa lor, cât şi subiecte care au fost sau sunt discutate deja, de un real interes pentru dialogul politic şi cooperare din regiune.
4. De ce n-au fost invitaţi la forum şi parlamentarii, membri ai grupurilor de prietenie cu ţările situate în zona Mării Negre, precum şi eventuali parlamentari ai minorităţilor ţărilor respective.

Iar ultima interpelare este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnului Barbu Gheorghe, măsuri pentru combaterea exploatării copiilor prin muncă.

Conform site-ului Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la nivel internaţional există 246 de milioane de copii între 5 şi 17 ani care muncesc, în loc să meargă la şcoală.

Potrivit unui studiu realizat de Biroul Internaţional al muncii din România, în ţara noastră, din cei 3.866.438 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani, aproximativ 200.000 sunt implicaţi în activităţi economice, primind o compensaţie bănească pentru munca prestată, în cele mai multe cazuri munca desfăşurându-se fără forme legale.

Potrivit aceloraşi statistici, doar 1% din aceştia sunt descoperiţi de inspectorii muncii.

Exploatarea copiilor prin muncă este rezultatul sărăciei şi a lipsei de alternative, şi ca ţară ce dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană ar trebui să punem capăt imediat muncii forţate, prostituţiei şi sclaviei în rândul copiilor.

Pe 12 iunie a fost ziua internaţională împotriva exploatării copilului prin muncă. Vă întreb ce măsuri ia ministerul pe care-l conduceţi în acest sens şi care este strategia pe termen lung pentru a împiedica aceste abuzuri împotriva copiilor şi pentru a le permite să-şi trăiască cu adevărat copilăria, întru dezvoltare şi educare.

Cer răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Manuela Mitrea, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase, o singură interpelare.

Domnul deputat Ioan Munteanu, două interpelări.

Domnul deputat Viorel Pupeză, o interpelare.

Domnul deputat Constantin Faina, trei interpelări.

Domnul deputat Petre Străchinaru, o interpelare, de asemenea, depusă în scris.

Doamna deputat Monica Maria Iacob Ridzi, o interpelare, depusă în scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, două interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Ion Gonţea, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Marian Sorin Paveliu, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Mihai Dumitriu o singură interpelare, de asemenea, depusă în scris.

Domnul deputat Gheorghe Sârb, o interpelare, depusă în scris.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu, o interpelare, depusă în scris.

Domnul deputat Chiş Filonaş, 3 interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan, nu este prezent în sală.

Domnii deputaţi Alexnadru Mazăre, Corneliu Dida, Eduard Martin, câte o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Aveţi cuvântul, domnule deputat. O singură interpelare? Patru interpelări. Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă. Sunt patru, dar de fapt sunt două, adică merg în două direcţii.

O primă interpelare se adresează Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Afacerilor Externe, respectiv domnilor miniştri Mihail Hărdău şi Răzvan Mihai Ungureanu. Se referă la faptul că în data de 10 mai în Ungaria s-a desfăşurat proba la istorie la examenul de bacalaureat, ocazie cu care, culmea, s-a dat o temă deosebită: "Argumentaţi, pe scurt, cauzele pentru care se poate considera injustă, din punct de vedere etnic, acea parte din tratatul de pace care fixa graniţele noi ale Ungariei".

Observaţi că se referă la Tratatul de la Trianon, semnat în urmă cu 86 de ani la Trianon, la 4 iunie şi în urma căruia atunci când s-a aplicat principiul naţionalităţilor Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriu şi de populaţie, pe bună dreptate, pentru că nu erau majoritari.

Vreau să apreciez însă altceva şi anume că formularea acestui subiect nu numai că lezează demnitatea minoritarului şi a tânărului care dă examen cu această ocazie, pentru că i se cere să dezavueze sentimentele sale faţă de propria sa naţionalitate căreia îi aparţine. Acesta de fapt reprezintă un incident diplomatic, în sensul că se preconizează o provocare care pune în pericol reconcilierea istorică care se doreşte să existe între România şi Ungaria.

Ca atare, interpelarea solicită celor doi miniştri să comunice cum apreciază această temă şi să comunice modul în care vor acţiona.

O a doua serie de interpelări, una este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, a doua domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi construcţiilor, dar de data aceasta al turismului, că la asta în special mă gândesc, şi se referă la faptul că în clipa de faţă, în staţiunea Sovata, fără nici un fel de licitaţie, nămolul folosit pentru cura balneară a fost concesionat pentru a fi exploatat numai de către firma Danubius fapt care, bineînţeles că va frâna procesul investiţional şi dezvoltarea staţiunii în viitor.

Dacă domniile lor pot să expună punctul de vedere care a determinat o asemenea concesiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu nu e prezentă în sală.

Domnul deputat Marius Iriza, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Petru Tărniceru, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Cătălin Buhăianu Obuf, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea, trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Mihai Apostolache, două interpelări depuse în scris.

Domnii deputaţi Ovidiu Brînzan şi Aurel Nechita, câte o interpelare pe care au depus-o în scris.

Domnul deputat Alexandru Ştiucă, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, de asemenea, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Florin Iordache, o singură interpelare, da? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Doamna preşedintă,

Interpelarea mea este adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, şi subiectul interpelării îl constituie pagubele produse în comuna Milcov, judeţul Olt, şi am supus prin această interpelare atenţiei conducerii Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor situaţia creată în comuna Milcov, dat fiindcă prin avizele pe care Direcţiile Apelor Olt şi Direcţiile Mediului tot din judeţul Olt, consider că au emis prea uşor autorizaţie de mediu şi avizele favorabile pentru că prin amenajarea în primă etapă a 27 de hectare şi apoi, prin extindere, până la 40 de hectare unor societăţi private, apele pluviale vin şi produc o creştere semnificativă a pârâului Urlătoarea şi acesta vine şi afectează exagerat de mult locuitorii comunei Milcov.

Am solicitat conducerii ministerului să-mi precizeze modul în care au fost emise autorizaţiile de mediu şi autorizaţiile de la Direcţia de Gospodărire a Apelor, dat fiind faptul că prin hotărâre de Guvern ministerul a venit acum să acopere o serie de pagube, şi aceste pagube sunt acoperite din bugetul naţional consolidat, când este anormal, aceste pagube trebuiau acoperite de către cei care le-au produs şi de fabricile care produc astfel de revărsări ale apelor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian, patru interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Ţundrea, două interpelări, depuse în scris.

Doamna deputat Cornelia Ardelean, nu e prezentă în sală.

Doamna deputat Graţiela Iordache, nu este prezentă în sală.

Doamna deputat Angela Buciu, o singură interpelare.

Domnul deputat Titus Corlăţean, o singură interpelare.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Cosmin Vasile Nicula, cred că nu e nici o greşeală, sunt 26 de interpelări? Mai multe interpelări decât ministerele Guvernului. Da, 26 de interpelări? Vă rog să verificaţi, să nu fie vreo greşeală, şi domnul deputat Mircia Giurgiu, 8 interpelări.

Vă rog să le prezentaţi, pe scurt.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Din respect pentru colegi o să le depun în scris. Acum doar vreau să mulţumesc Biroului permanent, personal, pentru faptul că după o lună şi jumătate a programat un nou răspuns oral pentru un deputat independent.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta am încheiat şedinţa noastră.

O seară bună tuturor!

Lucrările s-au încheiat la ora 19,15.