Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,22.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Ioan Munteanu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Bună ziua!

Permiteţi-mi, doamnelor şi domnilor deputaţi, să declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă, potrivit obiceiului, că din totalul celor 326 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 185 deputaţi, 141 de parlamentari lipsesc, din care 42 deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Daţi-mi voie, pentru început, să vă informez, potrivit art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, asupra documentelor care v-au fost distribuite pentru această săptămână: ordinea de zi pentru ziua de luni 8 octombrie şi marţi 9 octombrie; programul de lucru pentru perioada 8-13 octombrie; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare al Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 2 octombrie - 8 octombrie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; Sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Distinşi colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, v-aş ruga să-mi permiteţi un scurt moment in memoriam, dedicat distinsului nostru coleg, profesorul şi senatorul Iorgovan, care, cum ştiţi, a plecat în aceste zile în veşnicie, a plecat pe un drum stelar fără întoarcere, ne-a părăsit prematur, dar a plecat în slavă şi în glorie, spun eu, că a plecat cu conştiinţa datoriei împlinite. A fost dintre acei puţin aleşi ai neamului care, din 1990 şi până în prezent, a pus cărămidă de cărămidă la construirea edificiului statului de drept.

S-a proclamat a fi un om al Cetăţii, dar a fost mai mult decât atât, a fost un stâlp atât în familie, cât şi în instituţiile pe care le-a onorat, în Curtea Constituţională, în Senat, în Comisia Constituţională, la facultate.

A fost un om extrem de muncitor, un om meticulos, un om inepuizabil, niciodată nu s-a limitat să emită păreri, niciodată nu s-a limitat să pună rezoluţii, a fost dintre acei care punea mâna pe condei şi aşternea pe hârtie materialele care trebuia elaborate.

A fost un om riguros, studios, obsedat parcă de puterea argumentelor. Niciodată n-a încercat să-şi impună argumentele în faţa celorlalţi, fără a avea dreptate. A fost un om drept, a iubit adevărul şi l-a aclamat de multe ori cu fermitate, cu duritate. De asta a fost uneori şi incomod.

A fost un bun român, deşi această noţiune tinde să cadă în desuetudine. Cu firea sa înflăcărată şi cu sângele provenind şi din ramura sârbească a familiei sale, s-a dedicat cu putere şi cu forţă slujirii limbii române şi a tuturor valorilor fundamentale ale naţiunii române.

Ca profesor a scris tomuri întregi de tratate, materiale, a format mii de studenţi, a lăsat o carieră didactică de excepţie. A construit institute, a fost ctitor de facultăţi, a construit, în afară de Constituţia iniţială şi de Legea de revizuire a Constituţiei, cadrul juridic pentru Contenciosul Administrativ.

A avut un renume, de părinte al Constituţiei, l-a binemeritat. Pentru că, fără el, dacă ţineţi minte cum se desfăşurau lucrările Adunării Constituante ale birourile permanente, Constituţia n-ar fi ieşit fără zbaterea lui, fără mobilizarea pe care a făcut-o în rândul oamenilor de ştiinţă care l-au înconjurat în acea comisie.

Mi-l amintesc cu dragoste de felul cum s-a comportat, de data aceasta ca şi simplu membru al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, mi-l amintesc în disputele lui politice şi constituţionale care au fost adevărate modele de dezbateri parlamentare. S-a implicat ca om de ştiinţă, ca parlamentar în dezbaterile publice, în mass-media şi a fost un catalizator. A fost dinte acei cu putere de convingere care a ştiut să explice cetăţeanului român ce e statul de drept şi cum se votează legile.

Remarcabilă rămâne şi activitatea sa de avocat. Deşi, unii au încercat să-i denigreze această activitate cu etichetări, a fost un avocat extraordinar, în primul rând al cauzelor aparent pierdute din cauza abuzurilor celor aflaţi la putere. A fost un avocat şi al celor fără mijloace materiale. Am fost la el în birou, când veneau oameni necăjiţi care n-ar fi putut să-i plătească onorariul unui avocat celebru. Cu toate acestea, i-a angajat şi i-a ajutat să câştige.

Iată, stimaţi colegi, câteva dintre calităţile unui om care lasă în urma sa nu numai regretele şi aprecierile colegilor, ale prietenilor, dar şi respectul adversarilor şi m-am bucurat astăzi de acest respect care i-a fost manifestat. A lăsat în urma sa chiar şi remuşcările unora dintre cei care în loc să-i aprecieze eforturile şi contribuţiile majore au încercat să-l denigreze sau chiar să-l sancţioneze.

Acesta a fost omul Antonie Iorgovan, a stat drept în faţa vieţii, în faţa strâmbătăţilor vieţii şi, de aceea, permiteţi-mi să ne rugăm lui Dumnezeu să-l aducă în rândul drepţilor, acolo unde îi este locul şi să-i asigure liniştea de care poate n-a beneficiat întotdeauna, pacea şi seninătatea.

Dumnezeu să-l odihnească şi să păstrăm un moment de reculegere, aşa cum dumneavoastră aţi şi început în deplin respect şi în amintirea iubitului nostru coleg.

Vă mulţumesc.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Intrând în ordinea de zi, urmează o procedură... Domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă anunţ că, începând de astăzi, îmi înaintez demisia din Grupul parlamentar al Partidului Conservator şi din Partidul Conservator, urmând ca să-mi desfăşor activitatea, pentru că nu-mi place să fiu singur, lucrez în echipă, în grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Să lăsăm surpriza acestei declaraţii comentariilor ulterioare şi v-aş ruga să purcedem la parcurgerea ordinii de zi aflată pe mesele dumneavoastră astăzi.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învăţământului nr.84/1995, cu modificările şi completările ulterioare. Lege organică. A fost înscris pe ordinea de zi în condiţiile art.37 lit.c) şi art.86 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Marton doreşte să facă o intervenţie, vizavi de această propunere legislativă.

Domnul Francisc Márton Árpád:

Atât pct.2, cât şi pct.3 au fost puse pe ordinea de zi, pentru că este singura modalitate prin care putem acorda comisiei în loc de 45 de zile un termen de 60 de zile şi inclusiv plenului. Deci, solicit să fie retrimise comisiei ambele proiecte de lege şi să le dăm, adică nouă să ne dăm un răgaz de 60 de zile pentru adoptarea legii. A fost un consens în Biroul permanent pentru această soluţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Este adevărat, consensul acesta trebuie confirmat şi de plen. Dacă cineva doreşte să facă vreo intervenţie în legătură cu această propunere? Doamna Olguţa Vasilescu, preşedinta comisiei de învăţământ.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Şi comisia susţine amânarea şi discutarea, rediscutarea practic în comisie a acestor două legi pentru că nu a fost timpul disponibil ca să ajungem să facem şi un raport. Dar, pe de altă parte, vreau să rog Biroul permanent să dea dovadă şi pe viitor de aceeaşi solicitudine, atunci când vine vorba de proiectele de lege ale comisiei de învăţământ, cu atât mai mult cu cât, săptămânal, o zi este iarăşi blocată cu statutul minorităţilor şi, din această cauză, nu avem timp să terminăm proiectele de lege. Nu avansăm nici cu statutul minorităţilor pentru că nu este voinţă politică, asta trebuie să se ştie foarte clar, dar, pe de altă parte, nu putem să avansăm nici cu proiectele pe care le avem în comisie şi activitatea noastră este practic aproape blocată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Marton Arpad a făcut o propunere comună de restituire la comisie pentru două proiecte aflate pe ordinea de zi. Eu sunt obligat să le pun la vot separat, aşadar supun întâi propunerea de a se restitui Comisiei pentru învăţământ propunerea legislativă pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a votat restituirea la comisie, termen, aşa cum s-a solicitat, 30 octombrie.

Stimaţi colegi,

Din sinteza pe care eu am prezentat-o de dragul câştigării timpului, am vorbit de două momente. Întâi problema restituirii proiectului la comisie, dar pentru ca aceasta să poată lucra, trebuia să modificăm şi termenul constituţional de 45 de zile într-un termen de 60 de zile. Deci, votul dumneavoastră, pe care l-aţi exprimat, a fost şi pentru trimiterea la comisie şi pentru prelungirea termenului constituţional de la 45 de zile la 60 de zile, dată fiind complexitatea acestei legi.

Aceeaşi situaţie pentru proiectul de la pct.3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.128 din 12 iulie 1997 privind statutul personalului didactic cu modificările şi completările ulterioare. Deci, şi aici se propune prelungirea termenului constituţional la 60 de zile şi restituirea propunerii la comisie pentru a întocmi un raport. Dacă sunteţi de acord şi, vă rog, de această dată să vă pronunţaţi prin vot electronic.

Pregătiţi-vă cartelele şi înregistraţi-vă prezenţa.

Da, putem începe votul. Vă rog să vă pronunţaţi asupra propunerii de restituire a propunerii la comisie şi de prelungire a termenului constituţional la 60 de zile. Vă rog să vă pronunţaţi cu cartela electronică.

S-au pronunţat 108 prezenţe, 102 sunt pentru restituire la comisie şi prelungirea termenului constituţional.

V-aş propune ca termenul de redactare al raportului să fie de 30 octombrie, pentru a putea să facem şi dezbaterea în plen.

De acord? Comisiile? Da.

Stimaţi colegi,

Deci, după ce la pct.2 şi 3 am votat restituirea propunerilor la comisie, v-aş ruga înainte de a trece la pct. 4, să dăm cuvântul pentru un moment ceremonial domnului deputat Aurel Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Stimate colegi, stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Îngăduiţi-mi să vă reţin atenţia câteva momente, mâine 9 octombrie este ziua Holocaustului în România. Această zi s-a stabilit printr-o hotărâre a Guvernului din 2004 şi este al treilea an când se comemorează în această formă. Holocaustul din România a fost analizat pe larg de o comisie internaţională care a ajuns la anumite concluzii. Aceste concluzii, pe scurt, ar însemna următoarele. Holocaustul în România a existat şi a constituit o pagină întunecată din istoria ţării noastre. Din păcate, multe vieţi omeneşti s-au pierdut în acei ani ai dictaturilor antonesciană şi legionară când sute de mii de oameni au fost trimişi pe un drum fără întoarcere pentru singura vină de a fi evrei. Lucrul acesta, după cum ştiţi, s-a întâmplat în mai multe ţări din Europa, iar în România rezultatele au fost dintre cele mai cutremurătoare. E vorba de cifre, cifre care încă se mai discută, dar este vorba de o realitate. Evreii din Bucovina de Nord şi din Moldova au fost deportaţi în Transnistria, au avut loc pogromuri antievreieşti, pogromul de la Dorohoi din 1940, apoi pogromurile de la Bucureşti şi de la Iaşi, încheiate cu foarte multe victime omeneşti. A existat apoi în partea ocupată de Ungaria sub dominaţia maghiară deportarea masivă a evreilor din Transilvania de Nord. Toate acestea au însemnat suferinţe fără margini. Sigur că este un lucru care nu ne poate face plăcere, în primul rând, ca oameni. Om omorât de un alt om pentru lipsa unei vine, dacă doriţi, foarte ipotetică, datorită sângelui care curge în vine şi în această privinţă aş mai aminti că în holocaust au pierit şi un număr însemnat de romi, care au fost deportaţi în Transnistria.

Ceea ce aş dori să relev, în continuare, este rolul pozitiv, rolul de luat în seamă al Parlamentului României care a legiferat încriminarea acţiunilor xenofobe antisemite, rasiste şi de propagare a ideilor unor persoane care au adus prejudicii păcii şi umanităţii. Este un fapt foarte pozitiv, România fiind una din ţările care a adoptat o astfel de legislaţie, apreciată pe plan internaţional.

În al doilea rând, însă am vrut să spun că din păcate...nu este prima lege din România care...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Eu am crezut că faceţi doar un anunţ, nu o evocare atât de întinsă care s-ar putea să creeze contrareacţie. Lucrul acesta ar fi trebuit să-l faceţi dimineaţa. Acum, să vă limitaţi la evocarea datei de mâine.

Domnul Aurel Vainer:

Bun, am evocat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul deputat Rus. Ceea ce anticipam.

V-aş ruga, domnule deputat, dacă sunt probleme de fond, lăsaţi-ne pentru intervenţii politice.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur nu suntem la declaraţii politice.

Un singur lucru trebuie să spunem, că dacă mâine este evocată ziua holocaustului, acesta s-a produs în România când nu românii conduceau această ţară, când Guvernul lui Horty masacrase o grămadă de români în Ardealul istoric şi despre care noi nu putem vorbi oricând, dar... Sigur că da, Raul Şorban încerca să spună acest lucru, poporul lui Israel a suferit atunci, respectăm memoria acestora, dar să nu uităm şi de românii noştri masacraţi în Transilvania în urma Dictatului de la Viena. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.4, Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea Referendumului, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că a fost prezentat raportul Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi. Dacă nu mă înşel, au avut loc şi dezbateri "Deci, dezbaterile generale s-au prezentat, a fost prezentat şi raportul comisiei. Neexistând obiecţii la raportul comisiei, urmează ca, potrivit prevederilor regulamentare, să meargă mâine la votul final.

Vă mulţumesc.

La pct.5, Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997, privind statutul personalului didactic, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr.666 din 16 iulie 2007.

Rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să prezinte raportul cu privire al cererea de reexaminare.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu art.134 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a reexaminat dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr.666/16 iulie 2007.

În timpul dezbaterilor din comisie, care au avut loc în şedinţa din 26 septembrie 2007, s-a formulat un amendament la textul legii, încercându-se punerea ei în acord cu criticile de neconstituţionalitate deja hotărâte de Curte şi comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât să supună acest amendament plenului Camerei Deputaţilor spre adoptare. Amendamentul figurează ca anexă la raport şi repet, din punctul de vedere al comisiei, critica de neconstituţionalitate este astfel înlăturată. Comisia a lucrat în cvorum legal, iar legea în raport cu obiectul ei face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră cineva doreşte să participe la dezbateri generale cu privire la acest proiect? Nu.

Dacă în privinţa amendamentului pe care comisia l-a propus prin raportul său, aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

În asemenea condiţii, vom supune legea cerută a fi reexaminată votului dumneavoastră mâine.

La nr.6, Reexaminarea la cererea preşedintelui, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Comisia pentru drepturile omului este invitată să prezinte raportul său.

Domnul Ion Sasu:

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată spre examinare cu Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Această lege adoptată de Cameră şi de Senat a fost trimisă spre promulgare preşedintelui care a cerut reexaminarea sa. Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare şi a adoptat proiectul de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni în şedinţa din 13 iunie.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii, având în vedere considerentele cererii de reexaminare şi proiectul de lege adoptat de Senat.

Din numărul total de 16 membri ai comisiei au fost prezenţi la dezbateri 12 deputaţi. La lucrări a participat ca invitat din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul secretar de stat Gheorghiu.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei şi de către invitat s-a ajuns la concluzia că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni are în prezent o structură funcţională, iar trecerea sa în subordinea Guvernului ar crea din nou situaţii de disfuncţionalitate şi, deci, acesta trebuie organizat ca instituţie în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe.

Faţă de cele exprimate mai sus, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea cererii de reexaminare şi propun plenului Camerei adoptarea proiectului de Lege privind sprijinul acorda românilor de pretutindeni cu amendamentele admise în anexă. Ele decurg din rămânerea Departamentului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În raport de conţinutul şi de obiectul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale domnul Titus Corlăţeanu ar fi primul în ordinea partidelor. Şi-a exprimat dorinţa şi distinsa dumneavoastră colegă Olguţa Vasilescu.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Am avut onoarea să fie unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege a cărei necesitate sunt convins că este împărtăşită de toţi colegii parlamentari care, de altfel, au participat la dezbaterile pe fond la momentul, să spunem, primei adoptări a proiectului de lege.

Senatul, aşa cum s-a menţionat mai devreme, a respins cererea de reexaminare, iar comisia sesizată, comisia competentă de la Camera Deputaţilor, a respins, de asemenea, cererea de reexaminare cu o excepţie. Şi, aici aş vrea să fac o precizare. Această excepţie decurge din solicitarea de compromis, dacă doriţi, formulată de conducerea Ministerului Afacerilor Externe, fiind invocate raţiuni de funcţionalitate, acum la sfârşit de an, înaintea dezbaterilor pe buget şi înainte de a începe un nou an. Vă spun cinstit că am primit această solicitare şi deşi rămân la credinţa mea că pe fond este nevoie de profilarea unei instituţii care să aibă poziţia, să aibă capacitatea, competenţele de a coordona efortul mai multor instituţii. Deci o instituţie plasată în cadrul Guvernului, în subordinea primului ministru, pentru a avea puterea de a gestiona şi de a coordona, încă o dată efortul, inclusiv de ordin bugetar, al tuturor instituţiilor care au în domeniul de competenţă activităţi în acest domeniu şi ca iniţiator şi ca deputat, până la urmă, voi fi în final totuşi tentat să nu resping această solicitare de compromis, deşi pe fond sunt convins că mai devreme sau mai târziu va trebui să ajungem la soluţia pe care am inclus-o în proiectul de lege votat de dumneavoastră acum câteva luni.

În măsura în care şi membrii comisiei au constatat că sunt de părere că aceste amendamente respectiv, rămânerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni la Ministerul de Externe şi subsecvent şi Centrul Eudoxiu Hurmuzachi, deci, în măsura în care membrii comisiei consideră că aceşte amendamente îşi pot avea izvorul în câteva din comentariile cuprinse în cererea de reexaminare a Preşedintelui României, n-am să resping amendamentele formulate. Voi susţine ca formulă de compromis la acest stadiu raportul comisiei, şi Grupul parlamentar al P.S.D., în consecinţă, va vota pentru aprobarea raportului comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna Olguţa Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. şi apoi doamna Leonida Lari.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să fim un pic atenţi pentru că, de multe ori, noi, unele partide politice, am considerat că tot ce vine de la Preşedinţie trebuie neapărat respins. Poate că de multe ori şi preşedintele are dreptate şi de data aceasta aş vrea să vă rog să întoarcem la comisie acest proiect de lege.

Am participat în urmă cu o lună la o dezbatere pe tema românilor din afara graniţelor cu foarte mulţi români din diaspora, cu foarte mulţi români care sunt minoritari în jurul graniţelor României şi care au ridicat nenumărate probleme. Printre altele, ideea de bază care s-a ridicat acolo la Izvorul Mureşului, pentru că acolo a avut loc dezbaterea, era că cel mai prost pentru românii din afara graniţelor este ca acest departament să fie în subordinea Ministerului de Externe, pentru că nu se întâmplă absolut nimic. Şi vreau să vă spun că m-am confruntat şi eu personal cu o asemenea situaţie, în sensul că am primit de la românii din Valea Timocului la comisie, din partea părinţilor unor copii de origine română, solicitarea de a se trimite acolo câţiva învăţători români care să le predea acestora. Vă repet, solicitara venea din partea părinţilor. Nişte părinţi care, atât ei, cât şi copiii lor nu mai au nume româneşti. Pentru că, după cum ştiţi, preoţii ortodocşi din Serbia, dacă copiii au nume româneşti refuză să-i boteze în biserici, dar nişte părinţi care totuşi vor să nu fie totuşi deznaţionalizaţi, copiii lor şi să înveţe în limba română.

Am găsit înţelegere la Ministerul Educaţiei Naţionale, vorbind cu domnul Cristian Adomniţei. Însă ne-am dat seama că totul trebuia transferat la Ministerul de Externe. Şi, din păcate, trebuie să vă spun că Ministerul de Externe se mişcă foarte prost în această direcţie.

Aici are şi, chiar mi-e destul de greu să o recunosc, trebuie să luăm lecţii de la colegii noştri maghiari care se preocupă atât de puternic de soarta minorităţilor pe care le au în afara graniţelor.

Noi nu facem aproape nimic pentru românii care sunt în afara graniţelor, nici pentru diaspora, şi am avut prilejul să discut cu foarte mulţi români care sunt profesori universitari la universităţi din Statele Unite ale Americii, dar nici pentru românii care sunt săraci şi sunt în satele de lângă graniţele României.

În aceste condiţii, eu v-aş ruga ca acest proiect de lege să îl discutăm cu maximă atenţie. După îndelungi discuţii pe care le-am avut la Grupul parlamentar, noi ne-am modificat votul, şi, de aceea, rugămintea ar fi ca să încercăm să avem o discuţie şi în cadrul comisiei.

De asemenea, vreau să mai aduc în dezbatere un amendament care la vremea respectivă nu a fost votat, poate tocmai pentru că era susţinut de preşedintele Traian Băsescu, în care se spunea foarte clar ce înseamnă români şi, printre altele, în paranteză, se spunea cuţovlahi, istroromâni, meglenoromâni şi aşa mai departe. Pe mulţi i-a deranjat acest amendament, dar eu consider că este un amendament care este absolut necesar. De ce? Pentru că avem aproape 800.000 de români care sunt în jurul graniţelor României, în partea de sud şi care nu sunt recunoscuţi. Asta pentru că grecii, de exemplu, nu recunosc minorităţile.

Dacă noi am oficializa undeva într-o lege aceste lucruri, eu zic că ar fi obligaţie şi pentru statul român ca să se preocupe de aceşti români aflaţi în afara graniţelor.

Deci, rugămintea mea, din partea grupului parlamentar, ar fi să reîntoarcem acest proiect de lege la comisie şi să-l discutăm cu mai mare atenţie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Leonida Lari. Şi apoi domnul deputat Dragoş Dumitriu, din partea Partidului Conservator.

Domnul Leonida Lari Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu vreau să încep acum a face un istoric, mai lung sau mai scurt, în ce priveşte soarta românilor basarabeni, bucovineni sau românilor din Valea Timocului, sau a românilor din diaspora. Vreau să vă spun însă că în jurul graniţelor României locuiesc în foarte grea sărăcie, amară sărăcie peste zece milioane de români. Asta ar fi jumătate din populaţia ţării. Nu e de glumă. Şi ce facem noi pentru dânşii?

Pe mine nu mă interesează cine a trimis acest proiect de lege la examinare sau la susţinere. Pe mine nu mă interesează cum îl cheamă pe acel om, Mártón Árpád, Olguţa Vasilescu, sau Traian Băsescu. Pe mine mă interesează să se facă dreptate pentru românii noştri, pentru că mai departe nu se poate în halul acesta. Vreau să vă spun, ca în anul 2007, nici într-un an nu au fost lăsaţi de izbelişte românii de pretutindeni. La Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul acestui departament, condus de domnul Gheorghiu, nu s-a făcut absolut nimic. Mereu vin diverse plângeri, reclamaţii, cereri din Basarabia, ca şi cum eu aş fi ambasador aici. Nu sunt ambasador, nici nu vreau să fiu, pentru că eu nu recunosc ambasada Republicii Moldova în România şi nici ambasada României în Republica Moldova. Să fie clară treaba asta!

Vreau să vă spun că, la modul concret, dacă luăm faptele punct după punct, peste 2500 de copii din Basarabia şi Bucovina, din Banatul sârbesc au rămas fără burse de studii. Din ce cauză? Din cauză că Departamentul Ministerului Afacerilor Externe nu s-a interesat de soarta lor. Nici chiar în cazul cu copiii noştri din nordul Bucovinei. Păi cu o zi înainte să te duci în partea cealaltă a ţării noastre şi să începi a căuta dosarele copiilor? Am în vedere pe cei de la departament!

La fel şi cu românii din Basarabia. 2500 de copii nici până acum unii din ei nu au dreptul de vize, ca să vadă dacă au fost admişi sau nu au fost admişi în şcolile din România. Hai să ne gândim împreună, dacă unora le e lene să gândească singuri. Să ne gândim împreună. Oare nu copiii aceştia sunt viitorii noştri români de bună credinţă? Care dacă noi nu reuşim să facem reunificarea ţării, vor reuşi ei, învăţând bine româneşte, cunoscând bine realităţile româneşti.

Eu rog să se ia în vedere ce au spus predecesorii, antevorbitorii mei, şi să stăm strâmb şi să analizăm drept şi să găsim o cale a dreptăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Mulţumesc.

Într-adevăr, emoţionantă luare de cuvânt a doamnei Leonida Lari. Eu voi fi mai succint în cele ce vreau să spun, în sensul că vedeţi şi dumneavoastră ce se întâmplă în jurul nostru. Într-adevăr, niciodată ca în acest an nu s-au întâmplat atâtea rele românilor de peste hotare şi nu cred că este momentul ca acum să ne prefacem că nu vedem în jurul nostru decât pe Traian Băsescu.

Este o situaţie reală, concretă şi nu cred că îi putem încredinţa unui minister condus de domnul "Yes, good by!" sau cum îl mai cheamă pe domnul Cioroianu, să-i încredinţăm această sarcină atât de dificilă. Chiar mi se pare că în momentul de faţă Guvernul fuge de răspundere prin trecerea acestor probleme în sarcina exclusivă a Ministerului de Externe.

Repet, răspunderea pentru situaţia românilor de pretutindeni este a administrativului în întregimea sa, dar şi a noastră şi nu cred că trebuie să ne relaxăm gândindu-ne că nişte diplomaţi, cu discursuri diplomatice, vor acoperi şi vor peria acest adevăr crud. Românii care se află în afara graniţelor au nevoie de ajutorul nostru. De aceea, ei trebuie să nu rămână în administrarea unui minister cum este actualul minister al externelor.

De aceea, şi noi susţinem reîntoarcerea acestei propuneri, acestei iniţiative legislative la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Numindu-mă eu Valer, să fiu cavaler şi să dau cuvântul unei doamne, doamnei profesor Andronescu. Apoi, domnul Slavomir Gvozdenovici. Apoi domnul Rădulescu. De data asta, în ordinea în care v-aţi înscris.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu-mi propusesem să iau cuvântul, dar am venit de aici, de la microfon, ca să nu rămânem cu ideea că nu se face nimic mai ales în domeniul învăţământului pentru copiii românilor de peste graniţă. Poate că nu facem suficient. Cu siguranţă, am putea să facem mai mult. Dar vreau să ştiţi că sunt mii de copii care anual vin în liceele din România, sunt mii de copii care anual vin în universităţile noastre, după ce au terminat liceul în România şi-şi continuă studiile aici.

Drama, şi a noastră şi a lor, este că nu reuşim ca ei să se întoarcă acasă şi de acolo de acasă să promoveze valorile neamului românesc şi în felul acesta să fim şi noi mai mulţumiţi pentru lucrurile pe care le facem.

Sunt convinsă că şi în această lege putem să scriem că putem să facem mai mult pentru ei. Şi poate am făcut uneori şi fără voia celor care sunt oficialităţile din ţările respective care nu acceptau ca noi, România, să le oferim burse, ca noi, România, să-i şcolim pe teritoriul românesc. Şi totuşi, lucrurile acestea s-au întâmplat, cu dificultăţi pe care nu le-am trecut cu uşurinţă. Ar trebui poate să ne îndreptăm în mod special atenţia spre Valea Timocului pe care, din păcate, am cam neglijat-o, şi cu siguranţă şi prin această lege putem să adăugăm în plus şi faţă de românii din celelalte zone din jurul României sau mai departe de România, să simtă că aici este acasă şi, într-adevăr, să simtă şi grija noastră faţă de ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Gvozdenovici din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Gvozdenovici Slavomir:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor susţine să se retrimită la comisie această propunere şi noi, poate mai mult decât alţii, înţelegem aceste dureri şi aceste greutăţi, că şi noi ne confruntăm cu multe dintre ele. Şi susţinând această propunere, totuşi, i-aş ruga pe unii colegi dintre antevorbitori, nu dau numele, să fim un pic mai ponderaţi, mai atenţi şi, mai ales, mai corecţi când susţinem anumite informaţii, trebuie să le verificăm, să vedem cum stau lucrurile, pentru că dacă am lua-o aşa, am putea să vă spunem de exemplu despre comunitatea sârbă din 10.000 de elevi între cele două războaie mondiale, din aproape 60 de şcoli cu clasele I-VIII, astăzi, avem numai două care şi acestea două au pierdut statutul juridic şi vedeţi unde am ajuns. Sigur că noi dorim cu toţii să ne păstrăm şi demnitatea şi limba, dar haideţi să încercăm să numărăm corect, cum numărăm la noi în ţară, aşa să numărăm şi la alţii. Să nu avem două unităţi de măsură pentru aceeaşi problemă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Urmează domnul Calimente din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Nu voi intra în fond, deşi fondul este foarte generos. Cauza românilor de pretutindeni e un subiect pe care putem să discutăm mult şi trebuie să ne aplecăm. Cu atât mai mult cu cât românii de pretutindeni vor fi din ce în ce mai mulţi. Acum e vorba, în fapt, de o problemă de procedură. Ne-au fost adresate anumite sugestii pe care, în marea lor majoritate, comisia şi le-a însuşit şi ni le propune. Eu voi veni să spun de la bun început că sunt şi eu de acord cu retrimiterea la comisie, fiindcă putem găsi o formulare şi mai bună, nu numai fiindcă ce a venit de la comisie nu respectă chiar 100% ce a zis preşedintele, dar pentru exact acele probleme de eficienţă referitoare la relaţia noastră corectă cu românii de pretutindeni.

În formula iniţială era vorba de subordonarea la Cancelaria primului ministru, în formula care vine acum, de subordonare la Ministerul de Externe. Cum zice o zicală românească "Mi-ai făcut un mare bine: m-ai mutat de la umbră la soare!".

Sigur că subordonarea la Cancelaria primului-ministru nu prea este eficientă şi chiar primul ministru Tăriceanu a spus că din punctul lui de vedere ar vrea cât mai multe din activităţile şi domeniile care-i sunt subordonate sau sunt subordonate Cancelariei, să meargă înspre anumite zone de subordonare directă şi concretă.

În cazul de faţă, nu cred că s-a ameliorat mult situaţia propunându-se să se meargă spre Ministerul de Externe şi relaţia cu românii de pretutindeni să fie subordonată acestuia. Ştim foarte bine că trebuie să existe şi o relaţie de încredere şi, în marea majoritate a cazurilor, românii de pretutindeni, unde or fi ei, colectivităţi, grupaţi, organizaţi sau individual, nu prea au încredere în abordarea strict funcţionărească, administrativă, birocratică a Ministerului de Externe care, la rândul lui, şi acesta, nu are de foarte multe ori o implicare aşa mai apropiată şi vede lucrurile strict pe hârtie şi funcţionăreşte.

Cred că poate fi găsită o formulă mai bună şi pentru asta susţinem şi noi retrimiterea la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Se pregăteşte domnul Adrian Moisoiu, din partea Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, antevorbitorii au ridicat o serie de probleme. Reţin însă că poziţia pe care a exprimat-o doamna deputat Andronescu a fost o poziţie corectă, în sensul în care sigur atât Ministerul de Externe, cât şi Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, au făcut o mulţime de lucruri pentru românii care se găsesc în afara graniţelor ţării. Şi trebuie să facem o distincţie netă între comunităţile româneşti istorice, care se găsesc de secole în apropierea graniţelor actuale ale României, şi românii din diaspora care au plecat voluntar din ţară şi se găsesc începând din Noua Zeelandă până în Alaska, probabil, deci peste tot în lume şi pe care sigur că statului român îi este mai greu ca să-i urmărească şi să-i ajute peste tot unde s-au deplasat.

Problema comunităţilor româneşti istorice din jurul frontierelor României este o problemă, într-adevăr, spinoasă, o problemă asupra căruia statul român în perioada interbelică s-a aplecat cu multă atenţie, dar, din păcate, în perioada comunistă, această activitate a fost abandonată, pentru că făceam parte din acelaşi sistem cu ţări frăţeşti şi n-a mai existat această preocupare pentru aceste comunităţi.

Exact în această perioadă, acestor comunităţi le-au fost tăiate foarte multe drepturi pe care le-au avut, aceste comunităţi au început să fie diminuate în recensămintele pe care diferitele ţări le-au făcut şi în această perioadă au fost desfiinţate instituţiile de învăţământ sau bisericile pe care statul român le-a construit în perioadele dinainte.

Această situaţie o întâlnim începând din Bulgaria şi am aici un raport din 2000 al unei delegaţii care a făcut o vizită în Bulgaria şi unde există de-a lungul Dunării şi în Timocul bulgăresc, pentru că Timocul nu este numai în Serbia, este şi în Bulgaria, sunt importante comunităţi româneşti, ei nici la această oră nu se numesc toţi unitar români, unii sunt vlahi, alţii sunt vlaşi. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în Serbia. Eu am cumpărat chiar în zilele acesta dintr-un anticariat din Bucureşti o hartă a Timocului editată în 1945, cu un recensământ făcut de către Guvernul sârb în 1921 şi acolo se vede, cu toate că, probabil, nici acel recensământ nu a fost foarte bine realizat, marea masă de români care locuiau în acea perioadă în Timoc şi sigur, lucrurile pot continua pe mai departe aşa.

Eu cred că aici, pe de o parte, îi revine Guvernului sarcina de a continua aceste demersuri pentru susţinerea acestor comunităţi, iar pe de altă parte, şi grupurilor parlamentare sau parlamentarilor care vor să se implice în această activitate. Eu am avut de la tribuna acestui Parlament mai multe declaraţii politice privitor la situaţia românilor din Timoc. La Arad există Asociaţia învăţătorilor din Timoc cu care eu colaborez. Asociaţia învăţătorilor din Arad...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Încercaţi să veniţi la subiect că am senzaţia că vreţi să faceţi un raport al activităţii dumneavoastră în faţa colegilor.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Dacă tratăm aşa cum trataţi dumneavoastră această problemă, rezultatul va fi în continuare cel pe care îl avem până acum şi înseamnă că nu mai putem spune nimic în legătură cu această situaţie care se manifestă în continuare. Pentru că de la asemenea atitudini se ajunge probabil la felul în care sunt tratate comunităţile româneşti din afara ţării, pentru că atunci când trebuie să spunem ceva despre ele, ne grăbim, n-avem voie să spunem, credem că ne facem reclamă personală şi realitatea este cea care este.

Domnul Valer Dorneanu:

Era doar dorinţa de a lăsa şi alţi colegi care şi ei doresc să se exprime cu acelaşi interes ca şi dumneavoastră.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Vroiam să spun doar că la Arad există o preocupare a învăţătorilor de acolo care au adus grupe de copii pe care i-au învăţat să scrie în limba română, cu alfabet latin, pentru prima dată, că noi am fost în Timoc şi am luat legătura cu cei de acolo şi cred că în acest fel vom reuşi să ridicăm şi nivelul cultural şi să stabilim relaţii cu ei, fără să creăm suspiciune în ţările respective, pentru că mulţi au părerea sau cred că România vrea să revendice anumite teritorii şi de aceea au această încrâncenare vizavi de aceste comunităţi româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu. Şi domnul Titus Corlăţean. Şi domnul Mihai Mălaimare.

V-aş ruga, după domnul Mihai Mălaimare, să încercăm să ne oprim, ca să putem supune votului propunerea care s-a făcut.

Aveţi cuvântul, domnule Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, rezultă foarte clar că românii care trăiesc în jurul graniţelor României este o problemă deosebit de importantă, pentru că nu sunt numai câţiva români, nu sunt sute de mii, ci sunt milioane de români care trăiesc în jurul graniţelor României.

Pe de altă parte, eu vreau să analizez cuvintele: Ministerul Afacerilor Externe. Şi vă rog pe dumneavoastră să vă gândiţi: problemele românilor care trăiesc în afara graniţelor României, rezolvarea lor este apanajul Ministerului Afacerilor Externe? Este o afacere aceasta? Am impresia că este greşit gândită. Adică, trebuie undeva să vedem cine are această responsabilitate ca să se gândească la românii care se află în afara graniţelor României. Şi, atunci, probabil că va veni un răspuns. Nu ştiu. Urmează ca în cadrul comisiei să se analizeze şi să se vadă cu exactitate, poate că e vorba de Secretariatul general al Guvernului, poate că este Ministerul Culturii şi Cultelor, dar, în orice caz, acest Departament al Românilor de Pretutindeni trebuie să se preocupe şi să rezolve problemele românilor din afara graniţelor României.

S-a făcut o propunere aici, o propunere care mi se pare deosebit de judicioasă, a colegei mele, a doamnei deputat Olguţa Vasilescu care spunea că este clar, trebuie să mai analizăm. Problema este mult mai importantă şi eu cred că nimeni dintre noi nu are interesul ca această propunere, această iniţiativă legislativă să fie expediată printr-un vot care să nu fie suficient de bine fundamentat. N-avem de ce să ne grăbim. Ca atare, eu pot pune o întrebare domnului deputat Sasu: este comisia domniei sale atât de aglomerată în clipa aceasta încât n-ar mai avea încă tip ca să mai analizeze încă o dată acest subiect, dacă într-adevăr discuţiile de astăzi au fost pertinente?

Cred că s-ar putea găsi şi un răspuns. Departe de mine de a jigni dacă este sau nu este, ci mă gândeam ca soluţie în sine.

Şi atunci, încă o dată revin, şi cu asta vă mulţumesc pentru înţelegerea dumneavoastră, cred că este cazul ca să revenim la comisie şi să analizăm în mod temeinic. Şi acelaşi lucru îl propun chiar şi colegului Corlăţeanu, care ştiu că dânsul urmează la cuvânt, să gândească, strică cu ceva domnul coleg Corlăţeanu sau nu strică ca această problemă să mai fie discutată? Ştiu că v-aţi înscris la cuvânt şi aţi fost anunţat şi ca atare chiar puteţi să vă pronunţaţi în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Mălaimare.

Urmează apoi domnul Titus Corlăţean, după care, aşa cum am obţinut acordul dumneavoastră închidem lista, nu înainte de a-i da cuvântul domnului Sasu pentru a-şi spune şi punctul de vedere al comisiei cu privire la cererea de restituire la comisie a propunerii.

Domnul Adrian Mihai Mălaimare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Cred că ne aflăm într-un moment oarecum istoric (permiteţi-mi să zâmbesc un pic) faptul că Parlamentul, iată, preia o idee a Preşedintelui şi mai mult, merge chiar mai departe decât ideile domniei sale. Poate că e un început de normalitate, poate că este un lucru pe care ar putea chiar să-l salutăm cu desăvârşire.

Eu aş vrea să-i mulţumesc doamnei deputat pentru propunerea pe care a făcut-o, dacă avem şansa să ne gândim un minut în plus la soarta românilor din jurul graniţei, ar fi o crimă să n-o facem.

Cred că nu vom fi niciodată suficient de români dacă vom considera că problema românilor, a românismului, a românilor din jurul graniţelor este o problemă încheiată.

Pe de altă parte, sigur, nu pot fi de acord cu faptul că apriori se judecă prezenţa Ministerului de Externe care are, probabil, ştiu eu, un anume tip de istorie nefericită în relaţia cu românii de pretutindeni. Acest proiect ar trebui să se întoarcă la comisie. Acest proiect ar trebui să beneficieze de gândirea noastră, a tuturor, şi probabil că vom scoate un proiect bun, un proiect cu care să putem sta în faţa românilor care aşteaptă să simtă dincolo de graniţele ţării că sunt acasă, că sunt într-o familie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Titus Corlăţean.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, şi pentru îngăduinţa de a-mi da, pentru a doua oară cuvântul, astăzi.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pasul pe care noi eram dispuşi, la nivelul Grupului parlamentar al P.S.D., să-l facem înainte, era determinat nu dintr-un entuziasm, si o spun sincer acum, un entuziasm cu privire la calitatea extraordinară a muncii guvernamentale şi a departamentului, în acest domeniu, în ultimii 3 ani. Departe de mine şi departe de noi această situaţie. Au fost colegi care au menţionat aici semnalele primite. N-aş vrea să vă menţionez ce semnale am primit din comunităţile româneşti, inclusiv din Valea Timocului, în ultimii 3 ani.

Dorinţa noastră de deschidere spre o posibilă soluţie de compromis era determinată de odiseea interminabilă a acestui proiect de lege. Şi trebuie să ştiţi că pentru prima oară în această ţară s-a discutat despre necesitatea adoptării unui proiect de lege în 2000. A existat o nouă încercare în 2003 şi 2004, când am trimis la Parlament proiectul de lege, s-a schimbat Puterea, şi acel proiect de lege a fost pus în sertar, şi tot aşa.

Acest proiect de lege nu doar este necesar; cu fiecare săptămână şi lună care trece, nefiind în vigoare această lege, din dorinţa, noi, de a face lucruri mai bune, în realitate provocăm mult mai mult rău.

În situaţia în care, şi am constatat din intervenţiile grupurilor parlamentare, că nu există o bază de compromis, şi pentru a evita surprize la votul final, domnule preşedinte, pot susţine propunerea retrimiterii la comisie, dar să fie un lucru foarte clar, şi acesta trebuie să fie baza de acord: discutăm în termen de o săptămână, un termen scurt, în orice caz, cât va propune comisia, pe chestiunea respectivă. Pentru că dacă redeschidem celelalte puncte, vă asigur că ceea ce am dezbătut pe larg, în timp, la primul vot în plen, când am adoptat în unanimitate în Camera Deputaţilor, dacă redeschidem acele subiecte, nu ştiu unde ajungem.

Deci, discuţia la comisie, dacă suntem de acord să retrimitem, să aibă loc cu privire la aspectele semnalate, unde plasăm Departamentul pentru românii de pretutindeni? Şi eu vă spun, din experienţa anterioară, scufundat într-un minister, funcţionează mult mai greu. Când îi dai profilul şi greutatea în cadrul Guvernului, poate coordona celelalte instituţii, pe modelul maghiar, da, este adevărat, pe modelul maghiar, poate să funcţioneze cu foarte bune rezultate. Şi poate funcţiona în relaţia cu partenerii externi cu greutate.

Discutăm pe acest punct şi, eventual, cu privire la numele sub care românii sunt cunoscuţi. Şi acesta ar putea fi o chestiune, mai ales că figurează în cererea de reexaminare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Şi-a manifestat dorinţa, tot pentru procedură, domnul deputat Tabără, şi v-aş ruga să-i permiteţi să vorbească, mai ales că este foarte aproape de Valea Timocului.

Domnul Valeriu Tabără:

Nu vreau să spun cine a dus primele legitimaţii pe Valea Timocului, că începe să fie istorie şi facem istorie.

Vreau să vă spun însă un lucru, că problema aceasta a relaţiilor cu românii de pretutindeni şi din comunităţile româneşti nu este una nouă, din ultimii 4 - 5 - 6 - 7 ani, ci a fost de prin '90 pusă. Cred că ne-a lipsit suficient curaj ca să facem o lege şi să ne afirmăm în acest domeniu, şi să afirmăm nişte relaţii normale cu aceste comunităţi.

Din acest motiv, cred că reexaminarea legii este bine venită, şi să nu ne ferim de nicio instituţie care poate să personalizeze relaţiile speciale dintre ţara-mamă şi comunităţi.

Şi dacă se va merge pe principiul departamentului, aşa cum este în Ungaria, este foarte bine. Dar vreau să vă mai spun încă ceva: să facem şi noi ceea ce face acest departament, şi s-o facem cu curaj, şi să le spunem şi partenerilor noştri că ceea ce fac ei trebuie să facem şi noi. Şi să ne permită să facem şi noi, pentru că este normal să ne susţinem ceea ce nu ne-am susţinut, pentru că n-am avut curajul, nici faţă de minoritatea românească sau aromână din Grecia, n-am avut nici faţă de cea din Albania, nici din Bulgaria, nici nicăieri. Am stat uneori ca un drapel undeva pus, într-un vârf de munte, fără ca cineva să-l acceseze.

Or, a reface un departament cu personalitate, personalizând aceste relaţii, cu suficiente surse financiare, cu un curaj, pentru că şi acum, în relaţiile cu Republica Moldova, nu se poate să nu ajungi să dai vizele într-un termen rezonabil, inclusiv pentru oamenii de ştiinţă, să poată participa la comuniuni ştiinţifice. Este inacceptabil dacă Statele Unite, într-un regim formidabil, îţi permite să te duci la astfel de reuniuni, să nu poată să vină din Basarabia nici la mormântul lui Ştefan cel Mare, dar nu mai vorbesc de ce se întâmplă în relaţiile cu elevii şi cu intelectualii care vor să participe la manifestările din ţară, şi nu numai. Este ceva inacceptabil.

Eu vă spun: am primit zeci şi sute de telefoane cu ocazia unor momente din Moldova, că nu se puteau da vizele. Şi nu s-a putut discuta nici la Ministerul Afacerilor Externe, nici cu toţi responsabilii, ca să poţi să permiţi să vină oamenii pentru astfel de manifestări.

Este bine să retrimitem, să construim o instituţie cu adevărat trainică şi cu putere de a revoluţiona această relaţie, pentru că ea se impune inclusiv prin ceea ce înseamnă legislaţie internaţională la această dată.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Are cuvântul doamna Olguţa Vasilescu.

Dar, până vine dumneaei la tribună, v-aş ruga să vă pronunţaţi, încă o dată, dacă sunteţi de acord pentru sistarea dezbaterilor?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un singur vor împotrivă.

Cu un singur vor împotrivă s-a adoptat sistarea dezbaterilor.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Pe procedură, domnule preşedinte, aş vrea să susţin şi eu ceea ce spunea mai devreme colegul Titus Corlăţean: într-adevăr, aş dori, dacă se poate, într-o săptămână, şi nu în 60 de zile, să se discute la comisie această cerere a preşedintelui, de reexaminare, şi asta pentru că nu trebuie să uităm că vine bugetul şi trebuie, obligatoriu, să formulăm amendamente şi să vedem foarte clar unde se va situa până la urmă acest departament al românilor de pretutindeni?

A doua rugăminte, aş avea-o către preşedintele comisiei sesizate în fond, ca la aceste dezbateri să fie invitat şi preşedintele Fundaţiei Românilor de Pretutindeni. Cu siguranţă, cei care îl vor audia in cadrul comisiei, vor afla multe lucruri şi vor şti exact cu ce se confruntă românii din afara graniţelor de ani de zile, şi de ce ostilitate şi ce greutăţi au întâmpinat din partea Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Există o intervenţie pentru procedură, domnul deputat Rus.

După care, v-aş ruga să vă pregătiţi cartelele pentru vot.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru statutul minorităţilor naţionale, de un an şi jumătate stăm blocaţi, o zi pe săptămână, trei comisii, şi nu se limitează în timp problema asta.

Pe procedură, ca să fiu strict. În Regulamentul Camerei Deputaţilor se prevede că, dacă la o propunere legislativă sau la dezbaterea unui proiect de lege se solicită prezenţa ministrului, aceasta devine obligatorie, solicit la noi la comisie prezenţa ministrului de externe, să vedem exact ce avem de făcut, cum, unde o dăm, rămâne sub autoritatea premierului, o trecem la Ministerul de Externe, vedem unde o plasăm, în ce parte, pentru că este principalul răspunzător a tot ceea ce se întâmplă.

Aici am auzit că stau elevii şi nu primesc vize şi cursurile au început, aici am aflat alte disfuncţionalităţi care se întâmplă la consulate şi la ambasade, să nu trec mai departe şi să spun de aventurile consulilor noştri din Australia şi din Mexic, să nu vorbesc despre consulii care în altă parte sunt invitaţi să vină la întâlniri cu românii de pretutindeni şi nu sunt prezenţi nicăieri!

Şi ca totuşi să putem dezbate ceva, noi, cei de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Solicităm, deci, prezenţa ministrului de externe.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, sunteţi deplin îndreptăţiţi prin Regulamentul Camerei şi al comisiei, să-l invitaţi pe domnul ministru.

Reţineţi şi ceea ce a spus un coleg aici cu privire la invitarea preşedintelui Consiliului Mondial al Românilor.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră restituirea propunerii la comisie.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Cu 98 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă, s-a adoptat propunerea de restituire.

Comisia va avea la dispoziţie un termen de 7 zile pentru a reveni cu raportul în plen.

La pct.7 - Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport să-şi ia locul cuvenit.

Dau cuvântul iniţiatorului. Nu avem iniţiator.

Comisia?

Deci, iniţiatorii preferă să rămână anonimi, dar îşi susţin proiectul de lege.

Şi doamna preşedinte Olguţa Vasilescu, care susţine şi dânsa proiectul, şi direct şi ca anonim ...

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Şi ca iniţiator, dacă-mi permiteţi, alături de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Cred că toţi colegii mei sunt iniţiatori la acest proiect de lege.

Are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în scopul creşterii operativităţii decizionale şi a exprimării autonomiei, atât în activitatea ştiinţifică, cât şi în cea organizatorică.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a aprobat acest proiect de lege.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitatea voturilor celor prezenţi adoptarea proiectului de lege, cu câteva amendamente pe care le aveţi anexate în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să se înscrie? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă rog să urmăriţi raportul.

La pct.1 din raport, urmăriţi amendamentul comisiei cu privire la titlul legii. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat.

Textul preambulului articolului unic rămâne nemodificat, în concepţia comisiei.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Votat.

La art.5, urmăriţi amendamentul nr.3. Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate.

La pct.4, urmăriţi, vă rog, amendamentul comisiei cu privire la art.7.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat amendamentul comisiei.

La art.8, urmăriţi amendamentul nr.5. Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat.

Prin amendamentul nr.6, comisia propune introducerea unui alineat nou, nr.(7). Vă rog să-l vedeţi la pag.4. Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat.

La art.9, comisia îşi păstrează textul.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat textul iniţial.

Prin amendamentul nr.8, comisia propune introducerea a trei noi alineate - (4), (5) şi (6) la art.9. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votate toate în unanimitate.

Prin amendamentul nr. 9, comisia propune o modificare a art.11 alin. (2). Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat amendamentul.

La art.19 alin.(2), comisia nu are amendamente?

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat textul iniţial.

Prin amendamentul nr.11, comisia propune introducerea unui alineat nou, la art.19, alin. (2¹). Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat în unanimitate.

Rog Grupul parlamentar al P.R.M.-ului să nu dialogheze peste scaunele goale cu colegii mei de la Grupul parlamentar al P.S.D.

Adoptat amendamentul nr.11.

Amendamentul nr.12, cu privire la art.20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul nr.13, comisia propune introducerea a patru noi alineate la art.20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul nr.14, comisia propune introducerea unui alineat (3) la art.22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Am parcurs textele legii.

Vot final mâine.

La pct.8 - Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind fondul pentru mediu.

Dacă din partea iniţiatorului este?

Rog Comisia pentru industrii şi servicii să se pronunţe şi dacă putem parcurge proiectul fără iniţiator.

Domnul Iulian Iancu:

Da, sigur că da, domnule preşedinte.

Comisiile pentru industrii şi servicii şi cea pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbaterea în fond, cu proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să subliniez că Senatul a adoptat proiectul de lege.

De asemenea, a obţinut avizul Consiliului Legislativ.

Guvernul, însă, nu susţine propunerea legislativă în forma prezentată.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au avizat negativ proiectul de lege.

În fapt, acest proiect de lege propune modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind fondul pentru mediu, în sensul eliminării taxelor pentru emisiile de poluanţi din atmosferă, provenite de la surse mobile, prevăzute la art.9 alin. (1) lit.b) din acest act normativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii, în majoritate, iar cei ai Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în unanimitate, au propus adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Reprezentantul Guvernului, prezent aici, doreşte să intervină şi să-şi spună punctul de vedere, nefiind iniţiator Guvernul.

V-aş ruga, stimată doamnă, să vă şi prezentaţi, pentru stenogramă.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile):

Lucia Ana Varga, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare eliminarea taxelor pentru emisiile de poluanţi în atmosferă provenite de la surse mobile.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, deoarece se încalcă principiul "poluatorul plăteşte". În plus, din sumele colectate de Administraţia Fondului pentru Mediu, se finanţează programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.

Adoptarea acestei iniţiative legislative ar conduce la diminuarea fondurilor alocate pentru realizarea de parcuri în România.

Prin urmare, Guvernul nu susţine această iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină?

Comisia?

Domnul Cristian Rădulescu, din partea Grupul parlamentar al P.D.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ceea ce susţine acum reprezentantul Guvernului pare logic. Mai devreme, însă, cu un minut, ni s-a spus că avizul a fost dat aproape în unanimitate de către Comisia pentru industrii şi servicii, şi în unanimitate de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

La dezbaterile respective, oare, n-o fi fost acolo un reprezentant al Guvernului sau măcar unul dintre parlamentarii care susţin Guvernul? N-o fi fost acolo ca să susţină această poziţie?!

Mi se pare că, într-adevăr, rar întâlnim o asemenea contrazicere între punctul de vedere al Parlamentului şi punctul de vedere al Guvernului.

Aş vrea ca reprezentantul comisiei să ne clarifice această situaţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Staţi, să-şi exprime punctul de vedere şi reprezentantul Partidului Naţional Liberal.

Poate va trebui să răspundă şi unor opinii exprimate de dumnealui.

Domnul Emil Strungă:

Stimaţi colegi,

În numele Grupului parlamentar al PNL, susţinem propunerea reprezentantului Guvernului de retrimitere la comisie, pentru că, după cum s-a văzut aici, atât din rapoarte, cât şi din avize, rezultă o serie întreagă de neconcordanţe. Şi chestiunea este cu referire la mediu. Taxa ce se prevede a fi eliminată, prevăzută în Legea pentru fondul pentru mediu, se aplică pentru toate autovehiculele care poluează, noi sau vechi. Nu poate fi eliminată cu atâta uşurinţă, fiind o taxă împotriva poluării, care are drept scop protecţia mediului.

Adoptarea sub această formă a acestei propuneri legislative ar afecta negativ şi nivelul veniturilor la fondul pentru mediu, respectiv la bugetul consolidat al statului.

În consecinţă, susţinem întoarcerea acestui proiect de lege la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Este un punct de vedere pe care, văd, Guvernul acum şi-l susţine în mod vehement. Însă în timpul dezbaterilor în comisii n-au fost în stare să argumenteze de ce la propunerea iniţiatorului şi la atenţionarea acestuia, că avem de a face cu o dublă impozitare, iar ceea ce propunea domnia sa păstra, în continuare, respectiv taxă de protecţia mediului, că asta ţinteam în mod special, însă, se atenţiona asupra dublei impozitări în faţa comisiei.

De aici şi votul - în unanimitate - la o comisie şi - aproape în unanimitate - la cealaltă, iată, n-au putut să argumenteze, şi aici, de asemenea, avem o argumentare sumară.

Prin urmare, comisiile îşi menţin punctul de vedere şi propun plenului adoptarea în forma pe care a adoptat-o Senatul.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, este perfect adevărat ce spuneţi dumneavoastră în raport de felul cum s-au derulat lucrurile la cele două comisii.

În plen, însă, aţi văzut reprezentantul Guvernului şi reprezentantul unui grup parlamentar au solicitat restituirea la comisie.

Eu, n-am cum să nu supun votului dumneavoastră această propunere, ceea ce fac în prezent.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot electronic asupra retrimiterii la comisie a acestei propuneri legislative.

(Conform afişajului, se înregistrează 91 deputaţi prezenţi, 45 voturi pentru, 43 împotrivă, 2 abţineri, un vot neexprimat.)

Există opinia exprimată de un grup parlamentar că sunt câţiva colegi care n-au votat, având în vedere rezultatul de egalitate.

Supun, din nou, votului dumneavoastră propunerea de restituire.

Vă rog, domnule Stanciu, învăţaţi-ne cum să ieşim din impas, în situaţia de balotaj.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimată doamnă secretar de stat,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnul Nicolăescu nu mai este, că am înţeles că trece la învăţământ.

Domnule preşedinte,

Chestiunea este foarte simplă: dumneavoastră aţi supus la vot retrimiterea la comisie. Sunt 90 de voturi - 45 cu 45. Nu, sunt 43 - 2 - şi 45.

Domne, cel care n-a votat, n-a votat. Deci, fiecare a votat conform votului electronic. Deci, este 45 la 45.

Ca atare, domnule preşedinte, din moment ce propunerea nu a întrunit jumătate plus unu din voturi, a picat. Deci, nu are sens s-o mai întoarcem pe partea cealaltă, că oricât am stoarce-o, tot aşa este.

Deci, a picat. Deci, nu merge la comisie, ci rămâne pentru plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Gabor. Aţi venit mai târziu şi n-aţi participat la vot.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu pot să fiu de acord cu propunerea colegului nostru, domnul profesor, pentru că din moment ce este un scor de egalitate - 45 la 45 - înseamnă meci nul.

Eu cred că este util, este bine să repetăm votul, şi cer acest lucru în numele Grupului parlamentar al P.N.L., pentru ca să dăm posibilitatea şi acelui coleg care nu a votat, să-şi exprime punctul de vedere. El va fi cel care va înclina balanţa într-un sens sau în altul.

De aceea, rugămintea mea este să repetăm votul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Va trebui să-mi asum actul conducerii acestei şedinţe.

Vă anunţ că întrucât au votat 91 de colegi, şi trebuiau 46, ca să fie vot pentru, şi au fost 45, întrucât mai mulţi colegi au zis că nu sunt toate voturile exprimate, întrucât este o lege importantă şi este bine ca să existe un mai mare consens, eu supun din nou votului dumneavoastră - şi vă rog să votaţi cu toţii - propunerea de restituire la comisie.

Nu vorbiţi în timpul exercitării votului.

Deci, rezultatul este elocvent şi necontestabil: din 99, 50 au votat împotriva restituirii.

Proiectul rămâne pe ordinea de zi şi va fi supus votului final mâine, în conformitate cu prevederile art.106 din Regulament.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Şărmăşag, judeţul Sălaj.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul constituant se împlineşte pe 17 octombrie.

Dacă iniţiatorii doresc să intervină?

Vă rog, domnule deputat, susţineţi-vă, pe scurt, propunerea, pentru a ne putea încadra în programul de lucru de azi.

Domnul Seres Denes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă s-a născut ca urmare a dorinţei comunităţii locale de reînfiinţare a comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Sărmăşag.

Trebuie să fac menţiunea că până în '68 cele două comune au existat.

De asemenea, fac menţiunea că cele două comune reînfiinţate îndeplinesc criteriile stabilite de Legea nr.351 privind reţeaua de localităţi şi, respectiv, Legea nr.3 privind organizarea referendumului.

Pe această cale, mulţumesc colegilor din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, care au votat în unanimitate adoptarea acestei iniţiative.

Menţionez că sunt de acord cu amendamentele formulate de comisie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că este prezent reprezentantul Guvernului, care solicită să-şi spună punctul de vedere.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să vă informez că din documentaţia noastră nu rezultă că la propunerea legislativă au fost ataşate documentele care dovedesc că s-a întocmit planul cadastral atât pentru comuna rămasă după reorganizare, cât şi pentru comuna care se propune spre înfiinţare.

Şi fiind o condiţie prevăzută expres de Legea nr.351/2001, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa din 25 septembrie 2007.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, ceea ce dovedeşte, încă o dată, că acest guvern nu are susţinere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

Apoi, doamna deputat Olguţa Vasilescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Recunosc că n-am fost foarte tensionat de rezultatul lucrărilor comisiei asupra reînfiinţării acestei localităţi. În general, sunt împotriva acestor mişcări administrativ-teritoriale, dacă ele nu sunt bine fundamentate.

Cu toate acestea, rezultatul unui referendum acolo, între locuitori, reprezintă pentru mine un vot suveran. Şi, sigur, după aceea, trebuie completate şi celelalte chestiuni birocratice prevăzute de către lege.

Ceea ce vreau eu să atrag atenţia este că din nou trebuie să pun această întrebare: ori reprezentanţii ministerului nu au avut deferenţa să fie la lucrările comisiei ori nu au avut puterea de convingere să le explice membrilor comisiei că legea existentă deja trebuie respectată şi ea priveşte planuri cadastrale, ori unanimitatea membrilor comisiei au o problemă cu Guvernul. Că eu observ că şi de această dată hotărârea comisiei a fost luată în unanimitate şi e comisia de specialitate care ştie bine legea. Ori există o problemă de comunicare între Guvern şi comisie ori, mai rău, există o mare problemă de susţinere, din moment ce totalitatea membrilor comisiei au votat împotriva unui punct de vedere pe care îl aud acum, al Guvernului.

Poate comisia ne desluşeşte şi de această dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna Olguţa Vasilescu, căreia îi cer scuze că nu i-am dat cuvântul, deşi domnul secretar Munteanu a insistat, eu am crezut că vă favorizează, de obicei, pentru că îl văzusem pentru domnul Rădulescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Mi se pare normal, domnul Rădulescu este mult mai înalt decât mine.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu va vota acest proiect de lege, pentru că tinde să devină un sport parlamentar constituirea de comune. Practic, nu e săptămână de la Dumnezeu să nu avem câte o comună înfiinţată. Şi, asta, ca să nu mai vorbim că majoritatea iniţiativelor vine de la colegii de la UDMR, de câte ori descoperă 3 unguri într-un sat, gata, fac satul respectiv comună. Deci, sub nicio formă nu vom susţine acest proiect de lege.

Cu atât mai mult cu cât este convingător punctul de vedere al Guvernului, care, aşa cum a precizat domnul secretar de stat, dovedeşte faptul că au fost sărite câteva etape.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Duşa, vicepreşedintele Comisiei pentru administraţie.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale, întotdeauna, Comisia de administraţie a ţinut cont de ceea ce doreşte comunitatea. Dacă printr-un referendum s-a hotărât despărţirea celor două sate în două localităţi şi este dorinţa localităţii şi a comunităţii de acolo, ea trebuie respectată.

Sigur că punctul de vedere al Guvernului, prezentat de domnul secretar de stat, este un punct de vedere care s-a dat demult, între timp, la comisie au fost aduse toate documentele care privesc reorganizarea localităţii şi acea hartă cadastrală, care priveşte grăniţuirea între cele două localităţi, deci, s-au respectat între timp şi prevederile Legii nr. 351 cu privire la reorganizarea localităţii.

De aceea, comisia a votat în unanimitate acest proiect de lege şi a propus plenului Camerei să adopte acest proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád şi, apoi, domnul deputat Calimente, din partea PNL-ului.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu o să mă refer la partea legată de o comunitate sau alta, a unui antevorbitor, ci mă refer la o altă idee, care mi se pare că nu prea e legată de însăşi instituţia Parlamentului.

Guvernul, conform uzanţelor şi însuşi principiului democraţiei, într-adevăr, este un produs şi este susţinut, în ţările democratice - mă rog, există şi altfel de state, mai există şi preşedinţi care doresc să avem astfel de state, unde sunt numiţi de preşedinte sau de monarh - de obicei, guvernele sunt produsul Parlamentului şi sunt sub control parlamentar. Asta au inventat englezii pe vremea respectivă, că, din când în când, se mai poate ca Parlamentul să fie de altă părere decât Guvernul. Aceasta nu înseamnă că nu are o susţinere Guvernul respectiv sau că anumite legi venite de la Guvern nu sunt susţinute, se mai fac şi amendamente în Parlament.

Acea instituţie care este de acord întru totul cu toate punctele de vedere ale Guvernului s-a chemat în România Marea Adunare Naţională. Am depăşit această fază.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Calimente a cerut cuvântul înaintea dumneavoastră, stimată doamnă. E adevărat că..., dar am apucat să-i dau cuvântul. O să mă trimiteţi la Comisia de discriminare...

Aveţi cuvântul, domnule Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că întotdeauna când au loc asemenea iniţiative legislative, de foarte multe ori, Guvernul nu a susţinut aceste iniţiative de înfiinţare de noi comune sau de oraşe, pentru că, de obicei, ştiţi că ele cresc cheltuielile bugetare şi principala cauză probabil că este aceasta. Dar, având în vedere că este voinţa comunităţii locale şi, practic, în acest Parlament s-a creat deja această cutumă şi noi am aprobat de fiecare dată, când comunităţile locale şi-au exprimat dorinţa de a se despărţi de alte comunităţi şi au şi îndeplinit toate cerinţele legale, să fim de acord cu această dorinţă a comunităţilor locale.

Şi în acest caz eu cred că trebuie să procedăm la fel. Şi sunt perfect de acord că asta nu reflectă dacă Guvernul are sau nu are susţinere, a devenit obsesia Partidului Democrat acest lucru şi, de câte ori are ocazia, trebuie să atragă atenţia că acest Guvern nu are susţinere parlamentară.

Îi asigur pe domnii de la Partidul Democrat că acest Guvern are susţinere parlamentară. Şi, când vor fi domniile lor în stare să facă un Guvern, atunci, vom vedea ce susţinere parlamentară va avea Guvernul domniilor lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Observ că UDMR-ul nu mai face parte din Guvern. Cel puţin, reprezentanţii UDMR din Parlamentul României observ că nu susţin punctul de vedere al Guvernului. Ceea ce, într-adevăr, începe să devină o problemă pentru Guvern. Dar, pe de altă parte, s-ar putea să-l susţină alte partide politice, dacă nu va mai exista UDMR-ul, care să susţină acest Guvern.

Vreau să-i dau o replică unui antevorbitor de al meu. Nu am trăit pe vremea Marii Adunări Naţionale sau, oricum, eram foarte, foarte mică, aşa încât nu ştiu cum se discuta în Marea Adunare Naţională, poate domnia sa poate să dea lecţii altora, eu nu sunt capabilă să fac acest lucru.

Dar vreau să-i spun stimatului coleg că există o lege, pe care trebuie să o respectăm şi noi, ca parlamentari, nu doar Guvernul. Or, reprezentantul Guvernului, aici, de faţă, a spus că nu s-au respectat etapele pentru a se constitui o nouă comună.

Ce facem noi, Parlamentul României, să înţeleg că încălcăm legea? Poate unii dintre noi încalcă legea, mai precis, colegii de la UDMR. Noi, cei de la PRM, nu dorim să încălcăm această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă Olguţa Vasilescu.

Domnul secretar Ioan Munteanu şi apoi domnul Seres, de la UDMR. Domnul secretar-deputat sau deputat-secretar? În ordinea în care o prezentaţi.

Domnul Ioan Munteanu:

Stimaţi colegi,

Spuneţi deputat, vă rog frumos!

Deci, susţin ceea ce spunea doamna deputat Olguţa Vasilescu. Şi, chiar dacă o să se supere colegul meu Mircea Duşa, o să spun că, dacă nu sunt îndeplinite toate condiţiile de referendum (prin referendum se înţelege că eu trebuie să am şi documentaţia cadastrală a respectivei, atât a celei care se înfiinţează, cât şi a celei care a rămas din "mamă"). Or, acest lucru a venit la comisie şi înţeleg că e corect, că a ajuns la comisie, dar înseamnă că n-au fost supuse referendumului.

Deci, nu sunt îndeplinite condiţiile, după părerea mea. Poftim, ca să nu mai spun altceva, după părerea mea.

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

După lege, nu după părerea dumneavoastră!

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule secretar..., domnule deputat Munteanu. Vă asigur că a vorbit foarte la obiect, că a fost prefect şi cunoaşte legislaţia.

Domnule deputat Seres, aveţi cuvântul.

Domnul Seres Denes:

Stimaţi colegi,

Spre liniştea doamnei colege, s-au respectat toate etapele impuse de lege. Inclusiv la Biroul permanent, s-a depus harta cadastrală, cu noua grăniţuire a celor două comune. Şi la comisia de specialitate s-a depus.

Deci, Guvernul este dezinformat, dacă afirmă aici că nu s-a depus harta cadastrală. Vă rog să vă informaţi şi să veniţi la şedinţele comisiei şi să consultaţi documentele depuse la comisie.

Stimaţi colegi,

S-a respectat toată procedura privind reînfiinţarea celor două comune care au existat până în 1968. Şi vă rog să mă credeţi că nu se pune problema etnic.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să interveniţi, domnule Stanciu? V-aş ruga să nu-l grăbiţi şi să nu-l perturbaţi, că, pe urmă, am eu probleme cu domnia sa, în circumscripţia noastră comună.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnule ministru...

Domnul Valer Dorneanu:

Nicolăescu, v-aş ruga să precizaţi!

Domnul Anghel Stanciu:

... şi "tovarăşu'" Nicolăescu,

Vă rog să-mi permiteţi să-mi exprim nedumerirea asupra unui fapt. Distinsa noastră colegă, doamna preşedintă Vasilescu, a spus că acolo unde sunt 3 unguri se face o comună. Este deja o discriminare, dar, unde sunt 3 unguroaice, câte comune se fac? Era necesar să ne precizeze aceste detalii, având în vedere că s-ar putea înrăutăţi situaţia etnică.

De aceea, cred, domnule preşedinte, pentru că distinsul reprezentant al Guvernului spune că nu este harta cadastrală, distinsul coleg Seres spune că este, şi atunci, să o trimitem la comisie, să vadă împreună, şi cei de la minister, şi cei care spun că este şi că nu este, că, de fapt, este ce a fost la început: o singură comună. Şi aşa să rămână.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul reprezentant al Guvernului şi apoi reprezentantul comisiei.

Drept la replică? Da.

Domnule ministru, numai puţin, că doreşte domnul Árpád un drept la replică, împotriva dezincriminării între sexe, probabil.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

Dar cine i-a rostit numele?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Exact.

Şi sper că doamna Cliveti va fi de acord ca colegul domniei sale să stea în faţa Comisiei juridice, faţă de discursul pe care l-a făcut aici. Cred că este incalificabil modul în care domnia sa, de la microfonul acestei Camere, a vorbit despre femei şi despre o etnie. Mi se pare că domnia sa trebuie să stea în faţa Comisiei juridice pentru tot ceea ce a spus acum, aici.

Vă mulţumesc.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

Deci, unguroaicele contează!

Domnul Valer Dorneanu:

N-a pronunţat numele dumneavoastră, distinse coleg. (Domnului Anghel Stanciu)

Reprezentantul Guvernului şi pe urmă închidem şedinţa, pentru că încep interpelările, care se transmit la radio.

Domnul Marin Pătuleanu:

Domnule preşedinte,

Eu am afirmat că de la documentaţia iniţială lipsea planul cadastral. Chiar dacă documentaţia a fost completată ulterior cu planurile cadastrale, ele nu au fost aprobate prin referendum, aşa cum prevede expres Legea nr. 351.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, indiferent de ce afirmaţii pe fond s-au făcut aici, s-a făcut o propunere regulamentară, eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră restituirea la comisie. Vă rog să vă pronunţaţi, cu cartelele.

Stimaţi colegi,

Opriţi-vă puţin votul, pentru că reprezentantul comisiei are dreptul să-şi spună părerea cu privire la această solicitare de restituire.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu siguranţă, comisia nu acceptă să fie retrimisă încă o dată pentru dezbatere în interiorul ei, deoarece, atunci când luăm în dezbatere o propunere legislativă, cu siguranţă că ne aplecăm cu multă atenţie şi urmărim dacă există toată documentaţia bine întocmită şi bine depusă. Şi de această dată documentaţia a fost completă.

Dacă reprezentantul Guvernului nu a ştiut să urmărească toată procedura şi nu a ştiut să urmărească cum au decurs toate etapele în comisie, nu este vina noastră, este vina dânsului. Aşa cum vă spuneam, atâta timp cât, în unanimitate, repet, în unanimitate, s-a dat un raport favorabil, nu văd de ce trebuie să o trimitem înapoi la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat şi motivaţia domnului deputat Stanciu şi răspunsul comisiei, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra propunerii de restituire a proiectului.

Propunerea de restituire la comisie a fost respinsă, cu 61 de voturi împotrivă, 17 pentru.

Întrerupem aici dezbaterile.

Mâine, vor continua dezbaterile pe textele propunerii legislative.

Urmează partea a doua a şedinţei de astăzi, destinată răspunsurilor la întrebări şi interpelări. După o scurtă pauză de trei minute, necesară schimbărilor de decor. (O scurtă pauză).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Având în vedere că şedinţa se transmite la radio, v-aş ruga să luaţi locurile şi în ordine să parcurgem această procedură de control parlamentar importantă.

Sunt prezenţi, pentru a răspunde întrebărilor formulate de domnul Dan Mocănescu, Constantin Traian Igaş, Andrian Mihei-Andrian Mihei, de două ori, Dumitru Ioan, domnul ministru Nicolăescu, domnul secretar de stat Dacian Ciolos, dacă a venit, şi doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

Domnului deputat independent Dan Mocănescu îi va răspunde domnul ministru Nicolăescu, cu privire la piscina cu apă de mare de la Policlinica balneară Mangalia.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Răspunsul se adresează domnului deputat Dan Mocănescu şi se referă la situaţia piscinei din cadrul Pavilionului B, Sanatoriul balnear şi de recuperare Mangalia.

Managerul sanatoriului, doctorul Oleniuc Viorel, a dispus întreruperea utilizării piscinei cu apă de mare încălzită la 32-34^o din cadrul Pavilionului B în urma unui studiu de rentabilitate efectuat, aceasta fiind una dintre măsurile luate în scopul eficientizării activităţii unităţii sanitare. Dar, ca pacienţii să nu fie privaţi de procedura respectivă, s-a dispus efectuarea procedurii cu costuri reduse într-un bazin mai mic, tot cu apă de mare încălzită, bazin de care dispune unitatea.

Piscina de care este vorba nu este închisă definitiv. În urma licitaţiei pentru combustibil desfăşurată în 2007, s-a obţinut un alt tip de combustibil, la un preţ mai mic şi cu putere calorică superioară, având drept consecinţă reducerea costurilor pentru funcţionarea piscinei. În prezent, spaţiile aferente piscinei se află în renovare, întrucât se degradaseră, nemaifiind reparate de foarte mulţi ani.

În ceea ce priveşte transferul către o societate privată, vă informăm că Sanatoriul balnear şi de recuperare Mangalia, prin managerul său, deţine doar un drept de administrare a patrimoniului sanatoriului, conform contractului de management încheiat cu Ministerul Sănătăţii. Neavând drept de dispoziţie, nu poate înstrăina sub nicio formă corpul de clădire în discuţie.

De asemenea, Sanatoriul balnear şi de recuperare Mangalia este declarat unitate sanitară de interes public naţional, conform Hotărârii de Guvern 1.106/2002, fiind înscris la pct. 12 din anexa 1, aflându-se în administrarea Ministerului Sănătăţii Publice, şi aparţine domeniului public al statului. Înstrăinarea patrimoniului este posibilă numai prin act normativ, respectiv, hotărâre de Guvern, după trecerea în domeniul privat al statului, conform Legii nr. 213/1998 cu modificările ulterioare.

Ca atare, domnule deputat, îngrijorarea dumneavoastră nu este întemeiată şi cred că răspunsul pe care vi l-am dat este edificator.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat doreşte să facă un scurt comentariu, de 1 minut, stimate coleg.

Domnul Dan Constantin Mocănescu-Coloros:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte, domnule ministru.

Nu m-aţi încredinţat numai pe mine, ci pe toţi angajaţii şi pacienţii. Pentru că este un centru de mare prestigiu şi, de la o vreme, cererea depăşeşte capacitatea acestei policlinici. Eram îngrijoraţi pentru că această operaţiune s-a petrecut în detrimentul altor proceduri, cum ar fi bazinele de sulf, care au fost dezafectate şi au creat acolo o disfuncţie majoră.

Dacă dumneavoastră sunteţi convins, şi m-aţi convins şi pe mine, că nu va fi înstrăinat acest obiectiv şi că banii care au fost cheltuiţi deja pentru reparaţii, o investiţie importantă şi cu o cerere mare, mai ales dinspre copii şi bătrâni, cum am menţionat acolo, atunci consider că răspunsul este mulţumitor pentru toată lumea.

Vă mulţumesc şi eu, la rândul meu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu, la rândul său, are, potrivit regulamentului, un drept la comentariu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Simt nevoia să-i mai spun domnului deputat Mocănescu încă un lucru, eu am fost la acest sanatoriu în urmă cu circa o lună şi vreau să vă spun că între data la care el a fost preluat de actualul manager şi ce am văzut eu după aproximativ un an de zile, lucrurile sunt sensibil schimbate în bine. Ca atare, ministerul a decis să aloce fonduri suplimentare, ca întreaga bază de tratament să fie reabilitată, probabil că aţi şi văzut că o parte este deja reabilitată, se lucrează foarte mult. Şi banii pe care i-am alocat în acest an vor fi suficienţi ca întreaga bază să fie la standarde, aşa cum este normal să fie, nefăcându-se, după cum toţi ştim, reparaţii de aproximativ 20 de ani. Iar în viitor ne gândim chiar la o extindere a bazei hoteliere, ca să putem să aducem cât mai mulţi cetăţeni, să beneficieze de acest tratament.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să rămâneţi la pupitru, pentru a răspunde următoarei interpelări.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Dacă e în sală domnul deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vine acuşi, m-a anunţat, până când formulaţi dumneavoastră răspunsul, dânsul va apare.

Deci, veţi răspunde interpelării domnului Constantin Traian Igaş cu privire la intervenţiile în caz de calamităţi, dezastre, epidemii şi alte situaţii speciale de la A.S.P. Arad.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul deputat Igaş era îngrijorat de faptul că nu este o persoană responsabilă din partea Autorităţii de Sănătate Publică din Arad care să gestioneze planul de intervenţie în caz de calamităţi, epidemii, dezastre sau alte situaţii speciale. Drept pentru care, răspunsul nostru este foarte simplu:

Prin Ordinul ministrului sănătăţii publice 1.009/13.08.2007 doamna doctor Gabriela Ţârle a fost încadrată, începând cu 15.08, în funcţia publică de conducere de consilier I grad superior, în funcţia de director executiv la Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Arad, în urma concursului pe care l-a luat la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Doamna Ţârle a realizat evaluarea situaţiei existente în instituţie şi a identificat eventualele probleme ce trebuie rezolvate.

Drept pentru care a trecut la actualizarea planului de protecţie civilă şi, prin Dispoziţia nr. 93/14.09.2007, a dispus modificarea componenţei Comitetului pentru situaţii de urgenţă şi Centrului operativ cu funcţionare temporară, prin înlocuirea persoanelor cu funcţii de conducere care nu mai ocupau această funcţie cu persoanele care acum ocupă funcţii în aparatul de stat din judeţul Arad. Drept pentru care s-a convocat şi Comitetul pentru situaţii de urgenţă şi Centrul operativ cu funcţionare temporară, căruia i s-a stabilit ca sarcină actualizarea de urgenţă a planului de intervenţie în caz de calamităţi, epidemii, dezastre sau alte situaţii speciale.

Consider că prin răspunsul pe care l-am dat situaţia, la Arad, este în conformitate cu prevederile legale.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Există un comentariu la acest răspuns, din partea celui care a făcut interpelarea. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru.

Se pare că până la urmă interpelarea pe care v-am adresat-o a fost benefică, am mai făcut un pas înainte, sper să facem mulţi paşi de acum înainte şi puteţi să vă aşteptaţi şi la alte interpelări, punctuale, şi cât se poate de serioase.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu are, la rândul domniei sale, dreptul la un comentariu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat, să nu uitaţi dumneavoastră, că nici eu nu uit, că şi eu sunt deputat şi ştiu ce înseamnă să adresez o întrebare unui membru al Executivului şi acela să-şi îndeplinească obligaţiile pe care le are. Vă garantez că, dacă veţi mai face întrebări şi interpelări, voi veni cu toată seriozitatea să vă răspund la ele.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţeleg că vă place mai mult calitatea de deputat?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Da, recunosc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Ministerului Agriculturii, domnul Dacian Ciolos, dacă a venit? Vă rog să răspundeţi.

Domnul Andrian Mihei este? Este.

V-aş ruga, domnule ministru, să răspundeţi întrebării domnului Andrian Mihei cu privire la sistemele de irigaţii din Dobrogea.

Domnul Dacian Ciolos (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea vizează sistemul de irigaţii din Dobrogea şi domnul deputat Andrian Mihei a specificat trei părţi ale întrebării la care voi răspunde în cele ce urmează.

O primă parte a întrebării solicită informaţii vizavi de faptul dacă există în cadrul ministerului o situaţie clară asupra stării sistemelor de irigaţii din Dobrogea şi asupra gradului lor de utilizare sau starea de degradare şi posibilităţi de reparaţii.

Vreau să spun domnului deputat că, în cadrul Ministerului Agriculturii, instituţia care acţionează în domeniul sistemelor de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare este Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, care, totodată, lucrează foarte strâns cu organizaţiile pentru îmbunătăţiri funciare care sunt constituite la nivelul utilizatorilor de apă.

Vizavi de Regiunea Dobrogea, vreau să spun că pentru campania de irigaţii a anului 2007 Administraţia de Îmbunătăţiri Funciare a pregătit şi pus în funcţiune suprafaţa de 69,9 mii ha, din care sunt coordonate de către organizaţii pentru îmbunătăţiri funciare 43,7 mii ha.

În cadrul Proiectului de Reabilitare şi Reformă a Sectorului de Irigaţii, se elaborează un studiu privind analiza economică a sistemelor de irigaţii, studiu care urmează să fie finalizat. Din datele preliminare pe care le-am avut la dispoziţie la începutul lunii septembrie rezultă următoarele: că, pentru Dobrogea, suprafaţa terenurilor cu amenajări de irigaţii este de 598,6 mii ha şi din acestea circa 265,6 mii ha sunt viabile economic, adică, repararea lor şi întreţinerea lor este rentabilă din punct de vedere economic pentru perioada următoare.

Suprafaţa terenurilor cu amenajări funcţionale este de 69,9 mii ha, iar pentru 195,7 mii ha, deci, suprafaţa care mai rămâne de amenajat până la suprafaţa de 265,6 mii ha viabile economic, deci, pentru acestea se vor aloca fondurile necesare pentru repunerea în funcţiune şi pentru aducerea la parametrii proiectaţi şi pentru modernizare.

Pentru anul 2007, în baza Legii nr.138/2004 s-a asigurat, pentru aceste suprafeţe, şi baza infrastructurii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, inclusiv a celor de irigaţii prin firme specializate de pază.

Referitor la a doua parte a întrebării, şi anume, care sunt măsurile vizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru refacerea sau pentru construirea unor noi sisteme de irigaţii, vreau să spun că, pe termen scurt, strategia prevede menţinerea în funcţiune şi creşterea gradului de utilizare a suprafeţei pregătite şi puse în funcţiune prin executarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii care au în vedere întreţinerea curentă şi reparaţii la staţii de bază, staţii de repompare şi staţii de punere sub presiune, decolmatarea canalelor şi refacerea pereelor degradate, finanţarea de la bugetul de stat în anul 2007 a lucrărilor de impermeabilizare a canalelor de aducţiune şi reabilitare a staţiilor de pompare din cadrul obiectivelor de investiţii Valea Carasu, completări şi irigaţii Terasa Sinoe, iar, pentru continuarea în anul 2008 a lucrărilor menţionate şi pentru reabilitarea amenajării Valea Carasu - Nicolae Bălcescu, Ministerul Agriculturii a solicitat Ministerului Finanţelor suma de 18,5 milioane lei.

S-au elaborat, totodată, studii de prefezabilitate pentru mai multe amenajări din regiunea Dobrogea, sau părţi de amenajări de irigaţii din domeniul public al statului, şi anume, pentru Carasu-Bărăganu, pentru Carasu-Negru Vodă, Carasu-Moviliţa, Carasu-Biruinţa, Carasu-Mangalia Nord, Isaccea, Bei-Bugeac, Sarinasuf.

Studiile de fezabilitate pentru obiectivele la care s-au aprobat studiile de prefezabilitate vor fi finanţate din bugetul anului 2008, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie.

De asemenea, pentru 2008 s-au propus surse de finanţare pentru elaborarea documentaţiei pentru faza studiului de fezabilitate la obiectivul de investiţii. Reabilitarea şi modernizarea amenajării de irigaţii Carasu-Basarabi, din judeţul Constanţa.

În ce priveşte a treia parte a întrebării, şi anume, care este gradul în care ministerul colaborează cu autorităţile locale judeţene şi care sunt demersurile făcute pentru căutarea de soluţii şi rezolvarea acestor probleme, vreau să vă spun că, în conformitate cu Legea nr.138/2004, Ministerul Agriculturii, prin Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, încurajează şi stimulează crearea de organizaţii pentru Îmbunătăţiri Funciare, acestea fiind principalul partener de lucru la nivel local al Ministerului Agriculturii.

În Sucursala teritorială Dobrogea, până la această dată, sunt înregistrate 54 de organizaţii de îmbunătăţiri funciare care acoperă o suprafaţă de 101,745 hectare.

Ministerul Agriculturii, prin organismele sale la nivel de judeţe, colaborează, totodată, cu autorităţile locale, cu staţiunile de cercetare în cadrul ASAT şi cu unităţile de administrare ale ANIF. Aceste structuri, de altfel, au şi fost consultate în vederea fundamentării strategiei naţionale pentru reducerea efectelor secetei, pe care Guvernul a aprobat-o prin Hotărârea de Guvern nr.923 din 2007 şi prin care sunt prevăzute atribuţiile şi responsabilităţile instituţiilor publice pentru reducerea efectelor secetei.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

S-ar părea că putem aştepta liniştiţi următoarele secete, că avem un sistem de irigaţii complet.

Domnule Mihei, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la răspunsul pe care l-aţi primit.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îi mulţumesc ministerului pentru răspunsul pe care l-am primit. Cred că interpelarea a reprezentat un imbold pentru ei ca să se aplece cu mai multă, să zic, profunzime asupra problematicii. Cu toţii ştim că Dobrogea este supusă de foarte mult timp deşertificării. Din păcate, s-a accentuat şi această încălzire globală, ceea ce a făcut ca în acest an să fie mai pregnantă seceta şi cred că, cu toţii, toate organismele statului ar trebui să încurajeze acest domeniu de activitate, ştiind că întreprinzătorul privat, fermierul, nu are capacitatea financiară, puterea financiară de a duce această bătălie împotriva secetei de unul singur. Şi consider că ar trebui cu toţii să depunem eforturi susţinute pentru a combate deşertificarea, de a trece de la vorbe la fapte.

De aceea, cred că acele programe care sunt în faza de prefezabilitate ar trebui să prindă mai repede contur şi să se finalizeze în programe reale pentru îmbunătăţirea sistemului de irigaţii în Dobrogea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnului Andrian Mihei urmează să-i răspundă la o întrebare doamna Lucia Ana Varga, cu privire la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către operatorii plajelor litoralului românesc.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: comparativ cu anii anteriori, sezonul estival 2007 s-a dovedit, din punct de vedere turistic, vizibil rentabil pentru toţi agenţii economici şi a fost perceput de turişti drept un sezon mai bun în comparaţie cu anii anteriori.

Acest lucru s-a datorat în special investiţiilor făcute de operatorii de plajă conform prevederilor noii legislaţii elaborate în 2007, care a reglementat un management integrat eficient. Neajunsurile s-au datorat întârzierii aprobării planurilor de urbanism zonale care reglementează modul de amenajare a plajei. Cu toate că au fost îndeplinite condiţiile impuse de consiliile locale în ce priveşte amenajarea plajei, Planul de Urbanism Zonal Constanţa şi Planul de Urbanism Zonal Mamaia nu au fost aprobate nici în acest moment. Astfel, s-a creat o situaţie nedorită, având ca repercusiuni unele deficienţe în utilizarea turistică a plajelor.

În ceea ce priveşte gradul în care operatorii şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale asumate din contractele de închiriere, s-au efectuat rapoarte periodice asupra realizării planului investiţional prevăzut în contractele operatorilor.

Există, totodată, o situaţie comparativă efectuată de Administraţia Naţională Apele Române care reflectă modul de gestionare a plajei înainte şi după apariţia noii legislaţii.

În plus, perioada 2006-2007 s-a dovedit a fi o perioadă de tranziţie în utilizarea turistică a plajei, cu probleme preluate înainte de apariţia Hotărârii de Guvern nr.241/2006, ce reglementează regimul juridic al plajelor ca bun public al statului, şi anume, imposibilitatea demolării unor construcţii pe plajă, întrucât au făcut obiectul unor litigii, inexistenţa cadastrului plajelor, diminuarea unor suprafeţe de plajă pe unele sectoare, datorită fenomenului de eroziune.

A doua întrebare: măsurile luate împotriva construcţiilor ilegale pe plajă au fost notificate şi, ulterior, amendarea operatorilor care nu au respectat legislaţia în vigoare privind regimul construcţiilor în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă nr.19/2006 şi Legea zonei costiere, care aprobă Ordonanţa de urgenţă nr.202/2002.

De asemenea, au fost trimise înştiinţări către consiliile locale şi Inspectoratul General de Stat în Construcţii, care aveau, la rândul lor, obligaţia să pună în aplicare Legea nr.50 din 1991.

Ca măsuri pentru următorul sezon estival, Administraţia Naţională Apele Române, prin Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral, deja depune diligenţe pentru obţinerea avizării Planului de Urbanism Zonal.

În acest sens, se iniţiază întâlniri cu reprezentanţii primăriilor pentru reanalizarea documentaţiilor ce stau la baza aprobării planurilor de urbanism zonal, cu respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte amenajarea turistică a plajei.

După avizarea planurilor de urbanism zonal, va fi verificată din nou situaţia construcţiilor în teren, după care, în funcţie de situaţie, se va solicita demolarea construcţiilor ilegale, avându-se în vedere prevederile Legii nr.50 din 1991.

La întrebarea a treia: pentru o bună dezvoltare a turismului pe litoral, având experienţa celor doi ani în privinţa închirierii sectoarelor de plajă, ministerul, prin Administraţia Naţională a Apelor Române, Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral, va iniţia întâlniri între operatorii de plajă şi reprezentanţii agenţilor economici care desfăşoară activităţi turistice în zona de plajă, în vederea înlăturării tuturor deficienţelor semnalate.

În acelaşi timp, este necesară şi implicarea Autorităţii Naţionale pentru Turism, care este principalul responsabil al promovării turismului pe litoralul românesc al Mării Negre.

În ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră de a furniza o copie certificată a caietului de sarcini întocmit pentru licitaţia publică privind închirierea plajelor, o să vă transmitem alăturat documentul.

În speranţa că informaţiile vă sunt utile, vă asigurăm de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru eventualele informaţii suplimentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat doreşte să comenteze acest răspuns.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc ministerului pentru acest răspuns.

Bineînţeles, dacă din punct de vedere turistic, soarele şi această secetă, pe de altă parte, pentru agricultură a fost un an dezastruos, pentru turism a fost un an bun şi putem să spunem că soarele anul acesta a atras turiştii pe litoralul românesc, nu aş vrea ca gunoaiele să-i gonească în 2008.

De aceea, am cerut ca să am şi să pot să fac o comparaţie între ceea ce se întâmplă astăzi cu aceste plaje concesionate şi ceea ar fi trebuit să se întâmple în conformitate cu caietele de sarcină, cu acele contracte, pentru că am plecat de la sesizările care au fost postate pe site-ul, care a funcţionat aşa cum a funcţionat, al Apelor Române, Divizia Dobrogea-Litoral. Pentru că acolo, în aceleaşi zone, existau sesizări care se repetau şi, dacă au fost repetate aceste sesizări, nu ştiu de ce nu s-au luat măsuri împotriva acelora care persistau în greşeală.

Bineînţeles, cred că semnalul acesta de alarmă este benefic pentru toată lumea, pentru că sezonul estival 2008 va începe, aşa cum este, în 2008, şi cred că de pe acum ar trebui să se iniţieze aceste discuţii cu cei care sunt implicaţi în mod direct şi să se găsească şi metodele de comunicare cu administraţia municipiului Constanţa referitor la Mamaia şi poate, până la începerea noului sezon estival, veţi găsi acele modalităţi prin care, într-adevăr, nu să stăm numai la mâna lui Dumnezeu să ne dea soare, ci şi la mâna operatorilor care trebuie să-şi îndeplinească acele condiţii contractuale, iar autoritatea statului să fie deplină.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, am încheiat partea destinată răspunsurilor la întrebări, răspunsurilor orale, şi trecem la prezentarea pe scurt a interpelărilor, pentru care răspunsurile vor fi primite într-o şedinţă viitoare.

Vă informez, stimaţi colegi, că au depus interpelări în scris domnii deputaţi Laurenţiu Mironescu, Constantin Igaş, Anca Boagiu, Adrian Năstase, Aurel Vlădoiu, Minodora Cliveti, Ştefan Baban, Costache Mircea - domnul Baban spune că nu a depus-o în scris; este prezent şi o susţine -, Ionica Constanţa Popescu, Eugen Bejinariu, Alecsandru Ştiucă, Ioan Cindrea, Claudiu Pop, Emilian Frâncu, Dragoş Dumitriu, Angela Buciu, Graţiela Iordache, Liviu Almăşan, Vasile Puşcaş, Raluca Turcan, Mircea Ifrim - urmează să o susţină oral -, Ioan Stan şi Mircia Giurgiu, prezent aici. Îl invit să se gândească la care dintre ele se va limita să o prezinte pe scurt, pentru că, potrivit regulamentului, poate prezenta o singură interpelare.

Pentru prezentarea pe scurt a interpelării, dau cuvântul domnului Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa după cum v-am obişnuit, voi fi foarte operativ. Nu am decât 10 interpelări adresate diverşilor miniştri din Guvernul României şi fac doar precizarea că solicit răspuns scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Ţundrea. Nu este.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi am trei interpelări. Una se adresează domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative, şi domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, şi se referă la faptul că, în ultimul timp, presa - atât cea naţională, cât şi cea internaţională - descrie cu lux de amănunte inventivitatea infractorilor, în majoritatea lor ţigani, care săvârşesc fel de fel de infracţiuni, de la cele mai mărunte, până la cele mai cumplite, în străinătate sau chiar şi în ţară.

Şi faptul că acest lucru a apărut într-o serie întreagă de localităţi ca: Bolintin Vale, enumăr numai câteva, Hădăreni - în judeţul Mureş, în municipiul Craiova, la Apaţa, în Vâlcele, Covasna, în ultimul timp, toate acestea arată, de fapt, o atingere a limitei suportabilităţii, cât şi faptul că cetăţenii locali, cetăţenii din zonă ameninţă că, dacă nu se va face ordine, vor fi nevoiţi să ia justiţia în propria lor mână.

Domnilor miniştri,

Un alt aspect este faptul că această stare infracţională nu este numai în ţară, ci este şi în străinătate. Acolo, ţiganii plecaţi din România în ţările Uniunii Europene fac deservicii românilor oneşti care au plecat ca să muncească cinstit, pentru a câştiga o pâine şi pentru ca, astfel, să-şi servească familiile din ţară. Este cazul Italiei, în ultimul timp.

Şi, ca atare, vă rog să primesc răspuns asupra strategiei naţionale prevăzute de ministerele care cu onoare sunt conduse de cei doi domni miniştri, în această direcţie.

O a doua interpelare se adresează, de asemenea, unor persoane deosebite din nomenclatură - domnul Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor, şi domnul Ilie Gavril Bolojan, secretarul general al Guvernului. Aş ruga să-mi dea nişte date privind alocarea fondurilor publice în anul 2007, pentru o serie întreagă de o.n.g.-uri declarate ca fiind de utilitate publică, şi anume: denumirea organizaţiei, anul şi actul normativ de declarare a utilităţii publice, scopul şi obiectivele organizaţiilor, cuantumul fondurilor alocate în anul 2007, obiectul şi motivaţia pentru care au fost alocate fondurile, modul de decontare a sumelor primite - şi aici este un fapt deosebit. Chiar doresc să ştiu cum anume se urmăreşte decontarea acestor sume, şi nu pasând aceasta în seama Curţii de Conturi şi a altora, după care nimeni nu mai ştie ce se face, dar în anul următor iar se cer bani în aceeaşi direcţie, cât şi o serie de fonduri în vederea susţinerii intereselor statului român cu nişte persoane particulare, ca de exemplu: cetăţeanul Radu Duda, precum şi pentru nişte colegi de-ai noştri din Parlament - mă refer la Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, unde să se indice foarte clar atât sursele de finanţare pe care le primesc de la bugetul de stat prin Fundaţia Comunitas, cât şi ca organizaţie politică.

De asemenea, aş dori să fie completată aceasta şi cu fondurile pe care le primesc societăţile culturale, sau Uniunea Vatra Românească şi Astra, dacă acestea beneficiază de alocaţii guvernamentale, precum şi cuantumul acestora. Iar dacă nu beneficiază, de ce nu beneficiază.

Şi, în sfârşit, o a treia interpelare se adresează domnului ministru Nicolăescu ...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg ...

Domnul Adrian Moisoiu:

Am să fiu foarte scurt ...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu, dar era a treia interpelare. Că puteţi prezenta pe scurt una. Deci, la a doua am tăcut din gură, dar dumneavoastră treceţi la a treia.

Domnul Adrian Moisoiu:

Bun. A treia, domnule preşedinte, se referă la domnul Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice, care adineauri a fost aici şi care, în zilele trecute, a făcut o afirmaţie ce se referea la medici, şi anume la tinerii medici de a rămâne în sistem dublul perioadei în care s-au specializat şi a plăti nişte despăgubiri substanţiale dacă aceştia doresc să profeseze în străinătate.

Domnule preşedinte,

Doresc să vă amintesc, dacă dumneavoastră nu cunoaşteţi situaţia, că, din păcate, eu m-am adresat domnului ministru Nicolăescu încă din luna februarie, sau martie pentru un tânăr chirurg, iar spitalele nu scot posturi la concurs. Păi, dacă spitalele nu scot posturi la concurs, tinerii medici specialişti nu pot să ocupe un post. Ce doreşte domnul ministru? Ca aceştia să moară de foame cu diploma în mână, în România? Mă refer la acei medici care au trecut de perioada de rezidenţiat, care sunt astăzi medici specialişti ca urmare a examenelor pe care le-au depus şi pe care dânsul doreşte să-i lege de glie, ca pe vremea unor iobăgii, ca pe vremuri mult apuse. Ştiţi foarte bine poziţia Partidului România Mare şi a mea, în dorinţa de a trăi aici, în ţară, - dar atunci îl rog pe domnul ministru să se gândească cum anume şi să vină aici şi să prezinte care sunt posibilităţile, care sunt modalităţile în care acum, şi nu peste 4 ani, sau 5 ani, vrea dânsul să rezolve problema tinerilor medici.

Vă mulţumesc şi mă scuzaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bogdan Ciucă, dacă este? Nu.

Domnul Ioan Aurel Rus? Nu este.

Domnul deputat Dumitru Avram? Nu este.

Domnul deputat Emilian Frâncu?

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al lucrărilor publice şi locuinţelor, domnul Borbély László, şi se referă la compromiterea imaginii A.N.L.

Această interpelare a pornit de la articolele apărute în presă intitulate, de exemplu, "Cartierul secret al A.N.L.", sau "A.N.L. a construit vile ieftine pentru vip-uri". Toate aceste comentarii au ton acid, instituţia respectivă fiind aspru criticată pentru faptul că un proiect care s-a vrut a fi în favoarea tinerilor fără locuinţe s-a transformat în ceea ce ziariştii numesc drept "tun imobiliar" în folosul clientelei politice.

De aceea, solicit domnului ministru să-mi comunice cum s-a ajuns aici şi ce măsuri se vor lua împotriva celor care au generat această situaţie. Solicit acest răspuns atât verbal, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca de obicei, interpelările mele au o ţintă precisă. De data aceasta, este vorba de o tentativă a primarului municipiului Curtea de Argeş (liberal), de a vinde cel mai mare cinematograf din localitate, în condiţii extrem de suspecte.

Practic, datele pe care le am de la câţiva consilieri locali care au făcut aceste declaraţii şi în presa locală - au făcut declaraţii publice -, indică faptul că se intenţionează organizarea unei licitaţii "dedicate", cum se spune, şi anume, ca acest cinematograf să fie preluat de o firmă care, la ora actuală, are această incintă în concesiune.

Am adresat interpelarea atât ministrului internelor, cât şi ministrului culturii, acesta din urmă fiind sesizat pentru că, într-o şedinţă anterioară a Consiliului local Curtea de Argeş, se intenţiona transformarea acestui cinematograf într-un centru cultural atât de necesar municipiului, care să includă şi bibliotecă, precum şi alte activităţi culturale atât de fireşti într-un municipiu cu tradiţia, cu istoria Curţii de Argeş.

Cu amabilitatea dumneavoastră, domnule preşedinte, aş vrea să fac o atenţionare, să profit de prezenţa mea la microfon în cadrul interpelării, să fac o atenţionare către premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru faptul că am depus mai multe interpelări înaintea vacanţei parlamentare şi nu am primit răspuns.

Este vorba tot despre nişte interpelări extrem de precise care vizează investiţiile ce trebuiau făcute de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Învăţământului în zona Muscelului, deci în Câmpulung-Muscel şi în comunele din proximitate, mai bine zis în unităţile sanitare, precum şi în unităţile de învăţământ, investiţii care trebuiau să se regăsească până acum prin proiectul de buget, prin propunerile la Legea bugetului pe anul 2008. Nu am primit niciun răspuns şi au trecut mai multe luni, depăşindu-se, astfel, cu mult termenul legal de răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Angela Buciu.

Doamna Angela Buciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o singură interpelare, pe care doresc s-o adresez domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Doresc să supun atenţiei dumneavoastră o problemă pentru care mi s-a solicitat sprijinul în circumscripţie, care este de interes naţional şi a cărei rezolvare ar putea să prevină nefericirea multor familii.

Este vorba despre acordarea atenţiei cuvenite pentru aplicarea corectă şi la nivel naţional a Programului PKU. Este o maladie gravă care, depistată la timp, poate fi tratată cu rezultate foarte bune - fenilcetonuria, care este una dintre puţinele boli genetice în care dieta condiţionează dezvoltarea psihică normală a copilului. Pentru ca un copil cu această boală să nu se transforme într-un oligofren, există două condiţii esenţiale: diagnosticarea în primele săptămâni de viaţă şi asigurarea unui regim alimentar sărac în proteine, cu preparate dietetice.

Trebuie să menţionăm că aceşti copii nu prezintă, la naştere, niciun fel de simptom, primele manifestări ale bolii - retardul - apărând în jurul vârstei de 4-5 luni, moment în care copilul nu mai prezintă achiziţiile neuromotorii specifice vârstei, eventual pot apărea crize convulsive.

În Europa, frecvenţa fenilcetonuriei este de 1 la 10.000 de nou-născuţi. La noi în ţară, în judeţul Cluj, statisticile demonstrează o frecvenţă de 1 la 7.500 de nou-născuţi şi de 1 la 110, la copii cu retard neuromotor.

România este singura ţară din Europa în care nu se efectuează testarea specifică fenilcetonuriei (PKU) tuturor nou-născuţilor, aceasta efectuându-se doar în 10 judeţe.

În judeţul Bihor, din cei 27 de copii diagnosticaţi cu această boală, doar 9 cazuri au fost depistate la naştere, 18 fiind diagnosticaţi în urma unor complicaţii neuropsihice ale bolii, iar sub tratament sunt doar 11. În judeţul Maramureş, au fost depistaţi 11 copii cu fenilcetonurie, din care la naştere numai trei copii, iar sub tratament se află doar patru copii.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra situaţiei dezastruoase în care ne aflăm, la Centrul de Diagnostic şi Tratament al Fenilcetonuriei din Cluj-Napoca, au fost diagnosticate, în perioada 1976-2003, 54 de cazuri la naştere şi 57 tardiv. Din totalul de 111 copii, doar 18 se află în tratament.

Este lesne de înţeles care este starea celor 93 de copii care suferă de această boală, unii dintre aceştia fiind filmaţi în casele de sănătate, devenind protagoniştii unor imagini ce au îngrozit Europa.

În urmă cu 32 de ani s-au început primele testări PKU în România. Între timp, zona de screening de testare a nou-născuţilor s-a restrâns, în loc să se extindă, iar procurarea laptelui special - fără conţinut de fenilalanină - este o problemă, la Centru PKU din Cluj produsele dietetice necesare lipsind cu desăvârşire. În România, copiilor diagnosticaţi cu PKU le lipsesc preparatele dietetice, de care depinde dezvoltarea lor normală.

Aveţi idee, domnule ministru, ce înseamnă să ai în braţe un copil cu fenilcetonurie şi să nu ai lapte să-l hrăneşti, să nu ai făina necesară pentru pâine, precum şi alte alimente de care depinde dezvoltarea lui normală?

Aveţi idee, domnule ministru, ce înseamnă să-ţi priveşti copilul şi să te gândeşti dacă va putea să recupereze, dacă va putea fi normal sau cum ar fi fost dacă ar fi fost diagnosticul stabilit încă de la naştere?

Întrebările sunt retorice, fireşte, dar consider că avem datoria să ne pese şi să tragem un semnal de alarmă.

Domnule ministru, se pun două probleme majore: efectuarea testării la naştere, la nivel naţional; acordarea sprijinului pentru procurarea alimentelor speciale, necesare dietei.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinsă colegă,

V-am aşteptat cu foarte multă răbdare. V-aş reaminti că, procedural, trebuia să prezentaţi pe scurt obiectul interpelării.

Gândiţi-vă că mai aşteaptă şi alţi colegi şi nu intră în program.

Doamna Angela Buciu:

Îmi cer scuze, dar nu ştiu de ce, mi s-a părut o chestiune de interes naţional, pe care, dacă o vor asculta cei care sunt interesaţi, s-ar putea să fie mai puţini copii care să ajungă oligofreni, dacă părinţii lor vor şti unde şi spre ce să se îndrepte.

Oricum, mă fac purtătorul de cuvânt al acestor solicitări, precum şi al părinţilor, care, poate, nu vor afla niciodată că ar fi putut avea un copil normal, şi nu un oligofren, dacă s-ar fi diagnosticat la timp această maladie.

Eu vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, este într-adevăr o problemă gravă, vă mulţumesc pentru înţelegerea de a asculta această prezentare.

Domnul deputat Valeriu Tabără, şi se pregăteşte domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu vreau să abuzez de răbdarea dumneavoastră.

Foarte pe scurt, o primă interpelare se referă la modul cum sunt şi se desfăşoară la această dată programele SAPARD, respectiv Programul "Fermierul" şi modul de finanţare al acestora, cu un exemplu tipic, al domnului Vişan Titu, din satul Bazoş, comuna Recaş, care, deşi are semnat un astfel de program şi un astfel de proiect, nu a fost finanţat nici până acum, cu toate demersurile făcute către sistemul financiar.

Îl întreb pe domnul ministru Remeş şi îi cer să ne prezinte situaţia asigurării finanţării proiectelor din Programul "Fermierul" la nivel judeţean. Câte proiecte sunt aprobate? Câte proiecte au asigurată finanţarea şi când a fost aprobată finanţarea respectivă? Şi câte proiecte din aceste programe nu sunt finanţate la această dată.

Şi o a doua interpelare este, de asemenea, un demers către domnul ministru Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative, şi se referă la situaţia din comuna Chevereşu Mare din judeţul Timiş; de fapt a unei anchete pe care am cerut-o în urmă cu doi ani de zile şi al cărei răspuns nu l-am primit nici astăzi, nu l-au primit nici cetăţenii de acolo; inclusiv a modului cum o astfel de anchetă a fost dusă de către Direcţia juridică a Inspectoratului de Poliţie Timiş şi modul cum ea se materializează, pentru că este vorba de afaceri, se pare oneroase, cu terenuri, în detrimentul cetăţenilor.

Solicit domnului ministru să verifice modul cum a fost făcută această anchetă şi să ne dea un răspuns şi mie şi cetăţenilor care au făcut demersuri către Biroul parlamentar.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte, că m-aţi găsit şi pe mine pe listă.

Interpelarea este adresată domnului ministru Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse; în aceeaşi măsură doamnei inspector general de stat al Inspecţiei muncii, Mariana Basuc.

Stimulări diferite pentru activităţi similare

În '99 au fost aprobate o lege şi o hotărâre de Guvern care reglementau organizarea şi funcţionarea Inspecţiei muncii, instituţie centrală, cu atribuţii de coordonare şi control în domeniul relaţiilor de muncă şi al protecţiei muncii, care şi-a început activitatea cu 01.01.2000.

În aceste acte normative se specifică că această instituţie, inclusiv personalul încadrat ca inspectori de muncă, care sunt şi funcţionari publici, beneficiind de drepturile şi incompatibilităţile acestui statut, are atribuţii de control, putând aplica sancţiuni începând de la avertisment şi terminând cu amenzi destul de usturătoare, având în vedere că se pot cumula mai multe abateri faţă de lege.

Paradoxal însă, de cuantumul amenzilor total sau procentual nu beneficiază nici Inspecţia muncii şi nici Ministerul Muncii, acestea fiind achitate şi deci vărsate la Ministerul de Finanţe, minister care strânge toţi banii din România, şi de la populaţie, şi de la agenţii economici, şi de la instituţii publice, şi beneficiază de un fond de stimulente pentru a-şi stimula personalul, inclusiv cel din activitatea de control, dar şi pentru a-şi păstra funcţionarii, fără multe persoane migratoare de la un loc de muncă la altul.

Arăt, în continuare, toate necazurile pe care le întâmpină, în general, aceşti inspectori şi am să intru în subiect, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamna inspector general de stat,

Solicit răspunsurile dumneavoastră la următoarele întrebări.

De ce nu există nicio prevedere legală pentru ca pentru stimularea personalului Inspecţiei muncii să fie alocat până la 25% de exemplu, din cuantumul amenzilor încasate lunar? Sau, dacă există, de ce nu se aplică?

Doi. Care sunt măsurile de protecţie reale pentru inspectorii de muncă din activitatea de control, atât în domeniul relaţiilor de muncă, cât şi al protecţiei muncii?

Trei. Doamna inspector general de stat, aveţi cunoştinţă cu ce autoturisme se deplasează personalul Inspectoratului Teritorial de Muncă în teritoriu?

Totodată, aţi vizitat, în ultimele şase luni, vreun sediu construit anul trecut sau anul acesta, cu banii Inspecţiei Muncii, ca să vedeţi cu ochii dumneavoastră cum au fost îngropate miliarde de lei pe clădiri nefuncţionale, construite de societăţi "agreate" de inspectorii şefi? Iar când mă refer la agreate, ştiţi foarte bine că este vorba doar de bani.

Vreau să atrag atenţia că nu cunosc... - probabil că situaţia este în mai multe judeţe - eu mă refer aici în special la judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi aştept răspuns.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Are cuvântul domnul Mircea Ifrim. Domnul deputat Mircea Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În esenţă, această interpelare este adresată domnului prim-ministru şi este legată de faptul că recunoaşterea învăţământului sanitar postliceal reprezintă o necesitate. În acest sens, s-au făcut demersurile necesare.

Mulţumesc primului-ministru că a promovat prin Guvern memorandumul în urma căruia să se completeze Directiva 1006 a Consiliului Europei, însă este inadmisibil ceea ce se întâmplă la Ministerul Învăţământului şi întreb: până când domnul Dumitru Miron va mai continua să fie secretar de stat în acest minister şi solicit măsuri, măsuri pe care le-a solicitat până acum - de eliberarea sa din funcţie - Federaţia Sindicatelor din Învăţământ, Federaţia Universităţilor Particulare şi alte persoane.

Eu mă leg de faptul că şi-a permis să transmită o dezinformare crasă către Ministerul Sănătăţii, în sensul de a desfiinţa acest învăţământ postliceal, apelând la Infograma nr. 6419/07.07.2007, ceea ce este total inexact; în urma acestei infograme noi am demarat procesul de includere în Directiva Consiliului Europei a învăţământului postliceal sanitar, care a fost omis de asemenea, în legislatura trecută, în mod deliberat, şi nu vreau să intru în aceste amănunte.

De asemenea, este semnalat faptul că domnul Dumitru Miron face parte din structura ACIRAS-ului, suspendându-se, lăsând însă soţia, ceea ce este incompatibilitate, ACIRAS-ul fiind plătit de Ministerul Învăţământului, şi putem continua seria acestor abuzuri şi acestor lucruri incorecte care se produc, fapt pentru care solicităm primului-ministru, alături de alte organisme, eliberarea din funcţie a acestui secretar de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să prezint doar obiectul a două interpelări. Una este adresată domnului Tudor Chiuariu, ministrul justiţiei. Obiectul interpelării îl reprezintă stadiul cercetărilor efectuate de DNA în cazul unor membri ai conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune, fapt care poate aduce grave prejudicii materiale instituţiei, datorită faptului că, în continuare, se derulează contracte păguboase pentru această instituţie care foloseşte bani publici.

Şi o altă interpelare este adresată domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl reprezintă poziţia oficială a domniei sale cu privire la articolele apărute în cotidiene de interes public, în care se semnala faptul că este partener de afaceri cu fostul şef al rezidenţei de spionaj a Ungariei în România.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Paveliuc, îmi cer scuze că nu v-am văzut; am şi întrebat unde sunteţi.

Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu şi am convingerea că este cunoscut cazul doamnei Daniela Manta, de aceea nici n-o să-i dau alte hârtii suplimentare, pentru că are suficiente la Ministerul Sănătăţii.

Vreau doar să-i solicit să vină în faţa Parlamentului şi să prezinte care este poziţia instituţiei pe care o conduce faţă de acest pacient - grav bolnav de altfel, şi probabil aflat în ultimele zile în care se mai poate mişca pe propriile picioare, datorită faptului că, din 2004, funcţionarii Ministerului Sănătăţii au tot plimbat-o, în loc să-i acorde tratamentul, la care, consider că, cel puţin din actele pe care mi le-a prezentat, are dreptul.

Totodată, vreau ca domnul ministru să vină să prezinte Parlamentului care este sancţiunea administrativă pe care a dat-o sau pe care o va da funcţionarilor din minister care au răspuns în scris, cu o insolenţă incredibilă, de o cruzime fără limite, dacă stăm şi ne gândim că este vorba de un pacient extrem de bolnav, în care aceşti funcţionari o trimit, pur şi simplu, pe doamna Manta Daniela să se adreseze Instanţei de judecată, pentru a primi satisfacţie faţă de solicitările sale extrem de pertinente, de altfel.

Vreau să subliniez, şi cu aceasta îmi închei interpelarea, faptul că acest caz este încă una din exemplificările faptului că, în spitalele din România, există multiple cazuri în care pacienţii au tot dreptul de a primi tratamente, nu primesc aceste tratamente şi rămân fără soluţii. Iar la demersurile mele, inclusiv la proiectul de lege pentru ca medicamentele să fie rambursate în cazul în care spitalul nu le achiziţionează, deşi pacientul are dreptul, spuneam că opoziţia domnului ministru la acest proiect de lege este complet nejustificată şi cazul doamnei Manta este încă o dovadă elocventă pentru acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Lista deputaţilor care au prezentat pe scurt interpelările pentru şedinţa următoare s-a epuizat.

Vă doresc, stimaţi colegi, în interesul cetăţenilor pe care-i reprezentaţi, să primiţi răspunsurile favorabile pe care le aşteptaţi.

Cu aceasta, daţi-mi voie să declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Programul Camerei Deputaţilor se reia mâine la 8,30, cu intervenţii politice, după care, de la ora 10,00, vor continua dezbaterile asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi şi vot final.

Vă mulţumesc.

Seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.