Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 19, 2007

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.56/2007
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 19, 2007

  Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru.

Şedinţa a început la ora 9.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul senator Puskas Valentin Zoltan, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Gheorghe Albu, secretar al Camerei Deputaţilor.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să luaţi loc în bănci, vom începe lucrările. Îi rog pe liderii de grup să-şi invite colegii în sală şi în bănci.

Vă mulţumesc pentru faptul că aţi luat loc în bănci.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 342, iar 123 sunt, în acest moment, absenţi. Cvorumul legal de lucru este astfel îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere vă propun pentru această şedinţă comună un singur punct la ordinea de zi, şi anume, dezbaterea Propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, iniţiată de un număr de 182 de deputaţi şi senatori.

Dacă sunt obiecţii la propunerea de ordine de zi? Nu sunt obiecţii. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, aşa cum a fost propusă de Birourile permanente reunite.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulţumim.

Voturi împotrivă?

Vă rog să număraţi voturile împotrivă.

22 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 22 de voturi împotrivă, s-a adoptat ordinea de zi.

Programul de lucru va dura până la finalizarea lucrărilor şedinţei de astăzi.

Există obiecţii, observaţii? Nu există.

Supun votului programul de lucru de astăzi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat programul de lucru.

 
Video in format Flash/IOS Aprobarea propunerii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pentru prezentarea în sinteză a următoarelor documente:

Vă rog să-mi îngăduiţi să vă amintesc faptul că propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României a fost prezentată integral, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 28 februarie 2007.

În baza Hotărârii Parlamentului României, Comisia comună de anchetă constituită ca urmare a propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României a depus raportul întocmit, iar Curtea Constituţională a comunicat avizul său consultativ. Aceste documente au fost puse la dispoziţia tuturor deputaţilor şi senatorilor.

Birourile permanente propun ca, în şedinţa de astăzi, să fie prezentate sinteze ale acestor documente, după care, să urmeze luările de cuvânt ale deputaţilor şi senatorilor.

Dacă există obiecţii la această propunere a Birourilor permanente? Nu există obiecţii. Supun votului dumneavoastră, atunci, propunerea ca aceste documente să fie prezentate în sinteză.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea a fost aprobată în unanimitate.

Video in format Flash/IOS Aprobarea timpilor alocaţi grupurilor parlamentare pentru dezbaterea propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României.

Înainte de a demara lucrările de astăzi, doresc să citesc una dintre prevederile Regulamentului şedinţelor comune, şi anume, art.20 alin.3: "Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar, fiind evacuate din sală."

Ştiu că există un număr de invitaţi, doresc să le salut prezenţa şi doresc să-i anunţ, de asemenea, că voi aplica extrem de strict această prevedere regulamentară.

*

Pentru început, dau cuvântul domnului deputat Titus Corlăţean, pentru prezentarea sintezei propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României.

Domnule deputat Corlăţean, aveţi cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Titus Corlăţean:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Subsemnaţii deputaţi şi senatori menţionaţi în Anexă, cu semnăturile lor personale, în baza prevederilor art.95 din Constituţie, formulează următoarea Propunere de suspendare din funcţie a Preşedintelui României Traian Băsescu.

După doi ani de exercitare a mandatului de Preşedinte al României, domnul Traian Băsescu demonstrează că nu se poate încadra în parametrii constituţionali ai funcţiei de şef de stat. În aceşti doi ani, am asistat, de la cel care a jurat să respecte Constituţia, la repetate încălcări ale prerogativelor sale, ale rolului preşedintelui de mediator între puterile statului, în vederea asigurării bunei funcţionări a autorităţilor publice, la abuzuri şi încălcări grave ale Constituţiei, la acte de sfidare şi denigrare a instituţiilor fundamentale ale statului.

Convinşi că prin această conduită preşedintele pune în primejdie buna funcţionare a statului, ne vedem nevoiţi să solicităm Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.95 din Constituţie, suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a început mandatul său prin manifestarea repetată a unor tendinţe clare de conducere autoritară, cu depăşirea gravă a limitelor constituţionale, comportament incompatibil cu rolul unui şef al unui stat de drept, bazat pe principiile democraţiei pluraliste, cu spiritul şi principiile Constituţiei României, în primul rând, cu prevederile art.80 din Legea fundamentală.

Menţionăm, de la început, că motivele care ne-au determinat să iniţiem acest demers constituţional sunt fapte concrete grave de încălcare a Constituţiei, care au perturbat bunul mers al activităţii autorităţilor publice fundamentale ale statului, Parlamentului, a Guvernului, a justiţiei, a altor instituţii publice, au discreditat autoritatea acestora, au afectat prestigiul internaţional al ţării.

Rolul esenţial al Preşedintelui României este acela de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi de a exercita, în acest scop, funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Preşedintele Traian Băsescu a demonstrat, însă, prin întreaga sa activitate, prin acţiunile sale concrete, desfăşurate în timpul celor doi ani de exercitare a mandatului, că are o viziune particulară şi discreţionară asupra înaltei funcţii ce i s-a încredinţat, că interpretează greşit prevederile Constituţiei şi ale legilor ţării, aplicându-le după bunul său plac, refuzând, pur şi simplu, să se poziţioneze în cadrul principiilor de funcţionare a statului de drept.

Dacă textul constituţional menţionat îl obligă să vegheze la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi să exercite funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, atunci şeful statului trebuie să asigure, în primul rând, cadrul de manifestare a statului de drept, separaţia şi echilibrul puterilor în stat.

Domnul Traian Băsescu a provocat constat crize în raporturile între şeful statului şi principalele autorităţi publice, le-a încălcat şi nesocotit competenţele, le-a denigrat activitatea, discreditându-le autoritatea şi credibilitatea, a întreţinut în permanenţă o atmosferă de instabilitate şi conflict.

Mai grav este că, în afara acestei atitudini distructive la adresa principalelor autorităţi publice, cu efecte negative în funcţionarea acestora, în funcţionarea statului, preşedintele Traian Băsescu a desfăşurat o adevărată campanie de aţâţare a societăţii civile împotriva autorităţilor publice, în loc să fie un mediator între segmentele societăţii civile şi autorităţi.

Acţiunile şi atitudinile domnului Traian Băsescu, de multe ori jignitoare la adresa unor instituţii sau oameni, care au dus la producerea unor consecinţe negative asupra acestora, influenţarea unor decizii ori a opiniei publice împotriva unor instituţii, nu numai că sunt inadecvate şi inacceptabile pentru un şef de stat, într-un sistem constituţional democratic, dar constituie şi încălcări grave ale Constituţiei, în sensul alin.1 al art.95 din Constituţie.

Declaraţiile domnului Traian Băsescu, care denotă un comportament neconstituţional, nu intră în sfera imunităţii de opinie, reglementată de art.84 alin.2, coroborat cu art.72 alin.1 din Constituţie.

Astfel, pe de o parte, aceste declaraţii nu reprezintă opinii politice exprimate în exercitarea mandatului, iar pe de altă parte, procedura suspendării, prevăzută de art.95 din Constituţie, nu presupune angajarea unei răspunderi juridice.

De vreme ce Preşedintele României jură să respecte Constituţia, este de la sine înţeles că respectarea Constituţiei trebuie realizată de către preşedinte şi prin opiniile politice exprimate.

De aici, rezultă că Preşedintele României nu se poate prevala de imunitatea de opinie şi de dreptul fundamental reglementat de art.30 din Constituţie, atunci când promovează, prin comportamentul său politic, o stare de neconstituţionalitate.

În ceea ce priveşte definirea noţiunii de "fapte grave", considerăm că acestea se referă la "acte sau acţiuni concrete" ale Preşedintelui României, adică la faptele juridice sau de ordin politic, precum şi orice fapte direct materiale, cum ar fi: intervenţii pentru a influenţa anumite măsuri în plan economic sau administrativ, blocarea circuitului unui document, ascunderea unui document, acordarea unei audienţe, participarea fără drept la o şedinţă de Guvern, prin care se încalcă principii sau prevederi constituţionale.

Activitatea Preşedintelui României nu se poate concretiza doar prin decizii juridice obligatorii. În lumina celor precizate mai sus, în "sfera faptelor grave", sub modalitatea "acţiunilor concrete", vor intra şi "opiniile politice" prin care se justifică o exercitare a mandatului contrar Constituţiei, declaraţii şi atacuri, dincolo de litera Constituţiei, la adresa altor autorităţi publice sau la adresa legilor.

Pentru aprecierea gravităţii faptelor imputate preşedintelui, a încălcărilor Constituţiei, pe care le vom prezenta, considerăm că aceasta derivă, în primul rând, chiar din calitatea specială a autorului lor, din importanţa şi autoritatea funcţiei sale.

"Întâiului Stătător al Ţării", nu i se poate admite nici o abatere de la lege. În cazul său, nu poţi aprecia că încălcarea Constituţiei nu a prezentat pericol. Şeful statului trebuie să fie un model, întrucât greşelile lui pot constitui exemple negative de urmat.

Pe de altă parte, în cazul fiecăreia dintre faptele prezentate, se poate demonstra că acestea au avut consecinţe grave: afectarea credibilităţii unor instituţii de stat sau a unor demnitari publici; crearea unor stări de tensiune între instituţiile statului şi în cadrul acestora; blocaje instituţionale, scăderea eficienţei şi randamentului activităţii unor instituţii; pierderea încrederii cetăţeanului în autorităţi; îndepărtarea de problemele reale ale ţării şi ale cetăţenilor; conturarea unei imagini externe negative a autorităţilor statului şi a statului român în ansamblul său.

Ceea ce conferă, însă, o gravitate deosebită atitudinii şi acţiunii prezidenţiale a domnului Traian Băsescu este repetarea faptelor sale abuzive, neconstituţionala sa conduită permanentă, care demonstrează o atitudine iremediabilă, o stare funciară a omului Traian Băsescu.

Vă vom prezenta în continuare, în sinteză, o parte din tabloul celor mai grave fapte săvârşite de preşedintele Traian Băsescu, prin care a încălcat prevederile Constituţie şi care justifică demararea procedurilor constituţionale pentru suspendarea sa din funcţie.

  • Încălcarea art.1 alin.3, art.80 alin.2, art.82 alin.2 şi art.84 alin.1 din Constituţie.

    Potrivit prevederilor constituţionale evocate, pluralismul politic este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale, reprezentând o valoare supremă. Partidele politice contribuie la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei.

    Preşedintele României a nesocotit sau a sfidat, în cei 2 ani de mandat, acest principiu, încălcând dispoziţiile constituţionale care îi cereau neutralitate şi echidistanţă faţă de partidele politice, ca expresie firească a rolului preşedintelui de mediator, consacrat în Constituţie.

    În perioada celor doi ani de mandat, Preşedintele României a refuzat sau a neglijat să organizeze consultări cu partidele politice, atunci când au existat momente tensionate sau chiar de criză, care impuneau acţiuni de mediere, de consultare cu partidele parlamentare şi de conjugare a eforturilor pentru realizarea unor obiective naţionale.

    Domnul Traian Băsescu a manifestat dispreţ şi aroganţă faţă de partidele politice, nelimitându-se la aprecieri, eventual, la critici, apelând la denigrări şi etichetări jignitoare, indiferent că acestea erau din opoziţie sau de la putere, cu excepţia propriului său partid, Partidul Democrat, pe care îl protejează, susţine şi conduce în mod vizibil.

  • Încălcarea principiului autonomiei parlamentare şi a prevederilor art.64 din Constituţie.

    Sfidând Constituţia ţării, precum şi instituţia Parlamentului, la puţine zile după instalarea Guvernului Tăriceanu, domnul Traian Băsescu a solicitat majorităţii parlamentare, creată de Domnia Sa, revocarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

    Domnia Sa nu s-a limitat doar la exprimarea unor opinii politice în acest sens, dar a şi solicitat grupurilor parlamentare ale coaliţiei majoritare să modifice Regulamentele celor două Camere şi să introducă prevederi privind posibilitatea revocării preşedinţilor, dincolo de litera şi spiritul Constituţiei.

    Demersurile Preşedintelui României s-au materializat într-un complex de acţiuni, îndemnuri, soluţii, diligenţe şi chiar ameninţări pentru realizarea revocării. Prin aceste demersuri, în care s-a implicat direct, efectiv şi public, Preşedintele României a determinat, practic, blocarea Parlamentului timp de două sesiuni parlamentare, din februarie până în noiembrie 2005, cu dezbateri sterile, în afara cadrului regulamentar, şi cu adoptarea unor soluţii neconstituţionale, într-o atmosferă de totală adversitate.

    În afara acestui aspect, care demonstrează gravele urmări ale acţiunii preşedintelui, trebuie subliniat şi faptul că atmosfera de tensiune, neîncredere şi adversitate şi-a pus amprenta nu numai asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea Parlamentului, în primele două sesiuni, dar şi asupra raporturilor acestuia cu Executivul.

  • Încălcarea prevederilor art.89 din Constituţie.

    Preşedintele Traian Băsescu a încălcat grav prevederile art.89 din Constituţie cu privire la dizolvarea Parlamentului şi la rolul preşedinţilor Camerelor şi al liderilor grupurilor parlamentare.

    Încă din primăvara anului 2005, Preşedintele României i-a solicitat primului-ministru să-şi depună demisia şi a desfăşurat numeroase acţiuni politice pentru a determina demisia Guvernului, întâlniri cu liderii politici ai Alianţei D.A., presiuni publice asupra primului-ministru, presiuni publice asupra PNL, ca principal partid al Alianţei D.A., care şi-a asumat formarea Guvernului etc., care să conducă la dizolvarea Parlamentului şi la alegeri anticipate.

    În realitate, dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele României este posibilă numai în caz de criză politică profundă, după ce s-au epuizat cele 60 de zile de la demisia Guvernului şi după ce, în acest interval, au fost respinse două solicitări de învestitură.

    Aşadar, deşi nu exista o criză guvernamentală, preşedintele îi solicita în mod neconstituţional primului-ministru să demisioneze, deşi, pe parcursul anilor 2005 şi 2006, Guvernul Tăriceanu s-a bucurat de susţinere parlamentară, reuşind să promoveze majoritatea actelor normative propuse.

    Pe de altă parte, sarcinile care stăteau în faţa ţării la începutul mandatului noii puteri instalate în România impuneau stabilitate politică şi multă concentrare şi concertare a tuturor forţelor politice pentru finalizarea obiectivelor europene, integrarea în Uniunea Europeană, în special.

    Poziţia preşedintelui Traian Băsescu a fost contrară rolului constructiv de sfătuitor şi moderator, dat de Constituţie Preşedintelui României.

    În realitate, domnul Traian Băsescu urmărea crearea unui moment prielnic electoral pentru partidul al cărui preşedinte a fost şi pe care îl susţine deschis în continuare. De altfel, acţiunile şi intervenţiile sale publice au dat dovadă de partizanat politic constant în favoarea Partidului Democrat, fapt ce l-a determinat pe însuşi primul-ministru să-l acuze public că se comportă ca şi cum ar fi preşedintele acestuia.

  • Încălcarea prevederilor art.65 alin.2 lit. (h) din Constituţie.

    Preşedintele Traian Băsescu a încălcat prevederile articolului menţionat din Constituţie cu privire la numirea de către Parlament a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestora de către Parlament, precum şi a principiului separaţiei puterilor prevăzut în art.1 alin.4 din Constituţie.

    În vara anului 2006, în mod abuziv, preşedintele Traian Băsescu a solicitat public şi a întreprins acţiuni concrete, prin care a obligat directorii serviciilor de informaţii să-şi prezinte demisia. De precizat că la acea dată şi-a înaintat demisia preşedintelui şi şeful unui departament din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deşi acesta avea raporturi ierarhice exclusive cu ministrul şi, eventual, primul-ministru.

    Preşedintele României a încălcat atât prevederile Constituţiei, cât şi dispoziţiile legilor de organizare şi funcţionare a acestora, întrucât directorii serviciilor de informaţii se găsesc într-o relaţie directă cu Parlamentul, care îi numeşte, în şedinţă comună, şi, pe cale de consecinţă, este singurul care poate primi şi aproba demisiile înaintate, potrivit principiului simetriei actelor juridice.

    La acea dată, Preşedintele României nu numai că a întreprins acţiuni prin care a determinat şefii serviciilor de informaţii să demisioneze, dar le-a şi aprobat demisiile, prin rezoluţiile puse pe cererile formulate, pe care le-a trimis astfel Parlamentului pentru "a lua act" de hotărârile sale. Apoi, în mod nelegal şi neconstituţional, a numit directori interimari la conducerea acestora, deşi legea nu prevedea acest lucru, şi a ameninţat Parlamentul că nu va propune alţi directori până când acesta nu va aproba pachetul legislativ privind serviciile de informaţii şi siguranţă naţională, elaborat de Preşedinţie.

  • Încălcarea prevederilor art.74 din Constituţie.

    Preşedintele Traian Băsescu a nesocotit prevederile articolului menţionat din Constituţie, arogându-şi de la sine dreptul la iniţiativă legislativă, mai mult, implicând în această procedură subiecte de drept lipsite şi ele de dreptul la iniţiativă legislativă, respectiv, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi serviciile de informaţii.

    În acest sens, preşedintele, erijându-se în iniţiator legislativ, a promovat un pachet de legi referitor la serviciile de informaţii ale statului şi la siguranţa naţională în general, punând Guvernul în faţa unui fapt împlinit şi solicitându-i primului-ministru să trimită iniţiativa legislativă, sub acea formă, Parlamentului.

    În plus, neţinând cont de principiul transparenţei activităţii de legiferare, preşedintele a luat măsura secretizării "pachetului", fără a fi şi aici competent.

    Iniţiativa legislativă în acest domeniu specific a fost preluată de Guvern, potrivit art.74 alin.1 din Constituţie, care a solicitat apoi, în mod legal, avizul C.S.A.T., dar, în mod absolut nejustificat, a fost respinsă de preşedinte şi C.S.A.T.

    Faptele preşedintelui sunt deosebit de grave, pentru că ele urmăreau nu numai asumarea abuzivă a dreptului la iniţiativă legislativă, consacrat de Constituţie doar Guvernului, senatorilor şi deputaţilor şi cetăţenilor, dar, în fapt, şi realizarea unei reglementări a sistemului de siguranţă naţională şi a serviciilor de informaţii după propria-i concepţie pentru a-şi asigura controlul asupra acestora.

  • Încălcarea prevederilor art.102 alin.1 şi art.107 alin.1 din Constituţie.

    Potrivit prevederilor art. 102 alin.1 din Constituţie, Guvernul este cel care, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

    Textul art.107 alin.1 precizează fără echivoc - citez: "Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin".

    Preşedintele Traian Băsescu, în mod repetat, a încercat şi, de multe ori, a reuşit să se aşeze deasupra Guvernului, să se substituie acestuia, subordonându-şi direct ministere şi miniştri sau înfiinţând la Cotroceni organisme ad-hoc, paralele cu organele administrative legale şi constituţionale.

    Traian Băsescu a prezentat cu privire la multe probleme şi momente esenţiale ale guvernării propriului său program, inclusiv cu privire la integrare şi la perioada post-integrare, ca şi cum ar avea un plan propriu de dezvoltare a ţării.

    Încă de la instalarea sa ca preşedinte, Traian Băsescu şi-a dezvăluit intenţia de a-şi subordona Guvernul şi celelalte instituţii ale statului, cărora le-a dat un termen de 6 luni pentru a-şi proba eficienţa, faptă, prin ea însăşi, abuzivă şi neconstituţională.

    Guvernul şi primul-ministru au fost considerate simple unelte ascultătoare ale sale, fiind apreciate, după caz, când cele mai performante din istoria post-revoluţionară, când mediocre. La primele semne de independenţă şi autonomie, primul-ministru a devenit prima ţintă a atacurilor sale, despre care a ajuns să afirme că îi pare rău pentru desemnarea sa în această funcţie şi că - citez - "îşi cere scuze poporului român" pentru această greşeală, iar în final, în februarie 2007, să spună despre primul-ministru că este un mare mincinos, un om care minte tot timpul.

    Nu vom insista asupra suitei de aprecieri jignitoare, denigratoare, tendenţioase asupra Guvernului şi a premierului, pentru că acestea sunt aproape zilnice, dar trebuie subliniat că toate acestea au dus la pierderea credibilităţii interne, a încrederii cetăţenilor şi a investitorilor, la descurajarea membrilor Guvernului, la compromiterea imaginii externe a României.

  • Încălcarea prevederilor art.86 din Constituţie.

    Potrivit dispoziţiilor constituţionale explicite evocate, Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită, ceea ce subliniază, fără echivoc, natura relaţiilor preşedintelui cu Guvernul şi cu membrii acestuia. Cu toate acestea, domnul Traian Băsescu nu numai că nu s-a consultat cu Guvernul în probleme de o deosebită importanţă pentru ţară, acţionând intempestiv în foarte multe din iniţiativele sale, dar a şi acţionat pentru timorarea şi insultarea primului-ministru şi a altor membri ai Cabinetului, excluzând de la acest tratament pe colegii săi de partid.

    Preşedintele nu a consultat Guvernul în acţiunile de reprezentare a statului român la Uniunea Europeană, nici măcar cu prilejul susţinerii discursului în faţa Parlamentului European în luna ianuarie 2007. În schimb, şi-a permis numeroase ingerinţe în activitatea unor ministere.

    Astfel, deşi a acuzat în numeroase ocazii Guvernul sau unii membri ai acestuia că sprijină şi se sprijină pe "cercuri de interese", pe grupuri mafiote, nu a ezitat să intervină direct în formarea unor grupuri oligarhice din preajma sa, a Administraţiei Prezidenţiale sau a propriului partid.

    La asemenea intervenţii deloc nevinovate ne vom referi în următoarele două puncte.

  • Încălcarea prevederilor art.1 alin.5, a art.16 alin.1 din Constituţie.

    Cu toate că a acuzat mereu Guvernul că se înconjoară cu cercuri de interese, iar miniştrii Partidului Conservator s-au bucurat de o atenţie specială, preşedintele Traian Băsescu nu s-a sfiit să intervină la fostul ministru al economiei Codruţ Şereş în favoarea firmei ALRO Slatina, inclusiv prin intermedierea foştilor consilieri prezidenţiali Teodor Stolojan şi Elena Udrea, încălcându-se, astfel, principiile economiei de piaţă şi ale concurenţei, consemnate în art.135 din Constituţie.

  • Încălcarea prevederilor art.135 alin.1 şi alin.2 lit. (a) din Constituţie.

    Sfidând din nou legea, principiile economiei de piaţă şi uitând de lupta sa împotriva corupţiei, a mafiei şi a cercurilor de interese, a intervenit, nu prea moral şi legal, şi la propriii miniştri.

    Astfel, cu prilejul învestiturii ministrului Radu Berceanu, i-a indicat acestuia să reevalueze modul în care au acces la contractarea unor lucrări de investiţii, mai ales în construcţia de autostrăzi, investitorii autohtoni, care ar fi dezavantajaţi. Proaspătul ministru a schimbat caietul de sarcini la lucrările pentru autostrada Bucureşti-Piteşti şi a câştigat cine trebuia.

    Or, prin aceasta, s-au încălcat grav prevederile art.135 alin.1 şi alin.2 lit. (a) din Constituţie, care garantează economia de piaţă bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă şi obligă statul să asigure libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale, respectiv, prevederile art.41 referitor la libertatea economică - citez: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă în exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate."

    Cât priveşte felul în care au privit această "rezolvare" investitorii străini, nu mai comentăm aici.

    Tot ca intervenţie solitară şi discutabilă se plasează şi apelul preşedintelui Traian Băsescu adresat Ministerului Economiei pentru încetinirea procesului de privatizare în domeniul energiei. Nu comentăm în substanţă problema privatizării în domeniul economiei, dar relevăm încălcarea atribuţiilor sale prezidenţiale, încălcare care i-a determinat pe specialiştii Băncii Mondiale să califice acest demers ca fiind - citez - "neobişnuit".

    În acelaşi context se înşiruie şi cazurile Dobre, Cocoş, Golden Blitz, Anghelescu şi multe altele.

  • Încălcarea prevederilor art.87 alin. 1 din Constituţie.

    Potrivit art. 87 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele României poate participa la şedinţele Guvernului - citez - "în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii". Traian Băsescu a participat de multe ori, intempestiv, la şedinţele de Guvern fără o astfel de tematică, speculând, uneori, chiar lipsa premierului din ţară.

    Deşi cadrul constituţional plasează cele două instituţii - Preşedintele României şi Guvernul - pe poziţii de colaborare şi nu de subordonare, domnul Traian Băsescu a acţionat tot timpul pentru a-şi subordona Guvernul, pentru a demonstra că el este adevăratul şef. Semnificativă în acest sens este răbufnirea de la şedinţa de Guvern, din 6 iulie 2006, când, contrariat de îndrăzneala premierului de a interveni în discuţie, i-a retezat sec iniţiativa cu remarca - citez - "Deocamdată, eu conduc şedinţa. Vorbeşti când îţi dau eu cuvântul". A apărut ca o evidenţă că participările preşedintelui la şedinţele Guvernului s-au făcut mai mult în scop mediatic, pentru a demonstra opiniei publice că Domnia Sa rezolvă toate marile probleme.

  • Încălcarea gravă a prevederilor art. 124 şi ale art. 132 alin. (1) din Constituţie, precum şi a principiului constituţional al independenţei justiţiei.

    Textele constituţionale evocate stabilesc în mod imperativ că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, că justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii şi al imparţialităţii.

    Prin rolul şi atribuţiile sale Preşedintele României este primul care să apere aceste prevederi şi să se constituie într-un garant al lor. Cu toate acestea, domnul Traian Băsescu a nesocotit şi a încălcat cu nonşalanţă prevederile Constituţiei atunci când interesele sale personale sau cele politice i-au cerut, permiţându-şi ingerinţe grosolane în actul de înfăptuire a justiţiei.

    Sfidătoare sunt ultimele ingerinţe ale preşedintelui Traian Băsescu produse la şedinţa DNA când domnul Traian Băsescu, supărat probabil de acţiunea parlamentară pentru suspendarea sa din funcţie a cerut procurorilor să redeschidă dosarele de urmărire penală în care sunt implicaţi reprezentanţi sau apropiaţi ai opoziţiei, în special "Bancorex" şi "Banca Agricolă", în timp ce a devenit evidentă muşamalizarea dosarelor sale personale privitoare la "cazul Flota" şi la imobilul din str. Mihăileanu.

    Gravitatea acestor ingerinţe inimaginabile în orice stat de drept este demonstrată de promptitudinea redeschiderii unuia dintre aceste dosare, deocamdată cel al Băncii Agricole.

    În repetate rânduri, preşedintele Traian Băsescu nu s-a limitat să facă aprecieri critice la adresa justiţiei, a instanţelor judecătoreşti, a parchetelor şi personal, la adresa judecătorilor şi procurorilor, dar a dat adevărate "sentinţe" tendenţioase prin care a calificat justiţia ca fiind coruptă, a calificat judecătorii ca fiind corupţi. În unele intervenţii publice, preşedintele Traian Băsescu a susţinut, tot la modul general, că procurorii emit mandate de arestare şi alte acte procedurale cu vicii de procedură premeditate, pentru a le oferi inculpaţilor motive de atac în justiţie, de cele mai multe ori admise, acuzând, de asemenea, în mod general, procurorii că-şi avertizează telefonic inculpaţii cercetaţi în diferite dosare să nu se prezinte în următoarea chemare la Parchet pentru că vor fi arestaţi.

  • Încălcarea prevederilor art. 133 alin. (1) din Constituţie. Preşedintele Traian Băsescu a încălcat repetat dispoziţiile art. 133 alin. (1) din Constituţie, care consacră rolul de garant al independenţei justiţiei pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

    Domnul Traian Băsescu a încercat, încă de la începutul mandatului, să-i intimideze pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi să discrediteze această instituţie fundamentală pentru ordinea constituţională şi pentru regimul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

    Astfel, participând la şedinţa C.S.M. din data de 19 aprilie 2005, domnul Băsescu s-a adresat membrilor acestuia cu formula - citez - "ori vă asumaţi răspunderea, ori demisionaţi". De asemenea, tot în faţa membrilor C.S.M. domnul Băsescu a afirmat - citez - "vom trece legile reformei în justiţie prin asumarea răspunderii guvernamentale, fără să mai întrebăm nici un domn judecător, nici de la C.S.M., nici de la Curtea Constituţională, nici de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

  • Încălcarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie.

    Preşedintele României a încălcat prevederile articolului menţionat, potrivit cărora justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti stabilite prin lege.

    În noiembrie 2006, după ce Traian Băsescu a graţiat în mod scandalos trei persoane condamnate pentru trafic de droguri şi furt calificat, a motivat acest gest prin aceea că în dosarele celor trei condamnaţi nu au fost găsite probe temeinice pentru acuzare.

    Or, preşedintele ţării nu poate face, prin decretele de graţiere, o reevaluare a probelor, o rejudecare asupra vinovăţiei unor infractori, substituindu-se instanţei judecătoreşti, fapt care a şi atras o binevenită reacţie a C.S.M., care a relevat că preşedintele a încălcat principiul separaţiei puterilor. Cu toate acestea, insistând asupra legalităţii şi corectitudinii actului său de graţiere, în discursul din 9 iulie 2006, rostit chiar cu ocazia zilei justiţiei a afirmat, fără echivoc, că îşi permite să şi judece - citez - "ori de câte ori voi observa mari discrepanţe între modul în care a fost judecat la o instanţă un caz şi modul cum a fost judecat la o instanţă superioară, întotdeauna voi utiliza instituţia graţierii permiţându-mi chiar să judec".

    În felul acesta, preşedintele Traian Băsescu a nesocotit prevederile alin. (1) al art. 126 din Constituţie care precizează că justiţia se realizează - citez - "prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege".

  • Încălcarea prevederilor art. 142 alin. (1), art. 145 şi art. 147 alin. (4) din Constituţia României cu privire la rolul Curţii Constituţionale.

    Astfel, domnul Traian Băsescu nu s-a rezumat numai să-şi exprime public nemulţumirea cu privire la deciziile Curţii Constituţionale, dar a şi calificat activitatea Curţii Constituţionale - citez - "ca fiind în dispreţul interesului naţional", faptă gravă prin care se încalcă normele constituţionale ce statuează rolul Curţii de garant al supremaţiei Constituţiei, precum şi pe cele ce asigură independenţa membrilor Curţii. Preşedintele României, după ce a criticat public, în mod repetat, decizia prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul obligării Parlamentului la respectarea dispoziţiilor art. 64 alin. (2) din Constituţie referitoare la alegerea preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, aşa cum a făcut şi în cazul deciziei prin care dispoziţii ale aşa-numitului "pachet" privind reforma în justiţie au fost declarate neconstituţionale, a sugerat Curţii să-şi revizuiască poziţia. În mod evident, asemenea manifestări sunt de natură să submineze poziţia constituţională a Curţii, rolul acestei instituţii şi statutul membrilor săi.

    Consecvent tezei sale de a determina o schimbare a practicii Curţii Constituţionale, a convocat Curtea Constituţională pentru "consultări" la sediul Administraţiei Prezidenţiale. Încercarea de a determina o altă soluţie în cazul excepţiilor de neconstituţionalitate la pachetul legislativ privind aşa-numita reformă a justiţiei reprezintă o faptă de o gravitate deosebită, un atac la principiile cardinale ale statului de drept, consacrate de Constituţia României. În acelaşi timp, preşedintele Traian Băsescu a lansat public teza potrivit căreia instanţa constituţională acţionează politic şi este o frână în calea reformelor pe care ar dori să le promoveze.

    Pe acest fond, a instigat, practic, la lansarea mai multor atacuri la adresa unora dintre membrii Curţii Constituţionale, în scopul evident de a-i intimida, lansând inclusiv ideea de a schimba, prin orice mod, actuala componenţă.

  • Încălcarea prevederilor art. 28 din Constituţie.

    Preşedintele României a fost cel puţin complice la încălcarea art. 28 din Constituţie referitor la secretul corespondenţei, potrivit căruia - citez - "secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil".

    În interviul acordat TVR din ianuarie 2007, domnul Traian Băsescu a recunoscut că încă din septembrie 2005 a avertizat membrii Guvernului că le sunt ascultate telefoanele de către serviciile de informaţii - citez - "şi am atenţionat membrii Cabinetului să fie atenţi ce vorbesc şi cu cine vorbesc la telefon, pentru că deja avem semnale de la serviciile de informaţii cu privire la discuţii care nu erau în regulă între miniştri şi chiar cu unul care este arestat la ora aceasta".

    Există două ipoteze logice. Prima, interceptarea era ilegală, fapt de care preşedintele nu era străin, iar aducerea la cunoştinţă în şedinţa Guvernului a avut scopul de a-i timora pe membrii Cabinetului, ipoteză în care, dincolo de abuzul funcţiei, inclusiv sub aspect penal, domnul Traian Băsescu se face vinovat de încălcarea secretului convorbirilor telefonice. A doua, înregistrarea era legală, situaţie despre care domnul Traian Băsescu a fost informat în calitate de Preşedinte al României şi preşedinte al CSAT, ipoteză în care domnul Traian Băsescu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului(art. 264 Cod penal).

    Cum rămâne cu restul cetăţenilor României care sunt ascultaţi, legal, de către serviciile de informaţii; pe aceştia cine "îi atenţionează... să fie atenţi"?

  • Încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, consacrate în Constituţie, a prevederilor art. 28 din Constituţie cu privire la secretul convorbirilor telefonice, prin raportare şi la legile de organizare a serviciilor de informaţii.

    O faptă deosebit de gravă a preşedintelui Traian Băsescu o reprezintă folosirea serviciilor de informaţii ale statului pentru a supraveghea informativ clasa politică, faptă recunoscută explicit într-un interviu acordat Jurnalului Naţional din data de 6 februarie 2005, publicat sub titlul semnificativ "Voi sta 10 ani la Cotroceni", în care Traian Băsescu referindu-se la analizarea propunerilor de secretar de stat în diferite structuri guvernamentale precizează că a cerut serviciilor speciale să-i supravegheze informativ pe cei propuşi. Astfel, la întrebarea directă a ziaristului "Prin cine veneau aceste informaţii?" domnul Traian Băsescu răspunde - citez - "Prin serviciile de informaţii. Nu am făcut nici un secret, de la bun început le-am cerut să culeagă informaţii, în aşa fel încât să evităm aşezarea în structurile executive importante a unor oameni controlaţi de grupuri de interese. Sper că am reuşit!"

  • Încălcarea prevederilor art. 65 alin. (2), lit. f) din Constituţie, precum şi a prevederilor art. 5 din Legea nr. 473/2004.

    Modul sfidător în care se raportează Traian Băsescu la lege şi la obligaţiile sale prezidenţiale este demonstrat şi de refuzul său (aici nu este vorba de o omisiune) de a prezenta în parlament Strategia naţională de apărare a ţării, în termen de 6 luni, aşa cum îl obligau prevederile art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituţie şi art. 5 din Legea 473/2004. Importanţa acestei strategii pentru ţară şi necesitatea ca aceasta să fie dezbătută de Parlament pentru a căpăta forţă obligatorie, rezultată din aprobarea Parlamentului, ne scutesc de orice comentariu cu privire la gravitatea faptei sale. De altfel, potrivit prevederilor art. 13 din legea menţionată, neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 5 poate atrage răspunderea administrativă civilă sau chiar penală a celor vinovaţi.

  • Încălcarea prerogativelor prezidenţiale de şef de stat, de reprezentant al statului român, depăşirea sferei atribuţiilor sale în domeniul politicii externe, prevăzute în art. 91 din Constituţie, în contrast cu prevederile art. 102 alin. 1 din Constituţie, care reglementează realizarea politicii externe a ţării de către Guvern.

    În raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Băsescu, în calitate de Preşedintele al României, a săvârşit următoarele fapte grave, prin care a încălcat în mod repetat Constituţia României.

    Preşedintele oricărui stat are o responsabilitate externă excepţională. De modul în care acţionează preşedintele pe plan internaţional depinde într-o măsură esenţială integrarea armonioasă a ţării în concernul ţărilor lumii, imaginea ţării, felul în care aceasta este apreciată.

    În contrast cu imaginea echilibrată, respectată şi responsabilă a României, obţinute cu eforturile, raţiunea şi talentul unor valoroşi oameni de stat, Traian Băsescu a contribuit mult prin gesturile şi acţiunile sale excentrice nu numai la ridicarea unor semne de întrebare şi mirare, dar chiar la unele reacţii mai mult sau mai puţin vizibile faţă de ţara noastră.

    Mai gravă este atitudinea, să-i spunem "solitară", a preşedintelui care adoptă aceste poziţii fără a consulta Guvernul, fără a consulta Parlamentul, deşi potrivit prevederilor art. 102 alin. (2) Guvernul este cel care, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării, iar potrivit art. 91 Guvernul este cel care negociază tratatele internaţionale în numele României şi Parlamentul le ratifică.

    Încă de la începutul mandatului său, domnul Traian Băsescu, fără a ţine seama de Programul de guvernare în domeniul politicii externe şi fără a consulta Guvernul şi Parlamentul, a discriminat între aliaţii şi partenerii României, lansând Axa Washington - Londra - Bucureşti. Această atitudine discreţionară în politica externă românească constituie o gravă încălcare a atribuţiilor constituţionale ale Guvernului în realizarea politicii externe a României şi lasă fără conţinut ori consecinţă, normele constituţionale referitoare la programul de guvernare şi raporturile între Guvern şi Parlament.

    Declaraţia sa hazardată a trezit o reacţie concretă a ministrului de externe al Franţei, la 21 aprilie 2005, la Vilnius, care a calificat aceste afirmaţii ca fiind agresive la adresa Franţei, caz nemaiîntâlnit în agenda raporturilor diplomatice dintre cele două ţări.

    În septembrie 2005, la sesiunea Adunării Generale a ONU, Preşedintele României a declarat că Federaţia Rusă tratează Marea Neagră ca pe un "lac rusesc" ceea ce a provocat reacţii diplomatice de dezaprobare din partea statului nominalizat, dar a afectat şi relaţiile cu un alt stat cu interese semnificative în zonă, Turcia.

    La 28 iulie 2005, la Washington, domnul Traian Băsescu a declarat - citez "Comunitatea internaţională poate conta pe sprijinul României în restabilirea păcii în Liban şi pentru a garanta securitatea Israelului", deşi nici ONU şi nici vreun stat implicat ori altă entitate nu au cerut aşa ceva, mai ales în condiţiile în care o astfel de prerogativă aparţine constituţional Parlamentului.

    În mai multe intervenţii publice, fără să consulte vreuna din părţile implicate, domnul Traian Băsescu s-a angajat în numele României să participe alături de Rusia şi Ucraina la soluţionarea conflictului din Transnistria, prezentând în mod deformat şi demagogic toată istoria negocierilor asupra acestui conflict, ca şi a relaţiilor cu Republica Moldova.

    În martie 2005, domnul Traian Băsescu a afirmat - citez - "suntem trupe de ocupaţie alături de aliaţii noştri din Irak", în condiţiile în care, la 8 iunie 2004, Consiliul de Securitate al O.N.U. a adoptat Rezoluţia nr. 1546 prin care se pune capăt ocupaţiei militare în Irak şi se lua act de faptul că începând cu 30 iunie 2004 trupele coaliţiei multinaţionale se află în Irak doar la invitaţia guvernului irakian, ca trupe de menţinere a păcii şi de consolidare a democraţiei.

  • Încălcarea statutului funcţiei de Preşedinte al României şi al rolului acestuia de apărător al Constituţiei şi de mediator - art. 80 alin. (2) din Constituţie.

    Faptele concrete înfăţişate la punctele anterioare nu reprezintă numai încălcări ale textelor constituţionale citate, dar şi o nesocotire a funcţiei de mediere - citez - "Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate".

    Preşedintele Traian Băsescu nu s-a comportat în diverse situaţii tensionate apărute în activitatea statală ca un arbitru, ca un conciliator, aşa cum procedează un şef de stat într-un stat de drept. El a dorit să fie, mai de grabă, judecătorul celorlalte autorităţi publice, pe care le consideră ca un fel de servicii subordonate "Palatului Cotroceni".

    Traian Băsescu n-a acţionat în funcţia de Preşedinte al României în sens pozitiv, pentru a prevenit stările tensionate şi mai ales conflictele, pentru a le stinge atunci când au apărut. Dimpotrivă, el a conceput conflictele, le-a provocat şi le-a aţâţat, el nu a semănat spiritul de concordie, de armonie, de înţelegere, el a semănat tot timpul vrajba, ceea ce contravine alin. (2) al art. 80 din Constituţie.

    Desigur, nu este uşor de identificat şi analizat cazurile concrete în care preşedintele trebuia să intervină ca mediator şi nu a făcut-o pentru că multele din situaţiile care necesitau un demers prezidenţial s-au rezolvat în cele din urmă "de la sine" sau au trecut neobservate. Este, însă, de subliniat că preşedintele are de principiu o atitudine refractară faţă de rolul de mediator. Preşedintele Traian Băsescu nu crede, pur şi simplu, în virtuţile dialogului îl socoteşte inoportun, pierdere de timp.

    Preşedintele nu a intervenit în cazul unor neînţelegeri sau chiar divergenţe ivite în cadrul Guvernului, între primul-ministru şi ministrul justiţiei, între primul-ministru şi ministrul educaţiei şi cercetării, între primul-ministru şi ministrul afacerilor externe, pe care în plus, preşedintele a încercat să-l atragă sub influenţa sa exclusivă, cu scopul transparent de a-l contrapune premierului.

    Preşedintele nu a intervenit în sens moderator pentru a identifica soluţii de rezolvare în conflictul ivit între Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii, dar mai ales între ministrul justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, dimpotrivă, a încurajat-o pe doamna Monica Macovei să sfideze, să nesocotească şi să denigreze instituţia supremă care asigură independenţa justiţiei şi pe membrii acesteia, aleşi democratic de corpul lor profesional.

    Preşedintele nu a intervenit pentru a concilia divergenţa dintre presă, pe de o parte, şi clasa politică, pe de altă parte, în problema răspunderii penale a jurnaliştilor. În loc să sprijine Clubul Român de Presă în demersurile sale, prin exercitarea funcţiei de mediere, preşedintele Traian Băsescu s-a transformat într-un supra judecător al presei.

    La 19 februarie 2005, într-un interviu acordat la Radio Europa Liberă, Traian Băsescu decretează - citez - "parte din mass-media este controlată de diverse grupuri de interese. Ele reprezintă prin forţa lor mediatică, pilon de susţinere şi descurajare, de multe ori a luptei împotriva corupţiei".

    Într-un interviu dat ziarului "Adevărul", la 27 mai 2005, Traian Băsescu îi califică pe ziarişti - citez - "Oameni care intoxică cu rea credinţă..."

    Prin aceste declaraţii şi calificative făcute în mod public, Traian Băsescu îşi încalcă grav rolul său de apărător al Constituţiei şi de mediator cu societatea civilă prevăzut de art. 80 din Constituţie, discreditează mass-media ca factor esenţial al unei democraţii, încalcă şi prevederile art. 30 alin. (1) din Constituţie, actele sale devenind astfel presiuni pentru restrângerea libertăţii de exprimare.

    Exemplele ar putea continua, dar le socotim suficiente pentru a demonstra felul în care interpretează Traian Băsescu funcţia de mediere.

    Faptele evocate mai sus scot în evidenţă o prestaţie contrară Constituţiei a domnului Traian Băsescu, în calitate de Preşedinte al României, prestaţie care nu este întâmplătoare, dimpotrivă, este expresia filozofiei pe care Domnia Sa o are cu privire la rolul preşedintelui, filozofie contrară Constituţiei, şi ne referim în primul rând la alin. (2) al art. 80 din Constituţie, cât mai ales la spiritul acesteia.

    Concepţia explicată cu ostentaţie a "Preşedintelui-jucător" l-a plasat pe preşedintele Traian Băsescu nu numai într-o stare formal-juridică de conflict cu textele constituţionale, dar şi într-o stare reală de conflict cu partidele politice parlamentare, implicit cu grupurile politice din Parlament şi într-o stare conflictuală cu Parlamentul, cu Guvernul, cu autoritatea judecătorească.

    Preşedintele Traian Băsescu nu a înţeles, şi este evident că nu doreşte să înţeleagă că persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României nu îi este permis orice comportament, pentru că un comportament neconstituţional al persoanei în exerciţiul mandatului se identifică cu exercitarea competenţei autorităţii în afara cadrului constituţional.

    Faptele evocate mai sus, în aprecierea iniţiatorilor acestei propuneri de suspendare, sunt fapte grave, de încălcare a Constituţiei, în sensul art. 95 alin. (1) din Constituţie, care justifică suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian Băsescu şi, apoi, demiterea sa prin referendum.

    Vă mulţumesc.

  •  
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc domnule deputat.

    În continuare dau cuvântul domnului senator Valentin Dinescu pentru prezentarea raportului Comisiei comune de anchetă a Parlamentului României constituită ca urmare a propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, în sinteză. Domnule senator, aveţi cuvântul.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Valentin Dinescu:

    Vă mulţumesc domnule preşedinte.

    Analizând datele şi pe baza audierilor care s-au desfăşurat pe perioada activităţii sale, Comisia reţine, în sinteză, cel puţin următoarele fapte grave de încălcare a Constituţiei, săvârşite de domnul Traian Băsescu:

    1. A adoptat o atitudine de partizanat politic, abandonând rolul de mediator al şefului statului, prin încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituţia României şi art. 8 care consacră principiul pluralismului politic şi rolul partidelor politice, precum şi art. 80 alin. (2) din Constituţia României cu privire la exercitarea de Preşedinte a funcţiei de mediere între puterile statului.
    2. A deturnat voinţa electoratului prin aceea că a desemnat public un candidat la funcţia de prim-ministru fără a ţine cont de rezultatul alegerilor şi înainte de a consulta partidele parlamentare, încălcând prevederile art. 103 alin. (1) din Constituţia României.
    3. A intervenit brutal în activitatea Parlamentului, încălcând principiul autonomiei parlamentare şi a prevederilor art. 64 din Constituţia României.
    4. A contribuit la crearea unei atmosfere de instabilitate politică, acţionând pentru crearea unei crize artificiale guvernamentale, încălcând art. 89 din Constituţie cu privire la cazurile de dizolvare a Parlamentului, precum şi prevederile art. 80 cu privire la rolul preşedintelui de a veghea la respectarea Constituţiei.
    5. A adus grave prejudicii instituţiilor statului calificând Parlamentul - citez - "o şandrama intrată în moarte clinică", afirmând despre Guvern - citez - "este aservit unor grupuri de interese", încălcând prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţia României, potrivit căruia Parlamentul este organul suprem al poporului şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
    6. Şi-a subordonat serviciile de informaţii ale ţării încălcând prevederile art. 65 alin. (2) lit. h) din Constituţia României. Practic, preşedintele a solicitat imperativ directorului SRI, SIE şi DGPI să-şi prezinte demisiile, deşi numirea şi revocarea în cazul acestora este de competenţa Parlamentului şi respectiv a Guvernului.
    7. Şi-a arogat dreptul de iniţiativă legislativă încălcând prevederile art. 74 din Constituţia României.
    8. A acţionat constant pentru subordonarea Guvernului şi s-a substituit acestuia încălcând prevederile art. 102 alin. (1) şi art. 107 alin. (1) din Constituţia României, potrivit cărora Guvernul condus de primul-ministru asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării potrivit Programului de guvernare acceptat de Parlament.
    9. A înfiinţat organisme "ad-hoc" paralele cu instituţiile constituţionale existente, încălcând prevederile art. 102 alin. (1), art. 116 alin. (2), art. 117 alin. (3) şi art. 119 din Constituţia României. Astfel, a constituit Comunitatea Naţională de Informaţii invocând calitatea sa de preşedinte CSAT cu intenţia clară de a controla serviciile de informaţii, eludând controlul parlamentar.
    10. A participat abuziv la şedinţele de guvern care nu aveau pe ordinea de zi probleme care ţin de competenţa preşedintelui, încălcând prevederile art. 87 din Constituţia României.
    11. A refuzat nejustificat să numească miniştri propuşi de primul-ministru la Ministerul pentru relaţia cu Parlamentul şi Ministerul de Externe, încălcând prevederile art. 85 alin. (2) şi art. 107 alin. (1) din Constituţia României, perturbând activitatea ministerelor respective. Preşedintele nu are dreptul să refuze numirea unei persoane ca membru al Guvernului pe motive de oportunitate.
    12. A comandat public procurorilor ce dosare să instrumenteze cu prioritate, sugerând inclusiv soluţii în cauză, încălcând prevederile art. 124 şi 132 din Constituţia României, precum şi principiul constituţional al independenţei justiţiei.
    13. A periclitat existenţa unei justiţii independente încălcând prevederile art. 124 din Constituţia României, invitând pe magistraţi să demisioneze pentru a nu fi pus în situaţia să emită o lege prin care să cureţe administrativ justiţia.
    14. S-a substituit judecătorilor apreciind temeinicia unor condamnări în motivarea unor decrete de graţiere, încălcând prevederile art. 126 alin. (1) din Constituţia României.
    15. A timorat Curtea Constituţională afirmând că aceasta - citez - "dispreţuieşte interesul naţional", încălcând prevederile art. 142 alin. (1), 145 şi 147 alin. (4) din Constituţia României cu privire la statutul Curţii Constituţionale.
    16. A acceptat efectuarea unor interceptări ilegale, fapt probat prin afirmaţiile făcute în cadrul unei şedinţe de Guvern, încălcând prevederile art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (2) din Constituţia României cu privire la apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Din declaraţiile fostului director SIE a rezultat că SIE a procedat la interceptarea unor convorbiri telefonice.
    17. Nu a prezentat nici până în prezent Strategia naţională de apărare a ţării, încălcând prevederile art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituţia României şi art. 5 alin. (2) din Legea nr. 473/2004.
    18. A favorizat diverşi agenţi economici nesocotind dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţia României cu privire la libera iniţiativă şi protecţia concurenţei loiale.

    Şi, în sfârşit, 19, a avut unele iniţiative personale în planul politicii externe, fără consultarea Parlamentului şi Guvernului care au prejudiciat imaginea externă a României, încălcând art.102 alin.1 din Constituţia României.

    Pentru toate cele de mai sus, comisia prezintă anexat dovezile necesare.

    Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare şi a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat )

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule senator.

    Dau cuvântul domnului deputat Florin Iordache pentru prezentarea, în sinteză a avizului consultativ al Curţii Constituţionale privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României.

    Domnule deputat, aveţi cuvântul.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Florin Iordache:

    Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

    Domnule prim-ministru,

    Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

    Stimaţi invitaţi.

    Voi prezenta în sinteză Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu.

    Examinând propunerea de suspendare a domnului Traian Băsescu, din funcţia de Preşedinte al României, raportul Comisiei parlamentare de anchetă, punctul de vedere comunicat de Preşedintele României şi celelalte documente care i-au fost prezentate, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, în temeiul art.146 lit.h şi al art.95 alin.1 din Constituţie, precum şi al art.42 şi al art.43 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dă următorul aviz consultativ:

    Propunerea de suspendare din funcţie a domnului Traian Băsescu - Preşedintele României, iniţiată de 182 deputaţi şi senatori, prezentată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la data de 28 februarie 2007, şi înaintată Curţii Constituţionale, la 21 martie 2007, se referă la acte şi fapte de încălcare a Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului care, însă, prin conţinutul şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în sensul prevederii art.95 alin.1 din Constituţie.

    Rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor şi a informaţiilor care îi vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în concordanţă cu dispoziţiile art.95 din Constituţie.

    Avizul consultativ se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Semnează: preşedintele Curţii Constituţionale - prof. univ. dr.Ioan Vida; prim-magistrat asistent - Claudia Miu.

    Aşa cum se prevede în art.95 alin.1 din Constituţie, acest aviz este consultativ, urmând ca în urma dezbaterilor, cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, să se constate suspendarea din funcţie a Preşedintelui României.

    Mulţumesc.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

    Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

    Potrivit Constituţiei României, republicate, art.95 şi Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, art.67 alin.4, Preşedintele României poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele care i se impută.

    Domnul preşedinte Traian Băsescu a decis să nu participe la această şedinţă.

    De asemenea, în cazul în care Preşedintele României nu este prezent, dar a transmis explicaţii în legătură cu faptele ce i se impută, se va da cuvântul pentru prezentarea acestor explicaţii.

    Vă informez că domnul preşedinte nu a transmis, până în această dimineaţă, la începerea şedinţei, nici un document care să fie prezentat spre informare Parlamentului.

    În aceste condiţii, doamnelor şi domnilor parlamentari, urmează luările de cuvânt ale deputaţilor şi senatorilor.

    Birourile permanente şi liderii grupurilor parlamentare au hotărât să propună plenului, pentru luările de cuvânt, un tip maxim calculat la 20 de secunde pentru fiecare parlamentar care să fie alocat pe grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, având în vedere configuraţia politică a acestora, rezultată din alegeri, precum şi pentru parlamentarii care nu fac parte din aceste grupuri.

    Ca urmare, timpul afectat luărilor de cuvânt este, după cum urmează:

    • Grupul parlamentar PSD - 53 minute;
    • Grupul parlamentar PNL - 31 minute;
    • Grupul parlamentar PD - 23 minute;
    • Grupul parlamentar PRM - 23 minute;
    • Grupul parlamentar UDMR - 11 minute;
    • Grupul parlamentar PC - 10 minute;
    • Minorităţi naţionale - 6 minute;
    • Deputaţi şi senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare - 14 minute.

    În total, au fost alocate pentru dezbateri, 171 minute.

    Dacă sunt obiecţii sau observaţii la aceste propuneri ale Biroului permanent?

    Nu sunt obiecţii şi observaţii.

    Supun votului atunci propunerea de organizare a timpului de dezbateri pe care a formulat-o Biroul permanent reunit.

    Cine este pentru? Vă mulţumesc.

    Voturi împotrivă? Nu sunt.

    Abţineri? Nu sunt.

    Această propunere a fost adoptată în unanimitate.

    Dau cuvântul domnului senator Mircea Dan Geoană, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

    Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.

     
    Video in format Flash/IOS In memoriam - profesorul Liviu Librescu.

    Domnul Mircea Dan Geoană:

    Domnule preşedinte,

    Stimaţi colegi,

    Înainte de orice, permiteţi-mi să adresez un gând de recunoştinţă şi de admiraţie în memoria lui Liviu Librescu, eroul român al tragediei de la Universitatea Virginia Tech. Cinstit de preşedintele şi naţiunea americană, decorat post-mortem de Preşedintele României, Parlamentul ţării care i-a fost leagăn de naştere îi datorează, îi datorăm, respectul cuvenit unui mare om şi mare român!

    Vă rog să păstram un moment de reculegere pentru Liviu Librescu şi toate victimele carnagiului din campusul universitar. (Se păstrează un moment de reculegere.)

    Vă mulţumesc.

    Video in format Flash/IOS Dezbateri asupra propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României.

    Stimaţi colegi,

    Dragi români,

    Şedinţa de astăzi este, probabil, una dintre cele mai importante din istoria Parlamentului României. Avem de dus la îndeplinire o sarcină istorică, de cotitură, pentru democraţia românească.

    Ceea ce punem astăzi în discuţie, fără patimă şi fără ură, ci cu raţiune şi înţelepciune, este nu numai România ultimilor doi ani, ci cum şi mai ales de ce arată România de astăzi aşa cum arată. Astăzi punem în discuţie cauzele răului şi deschidem uşile dezbaterii pentru construirea unei noi Românii.

    Mandatul lui Traian Băsescu ne-a arătat limitele şi slăbiciunile actualului sistem. Abuzurile şi excesele lui Traian Băsescu ne-au făcut să înţelegem, o dată în plus, că este nevoie de schimbări profunde în societatea noastră, dacă vrem, cu adevărat, ca România să devină o ţară europeană, demnă şi prosperă. Încălcarea Constituţiei de către Traian Băsescu este o realitate politică.

    Da! Traian Băsescu s-a folosit de instituţii ale statului pentru acţiuni de şantaj şi intimidare a judecătorilor Curţii Constituţionale. Timorarea Curţii Constituţionale este o faptă extrem de gravă, care anulează orice legitimitate a actualului preşedinte şi pune sub semnul întrebării modul şi atmosfera în care s-a ajuns la decizia şi motivarea Curţii.

    Ceea ce urmează să stabilim noi, astăzi, în acest for suprem al democraţiei româneşti, este cât de grave sunt faptele Preşedintelui României şi, mai ales, care sunt consecinţele acestor încălcări repetate ale Constituţiei.

    Curtea nu a avut, legal, posibilitatea să aprecieze care au fost prejudiciile aduse României de atacurile continue la adresa principalelor instituţii ale statului, timp de mai bine de doi ani.

    Noi trebuie să spunem, astăzi, că blocarea acestor instituţii, târârea lor într-un război fără sens, numai pentru că Traian Băsescu dorea să fie "jucător", este o faptă extrem de gravă. Că ţara a pierdut sute de milioane de euro şi că fiecare cetăţean al României a pierdut o parte din viitorul său.

    Curtea nu a avut, legal, posibilitatea să aprecieze care au fost prejudiciile aduse României de refuzul lui Traian Băsescu de a nominaliza un ministru de externe, timp de mai bine de o lună.

    Noi trebuie să spunem astăzi, prin votul nostru pentru suspendarea lui Traian Băsescu, că acest lucru este extrem de grav, că interesele şi imaginea externă a României au fost grav afectate de această acţiune iresponsabilă. Curtea nu a avut, legal, posibilitatea să aprecieze care au fost consecinţele denigrării magistraţilor şi justiţiei.

    Noi trebuie să spunem astăzi că această faptă are consecinţe extrem de grave. Că nu poate fi vorba de construcţia unui stat democratic fără ca cetăţenii să aibă încredere în justiţia ţării lor.

    Curtea nu a avut posibilitatea legală de a se pronunţa asupra consecinţelor atacurilor fără precedent ale lui Traian Băsescu îndreptate împotriva Parlamentului României. Noi trebuie să spunem astăzi, prin votul nostru, că denigrarea Parlamentului, instituţie fundamentală a oricărei democraţii, echivalează cu punerea sub acuzaţie a însăşi sistemului democratic românesc şi acest lucru este extrem de grav.

    Traian Băsescu trebuie suspendat, dar suspendarea lui Traian Băsescu nu este un prilej de bucurie.

    Pentru ţară, situaţia pe care o implică procesul de suspendare este una dificilă, pe care trebuie să o tratăm în zilele şi lunile următoare, cu gravitate şi sobrietate, însă, este un rău necesar şi vrem ca tot răul să fie spre bine.

    Traian Băsescu trebuie suspendat nu numai pentru că a încălcat Constituţia, ci şi pentru că avându-l în fruntea unei instituţii atât de importante pentru statul român, nu putem vorbi în România de prosperitate, de echitate, de solidaritate, dreptate sau democraţie.

    Stimaţi colegi,

    Am avut parte, în ultimii doi ani, de dispute sterile, dispute care nu au dus nicăieri, cu o Românie aruncată în haos şi în derizoriu, de orgoliile unor lideri care au refuzat să cadă la un minim compromis politic, atât de necesar.

    Poate că nu era cel mai bun moment pentru aşa ceva! Startul nostru în Europa riscă să fie ratat, din cauza acestor scandaluri continue şi contraproductive, dar poate e mai bine că toate aceste lucruri se întâmplă acum, la început de drum european şi nu mai târziu, în plină perioadă de dezvoltare şi modernizare.

    Mai bine construim o noua Românie pe o nouă fundaţie, pe o bază sănătoasă, decât să o ridicăm pe o fundaţie şubredă, putredă şi periculoasă şi să ne trezim peste câţiva ani de zile că se prăbuşeşte întreg edificiul, cu toţi cetăţenii români înăuntru.

    Dragi colegi,

    A venit clipa să recunoaştem că sistemul nostru politic şi instituţional şi-a atins limitele, iar actuala criză politică a funcţionat ca un revelator al acestor limite. Construit cu un imens efort colectiv, în condiţiile dificile ale anilor ‘90, actualul sistem politic a fost util într-o anumită etapă de dezvoltare a României, imediat după ieşirea din comunism, dar acum, la încheierea tranziţiei şi la intrarea în Europa, nu mai poate răspunde nevoilor ţării.

    România a intrat pe un nou drum cu năravuri şi relaţii instituţionale depăşite de realitatea pe care o trăim. Poate că trebuia să facem mai rapid aceste schimbări atât de necesare. Nu am făcut-o, şi este vina noastră colectivă, a întregii clase politice.

    Dar asta a fost! Important este acum că avem, într-adevăr, ocazia imperioasă de a schimba această stare de lucruri. Dacă, înainte vreme, toate aceste disfuncţii ale sistemului puteau fi doar subiect de dispute teoretice sau de tensiuni, uşor de gestionat, astăzi ele ni se proptesc în faţă, cu duritatea diamantului, imposibil de tăiat, ca un nod gordian, imposibil de trecut cu vederea.

    Sistemul politic românesc şi-a arătat, în aceşti doi ani, toate limitele, din cauza ambiţiei unui politician ajuns într-o funcţie pe care nu a înţeles-o şi, în fond, a refuzat să o accepte, în conformitate cu responsabilităţile şi rigorile ei.

    De aceea, astăzi, dragi colegi, nu dezbatem doar suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de Preşedinte al României. Într-un astfel de moment, este nevoie de mult mai mult. Trebuie să spunem românilor cinstit ce îi aşteaptă în viitor şi, mai ales, ce putem şi ceea ce încercăm să facem pentru ei.

    Este o întrebare fundamentală la care noi toţi, astăzi şi aici, suntem datori să răspundem. Este datoria noastră de oameni politici faţă de cetăţenii care ne-au ales şi care mai au încă o brumă de speranţă în Parlamentul României.

    Traian Băsescu reprezintă un proiect politic eşuat, incapabil să împingă ţara înainte, incapabil să unească şi incapabil să construiască. El este o frână pentru România în aceste vremuri decisive pentru bunăstarea generaţiilor prezente şi viitoare.

    Dragi colegi,

    Am simţit nevoia unei introduceri poate prea lungi, pentru a face mai bine înţeles rolul pe care îl avem de jucat astăzi. Suspendarea preşedintelui Băsescu nu este o lovitură îndreptată numai împotriva unui vremelnic preşedinte, fiecare dintre noi este un viitor fost cineva. Nu este o reglare de conturi şi nu trebuie să fie doar o victorie de etapă. Ea, de fapt, nu este nici măcar o premieră, alte ţări ex-comuniste trăind şi supravieţuind unor momente similare.

    Suspendarea celui care a îndeplinit în aceşti doi ani rolul de Preşedinte al României este primul pas în închiderea unui capitol tragic, dar semnificativ, al ţării noastre: domnia bunului plac al conducătorilor şi al mitului liderului providenţial.

    Astăzi, suntem chemaţi să consfinţim încetarea epocii lui "Merge şi aşa!", epocă încununată de mandatul celui pe care îl numesc şi îl vom numit cu toţii în scurt timp, ultimul preşedinte al vechiului sistem.

    PSD şi chiar eu, şi poate noi, toţi, şi poate cetăţenii României am sperat, măcar în ceasul al XIII-lea într-o îndreptare şi într-o înţelegere din partea lui Traian Băsescu a seriozităţii, complicaţiilor şi consecinţelor acestui moment. Nu a înţeles, nici măcar în ultima clipă, că România nu este proprietatea sa, că românii nu mai sunt un popor uşor de manipulat şi păcălit prin vorbe.

    Din păcate, în ultimele două zile, chiar şi aseară, domnul Băsescu a continuat să se comporte precum ultimul preşedinte al trecutului, să facă apologia unui mod iresponsabil de a interpreta legea şi de a se raporta la instituţiile şi mecanismele democratice.

    În aceşti doi ani, de la preluarea mandatului şi până în ziua de azi, Traian Băsescu nu a obosit nici un moment să încalce, să dispreţuiască şi să ignore principiile democraţiei. În aceşti doi ani, Traian Băsescu a mizat neobosit pe un relativism legal inacceptabil. A sfidat voinţa electoratului aducând la guvernare o Alianţă care pierduse alegerile. Merge şi aşa!

    A sfidat principiul pluralismului politic, încălcând dispoziţiile constituţionale care-i cereau neutralitate şi echidistanţă, faţă de partidele politice. Merge şi aşa!

    A refuzat să organizeze consultări cu partidele politice atunci când au existat momente, şi au existat, şi momente de criză şi au existat. Merge şi aşa!

    Prin demersurile de schimbare a preşedinţilor celor două Camere - în care s-a implicat direct, efectiv şi public - a blocat Parlamentul României timp de două sesiuni parlamentare. Poate că: Merge şi aşa!

    A adus grave prejudicii instituţiilor statului, calificând Parlamentul României, indiferent ce opinie ai, indiferent de ceea ce crezi sau simţi, nu poţi să califici instituţia fundamentală a democraţiei ca "o şandrama intrată în moarte clinică", iar Guvernul "că este aservit unui grup sau mai multor grupuri de interese". Merge şi aşa!

    A solicitat imperativ directorilor serviciilor de informatii să-şi prezinte demisia, deşi revocarea acestora este de competenţa Parlamentului, în scopul de a le controla şi a le deturna de la menirea lor de stâlpi ai securităţii naţionale şi am văzut în cursul zilei de ieri ce primi adjuncţi şi ce fel de ordine le-a dat Traian Băsescu prin acest abuz constituţional. Poate şi asta: Merge şi aşa!

    A participat abuziv la şedinţe de Guvern care nu aveau pe ordinea de zi probleme care ţin de competenţa Preşedintelui. Poate că şi asta: Merge şi aşa! A favorizat diverşi agenţi economici, încălcând libera iniţiativă şi protecţia concurenţei loiale, trimiţând bilete direcţionate pentru favorizarea unor grupuri de interese de "băieţi deştepţi" pe care le condamnă în fiecare zi, poate: Merge şi aşa!

    A comandat public procurorilor ce dosare să instrumenteze cu prioritate, sugerând inclusiv soluţii în cauză. Poate şi asta: Merge şi aşa! A timorat, în repetate rânduri, Curtea Constituţională, afirmând că aceasta, atunci când nu a judecat în sensul dorit de Domnia Sa, că "dispreţuieşte interesul naţional". S-a substituit judecătorilor, apreciind temeinicia unor condamnări, în motivarea unor decrete de graţiere şi poate că: Merge şi aşa!

    Stimaţi colegi,

    În virtutea acestui omniprezent "las' că merge şi aşa!", Traian Băsescu îşi permite, încă, şi acesta este lucrul, poate, cel mai grav, acesta este poate lucrul cel mai descalificant, continuă să afirme că nu se simte cu nimic vinovat, că nu a încălcat Constituţia, nici în literă, nici în spirit, şi - culmea! - că înţelege să îşi continue acest comportament iresponsabil, atâta vreme cât va fi Preşedintele României.

    Stimaţi colegi şi cetăţeni care vă uitaţi, sunt convins, cu preocupare la această şedinţă importantă a Parlamentului României, vă cer astăzi, în mod solemn, să îi arătăm preşedintelui Băsescu că acest mod expirat de a face politică şi să spunem cu voce tare şi prin votul nostru: Aşa nu mai merge! Aşa nu mai merge dacă vrem să avem o Românie prosperă şi cu adevărat europeană! (Aplauze)

    Aşa nu mai merge pentru că România are un grad de absorbţie a fondurilor europene de 4%, record mondial neegalat, din cauză că am avut doi ani de scandal, în loc sa întărim administraţia pentru scrierea de proiecte.

    Aşa nu mai merge pentru că educaţia este, în mod cronic subfinanţată, iar salariile profesorilor au rămas, în pofida promisiunilor şi a grevelor, în condiţii foarte precare. Aşa nu mai merge pentru că, astăzi, enorm de mulţi copii din mediul rural sau din familii sărace, nu urmează nici o forma de învăţământ sau abandonează şcoala înainte de vreme.

    Aşa nu mai merge pentru că pensia medie reprezintă mai puţin de o treime din salariul mediu pe economie, cel mai scăzut nivel din 1990 încoace, iar puterea de cumpărare a pensionarilor s-a diminuat dramatic, în condiţiile dublării preţurilor la utilităţi.

    Aşa nu mai merge pentru că doar o treime din ferme sunt compatibile cu cele din Uniunea Europeană, majoritatea gospodăriilor din mediul rural iau apă de la fântână şi aproape toate gospodăriile de la sate nu au acces la canalizare. Iar în România lui "Să trăiţi bine!" două milioane de agricultori rămân fără nici o formă de ajutor social şi milioane de români aleg calea bejeniei şi plecării în străinătate.

    Dragi colegi,

    Ce au toate aceste probleme cu dezbaterea noastră de astăzi? Ele sunt consecinţa tragică, dar firească a încălcării voinţei populare exprimate în 2004 şi a nesfârşitelor, nesfârşitelor ameninţări cu alegeri anticipate şi cu recursul la dosare ale preşedintelui Băsescu.

    Aceasta este România lui Băsescu! A preşedintelui jucător care "joacă totul pe o carte", dar în fiecare zi alta, iar Constituţia este valabilă doar in pozele de campanie.

    Aceasta este România preşedintelui jucător, a celui care se joacă cu destinele celor care i-au dat încredere, şi ca ministru al transporturilor - când a dispărut flota şi când ne-a spus să ne luăm gândul de la autostrăzi, al celor care i-au acordat încredere când l-au ales primar - şi când şi-a folosit mandatul, îmbogăţindu-şi cercurile de interese si propria familie, al celor care i-au mai acordat o dată încredere la Primăria Bucureştiului - şi pe care i-a lăsat baltă; al celor care i-au acordat, în sfârşit, suprema încredere, aceea de a fi Preşedintele României - pe care acum ameninţă că o părăseşte, după o jumătate de mandat catastrofal, pentru a le cere încă o dată încrederea.

    Aceasta este România unui preşedintele jucător care şi-a permis să smulgă microfonul unei înalte feţe bisericeşti, în plin ceremonial de canonizare, ca să îşi facă o campanie electorală cu girofarul în biserică, singura instituţie care scăpase de batjocura sa. (Aplauze)

    Acesta este jocul pe care-l joacă jucătorul nostru: jocul cu încrederea şi batjocura nonşalantă pe care o înşeală, iar şi iar, şi e destul! (Discuţii în sală.)

    Dragi colegi,

    Şi este un mesaj pentru cei care, în mod firesc, îl susţin pe preşedinte din partidele şi grupurile care îi sunt încă loiale, dar ceea ce am spus nu înseamnă că preocupările şi criticile făcute de Traian Băsescu nu îşi au temeiul în realitatea României.

    Doamna Adriana Săftoiu a avut dreptate: unele din ţintele pe care domnul Băsescu le invocă şi le repetă sunt corecte. Sunt preocupări autentice ale societăţii româneşti. Ar fi putut, la început de mandat prezidenţial, în 2004 sau în 2005, dacă şi-ar fi putut depăşi carenţele de educaţie democratică, dacă ar fi putut să se pună, o secundă măcar, deasupra partizanatului politic, dacă ar fi putut să devină catalizatorul energiilor pozitive din România, indiferent de putere sau opoziţie, dacă ar fi putut să se autodepăşească, poate că Traian Băsescu ar fi fost alături de noi în acest proiect de reconstrucţie a României.

    Din păcate, pentru el şi pentru noi, Traian Băsescu în loc să fie catalizatorul energiilor sănătoase ale naţiunii, este, din păcate, anticoagulantul energiilor pozitive şi sănătoase ale naţiunii.

    Este păcat, dar Traian Băsescu este un capitol încheiat. Va trebui să facem toate aceste lucruri fără Traian Băsescu. (Aplauze)

    Pentru că, din păcate, aceste ţinte, deşi identificate corect, în mare parte, au fost ratate în mod lamentabil.

    Astăzi, dragi colegi, ni se oferă o şansă istorică de a încheia definitiv cu trecutul, de a pune bazele unei Românii constituţionale, în care aşa cum a mers să nu mai meargă niciodată.

    De aceea, dezbaterea de astăzi trebuie să fie şi un moment de bilanţ. De aceea, astăzi a venit momentul în care noi, oamenii politici, trebuie să ne întrebăm care este drumul de urmat şi să spunem cu tărie, indiferent de partidul din care facem parte şi indiferent de preferinţele noastre, şi să spunem răspicat - nimeni şi nimic nu are dreptul să fure românilor şansa de a trăi, în sfârşit, mai bine. Nimeni şi nimic nu are dreptul să refuze ţării liniştea necesară construcţiei unei noi societăţi şi nimeni şi nimic nu are dreptul de a irosi şansa integrării europene.

    Traian Băsescu spune că doar hoţii au nevoie de linişte pentru a fura mai bine. Eu îi spun că românii au nevoie de linişte pentru că doar în linişte îşi pot creşte copiii, pentru că doar în linişte pot munci cu mai mult spor pentru salarii mai bune şi pentru că doar în linişte se pot bucura de bunăstare. Şi îi mai spun domnului Băsescu că hoţii se ascund cel mai bine şi fură nederanjaţi atunci când scandalul este mare, cât mai mare. Hărmălaia fură privirea şi distorsionează auzul. Atunci când gălăgia este mare nimeni nu mai este atent la furtişaguri, mici sau mari. Scandalul este liniştea hoţilor, paravanul perfect pentru ca ei să fure netulburaţi de nimeni. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD, PRM şi PC.)

    Este momentul ca noi, clasa politică românească, aşa cum suntem noi, cu bune şi cu rele, recunoscându-ne greşelile şi asumându-ne responsabilităţile, să propunem României un mare proiect naţional, cu un regim politic mai credibil, cu o justiţie adevărată, cu o administraţie pricepută şi onestă, cu vot uninominal pentru trimiterea parlamentarilor în Parlamentul României, cu un sistem de distribuţie judicioasă şi solidară a avuţiei naţionale şi, într-adevăr, cu o descentralizare profundă.

    Este momentul să punem bazele unei noi Românii, cu o nouă Constituţie, cu o nouă construcţie instituţională, în care astfel de abuzuri să nu mai fie posibile. Dar, mai ales, trebuie să ne adunăm cu toţii, indiferent de culoare politică, şi să vedem cum putem să îndreptăm lucrurile în această ţară, cum oprim acest declin şi, mai ales, cum reconstruim încrederea şi speranţa.

    Şi, dacă tot întrebăm poporul despre cine doreşte să ne fie preşedinte, haideţi să-i întrebăm şi ce fel de preşedinte, haideţi să-i întrebăm şi ce fel de democraţie, ce fel de republică, ce fel de Românie ne dorim pentru anii şi deceniile care vin. Haideţi să folosim această criză pentru a merge mai departe cu proiectul politic naţional.

    Participăm, astăzi, la o decizie istorică a Parlamentului României. Votul nostru de astăzi nu este un vot despre destinul politic al lui Traian Băsescu, este un vot asupra viitorului democraţiei româneşti. Şi, dacă în 5 minute după votul nostru, Traian Băsescu va alege demisia în locul demiterii sau al demisiei de onoare, dacă nu cumva se va răzgândi, ştergându-şi discret o lacrimă, românii vor trebui să aleagă. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD şi PRM, PC.)

    Românii vor trebui să aleagă între trecut şi viitor, între scandal şi construcţie temeinică, între populism şi democraţie.

    Nu este un moment uşor, nici politic şi nici moral, dar pot să vă spun, în faţa lui Dumnezeu şi a propriei conştiinţe, că sunt absolut liniştit în decizia de a vota împreună cu Grupul parlamentar PSD suspendarea Preşedintelui României. Este singura cale de urmat pentru democraţia românească. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD şi PRM.)

    România are nevoie de un nou început, românii au dreptul la o nouă şansă, dar pentru asta - şi o spun cu foarte multă seriozitate - Traian Băsescu trebuie să plece, iar în cartea democraţiei româneşti 19 aprilie 2007 va marca ziua în care, după o lungă şi păcătoasă tranziţie, România are şansa unui nou început.

    Daţi României, prin votul dumneavoastră, şansa unui nou început !

    Dumnezeu să ne ajute şi să avem înţelepciunea să conducem România către o direcţie mai bună.

    Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze puternice din partea Grupurilor parlamentare PNL, PS, PRM şi PC.)

    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnul senator.

    Aţi acoperit 33 minute din cele 53 de minute ale grupului dumneavoastră. 27 minute.

    Urmează, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Crin Antonescu. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL.)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

    Domnilor preşedinţi,

    Domnilor colegi,

    Distinşi invitaţi,

    Nu-i aici. (Sala se amuză; Aplauze.)

    Da, nici nu cred că e de râs.

    Ştiu că preşedintele are libertatea de a fi sau de a nu fi în Parlament la o asemenea discuţie. N-am de gând să contest dreptul Domniei Sale de a fi, încă o dată, absent, numai că alegerile pe care le facem fiecare dintre noi, darămite un preşedinte de ţară, au semnificaţii.

    De fapt, domnul preşedinte n-a fost niciodată în Parlament sau n-a rămas niciodată în Parlament atunci când a fost cazul să asculte şi ce zic alţii. Domnul preşedinte a venit în Parlament cam ca pentru o baie de mulţime - că, totuşi, suntem şi noi destui - a vorbit şi a plecat. E dreptul Domniei Sale, dar e semnificativ. N-are foarte mare importanţă, dincolo de semnificaţia gestului, pentru ceea ce avem noi de dezbătut şi de făcut, pentru că nu este un proces.

    Dar am început intervenţia mea cu această remarcă pentru că ea e simbolică pentru modul în care preşedintele încă în exerciţiu al României a înţeles şi înţelege nu doar raportul cu instituţia parlamentară, ci cu toate celelalte instituţii reprezentative ale naţiunii române, aşa cum sunt ele aşezate în acest moment, conform acestei Constituţii.

    Doamnelor şi domnilor,

    Parlamentul este un loc în care, adeseori, unii au aţipit. Probabil că se mai întâmplă şi azi. Parlamentul este un loc în care, de mulţi ani, în care şi din care s-a lipsit, fizic sau spiritual şi, probabil, se mai întâmplă şi azi. În Parlament s-au auzit multe prostii şi se vor mai auzi. Mulţi dintre noi am făcut prea puţin din ceea ce era potrivit să facem în raport cu mandatul nostru.

    Dar eu nu pot să uit şi nu vrea deloc democraţie cine uită că, totuşi, Parlamentul este locul în care, în 1990, o mână de oameni, care era opoziţia, şi-au putut face auzită vocea. Nu pot să uit că Parlamentele acestea, din care - în treacăt fie spus - şi actualul Preşedinte al României a făcut parte în câteva rânduri, au alcătuit şi alte legi decât cea propusă de colegii democraţi şi privitoare la taxele pe bere, au alcătuit şi au votat legile pe care instituţiile statului român de drept se aşază, instituţiile şi măsurile prin care România, de la situaţia din 1989 şi 1990, este, astăzi, totuşi, o ţară membră a Uniunii Europene, membră a NATO, în rândul lumii, cum se spune, legile şi măsurile pe care cetăţenia românilor de azi se aşază democratic şi după model european.

    Parlamentarii sunt mai buni sau mai răi, sistemul electoral este mai bun sau mai rău. Îl putem schimba şi, probabil, îl vom schimba, dar Parlamentul rămâne esenţa, ca instituţie, a sistemului democratic. Asta este o axiomă. Nu există regim democratic fără Parlament autentic şi respectat ca atare.

    Las la o parte faptul că 70%, circa 70% din actualii parlamentari n-au făcut parte din legislaturile trecute, las la o parte că un bun număr, cel puţin, din actualii legislatori ai României au fost binecuvântaţi ca, citez: "boboci", de însuşi preşedintele Băsescu în discursul inaugural de mandat.

    Las la o parte că procentul de penalitate, adică de a avea dosar penal, la Preşedinţie este 100%, că avem un titular şi câteva dosare penale şi la Parlament este, pentru Dumnezeu, totuşi, mult mai mic. Sunt câţiva dintre colegii noştri care au şi câţiva cărora, poate, până la ultimele 5 minute, li se vor mai face dosare, dar suntem, cred, o majoritate fără dosar penal.

    Dacă e vorba de raporturile licite şi decente ale preşedintelui Băsescu cu românii, că despre asta auzim foarte des, şi despre legitimităţi, reamintesc faptul că nimeni, cel puţin din Partidul Naţional Liberal, n-a contestat legitimitatea democratică a Preşedintelui României, Traian Băsescu. Cum este posibil ca, mereu, preşedintele - nu mai vorbesc de acoliţi - preşedintele să conteste, din ce în ce mai explicit, legitimitatea democratică a Parlamentului României ?

    Păi, stimate domnule preşedinte, Traian Băsescu, să vă propun spre atenţie nişte cifre. Dintre toţi preşedinţii aleşi ai României după 1990, aţi fost ales cu cel mai mic număr de voturi, voturi - capete de români. În 1990, Iliescu - 12232000 voturi - ce baie de mulţime ! Câţiva stropi a prins şi domnul Băsescu, atunci. (Sala se amuză; Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD, PRM şi PC.)

    1992, Iliescu - 7393000 voturi, 1996, Constantinescu - 7057000 voturi, 2000, Iliescu - 6696000 voturi, 2004, Traian Băsescu - 5126000 voturi, în turul II, la fel de preşedinte ca şi ceilalţi, dar totuşi...

    Cifrele din turul I, unde domnul Băsescu s-a clasat al doilea în preferinţele românilor, aceloraşi români, că n-au plecat mulţi de atunci, 3545000 voturi, cele mai puţine dintre toţi viitorii sau foşti, în cazul nostru, dar viitorii referindu-mă la turul I, preşedinţi ai României care au câştigat mandatul.

    N-am nici o reţinere să-i mai dau un exemplu domnului Preşedinte Iliescu care, desigur, n-are nici un fel de preţuire pentru noi şi afirmă clar că nu avem legitimitate.

    Din sală: Băsescu.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

    Nu avem... Băsescu.

    Nu avem acelaşi tip de legitimitate pentru că nu am fost aleşi direct, dar asta va fi mereu. Este un singur preşedinte într-o republică. Dar, de ce nu ar putea fi respectate partidele parlamentare, că, de exemplu, lista PSD plus PUR are, în 2004, 3730000 voturi şi domnul Băsescu - cum v-am spus - 3546000 voturi ? Cu ce e mai scăzută legitimitatea partidelor politice, toate, cu câte voturi au în Parlament ? (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD, PRM şi PC.)

    Cred că nu e mai scăzută şi cred că cine nu acceptă aceste lucruri, încearcă să vorbească despre altceva decât despre democraţie şi, până la urmă, despre români.

    Pretextul, într-un fel, al discuţiei noastre sau obiectul, să spunem, juridic este cererea de suspendare şi avizul Curţii Constituţionale.

    Ieri, au ieşit la iveală nişte lucruri care, în opinia mea, dacă n-am fi avut astăzi această chestiune angajată şi prin lege obligatoriu angajată, ar fi trebuit ea în sine să facă obiectul discuţiei noastre şi anume elementele care ne arată cum o instanţă precum Curtea Constituţională, membri ai ei sunt şantajaţi în modul cel mai poliţienesc politic, în anul 2007, în România. Acest lucru este de o gravitate maximă. De acest lucru trebuia să se ocupe preşedintele Traian Băsescu conform prerogativelor constituţionale şi nu să nege, aseară, în faţa milioanelor de români.

    Nu discut prea mult despre ruşinea de a avea o instanţă precum Curtea Constituţională, care dă verdicte sub şantaj, sub dosare din fonduri care există sau nu există. Nu discut despre ilegalitatea prin care Preşedintele României recunoaşte că se interesează acolo unde nu are dreptul să obţină informaţii, la CNSAS, despre dosarele unor judecători din Curtea Constituţională. Nu insist asupra acestor lucruri pentru că instituţia, şi în acest caz, a Curţii Constituţionale trebuie apărată.

    Dar în legătură cu avizul Curţii Constituţionale, indiferent cât am putea comenta - şi chiar ironic - asupra conţinutului, asupra compunerii care ne descrie elevul bun al regimului democratic din România, Traian Băsescu, rămân totuşi două lucruri esenţiale şi anume acela că în textul Curţii Constituţionale se spune limpede că propunerea se referă la acte - citez - "şi fapte de încălcare a Constituţiei săvârşite în exerciţiul mandatului, care - spune Curtea Constituţională mai departe - prin conţinutul lor şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept grave". Discuţia despre ce e grav şi mai puţin grav am avut-o şi propun citatul după domnul Traian Băsescu, la investirea actualului Guvern.

    Curtea Constituţională mai spune şi califică, descrie ce înseamnă faptă gravă şi ne spune clar că "pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituţiei actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii prin care Preşedintele României ar împiedica funcţionarea autorităţilor publice - de exemplu a ministrului şi Ministerului Afacerilor Externe - sau ar tulbura ordinea constituţională ori ar urmări schimbarea ordinii constituţionale".

    În fine, esenţial este că, însăşi Curtea Constituţională spune că - citez - "rămâne ca Parlamentul să decidă pe baza datelor care vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor".

    Chestiunea este însă că miza discuţiilor noastre, în opinia mea, nu e nici măcar domnul Traian Băsescu. De doi ani de zile, din păcate, societatea românească, în spaţiul ei mediatic, dezbate o singură problemă, se împarte cu o furie care nu s-a mai întâlnit de la începutul anilor 1990, în jurul unei singure probleme, în jurul omului problemă Traian Băsescu.

    Aş vrea să dezbatem azi şi să facem - nu ştiu dacă istorie, că asta nu putem să hotărâm noi, acum - dar, în orice caz, nu doar aritmetică, discutând despre o altă miză decât rămânerea în funcţie sau nu a domnului Traian Băsescu.

    Domnul Traian Băsescu este - am spus-o de mai multe ori şi o repet acum, în numele tuturor colegilor mei - un pericol pentru regimul democratic din România... (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD, PRM şi PC.)

    ... prin faptele sale, prin afirmaţiile sale şi prin foarte multe lucruri care, încet-încet, încep să iasă la iveală.

    Nu despre domnul Traian Băsescu vreau să discut azi pentru că eu nu admit să intru în jocul în care foarte mulţi încearcă să ne bage şi anume a începe numărătoarea anilor cu era Băsescu.

    Din punctul de vedere al susţinătorilor preşedintelui, n-a existat nimic bun înainte, totul începe cu mandatul domnului Traian Băsescu şi eu nu pot să accept acest lucru şi cred că nimeni întreg la cap şi în vârstă de mai mult de 2 ani şi jumătate nu poate accepta asta. Dar miza cea mai mare, pe care cred că o ridică, în această discuţie, verdictul pe care-l vom da, este aşa-numita întoarcere la popor, cu care ne ameninţă, pe care ne-o cere, pe care o doreşte domnul preşedinte Băsescu.

    De curând, robul lui Dumnezeu Traian Băsescu s-a dus într-o biserică. În biserică taci. În biserică nu există vot, în biserică nu există preşedinte, taci, te rogi şi te gândeşti că nu eşti chiar atât de minunat, măcar în faţa lui Dumnezeu. În biserică, dacă nu eşti preot, taci. Robul lui Dumnezeu a ţinut o cuvântare şi, în cursul acestei cuvântări, a afirmat că, ori de câte ori are îndoieli, se va întoarce la popor. Să înţelegem că vrea să facă alegeri ori de câte ori are îndoieli ? Nu! Domnul Traian Băsescu a vorbit, pur şi simplu, despre faptul că, ori de câte ori are îndoieli, frecventează locuri animate - biserici, cârciumi, nu deosebeşte, locuri animate. (Sala se amuză; Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD şi PRM, PC.)

    E o foarte mare miză pentru dezbaterea noastră de azi şi ea nu este aritmetică, ci pentru opinia publică. Să înţelegem că, dacă dorim pentru România un destin european, trebuie să distingem între popor - pe care nu-l poate domnul Băsescu chema la urne şi nici noi pentru că poporul este una - şi corpul electoral, comunitatea constituită a cetăţenilor în exerciţiul drepturilor lor electorale, este altul. Popor înseamnă foarte mult, poporul înseamnă o istorie, poporul înseamnă amintiri, poporul înseamnă - că asta interesează pe domnul Băsescu - şi făpturi româneşti fără drept de vot.

    Dacă domnul Băsescu persistă în a vorbi despre întoarcerea la popor, despre scoaterea unora şi altora în faţa electoratului, o vom face, dar pentru toţi cei care nu doresc să facem odată pasul acesta - şi anume de a ieşi din umbra lui Vodă... haideţi să ne înţelegem că, indiferent câte voturi ia sau nu ia cineva, drept de cetate, drept de exprimare există şi pentru cei care pierd alegerile, şi pentru cei care nu participă la alegeri, şi pentru cei care sunt cetăţeni ai României.

    Noi trăim, din păcate - şi în această perioadă a mandatului domnului Băsescu - sub umbra lui Vodă. Nu s-au spulberat încă aceste umbre. Umbra lui Vodă Carol din memoria recentă, umbra lui Vodă Nicolae, umbra lui Vodă Traian, acum, fiecare cu Elena lui, fiecare cu poporul lui... (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD, PRM şi PC.) ... fiecare cu minciunile lui.

    În Europa e soare, e soarele cetăţeniei şi există atâta cetăţenie - mă văd silit să o repet, atâta soare cât nu este umbra lui Vodă. În umbra lui Vodă creşte ceva ce domnul Băsescu ia drept popor, creşte o vegetaţie de boci, berceni, boureni, saltimbanci ai lui Vodă. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD, PRM şi PC.)

    Domnul Băsescu ne aruncă mănuşa prezentării la urne şi ne ameninţă cu electoratul. Electoratul, cetăţeanul român nu este o sperietoare, nu e o ameninţare. Ne vom prezenta, în această privinţă, la urne, ca şi în altele. Da, sunt pregătit. Îl aştept şi îl aşteptăm pe domnul Băsescu în faţa electoratului. O doreşte. N-o putem face săptămânal, dar este un prilej, va veni în campania electorală.

    Va veni, domnilor, cu o casă în plus şi cu un dosar de securitate în minus. (Sala se amuză; Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD, PRM şi PC.)

    Marele bărbat, pe care l-au cântat poeţii neamului, de la Boc la Berceanu, va veni iar cu dosarele altora. Îl aşteptăm pe domnul Traian Băsescu pentru că, prin votul nostru de astăzi, nu vom spune doar dacă Traian Băsescu a încălcat sau nu Constituţia, ci vom spune că România vrea să iasă din umbra lui Vodă. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD, PRM, PC.)

    Categoric, toţi mai pierdem şi mai câştigăm. Domnul Traian Băsescu a pierdut, a pierdut oameni, a pierdut şi voturi, o fi câştigat alte voturi, dar în ce ne priveşte îl asigurăm că nu vrem linişte, ci vrem normalitate.

    Domnul Traian Băsescu ar trebui să vină în această campanie şi să spună clar ce vrea şi anume vrea un regim politic în România în care un singur om, adică Domnia-Sa, să deţină toată puterea. Asta nu se poate în Europa de azi şi nu se poate în România de azi.

    Pe mine nu mă interesează aritmetica voturilor domnului Traian Băsescu. Pe mine mă interesează sensul în care merge România, normalitatea României, faptul că în România nu oricine câştigă nişte alegeri îşi poate permite orice.

    Cred că domnul Traian Băsescu, în acest mandat, cel puţin, a fost ultimul frison al unei boli îndelungate, şi feudale, şi comuniste, şi de tranziţie. Şi sper din tot sufletul ca, la 5 minute după rezultatul acestui vot, tranziţia românească să se încheie.

    Vă mulţumesc. (Aplauze puternice din partea Grupurilor parlamentare PNL, PSD, PRM, PC.)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule deputat.

    Aţi consumat 20 de minute din cele 31 alocate grupurilor.

    Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, domnul senator Vasile Blaga.

    Domnule senator, aveţi cuvântul.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Vasile Blaga:

    Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

    Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

    De ce îşi doresc astăzi, cu atâta ardoare, Partidul Social-Democrat, Partidul Naţional Liberal, Partidul România Mare şi Partidul Conservator suspendarea preşedintelui ? Răspunsul nu trebuie căutat nici în Constituţie, nici prin alte legi ale ţării şi nu are în spate nici o filozofie măreaţă.

    Iniţiatorii suspendării nu mor de grija Constituţiei, nu mor nici de grija ţării sau a cetăţenilor. Ce-i motivează este propriul lor interes, din păcate unul meschin şi murdar, menţinerea unui sistem care funcţionează în folosul politicienilor şi nu al cetăţenilor.

    A încălcat preşedintele Constituţia ? Răspunsul Curţii Constituţionale este categoric - nu, nu a încălcat-o. Niciuna din cele 19 pretinse încălcări invocate nu a fost confirmată.

    Cererea de suspendare nu are nici o legătură cu vreo încălcare a Constituţiei. Ne vom rezuma la a cita câteva din motivaţiile Curţii Constituţionale. Citez: "Prerogativele constituţionale, ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun - repet - îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică, neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar." Citez din nou: "Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă. Nu în ultimul rând, Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici, cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional."

    Aşadar, Curtea Constituţională a arătat clar că, în litera şi spiritul Constituţiei, preşedintele nu trebuie să fie un preşedinte care să se lase jucat pe degete de grupurile de interese, nu trebuie să fie nici un actor pasiv, care să închidă ochii la încălcările legii şi la nedreptăţile care îi afectează grav pe cetăţeni.

    Este evident că nu avem de-a face cu o problemă de respectare a Constituţiei. Este pur şi simplu o răfuială politică, o reglare de conturi şi nimic mai mult, o confruntare care ar trebui să se poarte însă, aşa cum spunea şi domnul Antonescu, în faţa electoratului, însă cei care atacă cu atâta înverşunare trăiesc cu spaima lui de luni de zile. Numai alegerile vor putea să dea adevărata măsură a susţinerii de care au parte, a greutăţii vocii cu care acuză fără probe şi înfierează fără argumente.

    Reacţia violentă a grupului reunit astăzi împotriva preşedintelui este dorinţa de conservare a unui mod de a face politică pe care cetăţenii României îl resping, un mod de a face politică împotriva căruia Traian Băsescu a înţeles să acţioneze pentru a-şi respecta promisiunile faţă de electorat.

    Poate sunt unii care se întreabă: de ce este nevoie de această reformă, pentru că, totuşi, România este în Uniunea Europeană? Numai că România trebuie să devină o ţară cu adevărat europeană, iar asta nu se poate cu o justiţie care să funcţioneze ca o anexă a politicului, nici cu instituţii în care corupţia este încă prezentă sau cu o economie numai bună de muls.

    Preşedintele României a încălcat, într-adevăr, o lege, alegând să vorbească deschis despre aceste lucruri, numai că nu este vorba despre Constituţie, ci este vorba despre legea tăcerii - omerta. Autorii cererii de suspendare au afirmat şi susţin că Traian Băsescu şi Partidul Democrat sunt izolaţi. Poate că aşa este, numai că Preşedintele Traian Băsescu şi Partidul Democrat sunt, într-adevăr, izolaţi de mlaştina politică şi economică în care se afundă tot mai mult reforma promisă românilor.

    Pentru Partidul Democrat şi pentru Preşedintele Băsescu această reformă nu a fost doar o promisiune. Lupta împotriva corupţiei nu a fost un refren electoral, ci un angajament ferm pentru dreptate şi adevăr, pe care noi îl vom respecta.

    Partidul Naţional Liberal a ales un alt drum. Îi priveşte şi nu vor da socoteală în faţa noastră, ci în faţa electoratului. Însă, cetăţenii români au dreptul să ştie: această întoarcere a armelor de către PNL şi alianţa cu PSD a făcut posibilă eliminarea Partidului Democrat de la guvernare. Alianţa Partidului Naţional Liberal cu Partidul Social Democrat a permis orchestrarea acestui asalt, care urmăreşte eliminarea de pe scena politică a unui preşedinte care, într-adevăr, încurcă socotelile celor două partide. De ce doresc reprezentanţii acestei noi alianţe suspendarea preşedintelui? Simplu, aţi văzut, pentru că îi deranjează. Îi deranjează pentru că a vorbit deschis împotriva corupţiei, a refuzat să fie, prin tăcere, complice la un sistem toxic pentru ţară, un sistem cu rădăcini profunde care, iată, a reuşit să unească, de aceeaşi parte a baricadei, o bună parte din Parlamentul României. Îi deranjează că a spart legea tăcerii şi în ceea ce priveşte dosarele securităţii, peste 1,3 milioane de dosare au fost predate de la CNSAS. Impulsurile politice ale preşedintelui au dus la scoaterea la lumină a dosarelor bine pitite, atâţia ani de zile, de preşedinţii care s-au succedat la conducerea ţării. Îi deranjează pentru că a condamnat ororile comunismului şi nu a făcut-o de ochii lumii, ci bazându-se pe date, fapte şi, mai ales, pe nume. Îi deranjează atât de mult încât nu ezită să recurgă la pretexte lipsite de orice fundament, invocând Constituţia în spiritul unui demers şi în sprijinul lui, în realitate unul pur politicianist şi politic.

    Iniţiatorii suspendării au un singur scop: să elimine un adversar, pe care îl consideră periculos, pentru că, într-adevăr, le ameninţă interesele. Aceeaşi largă coaliţie a fost cea care a privit prezenţa Partidului Democrat la guvernare ca un obstacol în calea fericirii şi prosperităţii sale şi a grupurilor sale de interese. Compromisul a funcţionat, Partidul Democrat a fost exclus de la guvernare, după ce a contribuit la integrarea României în Uniunea Europeană, iar la putere a fost instalat un Guvern PSD, dat, într-adevăr, în franciză PNL.

    Prin eliminarea de la guvernare a Partidului Democrat, primul obiectiv al coaliţiei PSD-PNL-PRM-PC a fost atins. Acum, le-a mai rămas un singur obiectiv, Preşedintele României, însă avem veşti proaste pentru această coaliţie care doreşte să conducă după bunul plac, ignorând voinţa cetăţenilor.

    În primul rând, noi, Partidul Democrat, de pe băncile opoziţiei, o să susţinem în continuare aceleaşi obiective pe care le-am avut şi când am fost la putere. Vom lupta mai departe pentru o justiţie independentă. Vom lupta pentru o economie în care să dicteze legile pieţei şi nu interesele politice şi de grup. Vom lupta, fără întrerupere, pentru fermitate împotriva corupţiei şi, desigur, vom munci, în continuare, pentru deplina integrare a României. Când ne vom prezenta în faţa alegătorilor, pentru că alegerile nu vor putea fi evitate la nesfârşit, le-aţi tot evitat, noi o s-o facem cu fruntea sus. Mă îndoiesc că mulţi dintre membrii coaliţiei, aflaţi astăzi la putere, o vor putea face.

    În al doilea rând, preşedintele jucător va duce, mai departe, lupta sa pentru o reformă profundă a clasei politice şi a instituţiilor, chiar dacă au trecut - iată - 65 de zile şi nu a primit răspuns la cererea vizavi de votul uninominal.

    Indiferent de rezultatul votului de astăzi, ultimul cuvânt îl va avea de spus poporul şi avem convingerea că decizia cetăţenilor va fi în favoarea continuării acestei reforme profunde împotriva maşinăriei politice, care s-a mobilizat împotriva Preşedintelui Traian Băsescu.

    Avizul Curţii Constituţionale este clar. Nu ne aflăm în prezenţa unei situaţii din categoria celor la care face referire art.95 din Constituţie.

    Aşadar, un gest precum suspendarea din funcţie a Preşedintelui României este total nejustificat. O astfel de măsură trebuie tratată cu maximum de responsabilitate. Suspendarea este una dintre cele mai severe sancţiuni prevăzute de Constituţia României şi este şi normal. Această măsură nu s-ar răsfrânge doar asupra unei persoane. Suspendarea preşedintelui ar avea un puternic impact asupra întregii ţări. Nu în ultimul rând, suspendarea preşedintelui ar deteriora grav imaginea României în plan extern, distrugând doi ani de muncă şi de eforturi.

    Evident, noi, Partidul Democrat vom da, astăzi, un vot responsabil împotriva cererii de suspendare a Preşedintelui României. Celor care înţeleg să voteze în favoarea suspendării, le spunem tot la fel de clar: prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu se suspendă voinţa electoratului. Orice aţi face, totuşi, nu veţi putea suspenda şi electoratul. Vă mulţumesc. (aplauze)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

    Aţi consumat 9 minute, au mai rămas 14 minute grupului parlamentar.

    Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Corneliu Vadim Tudor:

    Doamnelor şi domnilor parlamentari.

    Ca să-l continui pe colegul Crin Antonescu, voi spune şi eu: "Era pe când nu s-a zărit, azi îl vedem şi nu e".

    Participăm, astăzi, la un eveniment, într-adevăr, fără precedent în istoria modernă a României, dar cât se poate de normal şi de obişnuit pentru ţările democratice cu care vrem să semănăm. Aş dori să vă amintesc numai trei cazuri de suspendare şi chiar de debarcare a preşedinţilor unor astfel de ţări: în 1974, Statele Unite ale Americii s-au debarasat de Richard Nixon, deşi fusese un preşedinte bun; lunile trecute, Israelul a făcut acelaşi lucru cu Moshe Katzaw, ca să nu mai vorbim de Lituania, şi uite că nu s-a mai prăbuşit nici America, nici Israelul, nici Lituania. Acuzaţiile cu care au fost trimişi la pensie cei trei preşedinţi sunt floare la ureche faţă de acuzaţiile care i se aduc domnului Traian Băsescu. El a făcut, cu vârf şi îndesat, ceea li s-a imputat celor trei preşedinţi, dar a făcut şi mai mult decât atât, ca să-l citez pe voievodul Petru Rareş.

    Şi, pentru că nu-mi place să rămân dator nimănui, stimate domnule coleg Vasile Blaga, nu, partidele noastre nu s-au reunit împotriva preşedintelui, ci în jurul Constituţiei. Este o deplasare de accent. Şi vă mai spun ceva: nu ne mai faceţi murdari, că eu nu mă simt aşa. Nici fratele Ilie Ilaşcu, care a fost murdărit destul de un regim banditesc de la Tiraspol şi, în 1991-1992-1993, v-aţi băgat în cuşcă mulţi pentru Ilie Ilaşcu. Şi nici Irina Loghin, şi nici alţi mari artişti din partidul nostru nu sunt murdari. Nu folosiţi cuvinte d-astea, pentru că nu asta este natura relaţiilor dintre noi. Cât despre procesul comunismului, întrebaţi Biserica Ortodoxă Română de ce a protestat şi ea: era satanizată ortodoxia noastră, erau făcuţi securişti doi mari patriarhi, care au făcut ceva pentru poporul român. Întrebaţi-l pe academicianul Dinu C.Giurescu de ce a protestat şi el. Întrebaţi Asociaţia "Civic Media" de ce a zis că e vorba de o făcătură, de o maculatură, de un raport, de o demascare troţkistă. Haideţi să repunem lucrurile pe făgaşul lor corect. Fireşte, dumneavoastră aveţi libertatea de expresie, trăim într-un stat democratic sau care se democratizează, nimeni nu se naşte democrat, se învaţă democraţia. Pentru că dictatura nu a început cu Gheorghiu Dej sau cu Ceauşescu, ci a început cu Carol al II-lea şi istoricii, gen Puiu Haşotti şi alţii, ştiu foarte bine că, în 1938, Carol al II-lea a desfiinţat Parlamentul, a interzis partidele parlamentare, a creat un partid marionetă de operetă, cu hlamide albe, "Frontul Renaşterii Naţionale", şi a fost un dictator atât de rău - zic eu - încât s-a produs dezastrul din 1940. Haideţi să apelăm la istorie, nu mai vorbiţi la suprafaţa gheţii, gheaţa este subţire şi riscaţi să vă prăbuşiţi.

    Eu n-am să intru în detalii şi nu voi repeta cele 19 acuzaţii care i-au fost aduse de Comisia comună de anchetă a Parlamentului, ca urmare a propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, ele sunt cunoscute şi s-au citit mai înainte. Am să sintetizez, însă, un alt gen de acuzaţii, în afara acelora de încălcare sistematică a Constituţiei: sunt acuzaţii care atestă că domnul Traian Băsescu a încălcat spiritul public al poporului român, ofensează istoria naţională, demnitatea poporului român. Şi vă spune asta un om pe voturile căruia, în decembrie 2004, domnia-sa a devenit ce nu spera, pe cele 250.000 de voturi, cum spunea fostul preşedinte Ion Iliescu, îi spunea domnului Băsescu într-un avion: "Ai ajuns preşedinte cu voturile lui Vadim". Aşa a fost. Şi eu zic că m-am purtat frumos cu domnia-sa, până când am văzut că nu am cu cine discuta. O viaţă avem, ce Dumnezeu! În dimensiunea aceasta a spaţiului şi a timpului avem o singură viaţă şi nu ne batem joc de ea, şi nici de ţara asta. Avem morţi în pământul acestei ţări, unii din războiul de independenţă, alţii din ambele războaie mondiale.

    Aceste acuzaţii sunt aduse de tot mai mulţi cetăţeni ai ţării, ceea ce a făcut ca scorul pe care îl are domnul Traian Băsescu în sondajele de opinie reale, nefalsificate, să varieze între 15 şi 19%. Şi mă refer la sondajele realizate la sfârşitul lunii martie de trei dintre institutele specializate, aşa că e lucru de mirare că un fost marinar de cursă lungă, toată stima pentru profesia domniei-sale, care - iată, lucrăm, din nou, cu materialul clientului şi vă asigur că am o memorie de elefant, într-o emisiune televizată, mi se pare că la "Antena-1" - se lăuda că bea, uneori, şi câte două-trei sticle de whisky pe zi, iar altădată relata presei, cu mândrie, cum frecventa el bordelurile de prin porturile lumii, un asemenea lup de mare, deci, e lucru de mirare că se îmbată cu apă chioară şi că se iluzionează că românii se topesc după el, dau năvală să-l atingă doar, ca pe sfintele moaşte, să se tragă în poze cu el şi, desigur, să-l pună, apoi, la icoane.

    Adevărul este că românii nu l-au vrut niciodată cu adevărat pe Traian Băsescu, ci el a fost impus ca preşedinte de către o forţă străină, atunci, în acea zi de decembrie 2004, când - dacă vă aduceţi aminte -, la ora 22.00, sondajele de la ieşirea de la urne, exitpoluri efectuate de trei institute specializate, au încremenit brusc, ca la comandă, la 50% pentru Adrian Năstase şi la 50% pentru Traian Băsescu. O asemenea simetrie perfectă nu există în sociologie. Poate o astfel de precizie se înregistrează la Greenwhich, dar, în viaţă, ea ţine de domeniul fenomenelor paranormale. Este limpede că se primise un ordin de la un guru reprezentant al "marelui licurici", de care vorbea, mai târziu, domnul Traian Băsescu. Decizia a venit: învingător la puncte, marinarul pensionar cutare...

    Daţi-mi voie să ştiu bine ce spun, nu numai pentru că sunt un om prompt informat, ci şi fiindcă prima mea profesie este aceea de sociolog şi am studiat sociologia cu mari dascăli, ca Henri Stahl şi Miron Constantinescu, deveniţi nume de străzi, între timp, ei fiind studenţi şi colaboratori ai marelui savant Dimitrie Gusti, creatorul Şcolii de sociologie de la Bucureşti, cea mai importantă şcoală de sociologie din Europa interbelică. Nu ca unii diletanţi de azi, care prostituează nobila ştiinţă a sociologiei pentru un pumn nenorocit de arginţi. Poate că unii nu ştiu, dar, timp de circa 20 de ani, mai exact până în anul 1966, când intră pe porţile Facultăţii de filozofie din Bucureşti prima promoţie de sociologi, sociologia a fost considerată, în România, o ştiinţă reacţionară, fiind interzisă. De ce? Aşa suna porunca puterii bolşevice, de ocupaţie, care s-a perpetuat câţiva ani şi după plecarea trupelor sovietice din ţară. Dar de ce era ştampilată sociologia cu această infamie? Foarte simplu, fiindcă ea nu este disciplină encomiastică, laudativă, servilă, ci o ştiinţă eminamente critică şi, pe deasupra, mai face şi sondaje de opinie, adică pune oglinda în faţa oamenilor politici. Spun asta, mai ales pentru corecta informare a populaţiei, dar şi pentru mafia rapace a sondajelor, care se crede deşteaptă foc, săvârşind cel mai josnic furt posibil, mai condamnabil decât furturile din economie sau din bănci. E vorba de fraudarea voinţei unui popor întreg, prin falsificarea adevărului, prin intoxicare, prin scoaterea din burtă a unor cifre de proporţii aberante, care n-au nici o legătură cu ţara reală.

    Am pomenit de voinţa poporului, cuvânt de care a prins drag domnul Băsescu. Una-două, Domnia Sa e cu poporul în gură. Încă din ianuarie 2005, îmbătat de o victorie electorală la care nu se aştepta, "el croind la planuri din cuţite şi pahară", cum a zis Eminescu în "Epigonii", adică dorea alegeri anticipate, ca să deţină toată puterea. Eu, unul, cunoşteam personajul încă din anul 1991, când am participat, împreună, la o emisiune transmisă în direct de TVR şi moderată, dacă nu mă înşel, de domnul Vartan Arachelian. Atunci, văzând ce ţâfnos şi agresiv este, i-am spus, într-o pauză, în stilul meu caracteristic, mai ales că sunt şi cu câţiva ani mai în vârstă decât Domnia Sa: "Domnule Băsescu, potoleşte-te, că mă apuc eu să spun ce tâlhării faci la Ministerul Transporturilor şi te bag sub masă!" Ştiţi cum a tăcut guralivul lup de mare? Mieluşel de Pipera. A amuţit, cum a amuţit şi acum, prin absenţă. Cred că atunci a prins o oarecare frică de mine şi aproape niciodată nu mi-a pronunţat numele. Asta nu înseamnă că nu m-a atacat, în mod nedemn. Imediat cum a ieşit preşedinte, aşa cum a ieşit, înscenându-mi tot felul de scandaluri jenante, doar, doar, mă vor lăsa nervii şi voi abandona lupta. Iar mai nou, a asmuţit nişte câini turbaţi şi împotriva fratelui meu, generalul de MApN şi coleg cu dumneavoastră, deputat PRM, Marcu Tudor. Uite că nu l-a ajutat Dumnezeu pe domnul Băsescu, fiindcă, da, există Dumnezeu cu adevărat, cum sună o cântare creştină, şi El te vede, te aude, te judecă şi dacă faci urâciuni înaintea Lui, te striveşte ca pe un păduche, tocmai când îţi este lumea mai dragă, iar exemplele, în istorie, sunt cu nemiluita. O singură dată şi-a schimbat Dumnezeu planul, în Vechiul Testament. E vorba de un împărat căruia Domnul i-a spus: "Mâine vei muri în luptă, pentru că faci lucruri nelegiuite!" Iar acel împărat a căzut în genunchi şi a zis: "Doamne, spune-mi ce să fac? Iartă-mă, prelungeşte-mi viaţa, cruţ-o!" Şi Dumnezeu i-a zis: "Bine, vei mai trăi 15 ani!" Şi a mai trăit 15 ani, împăcat cu Domnul, şi, apoi, s-a prăpădit. Nu e o paralelă forţată. Uneori, Dumnezeu îşi mai schimbă planurile, iar asta este teza mea de doctorat în teologie, cu titlul "Cum lucrează Dumnezeu". Asta e bătaia Lui Dumnezeu. Indiferent ce veţi face dumneavoastră şi ce ameninţări veţi dansa, domnul Traian Băsescu e terminat, ca om politic, nu prin voinţa noastră. Cine crede în Dumnezeu şi avem predicatori, pastori, preoţi în sală, ştie bine la ce mă refer.

    Asistăm astăzi, repet, la dovada vie a modului cum lucrează Tatăl Ceresc, fiindcă o asemenea prăbuşire totală, cum trăieşte, acum, domnul Traian Băsescu, împreună cu o echipă de profitori - n-am să generalizez niciodată şi colegii din PD ştiu foarte bine că am un respect desăvârşit faţă de profesioniştii şi oamenii integri de acolo, şi acum două săptămâni, domnul Blaga ştie că, atunci când am criticat Guvernul Tăriceanu-2, eu l-am lăudat şi nu mă voi dezice niciodată de acele cuvinte -, dar haideţi să păstrăm relaţii de civilitate între noi, suntem nu numai în România, suntem în Europa anului 2007. Deci, o asemenea prăbuşire nu s-a mai văzut niciodată în istoria modernă a lumii. Fără să vreau, mă gândesc la finalul filmului "Zorba Grecul", când se alege praful de un funicular improvizat pe malul mării, parcă din beţe de chibrit şi scobitori, după care, Anthony Quinn îi spune investitorului Alan Bates, citez, cu aproximaţie: "Şefule, ai mai văzut vreodată un asemenea dezastru?" Nu, nu mai văzuse, după care, cei doi s-au apucat să facă haz de necaz şi să danseze. După un dezastru asemănător, care a nenorocit întreaga echipă a lui Traian Băsescu, nu m-ar mira ca acesta să danseze şi el, de mama focului, tot pe malul mării, mai ales că are antrenament şi îi place la nebunie să-şi trăiască viaţa. Să şi-o trăiască, sigur că da, dar nu în fruntea statului român.

    Nu juca domnul Băsescu "geamparalele", în genunchi, izbindu-şi umerii cu palmele, iar dansatoarele ţigănci îi fluturau fustele colorate şi creţe pe inteligentul cap al Domniei Sale, desigur, în timp ce ţara era sub ape? Sau poate crede cineva că românii au uitat acea scenă de o iresponsabilitate strigătoare la cer? Aceea nu e tot o încălcare a Constituţiei şi a spiritului public? În sensul că domnul Băsescu şi-a trădat jurământul şi mandatul, abandonându-şi poporul la greu. Atunci, mureau oameni şi vite, dar preşedintele-jucător juca, la modul propriu, într-o bodegă, iar atunci când s-a făcut că se implică, a dat o raită obsesivă şi enervantă la podul de la Mărăcineni, situat la câţiva paşi de comuna Pleşcoi, unde a văzut lumina zilei, noaptea, ce-i drept, marea lui slăbiciune, Elena Udrea. (aplauze)

    Prietenul meu, regretatul Nichita Stănescu, are o carte intitulată "Râsul-plânsul". Este şi de râs, dar este şi de plâns.

    Dar domnul Traian Băsescu n-a făcut o singură vizită, ci vreo 10 vizite succesive, ceea ce a reprezentat un avertisment cu privire la lipsa lui de discernământ tot mai accentuată. Nu noi, ci publicaţiile care i-au fost favorabile, în ultimele zile, au cerut un medic pentru domnul Traian Băsescu. Şi eu vă asigur că nu-l urăsc, am spus şi acum două săptămâni. Noi nu-i suntem duşmani, i-am fost adversari şi nu îi vrem pieirea, încercăm un sentiment de compasiune.

    Gândiţi-vă la cartea lui Giovanni Papini: "Un uomo finito", "Un om sfârşit". Domnul Băsescu este un om sfârşit politic. "Eu sunt deschis la dezbateri", a bravat domnul Traian Băsescu, în ianuarie 2007. Aveţi dovada concretă că ne-a minţit. Dacă ar fi fost deschis la dezbateri, ar fi avut bărbăţia şi demnitatea să vină aici, în Parlament, să ne privim în faţă, dar un om ca Traian Băsescu nu poate avea, cel puţin în ultima perioadă, nici bărbăţie, nici demnitate. El muşcă şi fuge. Nu am să reproduc citatul domnului senator Dan Voiculescu, care văd că vrea să devină pamfletar, deci n-am să zic ceva care l-ar insulta pe domnul Băsescu, după care, se ascunde, făcând gălăgie şi încercând să pozeze în victimă.

    Nicolae Iorga are un aforism care îi vine mănuşă domnului Traian Băsescu: "Şarpele nu e odios pentru că muşcă, ci pentru că se ascunde, ca să muşte".

    Ce ar fi trebuit să facem noi, cei aproape 500 de aleşi ai poporului, pentru a-i oferi domnului Traian Băsescu tot confortul, ca să se simtă bine la nesfârşit? Cumva, să organizăm această şedinţă în piaţa Matache Măcelaru sau la un supermarket, pe unde să treacă domnul Băsescu împingând un cărucior cu girofar, apărat de peste 100 de SPP-işti, cum s-a întâmplat, zilele trecute, la o asemenea vizită, chipurile inopinată şi alţi agenţi deghizaţi în cumpărători, dându-ne el autografe şi pozându-se cu copiii noştri în braţe? Oare numai asta a înţeles domnul Băsescu din activitatea unui şef de stat?

    Un politician important, pe nedrept uitat astăzi, Vasile Boerescu, fost ministru de externe, spunea, la sfârşitul secolului XIX, citez: "Un conducător nu trebuie să uite trei lucruri, unul, că el nu conduce singur, doi, că el conduce după legi, trei, că el nu conduce veşnic". Iar un alt om de spirit spunea: "Un conducător e mare nu atunci când face ce vrea, ci atunci când face ce trebuie".

    De aproape doi ani şi jumătate, domnul Băsescu face ce vrea el în ţara aceasta, numai ce trebuie să facă nu face. Ba face, uneori, exact pe dos, devenind o frână primejdioasă pentru solidaritatea şi coeziunea societăţii româneşti, pentru buna funcţionare a instituţiilor statului, pentru politica externă a ţării, care este un senzor extraordinar de plin şi de sensibil. Uitaţi-vă cum apar, periodic, scandaluri pentru chestiuni aparent minore. Un caz uitat de lume, într-o comună din fundul unui judeţ, sau altceva. Dacă apare pe pagina întâi în "Washington Post", în "New York Times" sau difuzat de BBC sau de alte instituţii mass-media, scazi, ca ţară, în ochii comunităţii marii familii internaţionale.

    Că pălăria de preşedinte este mult prea mare pentru domnul Băsescu şi îi cade pe ochi, asta a priceput-o toată lumea, dar lumea nu mai pricepe de ce acest domn se cramponează de putere, în ciuda tuturor evidenţelor, în ciuda faptului că a fost părăsit de toţi oamenii cu care pornise la drum şi că are o veşnică sămânţă de scandal cu absolut toată lumea. El s-a certat şi cu prieteni, şi cu adversari, şi cu oameni neutri. Pe generalul de armată Sergiu Medan atâta l-a umilit şi l-a terorizat, încât bietul om a intrat în spital, iar apoi a fugit, efectiv, de la Palatul Cotroceni, mâncând pământul. Tot în spital l-a băgat şi pe un alt general de armată, Constantin Degeratu, el, un mărunt maior de securitate la Anvers, să-i trateze pe generalii armatei române mai rău ca pe nişte slugi netrebnice.

    Apropo, domnule preşedinte Nicolae Văcăroiu, când, după câteva ore, veţi prelua funcţia de preşedinte interimar al României, vă rog să-l propuneţi, la avansare, pe domnul Traian Băsescu, măcar să-l facem colonel, să aibă şi el o satisfacţie. (aplauze puternice)

    Deci, eu vă dau exemple concrete că, la nivelul generalităţilor, se poate vorbi la nesfârşit: "Hoţilor, bandiţilor, sistem ticăloşit, eu mă lupt cu corupţia..." Păi, haideţi să vedem ce s-a întâmplat, în aproape doi ani şi jumătate. Vă rog, nu ne insultaţi inteligenţa, nu ne subestimaţi, avem şi noi aceleaşi drepturi, ca şi dumneavoastră, suntem aici prin voinţa electoratului. Dacă noi greşim, ne va pedepsi electoratul pe noi şi dumneavoastră veţi câştiga alegerile, iar domnul Băsescu va fi, din nou, un preşedinte veşnic, pentru că bănuiesc că se va modifica şi Constituţia şi va domni cel puţin 100 de ani, fireşte, cu unele ajustări genetice, care să-i permită să fie nemuritor. Un highlander din judeţul Constanţa. (aplauze puternice) Pe Stana Anghelescu a dat-o afară, înainte de a se spânzura soţul ei, fabricantul şi negustorul de ţigări, sinucidere destul de suspectă, având în vedere că Florian Anghelescu se plângea la cunoscuţi că, deşi i-a dat 4 milioane de dolari lui Băsescu pentru campania electorală, acesta nu-l mai bagă în seamă, ba chiar l-a ameninţat într-o declaraţie transmisă în direct de mai multe posturi de televiziune, şi toată lumea îşi aduce aminte: "Anghelescu îşi va primi factura!" şi a făcut şi cu degetul. Şi bietul om nu s-ar zice că nu şi-a primit-o. Fireşte, nu acuză nimeni pe nimeni.

    Dar, în situaţia în care instituţiile statului nu mai funcţionează, au activitate grav viciată de asemenea moguli politici, daţi-mi voie să cer, după debarcarea domnului Băsescu, redeschiderea tuturor acestor cazuri suspecte. Pe o deputată din fostul lui partid a trimis-o, efectiv, tot la televiziune, ieşind în direct, pe linia de centură. Pe un ziarist l-a insultat într-o manieră de care mie îmi este jenă să pomenesc. Aproape că nu a fost consilier prezidenţial sau de stat, pe care domnul Băsescu să nu-l înjure ca la uşa cortului şi vă asigur că avem şi noi oameni acolo şi lumea se mai plânge, mai vorbeşte. Păi dar nu e bine aşa ceva, unde ajungem cu un asemenea comportament public, aruncând după asemenea oameni cu scrumiere, cu documente, cu ce-i venea la îndemână. Nu mai vorbim de erorile impardonabile săvârşite în materie de politică externă, cu efecte grave în plan diplomatic şi economic. Eu înţeleg că există oameni care, prin forţa lucrurilor, n-au prea multă carte, ba chiar unii au o judecată primitivă, dar cei mai mulţi nu se bagă în probleme delicate, care nu-i privesc şi pe care nu le stăpânesc. Însă, năzdrăvan din fire, ca să nu zic chiar inadaptabil social, domnul Băsescu se bagă.

    Aleg numai una dintre gafele lui monumentale - Marea Neagră, lac rusesc. Am rămas stupefiat. Probabil că domnul Băsescu credea că le va face pe plac americanilor, dar s-a înşelat. Eroarea este nu numai politică, ci şi istorică, având în vedere că Marea Neagră nu a fost niciodată lac rusesc. Se poate vorbi, şi s-a vorbit, de altfel, de transformarea ei în lac turcesc, după bătălia de la Kafa, din anul 1475, când genovezii au fost alungaţi de turci din zona Pontului Euxin.

    Să mai amintesc de penibila Axă Washington - Londra - Bucureşti, formulare de care s-au jenat şi americanii, şi englezii, şi, fireşte, românii?

    "Voi fi un alt fel de preşedinte", se lăuda domnul Traian Băsescu, şi a fost. Iată că, deja, se poate vorbi despre Domnia Sa la timpul trecut. A fost ceea ce cronicarul spunea despre domnitorul fanariot Nicolae Mavrogheni "o poznă a firii".

    Natura conflictuală a domnului Traian Băsescu este dublată de natura infracţională a lui; tocmai el, care striga "Dacă încalcă legea, o arestez şi pe mama!"

    Luaţi presa, care stă mărturie!

    Sărmana bătrână nu a încălcat nicio lege, dar, aşa se exprimă, oare, un şef de stat, şi încă unul care face paradă de creştinism?

    Oricine are dreptul să vorbească de lupta împotrivă corupţiei, dar, în niciun caz domnul Traian Băsescu şi în niciun caz, mie şi celor din Partidul România Mare.

    Am spus-o şi o repet: Traian Băsescu este "il capo di tuti capi", şeful mafiei din România.

    Am aici dosarul "Flota". Poate nu l-aţi văzut niciodată sau nu l-aţi mai văzut de mult timp. Acesta este rechizitoriul dosarului "Flota", din care, în ultima perioadă, s-au scos aproape toate probele incriminatorii, astfel încât se reţine în sarcina domnului Băsescu numai neglijenţă în serviciu, de parcă ar fi un simplu recepţioner de hotel, care nu dă la timp cheia unui turist român sau străin.

    Deci, v-am arătat dosarul "Flota", rechizitoriu întocmit la data de 8 august 2004 de procurorul general adjunct al PNA, Gheorghe Şuhan.

    Grupul infracţional condus atunci de Băsescu a prăduit flota comercială a României, care număra aproape 290 de nave, aducând o pagubă uriaşă economiei naţionale, peste 300 milioane de dolari, iar probabilitatea, stimate domnule Vasile Blaga, fost ministru de interne care ştie legile statului şi ştie practica în materie pe plan internaţional, probabilitatea este aceasta şi este foarte simplu, pe timpul cât domnul Băsescu a fost secretar de stat şi, mai apoi, ministru al transporturilor, a dispărut, în întregime, flota comercială a României. Aceasta nu s-a pierdut în Triunghiul Bermudelor, nici nu a fost teleportată în alt loc, după modelul Experimentului "Filadelphia", făcut de Albert Einstein în Oceanul Pacificic, cred că în anul 1943.

    Nu, ea a fost vândută de Băsescu, însă, nu toată, ce-i drept!

    Ofiţeri de marină, dar şi ai unor servicii speciale m-au informat că există cel puţin 10 nave cu pavilion schimbat, care fac cărăuşie sau taximetrie pentru fraţii Mircea şi Traian Băsescu, pe mările şi pe oceanele lumii, aducându-le profituri de milioane de euro în fiecare an.

    Populaţia trebuie să ştie de ce România nu mai are flotă comercială, una dintre cele mai mari din lume!

    Un alt exemplu - maniera în care domnul Traian Băsescu, ajutat de domnii Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica, a dat pe mâna mafiei ruse marele Combinat de aluminiu de la Slatina.

    În mod concret, domnul Băsescu era negociator şef cu Banca Mondială pentru Programul "PSAL 2". Atunci, el a efectuat câteva drumuri suspecte la Londra, împreună cu mafiotul rus Vitali Maţischi. După tranzacţia frauduloasă, mafia rusă a început să alimenteze conturile lui Traian Băsescu din băncile din Londra şi Tokio.

    De ce serviciile secrete nu spun tot ce ştiu pe tema asta?

    Iată de ce trebuie restructurate din temelii şi puşi adevăraţi profesionişti, pentru că şi munca asta de informaţii nu o face orice golan cules de pe gârlă!

    Aşa că, "Afacerea aluminiu", şi nu vreun ideal politic i-a unit pe domnii Băsescu, Stolojan şi Stoica, aceştia din urmă încercând să spargă PNL-ul, partid istoric. Aşa cum Băsescu a terminat, într-un fel, PNŢCD-ul, aşa vrea să termine şi PNL-ul!

    Uite că PNL-ul marilor Brătieni este o nucă prea tare pentru domnul Băsescu.(Aplauze puternice în sală)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Domnule senator,

    Cu mulţumirile de rigoare, o să vă rog, totuşi, să sintetizaţi!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Corneliu Vadim Tudor:

    Dar mi-a propus domnul preşedinte Mircea Geoană, şi este o practică parlamentară, că-mi va da câteva minute din timpul alocat PSD-ului, da? (Aplauze puternice în sală)

    A se reţine că nu am cerut de la PNL! (Râsete în sală)

    Deşi, dacă faceţi o cerere şi semnaţi o adeziune, vă putem primi la noi, până nu este prea târziu! (Râsete şi aplauze în sală)

    Bine, noi nu suntem la un parastas aici. Nimeni nu omoară pe nimeni, viaţa merge înainte, dar, haideţi să facem nişte limpeziri necesare, cum zicea regretatul scriitor Ion Lăncrănjan!

    Deci, ştiţi cât primeşte firma de avocatură "Irinel şi Valeriu Stoica", de la ALRO Slatina? Nu mai puţin de 20 de mii de euro pe lună. Chipurile, pentru consultanţă juridică.

    Oare, câte zeci de parlamentari la un loc primesc cât primeşte o firmă de pe spinarea unor amărâţi? Nu mai vorbesc de faptul că aluminiul este produs strategic în orice ţară. Din aluminiu se fac avioane, se fac alte repere tehnico-ştiinţifice şi industriale.

    Atunci când domnul Băsescu a spus că hoţii fură în linişte, ştia bine ce spune, vorbind din propria lui experienţă. Aşa este, hoţii nu fac zgomot în timp ce fură, ci după aceea, strigând ei primii "prindeţi hoţii!" (Aplauze puternice în sală)

    Cam asta se întâmplă cu domnul Băsescu.

    Mie să nu-mi vorbească de sistemul "ticăloşit", nici de "băieţii deştepţi" şi nici să mă insulte, zicând că Parlamentul dă legi pentru infractori. Un alt motiv pentru care noi am sesizat instanţele şi am cerut înfiinţarea unei comisii de anchetă, pentru că ne-a insultat global.

    În niciun domeniu nu sunt bune generalizările, darămite în domeniul politic.

    Marin Preda, în "Moromeţii", de fapt, bătrânul Ilie Moromete, îl întreabă pe fiul său la "Poiana lui Iocan": "Mă băiete, şi cum ai să conduci fără opoziţie?"

    Cam aşa l-am întrebat şi noi, în repetate rânduri, pe domnul Băsescu, "Domnule preşedinte, cum conduceţi fără Opoziţie?"

    De un an şi ceva nu s-a mai văzut cu liderii partidelor parlamentare de Opoziţie.

    Deci, am numărat până acum, cel puţin 5 grupări mafiote, care fac bani grei pentru domnul Băsescu:

    1. Soţii Elena Udrea şi Dorin Cocoş
    2. Dumitru Bucşaru, în favoarea căruia a intervenit, de altfel, în scris.
    3. Virgil Cârstea, directorul Administraţiei lacuri, parcuri şi agrement Bucureşti, care a cumpărat cu 500 de mii euro vila unei fiice a domnului Traian Băsescu de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, plătind cu 100 de mii de euro mai mult decât preţul real, ca să fie şeful mulţumit, după spusele acestui Cârstea. Şi vă aduc la audieri colonei de SRI care spun exact ce au auzit şi ştiu despre ce este vorba.
    4. Mafia de la Golden Blitz, asupra căreia nu mai este cazul să insist.
    5. Ştefan Rădulescu, care în anul electoral 2004 i-a dat domnului Băsescu un milion de euro. Aşa spune el peste tot!

    Dar Ştefan Rădulescu l-a mituit şi pe numitul Mircea Dinescu, de la CNSAS.

    Iată de ce domnul Băsescu a prins curaj şi a zis "daţi-mi dosarul meu de la securitate şi-l public". Păi, s-a evaporat, l-au dosit "băieţii deştepţi" de acolo, de la CNSAS!

    Deci, Ştefan Rădulescu l-a mituit pe acest Mircea Dinescu cu un jeep, ultimul răcnet, în valoare de peste 1 miliard de lei - avem şi facturile - cu camioane de mobilă de la o fabrică pe care a falimentat-o, de la "Mobins" S.A., cu 500 de mii de euro şi alte bunuri şi sume de bani.

    Asta este România reală în care trăim!

    De altfel, în ziua de 15 august 2006, după ce s-au terminat festivităţile prilejuite de Ziua Marinei, domnul Băsescu s-a întâlnit cu acest Dinescu la Restaurantul "Popasul Cişmea" din Constanţa. Cu acel prilej, Dinescu l-a rugat să-i asigure protecţie lui Ştefan Rădulescu, care ieşise din puşcărie, nu de mult, la care domnul Băsescu l-a asigurat că "Cât timp voi fi eu preşedinte, Rădulescu nu va păţi nimic!" Şi nu a păţit, dar au păţit alţii, stimaţi senatori şi deputaţi!

    Bătuţi şi chiar linşaţi în plină stradă de echipa de criminali plătiţi de sponsorul domnului Băsescu, acest Rădulescu, printre victime fiind oameni de afaceri, oameni de afaceri Gelu Tofan şi Anton Stan. De frică, acesta din urmă s-a refugiat în Germania, împreună cu soţia lui.

    Apoi, inspectorul de poliţie, Ionuţ Bratu, bătut până la pierderea cunoştinţei şi, apoi, abandonat de bandiţi în Pădurea Ştefăneşti, după care a fost vizitat de mafie la spital, ceea ce m-a determinat să-i telefonez ministrului sănătăţii, domnul Eugen Nicolăescu - dacă este aici, în sală, poate confirma ministrul sănătăţii - să-l externeze, să fie tratat ambulatoriu, fiindcă bietul om poate fi omorât.

    A ajuns mafia să atace cu ranga poliţişti, să-i hărţuiască şi să-i arunce prin păduri.

    Asta este ţara lui Traian Băsescu? A transformat România într-un stat de tip mafiot şi dumneavoastră vă iluzionaţi că-l va mai alege cineva, vreodată?

    Abia acum ies la iveală toate fărădelegile grave făcute de domnul Traian Băsescu.

    "Nu vreau să mor prin delicateţe", cum spunea un scriitor francez.

    Nu vreau să fiu neapărat simpatic. Urâţi-mă, antipatizaţi-mă, faceţi ce vreţi, dar, măcar ascultaţi-mă, că veţi ajunge la vorba mea!

    La fel, a fost lovit cu ranga în cap şi tânărul Cristian Marinciu, care, şi el a îndrăznit să ridice glasul împotriva acestui gangster, pe nume Ştefan Rădulescu, care a falimentat fraudulos 7 întreprinderi, dar este sponsor, repet, şi protejat al domnului Traian Băsescu.

    Aceasta este faţa ascunsă a aşa-zisei preşedinţii a domnului Traian Băsescu - numai minciună, şmecherie, viclenie, scandal, jaf, poliţie politică, ameninţări, şantaj, cacealma, cum a fost răpirea din "Seraiul Irakului", atacarea instituţiilor statului, compromitere şi izolare a României pe plan internaţional.

    Acum, speriat de bombe, domnul Traian Băsescu ne ameninţă cu tot felul de catastrofe care, chipurile, s-ar întâmpla dacă noi, organul suprem al puterii democratice în România, vom îndrăzni să-l suspendăm din funcţie pe el, neînţelesul!

    Tocmai pentru că el a făcut apel la şefii tuturor partidelor parlamentare, deci, inclusiv, la mine, mă văd nevoit să fiu acum atât de tranşant şi de sever. I-am acordat nenumărate şanse domnului Traian Băsescu. Să se trezească la realitate, să abordeze priorităţile adevărate ale poporului român, să nu mai întreţină acest climat de vrajbă insuportabilă, care riscă să transforme România în "Corabia beată", cum sună titlul unei celebre poezii de Arthur Rimbaud.

    Nu a înţeles nimic din demersurile mele dezinteresate. Ba, a făcut şi mai rău, apăsând pe pedala discordiei naţionale şi a infracţiunilor, aşa cum a făcut acum un an, în primăvara lui 2006, când a sărit gardul Palatului Cotroceni, din interior, afară, dincolo de miezul nopţii, s-a deplasat cu maşina în zona Fântânii Mioriţa, s-a întâlnit acolo cu o distinsă doamnă - haideţi să fim bărbaţi până la capăt! - apoi, după ce au dezbătut, fireşte, probleme grave de interes naţional, el a pornit în trombă, dar fiind într-o permanentă şi avansată stare de ebrietate ...

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Domnule preşedinte, vă rugăm să încheiaţi!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Corneliu Vadim Tudor:

    Bine, o să sar peste câteva pasaje. A confundat pedala de frână cu pedala de acceleraţie şi a făcut accident. De ce spun toate astea? Pentru că, timp de câteva zile, ţara a stat cu sufletul la gură, datorită faptului că atunci şi-a rupt domnul Băsescu şira spinării, de s-a operat la Viena, iar doamna respectivă şi-a rupt mâna, apărând cu ea în ghips, în vizita făcută la un spital din Bucureşti.

    Domnule Geoană, dumneavoastră mai conduceţi PSD-ul?

    Eu ştiu că dumneavoastră conduceţi PSD-ul şi domnul Văcăroiu conduce Senatul! Mai îmi daţi două minute? (Râsete şi aplauze în sală)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Vă rugăm să încheiaţi!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Corneliu Vadim Tudor:

    Trei minute! Deci, eu pot să-mi retrag şi grupurile parlamentare din sală, dar veţi fi într-o oarecare dificultate! (Râsete şi aplauze)

    Să ştiţi că dacă era domnul Băsescu aici, democrat cum îl ştim, el îmi dădea! (Râsete şi aplauze puternice în sală)

    Este o zi importantă! Eu pot să şi termin, dar pentru că sunt un luptător şi pentru că ştiu mai multe decât ştiu alţii, şi nu ţin discursuri de convenienţă şi cum zicea Tacit, invocat de altcineva "sine ira et studio", "fără mânie şi prejudecată", vreau să lămurim nişte chestiuni. Dacă îl suspendăm, să ştim de ce-l suspendăm, dacă nu, să ştim unde am greşit noi, şi Domnia Sa va fi forever biruitor.

    Toate acestea şi multe altele configurează profilul profund imoral al domnului Traian Băsescu.

    Acest om, a dezonorat prea mult şi prea grav funcţia de şef de stat.

    Şi-i poate închipui cineva, bunăoară, pe Alexandru Ioan Cuza, Carol I şi Ferdinand sărind noaptea gardul şi luând-o, hai-hui, prin Bucureşti, în căutarea unor plăceri tipice speluncilor din porturi? (Aplauze în sală)

    Doamne, ce blestem ispăşim! Acesta nu este un preşedinte jucător, ci unul infractor. El nu este un preşedinte activ, ci unul negativ. El nu este un preşedinte atipic, ci unul anormal, iar bomboana pe colivă a pus-o domnul Băsescu, zilele trecute, prin şantajarea efectivă a unor judecători ai Curţii Constituţionale.

    Este foarte bine că domnul Mircea Geoană a făcut publice acele documente. Ele sunt reale şi inatacabile.

    Mă văd, însă, nevoit, să reamintesc că la conferinţa de presă a PRM, de vineri, 6 aprilie a.c., eu am tras un semnal de alarmă cu privire la jocurile periculoase în care domnul Băsescu bagă Curtea Constituţională, încercând să o transforme din Curte în maidan, iar comunicatul citit de mine atunci, înregistrat video ... (Se strigă în sală)

    Sunt nişte voci la galerie, care împiedică un parlamentar să vorbească.

    În legătură cu timpul, vorbiţi cu domnul preşedinte Mircea Geoană. (Aplauze în sală) Mi-a dat din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD, sau vreţi să băgaţi zâzanie între PSD şi PRM?

    Înţeleg că vă certaţi între voi, dar de ce vreţi să ne certaţi şi pe noi?

    De altfel, chiar Ziarul "Ziua", din această dimineaţă, publicaţie care nu s-ar zice că mă răsfaţă, a titrat mare "Tribunul a fost primul!"

    Iată ce am afirmat atunci, la 6 aprilie, deci în urmă cu aproape două săptămâni - sar peste nişte pasaje - la punctul b "Directorul adjunct al SRI, Florian Coldea, a pus la dispoziţia lui Băsescu dosarele de informatori a 6 dintre cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale şi le-a trimis câte o copie acestora, după angajamentul scris de ei, olograf.

    Aceşti judecători au fost ameninţaţi şi prin intermediul lui Emil Boc, şeful PD, care, în dimineaţa zilei de 4 aprilie 2007, s-a întâlnit cu preşedintele Curţii Constituţionale, afirmă surse din PD".

    Doamnelor şi domnilor, dacă tot suntem la momentul adevărului, vă invit să luaţi stenograma şedinţei Senatului, de joi, 27 ianuarie 2005, când am spus "Partidul România Mare va iniţia procedura de suspendare a lui Traian Băsescu, din funcţie, în conformitate cu art.95 din Constituţia României".

    Într-o conferinţă de presă a PRM, cu titlul "Circul Băsescu", am cerut din nou suspendarea lui din funcţie.

    La 18 septembrie 2005, a urmat ...

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Domnule preşedinte, vă rog să încheiaţi!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Corneliu Vadim Tudor:

    Voi încheia. Văd că ...

    Deci, în simplitatea lui proverbială, domnul Traian Băsescu încearcă să ne şantajeze cu scăderea ratingului de ţară, dacă nu va mai chefui el la Cotroceni.

    Domnule Băsescu, staţi liniştit, că nu scade niciun rating de ţară şi ar fi cazul să nu-i plângeţi de milă şi să nu-l mai fetişizaţi, că doar ratingul acesta de ţară nu e "dragă Stolo". Pentru mine, în ordinea morală a lucrurilor, dorul de ţară este mai important decât ratingul de ţară, dar domnul Băsescu ne mai ameninţă şi cu întoarcerea la popor.

    La care popor, stimate domnule Băsescu? În niciun caz, nu ne referim la acelaşi popor, asta este clar!

    "Când vorbeşti singur, ai întotdeauna dreptate", spunea Balzac. Precizez, pentru informarea corectă a domnului Băsescu, că Balzac nu este un coniac, nici o marcă de whisky, ci un mare scriitor şi moralist european. (Aplauze puternice în sală)

    Şi cu asta, voi termina, domnule preşedinte Nicolae Văcăroiu.

    Văd că sunteţi nerăbdător, vă uitaţi pe ceas, să vă duceţi mai repede la Palatul Cotroceni(Râsete şi aplauze în sală) dar drumul dumneavoastră trece şi prin votul nostru, aşa că, vorba lui Caragiale "Aveţi puţintică răbdare!" (Râsete în sală)

    Două fraze. Subliniez cuvântul european, pentru că Europa are un spirit al civilizaţiei şi al comportamentului, care nu tolerează şefi de stat certaţi cu legea.

    Ce Dumnezeu, ne aflăm în Europa Mileniului III, după Cristos!

    În concluzie, Partidul România Mare va vota, în unanimitate, pentru suspendarea din funcţie a domnului Traian Băsescu. (Aplauze puternice în sală)

    Este ora închiderii, cum se zice prin anumite localuri!

    România lui Eminescu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi, George Enescu merită o soartă mai bună, fiindcă ea nu e un vapor şi, cu atât mai puţin, o crâşmă gen Golden Blitz sau Potcoava.

    Noi ne iubim prea mult ţara şi nu ne este indiferent ce se întâmplă cu ea şi unde vor trăi copiii noştri!

    Adio şi un praz verde! O să mai fie Traian Băsescu şef de stat când, după Republica de la Ploieşti, de care râdea Caragiale, o să înfiinţăm şi Republica de la Jilava!

    Vă mulţumesc. (Aplauze îndelungi în sală)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Invit la cuvânt pe domnul senator Marko Bela, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR. Se pregăteşte domnul senator Dan Voiculescu.

    Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Marko Bela:

    Domnilor preşedinţi,

    Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

    Aş fi preferat ca astăzi să avem o dezbatere asupra dezideratelor majore ale României, după ce, recent, ne-am dobândit Statutul de membru în Uniunea Europeană.

    Aş fi preferat să discutăm, în cel mai important for al ţării, în Parlament calea pe care va trebui să o străbatem până ce, într-adevăr, ne vom alinia la nivelul statelor occidentale.

    Aş fi preferat să vorbim despre performanţa României, care în 17 ani a reuşit să anuleze o parte însemnată a moştenirii lăsată de un regim totalitar şi care, astfel, are toate şansele să depăşească şi ceea ce a rămas, încă, din sechelele acelei epoci sumbre.

    Aş fi preferat să nu ajungem într-o situaţie când trebuie să ne spunem părerea în legătură cu propunerea de suspendare a Preşedintelui ţării.

    Regret că domnul Traian Băsescu nu a înţeles că România nu se află acum într-un moment de cumpănă, şi că am avea nevoie de un efort solidar al instituţiilor statului pentru a merge mai departe, deoarece, contestând în permanenţă partidele politice, Parlamentul, Guvernul riscă să compromită sistemul nostru democratic.

    Noi nu credem că în această clipă am fi la răscruce de drumuri, nu credem că tot ceea ce am construit după 1989 ar trebui aruncat la gunoi şi că ar trebui să reluăm totul de la început.

    Nu credem că adoptarea unei noi Constituţii în 1991 şi modificarea acesteia în 2003, intrarea noastră în NATO, impunerea unui proces de reconciliere interetnică, primirea noastră în Uniunea Europeană, creşterea economică, care ne dă speranţe şi în privinţa nivelului de trai, în ultima vreme, deci, progresul pe care în acest deceniu şi jumătate, în mod incontestabil l-am făcut, şi l-am făcut împreună, ar putea fi considerat un eşec.

    Am avut şi eşecuri, este adevărat. Avem şi nereuşite.

    Eu, însumi, am atras atenţia de mai multe ori, cât de fragil este tot ceea ce am realizat şi că lucrurile nu sunt deloc ireversibile, dar lăsaţi-mi, totuşi, satisfacţia că de la început am făcut parte din Parlamentul care, cu multe ezitări, cu multe confruntări inutile, cu multe tensiuni generate, în mod artificial, şi cu porniri primitive, xenofobe, câteodată, dar a reuşit să construiască un sistem instituţional pluralist în România, a reuşit să pună bazele unei republici parlamentare.

    Trebuie să rezolvăm problema corupţiei? Da.

    Trebuie să continuăm descentralizarea? Bineînţeles.

    Trebuie să regândim funcţionarea unor instituţii ale statului? Fireşte.

    Trebuie să căutăm, în continuare, soluţii pentru problema minorităţilor? Evident.

    Trebuie să ridicăm nivelul de trai al milioanelor care trăiesc în sărăcie? Trebuie, da! Aceasta este, de fapt, cea mai mare provocare a momentului.

    Dacă Preşedintele ţării ne propune dezbateri pe aceste teme, suntem gata, oricând, să participăm la ele şi să avem o contribuţie cât mai consistentă, dar nu suntem dispuşi să anulăm ceea ce am realizat până acum, nu dorim să ne întoarcem din drum, nu vrem, în locul republicii parlamentare o republică bananieră, şi nu acceptăm să se readucă în România cultul personalităţii.

    Noi vrem să clădim, în continuare, un sistem parlamentar, prin care toate curentele de opinie democratice, toate regiunile şi toate comunităţile din ţara noastră se vor putea exprima liber şi unde dezbaterile despre programele politice nu vor fi înlocuite cu comentariile despre obiceiurile, preferinţele şi mofturile unor persoane, fie vorba şi de Preşedintele ţării.

    Noi, în continuare, vrem un regim unde serviciile secrete sunt, într-adevăr, în serviciul întregii naţiuni, şi nu în slujba câtorva politicieni.

    Vrem ca Parlamentul, Guvernul, Preşedintele ţării să acţioneze împreună pentru a dobândi un loc cât mai favorabil României în Uniunea Europeană, pentru a construi relaţii cât mai bune cu vecinii, pentru a conecta ţara şi la propriu, şi la figurat, cât mai strâns de Uniunea Europeană.

    Preşedintele, în mod firesc, are un rol important în realizarea acestor proiecte - rolul de mediere. Pentru a putea media, nu ai voie să fii părtinitor.

    Am înţeles că preşedintele nu este mulţumit cu această menire, cu toate că a primit un altfel de mandat.

    La urma urmei, aş accepta şi ideea unui preşedinte care vrea să fie jucător, numai că jucătorul trebuie să respecte regulile jocului.

    Din păcate, trebuie să recunosc că, în ultima vreme, regulile jocului, de multe ori, nu au fost respectate.

    Domnul preşedinte m-a făcut şi pe mine, şi pe colegii mei din Guvernul României, ilegitim.

    Aş vrea să clarificăm ceva. Nu suntem copiii Preşedinţiei. Nu Preşedintele ne recunoaşte sau nu, ca şi legitimi, ci Parlamentul.

    Cel care contestă rolul Parlamentului, contestă instituţia de bază a democraţiei.

    Eu am foarte multe nemulţumiri faţa de acest Parlament, al cărui membru sunt şi eu, şi sunt de acord că ar fi loc şi de modificări, dar nici prin vot uninominal, nici printr-un alt sistem electoral nu vom putea avea un Parlament care să voteze aşa cum cere Preşedintele. Nu este cu putinţă aşa ceva.

    Conform Constituţiei, noi am primit mandat de la electorat să legiferăm, iar Preşedintele să reprezinte statul român şi să fie garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a României.

    Da, suntem vinovaţi cu toţii că nu se respectă acest mandat şi că nu s-a înţeles importanţa separării puterilor în stat.

    Au dreptate cei care sunt dezamăgiţi de nivelul discursului politic al zilelor noastre şi, totuşi, nu observă cât de periculoasă este concluzia spre care sunt împinşi, inclusiv de Preşedintele ţării - că toţi cei care şi-au asumat un rol în politică sunt corupţi şi incompetenţi. Deci, poporul poate să aibă încredere numai într-o singură persoană.

    Suntem şi noi de vină, fiindcă am acceptat că în politică, astăzi se duce o luptă cu dosare şi bileţele, şi nu cu programe şi, de foarte multe ori, ne-am întors cu spatele la nevoile şi doleanţele reale ale populaţiei, fiind preocupaţi de propriul nostru spectacol sinistru.

    În opinia Uniunii Democrate Maghiare din România, Preşedintele ţării, într-adevăr, de multe ori, şi-a depăşit atribuţiile sau, dimpotrivă, nu şi-a îndeplinit atribuţiile constituţionale, dar suspendarea preşedintelui, în sine, nu va rezolva problema şi nu putem să declarăm vinovată numai o singură persoană, fiindcă atunci vom continua la fel, eventual, fără unul dintre actorii acestui spectacol tragi-comic.

    Partidele politice care au contribuit şi ele la compromiterea ideii de democraţie, societatea civilă care în această perioadă nu a reuşit să fie criticul firesc al puterii şi, în cel mai bun caz, a tăcut, sau presa care a lăsat cale liberă unui discurs politic, fără calitate, repet, cu toţii ar trebui să ne facem propria noastră analiză.

    Cunoaştem declaraţia domnului preşedinte că, dacă va fi suspendat, îşi va da demisia şi va participa, din nou, în alegeri.

    Ascultând această declaraţie, mi-am dat seama de esenţa mentalităţii noastre, cu un picior în Balcani şi celălalt în Europa centrală, mi-am amintit o întâmplare recentă. Permiteţi-mi să v-o povestesc pe scurt.

    Mergând, nu de mult, cu un conducător auto superstiţios pe o străduţă liniştită din Bucureşti, la un moment dat a trecut în faţa noastră o pisică neagră. Şoferul a pus imediat o frână, a tras pe dreapta şi a lăsat o altă maşină să ne depăşească şi să treacă linia imaginară marcată de pisica neagră. După aceea s-a uitat la mine cu o satisfacţie şugubeaţă, spunând: "Am rezolvat problema" - şi am pornit din nou la drum.

    Stimaţi colegi, problema pisicii negre care a trecut în faţa preşedintelui nu se va rezolva cu o simplă oprire. Problema pe care o avem cu toţii nu se va rezolva atât de uşor, fie vorba de conducătorii auto sau de conducători de ţară şi vom avea nevoie încă de multe dezbateri şi multe decizii pertinente. UDMR consideră că astăzi votăm nu un principiu al democraţiei sau o contradicţie între instituţiile statului, ci numai cu privire la o persoană care are, bineînţeles, o funcţie extrem de importantă în stat. Fiecare parlamentar al UDMR va vota secret, după propria convingere. (aplauze) Vă mulţumesc.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule senator. Aţi epuizat timpul alocat partidului dumneavoastră.

    Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul senator Dan Voiculescu.

    Aveţi cuvântul, domnule senator. (aplauze)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Dan Voiculescu:

    Domnule preşedinte,

    Doamnelor şi domnilor,

    Partidul Conservator consideră că Traian Băsescu este vinovat pentru stările de conflict apărute în timpul mandatului său ca urmare a modului în care a înţeles să facă politică.

    Avem, din păcate, un preşedinte căruia îi lipseşte cea mai importantă trăsătură a unui conducător. Lui Traian Băsescu îi lipseşte viziunea. Traian Băsescu nu poate vedea viitorul pentru că domnia-sa contează doar pe prezent şi raportează mereu prezentul la persoana domniei-sale.

    Atunci când a urat poporului "Să trăiţi bine!" s-a gândit tot la el, la victoria sa în alegeri, la cariera sa politică, la viitorul său. Nimic despre şi pentru poporul la care face mereu recurs. Un popor şi, mai ales, un popor inteligent cum este poporul român, creativ, are mare nevoie de direcţii de dezvoltare, de viziuni moderne, are nevoie de măsuri care să stimuleze competitivitatea, mediul concurenţial, are nevoie de planuri de durată şi de stabilitate.

    Eu nu l-am auzit niciodată pe actualul preşedinte al României să le spună părinţilor care vor fi profesiile pentru copiii lor, la care ar trebui să se pregătească, pentru a nu avea problema locului de muncă. Eu nu l-am auzit niciodată pe actualul preşedinte al României să le spună ţăranilor cum le va fi viitorul în Uniunea Europeană, să le dea un sfat care să-i ajute. Eu nu l-am auzit vreodată pe preşedintele actual al României să le spună milioanelor de români, trimişi din sărăcia din ţară la munca în străinătate "Haideţi acasă, că am pentru voi şi pentru familiile voastre un plan".

    De asemenea, din păcate, nu l-am auzit vreodată pe preşedinte să propună vreun plan concret pentru a asigura condiţii de viaţă cât de cât normale pensionarilor.

    Aceste lucruri aş fi vrut să le aud de la Preşedintele României. Din păcate, preşedintele Traian Băsescu a jucat "la mic", s-a pierdut în lucruri mărunte şi în bătălii inutile. A văzut peste tot comploturi şi duşmani.

    Doamnelor şi domnilor,

    O ţară progresează doar prin viziunea conducătorilor săi. Iar exemplele din istorie sunt nenumărate. Vă dau 3 exemple:

    - este vorba de Robert Schumann şi construcţia Uniunii Europene;

    - este vorba de Mihail Gorbaciov şi dispariţia Cortinei de Fier;

    - este vorba de Helmuth Kohl şi reunificarea Germaniei.

    Aceşti oameni s-au ridicat deasupra vremurilor şi le-au schimbat. De astfel de conducători are nevoie şi România de astăzi, de oameni politici cu viziune pentru cetăţenii lor şi nu cu viziune îngustă a viitorului lor politic.

    Traian Băsescu vorbeşte poporului despre oligarhi, despre grupuri cu interese, despre hoţi, despre derbedei politici, despre valize de bani. Sigur că dă bine la televizor. Dar când este întrebat "Care valize?" dă din umeri. Traian Băsescu este, de fapt, un maestru al vorbelor bine ticluite, dar, din păcate, un om care nu a construit nimic în viaţa lui.

    Ce poate spune Traian Băsescu că a construit? Ce va rămâne în urma lui Traian Băsescu? Va rămâne un Traian Băsescu preşedinte de stânga, populist, care condamnă comunismul? Va rămâne un Traian Băsescu fost securist care manipulează dosare?

    Din sală: Uite cine vorbeşte!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Dan Voiculescu:

    Va rămâne un Traian Băsescu care interferează cu justiţia şi cu procuratura? Va rămâne un Traian Băsescu care a învrăjbit România!

    În întreaga sa carieră politică, Traian Băsescu a jucat un singur rol: rolul de victimă. Un om care nu a reuşit nimic dând vina mereu pe alţii.

    Deşi a condamnat comunismul, Traian Băsescu se dovedeşte a fi un marxist în ceea ce priveşte ideologia, un stalinist, în ceea ce priveşte poliţia politică şi un demn comunist, în ceea ce priveşte prestaţia politică şi economică.

    Doamnelor şi domnilor, prin această prismă, votul de astăzi al Parlamentului este fundamental un vot politic. Vrem să privim spre viitor sau să ne întoarcem spre trecut? Vrem bunăstare sau vrem circ permanent? Eu vă propun să votăm cu viziune pentru viitor, cu realism faţă de prezent şi cu gândul la români. PC va vota pentru suspendarea şi pentru trecerea lui Traian Băsescu în istorie, căreia va trebui să-i dea socoteală.

    Nu vă mulţumim, domnule preşedinte Traian Băsescu, nu aţi făcut nimic bun pentru România şi nu veţi face vreodată. Sper că domnul Băsescu are o minimă onoare şi îşi va da demisia, sper că nu s-a răzgândit.

    Vreau să vă propun, domnilor preşedinţi Văcăroiu şi Olteanu, ca parlamentarii să rămânem în sală, după vot, timp de 5 minute, să aflăm de demisia domnului preşedinte. (aplauze)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule senator. Aţi consumat 7 minute din 10 care revin Grupurilor parlamentare ale PC.

    Din partea Grupurilor parlamentare ale minorităţilor naţionale de la Camerei Deputaţilor, domnul deputat Varujan Pambuccian.

    Aveţi cuvântul, domnule deputat.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Varujan Pambuccian:

    Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

    Vă mărturisesc că este prima oară când am un mandat imperativ din partea grupului, aşa că voi spune exact fraza cu care am fost mandatat să vin aici şi care este formată din două cuvinte: "Rămânem consecvenţi". Adaug şi un final din partea mea: "Vă mulţumesc." (aplauze)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule deputat. Sper că nu veţi fi aspru criticat pentru această depăşire a mandatului. Au rămas 5 minute şi 30 de secunde din cele 6 minute care reveneau grupului dumneavoastră.

    Din partea parlamentarilor independenţi, domnul deputat Cristian Boureanu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

    Domnule deputat, conform înţelegerii dintre parlamentarii independenţi aveţi 9 minute şi 20 de secunde.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Cristian Boureanu:

    Doamnelor şi domnilor,

    Stimaţi colegi,

    Ne aflăm într-un moment trist şi nu mă aşteptam să ajungem la acest moment după 17 ani de democraţie. În mod sigur, nu după alegerile din 2004 şi mă refer, în primul rând, la colegii mei liberali sau penelişti. Astăzi nu asistăm la o dezbatere pe teme politice sau constituţionale. Suntem martori - şi unii dintre dumneavoastră participanţi - la o lovitură de stat deghizată de mântuială sub masca democraţiei. (discuţii, rumoare, vociferări, râsete)

    Numai aşa se explică de ce un grup de oameni, cu o legitimitate îndoielnică, încearcă dărâmarea şefului statului şi nu mă refer la colegii noştri parlamentari.

    Complotiştii nu asigură celui descăunat un proces corect. La fel, coaliţia antiprezidenţială ignoră verdictul Curţii Constituţionale care spune clar că şeful statului nu a încălcat legea supremă.

    Nu Constituţia, nu prerogativele şefului statului, nu partidele, nu Parlamentul sunt astăzi în discuţie. Este vorba de fapt despre răzbunarea câtorva oameni, tulburaţi de la aranjamentele lor, împotriva celui care le-a strict sistematic jocurile. Iar în această turbulenţă sunt antrenate şi compromise partidele, instituţiile statului şi procesul de reformă în România, probabil pagube colaterale pentru PNL, PSD, PC şi PRM. (rumoare, discuţii)

    Şi dacă tot s-a vorbit aici despre obligaţiile şi drepturile şefului statului şi procesul de reformă, dacă tot s-a vorbit aici despre obligaţiile pe care le avem ca oameni politici, aş vrea să fac şi eu comentariu.

    După coaliţia antiprezidenţială, preşedintele ar trebui să aibă un singur drept: dreptul de a rămâne tăcut, orice ar spune urmând să fie folosit împotriva sa. Şi a adăugat un coleg de la PD, ar trebui să aplice o singură lege: omerta, legea tăcerii. (rumoare, discuţii)

    Domnilor colegi, în special liberali, nu avem nevoie de un preşedinte pentru liniştea noastră, aşa cum ne propunea PSD-ul prin anii 1990, avem nevoie de un preşedinte jucător pentru liniştea românilor.

    Dacă tot discutăm despre ce ar trebui sau nu să facă preşedintele, poate ar trebui să vorbim şi despre obligaţiile politicienilor şi despre responsabilitatea în politică. Noi toţi, indiferent de partid, avem obligaţia să respectăm legea şi când ne convine, şi când nu ne convine.

    Ceea ce se întâmplă astăzi aici, este un caz în care Parlamentul nesocoteşte avizul garantului suprem care veghează asupra Constituţiei. De ce? Pentru că verdictul Curţii Constituţionale nu convine.

    Avem obligaţia să fim coerenţi. În actul prin care cerea suspendarea lui Traian Băsescu, PSD îi reproşa că a criticat public verdicte ale Curţii Constituţionale şi că a discreditat CSM şi Parlamentul prin acuzaţii fără fond. Chiar ieri, preşedintele aceluiaşi PSD, încerca să destabilizeze şi să compromită printr-o lovitură 4 instituţii ale statului: Curtea Constituţională, SRI, SIE şi Administraţia prezidenţială.

    În logica aplicată preşedintelui, Mircea Geoană ar trebui să se suspende şi el. Avem obligaţia de a respecta voinţa electoratului. Milioanele de voturi cu care Traian Băsescu a fost desemnat preşedinte sunt mai importante decât 200 de voturi târguite ca la piaţă şi traficate pe la colţurile Parlamentului ca să iasă numărul necesar pentru suspendare. Avem obligaţia să nu ne batem joc de banul public, suspendarea preşedintelui, urmată de referendum sau de alegeri prezidenţiale anticipate, este o campanie costisitoare de imagine, concepută de PSD, PRM, PC şi PNL şi plătită de la bugetul statului.

    Avem obligaţia de a răspunde pentru deciziile noastre. Nu este corect să ne ascundem în spatele votului de conştiinţă ca să nu spunem cum votăm la suspendarea lui Băsescu.

    A lăsa o decizie de un asemenea impact la latitudinea fiecăruia şi ce o ieşi, o ieşi, este ca şi cum ai guverna ţara dând cu banul. Dar domnul Tăriceanu chiar guvernează, dând cu bani în dreapta, dar mai ales în stânga, în ultima perioadă.

    Nu este corect nici să ne ascundem în spatele unei majorităţi parlamentare obscure ca să trecem legile. Este dreptul oricăror partide să se alieze, dar trebuie să o facă în mod deschis şi să-şi asume răspunderea.

    De ce nu vin domnii Geoană şi Tăriceanu să ne spună cinstit că da, ei vor suspendarea lui Traian Băsescu pentru că nu tace din gură? Ar fi cinstit să admită că manevrele împotriva preşedintelui, inclusiv cea de azi, au menirea să ne abată atenţia de la un alt fapt.

    La Guvern, în 2004, PSD a fost dat afară pe uşă. În 2007, PSD a revenit în Guvern pe fereastra lăsată deschisă de Călin Popescu Tăriceanu.

    Aceasta este realitatea României de astăzi. Asistăm de la începutul anului la restauraţia PSD, cu binecuvântarea PNL-ului, iar şeful statului, prin criticile sale, ar fi putut fi o piedică în calea restauraţiei.

    Acesta a început cu blocarea Legii ANI în Parlament şi s-a desăvârşit odată cu scoaterea PD de la guvernare şi constituirea Cabinetului Tăriceanu 2 sau poate ar trebui să-l numim Cabinetul lui Geoană 1. În acest moment, PSD s-a cocoţat din nou la putere, iar, din păcate, partidul istoric, PNL, este pe post de "aprodul Purice" pe spinarea căruia calcă stăpânul ca să încalece. (rumoare, discuţii)

    Cabinetul Geoană 1, condus de un premier pe care, în mod bizar, îl cheamă Tăriceanu, s-a abătut deja în numai două săptămâni de la programul alianţei pe care pretinde că-l respectă. În locul retrocedării proprietăţilor, avem o lege pentru chiriaşii din casele naţionalizate. Nu spun că e rău, dar e o măsură din programul PSD, partid care ni se spune că nu este la guvernare.

    În locul eliminării incompatibililor din sănătate, demers început anul trecut, asistăm acum la eliminarea incompatibilităţilor. De lupta anticorupţie, prioritate în anul 2005, la PNL nu se mai aude nimic. Îi reamintesc premierului că şi-a asumat răspunderea atât pe pachetul de reformă în sănătate, cât şi pe cel vizând proprietatea şi reforma în justiţie. Cum însă Tăriceanu confundă guvernul cu un SRL personal, s-a gândit, probabil, că este vorba de o răspundere limitată, pe un an sau doi.

    Nu în ultimul rând, s-a renunţat definitiv la introducerea votului uninominal.

    L-aş ruga pe primul ministru să nu mai vorbească despre programul de guvernare al alianţei. Ar compromite astfel singurul lucru pe care l-a păstrat de la aceasta. În momentul de faţă, nu guvernează după programul alianţei, ci după ordinele PSD. Şi aceasta este grav pentru România abia devenită membră a Uniunii Europene.

    Cu PSD la putere nu ne-am fi integrat în Uniunea Europeană. (rumoare, discuţii) PSD era corigent la integrare, având steguleţe roşii la mai multe materii. Probabil că în ochii Uniunii Europene, arătăm ca o clasă care, în ziua inspecţiei, l-a trimis acasă cu bilet de voie pe corigentul clasei pentru ca acum să se vadă că tot acesta face, de fapt, ordine în şcoală.

    Tare mă tem că după ce am trecut inspecţia, riscăm să ratăm examenele finale!

    Toate aceste lucruri le-a spus într-o formă mult mai dură şi preşedintele Traian Băsescu. Aceste afirmaţii pentru care eu, întâmplător, am imunitate, pe şeful statului îl pot costa funcţia. Coaliţia antiprezidenţială PNL, PSD, PC, PRM şi - oare? - UDMR vrea să-l transforme pe şeful statului în singurul om din România care nu are dreptul la liberă exprimare. Apropo, domnilor, acesta este un drept garantat de Constituţia pe care pretindeţi că o apăraţi!

    Dragi colegi, vă cer, colegial, să vă gândiţi bine la votul de astăzi. Un vot pentru suspendarea preşedintelui înseamnă un cec în alb acordat liderilor voştri, care nu au fost capabili nici măcar să vă spună ce contracandidaţi vor arunca în luptă.

    Dacă pe ei orgoliile sau interesele i-au orbit, gândiţi dumneavoastră limpede pentru ei şi pentru partidul din care faceţi parte. Pentru că nu aveţi aceleaşi orgolii şi nu împărtăşiţi aceleaşi interese. Votaţi după cum vă dictează conştiinţa şi nu după cum vă dictează şefii de partid.

    Parlamentarii PLD - Partidul Liberal Democrat - vor vota, fireşte, împotriva acestei lovituri de stat care nici măcar nu are aparenţele unui demers politic corect.

    Dacă, în final, coaliţia antiprezidenţială îl va suspenda pe Traian Băsescu, PLD este pregătit să intre în campania electorală de partea actualului şi viitorului preşedinte.

    Vă aşteptăm şi pe dumneavoastră în campanie, domnilor Tăriceanu şi Geoană. Vă aşteptăm să explicaţi de ce sunteţi împotriva reformei în justiţie, de ce aţi început să blocaţi reforma în sănătate, de ce nu duceţi până la capăt reforma în domeniul concurenţei, de ce tărăgănaţi descentralizarea administraţiei de stat? Aveţi multe răspunsuri de dat pentru că sunteţi la putere şi aveţi responsabilităţi pe care vi le-aţi asumat. Aici mă refer la PSD, acţionarul majoritar al guvernării şi la PNL, acţionarul minoritar.

    Verdictul final nu se dă azi, aici. Ne vedem la urne, dacă aveţi curajul. (rumoare, discuţii, vociferări, aplauze)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule deputat. A fost o uşoară depăşire a timpului, dar domnul Ruşanu mi-a făcut semn că se dă timp de la PNL.

    Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, domnul deputat Cristian Rădulescu. Vă rog, domnule deputat. (rumoare, discuţii)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Cristian Rădulescu:

    Domnule preşedinte,

    Stimaţi colegi,

    În urmă cu câteva săptămâni, demersul de suspendare începuse ca un exerciţiu democratic pe care îl aproba şi preşedintele în exerciţiu al României, care ne dădea şansa să probăm că suntem într-o democraţie consolidată, în care putem să jucăm jocuri de miză foarte gravă, cum ar fi suspendarea preşedintelui, pentru a apăra Sfânta Constituţie pe care, cu greu, am pus-o în operă în ţara noastră.

    După un timp s-a văzut că acest demers s-a dezbrăcat de orice fel de haină de constituţionalitate şi acum ni se arată în toată goliciunea lui perversă. Nu e nici pe departe un demers constituţional, este o simplă răzbunare mafiotă! (discuţii, rumoare, vociferări, aplauze, râsete)

    S-a dovedit că nu setea de principii îi mână pe iniţiatorii acestui demers, nu dorinţa de a şlefui relaţiile dintre puterile statului, nu setea de adevăr şi nu dorinţa de a apăra Constituţia.

    Se părea, la un moment dat, că aceşti aşa-zişi cavaleri ai dreptăţii din diverse partide au îmbrăcat platoşa lucitoare, s-au suit pe cai albi şi au început să zăngăne armele democraţiei în faţa mulţimii uimite de ce se întâmplă, pentru a merge şi a apăra Sfânta Constituţiune de încălcările la care o supune păgânul Traian.

    Acum câteva zile au venit câţiva mesageri de la Sfânta Constituţiune care ne-au spus că aceasta este bine merci, nu se simte deloc încălcată, are relaţii de bună vecinătate cu acest Traian, care este drept că îi face vizite mult mai dese decât precedenţii locuitori ai Palatului Cotroceni, dar toate acestea în limitele decenţei şi respectului.

    S-a dovedit până la urmă că falnicul alai era o mascaradă pusă la cale de niscaiva baroni pe care îi tot sâcâia acest Traian şi le făcea zile negre şi nopţi albe, după ce hotărâse să lase slobodă mulţimea, să intre în turnul în care se află arhiva şi din care au început să iasă la iveală tot felul de grozăvii referitoare la aceşti baroni, despre cum şi-au obţinut blazoanele, despre cum şi-au făcut averile, despre cum şi cu cine petreceau în tinereţile lor, lucru de neadmis.

    Iar mulţimea, până la urmă, s-a dovedit a nu fi de data aceasta prostime, din moment ce s-a prins repede de tărăşenie şi a trecut, în marea ei majoritate, de partea împricinatului. Aşa stau faptele.

    Stimaţi colegi, nu trăim momente faste pentru democraţie! În momentul de faţă asistăm la un joc nociv, aparent cu mijloace democratice, dar care ne duce până la marginea democraţiei.

    În aproape toate situaţiile prevăzute în Constituţia din 2003, Curtea Constituţională are voinţa supremă în relaţia cu Parlamentul, cu o singură excepţie. După cum am modificat noi Constituţia în 2003, chiar dacă toţi deputaţii şi senatorii ar fi de altă părere decât Curtea Constituţională, hotărârea acesteia rămâne valabilă. Cum spunea cineva, "deasupra Curţii Constituţionale, în acest moment nu este decât Dumnezeu".

    Într-un singur caz Curtea Constituţională hotărăşte, dar ceea ce hotărăşte ea, are valoare de aviz consultativ pentru Parlament şi este vorba de suspendarea preşedintelui. Dar asta nu înseamnă că ceea ce spune Curtea Constituţională nu are valoare şi autoritate pentru noi.

    Iar noi ne punem împotriva hotărârii Curţii Constituţionale, deşi aceasta a spus că demersul este neconstituţional!

    Trăim în plin Caragiale, stimaţi colegi. Adică, aşa cum spunea Caragiale, "curat neconstituţional" coane Mircică - de exemplu - dar umflă-l pe Băsescu. Precedentul este grav. Nici nu mai contează votul care va fi azi. Va fi pentru, va fi împotrivă... Contează că în ciuda a ceea ce s-a hotărât, demersul acesta de suspendare a preşedintelui continuă, fiindcă de acum înainte orice preşedinte al ţării, domnule Geoană, domnule Vadim Tudor, domnule Tăriceanu, domnul Marco Bela - care vă doriţi să fiţi, poate, preşedinţi - orice preşedinte al României va putea fi suspendat sau ameninţat, şantajat cu suspendarea de un grup de interese format pe moment, obscur şi care este împotriva lui. În acest moment am ajuns cu Constituţia şi cu democraţia României.

    Sunt lucruri pentru care factura va trebui plătită şi momentul acesta va veni foarte repede, în momentul în care electoratul a cărei voinţă a fost întoarsă cu totul şi cu totul în partea contrară de către actuala clasă politică, se va prezenta din nou la urne.

    Într-un fel, încercarea de suspendare a preşedintelui are un avantaj. Ea ne permite să scoatem la suprafaţă mizeriile clasei politice. Din acest motiv, suntem alături de preşedintele ţării, Traian Băsescu, care are şi legitimitatea, şi curajul să continue să spună adevărul. Vă mulţumesc. (rumoare, discuţii, aplauze)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 5 minute, au mai rămas 9 minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PD.

    Urmează, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD, domnul deputat Victor Viorel Ponta.

    Aveţi cuvântul, domnule deputat. (discuţii, rumoare, vociferări)

    Eu am zis 9 minute, dar dacă vreţi 8, nu e o problemă.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Victor Viorel Ponta:

    Stimaţi colegi, situaţia e gravă, nu cum spune domnul Boureanu, dar e destul de gravă, pentru că ceva mai devreme am primit şi eu un bileţel şi un cadou, un obiect.

    În bileţel scrie aşa, sper să nu fac o indiscreţie:

    "Dragă Traiane,

    Dacă azi pleci de la Cotroceni, te rugăm să nu uiţi următoarele:

  • să iei urnele cu voturile pe care le-a furat PSD-ul ca să ieşi tu preşedinte;
  • să iei "ţepele" care ţi-au rămas la Cotroceni pentru că domnul Videanu a făcut parcări la Piaţa Victoriei;
  • să nu uiţi dosarele judecătorilor de la Curtea Constituţională;
  • să nu uiţi insigna pe care i-ai dat-o lui Emil Boc în faţa camerelor de luat vederi şi i-ai luat-o imediat înapoi;
  • să nu uiţi bileţelele de la Călin sau de la Dinu sau de la altcineva;
  • să nu uiţi permisul de conducere care ţi-a fost luat după vestita petrecere de la Golden Blitz;
  • să nu uiţi statuia de aluminiu primită de la domnul Stolojan;
  • să nu uiţi scrisorile de dragoste de la Emil Boc şi cartea cu Carol al II-lea pe care te-am tot rugat să o citeşti şi nu ai vrut să o citeşti;
  • ai grijă unde te muţi şi vezi cine-ţi este vecin, că s-ar putea să-ţi ia locul;
  • să stingi lumina şi să sperăm că după tine va fi un alt fel de preşedinte, nu numai un alt preşedinte."

    Este semnat. Semnează: Mircea, Călin, Dan, Cornel, Marco, Vasile, Radu, Sorin şi mulţi alţii.

    Am primit şi un cadou pentru domnul preşedinte. I-l las aici, că poate vine. Este o clepsidră cu nisip, exact pentru 5 minute. (rumoare, discuţii, râsete, aplauze)

    Sunt convins că după ce vom vota, se va găsi un prieten al preşedintelui - de la PLD sau de la PD - care o va întoarce şi, din acel moment, România poate va începe să trăiască un pic mai bine.

    Să votaţi bine! (discuţii, aplauze, râsete)

  •  
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 3 minute. Au mai rămas 17 minute Grupurilor parlamentare PSD. (discuţii, rumoare, vociferări)

    Din partea Grupurilor parlamentare al PC, domnul deputat Sergiu Andon. (discuţii, rumoare, vociferări)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Sergiu Andon:

    Domnilor preşedinţi ai acestei importante şedinţe,

    Doamnelor şi domnilor parlamentari ai României,

    Nu-mi iese din gând amintirea serii de 12 decembrie 2004, când grupuri importante de nehotărâţi s-au repezit la urme, alarmaţi de zvonul că adversarul lui Băsescu fură alegerile. Acum, se ştie că a fost o minciună lansată de Traian Băsescu.

    Începutul acestui mandat prezidenţial s-a bazat pe o minciună, a continuat în minciună şi se sfârşeşte în minciună.

    N-am să trec în revistă vicleşugurile, sforăriile, insultele, zicerile demagogice, incitările celor 28 de luni de mandat. Sunt câtă frunză, câtă iarbă.

    Dacă Traian Băsescu ar putea prezenta ţării, în primul rând, un singur fapt pozitiv de construcţie instituţională, de întărire a statului de drept, de asigurare a echilibrului şi bunei funcţionări a puterilor în stat, ar fi venit astăzi aici şi le-ar fi înfăţişat, dar nu are ce spune, pentru că domnia pe care a exercitat-o nu a fost decât un lung parastas cu gogoşi otrăvite. Toţi au fost proşti, ca el să pară deşteptul, toţi au fost ticăloşi, ca el să pară onestul, toţi au fost hoţi, ca el să pară judecătorul.

    Sigur că societatea românească, politica ei, politicienii, justiţia, funcţionărimea au păcatele lor, dar nu dai foc la casă, ca să stârpeşti gândacii. El nu a criticat, a demonizat, nu a îndreptat,a distrus, nu a construit, a pârjolit. Ţinta lui a fost subminarea încrederii populaţiei în instituţiile statului, discreditarea valorilor fundamentale ale naţiunii, inclusiv şcoala şi biserica.

    Amintiţi-vă în ce context festiv a îndemnat elevii să fie vagabonzi, dându-se ca exemplu suprem. Amintiţi-vă cum a încercat să îndrepte cuşca cu şobolani a CNSAS-ului către preoţime.

    Ieşirea din scenă se face cu noi explozii de minciuni. Am urmărit cu toţii ultimele două declaraţii. Iată câteva dintre minciunile lor esenţiale.

    Curtea Constituţională - se spune în declaraţii - i-ar fi dat un verdict de corectitudine. Fals! Curtea Constituţională a dat nu un verdict, ci un aviz şi a constatat nu corectitudine, ci comportamente neconstituţionale, pe care le-a atenuat stângaci, ca să nu pară abateri grave, după cum urmează:

    În şase ipoteze, Curtea Constituţională apreciază că încălcările au fost reale, însă, chipurile, nu ar fi produs efecte juridice.

    În cinci ipoteze, Curtea Constituţională reţine că, pentru dovedirea faptelor, se invocă notorietatea lor, însă, ca instanţă, nu s-ar putea pronunţa pe baza notorietăţii. Transferă deci verdictul în competenţa Parlamentului. Şi o face explicit.

    În două ipoteze a considerat că purtările preşedintelui sunt incorecte, dar acesta beneficiază de imunitate, fiind opinii şi preferinţe politice. Deci, e mahalagiu cu diplomă.

    Numai în cinci ipoteze a considerat că încălcările Constituţiei nu ar fi dovedite.

    Am să mă opresc asupra acestei ultime categorii, pentru că pare cea mai favorabilă domnului Băsescu, şi am să dau un exemplu.

    Va observa oricine cât de abulic este avizul Curţii Constituţionale. Toată lumea ştie că Traian Băsescu a periclitat, ca nimeni altul, relaţiile internaţionale ale României, răcindu-le, pe rând, cu Franţa, cu Uniunea Europeană, cu Serbia, cu Moldova, cu Rusia şi aşa mai departe. Toată lumea ştie că a trâmbiţat proiecte nesăbuite, grandomane, semidocte, punând în derută cancelariile diplomatice şi pe cea română, în primul rând.

    Ei bine, la pagina 16 a avizului, Curtea Constituţională conchide că - citez -: "Nu rezultă dacă declaraţiile amintite au avut consecinţe juridice dăunătoare în relaţiile internaţionale ale României."

    Un simplu ţăran ne poate spune că în politica externă, atunci când în scenă intră şeful statului, orice zâmbet sau grimasă, felul de a strânge mâna sau de a nu strânge, modul de a se îmbrăca produc consecinţe. Un simpul "hă... hă..." poate îngheţa relaţii migălite în ani de zile. Politica externă nu se concepe la cârciumă, diplomaţia nu se practică în slip.

    Nu ştiu de ce judecătorii constituţionali nu şi-au adus aminte de cuprinsul art.102 din Legea fundamentală, care acordă Guvernului răspunderea şi realizarea politicii externe a ţării. Acapararea acestei prerogative nu este, oare, o încălcare gravă, dintre cele mai grave, ale Constituţiei?

    O altă deformare grosolană a şi aşa peticitului aviz al Curţii Constituţionale, făcută de Traian Băsescu în ultimele declaraţii, este diversiunea că şedinţa noastră de astăzi, propunerea de suspendare ar fi neconstituţională. Numai panica, disperarea pot explica o încercare atât de rudimentară de inducere în eroare. În circa zece locuri, mai exact, în cel puţin zece locuri, avizul Curţii însuşi îndeamnă şi încurajează Parlamentul să se pronunţe el, Parlamentul, cu deplină competenţă constituţională, asupra suspendării.

    După ce a ponegrit tot ce putea ponegri, ca instituţie sau ca valoare fundamentală a comunităţii României, în declaraţiile sale finale de scelerat încolţit, Traian Băsescu a trecut şi la ponegrirea celei mai sărmane dintre comorile de suflet ale acestui popor modest: liniştea.

    Declarând că liniştea e pentru hoţi, Traian Băsescu a atentat la cel mai simplu avut al românului, jignind cea mai mare parte a profesiilor, de la grădinar, la informatician, de la cioban, la filosof, care se ostenesc în linişte.

    În plus, a lansat o ultimă gogoaşă otrăvită. Hoţilor, cum s-a şi spus de la această tribună, nu le este caracteristică liniştea, cum pretinde, luându-şi adio, Traian Băsescu, ci tupeul şi gălăgia de a striga "Prindeţi hoţul!", arătând după alţii.

    Astăzi, vom asista la ultima minciună. Îmi pare rău, dar îmi exprim opinia, contrazic doi mari oratori, care au luat cuvântul înaintea mea, referindu-mă inclusiv la prezenţa clepsidrei.

    După părerea mea, va urma minciuna celor cinci minute, care vor dura cât veacul. Ceasul lui Traian Băsescu se va opri la anunţarea rezultatului votului. Nu-şi va da demisia, cred eu. Şi n-o va face, pentru că îi e frică de electorat, în primul rând. Cu ce să se prezinte în faţa poporului român? Cu cele 28 de luni de vrajbă şi pârjol?

    A declarat, la începutul mandatului, că joacă totul pe o singură carte - Constituţia. A jucat...

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    V-aş ruga să încheiaţi, domnule deputat.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Sergiu Andon:

    Este ultima frază, domnule preşedinte.

    A jucat pe Constituţie, doamnelor şi domnilor, a jucat cu picioarele.

    Senatorii şi deputaţii Partidului Conservator vor vota în consecinţă, apărând Constituţia, înfruntând pornirile dictatorului. (Aplauze.)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Mulţumesc foarte mult.

    Stimaţi colegi, vreau să vă anunţ că Grupurile Partidului Social Democrat mai au la dispoziţie 10 minute, Grupurile Partidului Democrat, 9 minute, iar independenţii, 9 minute.

    Dau cuvântul doamnei deputat Leonida Lari. Este, da? Deci, aveţi 4 minute şi jumătate la dispoziţie. Independenţii mai au o luare de cuvânt, domnul Cozmin Guşă.

    Deci, după doamna Leonida Lari urmează domnul deputat Cezar Preda.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

    Dacă în Parlamentul României se vota Legea lustraţiei, astăzi, nu ne-am fi pomenit cu acest complot, bine concertat, la adresa instituţiei prezidenţiale, pentru că mulţi dintre acei cu musca pe căciulă nici nu ar fi avut dreptul la vot.

    Aşadar, astăzi avem o zi de mare cotitură pentru destinele românilor. Într-adevăr, se hotărăşte soarta Ţării.

    Pentru a nu comite, însă, greşeli, pentru a nu avea nici o umbră de tăgadă, va trebui să analizăm împreună, prin metoda comparaţiei, activitatea celor trei preşedinţi de după 1989: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu.

    Începem cu domnul Ion Iliescu, ca să nu zic tovarăşul.

    Ion Iliescu a câştigat puterea după lovitura de stat din 1989. Cum se poate - sună întrebarea mea - să construim ceva solid, nobil, plăcut Domnului, pe sânge, pe oase de oameni, care au murit de moarte nevinovată? Cum se poate să respecţi valorile democratice, când te înconjori de o suită de beneficiari, de o clientelă lacomă şi abjectă, cu mâinile pătate de sânge, de sângele copiilor noştri, şi nu numai din România, ci şi din Transnistria? (Vociferări din sală. Rumoare.)

    Cum se poate... Aş ruga-o pe doamna Buruiană să mai tacă din gură, că numai prostii spune. (Aplauze.)

    Cum se poate să te declari, la Iaşi, patriot, precum s-a declarat tovarăşul Ion Iliescu... (Vociferări din sală.)

    Vă rog frumos, eu v-am ascultat, cu precădere. Vă rog frumos!

    Domnule preşedinte, luaţi în vedere că pierd din minute!

    Aşadar, să te declari patriot, la Iaşi, într-o parte a Moldovei lui Ştefan, când ai recunoscut un stat în stat, altă parte a Moldovei lui Ştefan, republica Moldova. Adică aceeaşi RSS Moldovenească, atât că fără doi de "S". Aceeaşi RSS Moldovenească, făurită de imperiul sovietic! (Gălăgie în sală. Vociferări.)

    Ia mai tăceţi din gură, că eu v-am ascultat! (Aplauze.)

    Patriotismul iliescian a condus la înăbuşirea Mişcării de eliberare şi de întregire naţională din Basarabia, dând acest teritoriu pe mâna imperiului rus în revigorare, care voieşte să refacă fosta URSS.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    V-aş ruga să încheiaţi... (Intervenţii neinteligibile din sală. Vociferări.)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Salvarea să vină la cei care sunt bolnavi la cap. De altfel, aş propune, ca toţi parlamentarii să fie verificaţi la cap; nu numai preşedintele.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Vă rog să încheiaţi! Mulţumesc.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Da, nu numai preşedintele!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Vă rog să încheiaţi...

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Iată că zilele acestea se repetă încercarea forţelor imperialiste ruse, în Basarabia, în ce priveşte federalizarea aceastei republici. Stau împreună de vorbă tovarăşul Putin cu tovarăşul Voronin, pe tema asta.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Mulţumesc, doamna deputat.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Nici un mulţumesc. Mai am ceva de spus în legătură cu domnul Constantinescu.

    Domnul Constantinescu Emil a câştigat puterea, păcălindu-ne pe toţi cu marea lui credinţă în Domnul şi în neam, facându-se a uita de trecutul său comunist, făcând cadou ucrainienilor Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Doamna deputat, vă rog să încheiaţi!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Domnule Văcăroiu, nu vă supăraţi...Eu închei, închei acum.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Vă iau microfonul. Vă rog să încheiaţi!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Vă rog, aşteptaţi! Am de trecut la tovarăşul Băsescu, dacă voi credeţi că e tovarăş. Eu cred că este un domn, un adevărat patriot. Este primul preşedinte care a spus că următorul obiectiv al României este reunificarea ţării într-o Europă unită. Nimeni altul, până la dânsul, nu a mai spus aşa ceva!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Doamna deputat, vă rog...

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Domnul Constantinescu a trădat ţara, cedând Bucovina ucrainenilor, domnul Iliescu a trădat ţara, cedând Rusiei Basarabia, iar acest domn Băsescu ce a făcut?

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Doamna deputat...

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Ce a vrut? A vrut să lupte împotriva corupţiei din ţară, a stârpit cuiburile mafiote?

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Doamna deputat, vă rog să încheiaţi!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Dumnezeu lucrează prin popoare. Numai acel care, într-adevăr, slujeşte poporul său, acela e drept, nu cei doi preşedinţi trădători, şi Iliescu, şi Constantinescu!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Doamna deputat, vă rog...

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Leonida Lari-Iorga:

    Vedeţi bine cum votaţi, să nu mergeţi împotriva poporului vostru!

    Mulţumesc. (Doamna deputat Daniela Buruiană solicită drept la replică.)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Doamna Buruiană, vă rog să luaţi loc. Vă rog, la sfârşit, după ce se termină tot. Vă rog! După ce se termină, vă dau cuvântul. Vă rog foarte mult!

    Invit la microfon pe domnul deputat Cezar Preda, din partea Grupurilor Partidului Democrat. Urmează domnul senator Şerban Nicolae.

    Domnule deputat, aveţi cuvântul.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Cezar Florin Preda:

    Mulţumesc, domnule preşedinte.

    Stimaţi colegi, stimaţi invitaţi,

    Se pronunţă foarte des, aici, în această sală, în această instituţie a democraţiei româneşti, cuvântul "linişte".

    Toată lumea doreşte linişte. Când a fost dat afară de la guvernare Partidul Democrat, a fost făcut în numele liniştii. Când s-au amânat alegerile europarlamentare, acelaşi cuvânt a fost folosit: ţara are nevoie de linişte. Când se pomeneşte despre amânarea alegerilor parlamentare pentru martie 2009, se invocă aceeaşi linişte de care are nevoie ţara.

    Stimaţi colegi, şi Ceauşescu invoca, în Piaţa Palatului, în ultimul miting, poporului român tot liniştea. (Aplauze.)

    Sper ca demersul dumneavoastră să aibă aceeaşi finalitate.

    În ceea ce priveşte afirmaţiile care s-au făcut astăzi aici, mă văd nevoit să-mi schimb intervenţia mea, în câteva minute, pentru că n-am văzut atâta demagogie, de când e acest Parlament în funcţie. Partide care şi-au făcut stindard şi capăt de ţară în a ataca acţiunile mafiote din România, pe care Traian Băsescu, ca Preşedinte al României, încearcă să le provoace, acum, au unit patria cu mafia. Acum, băieţii deştepţi stau la masă cu justiţiarii de profesie. Acum, stânga stă la masă cu dreapta. Acum, totul este amestecat, pentru o singură raţiune: pentru că aceşti oameni au fost deranjaţi de ceea ce face Preşedintele României.

    Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că este un demers care nu se încheie aici, cum spuneau şi câţiva dintre cei care au luat cuvântul. Demersul dumneavoastră îl vom încheia la vot şi acolo, indiferent de motivele care v-au determinat să jigniţi nu numai un om, ci o instituţie, va trebui să dăm socoteală cu toţii.

    Cred, domnilor, că tot ceea ce se întâmplă astăzi, aici, este o ruşine pentru ceea ce facem noi, pentru ceea ce am fost trimişi să facem noi, în această aulă a democraţiei. Şi vă spun asta cu întreaga responsabilitate. Nu sunt un politician care am îmbătrânit în politică, în această sală. Am venit din lumea reală, am venit cu gânduri bune, am venit să fac ceva pentru ţara asta şi dacă prima mea acţiune este să particip în a demola o instituţie fundamentală a statului, cum este Preşedinţia, nu mă veţi avea coleg.

    Vă mulţumesc. (Aplauze.)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Deci, Grupurile PD mai aveţi 5 minute.

    Stimaţi colegi, îl invit la microfon pe domnul deputat Cozmin Guşă şi, după aceea, domnul senator Şerban Nicolae.

    Este aici domnul Cozmin Guşă?

    Mai aveţi 4 minute. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Cozmin Horea Guşă:

    Domnule preşedinte,

    Stimaţi colegi şi invitaţi,

    Ne aflăm într-un moment de cumpănă pentru România şi observ, cu destulă neplăcere, că unii dintre colegi, după modelul preşedintelui Băsescu, confundă acest moment cu un concurs de înjurături.

    Rememorez că în 2004, mulţi din această sală l-am sprijinit pe actualul preşedinte să ajungă acolo unde nu merita, dar, din fericire, la finalul anului, strada ne-a demonstrat că am fi avut dreptate. Valul portocaliu de entuziasm de pe străzi aşa ne spunea.

    Mie, personal, într-un timp foarte scurt, n-a trecut nici o lună, Traian Băsescu a ţinut să-mi demonstreze că m-am înşelat, motiv pentru care, în februarie 2005, la demisia mea din Partidul Democrat, îmi exprimam regretul că în loc de un Atatürk al României, am ajuns să punem la Cotroceni un preşedinte cu alură de Lucaşenco, cele două obiective fundamentale ale sale, din acel moment, pe care şi le-a urmărit în tot timpul mandatului, fiind destrămarea şi distrugerea unui partid - Partidul Naţional Liberal, care l-a sprijinit să ajungă preşedinte, şi, al doilea, o campanie pentru obţinerea a cât mai multă putere, atâta cât nu i se cuvenea.

    Din fericire, nu a reuşit să facă aceste lucruri, dar, din păcate, filmul a continuat ca după un scenariu, s-a făcut clovnul rece. Şi asta ne-a deranjat foarte mult şi ne deranjează în continuare.

    Am două mesaje pentru două grupuri politice, din două partide în care am fost membru. Un mesaj pentru Grupul PSD, pe care îi felicit pentru consecvenţă şi pentru că au dus la capăt această iniţiativă extrem de importantă pentru democraţia din România, dar, în acelaşi timp, le reamintesc că noi, astăzi, nu ne luptăm împotriva lui Traian Băsescu, ci luptăm pentru demontarea unui model de preşedinte care face rău României.

    Am un mesaj şi pentru foştii colegi de la PD, pe care îi salut cu plăcere, chiar şi pe membrii Organizaţiei PD Bucureşti, care sunt la balcon, acolo, şi au luptat alături de Traian Băsescu, şi le reamintesc că Traian Băsescu nu mai este cel pe care-l credeau, un om curajos. Gestul de a-şi da demisia nu este un gest de curaj, domnilor. Este un gest de laşitate, din dorinţa lui de a nu se prezenta în faţa poporului, la referendum, de unul singur. A ajuns să-i fie frică de unul singur, în faţa poporului, şi doreşte parteneri.

    Iar apropo de laşitate, îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe Victor Ponta sau pe Dan Voiculescu, dar îl cunosc mai bine pe Traian Băsescu. Nu mai rămâneţi cinci minute în sală, pentru că nu-şi va da demisia astăzi. Vor fi fel de fel de lucruri tehnice, la care va face referire.

    Un ultim mesaj pentru toată lumea. Astăzi jucăm responsabilitate contra subminarea siguranţei naţionale.

    Stimaţi colegi, votul pentru suspendarea preşedintelui Băsescu este un vot în interes naţional, pentru că un vot contrar înseamnă o contribuţie la subminarea siguranţei naţionale, pe care nu ne-o putem permite.

    Vă mulţumesc.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Mulţumesc.

    Invit la microfon pe domnul senator Şerban Nicolae. Va urma domnul senator Berceanu Radu.

    Domnule senator, aveţi cuvântul, din partea Grupurilor Partidului Social Democrat. Vă rog!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Şerban Nicolae:

    Mulţumesc, domnule preşedinte.

    Doamnelor şi domnilor colegi,

    Am căzut şi eu în capcana de a crede că domnul Traian Băsescu este un preşedinte-jucător şi am pierdut o bună parte din discursul meu public, încercând să arăt că un preşedinte-jucător este în afara Constituţiei şi în afara cerinţelor unui sistem democratic european.

    În realitate, eram convins că, după Nicolae Ceauşescu, românii s-au săturat de un preşedinte-jucător.

    De fapt, domnul Traian Băsescu nu e un preşedinte jucător, este un preşedinte-vorbitor. Este un vorbitor şi are impresia că, vorbind, are şi dreptate.

    Şi am să citesc din avizul Curţii Constituţionale o frază care ne spune totul despre efectul vorbelor domnului Traian Băsescu.

    "Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile preşedintelui nu au, însă, caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora, ca şi pentru ignorarea lor."

    Cu alte cuvinte, dacă ceva s-a întâmplat în România, n-a fost, în nici un caz, datorită faptului că domnul Traian Băsescu a vorbit, ci rămâne şi meritul, dar şi responsabilitatea autorităţilor.

    Îmi pare rău că domnul Traian Băsescu nu este prezent aici, pentru că aş fi vrut să-i spun în faţă un lucru pe care îl spun cu toată amărăciunea.

    Da, domnule Traian Băsescu, aţi încălcat Constituţia. Indiferent ce credeţi despre conştiinţa dumneavoastră, indiferent cum aţi interpreta Constituţia, indiferent cât ne-aţi acuza, aşa cum am văzut, din păcate, şi astăzi, aici, că am fi mafioţi, hoţi sau mai ştiu eu cum, dumneavoastră aţi încălcat Constituţia, şi aţi încălcat-o grav, subminând autoritatea şefului statului.

    Am auzit puţin mai devreme un lucru care mi se pare uşor ridicol, şi anume că Traian Băsescu este o instituţie şi că se subminează instituţia Traian Băsescu. Bine că nu a spus că e o statuie.

    Spun acest lucru cu amărăciune, pentru că, în mod paradoxal, aş fi preferat să aflu că avizul Curţii Constituţionale este urmarea unui şantaj, decât să aflu că este rodul conştiinţei judecătorilor de la Curtea Constituţională.

    Aş vrea să vă spun următorul lucru. "Vă asigur că am văzut reticenţa sistemului la schimbare, am văzut chiar dispreţul, repet, dispreţul, o spun cu toată responsabilitatea, dispreţul unor oameni din CSM pentru interesul naţional, în favoarea intereselor lor, am văzut dispreţul unei Curţi Constituţionale pentru interesul naţional" - spunea domnul Traian Băsescu, în mai 2005.

    Am spus atunci că acest lucru subminează autoritatea Curţii Constituţionale, discreditează această instituţie, a cărei principală menire este să apere supremaţia Constituţiei. Din păcate, însă, am văzut o doză de laşitate, pe care mi-e greu s-o explic, şi preferam, oricât ar fi de neplăcut, să cred că acest aviz, care se face un fel de preş, ca să spună că, din punct de vedere constituţional, domnul preşedinte Traian Băsescu miroase frumos. Să văd un act de demnitate!

    Mai fac însă o precizare. Domnul Traian Băsescu, în discursul de ieri, a mai dat încă o dovadă a faptului că nu înţelege Constituţia. A spus că acesta este un verdict şi că noi, dacă astăzi ne exprimăm prin vot, am încălca un verdict. Este un aviz, stimaţi colegi.

    Vreau să fac, cu această ocazie, şi o remarcă. Nu mă gândeam ce-o să spună ceilalţi colegi şi nu eram pregătit pentru replici, dar m-am săturat să accept etichetări de genul "răzbunarea mafioţilor", "haite", "hiene" şi aşa mai departe, din partea unor terchea-berchea, care nu înţeleg un lucru: că eu le respect dreptul de a vota împotriva suspendării şi nu-i insult, şi nu-i critic pentru asta, e dreptul Domniilor Lor şi acelaşi drept îl am şi eu, şi că ar fi fost normal să respecte dreptul de a-mi spune părerea, pentru că între mine şi Traian Băsescu, credeţi-mă, în materie de moralitate, nu cred că Domnia Sa are de câştigat.

    Am aflat de la Preşedintele României că hoţii fură în linişte. M-am gândit la o campanie lansată de un post de televiziune în săptămâna dinaintea Paştilor, care se desfăşura sub sloganul "Linişte, e Paştele!" Şi mă gândeam că Preşedintele României, poate mai bun cunoscător, ştie când fură hoţii. Dar s-a mai spus aici, şi copiii ştiu cum recunoşti hoţul cel mai mare! El e cel care strigă primul şi cel mai tare "Hoţii!" (Intervenţie neinteligibilă din sală, a domnului senator Corneliu Vadim Tudor.)

    E din înţelepciunea populară, domnule preşedinte. Nu aveţi cum să aveţi drepturi de autor, dar întâmplarea a făcut să vorbiţi înainte. Era pregătită, oricum.

    Aş vrea să mai demontez şi această şmecherie cu demisia - şi eu înclin să cred că, după ultimul comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, nu se va produce - şi de ce alegeri, şi nu referendum.

    Pentru că la un referendum pentru demitere, preşedintele Traian Băsescu ar trebui să explice ce a făcut bun, de ce nu a făcut nimic rău şi, în general, ar trebui să se prezinte singur.

    Or, Domnia Sa niciodată nu a putut să spună că a făcut ceva bun. Şi cât a fost primar la capitală, în afară de demolări şi de omorâri de câini, nu au reuşit nimic, dar Domnia Sa se simte bine atunci când are contracandidaţi asupra cărora poate să împroaşte cu noroi, pe care poate să-i acuze de orice rele, în speranţa că, la un moment dat, electoratul va continua să accepte să fie minţit şi să creadă că Traian Băsescu nu o fi el bun, dar este de preferat altora.

    Stimaţi colegi, aş fi vrut să nu vă bucuraţi de acest aviz al Curţii Constituţionale, mă refer, aici, la cei care se declară atât de indignaţi de dreptul nostru constituţional de a decide asupra suspendării preşedintelui, pentru că el nu ne face cinste.

    Cu riscul de a pierde la capitolul imagine, mi-ar fi fost jenă să spun că am fost contemporan cu o asemenea situaţie şi, din calcule politice, am tăcut, m-am făcut că nu observ că Preşedintele României acuză de-a valma judecători, parlamentari, cetăţeni obişnuiţi, la urma urmei, oameni simpli, numai din dorinţa de a declara că este singurul care are dreptate.

    Este adevărat că tentaţia de a avea discursuri ironice sau bazate pe picanterii era destul de mare atunci când vorbim de Traian Băsescu. Consider că lucrurile sunt suficient de grave ca să nu acceptăm totuşi că avem de ales între Parlament şi preşedinte. L-am auzit, de asemenea, pe domnul Traian Băsescu spunând că se va întoarce la popor pentru ca poporul să aleagă dacă avem nevoie de preşedinte sau de Parlament.

    Stimaţi colegi, sunteţi parlamentari, ştiţi foarte bine că aveţi dreptul la vot şi aveţi dreptul la conştiinţă.

    La noi nu s-a decis la partid, la PSD, că vom vota pentru suspendare, pentru că noi am iniţiat acest demers, noi ne-am spus punctul de vedere atunci când am semnat această propunere de suspendare. Din acest punct de vedere, să ştiţi că nu era nici un fel de dubiu.

    Noi am sperat că măcar o dată în viaţă veţi avea un moment de demnitate, veţi avea un moment de bărbăţie, nu în sens fizic, ci în sens moral, politic, şi veţi vota aşa cum vă dictează conştiinţa şi vă veţi gândi că decât să fii laş sau cioară - cum spune românul - o viaţă întreagă, vă puteţi permite să fiţi o zi vulturi.

    Stimaţi colegi, eu cred că votul de astăzi este un vot foarte important şi că, înainte de a ne asuma un atribut, trebuie să ne asumăm o responsabilitate, responsabilitatea de a spune că şeful statului, indiferent cum este ales, trebuie să respecte regulile. Suntem primii care întărim instituţiile, dacă respectăm regulile.

    Dacă vom continua cu acuzaţii insultătoare, cu glumiţe mai mult sau mai puţin reuşite, vom submina şi autoritatea instituţiilor, vom submina şi rolul nostru în Parlamentul României.

    Eu cred că s-au spus suficiente lucruri şi, de asemenea, aştept să văd că preşedintele măcar o dată se ţine de cuvânt şi că, în scurtă vreme, va începe să calculeze cele 5 minute.

    Vă mulţumesc. (Din acest moment, preia conducerea şedinţei domnul preşedinte Bogdan Olteanu)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc domnule senator.

    Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat are cuvântul domnul senator Radu Berceanu. Mai aveţi la dispoziţie 5 minute, domnule senator, aveţi cuvântul.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Radu Berceanu:

    Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, am să încerc în aceste 5 minute să explic puţin - poate nu pentru dumneavoastră, unii care veţi participa în mod direct la ceea ce se întâmplă aici, şi mai mult pentru cei care ascultă sau privesc la televizor - ce se întâmplă aici.

    Se încearcă o execuţie politică, publică a Preşedintele României care, cu 2 ani în urmă, a obţinut majoritatea voturilor românilor care au participat la alegerile prezidenţiale. De ce? Din cu totul alte motive decât cele care sunt spuse, aici, în această sală sau sunt spuse oficial.

    Aici se vorbeşte de Constituţie. Verdictul Curţii Constituţionale este foarte clar, dar nu mai este bun. Atâta vreme cât Curtea Constituţională a dat verdicte care au plăcut PSD-ului, în nici un caz nu au apărut bileţele ca cel de aseară. Imediat ce a îndrăznit Curtea Constituţională să dea un verdict care nu a mai plăcut, imediat s-au găsit unii, care să conteste deciziile Curţii Constituţionale.

    Noi, de la Partidul Democrat am avut şi destule decizii care nu ne-au convenit, dar nu am îndrăznit niciodată să le contestăm şi cred că acest lucru ar trebui făcut de către toţi.

    Cine sunt cei care încearcă această execuţie politică? O alianţă extrem de ciudată, PSD-PNL-PRM-UDMR şi era să uit, PC, care şi aşa nu are foarte mare importanţă. Ce-i leagă pe toţi aceştia? Ce ar putea să aibă în comun PSD-ul cu PNL-ul, când în mod normal ar fi trebuit să fie în tabere diferite? O serie întreagă de lucruri, care nu sunt de natură politică şi nu sunt de aici din Parlament, sunt din spatele celor care conduc destine, cei care fiind membri PNL fac donaţii în campania electorală la PSD; membrii PNL primesc de la PSD rafinării şi scutiri de datorii, tot felul de alte legături, decât vreun fel de legături legate de politică sau legături care ţin de viaţa parlamentară.

    Sigur, şi mai ciudată este alăturarea PRM-UDMR, probabil că o să aflăm ceva mai târziu cum poate fi explicată această legătură, pentru că eu nu pot s-o explic.

    Sunt două grupuri care votează după conştiinţă, înţeleg că ceilalţi votează inconştienţi. Cele două grupuri care votează după propria conştiinţă sunt cele care formează Guvernul PSD şi UDMR, care au o singură conştiinţă: conştiinţa că dacă nu votează cum trebuie, o să primească un şut de la guvernare, de la PSD, cel care-i ţine acolo în vitrină ca, pe de o parte, să preia toate relele şi, pe de altă parte, să facă tot ceea ce decid ei.

    S-a spus, la început de tot, că preşedintele nu se poate încadra în parametrii constituţionali. Eu cred că preşedintele nu a putut să se încadreze în felul în care ceilalţi doi preşedinţi au crezut că trebuie să se comporte ca aleşi ai majorităţii românilor. Şi anume, să acopere tot ceea ce se întâmplă urât mirositor şi, câteodată, ziarele mai ridică câte un colţişor în ceea ce priveşte lumea aşa-ziselor afaceri, care, de fapt, nu sunt altceva decât tuburi de dren montate de băieţi deştepţi la banii statului, ca să curgă în buzunarele lor.

    Am auzit multe lucruri şi despre linişte, perioade liniştite. Sigur, a fost o perioadă liniştită 1992-1996, cea în care domnul Văcăroiu a fost prim-ministru şi domnul Iliescu preşedinte, în care s-au întâmplat o serie de lucruri vesele. În afară de inflaţia de 300%, s-a întâmplat Bancorex-ul, s-a întâmplat Caritas-ul, s-a întâmplat Dacia-Felix, s-au întâmplat tot felul de operaţiuni Ţigareta, era embargoul iugoslav, aşa că astfel de linişte bănuiesc că se doreşte şi acum.

    Preşedintele Traian Băsescu a făcut o serie întreagă de greşeli. S-a apucat să condamne oficial comunismul, când aici în sală sunt foarte mulţi comunişti cunoscuţi, cu state şi cu funcţii importante, şi a crezut că toţi aceştia nu se vor coaliza. Iată că s-au coalizat de la PRM la PSD, peste haturi şi ponoare politice.

    S-a apucat să dea şi foarte multe... înţeleg că toate dosarele care mai erau la SRI, ale fostei securităţi... şi şi-a închipuit că în Parlament, cei care au fost dovediţi securişti... unul din şefii săi îmi spunea de un fost subaltern căruia îi spunea "Dan Ţiganul" şi iată că s-au coalizat, pentru că-i uneşte o legătură mai puternică decât eventualele mici adversităţi politice mimate pe aici.

    Acestea sunt adevăratele lucruri pe care le discutăm şi urmează să ieşim din acest borcan de sticlă, construit de comunistul Ceauşescu cu ajutorul securiştilor, care i-au făcut să muncească pe mulţi la acest palat, şi să dăm ochii cu electoratul care s-ar putea să aibă alte păreri despre cum ar trebui să meargă înainte România.

    Vă mulţumesc.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator. Aţi epuizat timpul alocat grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

    Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, domnul senator Puiu Haşotti. Mai aveţi la dispoziţie 11 minute, nu a vorbit decât domnul deputat Antonescu, până acum.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Puiu Haşotti:

    Vă mulţumesc.

    Voi vorbi foarte puţin şi vă mărturisesc că nu aveam intenţia să vorbesc, dar m-a inspirat şi m-a incitat mai ales ultimul vorbitor, dar şi alţi vorbitori din partea Partidului Democrat şi un domn de la un partid nou apărut.

    Am să-l contrazic un pic pe prietenul meu Crin Antonescu, care şi-a început frumosul lui discurs cu o observaţie, spunând că nu este... Aşa este, nu este pentru noi, pentru oamenii lucizi, pentru oamenii democraţi, pentru oamenii care înţelegem principiile după care funcţionează instituţiile unei ţări, dar domnul Traian Băsescu este, după opinia sa şi după opinia colegilor de la Partidul Democrat şi a slugilor de la PLD.

    Este pentru că Domnia Sa crede că "este în toate, este în cele ce sunt, este în cele ce mâine vor râde la soare", pentru că de acolo vine şi domnul Traian Băsescu, care a fost bine mersi, împreună cu alţi colegi de pe aici, de prin partea aceasta, coleg într-un sistem şi într-un partid politic pe care, acum, îl înjură cu osârdie. Şi văd că sunt şi colegi, nu am să le pronunţ numele, din jenă, care, până ar fi fost numit ministru, înjura cu osârdie pe cel care îl idolatrizează acum.

    Pentru toţi aceşti colegi, care se lamentează că au fost daţi afară de la guvernare pentru că s-au comportat haiduceşte, s-au comportat mişeleşte, pentru că numai aşa ştiu să se comporte, pentru că sunt supăraţi că nu mai pot face afaceri mai mult decât dubioase, am să le spun o singură povestioară. Dumneavoastră v-o spun, celor care ne criticaţi pe noi, pe liberali.

    Se spune că, în pădure, s-au întâlnit cioara şi privighetoarea. Cioara şi privighetoarea au început o dispută pe tema cine cântă mai frumos. Au convenit ca judecător să le fie porcul şi pariul era următorul: cea care va fi aleasă de porc, că ar cânta mai frumos, urma să-i scoată un ochi celeilalte. A croncănit cioara, a cântat privighetoarea; porcul, porc, a spus, "dumneata cânţi mai frumos cucoană cioară". Cioara i-a scos un ochi suratei sale, care, mai mult îndurerată decât cu durere fizică, i-a spus "nu-mi pare rău că mi-ai scos un ochi, îmi pare rău că m-a judecat un porc".

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule senator. Au mai rămas 6 minute Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

    Din sală Drepturi la replică.

    Dacă vor fi drepturi la replică, o să le dau pe toate la sfârşit.

    Din partea parlamentarilor independenţi, 40 de secunde, domnul deputat Aurelian Pavelescu.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Aurelian Pavelescu:

    Domnule preşedinte, dragi colegi, ca să nu vorbesc mai mult de 40 de secunde, mi-am scris un scurt text.

    Pentru că a transformat Preşedinţia într-un instrument al demagogiei şi populismului, pentru că a transformat Preşedinţia într-un bastion al necuviinţei şi al lipsei de moralitate, pentru că este lacom de putere şi cinic, pentru că nu are prieteni şi parteneri, ci numai subordonaţi şi inamici, pentru că şi eu iubesc România, pentru că reprezint Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi am obligaţia să apăr memoria lui Iuliu Maniu, lui Ion Mihalache şi Corneliu Coposu, care au murit cu demnitate pentru crezul lor în democraţie, pentru că trebuie să construim, pentru că trebuie să lăsăm România să respire, voi vota pentru suspendarea lui Traian Băsescu.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule deputat.

    Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, pentru 3 minute, domnul deputat Eugen Nicolicea.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Eugen Nicolicea:

    Astăzi se încheie un mandat de preşedinte, dacă Traian Băsescu îşi va da demisia, ceea ce nu prea credem sau este o primă etapă pentru demiterea acestuia de către popor, adevăratul proces care se va intenta de către popor.

    Suspendarea pe care o dăm noi astăzi este perfect constituţională şi au explicat colegii noştri şi mai ales domnul Andon, decizia Curţii Constituţionale şi anume că Parlamentul este cel care decide.

    Mandatul preşedintelui Traian Băsescu a început sub rău augur şi am considerat chiar de atunci că nu se va sfârşi bine.

    În primul rând, pentru că Înalt Prea Fericitul Teoctist nu l-a binecuvântat, acest mandat a fost un mandat nebinecuvântat şi consider eu chiar blestemat. Vedeţi şi inclusiv calamităţile naturale care au urmat, faţă de calamităţile care au fost aduse prin fraudă electorală.

    Şi primul act pe care l-a făcut preşedintele Traian Băsescu, după ce a depus jurământul, a fost o încălcare a Constituţiei. Şi-a desemnat drept înlocuitor al primului-ministru un acolit, plătit de o altă firmă Luxten, cu care făcea afaceri la primărie, deşi Constituţia prevedea ca prim-ministru interimar să nu poată fi numit decât un membru al Guvernului. Faptul că această încălcare a Constituţiei nu s-a realizat s-a datorat faptului că primul ministru de atunci, Adrian Năstase, i-a citit din Constituţie.

    Şi astăzi, probabil că este primul pas în a se încheia acest mandat. Acest mandat se încheie într-o situaţie, care, spun eu, că nu face cinste nici României, nici preşedintelui. Şi se vede ce susţinători au, câtă vreme din partea reprezentantului PLD vorbeşte un umil reprezentant care-l consideră şeful statului, când această noţiune nu există, o fi poate şeful PLD-ului, iar din partea Partidului Democrat, un senator care a îmbătrânit şi care confundă execuţia cu Constituţia, care confundă verdictul cu avizul, care confundă sau face glume proaste, confundând cunoştinţa cu conştiinţa şi care, probabil, din cauza vârstei, mai rămânea să confunde răscoala de la 1907 cu colectivizarea. Rămânând cu astfel de susţinători, evident că Traian Băsescu începe, astăzi, să-şi încheie mandatul.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule deputat.

    Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, ultimul vorbitor înscris, doamna senator Norica Nicolai.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Norica Nicolai:

    Doamnelor şi domnilor colegi, nu aş fi vrut să vorbesc, dar am făcut-o pentru a vorbi în avansul mitingului, care va avea loc la ora 18,00 în Piaţa Universităţii. În avansul acestui miting, aş vrea să spun un lucru: acest Parlament, convocat la ora 21,00 seara pentru ca un preşedinte să depună jurământul de credinţă pentru ţară, a fost bun ca să valideze un preşedinte. În faţa acestui Parlament, care este pus la indexul istoriei şi care este hulit în faţa poporului într-o viziune colectivă, într-o viziune globalistă şi pur stalinistă, a depus jurământul domnul preşedinte Traian Băsescu.

    Nu vreau să trăiesc într-o ţară în care un preşedinte depune jurământul în faţa unei instituţii democratice şi nu-l respectă, nerespectând această instituţie fundamentală a României, şi nu numai a României, ci şi a Uniunii Europene.

    Se vorbeşte de o Constituţie, se vorbeşte de avize, dar despre ceea ce nu se vorbeşte este că în ţara aceasta fiecare are un preţ şi că sunt unii capabili să găsească preţul fiecăruia, fie un dosar de securitate, fie apartenenţa la Partidul Comunist Român.

    Cred că democraţie nu înseamnă nicicum astfel de abordări. Nu poţi spune tuturor că sunt hoţi, fără să demonstrezi şi în doi ani şi jumătate nu am văzut pe nimeni tras în ţeapă pentru hoţie. Ce trebuie să mai aşteptăm? Să aşteptăm încă 4 ani şi să auzim doar vorbe? Pentru că în 2 ani şi jumătate, stimaţi colegi, nu am auzit nimic decât vorbe, ori vorbele nu consolidează democraţia.

    Constituţia nu este întâmplătoare. Constituţia este cea care, bună sau rea, trebuie respectată de toţi. Şi cel care merge pe stradă şi votează cum doreşte şi cel care este în fruntea statului şi trebuie să-i respecte pe toţi, inclusiv pe cei de pe stradă şi inclusiv acest Parlament, pe care-l huleşte şi căruia astăzi îi contestă legitimitatea.

    Suntem la fel de legitimi, domnule Traian Băsescu, şi noi şi dumneavoastră. Toţi am venit aici datorită votului popular.

    Şi aş vrea să spun un lucru, respectul faţă de Constituţie nu este facultativ, el nu înseamnă că poţi să faci ce trebuie şi cum trebuie, aşa cum vrei tu. Cred că acest lucru va trebui să stea în spatele conştiinţei pe care, sigur, foarte mulţi o avem, deşi ne-o negaţi foarte mulţi. Acest lucru trebuie să stea în spatele conştiinţei cu care vom vota astăzi.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc foarte mult, doamna senator.

    Am încheiat luările de cuvânt ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare. Există o solicitare de drept la replică din partea doamnei Daniela Buruiană Aprodu.

    Aveţi cuvântul, vă rog, un minut.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Daniela Buruiană Aprodu:

    Mulţumesc domnule preşedinte.

    Stimaţi colegi, în primul rând, aş dori să fac o mică corectură, şi anume, faptul că Televiziunea Română a prezentat-o pe doamna deputat Leonida Lari ca fiind deputat PRM. Eroare, doamna în cauză a fost dată afară din Partidul România Mare, acum aproximativ 2 ani.

    În al doilea rând, vizavi de ceea ce a afirmat doamna senator Norica Nicolai, eu vreau să vă dau altă veste şi anume că, într-adevăr, va fi un miting grandios, format din 30 de ciumeţi adunaţi de la PD, PLD şi de aiurea...

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Doamna deputat, la chestiune, vă rog frumos, la dreptul la replică.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Daniela Buruiană Aprodu:

    Sigur că da, numai la chestiune, domnule preşedinte.

    Aceştia au în frunte un partid care se cheamă "Partidul Securitatea", ai cărui conducători sunt tovarăşul maior Băsescu, tovarăşul colonel Stolojan.

    În al treilea rând, revenind la problema noastră, dacă domnul Traian Băsescu mai are încă o oratoare, o susţinătoare care, de 17 ani de când este în România - nu am vrut să spun că taie frunză la câini degeaba, aţi sesizat lucrul acesta, nu a învăţat nici măcar limba română, apoi să ştiţi că nici nu mai este nevoie de votul Parlamentului. Încă una ca aceasta şi este clar.

    De altfel, noi, cei de la PRM, am înţeles, de fapt, atitudinea doamnei în cauză, şi anume, îi leagă o dragoste comună faţă de idolii lor. Când spun acest lucru, mă refer la cei doi idoli, care poartă numele de Johny Walker şi Jack Daniels.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă rog să încheiaţi.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Doamna Daniela Buruiană Aprodu:

    Acum închei, ultima frază, domnule preşedinte.

    Nu merită, stimaţi colegi, să stricăm această zi de sărbătoare, când iată, în România, va veni şi starea de normalitate.

    Noi considerăm că nu este cazul să ne stricăm muniţia aiurea, pe anumite traseiste de profesie, dar îi reamintim distinsei noastre colege că şi pentru dânsa s-a inventat săpunul şi apa, chiar dacă este de foc şi are 42 de grade.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Îmi exprim regretul pentru aceste afirmaţii. Îmi cer eu scuze din partea Parlamentului României, doamna deputat, pentru aceste afirmaţii. (Din sală Doamna Leonida Lari solicită dreptul la replică )

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Nu doresc să dau posibilitatea unui drept la replică la dreptul la replică, pentru că nu este procedural şi ar duce la continuarea acestor discuţii, dar transmit eu scuze din partea Parlamentului României pentru afirmaţiile făcute de ambele părţi.

    Am încheiat dezbaterile.

     
    Video in format Flash/IOS Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărâre privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României.

    Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, potrivit prevederilor art. 95 din Constituţia României şi ale art. 67 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret şi se exprimă cu bile. Doresc să fac câteva anunţuri.

    În primul rând, ca urmare a vacanţei unor mandate parlamentare, numărul total este de 465 de deputaţi şi senatori. Ca atare, majoritatea absolută este de 233.

    Doresc, de asemenea, să-i rog, din acest moment, pe membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să participe la procesul de numărare, prezenţa Domniilor Lor este obligatorie.

    Vă informez că s-a redactat un proiect de Hotărâre căreia îi voi da citire, el a fost distribuit, are două articole.

    Art.1 - Domnul Traian Băsescu se suspendă din funcţia de Preşedinte al României.

    Art.2 - Hotărârea se comunică Curţii Constituţionale pentru a constata existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.

    Vă consult, stimaţi colegi, dacă există obiecţii sau observaţii, comentarii la textul proiectului de Hotărâre?

    Domnul deputat Cristian Rădulescu, aveţi cuvântul.

    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Cristian Rădulescu:

    Domnule preşedinte,

    Stimaţi colegi,

    Este evident, pentru toţi cei care ştim tehnică legislativă că Hotărârea aceasta putea să cuprindă numai art.1, în cazul că se adoptă, conform articolului citat, "suspendarea din funcţie a preşedintelui" dacă tot s-a băgat art.2, cu comunicarea la Curtea Constituţională şi se face apel la Regulament, la art.69, acesta prevede încă două comunicări: una către cel care este împricinat, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, în 48 ore, şi comunicarea către Guvern pentru iniţierea Proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.

    Aşa că eu cred că este de bun simţ, ori îi lăsăm numai art.1, ori completăm art.2 cu celelalte două trimiteri la care face referire şi Regulamentul, ceea ce mi se pare mai normal.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Domnule deputat,

    Pot să vă asigur că în ce priveşte celelalte două scrisori, ele vor fi semnate şi transmise în cinci minute, după încheierea procedurii, sigur, în măsura în care Parlamentul va decide adoptarea Hotărârii.

    Am introdus acest art.2 pentru a finaliza procedura, aşa cum este ea prevăzută.

    Dacă se susţine şi se hotărăşte de către plen eliminarea sa, eu nu am nici o obiecţie, dar de fiecare dată când am fost în asemenea situaţii, s-a prevăzut acest articol. Vă reamintesc că şi la discuţia pe avizul... (Discuţii în sală.)

    Vă consult dacă există vreo obiecţie la completarea art.2 cu ceilalţi doi destinatari. (Discuţii în sală. Rumoare.)

    Vă rog, aveţi cuvântul domnule preşedinte Nicolae Văcăroiu.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Nicolae Văcăroiu:

    Stimaţi colegi,

    Sunt două treburi distincte. Curtea Constituţională încheie procedura de suspendare prin confirmare.

    Cea de-a doua problemă, informarea Preşedintelui României, conform Regulamentului, se face în 48 de ore şi în cazul în care se adoptă hotărârea este pregătită şi această scrisoare.

    Deci, să nu le amestecăm, aici este vorba de încheierea procedurii.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Stimaţi colegi...

    Vă rog, domnule deputat Cristian Rădulescu, aveţi cuvântul. (Discuţii în sală, rumoare.)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Cristian Rădulescu:

    Domnule preşedinte,

    Nu este un capăt de ţară acesta, numai că atunci când s-a redactat Hotărârea respectivă în preambul se spune aşa: în temeiul prevederilor articolului cutare, din Constituţia României, precum şi ale art.67 şi 69 din Regulamentul şedinţelor comune, da?

    Eu nu găsesc în această Hotărâre trimiterea la art.69. Art.69 spune foarte clar ce am spus eu mai devreme, că Hotărârea adoptată de Parlament, în cadrul procedurii de suspendare, se comunică în 48 de ore, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, Preşedintelui României, una la mână şi, în al doilea rând, dacă propunerea a fost aprobată, se trimite şi Guvernului.

    Ori scoateţi referirea din preambul, ori completaţi hotărârea cu cele două trimiteri care sunt cuprinse în articolul respectiv.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnule deputat.

    Stimaţi colegi,

    Vă fac propunerea de eliminare a art.2, conform prevederilor Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale şi a Regulamentului Camerelor reunite, este obligaţia mea, ca preşedinte de şedinţă să transmit documentul către Curtea Constituţională, evident că vom transmite şi celelalte documente.

    Vă fac, în acest caz, propunerea ca hotărârea să cuprindă un articol unic, actualul art. 1 al proiectului de Hotărâre, sigur cu modificarea aferentă a preambulului.

    Dacă există obiecţii?

    Domnul deputat Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, aveţi cuvântul.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

    Vă mulţumesc.

    Domnilor preşedinţi,

    Stimaţi colegi,

    În ceea ce priveşte o procedură completă, este corect redactată Hotărârea, pentru că nu putem să ieşim de-aici cu o hotărâre adoptată, fără să menţionăm că procedura trebuie să prevadă continuitatea în instituţia prezidenţială şi, deci, înlocuirea preşedintelui pe perioada în care este suspendat.

    Puteţi însă să scoateţi referirea la art.69, aşa cum s-a propus aici, în preambul, fără să afectaţi conţinutul Hotărârii, restul de comunicări se face prin efectul Regulamentului.

    Deci, noi nu putem să nu avem continuitate în această procedură cuprinsă în Hotărâre. (Discuţii în sală.)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Stimaţi colegi,

    Înţeleg că părerea generală este totuşi, aceea de eliminare a art.2. Nu-mi rămâne atunci decât să supun la vot propunerea de eliminare a art.2 care s-a formulat şi... (Discuţii în sală.)

    Eliminarea trimiterii la art.69 se face automat, în măsura în care nu are obiect, aici cred că nu este o problemă de a supune la vot.

    În ce priveşte art.2 din proiectul de Hotărâre, supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a acestui articol.

    Cine este pentru?

    Vă rog să număraţi.

    87 voturi pentru.

    Voturi împotrivă?

    307 voturi împotrivă.

    Abţineri?

    Număraţi, vă rog frumos, abţinerile!

    10 abţineri.

    Propunerea de eliminare a art. 2 a fost respinsă.

    În aceste condiţii voi supune Hotărârea votului dumneavoastră, aşa cum a fost formulată, cu modificarea de tehnică legislativă din preambul, eliminarea referirii la art.67 şi art.69.

    Mai există intervenţii pe text?

    Nu mai există intervenţii pe text.

    Stimaţi colegi,

    După cum v-am anunţat, votul este secret şi cu bile.

    Reamintesc faptul că votul prin bile se desfăşoară astfel: fiecare parlamentar va primi de la secretat două bile, una albă şi una neagă, care vor fi introduse...

    Din sală: De la chestori!

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă dau dreptate, de la chestori.

    ...introduse în cele două urne pe care le avem în faţă.

    Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru adoptarea Hotărârii. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra împotriva adoptării hotărârii.

    Vă reamintesc că, potrivit prevederilor Regulamentului, introducerea ambelor bile într-o urnă este o modalitate de abţinere.

    Înmânarea bilelor urmează să se facă de către chestori, pe baza apelului nominal.

    Îi invit pe domnii chestori Dumitru Constantin şi Hunor Kelemen să oficieze această procedură.

    Stimaţi colegi,

    Am rugămintea la dumneavoastră ca pe durata procedurii să luaţi loc în sală, în bănci.

    Rog să nu ocupaţi zona podiumului. Pe zona podiumului se află doar colegii care votează şi vă rog, ca în măsura posibilităţilor, să luaţi loc pentru ca procedura să se desfăşoare în transparenţă.

    Vom începe procedura de vot cu Camera Deputaţilor, (aplauze) cu rugămintea obişnuită de a permite miniştrilor să voteze la început.

    Dau cuvântul domnului Gheorghe Albu, secretar al Camerei Deputaţilor pentru a face apelul nominal al domnilor deputaţi.

    Domnule lider Pambuccian, tocmai am adresat rugămintea de a nu sta pe podium.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Gheorghe Albu:

    Stimaţi colegi,

    Permiteţi-mi să încep cu membrii Guvernului.

    - Adomnicăi Mirela Elena - prezent
    - Adomniţei Cristian Mihai - prezent
    - Albu Gheorghe - prezent
    - Almăjanu Marin - prezent
    - Almăşan Liviu - prezent
    - Amarie Constantin - prezent
    - Amet Aledin - prezent
    - Anastase Roberta Alma - prezent
    - Andea Petru - prezent
    - Andon Sergiu - prezent
    - Andronescu Ecaterina - prezent
    - Antal Árpád-András - prezent
    - Andreica Romică - prezent
    - Antal István - prezent
    - Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
    - Apostolache Mihai Cristian - prezent
    - Ardelean Cornelia - prezent
    - Asztalos Ferenc - prezent
    - Avram Dumitru - prezent
    - Baban Ştefan - prezent
    - Bara Nicolae - prezent
    - Barbu Gheorghe - prezent
    - Bardan Cornel Ştefan - prezent
    - Bădălău Niculae - prezent
    - Băeşu George - prezent
    - Bănicioiu Nicolae - prezent
    - Bărbuleţiu Tiberiu - prezent
    - Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent
    - Becşenescu Dumitru - prezent
    - Bejinariu Eugen - prezent
    - Bentu Dumitru - prezent
    - Bivolaru Ioan - prezent
    - Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
    - Boagiu Anca-Daniela - prezent
    - Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
    - Boeriu Valeriu-Victor - prezent
    - Bolcaş Lucian Augustin - prezent
    - Bonis Istvan - prezent
    - Borbély László - prezent
    - Boşneac Valentin Samuel - prezent
    - Boureanu Cristian Alexandru - prezent
    - Boşneac Valentin Samuel - prezent
    - Brânză William Gabriel - prezent
    - Brînzan Ovidiu - prezent
    - Bruchental-Pop Ionela - prezent
    - Buciu Angela - prezent
    - Buciuţa Ştefan - prezent
    - Buda Daniel - prezent
    - Buda Ioan - prezent
    - Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
    - Buruiană Aprodu Daniela - prezent
    - Buşoi Cristian Silviu - prezent
    - Buzatu Dan Horaţiu - prezent
    - Buzea Cristian Valeriu - prezent
    - Calimente Mihăiţă - prezent
    - Câmpanu Liviu - prezent
    - Canacheu Costică - prezent
    - Cantaragiu Bogdan - prezent
    - Cazan Gheorghe-Romeo Leonard - prezent
    - Călian Petru - prezent
    - Călin Ion - prezent
    - Chiper Gheorghe - prezent
    - Chiş Filonaş - prezent
    - Cindrea Ioan - prezent
    - Ciocâlteu Alexandru - prezent
    - Ciontu Corneliu - prezent
    - Ciopraga Mircea - prezent
    - Ciucă Liviu Bogdan - prezent
    - Cliveti Minodora - prezent
    - Cocrea Olguţa - prezent
    - Codîrlă Liviu - prezent
    - Constantinescu Anca - prezentă
    - Constantinescu Viorel - prezent
    - Corlăţean Titus - prezent
    - Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - absent
    - Crăciunescu Grigore - prezent
    - Creţu Gabriela - prezent
    - Cutean Vasile Emilian - prezent
    - Dan Iosif - prezent
    - Diaconescu Marin - prezent
    - Diaconescu Renică - prezent
    - Dida Corneliu Ioan - absent
    - Dobre Traian - prezent
    - Dorneanu Valer - prezent
    - Dragomir Dumitru - prezent
    - Dragomir Gheorghe - prezent
    - Drăguş Radu-Cătălin - prezent
    - Dreţcanu Doina Micşunica - prezent
    - Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
    - Dumitrescu Liana - prezentă
    - Dumitrescu Zamfir - prezent
    - Dumitriu Dragoş Petre - prezent
    - Dumitriu Mihai - prezent
    - Dumitru Ion - prezent
    - Duşa Mircea - prezent
    - Duţu Stelian - prezent
    - Erdei-Dolóczki István - prezent
    - Eserghep Gelil - prezent
    - Faina Constantin - prezent
    - Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent
    - Fenechiu Relu - absent
    - Firczak Gheorghe - prezent
    - Florea Damian - prezent
    - Fotopolos Sotiris - prezent
    - Frâncu Emilian Valentin - prezent
    - Furo Iuliu Ioan - prezent
    - Gabor Gheorghe - prezent
    - Ganţ Ovidiu Victor - absent
    - Găleteanu Monalisa - prezent
    - Georgescu Filip - prezent
    - Gerea Andrei Dominic - prezent
    - Gheorghe Valeriu - prezent
    - Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
    - Ghiorghioni Ionesie - prezent
    - Ghişe Ioan - prezent
    - Giurgiu Mircia - prezent
    - Glăvan Ştefan - absent
    - Godja Petru - prezent
    - Gonţea Ion - prezent
    - Grigore Dan - prezent
    - Grosaru Mircea - prezent
    - Gubandru Aurel - prezent
    - Guşă Cozmin Horea - prezent
    - Gvozdenovici Slavomir - prezent
    - Hanganu Romeo Octavian - prezent
    - Hellvig-Eduard Raul - prezent
    - Hoban Ioan - prezent
    - Hogea Vlad Gabriel - prezent
    - Hoinaru Marian - prezent
    - Hrebenciuc Viorel - prezent
    - Iacob-Ridzi Monica-Maria - prezent
    - Iancu Iulian - prezent
    - Ibram Iusein - prezent
    - Ifrim Mircea - prezent
    - Igaş Traian Constantin - prezent
    - Ignat Miron - prezent
    - Ilie Cristian - prezent
    - Iliescu Valentin Adrian - prezent
    - Ionescu Daniel - prezent
    - Iordache Florin - prezent
    - Iordache Graţiela Denisa - prezent
    - Iriza Marius - prezent
    - Iustian Mircea Teodor - prezent
    - Jipa Florina Ruxandra - prezent
    - Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
    - Kelemen Hunor - prezent
    - Kerekes Károly - prezent
    - Király Andrei Gheorghe - prezent
    - Kónya-Hamar Sándor - prezent
    - Kovacs Attila - prezent
    - Lakatos Petru - prezent
    - Lambrino Radu - prezent
    - Lari-Iorga Leonida - prezent
    - Lificiu Petru - prezent
    - Liga Dănuţ - prezent
    - Longher Ghervazen - prezent
    - Luchian Ion - prezent
    - Macaleţi Costică - prezent
    - Magheru Paul - prezent
    - Man Mircea - prezent
    - Manda Iulian Claudiu - prezent
    - Manolescu Oana - prezent
    - Manta Pantelimon - prezent
    - Marian Dan Mihai - prezent
    - Marin Constantin - prezent
    - Marinescu Marian-Jean - prezent
    - Martin Eduard-Stelian - prezent
    - Márton Árpád-Francisc - prezent
    - Máté András-Levente - prezent
    - Matei Cătălin Lucian - prezent
    - Mazăre Alexandru - prezent
    - Mălaimare Mihai Adrian - prezent
    - Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
    - Mănescu Rareş Şerban - prezent
    - Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - prezent
    - Mătuşa Tudor - absent
    - Meir Nati - prezent
    - Merce Ilie - prezent
    - Merka Adrian-Miroslav - prezent
    - Micula Cătălin - prezent
    - Mihalache Sorin Dan - prezent
    - Mihei Andrian-Sirojea - prezent
    - Mircea Costache - prezent
    - Mircovici Niculae - prezent
    - Mironescu Laurenţiu - prezent
    - Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
    - Mitrea Manuela - prezent
    - Mitrea Miron Tudor - prezent
    - Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
    - Mînzînă Ion - prezent
    - Mocanu Alexandru - prezent
    - Mocanu Vasile - prezent
    - Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
    - Mocioalcă Ion - prezent
    - Mohora Tudor - prezent
    - Moisoiu Adrian - prezent
    - Moldovan Emil Radu - prezent
    - Momanu Corneliu - prezent
    - Motreanu Dan Ştefan - prezent
    - Movilă Petru - prezent
    - Munteanu Ioan - prezent
    - Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
    - Nassar Rodica - prezent
    - Năstase Adrian - prezent
    - Nechita Aurel - prezent
    - Nedelcu Gabriela - prezentă
    - Nica Dan - prezent
    - Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
    - Nicolicea Eugen - prezent
    - Nicula Vasile-Cosmin - prezent
    - Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
    - Nistoran Dorin-Liviu - prezent
    - Niţă Constantin - prezent
    - Niţulescu Teodor - prezent
    - Nosa Iuliu - prezent
    - Oancea Viorel - absent
    - Olărean Aurel - prezent
    - Oltean Ioan - prezent
    - Olteanu Bogdan - prezent
    - Oprea Gabriel - prezent
    - Ovidenie Costel - prezent
    - Palăr Ionel - prezent
    - Pambuccian Varujan - prezent
    - Pardău Dumitru - prezent
    - Pascu Bogdan - prezent
    - Paşcu Ioan Mircea - prezent
    - Pavelescu Aurelian - prezent
    - Paveliu Marian Sorin - prezent
    - Păun Nicolae - prezent
    - Petrea Constantin - prezent
    - Plumb Rovana - prezentă
    - Podgoreanu Radu - prezent
    - Ponta Victor-Viorel - prezent
    - Pop Claudiu Adrian - prezent
    - Popa Cornel - prezent
    - Popa Daniela - prezent
    - Popa Nicolae - prezent
    - Popeangă Petre - prezent
    - Popescu Florin Aurelian - prezent
    - Popescu Ioan Dan - prezent
    - Popescu Ionica Constanţa - prezentă
    - Popescu Constantin Tăriceanu - prezent
    - Popp Cosmin Gabriel - prezent
    - Preda Cezar Florin - prezent
    - Pruteanu Vasile - prezent
    - Puchianu Ioan Dumitru - prezent
    - Pupeză Viorel - prezent
    - Purceld Octavian Mircea - prezent
    - Puşcaş Vasile - prezent
    - Puscă Mircea Valer - prezent
    - Puzdrea Dumitru - prezent
    - Radan Mihai - prezent
    - Raicu Romeo Marius - absent
    - Rădulescu Cristian - prezent
    - Rogin Marius - prezent
    - Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
    - Rus Ioan-Aurel - prezent
    - Rusu Mihaela Adriana - prezent
    - Ruşanu Dan Radu - prezent
    - Sanda Victor - prezent
    - Sandu Gabriel - prezent
    - Sandu-Capră Mihai - prezent
    - Sasu Ion - prezent
    - Săniuţă Marian Florian - prezent
    - Săpunaru Nini - prezent
    - Sârb Gheorghe - prezent
    - Sârbu Daciana Octavia - prezent
    - Sârbu Marian - prezent
    - Sârbu Mugurel Liviu - prezent
    - Scutaru Adrian George - prezent
    - Semcu Adrian-Emanuil - prezent
    - Seres Dénes - absent
    - Severin Adrian - prezent
    - Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
    - Sireţeanu Mihail - prezent
    - Sóki Béla - prezent
    - Soporan Vasile Filip - prezent
    - Stan Ioan - prezent
    - Stan Ion - prezent
    - Stanciu Anghel - prezent
    - Stativă Irinel Ioan - prezent
    - Stănescu Cristian - prezent
    - Stănescu Mircea - prezent
    - Stoica Ion - prezent
    - Străchinaru Petre - prezent
    - Strungă Emil - prezent
    - Szekely Levente Csaba - prezent
    - Ştirbeţ Cornel - prezent
    - Ştireanu Octavian - prezent
    - Ştiucă Alecsandru - prezent
    - Tabără Valeriu - prezent
    - Tamás Sándor - prezent
    - Tămagă Constantin - prezent
    - Tănăsescu Mihai-Nicolae - prezent
    - Tărniceru Petru - prezent
    - Teodorescu George-Alin - prezent
    - Timar Liviu - prezent
    - Timiş Ioan - prezent
    - Todoran Pavel - prezent
    - Toma Florentina Marilena - prezent
    - Toma Horia-Victor - prezent
    - Tóro Tiberiu - prezent
    - Tudor Constantin - prezent
    - Tudor Marcu - prezent
    - Tudose Mihai - prezent
    - Turcan Raluca - prezent
    - Ţundrea Ioan - absent
    - Uioreanu Horea Dorin - prezent
    - Ujeniuc Dragoş - prezent
    - Ungureanu Petre - prezent
    - Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
    - Ursărescu Dorinel - prezent
    - Vainer Aurel - prezent
    - Varga Attila - prezent
    - Vasile Aurelia - prezent
    - Vasilescu Lia-Olguţa - prezent
    - Vălean Adina Ioana - prezent
    - Văsioiu Horia - prezent
    - Vâlcov Şandru Marcela Lavinia - prezent
    - Vlase Petru Gabriel - prezent
    - Vlădoiu Aurel - prezent
    - Voicu Cătălin - prezent
    - Voicu Mihai Alexandru - prezent
    - Voinea Florea - prezent
    - Zaharia Claudius Mihail - prezent
    - Zamfir Gabriel Sorin - prezent
    - Zamfirescu Dan Dumitru - prezent
    - Zegrean Augustin - prezent
    - Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Are cuvântul domnul senator Zoltan Puskas, pentru a da citire apelului nominal la Senat.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Valentin Zoltan Puskas:

    Mulţumesc.

    - Antonie Ştefan Mihail - prezent
    - Apostol Neculai - prezent
    - Arcaş Viorel - prezent
    - Ardelean Aurel - prezent
    - Arion Viorel - prezent
    - Athanasiu Alexandru - prezent
    - Basgan Ion - prezent
    - Berceanu Radu Mircea - prezent
    - Blaga Vasile - prezent
    - Bobeş Marin - absent
    - Cazacu Cornelia - prezent
    - Câmpeanu Radu-Anton - prezent
    - Cârlan Dan - prezent
    - Chelaru Ioan - prezent
    - Cinteză Mircea - prezent
    - Ciornei Silvia - prezent
    - Cioroianu Adrian Mihai - absent
    - Cismaru Ivan - prezent
    - Copos Gheorghe - absent
    - Corodan Ioan - prezent
    - Cozmâncă Octav - prezent
    - Creţu Corina - prezent
    - Creţu Ovidiu Teodor - prezent
    - Cucuian Cristian - prezent
    - Cutaş George Sabin - prezent
    - Daea Petre - prezent
    - David Cristian - prezent
    - David Gheorghe - prezent
    - Diaconescu Cristian - prezent
    - Dina Carol - prezent
    - Dinescu Valentin - prezent
    - Dîncu Vasile - prezent
    - Duca Viorel Senior - prezent
    - Dumitrescu Ion Mihai - prezent
    - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
    - Dumitru Constantin - prezent
    - Eckstein Kovacs Peter - prezent
    - Fekete Szabo Andras Levente - prezent
    - Filipescu Teodor - prezent
    - Florescu Ion - prezent
    - Flutur Gheorghe - prezent
    - Frunda György - prezent
    - Funar Gheorghe - prezent
    - Găucan Constantin - prezent
    - Geoană Mircea Dan - prezent
    - Georgescu Radu Cristian - prezent
    - Gheorghe Constantin - prezent
    - Haşotti Puiu - prezent
    - Ilaşcu Ilie - absent
    - Iliescu Ion - prezent
    - Iluşcă Daniel - prezent
    - Ion Vasile - prezent
    - Iorga Nicolae - prezent
    - Iorgovan Antonie - absent
    - Ioţcu Petru Nicolae - prezent
    - Ivănescu Paula Maria - prezent
    - Jurcan Dorel - prezent
    - Loghin Irina - prezent
    - Lupoi Mihail - prezent
    - Mardare Radu Cătălin - prezent
    - Marinescu Marius - prezent
    - Markó Bela - prezent
    - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent
    - Mereuţă Mircea - prezent
    - Mihăescu Eugen - prezent
    - Mihăilescu Petru Şerban - prezent
    - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
    - Moraru Ion - prezent
    - Morţun Alexandru Ioan - absent
    - Neagoe Otilian - prezent
    - Neagu Nicolae - prezent
    - Nemeth Csaba - prezent
    - Nicolae Şerban - prezent
    - Nicolai Norica - prezent
    - Novolan Traian - prezent
    - Onaca Dorel Constantin - prezent
    - Oprea Mario-Ovidiu - prezent
    - Oprescu Sorin Mircea - prezent
    - Pascu Corneliu - prezent
    - Păcuraru Paul - prezent
    - Păunescu Adrian - prezent
    - Pereş Alexandru - prezent
    - Pete Ştefan - prezent
    - Petre Maria - prezent
    - Petrescu Ilie - prezent
    - Popa Aron Ioan - prezent
    - Popa Dan Gabriel - prezent
    - Popa Nicolae-Vlad - prezent
    - Popescu Dan Mircea - prezent
    - Popescu Ionel - prezent
    - Popescu Irinel - prezent
    - Popescu Mihail - prezent
    - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
    - Puskas Valentin Zoltan - prezent
    - Rădoi Ion - prezent
    - Rădoi Ovidiu - prezent
    - Rădulescu Cristache - prezent
    - Roibu Aristide - prezent
    - Sabău Dan - prezent
    - Sârbu Ilie - prezent
    - Silistru Doina - prezent
    - Simionescu Aurel Gabriel - prezent
    - Sogor Csaba - prezent
    - Solcanu Ion - prezent
    - Stan Petru - prezent
    - Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
    - Stoica Ilie - prezent
    - Strătilă Şerban-Cezar - prezent
    - Stroe Radu - prezent
    - Szabó Karoly Ferenc - prezent
    - Şerbănescu Verginia - prezent
    - Şerbu Gheorghe Vergil - absent
    - Şereş Ioan Codruţ - prezent
    - Ştefan Viorel - prezent
    - Şter Sever - prezent
    - Talpeş Ioan - prezent
    - Tănăsescu Claudiu - prezent
    - Tărăcilă Doru Ioan - prezent
    - Terinte Radu - prezent
    - Theodorescu Emil Răzvan - prezent
    - Tîlvăr Angel - prezent
    - Toma Ion - prezent
    - Tomoiaga Liliana Lucia - prezent
    - Tudor Corneliu Vadim - prezent
    - Ţâbuleac Mihai - prezent
    - Ţicău Silvia Adriana - prezent
    - Ţîrle Radu - absent
    - Ungheanu Mihai - prezent
    - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent
    - Vasilescu Gavrilă - prezent
    - Văcăroiu Nicolae - prezent
    - Vărgău Ion - prezent
    - Vedinaş Verginia - prezent
    - Verestóy Attila - prezent
    - Voiculescu Dan - prezent
    - Vosganian Varujan - prezent
    - Vraciu Jan - prezent

    Vă mulţumesc.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Domnule preşedinte Văcăroiu, dacă doriţi...

    Cu domnul preşedinte Văcăroiu, vom finaliza procedura de vot.

    Invit membrii Birourilor permanente ale celor două Camere în sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor - vă reamintesc că prezenţa este obligatorie acolo - pentru numărarea voturilor.

     
       

    Pauză

    ***

    După pauză

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Îl invit pe domnul Valentin Zoltan Puskas, secretar al Senatului, pentru a prezenta rezultatele votului.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Valentin Zoltan Puskas:

    Proces verbal referitor la rezultatul votului asupra Proiectului de Hotărâre privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României.

    În temeiul prevederilor art.32 alin.4 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra Proiectului de Hotărâre privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, au constatat următoarele:

    • Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 465
    • Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 448
    • Numărul total de voturi exprimate: 440
    • Numărul de voturi anulate: 10
    • Numărul total de voturi valabil exprimate: 430
      din care:
      • voturi pentru adoptarea Proiectului de hotărâre: 322
      • voturi contra Proiectului de hotărâre: 108
    (Aplauze.)

    În conformitate cu prevederile art.95 alin.1 din Constituţia României, republicată, propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce înseamnă minimum 233 de voturi pentru.

    Ca urmare a faptului că, din totalul de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au exprimat votul valabil 430, din care au votat pentru 322, iar contra 108, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor cerută de Constituţie, Proiectul de Hotărâre privind suspendarea din funcţie a domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, a fost adoptat.

    Semnează - membrii Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. (Aplauze.)

     
    Video in format Flash/IOS  

    Domnul Bogdan Olteanu:

    Vă mulţumesc, domnul senator.

    Declar şedinţa închisă.

     
    Video in format Flash/IOS  

    Şedinţa s-a încheiat la ora 15,05.