Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari.

Domnul Eugen Nicolicea:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 198, sunt absenţi 132, dintre care 39 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 26, şi marţi, 27 martie 2007; programul de lucru pentru perioada 26-31 martie 2007; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 21-26 martie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Pentru început, avem cererea comisiei de anchetă parlamentară pentru analizarea activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului privind prelungirea termenului de depunerea raportului.

Dau cuvântul preşedintelui comisiei de anchetă privind analiza activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului.

Da, vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

Cu privire la ordinea de zi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Referitor la ordinea de zi, în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al P.N.L., eu vă rog să binevoiţi a scoate de pe ordinea de zi punctul 25 pentru a fi retrimis la comisie.

De ce fac această solicitare? În cadrul Biroului permanent s-a discutat astăzi o cerere formulată de către colegul nostru, domnul deputat Ghişe Ioan, referitor la retrimiterea la comisie a iniţiativei legislative privitoare la un laptop pentru fiecare elev şi profesor. De ce a solicitat acest lucru? Pentru că la şedinţa Comisiei de învăţământ, care s-a ţinut săptămâna trecută, dânsul a fost invitat la ora 14. Lucrările comisiei au început de dimineaţă, iar la ora 12,30 deja comisia hotărâse în legătură cu acest subiect, fără ca dânsul să fie chemat să-şi susţină punctul de vedere.

Şi în cadrul Biroului permanent s-a discutat în legătură cu acest lucru şi s-a susţinut de către unii membri ai Biroului permanent care fac parte şi din Comisia de învăţământ că, din moment ce punctul de vedere al domnului deputat Ghişe a fost susţinut în faţa Comisiei de învăţământ de două sau de trei ori, nu mai este necesar să fie audiat din nou pentru că lucrurile nu s-au schimbat. S-a schimbat însă altceva: s-a schimbat punctul de vedere al Guvernului şi domnul Ciupaga Constantin, care este consilier al primului-ministru, am înţeles că a participat la o şedinţă a Comisiei de învăţământ cu o săptămână înainte spunând că Guvernul şi-a schimbat punctul de vedere. Am şi documentul scris în acest sens unde se spune: "Înţelegând că în urma discuţiilor din cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, la care au participat şi reprezentanţii Guvernului, s-a conturat posibilitatea îmbunătăţirii acestei iniţiative legislative, Guvernul a decis să o susţină sub rezerva următoarelor amendamente..." şi sunt enumerate câteva amendamente în acest sens.

Faţă de această situaţie, pentru ca şi Comisia de învăţământ să poată avea punctul de vedere al Guvernului, punctul de vedere actual al Guvernului, eu vă rog să binevoiţi a scoate de pe ordinea de zi punctul 25 şi a-l retrimite la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, înţeleg că acesta este punctul de vedere al grupului dumneavoastră, da?

Potrivit art.91 alin.(3), "În prima şedinţă a Camerei Deputaţilor, după votul din Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziţia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru." După aceea, Regulamentul nu precizează că această ordine de zi poate să fie modificată de către plenul Camerei Deputaţilor.

Deci, dumneavoastră aveţi două posibilităţi acum, în mod clar şi cu precedent: la poziţia 25, să solicitaţi trimiterea proiectului la comisie, lucru care s-a întâmplat şi dacă aveţi numărul de voturi suficiente se va întâmpla şi de data aceasta; un alt punct de vedere care se mai poate, zic eu, care ar putea să vă fie favorabil, ar fi respingerea propunerii de respingere, ceea ce implicit ar duce la trimiterea proiectului înapoi la comisie. Da, respingerea respingerii.

Şi dumneavoastră aţi propus a treia variantă, şi anume scoaterea de pe ordinea de zi, ceea ce de când s-a modificat Regulamentul nu s-a mai întâmplat niciodată. Ca o motivaţie, până acum ordinea de zi fluctua şi erau anumite proiecte de lege, datorită faptului că se vota în fiecare săptămână, ajungea până pe poziţia 3, după care ajungea iarăşi în coada listei şi nu mai ajungea niciodată să fie undeva sus.

De asemenea, poziţia grupului dumneavoastră nu s-a manifestat în comitetul liderilor printr-un vot asemănător pe care-l aveţi în plen.

Dau cuvântul domnului Stanciu pentru chestiuni de procedură. La fel şi la ceilalţi, urmând să decidem ulterior.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Chestiunea este sub două aspecte foarte regulamentară. Prima: distinsul coleg Ghişe a fost audiat cred că de trei ori, inclusiv a prezentat laptopul în cadrul comisiei. Într-adevăr, a fost o diferenţă de o oră şi nu este vina domniei sale. Decizia comisiei a fost luată însă în conformitate cu prevederile regulamentare, secretarul de stat prezent la comisie a anunţat oficial că nu şi-a schimbat Guvernul poziţia vizavi de acest lucru.

Într-adevăr, în presă au apărut informaţii, dar informaţiile din presă nu sunt un act oficial. Aceasta, referitor la ceea ce a spus distinsul nostru coleg.

Din punct de vedere regulamentar însă este clar că nu se poate scoate un proiect de pe ordinea de zi în acest moment, în această fază.

Ca atare, avem două variante: ori creăm o nouă cutumă, ori lăsăm să se ajungă la punctul respectiv şi atunci se va discuta propunerea de retrimitere la comisie. Nici într-un caz în acest moment.

Închei afirmând că, după părerea noastră, lucrările în cadrul comisiei s-au desfăşurat complet neregulamentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte puncte de vedere.

Vă rog, domnule deputat Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

Domnule preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi,

Ca să spunem lucrurilor pe nume, domnul deputat Stanciu n-a fost la nici una din cele două prezenţe ale mele la comisie cu privire la dezbaterile pe acest subiect. Aşa că domnia sa vorbeşte din ce a auzit de la alţii.

Şi a doua chestiune, vă rog foarte mult, este o chestiune concretă, anume: punctul de vedere al Guvernului exprimat prin adresa din 21 martie, scris, pot să i-l prezint, dacă doreşte, şi domnului deputat Stanciu care nu a fost la comisie cu o săptămână înainte, exprimă, cum a citit domnul deputat Gabor, susţinerea Guvernului pe acest proiect de lege. Şi atunci este o contradicţie în ceea ce a spus domnul Stanciu. Pe de o parte spune că doamna secretar de stat de la învăţământ nu cunoştea, putem accepta acest lucru, că există un punct de vedere al Guvernului favorabil, pe de altă parte, avem o adresă scrisă de la Guvern că susţine proiect de lege.

De aceea, vă rog să aveţi îngăduinţa şi să acceptaţi, pentru că până la urmă, plenul este suveran, retrimiterea la comisie şi lucrurile sunt rezolvate.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă rog.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu am participat la toate şedinţele în care s-a dezbătut programul, să zicem programul naţional, "Un laptop pentru fiecare elev şi student", vreau să spun că deliberările în comisie s-au făcut într-adevăr cu deplina respectare a regulamentului.

La momentul dezbaterii în comisie, Guvernul şi-a menţinut în ambele situaţii punctul de vedere nefavorabil adoptării acestui program, iar dacă între timp şi-a schimbat punctul de vedere, este secretarul de stat aici şi când vom ajunge la punctul 25 va putea să prezinte punctul de vedere oficial al Guvernului dacă până astăzi, 26 martie, şi l-a menţinut sau şi l-a schimbat. Deci avem toate condiţiile ca în dezbaterea din plen să reverificăm adevărurile spuse sau ascunse până acum de la acest microfon.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am o deosebită consideraţie faţă de domnul deputat Gabor, şi dânsul ştie acest lucru, dar, de data aceasta, am impresia că dânsul a fost greşit informat. Spre deosebire de alte persoane care au fost amintite aici, eu am fost de faţă la toate dezbaterile care au avut loc în comisie.

Şi aş vrea să vă spun o vorbă, să-mi scuzaţi expresia, dar care este perfect reală în acest caz: "Dragoste cu sila se numeşte viol". Am impresia că se caută ca să fim violaţi, ca să zic aşa, cu această iniţiativă legislativă. Ăsta este adevărul adevărat. Pentru că atunci când a fost şi domnul Negroponte la comisie, sau şi în şedinţa următoare, deci s-a dezbătut aceasta de trei sau de patru ori, am avut ocazia să vedem şi laptopul respectiv, am avut ocazia să cerem şi părerea Institutului de Ştiinţe Educative, a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, am avut ocazia să ne documentăm pe deplin din acest punct de vedere. Ba, mai mult, s-a discutat şi cu domnul...îmi pare rău că nu este prezent în clipa de faţă în sală distinsul nostru coleg Varujan Pambuccian, preşedintele Comisiei de informatică a Camerei Deputaţilor, şi care ar fi putut şi domnia sa să spună punctul de vedere, probabil că-l va spune mâine, când îl vom dezbate.

Părerea mea este clară din acest punct de vedere că s-a discutat foarte clar în comisie, n-are importanţă care este raportul comisiei din acest punct de vedere, dar să nu forţăm la infinit ceva care poate că se potriveşte, aşa cum am să-l citez, aşa fonetic, pe domnul Negroponte, pentru "Naigeria", ca să nu zic pe româneşte "Nigeria" şi nu ştiu dacă se potriveşte pentru România.

Este mare diferenţă între un stat african, care nu ştiu în ce măsură s-a coborât sau nu s-a coborât încă din copaci, şi România, în care defrişarea merge în voie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Conservator, rugându-vă să sesizaţi două chestiuni. Sunt două probleme: unu, scoaterea de pe ordinea de zi; şi a doua problemă este retrimiterea la comisie. Vă rog să nu vă referiţi, cum s-a referit aproape toată lumea, la retrimiterea la comisie. Acum discutăm la menţinerea sau scoaterea de pe ordinea de zi.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Din punct de vedere regulamentar, retrimiterea la comisie coincide şi cu textul de lege, dar şi cu cutuma pe care am avut-o chiar în plen, chiar dacă în expres să zic aşa nu este mot á mot pe textul din Regulament, dar el se pliază, soluţia se pliază pe textul din Regulament, pentru că aici a venit reprezentantul unui grup parlamentar care a solicitat retrimiterea şi în măsura în care plenul îşi însuşeşte această soluţie, evident că este vorba şi de acceptul celorlalţi lideri de grup.

Aşadar, v-aş ruga să supuneţi la vot retrimiterea la comisie. Sigur că ea poate, hai să zicem, formal, să nu poarte denumirea de scoatere de pe ordinea de zi, dar retrimiterea la comisie, repet, este regulamentară şi v-am ruga s-o supuneţi la vot, cu atât mai mult cu cât, într-adevăr, în comisie n-am avut punctul de vedere al Guvernului în condiţiile în care, într-adevăr, cu o săptămână înainte reprezentantul Guvernului confirmase că Guvernul îşi va schimba poziţia. Şi colegii din comisie sunt aici, s-a hotărât aşa cam repejor, pe picior, această soluţie de respingere, fără s-o dezbatem în articolele ei, pentru că o parte din reprezentanţii P.S.D.-ului, şi în discuţiile pe care le-am avut ulterior, chiar au achiesat la posibilitatea să adoptăm legea în termen mai generali, urmând, pe fond evident, ca Guvernul, hai să zicem, să analizeze ulterior modul cum se va face această aprovizionare, achiziţionare de laptopuri.

Oricum, sunt probleme de fond pe care le putem dezvolta în comisie şi de aceea, în concluzie, solicit să supuneţi la vot retrimiterea la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Sper că nu mai sunt şi alte înscrieri la cuvânt pe această temă.

Am să vă dau citire art.89 din Regulament: "Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt săptămânale şi se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni de lucru a Camerei Deputaţilor, pentru săptămâna următoare."

Vă rog să fiţi foarte atenţi, am toată bunăvoinţa pentru a tranşa această problemă. Există două chestiuni, v-am spus, una este retrimiterea la comisie, şi aceea se discută la poziţia 25, când ajungem acolo, iar scoaterea de pe ordinea de zi, vă rog să fiţi foarte atenţi că dacă scoatem astăzi de pe ordinea de zi, Comitetul liderilor de grup se întâlnesc miercuri şi vor stabili când o s-o introducă, lunea viitoare sau marţea viitoare. Şi lunea viitoare sau marţea viitoare vom avea aceeaşi problemă.

Deci, faţă de acestea, mai dau citire şi art.70: "Proiectul se trimite spre examinare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său. Asupra acestei măsuri, Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot, la propunerea iniţiatorului...", ceea ce înseamnă că trebuie să intrăm la dezbateri pe fond.

Deci, dacă supunem la vot acum, supunem doar scoaterea de pe ordinea de zi, ceea ce înseamnă că luni sau marţi, din nou, avem aceeaşi problemă. Ca să putem trimite la comisie, trebuie să aşteptăm poziţia 25. Eu înţeleg teama colegilor că nu ajungem astăzi la poziţia 25. Dacă nu mai lungim discuţiile, vă promit că voi păstra un ritm alert ca să tranşăm această problemă la poziţia 25, astăzi.

Deci, intrăm în ordinea de zi, nu avem ce să votăm pentru că nu ne rezolvă cu nimic situaţia.

Pentru început, avem cererea Comisiei de anchetă parlamentară pentru analiza activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului privind prelungirea termenului de depunere a raportului.

Am înţeles că preşedintele comisiei nu a dorit să ia cuvântul. În realitate, dânşii solicită o prelungire cu un termen de 60 de zile.

Vă rog să fiţi de acord cu prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu 60 de zile solicitat de Comisia de anchetă parlamentară pentru analiza activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului.

Se votează electronic. Vă rog să pregătiţi cartelele.

Vă rog să votaţi. Se votează prelungirea termenului cu 60 de zile.

Cu 108 voturi pentru, 17 împotrivă şi 4 abţineri, acest termen a fost prelungit cu 60 de zile.

La următorul punct al ordinii de zi avem cererea de demisie a unui deputat. Este vorba de demisia din calitatea de deputat a domnului Mihai Stănişoară.

Dacă este prezent, vă rog. Nu este prezent.

Domnul deputat Mihai Stănişoară, ales deputat în Circumscripţia electorală nr.27 Mehedinţi, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat, a depus cererea de demisie din calitatea de deputat, având în vedere numirea sa în funcţia de consilier prezidenţial.

Potrivit prevederilor art.7 alin.(4) din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, întreb pe domnul deputat dacă stăruie în demisie. Nefiind prezent, considerăm că stăruie în demisie.

Luăm act de cererea de demisie şi declar vacant un loc de deputat în Circumscripţia electorală nr.27 Mehedinţi.

La pct.4 al ordinii de zi avem "Modificarea componenţei nominale a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor, în urma demisiei domnului deputat Stănişoară Mihai".

Grupul parlamentar al P.D. propune desemnarea domnului deputat Cristian Ilie în calitatea de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Mihai Stănişoară din calitatea de deputat.

Sunt obiecţii? Dacă nu sunt obiecţii, vă rog să votaţi.

Cu 138 de voturi pentru şi un vot împotrivă şi nici o abţinere, domnul Cristian Ilie a fost desemnat să facă parte din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Mihai Stănişoară din calitatea de deputat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Da, vă rog. O intervenţie.

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele iniţiatorilor unui număr însemnat de amendamente la acest proiect de lege, v-aş ruga, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să fiţi de acord cu retrimiterea proiectului la comisie pentru o perioadă foarte scurtă pentru rediscutarea acestor amendamente.

Domnul Eugen Nicolicea:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Petru Andea:

Suntem de acord.

Domnul Eugen Nicolicea:

Comisia fiind de acord, retrimitem la comisie.

Puteţi să propuneţi un termen, vă rog, de depunerea raportului?

Având în vedere că există şi perioada sărbătorilor pascale, acordăm un termen de două săptămâni, imediat după sărbătorile pascale.

Propunerea Legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.87/2006.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog. La microfon, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Iniţiatorul este chiar domnul preşedinte Bogdan Olteanu.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei prin schimbarea componenţei Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii Învăţământului Superior.

În concret, se propune completarea numărului de membri ai Consiliului ARACIS cu doi studenţi aleşi de către o comisie compusă din patru membri, reprezentanţi ai marilor asociaţii universitare europene.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei. A participat doamna Gabriella Pasztor, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 20 martie 2007, comisia, cu 13 voturi pentru respingere şi 7 voturi împotriva respingerii, propune plenului respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu doreşte nimeni.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea.

Doriţi dumneavoastră? Vă rog frumos.

Domnilor secretari, vă rog să-mi atrageţi atenţia când se înscrie cineva la cuvânt.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, recent înfiinţată, are un rol de evaluare extern, un rol instituţional. Această evaluare externă are la bază şi rapoarte de evaluare internă. În aceste rapoarte de evaluare internă, studenţii pot face parte. Pentru a asigura tocmai neutralitatea, este necesar ca ea să-şi păstreze autonomia completă şi să nu facem iar un mixaj între beneficiar şi cel care trebuie să controleze calitatea, care trebuie să fie cu totul neutră.

A fost unul din motivele respingerii.

Un alt motiv. O dată cu procesul Bologna şi restructurarea învăţământului superior, marea majoritate a specializărilor sunt pe trei ani de studiu, când studentul îşi ia licenţa. Şi atunci ar însemna să alegem studenţi înainte de a intra spre a avea un mandat complet, ceea ce este practic imposibil. Este al doilea motiv pentru care s-a respins această propunere.

Şi un al treilea motiv, este foarte greu de ales, de găsit o modalitate prin care să selectezi aceşti studenţi, care la vremea respectivă ar trebui să iei cel puţin din anul întâi şi să aibă competenţe într-un domeniu în care practic se lucrează cu experţi aleşi aleator.

Este al treilea motiv pentru care s-a considerat în cadrul comisiei, şi grupul nostru parlamentar consideră că afectăm practic calitatea actului de evaluare şi acreditare şi cădem într-un populism ieftin care nu serveşte, în nici într-un caz, la ridicarea calităţii învăţământului superior.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul Pantelimon Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Nu împărtăşim întru totul argumentaţia pe care a dezvoltat-o domnul Stanciu anterior din mai multe considerente: eu nu cred că este un pericol nici pentru calitatea învăţământului superior prezenţa a doi studenţi, evident reprezentativi în Consiliul ARACIS. De altfel, trebuie să vă spun că membrii ARACIS au fost în comisie, i-am audiat vreo patru-cinci ore, din păcate, domnul Stanciu, sunt convins că a fost reţinut de probleme mai importante, n-a putut să vină, a întâmpinat favorabil această propunere de a se completa ARACIS-ul cu doi membri.

Sigur, ei n-ar avea neapărat calitatea acolo, prin prezenţa lor, de a-şi spune cuvântul la modul hotărâtor, hai să zicem, din punct de vedere tehnic. Tinerii, ştim foarte bine, să ştiţi că sunt destul de dotaţi, pot prinde uneori din zbor. Totuşi trăim în România, chiar şi la nivelul ARACIS-ului, cum s-a întâmplat şi la nivelul CNA-ului, mai pot fi mici aranjamente care, de ce nu, ar putea fi speculate, observate de tineri şi, sigur, cu bună-cuviinţă, dar cu bună-credinţă pot atrage atenţia acolo unde eventual sunt nereguli.

Şi de ce să nu fim cinstiţi, unii tineri sunt chiar superdotaţi şi pot să aprecieze chiar, hai să zicem din punct de vedere tehnic, oportunitatea unor soluţii adoptate de ARACIS. Aşa încât, eu cred că la o analiză atentă nu subzistă argumentaţia pe aspecte de, hai să zicem, de temeinicie a unui astfel de proiect legislativ.

De aceea, noi considerăm că poate fi aprobat şi cred că dăm o şansă tinerilor universitari să se pronunţe, mai ales că, iarăşi un contraargument la ce spunea antevorbitorul meu, totuşi, majoritatea facultăţilor sunt pe 4 ani, unele chiar pe 5 ani; deci, se pot alege, în măsura în care eventual se pune problema celor 3 ani din cadrul acestor facultăţi, pentru că până la urmă este vorba doar de doi tineri studenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului liberal.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Reprezentanţii Partidului Naţional Liberal din comisie au susţinut proiectul legislativ, n-au votat pentru respingere şi în plen, la fel, vom susţine proiectul legislativ şi nu vom vota pentru respingere.

Avem argumente solide. Considerăm că studenţii sunt beneficiarii sistemului educaţional în învăţământul superior şi au a spune ceva privind asigurarea calităţii în această zonă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu mai sunt.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative. Şi, în atare situaţie, urmează să procedăm în conformitate cu prevederea art.104 din Regulament, potrivit căreia dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot.

Legea rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Da, scuzaţi.

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe scurt, acest proiect de lege vine să întărească competenţele autorităţii publice locale în ceea ce priveşte programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic unu, adică clădirile cu buline roşii, acele identificate, stabilind măsuri mai severe pentru proprietarii de locuinţe, respectiv pentru autorităţile publice locale, mergându-se până la restrângerea spaţiului de locuit sau evacuarea temporară din locuinţe pentru consolidarea acestor construcţii cu grad ridicat de pericol.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege a fost examinat de comisie şi dezbătut în şedinţele din 6 şi 13 martie 2007, hotărându-se cu unanimitate de voturi propunerea de supunere în faţa plenului Camerei Deputaţilor şi de adoptare a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mai sunt alte intervenţii?

Vă rog.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc în dublă calitate, şi de deputat şi de specialist în protecţie antiseismică. Am diplomă în această specialitate şi ştiu foarte bine că multe locuinţe, multe clădiri, din Capitală mai ales, necesită reparaţii.

Dar de la acest necesar de reparare a unor structuri până la această lege, părerea mea este că-i un drum lung, pentru că, după părerea mea, acest proiect de lege este pur şi simplu samavolnic. Se precizează, se spune aici, pe bună dreptate, că trebuie ca proprietarii să permită autorităţilor să aibă acces să evalueze şi să efectueze reparaţii.

Bun, de acord. Dar nu se precizează un termen de execuţie, nu se precizează nimic cu privire la termenul de executare a acestor lucrări, pentru că, după cum bine ştim, ştim foarte bine cum lucrează instituţiile consiliilor locale, întreprinderile de construcţii ale consiliilor locale.

Pe urmă, măsura aceasta a obligării efectuării plăţii, rambursării plăţii de către proprietar iarăşi mi se pare o aberaţie, aici din punctul de vedere al constructorului, vă spun, pentru că proprietarul nu este cu nimic vinovat de deteriorarea structurii.

În cazul unei construcţii, în cazul riscului seismic, pericolul provine de la structură, nu de la starea zidăriei sau a altor chestiuni pe care le poate deteriora un proprietar. Sigur, dacă apare ideea că proprietarul a umblat la structură, a modificat structura, da, atunci poate fi pus să plătească. Dar, în condiţiile deteriorării structurii, ei bine, această structură a fost aprobată de Primărie la data respectivă prin autorizaţia de construire. Deci, ea era garantată probabil pe 50, pe 100 de ani. Proprietarul nu are nicio vină, repet, în legătură cu deteriorarea acestei structuri.

Mai departe, văd în final un amendament prin care se propune (un amendament adoptat), nici mai mult, nici mai puţin decât ca, în cazul în care proprietarul nu are bani, consiliul local să-i plătească locuinţa şi să-l trateze mai departe ca pe un chiriaş.

Ei, bine, asta sfidează în primul rând Constituţia, pentru că dreptul la proprietate este garantat prin Constituţie; şi, în al doilea rând, fraza este extrem de ambiguă, întrucât nu se spune unde va fi chiriaş. Eventual, să luăm un om în vârstă, care locuieşte în blocul Scala, da, şi să-l mutăm undeva la marginea Bucureştiului.

Deci, este aberant aici, deşi recunosc că e bine să sporim atribuţiunile şi să sporim accesul autorităţilor locale pentru recondiţionarea structurilor, cred că proiectul de faţă este departe de ceea ce ar trebui să fie.

De aceea, solicităm returnarea la comisie pentru refacerea proiectului de lege. În caz contrar, noi, Partidul România Mare, ne vom opune acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Călian, vă rog frumos, din partea Grupului parlamentar al P.C.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este foarte important acest proiect de lege, însă nu ne putem juca cu Constituţia.

Consider că este necesar ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie, aşa cum solicita şi reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., însă noi venim cu o solicitare în plus şi cerem un raport comun - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi-Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic - pentru că, într-adevăr, sunt multe încălcări ale Constituţiei în aceste amendamente, dar şi în proiectul de lege în sine.

Este bine să nu ne jucăm încă o dată cu cetăţenii, pentru că ne-am jucat destul cu Legea nr.10 şi cu alte legi, astfel încât avem destui oameni în stradă şi nu este cazul ca şi prin această iniţiativă legislativă să mai trimitem şi alţi cetăţeni în stradă sau să-i facem chiriaşi, evident.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Alte înscrieri la cuvânt?

Domnule Duşa, vă rog.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea nr.10 este legea care oferă cadrul privind siguranţa în construcţii. Sigur că această ordonanţă privind modificarea Legii privind creşterea rezistenţei la seism este o lege foarte importantă, şi noi ştim că de ani de zile au fost marcate cu buline foarte multe construcţii, şi mai ales în Bucureşti, care prezintă pericol de dărâmare.

Acţiunea guvernamentală, şi mai veche şi mai nouă, nu este cea corespunzătoare, legat de intervenţia la aceste construcţii şi într-un fel sau altul, fie proprietarii, fie statul, fie autorităţile administraţiei locale trebuie să se implice în consolidarea acestor construcţii, pentru că sunt multe probleme legate de acest proiect de lege şi s-a chiar venit cu acel amendament pentru a rezolva o problemă socială, pentru că proiectul era foarte strict: cei care sunt insolvabili, se execută de către stat, sigur, pe baza Codului civil. Trebuie găsită o minimă protecţie şi garanţie faţă de cetăţenii care nu pot să-şi plătească cota-parte privitor la lucrările care privesc consolidarea.

De aceea, susţinem şi noi retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, pentru lămuriri suplimentare.

Domnul Ioan Andreica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cer permisiunea să mai aduc câteva lămuriri, şi anume: vreau să fac precizarea că proprietarii vor achita contravaloarea lucrărilor de consolidare doar atunci când se găsesc peste salariul mediu pe economie. Deci, toţi cei care au sub salariul mediu pe economie vor primi cu titlu gratuit, respectiv lucrările se vor achita din bugetul de stat.

Chiar şi cei cu salariul peste salariul mediu pe economie, dacă în anumite perioade au sub salariul mediu pe economie, pensiile pot să oscileze sau salariile, perioada respectivă se ştie, deci se şterge; doar dacă într-o anumită perioadă are peste, atunci lunar îi revine sarcina să plătească.

Dacă totuşi devine insolvabil, autoritatea publică nu artificial preia lucrarea respectivă, clădirea respectivă, ci poate doar s-o cumpere, să-l despăgubească. Această măsură, la iniţiativă, a fost introdusă în cadrul comisiei, tocmai pentru ca anume proprietarii să nu se expună unor acţiuni de piaţă, pentru a nu vinde cumva la jumătate de preţ pentru a-şi putea plăti rata respectivă.

Aş mai face precizarea că rata se situează undeva la 50-60 euro/lună. Deci, este o valoare destul de mică, mai ales peste timp, aşa încât, sperăm noi, că nu o să fie cazul să se ajungă la situaţia în care să fie nevoit să vândă la Primărie.

Şi încă o precizare: prin autorizaţia de construcţie nu se consfinţeşte calitatea unei clădiri. Calitatea unei clădiri se consfinţeşte prin proiectul tehnic, cu responsabilitatea proiectantului şi a verificatorilor, autorizaţia de construcţie stipulează alte reglementări. Mai mult, este vorba de clădiri construite înainte de 1978, când normativele erau mai lejere în ceea ce priveşte structurile de rezistenţă a clădirilor expuse la cutremur, respectiv nivelul cutremurului era altul luat în calcul decât cel de acum.

Dar, încă o dată, nu prin autorizaţiile de construcţie se stipulează acest lucru; deci nu Primăria are responsabilitatea asupra rezistenţei clădirilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, deci eu credeam că vă referiţi la propunerea Grupului parlamentar al P.R.M. de retrimitere la comisie.

Propun să supunem la vot această propunere. Dacă nu va fi adoptată, atunci intrăm la discuţiile pe fond.

Deci, punctul de vedere al comisiei cu privire la propunerea Grupului parlamentar al P.R.M. de retrimitere a acestui proiect de lege la comisie, vă rog.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am prezentat mai devreme în faţa dumneavoastră un raport. Spuneam că noi, comisia, ne-am întrunit în două şedinţe: în 6 şi în 13 martie. Din numărul de 29 membri ai comisiei, am fost prezenţi 26, care au votat în unanimitate acest raport.

Deci, nu văd de ce am trimite acest proiect de lege din nou la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să pregătiţi cartelele.

Supunem la vot propunerea Grupului parlamentar al P.R.M. de retrimitere a acestui proiect la comisie.

Cu 58 de voturi pentru, 60 voturi împotrivă, 3 abţineri, nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru retrimiterea la comisie.

Urmează să intrăm la dezbaterea pe fond.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Pe procedură, vă rog, eu aş sugera totuşi, aş ruga să nu se mai influenţeze votul prin afirmaţii de tipul "în comisie s-a votat în două rânduri, în unanimitate". Asta înseamnă că autorul acestui mic discurs nu recunoaşte importanţa dezbaterilor pe fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, n-am înţeles care este chestiunea de procedură exact.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Repet încă o dată: aş vrea să nu se mai facă, deci domnul Igaş am văzut că este specialist în a ţine discursuri din acestea de tipul "am votat de două ori în comisie", practic nu mai vede de ce să mai fie trimisă înapoi legea la comisie.

Or, în contextul în care există şi dezbateri în plen, nu cred că este bine să influenţăm aceste dezbateri prin speech-uri ca ale domnului Igaş.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mi se pare că cel mai bun lucru de a nu mai influenţa deloc votul este să nu mai ia nimeni cuvântul. (Câteva aplauze)

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Argumentele suplimentare aduse de domnul ministru secretar de stat nu fac altceva decât să ne convingă de faptul că acest proiect de lege este neconstituţional. Ajungem iar să creăm discriminări şi uităm de faptul că vorbim de proprietari, iar proprietarii sunt egali în drepturi. Au aceleaşi drepturi, dar au şi aceleaşi obligaţii.

Însă, ţinând cont de faptul că legea construcţiilor din acea perioadă era mai lejeră, a fost strict vina statului. Ei, este foarte important ca statul să vină şi să rezolve acum aceste probleme, şi nu proprietarii care nu au nicio vină.

Tocmai, din acest punct de vedere, încă o dată, domnule preşedinte, solicit raport comun şi vă rog să supuneţi la vot, astfel încât proiectul să fie dezbătut printr-un raport comun de cele două comisii: juridică şi administraţie.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

În acest stadiu în care suntem noi, nu se mai poate solicita raport comun. Îmi pare rău.

Trecem la dezbaterea pe articole.

De la poziţia 1 până la poziţia 5, nemodificate, are cineva vreo obiecţie, vă rog? Nu.

Se consideră adoptate.

Doriţi să interveniţi la poziţiile 1 - 5? Vă rog frumos, aveţi cuvântul. Nu mai este cazul.

La poziţia 6, nemodificată, are cineva obiecţii? Nu.

Adoptată.

Poziţia 7, la art.8, după alin. (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins, alin. (1¹): "Pentru cazurile de insolvabilitate privind rambursarea costurilor lucrărilor de consolidare, consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, poate despăgubi proprietarul cu valoarea locuinţei, asigurându-i acestuia calitatea de chiriaş în spaţiul respectiv", autor - deputat Mircea Duşa.

Obiecţii?

Doamna Petrescu, vă rog.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ-Petrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să subliniez un lucru: adineaori, a spus cineva că prin autorizaţia de construcţie nu se garantează proiectul de structură. Vreau să subliniez, dimpotrivă, că autorizaţia de construcţie este cea care garantează corectitudinea proiectului de structură.

Totodată, aş dori să menţionez: s-a spus că înainte de'89 nu existau parametrii structurali foarte bine calculaţi. Dimpotrivă, subliniez că parametrii ăştia erau extrem de bine calculaţi.

Deci, mie mi se pare că responsabilitatea incorectitudinii acestui sistem de clădiri, care se pot demola, nu aparţine persoanelor care locuiesc în clădire, ci dimpotrivă, autorităţilor care au dat autorizaţiile de construcţii.

Aşa că nu mi se pare normal ca costurile de refacere a unei construcţii să fie suportate de cei care locuiesc în construcţiile astea, ci dimpotrivă, de autorităţi. Ori de Primărie, ori de MLPAT.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Să nu vorbim despre altceva decât vorbeşte această lege. În primul rând, nu vorbim despre nişte construcţii realizate cu câţiva ani înainte de '89; vorbim de construcţii realizate cu multe decenii înainte de cutremurul respectiv. Deci, tot ceea ce invocaţi dumneavoastră nu funcţiona pe vremea respectivă, în primul rând.

În al doilea rând, pentru rezistenţa unei clădiri poate fi la o adică incriminată şi persoana care a dat autorizaţia, dar ştiţi foarte bine că primul care răspunde este arhitectul şi constructorul pentru fiabilitatea acelei construcţii. Şi, din punct de vedere juridic, conform dreptului civil, pentru toate pagubele pricinuite de o clădire răspunde cine? Autoritatea? Nu. Proprietarul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, eu vă mulţumesc pentru intervenţiile respective, dar vă atrag atenţia că suntem la art.8 alin. (1¹) şi vă rog să vă referiţi la el: "Pentru cazurile de insolvabilitate privind rambursarea costurilor lucrărilor de consolidare, consiliul local, respectiv Consiliul General la Municipiului Bucureşti poate despăgubi proprietarul cu valoarea locuinţei, asigurându-i acestuia calitatea de chiriaş în spaţiul respectiv", autor domnul deputat P.S.D. Mircea Duşa. Deci, la acest punct suntem.

Vă rog, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Am stat, am privit şi am admirat şi pe domnul secretar de stat, şi pe distinşii mei colegi, specialişti în evaluarea riscului seismic al unei clădiri, pe care pun o bulină roşie sau, eu ştiu, portocalie.

Nu vreau să-i întreb acum la ce mod de vibraţie s-au referit şi să intrăm în detalii. Dar, mi-am adus aminte de ce-mi spunea profesorul meu: "Totdeauna vorbeşti bine de lucrurile pe care nu le ştii".

De aceea, eu n-am să vorbesc bine despre aceste lucruri, şi am să spun că acest alineat, acest articol şi acest amendament ridică, aşa cum a precizat şi domnul Marton, şi domnul Călian, şi doamna arhitect, colega noastră deputat, probleme deosebite din punct de vedere juridic şi a responsabilităţii, prin prisma Legii asigurării calităţii în construcţii, a Constituţiei, şi în special a prevederilor privind proprietatea.

De aceea, domnule preşedinte, cred că avem două variante: să ne grăbim şi să greşim; sau, conform a ceea ce dumneavoastră constataţi, conform Regulamentului, la acest alineat sunt probleme care nu sunt pe deplin elucidate asupra responsabilităţilor care revin proprietarului, constructorului, proiectantului, executantului şi, ca atare, acest articol solicităm, în numele grupului, să-l retrimitem la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă rog, domnule deputat, referiţi-vă la alin. (1¹), la care i-am citit textul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

La alineatul acesta voiam să mă refer. Într-adevăr, el încalcă şi Constituţia, dar creează şi premisele unei specule cu apartamente, întrucât cred că Primăria Capitalei abia aşteaptă să scoată din locuinţe câţiva, că sunt destui bătrâni care nu pot să-şi achite reparaţiile la aceste locuinţe, şi să vândă la un preţ bun sau să le dea la un preţ convenabil clientelei de partid.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Autorul, vă rog.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Amendamentul făcut la art.8 este unul care să asigure o anumită protecţie socială acestor persoane. Dacă citim ordonanţa şi legea, o să vedem că nu au nicio protecţie socială. Eu sunt de acord să se trimită la comisie acest amendament, dar trebuie să trimitem întreg art.1, pentru că dacă citim legea în întregul ei o să vedem că aceşti oameni nu se bucură de nicio protecţie socială. Sunt executaţi pentru cazul de insolvabilitate, conform Codului civil. Vine executorul judecătoresc, îl scoate în stradă şi după aceea se descurcă.

Dacă este să-l trimitem, eu sunt de acord să-l retrimitem şi probabil să-l reformulăm împreună cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dar acest amendament este chiar acea protecţie socială prin care am avut intenţia să-i protejăm pe aceşti oameni, în sensul că Consiliul Local sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate, încă odată repet, poate să-i despăgubească pe insolvabili, cu condiţia să le asigure o casă în chirie.

Sunt de acord şi chiar susţin să-l retrimitem la comisie, poate găsim o reformulare mai bună, dar rolul acestui amendament este acela de a asigura protecţie socială celor care sunt insolvabili şi nu pot să-şi plătească cota-parte din cheltuielile respective.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun, există o propunere de retrimitere la comisie a întregului articol. Fac menţiunea pentru stenogramă că mai există şi un amendament respins, care se referă la acelaşi lucru, iar toate acestea împreună să fie reanalizate la comisie.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Am precizat punctul de vedere al comisiei ...

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă rog, dar discutăm dacă aprobaţi retrimiterea.

Deci, haideţi să votăm retrimiterea sau nu. Dacă nu aprobăm retrimiterea, discutăm aici. Dacă nu, facem o discuţie inutilă dacă se aprobă retrimiterea.

Deci, vă rog, există o propunere formulată de retrimitere. Vă rugăm să votaţi retrimiterea la comisie a întregului articol 8.

Cu 67 voturi pentru, 48 voturi împotrivă şi 1 abţinere, retrimiterea întregului art.8 a fost aprobată.

Poziţiile 8 - 10, nemodificate. Obiecţii, observaţii? Nu există.

Aprobate.

Poziţia 11, amendamentul domnului Relu Fenechiu.

Obiecţii, observaţii? Nu există. Adoptată.

Poziţia 12, nemodificată.

Obiecţii, observaţii? Nu există. Adoptată.

Poziţia 13, amendamentul domnilor deputaţi Traian Igaş şi Ştefan Bardan.

Obiecţii, observaţii? Nu există. Adoptată.

Poziţia 14, amendament al comisiei.

Obiecţii, observaţii?

Vă rog.

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Domnule preşedinte,

La art.15, cu (2), la textul boldat "pentru executarea", deci pentru corectarea a două erori "executarea", şi mai jos în text "administraţiei publice", pentru redactarea corectă.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, cu această obiecţiune sper că toată lumea suntem de acord.

Deci, adoptat.

Poziţia 15. Pct.11 devine pct.13.

Obiecţii, observaţii? Adoptată.

Poziţia 16, nemodificată.

Obiecţii, observaţii? Adoptată.

Poziţia 17, art.II, amendament al domnului deputat Relu Fenechiu.

Obiecţii, observaţii? Adoptată.

Deci, cu excepţia punctului care se referea la art.8, care a fost retrimis la comisie, toate celelalte articole au fost adoptate.

Comisia, dacă doreşte să propună un termen pentru raportul suplimentar cu art.8?

Domnul Traian Constantin Igaş:

Am înţeles că acest punct se va discuta împreună cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Ar trebui să ne consultăm şi cu această comisie, dar eu vă propun, ţinând cont că vin sărbătorile pascale, trei săptămâni, nu, dacă suntem în termen.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun, termen 3 săptămâni. Mulţumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Corpului consilierilor de integrare.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Doamna Anna Horvath (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să fac o scurtă prezentare a măsurilor propuse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.106/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Corpului consilierilor de integrare.

Prin Ordonanţa nr.19/2003 a fost organizat Corpul consilierilor de integrare, cu atribuţii în domeniul realizării programelor şi reformelor necesare pregătirii aderării României la Uniunea Europeană.

Conform art.2 alin.(4) din ordonanţa de urgenţă amintită, consilierii de integrare îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri coordonate de miniştri, fiind repartizaţi conform Hotărârii Guvernului nr.4/2004, la 28 de autorităţi şi instituţii publice, aceşti consilieri specializându-se în domeniile specifice instituţiilor, în cadrul cărora şi-au desfăşurat activitatea.

Ordonanţa de urgenţă propune, de fapt, trei categorii de măsuri, pe de o parte preluarea consilierilor de integrare de către autorităţile şi instituţiile publice, măsură care este necesară din perspectiva eficientizării activităţii acestora, în vederea atingerii unui nivel cât mai înalt de performanţă, în valorificarea avantajelor ce derivă din aderarea României la Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, s-a considerat necesară schimbarea titulaturii pe care consilierii de integrare o au. Astfel, în contextul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, şi din perspectiva atribuţiilor specifice noi, ce le vor fi acordate, titulatura de "consilier de integrare" se propune a se transforma în aceea de "consilier pentru afaceri europene".

În al treilea rând, ordonanţa propune clarificarea regimului juridic al consilierilor pentru afaceri europene, aceştia urmând să-şi păstreze statutul de salariat cu contract individual de muncă, salariile de bază şi celelalte drepturi salariale fiind cele stabilite conform legii, iar activitatea lor fiind desfăşurată în subordonarea directă a conducătorilor de instituţii şi autorităţi.

Prin măsurile propuse în această ordonanţă, Ministerul Integrării Europene consideră că răspunde solicitării Guvernului de reformare a administraţiei publice, în vederea eficientizării activităţii, luându-se în considerare şi apropiatul proces de restructurare a Ministerului Integrării Europene, precum şi contextul aderării la 1 ianuarie la Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei?

Domnul Stelian Duţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile privite din partea Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi, de asemenea, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Obiectul de reglementare este cel prezentat de reprezentanta ministerului, iar comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, întrucât este necesară adoptarea de măsuri imediate, atât pentru continuarea activităţii consilierilor şi după data de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru stabilirea regimului juridic al acestora, în condiţiile exercitării de atribuţii specifice noi, în contextul realizării obiectivelor procesului de integrare a României în Uniunea Europeană.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2007.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

În aceste condiţii, având în vedere că nu avem amendamente admise sau respinse, conform art. 106, va urma votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2006 pentru modificarea art.5 alin.(6) din Ordonanţa Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Domnul Ervin-Zoltan Szekely (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă, Guvernul propune, în concret, crearea cadrului legal pentru trecerea unităţilor medico-sociale înfiinţate în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2000, în oraşele care au mai puţin de 5.000 de locuitori, în responsabilitatea administrativă şi financiară a consiliilor judeţene, dacă consiliile locale respective nu hotărăsc altfel, asumându-şi obligaţiile de finanţare.

Noi susţinem raportul comun al Comisiei de administraţie publică a Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei raportoare. La sfârşit vă rog să propuneţi şi timpul afectat dezbaterilor.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Da, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru sănătate au fost sesizate în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2006 pentru modificarea art.5 alin.(6) din Ordonanţa Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi analizat în fond în procedură de urgenţă în şedinţa din 13 martie 2007, respectiv în 21 martie 2007.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi a fost adoptat în Senat în 27 februarie 2007.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar comisia vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Timpul de dezbatere: trei minute cu un minut.

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun la vot dacă sunteţi de acord cu acest timp propus de către comisie. Nu sunt obiecţii. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, din partea Grupului P.R.M.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am o întrebare pe care doresc să o adresez reprezentantului ministerului, pentru că se creează o disfuncţionalitate aici.

Unităţile de asistenţă medico-socială înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale din comune trec în responsabilitatea administrativă şi financiară a consiliilor judeţene.

Dar v-aş ruga să nu uităm că bugetul consiliilor judeţene a fost defalcat şi la ora aceasta este târziu să mai introducem în structura bugetului unui consiliu judeţean o asemenea responsabilitate. Mă refer la aspectul finanţării activităţii acestor instituţii.

Riscăm, dacă procedăm aşa, să ajungem în situaţia în care am ajuns în multe judeţe, cu căminele de bătrâni care au rămas pe primele trei luni ale anului nefinanţate, mingea aruncându-se de la Direcţia finanţelor publice, la Consiliul judeţean, la consiliile locale şi vă este cunoscută situaţia din câteva judeţe ale ţării.

Aş vrea să primim şi aici un răspuns clar: cum se vor finanţa de către consiliile judeţene aceste instituţii?

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului P.N.L.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înfiinţarea unităţilor medico-sociale a avut două aspecte de rezolvat. Pe de o parte, rezolvarea unor probleme sociale şi medicale a unor persoane defavorizate, iar pe de cealaltă parte, degrevarea spitalelor de acei bolnavi cronici care stăteau o lună, două, trei, chiar şi jumătate de an, pentru că efectiv nu aveau unde să fie externate.

În acest context, înfiinţarea acestor unităţi medico-sociale a încercat să rezolve aceste două aspecte.

Problema se pune în felul următor: în localităţile mici, sub 5.000 de locuitori, bugetele locale sunt atât de mici, încât efectiv nu se pot rezolva problemele acestor persoane, acestor oameni, acestor bolnavi cronici.

Problema trebuie privită şi din alt punct de vedere. În aceste localităţi nu sunt internaţi în aceste unităţi medico-sociale numai cetăţeni din localitatea respectivă. Sunt internaţi oameni din localităţile din jurul oraşului respectiv sau comunei respective. Am un caz concret la Răducăneni, în judeţul Iaşi. Şi atunci, Consiliul local spune aşa: din cei 30 de oameni pe care îi am internaţi eu am din comună, la mine, numai trei şi ceilalţi sunt din comunele limitrofe sau la distanţe mai mari.

Nu sunt prinse aceste cheltuieli în bugetele consiliilor judeţene, dar posibilităţile de rezolvare sunt mult mai mari la nivelul Consiliului judeţean decât la nivelul unui Consiliului local şi personal am fost în aceste unităţi medico-sociale. Condiţiile nu sunt dintre cele mai bune. Deci, între două rele, adică una că, Consiliul local nu are fonduri, iar la Consiliul judeţean nu sunt prinse aceste fonduri, cred că se poate rezolva la nivelul Consiliului judeţean să se redistribuie fonduri pentru asemenea unităţi medico-sociale.

Noi vom susţine acest proiect de lege şi este un lucru bun pentru aceste unităţi medico-sociale.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului P.S.D., domnul profesor Nechita.

Domnul Aurel Nechita:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă atrag atenţia asupra unui lucru: că această ordonanţă îşi face efectele din cursul anului trecut, iar consiliile judeţene au putut în cursul lunii ianuarie, când şi-au făcut bugetul, să pună în practică prevederile acestei ordonanţe. Deci, nu este problema dacă le-a inclus sau nu în bugetul lor.

În al doilea rând, vă atrag atenţia că foarte multe instituţii sociale, pentru că este vorba de bolnavi, aşa cum spunea şi colegul meu, abandonaţi în spitale, oameni care reprezintă şi o problemă juridică, abandonaţi de familii şi care practic nu pot fi susţinuţi decât dacă Consiliul judeţean, pentru că sunt cazurile sociale ale judeţului, nu sunt ale comunei X sau Y, unde a rămas pe vremuri un spital rural şi căruia i s-a dat destinaţia de unitate medico-socială.

Eu am avut experienţa aceasta în 2004 şi am reuşit în judeţul meu să creez trei unităţi medico-sociale care au fost preluate de consiliile judeţene. Chiar dacă alte consilii nu au dorit, este cazul ca aceste unităţi să fie întreţinute de către Consiliul judeţean, pentru că, repet încă o dată, este vorba de oamenii, de cazurile sociale, de bolnavii din judeţul respectiv.

Vă mulţumesc.

Şi grupul nostru va vota acest proiect de lege.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Mai există alte intervenţii? Vă rog.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Îmi pare rău că suntem aşa de puţini, pentru că este o problemă de o gravitate deosebită. Este vorba de aşezămintele medico-sociale. Ceea ce ni se oferă în momentul de faţă de către Guvern şi de către Ministerul Sănătăţii este doar o găselniţă ieftină, care nu rezolvă absolut nimic. Aşezămintele medico-sociale ar trebui să rezolve cazurile cronice, ar trebui să rezolve cazurile acelea de homleşi pe care-i găsiţi prin toate comunele şi satele şi să nu mai spun prin oraşe.

Nu poţi să dai unei comune de 5.000 de locuitori sau sub 5.000 de locuitori să ducă în spinare un asemenea spital care, de fapt, internează toţi bolnavii din judeţul respectiv.

Judeţul este cel care trebuie să răspundă, pentru că, aşa, tot la fel judeţul are spitale de psihici cronici, fiecare judeţ. Fiecare judeţ are spital de tuberculoză şi tot asemenea aşezăminte. Deci, nu poţi să dai unei comune de sub 5.000 de locuitori un asemenea spital.

De fapt, nici nu este spital. Este, de fapt, un aşezământ mdico-social. Deocamdată nu a fost rezolvat, iar această rezolvare este doar un subterfugiu prin care nu rezolvăm cazurile care altfel umplu spitalele şi spitalele de urgenţă au devenit depozite de bolnavi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai există.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Poziţiile 1, 2 nemodificate. Obiecţii? Observaţii? Nu există. Adoptate.

Poziţiile 3, 4 şi 5. Obiecţii? Observaţii? Nu există. Adoptate.

Legea rămâne pentru şedinţa de vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Având în vedere că Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii reglementează noi funcţii în cadrul conducerii unităţilor sanitare, cum este, de exemplu, Comitetul director al spitalelor, directorul executiv al Agenţiei naţionale de transplant, managerul general al serviciilor de ambulanţă, a fost necesară modificarea corespunzătoare şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115 din 2004, ce are ca obiect de reglementare salarizarea personalului din sistemul sanitar.

Având în vedere cele menţionate, supun aprobării dumneavoastră prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiilor sesizate în fond, vă rog.

Domnul Stelian Duţu:

Mulţumesc.

La întocmirea raportului comun, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au avut în vedere avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005.

Astfel, se propune ca salariile de bază între limitele minime şi maxime, aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice, respectiv de ministerele şi instituţiile publice cu reţea sanitară proprie, să se stabilească de ministrul sănătăţii publice, respectiv de conducătorii ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, iar pentru celelalte funcţii care fac parte din Comitetul director al spitalelor să se stabilească de managerul spitalului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comun al comisiilor a fost adoptat în unanimitate, iar în urma dezbaterilor cele două comisii propun admiterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, în forma adoptată de Senat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Având în vedere că nu există amendamente admise sau respinse, nefiind îndeplinite condiţiile art. 106 pentru dezbaterea pe articole a proiectului, urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond, dacă doreşte cineva? Nu doreşte.

Având în vedere că nu există amendamente admise sau respinse, nefiind îndeplinite condiţiile art. 106 pentru a trece la dezbaterea pe articole a proiectului, proiectul de lege va fi votat în şedinţa de vot final.

Domnul Florin Iordache:

Este o observaţie!

Domnul Eugen Nicolicea:

Am înţeles că s-a semnalat o observaţie tehnico-legislativă. Vă rog frumos să o precizaţi.

Domnul Florin Iordache:

De tehnică legislativă: la articolul unic propun eliminarea sintagmei "prin excepţie de la verificările prevăzute la art. 28 alin.(2)". Practic, este o repetare. Articolul 28 este prezentat mai devreme.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă sunteţi de acord? Cu unanimitate de voturi s-a aprobat şi această modificare.

Suntem la poziţia 12. Precizez poziţiile, ca să fie toată lumea atentă.

Poziţia 12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Lege ordinară.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului şi a articolului unic există obiecţii, observaţii? Nu există. Adoptate cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege rămâne pentru a fi supus în şedinţa de vot final votului final al Camerei Deputaţilor.

Poziţia nr. 13. Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 581/2004 privind certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente şi produse de uz fitosanitar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Ştrenc (director, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr. 581/2004, cu a cărei abrogare vă rugăm să fiţi de acord, a realizat obligaţia politică a României în anul 2004, de a implementa documentul de poziţie din Capitolul V - "Dreptul societăţilor comerciale în cadrul tratatelor de aderare la Uniunea Europeană".

O dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, au intrat în vigoare două regulamente, Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.768 din 1992, respectiv Regulamentul 1.610 din 1996, care realizează tocmai implementarea certificatului suplimentar de protecţie.

În aceste condiţii, a avea o lege este un paralelism de reglementare cu regulamentele comunitare, de aceea vă rugăm să fiţi de acord cu abrogarea legii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia de agricultură, în data de 21 martie 2007 a adoptat Proiectul de Lege privind abrogarea Legii nr. 581 din 2004 datorită faptului că o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007 această lege nu-şi mai avea nici un obiectiv.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere că nu există amendamente admise sau respinse, nu sunt îndeplinite condiţiile art. 106 pentru a trece la dezbaterea pe articole, proiectul de lege va fi supus votului final într-o şedinţă ulterioară.

Poziţia nr. 14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România.

Din partea iniţiatorului, vă rog, domnule senator.

Domnul Frunda György:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Studiind Ordonanţa Guvernului nr. 15 din 2002, am ajuns la concluzia că ea cuprinde o greşeală fundamentală, privind discriminarea cetăţenilor români faţă de cetăţenii străini.

Ordonanţa prevede că cetăţenii străini pot cumpăra pentru transportul, pentru circulaţia pe drumurile publice din România rovigneta, cunoscuta rovignetă, pe durată determinată, o zi, o săptămână, o lună, 6 luni, 12 luni, pentru când cetăţenii români sunt obligaţi tale quale să cumpere rovigneta pe întreg anul calendaristic.

Acum, rovignetele nu se mai eliberează pe anul calendaristic, ci se cumpără pe anul întreg. Deci, dacă cineva a cumpărat astăzi, 26 martie 2007, rovigneta, ea este valabilă până în 26 martie 2008. Am dat acest exemplu pentru că va avea efecte juridice la ultimul articol.

Am vrut să elimin această discriminare a cetăţenilor români faţă de cetăţenii străini şi am propus comasarea art. 4 cu art. 5, pentru ca toţi utilizatorii drumurilor publice din România să fie supuşi aceluiaşi regim juridic, şi cetăţeanul român, ca şi cel străin, să poată cumpăra rovigneta pe o săptămână, pe o lună, pe trei luni, şase luni sau 12 luni. Dacă rezolvăm această problemă, dacă sunteţi de acord cu această propunere, rezolvăm şi o problemă socială, pentru că şi la cabinetele dumneavoastră au venit foarte mulţi oameni care au pus problema: "Eu nu ies din oraşul meu sau satul meu decât de două, trei ori pe an. De ce să cumpăr rovigneta pe an?" Şi prin aceasta acordăm un ajutor substanţial, în primul rând pensionarilor, oamenilor de la sat cu venituri mai mici şi alte categorii profesionale.

De asemenea, am prevăzut ca handicapaţii să fie scutiţi complet de plata acestei rovignete, ceea ce s-a şi admis. Au fost colegi care au propus scutirea de taxă a claselor profesionale: agricultori, apicultori şi aşa mai departe. Acestea s-au reglementat în alte acte normative.

Vreau să mulţumesc comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor, care a fost de acord cu propunerea mea, însă vă supun atenţiei un singur lucru cu care nu pot fi de acord, ultimul articol.

Eu am propus ca această ordonanţă să fie modificată de la 1 ianuarie 2007.

Întrucât în dezbaterea Camerei Deputaţilor a intrat acum, comisia de specialitate a propus ca ea să fie admisă de la 1 ianuarie 2008. Cred că soluţia nu este cea mai bună, pentru că nu există obligativitatea de cumpărare a rovignetei în prima zi pe anul în curs, ci vă spuneam, ea curge pe un an întreg, deci, normal neexistând un termen fix, propun ca din acest punct de vedere să intrăm pe tărâmul normal al constituţionalităţii şi să spunem că ea se aplică de la data publicării în "Monitorul Oficial". Este soluţia legală, ceea ce avem în Constituţie, la 4 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce este soluţia la îndemâna tuturor.

Sperând că veţi fi de acord cu iniţiativa mea, care elimină o discriminare şi este un ajutor mare pentru cei săraci, vă mulţumesc că m-aţi ascultat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog frumos?

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu următoarele proiecte de lege.

1. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi, în fapt, reprezintă iniţiativa legislativă a unui număr de parlamentari aparţinând Partidului Democrat, Partidului Conservator, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, prin care se propune stabilirea unui mod specific de plată a tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România pentru vehiculele utilizate sezonier în agricultură.

Propunerea a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, însă Guvernul României a comunicat că nu susţine propunerea legislativă.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Cameră.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. Proiectul de lege a fost adoptat, şi acesta, de Senat, în şedinţa din 14 noiembrie, pe baza iniţiativei domnului senator György Frunda, pe care a susţinut-o anterior şi care, în fapt, modifică art. 4, în sensul că utilizatorii... Practic, se propune completarea art. 3 privind exceptarea de la plată a tarifului de utilizare a vehiculelor deţinute de persoanele cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului şi modificarea alin.(2) al art. 4, în sensul că utilizatorii români pot achita tariful de utilizare pentru o zi, 7 zile, 30 de zile, 6 luni, 12 luni, precum şi abrogarea art. 5.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil şi acest proiect de lege. Şi acest proiect de lege nu are susţinerea Guvernului României.

După ce Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi-a dat aviz favorabil, în conformitate cu alin.(3) al art. 67 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, în cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de lege şi propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare se întocmeşte un singur raport. În consecinţă, s-a întocmit un singur raport.

Cele două proiecte de lege au fost examinate în şedinţa comisiei din 28 februarie şi s-a convenit să se respingă Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 51 şi să se adopte Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea acestei ordonanţe privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România cu nr. PL-x 888/2006, cu amendamentele admise.

În consecinţă, vă propunem promovarea, aprobarea şi susţinerea acestui proiect de lege, aşa cum a fost adoptat în comisie, cu amendamentele admise. Vă mulţumesc.

Domnul Frunda György (din lojă):

Şi ultimul articol, cu publicarea în Monitorul Oficial, domnule Iancu?

Domnul Iulian Iancu:

Şi suntem de acord cu propunerea pentru ultimul articol, de schimbare a termenului pentru 2008.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă rog, din partea Grupului Partidului Conservator.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem de acord cu propunerea legislativă pe care a avut-o domnul senator Frunda, ni se pare firesc ca şi cetăţenii români să aibă această posibilitate, să plătească taxa de drum în funcţie de timpul efectiv pentru care utilizează drumurile naţionale. Şi suntem de acord, într-adevăr, că persoanele cu handicap au dreptul la această scutire de taxă, mai ales că, aşa cum bine ştim, ei şi folosesc foarte puţin drumurile naţionale.

Însă cerem retrimiterea la comisie pentru cea de a doua propunere legislativă, care avea în vedere scutirea de plată pentru taxa de drum a utilajelor folosite în agricultură. Şi vreau să spun că în Uniunea Europeană mijloacele folosite în agricultură nu plătesc aceste taxe, în aşa fel costurile de producţie ale produselor româneşti cresc, şi competiţia pe piaţa europeană a produselor româneşti în acest caz consider că este afectată.

De asemenea, ca argument, aş vrea să spun că mijloacele de producţie pentru agricultură nu constituie o competiţie pentru sectorul transporturilor, ele nu efectuează transporturi, se folosesc strict pentru agricultură şi, în acest fel, nu fac concurenţă întreprinderilor de transport.

Stimaţi colegi,

Vă solicit sprijinul, pentru a fi de acord cu retrimiterea la comisie şi a analiza cea de a doua propunere legislativă. Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai există şi alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, avem o propunere de trimitere la comisie.

Comisia ce spune? Comisia nu este de acord cu retrimiterea.

V-aş ruga să precizaţi din nou, vă referiţi la acest proiect de lege al domnului Frunda?

Domnul Iulian Iancu:

Nu, la cea de a doua propunere, care are respingere.

Domnul Eugen Nicolicea:

Când vine la rând, atunci. Mulţumesc.

Poz. 1 şi 2, nemodificate.

Obiecţii, observaţii? Nu există.

Adoptate.

Poz. nr. 3. Amendament propus de domnul Ioan Bivolaru.

Obiecţii, observaţii? Nu există.

Adoptată.

Poz. nr. 4. Amendament propus de domnii deputaţi István Antal şi Ioan Bivolaru.

Obiecţii, observaţii? Nu există. Adoptată.

Poz. 5? Se propune eliminarea.

Obiecţii, observaţii? Nu există. Adoptată.

Poz. nr. 6. Amendament de abrogare al art. 4, propus de deputatul Ioan Bivolaru, PSD.

Obiecţii, observaţii? Nu există. Adoptată.

Poz. nr. 7, nemodificată.

Obiecţii, observaţii? Adoptată.

Poz. nr. 8.

Obiecţii, observaţii? Vă rog să formulaţi, pentru stenogramă.

Domnul Frunda György:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Art. II ar fi: "Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial".

Domnul Eugen Nicolicea:

Permiteţi-mi să vă spun, art.78 din Constituţie prevede că legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. Dacă nu precizaţi o altă dată decât 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, precizarea este...

Domnul Frunda György:

Am fost nevoit, pentru că e o altă propunere aici.

Domnul Eugen Nicolicea:

Atunci, spuneţi "eliminarea art. II".

Domnul Frunda György:

Bun, propun atunci eliminarea art. II.

Domnul Eugen Nicolicea:

Şi atunci, va intra în vigoare la 3 zile de la data publicării, aşa cum prevede art. 78 din Constituţie. Vă mulţumesc.

Deci, la poz. 8 se elimină art. II.

Cine este pentru? Obiecţii, observaţii? Bun, nu e nimeni împotrivă, mulţumesc.

Deci, proiectul de lege, cu modificarea pe care am votat-o la poz. 8, rămâne pentru votul final.

Vă mulţumesc pentru şedinţa de astăzi, luăm o pauză de câteva minute, până când intrăm în partea a doua.

Vă rog, dacă aveţi o intervenţie.

Doamna Lia Ardelean (din sală):

Domnule preşedinte, nu aţi supus la vot retrimiterea la comisie!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog frumos să precizaţi la microfon.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Vroiam să vă rog să supuneţi la vot retrimiterea la comisie a celei de a doua propuneri legislative.

Domnul Eugen Nicolicea:

La ce poziţie este?

Doamna Lia Ardelean:

Este tot aici, sunt două propuneri distincte, domnule preşedinte: este una a domnului senator Frunda şi cea de a doua, care are raport de respingere.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi pentru colega noastră, a reprezentat şi în comisie acesta un subiect de discuţie, utilajele agricole "se înregistrează", iar noi, în Ordonanţa nr. 15, vorbim de "înmatriculare", ca atare, ele sunt deja rezolvate, pentru că "se înregistrează" şi nu putem acum disjunge, conform propunerii pe care o avem.

Doamna Lia Ardelean:

Da, dar din păcate sunt foarte multe utilaje agricole care sunt înmatriculate încă, oamenii nu au făcut radierea. Şi tocmai de aceea puteam să facem această scutire, să nu îi supunem unor cheltuieli. Deci, încă, peste 50% din utilaje sunt înmatriculate şi nu înregistrate, informaţia nu le-a parvenit.

Domnul Iulian Iancu (din lojă):

Nu există altă soluţie, trebuie să se înregistreze, pentru că asta e legea.

Pauză între orele 18,08-18,15.

Domnul Eugen Nicolicea:

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări din data de 26 martie 2007.

Instituţia vizată, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Lia Olguţa Vasilescu de la PRM a solicitat un răspuns, tot doamna deputat, fiind plecată, solicită amânarea.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, solicitare, tot doamna Lia Olguţa Vasilescu, tot amânare.

La Ministerul Culturii şi Cultelor, tot doamna Lia Olguţa Vasilescu, de la PRM, a făcut o întrebare şi tot dânsa a solicitat amânarea, având în vedere că este absentă.

Avem, din partea Ministerului Sănătăţii Publice, reprezentantul ministerului, domnul Szekely, care are de formulat un răspuns oral domnului Grigore Crăciunescu, de la PNL, cu privire la Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei României.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea domnului deputat privind Programul naţional pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţă medicală primară, vă comunicăm următoarele.

Conform dispoziţiilor cuprinse la art. 48 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, programele naţionale de sănătate publică sunt programe finanţate şi derulate de Ministerul Sănătăţii Publice şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice. Programele naţionale de sănătate cu scop curativ sunt programele derulate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a căror finanţare se asigură din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice şi se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Ministerul Sănătăţii Publice a elaborat Hotărârea pentru aprobarea Programelor naţionale de sănătate în anul 2007. Acest proiect a fost adoptat de către Guvern la ultima şedinţă de Guvern, şi la pct. 1 din anexa acestui act normativ a fost inclus Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţă medicală primară.

După aprobarea programelor naţionale de sănătate, prin hotărâre de Guvern, vor fi aprobate, prin ordin al ministrului sănătăţii publice, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sau, după caz, prin ordin comun, normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ţin să mulţumesc domnului secretar de stat Szekely pentru amabilitatea de a veni şi a-mi răspunde la întrebarea pe care au ridicat-o o serie de cetăţeni care s-au prezentat la cabinetul meu parlamentar în audienţă şi, în discuţiile pe care le-am avut, oamenii s-au interesat foarte mult de data, de perioada în care se va desfăşura acest program naţional. Pentru că, am aflat şi eu cu stupoare de la ei, că există oameni care, în viaţa lor, nu au făcut odată analize, şi nu pentru că nu ar fi fost bolnavi, pentru că starea lor socială nu le-a permis acest lucru, mă rog, poate şi pregătirea lor intelectuală şi alte explicaţii de genul aceasta.

Vă mulţumesc mult pentru faptul că aţi venit şi mi-aţi răspuns la această întrebare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei are de dat un răspuns oral domnului Mircia Giurgiu, care a ridicat problema de cum se cuantifică în pensie perioada de stagiu militar.

Din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei există cineva? Aveţi cuvântul, vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Cătălin Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii.

La întrebarea adresată ministerului nostru de domnul Mircia Giurgiu vă comunicăm următoarele:

Potrivit art. 38 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în sistemul public se asimilează stagiul de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare "perioade asimilate", în care asiguratul, şi acum urmează trei cazuri: a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale; a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar organizat potrivit legii pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora; a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar în termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

În conformitate cu prevederile art. 78 alin. 5 coroborat cu prevederile art. 163 alin.(1) şi (3) din Legea nr. 19, pentru perioadele asimilate prevăzute la articolul pe care l-am menţionat anterior, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, în cazul în care asiguratul a satisfăcut stagiul militar, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat, pentru perioadele de după 1.IV.2001, respectiv, salariul minim pe economie din perioadele respective, pentru perioadele anterioare datei de 1.IV.2001.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Vă rog, dacă aveţi comentarii de făcut? Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Am pus această întrebare fiindcă la biroul parlamentar a venit un cetăţean care mi-a arătat că în fişa de calcul al pensiei apare zero peste tot. Am să v-o transmit să o vedeţi, probabil că nu e în regulă ceva. Vă mulţumesc mult.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (din lojă):

Sigur.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, un răspuns pentru domnul Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, cu privire la situaţia unui grup de circa 200 foşti angajaţi ai fostei Întreprinderi UTEP S.A. Alba Iulia.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Foştii angajaţi ai Întreprinderi UTEP S.A. Alba Iulia care au statut de pensionari beneficiază de pensii stabilite potrivit prevederilor legale de la data când au îndeplinit condiţiile pentru deschiderea acestui drept. Potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 19/2000, alte locuri de muncă în condiţii speciale decât cele prevăzute în mod expres la alin.(1) din această lege pot fi stabilite numai prin lege. Criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, aşa cum menţionează alin. 3 din art. 20.

În respectarea acestor prevederi a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 1025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale şi Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale. Mă scuzaţi, HG 1025 era cu condiţii deosebite.

Depunerea documentaţiei pentru încadrarea în condiţii speciale s-a putut face conform prevederilor hotărârii de Guvern până cel târziu la data de 30 iunie 2005, dată de la care a încetat aplicabilitatea acestui act normativ.

Deoarece anexele la Legea nr. 226/2006 prevăd în mod expres care sunt unităţile şi activităţile care conform acestui act normativ beneficiază de încadrare în condiţii speciale de muncă, acordarea acestui beneficiu şi altor unităţi sau activităţi decât cele expres şi limitativ enumerate se poate face numai prin reluarea procedurii stipulate de art. 20 din Legea nr. 19.

Având în vedere că societatea comercială menţionată nu a depus documentaţia în vederea îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului, cu modificările şi completările care au apărut, şi că hotărârea în discuţie şi-a încetat aplicabilitatea la data de 30 iunie 2005 prin expirarea termenului limită până la care puteau fi depuse documentaţiile de către angajator, considerăm că în acest moment nu există cadru legal pentru rezolvarea aspectelor semnalate privind pensionarii proveniţi de la această unitate.

Menţionăm că se intenţionează extinderea sferei de aplicabilitate prin încadrarea unor noi unităţi în condiţii speciale, urmând ca după ce se văd efectele implementării Legii nr. 226 să fie adoptată o nouă hotărâre a Guvernului şi, implicit, o nouă lege, care să acorde în mod expres beneficiul încadrării în condiţii speciale de muncă şi altor unităţi decât cele prevăzute deja de lege. Acest lucru ar fi justificat, având în vedere personalul care se află în prezent în activitate şi care ar putea, în acest fel, să beneficieze de drepturi la stabilirea ulterioară a pensiei.

Pentru persoanele cu statut de pensionar prevăzute în Legea nr. 226 nu sunt aplicabile nici condiţiile extinderii sferei de aplicabilitate a acestei legi. În prezent, Ministerul Muncii, împreună cu Casa Naţională de Pensii, analizează mai multe variante pentru rezolvarea aspectelor referitoare la grupele de muncă şi, desigur, soluţia favorabilă va fi reglementată în proiectul care va fi supus dezbaterii publice, de modificare a Legii nr. 19/2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Popa?

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Sigur, răspunsul dumneavoastră este corect, documentat, dar ceea ce aş vrea să vă atrag eu atenţia în mod deosebit este faptul că aceşti oameni nu sunt vinovaţi că la vremea respectivă, în fruntea acestor unităţi care nu şi-au achitat obligaţiile şi atribuţiile de serviciu, de a întocmi aceste liste, pentru a fi incluşi la Legea nr. 226/iunie 2006, deci, nu ei sunt de vină, pentru că, în principiu, conducătorii respectivi au fost nişte impostori şi nişte neisprăviţi, care i-au lăsat pe oamenii aceştia pe drumuri, care au probleme cu reglementarea pensiilor ş.a.m.d.

Rugămintea mea este, ceea ce aţi spus şi dumneavoastră, să avem în vedere ca Guvernul să vină cu hotărâri în privinţa aceasta, pentru extinderea ariei de aplicabilitate a acestei legi, pe de o parte, să se ia în considerare în modificările care se aduc la Legea nr. 19/2000. Dar nu aşa cum s-a făcut cu biletele de CFR. Fac o extensie aici, pentru că şi acolo ne-a promis domnul ministru Barbu că va face acest lucru, nu l-a făcut, a trebuit să venim noi cu un proiect de lege şi, de abia, cu multă greutate, l-am trecut prin Parlament, respectiv, prin Camera Deputaţilor.

Dacă aţi promis şi dacă promiteţi că veţi umbla la Legea nr. 19, cu amendamente şi cu îmbunătăţiri, la celelalte legi care vizează locurile periculoase, atunci, vă rog să o faceţi, nu să tot promitem, până la calendele greceşti, şi la un moment dat oamenii rămân numai cu promisiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Tot Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei are de dat un răspuns domnului deputat Grigore Crăciunescu, PNL, cu privire la omiterea unor sporuri la calcularea pensiilor pentru pensionarii CFR.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Conform prevederilor Legii nr. 226, despre care am făcut vorbire şi în răspunsul anterior, sunt asimilate stagiului de cotizare în condiţii speciale şi perioadele de timp anterioare datei de 1 aprilie 2001 în care asiguraţii şi-au desfăşurat activitatea pe perioada programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate în grupa I de muncă şi care, conform Legii nr. 226, sunt încadrate în condiţii speciale.

Conform pct. 7 din Anexa 1 la Legea nr. 226/2006, se încadrează în condiţii speciale de muncă activitatea desfăşurată de personalul din siguranţa circulaţiei care îndeplineşte funcţia de mecanic de locomotivă şi automotor, mecanic ajutor şi mecanic instructor. În cazul persoanelor care beneficiază de condiţii speciale, conform prevederilor Legii nr. 226, stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 25 de ani sau, după caz, cel prevăzut în Anexele 4 şi 5 la Legea nr. 19/2000.

Sporul pentru muncă în timpul nopţii este luat în calcul la stabilirea punctajelor anuale, indiferent de perioada în care acesta s-a acordat. Procedura de eliberare a adeverinţelor privind sporul de muncă în timpul nopţii a fost reglementată prin Ordinul nr. 687/15 septembrie 2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 801/2006, Partea I.

Adeverinţele eliberate cu sporul de noapte precizat în sume, până la apariţia Ordinului nr. 687, vor fi valorificate la stabilirea punctajului mediu anual, pentru ca angajatorul să nu mai fie obligat să elibereze o nouă adeverinţă cu acest spor. Ulterior apariţiei acestui ordin, vor fi luate în considerare doar adeverinţele întocmite conform exemplarului prezentat în anexa ordinului.

Considerăm că în indemnizaţia de parcurs, pentru a fi luată în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, trebuie menţionat caracterul permanent al acestei indemnizaţii. Facem precizarea că orele suplimentare, premiile, aşa cum prevede anexa la Ordonanţa de urgenţă nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 şi, ca urmare, nu sunt luate în calcul la determinarea punctajului mediu anual.

Pentru ca un spor să poată fi valorificat la calculul punctajului mediu anul, în adeverinţă trebuie menţionat temeiul legal la data acordării sporului, intervalul de timp, precum şi sumele sau procentele încasate de persoana în cauză. Mai mult, dacă în adeverinţă sunt precizate mai multe sporuri, sumele aferente fiecărui spor trebuie menţionate distinct, la fel şi actele normative la care se face referire.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii?

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a veni şi a-mi răspunde la această întrebare.

Sunt deputat de Iaşi, vin din Paşcani, un centru feroviar cu tradiţie, cu uzină de reparat vagoane din 1830, 1826, nod de cale ferată foarte important pentru Moldova, pentru întreaga ţară, şi acolo există foarte mulţi pensionari CFR.

Ştim foarte bine, şi înainte de 1989, şi acum, după 1989, toate veniturile erau impozitate, trebuiau să dea contribuţiile pentru pensie şi celelalte asigurări sociale, cum prevedea legea.

Noi am făcut o discriminare pentru aceşti mecanici de locomotivă, şi am aici, la mine, lista cu 20-30 de mecanici de locomotivă care au semnat acest memoriu către cabinetul parlamentar şi l-am înaintat Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, şi ei nu înţeleg de ce unii din colegii lor beneficiază de această... pe parcurs, această "indemnizaţie de parcurs" a avut şi alte denumiri, "turnus", altele, deci, unii din ei beneficiază şi le-a fost prinsă în calculul pensiei, iar alţii nu.

Eu v-aş ruga să-mi transmiteţi şi un răspuns scris, aşa cum v-am rugat în adresa pe care v-am înaintat-o, pentru că aceşti oameni vor veni la mine şi mă vor întreba şi aş vrea să am punctul de vedere al dumneavoastră scris, pentru a discuta cu ei.

Un lucru vreau să vă mai rog, gândiţi-vă dacă nu există posibilitatea ca la pct. 2 din Ordonanţa nr. 4/2005 să putem introduce această indemnizaţie de parcurs, pentru că numărul acestor pensionari este foarte mic, nu cred că se ridică la mii de oameni, şi este o frustrare pe care aceşti oameni nu o merită, pentru că au lucrat într-un domeniu deosebit de important şi au avut un stres toată viaţa, cât au lucrat. Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Ministerul Finanţelor Publice are de dat un răspuns oral pentru domnul deputat Petru Călian, Partidul Conservator, cu privire la situaţia taxei de primă înmatriculare. Nu este domnul deputat, răspunsul va fi transmis în scris.

Ministerul Economiei şi Comerţului are de formulat un răspuns pentru doamna Mirela Adomnicăi, din partea Partidului Social Democrat, cu privire la calcul preţurilor incluse în facturile consumatorilor de gaze. Răspunsul se va transmite în scris.

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului are de formulat un răspuns domnului deputat Răzvan Bobeanu, de la Grupul Partidului Social Democrat, cu privire la scumpirea biletelor SNCFR. Răspunsul se va formula în scris.

Mulţumim reprezentanţilor ministerelor pentru participare.

Trecem la partea a doua, şi anume, interpelările prezentate de deputaţi. Fac precizarea că există un număr foarte mare de deputaţi care au depus interpelări în scris. Şi voi enumera pentru stenogramă: doamna Daciana Sârbu - trei interpelări depuse scris; domnul Gabriel Vasile - cinci interpelări depuse scris; domnul Eugen Bejinariu - şapte interpelări depuse scris; domnul Gelil Eserghep - o interpelare depusă scris; domnul Marcu Tudor - o interpelare depusă scris; domnul Ioan Munteanu - trei interpelări depuse scris; domnul Ştefan Baban - două interpelări, este prezent, le va formula oral; domnul Adrian Moisoiu - trei interpelări, este prezent, le va formula oral; domnul Aledin Amet şi domnul Andrian Mihei vor formula personal; domnul Costache Mircea va formula personal; domnul Dragoş Dumitriu - o interpelare depusă scris; domnul Adrian Năstase - o interpelare depusă scris; domnul Chiş Filonaş - o interpelare depusă scris; domnul Constantin Marin - două interpelări depuse scris; domnul Aurel Vlădoiu - patru interpelări depuse scris; domnul Petru Tărniceru - o interpelare depusă scris, doreşte să o susţină personal; doamna Ionela Bruchental-Pop - o interpelare depusă scris; domnul Valeriu Tabără - o interpelare depusă scris; doamna Manuela Mitrea - o interpelare depusă scris; domnul Viorel Pupeză - o interpelare, o va susţine personal; domnul Emil Radu Moldovan - două interpelări depuse scris; doamna Lia Ardelean - o interpelare depusă scris; domnul Bogdan Liviu Ciucă, domnul Petru Călian, doamna Ionica-Constanţa Popescu, domnul Nicolae Popa, domnul Ioan Ţundrea vor susţine personal; domnul Constantin Faina - o interpelare depusă scris; domnul Alecsandru Ştiucă - personal; domnul Mihai Dumitriu - o interpelare depusă scris; domnul Constantin Amarie - două interpelări depuse scris; domnul Costică Macaleţi - o interpelare depusă scris; domnul Florin Iordache - o interpelare depusă scris şi doreşte să o prezinte; domnul Paul Magheru - o interpelare depusă scris; domnul Gheorghe Chiper - două interpelări depuse scris; domnul Mircia Giurgiu - zece interpelări; domnul Ioan Aurel Rus - patru interpelări depuse scris; doamna Doina Dreţcanu - două interpelări depuse scris; doamna Daniela Popa - o interpelare depusă scris; domnul Ioan Bivolaru - o interpelare depusă scris.

Domnule Aledin Amet, vă rog să vă prezentaţi interpelarea, pe scurt.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii.

Cu câteva săptămâni în urmă, am susţinut o interpelare în legătură cu o problemă de specialitate, domnul inginer Omer Erol fiind cel care solicita o lămurire.

Răspunsul primit nu a fost unul edificator, fapt pentru care revin cu o nouă interpelare.

Anexez şi de această dată memoriul domnului inginer Omer Erol.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrian Mihei.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare - adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătăţii Publice -, interpelare referitoare la poziţia oficială a ministerului în legătură cu vaccinul împotriva cancerului de col uterin.

În prima decadă a lunii martie, vaccinul care previne apariţia cancerului de col uterin a ajuns şi în România. Dat fiind faptul că statisticile în ceea ce priveşte incidenţa acestei boli în România sunt îngrijorătoare, situându-ne pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte rata de mortalitate a femeilor afectate de acest tip de cancer, vă adresez următoarele întrebări: care este poziţia oficială a ministerului referitor la acest vaccin? Există vreun proiect la nivelul ministerului care să vizeze includerea acestui vaccin în programul naţional de imunizare? Aveţi în plan demararea unei campanii de informare a cetăţenilor şi cadrelor medicale, legat de apariţia şi existenţa pe piaţă a acestui nou vaccin şi a potenţialelor sale beneficii? Dată fiind amploarea acestei boli şi rata de incidenţă crescută, aveţi în plan o subvenţionare a preţului acestui vaccin, astfel încât el să fie accesibil tuturor categoriilor sociale?

A doua interpelare este adresată domnului ministru Mihail Hărdău, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, referitor la includerea copiilor înscrişi în grădiniţe cu program prelungit în programul "Cornul şi laptele".

Ca urmare a unor sesizări primite la cabinetul parlamentar din partea unor părinţi, precum şi a unor persoane încadrate la grădiniţe cu program prelungit, vă adresez următoarele întrebări: pentru copiii înscrişi la grădiniţele de stat cu program prelungit, ce mese sunt prevăzute în legislaţie şi cine suportă costurile pentru acestea? De ce nu sunt incluşi şi aceşti copii în programul "Cornul şi laptele"? Din evidenţele ministerului, ce număr de copii sunt în această situaţie?

Iar cea de a treia interpelare este adresată doamnei ministru Anca Daniela Boagiu, Ministerul Integrării Europene, referitor la posibilitatea firmelor de a-şi deschide puncte de lucru în altă ţară.

Ca urmare a unor întrebări primite la cabinetul parlamentar, din partea unor firme, după intrarea României în Uniunea Europeană, vă adresez următoarele întrebări: firmele străine îşi pot deschide puncte de lucru în România? Dacă da, în ce condiţii? De asemenea, care sunt condiţiile în care firmele româneşti îşi pot deschide puncte de lucru în ţările Uniunii Europene, dacă acest lucru este posibil?

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice.

Recent, dumnealui a declarat că a făcut tot ce putea la Ministerul Sănătăţii şi doreşte să plece de la conducerea acestuia.

Printre realizările meritorii, este şi aceea "privind scoaterea specializării oncologiei din nomenclatorul Ministerului Sănătăţii şi trecerea acesteia în cadrul specializării interne".

Ţinând cont că oncologii se ocupă de tratamentul cancerului, o boală deosebit de gravă care ucide anual mii de români, interpelarea mea este adresată ministrului sănătăţii, dacă consideră că este bine ca această specialitate să nu mai fie de sine stătătoare şi să treacă la interne şi îl rog să-mi prezinte şi scris care au fost motivele care l-au determinat să procedeze astfel.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea este? A depus în scris, am înţeles.

Domnul Ştefan Baban. Vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vă rog ca cele două interpelări să fie trei.

Prima este adresată domnului ministru Mihail Hărdău şi se intitulează "Cercetarea autohtonă la un pas de final".

Vreau să citesc numai concluzia: ce se va întâmpla în România în domeniul cercetării, după integrarea în Uniunea Europeană?

Îmi veţi spune dumneavoastră, domnule ministru Hărdău, aşa cum ne veţi mai spune şi care sunt măsurile pe care le veţi întreprinde pentru a reuşi să stabilizaţi acest domeniu, ca să atrageţi din nou inteligenţa autohtonă pe care să o evaluaţi şi să o plătiţi corect, la adevărata valoare, şi cum vedeţi privatizarea reală şi corectă a cercetării româneşti.

A doua interpelare se adresează domnului ministru Radu Mircea Berceanu, încă ministru, după ştiinţa mea: "Construcţiile rurale - altă ţară a României". Este vorba despre implementarea normelor Uniunii Europene în domeniul construcţiilor. Şi am să trag o concluzie la această interpelare a mea: domnule ministru, având în vedere că nici măcar locuinţele din mediul urban nu se ridică la standardele europene, vă rog să-mi răspundeţi cum veţi încerca să monitorizaţi aplicarea normelor europene în domeniul construcţiilor şi, mai ales, cum îi veţi ajuta pe cei din mediul rural care vor să-şi ridice o casă în afară de un proiect postat pe pagina de internet accesibil tuturor locuitorilor de la ţară! al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

În fine, a treia interpelare, cu bunăvoinţa dumneavoastră, domnule preşedinte, este adresată domnului ministru Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale - renta viageră, alt program destinat eşecului.

După ce-i prezint o serie întreagă de cifre, ajung şi la concluzia: având în vedere că aţi considerat programul "renta viageră" un mare succes, dar care s-a dovedit, în realitate, un mare fiasco, vă rog să clarificaţi care sunt direcţiile de acţiune pentru implementarea la nivelul întregii ţări a acestui program. Care ar fi căile prin care veţi reuşi să convingeţi ţăranii să-şi arendeze sau să vândă pământul şi cum veţi proceda, în caz de eşec? Numai să nu ne anunţaţi cordial că acest program va fi implementat în următorii 50 de ani.

Vă mulţumesc şi aştept răspunsurile.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, domnule preşedinte, vreau să atrag atenţia că Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este cam dator deputatului Moisoiu cu nişte răspunsuri şi or fi nişte miniştri pe drojdie, dar sper că, totuşi, o să vă dea un răspuns.

Astăzi, am trei interpelări.

Una, pe care o reiau, către Ministerul Justiţiei, - îmi este şi groază şi nu am să nominalizez numele miniştrilor în cauză, pentru că nu se ştie cine va mai fi peste două săptămâni -, deci Ministerului Justiţiei, cu cerinţa ca, măcar de această dată, să mi se dea nişte termene concrete, ceea ce nu s-a făcut săptămâna trecută în ceea ce priveşte lămurirea problemei cum a fost privatizată Staţiunea Sovata.

În al doilea rând, vreau să mă adresez ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, pentru motivul că m-am întâlnit cu un caz deosebit, şi anume, în condiţiile în care un jeton de parcare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă, care nu este decât o bucăţită de plastic, - bine, o fi ea cu inserţie magnetică înăuntru, dar, în orice caz, nu are un preţ de producţie mai mare de vreo 3-4 lei -, pentru nedepunerea acesteia se solicită o penalizare în valoare de 500 de lei. Având în vedere că acest aeroport este una dintre porţie de intrare în România, şi chiar poarta principală, sau una dintre porţile principale de intrare în România, şi pentru aspectele pe care le poate induce celor care vin la aeroport, eu cred că consiliul de administraţie din cadrul aeroportului nu are voie să-şi bată joc şi să stabilească asemenea valori de penalizare şi, în consecinţă, trebuie să-şi spună punctul de vedere.

În sfârşit, o interpelare adresată domnului preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

În ziarele care apar în Harghita, în special, şi în cazuri aproape generale, se aduce la cunoştinţă că, pentru ocuparea unui post, cam indiferent care, se cere drept condiţie specifică cunoaşterea limbii maghiare.

Deşi se spune că există şedinţe de Guvern româno-maghiare şi, în felul acesta, putem discuta pe bază de egalitate cu Guvernul din Ungaria, totuşi, eu cred că ne găsim în România şi, în acest caz, art.13 din Constituţia României care spune că în România limba oficială este limba română, este valabil.

Şi, atunci, indiferent că într-o anumită zonă a ţării trăiesc sau nu nişte minoritari, într-o proporţie de peste 20%, conform Legii administraţiei publice nr.215/2001 sau a Legii nr.188/1999, consider că, prin excluderea românilor de a ocupa un post prin concurs, deci a participa la un concurs, aceştia, în felul acesta, sunt discriminaţi, în cazul că nu cunosc limba minorităţii respective.

Ba, mai mult, se încalcă art.25 alin. (2) din Constituţie, prin care se interzice, de fapt se dă liberă posibilitatea de a se aşeza cineva acolo unde doreşte, în ţară. Citez acest alineat, pentru că este foarte important: "Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară".

În condiţiile în care, însă, nu i se dă voie să participe la un concurs în această zonă, de fapt, i se interzice. Şi, culmea, nu sunt posturi de decizie, sau posturi ... ci, aiurea, nişte posturi de ... relativ ... şofer, tehnician constructor, şef de platformă.

Şi, în acelaşi timp, domnule preşedinte, vreau să sesizez o găselniţă pe care sunt convins că şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării îl cunoaşte, şi anume că se pune în fişa postului cunoaşterea limbii minorităţii respective. Este fals. Pentru că, pentru nişte funcţii de conducere, unde cineva care, de exemplu, hai să luăm cazul care a terminat Facultatea de arhitectură în Bucureşti - şi nu la Budapesta -, deci în cazul acesta, este clar că omul respectiv este un bun cunoscător al limbii oficiale a statului şi nu se pune problema că aducem o hotărâre cum că este discriminatorie şi nu poate să participe la concurs.

Sau cumva să înţeleg că Consiliului judeţean Harghita, Covasna sau Mureş îi este frică să ocupe locurile de arhitect-şef şi posturi de conducere cu oameni bine pregătiţi, care, întâmplător, pot să fie români? Eu zic că în felul acesta se realizează o discriminare, pentru că români suntem cu toţii aici, în această ţară.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul Petru Tărniceru.

Domnul Petru Tărniceru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea se adresează doamnei Monica Macovei, ministrul justiţiei, şi se referă la situaţia personalului insuficient din penitenciare.

Doamnă ministru,

În afară de personalul insuficient, sistemul penitenciar se confruntă cu o situaţie paradoxală care impietează asupra bunei funcţionări a acestuia. Astfel, concursurile pentru încadrarea pe posturile vacante pentru personalul penitenciar se suţin în mod centralizat, în loc să se susţină pe plan local, ceea ce face ca mulţi candidaţi să renunţe din cauza cheltuielilor mari de deplasare până în capitală sau în alt loc desemnat pentru concurs, agravând lipsa de cadre pentru personalul penitenciar.

În ceea ce priveşte personalul insuficient, la Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Iaşi, personalul penitenciar este doar de 369, în timp ce, la acelaşi număr de deţinuţi, în penitenciarele din ţările membre ale Uniunii Europene există un număr dublu de angajaţi în cadrul personalului penitenciar.

O altă problemă o reprezintă calitatea asistenţei medicale constând din numărul foarte mare de consultaţii medicale acordate, raportat la numărul de medici existenţi - de 37.052 consultaţii într-un an, precum şi numărul relativ mare de deţinuţi care sunt şi bolnavi psihici (de peste 140), care ar necesita dublarea personalului medical din penitenciar.

Îmi exprim nemulţumirea, în acest context, faţă de lipsa de transparenţă a Ministerului Justiţiei, pentru aceea că nici stafful de specialitate al comisiei şi nici presa nu au avut acces la lucrările bilanţului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Aici mă refer la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Din aceste motive, solicităm ferm Guvernului şi doamnei ministru Monica Macovei să ia măsurile de urgenţă, pentru ca penitenciarele româneşti să aibă personalul penitenciar şi medical necesar, potrivit standardelor din Uniunea Europeană.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Liviu Ciucă? A depus în scris.

Domnul Petru Călian? A depus în scris.

Doamna Ionica-Constanţa Popescu? A depus în scris.

Domnul Ioan Ţundrea? A depus în scris.

Domnul Constantin Faina? A depus în scris.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Alecsandru Ştiucă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări.

Una se adresează domnului prim-ministru Călin Popescu- Tăriceanu şi se referă la dificultatea punerii în practică a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Autorităţile administraţiei publice din judeţul Ialomiţa au sesizat faptul că acest cadru legislativ recent adoptat în domeniul achiziţiilor publice conţine o serie de inadvertenţe sau neajunsuri pe care vi le supun atenţiei spre studiu şi soluţionare.

A doua se adresează domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi se referă la aplicarea neunitară a legii în teritoriu şi efectele sociale grave ale unor măsuri cu conţinut economic introduse prin Legea nr.448/2006.

Concret, o situaţie gravă apărută este cea legată de interpretarea diferită a legii de la instituţie la instituţie. Astfel, unora dintre tinerii nevăzători care urmează cursurile Şcolii speciale Sfânta Elisabeta din Bucureşti, nu li s-au mai acordat drepturile băneşti pe motivul că li se oferă cazare şi hrană în internatul şcolii.

În alte judeţe, acestor tineri li se acordă unele din drepturile cuvenite, în sfârşit, alţii beneficiază de toate drepturile ca şi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.448/2006.

Aşteptăm o soluţionare urgentă a acestor neajunsuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Dumitriu.

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării.

Subiectul este Ordinul ministrului învăţământului nr.329 din 13 februarie 2007 referitor la decontarea transportului elevilor de la domiciliu la unitatea de învăţământ şi invers.

Acest ordin prevede că decontarea se face numai în baza unui abonament, dar nu toate mijloacele de transport emit abonamente, elevii călătorind şi în baza biletelor.

Astfel, solicit ministrului educaţiei şi cercetării, la cerinţa elevilor, de a se modifica ordinul menţionat mai sus, care să prevadă ca decontarea să se realizeze şi în baza biletelor de călătorie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor din seara acesta.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să mă refer doar la trei interpelări.

Prima este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor şi obiectul interpelării îl reprezintă problema spaţiilor cu care se confruntă Biblioteca Naţională din Bucureşti.

A doua interpelare este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor. Obiectul interpelării îl reprezintă taxiurile-pirat care sunt în Cluj-Napoca - peste 500; le-am anexat şi o să le prezint.

Şi a treia interpelare este adresată domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă fermierii care au organizat un marş de protest la sfârşitul lunii trecute, la Cluj-Napoca. Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

V-aţi limitat, într-adevăr, pentru că aveţi zece interpelări. Felicitări! Acestea fiind ultimele intervenţii, declar închisă şedinţa pe ziua de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.00.