Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari, şi, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei deputaţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 203; sunt absenţi 127, din care 30 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 5 martie, marţi, 6 martie şi joi, 8 martie 2007; programul de lucru pentru perioada 5 - 10 martie 2007; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 26 februarie - 5 martie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi de astăzi, prezentându-vă o Informare din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială cu privire la Convenţia muncii maritime, 2006, adoptată la Conferinţa Internaţională a Muncii, cu ocazia celei de-a 94-a sesiuni.

Domnul deputat Mocanu, vă rog frumos.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezenta, Comisia pentru muncă şi protecţie socială aduce la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor că, prin adresa nr.176/26.02.2007, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială în vederea îndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaţilor, Convenţia muncii maritime 2006, adoptată de Conferinţa Internaţională a Muncii cu ocazia celei de-a 94-a sesiuni, ce a avut loc la Geneva în februarie 2006.

Precizăm că în conformitate cu prevederile art.19 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, guvernele statelor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii au obligaţia de a supune autorităţilor naţionale competente, în termen de un an de la închiderea sesiunii, normele internaţionale ale muncii adoptate de Conferinţa Internaţională a Muncii.

Drept urmare, informăm plenul Camerei Deputaţilor de acest document, care se găseşte la comisie, unde poate fi consultat de către toţi cei interesaţi.

Actul supunerii instrumentelor internaţionale ale muncii, al autorităţii naţionale competente va fi notificat ulterior Biroului Internaţional al Muncii de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, aceste informaţii urmând a fi incluse în raportul întocmit de Biroul Internaţional al Muncii, care va fi prezentat Conferinţei Internaţionale a Muncii în anul 2007.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La pct.4 avem Propunere Legislativă privind unele măsuri de stimulare şi dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor.

Lege organică.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Am solicitat, în numele comisiei, modificarea termenului constituţional de la 45 la 60 de zile.

Legea este destul de amplă şi de importantă şi trebuie să-i acordăm atenţia cuvenită.

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere complexitatea acestei propuneri legislative, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru modificarea termenului de la 45 la 60 de zile? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Laleşti, judeţul Vaslui, prin reorganizarea comunei Puieşti.

Lege organică.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa senatorilor şi deputaţilor de Vaslui, aparţinând întregului spectru politic, nu are conotaţii de palmares, ci este expresia unei necesităţi stringente.

Aşa cum rezultă şi din expunerea de motive, comuna Puieşti are un ridicat indice de dispersie, şi demografică şi topografică: 5.074 de locuitori trăiesc în 13 sate, a căror suprafaţă însumată depăşeşte 12.000 ha. Adăugaţi precaritatea drumurilor, a resurselor existenţiale şi, mai ales, dorinţa exprimată sub diferite forme, inclusiv prin referendum, de a apropia administraţia publică locală de cetăţean, şi la modul propriu, şi la modul decizional.

În acest context, reînfiinţarea comunei Laleşti prin reorganizarea actualei comune Puieşti este un act reparatoriu, dar şi unul care oferă o perspectivă mult aşteptată şi bazată pe implicarea mai substanţială a cetăţenilor în gestionarea propriei lor existenţe.

Sunt convins că aţi parcurs propunerea legislativă, aţi identificat corect utilitatea demersului nostru şi îl veţi susţine prin vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia propune, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea ministerului, vă rog.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă, pentru faptul că există o barieră legislativă care nu a fost depăşită.

Semnalăm faptul că, în conformitate cu art.5¹ din Legea nr.351 privind amenajarea teritoriului, era obligatoriu ca la referendumul făcut în unitatea administrativ-teritorială respectivă să se facă şi delimitarea şi marcarea teritorială, în baza unui plan cadastral întocmit de iniţiator şi avizat de Oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară.

Precizez că această prevedere este imperativă şi că acest lucru nu se regăseşte în documentele prezentate.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Sigur, sesizarea făcută de domnul secretar de stat este corectă. La timpul când a fost emis punctul de vedere al Guvernului nu existau aceste documente. În timpul procesului de dezbatere la comisie au fost aduse aceste documente de către iniţiator.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea amendamentelor, aşa cum au fost propuse ele de către comisie şi de către iniţiatorii lor.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.1. Dacă sunt obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.2. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.3. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.4. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.5. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.6. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.7. Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Legea rămâne pentru votul final de la şedinţa de marţi.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond?

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandru Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul susţine iniţiativa legislativă. Aş vrea, însă, pe raportul comisiei să fac din capul locului o observaţie cu privire la existenţa unei erori materiale la amendamente admise: la pct.2, la art.17 alin.(2) este o greşeală gramaticală. Se spune aşa: "Autoritatea teritorială de ordine publică este constituită din directorul general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sau inspectorul şefului al Inspectoratului ...", ceea ce este o greşeală. "...inspectorul-şef al Inspectoratului ...".

Deci, cu rugămintea să luaţi act de această eroare materială, în rest sunt de acord şi cu amendamentele şi cu proiectul în sine.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere că nu are cine să susţină punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, îl rediscutăm la sfârşitul şedinţei.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul preşedinte Sergiu Andon, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am să încep cu obiectul de reglementare: este vorba de o modificare adusă Legii nr.161/2003, care urmăreşte - aşa cum au arătat iniţiatorii în expunerea de motive - să actualizeze această lege care asigură transparenţa şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţilor, cu realităţi noi din domeniul bancar, unde, după cum ştim, sectorul etatizat s-a restrâns la maximum, băncile comerciale având alt interes şi alte mecanisme, mai puţin rigide, de urmărire, de analiză a documentaţiei pentru acordarea de credite şi de urmărire a disciplinei folosirii creditelor.

De aceea, iniţiatorii au venit şi au propus o dezincriminare care, în opinia dumnealor, actualizează, cum spuneam, reglementarea penală cu realităţile noi.

Noi suntem primă Cameră sesizată.

Am beneficiat de avizul favorabil, comisia a beneficiat de avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, al Consiliului Legislativ.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei.

Proiectul a fost analizat în şedinţa din 28 februarie, în cvorum legal.

Vă rog să mă scuzaţi, revin. Din cauza inversării ordinii de zi, sau mai bine-zis schimbării în şedinţa Biroului permanent de astăzi, observ că s-au trecut în faţă alte proiecte.

Şi permiteţi-mi, domnule preşedinte, să revin asupra raportului. Recapitulam din memorie, în timp ce urmăream textul, de fapt, raportul la un alt PL, care a fost pe prima poziţie la noi. Aici este vorba, într-adevăr, de Legea nr.161/2003, dar se vine cu o iniţiativă mai severă, în sensul abrogării posibilităţii unei categorii importante de demnitari publici, în primul rând miniştri, de a face parte din consiliile de administraţie ale entităţilor economice proprietate de stat, din consiliu de administraţie.

În rest, raportul meu este exact, adică: suntem primă Cameră sesizată; avizele favorabile amintite sunt cele de care am vorbit; Guvernul are, într-adevăr, opinie negativă; noi am dezbătut-o în 28 februarie, în prezenţa iniţiatorului, senatorul Marinescu; s-au făcut o serie de amendamente care figurează în anexa la prezentul raport. Cu majoritate de voturi, în cvorum legal, comisia propune adoptarea proiectului de lege.

El face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole, pe amendamente.

Titlul legii. Există obiecţii, observaţii? Nu există.

Adoptat.

Art.1. Obiecţii, observaţii? Nu există.

Adoptat.

Legea rămâne pentru procedura de vot final.

Reexaminarea la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea literelor b) şi c) ale art.10 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul preşedinte Sergiu Andon, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ne aflăm în faţa unei reexaminări a Legii pentru modificarea literelor b) şi c) ale art.10 din Legea nr.78/2000, aceeaşi de fapt la care mă referisem şi anterior.

Prin această lege care a trecut, a fost adoptată la un prim ciclu legislativ de către Parlament, de către cele două Camere; s-au dezincriminat, cum spuneam în raportul oral anterior, câteva fapte, de fapt una cu mai multe ipostaze din domeniul creditării bancare. N-am să reiau ideile, le-am spus deja adineauri.

S-a urmărit eliminarea sintagmei "normele de creditare" din cuprinsul lit.b) al art.10. Legat de această opţiune a Parlamentului, ca şi de opţiunea ca, prin modificările aduse lit.c) din art.10, Preşedintele României consideră că dezincriminarea este o măsură excesivă, faptele respective urmând a rămâne în continuare asimilate actelor de corupţie.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei, comisia a reluat dezbaterile asupra proiectului, în şedinţa din 21 februarie 2007, în prezenţa reprezentantului Ministerului Justiţiei, la nivel de secretar de stat, precum şi în prezenţa preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor, domnul Radu Gheţea.

Au fost prezenţi 16 deputaţi, deci cvorum complet.

În urma dezbaterilor, cu 12 voturi pentru şi 4 împotrivă, comisia a hotărât să spună plenului Camerei proiectul de lege în forma adoptată de Senat, cu un singur amendament respins, care este redat în anexa la raport, raportul difuzat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea ministerului? Da, vă rog.

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Punctul de vedere comunicat Guvernului, şi de fapt preluat în cererea de reexaminare se axează pe faptul că inserarea acestor infracţiuni în Legea nr.78 pun accentul pe faptul că nu în orice condiţii cineva se face vinovat de aceste infracţiuni, ci numai în situaţia în care aceste încălcări se fac în scopul de a se obţine un folos pentru sine sau altul.

Dacă în cererea de reexaminare accentul s-a pus pe argumentul unei practici neunitare în interpretarea încălcării normelor de creditare, aspect care poate fi discutabil şi fiecare are convingerea lui în ce măsură într-adevăr trebuie să fie o infracţiune, în schimb, în ceea ce priveşte scoaterea din formula pe care o are cealaltă infracţiune, respectiv schimbarea destinaţiei creditelor, acolo există un mare semn de întrebare.

La Senat, s-a receptat de către Comisia juridică, care ar fi riscul în această situaţie, şi anume: este vorba de creditele care sunt rambursate din fonduri publice, şi aici este accentul.

Dacă eu aş schimba destinaţia unui credit, ca persoană fizică sau juridică, oricum din sectorul privat, şi cumpăr un frigider, deşi creditul l-am cerut pentru un televizor, sigur că riscuri nu sunt, pentru că nu ştiu în ce măsură sunt producătoare de consecinţe juridice.

Dar, dacă rambursarea se face din fonduri publice, şi nu este totuna dacă destinaţia creditului este pentru construcţia unui spital, dar eu renunţ la spital şi construiesc, de pildă, o discotecă, mă întreb, chiar dacă el ar fi de interes public, trebuie să fie într-adevăr această încălcare neprevăzută de către legea penală, mai ales dacă, şi aici este din nou accentul, acest lucru se face cu scopul de a beneficia de un folos, fie persoana care a acordat acel credit, fie pentru o altă persoană care are interes în cauză.

De aceea, noi ne menţinem punctul de vedere şi susţinem cererea de reexaminare, cel puţin sub aspectul de a se insera să nu se schimbe destinaţia creditului atunci când rambursarea se face din bani publici.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Iordache Florin, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În forma venită de la Senat se păstrează ceea ce a precizat doamna secretar de stat. Şi, mai mult, normele de creditare sunt atributul fiecărui consiliu de administraţie al fiecărei bănci.

De aceea, observaţiile pe care le-a avut doamna secretar de stat au fost preluate de către Senat, iar noi, iniţiatorii, în forma venită de la Senat, am păstrat aceste observaţii, fără a se putea fi schimbată destinaţia creditelor.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Observaţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

Articol unic. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pe cale de consecinţă, fiind adoptat articolul unic, amendamentul respins nefiind susţinut de autori, şi fiind adoptat articolul unic în forma anterioară, nu se mai supune la vot fiind contrar la ceea ce am adoptat acum câteva secunde.

Legea rămâne pentru votul final.

Vă mulţumesc.

Reexaminarea dispoziţiilor art.II alin.1) şi 3) din Legea nr.249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, declarate ca neconstituţionale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.61/18 ianuarie 2007.

Potrivit Regulamentului, Camera Deputaţilor examinează cererea de reexaminare în urma unui raport făcut de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă reamintesc că s-a mai întors o dată la această comisie pentru raport suplimentar.

Rog preşedintele comisiei, pe domnul Sergiu Andon, să prezinte raportul suplimentar.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să prezint esenţa lui şi totodată să marchez elementele noi pe care le aduce în urma reexaminării.

Îmi permit să amintesc faptul că s-a cerut raportul suplimentar, pornindu-se de la un incident noţional, şi anume: comisia, analizând decizia Curţii Constituţionale, a avut de soluţionat, pe de o parte, acordarea textului şi adaptarea lui în funcţie de criticile aduse prin decizia Curţii Constituţionale; pe de altă parte, de a soluţiona problemele mai largi de neconstituţionalitate, care se observau, tot în sensul criticilor Curţii, fără să fie menţionate, nominalizate ca atare. Curtea s-a referit punctual, dar lumina de neconstituţionalitate pe care au prezentat-o se răsfrângea asupra unor aspecte ceva mai largi şi, în sfârşit, să ţină seama de nevoile practice şi de stabilitatea unor raporturi juridice deja create, şi să dea posibilitatea unei aplicări coerente a legii astfel ajustate.

Pentru aceasta comisia propusese, încă din faza primului raport, o propunere de modificare a art.II al Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, despre care este vorba.

În plen, critica a vizat în principal natura juridică a acestei propuneri. Iarăşi, vă rog să mă scuzaţi că amintesc, principala discuţie a fost între ideea dacă-i iniţiativă legislativă sau amendament şi cine poate să fie subiectul unei asemenea propuneri de modificare; dacă poate să fie comisia, ca şi o structură nemenţionată în nicio reglementare ca fiind autoare de propuneri legislative.

Aşa fiind, la reexaminare, cu receptivitate şi seriozitate, zic eu, comisia a rezolvat imperfecţiunile relevate în plen la dezbaterea raportului anterior, aducând următoarele două elemente noi.

În primul rând, avem autori ai propunerii legislative, şi cu aceasta ne încadrăm între izvoarele de iniţiativă legislativă prevăzute de Constituţie (este vorba de domnul deputat George Băeşu, membru al comisiei, şi de un număr de alţi 11 deputaţi, membri ai comisiei). Ei se înfăţişează în faţa dumneavoastră cu propunerea de modificare.

În al doilea rând, şi mi se pare la fel de important, semnalăm că există precedent şi existând precedent, putem fi mai siguri acum că nu greşim.

Precedentul a privit reexaminarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 art.4 alin.(3), care la rândul lui a fost declarat neconstituţional în Decizia nr.647/2006. Cu prilejul reexaminării am urmat aceeaşi procedură.

Aşa fiind, cu completările arătate, noi însoţim raportul suplimentar, ca şi prima dată, cu propunerea de lege pentru modificarea art.II, care este anexată, având ca autori domnii deputaţi pe care i-am menţionat, şi făcând o ultimă precizare, că legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Dezbaterea pe articole, înscrieri la cuvânt.

Asupra titlului dacă sunt observaţii?

Vă rog, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că aş vrea să ridic aici o problemă de procedură, în primul rând vreau să spun: am discutat în şedinţa trecută acest proiect de lege; văd că este o grabă foarte mare de a se adopta.

Asta nu cred că ne dă dreptul să încălcăm procedura. Eu sunt de acord că există posibilitatea modificării sau punerii de acord a legii, a punctelor declarate neconstituţionale printr-un proiect de lege. Dar, dacă este proiect de lege, proiectul de lege se adoptă după o procedură. Trebuie adoptat de ambele Camere, trebuie trecut pe la Consiliul Legislativ, trebuie să urmeze procedura strictă a unui proiect de lege.

Ca urmare, nu cred că Comisia juridică se poate autosesiza cu un proiect de lege pe care îl face pe picior, în Comisia juridică, şi vine şi-l prezintă plenului. Există o primă Cameră sesizată, la fiecare proiect de lege, indiferent că este de modificare sau nu, mai mult, aceasta este o lege organică, în care, ca prima Cameră sesizată, competenţa de judecată, de aprobare sau de respingere, revine Senatului.

Ca urmare, acest proiect de lege ar fi trebuit şi trebuie, cred eu, să fie supus întâi dezbaterii Senatului, după care, în procedură pentru Cameră decizională, să fie dezbătut în plenul Camerei.

În consecinţă, vă rog, domnule preşedinte, să-l respingeţi sau să retrimitem la comisie, pentru reluarea procedurii regulamentare de adoptare a unui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă rog, domnule Petre Ungureanu.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vorbim, deşi n-ar trebui, pentru că nu avem, nu? "n-avem lege şi n-avem ţară", n-avem comisie şi de aceea, probabil, nu ne băgaţi în seamă şi nu vă aplecaţi privirea asupra noastră. Însă, dincolo de faptul că nu mai facem parte din Comisia juridică, asta nu ne face să nu gândim şi, mai ales, să nu examinăm. De aceea, susţin punctul de vedere al colegului Ştirbeţ, care spunea că procedura de legiferare este încălcată flagrant, şi v-am recomanda, v-am ruga să dispuneţi să se întoarcă la comisie proiectul şi să se reia procedura aşa cum prevede art. 76 din Constituţie. Dar, dincolo de asta, sigur, veţi aprecia şi, în funcţie de vot, având în vedere larga majoritate de care dispune Camera, veţi proceda în consecinţă.

Însă, mă văd nevoit să mă întreb, dacă veţi hotărî că membrii comisiei sunt iniţiatori, şi au făcut această modificare, în ce sens se ţine cont de decizia sau de spiritul (nu vorbesc de litera) deciziei Curţii Constituţionale?

Propunerea nu face decât să o retrimită la Curtea Constituţională, cu prima ocazie când va fi "agăţată" de cineva, în sensul plângerii la Curtea Constituţională.

Deci, Curtea Constituţională s-a pronunţat o dată, noi, conform legii, trebuie să refacem textul de lege sau să-l lăsăm aşa, iar, ca să-i învăţăm minte pe judecătorii Curţii Constituţionale, o mai dăm o dată "pe rever", cu gândul că, poate, se va învrednici cineva să vadă că este tot neconstituţională şi modificarea.

De aceea, vă rog să găsim formula: ori o lăsăm aşa, şi atunci, nu intră în vigoare, aşa cum spune decizia Curţii Constituţionale, sau, dacă o trimitem, măcar o modificăm, să nu o mai facem şi pe aceasta neconstituţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă vreţi să-mi precizaţi, vă rog, la ce vă refereaţi, când aţi invocat art. 76 din Constituţie?

Domnul Petre Ungureanu:

Mă refeream la art. 76, că acolo sunt descrise pe larg modalităţile în care se adoptă legile şi hotărârile, atât. Şi noi credem, aşa cum a spus şi domnul Ştirbeţ, că este nevoie de o legiferare, cu toţi paşii necesari după Constituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să nu vă supăraţi, nu vreau să dialoghez cu dumneavoastră, dar la art. 76 nu am găsit decât faptul că legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră, iar la legile organice, hotărârile organice, se adoptă cu votul majorităţii membrilor din fiecare Cameră. Şi nu am înţeles că aţi fi solicitat apelul nominal sau contestat cvorumul. Vă rog frumos.

Domnul Petre Ungureanu:

Ucenicia la Comisia juridică văd că v-a folosit, aţi prins exact esenţa a ceea ce eu am vrut să spun, deci e vorba de proiecte de lege care, ele, trebuie să urmeze procedura obişnuită pentru legiferare: primă Cameră sesizată, a doua Cameră sesizată, Cameră decizională. Sigur, eu am spus-o doar generic, dumneavoastră aţi prins esenţa şi vă mulţumesc, sunt fericit că m-aţi înţeles.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am înţeles, deci, e vorba de art. 75.

Da, domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe marginea cererii formulate, în multe cuvinte şi cu multe considerente, inclusiv de organizare a Camerei, care nu privesc cazul, deci, cererii de retrimitere la comisie, vă rugăm să respingeţi această cerere, desigur, cu bunăvoinţă faţă de colegii noştri, care au adus şi aduc în continuare o contribuţie la atenţia procesului legiferator, pentru care le mulţumim şi îi vom asculta în continuare cu răbdare şi cu interes. Dar, de data aceasta, dumnealor fac o face confuzie, nu se poate face o identitate între procedura legislativă obişnuită, care porneşte de la o idee legislativă a cuiva, transformată în iniţiativă legislativă ş.a.m.d., până la naşterea legii, şi procedura reexaminării, la cererea Preşedintelui României sau un caz de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, care este o altă procedură constituţională.

Metaforic, pentru înţelesul şi al colegilor care au manifestat această grijă, aici ne aflăm în faţa unui organism viu, crescut¸ cu identitate, adult şi care, la un moment dat, se descoperă că suferă de o boală, boală pe care noi suntem competenţi să o vindecăm să o îndreptăm. Nu se poate pretinde că procedura reexaminării presupune începerea întregii filiere legislative.

Fie şi pentru aceste două motive: unu, că aici ne aflăm în faţa unei legi care deja a exprimat voinţa legiuitorului, cu o imperfecţiune, e altceva, şi, în al doilea rând, pentru că, per a contrario, cum le place colegilor mei antevorbitori să zicem, noi, juriştii (şi logicienii, nu numai juriştii), ar însemna să lăsăm fără conţinut procedura reexaminării, ceea ce este un nonsens, ar vida de sens, cum spuneam, înseşi articolele care o reglementează.

Ce să mai vorbim de termene? Distinsul prim antevorbitor a folosit chiar cuvântul "grabă", că "nu înţelege de ce atâta grabă", păi însăşi graba face parte din procedura reexaminării, de vreme ce avem un ecart de timp riguros stabilit pentru această îndreptate.

Deci e o altă situaţie, vă rugăm să nu o retrimiteţi la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că e foarte greu să vorbesc după distinsul preşedinte al Comisiei juridice, suntem de acord ca acest proiect să nu fie retrimis la comisie, însă vreau să evidenţiez faptul că noi mai avem un precedent, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine, domnule preşedinte, care s-a creat în Senat. Acolo s-a rezolvat problema altfel, s-a mers pe varianta amendamentelor şi nu pe varianta unui alt proiect de lege.

Grupul parlamentar PC consideră că şi această variantă este corectă şi o vom susţine. Însă nici varianta Senatului nu a fost contestată niciodată.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea (de la tribună):

Susţin şi eu ceea ce a spus domnul preşedinte al Comisiei juridice, că ne aflăm deja în faza unei altfel de proceduri, şi nu de legiferare obişnuită, graba este subliniată chiar de termenul de 45 de zile în care trebuie să rezolvăm situaţia de punere de acord cu prevederile Constituţiei din ambele Camere (deci, termenul nu se mai referă la o singură Cameră, ci la două Camere).

Dar, pe de altă parte, tot la dezbateri generale, aş dori să subliniez că există şi o neconcordanţă aici, se vorbeşte în expunerea de motive de modificarea art. II alin. (1) şi alin. (3), iar în text se uită, după aceea, în titlu, să se vorbească de alin. (1), care este singurul modificat, alin. (3) nu discutăm despre el, pentru că rămâne, aşa cum a zis Curtea, "neconstituţional", iar la alin. (2) nu suntem practic sesizaţi, pentru că, în conformitate cu art. 147, trebuie să punem de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Or, după cum am observat, art. II alin. (2) nu a fost declarat neconstituţional, deci asupra lui nu avem ce să ne pronunţăm.

În ceea ce priveşte dorinţa colegilor noştri, de a nu ne grăbi, le învederez faptul că, dacă mai lungim mult povestea aceasta, termenul de 45 de zile va expira, ţineţi cont că mai trebuie să treacă şi pe la Senat, care este Cameră decizională. Şi, în aceste condiţii, practic, art. II alin. (1) va dispărea complet.

Modificarea art. II alin. (1) s-a făcut pentru faptul că a rămas art. II alin. (2) nemodificat şi pentru a putea să-l punem în concordanţă cu acesta, pentru că acesta vorbea de nişte termene prevăzute la alin. (1), termene care, dacă alin. (1) nu ar mai exista, nu am avea la ce să ne referim. Şi, de asemenea, tot în alin. (2), este vorba de publicarea de către secretarul general al judeţului a unor declaraţii, care, dacă nu ar mai exista alin. (1), nu ar avea practic ce să publice.

Deci, pentru punerea în acord cu acestea, plus pentru punerea în acord a alin. (1) cu Constituţia, grupul nostru parlamentar susţine raportul, aşa cum a fost dezbătut şi aprobat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Vă rog, domnule Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Am vrut întâi să intervin pe procedură, dar, în urma intervenţiei dumneavoastră şi a colegului Petru Călian, renunţ să o mai fac, pentru că tot ce era de spus s-a spus.

Îmi rămâne numai să anunţ că Grupul PRM susţine raportul Comisiei juridice, exact în forma care a fost prezentată de domnul preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun.

Deci, atunci, voi supune votului dumneavoastră...

Voci din sală:

Mai sunt doritori să vorbească!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog frumos. Scuzaţi, aveţi cuvântul.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că declaraţiile pe propria răspundere s-au dat şi au fost publicate în monitoarele oficiale ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti din luna august 2006. Noi doar la acelea facem referire.

De aceea, după părerea mea, o prevedere prin care spunem că aleşii locali care îşi schimbă apartenenţa politică sunt obligaţi să-şi publice aceasta în termen de 15 zile nu mai are sens, în acest moment.

În altă ordine de idei, în această săptămână, pe ordinea de zi a celor două comisii mai există un proiect de lege, o propunere legislativă cu acelaşi obiect.

De aceea, insist, pentru că ar fi o ruşine pentru noi, pentru Parlament, ca, încă o dată, Curtea Constituţională să descopere că s-a greşit ceva, să retrimitem această lege la comisie şi să o rediscutăm împreună cu acea propunere legislativă, în această săptămână, şi să venim cu o formă corectă în faţa dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu interveneam, tot pe procedură vreau să spun ceva aici, domnul preşedinte al Comisiei juridice vorbea de reexaminare. Noi nu ne aflăm în situaţia reexaminării unei legi, reexaminarea unui proiect de lege sau a unei legi adoptate se face până la promulgarea ei şi publicarea în Monitorul Oficial. Aici e vorba de altă procedură, care nu ţine seama de procedura reexaminării, este o procedură care trebuie urmată ca la oricare proiect de lege. Ca urmare, întâi trebuie sesizat Biroul primei Camere, după care să se meargă pe a doua Cameră ş.a.m.d. Nu cred că putem confunda reexaminarea cu această chestiune.

În al doilea rând, termenul de 45 de zile nu este restrictiv, în 45 de zile, dacă se decid, articolele declarate neconstituţionale sunt suspendate, dacă, în 45 de zile, nu se pun de acord, ele sunt anulate, nu se mai aplică, nu?

Ca urmare, nu suntem ţinuţi neapărat de termenul de 45 de zile şi cred că procedura strictă de adoptare a unui proiect de lege trebuie riguros aplicată şi în această situaţie.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc. Practic, aţi confirmat antevorbitorii, având în vedere că, după 45 de zile, articolul nu mai există deloc.

Domnul Mocanu, din partea PD. A renunţat.

Aş dori să fac o intervenţie, dar trebuie să cobor la tribună, mă scuzaţi.

Voci din sală:

Nu e nevoie, nu vă mai deranjaţi, domnule preşedinte, rămâneţi acolo, durează mai puţin!

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu acordul dumneavoastră şi la propunerea dumneavoastră, pentru economisirea de timp, îmi permit să vorbesc de aici.

Deci, mă adresez colegului de la PNL, spunându-i că termenul nou, de 15 zile, care se acordă pentru cei care îşi schimbă apartenenţa politică este nu termenul acela, din cele 45 de zile, ci este un termen, în cazul că după termenul acela, respectiv, şi de acum încolo, se mai schimbă apartenenţa politică.

Deci, în cadrul Comisiei juridice s-a înţeles că această lege trebuie să fie funcţională şi în prezent şi pe viitor. Or, altfel s-ar fi înţeles ca numai în cele 45 de zile să ai astfel de obligaţii şi la expirarea lor nu mai aici niciun fel de obligaţie, să-ţi dai declaraţii de apartenenţă politică, indiferent pe la câte partide te plimbi.

Or, scopul legii la care şi dumneavoastră aţi fost autor a fost tocmai interzicerea migraţiei, şi nu interzicerea migraţiei într-o anumită perioadă, de 45 de zile.

De altfel, vă puteţi exprima prin vot. Iar, altfel, vă învederez faptul că respingerea acestui raport, precum şi prelungirea termenului peste 45 de zile, va face ca alin. (1) să nu mai existe absolut deloc şi urmările nu sunt atât de spectaculoase.

Vă rog, domnule deputat, poftiţi.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă atrag cu respect atenţia că dumneavoastră creaţi practică, vorbind de la înalta tribună a Camerei, în calitate de preşedinte de şedinţă. Să ştiţi că nu numai stenogramele păstrează amintiri, dar oamenii, cei care ne văd, contează pe noi şi ei ştiu că ce se spune de la tribuna Camerei Deputaţilor este una, sigur, este lege sau Constituţie ce se spune de la tribuna de la care se conduce Camera.

De aceea, domnule preşedinte, nu întâmplător cred că de la Mehedinţi, unde sunt oameni importanţi şi oameni deştepţi, a plecat acea decizie care a sesizat Curtea Constituţională. Eu cred că noi trebuie să fim foarte atenţi cu vorbele, pentru că oamenii se întreabă, pe bună dreptate, cele câteva mii de aleşi se întreabă dacă după decizia Curţii Constituţionale... haideţi să reducem la absurd, să nu facem filosofie, dacă după decizia Curţii Constituţionale aleşii pot sau nu să migreze. Asta este tot.

Dumneavoastră, în ciuda deciziei Curţii Constituţionale, le-aţi spus, de la înalta tribună şi în calitate de preşedinte de şedinţă al Camerei, că pot migra. Or, lucrul acesta este neadevărat.

De aceea, Curtea ne spune foarte clar: "V-am declarat neconstituţional ceea ce aţi băgat o dată în lege greşit". Acum, noi ce facem? Am spus o dată că Măria este o femeie de moravuri uşoare, iar, după ce diriginta ne-a atras atenţia să folosim cuvinte frumoase, spunem: "Nu, Măria este femeie de moravuri uşoare!", am pus virgulă, dar nu am schimbat esenţa problemei.

De aceea, domnule preşedinte, ca să nu ne mai facem de râs, să nu încurcăm oamenii, pentru că oamenii stau cu ochii pe noi, ei cred că aici chiar se fac legi, iar eu nu pot să fiu de acord cu faptul că fiecare dintre noi poate să interpreteze cum vrea decizia Curţii Constituţionale. Ne place, nu ne place, trebuie să o respectăm!

De aceea, ca să nu greşim profund, eu vă rog să facem ceea ce s-a mai propus deja, să o trimitem la comisie şi acolo, sigur, până la urmă, prin vot, se va tranşa. Dar nu părerea preşedintelui de şedinţă poate să tranşeze o problemă care creează grave confuzii în societate.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea (de la tribună):

Îmi cer scuze dacă am cedat insistenţei colegilor care au spus să vorbesc de la prezidiu, ca să economisim timpul, văd că am prilejuit aici o dezbatere pe tema aceasta, nu o să se mai întâmple. Şi am coborât ca argumentaţiile mele să fie de la acelaşi nivel de înălţime ca şi ale dumneavoastră.

Aş vrea doar să vă învederez, domnule coleg şi, dacă aţi vrea, să fiţi puţin atent, art. II alin. (3) a fost declarat neconstituţional, pentru că este neconstituţional, încălcând art. 78 din Constituţie, în timp ce art. II alin. (1) a fost declarat neconstituţional pentru că este în strânsă legătură cu alin. (3) şi nu poate să fie disociat de acesta, nu pentru că el însuşi nu e constituţional, ci pentru că nu putea să fie disociat de alin. (3).

Cauza de neconstituţionalitate, şi anume alin. (3) dispărând, art. II alin. (1) nu este neconstituţional şi ar trebui invocat şi un motiv pentru care acest alineat este neconstituţional.

Din punctul nostru de vedere, al Partidului Social Democrat, ori cu acest articol, care spune să dai declaraţia, să o depui la secretar în 15 zile, sau fără acest articol, să ştiţi că nu este nicio deosebire în ceea ce priveşte Legea migraţiei. Observaţi că decizia Curţii nu anulează art. (9) lit. h¹) şi art. 15 alin. (2) lit. g¹) din Legea nr. 393, acestea sunt în vigoare. Şi acestea spun că se încetează de drept calitatea de ales local, primar, respectiv consilier, în condiţiile în care îţi pierzi calitatea de membru al partidului pe listele căruia ai fost ales.

Deci, să fie clar pentru toată lumea, art. 9 alin.(2) lit.h¹) şi art. 15 alin. (2) lit. g¹) sunt în vigoare, chiar şi după decizia Curţii, migraţia nu este "la liber" din acest moment. Vă rog frumos să vă uitaţi în Legea nr. 393, ceea ce a declarat ca neconstituţional Curtea este doar data la care aceste articole ar intra în vigoare. Alin. (3), declarat neconstituţional, se referea doar la dată, nu la faptul că acele articole ar fi neconstituţionale. Şi, dacă le-ar fi considerat neconstituţionale, fiind în legătură şi cu data în care intră, apoi, fiţi siguri că le-ar fi declarat şi pe acelea ca neconstituţionale.

Dacă nu vom vota niciun fel de modificare, vor intra în vigoare, ca şi toată legea, de la 30 iunie 2006, şi efectele sunt aceleaşi. Singura chestiune este că ar rămâne în suspans, că secretarul general ar trebui să publice nişte declaraţii pe care nu e nimeni obligat să i le dea. Şi, de asemenea, alin. (2), care este în vigoare, se referă la un termen care nu ai există, la alin. (1).

În ceea ce priveşte insistenţa dumneavoastră, este evidentă, şi atrag atenţia şi colegilor liberali, deci această lege a fost funcţională 45 de zile. Din ziua a 46-a, a mai fost cineva obligat, care migrează de la un partid la altul, să dea o declaraţie? Legea aceasta este temporar valabilă?

Pe cine interesează acum să migreze în continuare, fără a fi obligaţi să dea declaraţii, să migreze pe ascuns, ca să spunem aşa? Păi, principalul partid care doreşte chestiunea aceasta este noul partid înfiinţat, Partidul Liberal Democrat, care are de racolat primari de la Partidul Liberal. Deci, dacă Partidul Liberal acceptă chestiunea aceasta, nu are decât să nu voteze art. II alin. (1), legea are acelaşi efect, singura chestiune este că va putea să fi supus, Partidul Liberal, la racolări din partea Partidului Liberal Democrat. Pentru noi, Grupul PSD, este egal şi nu ne interesează acest subiect, este decizia Partidului Naţional Liberal, dacă vor susţine sau nu chestiunea aceasta.

Eu vă mulţumesc, luaţi aceasta ca un drept la replică, generat de colegul Ungureanu, care m-a invitat să vorbesc de la acelaşi nivel, şi, încă o dată, scuze pentru acest fapt.

(Revine la prezidiu.)

Domnul deputat Dragoş Ujeniuc. Vă rog.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Vă mulţumesc respectuos, domnule preşedinte.

Văd că se bate monedă pe o idee care este străină oricărei analize juridice, şi anume pe esenţa celor discutate aici. Adică, în esenţă, se discută despre faptul că, în prezent, migraţia politică este sau nu este posibilă.

În primul rând, vreau să vă spun, domnule preşedinte, dumneavoastră, care aţi făcut afirmaţia cu privire la unele maniere de a se racola membri într-un partid de la alt partid, este o manieră care deocamdată ne este străină, deocamdată, despre "racolări" nu puteţi vorbi decât dumneavoastră, PSD-ul, PNL-ul şi celelalte partide parlamentare.

În ceea ce priveşte intrarea în vigoare a legii, vreau să vă spun că, în întregul ei, Legea privind statutul aleşilor locali, astfel cum a fost modificată, adică modificarea, este suspendată prin efectul deciziei Curţii Constituţionale. Eu vă mărturisesc că am consultat profesori reputaţi în materie de drept administrativ şi care au afirmat, fără niciun fel de ezitare, că, în prezent, legea, în întregul ei, este suspendată. Adică, cele două alineate ale art. II, suspendate prin efectul deciziei Curţii Constituţionale, fac ca toate regulile privind aplicarea acelui articol care duce la pierderea calităţii de ales local odată cu plecarea din partidul pe listele căruia ai fost ales, deci, aplicarea acestui articol este suspendată.

Dacă sunt jurişti, cum cred şi despre dumneavoastră, domnule preşedinte, că, deşi nu sunteţi jurist, sunteţi un autodidact în materie, şi nu unul oarecare, unul priceput, orice jurist de bună credinţă înţelege că e vorba de abc-ul analizei juridice a acestei decizii a Curţii Constituţionale.

În esenţă, nu părerea mea, ca jurist de 30 şi ceva de ani, dar, după consultări cu reputaţi oameni în materie de drept administrativ, am ajuns la concluzia fermă că, actualmente, suspendate sunt dispoziţiile art. II alin. (1) şi (2), ceea ce face ca cei care migrează politic să nu-şi piardă calitatea, până la punerea de acord a legii cu dispoziţiile Curţii Constituţionale.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt intervenţii? Vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Cu tot respectul pentru abilităţile dumneavoastră în a mânui Constituţia României şi a ne-o prezenta aşa cum doriţi dumneavoastră, vreau să ne înţelegem foarte bine. Acele declaraţii pe propria răspundere, care, credeţi-mă, - a fost propunerea mea la momentul respectiv -, au fost nişte documente pe care le-am instituit doar din cauză că această lege nu am reuşit să o promulgăm la un început de mandat. Nu mai trebuie, de azi înainte, să existe declaraţii pe propria răspundere date de niciun ales local. Nu putem să instituim regimul declaraţiilor pe propria răspundere.

Conform propunerii dumneavoastră, din acest moment, un ales local care pleacă de la un partid la altul şi nu dă o declaraţie pe propria răspundere că a plecat, îşi pierde mandatul. Dar, dacă şi-o dă, nu şi-l pierde.

Aşa încât, eu chiar cred că normal ar trebui să picăm această lege, dar, dacă vreţi să n-o picăm, haideţi s-o retrimitem la comisie şi s-o facem aşa cum trebuie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Băeşu şi cred că e bine să încheiem şi să supunem la vot.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-am vrut să intervin. Am crezut că lucrurile sunt clare, dar, din păcate, ultimele două intervenţii, din punctul meu de vedere, au fost făcute doar din dorinţa de a face lucrurile mult mai dificil de înţeles şi poate a vă deruta pe dumneavoastră şi a crea un vot care să nu favorizeze adoptarea propunerii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În primul rând, colegul nostru, domnul deputat Ujeniuc, un reputat specialist în ştiinţa dreptului, a venit şi ne-a spus că, din punctul domniei sale de vedere şi al unor reputaţi specialişti al căror nume rămâne, deocamdată, secret, necunoscut, prin decizia Curţii Constituţionale a fost suspendată întreaga lege. Este un lucru flagrant în contradicţie cu litera Constituţiei, care spune că doar acele dispoziţii asupra cărora Curtea s-a pronunţat ca fiind neconstituţionale, sunt suspendate de drept. Iar orice altă interpretare cred că este făcută nu din necunoaştere, ci din dorinţa de a ne îngreuna nouă procesul înţelegerii.

Mai grav este faptul că un coleg de-al nostru de la Partidul Naţional Libera, vine şi ne spune că, în cazul în care un ales local îşi declară trecerea de la un partid la altul, nu mai este, potrivit modificărilor pe care le-am adus noi, sancţionat cu pierderea mandatului; un lucru total greşit.

Deci, aşa cum v-am explicat şi data trecută şi cum s-a făcut şi astăzi de către colegul meu Nicolicea, noi nu am venit cu modificarea primului alineat decât dintr-un simplu motiv - acela de a da o valoare şi alineatului următor, care vorbeşte despre o declaraţie pe care secretarul judeţului sau al localităţii respective are obligaţia de a o publica în Monitorul Oficial şi pe pagina de internet.

De aceea, stimaţi colegi, revin asupra a ceea ce v-am spus săptămâna trecută: noi, prin forma pe care am dat-o acum art.II, nu vrem decât să păstrăm valoarea iniţială a textului de lege, şi anume aceea de a opri, de îndată, migraţia aleşilor locali.

Vă mulţumesc mult şi vă rog să daţi credit Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi să adoptaţi textul pe care ea vi-l propune.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului P.R.M.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Este un proiect de lege foarte important, pe care Partidul România Mare l-a aşteptat timp de 16 ani. Şi asta pentru că am fost poate cel mai afectat partid de emigraţia politică.

N-aş vrea să revin la argumentele pe care le-aţi adus chiar dumneavoastră, sunt total de acord cu ele, dar aş vrea ca, într-adevăr, proiectul de lege să se întoarcă totuşi la comisie. Pentru că este foarte important ca să fim cu toţii de acord şi să iasă o variantă, poate şi în unanimitate, dacă vreţi, prin care să înfierăm cu toţii migraţia politică.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Propuneţi supunerea la vot, da?

Şi eu aş mai fi avut ceva de comentat, dar nu este cazul să mutăm discuţiile de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în plenul Camerei Deputaţilor. Vă învederez doar că, dacă vom vota împotriva acestui alineat, practic, înseamnă că suntem de acord cu decizia Curţii. Deci, vor dispărea alin.(1) şi alin.(3). Iar dacă vom fi de acord cu el, este o punere de acord, aşa cum a considerat comisia, cu prevederile constituţionale. În ambele variante, efectele sunt similare.

Deci, supun la vot ...

Voci din sală:

Cu cartela! Cu cartela!

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, dar atributul de retrimitere la comisie, după a doua şi a treia oară, nu-şi mai are nici un fel de rost.

Deci, supun la vot articolul unic, şi anume modificarea art.2 alin. (1) din Legea nr.249 pentru modificarea şi completarea Legii nr.493/2004 privind statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.554 din 27.VI.2006, se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art.II alin. (1) Orice schimbare privind apartenenţa politică a unui ales local se comunică de către acesta secretarului unităţii administrativ-teritoriale respective, în termen de 15 zile de la data producerii schimbării, prin declaraţie pe proprie răspundere. Alesul local care nu comunică schimbarea apartenenţei politice este incompatibil cu calitatea în care a fost ales."

Alin. (2) nu se supune la vot, fiind text în vigoare, şi nu text suspendat.

Vă rog, pe procedură.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte de şedinţă, insist, este voinţa a cel puţin patru grupuri parlamentare din Camera Deputaţilor, care v-au solicitat retrimiterea la comisie. Şi, dincolo de asta, apelez şi la experienţa dumneavoastră parlamentară, care sunt convins că vă va spune că, retrimisă la comisie, legea va ieşi într-o formulă acceptabilă.

Aşa că insist să supuneţi la vot retrimiterea la comisie a acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Pentru a nu se considera că vă obstrucţionez această idee, am să supun la vot retrimiterea la comisie, care va avea drept efect întârzierea peste termenul de 45 de zile şi este ca şi cum aţi fi votat anularea acestui alineat.

Deci, supun la vot retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog. (Rumoare, vociferări)

Voci din sală:

Cu cartelele! Cu cartelele!

Domnul Eugen Nicolicea:

Înţeleg că se susţine să se voteze prin vot electronic. Vă rog să pregătiţi cartelele electronice.

Vă rog să votaţi.

Cu 102 voturi pentru şi 45 împotrivă, se trimite la comisie; termen - două săptămâni.

Un jucător de şah se gândeşte şi la pasul 2 şi 3. O să vedeţi ce înseamnă peste două săptămâni şi în cât timp mai trece şi de Senat.

Am înţeles că şi-a făcut apariţia şi un reprezentant al comisiei şi putem să dezbatem şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea ministerului, a vorbit deja.

V-aş ruga, din partea comisiei. Domnul Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.17 alin. (2) din Legea nr.218/2002.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrări au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 18 voturi pentru, două împotrivă şi o abţinere.

În urma dezbaterii din şedinţa din 27 februarie 2007, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, cu modificări, a prezentei propuneri legislative. Este o modificare care ţine de o eroare materială în document, atât.

Vă mulţumim.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

La titlul legii, dacă există obiecţii, observaţii? Nu există. Adoptat.

Articolul unic.

Există obiecţii, observaţii? Nu există.

Adoptat.

Legea rămâne pentru votul final.

Vă mulţumesc.

Pct.12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr.244/2002

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea iniţiatorului, dacă există intervenţii? Vă rog.

Domnul Tőke István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Stimată Cameră,

Modificarea şi completarea Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr.244/2002 au fost necesare pentru următoarele considerente: eliminarea unor prevederi paralele din Legea nr.244 şi din regulamentele Uniunii Europene care de la data de 1 ianuarie sunt aplicate în mod obligatoriu de către România, ca stat membru; eliminarea din lege a unor termeni care creează confuzii asupra consumatorilor de produse vitivinicole; abrogarea din lege a dispoziţiilor referitoare la subprodusele vitivinicole care fac obiectul Regulamentului C.E. nr.1576/1989; eliminarea unor articole din lege având la bază Legea nr.268/2001 modificată şi completată ulterior, prin abrogarea fondului special "Dezvoltarea agriculturii româneşti"; completarea Legii nr.244/2002 cu unele prevederi privind registrul plantaţiilor viticole; declaraţia de producţie; declaraţia de defrişare a plantaţiilor viticole şi altele asemenea; carnetul de viticultor.

Legea de modificare şi completare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole asigură condiţiile tehnice şi organizatorice necesare bunei desfăşurări a campaniei viticole din 2006-2007, precum şi premisele necesare integrării sectorului vitivinicol românesc în cel european.

În concluzie, vă supunem adoptării proiectul de modificare a Legii nr.244/2002, cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ministerul a venit cu o motivaţie aici foarte completă. Mie nu-mi rămâne decât să vă spun că, în comisie, acest proiect de lege a fost dezbătut şi a fost votat, adoptat în unanimitate.

Propun plenului aceeaşi adoptare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am plăcerea de a vă anunţa că, la balcon, se află o delegaţie a Grupului parlamentar de prietenie Polonia-România, din Parlamentul Republicii Polone, condusă de preşedintele Grupului de prietenie, doamna Jadwiga Zakrewska. (Aaplauze.)

Vă urăm "Bine aţi venit în Parlamentul dumneavoastră!"

Ne permiteţi să ne reluăm lucrările.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu Timar:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Legea viei şi vinului este o lege foarte importantă pentru ţara românească, având în vedere potenţialul de care dispune pentru cultivarea acestei culturi şi, de ce nu, diversitatea de vinuri care se produc şi se comercializează.

Aş vrea, în schimb, să subliniez un aspect care trebuie să ne îngrijoreze.

În 1990, în România erau aproximativ 220 de mii de hectare de vie, din care vie nobilă - în jur de 185 de mii de hectare. La această dată, în România mai există 83-84 de mii de hectare. Vă daţi dumneavoastră seama unde am fost şi unde am ajuns.

De aceea, eu cred că într-adevăr este o lege bună, dar trebuie să luăm câteva măsuri pentru a redresa, într-adevăr, sectorul vitivinicol.

În primul rând, această cultură, fiind o cultură care necesită o investiţie mare, consider că într-adevăr, viţa-de-vie, cultura viţei-de-vie trebuie sprijinită. Şi, de ce nu, un aspect care nu se spune: trebuie să eliminăm de pe piaţă vinurile falsificate care, din păcate, există şi fac foarte mare rău, într-adevăr, celor care produc vinuri naturale. Este o problemă căreia noi, toţi, trebuie să-i acordăm atenţia cuvenită.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă rog. Domnul Popa, de la Grupul Partidului Conservator.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îi asigur pe colegii mei de la liberali că n-o să-i ţin prea mult cu poveştile.

Stimaţi colegi,

Aşa după cum spunea şi colegul meu Timar de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, după aplicarea Legii nr.18/1991 şi a legilor ulterioare care au modificat Legea nr.18/1991, în viticultură s-au produs nişte fenomene anormale: s-au defrişat zeci de mii de hectare în urma retrocedărilor, nu s-a pus nici un fel de accent pe grija care trebuie manifestată în domeniul viticulturii, aşa cum au procedat celelalte state. Şi ne-am trezit în această situaţie. Nu ştiu dacă cifrele sunt exacte, dar aproximativ aici ne aflăm în momentul de faţă.

Acest proiect de lege care vine astăzi să modifice recenta lege din 2002, nu face altceva decât să reglementeze, să disciplineze, dacă vreţi, comportamentul nostru faţă de acest sector extraordinar de important din punct de vedere economic pentru agricultură şi pentru România. Sigur că şi falsificarea de vinuri, şi falsificarea de soiuri, sau, eu ştiu, alte abateri de la lege se sancţionează foarte aspru.

Ce rol mai are acest proiect de lege de astăzi, care este supus atenţiei dumneavoastră?

În primul rând, se creează un cadru organizat şi de accesare a fondurilor europene, a condiţiilor care trebuie îndeplinite şi impuse, bineînţeles, şi de Uniunea Europeană, în aşa fel încât noi să ajungem la suprafaţa cu care ne-am înregistrat la Uniunea Europeană, de 250 de mii de hectare de viţă-de-vie pentru România.

Iată de ce, pentru aceste considerente, Partidul Conservator va vota pentru acest proiect de lege şi vă rog şi pe dumneavoastră să faceţi tot la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii, vă rog?

Domnul Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege. Este o lege binevenită. Am avut situaţii deosebite în zona noastră, la Cotnari, o zonă deosebită din punct de vedere viticol. Cotnariul a reuşit să se reabiliteze prin promoţia făcută prin toate canalele din mass-media şi, dacă vom da atenţia cuvenită acestui sector din activitatea care se desfăşoară în agricultură, vom avea multe beneficii, atât pe plan material, cât şi ca promovare a imaginii României în domeniu.

Noi vom susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă rog. Domnul Vasile Tabără. Valeriu, scuze!

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulţumesc foarte mult.

Nu vă iau mielul, pentru că am un frate care este Vasile, dar, din păcate, sau din fericire, nu este parlamentar.

Stimaţi colegi,

Nu mai este cazul să discutăm despre importanţa sectorului viticol pentru România şi este o satisfacţie când venim cu o lege care reglementează şi care ajută la promovarea acestui sector în Europa şi în lume, pentru că vinurile româneşti sunt prezente la această dată pe toate pieţele lumii.

Ceea ce încă nu rezolvă această lege, şi probabil în viitor, - şi-l rog pe reprezentantul ministerului să aibă în vedere, nu este prima dată când spun acest lucru -, este aceea de a reglementa ceea ce avem noi ca rezerve genetice; şi aici mă refer la vechile soiuri româneşti cu care România se poate afirma pe piaţa internaţională şi care pot să dea o anumită identitate României; nu numai legat de soiurile nobile pe care le cultivăm, le-am preluat din ţări cu tradiţie.

Partidul Democrat va vota legea şi consider că este de o importanţă deosebită pentru ceea ce înseamnă o afirmare şi o reafirmare a României în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumim.

Mai avem două intervenţii. Domnul deputat Marcu Tudor. Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mărturisesc sincer că am devenit circumspect în votarea unor asemenea legi, de când am fost acuzat eu, personal, şi fiecare dintre dumneavoastră, personal, că la o lege similară pe care am votat-o anul trecut, pentru favorizarea, să zic, producătorilor interni de bere, că avem interese particulare în acest sector. Mă gândesc: poate ştie Sfântu Petru, ăsta, care zice că avem interese particulare. Ce interese oi avea eu, acolo, cu proiectul ăsta de lege?

Trecând peste suspiciunile astea ale mele, vă informez că şi Partidul România Mare, în ciuda viitoarelor opuneri ale Sfântului Petru, va vota acest proiect de lege, cu riscul de a fi acuzaţi că avem interese particulare în acest sector, în care nici nu ştiu pe unde sunt aceste întreprinderi, măcar.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a putut constata din toate luările de cuvânt, de altfel şi în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice acest proiect de lege a fost acceptat şi sperăm că o să vină în sprijinul producătorilor.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Să lămurim lucrurile. Aici nu este vorba de un proiect de lege care să stipuleze ştergerile de datorii, facilităţi de la bugetul statului. Aici este vorba de reglementarea unui domeniu economic important pentru agricultură. Deci, să nu facem confuzii.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Intrăm în procedura de vot.

Văd că mai este o intervenţie.

Domnul Băeşu. Vă rog; ultima intervenţie.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia colegului nostru, domnul Tudor, mi-a prilejuit şi mie acest cuvânt, pentru că domnia sa a întrebat retoric: oare cui serveşte acest proiect de lege şi cine ar putea dobândi, în viziunea unora, calitatea de susţinător al unor grupuri infracţionale?

N-am răspuns, dar vreau să vă spun că dacă cineva va fi învinuit de asta, accept să fiu învinuit eu, pentru că, aşa cum ştiţi, Vrancea - judeţul pe care-l reprezint - este cel mai mare bazin viticol al ţării, şi eu cred, după discuţiile pe care le-am avut cu specialişti şi cu viticultorii vrânceni, că acest proiect de lege vine să rezolve importante dificultăţi pe care le au în acest moment, mai ales din punctul de vedere al aderării la Uniunea Europeană, ceea ce a creat numeroase semne de întrebare, pericole pe care această lege vine acum să le rezolve, şi eu, împreună cu câţiva dintre colegii mei din judeţul Vrancea, ne pregătim să venim în perioada următoare şi să amendăm această lege mai mult decât atât, pentru a aduce mai multe beneficii viticultorilor şi celor care-şi câştigă existenţa în judeţul meu din producerea vinurilor.

Vă mulţumesc şi vă rog să sprijiniţi adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Discutând despre amendamentele produse la comisie, nu există amendamente respinse.

Începând cu titlul legii, poz.1 până la poz.20, dacă sunt obiecţii, observaţii? Nu există; considerat adoptat.

De la poz.21 la poz.40, dacă există obiecţii, observaţii? Nu există. Adoptat.

De la poz.41 până la poz.56, dacă există obiecţii, observaţii?

Vă rog.

La poz.32 există observaţii.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte, la poz.32, art.35, s-a greşit, nu s-a preluat textul corect, şi avem "îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor cu indicaţie geografică, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului".

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Cine este de acord cu modificarea propusă de domnul deputat?

Împotrivă?

Abţineri?

Deci, cu unanimitate de voturi, a fost modificată şi poz.32.

Am votat şi până la poz.56.

Deci, am dezbătut absolut toate amendamentele.

Mergem pentru votul final.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind stimularea industriei de tehnologia informaţiei.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să sintetizez raportul comun asupra acestui proiect de lege, un proiect de lege iniţiat în septembrie 2002 şi prezentat Biroului permanent al Camerei pentru a fi luat în discuţie de către cele două comisii - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în septembrie 2002. Este un proiect de lege din categoria legilor ordinare, însă, având în vedere că prevederile acestui act normativ, în momentul de faţă, nu mai sunt în conformitate cu Codul fiscal, nu mai sunt în conformitate cu cerinţele şi implicaţiile în procesul de integrare în Uniunea Europeană, cele două comisii au propus - dumneavoastră şi plenului - respingerea acestui proiect de lege.

De aceea, domnule preşedinte, vă propunem ca acest proiect de lege, care a fost elaborat în anul 2002, să fie respins de către plenul Camerei.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Rămâne pentru votul final.

La pct. 5 al ordinii de zi, astăzi, am avut modificări în componenţa numerică a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Vă informez că, în prezent, limita maximă a numărului membrilor comisiei este de 26 şi există două locuri vacante. În urma negocierilor liderilor grupurilor parlamentare, s-a constatat că, potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor, trei grupuri parlamentare: PSD, PRM şi UDMR mai au dreptul la câte un loc în componenţa acestei comisii.

Ca urmare, Biroul permanent propune modificarea limitei maxime a numărului acestei comisii de la 26 la 27.

Dacă sunt obiecţii sau observaţii?

Supun votului această propunere.

Cine este pentru?

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, cu majoritate de voturi s-a acceptat mărirea numărului de membri de la 26 la 27, în cadrul Comisiei de....

Vă rog frumos, pentru procedură. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dragoş Ujeniuc (din sală):

N-am înţeles pentru ce comisie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. S-a mărit numărul de locuri de la 26 la 27.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Pe procedură voiam să cer cuvântul.

Înainte de a trece la procedura de vot am făcut semne destul de vizibile. Îmi pare rău, domnul este ocupat cu telefonul, nu se poate.

Domnul Eugen Nicolicea:

Aveţi cuvântul, domnule deputat. Vă rog.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Ce manieră de comportare faţă de dreptul nostru a ni se da cuvântul! Nu suntem luaţi în seamă, nici măcar nu se uită nimeni la noi, dintre secretari. Se poate aşa ceva?

Domnul Eugen Nicolicea:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Este vorba de situaţia celor care am fost înlocuiţi din Comisia juridică, sau scoşi din Comisia juridică după ce am plecat din Grupul parlamentar al PNL.

Vreau să vă spun că am în faţă stenograma şedinţei Biroului permanent şi am văzut cât de controversată a fost această problemă a ocupării locurilor libere din comisiile respective.

Nimeni nu contestă dreptul grupului parlamentar din care a plecat unul dintre deputaţi de a scoate dintr-o comisie sau alta pe cel care a plecat din grup şi să-l înlocuiască cu un membru al partidului respectiv. Dar tot ce s-a discutat în Biroul permanent, după câte am văzut, a pornit de la ideea că, şi în Constituţie, şi în Regulament, se impune ideea că orice deputat are obligaţia de a face parte dintr-o comisie permanentă - obligaţia.

Dacă aceasta este obligaţia deputatului, mă întreb corelativ, nu este şi obligaţia Biroului permanent ca în cel mai scurt timp să ofere un loc într-o comisie, dacă aceasta este opţiunea Biroului permanent: să ofere el, şi nu să răspundă la opţiunea deputatului. Nu este obligaţia de a-i da un loc într-o comisie permanentă?

De la începutul acestei sesiuni şi până în prezent, iată, au trecut cinci săptămâni şi Biroul permanent nu s-a învrednicit nici măcar să, cu toate că am făcut cereri, în urma expulzării mele - de exemplu - din Comisia juridică, am făcut cereri şi am optat pentru una sau alta dintre comisii.

Personal am optat pentru Comisia juridică, această comisie având un loc la data când am formulat cererea. Când mi-am exprimat opţiunea, în Comisia juridică era încă un loc neocupat.

Într-o manieră absolut personală, domnul preşedinte al Camerei a dus discuţia în şedinţele Biroului permanent de o manieră care să obstaculeze accesul meu din nou la Comisia juridică.

Dacă doi dintre foştii membri PNL: Bebe Ungureanu şi Ştirbeţ au fost daţi afară din comisie şi înlocuiţi, în ceea ce mă priveşte eu am fost doar scos din Comisia juridică, deşi mai exista un loc liber.

Acum se vine cu ideea că numărul stabilit pentru Comisia juridică este de 26, cu toate că numărul maxim posibil este 33. De ce, dacă este posibil să existe un număr de 33 de membri în Comisia juridică, să se oprească Biroul permanent la limita de 26? Cu toate că sunt solicitanţi. Nu din partea grupurilor parlamentare, din partea deputaţilor independenţi, cum aş fi eu, de exemplu. Există o solicitare. Eu o trec chiar dincolo, în aria moralităţii. Este moral să-i spui: "Dacă nu faci parte dintr-un grup, eu nu-ţi creez ţie un loc în plus, deşi am această posibilitate".

Vă spun, am această stenogramă în faţă şi o citesc. Sunt stupefiat de modul în care s-au pus problemele în şedinţa Biroului permanent. S-a ajuns până acolo, încât - nu dau nume că nu este de faţă domnul care a debitat o asemenea inepţie - cum că, dacă independentul este numit pentru că nu sunt locuri acolo unde vrea el, este pus într-o Comisie juridică de Biroului permanent sau de plenul Camerei.

În ziua a doua sau în secunda a doua, dacă cumva interesul vreunui grup parlamentar o cere, este zice: "obligatoriu ca acel deputat independent să plece şi să lase locul celui care..." adică să transforme un deputat independent într-o minge de fotbal.

Este imoral ceea ce s-a susţinut.

De aceea, domnule preşedinte, eu aş ruga să amânaţi discuţia, pentru că eu vreau să contest ceea ce mi s-a comunicat, că nu mai am loc la Comisia juridică, pentru că locurile sunt ocupate.

După ştiinţa mea, de la 26 de locuri care se vor aprobate astăzi şi până la 33, cât este posibil prin Regulament, este un număr destul de important. Există posibilitatea creării de locuri şi pentru amărâţii de parlamentari independenţi. Adică bătaia de joc este, totuşi, străină politicii, chiar dacă - zic eu - se fac lucruri murdare în politică, dar chiar în halul ăsta să se ajungă, să susţinem lucruri care sunt de natură să revolte sau să surprindă neplăcut pe oricine.

Sunt locuri libere, după cum este prevăzut în Regulament şi s-a stabilit; numărul maxim la Comisia juridică este 33.

Am să fac contestaţie şi o depun astă seară la Biroul permanent şi, până la rezolvarea contestaţiilor, eu zic să nu stabiliţi nici o măsură şi să amânaţi discuţia pe această temă.

Domnul Eugen Nicolicea:

Discursul dumneavoastră n-a fost inutil, având în vedere că se leagă mai mult de punctul următor de pe ordinea de zi, şi anume de componenţa efectivă a Comisiei juridice, decât de mărirea numărului de membri. Mărirea numărului de membri nu poate decât să vă favorizeze, să vă creeze o şansă în plus, dacă plenul va accepta propunerea dumneavoastră.

La pct. 6 al ordinii de zi avem modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu art. 42 şi 60 alin. (1), (2) şi următoarele din Regulamentul Camerei Deputaţilor...

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Vă mulţumesc respectuos, domnule preşedinte.

În completarea celor spuse la punctul acesta al ordinii de zi, eu vă rog să supuneţi la vot suplimentarea cu încă un loc a numărului de membri ai Comisiei juridice, pentru ca să mi se dea posibilitatea să fac parte din această comisie, eu având opţiunea depusă la Biroul permanent.

Vă solicit aceasta, întrucât am primit comunicare de la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, în sensul următor: "Întrucât comisia permanentă pentru care aţi manifestat opţiunea nu are locuri disponibile, vă comunicăm, în anexă, lista comisiilor permanente." Auziţi răspuns! Dacă este posibil aşa ceva! Deci îmi comunică mie că nu are locuri disponibile înainte ca acest număr de locuri să fie stabilit. Îl stabiliţi astăzi, nu? Dar Biroul permanent îmi comunică mie, înainte de hotărârea plenului, că nu mai are locuri în comisie. Este bătaie de joc pe faţă.

Eu vă rog să supuneţi la vot suplimentarea cu încă un loc a numărului de membri ai Comisiei juridice, existând această cerere, opţiune din partea mea şi existând posibilitatea suplimentării până la 33 de locuri.

Domnul Eugen Nicolicea:

Revin la punctul anterior. Deci, domnule deputat, noi tocmai am suplimentat numărul de deputaţi, de membri din Comisia juridică cu un loc şi, dacă plenul va accepta ca acel loc să fie al dumneavoastră, este dreptul dumneavoastră şi dreptul plenului de a determina. Nu trebuie să fie două locuri ca să puteţi să candidaţi dumneavoastră pe ele. Este un loc suplimentar pe care tocmai l-am aprobat. Rămâne doar ca plenul să vi-l atribuie dumneavoastră sau altei persoane.

Atenţie, că urmează un proiect de hotărâre şi la acesta, dacă doriţi, puteţi să faceţi o modificare, o propunere de modificare nominală asupra componenţei respectivei comisii.

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 42/2004 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

În temeiul art. 42 şi art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. "Componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor se modifică după cum urmează:

• doamna deputat Florentina Marilena Toma, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în calitate de membru;
• domnul deputat Costache Mircea, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare, trece de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în calitate de membru;
• domnul deputat Tamás Sándor, aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, este desemnat în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi;
• domnul deputat Kovacs Attila, aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;
• domnul deputat Cozmin Horea Guşă, fără apartenenţă la un grup parlamentar, trece de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, la Comisia pentru politică externă în calitate de membru;
• domnul deputat Cristian Alexandru Boureanu, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnul deputat Mircea Teodor Iustian, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale;
• domnul deputat Marian Sorin Paveliu, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie;
• domnul deputat Florin Aurelian Popescu, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;
• domnul deputat Gabriel Sandu, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare;
• domnul deputat Cornel Ştirbeţ, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii;
• domnul deputat Petre Ungureanu, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii;
• domnul deputat Horaţiu Dan Buzatu, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnul deputat Dumitru Pardău, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice;
• domnul deputat Romică Andreica, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice;
• domnul deputat Marian Hoinaru, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare;
• domnul deputat Dumitru Becşnescu, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale;
• doamna deputat Monica Octavia Muscă, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă;
• domnul deputat Viorel Oancea, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisia pentru politică externă;
• doamna deputat Raluca Turcan, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;
• domnul deputat Dragoş Ujeniuc, fără apartenenţă la un grup parlamentar, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Obiecţii, observaţii?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Domnule preşedinte,

Eu, ca absolvent al unei facultăţi de drept, vreau să vă spun că principiul egalităţii în drepturi a femeii cu bărbatul l-am tranşat de mult, mi l-am apropiat de mult, la drept constituţional. Deci nu mai am nevoie să mai fac parte dintr-o asemenea comisie.

Ce vă rog, însă? Observaţi că, dacă ar fi să mă iau după modul - îl denumesc de-a dreptul şmecheresc - în care s-a procedat, limbajul meu ar putea fi, în mod justificat, mai dur, dar n-o fac, din respect pentru instituţia în care mă aflu, nu pentru actul care a emanat de la Biroul permanent.

Deci, încă o dată, s-a ocolit, fără pic de jenă, ceea ce eu am cerut ritos prin opţiunea mea scrisă, să rămân în Comisia juridică. Mi se spune acum că am fost dat la comisia aceea, a cărei denumire mi-e greu s-o şi reţin, atât de mult mi-am dorit-o, mi se spune să fac parte din această comisie împotriva voinţei mele, deşi până la 33, de la 26 până la 33, mai sunt încă şapte locuri în Comisia juridică.

Am cerut astăzi, faţă de răspunsul care mi s-a dat, că nu mai sunt locuri în Comisia juridică, deşi abia acum s-a votat suplimentarea locurilor în Comisia juridică, în înţelepciunea lui Biroul permanent şi în hotărârea lui fermă de a-şi bate joc de unii dintre noi, a zis: comunicăm că nu avem locuri; dar plenul abia acum votează numărul de locuri.

Eu v-am rugat, în acest context, să supuneţi la vot cererea mea, propunerea mea să suplimentăm cu încă un loc numărul de locuri din Comisia juridică, tocmai pentru a da sens cererii mele, opţiunii mele pentru Comisia juridică.

Eu vă rog să supuneţi la vot cererea mea. Eu cred că este de bun simţ. Dacă o veţi respinge o respect, ca şi opţiunea dumneavoastră de a-mi accepta propunerea şi cererea pe care am formulat-o.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci vă anunţ că suntem la punctul 6 de pe ordinea de zi, unde vorbim de componenţa nominală a comisiilor, şi nu la punctul 5, care vorbea de numărul de membri. Acel punct l-am epuizat.

Dar, în momentul de faţă, există trei locuri neocupate la Comisia juridică şi este dreptul dumneavoastră de a solicita să ocupaţi unul dintre aceste locuri. Întrebare: Deci insistaţi să faceţi parte din Comisia juridică şi să indicaţi în locul cărei persoane să fiţi nominalizat dumneavoastră, pentru a modifica acest proiect de hotărâre? Suplimentarea a fost punctul 5, unde era vorba de numărul de membri; suntem la punctul 6, unde vorbim de componenţa nominală. Aveţi dreptul să faceţi parte şi din Comisia juridică, rămâne să indicaţi unde modificăm proiectul de hotărâre şi locul cărei persoane doriţi să-l ocupaţi dumneavoastră.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Adică, după opinia dumneavoastră, să mai stau încă două luni, până când vă decideţi să hotărâţi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu. În momentul de faţă, dumneavoastră puteţi să spuneţi optez să fac parte din Comisia juridică în locul lui Costache Mircea sau în locul Florentinei Marilena Toma sau în locul lui Tamás Sándor.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Nu. V-am spus: suplimentarea cu încă un loc. Deci plenul poate să suplimenteze cu încă un loc numărul membrilor Comisiei juridice. Asta am cerut, iar dumneavoastră aţi dus discuţia de aşa manieră, încât să ajungem la punctul 6 fără să mai putem discuta despre ceea ce aţi discutat la punctul 5, când nu m-aţi băgat în seamă, mi-aţi dat cuvântul după vot.

Deci, se pare că aţi învăţat ceva în foarte scurt timp de când ocupaţi scaunul de preşedinte de şedinţă.

Domnul Eugen Nicolicea:

Înţeleg că nu există nici un fel de propunere de modificare a hotărârii, cu excepţia propunerii făcute de către Grupul UDMR, o corecţie pentru o greşeală de redactare, şi anume, domnul deputat Kocacs Attila, aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, nu este membru la Comisia pentru cultură, ci la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Cu această modificare, supun votului dumneavoastră hotărârea Camerei Deputaţilor în forma şi componenţa nominală pe care v-am prezentat-o.

Cine este pentru?

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată Hotărârea de modificare a Hotărârii nr. 42/2004, în forma pe care v-am prezentat-o.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsuri la interpelări.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).)

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi!

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Doamna deputat Doina Dreţcanu, Grupul parlamentar al PSD, a avut o interpelare: "Desfiinţarea învăţământului rural". Răspunde domnul ministru Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Doamna deputat, doriţi să citiţi interpelarea sau aşteptaţi numai răspunsul?

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Hărdău (ministrul educaţiei şi cercetării) :

Vă mulţumesc.

La întrebarea dumneavoastră prin care ne spuneţi că desfiinţăm învăţământul din mediul rural, aş dori să vă informez că judeţul Botoşani este un judeţ cu populaţie şcolară numeroasă, care a avut - din partea noastră - multă atenţie, a fost tratat cu prioritate, dacă doriţi să vă spun acest lucru.

Dintr-un total de 569 de microbuze care s-au livrat în mediul rural, un număr de 14 microbuze au fost repartizate în judeţul dumneavoastră şi aş ruga să faceţi o comparaţie cu 11 microbuze de tip ARO, care au fost asigurate judeţului pe o perioadă de trei ani, 2001 - 2004. Avem, în judeţul Botoşani, 165 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, din care 91 sunt în mediul rural. Sunt 40 de mii de elevi care sunt în acest mediu, dar avem o reţea destul de dispersată, cu foarte mult structuri şcolare în care funcţionează un număr de 20 - 30 de elevi la ciclul gimnazial.

Noi am luat hotărârea în folosul elevilor, nu în ideea de a desfiinţa şcoala; nu se desfiinţează nici o şcoală. Ciclul primar rămâne, deci ne ocupăm de şcoli în continuare, dar pentru un învăţământ de calitate, reţeaua şcolară trebuie regândită şi clase cu cinci-şase elevi cu învăţământ simultan nu sunt de natură ca să elimine sau să micşoreze diferenţa dintre sat şi oraş.

Din acest motiv, noi dorim, facem o analiză la nivelul fiecărui judeţ, mâine va fi şi judeţul Botoşani prezent la o analiză cu ministerul şi luăm fiecare şcoală, fiecare structură în parte, luăm în considerare, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, şi infrastructura de transport care în multe locuri face imposibil transportul cu alte mijloace decât cu mijloace clasice - calul şi căruţa - şi noi nu vrem să ducem copiii la şcoală cu asemenea mijloace. Atunci, menţinem structurile, chiar dacă sunt sub nivelul optim, menţinem aceste structuri şcolare, dar analizele le facem punctual.

Pot să vă spun că, şi în acest an, avem în program achiziţionarea a 800 de microbuze; microbuzele se vor achiziţiona în fiecare regiune de dezvoltare, acolo vor avea loc licitaţiile, judeţul Botoşani având, după o primă analiză, nevoie de 15 microbuze. Dar nu legate aceste microbuze neapărat de învăţământul simultan, ci sunt legate de distanţele mari pe care chiar şi dumneavoastră le-aţi menţionat, pe care elevii trebuie să le parcurgă până ajung la şcolile de artă şi meserii, la şcolile tehnologice şi avem mare grijă ca să ducem toţi copiii la şcoală. Deci acest lucru este în atenţia noastră.

Vreau să vă informez, stimată doamnă deputat, că peste 111 miliarde de lei au fost alocaţi bugetului numai pentru infrastructura şcolară. Nu mai vorbesc că fiecare şcoală, indiferent unde se găseşte, a primit bani de carte şcolară, bani pentru laboratoare, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum şi cred că acest lucru ne dă dreptul să spunem că învăţământul rural sau învăţământul din mediul rural este în atenţia noastră cu prioritate. Ceea ce se întâmplă acum, deşi în acest an am promovat în Guvern Memorandum-ul privind campusurile şcolare şi şcolile de artă şi meserii, câte două pentru fiecare judeţ, pun în valoare tocmai ideea de a recupera elevii din mediul rural.

M-aţi întrebat, de exemplu, despre costuri: ce facem cu costurile pentru microbuze. Aici este un răspuns progresiv. Ordinul este dat, toţi şoferii pot fi încadraţi de către şcoli ...(Sună telefonul mobil.) Mă scuzaţi, am uitat de telefon!

Toţi şoferii pot fi încadraţi pe statele de plată ale unităţilor şcolare. Avem aceste posturi. S-a iniţiat, prin Grupul parlamentar - cred că PD - un proiect de hotărâre de modificare a legii, prin care vom plăti combustibilul - acum nu este prevăzut -, considerând că, dacă transportul este gratuit pentru elevi spre şcoală şi de la şcoală spre casă, toţi copiii care sunt transportaţi cu microbuzele şcolare vor fi transportaţi pe cheltuiala noastră şi cred că nu va mai exista acea senzaţie de disconfort pe care o au consiliile locale în această problemă.

Cred că v-am răspuns la tot ce aţi întrebat dumneavoastră. Dacă mai doriţi?

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, dacă aveţi întrebări suplimentare sau comentarii? Vă rog, aveţi cuvântul, conform Regulamentului, două minute.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu:

Mulţumesc foarte mult, doamna preşedintă. Daţi-mi voie să-i mulţumesc şi domnului ministru pentru cinstea pe care mi-a făcut-o de a-mi răspunde personal la această interpelare.

Aş mai avea o singură întrebare, deşi comentariile mele ar fi multiple, referitoare nu neapărat la aceste autobuze, ci la desfiinţarea claselor. Este adevărat, termenul meu a fost greşit, nu desfiinţarea şcolilor, ci a claselor simultane.

Din punct de vedere al creşterii calităţii învăţământului, cred că este un lucru bun, dar m-am referit în mod special la autobuze, pentru că aceste autobuze, în condiţiile desfiinţării claselor simultane, nu vor reuşi să acopere necesarul judeţului meu, pentru că el mă interesează.

Domnul ministru a vorbit de 14 microbuze în anul 2006, de 15 pentru 2007, dar nu cred că sunt suficiente, în primul rând.

În al doilea rând, întrebarea se referă punctual la microbuze şi la situaţia microbuzelor din judeţ; dacă cumva ştie, din cele 11 ARO, care erau totuşi mai bune pentru infrastructura judeţului nostru, câte mai funcţionează, iar în ceea ce priveşte costurile, nu m-am referit numai la cheltuielile aferente benzinei şi salariului şoferului, ci şi la aceste costuri de întreţinere a maşinilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, doriţi să interveniţi?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Hărdău:

Vom prelua toate costurile de întreţinere, dar 4 ani de zile avem asigurat service-ul integral. Numărul de microbuze solicitat de inspectorat cu foarte multă largheţe a fost de 29 şi noi am făcut o analiză fără dumnealor şi am ajuns la un număr de 15. Dar, mâine va veni o echipă de la Botoşani şi discutăm pe hartă. Deci va fi situaţia finală.

De asemenea, nu desfiinţăm învăţământul simultan. Nu putem, din cauza unor condiţii din teren. Deci avem 6 şcoli la ora actuală în judeţul Botoşani în care nu putem să desfiinţăm învăţământul simultan, dar nu va mai fi învăţământ simultan la materiile de bază. Chiar dacă sunt numai 8 copii sau numai 5 copii, le vom asigura aceleaşi condiţii de pregătire. E vorba de numărul de ore care, practic, trebuie acordate. Nu ştiu dacă m-aţi mai întrebat ceva. Nu ştiu, despre cele 11 microbuze primite în perioada 2001-2004 funcţionează, că asta a fost informaţia primită de la inspectorate, au 11 microbuze şi mai au şi alte microbuze ale lor. Deci sunt mai multe microbuze, e vorba de ceea ce a dus Guvernul acolo. Guvernul acolo a dus 11 microbuze într-o anumită perioadă, noi am dus 14 anul trecut. Anul acesta pornim cu o cifră de plecare de 15, că şi anul trecut am pornit cu o anumită cifră care s-a mărit între timp, că am avut fonduri.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule ministru, şi pentru răspuns şi pentru prezenţa dumneavoastră aici, în special pentru faptul că foarte puţini miniştri vin în plenul Camerei pentru a da răspunsuri la interpelări.

Urmează răspunsurile din partea Ministerului Justiţiei domnilor deputaţi Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al P.R.M.. O rog pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi să-i transmită răspunsul în scris, şi aceeaşi situaţie şi pentru domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Tot în scris răspunsul referitor la reforma Codului civil.

Mulţumim, doamna secretar de stat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M., interpelare referitoare la motivarea măsurii anunţate de scutirea de datorii. Răspunde din partea Ministerul Economiei şi Comerţului, domnul secretar de stat Darius Meşca.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Darius Meşca (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind motivaţia măsurii de scutire a 750 milioane euro pentru obiectivele din domeniul energetic, vă comunicăm următoarele: scutirea S.C. Termoelectrica S.A. la plata datoriilor neachitate reprezintă o măsură necesară şi firească, în vederea compensării datoriilor pe care societatea le-a făcut ca urmare a unor decizii ale statului, în cadrul procesului de reformă a economiei româneşti realizată pe parcursul anilor 1996-2004. Începând cu anul 2000, Termoelectrica a preluat unele datorii aferente atât fostei Regii Autonome de Electricitate RENEL, fostei Companii Naţionale de Electricitate CONEL, cât şi ale altor societăţi desprinse ulterior pentru sporirea atractivităţii acestora în vederea privatizării.

Este adevărat că S.C. Termoelectrica S.A., în decursul ultimilor 7 ani de activitate, a acumulat pierderi, dar acestea au fost determinate în principal de faptul că funcţionând în regim reglementat, atât pentru energia electrică produsă, cât şi pentru agentul termic furnizat, preţurile de livrare stabilite de ANRE au fost sub costurile de producţie.

Totodată, în această perioadă, pentru a recupera gradul scăzut al încasărilor de circa 70-90% şi a susţine investiţiile, Termoelectrica a fost nevoită să recurgă la contractarea de credite pentru producţie, în special pentru trecerea anotimpurilor friguroase şi pentru modernizare.

În recunoaşterea acestora în integralitate în tarif, a condus la acumularea de noi pierderi.

Menţionăm că totuşi în anii 2004 şi 2005 Termoelectrica a înregistrat profit din activitatea de exploatare, rezultatul negativ al bilanţurilor contabile provenind din pierderile şi penalităţile acumulate în trecut.

Cele 4 sucursale ale S.C. Termoelectrica S.A. care nu au personalitate juridică asigură acoperirea vârfurilor de consum, dar şi rezolvarea unor situaţii excepţionale în sistemul energetic, când alţi operatori îşi reduc sau încetează activitatea de producţie, motiv pentru care acestea au o importanţă majoră în funcţionarea sistemului energetic naţional.

Menţionăm că în cadrul acestora funcţionează Grupul IV - Paroşeni şi Grupul I - Brăila, cele mai moderne grupuri termoenergetice pe huilă şi, respectiv, hidrocarburi din România.

Operarea în continuare a S.C. Termoelectrica S.A în cadrul sistemului energetic naţional este necesară pentru acoperirea cererilor de energie electrică, precum şi pentru furnizarea de energie termică, pentru numărul total de peste 1 900 000 de consumatori individuali.

Societatea fiind un prestator de servicii de interes economic general, în conformitate cu legislaţia în vigoare, poate beneficia de măsuri de sprijin financiar din partea statului. Soluţia de sprijin financiar este o soluţie viabilă şi necesară pentru un serviciu de larg interes şi impact social. Alternativa acestei soluţii, lichidarea societăţii, nu este o opţiune viabilă, ţinând cont de implicaţiile pe care le-ar avea ca urmare a riscului întreruperii activităţii de furnizare de energie electrică, cu efect direct asupra securităţii şi stabilităţii sistemului energetic naţional, precum şi a riscului întreruperii furnizării de căldură pentru populaţia din cele mai importante centre urbane care au sisteme de încălzire centrală cum sunt Bucureşti, Galaţi, Deva, Constanţa sau mare parte a localităţilor din Valea Jiului.

Măsurile de sprijin financiar se încadrează în prevederile art.6 al Regulamentului privind ajutorul de stat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderi, cărora le-a fost încredinţată prestarea serviciilor de interes economic general, sunt autorizate de către Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 210 din 10.10.2006 şi reprezintă o practică ce se regăseşte în Uniunea Europeană, fiind în acord cu legislaţia comunitară.

Sperând ca informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Pentru comentarii şi întrebări suplimentare, domnul deputat Mircea Costache.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Eu, realmente, nu ştiu ce să cred, pentru că din cele câteva date furnizate de domnul secretar de stat, rezultă cu totul şi cu totul altceva decât din informaţiile pe care le deţinem noi, direct de la sursă. Şi anume, posed aici dosarul Termoelectrica, din care rezultă că unitatea are peste 2 miliarde de euro pierderi. Dânsul spune că actuala iniţiativă de reducere a unor datorii la producătorii de energie electrică ar fi o măsură compensatorie, nu înţeleg în compensare cu ce, în vederea privatizării.

Dacă noi acceptăm să astupăm cu miliarde de euro, 750 de milioane la această rundă, cele anterioare şi cele viitoare, dacă acceptăm să dotăm din bani publici cu un miliard de dolari fibră optică şi după aceea dăm pe nimic ROMTELECOM-ul, dacă acceptăm să scutim de datorii de miliarde şi după aceea să privatizăm pe nimic, dacă de la bugetul public, de pe spatele contribuabilului român care moare pe la cozi plătindu-şi datoriile, noi facem reduceri de acest gen, fără o fundamentare temeinică, aşa cum a rezultat, înseamnă că cineva este duşmanul pe faţă al economiei naţionale şi că nu vrea ca ţara sa să-şi revină vreodată.

Dacă dumneavoastră credeţi, domnule secretar de stat, că poate fi mulţumitor pentru un reprezentant în forul legislativ, aşa cum sunt de drept şi de fapt, care trebuie să ducă altora răspunsul şi mesajul dumneavoastră, dacă credeţi că poate fi mulţumitor, de exemplu un răspuns ca acesta, că energia electrică a înregistrat pierderi, datorită faptului că preţurile stabilite de ANRE, adică de unitatea de reglementare, adică de acea pârghie a statului care trebuie să stabilească preţul real de producţie al energiei, dacă ANRE-ul, Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Electrice a stabilit preţuri mai mici decât costurile de producţie, cine a trasat sarcină, ce fel de management a practicat agenţia, ce a făcut Guvernul sau ce au făcut guvernele? Agenţia aceea este atemporală, aspaţială şi undeva suspendată în slavă, nu are coordonare tehnică? Nu are responsabilitate, pentru că salariile la managerii din domeniul producţiei şi nu numai al producţiei şi la unitatea de reglementare sunt cu mult mai mari decât ale deputaţilor, senatorilor pe care îi încriminează instituţiile media în fiecare zi, pentru a le scădea credibilitatea în faţa populaţiei.

Spuneţi dumneavoastră senin: pentru că avem lipsuri, găuri de acoperit, pierderi, pentru că ANRE-ul a stabilit preţuri mai mici decât costurile de producţie.

Domnule, unii dintre noi suntem oameni de litere, dar nu suntem chiar atât de depăşiţi, încât să nu înţelegem lucrurile elementare şi în domeniul economic. Acestea nu sunt răspunsuri sau dumneavoastră deţineţi informaţii mai puţine decât noi şi asta este trist.

Eu v-am arătat un dosar numai de la Termoelectrica, unde pierderile sunt la peste 2 miliarde de euro la ora asta, dar pierderile înregistrează în România toţi producătorii de energie electrică. Singurii care înregistrează profituri sunt furnizorii privaţi şi nu vă dau eu lista furnizorilor privaţi, pentru că unii dintre ei se duc şi iau energie ieftină, chiar cu apostila unor instituţii ale statului şi cu intervenţii de la nivel înalt.

Înregistrează pierderi producţia, statul, cetăţeanul român, contribuabilul care trebuie să suporte şi aceste radieri de datorii pe care le anunţă ministerul dumneavoastră de 750 de milioane de euro acum, aşa, iar profiturile le înregistrează nişte furnizori Green Energy, Holding Energy, Beny, Alex, Vasile, Cucu SRL şi alţii, care nu produc, nu-şi asumă riscuri în contractele respective decât profituri. Ei exportă energie, ei preiau ieftin şi vând scump, ei au dreptul să facă profituri nelimitate, fără ca un guvern responsabil să ştie cât e marja de profit rezonabilă, cine trebuie să-şi asume alături de producători riscurile şi pierderile, numai contribuabilul român pe care îl împovăraţi dumneavoastră prin ştergeri repetate de datorii.

Eu mă opresc aici, pentru că nu vreau să insult liniştitele scaune goale din Parlamentul României care privesc nepăsătoare la probleme atât de importante, precum Dosarul "Energia" şi nu vreau nici să ridic în slavă la o cupolă, de asemenea, insensibilă la mesajul meu. O să mă opresc aici, astăzi, dar nu mă opresc aici cu astfel de probleme niciodată, că măgăria şi mârlănia trebuie să mai înceteze să mai insulte bunul simţ şi inteligenţa celor care mai gândesc şi mai simt româneşte.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte, şi vă rog să mă scuzaţi.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aledin Amet, Grupul minorităţilor naţionale. Răspunsul este dat de domnul Istvan Tőke, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Istvan Tőke:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.2374B, vă comunicăm următoarele: Agenţia Domeniilor Statului, în conformitate cu art.7 alin.(7) din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea agenţiilor domeniilor statului şi Legii nr.268, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, predă comisiilor locale prin protocol de predare-preluare terenurile cu destinaţie agricolă care fac obiectul retrocedării în vederea eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi, în baza unei documentaţii înaintate de comisia judeţeană.

Conform Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, şi a Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, atribuţii în reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite şi eliberarea titlurilor de proprietate au comisiile locale şi judeţene.

Referitor la solicitarea domnului inginer agronom Omer Erol privind aplicarea coeficienţilor de echivalare în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, conform legilor de fond funciar, prin coroborare cu prevederea titlului XI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, vă comunicăm faptul că Agenţia Domeniilor Statului nu are abilitarea legală să intervină în procesul de emitere a titlurilor de proprietate, ci doar să solicite aceste acte, în vederea întocmirii documentaţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, vă rog aveţi cuvântul.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule secretat de stat, vă mulţumesc pentru răspunsul acordat şi am rugămintea, dacă se poate, să-mi oferiţi acest răspuns şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al P.S.D. Interpelare referitoare la agricultura în afara Europei şi-l rog pe domnul secretar de stat Istvan Tőke de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să-i transmită răspunsul în scris.

Urmează interpelarea domnului deputat Andrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L. Interpelarea este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, referitoare la încheierea de convenţii bilaterale, referitoare la posibilitatea plăţii contribuţiilor sociale şi în ţara de naţionalitate a navigatorilor membri ai Uniunii Europene. Răspunde domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă. Este prezent? Da.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc frumos, doamna preşedinte.

Sindicatul Liber al Navigatorilor a solicitat efectuarea demersurilor pentru încheierea unor acorduri bilaterale care să prevadă excepţii de la regula generală ca marinarul să fie supus legislaţiei statului sub al cărui pavilion navighează, prevăzut în Regulamentul Consiliului nr.1408/71 pentru aplicarea regimului de securitate socială lucrătorilor salariaţi şi lucrătorilor independenţi şi familiilor acestora care se deplasează în cadrul comunităţii.

Regulamentul Consiliului nr.1408 are drept scop protejarea, după cum ştiţi, a drepturilor de securitate socială a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene. Regulamentul acesta stabileşte modalităţile de acordare a prestaţiilor în caz de boală, maternitate, accidente de muncă şi boli profesionale, pensii pentru limită de vârstă, invaliditate, urmaşi, ajutor de deces, indemnizaţii pentru şomaj, de asemenea, prestaţii familiale pentru copiii aflaţi în întreţinere, a titularilor de pensii şi orfani.

Regulamentul este direct aplicabil, după aderarea României acum la Uniunea Europeană. Principiile fundamentale ale acestui regulament, respectiv a coordonării sistemului de securitate socială, pe care se bazează regulamentul, sunt; aplicarea unei singure legislaţii, egalitatea de tratament, menţinerea drepturilor obţinute, respectiv exportul prestaţiilor de securitate socială, menţinerea drepturilor în curs de achiziţie, asta însemnând totalizarea perioadelor de asigurare.

Astfel, perioadele de asigurare realizate în România vor fi luate în considerare la stabilirea dreptului de asigurări sociale în alte state ale Uniunii Europene, iar perioadele de asigurare realizate în statele Uniunii Europene vor fi luate în considerare la stabilirea dreptului de asigurări sociale în România.

N-am să intru în foarte multe amănunte, însă trebuie să vă spun că pentru a putea încheia acorduri bilaterale care să prevadă excepţii de la prevederile regulamentului, pe care le aveţi în întregime în răspuns şi asupra cărora nu voi insista, acestea trebuie să fie în beneficiul lucrătorului.

Reprezentanţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei au avut consultări la nivel de experţi cu reprezentanţi ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ai Comisiei Europene, privind posibilitatea încheierii unor asemenea acorduri bilaterale care să prevadă excepţii de la aplicarea legislaţiei, aplicabile marinarilor români care lucrează la bordul navelor din statele membre ale Uniunii Europene şi în urma discuţiilor au rezultat următoarele aspecte.

Există un regulament care are anumite prevederi şi care trebuie respectat. Nu poate fi acceptată încheierea de acorduri bilaterale, care să modifice complet modul de aplicare a regulamentului, pentru că în cazul în care există consens, ar trebui modificat regulamentul. Poate fi însă acceptat ca pentru cazuri individuale să fie efectuate excepţii de la regulile generale, dacă aceasta este în interesul unei persoane sau a unei categorii de persoane. Statele membre ale Uniunii Europene nu agreează încheierea de acorduri bilaterale generale care să prevadă excepţii generale de la prevederile regulamentului.

Conform prevederilor art.17 a Regulamentului nr.1408, pot fi solicitate excepţii, dar este preferabil, spuneam, ca acestea să fie solicitate după analizarea situaţiei de la caz la caz, şi nu prin încheierea unor acorduri care să reglementeze toate cazurile, astfel încât o persoană care nu doreşte să i se aplice acordurile, excepţie de la regula generală, să poată să beneficieze de aplicarea regulilor generale ale regulamentului. Această abordare trebuie aplicată şi în situaţia specifică a marinarilor. Pot fi solicitate şi agreate excepţii individuale de la aplicarea regulamentului dacă situaţia specifică a marinarului respectiv o cere.

Astfel, pentru perioade mai scurte de 12 luni, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de regulament, un angajator din România poate să solicite ca angajatul să rămână supus legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care acesta îl trimite într-un stat al Uniunii Europene pentru a efectua o activitate pentru angajator.

Un lucrător care desfăşoară în mod obişnuit activitate independentă, pe teritoriul unui stat membru şi care prestează o muncă pe teritoriul unui alt stat membru, continuă să fie supus legislaţiei primului stat membru, cu condiţia ca durata previzibilă a acestei munci să nu depăşească 12 luni. Pot fi agreate orice altfel de excepţii individuale, dacă se dovedeşte că acestea sunt în beneficiul lucrătorului.

Pot să vă spun că Ministerul Muncii al Solidarităţii Sociale şi Familiei va continua să se consulte cu ministerele muncii şi, mă rog, organismele echivalente din alte state ale Uniunii Europene şi spaţiul economic european pentru a identifica posibilităţile prin care marinarii români ar putea rămâne asiguraţi în România, indiferent de pavilionul navei la bordul căreia sunt angajaţi.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă sunt comentarii sau întrebări, domnule deputat?

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Regula nr.1408/71 atribuie ţărilor de pavilion de a colecta şi acoperi aceste contribuţii sociale, dar există şi excepţia de la regulă, în cazul acordurilor bilaterale.

Aceste acorduri există şi putem să depunem şi cred că Sindicatul Liber al Navigatorilor a depus asemenea exemple şi vorbim aici de alte state care au intrat înaintea noastră în Uniunea Europeană, vorbesc de Grupul celor 10, vorbesc de Polonia, vorbesc de Lituania, Estonia şi o dată ce un sindicat al unei categorii de muncă, în speţă, Sindicatul Liber al Navigatorilor a cerut expres reglementarea acestor acorduri bilaterale, bineînţeles că este în sensul protejării forţei de muncă româneşti, a acestor marinari şi este în beneficiul acestora. Mai ales că este o perioadă de tranziţie şi ne pare rău că cei care au negociat aderarea României la Uniunea Europeană n-au avut în vedere existenţa unei asemenea perioade de tranziţie, de 2-3 până la 7 ani de zile.

Ştim cu toţii că aceşti operatori de nave, aceşti armatori din Uniunea Europeană angajau forţă de muncă din România sau din cadrul ţărilor din afara Uniunii Europene, tocmai pentru a reduce costurile cu forţa de muncă la bordul acestor nave. Faptul că România este membră a Uniunii Europene nu face altceva decât să ridice aceste costuri şi această forţă de muncă să nu mai fie atrăgătoare pentru unii dintre armatori.

Sindicatul Liber al Navigatorilor nu doreşte altceva decât să protejeze această forţă de muncă, aceşti marinari care şi-au găsit pentru moment locuri de muncă la bordul acestor nave, până când se va putea crea o anumită legătură mult mai stabilă între forţa de muncă din România în acest sector şi armatorii din Uniunea Europeană.

De aceea, eu aş dori să subliniez necesitatea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei de a continua să se consulte cu Sindicatul Liber al Navigatorilor, să ştiţi că nu toate celelalte ministere doresc, din ţările din Uniunea Europeană, asemenea acorduri, pentru că şi dânşii vor să-şi protejeze, la rândul lor, forţa de muncă din acele ţări, cetăţenii din acele ţări, dar cred că este cazul să reuşim să găsim portiţe la legislaţia europeană, astfel încât, într-adevăr, să putem să-i ajutăm pe marinarii români.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să mai interveniţi, domnule secretar de stat? Nu.

Figurez şi eu pe lista colegilor parlamentari care doresc să primească răspunsuri la interpelări astăzi. Este vorba de interpelare, referitoare la necesitatea adoptării Statutului personalului aeronautic civil navigant profesionist din România. Interpelarea a fost adresată atât Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cât şi Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Îi rog pe domnii secretari de stat Cătălin Ionel Dănilă, respectiv domnul Alexandros Galiatatos să-mi transmită răspunsul în scris. Şi vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aledin Amet, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Răspunde, din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Doamna preşedinte.

În conformitate cu prevederile Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la 2 mai 1966, fiecare parte contractantă poate să desemneze mai multe companii aeriene pentru a opera curse aeriene regulate între cele două ţări. Partea română, reprezentată de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, a desemnat companiile TAROM şi Blu Air să opereze servicii aeriene regulate între România şi Turcia.

În prezent, Compania TAROM efectuează zilnic zboruri regulate pe ruta Bucureşti-Istanbul. Compania Blu Air nu a luat încă o decizie cu privire la începerea operării la Istambul.

În urma consultării transportatorilor aerieni români care operează curse regulate, a reieşit că aceştia nu intenţionează să efectueze în viitorul apropiat zboruri regulate pe ruta Constanţa- Istanbul, datorită potenţialului redus al pieţei de a furniza trafic pentru curse aeriene regulate.

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va urmări în continuare oportunităţile de lărgire a cooperării româno-turce în domeniul aviaţiei civile şi va sprijini orice iniţiativă de extindere pe noi rute a serviciilor aeriene regulate dintre România şi Turcia.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, pentru comentarii suplimentare, vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Da. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Consider că ideea trebuie să-şi găsească totuşi o rezolvare favorabilă, pentru că în judeţul Constanţa îşi desfăşoară activitatea foarte mulţi oameni de afaceri turci, dar trăieşte şi o importantă comunitate turco-tătară. Cred că pe viitor totuşi se poate reglementa această situaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Tot domnul secretar de stat Alexandros Galiaţatos din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, va da răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L. referitor la monitorizarea performanţelor actuale ale pilotajului şi măsuri pentru impunerea unui nivel de calitate al serviciilor.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamnă preşedinte,

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului urmăreşte modul de desfăşurare a serviciului public portuar de pilotaj. Astfel, trimestrial, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa prezintă Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului un raport cu privire la derularea contractelor de concesiune a serviciului public portuar de pilotaj, atât din punct de vedere financiar, cât şi al prestării activităţii de pilotaj, la acest capitol, precizându-se evenimentele înregistrate în perioada analizată.

Nu există un studiu comparativ referitor la performanţele activităţii de pilotaj înainte de a fi concesionată şi în momentul actual. Dar, aşa cum s-a răspuns şi în interpelarea din data de 23 ianuarie 2006, în urma analizei referitoare la modul de derulare a activităţii de pilotaj în porturile româneşti, situaţia manevrelor şi a evenimentelor de navigaţie se prezintă astfel: dacă în 1997, la un număr de 8472 de manevre, numărul de evenimente era de 23, într-un procent de 0,27%, s-a ajuns ca în 2006 la un număr de 13.328 de manevre, numărul evenimentelor s-a redus la un procent de 0,06%. Toate evenimentele de navigaţie au avut ca rezultat coliziuni uşoare între nave sau între nave şi infrastructura portuară.

În urma acestor accidente, nu s-au produs pagube materiale mari şi nu au fost persoane accidentate grav sau victime omeneşti.

Având în vedere cele menţionate, se poate concluziona că activitatea de pilotaj în apele naţionale se desfăşoară în condiţii de siguranţă, iar în ultimii ani numărul evenimentelor a scăzut.

Pentru buna desfăşurare a activităţii de pilotaj, în condiţii de siguranţă, enumerăm următoarele măsuri: balizarea şenalelor de acces în port, cât şi a pericolelor izolate; verificarea zilnică şi întreţinerea mijloacelor de semnalizare acustice, luminoase pentru asigurarea pilotajului şi manevrarea navelor în condiţii de siguranţă, menţinerea adâncimii pe şenalele de acces, cât şi în bazinele aferente danelor de acostare şi operare, la cote de siguranţă; continuarea programului de dragaj în interiorul portului, pentru asigurarea unor condiţii normale de manevră.

Lunar, se întocmesc hărţi cu adâncimile reale, pe şenalele de acces la bazinele portului, comunicarea făcându-se de către autoritatea navală română companiilor de pilotaj.

Informarea cu avize către companiile de pilotaj asupra lucrărilor hidrotehnice programate în vederea înlăturării riscurilor evenimentelor de navigaţie.

Caietul de sarcini al concesiunii serviciului public de pilotaj al navelor în porturile maritime româneşti aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.67 din 13.03.2000, precizează că serviciul public portuar de pilotaj al navelor maritime în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia este destinat să asigure condiţiile de siguranţă a navigaţiei şi a portului.

La capitolul I art.4 alin.(3) din Caietul de sarcini al concesiunii se precizează că prima cerinţă obligatorie pentru concesionar este să aibă o experienţă semnificativă în activitatea de pilotaj. În acest sens, participanţii la licitaţie au completat Anexa nr.5 a caietului de sarcini.

Printre cerinţe precizăm obligaţia de a dispune de o dotare minimă corespunzătoare: pilotine, şalupe, radiotelefoane, conform Anexei nr.7, personal cu experienţă, piloţi.

De asemenea, acest personal să fie brevetat de autoritatea română competentă, Anexa nr.8; coordonarea activităţii piloţilor să fie asigurată de un pilot şef a cărui vechime în activitatea de pilotaj să fie de minim cinci ani.

O altă cerinţă obligă pilotul ofertant să aibă o permanentă preocupare pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a piloţilor stagiari şi a întregului personal angajat.

Toate aceste cerinţe vizează desfăşurarea în condiţii de siguranţă a serviciului de pilotaj nave maritime.

Prin contractul de concesiune perfectat, după adjudecarea prestării acestui serviciu, deci prin licitaţie, este precizată obligaţia concesionarului de a îmbunătăţi calitatea serviciului public portuar de pilotaj prin măsuri organizatorice şi de instruire a personalului de specialitate.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii sau întrebări suplimentare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru amabilitatea de a răspunde la această interpelare şi cu siguranţă ar fi făcut faţă şi unei funcţii la Institutul de Statistică pentru că ceea ce doresc eu este să se aplece cu mai multă profunzime asupra problematicilor, pentru că monitorizarea nu înseamnă o simplă statistică, ci cu toţii ne dorim ca aceste accidente să nu se repete. Pentru că, dacă observăm cauzele care au dus la... sau motivele pentru care... sau condiţiile în care s-au produs aceste accidente în marea lor parte sunt asemănătoare şi ele au şi un caracter repetativ.

Nu aş vrea aici să intrăm într-o polemică referitoare la calitatea managementului, unde spune că fiecare poate să greşească o singură dată, dar în momentul în care greşeala se repetă, cauzele nu sunt înlăturate, înseamnă că vorbim de altceva şi putem să spunem chiar de prostie în acest caz.

Nu cred că trebuie să lăsăm la nivelul unei societăţi comerciale, până la urmă, să-şi rezolve această problemă din punct de vedere organizatoric, pe când ministerul ar trebui să aibă... autoritatea de resort ar trebui să se preocupe, şi din analiza acestor accidente să tragă învăţăminte, astfel încât să modifice cerinţele pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete.

Nu trebuie să subliniem aici că, într-adevăr, portul, poate infrastructura nu are de suferit, dar procesul comercial economic al unei nave este întrerupt şi sunt foarte multe cazuri când navele vin de fapt să înceapă o operaţiune comercială şi trebuie să tragă pe dreapta şi să aibă o perioadă de timp mort, când ele trebuie să se repare.

Chiar la televizor, şi putea să urmărească şi cred că o ţară întreagă a văzut o navă care a venit să încarce grâne şi a avut o spărtură în bordaj. Bineînţeles, portul, infrastructura n-au avut de suferit. Vreau să vă spun că acea navă trebuie să stea câteva zile foarte bune să se repare, bani pe care nu-i plăteşte nimeni şi chiar dacă nava este asigurată, armatorul are o pierdere care nu este recuperată.

Mulţumesc încă o dată domnului secretar de stat şi am rugămintea dacă se poate să se aplece mai mult asupra acestei probleme.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, închei şedinţa de astăzi consacrată interpelărilor, răspunsurilor la interpelările orale.

Vă doresc tuturor o seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.