Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 9,05.

Lucrările au fost conduse de domnii Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Ioan Munteanu, Gheorghe Albu şi Dan Radu Ruşanu, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171; sunt absenţi 159, din care un număr de 28 de deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de miercuri, 6 decembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 4 - 9 decembrie 2006; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 29 noiembrie - 5 decembrie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Avem o solicitare de înscriere pe procedură.

Domnul Tudor Marcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum observăm cu toţii, beneficiem întotdeauna de o înţelegere mai mare decât în alte situaţii, din partea dumneavoastră şi a celor care conduc lucrările Camerei Deputaţilor, şi în baza acestei înţelegeri vă supun, domnule preşedinte, rugămintea de a propune la vot introducerea peste programul votat de către Biroul permanent, deci nu-l modific cu nimic, a unui punct de aprobare a proiectului de lege nr.862, care transformă în lege Ordonanţa Guvernului nr.56/2006 referitoare la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi toate structurile aferente acestora.

Patru comisii, două de la Senat - aprobat deja de Senat - şi două de la Cameră - aprobate de amândouă - din nefericire pentru noi, ziua de joia trecută nu s-a putut finaliza raportul la timp, pentru că a venit vineri, Ziua Naţională ş.a.m.d.

Toate condiţiile îndeplinirii acestei ordonanţe de urgenţă sunt îndeplinite, ministerele sunt pregătite să aplice această ordonanţă transformată în proiect prin Legea nr.862.

Vă rog, deci, domnule preşedinte, dacă sunteţi de acord, să trecem această ordonanţă şi să poată fi aplicabilă începând cu luna decembrie, dar cu 1 ianuarie, imediat după pct.4 de la ordinea de zi.

Dacă sunteţi de acord, vă mulţumesc anticipat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu consultarea liderilor de grupuri, dacă sunt de acord cu această completare a ordinii de zi? Înţeleg că nu sunt obiecţii.

Supun atunci şi votului plenului, totuşi, această completare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Vă mulţumesc.

Introducem atunci la pct.5 pe ordinea de zi acest proiect, cu rugămintea către Secretariat să mi-l pună la dispoziţie.

Pe procedură, domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş fi vrut să vă rog, am făcut-o şi de la tribună săptămâna trecută, să trecem şi o lege care a fost discutată în urmă cu două săptămâni, după ce mai multe săptămâni fusese amânată neajungând la punctul respectiv de pe ordinea de zi, este vorba de Legea "Coş bebe" privind trusoul acordat noilor născuţi.

Fac precizarea că ea s-a epuizat, ca şi dezbateri generale. Urma să începem dezbaterea pe articole. Repet, din cauza faptului că de câteva săptămâni bune încoace ordinea de zi se opreşte exact la această lege, aş fi vrut să vă fac rugămintea, chiar dacă pe poziţiile de astăzi, înaintea acestei legi, sunt priorităţi legislative şi, să zicem aşa, urgenţe legate de integrarea europeană, să trecem acest proiect totuşi pe locul 6 pe ordinea de zi, tocmai pentru a epuiza, repet, o lege începută de mult s-o dezbatem în Cameră.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Este pe locul 26 în ordinea de zi. Bun, pe locul 6.

La pct.2 pe ordinea de zi avem Propunere Legislativă pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat, ca urmare a neîntrunirii numărului de voturi necesar.

Procedură de urgenţă. Prioritate legislativă de integrare.

Avem, de asemenea, Propunerea Legislativă privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Raport comun din partea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului de adoptare a primei propuneri şi de respingere a celei de-a doua.

Iniţiatorul, mi se pare că este chiar comisia. De aceea, o să rog, din partea comisiei, să prezentaţi şi proiectul, şi raportul comisiei.

Domnule preşedinte Voicu, pe scurt, dacă doriţi.

Domnul Cătălin Voicu:

Vă rog să-mi daţi voie, domnule preşedinte, să vă propun ca din partea comisiei să prezint eu raportul, iar ca şi prezentare a proiectului, în calitate de iniţiator, să-l rog pe domnul vicepreşedinte Valentin Iliescu să spună câteva cuvinte şi, de asemenea, dacă ceilalţi colegi ai mei doresc să intervină.

Avem de prezentat un raport, într-adevăr, asupra propunerii legislative pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, şi asupra Propunerii Legislative privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a preşedintelui României, alegerea autorităţii administraţiei publice locale, finanţarea campaniilor electorale şi alegerea europarlamentarilor, constituită prin Hotărârea Parlamentului nr.7/2006, am fost sesizaţi în fond cu cele două propuneri legislative menţionate.

Cu un cvorum de 13 membri din 15, comisia a examinat cele două propuneri şi a decis în unanimitate de voturi să redacteze raport de adoptare la Propunerea Legislativă pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European.

Această propunere a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Guvernul României susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Senatul a respins propunerea, având în vedere faptul că nu s-au întrunit numărul de voturi necesare pentru votarea unei legi organice.

Cu privire la propunerea legislativă, avându-i ca iniţiatori pe domnul deputat Vasile Puşcaş şi pe domnul senator George Cristian Maior, doresc să menţionez că la prima propunere este o propunere semnată de toţi parlamentarii, membri ai Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi a Senatului; revin, avându-i ca iniţiatori pe domnii deputaţi Vasile Puşcaş şi domnul senator George Cristian Maior, această propunere a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 25 aprilie 2006, în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei, având în vedere că această propunere legislativă are acelaşi obiect de reglementare cu propunerea legislativă examinată, pentru care am întocmit raport de adoptare, am hotărât, în conformitate cu art.68 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu majoritate de voturi să supunem plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia.

În raport cu obiectul şi conţinutul lor, propunerile legislative menţionate fac parte din categoria legilor organice, în conformitate cu dispoziţiile art.73 alin.3 lit.a) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Am onoarea ca, în numele celor 17 colegi, semnatari ai acestui proiect de lege pe care astăzi îl dezbatem în Camera Deputaţilor, înainte de toate să fac o scurtă informare, pentru a vedea că acest proiect, aflat în dezbatere astăzi la Camera Deputaţilor, reprezintă probabil chintesenţa cea mai fericită şi care se suprapune în mod obligatoriu peste condiţiile solicitate de Uniunea Europeană, şi că atunci când în comisia special constituită prin voinţa celor două Camere pentru elaborarea Codului electoral, am avut în faţă mai multe proiecte legislative, ele reprezentând baza discuţiilor noastre.

Şi-mi permit să le prezint, pentru că, repet, propunerea pe care astăzi o avem în faţă este o chintesenţă fericită a ceea ce fiecare în parte şi-a adus prin proiectul său. Şi mă refer la iniţiativa Grupului parlamentar al Partidului Conservator, semnată de doamna deputat Daniela Popa; este vorba de iniţiativa colegului deputat P.S.D., Vasile Puşcaş; este vorba de iniţiativa colegului deputat Marton Arpad, de la U.D.M.R.; este vorba de iniţiativa Grupului parlamentar al P.D., semnată de mai mulţi colegi, inclusiv de doamna deputat Anca Boagiu; este vorba de un proiect de lege venit din partea Guvernului; şi, pe baza tuturor acestor elemente, am venit cu un proiect comun, însuşit, conform regulamentului acestei comisii, de două treimi, a fost regula propusă de la început şi acceptată de toate partidele parlamentare, regulă pe baza căreia au fost adoptate principiile de bază, şi îndrăznesc să mă refer la ele.

Circumscripţie la nivel naţional; vot pe listă blocată; prag electoral de 5%, acestea sunt, în mare, elementele componente ale acestei legi.

Fac precizarea că am ţinut cont de un lucru esenţial şi important, şi acesta este motivul pentru care legea a fost introdusă în procedură de urgenţă la Camera Deputaţilor. În art.24 alin.(2) din Tratatul de Aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, România s-a obligat să desfăşoare alegeri pentru alegerea reprezentanţilor săi în Parlamentul European până la 31 decembrie 2007.

Repet, fac precizarea că la elaborarea acestei propuneri legislative, pe lângă cerinţele impuse de acquis-ul comunitar, respectiv de art.19 alin.(2) din Tratatul de instituire a comunităţii europene, de Directiva Consiliului nr.93/109 din 6 decembrie 1993, care stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului de vot, şi dacă a intrat la alegerile pentru Parlamentul European, eu cred, şi cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor că am făcut o lege bună.

Din acest motiv, vă cer tuturor sprijinul pentru a vota astăzi această lege extrem de importantă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Eu vă voi vorbi pe procedură. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., va vorbi domnul Vasile Puşcaş.

Pe procedură, l-aş ruga pe reprezentantul Guvernului, pe domnul ministru Voicu, care este şi preşedintele Comisiei comune, noi am stabilit în cadrul comisiei comune pentru elaborarea acestei legi, că acel calendar care va prevede alegerea pentru 13 mai, să nu vină Guvernul să-şi asume acest calendar până când membrii comisiei nu se vor pronunţa. Deci l-aş ruga pe domnul ministru să se pronunţe asupra acestui aspect.

L-aş ruga, de asemenea, să se pronunţe pe aspectul de neconstituţionalitate, în condiţiile în care, prin ordonanţă de Guvern, s-ar modifica acest proiect de lege, care va fi supus astăzi votului.

Şi, de asemenea, l-aş ruga pe domnul ministru să confirme că legea care vizează autoritatea electorală permanentă este următoarea lege pe care o vom modifica în cadrul Comisiei comune care vizează Codul Electoral.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul ministru Voicu, din partea Guvernului.

Domnul Mihai Alexandru Voicu (ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea vine să confirme o discuţie pe care am avut-o în comisia comună.

Doresc, pentru stenogramă, să precizez faptul că Guvernul, de altfel, domnul secretar de stat Paul Victor Dobre, reprezentant al Ministerului Administraţiei şi Internelor, cel care practic va elabora hotărârea de Guvern menţionată de colegul meu, domnul deputat Iordache, este şi membru fără drept de vot al comisiei, dar doresc să confirm că Guvernul va consulta Comisia specială înainte de emiterea hotărârii de Guvern menţionată, cea care detaliază proceduri şi calendar cu privire la aceste alegeri.

Doresc să confirm, de asemenea, un lucru absolut evident: fiind vorba de o prevedere constituţională, că legea nu va fi modificată prin ordonanţă de urgenţă, şi nici n-am putea s-o facem.

De asemenea, este o hotărâre de acum o lună şi jumătate a comisiei pe care o conduc, că ne angajăm ca în timp util pentru corelarea prevederilor necesare să prezentăm Parlamentului României, celor două Camere, Senatul şi respectiv Camera Deputaţilor, o lege care vine să modifice capitolul din Legea nr.373, care se referă la autoritatea electorală permanentă, în sensul reformării acesteia astfel încât să facă faţă noilor prevederi, atât a Legii finanţării partidelor politice, cât şi a legilor electorale, în care rolul autorităţii electorale permanente devine unul mult mai important.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Cristian Rădulescu, aveţi cuvântul.

Între timp îi voi nota şi pe ceilalţi deputaţi care vor să se înscrie la cuvânt.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea, aşa cum a ieşit, cred că reflectă viziunea majoritară asupra felului în care ţara trebuie să fie reprezentată în Parlamentul European. Sigur că mai sunt şi alte criterii care ar putea să fie introduse. Găsesc că aceasta este de resortul politicii fiecărui partid.

Iată, primesc în această dimineaţă o sugestie din partea unui grup de ONG-uri de prestigiu. Din păcate, cum s-a mai întâmplat şi în alte cazuri, destul de târziu pentru ca noi să mai putem opera modificări în textul acestei legi. Ni se propune din partea Pro Democraţia, Alianţa Civică, Centrul pentru jurnalist independent "Freedom House", Grupul pentru Dialog Social şi Academy of Advocacy, să nu permitem persoanelor care au suferit condamnări penale sau care au colaborat cu organele de securitate să candideze pentru alegerile europene.

Sigur că, în primul rând, este cum spuneam, târziu. În al doilea rând, cred că ar fi contradicţie flagrantă cu drepturile constituţionale ale cetăţenilor care pot să candideze.

Din partea Partidului Democrat, vreau să transmit, pe această cale indirectă acestor reprezentanţi ai societăţii civile, că noi avem în criteriile noastre şi pe acestea, pe care dânşii ni le sugerează. Nu vom pune pe listele noastre persoane care au suferit condamnări penale sau au colaborat, sub orice formă, cu organele de securitate.

Sigur că ar fi, din punct de vedere moral, o sugestie binevenită. Nu o putem include în corpul legii. Există pentru fiecare partid posibilitatea de a proceda în acest fel şi sunt convins, de altfel, că toate partidele vor avea în politica lor de resurse umane şi aceste lucruri pe care ni le sugerează societatea civilă, lucru care mi-aduce aminte de o altă sugestie, care era în anul 2000: cu trei zile înainte de alegerile prezidenţiale, se sugera ca P.N.L. şi P.N.Ţ. să aibă un candidat comun.

Închei, spunând că oricând sugestiile societăţii civile sunt binevenite pentru noi, cu condiţia să ajungă la timp.

Susţinem proiectul acesta de lege, în forma în care onorata comisie l-a adus la îndeplinire.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Iau cuvântul pentru că ne aflăm în prezenţa unui moment important în activitatea noastră legislativă.

Dacă până acum am adoptat legi necesare aderării, legi de armonizare, de data aceasta, pentru prima dată, supunem la vot o lege a României care a aderat. Este vorba de o lege, un act politic de o deosebită importanţă, care va funcţiona în cadrul Uniunii Europene. Este expresia voinţei politice a Parlamentului României, care se va exprima şi se va exercita în cadrul Uniunii Europene.

Vă rog s-o primim cu solemnitatea cuvenită acestui prim act legislativ.

Din acest punct de vedere, dacă legea - în ansamblul ei - este bună, este bine structurată, dacă avem numai câteva observaţii de tehnică legislativă pe care le vom enunţa în cadrul dezbaterilor pe articole, există însă şi două probleme de principiu, care trebuie să le rezolvăm astăzi.

O problemă de principiu este legată de subiecţii constituţionali, care pot să depună candidaturi pentru alegerea în Parlamentul European. În primul rând, este o lacună, şi sper că nu este o lacună intenţionată, pentru a se putea strecura diverşi subiecţi în corpul legii, ci este, evident, o lacună legislativă lipsa unui asemenea text, care să nominalizeze subiecţii care pot să depună candidaturile.

În aceste condiţii, în lipsa unui asemenea text, a trebuit să colaţionăm această categorie de subiecţi, care se cantonează în mod corect pe ideea partidelor politice şi, pe de altă parte, a candidaturilor individuale.

Dar, în corpul acestui text de lege apar şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale.

Vă rog să priviţi această problemă nu ca o problemă cu caracter intern, ci ca o problemă a Uniunii Europene. Asta este marea importanţă. Parlamentul European este un for politic de dezbatere. Structurarea sa se face pe grupe politice şi pe parlamentari independenţi. Componenţa sa nu include organizaţii non-guvernamentale, fie a minorităţilor naţionale.

Este firesc să fie aşa, pentru că Parlamentul European este definit şi decizii ale Curţii Europene ale Drepturilor Omului sancţionează acest lucru, ca un for politic de dezbatere. Problemă - problemă pe care am ridicat-o şi comisiei, problemă care v-o impun şi dumneavoastră în cadrul dezbaterilor generale.

Comisia a considerat că în dreptul nostru intern, organizaţiile minorităţilor naţionale au dreptul de a propune candidaţi. Este adevărat. Dar, de data aceasta, este un conflict între dreptul intern şi principiile, şi dacă vreţi dreptul comunitar, şi evident că primează dreptul comunitar.

În al doilea rând, s-a pus problema că în acest mod minorităţile naţionale ar fi văduvite de dreptul de candidatură. O falsă problemă, care nu există în nici unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Nu există stat al Uniunii Europene în care candidaturile să fie depuse de organizaţii non-guvernamentale, inclusiv de organizaţii ale minorităţilor naţionale.

În Slovacia există o organizaţie a maghiarilor, care este partid politic; în Bulgaria, care organizează alegeri paralel cu noi, există o organizaţie a minorităţii turce, care are un partid, un partid politic. Acolo minorităţile sunt văduvite de dreptul de a depune candidaturi.

Este vreo ţară a Uniunii Europene în care se pune problema văduvirii minorităţilor pentru că organizaţiile lor culturale nu participă la alegeri? Nu.

S-a mai spus că în dreptul nostru intern, este opinia comisiei, Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, nr.373, ar acorda aceleaşi drepturi unor asemenea organizaţii în procesul electoral.

În primul rând, este o greşeală, ceea ce dovedeşte amatorismul contraargumentului. Asimilarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care participă la alegeri, li se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr.14, iar această menţiune este în Legea nr.14 şi nu nr.373.

În al doilea rând, această prevedere este valabilă pentru dreptul nostru intern şi Legea nr.373 este compatibilă cu acest proiect de lege, pe care îl avem în dezbatere, numai în măsura în care nu contrazice dreptul comunitar.

Nimeni nu este văduvit de dreptul de a candida. Nimeni nu este văduvit de dreptul de a candida pe listele unui partid politic, chiar dacă aparţine unei minorităţi naţionale, şi nimeni nu este văduvit de dreptul de a candida ca parlamentar independent.

Deci, categoric, noi nu avem dreptul ca, prin această lege, să introducem o inovaţie care nu corespunde principiilor Uniunii Europene, să introducem o inovaţie în legislatura care este acum un complex unic al Uniunii Europene. Prin această prevedere introducem un cal troian în Parlamentul European, asta este problema de principiu şi este problema vizând prezenţa României printr-o lege care se integrează, de data aceasta, în perimetrul european. Este şi un al doilea aspect dacă vreţi, pragmatic, şi luaţi-l ca atare.

De ce să dăm dreptul unei anume minorităţi, minorităţii maghiare, să-şi propună candidaţi independenţi, separaţi de partidele politice? Pentru ca domnul Georgy Frunda să spună că nu reprezintă România, şi reprezentanţii U.D.M.R.-ului să ne jignească de la această tribună de ziua noastră naţională? Cred că nici pragmatic nu se justifică o asemenea idee.

O a doua problemă, tot de ordin teoretic, se referă la dispoziţiile art.28 alin(1), care prevede intrarea în vigoare a prevederilor acestei legi pentru cetăţenii străini, numai în condiţiile modificării art.38, dacă mi-aduc aminte exact de text, din Constituţia României.

Este inacceptabil ca o lege să condiţioneze intrarea sa în vigoare de o eventuală modificare a unui text constituţional. Este inadmisibil ca să votăm o lege care la ora aceasta, în clipa aceasta, recunoaşte că nu este constituţională în raport de textele care există în acest moment. De altfel, prevederea nici nu era necesară, pentru că art.148 alin.(2) din Constituţia României, precum şi actul privind condiţiile de aderare prevăd primatul legislaţiei europene asupra tuturor prevederilor legislative, inclusiv asupra celor constituţionale.

Dacă se dorea amânarea intrării în vigoare pentru o perioadă de graţie (nu ştiu care a fost intenţia autorilor), nu trebuia condiţionată de această eventuală viitoare sau impusă modificare a Constituţiei. E ca şi cum autorii ne-ar spune: "Votaţi această lege şi prin aceasta vă obligaţi să modificaţi Constituţia", ceea ce nu se poate. Sunt probleme de principiu importante, care cred că pot să facă subiectul dezbaterilor generale.

În măsura în care amendamentele noastre pe aceste probleme vor fi dezbătute, o susţinere sumară - de data aceasta - vom face trimitere la dezbateri generale, vom adopta şi un punct de vedere cu privire la dispoziţiile acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Şi până acum am fost deja obişnuiţi să adoptăm anumite legi care ţin de acquis-ul comunitar, când ni s-a spus, câteodată justificat, din când în când s-a mai şi greşit în interpretarea unor texte, că anumite prevederi legale trebuie să fie într-o formă sau alta, pentru că aşa ne spune o directivă sau alta.

Acum, ne aflăm în faţa unei legi când, într-adevăr, prin legea însăşi ne raliem la o structură europeană şi reglementăm modul în care noi vom face parte din această structură.

În mod evident, când elaborăm acest proiect de lege, cu toţii cei care am lucrat la acest proiect de lege a trebuit să ne dăm seama că este nevoie să ne ţinem de anumite norme europene, având caracter obligatoriu pentru desfăşurarea acestor alegeri.

Norma de bază care trebuie să fie luată în considerare este o normă destul de groasă, apărută în Monitorul Oficial din 1 iunie 2006, care este tratatul nostru de aderare. Acesta prevede clar că, înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria şi România sunt obligate să organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetăţenilor lor, pentru desemnarea numărului de membri prevăzut la alin.1, deci 35, în conformitate cu dispoziţiile actului privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal direct.

Avem şi un însemn: 1, în dedesubtul paginii este arătat exact actul despre care se vorbeşte.

Deci, noi a trebuit să luăm în considerare, pe de o parte, două directive din '93-'94, respectiv actul cu nr.278, apărut în 1977, cu o modificare a actului din 1977, care a apărut în 2002, purtând nr.772. Respectiv, a mai trebuit să luăm în considerare un alt act care reglementează Statutul deputatului Parlamentului European, şi acolo, cu nişte norme imperative. Şi, aici, deja au fost ridicate câteva probleme care, chiar dacă am fi dorit noi o altă reglementare, n-am fi putut s-o facem, pentru că aceste acte pe care le-am enumerat eu nu ne permiteau. Deci, oricine militează pentru un vot aşa-zis uninominal, oricine militează împotriva libertăţii deputatului şi a reprezentării propriei convingeri în Parlamentul European, militează împotriva unor acte normative obligatorii pentru ţara noastră.

Referitor la faptul de a putea candida sau nu a putea candida minorităţile naţionale din România, respectiv organizaţiile acestor minorităţi, parţial are dreptate domnul Bolcaş, numai că această parţialitate îi răpeşte dreptatea integrală. Pentru că în ţările enumerate, constituţia ţării respective formulează în alt fel. Or, noi avem o Constituţie a ţării care asimilează din punctul de vedere al alegerilor organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, şi aşa este formulat în Constituţia ţării, schimbaţi-o, şi atunci vom avea o altă prevedere, respectiv Legea partidelor, care asimilează aceste formaţiuni partidelor politice.

Ca atare, noi trebuie să ne ţinem de Constituţia noastră. Şi, aici, într-adevăr, este şi o altă problemă. S-a citat în discursuri, de foarte multe ori, cum că n-ar trebui să avem o prevedere derogatorie legată de posibilitatea cetăţenilor europeni de a participa, chiar dacă n-au cetăţenia română, ca alegători sau candidaţi în alegeri pentru acest Parlament. Şi s-a citat cum că am avea o prevedere constituţională care ne permite, în cazul în care o lege şi un act european legat de drepturile individuale ale omului este în contradicţie, are prioritate actul european respectiv. Just. Numai că se trimite la lege, şi nu la Constituţie.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

În baza Constituţiei!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

V-aş ruga, domnule coleg, citiţi cu atenţie articolul! Noi l-am citit de foarte multe ori. Mai citiţi şi o să observaţi şi legat de Constituţia ţării că un act internaţional care este în contradicţie cu Constituţia României, dacă această contradicţie este vădită, atunci n-am fi avut dreptul să ratificăm acel act până când nu ne modificăm Constituţia sau prevederea din actul respectiv; deci, din actul de aderare. E o problemă interesantă. Poate fi pusă în discuţie.

Vă spun sincer, şi eu am făcut aceeaşi greşeală. Eu am depus un proiect de lege ale cărui idei sunt preluate, în linii mari, în această lege. Deci, le regăsesc, cu o singură excepţie: tocmai această prevedere constituţională. Pentru că eu am pornit de la Constituţia pe care o avem noi, care expresis verbis vorbeşte că pot candida la aceste alegeri "cetăţenii români". Aşa scrie Constituţia ţării. Am prevăzut şi eu această normă în proiectul pe care l-am avut şi, justificat, mi-a fost atrasă atenţia de către cei care se ocupau de integrare, că nu pot avea o astfel de prevedere, chiar dacă această Constituţie m-ar fi obligat. Deci, a trebuit să găsim o soluţie de compromis.

Ca atare, grupul nostru parlamentar susţine acest proiect de lege, îl susţine pentru că el corespunde actelor normative europene obligatorii, corespunde şi iniţiativei noastre pe care am depus-o şi, acolo unde intervin modificări, toate aceste modificări sunt justificate.

Ca atare, noi vom susţine proiectul de lege rezultat prin amendamentele pe care unii dintre dumneavoastră le-aţi depus şi le-a acceptat şi comisia, prin care eu cred că, în timp util, vom avea alegeri parlamentare bune în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte! Mi s-a rostit numele.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vi s-a rostit numele? Vă rugăm frumos, atunci, să ne comunicaţi dacă a fost rostit corect.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă s-a invocat numele diavolului, vreau să precizez un lucru: se induce o eroare. Constituţia României nu asimilează expresis verbis asociaţiile, chiar ale minorităţilor, cu partidele politice. Deci, nu ne aflăm în prezenţa unui text constituţional.

Constituţia României prevede, la art.38, dacă nu am greşit, dreptul cetăţenilor români de a fi aleşi în Parlamentul European. Aveţi acest drept, candidând pe listele partidelor politice, sau, dacă nu agreaţi partide politice, candidând individual. Legea o prevede. Nimeni nu opreşte pe nimeni să candideze. Dar, repet, nu introducem în perimetrul Uniunii Europene, de dragul unor voturi de conjunctură, o prevedere care poate să fie dinamită pentru Parlamentul European. Asta este problema noastră. Sigur, conjunctural, mai ales în actualele frământări, pe care nu le subestimăm şi nu le subapreciem, sunt necesare anumite înţelegeri şi alianţe. Dar nu facem înţelegeri şi alianţe peste Parlamentul European, împotriva Parlamentului European, şi, mai ales, împotriva Constituţiei României.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog! O secundă!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu v-a rostit numele, domnule Tudor! Chiar nu v-a rostit numele.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Numai o secundă!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă înscriu la cuvânt, dar în continuarea listei, nu chiar acum.

Domnul Vasile Puşcaş:

Vă mulţumesc frumos.

Ştiu, domnule secretar, că v-aţi aşteptat să nu vin, dar v-am făcut, totuşi, în dimineaţa aceasta o plăcere.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este perfect adevărat că proiectul de lege pe care-l discutăm astăzi este unul care ne va defini la intrarea noastră în Uniunea Europeană. Şi, cred eu, trebuie să fim cu atât mai grijulii, cu cât marca pe care noi o avem deja prin acele desemnări de propuneri pentru Comisia Europeană şi celelalte instituţii, nu este deloc măgulitoare pentru România şi nu ne pune deloc în situaţia de a ne arăta că suntem de-adevăratelea conştienţi că trebuie să funcţionăm ca în Uniunea Europeană, şi nu ca în alte spaţii, să le zic deocamdată galactice.

Proiectul care ne-a fost supus astăzi trebuie să-l judecăm din cel puţin trei unghiuri: din punctul de vedere al principiilor, din punctul de vedere al legislaţiei şi din punctul de vedere al practicilor care sunt în Uniunea Europeană.

Şi, daţi-mi voie să spun că nici în domeniul principiilor, nici al legislaţiei şi nici al practicilor, actualul proiect legislativ nu întruneşte caracteristicile de europenitate şi nici măcar acelea de interes parţial al României. Întruneşte numai interese de grup, interese partidiste, interese clienteliste şi nu are nimic de-a face cu interesul României.

Am marea rugăminte, distinşi colegi, să vă uitaţi în avizul pe care l-a înaintat Consiliul Legislativ. Şi acolo vă spune foarte clar şi ne spune foarte clar care sunt principalele principii referitoare la alegerile pentru Parlamentul European.

Daţi-mi voie să nu le citesc, pentru că le aveţi şi dumneavoastră. Şi o să vedeţi că nu sunt, iar, dacă doriţi să intrăm în detalii, atunci am să intru în detalii.

În ceea ce priveşte legislaţia, dacă vă uitaţi la sfârşitul proiectului legislativ, se spune aşa: prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr.93/109 CE din 6 decembrie 1993 şi actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal, publicat în jurnal oficial al comunităţilor europene, cu modificările ulterioare.

Acum, ceea ce mă interesează pe mine, ceea ce mă intrigă cel mai tare este faptul că aşa-zisele modificări la care se face trimitere nu se regăsesc în textul proiectului legislativ. Deci, am să vă demonstrez, domnilor colegi, că nu se regăsesc.

Mă refer la decizia nr.7678 CECA şi decizia nr.2002/772 CE. Deci, e vorba de două piese legislative care nu se regăsesc.

Am marea rugăminte să vedeţi încă o dată avizul Consiliului Legislativ, care atenţionează că nu sunt cuprinse prevederile de la aceste două piese legislative.

În ceea ce priveşte a treia componentă - practicile. Un distins coleg, aici, a prezentat, în numele mai multor organizaţii neguvernamentale care se exprimă vizavi de acest proiect legislativ, vizavi de criterii şi aşa mai departe.

Aş dori să spun că aceste scrisori, am primit, înţeleg că au primit toţi colegii parlamentari aceste scrisori, vin să susţină un punct de vedere al Asociaţiei Pro Democraţia, care a dorit să suplinească ceea ce n-a făcut Guvernul şi ceea ce n-a făcut actuala comisie. În directiva de alegeri se spune că una dintre obligaţii este buna informare a cetăţenilor cu ceea ce priveşte Parlamentul European, politicile europene, practicile europene. Or, în scrisoarea Pro Democraţia de ieri se spune foarte clar, şi daţi-mi voie să citez şi am să depun această scrisoare pentru stenogramă: "Considerăm că sistemul de vot prevăzut de propunerea legislativă aparţinând membrilor Comisiei Comune (...) oferă alegătorilor posibilităţi minime de a participa la selecţia celor care ajung să îi reprezinte în Parlamentul European. Scrutinul cu listă închisă şi blocată, organizat la nivelul unei circumscripţii naţionale, pune alegătorul în situaţia de a alege între câteva liste conţinând 45 de nume fiecare, în condiţiile în care, cu siguranţă, pentru mulţi alegători, multe dintre numele respective nu vor reprezenta nimic. În plus, alegătorul nu va avea nici o soluţie în cazul în care, pe listele între care ar putea opta, figurează deopotrivă candidaţi pe care nu-i cunoaşte sau, mai mult chiar, despre care are o părere negativă. Dezbaterea electorală va fi şi ea viciată de acest sistem, alegătorii din diferite colţuri ale ţării fiind puşi în situaţia de a urmări "confruntări" sterile, care nu au nici o legătură cu problemele specifice regiunii în care trăiesc şi care, în mod normal, ar trebui să facă obiectul unor politici publice regionale promovate la nivelul instituţiilor Uniunii Europene."

În fine, Asociaţia Pro Democraţia roagă membrii Parlamentului să nu voteze acest proiect, pentru că este contra practicilor europene. Şi, dacă doriţi să vedeţi care sunt practicile europene de-adevăratelea, tot Pro Democraţia ne pune la dispoziţie - unii dintre domnii colegi chiar din comisie au participat în 16 octombrie la acea dezbatere şi văd că cea mai mare parte a ţărilor dintre cele 25 se duc pe o altă practică. Aceasta este o practică din anii '70, pe care noi o adoptăm.

În 2002, aceste piese legislative vin cu modificarea, în vederea alegerilor din 2004. Ori, noi facem alegeri în 2007 pe baza practicilor din anii '70, iar Uniunea Europeană şi statele membre se mişcă într-o altă direcţie.

Mai există încă o recomandare în avizul Consiliului Legislativ, care arată, de asemenea, practici care nu sunt concordante cu ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Acolo se spune foarte clar: în decizia din 2002 este nevoie să se folosească un anumit limbaj, care este limbajul practicii europene.

Aici făcea şi distinsul meu coleg referire la anumiţi termeni, la anumite categorii. Este adevărat. În legislaţia europeană, în legile din statele membre se operează cu partide, alianţe şi alianţe politice. Este clar că noi introducem o alta, dar nu este o inovaţie, domnule coleg. O găsiţi în legislaţia din 1946 şi din 1952. Deci, este legislaţia comunistă în vigoare, pe care noi o introducem în Uniunea Europeană. Şi, atunci, sigur că da, se poate veni cu liste de anticomunişti, liste de comunişti, liste de lustraţi. Dar, iată că practicile comuniste sunt introduse în legislaţia care vrea să ne introducă pe noi în Uniunea Europeană.

De asemenea, este vorba de anumiţi termeni pe care Consiliul Legislativ îi arată ca nefiind proprii uzanţei, limbajului, dreptului comunitar şi practicilor din Uniunea Europeană. O să intru în detalii când va fi cazul.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Partidul Social Democrat a venit cu un proiect de lege. Nu am făcut nici o referire până acum la el, pentru că nici distinşii membri ai comisiei - poate că pe ceilalţi iniţiatori i-a invitat, eu nu am avut şansa să fiu invitat la o discuţie cu această comisie, pe care o respect, o apreciez foarte mult şi îi înţeleg foarte mult, mai ales dedicaţia pentru un proiect legislativ făcut de un şef de birou de lemn, care n-a putut să citească nici măcar în întregime proiectele şi legislaţia europeană.

Dar, domnilor colegi şi doamnelor colege, e nevoie să intrăm de-adevăratelea cu cetăţenii României în Parlamentul European care, deja, faţă de începutul anilor '90, nu de anii '70, sau de anii '80, şi-a modificat enorm de mult funcţiunile, şi-a întărit enorm puterile, e normal să intre acolo cetăţenii României prin parlamentari europeni, care să fie aleşi de cetăţenii României. Acolo, este adevărat, aceştia se afiliază familiilor politice, partidelor politice europene -repet, partidelor politice europene, dar cetăţenii europeni sunt cei care-şi exercită drepturilor. Or, a nu da dreptul cetăţenilor să se exprime concret, uninominal faţă de cei care vor fi membri ai Parlamentului European, înseamnă o cenzură politică la adresa cetăţenilor României care vor fi cetăţeni europeni, cu data de 1 ianuarie 2007. Va fi o cenzură asupra intereselor României să se exprime în corelare cu interesele cetăţenilor europeni şi ale cetăţenilor României.

De aceea, domnilor colegi, eu vă propun ca acest proiect legislativ să fie revizuit de către comisie. Iar, dacă această comisie nu va lucra pe întreg pachetul de acquis, nu va schimba limbajul, optica şi practicile, şi va dori să menţină aşa ceva, Partidul Social Democrat îşi va menţine expresia de vot din Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Corneliu Momanu.

Domnul Corneliu Momanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să spun de la început că ratăm încă o ocazie de a alege personalităţi şi a nu alege liste întregi.

O formaţiune politică care-şi pune în frunte două-trei personalităţi, poate să aibă pe următoarele locuri persoane necunoscute, agreate de partid, şi primii îi vor trage şi pe următorii la vot. Este nedrept, fiindcă toţi parlamentarii şi politicienii, de ani de zile, susţin că doresc alegeri uninominale. Dar, de fapt, când ar trebui şi am putea face lucrul acesta, se observă că toate partidele merg în continuare pe o listă închisă.

Cred că ar putea veni cu o modificare în aşa fel încât cei 45, care sunt trecuţi pe o listă, să poată să fie votaţi uninominal. Nu să pui ştampila pe lista întreagă, să pui ştampila pe una dintre personalităţile care sunt trecute pe această listă.

Ştiu că Pro Democraţia şi alte o.n.g.-uri au avut promisiuni de la politicienii noştri că viitoarele alegeri, cele din 2008, se vor face uninominal. Avem ocazia acum să facem un exerciţiu pentru alegerile europene şi să putem vota personalităţi, şi nu persoane.

Imaginaţi-vă că o listă de partid poate să obţină 12-15 locuri în Parlamentul European. Fiţi convinşi că primii trei-patru de pe listă sunt într-adevăr personalităţi cunoscute în toate ţara, următoarele sunt persoane care au fost agreate de partidul respectiv.

Sunt de acord cu observaţiile făcute de domnul deputat profesor Puşcaş. Această lege nu trebuie votată astăzi, la repezeală. Şi comisia, cred că ar trebui s-o revadă, să primească şi alte observaţii.

Închei, spunându-vă că fac parte dintre acei parlamentari care doresc alegeri uninominale şi putem da un prim semnal pentru alegerile parlamentare europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi un proiect de lege extrem de important, el fiind construit, practic, pe scheletul proiectului de lege iniţiat de Guvernul României.

Fac parte şi din comisia de elaborare a noului Cod electoral şi vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră şi a opiniei publice, precum şi la cunoştinţa Asociaţiei Pro Democraţia câteva puncte de vedere ale Partidului Conservator.

Cel puţin două partide politice parlamentare s-au contrazis astăzi, adică astăzi spun altceva faţă de ceea ce au spus ieri sau alaltăieri.

În primul rând, Asociaţia Pro Democraţia şi-a exprimat un punct de vedere în privinţa modului în are să fie votaţi europarlamentarii în urmă cu cel puţin două luni de zile, atunci când au invocat faptul că România şi românii nu trebuie să mai voteze liste, nu trebuie să mai voteze un simplu suport de hârtie, mai ales când este vorba despre parlamentarii care vor reprezenta România în Parlamentul European.

Românii trebuie să aibă şansa să voteze persoane, să voteze persoane care într-adevăr să reprezinte cu cinste România acolo.

Aduc la cunoştinţa Parlamentului faptul că Partidul Conservator a depus la timp un amendament prin care să fie adoptat votul preferenţial pe liste, adică cetăţeanul să poată să voteze numai anumite persoane de pe listele partidelor politice.

Vreau să vă spun faptul că, în urmă cu câteva zile, acest amendament nici măcar nu a fost acceptat, în sensul că s-a pornit greşit din start atunci când s-a decis ca principiile să nu mai fie acceptate sub forma unor amendamente. Nu ştiu de unde această invenţie.

Aşadar, al doilea partid care s-a contrazis, din păcate, este Partidul Social Democrat, pentru că doar Partidul Conservator a susţinut votul preferenţial pe liste. Aşadar, trebuie să spun că, din păcate, cu excepţia Partidului Conservator, toate partidele politice mimează doar acordul asupra votului uninominal.

Dacă, într-adevăr, astăzi v-aţi contrazis, a vorbit şi un reprezentant din viitorul Partid Liberal Democrat, dacă nu mă înşel, care susţine ideea noastră, la fel s-a exprimat şi reprezentantul Partidului Social Democrat. Aşadar, dacă v-aţi schimbat opinia şi într-adevăr, doriţi ca cetăţenii să voteze persoane, şi nu liste, vă rog din suflet să acceptaţi, pentru că şi noi susţinem acelaşi lucru - retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege extrem de important.

Sigur că discutăm un proiect de lege care a fost respins de Senatul României. În opinia noastră, a fost respins în mod justificat. Trebuie să recunoaştem faptul că U.D.M.R. - uniune culturală, care avea timp să-şi rezolve problemele din punct de vedere juridic şi să se transpună, într-adevăr, într-un partid politic, mimează, la rândul său, Constituţia şi, mai mult de atât, caută să se protejeze, să intre sub protecţia Constituţiei numai când doreşte. Când încalcă Constituţia, din păcate, nu recunoaşte această Constituţie. Vreau să ştiu, totuşi, când recunoaştem Constituţia şi când n-o recunoaştem; greşim sau nu greşim.

Din fericire sau din păcate, punctul de vedere exprimat de Partidul România Mare, şi la Senat, şi aici, este unul real, este unul care are drept suport prevederile constituţionale. Aşadar, invocând aceste probleme, vreau să vă spun faptul că inclusiv prevederea prin care fiecare partid politic trebuie să adune, pentru susţinerea candidaţilor, cel puţin 200 de mii de voturi, este o aberaţie.

De ce este o aberaţie? Pentru că, în fond şi la urma urmei, partidele politice, atunci când au căpătat personalitate juridică, au adunat numărul de semnături suficiente. De ce trebuie, iarăşi, să apelăm la morţii din cimitire, să dea semnături, să susţină partidele politice? Ca să ne aflăm în treabă, pentru că aceste 200 de mii de semnături nu se justifică, din punct de vedere juridic.

Aşadar, doamnelor şi domnilor, stimaţi colegi, în concluzie, confirmăm faptul că noi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, susţinem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Iar, în situaţia în care nu va fi acceptată retrimiterea la comisie, este posibil să votăm... sau, cel puţin, confirm faptul, ca să fim tranşanţi, că nu vom vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton, cu drept la replică.

Domnul Petru Călian (din sală):

Nu am rostit nici un nume!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Probabil voi da un drept la replică şi eu.

Domnul Petru Călian (din sală):

Dar nu am spus nume!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

De la acest microfon s-au spus multe lucruri, pentru că se mizează pe faptul că s-ar putea să fim în sală mulţi care nu cunoaştem actele normative europene obligatorii şi atunci, pe o susţinere populistă, a unui scrutin care nu este permis în acel act...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Eu sunt populist european!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Da, o să am o observaţie şi legat de "populist european" şi de "partidele europene".

Deci, actul din 2002 (772), citat aici, spune clar, domnilor deputaţi care vorbiţi despre cu totul altceva, art. 1 alin. (1): "În fiecare stat membru, membrii Parlamentului European sunt aleşi prin scrutin e listă sau vot unitransferabil de tip proporţional". Deci, alt sistem decât proporţional, pentru alegerile parlamentare europene, nu este permis!

"Statele membre pot autoriza scrutinul de listă preferenţială." Aici, aveţi dreptate, dar nu cea obligatorie, ci cea care este opţională. Acum, nu vreau să ţin un discurs ce înseamnă diferenţa dintre "opţional" şi "obligatoriu", esenţa este că pentru cel obligatoriu, dacă nu este însemnată o singură persoană, prin votul dat de elector, atunci, buletinul respectiv devine nul. Vom avea cel mai mare număr de voturi nule din istoria alegerilor parlamentare!

Mai mult şi, aici, vin cu replică: "În funcţie de specificul lor naţional, statele membre pot constitui circumscripţii pentru alegeri în Parlamentul European sau să prevadă alte subdiviziuni, fără a aduce atingere caracterului scrutinului proporţional pe plan naţional". Deci, aceasta este prevederea din art. 2.

Şi, ca să nu mai revin la microfon când îşi va susţine amendamentul Partidul România Mare, art. 2 lit.a) prevede clar că nu putem avea un prag mai mare de 5%.

Deci, iată, acestea sunt actele normative de care noi trebuie să ne ţinem. Dacă domnul deputat Călian nu ar fi lipsit atât de mult de la şedinţele acestei comisii, ar fi putut afla despre aceste documente şi nu ar fi avut acea susţinere pe care a avut-o acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iordache.

(Domnul deputat Petru Călian solicită drept la replică.) Vă dau după..., dreptul la replică, da. Suntem din drept la replică în drept la replică!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Uităm ce avem de zis, după atâtea replici!

Domnul Bogdan Olteanu:

Asta s-a întâmplat demult, domnule Tudor!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ca la cutremur, multe replici strică!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin aici să precizez un singur lucru: în primele două şedinţe ale comisiei comune s-au discutat principii şi, în urma votului, s-a hotărât forma pe care dumneavoastră o aveţi astăzi în mapă şi o putem discuta. Vreau să precizez foarte clar că unul din principiile pe care le-a susţinut Partidul Social Democrat a fost acela cu votul preferenţial, pentru că într-o anumită prezentare s-a spus că un singur partid ar fi vrut vot preferenţial.

Pentru corecta dumneavoastră informare, vreau să vă precizez că reprezentanţii Partidului Social Democrat au susţinut, în cadrul comisiei, să nu fie listă unică pe ţară, să fie listă pe euroregiunile de dezvoltare, s-a susţinut, de asemenea, de către reprezentanţii PSD, votul preferenţial, s-a susţinut, de asemenea, votul pe listă deschisă. Că, în urma votului, noi am pierdut, asta este, ne-am supus majorităţii. Dar, pentru corecta dumneavoastră informare şi pentru stenogramă, să fie foarte clar că noi şi pentru alegerile pentru Parlamentul naţional vom susţine votul uninominal, dar pentru Parlamentul European am susţinut vot preferenţial, listă deschisă, susţinerea într-o pondere corespunzătoare a femeilor, chiar a fost un amendament al unei colege de a noastre.

Sunt o serie de amendamente şi, de aceea, vreau, pentru corecta dumneavoastră informare, să ştiţi că noi, în continuare, vom susţine acele amendamente care au fost respinse în primă fază, în cadrul comisiei.

Şi, de asemenea, noi am susţinut că este necesar un prag de 200 de mii de semnături. Cui îi este frică de 200 de mii de semnături, nu are rost să intre în competiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Călian, drept la replică. Şi cu mare rugăminte, stimaţi colegi, să nu mai menţionaţi nume, că nu mai dau drepturi la replică. Dar, în schimb, am să aplic sancţiunile din regulament pentru cei care le folosesc în mod nepotrivit.

Domnul Petru Călian:

Nu vreau să fac polemică, pentru că nu îmi place, detest acest lucru, însă:

1) Foarte concret, rog să se facă publică lista de prezenţă pe tot parcursul desfăşurării Comisiei de cod electoral, am maxim două sau trei absenţe. Atunci când a fost susţinut amendamentul doamnei deputat Daniela Popa, luni, la ora 12,45 (vă dau şi ora exactă), l-am susţinut. Însă fac precizarea şi rog să se facă publică stenograma, faptul că eu am fost singurul care am susţinut votul preferenţial pe liste, vot legal, vot care corespunde inclusiv prevederilor normelor europene.

Aşadar, îl rog pe domnul cu pricina să nu accepte să primesc indemnizaţia (care, oricum, nu se dă) pentru zilele în care am lipsit.

Mă voi ocupa şi eu de acum, deşi este un lucru nedemn, să văd cât lipsesc udemeriştii din sală şi care este activitatea lor, cu mici excepţii, să văd care sunt interesele şi care este prezenţa lor în sală. Ne coborâm prea jos, domnule deputat!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnilor colegi, vă rog să ne păstrăm calmul şi înţelepciunea, vorbim despre o lege a României europene.

O invit la microfon pe doamna deputat Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este clar că nu ajungem la nici un rezultat cu această lege, nu facem altceva decât să blocăm dezbaterile pentru celelalte proiecte de lege, care, oricum, sunt foarte importante şi ar trebui să treacă. De aceea, v-aş ruga să vă folosiţi de prerogativele pe care le aveţi ca să retrimiteţi această lege la comisie. Are procedură de urgenţă, dar puteţi să daţi un termen foarte scurt, eventual, săptămâna viitoare să se revină cu ea în Parlament.

După cum v-am spus, avem legi mult mai importante pe ordinea de zi, de fapt, la fel de importante, pentru că şi aceasta este deosebit de importantă. Dar am vrea să fim scutiţi şi de populismul unora, care vin şi susţin aici, de la această tribună, votul uninominal. Şi, dacă ar fi să treacă într-adevăr votul uninominal, cred că ar lua decât votul lor şi, eventual, al familiilor lor.

De asemenea, vrem să fim scutiţi şi de toate aceste discuţii despre Asociaţia Pro Democraţia, de parcă am vorbi aici despre Maica Precista.

Rugămintea ar fi să retrimiteţi legea la comisie, cu termen foarte scurt, pentru săptămâna viitoare. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Vasile Puşcaş. Şi încheiem dezbaterile generale, o să invit la final comisia.

Domnul Vasile Puşcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Aş vrea să vă spun că şi să-i îndemn pe distinşii mei colegi să ţină cont de practicile din Uniunea Europeană, pentru că, dacă nu ţinem cont de practicile din Uniunea Europeană, nu facem altceva decât să ne autoperiferizăm. E destul că geografic suntem la periferia Uniunii Europene, ar fi cazul să ajungem în centrul Uniunii Europene, prin politicile pe care le susţinem.

aş dori să fac doar o precizare, în ceea ce priveşte practicile din Uniunea Europeană, doar 9 state din 25 folosesc lista blocată, 16 se duc pe listă neblocată sau pe alt sistem. Deci, dacă cineva spune că este numai aşa, nu este corect.

În al doilea rând, unul dintre principii (şi îl enumeră şi avizul Consiliului Legislativ) este că în statele cu peste 20 de milioane de locuitori se indică a merge pe circumscripţii regionale, tocmai pentru a da posibilitate cetăţenilor să aleagă parlamentari care să fie legaţi de acele teritorii. Opt state din cele 25, care au mărimea respectivă, se duc pe o asemenea formulă (unele, chiar, care nu au 20 de milioane) şi restul se duc pe circumscripţie naţională.

Deci să fim conştienţi că ceea ce a spus Pro Democraţia nu a spus-o pentru că vrea ea, ci a spus-o pentru că, din nefericire, nu s-a dialogat cu cetăţenii, nu s-a comunicat, la urma urmei, ce urmăreşte România şi aderarea la Uniunea Europeană.

Susţin în continuare ca să se realizeze o compatibilizare reală şi integrală cu acquis-ul comunitar. Permiteţi-mi să vă spun că însuşi titlul proiectului legislativ este în contradicţie cu aquis-ul, deci pornind de la titlu, după aceea, o putem lua pe articole.

În ceea ce priveşte unul dintre colegi, care are, mă rog, aceste opţiuni excepţionaliste, aş dori să îi amintesc că Partidul Social Democrat, în Senat, a avut o exprimare şi am spus că, în cazul în care nu se realizează compatibilizarea cu principiile, legislaţia şi practicile europene, noi vom avea în Cameră, Partidul Social Democrat, aceeaşi atitudine ca şi în Senat.

Deci, vă rog, domnule preşedinte, să retrimitem proiectul la comisie. El poate fi, în câteva zile, compatibilizat cu legislaţia europeană şi practicile europene şi ar fi bine să existe şi o consultare, şi cu ceilalţi iniţiatori de proiecte, dar, mai ales, ar fi bine să existe o consultare şi cu societatea civilă şi cu reprezentanţi ai altor grupuri de cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia?

Domnul Cătălin Voicu:

Domnule preşedinte, câteva precizări.

Stimaţi colegi,

În primul rând, vă rog să remarcaţi că proiectul pe care îl aveţi în faţă spre dezbatere este semnat de absolut toţi membrii comisiei speciale constituite, indiferent de partidul politic din are fac parte. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, la începutul dezbaterilor, noi, cel puţin noi, membrii comisiei, am stabilit nişte reguli ale dezbaterii, pe care, spre cinstea lor, membrii comisiei le-au respectat, semnând la sfârşit cu toţii proiectul, chiar dacă unii dintre ei au avut, de-a lungul dezbaterilor, nişte poziţii care n-au fost adoptate.

Sigur că am început prin a discuta nişte principii de bază ale legii, pe care noi, ca regulă internă, am convenit că le vom adopta cu două-treimi tocmai pentru a acorda acestei dezbateri o regulă cât mai consensualistă în adoptarea deciziei.

Într-adevăr, s-a spus aici, pe bună dreptate, că, indiferent de faptul că, spre exemplu, noi, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal, suntem cunoscuţi pentru susţinerea introducerii votului uninominal pentru Parlamentul naţional, nu am discutat despre acest lucru pentru Parlamentul European, deoarece votul uninominal, votul majoritar, nu este posibil să fie folosit pentru Parlamentul European.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu eraţi niciunul aici, dacă era aşa ceva în România!

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Există, într-adevăr, nişte opţiuni pe care le-am avut în vedere, care nu sunt obligaţii din partea Uniunii Europene, sunt opţiuni. Aceea de a utiliza circumscripţii regionale în loc de o singură circumscripţie naţională (şi domnul Puşcaş ştie foarte bine că există şi ţări cu peste 20 de milioane de locuitori care nu folosesc circumscripţiile regionale, deci, nu este o regulă) şi membrii comisiei, cu mai mult de două-treimi din voturi, au decis să vă propună utilizarea unei circumscripţii naţionale.

Am avut, de asemenea, de ales în a utiliza votul preferenţial pe listă, aşa cum este utilizat în unele ţări ale Uniunii, dar nu în toate, aşa cum a precizat, de asemenea, domnul deputat Puşcaş. În cursul dezbaterilor am ajuns la concluzia că, din punctul de vedere a mai mult de două-treimi din membrii comisiei, votul preferenţial pe listă induce sau transferă competiţia politică, în loc ca aceasta să se desfăşoare, aşa cum e normal, între mai multe partide, mai multe liste de candidaţi, mai multe curente politice, transferă în bună măsură şi competiţia politică şi, nu în ultimul rând, atacurile în campania electorală în interiorul acelei liste, şi mai mult de două-treimi din membrii comisiei au considerat că acest lucru nu este benefic pentru prima campanie a României în Parlamentul European.

Aceasta este, pe scurt, dacă vreţi, istoria dezbaterilor noastre din comisie. Vă repet, şi îmi cer scuze pentru acest lucru, că toţi membrii comisiei, absolut toţi membrii comisiei, au semnat ca iniţiatori acest proiect, pentru că au asistat la dezbateri, pentru că şi-au expus argumentele şi pentru că au înţeles ca, la un moment dat, atunci când mai mult de două-treimi din membrii comisiei votează un anumit lucru, este, cel puţin la nivelul comisiei, voinţa majorităţii, marii majorităţi a grupurilor parlamentare.

De aceea, domnule preşedinte, nu am de ales şi, ca preşedinte al comisiei, pentru respect faţă de colegii mei din comisie, nu putem fi de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect, pe care l-am dezbătut în mai multe rânduri şi care a fost, într-un final, adoptat în unanimitate de membrii comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Sunt trei intervenţii pe procedură: domnul Pambuccian, domnul Ungureanu şi domnul Marcu Tudor.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru că a fost ridicată problema aceasta, a retrimiterii la comisie, am mai avut o consultare acum cu colegii mei din grupul parlamentar şi vrem să vă spunem următoarele lucruri. Practic, din momentul în care s-a hotărât construirea circumscripţiei la nivel naţional, noi am fost scoşi din joc, complet. Aveam o şansă dacă lucrul acesta se făcea la nivelul regiunilor de dezvoltare sau la nivelul regiunilor istorice, mă refer la decupaj, într-o anumită zonă din Transilvania, mai ales, sau în Dobrogea, am fi avut clar o şansă.

Acum, că problema se pune în felul acesta, apărându-ne în mod legitim un interes clar de a fi şi noi în joc, vom merge şi noi pe varianta aceasta, de retrimitere la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ungureanu şi domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Era o chestiune de procedură, în sensul că eu sunt convins că şi dumneavoastră, ca şi mine, aveţi ferma convingere, iertată-mi fie repetiţia, că cea mai bună soluţie pentru ca această lege şi acest pachet de legi să iasă corect a fost aleasă, deci, pentru această formulă, şi preşedinţia ei. Şi sunt convins că domnul ministru Mişu Voicu a fost cea mai bună alegere şi faptul că, iată, nu sunt discuţii pe lege, este o garanţie.

De asemenea, tot o garanţie că legea va ieşi bună este şi aceea că, aşa cum s-a susţinut aici, Partidul Naţional Liberal a susţinut tot timpul, cel puţin la modul declarativ, introducerea votului uninominal, fie la Parlamentul European, fie în celălalt, respectiv, la Parlamentul naţional. Dar, să-mi fie iertată îndrăzneala, sper să nu se fi întâmplat şi la susţinerea pentru acest vot în comisie cum s-a întâmplat în comisii şi în plen la Legea pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate, adică, "una am spus şi alta am fumat". Dacă cineva vrea replică, sunt dispus să i-o dau.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc şi eu. Dacă îmi dădeaţi cuvântul mai devreme, evitam "să tragem cu tunul în muşte" sau evitam să facem un populism ieftin sau evitam să ne dăm replici la replici. Aşa cum nici în Indonezia nu durează mai mult de 5 minute replicile unui cutremur, noi ne-am dat replici aici la infinit.

Nu era nici o replică, cum nu era nici o problemă de procedură, aproape la toţi cei care au luat cuvântul aici. Pur şi simplu, şi-au spus ce aveau de spus, în modul în care am fi putut spune şi noi, dacă ne dădeaţi cuvântul, în textul pe care îl discutam până acum. Am ridicat şi eu şi doamna Anca Petrescu mâna, nu ne-aţi dat cuvântul.

Vă rog, atunci, domnule preşedinte, cu tot respectul pe care vi-l port şi dumneavoastră şi funcţiei, să faceţi într-adevăr aşa încât procedura să exprime numai procedură, replica numai la replica frazei care a generat-o şi să nu daţi de şapte ori dreptul la replică nu ştiu cui, numai pentru că a făcut un şantaj la comisia... nici nu ştiu cum se numeşte comisia, pentru că mi-e ruşine să constat că această comisie a votat asemenea propuneri existente în lege. Cu toate că domnul Puşcaş, un om cu o retorică deosebită, a argumentat că PSD-ul nu este de acord cu aşa ceva, cum n-a fost nici la Senat, totuşi, la comisie a votat.

Eu nu mai înţeleg nimic, ce se întâmplă aici! Pur şi simplu, acest şantaj care se face de către UDMR: când e bună Constituţia, pe care n-am votat-o, dar aleg din ea nişte fraze care îmi convin; când nu e bună; când o siluiesc, când o sărut; când o invoc, când o anulez...

Ce se întâmplă cu grupul acesta? Ajunge, până la urmă, să ne facă şantaj, să fie reprezentant şi Parlamentul European ca fiind al României? Bineînţeles că nu e al României, dovadă că un reprezentant al UDMR-ului a şi declarat că nu e reprezentantul României! Păi, atunci, tot timpul, le dăm dreptul să şantajeze la infinit acest Parlament? Este inadmisibil!

Iată la ce s-a ajuns, pentru că PSD-ul a băgat o formaţiune politică şi nu un partid la guvernare. Acum trag ponoasele toţi. Iar PNL-ul se simte obligat să fie alături de UDMR, până în groapă. Domnilor de la PNL, aşa, au fost alături şi ţărăniştii şi pe udemerişti i-a durut undeva că, imediat după alegeri, i-au trădat şi au plecat cu ceilalţi. Nu staţi alături de ei, să cădeţi la fel ca ţărăniştii în groapă, pentru că lumea, poporul acesta întreg, nu iubeşte această coaliţie.

Treceţi, domnule preşedinte, aşa cum am spus şi cum era bine de la început, fără să ne mai lăsaţi să batem câmpii, cum, acum, şi eu sunt nevoit să bat câmpii, în loc să intru pe texte de lege... (râsete) Aveţi dreptate! ..., să-l daţi înapoi la comisie, prin votul nostru, şi să anulăm aberaţiile acelea, pe care şi PDSR-ul le-a votat, acum, dezicându-se de ele.

Mie mi-e ruşine că particip alături de o comisie care a votat asemenea aberaţii în Parlamentul României. Vă asigur că, în Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, asemenea aberaţii nu au trecut niciodată, cu toate că avem şi noi reprezentanţi ai UDMR-ului acolo.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. A fost un excelent exemplu de nealiniere la regulile de procedură.

Înţeleg că domnul deputat Nicolae Popa încearcă şi dânsul. La mulţi ani, domnule deputat! (Aplauze.)

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor colegi.

Să urăm la mulţi ani, multă sănătate şi noroc în toate tuturor celor care poartă numele de Nicolae, Nicoleta şi, mă rog, alte diminutive.

Domnul Bogdan Olteanu:

Să înţeleg că aceasta a fost procedura?

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Având în vedere că au fost multe neînţelegeri cu privire la voturile acordate pentru acest proiect de lege în comisie, eu cred că el trebuie retrimis la comisie pentru a elimina aceste cutume neregulamentare. Şi, îmi pare rău, dar domnul ministru spune că nu este de acord cu retrimiterea la comisie. dânsul este sau nu este de acord, nu ne interesează, pentru că Camera este suverană, din punct de vedere regulamentar, noi vom aproba dacă va fi sau nu retrimis la comisie acest proiect de lege.

Dar am avut o revelaţie astăzi şi am constat, după 16 ani de zile, că UDMR-ul recunoaşte Constituţia României. Bravo, domnilor, că, în ceasul al doisprezecelea, v-aţi dat seama că trebuie respectată Constituţia României, pentru că dumneavoastră o recunoaşteţi numai când vă convine, când nu vă convine, faceţi trimitere la Constituţia Spaniei, Portugaliei, Germaniei ş.a.m.d. Exact cum e cu autonomia teritorială, aşa cum este cu referendumul, aşa cum e cu federalizarea Ţinutului Secuiesc ş.a.m.d. Deci, atunci, nu e valabilă Constituţia României, e valabilă numai atunci când vă convine dumneavoastră.

Deci, domnilor de la UDMR, reţineţi un singur lucru: Constituţia României nu este opţională, este obligatorie pentru dumneavoastră!

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi reuşit să vă aliniaţi obiceiului mai nou de a depăşi limitele intervenţiilor pe procedură şi vă mulţumesc pentru aceasta.

Domnul deputat Árpád Márton.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dar nu i-am rostit numele!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Sunt liderul Grupului parlamentar UDMR. mi se pare că sunt încă un lider al unei formaţiuni parlamentare din România, membră a Partidului Popular European, şi numele acestei formaţiuni a fost pomenit aici.

Şi trebuie să vă spun, stimaţi colegi, că, într-adevăr, cu foarte multe prevederi din Constituţia României nu suntem de acord. Pentru aceasta, am propus şi vom mai propune, când vom dezbate amendarea mai mare a Constituţiei României (şi vă spun de pe acum că nu vom veni cu astfel de idei, dacă vom modifica doar acel singur articol pe care trebuie să-l modificăm pentru alegerile parlamentare europene înainte de 2009, în mod sigur), deci, avem propuneri de modificări, vom avea şi le vom susţine, pentru că aceasta este menirea unui partid parlamentar, a unei formaţiuni politice parlamentare. Le dezbatem aici, în Parlament, respectăm forma actuală. Şi niciodată nu am propus federalizarea Ţinutului Secuiesc! (Râsete. aplauze.) Că, autonomia am solicitat-o pentru Ţinutul Secuiesc în integritatea sa şi nu în moda federală a acestuia!

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Subiectul nu are nici o legătură cu alegerile europene şi nu mai dau cuvântul pe această temă.

Avem o propunere procedurală, de retrimitere la comisie. A fost lansată de domnul deputat Vasile Puşcaş.

Vă propun retrimiterea la comisie, cu termen de raport luni, lunea următoare.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Ce se întâmplă cu votarea electronică?

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu funcţionează, din păcate. Sperăm s-o rezolvăm în jumătate de oră.

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Cu 30 de abţineri s-a votat retrimiterea la comisie. Termen până luni.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul ministru Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

O să vă comunicăm din timp util ora la care se va ţine şedinţa comisiei.

Voiam să vă transmit faptul că, şedinţele comisiei, noi am votat să fie deschise, să fie publice şi, de aceea, rog pe toţi cei care au exprimat astăzi puncte de vedere să fie prezenţi la şedinţa de comisie, tocmai pentru ca la următoarea şedinţă de plen să nu reluăm aceleaşi subiecte şi toţi cei care astăzi şi-au exprimat anumite puncte de vedere să fie prezenţi, în sensul de a vedea care este şi voinţa reprezentanţilor grupurilor politice din Parlamentul României în comisie.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, dacă vreţi, poate anunţaţi şi mâine dimineaţă, în şedinţa de comisie, ca cei interesaţi să ştie.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Nu mă refer la membrii comisiei, mă refer la cei din afara comisiei care au exprimat astăzi puncte de vedere şi care doresc să vadă.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Astea-s propuneri aberante.

Domnul Petru Călian (din sală):

Procedură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Procedură la ce?

Domnul Petru Călian (din sală):

Data stabilirii şedinţei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu. Data stabilirii şedinţei o fixează preşedintele comisiei, împreună cu biroul comisiei, nu se discută în plenul Camerei Deputaţilor, domnule deputat.

Nu discutăm despre stabilirea şedinţei de comisie, că nu-i treaba Camerei.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pe procedură? Vă promit că vi-l iau dacă nu discutăm pe procedură. Haideţi să nu mai discutăm alte chestiuni pe procedură.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu vreau să vă supăr. Pe procedură.

Pentru a putea participa şi opinia publică, este de preferat ca luni să fie această şedinţă de comisie, pentru că, până mâine, timpul este scurt. Luni dimineaţă la 10 este perfect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă atrag atenţia că aţi încălcat ceea ce am stabilit. Nu este de competenţa plenului Camerei Deputaţilor să discute despre ora stabilirii unei şedinţe de comisie. Nu de la microfonul Camerei Deputaţilor.

Vă rog să respectaţi regulile, veţi discuta la nivelul biroului comisiei şi veţi stabili programul.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte Bolcaş să preia conducerea lucrărilor.

bineînţeles că am trimis amândouă propunerile legislative înapoi la comisie, cu acelaşi termen.

Urmează punctul 3, Proiectul de Hotărâre privind instituirea Comisiei de anchetă parlamentară pentru analiza activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului.

(În continuare, lucrările sunt preluate de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat s-a propus constituirea unei comisii de anchetă parlamentară pentru analiza activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului.

Proiectul de hotărâre v-a fost difuzat. Există discuţii cu privire la acest proiect de hotărâre? Nu.

Votăm proiectul de hotărâre pe articole.

Titlul hotărârii. Obiecţii? Nu.

Art. 1. Obiecţii? Nu. Art. 2. Obiecţii? Nu. Art. 3. Obiecţii? Nu. Art. 4. Obiecţii? Nu. Art. 5. Obiecţii? Adoptat. Art. 6. Obiecţii? Adoptat. Art.7. Obiecţii? Adoptat. Art.8. Obiecţii? Nu. Adoptat. Art.9. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Anexa proiectului de hotărâre prevede componenţa nominală a comisiei de anchetă, astfel cum v-a fost difuzată.

Supun la vot proiectul de hotărâre şi anexa sa.

Cine este pentru? Pentru proiectul de hotărâre privind înfiinţarea unei comisii de anchetă referitoare la activitatea Ministerului Economiei şi Comerţului. Domnilor secretari?

Împotrivă?

Unanimitatea celor prezenţi.

Vă mulţumesc.

Punctul următor: Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 30/2006 privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2007.

Domnul chestor? Din partea iniţiatorului?

Domnule chestor Oltean, vă chem la microfon, nu la ordine. Vă rog, susţineţi proiectul de hotărâre.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de hotărâre de modificare a bugetului Camerei Deputaţilor a fost discutat cu responsabilii de servicii din cadrul Camerei Deputaţilor. El a fost analizat, de asemenea, de către toţi chestorii şi apreciem că el îndeplineşte, întru totul, toate prevederile legale şi, în consecinţă, poate fi votat în forma în care şi Biroul permanent l-a analizat şi l-a adus, spre adoptare, în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

De aceea, stimaţi colegi, v-aş ruga să daţi un vot favorabil acestei hotărâri.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule chestor.

Discuţii cu privire la proiect? Nu.

Trecem la votul pe articole.

Titlul proiectului de hotărâre. Observaţii? Nu. Adoptat.

Articol unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre în ansamblul său. Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu.

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.

Din partea iniţiatorului?

Din partea comisiei? Raportul comisiei. Comisia pentru apărare, vă rog. A, Comisia pentru muncă a fost în fond.

Vă rog.

Domnul Stelian Duţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege, întrucât este necesară corelarea actului normativ de bază, Legea nr. 138/1999, cu modificările şi completările ulterioare, cu prevederile unor acte normative ulterioare, incidente în domeniul reglementat de aceasta.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 9 noiembrie 2006, iar în urma dezbaterii, în şedinţa din 29 noiembrie 2006, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat, general în rezervă, domnul Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din nefericire, nu este şi pentru pensionari. Altfel, m-aş fi abţinut, ca să nu spună lumea că susţin nişte amendamente în care aş avea interes.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este o onoare pentru un soldat neinstruit să vă dea cuvântul. Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Ei, păi ce, numai unul? Şi alţii mi-au dat, nu numai soldaţii neinstruiţi.

Domnilor,

Acest proiect de lege pune în legalitate Ordonanţa nr.56/2006, care a fost dată de către Guvern pentru echilibrul legislativ al altor legi şi hotărâri anterioare.

Au apărut noţiuni noi, a apărut, de exemplu, Legea pentru creşterea copilului, în care nu se mai face o discriminare cu femeia care trebuie să beneficieze de concediu, ci s-a tăiat cuvântul "femeia", să rămână oricine din familie, că aşa este posibil acum, şi soţul şi soţia, s-au corelat nişte indicatori de salarizare în funcţie de creşterile normale în care nu au fost implicate ministerele care ţin de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, s-au mai corelat şi nişte texte cu hotărârile anterioare, deci nu este ceva deosebit.

Ordonanţa de Guvern a pus de acord, împreună cu ministrul de interne şi ministrul apărării naţionale toate detaliile, timp de mai multe luni.

Noi, urmează acum, numai să legiferăm ceea ce deja este în funcţiune începând cu 1 ianuarie; 31 decembrie din armată, că au toate posibilităţile, şi 1 ianuarie, la solicitarea lor, de la Ministerul de Interne, că au, de asemenea, de atunci, toate posibilităţile.

De aceea, Partidul România Mare susţine, în integralitate, aşa cum a ieşit din cele patru comisii: apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, muncă şi protecţie socială, atât din Cameră, cât şi din Senat, şi este de acord cu votul in integralitatea ei, a acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Altcineva, la dezbateri generale? Nu.

Trecem la discuţia pe articole.

Textul ordonanţei, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Articol unic, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Titlul ordonanţei. Observaţii? Nu. Adoptat ca nemodificat.

Art. I, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 1, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Punctul 6 din amendamente, art. 37, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Punctul 8, după alin. (3), al articolului 40 se introduce un aliniat, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Punctul 9 din amendamente, punctul 4, alin. (3), nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Punctul 10 la amendamente, la punctul 4, alin. (4), în redactarea comisiei. Observaţii? Nu. Adoptat.

Punctul 11, la art. I, după punctul 4 se introduce un punct nou, punctul 4¹, în redactarea comisiei devine punctul 3, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Punctul 12, din lista de amendamente, art. 5 la Anexa nr.1, după litera a) în redactarea comisiei. Discuţii? Nu. Adoptat în varianta comisiei.

Punctul 13, art. 1, punctul 6, abrogat în varianta comisiei. Observaţii? Nu. Abrogat.

Punctul 14, se propune introducerea în legea de aprobare a unui text nou, ca punct 6, cu un cuprins dat de comisie. Amendament admis. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art. II, în redactarea comisiei. Observaţii? Nu. Adoptat.

Anexa A nr.1, "coeficienţi de ierarhizare". Observaţii? Nu. Adoptat în forma prezentată de comisie.

În aceste condiţii, rămâne pentru votul final. Adoptat pe articole, vot final la ora 12,30, conform programului.

Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 158 alin.(1) din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva? Dacă nu doreşte, doamna preşedintă a comisiei.

Vă rog. Vă rog să mă iertaţi, domnule deputat, doream o Cameră mai dinamică şi nu v-am observat. Este vina mea. Poftiţi!

Domnul Horia-Victor Toma:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă cu care venim în faţa dumneavoastră se referă la o modificare în Legea învăţământului, care vizează, în principal, reducerea numărului de elevi la toate nivelurile formaţiunilor de învăţământ din învăţământul preuniversitar.

Practica a arătat că, la ora actuală, formaţiunile de învăţământ, grupele, clasele din învăţământul preuniversitar au, în foarte multe cazuri, un număr foarte mare de elevi. Acest lucru îngreunează foarte mult activitatea cadrelor didactice, în special în ceea ce priveşte un principiu de bază al didacticii, şi anume tratarea diferenţiată a elevilor, şi un al doilea principiu, care vizează evaluarea continuă a elevilor. Cu un număr mare de elevi la clasă şi cu un număr mic de ore pe săptămână alocate unei discipline, acest lucru devine foarte anevoios.

Şi, în această idee, iniţiatorii acestui proiect de lege vin să vă propună o reducere a numărului de elevi la grupele şi la clasele din învăţământul preuniversitar. Această reducere vine şi în sprijinul comunităţilor cu număr mic de elevi, chiar şi a comunităţilor sau a grupelor de elevi aparţinând minorităţilor naţionale, în sensul de a le permite să organizeze clase şi grupe de elevi chiar cu un număr mai mic faţă de actuala lege.

Acest proiect a fost discutat în Comisia pentru învăţământ, are susţinerea unanimă a Comisiei pentru învăţământ şi un punct de vedere favorabil al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, având în vedere că noi, iniţiatorii, am ţinut cont de observaţiile pe care ministerul ni le-a făcut.

acestea fiind spuse, vă adresez respectuos rugămintea de a susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna preşedintă a comisiei, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Nu voi mai face precizările pe care le-a făcut colegul Toma, vizavi de obiectul de reglementare. Vreau doar să precizez că proiectul a trecut în unanimitate de Comisia pentru învăţământ, face parte din categoria legilor organice şi a fost, aşadar, adoptat de comisie, cu câteva amendamente pe care le veţi supune votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, vă rog, imediat.

Domnule deputat, sunteţi înscris.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt, maximum un minut. Proiectul de lege are în vedere, după părerea mea, rezolvarea unei probleme care a constituit, ani la rând, o deficienţă a învăţământului românesc. Prea mult timp ne-am bătut joc de şcoală, prea am scos elevi pe bandă rulantă, uneori câte 35-40 de elevi în clasă.

Aş mai face doar o menţiune. În comisie s-a acceptat - şi proiectul prevedea - componenţa să fie variabilă, aşa încât nu avem un număr bătut în cuie, ci un minim şi maxim, care pot ţine cont, pe lângă - dacă vreţi, obiectivul numărul unu, acela de a putea pregăti elevi buni şi educatorul, profesorul să poată să evalueze constant, dar, repet având în vedere că este variabil, ţine cont şi de oportunităţile, de specificul local, de nevoile locale ş.a.m.d. vom vota acest proiect de act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, imediat, vă rog să poftiţi.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al minorităţilor consideră că, dacă în prima parte a proiectului se aduc anumite îmbunătăţiri, adică scade numărul maxim de elevi, în rest, acest proiect, în mare parte, dezavantajează, prin prevederile cu minimumul de elevi, localităţile mai mici, mai îndepărtate de centrele de comună şi, în mod deosebit, dezavantajează minorităţile naţionale.

Atunci când am venit, acum o lună, două, cu un proiect prin care am cerut să se facă o excepţie şi să poată lucra un învăţător şi cu minimum de trei elevi, când este vorba de şcolile cu predare în limba minorităţilor, ni s-a spus că noi îngrădim drepturile... minorităţile îngrădesc drepturile minorităţilor, că pot lucra şi cu un elev. Nici o garanţie nu ni s-a dat.

Acum întâmpinăm trei situaţii. La preşcolari minimum cinci elevi, apoi la şcoli minimum şapte şi minimum zece. Nu este logic. Trebuie să existe, dacă este la preşcolari cinci, logic, presupunem că cei cinci se vor înscrie în clasa întâi. Atunci noi cerem zece, automat am desfiinţat şi clasa şi şcoala şi, de aceea, din aceste considerente, vreau să vă spun că, în mod sigur, noi vom veni cu amendarea acestei legi în perioada următoare, tot Grupul parlamentar al minorităţilor, iar astăzi vă spun că Grupul parlamentar al minorităţilor, ca grup, nu poate sprijini această lege, acest proiect, probabil anumiţi colegi vor vota fiecare în parte, dar grupul parlamentar nu poate sprijini acest proiect. Pentru că, încă o dată spun, ne creează, în plus, o serie de greutăţi. Şi aşa am avut. De câte ori am tras semnale de alarmă şi aici, şi în faţa preşedintelui ţării, şi în faţa primului-ministru, şi în faţa tuturor miniştrilor cu care ne-am întâlnit în toţi aceşti ani am semnalat că ne lovim de o serie de probleme groaznice şi ne paşte ceva ce nu ni s-a întâmplat nici pe timpul lui Ceauşescu, de a pierde şi ultimele şcoli pe care le avem în limba maternă.

De aceea, spun încă o dată, vom proceda aşa cum am zis, iar în perioada următoare vom veni cu nişte amendamente, cu o nouă propunere, rugându-vă respectuos să ne înţelegeţi şi teama şi poziţia.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă că intervin, dar era foarte simplu de făcut un singur amendament la acest proiect de lege, în care să se scrie trei cuvinte: "cu excepţia şcolilor minorităţilor".

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Desigur că substanţa acestei iniţiative legislative a constituit subiectul multor dezbateri în Comisia pentru învăţământ, întrucât a fost o succesiune din iniţiative legislative pe această temă.

Nu numai ce a prezentat colegul deputat din partea minorităţilor, dar şi alte argumente au tărăgănat, ca să spun aşa, luarea unei decizii în această materie. Spre exemplu, faptul că scăderea numărului de elevi cert poate să ducă la creşterea calităţii, dar, în acelaşi timp, creşte şi cheltuielile din sistemul de învăţământ, întrucât, evident, creşte numărul de posturi didactice care trebuie alocate în acest scop.

Sigur că, o vreme îndelungată, ministerul, reprezentat acum aici, a avut o altă opinie. Şi acesta a fost un motiv pentru care decizia a întârziat atât de mult.

Ceea ce aş vrea, însă, să spun este următorul lucru. Acest proiect reprezintă o sinteză sau o consecinţă a tuturor dezbaterilor, el reprezintă, fără îndoială, un pas înainte, ceea ce înseamnă asigurarea calităţii în procesul didactic, cu toate că exemplul pe care-l avem, mai ales în şcolile din mediul rural, arată că acolo sunt foarte multe formaţiuni de elevi care nu au numărul nici maxim, nici mediu, ci sunt la limita inferioară, fără ca să crească calitatea procesului didactic. Se leagă direct de calitatea personalului didactic şi, bineînţeles, calitatea personalului didactic este legată direct de problema salarizării.

Am ţinut să subliniez acest aspect pentru că vom continua dezbaterea legii bugetului de stat, vom ajunge şi la partea referitoare la salarizarea personalului didactic, or, această lege, pe care Grupul PSD o susţine astăzi şi o votează, este condiţionată şi de aplicarea unei salarizări corespunzătoare în învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Király Andrei-Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun, de la bun început că proiectul legislativ prezentat de colegii noştri liberali este un proiect bun, fiindcă propune creşterea calităţii învăţământului printr-o măsură organizatorică, prin fixarea numărului mediu, numărului minim şi maxim din grupele de preşcolari, clase din învăţământul primar, gimnazial, liceal şi şcoli de arte.

Faţă de legislaţia actuală, iniţiatorii propun cifre mai mici, şi marele câştig va fi că numărul maxim din învăţământul primar până la cel liceal se fixează la 25 de elevi. În acest fel, se poate aştepta, într-adevăr, la îndeplinirea sarcinilor complexe în procesul de predare-învăţare şi educare a elevilor.

Din aceste motive, Grupul UDMR susţine proiectul legislativ şi poate că nu eu ar trebui să dau răspunsul domnului coleg de la Grupul minorităţi, dar este un ordin al Ministerului Educaţiei care fixează la numărul patru, minimum, pentru învăţământ simultan.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat. Este o replică, este o revenire.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Eu, în parte, nu-i înţeleg pe colegii de la UDMR, în parte nu-i înţeleg, pentru că am spus şi noi de aici că numărul maxim prevăzut prin acest proiect, deci scăzând numărul maxim, vine în sprijinul calităţii învăţământului.

În rest, probabil că dânşii, fiind peste 1 milion, nu întâmpină aceste greutăţi pe care le întâmpină 10 mii sau câteva zeci de mii de alţi minoritari în învăţământul în limba lor maternă.

Dincolo de toate acestea, s-a invocat aici un motiv cu care nu pot fi de acord, şi nu putem fi de acord tot Grupul parlamentar al minorităţilor, că presupune şi anumite costuri în plus.

Vreau să vă spun că, dacă s-ar aplica acest minim de elevi şi dacă s-ar reglementa, într-un fel, cinci de la preşcolari cu şapte, cu zece, eu vorbesc de minimum, asta nu înseamnă că, eu ştiu, câţiva zeci de învăţători în plus în toată ţara, pentru toate minorităţile, nu o să sărăcească această ţară de 22 de milioane; dar nouă să ne rezolve o mare problemă şi o mare durere.

Şi de aceea vin cu propunerea, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor, de a retrimite acest proiect la comisie, ca să putem discuta şi aceste aspecte pe care le-am invocat aici, în numele a 18 organizaţii minoritare şi a 19 minorităţi din România.

Şi vă rog frumos să supuneţi apoi la vot şi retrimiterea aceasta la comisie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu sunt obligat să supun la vot.

Doamna preşedintă a comisiei.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Şi stimaţi colegi,

Comisia nu doreşte să se reîntoarcă acest proiect la noi şi o să vă spun şi un motiv cât se poate de concret, şi chiar am o rugăminte la Biroul permanent să nu ne mai dea termene atât de scurte pentru legi, pentru că nu mai facem faţă. O zi o avem blocată de Statutul minorităţilor - marţea; miercurea rămâne toată ziua pentru proiecte de lege şi probabil că observaţi şi dumneavoastră, pe ordinea de zi, că cele mai multe sunt de la Comisia pentru învăţământ. Efectiv nu mai facem faţă.

A doua chestiune pe care vreau să v-o supun atenţiei şi pentru care ne opunem, comisia, să primim acest proiect de lege, este aceea că nu mai are nici un rost să intervenim în el. Poate domnul Gvozdenovici să facă o iniţiativă legislativă separată pentru minorităţi, o vom discuta. Mai avem câteva la comisie, tot pe această temă, a minorităţilor, deci nu are nici un rost să mai intervenim aici.

Noi am votat în unanimitate proiectul respectiv de lege, am avut amendamentele domnului Gvozdenovici, le-am supus votului, deci este clar că nu vom mai ajunge la altă concluzie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Vă reamintesc, termenul constituţional pentru aprobare tacită expiră pe data de 8 şi, de principiu, eu refuz să restitui la comisie proiecte de lege care urmează să fie adoptate tacit prin această restituire.

În al doilea rând, nu ne aflăm în prezenţa unei probleme care să permită restituirea prin votul plenului, pentru că din dezbateri nu au apărut consecinţe grave cu privire la proiectul de lege în sine. Cred că este cazul să se elaboreze o propunerea legislativă pentru reglementarea acestei probleme în cazul minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale, vă rog.

Domnul Ion Preda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu am înţeles patima cu care a vorbit domnul Gvozdenovici în numele Grupului minorităţilor, altele decât cea maghiară, nu înţeleg lucrul acesta, pentru că la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a participat printre alţii şi domnul Radan, membru al acestui grup al minorităţilor. Domnul Radan este şi secretarul comisiei noastre şi a votat şi dânsul pentru această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Daţi-mi voie să vă spun că eu înţeleg această patimă şi cred că punctul de vedere este justificat, dar se poate realiza numai printr-un alt proiect de lege.

Vă rog, domnule.

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi colegi din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale,

Aici, într-adevăr, ne aflăm într-o situaţie foarte grea. Eu personal şi cred că tot grupul nostru am fi de acord cu retrimiterea la comisie pentru a fi modificată legea. Dar, dacă o retrimitem la comisie, nu mai avem când să modificăm legea şi ea va trece şi va fi aprobată tacit în formă nemodificată. Deci, tot acolo ajungem.

Eu văd singura soluţie ca în Senat să se facă modificările solicitate de dumneavoastră. Găsim o formulare şi noi o vom susţine în Senat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă îmi permiteţi să iau şi eu cuvântul, în calitate de deputat. (Vorbeşte de la tribună.)

În mod categoric, nu putem neglija problemele minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, căreia i s-a acordat suficientă atenţie până în prezent. În aceste condiţii, propun formal, în calitate de deputat, prelungirea termenului constituţional de adoptare tacită prevăzut de articolul 75 alin.(2) din Constituţia României la limita maximă de 60 de zile Problema este complexă şi importantă, întrucât priveşte pe cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale care au nevoie de ocrotirea Parlamentului României. (Câteva aplauze)(Revenind la tribună.)

Domnule deputat, dacă nu doriţi să pun la vot propunerea mea, nu mai luaţi cuvântul.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Vă rog să-mi permiteţi să spun doar atâta. Nu am vorbit cu patimă, vă asigur de acest lucru, am vorbit îngrijorat, foarte îngrijorat că ni s-a întâmplat că am pierdut. Nu există o minoritate din cele 19 pe care le-am invocat şi în numele cărora am vorbit, să nu fi pierdut în aceşti ani o şcoală, mai multe şcoli sau mai multe clase. Şi de aici vine şi îngrijorarea noastră şi rugămintea de a ne înţelege.

În rest, sunt de acord cu cele spuse adineauri. Iar colegul Radan, probabil, a votat puţin şi în necunoştinţă de cauză, din păcate, spun, în lipsa domniei sale.

Nu au croaţii, zişii croaţi, că nu sunt toţi croaţi, cei care sunt declaraţi acolo, asta este altă...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, v-am blocat microfonul.

Dacă mai sunt intervenţii pentru propunerea de prelungire a termenului?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, vreau să exprim mulţumirea pentru gestul dumneavoastră ca lider al Partidului România Mare, de a face această propunere de prelungire a termenului. Pentru noi este încă o dovadă a faptului că ceea ce se spune despre o anumită formaţiune politică, nu întotdeauna este adevărat.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnilor deputaţi.

Fără nici un fel de conotaţii politice, supun votului dumneavoastră propunerea de restituire formulată de deputatul Lucian Bolcaş. Propunerea de prelungire a, pardon, a termenului.

Cine este pentru prelungirea termenului constituţional?

Este cineva împotrivă? Cu un vot împotriva prelungirii termenului, s-a adoptat această măsură.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră restituirea la comisie pentru analizarea situaţiei din şcolile minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.

Cine este pentru restituire? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Un vot împotrivă, propunerea a fost adoptată.

Doamna preşedinte, să ne consultăm asupra termenului. Trei săptămâni însemnează 21 de zile, noi am mărit cu 15 zile.

Doamna preşedinte a comisiei, ieşiţi din termenul constituţional de adoptare tacită cu 3 săptămâni.

Bun, în acest condiţii, fixez un termen de două săptămâni, termeni maxim... nu vă dau cuvântul, domnule deputat. (Adresându-se domnului Adrian Moisoiu care cere cuvântul.)

Nu v-am dat cuvântul, domnule deputat.

Deci fixez un termen de 2 săptămâni, 14 zile, nu pot să dau decât 10 zile. Deci, termen 10 zile, până în 16, raportul comisiei şi înscrierea pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi o problemă de procedură, domnule deputat Moisoiu?

Domnul Adrian Moisoiu:

Nu. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu. Vă mulţumesc.

Fixarea termenului este atribut exclusiv al preşedintelui, eventual cu consultarea preşedintelui comisiei.

Proiectul Legii coş-bebe privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi.

Raport de înlocuire din partea iniţiatorilor? Da, domnul preşedinte al comisiei mi-a spus că s-a prezentat.

Vă mulţumesc, doamnă, că s-a susţinut, nu mai este cazul, s-a prezentat şi raportul comisiei. Urmează discutarea pe articole.

Titlul legii, propus de comisie: "Lege pentru acordarea de trusouri pentru nou-născuţi". Dacă există discuţii cu privire la acest titlu?

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru noi ca şi iniţiatori este oarecum inexplicabilă intervenţia asupra titlului legii făcută în comisie şi, din păcate, acest amendament a şi fost adoptat. Cu atât mai mult cu cât amendamentul propus nu are nici o justificare reală. Prin urmare, susţinem titlul iniţial propus de către iniţiatori şi anume: "Legea coş-bebe privind acordarea de trusouri pentru nou născuţi". Deoarece sintagma "coş-bebe" nu exclude explicitarea titlului legii pe fond. De altfel, se utilizează şi în legislaţia europeană.

Pe de altă parte, considerăm că este dreptul iniţiatorilor să personalizeze în vreun fel această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Deci, reţin că dumneavoastră susţineţi titlul iniţial "coş-bebe".

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Şi eu susţin, şi sunt convins şi colegii din Grupul parlamentar al PD, propunerea iniţiatorului. De altfel, vreau să informez plenul în privinţa acestei probleme, că legea a trecut de Senat exact în formula iniţiatorului şi în plus, probabil, singura instituţie care are competenţa să sugereze eliminarea din titlu a acestei sintagme, "coş-bebe", aşa cum a solicitat şi a aprobat până la urmă comisia, era Consiliul Legislativ. Ori, dacă vă uitaţi în avizul Consiliului Legislativ, nu este nici o menţiune legată de modificarea titlului. Motiv pentru care susţin şi eu şi Grupul parlamentar al PD, titlul acestei legi în forma propusă de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mai există discuţii? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu Alexandru Miroşeanu:

Stimaţi colegi,

Vreau doar să spun că şi în legislaţia română există precedente vizavi de folosirea de astfel de sintagme. Cea mai cunoscută, dacă vă amintiţi, este "Legea calului" care, de asemenea, a avut dezbateri deosebite pe acest subiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă mai există cineva la dezbateri cu privire la titlu? O să vă rog să-mi permiteţi să iau cuvântul. (Vorbeşte de la tribună.)

Stimaţi colegi,

Am coborât şi am pierdut timpul, din respect pentru dumneavoastră şi pentru poziţia mea de deputat.

Deci, problema titlului este totuşi importantă.

Vă rog, domnilor colegi, doamnelor deputate şi domnilor deputaţi, să nu uităm că Parlamentul României nu este o societate comercială, care, sub titluri de reclamă sau diverse brand-uri, lansează diverse iniţiative legislative, chiar cu un conţinut material. Legea trebuie să aibă o anume sobrietate în construcţia sa, sobrietate de care, din păcate, de multe ori uităm şi acesta ar putea să fie şi punctul de vedere al Consiliului Legislativ.

Propunerea care s-a făcut este, într-adevăr, judicioasă, pentru că noi avem o lege privind tehnica legislativă, reamintesc acest lucru iniţiatorilor coşului bebe, care prevede ca titlul legii să reflecte în mod sintetic conţinutul, ajutor pentru nou-născuţi este, într-adevăr, conţinutul acestei legi, de aceea optez pentru varianta comisiei.

Şi încă o dată, solicit totuşi mai multă seriozitate şi respect pentru actul legislativ.

Vă mulţumesc.

Vă rog, mai avem o înscriere la cuvânt.

Vă rog, din partea iniţiatorilor, care vorbesc ultimii, totdeauna, pe urmă supunem la vot.

Domnul Dan Gabriel Popa:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Sunt senatorul Gabriel Popa, unul din iniţiatorii acestei legi.

Aş vrea să vă spun că noi am gândit această lege nu ca un ajutor pentru nou-născuţi, ci pur şi simplu, acordarea unui trusou pentru nou-născuţi, dacă vreţi ca un cadou de bun venit pe lume. Motivul pentru care am intitulat-o "coş-bebe" este şi acesta, pentru că este un titlul sugestiv care spune exact despre ceea ce este vorba. Susţin şi eu menţinerea titlului, pentru că în a doua parte a acestui titlul se vorbeşte clar că e vorba de acordarea unui trusou pentru nou-născuţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă am încheiat discuţiile cu privire la titlul legii, supun la vot titlul legii, conform amendamentului admis de către comisie, "Lege privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi".

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votaţi. Vă rog să număraţi, domnilor. Vă rog să vă exercitaţi dreptul la vot ca să se poată număra.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? Una.

Cu 91 de voturi pentru, 72 împotrivă, o abţinere, titlul legii a fost adoptat în varianta comisiei.

La pct.2, amendamentul comisiei la art.1 alin.(1). Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.(2) al art.1, tot la pct.2, în varianta comisiei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Domnule preşedinte,

Punctul de vedere pe care l-am susţinut, din păcate, amendamentul nu a fost susţinut de comisie, a fost ca, în principal, acest trusou să fie acordat mamelor la ieşirea din maternitate odată cu copilul.

Evident, însă pentru că există şi persoane care nasc în afara maternităţilor, am prevăzut şi posibilitatea ca aceste persoane să primească trusoul, acest coş-bebe, la obţinerea certificatului de naştere. Motiv pentru care, cred că textul pe care l-am formulat eu, şi-mi permit să-l citesc pentru colegii care nu au în faţă raportul: "Trusoul pentru nou-născuţi se acordă o singură dată la ieşirea copilului din maternitate sau, după caz, la eliberarea certificatului de naştere", cred că este soluţia cea mai bună, este în spiritul în care iniţiatorii au scris acest proiect de lege ca, în principal, trusoul să se acorde odată cu ieşirea mamei şi copilului din maternitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, discuţii cu privire la acest aspect.

Din partea iniţiatorilor?

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De altfel şi în formularea iniţială a proiectului de lege şi forma adoptată, de altfel, la Senat, se preciza acelaşi lucru, deoarece iniţiatorii au avut în primul rând în vedere încurajarea mamelor de a naşte în unităţile spitaliceşti şi de a părăsi aceste unităţi spitaliceşti împreună cu nou-născuţii, iar în situaţiile în care acest lucru nu se întâmplă, pentru a nu exista o discriminare şi pentru a încuraja, de asemenea, şi înregistrarea copilului în actele oficiale, acest trusou se acordă odată cu eliberarea certificatului de naştere. Este esenţial să fie adoptat acest amendament, deoarece s-ar pierde esenţa proiectului de lege.

Ca şi iniţiator, susţinem amendamentul domnului deputat Iliescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă îmi permiteţi. (Vorbeşte de la tribună)

Apreciez valoarea simbolică a conferirii acestui trusou la unitatea spitalicească şi, din acest punct de vedere, este bine venit.

Amendamentul domnului deputat Iliescu păcătuieşte din două puncte de vedere. Textul iniţial propus de comisie, din punct de vedere tehnic, precizează: "Se acordă de către autorităţile administraţiei publice locale". Textul propus de domnul deputat Iliescu nu precizează cine acordă şi aceasta este o gravă lacună, pentru că acordarea devine o obligaţie pentru un anume organ.

În al doilea rând, pur şi simplu literar şi lingvistic: "...se acordă la ieşirea copilului din maternitate sau, după caz, la eliberarea certificatului". Trebuie eliminat "după caz", pentru că nu se referă la cazuri.

În aceste condiţii, dacă este posibilă să spunem această rectificare lingvistică şi de tehnică legislativă a amendamentului domnului deputat Iliescu, ar fi benefic.

Vă mulţumesc.

Îl rog pe domnul deputat Iliescu să se pronunţe dacă această rectificare de tehnică legislativă a amendamentului domniei sale este agreată.

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Sigur că da, domnule preşedinte, sunt de acord şi mă bucur foarte mult că vă aplecaţi cu multă atenţie şi vreţi să daţi mai multă acurateţe şi substanţă textului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Perfect, deci amendamentul dumneavoastră să se reţină pentru stenogramă. Alin.(2) al art.1: "Trusoul pentru nou-născuţi se acordă o singură dată de către organele administraţiei publice locale la ieşirea copilului din maternitate sau la eliberarea certificatului de naştere". Acesta ar fi textul.

Iniţiatorii? De acord.

Comisia? De acord.

Având în vedere acordul comisiei, supun votului dumneavoastră direct amendamentul domnului deputat Valentin Iliescu pe care l-aţi auzit în redactarea dată.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot.

Abţineri? Nu sunt.

Cu mare majoritate, amendamentul domnului deputat Iliescu a fost adoptat, la art.1 alin "(2).

Art.1 alin.(3), nemodificat. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.3, art.2 alin.(1), textul comisiei.

Probleme, domnule preşedinte?

Vă rog.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

La art.2 alin.(1) propunem o reformulare în sensul următor: "Fondurile pentru acordarea trusoului pentru nou-născuţi, precum şi pentru cheltuielile cu transmiterea drepturilor se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei". Adăugăm, de altfel, completăm "prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei".

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Este adăugare tehnică, pentru că altfel destinaţia bugetară nu este prinsă. Va trebui să supun la vot acest amendament admis de comisie.

Cine este de acord cu amendamentul comisiei, în formularea completă de astăzi? Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat cu majoritatea celor prezenţi.

Art.2 alin.(2) se elimină. Observaţii? Nu sunt. Eliminat.

Art.2 alin.(3) se elimină. Observaţii? Nu sunt. Eliminat.

Art.2, alin.(4) în redactarea comisiei. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.4, text reformulat de comisie. Art. 3 alin.(1) în redactarea comisiei. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.(2), nemodificat. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.(3), nemodificat. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Art.4. Se propune eliminarea textului art.4. Observaţii? Discuţii? Iniţiatorii? Nu sunt. Eliminat.

Pct.6. Art.5 devine art.4.

Pct.7. Art.6, reformulat ca art.5,în varianta comisiei. Discuţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7, devenit art.6, intrarea în vigoare 1 ianuarie.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Este o eroare de redactare, la art.6 propunem următoarea formulă: "Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007."

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Deci renunţaţi la amendamentul comisiei şi rămâne textul fostului articol 7.

Vă rog, domnule deputat, cu privire la data intrării în vigoare.

Domnul Kerekes Károly:

Da, cu privire la data intrării în vigoare, domnule preşedinte, stimaţi colegi, comisia a adoptat propunerea mea ca această lege să intre în vigoare la 1 ianuarie 2008 şi am motivat acest lucru cu faptul că nu e prevăzut în proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat, întrucât resursele financiare trebuie să fie prevăzute în acest buget. Nu sunt prevăzute resursele financiare am propus, din aceste motive, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2008.

Eu, cu surprindere, am constatat acum că se revine la această propunere aprobată de către comisie şi vă rog să ţineţi cont de propunerea noastră, a comisiei care a fost adoptată în şedinţa de comisie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Va trebui să supun votului dumneavoastră acest articol.

În primul rând, vă supun votului amendamentul agreat de comisie, 1 ianuarie 2007.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Cine se abţine?

Cu 3 voturi împotrivă, 6 abţineri, s-a adoptat data de 1 ianuarie 2007.

Având în vedere că nu suntem Cameră decizională, intrarea în vigoare a legii se va face după 1 ianuarie 2007. Şi aceasta ar însemna ca legea să retroactiveze. Suntem Cameră decizională. Da. Atunci este perfect. Vă mulţumesc.

Pentru votul final.

Propunere legislativă pentru completarea art.44 şi 49 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

Din partea iniţiatorilor. Nu.

Din partea comisiei.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Prin acest proiect de lege se urmăreşte eliminarea inechităţilor existente în domeniul drepturilor cuvenite cadrelor didactice din învăţământul primar care desfăşoară activitate suplimentară în cadrul învăţământului cu predare în limba maternă.

Face parte din categoria legilor organice. Suntem primă Cameră sesizată şi am adoptat acest raport cu amendamentele din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Vă mulţumesc.

Raport de aprobare. La dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu siguranţă, învăţământul reprezintă un domeniu vital, fapt pentru care trebuie să i se acorde o atenţie sporită.

Învăţământul în limba maternă a căpătat pentru membrii comunităţilor etnice din România o importanţă deosebită. De altfel, printre priorităţile noastre, ale reprezentanţilor acestor comunităţi, se află şi promovarea propriilor valori spirituale.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Altcineva, din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Andea:

Comisia a adoptat această iniţiativă legislativă. Ea corespunde principiului că la salariu egal, muncă egală. Constatând că nu se aplică acest principiu, iniţiativa este binevenită, întrucât normele didactice respective trebuie să fie egale, iar ceea ce este în plus, peste normă, să fie remunerat ca atare.

Grupul P.S.D. susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Victor Toma:

Domnule preşedinte,

Ne asociem ideilor exprimate de colegul nostru antevorbitor. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal sprijină şi va vota acest proiect de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale...vă rog, domnule deputat.

Domnul Marcel Laurenţiu Romanescu:

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine acest proiect şi considerăm că dacă în cazul minorităţilor e binevenit acest proiect, şi noi, ca şi grup, o să venim cu o iniţiativă legislativă care să pună pe picior de egalitate şi sistemul de învăţământ preuniversitar din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare, mai doreşte cineva? Vă rog, doamna deputat.

Imediat, iertaţi-mă! Daţi-mi voie să dau prioritate unei doamne.

Doamna Angela Buciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi Grupul parlamentar România Mare consideră un astfel de proiect, o astfel de iniţiativă ca foarte bine venită privind remunerarea cadrelor didactice.

Este extraordinar şi de fiecare dată atunci când se pune problema îmbunătăţirii situaţiei învăţământului românesc, Partidul România Mare va fi întotdeauna pentru şi vom vota ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Király Andrei Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc colegilor care au susţinut această iniţiativă legislativă. Noi considerăm că prin această iniţiativă de fapt punem în aplicare un principiu privind plata orelor suplimentare efectuate de învăţători şi institutori, respectând totodată prevederile din Codul Muncii. Deci, este un început şi cred că putem finaliza pe viitor pentru toţi învăţătorii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că aţi vorbit în numele iniţiatorilor, pentru că figuraţi printre ei.

Mai doreşte cineva? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Pantelimon Manta:

Dacă tot au vorbit toate grupurile, de ce să nu vorbească şi Partidul Conservator.

Domnule preşedinte,

Este o iniţiativă legislativă care pare neînsemnată, dar ea dă viaţă unui principiu fundamental: la muncă prestată, salariul pe măsura muncii prestate.

Sigur, aşa cum s-a subliniat aici, mai ales în comisie, discuţiile au fost foarte aprinse, urmează ca membrii comisiei, aş zice în întregul ei, să iniţieze un alt proiect de act normativ care să pună pe picior de egalitate învăţătorii, fiindcă acum se face o, hai să zicem, o relativă discriminare benefică, pe care am acceptat-o cu toţii, dar urmează să retuşăm într-o perioadă ulterioară, în sensul ca toţi învăţătorii, indiferent de minoritate sau majoritate, care acţionează în învăţământul preuniversitar să beneficieze de salarizarea muncii prestate peste norma didactică.

Vă mulţumesc. Vom susţin acest proiect de act normativ.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, în redactarea comisiei. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic, în redactarea comisiei. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

La pct.3 poz.1: la art.44, după alin.(2), se introduce un nou alineat 2¹, în redactarea comisiei. Obiecţii, observaţii? Nu.

La pct.4 art.49 alin.(4), în modificarea dată de comisie. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

La pct.5 art.49, după alin.(4), se introduce un nou alin.(5), în cuprinsul dat de comisie. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

La dezbateri generale.

Urmează a fi supus votului final.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.108 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Preda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea în cauză nu vine decât să înlăture o omisiune a legii actuale, respectiv Statutul cadrelor didactice, Legea 128/1997, lege care la art.108 alin.(2) prevede câteva facilităţi pentru copiii cadrelor didactice. S-a omis în lege să se spună "şi pensionarii, cadre-didactice". Noi venim cu propunerea ca de facilităţile respective să beneficieze şi copiii cadrelor didactice pensionate.

Ne însuşim amendamentul Comisiei de învăţământ, respectiv, condiţia ca aceşti pensionari să fi făcut activitate cel puţin 10 ani în domeniul învăţământului.

Propunerea legislativă beneficiază de avizul Comisiei juridice, de aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ şi, de asemenea, de aviz favorabil din partea Guvernului.

Vă mulţumesc şi vă rog respectuos să votaţi această propunere legislativă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Din partea comisiei.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Colegul Preda a prezentat deja raportul astăzi, a spus cam tot ce trebuia să se spună.

Permiteţi-mi să vorbesc însă în calitate de deputat al Partidului România Mare. Susţinem această iniţiativă legislativă şi vreau să vă spun că la comisia noastră sunt sute de scrisori ale unor cadre didactice pensionate care reclamă exact aceste lucruri. De aceea, am votat în unanimitate proiectul de lege şi îl susţinem pentru că este foarte bun şi binevenit.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva.

Vă rog, domnule deputat. (Domnului deputat Pantelimon Manta) A! Doamna ministru. Vă rog.

Stimate coleg, aţi sesizat bine, dau prioritate doamnelor întotdeauna.

Vă rog.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte, şi dumneavoastră că mi-aţi dat cuvântul, şi domnului deputat Manta.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă solicit şi eu sprijinul pentru susţinerea acestei legi, întrucât vine să facă un act de dreptate. Statutul personalului didactic a stabilit acest drept pentru copiii cadrelor didactice tocmai având în vedere salariile care sunt mici. Cu atât mai mult pentru pensionarii care provin din rândul cadrelor didactice unde pensiile sunt şi mai mici decât salariile.

De aceea, prin votul dumneavoastră, astăzi, cred că faceţi un act reperator şi vă mulţumesc foarte mult şi vă solicit acest vot.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Vă rog.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe bună dreptate, s-a subliniat utilitatea acestui proiect de act normativ, din considerente, în primul rând, legate de echitate şi, dacă vreţi, şi de ce nu şi sociale. Aşa cum spunea doamna Andronescu, eu cred că cu atât mai mult trebuie să beneficieze pensionarii din sistemul de învăţământ, pentru că pensiile sunt relativ mici şi cred că este o normalitate ca şi copiii acestora să beneficieze de această scutire.

Sigur, intervenţia mea îşi are rostul şi prin a sublinia că amendamentul, chiar dacă e util, este normal, în sensul de a da această facilitate celor care au lucrat 10 ani în sistemul de învăţământ. Cred că va trebui ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării să dea norme de aplicare, pentru că va fi greu de pus în practică. Cine eliberează o astfel de adeverinţă privind vechimea în învăţământ? Unitatea, instituţia publică în care a desfăşurat activitate? Direcţia muncii? Dovada cu carnetul de muncă şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc.

Vom susţine acest proiect de act normativ.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă se mai înscrie cineva. Nu. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii în varianta comisiei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia propune, după câte văd, prin amendamentul admis, prescurtarea cuvintelor "alineat" şi "articol", invocând respectarea normelor de tehnică legislativă. Eu zic că, dimpotrivă, se încalcă aceste norme. Singura modificare propusă de comisie în formularea acestui titlu, valabilă după opinia mea, este cu privire la introducerea prescurtării numărului "legea nr." Este într-adevăr acest cuvânt prescurtat "numărul" care indică numărul legii, lipseşte din textul propunerii legislative şi trebuie introdus.

Cu privire însă la prescurtarea cuvintelor "alineatul" şi "articolul", pe lângă faptul că se încalcă normele de tehnică legislativă şi că aceste cuvinte trebuie să fie scrise în întregime, ca argument, aduc chiar modificarea de la pct.2 propusă tot de comisie, în care se foloseşte integral cuvântul "alineatul" şi integral cuvântul "articolului".

Deci, inconsecvenţă chiar în propunerile de modificare ale comisiei în ceea ce priveşte formularea cu privire la cuvintele "alineatul" şi "articolul". Aceste cuvinte trebuie scrise în întregime.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu privire la această problemă, solicit o consultaţie din partea preşedintelui Comisiei juridice cu privire la normele de tehnică legislativă. Rog şi pe doamna deputat, preşedinte a Comisiei, să răspundă. Imediat, domnule, să răspundă doamna deputat.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

M-am consultat acum şi cu Departamentul legislativ, în titlu, totdeauna se foloseşte prescurtarea conform normelor de tehnică legislativă. În cadrul textului, se poate într-adevăr să menţinem observaţiile domnului deputat, dar în titlu, trebuie să rămânem pe varianta comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă reamintesc că avem o lege privind normele de tehnică legislativă şi avem un articol care prevede expres posibilitatea folosirii prescurtărilor. E vorba de articolul 45 alin.(3).

Domnul preşedinte al Comisiei juridice, dacă vreţi să ne faceţi o precizare în raport de textul de lege expres pe care l-am citit.

Domnul Sergiu Andon (din bancă):

Rezultă din textul de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Având în vedere existenţa discuţiilor, vă propun spre vot titlul legii în redactarea comisiei, cu prescurtările "alin." şi "art."

Cine este pentru această redactare a comisiei? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi. Nu avem.

Abţineri? Nu.

Cu unanimitatea celor prezenţi, s-a aprobat textul propus de comisie.

Articolul unic, în redactarea propusă de comisie. Obiecţii, observaţii? Nu. Este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Am văzut cuprinsul textului invocat de dumneavoastră pentru respingerea punctului meu de vedere, dar pentru consecvenţă atunci, pentru respectarea acestui articol invocat de dumneavoastră, 45, şi aici este valabil acelaşi procedeu. Ar însemna să folosim prescurtarea. Alin.(2) al art.108, şi nu alineatul (2) al articolului 108, pentru că nu s-ar justifica acum să nu folosim, când în textul articolului 45 se arată că "în cuprinsul textului de lege", nu vorbeşte de titlu.

Eu rămân la părerea mea că aveam dreptate cu privire la titlu. În titlu trebuie să foloseşti cuvântul integral, în întregul lui. Că art.45 invocat de cei care m-au contrazis, spune că este vorba de cuprinsul legii. Acuma dacă înţelegem cuprinsul legii în integralitatea lui, sigur că tehnica legislativă impune acest raţionament. Dar eu cred că e vorba de textul legii, în cuprinsul legii, în cuprinsul articolelor.

Revenind, mi s-a respins punctul de vedere şi aţi rămas la părerea că trebuie prescurtarea să fie valabilă în cuprinsul legii şi de această dată, în articolul unic, trebuie să fie prescurtare, "alin.(2) al art.108".

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat.

Dacă-mi îngăduiţi să vă pun în discuţie o problemă. Textul din normele de tehnică legislativă permite folosirea abrevierilor, nu obligă. "Dacă actul de completare nu dispune numerotarea, completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziţii noi cuprinzând soluţiile legislative şi ipoteze suplimentare exprimate, cum ar fi, după articolul... se introduce un nou articol." Este vorba de o problemă lingvistică. Mie nu mi-ar plăcea o frază care să înceapă cu o abreviere.

Discuţia nu este lipsită de obiect, este interesantă. (Domnul deputat Dragoş Ujeniuc atenţionează că nu se admit prescurtări în cadrul unui titlu de lege) Vă cer scuze, nu vă pot răspunde, pentru că nu ţin o mână în buzunar.

Faţă de discuţiile existente, vă supun la vot textul articolului unic, în redactarea comisiei.

Cine este pentru redactarea comisiei? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri?

Un vot împotrivă, majoritatea celor prezenţi.

La pct.3 art.108 alin.(2), în redactarea comisiei. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.84 din 24 iulie 1995, Legea învăţământului.

Din partea iniţiatorilor. Nu.

Din partea comisiei.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

În România, bursa acordată nu acoperă nici jumătate din cheltuielile unui student. Bursa trebuie să acopere cheltuielile studentului cu regia în cămin, cantina precum şi cele pentru asigurarea unui minim material didactic. Aceasta este obiectul de reglementare al propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Dar Comisia a propus, în unanimitatea voturilor celor prezenţi, respingerea propunerii legislative din următoarele motive: implică modificarea prevederilor bugetului de stat, fiind aplicabile dispoziţiile art.111 alin.(1), teza a doua din Constituţia României, republicată, şi reglementarea propusă este discriminatorie întrucât exclude elevii, studenţii şi cursanţii străini din categoria beneficiarilor de burse, aşa cum prevede actuala reglementare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Raport de respingere. Nu sunt amendamente. Fără dezbateri. La vot final.

Proiectul de Lege pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la plata taxelor vamale a unor bunuri.

Din partea iniţiatorilor. Nu.

Din partea comisiei. Domnul deputat Sergiu Andon. A! Iniţiator. Vă rog. Iertaţi-mă!

Domnul Bogdan Huţucă (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune şi alinierea legislaţiei fiscale naţionale la prevederile în domeniul acquis-ului comunitar. Una din cele mai importante cerinţe se referă la abrogarea oricărei alte facilităţi fiscale suplimentare faţă de cele prevăzute în acquis-ul comunitar.

Astfel, apare necesitatea abrogării Ordonanţei Guvernului nr.26/1993 privind tariful vamal de import al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi totodată, crearea cadrului juridic necesar aplicării tarifului vamal integrat comunitar. Scutirile la plata taxelor vamale prevăzute în Legea nr.332/2001 şi Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000 reprezintă facilităţi fiscale care trebuie eliminate până la data aderării României la Uniunea Europeană.

Întrucât în momentul aderării României la Uniunea Europeană, regulamentele comunitare vor fi direct aplicate în legislaţia naţională, apare necesitatea abrogării Ordonanţei Guvernului nr.59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei. Imediat. Procedură?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Am rugămintea atunci când o persoană mai puţin cunoscută public vine din partea Guvernului sau a iniţiatorilor să susţină un act normativ, pentru a avea şanse mai mari ca acest act normativ să şi treacă, să se prezinte, fiindcă suntem deficitari unii dintre noi la capitolul cunoaşterea tuturor personalităţilor care vin şi vorbesc aici. De exemplu, eu nu am ştiut cine a vorbit înainte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule deputat. Observaţia este binevenită. Mi-este şi jenă să solicit de fiecare dată, dar este obligaţia celor care nu sunt parlamentari, să se prezinte cu numele şi calitatea în care vorbesc. Vă rog să se consemneze în stenogramă această obligaţie de acum încolo.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul de reglementare este cel descris de antevorbitorul necunoscut. Suntem primă Cameră sesizată. Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. Am dispus, de asemenea, de avizul favorabil al Comisiei de politică economică, reformă şi privatizare. Am dezbătut proiectul în şedinţele din 13 şi 14 noiembrie ale comisiei, în cvorum regulamentar şi cu prezenţa la nivel de director, respectiv domnul Mihai Hură din Ministerul Finanţelor Publice şi, în urma dezbaterii, colegii au hotărât cu unanimitate de voturi să supună proiectul spre dezbatere şi adoptare distinsei Camere, cu modificările reprezentate în anexă.

Proiectul face parte din categoria legilor organice şi în încheiere vă rog să-mi permiteţi să semnalez o mică imperfecţiune tehnică la tabelul de amendamente admise şi anume, dacă se ajunge la discuţia pe articole şi sper să se ajungă, vă rog respectuos să consideraţi că la poziţia 1, la nr.crt.1, este titlul legii nemodificat şi nu direct articolul unic.

Mulţumesc respectuos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale. Nu.

Pe articole. Titlul legii. observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

Literele a) până la final, lit.p), nemodificate. Observaţii? Nu. Adoptat pe articole.

La vot final.

Permiteţi-mi să-i cedez locul domnului preşedinte, de fapt şi de şedinţă.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor)

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct.10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.94 din 08 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei de buget. Suntem primă Cameră sesizată.

Rog iniţiatorul, domnul senator Marius Marinescu. Vă rog, pe scurt.

Domnul Marius Marinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi, parlamentarii, avem responsabilităţi faţă de electorat. Trebuie să mergem în teritoriu, să discutăm cu electoratul, să ne inspirăm din realităţile economice, sociale, politice şi să iniţiem propuneri legislative, să dezbatem şi să aprobăm legi pe de o parte, iar pe de altă parte, avem atributul de control parlamentar.

La ora actuală, conform Constituţiei şi Legii Curţii de Conturi, aceste drepturi ne sunt îngrădite. De ce vă spun acest lucru, datorită faptului că Curtea de Conturi poate fi sesizată numai de plenul Senatului sau al Camerei Deputaţilor. În practică, există o cutumă şi Comisia de buget, finanţepoate sesiza Curtea de Conturi să facă un audit la o instituţie a statului.

Ştim că în cei 16 ani de zile, în niciun domeniu, niciun şef de instituţie n-a făcut predarea-primirea gestiunii cu un audit.

Ba mai mult, atunci când sunt sesizări de abuzuri şi de corupţie, în timpul unui an, comisiile parlamentare nu pot solicita Curţii de Conturi să facă un audit.

Acestea fiind motivele şi faptul că în raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci s-a făcut o greşeală şi au spus că Consiliul Legislativ a avizat nefavorabil această iniţiativă legislativă, vă solicit, stimaţi colegi, să retrimitem la comisie această iniţiativă legislativă şi să dăm posibilitatea măcar Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să poată solicita Curţii de Conturi un audit. Deci, să legiferăm această cutumă, mai ales că în toate statele Uniunii Europene comisiile de specialitate pot sesiza Curtea de Conturi pentru un audit.

Având în vedere că termenul de aprobare tacită este 15 decembrie, vă solicit, fiind o lege complexă, ca, în baza art.75, să prelungim acest termen la 60 de zile, pentru a putea fi retrimisă la comisie propunerea legislativă şi găsită soluţia cea mai bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Comisia, vă rog, domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea textului alin.(3) al art.2 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, astfel încât şi Birourile permanente ale Parlamentului, precum şi comisiile parlamentare să poată solicita Curţii de Conturi efectuarea unor controale asupra modului de gestionare a resurselor publice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

S-a întocmit un raport de respingere, care a fost aprobat cu majoritate de voturi. Am să vă aduc un singur argument care a stat la baza respingerii acestui proiect de lege.

Birourile permanente şi comisiile permanente sunt organe de lucru ale celor două Camere ale Parlamentului. De asemenea, s-a avut în vedere şi prevederile Constituţiei, mai precis ale art.140 alin.(3), care prevede că numai la cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate, înţelegându-se, prin acest text, la cererea plenului Camerei Deputaţilor sau Senatului.

În privinţa solicitării iniţiatorului, trebuie să avem grijă, neapărat, ca, în primul rând, acest proiect de lege să nu treacă prin adoptare tacită, indiferent că supuneţi spre aprobare prelungirea termenului la 60 de zile, ţinând cont de complexitatea legii, care are în total trei sau patru rânduri - în fine, asta nu contează! - legea este importantă. Însă, vreau să învederez faptul că noi mai avem un proiect de lege, nu noi, Parlamentul, nu mă refer la grup, evident, un proiect de lege care vizează Curtea de Conturi, proiect de lege care stă mai bine de un an de zile la Senat. Dumneavoastră decideţi.

Punctul de vedere al Biroului comisiei constă în faptul că nu acceptăm sau nu dorim ca acest proiect de lege să fie adoptat tacit.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Intervenţii?

Domnul deputat Mircea Costache.

Domnul Costache Mircea:

Într-adevăr, problema pusă în discuţie de iniţiator este realmente de mare interes. Marea infracţionalitate, lucrurile scăpate de sub control, mai ales în zona economicului, simt că aduce un plus în susţinerea acestei iniţiative, fiind nevoie de reglementare. Pentru că, adesea, se invocă lipsa de reglementare sau impreciziunea unor acte normative.

Susţinerea comisiei, care a dat aviz negativ, raportul de respingere al comisiei, nu cred că se susţine în baza Constituţiei, pentru că tot Constituţia prevede dreptul de control parlamentar asupra Executivului, care nu prea se manifestă. Ştim cât de formale sunt întrebările şi interpelările la adresa membrilor Guvernului, ştim cât de lipsite de substanţă sunt alte demersuri, chiar şi întocmirea unor comisii cu acordul plenului, care niciodată nu s-au soldat cu măsuri clare, precise şi concrete, care să contribuie la diminuarea fenomenului infracţional şi la mai buna gestionare a patrimoniului public şi a bugetului public.

De asemenea, aşa cum susţine iniţiatorul, sunt foarte dese situaţiile în care noii şefi de instituţii preiau funcţia fără un audit, fără o formă de control, ca să ştie ce a preluat şi ce are de făcut în continuare, în toate domeniile, de la sănătate publică, dacă ia cineva un nou director de spital sau de stabiliment pentru boli specifice de neuropsihiatrie, unde oamenii nu au capacitatea de a cunoaşte cum s-au făcut achiziţiile publice, construcţiile, cheltuielile edilitare ş.a.m.d., pentru că sunt bătuţi de soartă, şi acolo se vehiculează sume enorme, iar noul director habar n-are ce-a preluat şi pe ce stă.

Şi problema este cu mult mai vastă, este complexă, aşa cum s-a şi recunoscut, şi, din această cauză, susţinem şi prelungirea termenului la 60 de zile, şi întoarcerea la comisie, şi să ne aducem aportul, să ne aducem cu toţii contribuţia, şi nu aportul, că este o greşeală, la mai buna reglementare şi la implicarea Parlamentului, care nu este bun numai să primească reproşuri cotidiene pentru starea de lucruri din ţară şi în zona economicului şi şi să-şi exercite mai intens dreptul de control parlamentar asupra Executivului, în limita prevederilor constituţionale.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri?

Domnul deputat Cristian Rădulescu, vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Introducerea unor astfel de posibilităţi ca cele prevăzute de legea iniţiată de colegul nostru, senatorul Marius Marinescu, nu ar fi o noutate pe plan european şi, referindu-ne la un alt domeniu, n-ar fi o noutate pe plan naţional.

Pe plan european există precedente în această privinţă. Pe plan naţional aş cita felul în care comisiile de cultură pot, într-un mod direct, să controleze activitatea unor instituţii specifice.

În al treilea rând, extinderea atribuţiilor de control ale Parlamentului, în general vorbind, principial, nu ar fi un lucru foarte prost. Aici, însă, ne lovim de nişte prevederi constituţionale, care se pare că contraindică o astfel de posibilitate.

Pe de altă parte, însă, Consiliul Legislativ, observ că a dat un aviz favorabil. Nici acesta nu ar fi un lucru de mirare, un lucru de mirare ar fi ca Consiliul Legislativ să fi dat un aviz negativ. Eu, până cum, în decursul a doi ani din actuala legislatură, nu prea am văzut vreun aviz negativ pe care Consiliul Legislativ să-l fi dat. Aşa, că, se poate ca şi de această dată să fi dat într-un mod automat acest aviz favorabil, chiar luând în consideraţie faptul că prevederile constituţionale ar contraindica o astfel de iniţiativă legislativă.

Aşa că, eu aş vrea să mă lămuresc dacă într-adevăr nu este constituţional să dăm Parlamentului, comisiilor ş.a.m.d., componentelor Parlamentului astfel de atribuţii suplimentare.

Doi: să vedem cum este cu avizul acesta, de la Consiliul Legislativ. Acolo sunt nişte jurişti eminenţi, şi eu aş vrea să-mi dau seama dacă ei au ţinut seama sau nu de prevederile Constituţiei. Şi, pentru a lămuri aceste chestiuni care sunt de fapt de principiu şi nu se referă strict la iniţiativa aceasta, cred că este totuşi un lucru înţelept să prelungim termenul la 60 de zile, să trimitem la comisie, să ne lămurim şi noi cum e cu Constituţia şi cu funcţionarea Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Am înregistrat propunerea de procedură, deocamdată.

Pe procedură, doamna deputat Olguţa Vasilescu, apoi domnul deputat Marton.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

O mare rugăminte la dumneavoastră: astăzi, pe ordinea de zi, peste cea aprobată de Biroul permanent, s-au introdus două proiecte de lege, desigur foarte importante. Mai există pe aceeaşi ordine de zi, la punctele 16 şi 17, iarăşi, două proiecte foarte importante.

Despre ce este vorba? Despre două reexaminări cerute de preşedintele României. Şi vreau să vă spun că, dacă nu le dezbatem astăzi, nu va mai fi timp ca împreună cu Senatul să se ajungă până la urmă la o concluzie şi să poată fi dezbătute în termenul constituţional. Şi, în aceste condiţii, practic două legi care sunt cerute la reexaminare, doar pentru două articole, se vor pierde în integralitatea lor.

Rugămintea ar fi ca imediat după această lege să le dezbatem pe cele două reexaminări.

Văd că şi Grupul parlamentar al P.D. este de acord. Deci, asta ar fi rugămintea: supuneţi votului sau faceţi ce consideraţi dumneavoastră de cuviinţă, dar să intre următoarele pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În mod evident trebuie să evităm aprobarea tacită. Ca atare, propun ca, într-adevăr, să fie retrimisă această lege la comisie, dar cu un termen strict, încât săptămâna viitoare, în şedinţă de vot final, să putem da votul nostru final, pentru sau contra.

Al doilea punct de vedere: este foarte important ca atunci când vă referiţi la Constituţie, când aveţi propuneri, cazuri procedurale, vă interesaţi, şi să nu citiţi ceea ce scrie în expunerea de motive, ci să citiţi textul legii, pentru că în textul legii cuvântul "audit" nu apare. Corect şi constituţional apare doar "controlul".

Totodată, dacă este corect să fie dată o astfel de atribuţiune Parlamentului, adică cele două Camere în plenul lor, respectiv comisiilor care lucrează cu astfel de atribuţiuni, nu mi se pare corect să dăm un altfel de atribut şi Biroului permanent al oricărei dintre cele două Camere, care are alt gen de atribuţii.

Ca atare, eu vă propun ca cei care lucrează pe acest text de lege, să lucreze pe textul de lege şi nu despre alte documente.

Vă mulţumesc.

(În continuare, şdinţa este condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Călian, din partea comisiei, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

De această dată, domnul Mártón Árpád are perfectă dreptate. Într-adevăr, nu trebuie să existe o prevedere sau să dăm mai mult de lucru Biroului permanent şi să aibă ca atribuţiuni asemenea solicitări, care să ajungă înspre această importantă instituţie a statului.

În privinţa termenului de discutare în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, consider că ar trebui să prelungim termenul la 60 de zile, pentru a putea lucra la amendamente, pentru că sub această formă proiectul de lege este total neconstituţional. Am căzut de acord, inclusiv cu iniţiatorul, consider că şi cei care doresc să depună amendamente, pentru a-i da o formă constituţională acestui proiect de lege, trebuie să aibă un timp suficient.

Aşadar, doamna preşedinte, în numele comisiei, vă solicit prelungirea termenului la 60 de zile.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă iniţiatorul mai doreşte să spună câteva cuvinte? Vă rog.

Domnul Marius Marinescu:

Doamna preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru înţelegere. Cred că cea mai bună soluţie este, conform art.75, s-o retrimitem la comisie şi termenul de aprobare tacită să fie de 60 de zile.

Cred că, în mod sigur, o să găsim soluţia cea mai bună cu specialiştii de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru a prezenta data viitoare un proiect care să fie pus în slujba cetăţeanului, să ne putem îndeplini acest atribut, de control parlamentar.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

În acest caz, vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră prelungirea termenului la 60 de zile.

Cine este pentru? Vă mulţumesc mult.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri. O singură abţinere, da?

Deci, se prelungeşte termenul la 60 de zile şi se retrimite la comisie.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport s-a făcut o propunere: ca de pe ordinea de zi să ajungem la punctele 16 şi 17.

Consult plenul dacă sunteţi de acord cu acest lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Deci, continuăm cu pct.16 pe ordinea de zi.

Vă rog, comisia.

Mă scuzaţi un moment, doamna preşedinte!

Cu proiectul de lege anterior, retrimiterea la comisie, termen 10 zile.

Mulţumesc.

Aveţi cuvântul, doamna preşedinte.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc.

Comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere cu cererea de reexaminare a legii pentru completarea art.129 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Legea are ca obiect de reglementare completarea art.129 din Legea nr.128 privind statutul personalului didactic, introducând un nou alineat, prin care se doreşte ca profesorii universitari, membri ai Academiei Române sau ai Academiilor de ştiinţe organizate pe domenii ştiinţifice să poată rămâne în activitate, ca titular, până la vârsta de 70 de ani.

Peste această vârstă, profesorii universitari pot fi menţinuţi în activitate numai cu acordul instituţiei în care lucrează, prin prelungiri anuale.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost votat în unanimitate raportul comisiei, care a reanalizat motivele care au determinat transmiterea spre reexaminare a legii şi a hotărât cu unanimitatea voturilor celor prezenţi menţinerea textului în forma iniţială, adoptată de Parlamentul României, conform anexei.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă anunţ că, în conformitate cu art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, se prevede că: "Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse".

În acest caz, avem o singură poziţie pe raportul comisiei.

Înainte de aceasta, domnule deputat Marton Arpad, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Fac această excepţie de la această prevedere acele legi care, trimise direct la vot final, au picat la vot final şi sunt reluate în discuţie pe articole, când trebuie să fie votate articolele. Este şi cazul acestei legi.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Buşoi.

Domnul Cristian Silviu Buşoi:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu ştiu că şi săptămâna trecută s-a votat asupra acestei cereri de reexaminare, ca şi punctul următor, acela cu patrimoniul universităţilor. Sigur că sunt două chestiuni diferite.

Şi aş mai vrea totuşi, dacă se poate, ca o chestiune tehnică de procedură, aş solicita preşedintelui comisiei un punct de vedere oficial al comisiei, pentru că am avut mai multe discuţii cu unii membri, în sfârşit, cu distinsa doamnă Andronescu, să ne spună comisia dacă în interpretarea comisiei activitatea de titular înseamnă doar activitatea de predare sau înseamnă şi funcţii administrative: rector, decan şi alte funcţii administrative în universităţi. Ştiu că dezbaterile parlamentare pot fi ulterior invocate la interpretarea legislativă.

Prin urmare, aş solicita un punct oficial din partea distinsei doamne preşedintă de comisie.

Doamna Daniela Popa:

Până să dau cuvântul doamnei preşedinte, vă rog, doamna ministru Andronescu.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Calitatea de titular este stabilită prin statutul personalului didactic - Legea nr.128. Devii titular în urma unui concurs. Concursul se deschide pe baza unei norme didactice.

Ca urmare, titular înseamnă titular pe o normă didactică, deci pe activitatea didactică. Nu poţi să devii titular ca rector, decan, ş.a.m.d., decât în urma unor alegeri, care se realizează pe baza Cartei Universitare, pe baza altor reglementări în vigoare.

Urmare discuţiilor din comisie, noi am păstrat ideea de titular, pentru că aceasta dă dreptul persoanei îndreptăţite de această lege să rămână în învăţământ până la 70 de ani, dă dreptul la activitatea didactică.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că preşedinta comisiei sesizate în fond nu mai cere cuvântul.

În acest caz, intrăm direct pe analiza raportului.

Avem un singur punct la acest raport.

Poziţia nr.1 din raport este text nemodificat.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Aprobat.

Propunerea legislativă rămâne la vot final.

La nr.17, reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, republicată.

Doamna preşedinte a comisiei, aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată, spre dezbatere, cu cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995.

Legea are ca obiect de reglementare completarea şi modificarea Legii nr.84/1995, Legea învăţământului în ceea ce priveşte dispoziţiile acesteia referitoare la învăţământul universitar particular, atât în scopul armonizării cu legislaţia comunitară, cât şi în scopul de a institui măsuri de sprijinire şi dezvoltare a unei părţi esenţiale şi extrem de dinamice a învăţământului naţional, în conformitate cu principiul de bază al autonomiei universitare.

Noile prevederi asigură condiţiile necesare sprijinirii şi dezvoltării acestui segment al învăţământului superior, dându-i o mai mare independenţă în gestionarea resurselor materiale şi financiare de care dispune universitatea respectivă.

Totodată, pentru a face faţă competiţiei dintre universităţi, prin prezenta lege se restabilesc raporturile normale dintre universitatea şi fundaţia din care s-a desprins aceasta.

Face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, reanalizând motivele care au determinat transmiterea spre reexaminare a legii, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, menţinerea textului acestui alineat în forma adoptată iniţial de Parlamentul României, conform anexei.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Înţeleg că aţi prezentat şi din partea comisiei.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog frumos, domnule deputat Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, legea a venit înapoi, la cererea preşedintelui României, cu o cerere de reexaminare, după părerea mea, total nefundamentată, dovadă că chiar membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport de la Partidul Democrat s-au abţinut. Sigur, au schimbat un pic poziţia în plen.

Mă bucură totuşi că, ulterior, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, s-a repus pe tapet această lege, pentru că exista riscul ca neadoptându-se propunerea preşedintelui, cererea de reexaminare a preşedintelui, practic, să rămână legea în aer.

Sigur, în învăţământul particular, şi acesta este şi scopul venirii mele la microfon, sunt multe lucruri de făcut. Este doar un început şi este doar o parte infimă a unei orientări de ansamblu a noastră, a unei aplecări către învăţământul particular, în încercarea de a da o gură de oxigen acestuia, pentru a deveni competitiv, sigur, în paralel cu eforturile din partea celor care au înclinat spre a dezvolta în învăţământ eforturi proprii, conjugate cu sprijinirea de către stat.

Sigur, piatra unghiulară, şi cu aceasta o să închei, rămâne prevederea din lege cu privire la patrimoniu. Cred că s-a găsit soluţia acceptabilă pentru toată lumea, anume ca în situaţia în care acestea se dizolvă, este vorba de fundaţiile care au sprijinit diverse instituţii de învăţământ, să redevină proprietare ale bunurilor pe care le-au dobândit, cu condiţia folosirii lui în scopuri educaţionale. Şi cred că aceasta este soluţia şi din punct de vedere legal, şi din punct de vedere al oportunităţii, soluţie la care prin consens, aş zice, în unanimitate, au ajuns şi membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

De aceea, în această formă, vom susţine acest proiect de act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu aş vrea să susţin ceea ce şi în raportul comisiei se spune, şi a spus de la acest microfon şi domnul deputat Manta, legea este absolut necesară. Este absolut necesară, pentru că ea dă dreptul universităţilor private la dezvoltare, utilizând patrimoniul pe care îl au, şi, în acelaşi timp, lărgeşte autonomia universitară, ceea ce face ca învăţământul să fie mai flexibil în decizie.

De aceea, eu sper ca noi, prin votul nostru, şi sper să avem acest vot complet, aşa cum cere o lege organică, să putem să trecem această lege pentru că ea este aşteptată de sistemul de învăţământ privat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Mártón Árpád.

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Domnule preşedinte,

O problemă de procedură. Noi trebuie să luăm în discuţie numai articolele propuse pentru reexaminare, şi nu întreaga lege, în primul rând.

În al doilea rând, am o rugăminte către toţi colegii noştri. Văd că toate grupurile parlamentare susţin necesitatea adoptării acestui vot, acestei legi. Atunci v-aş ruga ca la votul final să votaţi în consecinţă, şi nu altfel, şi atunci va trece legea, că nu aşa s-a întâmplat cu o săptămână mai repede.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt intervenţii la dezbaterile pe articole.

Avem în raportul cu amendamente admise un punct.

Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu există obiecţii, observaţii, comentarii.

Proiectul rămâne la vot final.

Vă propun ca în două minute să începem sesiunea de vot final.

Invit liderii de grupuri să-şi cheme colegii în sală.

- pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă invit să luaţi loc în sală pentru votul final. Din păcate, sistemul tehnic nu funcţionează pentru vot electronic, şi, ca atare, va trebui să votăm prin ridicare de mâini.

Tocmai pentru că se votează prin ridicare de mâini, o să am rugămintea călduroasă de a lua loc în bănci, pentru a putea să se realizeze operaţiunea de numărare.

Avem un număr de 8 proiecte la vot final.

Primul este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordare unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 221 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiectul a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 222 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

223 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt acolo, la...? Nu.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat, cu 223 de voturi pentru.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 108 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 221 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat, cu 221 de voturi pentru.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1995, Legea învăţământului.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 168 de voturi.

Propunerea a fost respinsă.

Proiectul de Lege pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la plata taxelor vamale a unor bunuri; "ale" unor bunuri.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 225.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 225 de voturi pentru, proiectul a fost adoptat.

Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art. 129 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Comisia propune menţinerea legii, în forma adoptată.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Deci, vă rog să ţineţi mâinile sus, cât se numără, că trebuie numărat. 196 de voturi pentru.

Propunerea comisiei a fost adoptată.

Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată.

Legea are caracter organic.

Comisia propune menţinerea art. 16³ alin. (3) din lege, în forma adoptată.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 225 de voturi.

S-a adoptat propunerea comisiei.

Am finalizat sesiunea de vot final.

La explicaţia votului.

Domnule Paveliu, la explicaţia votului?

Domnul Marian Sorin Paveliu (din sală):

Procedură!

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, atunci, cred că e domnul Rădulescu, la explicaţia votului, şi, după aceea, vă dau cuvântul pe procedură.

Domnul Cristian Rădulescu:

Cu siguranţă, la această a doua lege, grupurile parlamentare din Cameră au avut o atitudine unanimă. dacă am fi votat împotriva raportului comisiei, riscam să fim atât împotriva intenţiei legii, cât şi, de fapt, împotriva mesajului prezidenţial, care dorea doar să elimine o anumită discriminare şi limitare care erau făcute prin textul legii şi care se menţine, dar nu dorea să fie împotriva fondului acestei legi. Şi nu mai intru în amănunte, e vorba de universităţile particulare şi de ceea ce s-a acumulat între timp.

Există promisiunea şi consensul tuturor grupurilor parlamentare ca, la Senat, această chestiune care a făcut obiectul mesajului prezidenţial să fie luată în consideraţie şi explicitarea textului să fie mult mai bună acolo.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi, o secundă, avem o listă, înţeleg că suntem la explicarea votului: din partea Grupului PRM, va explica votul doamna deputat Olguţa Vasilescu; din partea Grupului PNL, am să-l explic eu; din partea Grupului UDMR, îl va explica domnul Árpád Márton.

Domnule Paveliu, pe procedură interveniţi? Atunci, vă dau cuvântul după explicarea votului, fără nici o îndoială.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În mare parte, sunt de acord cu tot ce a spus aici colegul nostru de la p.d., domnul Rădulescu.

Vreau, de asemenea, să asigur faptul că, la Senat, colegii noştri din Partidul România Mare vor merge pe cererea de reexaminare a Preşedintelui Traian Băsescu. Noi am considerat-o, chiar din Cameră, că era mult mai bună, din păcate, negocierile nu au dus la nici un rezultat şi, până la urmă, a trebuit să o trecem în această formă. Dar colegii noştri de la Senat vor susţine această formă pe care a transmis-o domnul preşedinte Traian Băsescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu (de la tribuna vorbitorilor):

Grupul liberal a susţinut acest proiect de lege prin care se face dreptate în domeniul regimului proprietăţii. A fost o discriminare nepotrivită şi ne bucurăm că ea a fost eliminată.

Credem că, în continuare, se păstrează anumite limitări ale dreptului de proprietate, care sunt nepotrivite, dar alternativa de a vota împotrivă ar fi însemnat, de fapt, respingerea proiectului de lege, cel puţin în accepţiunea noastră, constituţională.

Şi, în aceste condiţii, am preferat să votăm pentru proiect, aşa cum a fost propus de comisie, urmând ca la Senat şi noi să susţinem exercitarea acestui drept de proprietate fără restricţii, ca un pas important înainte, în asigurarea unui tratament egal între universităţile publice şi universităţile private.

Vă mulţumesc. (Revine la prezidiu.)

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şi noi, din cauza modului în care au fost dezbătute aceste legi în Comisia pentru învăţământ, am fost puşi într-o situaţie neplăcută, pentru că, într-adevăr, este una să văduveşti învăţământul românesc de aportul ştiinţific pe care îl poate acorda o persoană care este la vârsta maximă, la 65 de ani, de pensionare, şi e alta ca această persoană să aibă şi alte funcţii. Printr-o declaraţie de la acest microfon, această problemă nu poate fi uşor rezolvată, trebuie să fie făcută această diferenţiere prin lege.

Aceleaşi sunt şi problemele legate de regimul proprietăţii, care ni s-a părut corect să fie reglementat.

Totodată, trebuie să spun - şi, aici, aş ruga-o pe doamna preşedintă a Comisiei pentru învăţământ - că noi nu am pus piedici punerii pe ordinea de zi a acestor proiecte de lege, pentru că am dorit să fie votate. Pentru că, dacă bine ştiţi şi dumneavoastră, azi am fi putut să venim, de la acest microfon, să fim la fel de intransigenţi faţă de regulamentul nostru, cum sunt alţii, câteodată, şi să zicem aşa: ordinea de zi poate fi modificată la propunerea şi poate fi aprobată numai de liderii grupurilor parlamentare; deci, plenul nu are acest drept.

Totodată, tot doamna preşedintă s-a plâns că este prea îngreunată activitatea Comisiei pentru învăţământ. Eu zic să facem o sforţare astăzi după-masă, mai sunt două alineate la care prezenţa domniilor lor este o obligativitate, de a fi prezenţi la dezbaterea Statutului minorităţilor naţionale, şi peste o jumătate de oră, deja, pot să plece şi să dezbată celelalte proiecte de lege. Şi noi, prin celelalte duă comisii, să ne apucăm să finalizăm, în sfârşit, Legea Statutului minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

Drept la replică!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta, tot la explicarea votului.

Domnule deputat Paveliu, la procedură, după explicarea votului.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ce ne priveşte, am fost consecvenţi, am votat legea şi raportul iniţial. Inconsecvenţa cred că provine tot de la membrii Partidului Democrat şi chiar că nu îi înţeleg. Sigur, eu ştiu că ei "dau din călcâie" cum sună comanda de la Cotroceni, dar, chiar, nu există explicaţie, pentru că membrii Comisiei pentru învăţământ din Partidul Democrat, oameni rezonabili şi responsabili, s-au abţinut de la vot, doar ca să nu fie împotriva cererii de reexaminare, a preşedintelui.

Aşa cum am spus, preşedintele a fost sfătuit prost. Eu ştiu că Elena Udrea a plecat mai demult de la Cotroceni, probabil, mai trece câteodată pe acolo şi mai dă sfaturi "înţelepte".

Aşa încât am explicat şi în Comisia pentru învăţământ, nu puteam restitui în totalitate întreg patrimoniul fundaţiilor care au dobândit bunuri imobile, pentru simplul şi elementarul motiv că procesul de învăţământ a beneficiat din partea statului de facilităţi enorme din punct de vedere fiscal. Or, a dobândi aceste bunuri prin obţinerea unor facilităţi fiscale, pentru că făceau învăţământ, şi, după aceea, să le transferăm în proprietate privată, să facă cârciumi, este un lucru inadmisibil.

Şi, de aceea am spus, se întoarce patrimoniul acolo, cu condiţia folosirii lui în continuare în scopuri educaţionale. Aceasta este esenţa problemei şi de aceea a fost un consens, ca să nu-i zic unanimitate, în Comisia pentru învăţământ. Care, ulterior, din păcate, a fost deturnat, ştiţi dumneavoastră cum.

Oricum, repet, am fost consecvenţi, vom vota această lege, din raţiunile pe care le-am expus.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Dar să ştiţi că aţi votat-o deja. (Aplauze.)

Domnule Tabără, doreaţi un drept la replică, înţeleg? Şi doamna deputat Vasilescu.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

De obicei, nu ies cu drepturi la replică, dar mi se pare absolut anormal ca proiecte de lege care sunt analizate cu responsabilitate să fie trecute într-o luptă politică absolut anapoda. Eu cred că atunci când vine un punct de vedere al Preşedinţiei legat de o lege trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra lui şi să-l analizăm corect. Şi nu cred că aici s-a pus problema de a fi partizanii preşedintelui sau partizanii nu ştiu cărei viziuni din proiectele de lege, ci a fost o tratare foarte serioasă a ceea ce venea de la Preşedinţia României, care este o instituţie a statului şi constituţională.

O altă problemă. Eu nu cred că problema aceasta a restituirilor de proprietate trebuie pusă în felul în care a fost pusă de la acest microfon. Din păcate, noi am restituit întreprinderi mari, în care bugetul a fost prezent, efectiv, fără mari eforturi, şi le-am privatizat, fără nici un fel de reţinere. De ce, atunci, sistemul aceasta de învăţământ privat să nu fie dezvoltat, în sensul în care se dezvoltă de fapt proprietatea, pentru a susţine procesul de învăţământ şi de educaţie?

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu. Şi, după aceea, intervenţiile pe procedură.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Domnul Márton Árpád, uitând că astăzi am votat o lege a UDMR-ului, în defavoarea majorităţii, cu promisiunea că va veni o altă lege care să reglementeze aceleaşi drepturi pentru majoritate, mi-a spus că şi-a dat un vot şi că ar fi bine ca şi noi să dăm la schimb un alt vot ş.a.m.d. Vroiam doar atât să întreb, unde pot să depun o plângere pentru şantaj?

Vă mulţumesc.

Voci din sală:

La D.N.A.!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Pe procedură, domnul deputat Paveliu.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule preşedinte,

Am vrut să iau cuvântul de la microfon, să vă semnalez, nenecesare, de fapt, încălcări ale procedurilor şi ale regulamentelor.

În primul rând, vreau să vă întreb dacă intervenţia pe procedură trebuie să se facă neapărat după ce fiecare coleg îşi exprimă punctul de vedere asupra votului? Eu cred că nu. Dar, probabil că, dacă eram din Opoziţie, m-aţi fi tratat cu un alt respect.

În al doilea rând, vreau să vă spun că nu aţi numărat şi voturile care au fost împotrivă sau s-au abţinut la proiectul care viza art. 129 din Legea nr. 128, retrimisă de preşedinte. Din punctul meu de vedere, aţi trecut peste acest vot.

Şi eu vă semnalez, şi pentru stenogramă, că, dacă puteţi să menţionaţi câte voturi au fost pentru şi câte s-au abţinut - eu n-am apucat să votez, pentru că n-aţi mai cerut acest lucru -, cred că o să realizaţi că, de fapt, acest vot nu a fost dat.

Şi nu în ultimul rând, pentru că s-a votat cu mâna, mi se pare inacceptabil, când faceţi o asemenea abatere de la procedură, să avem doi secretari, care sunt amândoi din partea Puterii. Dacă ar fi acceptabil, măcar, nu ar trebui să facem nici un fel de abateri de la procedură.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Trebuie să fac două precizări, drept la replică, în mod evident, şi să-mi exprim şi eu mulţumirea.

Deci, în primul rând, mulţumesc tuturor celor care au votat acel proiect de lege ai cărui iniţiatori au fost grupurile parlamentare al minorităţilor naţionale şi UDMR. Vă mulţumesc, inclusiv pentru Partidul România Mare.

În al doilea rând, trebuie să precizez că eu nu am avut nici o intenţie de a şantaja pe cineva, numai am accentuat că noi am fost înţelegători, pentru că am dorit să fie aceste două proiecte de lege, şi am atras doar atenţia asupra acestui lucru. Atâta tot. Şi vă mulţumesc.

Şi am mai dat şi o soluţie, posibilă, pentru ca acea comisie, destul de importantă, pentru învăţământ, să aibă posibilitatea să lucreze la celelalte legi. Pentru că se pare că noi, prin Statutul mininorităţilor naţionale, blocăm această activitate. Atâta tot, nici o intenţie de şantaj din partea mea.

Vă mulţumesc, încă o dată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ungureanu, pe procedură.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o chestiune, într-adevăr, de procedură, că nu am înţeles de ce a trebuit să votăm cu mâna sus, având cartelele şi aparatura pe care am dat bani.

Şi, în plus, aşa cum a susţinut şi domnul Paveliu, eu nu ştiu la care capitol o să mă treceţi, pentru că am fost de acord cu legea, dar nu sunt de acord cu o prevedere absolut neconstituţională, cea care a făcut obiectul cererii de reexaminare.

Ca atare, înţeleg rapiditatea, dar nu sunt de acord cu ea, atunci când punem în discuţie lucruri esenţiale. Şi eu nu m-am regăsit, dacă eram la votul electronic, puteam fi catalogat că am votat într-un anume fel: n-am apucat să votez nici împotrivă, nici pentru. Pentru că, repet, nu pot să înţeleg cum pot să votez o lege bună în ansamblul ei, dar care are o prevedere neconstituţională, care atentează la dreptul de proprietate, inalienabil, al unei persoane juridice sau fizice.

Şi îi mai rog pe cei care s-au gândit la eventualitatea unui Parlament cu o singură Cameră, ce vom face dacă se adopta această prevedere şi scăpa legea şi nu o mai puteam repara în cealaltă? Vă rog să gândiţi puţin la asta.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,55.