Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 18,08.

Lucrările au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi.

În conformitate cu art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de marţi, 5 iunie 2007; programul de lucru pentru perioada 4 iunie-9 iunie 2007; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 28 mai-4 iunie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Prima parte a şedinţei este dedicată răspunsurilor orale la întrebări având din partea Ministerului Sănătăţii Publice pe domnul ministru Eugen Nicolăescu care va răspunde doamnei deputat Mirela Adomnicăi cu privire la situaţia aparaturii medicale a secţiei de cardiologie a Spitalului judeţean de urgenţă Suceava.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătăţii publice):

Sărut mâna! Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamna deputat,

La întrebarea dumneavoastră privind dotarea cu aparatură medicală a secţiei de cardiologie a Spitalului de urgenţă Suceava, vă comunic următoarele:

În cursul anului 2006, din creditele bugetare aprobate Ministerului Sănătăţii Publice, prin Legea bugetului, la capitolul "Aparatură medicală şi echipamente de comunicaţie în urgenţă", unităţilor sanitare din judeţul Suceava le-a fost repartizată şi finanţată suma de 146.000 lei din care, 53.000 de lei pentru echipamente medicale aflate în dotarea spitalelor.

De asemenea, în cadrul acestor sume, Spitalului judeţean de urgenţă Suceava i-a fost alocată şi suma de 5.000 de lei pentru procurarea unui dispozitiv pentru măsurarea produsului "doză arie".

La nivelul anului 2007, în bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, prin programul privind dotarea cu echipamente medicale a spitalelor se alocă o serie de sume care vor fi, evident, repartizate pe judeţe ca urmare a licitaţiilor prin ordin de ministru.

Având în vedere că licitaţiile nu sunt finalizate deocamdată, nu vă pot spune deocamdată care sunt sumele şi echipamentele care vor fi efectiv repartizate. După ce vom finaliza licitaţiile, vom face această repartizare ţinând cont, evident, şi de necesarul Spitalului judeţean de urgenţă Suceava.

Un lucru mai este important: prin legea reformei, am stabilit un fond de dezvoltare a spitalului, un fond care poate fi utilizat de către managerul spitalului pentru dotarea acestuia. Din păcate, mulţi manageri de spitale n-au înţeles rolul pe care-l au şi cred că în perioada următoare va trebui toţi să contribuim la învăţarea acestei prevederi legale care poate fi utilizată de managerul de spital în cele mai bune condiţii.

De asemenea, vreau să vă mai informez că şi bugetele locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare a spitalelor, respectiv, pot contribui la dotarea cu echipamente medicale a acestor unităţi.

În consecinţă, ca o sinteză a ceea v-am spus, după finalizarea licitaţiilor, vom putea să vă spunem exact ce anume va fi repartizat ca echipamente Spitalului judeţean de urgenţă Suceava.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Practic, scopul acestei întrebări a fost atins pentru că am obţinut promisiunea dumneavoastră în primul rând să aveţi în vedere lista de priorităţi privind dotarea Spitalului judeţean de urgenţă Suceava.

Pe de altă parte, referitor la observaţia făcută cu privire la fondul de dezvoltare care nu este utilizat aşa cum ar trebui de către managerii de spitale, în mod special vă adresez rugămintea să aveţi în vedere prostul manageriat care se prestează la nivelul Spitalului judeţean de urgenţă Suceava, iar la modul general, referitor la acordarea sumelor, este un lucru bine ştiut faptul că atunci când alocaţi aceste sume aveţi în vedere cu prioritate spitalele universitare, centrele universitare.

Dar, în condiţiile în care centrele judeţene nu-şi primesc aceste fonduri într-o măsură cât de cât suficientă, decentă, ajung să sufoce aceste centre universitare, astfel încât, în primul rând, are de pierdut şi pacientul şi nu este rezolvată această situaţie.

Mulţumesc pentru promisiunea făcută. Voi reveni cu o întrebare ulterior desfăşurării acelor licitaţii, pentru a ni se comunica suma exactă care va fi alocată pentru dotarea Spitalului judeţean Suceava.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Doamna deputat,

Cu toată sinceritatea vă spun că apreciez efortul dumneavoastră şi tenacitatea de care daţi dovadă pentru sprijinirea acestei unităţi spitaliceşti importante pentru judeţul Suceava. Două lucruri cred că mai sunt importante de spus ca să putem, cred eu, să facem rotund răspunsul.

Primul şi poate cel mai important subiect este că la Suceava vom avea un spital judeţean de urgenţă nou în care vom putea, în sfârşit, să avem toată aparatura care este modernă şi care este cea mai bine plasată din punct de vedere al performanţei astăzi în lume şi dacă toate lucrurile vor decurge normal, ca licitaţii, ca grafice de execuţie, la sfârşitul anului 2008, începutul anului 2009, acest spital va fi funcţional în Suceava.

Al doilea lucru pe care îl consider necesar a fi subliniat este că în întrebarea dumneavoastră, pe bună dreptate, spuneţi ca o afirmaţie că de 17 ani nu s-au făcut investiţii în acest spital. Pe bună dreptate, dar rugămintea este, dacă 17 ani nu s-au făcut, haideţi să mai stăm câteva luni de zile să finalizăm anul 2007 şi să încercăm să corectăm cât se poate din banii care pot fi alocaţi într-un an de zile, iar anul viitor să putem să acordăm mai multă speranţă cetăţenilor din Suceava.

Şi o observaţie scurtă: există un alt program, programul Băncii Mondiale prin care se modernizează unităţile de primiri urgenţă din spitalele judeţene. Spitalul judeţean Suceava este cuprins ca, până la sfârşitul acestui an, să se modernizeze secţia de medicină de urgenţă.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc, domnule ministru

Din partea Agenţiei Naţionale pentru Sport, domnul Octavian Belu, preşedinte, trebuie să dea un răspuns domnului Emilian Frâncu de la P.N.L.

Sunteţi prezent? Da.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Octavian Belu (preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport):

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule deputat,

Doamnelor şi domnilor,

Prevenirea şi combaterea violenţei reprezintă pentru toţi o problemă şi, din păcate, nici pe plan naţional, nici pe plan internaţional, nu s-a găsit un panaceu universal pentru ca această problemă să fie rezolvată. România a pus în aplicare toate prevederile Convenţiei Europene împotriva violenţei, a instituit prin Legea nr.53 din 1998 o comisie naţională de acţiune împotriva violenţei în sport şi mai mult decât atât a atras pentru o colaborare cât mai eficientă cu Agenţia Naţională pentru Sport şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Sănătăţii Publice, Federaţia Română de Fotbal şi alţi reprezentanţi ai federaţiilor sportive, altele decât fotbalul.

Eficienţa acestei comisii s-a dorit să fie vizibilă şi de aceea am colaborat cu toţi pentru a oferi Guvernului României un pachet de acţiuni care a fost promovat prin Ordonanţa nr.11 din 2006 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport.

Se pare că toate măsurile pe care le-am luat nu au avut efectul scontat. Din păcate, actele de violenţă continuă, atât în tribune cât şi pe terenul de joc. De aceea, am considerat normal să colaborăm în continuare pentru o lege specială pentru prevenirea şi combaterea actelor de huliganism şi violenţă în sport.

Proiectul de lege a fost depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, sub nr.100 din 20.II.2007, de către domnul deputat Dumitru Dragomir.

Considerăm că prin adoptarea de către Parlamentul României a Legii privind combaterea actelor de huliganism şi violenţă în sport şi mai ales uitându-ne la sancţiunile extrem de severe cuprinse în această lege, sperăm că acest fenomen va fi stopat.

De asemenea, Agenţia Naţională pentru Sport va face tot ceea ce-i stă în putinţă pentru a promova fair-play-ul pe terenul de joc şi în tribune, prin organizarea de competiţii cu tematică, prin atragerea unor sportivi de mare valoare, legende ale sportului românesc, în promovarea fair-play-ului. Chiar legenda vie a canotajului românesc, Elisabeta Lipă, a început un astfel de proiect şi a atras foarte mulţi din sportivii de mare performanţă în a promova fair-play-ul în şcoli şi pe terenul de joc.

De asemenea, vom folosi popularizarea, panouri publicitare, afişe, pliante, emisiuni la televiziuni şi posturi de radio, iar odată această lege adoptată, ne revine nouă, Agenţiei Naţionale pentru Sport, să discutăm cu fiecare federaţie în parte pentru a include în statutul federaţiei măsurile pe care trebuie să le ia fiecare pe terenul de joc. Măsurile s-au luat, vreau să vă reamintesc măsurile luate de Federaţia Română de Baschet care a sancţionat pecuniar jucătorii şi a considerat ca unii arbitrii care au viciat jocul şi au dus la manifestări huliganice în tribune să fie scoşi din arbitraj sau sancţionaţi pe durate lungi de timp.

Şi, de asemenea, considerăm că este normal ca în statutul fiecărei federaţii să existe un punct special împotriva violenţei, iar tot ce înseamnă îndatorirea federaţiei faţă de acest aspect să fie obligatoriu şi măsurile pe care le vor lua noi le vom monitoriza şi vom încerca să facem ceea ce putem face în momentul de faţă pentru sportul din România, cu speranţa că noi vom reuşi ceea ce alţii nu au reuşit şi aici aş vrea să punctez un singur lucru: atât această nouă lege pe care am propus-o pentru prevenirea şi combaterea huliganismului, cât şi celelalte aspecte legate de proiect, au fost făcute şi cu asistenţa unor specialişti din Franţa care au venit cu propunerea pe care am adoptat-o şi în funcţie de fondurile pe care le vom avea, o vom şi rezolva, montarea unor camere de luat vederi, aşa cum sunt de exemplu pe stadionul din Paris. Bineînţeles, montarea a câtorva sute de camere de luat vederi pe un stadion implică o cheltuială pe care unele cluburi nu şi-o permit, chiar dacă este o lege şi o regulă, va trebui aplicată de la Vaslui până la Piatra-Neamţ, Bucureşti, orice stadion pe care se joacă fotbal. Mai ales că această zonă este cea mai expusă unor manifestări de huliganism. Cu toate că acest fenomen a atins şi handbalul, a atins şi voleiul şi alte jocuri sportive.

Deci, acesta este răspunsul nostru. Dorim să ne implicăm în continuare. Suntem conştienţi că nu am făcut destul şi că trebuie să fim prezenţi şi încerc să fiu prezent la cele mai importante evenimente din sportul românesc, în ultimul timp cel de la Râmnicu-Vâlcea, unde din cauza unor probleme de organizare, a întreruperii curentului, a lipsei de capacitate, de spontaneitate a organizatorilor, a fost foarte aproape să se producă un eveniment nedorit. Vă daţi seama ce s-ar fi întâmplat cu 2000 de spectatori care încercau să iasă din sala Traian şi alţii 1500 care încercau să intre. A fost sancţionat directorul Direcţiei judeţene de sport şi vom continua cu măsuri cât mai dure pentru cei care, de fapt, nu-şi fac treaba pentru care sunt plătiţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat, dacă aveţi ceva de comentat.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu sunt mulţumit de răspunsul destul de amplu şi concret care mi-a fost oferit de domnul preşedinte.

Aş avea o singură sugestie, abia aştept să sosească legea la Camera Deputaţilor. Eu aş dori să se introducă şi poate va susţine acest amendament al meu domnul preşedinte, ideea de cazier al suporterului. În acest cazier, practic, în momentul în care cineva este surprins cu un act de huliganism se menţionează acolo chiar dacă nu este o faptă penală sau o contravenţie, dar se menţionează în acel cazier. Iar, de exemplu, la 3-5 astfel de abateri, el să nu mai aibă dreptul să participe la acţiuni desfăşurate în săli de sport, pe terenuri de fotbal sau pe alte terenuri.

Deci, cred că ar fi necesară această evidenţă cumva a abaterilor, pentru că nu toţi fanii unor cluburi au tendinţe din acestea de violenţă şi e păcat ca din cauza unora sportul, ideea de sport, de fair-play, aşa cum aţi spus dumneavoastră, să fie într-un fel maculată.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul preşedinte.

Domnul Octavian Belu:

Domnule deputat,

Aş vrea să vă mulţumesc pentru propunere, bineînţeles că o vom lua în consideraţie. Şi noi aşteptăm ca această lege să fie adoptată de Parlamentul României, au fost multe probleme juridice legate de această lege. Sunt conştient că este greu să faci o lege perfectă, erau aspecte care erau discutate cu jurişti de renume care, eu ştiu, la prima vedere, nu păreau a crea probleme, dar care privite mult mai în detaliu, îndreptau atenţia către încălcarea unor anumite drepturi ale cetăţeanului, drepturi ale omului. Vedeţi că măsuri se iau, din păcate, chiar cu evidenţe filmate şi de netăgăduit unii arestează, alţii eliberează, sunt probleme legate de organizarea evenimentelor sportive. Au fost discuţii şi vă dau detalii ca să ştiţi că este destul de greu de făcut o astfel de lege, ce se întâmplă şi cine gestionează problemele din stadion şi ce se întâmplă cu fanii care se deplasează prin mijlocul oraşului. Practic, ar trebui să ceară o aprobare primăriei pentru a se deplasa în număr mai mare prin centrul oraşului, bineînţeles, nu cer nicio aprobare. Evenimentele neplăcute de obicei se petrec fie la începutul meciului, fie la terminarea meciului, în funcţie de cine câştigă, şi am avut mari probleme chiar cu motivarea unor aspecte legate de activitatea jandarmilor. Jandarmii dacă acţionează mai, să spunem, dur, mai contondent, sunt acuzaţi în mass-media că au depăşit anumite limite, dacă nu acţionează, bineînţeles, sunt din nou acuzaţi că nu au avut o reacţie rapidă şi nu au preîntâmpinat un anumit eveniment. Deci, nici ei nu mai ştiu ce să facă.

S-a pus problema acelor steward care sunt şi în Marea Britanie şi în Franţa, oameni care nu creează o stare de spirit având o uniformă sau, eu ştiu, acea dotare specială pentru evenimente la care participă jandarmii de obicei. Noi încercăm să ne plasăm undeva între dorinţa noastră de a ne moderniza şi pârghiile pe care le avem în această direcţie şi mentalitatea pe care o avem şi care, din punctul meu de vedere, mai are mult până să ajungă la nivelul, eu ştiu, spectatorului britanic, francez, italian. Cu toate că uitându-ne şi la ei, aţi văzut ce evenimente grave, cu morţi, cu întâmplări care pur şi simplu, sper la noi să nu se întâmple niciodată.

Deci, este clar că numai A.N.S.-ul nu poate să rezolve problema. Sunt probleme juridice, probleme ce ţin de administraţie, probleme ce ţin, dacă vreţi, şi de posibilităţile pe care le avem cu infrastructura pe care o avem. Bineînţeles că normele FIFA şi UEFA cer să fie o ieşire din spaţiul în care se produce un eveniment sportiv, o ieşire la 1000 de spectatori.

Pe acest principiu, nici un stadion din România nu este la standardele cerute de FIFA şi UEFA. Vă daţi seama la un stadion cum este pregătit în momentul de faţă şi este deja finalizat cel de la Beijing pentru 2008, un stadion de 127.000 de locuri, vă daţi seama cum este organizată ieşirea din stadion sau intrarea în stadion. Deci, aici sunt lucruri pe care deocamdată nu putem să le rezolvăm şi datorită acestei infrastructuri depăşite şi uzate moral.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Ministerul pentru întreprinderile mici şi mijlocii, comerţ, turism şi profesii liberale, reprezentat de doamna secretar de stat Lucia Nora Morariu, are de răspuns tot domnului Emilian Frâncu cu privire la starea deplorabilă a turismului românesc.

Doamna Lucia Nora Morariu (secretar de stat, Ministrul pentru IMM, comerţ, turism şi profesii liberale):

Bună ziua!

La întrebarea dumneavoastră generală cu privire la starea deplorabilă a turismului românesc, respectiv situaţia pregătirii sezonului de pe litoral, vă comunicăm următoarele:

Ce facem pentru turism în acest moment? În primul rând, lucruri referitoare la reforma instituţiei şi în special reforma promovării efectuate la nivelul instituţiei noastre.

Vom trece de la promovare şi publicitate la marketing. Avem în intenţie a susţine prin promovare produsele turistice ale marilor tour-operatori europeni ca suport pentru întoarcerea spre România a TUI, Neckermann şi LTU. Întărim prezenţa României în străinătate din punct de vedere al promovării prin dublarea numărului de personal pe pieţe turistice prioritare precum Germania, Austria, Italia, Marea Britanie. De altfel, prin hotărârea de Guvern de înfiinţare a noului minister, dispunem deja de 26 de posturi la reprezentanţele de afară, faţă de cele 12 posturi care existau până în prezent.

Am demarat organizarea transparentă de concursuri pe post pentru reprezentanţele externe. Aceste concursuri vor avea loc în curând, 18 şi 19 iunie. Am solicitat colegilor noştri de la comerţ, care au fost de acord, atribuirea de sarcini de reprezentare pe turism corpului reprezentanţilor comerciali ai României în străinătate pe acele pieţe şi ţări în care turismul nu dispune de birouri proprii de promovare externă.

De asemenea, avem în vedere realizarea de campanii de marketing pentru turism pe piaţa externă şi internă. În ceea ce priveşte piaţa internă, am început deja deplasările cu jurnalişti români pentru documentare, cu prezenţa secretarului de stat din minister, iar la aceasta care a avut loc în perioada 1-3 iunie, a participat şi ministrul.

Avem în vedere peste o lună de zile o deplasare cu jurnalişti români în Deltă, peste circa două săptămâni o deplasare în Sibiu, apoi în Maramureş, peste o lună jumătate, şi în septembrie, Bucovina, cu ocazia Târgului de turism care va avea loc în acea perioadă.

Vom demara săptămâna viitoare susţinerea prin cofinanţare a programelor de turism social promovate de asociaţii profesionale şi patronale de tipul "1 Mai la mare", "O săptămână la mare", acesta din urmă este deja pe rol susţinut prin publicitate prin televiziune, programul de tipul "La mare în septembrie" susţinut de Federaţia patronatelor din turismul românesc şi Asociaţia Naţională a agenţiilor de turism "Vacanţă la ţară" în septembrie, program realizat la iniţiativa Asociaţiei Naţionale de Turism Rural şi Ecologic, precum şi un nou program pe care vrem să-l susţinem noi, direct, sub denumirea "Crăciun în România".

Tot săptămâna aceasta începem discuţiile cu principalele televiziuni naţionale pentru cofinanţarea de emisiuni televizate de turism având posibilitatea acum de a face astfel de cofinanţări stabilite direct prin actul normativ de înfiinţare a noului minister.

În plus faţă de aceasta, prezenţa secretarului de stat în emisiuni pentru turism s-a concretizat în timp de o lună de zile de când am preluat acest mandat în prezenţa la patru emisiuni speciale pentru turism plus patru interviuri punctuale pe acest subiect.

În ceea ce priveşte piaţa externă, la data de 15 iunie 2007, vom lansa noul site de promovare externă pentru turism al instituţiei. Apoi, în două săptămâni demarăm caietul de sarcini pentru licitaţia achiziţie campanie de marketing pe pieţele externe, considerate de noi prioritare, respectiv Germania, Austria, Franţa, Marea Britanie, Federaţia Rusă, China şi SUA, o campanie integrată media outdoor, evenimente de prezentare, vizite jurnalişti străini şi susţinerea produselor turistice efective care există pe piaţa, astfel încât această campanie să aibă o finalitate prin creşterea circulaţiei turistice.

În mod deosebit ne vom orienta spre parteneriatul cu companiile aeriene ce dezvoltă zboruri spre România, în special cu Compania Naţională TAROM care vor trebui în parteneriat cu noi să dispună de broşuri şi pliante în toate avioanele care dezvoltă astfel de curse către ţara noastră.

De asemenea, dezvoltăm relaţii de parteneriat cu lideri ai industriei turismului din străinătate, în luna octombrie 2007 vom organiza şi susţine în România vizita reprezentanţilor unei mari asociaţii a tour-operatorilor din Statele Unite.

În ceea ce priveşte lobby către alţi actori din industrie, am demarat deja de două săptămâni discuţii cu Compania Naţională TAROM pentru introducerea de curse către destinaţiile turistice româneşti pentru a uşura accesul turiştilor de tipul "Bucureşti-Tulcea pentru Delta Dunării, Cljuj-Constanţa, pentru litoralul românesc şi vom demara acelaşi gen de tratative cu Compania "Carpater" pentru alte rute, ca de exemplu Timişoara-Constanţa şi Bacău-Constanţa.

Punctual, vizavi de litoral, ca urmare a vizitei organizate de conducerea ministerului împreună cu jurnaliştii, care a avut loc în perioada 1-3 iunie, la care ne-am referit, punctual avem de gând o modificare în legislaţie. Mă refer aici la construcţii neterminate, muzică şi nivel sonor, modificarea legislaţiei pentru implicarea poliţiei şi acordarea competenţei de control comun, deoarece există legislaţie existentă şi neaplicată în zonă.

De asemenea, vom solicita chiar astăzi preluarea de către noi a conducerii Comandamentului de control pe litoral care va trebui să fie activ în perioada 15 iunie-15 septembrie 2007, comandament format din inspectori ai Direcţiei generale de autorizare şi control din cadrul ministerului nostru, specializaţi pe turism, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Poliţie, Autoritatea Sanitar-Veterinară, Garda de mediu, plus autorităţile locale şi vom realiza o monitorizare săptămânală a rezultatului controlului.

Tot în ceea ce priveşte activitatea pe litoral, am depus deja un proiect de hotărâre de Guvern pentru acordarea de facilităţi la ajutorul de şomaj pentru lucrătorii din industria turismului de pe litoral pentru reducerea exodului masiv de forţă de muncă din turismul de litoral care este şi sezonier către alte destinaţii precum Italia, Spania, Marea Britanie şi mai recent, Grecia şi Bulgaria.

Avem în vedere în general reforma criteriilor de licenţiere a agenţilor economici din turism prin trecerea la autoclasificare a unităţilor de una şi două stele şi pensiuni pentru simplificarea autorizării acestora şi reducerea birocraţiei şi întărirea rolului controlului punctual.

În ceea ce priveşte reforma strategică, la sfârşitul lunii iulie, vom finaliza master planul pentru turism, elaborat în colaborare şi sub conducerea Organizaţiei Mondiale a Turismului.

Ca priorităţi, vă pot indica turismul balnear, turismul cultural şi turismul de afaceri, circuite culturale, turismul cultural în România şi produse turistice integrate litoral plus Deltă.

Până la sfârşitul lunii septembrie, vom realiza proiectul de plan de implementare a strategiei pentru turism pentru următorii cinci ani şi-l vom propune sub formă de lege a turismului Parlamentului spre aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Întrebarea mea se referise doar la zona litoralului, dar văd că aţi expus proiecte foarte ambiţioase. M-aş bucura foarte mult dacă ele s-ar şi realiza pentru că atunci am da o şansă turismului românesc.

Vroiam să vă mai întreb doar un singur lucru, pentru că mă declar mulţumit de răspunsul pe care mi l-aţi oferit. Dacă sunteţi adepta conceptului de zonă turistică de interes naţional, în care operatorii de turism, de exemplu, să beneficieze de anumite facilităţi, scutiri, fonduri. Vreau să vă spun, de exemplu, că m-aş aştepta ca să întocmiţi poate rapid o hartă a acestor zone cu potenţial mare turistic. De ce? Pentru că, de exemplu, puţini cred că ştiu că în zona Vâlcea pe care eu o reprezint, există numeric mai multe biserici declarate monumente istorice decât în nordul Moldovei. Şi acolo există şi turism balnear, şi turism monahal, şi entertainment pescuit, vânătoare şi multe alte forme de turism care ar putea face din Valea Oltului o zonă de mare atractivitate.

Dar, din păcate, nimeni nu o promovează, şi poate dumneavoastră vă veţi apleca şi introducând acest concept care, repet, ar stimula poate investitorii, am da şi o şansă acestei zone.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Mulţumim şi doamnei secretar de stat pentru răspunsurile adresate. Mai aveţi ceva de comentat?

Vă rog.

Doamna Lucia Nora Morariu:

În general, sunt şi eu adepta zonelor turistice de interes naţional, dar vreau să vă comunic că la acest moment, pe legislaţia existentă, noi avem deja de reacreditat staţiunile noastre turistice de interes naţional şi pentru informarea dumneavoastră, 90% dintre ele nu îndeplinesc condiţiile. Este foarte posibil ca la sfârşitul lunii iunie, să ne confruntăm cu situaţia în care acestea nu vor fi reacreditate, drept pentru care vor fi efecte destul de grave asupra posibilităţii accesării fondurilor europene de către aceste staţiuni.

În mod deosebit, ne confruntăm cu dezinteresul autorităţilor locale în a se implica în obligaţiile care le revin pe linie de turism. Dacă o obligaţie simplă de a organiza un centru de informare turistică nu este realizată de o primărie, atunci ce să mai vorbim de implicarea în proiecte complexe de accesare fonduri pentru investiţii în infrastructura turistică.

În ceea ce priveşte zona dumneavoastră, suntem într-o situaţie mai fericită, pentru că autorităţile locale acolo au deja proiecte în derulare şi ne-au dat dovada acestor proiecte vizavi de ceea ce vă spuneam mai devreme, de centrele de informare turistică, probabil că ei vor primi atestarea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Justiţiei, doamna secretar de stat Katalin Kibedi are de răspuns la doi domni deputaţi: domnului deputat Dan Mocănescu, cu privire la memoriul cetăţenilor Constanţa Aligică, Ştefan Aligică şi Bogdan Aligică din comuna Câmpina, judeţul Prahova, şi domnului deputat Petru Călian, cu privire la situaţia Tribunalului Bucureşti.

Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă adresez domnului deputat Petru Călian, pentru a răspunde la întrebarea care a fost pusă în legătură cu problemele care s-au ivit după ce s-a inaugurat noul sediu al Tribunalului Bucureşti.

În primul rând, inaugurarea acestui sediu s-a impus, având în vedere condiţiile absolut improprii în care a funcţionat tribunalul, şi sub aspectul desfăşurării şedinţelor de judecată şi sub aspectul în care îşi desfăşurau activitatea judecătorii şi personalul auxiliar.

Iar celelalte probleme care vizau justiţiabilii, s-au rezolvat în modul următor. În primul rând, la acest nou sediu, situat în B-dul Unirii nr.37, funcţionează un oficiu poştal care deserveşte nu numai instanţele, ci şi justiţiabilii, pentru a rezolva această problematică.

În ceea ce priveşte furnizarea de servicii de fotocopiere pentru public, absolut esenţiale în incinta unei instanţe, Tribunalul Bucureşti a încheiat un contract, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, şi la ora actuală acest serviciu se furnizează justiţiabililor, dar întregului public, este deschis pentru oricine intră în incinta Tribunalului. Tot în sediul Tribunalului Bucureşti funcţionează şi un Oficiu CEC, în scopul facilitării plăţii taxelor judiciare de timbru.

A doua problemă se referea la modul de funcţionare a sistemului informatic. Aici trebuie ştiut că Ministerul Justiţiei a alocat fondurile necesare, şi etapa de achiziţionare a tot ceea ce înseamnă buna funcţionare prin sistem informaţional s-a încheiat, iar acum, ceea ce este important, este punerea în funcţiune a acelui program ECRIS.

Având în vedere că Tribunalul Bucureşti este una din instanţele cu cea mai mare complexitate şi cazuistică, deci şi ca volum, şi ca şi întindere, în raport cu obiectul litigiilor, Tribunalul Bucureşti a fost ales ca instanţă-pilot, pentru a vedea unde anume programul ECRIS, care a fost conceput, are încă neajunsuri.

Pentru a îmbunătăţi acest program, s-a instituit o comisie, din care fac parte specialişti din Direcţia de informatică a Ministerului Justiţiei, reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care receptează toate problemele care sunt în legătură cu aplicarea în practică a acestui program ECRIS şi, de asemenea, urmăresc ca recentele modificări legislative să fie conţinute pentru a se desfăşura în mod optim şi această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat Călian, dacă aveţi de comentat?

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Probabil o să mă întrebaţi de ce un deputat de Cluj adresează o întrebare legată de Tribunalul Bucureşti. Răspunsul rezultă din răspunsul pe care l-am primit în urma acestei întrebări. Într-adevăr, este cea mai mare instituţie de acest gen din ţară. Rulajul este extrem de mare, şi pot să evidenţiez două lucruri:

1. Din momentul în care am adresat această întrebare, cred că de circa 30 de zile, se pare că lucrurile au avansat în bine.
2. Un al doilea aspect este legat şi de această dată de un răspuns la obiect, aşa cum ştie să-l facă doar distinsa doamnă ministru secretar de stat Kibeiy Katalin.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Doamna ministru, dacă mai aveţi de completat?

Dacă nu, al doilea răspuns pe care îl aveţi de adresat domnului deputat Dan Mocănescu.

Aţi primit răspunsul, domnule deputat?

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Este vorba despre o întrebare care se referă la petiţia unor persoane, este vorba de cazul Aligică Constanţa, Aligică Ştefan şi Aligică Bogdan din Câmpina, cu privire la soluţia pe care a pronunţat-o Curtea de Apel - Ploieşti, având în vedere că în cauză a existat o plângere penală, şi soluţia Parchetului a fost cea de neîncepere a urmăririi penale, soluţie care, potrivit procedurii penale, era atacabilă la instanţă, şi în calea de atac a recursului s-a respins, şi a rămas soluţia Parchetului.

Într-o primă fază, eu am şi stopat un răspuns care învedera faptul că Ministerul Justiţiei, ceea ce este corect, nu are competenţe în a solicita sau a se amesteca în modul de soluţionare a dosarelor. Dar, ceea ce am remarcat din memoriul dumneavoastră, era că, rezulta că nu s-a dat soluţie cu privire la cea de-a treia persoană. Deci erau nominalizate numai două în recurs. Şi atunci eu am cerut să se solicite relaţii suplimentare de la Parchet, pentru că, în măsura în care am trei persoane nominalizate într-o plângere, şi cu privire la cea de a treia persoană încă nu s-a definitivat, înseamnă că nu s-a încheiat tot ceea ce ţinea de soluţionarea definitivă a cauzei.

În momentul în care vom primi aceste relaţii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vă vom comunica imediat relaţiile solicitate, ca să avem o imagine foarte exactă asupra nemulţumirilor petenţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dan Constantin Mocănescu Coloros:

Vă mulţumesc foarte mult.

Am apelat la acest caz din multe altele, pentru că există de la o vreme o tendinţă mai mult sau mai puţin transparentă de a îndrepta astfel de plângeri peste competenţele justiţiei româneşti.

Vă rog să mă înţelegeţi foarte bine. Unuia dintre ei i s-a spus: "Te duci dumneata la Curtea Europeană a Drepturilor Omului să-ţi facă dreptate".

Voi încerca să adaug şi alte amănunte care să contureze o astfel de imagine în legătură cu atitudinea unor instanţe româneşti.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Mulţumim şi doamnei ministru.

Am căutat să grupez răspunsurile în aşa fel încât, ori după persoana care dă răspunsul, ori după persoana care a solicitat răspunsul, cu scuzele de rigoare, că a rămas ultimul, domnul Istvan Toke, care are de dat patru răspunsuri domnului deputat Petru Călian, cu privire la strategia absorbţiei fondurilor europene pentru pescuit. Este primul răspuns pe care v-aş ruga să-l dezvoltaţi.

Domnul Toke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, în calitate de autoritate de management a politicii structurale în domeniul pescuitului şi acvaculturii, are în structura sa un număr de 150 de posturi de funcţionari publici şi contractuali, urmând ca aceste posturi să fie suplimentate în viitorul apropiat.

A fost angajat personal specializat care se ocupă de documentele de programare pentru accesarea fondului european pentru pescuit.

În această perioadă se elaborează manuale de proceduri, în colaborare cu diverse programe de sprijin: proiecte de twining, proiecte de asistenţă tehnică.

A început un program de instruire a personalului Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, inclusiv pentru personalul din filialele teritoriale ale agenţiei, în vederea promovării şi implementării programului operaţional pentru pescuit.

Prin diferitele proiecte PHARE, instituţia a fost dotată cu echipament IT şi mijloace de control pe uscat şi pe apă (şalupe, autoturisme). În acelaşi timp, au fost stabilite instituţiile implicate în gestionarea şi controlul Fondului european pentru pescuit, respectiv Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, autoritate de management, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, autoritate de certificare şi organism de plată, autoritate de audit pe lângă Curtea de Conturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Un răspuns destul de scurt şi mai puţin la obiect. Înţeleg ce se întâmplă doar din punct de vedere organizatoric. Sper, măcar, ca aceste instituţii înfiinţate mai nou, aceste suplimentări de posturi, să ducă într-adevăr la o simplificare a birocraţiei existente în acest domeniu.

Şi, în final, pe procedură, domnule preşedinte, dintr-o omisiune nu am apărut cu interpelări. Nu le susţin, însă am depus în scris cinci interpelări, pentru că sunt abonat non-stop la acest gen de activitate.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am reţinut ceea ce aţi spus dumneavoastră.

Tot domnul secretar de stat Istvan Toke are de dat un răspuns cu privire la sistemul de irigaţii din judeţul domnului deputat P.S.D. Florin Iordache. Întrucât dânsul este plecat, vă rog să-i depuneţi în scris răspunsul.

Domnului Becsek-Garda Dezso-Kalman, de la U.D.M.R., cu privire la distrugerea fondului forestier naţional, şi dânsul fiind absent, vă rog să-i lăsaţi răspunsul în scris.

Domnul Constantin Traian Igaş este prezent? Nu este prezent, şi pentru dânsul vă rog să lăsaţi răspunsul în scris.

Vă mulţumim pentru participare.

În ceea ce priveşte răspunsul care trebuia acordat de Ministerul Afacerilor Externe domnului Laurenţiu Mironescu, în privinţa unui caz cu privire la un comandant de cursă lungă arestat, s-a solicitat amânarea.

- pauză -

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la partea a doua, interpelări pe scurt, care trebuia să aibă loc de la ora 19,00 la 19,30. Demarăm puţin mai devreme, având în vedere că avem câţiva deputaţi care solicită interpelările acestea şi care sunt prezenţi.

Întâi, aş vrea să fac o precizare: domnul Emilian Radu Moldovan, domnul Valeriu Zgonea, domnul Petre Movilă, domnul Alexandru Mocanu, doamna Lia Ardelean au câte una, respectiv două interpelări, pe care le-au depus în scris.

Domnul Laurenţiu Mironescu, domnul Dragoş Dumitriu, domnul Ioan Cindrea, domnul Aurel Vlădoiu, domnul Eugen Bejenariu, domnul Răzvan Bobeanu, doamna Anca Mărculeţ Petrescu, domnul Tudor Mohora, doamna Daniela Popa, domnul Tudor Mătuşa, domnul Titus Corlăţean, domnul Costică Macaleţi, doamna Mihaela Rusu, doamna Doina Dreţcanu, domnul Liviu Bogdan Ciucă, domnul Vasile Puşcaş, domnul Gheorghe Chiper, domnul Ioan Ţundrea şi domnul Bogdan Cantaragiu au depus interpelări în scris.

Dau cuvântul doamnei Monalisa Găleteanu pentru a-şi susţine interpelarea pe care doreşte s-o expună personal.

Doamna Monalisa Gălăteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, domnul Cristian Adomniţei.

Interpelarea este practic o revenire la o întrebare pe care i-am adresat-o în data de 24 aprilie, întrebarea cu nr. 2.877A. Nefiind mulţumită faţă de răspunsul primit, revin prin prezenta interpelare.

Am să vă spun pe scurt despre ce este vorba.

În urmă cu 10 ani, în timpul guvernării Convenţiei Democrate, în România a fost desfiinţat abuziv profilul învăţători-educatori din cadrul liceelor pedagogice din România. Aceasta pe baza unei recomandări a Uniunii Europene, conform căreia învăţătorii şi educatorii ar avea nevoie de o pregătire prin studii superioare.

Ceea ce s-a dovedit ulterior, absolvenţii colegiilor şi institutelor pentru învăţători-educatori nu au făcut faţă cerinţelor profesiunii de dascăl, neavând acea pregătire psihopedagogică pe care ar fi dobândit-o în cadrul învăţământului vocaţional pedagogic.

Doresc să afirm şi pe această cale, că în România în prezent există învăţământ vocaţional, dar numai sportiv, de artă, teologic şi militar.

Solicit, în mod imperios, domnului ministru Cristian Adomniţei, să elimine această discriminare din cadrul învăţământului vocaţional românesc, prin faptul că nu există în prezent învăţământ vocaţional pedagogic.

Consider că viitorii dascăli din România au neapărată nevoie de o pregătire psihopedagogică. Aceasta se poate dobândi numai pe baza unor cursuri în cadrul liceelor pedagogice. Este vorba despre ore de psihopedagogie, de practică pedagogică, şi să nu mai vorbim despre formarea aptitudinilor psihopedagogice, care nu se pot forma decât la această vârstă, în timpul liceului.

Deci, solicităm domnului ministru, pe calea acestei interpelări, să ia de urgenţă măsura eliminării oricărei forme de discriminare privind învăţământul vocaţional liceal, şi să dispună repartizarea unui număr corespunzător de clase cu profilul învăţători-educatori în cadrul liceelor pedagogice, având în vedere că viitorii dascăli din România au neapărată nevoie de această formare iniţială psihopedagogică.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Alecsandru Ştiucă, care are de dezvoltat personal două interpelări.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebările mele se adresează domnului ministru Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, şi se referă la faptul că Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap nu acordă în timpul necesar fondurile decontării transportului interurban pentru persoanele cu handicap.

Această întârziere are efecte neplăcute. Transportatorii au început să nu mai accepte deplasarea gratuită a persoanelor cu handicap grav sau accentuat, deoarece nu li se decontează de către Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului transporturile efectuate.

Ne exprimăm mirarea faţă de această situaţie, în condiţiile în care ştim că fondurile, resursele financiare sunt asigurate. Cred că este vorba şi este nevoie de mai multă disciplină şi seriozitate.

A doua întrebare se adresează domnului ministru Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor.

În Ograda, comuna Ograda din judeţul Ialomiţa, există o biserică, Sf.Gheorghe, construită în 1869 de bunicul ilustrului dirijor şi compozitor român Ionel Perlea. Acest lăcaş de cult alcătuieşte, împreună cu şcoala veche şi cu Casa memorială Ionel Perlea, un complex muzeistic însemnat pentru patrimoniul cultural naţional.

Monumentul istoric este înregistrat în lista monumentelor istorice din judeţul Ialomiţa.

Solicităm domnului ministru să se implice şi să ne explice în ce măsură a fost prins acest obiectiv pentru anul 2007, pentru reabilitare şi consolidare, având în vedere importanţa pe care o are.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban, dacă este prezent? Am înţeles că a depus în scris două interpelări.

Domnul Adrian Moisoiu. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am mai multe, chiar cinci sau şase, nici eu nu ştiu exact, pentru că una dintre ele se divide.

O primă interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative, şi se referă la modul în care, în clipa de faţă Primăria Târgu Mureş a înţeles, prin serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, să modifice numele unei străzi, atât timp cât este o problemă în discuţie, foarte importantă, şi care dă naştere la tensiuni locale, adică dacă strada respectivă poartă numele de Călăraşi sau poartă numele de str. Kossuth.

În acest sens, hotărârea Consiliului Local, de schimbare a denumirii străzii, a fost atacată la Tribunal, unde oameni deştepţi, cei de la Tribunal, având în vedere că este o discuţie foarte importantă, de natură istorică, dacă Kossuth a fost sau nu a fost un criminal, pentru că datorită modului în care a dispus la momentul respectiv, anul 1848, a generat Revoluţia, şi ca urmare 40.000 de români au murit; s-au distrus atunci sute de case, sute de biserici, şi acestea din dispoziţia sa. Ca urmare, tribunalul a hotărât rejudecarea acestui proces.

Atâta timp cât o hotărâre este în clipa de faţă în discuţie, retrimisă la instanţă, este mai mult decât clar că nu poate să fie o sentinţă definitivă şi, în consecinţă, nu are ce să caute să se facă modificări privind denumirea şi eliberarea actelor celor care locuiesc pe strada respectivă.

Deci, îl rog pe domnul ministru să se revină la legalitate şi să se oprească acest demers, până când va exista o hotărâre definitivă, dacă va exista o hotărâre definitivă în acest sens, iar cei care se fac vinovaţi, aceştia să fie şi traşi la răspundere.

O a doua interpelare se adresează aceluiaşi domn ministru, Cristian David, de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, şi se referă la faptul că este vorba de Consiliul Local din Sângeorgiu de Mureş, judeţul Mureş, unde există de luni de zile un consilier care a plecat şi lucrează undeva în străinătate, deci este normal că nu a participat în ultimele luni la cel puţin trei şedinţe consecutive ale Consiliului Local.

Deşi filiala Mureş a Partidului România Mare a semnalat acest lucru încă la data de 23 martie, Consiliul Local n-a binevoit să răspundă. Şi, ca urmare, acesta figurează în continuare consilier local, fără ca să se poată începe demersurile pentru constatarea vacantării postului de consilier local şi, respectiv, pentru ocuparea acestuia de cel care urmează imediat pe listă.

Cred că domnul ministru poate să se interpună şi, prin intermediul pârghiilor pe care le are la dispoziţie, să rezolve un asemenea abuz.

O a treia interpelare se adresează tot domnului "..

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat, o secundă, vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, am să fiu scurt.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu, vă rog frumos să mă ascultaţi o secundă, da? Deci, ascultăm absolut toate interpelările dumneavoastră. Luaţi o mică pauză, aţi citit deja două interpelări. Dăm cuvântul la ceilalţi colegi, care au una, două interpelări, şi după care le continuaţi dumneavoastră, în limita timpului disponibil.

Deci, luaţi o pauză şi vă garantez că eu stau până le expuneţi pe toate.

Domnul Adrian Moisoiu:

Sunteţi foarte amabil şi vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O singură interpelare pe adresa ministrului Paul Păcuraru, ministrul muncii, egalităţii de şanse şi familiei, în legătură cu necesitatea unor noi reglementări privind acordarea ajutoarelor unor familii cu mulţi copii.

Am constatat, prin intermediul audienţelor, că în cadrul unor primării funcţionează un fel de act benevol de a lua sau nu în consideraţie, de a acorda sau nu, între nişte limite, un ajutor.

O astfel de familie, a cetăţeanului Leau Ion din comuna Siriu, judeţul Buzău, cu 11 copii, beneficiază de un ajutor lunar de 950 lei noi.

Răspunsul invariabil al primarului este că aceşti copii mai au şi alocaţie de la şcoală, şi că atât poate primăria să ofere.

În astfel de situaţii eu cred că fondurile alocate sunt în limitele legale şi trebuie să-i determinăm ca şefii administraţiilor locale să respecte, nici mai mult sau mai puţin decât legea.

În acest sens, cer sprijinul ministrului de resort.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Tabără nu este prezent. Am înţeles că a depus în scris.

Domnul Frâncu, vă rog.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o singură interpelare, care este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor.

Doresc să fiu informat, de ce nu s-a luat în calcul scutirea de impozit pentru deţinuţii politici care şi-au redobândit terenuri agricole prin legile proprietăţii?

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Aledin Amet, două interpelări, una.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O singură interpelare adresată domnului Decebal Traian Remeş, ministrul agriculturii.

În urma celor două răspunsuri deja primite, domnul Omer Erol, domiciliat în oraşul Constanţa, consideră că acestea nu sunt edificatoare, fapt pentru care revine, cerând noi lămuriri.

Alături de interpelare depun în scris o anexă, din partea domnului inginer Omer Erol.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Mircea Ifrim, pentru a-şi expune interpelarea.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată excelenţei sale, domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă aduc mulţumiri pentru modul onest în care, din dispoziţia dumneavoastră, autoritatea de control a Guvernului a efectuat control şi a dispus măsuri în consecinţă, referitoare la zecile de diplome false, eliberate la Universitatea Oradea, şi frauda de 25 milioane de euro de la bugetul de stat, posibilă prin raportarea de către familia Maghiar al unui număr de studenţi fictivi şi de posturi fictive.

Actualmente, Direcţia Naţională Anticorupţie îşi face datoria.

Aş dori să subliniez faptul că descoperirea acestor fraude îşi are o istorie. Ministerul Educaţiei, în 11.10.2006, trimite o comisie care întocmeşte un raport corect, însă, sub presiunile domnului secretar de stat Miron, raportul este schimbat, dispare diploma falsă a domnului doctor Adrian Maghiar; în 3.11.2006, apare un raport schimbat, iar în 17.01.2007 se atinge o culme, ministrul Hărdău semnând un raport vizat de domnul Dumitru Miron, cum că ar fi doar patru diplome completate greşit.

În prezent, alte ilegalităţi ale Universităţii Oradea suferă aceeaşi metamorfoză, sub influenţa domnului Dumitru Miron. Dânsul are o valoare de permanenţă în acest minister. Şi, în aceste condiţii, trebuie să subliniez că a aprobat cifra de şcolarizare fictivă de la Oradea, din anul 2005; de asemenea, aceste cifre au fost avizate de acolitul său, directorul Ciucă, în perioada 2000 - 2004; în 2005 favorizează ca studentul străin Yair Mordekhai, apropiat al clanului familiei Maghiar, să calomnieze cadre didactice şi, prin fals, să termine facultatea de medicină, cu 2 ani mai puţin, deci medicină la fără frecvenţă.

Menţionăm, de asemenea, că domnul Dumitru Miron face parte din corpul didactic al Universităţii Româno-Americane şi protejează o serie de promovări, deoarece această universitate nu ar avea dreptul, neavând constituit Consiliul profesoral şi Senatul, conform legii; de asemenea, acordă cifre de şcolarizare preferenţiale, la Oradea dând cifre exagerate, în raport cu capacitatea şi calitatea învăţământului.

Vă rog, domnule prim-ministru, a analiza această situaţie şi a dispune cele de rigoare, pentru respectarea legalităţii în sistemul de învăţământ şi a curma ilegalităţile patronate de domnul secretar de stat Dumitru Miron.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul din nou domnului Adrian Moisoiu, pentru ultimele patru interpelări.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, şi să ştiţi că ieri eram pregătit pentru cinci, dar acum, las pe patru.

Domnul Eugen Nicolicea:

Rectific, pentru ultimele cinci.

Domnul Adrian Moisoiu:

Am glumit.

Interpelarea mea se adresează miniştrilor Cristian David şi Varujan Vosganian, adică, ministrului internelor şi reformei administrative, cât şi Ministerului Economiei şi Finanţelor, şi se referă la faptul că Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita, în ziarul local "Adevărul Harghitei" din 15 mai prezintă situaţia de ocupare a unor posturi, adică, e vorba de 12 posturi: 7 de referent, 4 de inspector şi 1 de casier trezorier, unde se impune condiţia specifică de a cunoaşte limba maghiară.

Iertaţi-mă, dar un asemenea anunţ deja intră în sfera discriminării. Pentru că, prin "discriminare", conform Ordonanţei nr. 137/2000 se înţelege "orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă pe bază de rasă, naţionalitate, limbă, religie, categorie socială, convingere, sex, orientare sexuală ş.a.m.d. care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în condiţii de egalitate a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul public, politic, economic, social şi cultural sau în alte domenii ale vieţii publice".

Deci, să mă iertaţi, dar este o problemă deosebit de importantă, pentru că în România, conform Constituţiei şi articolului său 13, limba oficială este limba română. Deci, cineva care nu cunoaşte limba română, iată că poate să se adreseze în limba maternă, iar cineva care nu cunoaşte o limbă zonală, nu poate să ocupe un loc în acest stat. Puterea limbii oficiale este atacată printr-o asemenea discriminare!

Pe de altă parte, se ştie faptul că pregătirea impusă de statul român pentru ocuparea posturilor de funcţionar public pe teritoriul statului este cea dată de curricula educaţională specifică posturilor scoase la concurs, care stabileşte acolo clar că este vorba de cunoaşterea limbii române.

Ei, în momentul acesta, înseamnă că, deoarece limba maghiară nu este trecută în această curriculă şi având o circulaţie restrânsă, nu poate nici într-un caz să-l împiedice pe un cetăţean să ocupe un loc în aparatul de stat. Sunt multe de discutat sub acest aspect şi cred că este cazul ca, din acest punct de vedere, să se facă odată ordine în ţară.

Ei, aceeaşi interpelare, domnule preşedinte de şedinţă, o facem şi către domnul domnul Astalosz Csabo Ferenc, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru că, de fapt, dânşii trebuie să intervină în mod decisiv, alături de miniştri de resort pe care i-am amintit în interpelarea precedentă şi, în felul acesta, să se facă ordine în România, unde limba română trebuie într-adevăr să fie stăpână. Iar, dacă un cetăţean nu cunoaşte limba, are la dispoziţie să se adreseze prin intermediul unui traducător specializat, care poate fi angajat prin plata cu ora, deci la lucrări ocazionale.

În sfârşit, o ultimă interpelare se adresează domnului academician Dan Berindei, preşedintele Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, şi se referă la modul în care mai exact a refuzat sau a motivat că este respins proiectul de stemă a comunei Nadeş din judeţul Mureş. Şi ceea ce îl deranjează pe domnul academician mie mi se pare ceva de prost gust, acesta este cuvântul, pentru că nu-mi închipuiam că tricolorul românesc, o combinaţie de culori care să fie în apropiere de tricolorul românesc sau faptul că pe această stemă este desenată o cană dacică, făcând referire la ocupaţia tradiţională a locuitorilor din zonă, mai ales că este şi o zonă viticolă, ar putea să deranjeze pe cineva.

Cred că este cazul ca, cu toată consideraţia pe care i-o port domnului academician Dan Berindei, să fie atent la ceea ce i se pune în faţă de către alţii, care îi redactează poate răspunsurile şi profitând de o neatenţie, altă explicaţie nu am.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere că nu mai sunt alte interpelări, declar şedinţa de astăzi închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,15.