Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ion Munteanu şi Gheorghe Albu, secretari, şi, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în sală. Invit liderii de grupuri să-şi poftească colegii în plen, pentru a putea începe lucrările.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 248 de deputaţi. Sunt absenţi 83, dintre care 20 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni - 11, marţi - 12 şi joi 14 - septembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 11-16 septembrie 2006; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare al Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 5-11 septembrie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I.

Înainte de a intra în ordinea de zi, am două solicitări de intervenţii din partea unor colegi pentru anunţuri cu caracter personal. Mai întâi domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deoarece astăzi se împlinesc 5 ani de la atentatele sângeroase care au avut loc în Statele Unite, moment în care cele două Turnuri Gemene au căzut, moment în care şi-au pierdut viaţa mii de oameni, atât cetăţeni americani, dar şi cetăţeni români, vă propun să-i comemorăm şi să păstrăm un moment de reculegere. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De asemenea, domnul deputat Adrian Mihei.

Domnul Sirojea Andrian Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi am decis să demisionez din Grupul parlamentar al Partidului Conservator din Camera Deputaţilor. Voi rămâne deputat independent.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La pct.2 pe ordinea de zi, avem modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.42 şi art.60 alin.1 din Regulament, supunem aprobării solicitarea Grupului parlamentar al PNL privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente, după cum urmează: trecerea domnului deputat Bogdan Olteanu de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, în calitate de membru; trecerea domnului deputat Cătălin Micula de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă în calitate de membru.

Dacă sunt comentarii?

Domnul Ioan Bivolaru:

Au avizul liderilor de grup şi a Biroului permanent?

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, da, s-a trecut şi prin Biroul permanent şi prin comitetul liderilor. Nu sunt comentarii şi observaţii.

Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă propun să votăm cu cartele, vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Putem proceda la vot, vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. Propunerea a fost adoptată.

Continuăm cu dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi. Vă informez că de la orele 18,30 la orele 19,00 va avea loc prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Da. Vă rog, domnule deputat Rus. O chestiune de procedură să înţeleg?

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să fac trimitere, domnule preşedinte, la art.31 Teza a II-a din noul Regulament al Camerei Deputaţilor care stipulează: "La lucrările Biroului permanent participă reprezentantul Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, liderii Grupurilor parlamentare constituite în Cameră, iar la lucrările care vizează activităţile comisiilor participă preşedinţii comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor."

Domnule preşedinte, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi probleme naţionale vin foarte multe propuneri, iniţiative şi proiecte doar pentru avize şi ele pe fond ar trebui dezbătute în comisia noastră.

Solicit respectarea acestui regulament şi la prima parte a şedinţei de Birou permanent să fie invitaţi preşedinţii comisiilor permanente, ei se retrag şi pe urmă rămâne Biroul permanent să ia hotărârile mai importante pentru Cameră.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Vom discuta la prima şedinţă a Biroului permanent această chestiune pe care aţi ridicat-o.

Dacă nu mai există alte chestiuni de procedură, la pct.3 pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi pentru prorogarea unor termene.

Legea are caracter organic; raport de adoptare din partea Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi.

Ne aflăm în procedură de urgenţă, proiectul are caracter de prioritare legislativă de integrare.

Suntem primă cameră sesizată.

Dau cuvântul iniţiatorului.

Doamna secretar de stat Kibedi, vă rog. Rog şi comisia.

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră, ordonanţa care v-a fost enunţată se impune sub mai multe aspecte. Expunerea de motive este chiar pe multe pagini, aşa încât v-aş puncta doar câteva din problemele care au fost absolut imperioase de a fi rezolvate prin această ordonanţă.

În primul rând, este de observat că implementarea dispoziţiilor care vizează înregistrarea şedinţelor de judecată, din pricina întârzierilor care au avut loc prin alocarea fondurilor necesare fac imposibilă respectarea termenului de 1 iulie 2006.

Pentru aceste considerente, este necesară o modificare legislativă care să amâne intrarea în vigoare, pentru că ea nu este susţinută din punct de vedere practic prin punerea la dispoziţie a mijloacelor tehnice pentru realizarea acestei prevederi legale.

În continuare, Legea nr.303 prin aplicarea în practică a relevat câteva situaţii în care este necesară o modificare a dispoziţiilor legii organice şi aş amintit numai cazurile care au fost şi în mass media prezentate, şi anume necesitatea suspendării din funcţie ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau, respectiv, eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori şi care nu se bucurau de efectul suspensiv al recursului, astfel că, deşi se impunea eliberarea din funcţie, judecătorii şi procurorii potrivit vechilor prevederi legale puteau să-şi continue activitatea a ceea ce a ridicat serioase semne de întrebare cu privire la activitatea desfăşurată de către aceştia.

De asemenea, tot în practică, din pricina numeroaselor posturi vacante în sistemul de justiţie, constituirea colegiilor de conducerea nu se poate realiza practic atâta timp cât nu avem numărul necesar de judecători şi procurori. Şi, atunci, este necesar ca atribuţiile pe care le are colegiul de conducere, cel puţin temporar, să fie delegate preşedintelui instanţelor sau parchetului care funcţionează cu un număr redus faţă de schema prevăzută de lege.

În ceea ce priveşte prorogarea termenului de intrare în vigoare a Codului penal, de data aceasta, spre deosebire de ordonanţa care a fost dezbătută pentru prorogarea până la data de 1 septembrie 2006, am venit în expunerea de motive cu detalii tehnice pentru a demonstra care sunt cauzele reale pentru imposibilitatea punerii în practică a dispoziţiilor. Aici aş aminti şi aş puncta două chestiuni: dacă împărţirea în crime şi delicte, în locul capitolului de infracţiuni pe care îl reglementează Codul penal actual în vigoare nu este din start o idee greşită şi este împărtăşită în numeroase legislaţii. Numai că, într-un mod ciudat, atâta timp cât în legislaţiile care fac această delimitare într-adevăr se dă eficienţă faptului că delictele trebuie să fie o categorie de încălcări ale Legii penale care sunt mai uşoare şi, ca atare, pedeapsa prevăzută pentru acestea trebuie să reflecte această situaţie, iar crimele să fie infracţiunile care prezintă pericolul social accentuat, în modul în care este reglementată în Legea nr.301, a cărei prorogare de intrare în vigoare se solicită, ar apărea surprinzătoare opţiunea de a sancţiona delictele închisoare strictă de până la 15 ani şi atunci am ajunge la concluzia ca Legea penală să prevadă pedeapsă privativă de libertate de 15 ani pentru infracţiuni cu pericol social generic scăzut, am ajunge la concluzia că violul tâlhăria, spălarea de bani, ameninţări în scop terorist, luarea de mită, traficul de influenţă să fie cotate infracţiuni de pericol social scăzut.

Ar mai fi paradoxuri care ar trebui lămurite în ceea ce priveşte, de pildă, pedepsirea tentativei. Dacă ne limităm la ceea ce prevede Codul penal propus, şi anume de a se aplica în cazul tentativei imediat categoria de pedeapsă următoare ar fi munca în folosul comunităţii, potrivit acestei dispoziţii legale. Numai că munca în folosul comunităţii nu se poate aplica fără consimţământul persoanei. Ne întrebăm atunci: rămâne nepedepsit acest infractor din moment ce s-a dovedit vinovăţia acestuia? Pentru că, în lipsa unei alte reglementări, nu avem o categorie de pedeapsă aplicabilă acestui infractor. Cred că sunt suficiente considerente, mai sunt multe care sunt arătate şi indicate la capitolul concursului de "alte infracţiuni", la capitolul "recidivei" la capitolul "circumstanţelor agravante şi atenuante", multe dintre acestea fiind semnalate chiar de judecătorii şi procurorii meniţi să aplice în practică acest cod penal.

Pentru aceste considerente, vă rog să analizaţi cu cea mai mare seriozitate această propunere prin care solicităm aprobarea ordonanţei de urgenţă, având în vedere consecinţele deosebite pe care le comportăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Comisia, vă rog. Domnul preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu avem completări la obiectul de reglementare, astfel cum a fost prezentat de doamna secretar de stat Kibedi Katalin, confirmând acest obiect.

Suntem primă Cameră sesizată. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. Comisia l-a examinat în şedinţa din 7 septembrie 2006 în cvorum de 20 de membri din 25, deci regulamentar. Proiectul a ieşit din comisie cu 3 amendamente de corelare necesare şi vă rugăm să le acceptaţi şi pe ele, pentru că sunt impuse de corelarea cu necesităţile Legii nr.278/2006 pe care domniile voastre aţi adoptat-o între timp de la apariţia ordonanţei încoace. Supunem plenului raport favorabil, raport de adoptare, inclusiv cu acele amendamente care figurează în anexă. Reglementarea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Domnul deputat Florin Iordache, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În principiu, această ordonanţă este/sau modificările la această ordonanţă sunt şi rodul conlucrării colegilor mei de la PSD, dar nu suntem de acord în nici un fel cu prorogarea termenului de intrarea în vigoare a Codului penal. Mai mult, Ministerul Justiţiei în loc să vină şi să modifice Codul penal care a intrat în vigoare în 2004, a fost adoptat de Parlament în 2004 şi ni s-a cerut, printr-o altă ordonanţă, prorogarea termenului până la 1 septembrie 2006. Noi nu am fost de acord nici cu acel termen. Iată că Ministerul Justiţiei în perioada vacanţei parlamentare vine cu altă şmecherie caracteristică ministrului Monica Macovei şi prorogă termenul de intrare în vigoare pentru 1 septembrie 2008. De ce? Pentru că între timp Ministerul Justiţiei lucrează la un alt cod penal, iată că la Ministerul Justiţiei în loc să se lucreze pe actele emise de Parlament, şi mă refer la legile pe care Parlamentul le-a adoptat, Ministerul Justiţiei profită de vacanţa parlamentară şi vine cu ordonanţe pentru a putea pune în valoare propria ingeniozitate.

Pentru aceasta, noi nu vom vota raportul acestei ordonanţe, pentru că nu suntem de acord cu prorogarea până la 1 septembrie 2008.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Mate.

Dacă mai există alte intervenţii?

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Unele persoane chiar, şi zilele trecute, răspândesc zvonul despre UDMR că nu luptă şi nu vrea să elimine corupţia. Noi dorim şi luptăm şi am luptat şi în continuare şi vom lupta şi în continuare pentru eliminarea corupţiei, tocmai pentru că vom vota şi acest proiect de lege, dar aş fi fost bucuros să văd aici, să discutăm proiectul de lege al noului Cod penal şi să nu facem un haos în justiţie, pentru că atunci când discutăm îndepărtarea intrării în vigoare a unui cod penal, încurcăm studenţii de la drept, încurcăm profesorii de la drept şi încurcăm şi practicienii care lucrează în justiţie, pentru că nu ştiu dacă, într-adevăr, acest proiect de lege care este foarte important, Codul penal, va intra în vigoare sau nu.

În ciuda acestui haos care, din păcate, există, noi susţinem acest proiect de lege, tocmai pentru a ajuta ministerul în lupta anticorupţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Florina Jipa din partea Grupului parlamentar al PRM. Vă rog.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă aduc la cunoştinţă un lucru care nu este pentru prima dată când se întâmpla, dar îmi pare rău că se întâmplă în timp ce domnul Bogdan Olteanu este preşedintele Camerei.

Cu privire la acest proiect de lege s-a discutat pe data de 6, pentru colegii care nu fac parte din Comisia juridică de disciplină şi imunităţi vreau să vă spun că există o ceaţă totală. Nu ştiu la ce se referă toate aceste modificări.

Vreau să vă spun că s-a încercat un lucru peste voinţa comisiei, peste voinţa celor care întâmplător sau nu, şi v-aş ruga să mă ascultaţi cu mare atenţie, au muncit 4 ani la un cod penal care avea nu mai puţin de 500 de articole în cealaltă legislatură. Nu ştiu pe cine deranjează sau mai bine zis nu vreau să spun pe cine deranjează faptul că după 2 ani la un cod care era perfect şi corespundea tuturor cerinţelor Uniunii Europene se încearcă şi s-a încercat să nu intre în vigoare la data de 1 septembrie 2006 care, dacă vă daţi seama, a trecut acum de curând.

Am încercat să decalăm, să fim înţelegători până la intrarea în Uniunea Europeană să fixăm un termen, termenul de 30 decembrie 2006, stimaţi colegi. Dar, profitându-se de vacanţa parlamentară, la o lege organică atât de importantă s-a adoptat o ordonanţă de urgenţă care a modificat ceea ce a crezut pe ici pe colo şi care face foarte mult rău, şi când spun că face foarte mult rău, am să vă spun de ce. Nu nouă parlamentarilor, celor care am muncit la acel cod penal, face foarte mult rău în practică, se luptă împotriva corupţiei.

Dacă noi îi ameţim pe judecători şi apar nişte modificări de la o zi la alta, vreţi să mă credeţi că nimeni nu poate să aibă sub control o soluţie şi să fie conformă cu legile în vigoare în momentul acela? Deci fiind o ordonanţă de urgenţă, vă daţi seama că a intrat în vigoare de la momentul publicării.

Este regretabil ca în loc de termenul de 1 septembrie 2006, când trebuia să intre codul penal în vigoare, la care s-a muncit atât de mult, se fixează un termen de septembrie 2008. Puneţi-vă şi dumneavoastră problema ce reprezintă un decalaj de doi ani? Nu reprezintă altceva, am să vă răspund tot eu, decât o ambiţie din partea unor persoane care doresc ca acest cod să fie sub patronatul unui alt ministru al justiţiei.

Dacă dumneavoastră vi se pare corect aşa ceva, mie personal nu. În consecinţă, voi îndemna colegii din grupul meu parlamentar, vă îndemn şi pe dumneavoastră să nu achiesaţi la o asemenea situaţie care nu aduce decât lucruri nefavorabile în justiţie, în primul rând, şi chiar în lupta împotriva corupţiei. Îmi pare rău, dar aici trebuie să-l contrazic pe colegul meu, de altfel pe care îl apreciez, chiar dacă este de la Partidul UDMR, noi în comisie încercăm să fim jurişti, nu neapărat să avem culori politice diverse şi de cele mai multe ori am văzut că am fost criticaţi în ultima vreme că s-a votat PRM împreună cu UDMR-ul. Să ştiţi că nu este nici o tragedie atunci când acest lucru este în interesul acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Deci, vom vota împotriva acestui proiect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon. S-au mai înscris domnul deputat Ungureanu Petre din partea Grupului parlamentar al PNL şi domnul d deputat Buda din partea Grupului parlamentar al PD.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O să fiu foarte scurt, din respect pentru timpul dumneavoastră, dar şi dintr-o apropiere foarte mare de argumente şi puncte de vedere cu cele deja auzite.

Sunt întru totul de acord cu punctele, cu criticile exprimate şi vreau să întăresc şi eu ideea că votând pentru această nouă reglementare o facem nu cu conştiinţa împăcată şi cu inima liberă, ci cu convingerea că gestionăm în continuare o situaţie tot mai haotică în ordinea de drept şi în special în domeniul ordinii de drept şi politicii penale a statului. Este un adevăr bine cunoscut din istorie, şi la îndemâna oricărei logici, nu poate să existe ordine de drept în condiţii de instabilitate legislativă, boală generală a tranziţiei româneşti, dar când această instabilitate se manifestă în domeniul foarte conservator al dreptului penal, atunci este dezastru.

E un haos, şi s-a spus cine îl întreţine, nu vreau să repet, nu ştiu cu ce scop, problema e că din cauza acestei cârpeli continue a legislaţiei şi modificări continue, în loc de proiecte legislative stabile şi de anvergură şi atotcuprinzătoare ale domeniului, situaţia de haos se complică şi se accentuează. Fac un apel, dacă pot să zic aşa, la conducerea Ministerului Justiţiei ca, măcar de acum încolo, să lase orgoliile deoparte, să lase duelurile cu CSM-ul deoparte, să lase bătutul din picior şi dictatul deoparte şi, în numele adevăratei lupte împotriva criminalităţii şi, în primul rând, împotriva corupţiei, să ne asigure ceea ce trebuie să asigure ministerul, şi anume un laborator serios de iniţiativă legislativă şi nu de şicane legislative.

Vă mulţumesc. Dar, vom vota, cum spuneam, pentru că nu vrem să agravăm situaţie haotică creată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ungureanu din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur că sunt păreri pro şi contra pentru a adopta sau nu acest proiect de lege. Drumul spre iad este pavat cu cele mai bune intenţii. Cei care nu vor vota acum proiectul de lege o fac cu argumente serioase şi departe de mine gândul să le critic, pentru că, aşa cum au spus şi colegii mei jurişti, sunt argumente serioase care ne pun în situaţia să avem păreri diferite, contrare în legătură mai ales cu termenul de intrare în vigoare a Codului penal. Şi cei care votează o fac cu bună credinţă, ştiind că în lipsa intrării în vigoare a Codului penal se întrupează haosul cum spunea distinsul meu antevorbitor.

Trebuie însă să vedem şi ce este mai puţin rău din tot acest rău, pentru că, aşa cum spunea colegul meu Máté Andras, la facultate şi colegii mei şi copiii mei învaţă deja din codul care a fost amânat acum până în 2008. Practicienii s-au apucat să-l compere şi să-l şi conspecteze şi să-l înveţe. De curând, nu mai mult în urmă cu o săptămână, au intrat în vigoare multe modificări ale Codului penal şi ale Codului de procedură. A mai apărut o ordonanţă care modifică multe reguli în ceea ce priveşte starea de arestare.

Toate acestea însă trebuie aliniate din mers şi Partidul Naţional Liberal din care fac parte îl va vota. Problema este că la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, dincolo de faptul că suntem foarte obosiţi şi tracasaţi şi uneori nu ne înţelegem între noi în ceea ce priveşte, sigur, intenţiile politice de vot, vreau să vă spun că aceasta poate ar fi o justificare pentru lacunele din codul care este acum amânat. Vă invit cu argumentele pe care le-aţi expus şi în care cred vă invit totuşi să-l votăm, pentru că v-a dat doamna ministru câteva exemple de ce s-ar putea întâmpla.

Dacă mâine intră în vigoare, dacă noi respingem, există o posibilitate, respingem amânarea intrării în vigoare, peste câteva zile, în momentul în care, mă rog, legea devine lege şi intră în vigoare, jumătate din puşcăriile ţării vor fi goale şi în felul acesta se îndeplineşte şi dezideratul privind starea de libertate. Numai că unii trebuie să stea acolo, e adevărat în condiţii mai bune decât stau acum, iar alţii n-ar trebui să stea acolo, dar asta numai instanţa o poate spune, deci justiţia. Dar, până atunci, nu trebuie să ne folosim sau să se folosească alţii de lacunele sau de oboseala noastră de la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Şi, aş vrea să le atrag atenţia respectuos colegilor mei care invocă faptul că au mai scăpat şi lucruri rele, codul pe care acum îl amânăm are prevederi care au trecut prin Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, în anii precedenţi, nu fac mea culpa, pentru că n-am fost atunci în Parlament, dar...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să sintetizaţi.

Domnul Petre Ungureanu:

Dar au trecut prin Parlament şi mai ales prin Comisia juridică de disciplină şi imunităţi pe sub ochii specialiştilor chestiuni care nu pot fi puse în aplicare.

De aceea, prefer să alegem răul cel mai mic şi să-l votăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Buda este ultimul înscris la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PD.

Domnul Daniel Buda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Între noi juriştii se spune că acolo unde sunt doi jurişti sunt trei păreri, iar colegul meu de breaslă spunea că doar acolo unde sunt doi jurişti slabi sunt trei păreri. Cred că din această cauză în mintea unora este şi haos, este şi ceaţă pentru că sunt insuficient pregătiţi şi poate că dacă s-ar apleca un pic mai atent asupra proiectelor de legi şi-ar da seama că lucrurile stau un pic altfel.

Deci este nevoie să adoptăm acest proiect de lege pentru amânarea intrării în vigoare a noului Cod penal? Foarte simplu, domnilor colegi, pentru că în momentul de faţă nu avem un Cod de procedură penală care să fie corelat cu acest cod penal care ar trebui să intre în vigoare. Acesta este motivul.

De asemenea, avem foarte multe semnale din practică, că prin intrarea în vigoare a acestui cod penal s-ar crea un haos incomensurabil şi aşa cum spunea colegul meu Bebe Ungureanu porţie puşcăriilor s-ar deschide pentru foarte mulţi oameni care nu ar merita acesta lucru. Acesta este motivul pentru care PD-ul va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbateri pe articole. Suntem în procedură de urgenţă. Domnul preşedinte, timp de dezbatere?

Domnul Sergiu Andon:

Credem că cinci minute sunt suficiente, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Pe raportul comisiei, avem doar amendamente admise.

Dacă de la pct.1 la pct.5 există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

De la 6 la 10. Mulţumesc. Adoptat.

De la 11 la 15. Mulţumesc. Adoptat.

De la 16 la 17. Mulţumesc. Adoptat.

Legea este organică. Rămâne la vot final.

La punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei.

Procedură? Domnul Ponta, pe procedură.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vroiam doar să vă rog să observaţi cum am reuşit să votăm, e adevărat, pe articole, mâine va fi votul final, o aberaţie juridică, pe motiv că ies hoţii din puşcării. Sper că nu iese nici primarul de Vâlcea, nici prefectul de Iaşi!? Şi în condiţiile în care grupurile parlamentare, cu excepţia P.D. şi P.N.L., au spus că e o lege proastă pe care n-ar susţine-o în mod normal.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru explicaţia votului care nu a fost dat.

Revenim la Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului... Cred că va trebui să discutăm cu traducătorul, că eu vă spun drept că nu înţeleg cum poţi să speli obiectul infracţiunii. ...adoptată la Varşovia la 16 mai 2005.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Prioritate legislativă. Suntem primă Cameră sesizată.

Rog iniţiatorul, foarte scurt.

Doamna Katalin Barbara Kibedy:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distins Senat,

Ca să nu vă reţin atenţia pentru că în expunere... (I se atrage atenţia că a greşit, aici este Camera Deputaţilor, nu Senatul)

Distinsă Cameră,

Mulţumesc. Trebuie să plec imediat la Senat şi deja am intrat dincolo.

Având în vedere că ne aflăm în prezenţa unei convenţii care, de altfel, are o ratificare, încă în 8 noiembrie 1990 România a ratificat Convenţia Europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, iar la data de 16 mai 2005, Convenţia Europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrare şi confiscarea produselor infracţiunii, dar la care se adaugă şi finanţarea terorismului, practic această convenţie nu face decât în cele 7 capitole să detalieze modalitatea în care România îşi va îndeplini obligaţiile asumate în această convenţie.

Pentru aceste considerente şi pentru a putea da eficienţă acestei convenţii, vă rog să daţi votul dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia confirmă obiectul reglementării, astfel cum a fost expus de către iniţiator. Suntem primă Cameră sesizată. Am dispus în comisie de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi al Comisiilor pentru politică externă, respectiv pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, toate avize favorabile.

Dezbaterile s-au efectuat în ziua de 6 septembrie, în prezenţa a 25 din cei 26 de membri ai Comisiei juridice, am greşit numărul la raportul anterior, şi s-a hotărât cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbatere şi aprobare a acestui proiect de lege, care, ca obiect de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse. Legea are caracter ordinar.

Aş vrea să verific dacă avem prezenţa, ca să putem să dăm şi votul. Vă rog să vă manifestaţi doar prezenţa. Facem o verificare a prezenţei. Da? Rog Departamentul tehnic să facem o verificare a prezenţei.

(Conform afişajului, sunt prezenţi 168 de deputaţi)

Rog colegii să ia loc în bănci. Domnule deputat...

(Un domn deputat din sală spune că i s-a furat portofelul cu cartela de vot şi nu are cu ce vota)

E mult prea târziu acum ca să mai rezolvăm. Mai e un coleg care se află în situaţia să n-aibă cartela la dânsul.

Da. Rămâne la vot final. Mai vedem. Dau drumul la sonerie să invităm colegii, poate mai ajung colegi în sală. Vă rog să vă folosiţi totuşi cartelele cu toţii.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei din România şi Spania în domeniul securităţii sociale, semnată la Madrid, la 24 ianuarie 2006.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare. Comisia de muncă, prioritate legislativă. Suntem primă Cameră sesizată.

Domnul secretar de stat, Dănilă, pe scurt, vă rog.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea Convenţiei între România şi Spania în domeniul securităţii sociale. Reglementează acordarea prestaţiilor de securitate socială în caz de boală şi maternitate, bătrâneţe, deces, accidente de muncă şi boli profesionale, respectiv şomaj.

Este prevăzută egalitatea de tratament a tuturor persoanelor cu cetăţenii proprii, precum şi posibilitatea exportului prestaţiilor de securitate socială.

Faţă de cele prezentate, vă propunem aprobarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Duţu. Vă rog.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru politică externă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenţiei între România şi Spania în domeniul securităţii sociale, semnată la Madrid, la 24 ianuarie 2006.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege, întrucât potrivit prevederilor art.91 alin.1 şi ale art.100 din Constituţia României şi ale art.19 alin.1 lit.a) din Legea 590/2003 privind tratatele, astfel de convenţii sunt supuse ratificării de către Parlament.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, iar comisia propune adoptarea fără modificări a proiectului de lege, cu precizarea că este o lege ordinară, nu organică, cum din eroare este trecut în raport.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da Vă mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt.

Comentarii legate de caracterul ordinar al legii? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege. Dacă nu va fi cvorum, evident că va rămâne pentru mâine la votul final.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, sunt prezenţi 180 deputaţi; voturi pentru 172, voturi împotrivă, 2 şi 1 abţinere)

Da. Vă mulţumesc, proiectul a fost adoptat.

La pct.6, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Bulgaria privind securitatea socială, semnat la Sofia, la 21 octombrie 2005.

Şi despre acest proiect de lege se spune că ar avea caracter organic. Da, este? Bun. Tot ordinar. Se pare că e aceeaşi problemă. Deci şi aceasta este o lege ordinară.

Prioritate legislativă. Raport de adoptare din partea Comisiei de muncă. Suntem primă Cameră sesizată.

Domnule secretar de stat, la fel de scurt, vă rog.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acordul între România şi Republica Bulgaria privind securitatea socială respectă principiile fundamentale ale coordonării sistemelor de securitate socială, anume aplicarea unei singure legislaţii, egalitatea de tratament, menţinerea drepturilor existente obţinute, exportul acestor prestaţii şi menţinerea drepturilor în curs de achiziţie, respectiv totalizarea perioadelor de asigurare.

Faţă de cele de mai sus, vă propunem aprobarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Duţu.

Domnul Stelian Duţu:

Şi la întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru politică externă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între România şi Republica Bulgaria în domeniul securităţii sociale, semnat la Sofia la 21 octombrie 2005.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Este o eroare materială în raport în ceea ce priveşte încadrarea acestui act normativ conform prevederilor art.73 din Constituţia României.

La lucrările comisie au fost prezenţi 16 deputaţi din totalul de 18 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, iar comisia propune adoptarea fără modificări a proiectului de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse. Este, înţeleg, o lege cu caracter ordinar. Există comentarii la această calificare a legii? Nu există.

Supun votului dumneavoastră atunci proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, sunt prezenţi 189 deputaţi; voturi pentru 186; nici un vot împotrivă, nici o abţinere)

Da. Vă mulţumesc, proiectul de lege a fost adoptat.

La pct.7 avem Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Convenţia privind Organizaţia hidrografică internaţională, adoptată la Monaco, la 3 mai 1967 şi intrată în vigoare la 22 septembrie 1970.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Suntem primă Camere sesizată.

Vă rog iniţiatorul.

Domnul Corneliu Dobriţoiu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În anul 1967, s-a înfiinţat Organizaţia Hidrografică Internaţională cu sediul la Monaco, cu rol consultativ şi de natură tehnică.

Scopurile organizaţiei sunt de a coordona activitatea oficiilor hidrografice naţionale, de a realiza o cât mai mare uniformitate în hărţile şi documentele nautice, de a adopta metode sigure şi eficiente pentru desfăşurarea şi utilizarea cercetărilor hidrografice şi de a lărgi aria cunoştinţelor în domeniul hidrografiei şi tehnicilor utilizate în oceanografia descriptivă.

Prin Memorandumul M 2854 din 2001, Guvernul României a aprobat efectuarea demersurilor pentru aderarea la Convenţia privind Organizaţia hidrografică internaţională.

Aderarea la Convenţie este benefică deoarece statele membre beneficiază de programe de finanţare internaţională şi de asistenţă tehnică în domeniile hidrografiei, cartografiei, oceanografiei, au acces la fondurile financiare destinate instruirii personalului în domeniul hidrografiei şi cartografiei nautice, precum şi la standardele şi documentaţia elaborate de Biroul Hidrografic Internaţional.

De asemenea, statele membre NATO utilizează hărţi de navigaţie bazate pe standardele elaborate de această organizaţie.

În temeiul art.20 din Convenţie, Departamentul de relaţii externe al Principatului Monaco, în anul 2005 a făcut cunoscut faptul că 2/3 dintre statele membre au aprobat aderarea României la Convenţie. Textul convenţiei este în concordanţă cu principiile dreptului internaţional şi corespund legislaţiei interne.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma propusă de Guvern, cu un amendament pe care o să vi-l prezint.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Înţeleg că există un amendament de tehnică legislativă?

Doamna Aurelia Vasile:

Da. După ce comisia a depus raportul, ca tehnică legislativă, ne-au sesizat că la articolul unic, "după 1967" se pune punct. Şi dispare "...şi intră în vigoare la 22 septembrie 1970".

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înţeles.

Observaţii, comentarii, obiecţii la acest amendament de tehnică legislativă? Iniţiatorul e de acord, înţeleg. Nu sunt probleme.

Comisia înţeleg că face propunerea, deci n-avem ce să...Bine.

Vă mulţumesc, atunci. Îl considerăm adoptat.

Nu există alte amendamente admise sau respinse. Proiectul are caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră proiectul de la pct.7.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, sunt prezenţi 187 de deputaţi; voturi pentru 185, un vot împotrivă, o abţinere)

Da. Vă mulţumesc. Proiectul a fost adoptat.

La pct.8, Proiectul de Lege privind aprobarea ieşirii din vigoare a unor tratate internaţionale în domeniul comerţului şi cooperării economice.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare din partea comisiei pentru politică externă. Suntem în procedură de urgenţă. Proiectul are caracter de prioritate legislativă. Suntem primă Cameră sesizată.

Înainte de a lua cuvântul iniţiatorul, pe procedură, domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mărturisesc, de altfel aţi şi văzut, că Grupul parlamentar al Partidului România Mare a votat fără probleme aceste puncte de pe ordinea de zi care se referă la convenţii internaţionale şi la care n-avem nimic de discutat. Le aprobi sau nu le aprobi. Nu le aduci modificări sau nu sunt priorităţi în ce priveşte disputa politică asupra lor care ar trebui să ne anime în activitatea legislativă.

Dar, vă rugăm, domnule preşedinte, să luaţi cunoştinţă de punctul nostru de vedere asupra unei modalităţi de a se trece de la votul de marţi la votul de luni, funcţie de prezenţa sau absenţa colegilor noştri din sală. Nu vrem ca prin acest precedent să treacă unele legi asupra cărora, dintr-un motiv sau altul, într-o conjunctură favorabilă, să nu se poată purta discuţii, cum de altfel nu este cazul la aceste convenţii. Dar la celelalte, în afara acesteia care urmează, se va ivi ocazia şi vă rugăm să nu creaţi un precedent în acest sens.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Procedura şi regulamentul permit, oferă posibilitatea de a transfera voturile finale la legi pentru marţi la ora 12, dar nu ne obligă să o facem.

Proiectul de Lege privind aprobarea ieşirii din vigoare a unor tratate internaţionale în domeniul comerţului şi cooperării economice.

Rog iniţiatorul, scurt.

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem de acord cu comisia să retrimitem la comisie proiectul din cauza unor erori materiale. Este vorba de zeci de denumiri de legi foarte vechi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog comisia să exprime punctul de vedere cu care iniţiatorul e de acord.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind aprobarea ieşirii din vigoare a unor tratate internaţionale în domeniul comerţului şi cooperării economice.

Numai că în anexele în care sunt enumerate tratatele internaţionale ce urmează a fi denunţate, acestea nu sunt identificate conform normelor de tehnică legislativă şi Legii nr.590/2003 privind tratatele, prin data şi locul semnării acestora.

În consecinţă, pentru corelarea tehnico-legislative, solicităm retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru modificarea raportului şi corectarea acestor detalii tehnice pentru fiecare Acord economic şi comercial şi considerăm că într-o săptămână această rectificare poate fi făcută.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Alte intervenţii pe tema asta? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră atunci propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect, aşa cum a fost formulată de comisie şi susţinută de iniţiator.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, sunt prezenţi 181 de deputaţi; 177 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abţinere)

Da. Vă mulţumesc. Propunerea a fost însuşită de plen.

Comisia, termen? O săptămână. Bun. E în regulă.

La pct.9 pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultură. Prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul.

Domnul Adrian Lemeni (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În planul de acţiune pentru implementarea strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale pe 2005-2007, sunt prevăzute măsurile pentru întărirea supravegherii circulaţiei comerciale a mărfurilor purtătoare de drepturi de autor şi drepturile conexe.

Pentru punerea în aplicare a acestei prevederi, a fost elaborată prezenta ordonanţă.

Precizez că măsurile propuse au fost convenite cu autorităţile publice competente în domeniu, respectiv Poliţie, Garda Financiară, Jandarmerie, precum şi cu reprezentanţii industriilor culturale, în cadrul dezbaterilor publice organizate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor pe această temă.

Creşterea capacităţii administrative a ORDA, prin asigurarea unui număr de experţi corespunzător numărului de judeţe, şi a resurselor financiare necesare, ţine seama de prevederile art.1 pct.7 din Hotărârea Guvernului nr.1174/2005 prin care Guvernul României s-a angajat faţă de Uniunea Europeană să pună în aplicare această măsură strategică până în martie 2006.

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege alăturat, în vederea aprobării ordonanţei Guvernului privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, pe care-l supunem dumneavoastră spre aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege are în principal ca scop înfiinţarea registrelor naţionale în domeniul dreptului de autor şi a drepturilor conexe, îmbunătăţirea sistemului de aplicare a marcajelor holografice şi interzicerea comerţului stradal cu produse purtătoare de drepturi de autor şi drepturi conexe, în vederea combaterii actelor de piraterie.

Comisia a primit avize favorabile, în forma adoptată de Senat în şedinţa din 30 martie 2006, a primit avize favorabile din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Din partea Comisiei pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, a primit avizul favorabil cu amendamente.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu amendamente.

Voi cere permisiunea dumneavoastră să fiţi de acord şi cu corectarea unor erori materiale şi de tehnică legislativă asupra cărora voi reveni din partea comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale. Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Acest proiect de lege, acest act normativ a însemnat vii dispute în cadrul Comisiei pentru cultură, pentru că în salutara intenţie de a bloca orice fel de activitate de piraterie, s-au găsit nişte soluţii care să lovească asupra micului producător, concentrând, evident, în mâna marilor concerne această activitate, atât de multiplicare, cât şi de comercializare a acestora.

Noi am avut din partea Grupului parlamentar UDMR mai multe intervenţii la acest proiect. Am avut amendamente, unele acceptate într-o formă modificată, altele neacceptate. Se regăsesc în primul rând la art.32 alin.3, respectiv 38 alin.1, printre amendamente respinse ale domnului Kelemen Hunor, pe care le vom susţine în plen şi, în mod evident, sperăm să avem înţelegerea dumneavoastră pentru a corecta aceste probleme, mici, zicem noi, în fond, în urma cărora vom putea da un vot favorabil, cu conştiinţa împăcată pe acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege este foarte important, deoarece, până în prezent, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a fost şi este încă şi astăzi mai puţin funcţional.

Am să vă dau un exemplu: sunt foarte multe societăţi comerciale care desfăşoară diverse activităţi unde apelează inclusiv la muzică şi, în mod normal şi legal, acest oficiu ar trebui să înainteze dosare care să conţină contracte în baza cărora să se încaseze anumite taxe.

Au fost foarte multe sesizări pe care le-am primit la biroul meu parlamentar legat de această chestiune, deoarece înainte de a se înainta un asemenea contract legal, se anunţa poliţia şi poliţia se autosesiza din oficiu, iar la rândul ei solicita dosar penal fără ca acel agent economic să fi avut vreo vină, în sensul că nu refuza contractul, dar nu s-a respectat legea nici măcar din partea Oficiului Român.

Aşadar, orice măsură luată în vederea întăririi capacităţii administrative este binevenită şi ne bucurăm foarte mult că priorităţile în vederea integrării în Uniunea Europeană rezolvă foarte multe din problemele curente pe care noi le avem în România.

Aşadar, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii. Nu sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Înţeleg că mergem cu dezbaterea pe articole şi se vor susţine amendamente.

Mergem pe raportul comisiei. Există şi o serie de amendamente respinse.

Invit pe cei care le-au formulat să le susţină dacă doresc.

Dacă de la pct.1 la pct.5 există obiecţii, observaţii, comentarii la textele propuse de comisie. Nu sunt. Adoptat.

De la 6 la 10. Vă rog, domnule deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Comisia propune eliminarea sintagmei "cu modificările şi completările ulterioare" la art.5, deoarece până în prezent, nu există modificări ale Legii 544/2001 intrate în vigoare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iniţiatorul. De acord.

Obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Deci, s-a însuşit.

Alte obiecţii, observaţii, până la pct.10. Nu sunt. Adoptat.

De la 11 la 15, textele propuse de comisie. Obiecţii, observaţii, comentarii pe raport? Nu sunt. Adoptat.

De la 16 la 20 în raportul comisiei. Obiecţii, observaţii, comentarii. Vă rog, domnule deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Tot din motive de tehnică legislativă, la art.14 alin.8, referirea la Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, se va face în loc de art.137 alin.1 lit.e), la art.138 alin.1 lit.e), deoarece lit.e) la care se face referirea se află la acest articol.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iniţiatorul, de acord?

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Până la pct.20, mai există alte obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat până la pct.20.

Pe raport, punctele 21 la 25. Textele comisiei.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat până pct.25.

De la pct.26 la 30 în raportul comisiei.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct.31 la 35 în raportul comisiei.

Domnul deputat Străchinaru, vă rog!

Domnul Petre Străchinaru:

Deoarece ne aflăm la textul ordonanţei şi nu al legii, la art.27 alin.2, lit.b), în loc de textul "cu intenţia de a eluda prevederile prezentei legi", se va modifica corespunzător cu "intenţia de a eluda prevederile prezentei ordonanţe".

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, am înţeles.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Iniţiatorul, de acord?

Nu sunt obiecţii, observaţii, comentarii?

Până la pct.35, alte obiecţii, observaţii, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Pe raport, de la pct.36 până la pct.40.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.41 la 45.

Domnul deputat Marton.

Domnul Mártón Arpad-Fráncisc:

La amendamentele respinse la poziţia nr.8 veţi regăsi, respectiv nr.7, două amendamente ale domnului deputat Kelemen Hunor, depuse din partea grupului parlamentar, şi care vizează două prevederi din art.32 iniţial, alin.2, respectiv 3, care se regăsesc la poziţia nr.42 din raport.

De fapt, aceste amendamente constau într-o simplă completare a articolului, care are o prevedere expresă obligatorie a modalităţii prin care pot fi produse copii de pe aceste materiale, care sunt inaccesibile tocmai micului producător.

Drept pentru care, în continuarea ideii care se regăseşte în alin.2, am propune încă o frază prin care este permisă şi o altă tehnică mai puţin costisitoare, pentru o reproducere sub 1.500 exemplare.

Aici este vorba despre protecţia nu numai a micului producător, ci şi a unor interpreţi chiar din spectrul activităţii din România, care iarăşi nu vor avea poate acces la acei mari producători care pot utiliza acest sistem. Nu vreau să intru în detalii. Atât textul, cât şi explicaţia îl regăsiţi la poziţia nr.8.

Deci, solicităm completarea alineatului cu acea a doua frază pe care o regăsiţi la poziţia nr.8.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Iniţiatorul.

Domnul Adrian Lemeni:

Nu suntem de acord cu acest amendament. Practic, suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei, unde s-a arătat că tehnologia de multiplicare prevăzută în textul ordonanţei va contribui practic la diminuarea pirateriei. Tocmai acest lucru s-a avut în vedere.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că se susţine amendamentul respins de la pct.8 din anexa de amendamente respinse.

În aceste condiţii, voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins de la poziţia nr.8 din anexă.

Vă rog să votaţi.

Da, vă mulţumesc.

Amendamentul a fost respins cu 141 de voturi contra şi 30 de voturi pentru.

Mergem mai departe, până la pct.45.

Alte observaţii, obiecţii, amendamente? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.46 la 50.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Pct.51 la 55.

Vă rog, domnule deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

La pct.51 din raport, la art.39 lit.b), în referirea la art.42 lit.c), d), g), i), j), l) şi o), să se introducă specificarea "alin.1", întrucât art.42 are două alineate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Obiecţii, observaţii, comentarii?

Iniţiatorul, de acord?

Nu există.

Se însuşeşte atunci, înţeleg.

Până la pct.55, alte observaţii? Nu sunt.

Adoptate atunci.

De la pct.56 la 60, obiecţii, observaţii, comentarii?

Nu sunt. Adoptate.

De la pct.61 la 64, obiecţii, observaţii, comentarii?

Nu sunt. Adoptate.

Celelalte amendamente respinse nu s-au susţinut.

Proiectul are caracter ordinar. Suntem în cvorum. Îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

Da, vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat cu 177 voturi pentru, 5 abţineri şi 4 voturi contra.

La pct.10, Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.656 ...

Procedură, domnul Marton şi domnul Dumitriu.

Domnul Mártón Arpad-Fráncisc:

Permiteţi-mi să fac o explicare a votului: noi nu am dorit să blocăm acest proiect de lege.

Suntem, însă, convinşi că s-a greşit atât la votul art.32, şi o să vedeţi din experienţă, şi sper ca atunci să ne susţineţi proiectul de lege de amendare a acestui articol, respectiv deloc nu suntem siguri că forma care s-a votat la art.38, prin introducerea unui nou alineat, nu va bloca vânzarea de CD-uri în pieţe, de exemplu, când sunt manifestări publice, zilele unor oraşe, mari târguri şi altele asemenea.

Cei care sunt interesaţi direct de propagarea propriilor activităţi au spus că marea majoritate a CD-urilor produse din România se vând cu asemenea ocazii şi se tem că s-ar putea să le scadă chiar până la 50% vânzarea acestora.

Deci, s-ar putea ca prin această lege să fi lovit foarte puternic tocmai în producţia din România, să fie tocmai artiştii români care să sufere de pe urma acestor două articole.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitriu a renunţat la intervenţia domniei sale.

La pct.10 avem Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem în procedură de urgenţă.

Proiectul are caracter de prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Gheorghe Drăgan (vicepreşedinte, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor):

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte, stimaţi domni deputaţi pentru prilejul acordat.

Acest proiect de lege a fost elaborat, aşa cum se precizează în expunerea de motive, în vederea creşterii eficienţei activităţii de combatere a spălării banilor şi finanţare a terorismului, în conformitate cu cerinţele integrării României în structurile europene şi cu prevederile strategiei naţionale anticorupţie, pe perioada 2005 - 2007.

Concret, în urma modificării salarizării personalului judecătorilor, procurorilor şi celorlalte categorii de personal din sistemul justiţiei, şi salariile personalului din oficiu, care se raportează la acest sistem de salarizare, trebuie corelate cu modificarea sistemului salarizării personalului din justiţie.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată, şi voi interveni, dacă este cazul, în dezbaterile prezente.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei raportoare, domnule preşedinte Andon, aveţi cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc distinsă doamnă vicepreşedinte, preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Obiectul de reglementare este cel expus succint de iniţiator, reprezentantul iniţiatorului.

Suntem Cameră decizională. Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul în şedinţa din 29 iunie.

Am dispus de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

A fost dezbătut acest proiect în şedinţa din 6 septembrie, în prezenţa ministrului justiţiei, ca reprezentant al iniţiatorului şi al Oficiului Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor, prin domnul Drăgan Gheorghe.

Au participat 25 de deputaţi, din totalul de 26, cvorum complet.

Cu o majoritate de voturi, comisia a hotărât supunerea a proiectului de lege plenului Camerei spre adoptare, cu amendamentele care figurează în anexa ataşată raportului nostru.

Reglementarea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţii la dezbateri generale?

Doamna deputat Jipa, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., vă rog.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe procedură, vă rog frumos.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Domnule preşedinte,

Eu observ că se întâmplă un fenomen foarte ciudat şi cred că dumneavoastră nu veţi fi de acord cu el.

Deci noi dezbatem pct.11, care se referă la ... Nu, pct.12, da, cu privire la sancţionarea spălării banilor ş.a.m.d. Am şi raportul în faţă, am şi ordinea de zi. Domnul preşedinte Andon al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a prezentat raportul la acest punct.

Dar, din partea iniţiatorului s-a discutat cu totul altceva: despre judecători şi procurori.

Făceţi-mă şi pe mine să înţeleg: ce legătură are cu spălarea banilor, că eu am în faţă proiectul şi nu văd legătura. A prezentat cu totul altceva, domnule preşedinte, iniţiatorul, vă rog să observaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Suntem la Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.656.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Păi, sigur, că ştiu ce înseamnă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, nu, iniţiatorului îi transmit acest mesaj.

Domnul Gheorghe Drăgan:

Îmi cer scuze dacă nu am fost suficient de explicit, dar aşa cum se poate vedea din textul proiectului de lege, acesta cuprinde un singur articol. Acest articol se referă la schimbarea anexei privind grila de salarizare a personalului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Această grilă de salarizare s-a impus a fi modificată, datorită faptului că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27 din acest an, a fost abrogată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.177/2002, la care făcea trimitere sistemul de salarizare al personalului din Oficiu.

Întrucât nu mai puteam fi salarizaţi în baza unei ordonanţe de guvern abrogate, şi structura personalului din sistemul justiţiei este în grila la Ordonanţa nr.27, altfel structurată decât în grila la Ordonanţa nr.177, se impunea o precizare clară cu privire la salarizarea personalului Oficiului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, OK. Vă mulţumesc.

Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole, lucrăm pe raportul comisiei.

Dacă la pct.1, titlul legii, există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Pct.2. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Pct.3. Nu sunt.

Pct.4. Anexa.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Întrucât legea are caracter organic va rămâne la vot final.

Trecem la pct.11, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2006 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române S.A.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport şi raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Iniţiatorul, domnul ministru de finanţe, Sebastian Vlădescu, vă rog pe scurt.

Domnul Sebastian Vlădescu (ministrul finanţelor publice):

Bună seara!

Proiectul de lege care a fost înaintat spre aprobare Camerei Deputaţilor se referă la unele măsuri pentru definitivarea procesului de privatizare a Băncii Comerciale Române.

Am să fac doar câteva precizări, pe care le consider foarte importante, rezultate şi în urma discuţiilor care au avut loc atât în Senat, cât şi în comisiile Camerei Deputaţilor.

În primul rând, acest proiect de lege nu creează nici un fel de obligaţie suplimentară pentru statul român vizavi de Banca Comercială Română, atât în momentul de faţă, cât şi în momentul în care acţionarul majoritar va fi o altă societate şi nu statul român.

De asemenea, acest proiect de lege are prevederi prin care anumite obligaţii asumate deja de statul român în procesul de absorbţie al BANCOREX-ului de către BCR au fost asumate, aceste obligaţii în acest moment sunt limitate atât din punct de vedere al sumei maxime la care se poate face referire, cât şi din punct de vedere al termenului până la care se pot face solicitări.

Menţionez că, în acest moment, prin ansamblul legislativ în funcţiune, nici valoarea maximă, nici termenul nu sunt limitate. Deci, se poate face oricând o solicitare, iar suma pentru care se poate face nu este limitată.

De asemenea, proiectul de lege nu include nici un fel de exonerări de la răspundere pentru membrii comisiei de privatizare, deşi au fost opinii de acest gen. Ceea ce există, acele renunţări care există în proiectul de lege se referă strict la evitarea unor mecanisme birocratice, prin care ar trebui să încasăm bani de BCR, după care să compensăm sumele respective.

Proiectul de lege are prevederi vizavi de mecanismele care se pun în funcţiune, vizavi de felul în care se plătesc eventuale - şi menţionez încă o dată - eventuale obligaţii care ar apare (nu există nici un fel de obligaţie asumată de către statul român), decât în situaţia în care ele deja sunt create şi trebuiesc acoperite, în aşa fel încât cumpărătorul care achită, pentru prima dată în istoria privatizărilor în România, o sumă pe care eu am denumit-o întotdeauna importantă vizavi de valoarea activelor româneşti, şi stabilim o valoare reală a activelor româneşti, cumpărătorul vrea să cumpere acţiuni care să fie curate de orice fel de obligaţie.

Aceasta este esenţa contractului de privatizare şi legea care v-a fost prezentată nu face decât să acopere aceste obligaţii pe care statul român şi le-a asumat.

Sper că plenul Camerei Deputaţilor va aproba proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnul deputat Cornel Popa.

Domnul Cornel Popa:

În conformitate cu prevederile art.95 şi art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond - în procedură de urgenţă - cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2006 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect stabilirea cadrului juridic pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române, prin dobândirea de către ERSTE BANK, din Austria, a unui pachet de acţiuni reprezentând 61,8.825% din capitalul social al Băncii Comerciale Române.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în conformitate cu art.54 şi 55 din regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, reprezentanţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, domnul Răzvan Orăşanu, preşedinte, şi doamna Gigliola Ciorteanu, vicepreşedinte.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în şedinţele din 5, respectiv 6 septembrie, 2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 alin.1 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 24 membri ai comisiei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 30 august, 2006.

În momentul votului au fost prezenţi 13 deputaţi, din totalul de 22, care au participat la lucrările şedinţei.

În urma dezbaterii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a hotărât cu 11 voturi pentru şi 2 voturi împotrivă să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2006 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale?

Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este adevărat, din drum nu ne mai putem întoarce, pentru că de fapt acţiunea aceasta de privatizare a BCR-ului este spre finalizare, am măritat-o cu acte în regulă, căsătoria n-o mai putem desface pentru că am apărea destul de neserioşi.

Dar, totuşi, nu înţeleg o chestiune aici. Şi fiindcă domnul ministru Vlădescu este prezent, l-aş ruga, cu mult respect, să mă lămurească într-o anumită problemă: a apărut în presă de vreo câteva ori că Guvernul nostru, onor Guvernul nostru, intenţionează ca o mare parte din sumele acestea care se obţin din privatizarea BCR-ului să fie destinate pentru acoperirea datoriilor BANCOREX.

Am vrea să ne spună domnul ministru, despre ce sumă este vorba aici? Care sunt datoriile BANCOREX-ului preluate de către BCR, pentru că şi AVAS-ul a luat nişte datorii de la BANCOREX de vreo 2 miliarde de dolari. Să vedem câte miliarde de dolari mai sunt aici la BCR, pentru că dacă noi tot aprobăm acte normative şi tot aprobăm privatizările acestea, ne trezim că noi tot suntem de acord şi acceptăm treaba aceasta, dar nu ni se spune şi nouă, care suntem legiuitor, ce se întâmplă cu sumele acestea după ce se realizează această operaţiune de privatizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Există alte intervenţii? Nu sunt alte intervenţii.

Da, vă rog.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Poate că dacă domnul ministru nu ar fi făcut precizarea că acest nou act normativ nu creează nici un fel de obligaţii în plus pentru statul român, că nu există obligaţii asumate de altă natură, poate n-aş fi intervenit.

Stimaţi colegi, raportul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare începe astfel: proiectul de lege are ca obiect stabilirea cadrului juridic pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române.

Eu vă spun aici că nu. Proiectul de lege are ca scop asigurarea protecţiei juridice a Comisiei de privatizare. Prin acest proiect de lege, prin această ordonanţă, pardon, se transferă responsabilitatea activităţii Comisiei de privatizare asupra noastră aici, în plenul Parlamentului.

Afirmativ, BCR-ul se vinde lui ERSTE BANK cu 3,75 miliarde de euro. Suma, desigur, pare impresionantă, însă preţul nu este în realitate nici atât de mare şi nici atât de sigur. Din cauza obligaţiilor, şi aici mă întorc la domnul ministru, obligaţiilor şi a garanţiilor asumate de vânzător, statul român - care de data aceasta se dovedeşte a fi extrem de darnic cu cumpărătorul - va fi cu siguranţă partea perdantă.

Una din obligaţiile asumate de statul român vizează acoperirea în proporţie de 50% a pagubelor descoperite de cumpărător ulterior achiziţiei BCR, dar produse anterior.

Apare întrebarea firească: de ce trebuie să plătească statul român acest 50%? Ce fel de pagube ar putea fi constatate ulterior achiziţiei, în ce sumă şi de unde să provină ele, având în vedere faptul că privatizarea BCR a fost precedată de un amplu proces de curăţire şi clarificare a tuturor afacerilor anterioare, tocmai pentru a se cunoaşte cu exactitate valoarea băncii, dacă putem s-o aflăm şi noi, situaţia datoriilor, a obligaţiilor şi a litigiilor?

Nu le-am aflat nici în comisie.

Din raportul de audit se cunoaşte situaţia financiară exactă a băncii la o anumită dată.

Vă întreb: de ce n-a fost luat de bun acest raport şi de ce facem aceste discuţii? De ce am făcut acele discuţii în comisie? Ce se urmăreşte în fapt?

La aceste întrebări şi la multe altele nu s-au găsit răspunsuri nici cu ocazia dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, comisie care a întocmit raportul.

O altă obligaţie asumată de statul român, extrem de importantă în acest context, vizează acoperirea datoriilor în contul BANCOREX, izvorâte din posibile litigii, care se vor pune pe rol până în anul 2013.

Nici despre valoarea acestor eventuale litigii, a acestor eventuale pagube nu am putut afla nimic în comisie, pentru că domnul ministru al finanţelor, preşedintele Comisiei de privatizare nu a fost prezent, iar domnul preşedinte al AVAS-ului, fie că n-a avut mandat, fie că n-a ştiut, dar eu cred că nu a avut mandat să ne spună, nici valoarea aproximativă a acestor litigii, nici a celor de pe rol, a acelor care se preconizează să apară în perioada următoare, precum şi nici să ne informeze în legătură cu valoarea activelor BCR-ului.

N-am aflat pur şi simplu, n-am primit răspuns la întrebarea: care este valoarea activelor pe care noi o privatizăm?

Ce putem înţelege de aici? Nu se explică Parlamentului nici de ce Comisia de privatizare s-a abătut de la actul normativ care reglementa iniţial privatizarea BCR-ului. Aceasta prevedea ca în momentul în care se găseşte un investitor strategic şi care vrea să cumpere banca, statul poate răscumpăra pachetul de acţiuni deţinut de BERD şi IC la acea valoare de 125 de milioane, plus comisionul anual de deţinere de 18%.

Eu am făcut o socoteală simplă pentru mine: de 2 ani, 18%, 36%, adăugat la 125, îmi făcea vreo 170 de milioane de euro. Dacă restituiam acei 170 de milioane şi-i scădeam din 3,7 miliarde, rezultă o sumă de 3,5 miliarde. De ce nu s-au răscumpărat aceste acţiuni? Nu am primit răspuns.

Dacă aş putea continua cu multe asemenea întrebări, întrucât există o serie de probleme la care nu s-a găsit răspuns în cadrul comisiei, eu vă propun să restituim comisiei acest material, acest proiect, pentru a fi discutat la modul serios, cu rugămintea, din partea mea, adresată domnului ministru, să facem publice toate aceste elemente, pentru ca să putem face o judecată dreaptă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Avem o propunere de restituire la comisie şi o să supun întâi această propunere votului, după care, dacă nu se aprobă această propunere, vom continua dezbaterile generale.

Supun votului dumneavoastră propunerea formulată de Grupul parlamentar al P.R.M., de restituire la comisie a proiectului de lege.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea a fost respinsă cu 108 voturi contra, 88 pentru.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitrescu. Vă rog. Şi-a retras.

Mai există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Închidem dezbaterile generale.

Pe procedură, domnul deputat Dumitriu şi, după aceea, domnul deputat Tudor.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În contextul democraţiei, spre care tindem, mă rog, aşa declarăm, cel puţin, la Senat, în Comisia pentru buget, finanţe s-a petrecut un fapt incredibil, în sensul că preşedintele acestei comisii, domnul senator Varujan Vosganian a supus la vot interzicerea întrebărilor puse de domnul senator Gheorghe Funar.

Noi facem parte din acelaşi Parlament, ca şi Senatul, şi, în acest context, pe procedură, ne exprimăm protestul, noi, Grupul parlamentar al P.R.M., faţă de această întâmplare absolut nefericită.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Camera a luat notă de acest protest.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Comisia? Domnul deputat Popa. Timpi de dezbatere?

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte, Propunem ca timp de dezbatere 10 minute. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Există obiecţii, observaţii, comentarii la acest timp de dezbatere? Înţeleg că nu sunt. Ne însuşim, pe procedură.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

S-a făcut o propunere destul de bine simţită, de retrimitere la comisie şi bine susţinută şi 88 de voturi dintr-un astfel de cvorum înseamnă ceva.

Vi s-au pus nişte întrebări, domnule ministru, şi vă rog să nu depăşiţi faza de dezbateri. Dumnealui este obligat, conform regulamentului, să încheie dezbaterile, mai ales că i s-au pus nişte întrebări şi ne interesează răspunsul, pe fiecare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă domnul ministru doreşte să intervină acum, pentru a da răspunsul la întrebările care s-au pus?

Vă rog. Domnul Popa. Pe procedură. Poftiţi.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Vă rog să nu ne ignoraţi, pentru că noi am venit de bun-simţ aici, la microfon, şi l-am rugat respectuos pe domnul ministru să ne răspundă la nişte întrebări. Iar pe dumneavoastră vă rugăm frumos să ţineţi cont de doleanţele noastre şi de cutumele parlamentare şi regulamentare şi să-i daţi cuvântul domnului ministru să ne răspundă la întrebările noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul ministru are cuvântul.

Domnul Sebastian Vlădescu:

Vă mulţumesc.

Nu am venit să răspund, pentru că am aşteptat să mi se dea cuvântul. Nu există nici o întrebare la care să nu putem răspunde, din cele puse aici şi, vizavi de discuţiile care au avut loc în Senat, toate întrebările la care mi s-a cerut răspuns şi-au primit răspunsurile. Din acest punct de vedere, nu cred că există vreo îndoială democratică.

În ceea ce priveşte discuţia care s-a ridicat astăzi, am să încep cu aceeaşi declaraţie, pe care am făcut-o şi anterior. Acest proiect de lege nu creează nici o obligaţie suplimentară pentru statul român, vizavi de cele care astăzi sunt valide. Fie că vindem, fie că nu vindem pachetul majoritar de acţiuni la Banca Comercială Română, statul român are aceleaşi obligaţii pe care le are şi după ce acest proiect de lege se aprobă.

Îmi pare rău că aici, nu din lipsă de informaţie publică, ci pentru că există foarte multă confuzie creată în jurul acestei privatizări, se creează senzaţia că proiectul de lege creează noi obligaţii pentru statul român.

Şi a doua impresie, care este de asemenea falsă, este aceea că membrii Comisiei de privatizare, prin aprobarea acestui document, ar fi exoneraţi de răspundere. Nu este adevărat. Toată răspunderea ne aparţie şi nimic nu ne exonerează de răspundere pentru orice faptă care ar putea să vină în contradicţie cu legea românească.

Vizavi de valorile de care se discută, absorbţia BANCOREX-ului de către B.C.R. a fost integral asumată de statul român, tocmai pentru ca activul B.C.R.-ului să nu fie afectat.

Este o operaţiune care a început în 1998, a continuat în 1999, în 2000. Există un ansamblu legislativ care acoperă o multitudine de eventuale cazuri. Sistemul care a fost folosit a fost acela că statul român a echivalat cu titluri de stat care sunt în acest moment în portofoliul B.C.R.-ului toate cazurile care au apărut. Şi suma care există emisă şi trecută până în acest moment în portofoliu este de circa 900 milioane de dolari şi această sumă nu intră în discuţie. Ea nu va fi plătită suplimentar către nimeni. Ea este deja emisă şi se află acolo. Suma de 2 miliarde, care se vehiculează - şi aici am să fac şi conexiunea cu A.V.A.S. -, operaţiunile de recuperare a unor sume au fost trecute iniţial la fosta Agenţie pentru Valorificarea Activelor Bancare - A.V.A.B., iar, ulterior, A.V.A.B. a fost inclus în structura noii agenţii A.V.A.S. şi, în virtutea acestei includeri, acestei comasări a celor două agenţii, A.V.A.S. a preluat cazurile litigioase care există. Şi A.V.A.S. reprezintă statul român în recuperarea diverselor sume de bani de la cei care, în mod licit sau ilicit, - urmează ca justiţia să stabilească -, au avut datorii către BANCOREX.

Aceste proceduri sunt în continuare în vigoare. Noi nu putem să evaluăm care vor fi deciziile justiţiei. Există, în mod curent, o procedură prin care se deschid cazuri, se acoperă cu titluri de stat, pe bază de acte legislative, după care sumele recuperate de A.V.A.S. vin în contul Trezoreriei Statului. Deci, se întorc la buget. Ceea ce va rămâne la sfârşit de recuperat va fi diferenţa între totalul titlurilor de stat emise şi suma care se recuperează, iar aceea va constitui pierderea pe care statul român o va acoperi în contul a ceea ce s-a întâmplat în BANCOREX, până în 1998.

Deci, această operaţiune nu creează absolut nici o obligaţie suplimentară pentru statul român. Ceea ce, aşa cum am menţionat, face proiectul de lege, este că limitează termenele până la care B.C.R. poate să beneficieze de acest tip de ajutor de stat - pentru că el este asimilat cu ajutorul de stat, acoperirea unor găuri într-o instituţie cu caracter comercial de către stat - la jumătate din valoarea contractului şi la un termen care este 31 decembrie 2013.

Deci, din acest punct de vedere, proiectul de lege este în favoarea statului român, şi nu în defavoarea statului român. Nu creează nici un fel de obligaţie suplimentară.

Vizavi de prevederile referitoare la eventuale pagube care ar putea fi constatate în patrimoniul B.C.R., care urmează să fie acoperite, aici cred că s-a dat cel mai bun răspuns la două întrebări care s-au pus.

Toată procedura este perfect transparentă. B.C.R. este o bancă auditată şi este auditată inclusiv de către auditori internaţionali şi, în acest moment nu există nici un fel de pagubă posibilă care să fie constatată atât de către auditorii internaţionali, care să fie constatată de către organele statului român, sau care să fie constatată de către cumpărător, în urma analizei datelor furnizate în banca de date.

Este o procedură standard în orice contract internaţional pentru achiziţie de acţiuni, care spune că, atunci când cumperi o acţiune şi plăteşti o valoare pentru ea, ea trebuie să fie curată. Iar ceea ce spune contractul este că, dacă se va constata în timp că în activitatea B.C.R., până în acest moment, au existat acţiuni care produc pagube B.C.R.-ului, statul român, care încasează bani din vânzarea acţiunilor, trebuie să compenseze această eventuală gaură, să-i spunem, acest eventual prejudiciu, după care statul român este îndrituit să-şi recupereze banii de la cei care au provocat acest prejudiciu, pentru că, în cazul în care s-ar constata, este un prejudiciu care ar trebui să aibă un caracter penal. În acest moment, nu există un prejudiciu constatat. Deci, nu putem să răspundem la o întrebare de genul: cât este suma care trebuie acoperită. Nu există astăzi nici un fel de solicitare. Există un audit internaţional care spune că B.C.R. este o bancă curată, cu un portofoliu specificat acolo - şi aici am să răspund la întrebarea: de ce nu ştim care este activul net al B.C.R.? Ştim exact care este activul net al B.C.R., pentru că există un raport, o situaţie financiară a B.C.R. la 31 decembrie 2005, care este publică; există, în acest moment, o situaţie la 31 ...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dacă o ţinem aşa... Explicăm acelaşi lucru în toate felurile ... Găsiţi o explicaţie...

Domnul Bogdan Olteanu:

Imediat se vor finaliza explicaţiile şi vă promit că, de cum terminăm dezbaterile generale, vom termina şi lucrul de astăzi.

Domnul Sebastian Vlădescu:

Deci, nu există, în acest moment, din punctul de vedere al Comisiei de privatizare, care reprezintă statul român în această operaţiune, o sumă pe care să presupunem că ar urma să o plătim.

Sunt nişte proceduri standard, prin care-i confirmăm cumpărătorului că ceea ce-i vindem este curat şi fără nici un fel de sarcină suplimentară, iar, vizavi de BANCOREX, este o obligaţie anterior asumată, pe care trebuie să continuăm să ne-o asumăm. Am limitat termenul la 31 decembrie 2013.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, înţeleg, domnul Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Două aspecte de procedură. Primul aspect este că acelaşi discurs l-am mai auzit eu demult, în urmă cu câţiva ani, în legătură cu privatizarea DACIA. Şi vreau să vă spun că la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ne lovim în fiecare trimestru de o presiune extraordinar din partea A.V.A.S., care vrea o lege ca să scape de chestia aia, cu ELERON-ul, care sunt nişte milioane bune de dolari şi nu ştiu cum să le pună în cârca statului.

Dar, în sfârşit, eu sper să nu se repete această istorie tristă, dar învăţămintele trebuie să le tragem. Prima chestiune de procedură.

A doua este o şaradă procedurală, care se referă la următorul aspect: avem, acum, în dezbatere, o temă extraordinară, legată de incompatibilităţi, de conflictul de interese. Şi avem aici campionii acestei discuţii.

Eu am fost întotdeauna promotorul ideii să ne luăm după ceea ce ne-au învăţat alţii - şi vorbesc de Parlamentul britanic. În Parlamentul britanic există, în materie conflictului de interese, o procedură foarte bine stabilită. Şi, atunci, mă întorc aici, la şaradă. A existat un coleg de-al nostru care ridica suspiciunea că, prin acest proiect de lege, - o suspiciune a ridicat, eu nu spun cred sau nu cred în ea, nu sunt specialist în domeniu -, în legătură cu faptul că acest proiect de lege ar vrea să acopere nişte responsabilităţi ale acelei comisii de privatizare. Şi şarada mea se adresează domnului preşedinte, care poate s-o rezolve. Oare există vreun conflict de interese între cineva care conduce această şedinţă şi această suspiciune? Sau între această situaţie şi suspiciunea care s-a creat? Şi cum aţi putea s-o rezolvaţi?

După cunoştinţa mea, nu mai suneţi membru al acestei comisii de privatizare, dar aţi fost. Aş putea să vă dau şi soluţia, dar vreau să vă pun la un exerciţiu. Pentru că sunteţi un om tânăr şi cred mult în dumneavoastră, ca să fim şi în contextul unei legi - legea britanică - şi al unei morale pe care vrem s-o dezvoltăm aici, amânaţi discuţia şi lăsaţi un vicepreşedinte să conducă şedinţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu (de la tribună):

Am făcut eforturi serioase în ultima săptămâna ca să găsesc baza legală pentru conflictele de interese în ce-i priveşte pe parlamantari. Am constatat că nu mă aflu în conflict de interese pentru a conduce şedinţa. Vă asigur, ceea ce, desigur, aţi fi putut constata, verificând lista de vot, că nu voi vota acest proiect de lege, pentru a nu mă afla în conflict de interese cu o calitate pe care am avut-o.

În ce priveşte modul în care conduc şedinţa, desigur, veţi avea, în orice moment, dreptul de a-l contesta, în măsura în care vi se pare că încalcă procedurile.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.N.L.)

Înţeleg că s-au încheiat aici dezbaterile generale. (Domnul deputat Octavian-Mircea Purceld solicită să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat, îmi pare rău, dar, fiind procedură de urgenţă, câte un reprezentant din partea fiecărui grup, doar pe procedură puteţi interveni.

Domnul Octavian-Mircea Purceld (din sală):

Nu am primit răspunsurile cerute.

Domnul Bogdan Olteanu:

Luăm notă de acest fapt.

Domnul Octavian-Mircea Purceld (din sală):

Şi ce facem? Este treaba mea?

Domnul Bogdan Olteanu:

Este aprecierea dumneavoastră asupra calităţii răspunsurilor, fără îndoială. Mă pregătesc să spun asta, dar se ceruse cuvântul pe procedură.

Mai avem o solicitare de intervenţie pe procedură din partea domnului deputat Marcu Tudor.

Dacă doriţi, puteţi s-o spuneţi, de la microfon, bineînţeles.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Eu sunt convins că intervenţia mea nu are valoare materială acum, dar măcar o valoare morală tot are.

Aş vrea să vă citesc un singur articol din asta, şi am să mă duc la locul meu.

Art.12 - ca să-l contrazic pe domnul ministru cu articolul scris de dânsul: "Valoarea despăgubirilor pentru orice prejudicii, pierderi sau orice alte sume plătibile de către vânzători cu privire la daunele rezultând din/sau în legătură cu obligaţiile legate de BANCOREX S.A., astfel cum sunt acestea definite în contractul de vânzare-cumpărare, nu va depăşi 50% din preţul de cumpărare al acţiunilor plătit de cumpărător".

Ce vom face dacă, peste un an de zile o să apară un distins şi respectabil investitor arab, cu o scrisoare de garanţie de la BANCOREX?

Domnul Bogdan Olteanu:

Pentru a duce procedurile până la capăt, o să-l rog pe domnul ministru să răspundă aplicat la această întrebare.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Eu vă spun aşa: o să rămânem cu jumătate din suma stabilită pentru a fi plătită de către Erste Bank României. Ăsta va fi rezultatul privatizării B.C.R.-ului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă domnul ministru este mulţumit de răspunsul pe care domnul deputat l-a dat, poate să nu intervină.

Vă rog să interveniţi, domnule ministru, dacă doriţi să daţi un răspuns. Eu sunt convins că întrebarea nu a fost retorică.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Sebastian Vlădescu:

Răspunsul este foarte simplu. Indiferent că vindem sau nu pachetul majoritar de acţiuni la B.C.R., dacă peste o lună sau peste un an, vine un investitor, indiferent din ce ţară, care are un document valid privind o obligaţie a BANCOREX-ului şi acea obligaţie trebuie achitată, ea va fi achitată, indiferent dacă vindem sau nu.

Deci, dacă acel document există şi cineva are cunoştinţă că acel document există, înseamnă că astăzi, în acest moment, înainte de a face transferul acţiunilor, statul român are o obligaţie asumată, pe care trebuie s-o acopere. Această obligaţie nu are legătură cu vânzarea pachetului majoritar şi nu are legătură cu cine cumpără pachetul majoritar de acţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Încheiem din nou dezbaterile generale. Dat fiindcă am depăşit ora 18,00, vom continua mâine.

Domnul deputat Marcu Tudor are o chestiune de procedură, însă.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş vrea să vă ţin de vorbă, pentru că toţi suntem obosiţi, dar apelez la corectitudinea fiecăruia dintre dumneavoastră, asupra căreia nu mă îndoiesc, şi vă rog, domnule preşedinte, să putem continua mâine, înainte de votul final, o discuţie de două minute asupra proiectului de lege privind modificarea Legii nr.562. Pentru că, din neatenţia a două-trei secunde, pe durata a două-trei secunde, s-a strecurat o eroare, pe care nu trebuie să şi-o însuşească Parlamentul.

Deci, domnule preşedinte, vă rog, câteva minute înainte de votul final, să putem relua discuţia la acest proiect de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Cu consultarea liderilor de grupuri, în măsura în care această procedură va fi admisă.

Declar lucrările pe proiecte de legi închise.

La ora 18,30 - întrebări şi interpelări.

- După pauză -

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, aş începe cu un sfert de oră mai devreme, pentru că sunt foarte mulţi colegi care vor să susţină pe scurt interpelările.

Domnul deputat Adrian Moisoiu are trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu. Trei interpelări aveţi, da? Prezentarea pe scurt, vă rog.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Prima este adresată domnului ministru Codruţ Sereş, prin care solicit transferul cu titlu gratuit din patrimoniul Ministerului Economiei şi Comerţului în cel al Consiliului local al oraşului Ocnele Mari, a imobilelor afectate de fenomenul prăbuşirii la Ocnele Mari. Ele au fost trecute la Ministerul Economiei şi Comerţului - Direcţia închideri mine. Sunt acum într-o situaţie jalnică şi solicit să fie trecute la primărie, pentru a le da o utilizare cât mai rapidă şi eficientă.

A doua este pentru domnul ministru al agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, prin care solicit să intervină să dea un ajutor comunei Milcoiu, care a finalizat un proiect de alimentare cu apă pe SAPARD şi, dintr-o greşeală a Agenţiei SAPARD, a rămas comuna Milcoiu să dea o sumă de 1,9 miliarde în plus. Nu este din vina consiliului local, ci este exact din vina Agenţiei SAPARD.

Ultima este pentru domnul ministru Radu Berceanu şi solicit să intervină pentru a salva un pod de cale ferată din oraşul Brezoiu, satul Ploieni, care este declarat monument istoric. A fost construit în anul 1899 şi este, din câte am aflat de la Direcţia pentru cultură şi culte de la judeţ, propus pentru a fi demolat şi dat la fier vechi.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Minodora Cliveti depune o singură interpelare.

Domnul deputat Eugen Bejinariu depune în scris patru interpelări.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu - o interpelare. O susţineţi. Patru interpelări aveţi. Vă rog să le susţineţi pe scurt, doamna deputat. Aveţi cuvântul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Foarte pe scurt, doamnă preşedinte.

Sunt, în mare parte, trei dintre ele, adresate Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi sunt subiecte destul de grave şi la ordinea zilei.

În primul rând, să ni se comunice şi nouă nota de control a departamentului specializat, din care reiese că până în 2004, de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării au dispărut bunuri în valoare de 5 miliarde de lei, care constau în obiecte de mobilier, de asemenea, în aparatură de calcul şi aparatură electronică. Să ni se comunice şi nouă această notă.

De asemenea, vrem să ne precizeze în ce bază legală au fost înstrăinate mai multe terenuri care aparţin unor universităţi de stat. Şi m-aş referi aici la Universitatea de Agronomie şi Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, la Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj - 30 hectare de teren; Universitatea Politehnică Iaşi - 20 hectare de teren şi aşa mai departe.

Şi, de asemenea, tot pentru domnul ministru al educaţiei şi cercetării, să ni se explice în ce bază s-au cerut, în această vară, de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, câte 100.000 lei profesorilor, care au fost obligaţi să participe la nişte cursuri de consiliere şi orientare, deşi suportul de curs şi cursurile erau gratuite, fiind finanţate din fondurile Uniunii Europene. Am primit informaţii de la foarte mulţi profesori că au fost obligaţi să cumpere nişte c.d.-uri cu 100.000 lei, c.d.-uri piratate. În mare parte, pe aceste c.d.-uri erau câteva chestiuni care se pot găsi şi pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi, de asemenea, nişte copii de pe nişte lucrări de control ale unor copii de clasa a doua şi a treia. Deci, vrem să ştim şi noi ce s-a întâmplat cu aceşti bani, unde au intrat, pentru că nu s-a eliberat chitanţă pentru ei. Şi, aşa cum vă spuneam, este vorba de piraterie.

Şi ultima interpelare este adresată chiar premierului şi vrem să ştim şi noi câte case s-au construit în judeţul Dolj pentru sinistraţi şi câte se vor finaliza până la începutul iernii. Şi, evident, care este data limită de finalizare a acestor construcţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Cindrea, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Claudiu Pop, o singură interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Daciana Sârbu a depus în scris două interpelări.

Domnul deputat Ioan Munteanu a depus în scris cinci interpelări.

Doamna deputat Gabriela Creţu, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Viorel Pupeză, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Aledin Amet. Aveţi două interpelări, da? Vă rog. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doresc să fac două interpelări. Una adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii.

În localitatea tulceană Isaccea se află o foarte veche geamie, considerată, în consecinţă, monument istoric. Din păcate, acest lăcaş de cult a suferit numeroase degradări. Pentru a fi consolidată, este nevoie, în primul rând, de sprijinul Ministerului Culturii. Există, în acest sens, o strategie de refacere a geamiei.

Şi cea de a doua interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului.

Interpelare. Turismul reprezintă pentru România un sector vital. Mai ales în perioada estivală, o rută foarte importantă este drumul ce leagă oraşele Constanţa şi Mangalia. În ultimii ani se produc, pe artera respectivă, aglomerări rutiere, producând şoferilor un disconfort evident.

Are, în momentul de faţă, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, o strategie care să reglementeze situaţia?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan Baban.

Aveţi două interpelări, da? Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii şi am să sintetizez. Ce măsuri realiste ia ministerul condus de domnia sa pentru a reuşi să redea încrederea ţăranilor români că totuşi munca lor nu este în zadar şi mai ales că pot fi competitivi cu cei din Uniunea Europeană, în acelaşi sector de activitate.

A doua interpelare, nici nu se putea altfel, se adresează domnului Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării. Iarăşi, am să sintetizez într-o singură frază. Vreau să-mi răspundeţi, cu argumente şi dovezi pertinente, care este viitorul învăţământului românesc.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Şi aştept şi răspunsurile.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnul deputat Costache Mircea.

O singură interpelare?

Domnul Costache Mircea:

Într-o singură frază toate cele patru prezentate.

În primul rând doamnei Monica Macovei mă adresez pentru a-mi face precizări în legătură cu armonizarea legislativă cu Uniunea Europeană şi cu referire directă la înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate, care nu-şi are corespondent în nici o ţară membră.

Domnul ministru Gheorghe Flutur, în legătură cu organizarea achiziţiei şi valorificării produselor agricole în excedent, de la producătorii mici şi mijlocii, pentru care nu există nici o preocupare şi există oameni care nu au unde să-şi valorifice producţia şi ministerul ar trebui, după părerea mea, să aibă o preocupare, în acest sens, pe care o voi afla când îmi va răspunde domnul ministru.

Domnului Codruţ Şereş îi solicit o strategie economică a României pe termen scurt, mediu şi lung, întrucât constat că nu mai producem nimic şi, poate, nu ştim noi tot ce se pregăteşte la ministerul respectiv unde nu este bine să gândim mereu numai în orizontul politice de câte patru ani, să avem şi o perspectivă, să vedem dacă ea există.

Şi, în sfârşit, domnului Răzvan Orăşanu, preşedinte AVAS, m-am adresat cu o interpelare în legătură cu modul cum concepe domnia sa şi instituţia pe care o conduce activitatea de privatizare, întrucât constat că, uneori, nu este vorba de privatizare, ci de trecerea din patrimoniul Statului român în patrimoniul altor state şi nu din proprietatea Statului în proprietate privată, aşa cum s-ar înţelege prin termenul de privatizare.

Aştept răspunsurile la interpelări şi vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus. Aveţi trei interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Pe scurt o să le prezint.

Prima este adresată domnului ministru Radu Berceanu, prin care solicit să spună, defalcat, unde se duce cota de bani din carburant, anvelope, taxe, rovinete, pentru că în drumuri nu se regăseşte şi, totodată, îi cer să facă public rezilierea contractului cu firma grecească Prodeftik, ce lucrează la reabilitarea Drumului naţional 17 şi pentru că nu face nimic; îşi bate joc de cetăţenii judeţului Bistriţa-Năsăud.

A doua este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, prin care solicit sprijin financiar în vederea achiziţionării unui tomograf pentru judeţul Bistriţa-Năsăud. Este singurul spital judeţean din ţară care nu are tomograf, în condiţiile în care alte judeţe, cu acelaşi număr de locuitori, beneficiază de serviciile unui astfel de aparat.

Şi a treia interpelare este adresată domnului ministru Nagy Szolt de la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, căruia îi cer să desfiinţeze linia a doua de informaţii publice în limba maghiară, pentru că în România nu trăiesc 20% maghiari ca să poată folosi această limbă, conform Legii 215 a administraţiei publice locale.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Cristian Stănescu; nu este prezent în sală. Domnul deputat Andrian Mihei; nu este prezent în sală. Domnul deputat Cristian Buzea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, Mihail Hărdău şi se referă la decizia Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba vizând închiderea unei unităţi şcolare de pe raza oraşului Câmpeni şi anume Şcoala cu clasele I - VIII, Certege.

Am justificat, în interpelare, neoportunitatea închiderii acestei şcoli prin numărul de elevi dar, mai ales, prin specificul zonei, unde, la această şcoală învaţă elevi din nouă sate şi aceste sate sunt departe de oraşul Câmpeni, imposibilitatea navetei, indiferent de mijlocul de transport prevăzut, deoarece copiii au de mers distanţe mari pe jos şi drumurile sunt, iarna, practic, impracticabile.

De asemenea, am justificat solicitarea care se face atât din partea părinţilor, cât şi cadrelor didactice şi o susţin în calitate de deputat de Alba şi prin rezultatele elevilor absolvenţi ai acestei şcoli, precum şi prin calitatea cadrelor didactice care asigură învăţământul.

De asemenea, este foarte importantă menţinerea acestei şcoli datorită specificului zonei pentru a încuraja populaţia să rămână în aceste locuri, asigurându-le condiţii minime de viaţă şi educaţie.

Ţinând cont de cele expuse, solicit domnului ministru să anuleze Decizia Inspectoratului Şcolar Alba cu nr. 270/2006 şi să primeze interesele copiilor şi locuitorilor din această zonă.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marius Iriza are trei interpelări pe care le-a depus în scris.

Domnul deputat Eduard Hellvig.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Am o singură interpelare adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor. Are ca obiect posibilitatea înfiinţării unui muzeu de etnografie în localitatea Chişcău, judeţul Bihor.

Domnul Aurel Roman Flutur a primit aviz favorabil de la Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural Naţional să poată înfiinţa un muzeu de etnografie "Horea şi Aurel Flutur" în localitatea Chişcău, în schimb a trecut aproape un an şi domnul Flutur nu a primit din partea ministerului nici un alt document referitor la posibilitatea înfiinţării muzeului.

Ca atare, domnule ministru, aş dori să-mi spuneţi care sunt motivele pentru absenţa oricăror precizări ulterioare din partea ministerului, precum şi procedura exactă de înfiinţare a muzeului.

Solicit răspuns scris.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Petru Călian.

Aveţi o singură interpelare? Trei interpelări. Aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Prima interpelare este adresată doamnei ministru Anca Daniela Boagiu şi are ca obiect câteva informaţii pe care le doresc legate de ultimele şi cele mai urgente cerinţe ale Uniunii Europene în vederea integrării, pentru că se discută, deja, mult pe acest subiect.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu şi are ca obiect programul de funcţionare a Trezoreriei Statului. Fac precizarea că relaţia Trezoreriei cu persoanele juridice este deosebit de proastă, cel puţin din punctul de vedere al orarului de funcţionare, programul fiind, aşadar, doar de trei ore, între orele 8,30 şi 11,30.

Solicit prelungirea programului şi respect maxim pentru persoanele juridice care sunt tributarii venitului la bugetul Statului.

Ultima interpelare este adresată domnului ministru Vasile Blaga şi doamnei ministru Luiza Monica Macovei şi este legată de încălcarea Legii proprietăţii şi tulburare de posesie. Nu intru în detaliu, pentru că este o problemă strict juridică.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Daniela Popa o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Cornelia Ardelean. Nu s-a consemnat aici câte interpelări aveţi. Două interpelări.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamna preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Una din cele două interpelări este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale şi familiei şi are ca obiect o întrebare prin care doresc ca domnul ministru să ne spună dacă se are în vedere încheierea unui alt contract în locul contractului cu Banc Post în ceea ce priveşte plata pensiilor.

Contractul dintre Casa Naţională de Pensii şi Banc Post încetează şi pensionarii îşi vor primi pensiile prin poştă. Un număr mare de pensionari s-au arătat doritori ca, în continuare, să-şi primească pensia pe card, iar contractul cu CEC-ul prevede doar menţinerea pensionarilor existenţi la acest moment în contract şi nu extinderea numărului acestor pensionari.

În concluzie, doresc să ştiu dacă se are în vedere încheierea unui contract cu altă bancă pentru plata pensiilor pe card.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Urmează domnul deputat Ioan Ţundrea, două interpelări.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Am să dau citire doar la o primă interpelare, cealaltă o să o depun în scris.

Interpelarea adresată domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Obiectul interpelării: arestările de la Inspectoratul Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin pot avea efectul 11 septembrie pentru traficanţi.

Domnule ministru,

Vă adresez rugămintea de a răspunde mai multor solicitări adresate de cetăţenii din Caraş-Severin, urmare arestărilor care au avut loc la Poliţia de Frontieră.

Care au fost rezultatele statistice obţinute de Poliţia de Frontieră Caraş-Severin din 2005 până astăzi şi ce priveşte traficul de droguri, carne vie şi ţigări.

Suplimentar, o întrebare la care cred că ar trebui să avem un răspuns dacă, în dosarul care se derulează în cazul Cionca, sunt verificaţi şi oameni politici din Caraş-Severin.

A doua interpelare priveşte Ministerul Învăţământului şi am s-o depun în scris.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Monalisa Găleteanu.

O singură interpelare aveţi, da? Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulţumesc mult, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării, pe fondul stării de criză în care se află învăţământul românesc acum, la debutul noului an şcolar.

După cum ştiţi, în anul şcolar precedent, 2005 - 2006, a avut loc o grevă fără precedent în istoria învăţământului românesc pe fondul numeroaselor ilegalităţi şi abuzuri comise de actuala putere împotriva directorilor de şcoli care au fost înlăturaţi contrar Legii învăţământului, deşi ocupaseră, prin concurs, acele funcţii; pe fondul gravelor disfuncţii în organizarea şi desfăşurarea examenelor de capacitate şi bacalaureat, precum şi a deficienţelor de organizare, înregistrate cu ocazia examenelor pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământ.

Iată că ne aflăm în situaţia deosebit de gravă de a începe un an şcolar nou, sub auspiciile unor mişcări sindicale, previzibile, a unui tablou de ansamblu sumbru privind condiţiile asigurate şcolii de către actualii guvernanţi.

Justificarea acestora, conform căreia, citez "Legea salarizării nu poate fi modificată într-o vară" pe motiv că liderii confederaţiilor sindicale din învăţământ şi nu numai nu au putut ajunge la discuţii şi la un consens care să fie, apoi, acceptat de către miniştrii muncii, finanţelor şi, respectiv, educaţiei ascunde, de fapt, reaua-credinţă manifestată în mod constant faţă de acest segment socio-profesional.

De aceea, solicit domnului ministru Hărdău să răspundă tuturor dascălilor din ţară şi, în mod special, dascălilor din judeţul Dolj pe care-i reprezint în Parlament, ce măsuri preconizează să întreprindă, în regim de urgenţă, pentru redresarea stării deplorabile existente, în prezent, în învăţământ.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna deputat.

Urmează doamna deputat Doina Dreţcanu, două interpelări.

Aveţi cuvântul.

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Prima interpelare este adresată domnului prim-ministru şi se referă la Bursa specială "Guvernul României".

În luna septembrie, presa a anunţat un nou concurs privind selectarea tinerilor români care să plece pentru o bursă de prestigiu în universităţi din Europa sau peste ocean. Mai ştim că, în primăvara acestui an, copiii, tinerii care au venit pregătiţi din străinătate erau şomeri, nu aveau loc de muncă. Legea nu le permitea încadrarea în altă parte, iar Guvernul României nu avea posturi să-i angajeze.

Din câte ştiu eu a existat şi o iniţiativă legislativă care încerca să rezolve temporar această problemă, dar iniţiativa nu a fost susţinută de Guvern.

Deşi programul se desfăşoară sub egida Ministerului Educaţiei şi Cercetării în parteneriat cu programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, consider că responsabilitatea privind finalizarea acestui program revine Guvernului şi solicit domnului prim-ministru că, dacă situaţia a fost rezolvată pentru prima generaţie de tineri, cei din 2004, care s-au reîntors, aş dori să comunice datele statistice concrete privind ministerele care i-au încadrat, numărul de locuri şi funcţiile pe care au fost angajaţi aceşti tineri, având în vedere că, în contract, ei trebuiau, sau mai bine zis, au fost specializaţi pentru manageri publici.

A doua interpelare este, de fapt, o revenire la o interpelare înregistrată în 19.06.2006, care a fost adresată tot domnului prim ministru, cu numărul 1812 B /2006, interpelare care a fost redirecţionată la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Având în vedere că interpelarea solicita răspuns de la prim ministru, pentru că erau în cauză mai multe ministere, este vorba de Ministerul Finanţelor, Ministerul Administraţiei şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, aş avea rugămintea de a fi retrimisă această interpelare domnului prim ministru pentru a răspunde la ea.

Este vorba de faptul că aceste ministere nu respectă aplicarea prevederilor art. 166, alin. 3 (2) din Legea învăţământului 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Florin Iordache.

Aveţi cuvântul, domnule deputat. Prezentaţi o singură interpelare. Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administraţiilor şi internelor şi subiectul acestei interpelări este legat de funcţionarea şi dotarea postului de poliţie din comuna Sârbii Măgura, judeţul Olt.

În comuna Sârbii Măgura funcţionează un post de poliţie, dar într-un sediu impropriu. De asemenea, dotarea lasă de dorit. Nu au un autovehicul la postul de poliţie, în condiţiile în care alte posturi de poliţie şi comune mult mai mici au primit câte un autovehicul în dotare. Infracţionalitatea în zona limitrofă a comunei este destul de mare şi de aceea solicit din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor să-mi precizeze ce măsuri întreprind dumnealor pentru ca siguranţa şi ordinea publică a cetăţenilor să se ridice la standardul dorit.

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat George Băeşu, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Vasile Puşcaş a depus în scris o interpelare; domnii deputaţi Corneliu Dida, Alexandru Mazăre şi Eduard Martin depun împreună o interpelare, au depus în scris această interpelare; domnul deputat Liviu Almăşan o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi două interpelări, da? Vă rog să le prezentaţi pe scurt, domnule deputat.

Aveţi cuvântul

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Mihai Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării.

Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă elevii claselor V - VIII din satele Orman, Livada, Iclozel şi Fundătura din comuna Iclod, Judetul Cluj, care au de parcurs până la 7 km pe jos. Este nevoie de un microbuz.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă producătorii agricoli, în special cei care deţin animale şi care nu au primit subvenţia pentru lapte pe acest an. Un singur exemplu este cel al locuitorilor din satul Orman, comuna Iclod, judeţul Cluj, care, deşi sunt peste 200 de gospodării, deocamdată nu au primit nici un leu subvenţie.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Chiper a depus în scris o interpelare; domnul deputat Nati Meir, de asemenea, a depus în scris o interpelare; domnul deputat Nicolae Popa o interpelare depusă în scris; domnul deputat Victor Sandu o interpelare depusă în scris; domnul deputat Petru Lificiu o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Anca Petrescu. O singură interpelare? Vă rog, doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Codruţ Şereş şi se referă la exploatarea minieră de la Baia Nouă.

Doresc să mi se comunice ce investiţii s-au făcut la această mină în anul 1997, ce investiţii s-au făcut după aceea, ce s-a întâmplat cu cele 40 de miliarde care au fost investite şi care au fost date acestei exploatări miniere la sfârşitul anului 2005-2006.

Aş dori să mi se transmită cu documente şi anume studiul de fezabilitate în baza căruia s-a făcut această investiţie şi aş dori să văd studiul tehnico-economic care arată că această mină nu mai este economică.

Aş dori, totodată, să mi se transmită şi proiectul în baza căruia s-au făcut ultimele investiţii şi justificarea pentru care nu s-a investit nici un leu în puţul care s-a surpat şi a înghiţit viaţa a doi oameni şi putea să pericliteze şi viaţa celorlalţi mineri.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu. Prezentaţi două interpelări, da?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Trei, doamna preşedintă, dacă-mi permiteţi.

Doamna Daniela Popa:

Trei interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc.

Prima dintre ele este adresată domnului ministru Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrări publice. Tema interpelării se referă la reabilitarea termică a locuinţelor.

În luna decembrie 2005, Parlamentul a adoptat o lege prin care, conform unor analize făcute la nivel european, inclusiv la nivelul nostru, se constata că, în România, există pierderi mari de energie la nivelul locuinţelor. Atunci, România, printr-un act normativ, şi-a asumat angajamentul de a susţine aceste lucrări de reabilitare termică în următoarea proporţie: 30% de la bugetul Statului, 30% de la nivelul administraţiei locale şi 30% de către proprietarul locuinţei.

Interpelarea adresată domnului ministru solicită să prezinte exact, clar, la un an de la aplicarea acestei legi care sunt rezultatele concrete şi câte asemenea locuinţe au fost reabilitate în perioada decembrie 2005 - septembrie 2006.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului ministru Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării şi se referă la starea şcolilor la început de an şcolar.

Evident că, la fiecare început de an şcolar, starea şcolilor, modul cum se prezintă ele pentru începutul noului an şcolar reprezintă un subiect extrem de controversat în care, în mod sigur, partidele politice fac multă gălăgie, nu neapărat pentru a îmbunătăţi soarta acestor şcoli, cât, mai ales, din interese politice.

Prin această interpelare solicit domnului ministru să prezinte public, de la Tribuna Parlamentului dacă angajamentele asumate în urmă cu câteva luni, odată cu semnarea protocolului cu sindicatele de învăţământ privind reabilitarea şcolilor a fost onorat sau cât, procentual, din angajamentele asumate au fost onorate şi, de asemenea, să prezinte, din 2001 încoace cât a alocat, în fiecare an, Guvernul României, indiferent cine s-a aflat în fruntea acestuia, pentru reabilitarea şcolilor.

Cea de a treia interpelare se adresează domnului ministru Codruţ Şereş, ministrul economiei şi comerţului, şi se referă la problema energiei neconvenţionale.

Într-o perioadă în care energia a devenit principala preocupare a românilor, în care toate ţările civilizate ale Europei încearcă să găsească soluţii cât mai ieftine pentru a produce energie, în România, la acest nivel, nu există, practic, o strategie clară.

Din acest punct de vedere, solicit domnului ministru Codruţ Şereş un punct de vedere privind strategia guvernamentală în domeniul energiilor neconvenţionale.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sala fiind atât de plină, nu-mi dau seama dacă mai sunt parlamentari care doresc să-şi susţină interpelarea. Nu sunt.

În condiţiile acestea, vă doresc tuturor o seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.