Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Ioan Munteanu, secretari.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de astăzi, 9 octombrie, dedicată declaraţiilor politice, cu rugămintea ca fiecare vorbitor să respecte timpul de trei minute, pentru a ne putea înscrie în numărul mare de vorbitori înscrişi astăzi pentru declaraţii politice.

Astăzi începem cu puterea şi îl rog pe domnul deputat Andrian-Sirojea Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, să ia cuvântul, şi se pregăteşte domnul Ioan Stan. Nu este. Domnul Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi este ziua Holocaustului, o piedică în calea uitării ororilor comise.

Hotărârea de Guvern nr. 672 din 5 mai 2004 a instituit ziua de 9 octombrie ca "Ziua Holocaustului" în România, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România. La această dată, în 1941 a început deportarea evreilor, iar ce a urmat a şocat şi zdruncinat o lume întreagă, autorii Holocaustului găsind sistematic mijloacele de a aduna şi de a omorî milioane de oameni. Aceste abominabile acţiuni au determinat adoptarea legilor internaţionale împotriva încălcării drepturilor omului, însă simpla legiferare nu ar fi suficientă, dacă populaţia planetei nu ar rememora suferinţele victimelor nevinovate ale acelor odioase vremuri.

Cei care nu îşi asumă critic trecutul, cei care nu se despart de crimele şi erorile trecutului sunt condamnaţi să le repete, se spune. A uita, a minimaliza sau a ignora unul dintre cele mai groaznice genociduri din istorie ar fi, la nivelul comunităţilor, extrem de dăunător. Chiar dacă ar exista oameni care să nege necesitatea discuţiilor despre Holocaust sau despre crimele comise în regimurile comuniste, aceste rememorări sunt momente în care societăţile pot evidenţia faptul că democraţiile actuale sunt mai mult decât sisteme economice, sunt sisteme politice bazate pe principii şi valori morale. Fără valori ca libertatea, egalitatea, adevărul şi dreptatea, democraţiile nu pot exista şi oricui încearcă prin mijloace extremiste de stânga sau de dreapta să zdruncine aceste atitudini, să blocheze cunoaşterea adevărurilor despre aceste orori, trebuie să i se opună, mai ales în astfel de zile, exerciţiul moral al criticării exceselor trecutului.

Comemorarea "Zilei Holocaustului" şi implicit a victimelor ororilor petrecute acum doar şaizeci şi şase de ani nu este menită doar evreilor, ci este lecţia pe care noi toţi cetăţenii acestei ţări, ai Europei şi ai întregii lumi trebuie să o aducem periodic în atenţia celor tineri, pentru a evita ca o aşa atrocitate să se repete şi totodată, ca o adevărată dovadă de maturizare şi democratizare a societăţilor actuale.

Iar principala declaraţie politică este "Bugetul României - între bunăstarea cetăţeanului român şi orgoliile nesatisfăcute ale câtorva politicieni".

Stimaţi colegi,

Ne apropiem de încheierea primului an al României în Uniunea Europeană şi suntem în faţa consolidării şi votării primului, cu adevărat, buget european al României. Aşa cum Uniunea Europeană şi-a construit pentru anul 2008 un buget pe care îl supranumeşte "un buget pentru contribuabilul european" şi noi trebuie să construim "un buget pentru contribuabilul român", un buget care să dovedească o abordare responsabilă din partea actorilor implicaţi şi în care resursele financiare alocate să fie bazate pe principii şi argumente solide.

Bugetul trebuie să fie construit, în linia ultimilor doi ani, pe proiecte şi priorităţi de dezvoltare, practic, pe o filosofie bugetară care să asigure stabilitate fiscală şi care să asigure o bună direcţionare a fondurilor bugetare către acele politici sectoriale prioritare, prin aceasta urmărindu-se creşterea eficienţei banului public în educaţie, sănătate, infrastructură, dezvoltare regională, agricultură, cercetare-inovare etc. Totodată, menţinerea unei politici fiscale stimulative - în special în contextul crizei financiare internaţionale, şi mai ales a celei din Europa - care să permită României să fie, în continuare, atractivă pentru investiţii şi pentru atragerea de capitaluri, menţinerea unui nivel scăzut al impozitării, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale pe parcursul anului 2008 şi consolidarea condiţiilor pentru absorbţia şi funcţionarea instrumentelor structurale sunt elemente ale politicilor liberale care transpuse în acest buget, ţin seamă atât de priorităţile României, cât şi de obligaţiile în raport cu cerinţele Uniunii Europene.

Conform Constituţiei României, "Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat", pe care le supune aprobării Parlamentului. Fac un apel către partidele politice, în special către PSD, care a anunţat că va prezenta un proiect alternativ al bugetului de stat pe anul 2008 şi care a lansat o invitaţie partidelor de opoziţie de a discuta acest proiect, să îşi cruţe aceste eforturi şi să le canalizeze în direcţii constructive, de exemplu răspunzând invitaţiei primului-ministru la dezbaterea pe marginea bugetului, dialog unde pot prezenta propunerile, variantele şi opţiunile pe care le au, dialog care poate conduce la conturarea şi elaborarea unui buget corect, pentru români, şi nu la noi jocuri de culise, soldate cu veşnicele dispute electorale de pe scena politică.

Fac totodată un nou apel, către dumneavoastră, stimaţi colegi parlamentari, să priviţi activitatea pe care o desfăşurăm cu maturitate politică, să lăsaţi deoparte interesele partinice şi să puneţi mai presus de acestea interesul cetăţeanului român. Numai în acest fel vom putea stabili şi vota un buget care să permită construirea şi reabilitarea spitalelor, modernizarea infrastructurii de transporturi, construirea de grădiniţe, şcoli şi cămine pentru studenţi, refacerea sau construirea de sisteme de irigaţii şi alte proiecte de acest fel, care pe lângă resursele bugetare alocate, pot fi transformate în proiecte care să atragă fonduri europene. Acum este momentul crucial când noi putem lua decizii ferme pentru dezvoltarea României şi creşterea nivelului de trai al populaţiei şi stă în puterea noastră să facem acest lucru, lăsând deoparte scandalurile politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog să ia cuvântul pe domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi se pregăteşte domnul ministru Gheorghe Barbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o simplu "UNICEF". Într-o recentă declaraţie politică atrăgeam atenţia asupra unui fenomen social aflat pe un trend ascendent - abandonul copiilor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Rămânând în acelaşi cadru al situaţiei diferitelor categorii de copii în România anului 2007, în România, stat membru al Uniunii Europene, voi aborda o altă temă, cea a copiilor supuşi diferitelor categorii de abuzuri.

O definiţie simplă ne reaminteşte faptul că "prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane, prin care este pusă în pericol viaţa dezvoltarea fizică, mentală, morală sau sănătatea fizică sau morală a copilului". El trebuie protejat împotriva tuturor formelor de violenţă, vătămare sau abuz. Raportul UNICEF pentru România pe 2006, dat publicităţii zilele acestea, subliniază câteva aspecte cu adevărat alarmante: 17% dintre părinţi nu cunosc rolul vaccinărilor; 44% dintre părinţi (în special în mediul rural) dau apă nepotabilă copiilor mici; în 2 ani (2003-2004) au fost abandonaţi în maternităţi aproximativ 18 000 copii; dintre cei peste 2000 de copii ai străzii, aproximativ 500 "trăiesc" în Bucureşti; în 75% din instituţiile de învăţământ violenţa este prezentă sub diferite forme.

Ceea ce este absolut îngrijorător şi degradant se referă la procentul de 73% din familii în interior cărora pedepsele corporale sunt abordate ca modalitate curentă de educaţie.

Într-un sondaj pe această temă, 89% dintre copii au răspuns că bătaia sau alte pedepse fizice nu pot fi acceptate. Nu cred că mai trebuie insistat asupra consecinţelor acestei forme de violenţă în dezvoltarea psihică a copilului, în abordarea relaţiilor cu cei din jurul său, ajungându-se până la incapacitatea de integrare în societate.

Şi pentru că dincolo de semnalarea unor aspecte de acest gen din viaţa copiilor noştri se impun şi acţiuni sau decizii concrete, profit de acest prilej pentru a propune - poate după modelul oferit de Bundestag - înfiinţarea unei "Subcomisii pentru protejarea intereselor copiilor", în cadrul Comisiei pentru sănătate şi familie.

Acest organism parlamentar ar putea oferi idei şi iniţiative atât în interiorul, cât şi în afara parlamentului prin audieri, discuţii cu experţi, declaraţii, misiuni de culegere de informaţii şi relaţii publice.

Subcomisia va putea sprijini drepturile copiilor, îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă, prevenirea abuzurilor şi a violenţelor, discriminarea etc.

Sperăm că odată pentru totdeauna relaţia dintre bătaie şi Rai să aparţină doar trecutului educaţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Barbu şi se pregăteşte domnul deputat Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş dori să atrag atenţia asupra unui fenomen deosebit de îngrijorător care se manifestă în societatea românească şi car ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare pentru instituţiile statului cu atribuţii în domeniu: situaţia copiilor rămaşi singuri acasă în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate.

Acest lucru a mai îngrijorat şi alţi parlamentari, din ce am înţeles anterior, aş vrea însă să prezint un anumit lucru în această direcţie.

În ultimele 6 luni, 12 copii s-au sinucis datorită dorului de părinţii plecaţi la muncă în străinătate. În luna iunie 2006, cele 56 202 de familii plecate în mod legal la muncă în străinătate după 2006 au lăsat în urmă 82 464 copii. Dintre aceştia, 26 406 copii au ambii părinţi plecaţi în străinătate şi se află în grija rudelor, prietenilor, în sistemul de protecţia specială sau se descurcă pe cont propriu.

În perioada cât am condus Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, am propus spre finanţare un program de interes naţional special care să iniţieze crearea de servicii destinate acestei categorii de copii şi care să prevină situaţiile de risc la care sunt supuşi copiii singuri acasă.

Acest program de interes naţional, menit să creeze centre de consiliere şi de luare în evidenţă a copiilor supuşi riscului din comunităţile unde se înregistrează un număr mare de persoane plecate la muncă, a fost blocat, modificat, amânat şi distorsionat ca scop şi obiective de către actualul Guvern.

Astfel, demararea procedurilor de înfiinţare trebuia să aibă loc în luna mai, însă, din păcate, noul guvern nu a reuşit să semneze până la această oră nici un contract de demarare a lucrărilor.

Mai mult, actualul guvern nu a considerat că problematica copiilor rămaşi singuri acasă reprezintă o prioritate care să merite un program de interes naţional dedicat, ci a inclus această chestiune într-un program general de dezvoltare de servicii comunitare, acum nemaiexistând o sumă fixă care iniţial era prevăzută numai pentru astfel de servicii - 1 278 mii lei.

În consecinţă, nu se mai poate realiza o monitorizare corespunzătoare a sumei destinate acestor servicii.

Iniţial, ne propusesem ca prin acele program cel puţin 10 servicii specializate - centre de consiliere şi informare - să fie înfiinţate pentru prevenirea şi combaterea neglijării copilului ai cărui părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate: cel puţin 20 de consilii comunitare consultative să fie înfiinţate şi/sau formate şi cel puţin 200 de copii beneficiari ai serviciilor specializate nou înfiinţate să aibă întocmite planurile de servicii.

Lipsa de viziune a actualului Guvern şi a managementului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului în elaborarea politicilor publice este demonstrată şi de refuzul acestora de a întocmi o analiză de situaţie comprehensivă pentru depistarea impactului psihologic, social şi economic asupra familiilor în care cel puţin un membru este plecat din ţară şi asupra copiilor acestor familii. Această analiză era prevăzută a fi realizată în baza unui plan anual de acţiune pe care ANPDC îl aprobase în colaborarea cu o organizaţie a Naţiunilor Unite.

În plus, faţă de aceste aspecte, descentralizarea responsabilităţilor până la nivel local a fost stagnată, neexistând interes pentru întărirea capacităţilor autorităţilor publice locale la nivel de primării pentru a-şi asuma responsabilităţi în prevenirea situaţiilor de risc pentru copii.

Probabil că este nevoie ca alţi copii nevinovaţi să îşi pună capăt zilelor pentru ca actualul Guvern să îşi îndrepte atenţia asupra acestei categorii de copii şi să continue implementarea Planului de Guvernare cu care Alianţa D.A. s-a prezentat în faţa electoratului şi a câştigat încrederea acestuia în anul 2004, plan care prevedea măsuri de prevenire a intrării copiilor în situaţii de risc şi separare de familiile lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dezideriu, din partea grupului UDMR, şi se pregăteşte domnul deputat Ştefan Baban, de la PRM.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cursul lunii septembrie, într-una din declaraţiile mele politice m-am referit la infracţiunea unui funcţionar public şi am solicitat din partea domnului ministru Cristian David să intervină prin instituţiile subordonate Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru împiedicarea infracţiunii secretarului din municipiul Gherogheni şi să stopeze susţinerea de către organele prefecturii şi ale administraţiei locale a mafiei retrocedărilor şi să se ia în considerare raportul autorităţii pentru restituirea proprietăţilor.

În loc să fie tras la răspundere pentru abuz în serviciu, de către Prefectura judeţului Harghita, la sugestia acestei instituţii, i s-a permis să depună la dosar un act prin care domnul secretar să acopere infracţiunea.

După acest act, terenul în discuţie a devenit proprietatea domniei sale, pe baza Legii nr.18/1991, ca membru cooperator, conform anexelor 2.B şi 2.C. Însă, domnul secretar s-a născut la Corbu, într-o comună necooperativizată, dar nici vârsta lui nu permitea să fie membru CAP. Ilegalitatea se poate constata şi din faptul că constituirea acestor proprietăţi a avut loc în cursul anilor 2001 şi 2003, când Legea nr.18 din 1991 era modificată de Legea nr.1 din 2000.

Susţinerea domnului secretar de către instituţia prefectului se vede clar şi din faptul că împroprietărirea a fost validată de către Comisia judeţeană de fond funciar, cu toate că cazul nu a fost discutat în cadrul comisiei locale.

Prin urmare, am fost nevoit să depun la domnul primar şi la domnul prefect nota de control a autorităţii naţionale pentru restituirea proprietăţilor privind infracţionalitatea din cadrul comisiei locale din municipiul Gheorgheni din partea cărora am solicitat măsuri pentru respectarea legalităţii.

Se pare însă că susţinerea mafiei retrocedărilor din partea unor organe ale statului nu permite luarea unor măsuri prin care să fie stopat fenomenul infracţional, iar fabricarea ulterioară a unor documente pentru acoperirea falsului s-a generalizat în judeţul Harghita.

Mai mult chiar, domnul secretar s-a prezentat la vicepreşedintele autorităţii naţionale pentru restituirea proprietăţilor, la domnul Teodor Nicolescu, pentru a cere sprijin pentru muşamalizarea infracţiunilor prin care a intrat în posesia unor terenuri în mod ilegal.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, prin domnul vicepreşedinte, a mai sprijinit ilegalitatea domnului secretar, prin trimiterea unor întâmpinări la judecătoria din Gheorgheni şi la Tribunalul Miercurea-Ciuc prin care batjocorea, pur şi simplu, echipa de control a autorităţii.

Stimate domnule ministru Cristian David,

Revin a doua oară cu rugămintea ca organele din subordinea dumneavoastră să-şi facă datoria în privinţa respectării legilor de împroprietărire, iar cei care n-au respectat aceste legi, să nu mai poată îndeplini funcţii de răspundere în cadrul comisiilor locale de fond funciar.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Ştefan Baban să ia cuvântul şi se pregăteşte domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Fără orgolii, fără ambiţii, fără răzbunări..."

poporul român pare urmărit de un blestem ancestral. Începând de la cucerirea Daciei de către romani şi terminând cu simulacrul de revoluţie din 1989, încununată cu uciderea, fără prea multă judecată, a conducătorului din acele vremuri, totul pare a fi împotriva noastră.

În cei aproape 18 ani de democraţie, tranziţia spre o societate civilizată, apropiată de cea europeană, din care am şi început a face parte de puţin timp, pare a nu se mai termina. De la economie, care azi duduie, iar mâine sucombă, de la o agricultură preponderentă ca activitate la una din ce în ce mai puţin existentă şi realistă, de la o clasă politică total comunistă şi unică la una democrată şi dezbinată, totul pare să arate că nu am fost, dar nici nu suntem pregătiţi pentru a face parte din familia numită Europa şi grupul ţărilor democratice.

Moţiunea de cenzură, care ba trece ba nu, şi care în final nu a trecut, a demonstrat românilor că interesele lor nu există. Clasa politică autohtonă este mult mai interesată de putere, ambiţii, orgolii şi răzbunări, decât ce bunăstarea populaţiei şi de ce nu şi a sa. Veţi spune că şi eu fac parte din această clasă. Da, fac parte şi sunt uneori mândru, dar de cele mai multe ori îmi este ruşine.

Îmi este ruşine că nu le putem asigura o viaţă mai bună, deşi în fiecare campanie electorală, asta le-am promis, că trebuie să plece în străinătate dacă vor să-şi cumpere casă şi maşină şi să trăiască decent, că trebuie să stea departe de familiile lor, petrecând cei mai frumoşi ani printre străini, departe de zâmbetul propriilor copii şi de o vorbă bună, că trebuie să moară prin ţări străine pentru ca cei rămaşi acasă să beneficieze, in memoriam, de ceva bani, că după ce s-au sacrificat ani în şir pentru educaţia copiilor, aceştia migrează, cu speranţa unei vieţi mai bune, că nimic nu s-a schimbat în bine şi cine ştie când se va schimba, că în ziua de azi în România, banii, mitocănia şi corupţia sunt cele care fac jocurile politice şi economice.

Mergeţi pe stradă şi priviţi atent chipurile românilor. Veţi vedea că foarte, foarte puţin dintre ei sunt deconectaţi şi zâmbitori. Indiferent dacă este mare bancher sau şomer, românul de azi a uitat să zâmbească şi mai ales să trăiască. Iar o parte din vină o purtăm şi noi, cei care la acest moment constituim clasa politică, în care încrederea populaţiei este din ce în ce mai mică.

După respingerea moţiunii de cenzură, majoritatea liderilor politici din opoziţie au spus că nu vor vota proiectul de buget, atât de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale, pe anul 2008. Fără să ştie ce conţine, dacă sunt corect fundamentate, dacă sunt identificate real sursele de finanţare, iar repartizarea pe cheltuieli este economică şi eficientă, au spus "nu" din start. Ce denotă acest refuz? Egoism, domnilor şi doamnelor, doar egoism. De ce? Pentru că cei care vor suferi cu adevărat nu va fi nici preşedintele Băsescu, nici Guvernul Tăriceanu, nici Parlamentul României. Cei ce vor suferi cel mai mult vor fi majoritatea românilor care nu-şi vor primi salariile, pensiile, alocaţiile pentru copii, ajutoarele, indemnizaţiile etc.

Indiferent de bunele sentimente, consider că, de fapt, este o subminare a eforturilor acestui popor şi mai ales a restricţiilor îndurate în anii de democraţie. Nu spun că acest guvern şi aceste bugete pe care le va propune sunt mai bune decât precedentele. Dar în timp ce noi ne certăm ca chiorii pentru interese meschine şi frivole, bulgarii, tăcând, îşi reformează atât viaţa economică, cât şi cea politico-socială, ajungând să-şi îndeplinească toate angajamentele din tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Haideţi să ne uităm în jurul nostru şi să vedem dacă mai există atâta ţigănie, scuzaţi-mi expresia, domnilor minoritari de etnie romă, în ţările vecine. Haideţi să luăm exemplul cel bun de data asta de la ele şi să încercăm să ne canalizăm energiile constructive şi puterea pe care o avem pe calea reformelor şi îndeplinirii obiectivelor de pre şi post aderare. Şi asta nu pentru noi sau pentru cei ce trăiesc azi în România, pe care îi putem considera generaţie de sacrificiu, ci pentru cei care constituie viitorul acestei ţări şi care vor considera că se merită să rămâi şi să trăieşti în această ţară.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Mocanu.

Vă rog să poftiţi la microfon. Şi, se pregăteşte doamna deputat Olguţa Cocrea, din partea Grupului parlamentar al parlamentarilor independenţi.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Şcoala românească nu trebuie să aibă culoare politică. Cu toate acestea, de aproape trei ani fondurile guvernamentale destinate unităţilor de învăţământ din judeţul Iaşi au fost împărţite, aproape exclusiv, pe criterii politice. Este o realitate tristă care ne arată de ce şcoala românească se degradează de la un an la altul.

A existat mai întâi o fază a Partidului Democrat, adică albastră, a învăţământului din judeţul Iaşi. Ea s-a consumat din 2005 până la începutul acestui an, adică atât timp cât în fruntea ministerului învăţământului a funcţionat o echipă democrată.

În această perioadă şcolile din comunele conduse de primarii PD s-au bucurat de toată atenţia Guvernului. Dau ca exemplu Hotărârea Guvernului din martie 2007. atunci, din totalul de aproximativ 17 milioane de lei, care au fost repartizate unităţilor de învăţământ ieşene, 40% a revenit comunelor democrate. Atrag atenţia că democraţii au câştigat foarte puţine funcţii de primari în judeţul Iaşi la alegerile din 2004.

A urmat mai apoi o fază galbenă, adică liberală, a învăţământului din judeţul Iaşi. Ea a început imediat ce în fruntea ministerului de resort a fost înscăunat un politician al Partidului Naţional Liberal. În ultimele 6 luni, nu mai puţin de trei hotărâri de guvern au direcţionat banii contribuabililor în special pentru şcolile din comunele liberale. Referind-mă doar la cea mai recentă hotărâre de guvern, datele arată că aproximativ 50% dintre fonduri au revenit şcolilor din zona de influenţă liberală. Din nou sunt obligat să atrag atenţia că liberalii au câştigat foarte puţine funcţii de primari în judeţul Iaşi la alegerile din 2004. O mai spun o dată, şcoala românească nu trebuie să aibă culoare politică, doar prestigiu. Din păcate, în ultimii trei ani prestigiul a devenit pentru guvernanţi doar un cuvânt gol de orice conţinut.

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

îmi permiteţi să fac o mică atenţionare şi v-aş ruga pe dumneavoastră să interveniţi la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor ca să se analizeze pe o perioadă de o lună, două luni, eficienţa politică a acestor declaraţii politice. Eu am fost şi senator în legislaţia trecută, în Senat era obligaţia programului de zi cu zi, lunea după amiază, ca toţi senatorii să fie prezenţi la acest punct de pe ordinea de zi. Bun, cred că nu se poate aduna toată Camera Deputaţilor pentru declaraţii politice, dar eu observ că am peste 60 declaraţii politice, şi absolut tot ceea ce am cuprins în declaraţiile politice nu are nici o eficienţă, fiindcă nu se analizează, doar ele rămân undeva afişate şi stocate pe un site al Camerei şi doar atât.

Am rugămintea ca toate problemele ridicate să fie analizate de Biroul permanent şi miniştrii care sunt sensibilizaţi prin declaraţiile noastre să vină să dea raport o dată la o lună sau... ca propunere. Vedeţi, poate aveţi îmbunătăţiri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

O să cer staff-ului tehnic al Camerei să pregătească câteva date legate de consecinţele acestor declaraţii politice, însă pot să vă spun că miniştrii răspund doar la întrebările şi interpelările adresate acestora, declaraţiile politice nu au această consecinţă juridică. Dar, sigur, o analiză a acestora nu e lipsită de interes a se face în cadrul Biroului permanent şi, eventual, pe urmă prezentată în plen.

Mulţumesc, domnule deputat.

O rog pe doamna deputat Olguţa Cocrea să ia cuvântul şi se pregăteşte domnul deputat Ştefan Bardan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Doamna Olguţa Cocrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "9 octombrie - Ziua mondială a poştei".

În data de 9 octombrie toţi salariaţii din poşta de pe mapamond sărbătoresc Ziua Poştei. În România existenţa serviciului poştal este cunoscută din antichitate. Până la Revoluţia din 1848 Poştele au fost arondate unor particulari, de regulă pentru o perioadă de trei ani de zile. După anul 1850, în oraşele reşedinţă administrativă, staţiile de poştă orăşeneşti au fost transformate în birouri poştale.

În această perioadă existau 30 de curse poştale cu staţii de poştă al căror punct nodal era la Craiova. Între anii 1857-1862 se introduce etapizat monopolul de stat asupra activităţii de poştă.

La 12 noiembrie 1857 o comisie întrunită la Iaşi a hotărât introducerea timbrelor poştale bucată cu bucată, 4 valori ale primei emisiuni "cap de bou" pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. La 1 mai 1865 se introduce serviciul de abonamente prin poştă la presa din ţară şi străinătate. După anul 1883 se introduc primele planuri de îndrumare pe linie de cartare, timbre porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic.

În 1894 începe construirea Palatului Poştelor care va fi dată în funcţiune în anul 1900.

În perioada postbelică concepţia structurii organizatorice a ramurii de poştă şi telecomunicaţii este derivată de împărţirea administrativă a ţării.

Astfel, în perioada când teritoriul naţional a fost organizat pe regiuni, având în componenţa lor raioane, structura organizatorică a administraţiei de poştă şi telecomunicaţii era bazată pe existenţa Direcţiilor regionale de poştă şi telecomunicaţii, având în subordinea directă oficii raionale bilanţiere, ca după 1968, odată cu înfiinţarea judeţelor, să fie constituite Direcţiile judeţene de Poştă şi telecomunicaţii, funcţionând până în anul 1991.

Din 1991 Poşta română este separată ca activitate de activitatea de telecomunicaţii şi devine Regia Autonomă - Poşta română, urmare a Hotărârea Guvernului nr. 448 din 1991, ulterior transformată în CNPR - SA.

Prima reorganizare majoră este făcută în 1996, când teritoriul României este împărţit în 9 regiuni poştale şi se merge pe eficientizarea activităţii.

Cu toate că actualmente Compania Naţională Poşta Română este cu capital de stat, nici un guvern de după Revoluţie nu a considerat că ar fi necesar să investească şi să aloce sume care ar putea schimba aspectul unităţilor poştale, mă refer aici la investiţii în infrastructură.

Actualmente, în Compania Naţională Poşta Română lucrează aproximativ 34 000 de salariaţi care deservesc populaţia ţării. Aceşti salariaţi, cu toate că nu sunt stimulaţi la adevărata lor valoare, depun eforturi zilnic pentru ca cetăţenii ţării noastre să aibă parte de toate veştile pe care poştaşul le aduce, să ţină o permanentă legătură cu cei dragi, şi cel mai important lucru este că aceşti oameni fie ploaie, vânt, zăpadă sau caniculă rezistă eroic şi nu precupeţesc nici un efort ca să-şi facă meseria cât mai bine, spre mulţumirea clienţilor lor.

Este ştiută legătura sufletească şi prietenia dintre poştaşul român şi cetăţeanul român, care de-a lungul anilor a dovedit că indiferent de situaţie, poştaşul este omul de legătură, care este aşteptat mai ales de categoriile defavorizate.

De aceea, noi trebuie să le mulţumim acestor oameni deosebiţi, care zilnic trec pragul miilor de locuinţe şi în a căror tolbă este câte ceva pentru fiecare.

Cu respect şi consideraţie pentru cei aproximativ 34 000 de poştaşi le urez un călduros la mulţi ani, sănătate, fericire şi dorinţa să aibă o viaţă mai bună, alături de familiile lor.

Sperăm ca pe viitor şi guvernanţii să se gândească mai mult la cei care îi deservesc şi să caute resurse financiare măcar pentru a face ca Oficiile poştale din România să arate ca în occident. Cred că atât clienţii Poştei, cât şi aceşti salariaţi ar merita nişte condiţii mai bune.

Cu speranţa că aşa cum salariaţii poştei au resurse nebănuite şi ştiu să se facă respectaţi prin ceea ce fac şi ceea ce sunt, doresc să cred că Poşta Română, care asigură serviciul universal şi prestează serviciul social pe teritoriul României, să fie ajutată să-şi schimbe faţa.

Încă o dată, un sincer - La mulţi ani! - şi sperăm în vremuri mai bune.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat.

Mă alătur şi eu urărilor de bine pentru toţi lucrătorii din Poşta Română şi să sperăm că, aşa cum spune domnul Moisoiu din bancă, salariile vor creşte şi veştile pe care ei o să ni aducă vor fi întotdeauna numai bune.

Domnule deputat, Ştefan Bardan, vă invit să poftiţi la microfon, şi-l rog pe domnul deputat Kiraly Andrei Gheorghe, din partea Grupul parlamentar al minorităţilor maghiare, să se pregătească pentru a lua cuvântul.

Domnul Ştefan Cornel Bardan:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Remeş transformă fermierii români în victime ale guvernului liberal".

Avertizarea preşedintelui Comisiei Europene, domnul Jose Manuel Durao Baroso, că instituţia pe care o conduce ar putea activa clauza de salvgardare pentru agricultură, deoarece auditul Comisiei Europene din această vară a descoperit deficienţe majore în funcţionarea sistemului de identificare a parcelelor, ceea ce afectează sistemul de control al banilor publici europeni, certifică faptul că guvernul liberal este iresponsabil, iar Decebal Traian Remeş este mai mult decât un ministru mediocru, chiar dăunător, periculos al agriculturii româneşti.

După ce a întârziat nepermis de mult elaborarea şi depunerea spre aprobare la Comisia Europeană a Programului naţional de dezvoltare rurală, document în baza căruia se implementează fondurile structurale pentru dezvoltarea agriculturii, Decebal Traian Remeş pune în pericol şi acordarea plăţilor directe care se cuvin fermierilor români pentru susţinerea activităţilor agricole, ţinând cont de fenomenele de secetă şi inundaţii care se repetă an de an pe arii mari cu consecinţe dezastruoase. Ambele fenomene sunt în strânsă legătură şi, din păcate, sunt tratate în mică măsură efectele şi nu cauzele.

Este bine ştiut faptul că autoritatea Naţională pentru Meteorologie a semnalat în nenumărate rânduri că fenomenul de secetă a cuprins în anul 2007 aproape două treimi din teritoriul României. Care a fost consecinţa acestui lucru? Ministerul condus de Decebal Traian Remeş a tratat acest fapt cu superficialitate şi, de multe ori, cu indiferenţă, condiţionând acordarea despăgubirilor de asigurarea culturilor.

Dacă în aceste condiţii grele, acest ministru nu a reacţionat, efectele simţindu-se din plin, nu pot decât să constat că programul guvernului liberal pentru agricultura românească este unul foarte simplu: zero bani pentru susţinerea fermierilor; zero bani pentru dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural; birocraţie excesivă pentru fermierii şi producătorii agricoli; salarii mari pentru funcţionarii celor două agenţii, APIA şi APDRP, clienţi şi oameni de casă ai P.N.L., P.S.D. şi UDMR.

Pentru aceste motive, consider că ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş, aduce grave prejudicii atât agriculturii, cât şi economiei naţionale, pe termen mediu şi lung.

Solicit primului ministru demiterea ministrului agriculturii Decebal Traian Remeş de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Kiraly, vă rog să poftiţi la microfon. Şi se pregăteşte domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.

Domnul Király Andrei-Gheorghe:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Aţi avut o remarcă deosebit de corectă, fiindcă vorbesc din partea minorităţii maghiare, reprezentată de Uniunea Democrată Maghiară din România.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Declaraţia de azi propune o temă de tristă amintire pentru maghiarii de pretutindeni. Este vorba de un eveniment care a avut loc acum 158 de ani, la Arad.

Ziua mâniei, 6 octombrie 1849.

Revoluţiile paşoptiste au cuprins foarte multe state, de la ţărmul Atlanticului, până la malul Mării Negre.

Peste tot, prin transformarea sistemului politic perimat, revoluţionarii au urmărit schimbări esenţiale, la nivelul întregii societăţi. În această situaţie s-a aflat, împreună cu alte state din Europa Centrală, şi Ungaria care, la acea vreme, făcea parte din Imperiul Habsburgic.

Revoluţia maghiară a izbucnit la data de 15 martie 1848. programul paşoptist a prevăzut, printre alte, desfiinţarea relaţiilor feudale, modernizarea societăţii şi obţinerea unor libertăţi politice.

Datorită nerespectării înţelegerilor de către Curtea imperială, în aprilie 1849, Guvernul revoluţionar a declarat independenţa Ungariei şi, implicit, a decretat detronarea Casei de Habsburg.

În această situaţie, habsburgii au cerut sprijinul Rusiei Ţariste şi au pornit împreună pentru a înfrânge Revoluţia. După o serie de bătălii şi mai multe înfrângeri, în faţa forţei, pregătirii militare şi a dotării superioare, Guvernul revoluţionar a hotărât depunerea armelor.

În urma discuţiilor desfăşurate lângă Arad, la Seleuş, între comandamentul armatei ruseşti şi cel al armatei revoluţionare, s-a hotărât ca depunerea armelor să aibă loc la data de 13 august 1849, pe Câmpia Seleuşului, din judeţul Arad.

Imperialii austrieci nu s-au mulţumit cu atâta. Au hotărât pedepsirea exemplară a participanţilor la revoluţie şi, mai ales, a ofiţerilor superiori de carieră, care, până la izbucnirea revoluţiei, au activat în cadrul armatei imperiale.

În cetatea Aradului şi-a desfăşurat activitatea unul dintre cele patru tribunale militare instituite cu acest scop.

Tribunalul militar de la Arad a decis ca 13 generali ai armatei revoluţionare să fie executaţi la data de 6 octombrie 1849, în apropierea cetăţii Aradului.

Datorită acestor evenimente de tristă amintire, ziua de 6 octombrie 1849 este considerată de maghiari ca "Ziua mâniei" "Ires die".

Evenimentul în sine, martiriul generalilor, a marcat adânc conştiinţa naţională, cu toate că mulţi dintre generali n-au fost maghiari. Pentru maghiarii de pretutindeni, ziua de 6 octombrie a devenit zi de doliu naţional.

De 158 de ani ne adunăm la Arad pentru a comemora cu demnitate acest eveniment de tristă amintire. Ne adunăm la obeliscul din subcetate şi, de câţiva ani, ne adunăm şi la Statuia libertăţii, amplasată în Parcul reconcilierii, ca un însemn al recunoaşterii idealului în numele căruia s-au ridicat revoluţiile europene din 1848-1849, al idealului libertăţii.

Fie ca acest ideal să ne dea putere şi credinţă în viitorul nostru!

Fie ca acest ideal să ne aducă, în sfârşit, laolaltă în aspiraţiile noastre!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Amet. se pregăteşte domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Este nevoie de un festival de teatru, care să-l omagieze pe marele actor Hamdi Cerchez."

În lumea teatrului românesc şi în lumea filmului românesc, Hamdi Cerchez reprezintă o personalitate care a fost şi trebuie, cu siguranţă, respectată. Făcând parte dintr-o generaţie de excepţie, actorul s-a evidenţiat prin talent, modestie, abnegaţie, rolurile complexe pe care le-a interpretat fiind, în această direcţie, dovezi concludente.

Cetăţean roman de naţionalitate turcă, Hamdi Cerchez înseamnă, cel puţin pentru propria-i etnie, un motiv de mândrie.

Din păcate, după ce s-a stins din viaţă, numele lui a fost din ce în ce mai neglijat, personalitatea sa nu a mai fost constant apreciată, aşa cum se cuvenea. Nimic nu se mai petrece, în sensul aducerii unui omagiu marelui om de artă.

Datoria noastră este una semnificativă.

Datoria noastră este să ne redescoperim valorile.

De curând, am propus autorităţilor din judeţul Constanţa organizarea unui festival de teatru, în scopul promovării tinerelor talente, festival care să poarte numele actorului. Speranţa mea este că acest demers poate fi concretizat. Este nevoie, însă, firesc, de voinţă din partea tuturor factorilor decizionali.

Oraşul Constanţa, reprezentativ pentru ceea ce înseamnă respect între toate etniile, are posibilitatea de a demara un astfel de proiect. Cu siguranţă, în cadrul comunităţilor etnice există tineri talentaţi. Aceştia au nevoie de o instituţie pentru a se afirma. Iar un festival de teatru, care să-l omagieze pe actorul Hamdi Cerchez, reprezintă instituţia ideală.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Mihai Dumitriu să ia cuvântul şi se pregărteşte domnul deputat Moisoiu din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "APIA sabotează agricultura din România".

Am scris aceste lucruri cu durere, aducându-le în faţa dumneavoastră şi la cunoştinţa guvernanţilor Alianţei D.A. cu siguranţa că lucrurile se vor schimba, cândva.

De la formarea poporului român, ţăranii au constituit majoritatea locuitorilor acestor pământuri. Ţăranul este astfel: El-harnicul, El-patriotul El-susţinătorul, El-stâlpul ţării, El-cinstitul, El-bunul, El-darnicul, El-credinciosul.

Din păcate, de-a lungul istoriei, Statul Român şi-a desconsiderat întotdeauna, ca nimeni altul, oamenii săi valoroşi: ţăranii.

De aceea, şi numai de aceea, se poate spune că ţara noastră este printre cele mai nereuşite din Europa. Statutul nu i-a dat nimic ţăranului, el numai i-a cerut.

Ţăranul i-a dat ţării viaţa, de-ale gurii şi multă dragoste, dar ţara nu i-a dat în schimb nimic, eventual numai impozite, cote, pedepse şi bice.

De aceea, ţările care au desconsiderat agricultura şi pe ţărani au ajuns importatoare de produse agricole şi răbdătoare de foame.

În mod inexplicabil, România este una din puţinele ţări europene care neglijează cu bună ştiinţă un domeniu în care activează aproape jumătate din populaţia sa.

Legea nr. 247, Legea retrocedării totale, a produs nemulţumiri, abuzuri şi nedreptăţi. Cei mulţi şi îndreptăţiţi în a primi terenuri prin reconstituire întâmpină mari greutăţi, iar cei puţini, prin presupuse acte de proprietate de acum 100 de ani, cu sprijinul justiţiei, au decimat proprietatea de stat, centrele de cercetare agricolă, pădurile, fâneţele şi iazurile comunităţilor locale. A fost şi este o politică iresponsabilă pusă în practică de Guvernul de dreapta al Alianţei D.A..

Politicile greşite de subvenţionare a agriculturii promovate după 2004 au prilejuit o serie de afaceri profitabile pentru unii, lăsându-i pe ţărani prizonieri ai unei agriculturi de subzistenţă, subfinanţate şi necompetitive.

Statul a lăsat ţăranul şi implicit gospodăria ţărănească - tip românească - care asigura hrana pentru 40% din populaţia ţării, pe mâna unor afacerişti rapace şi veroşi, care câştigă 300%, cumpărând laptele de la ţărani cu 5.000 - 6.000 lei vechi şi revânzându-l cu 40.000 lei.

Prin 1970, statul francez cumpăra unt de la ţărani cu 10 franci kilogramul şi-l vindea la export cu 4 franci. Oare chiar aşa de prost sa fi fost statul francez? Da, preferăm să fie prost, dar important era ca ţăranul (fermierul) să producă şi să prospere.

Or, la noi, graţie proastei organizări şi dezinteresului statului român, banii de la Comunitatea Europeană destinaţi ţăranului şi dezvoltării rurale, nu au venit şi nu vor veni în 2007.

Scandalurile politice, promovarea oamenilor incompetenţi, neputincioşi, iresponsabili în infrastructurile din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) au dus la neabsorbţia fondurilor europene pentru agricultură, destinate României.

Pentru anul 2007, România are de plătit la bugetul european o contribuţie de 1,1 miliarde euro, iar în ţară ar fi trebuit să intre 1,6 miliarde euro.

Din păcate, s-a primit doar 2% din această sumă. Agricultura românească este sabotată cu intenţie sau nu de APIA, care ar trebui să gestioneze 7 miliarde de euro din 12 miliarde, fonduri europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală destinate primilor 7 ani.

APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură) are 5000 de angajaţi, majoritatea promovaţi pe criterii politice şi grade de rudenie, fără o pregătire profesională corespunzătoare, repartizaţi în 42 de sucursale şi 256 de centre locale. Ea are o importanţă deosebită şi trebuie să se ocupe de gestionarea mai multor tipuri de fonduri alocate de UE pentru agricultură şi dezvoltare rurală, cât şi a sumelor destinate agriculturii de la bugetul de stat.

APIA este responsabilă pentru implementarea Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS) cu toate componentele: baza de date a cererilor de subvenţie; sistemul de identificare a parcelelor agricole; registrul fermelor; registrul animalelor; sistemul de controale. În sarcina APIA se regăsesc şi cotele de lapte, zahăr şi izoglucoză, gestiunea stocurilor, licenţele de import-export.

Angajaţii APIA se bucură de salarii europene. enumăr câteva salarii din ianuarie-februarie 2007: şeful serviciului audit - peste 81 milioane lunar, directorul general - peste 67 milioane, şef de serviciu - peste 50 de milioane, directorul IACS - peste 64 milioane, un director din teritoriu - peste 57 milioane. În septembrie 2007, salariile lor au fost majorate cu 75%, cât şi ale funcţionarilor din instituţiile româneşti care gestionează fonduri europene.

Cu toate acestea, sistemul de plată în agricultură s-a depăşit cu 4 luni deoarece IACS nu este operaţional (Sistemul Integrat de Administrare şi Control) şi nu şi-a făcut treaba.

Problemele actuale din agricultură ar putea aduce activarea clauzei de salvgardare, în cazul României agricultorii riscând să primească de la bugetul european o sumă pe hectar cu 25% mai mică. În loc de 55 de euro vor primi 41 euro pe hectar.

Jose Manuel Barrosso, preşedintele Comisiei Europene, a făcut precizarea că oficialii europeni vor evalua în perioada următoare cheltuielile din agricultură deoarece "există anumite dificultăţi în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor alocate".

Dincolo de ineficienţa oamenilor din sistem, s-au descoperit deficienţe în calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole (erori foarte mari) şi mari probleme cu prestatorii de servicii din teritoriu, recomandaţi şi impuşi de actuala putere de dreapta, PNL şi PD.

Stimaţi parlamentari,

Dacă se ajunge la această diminuare de 25 %, atunci Guvernul Tăriceanu, răspunzător de gestionarea problemelor agriculturii, va trebui să suporte diferenţa de 14 euro pe hectar, luândbanii de la buget, adică din contribuţiile tuturor românilor,şi să prezinte în Parlament explicaţia referitoare la cauzele care au generat această situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Adrian Moisoiu să ia cuvântul şi se pregăteşte domnul deputat Emil Strungă, din partea Grupul parlamentar al Partidul Naţional Liberal.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

înainte de a începe să prezint declaraţia mea politică de astăzi, aş dori să subliniez faptul că îl susţin pe domnul deputat Mocanu în ceea ce priveşte luarea în consideraţie a declaraţiilor politice. Doresc să subliniez şi faptul că interpelările, adică momentele când vin miniştrii în Parlament ca să dea răspunsurile la întrebări sau interpelări, prevăd trei-patru interpelări, faţă de zecile de interpelări care se prezintă, aşa că, efectiv, legătura noastră cu miniştrii este scurtcircuitată.

Aş dori ca şi acest aspect să-l prezentaţi în şedinţa de Birou permanent la care veţi participa şi prezenta situaţia.

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Introducerea iobăgiei medicale după rezidenţiat".

Potrivit unui studiu recent, lansat de Fundaţia Ana Aslan, peste două treimi dintre angajaţii sistemului sanitar sunt nemulţumiţi de salarii.

Sondajul, realizat cu ajutorul a 500 de persoane care activează în domeniul medical, aduce la cunoştinţă că peste 50% din absovenţii facultăţilor de medicină vor să părăsească ţara şi să lucreze în străinătate din cauza sistemului de salarizare care se aplică cadrelor medicale din România, cât şi din lipsa aparaturii din unităţile spitaliceşti. Dintre aceştia, circa 50% au declarat că ar rămâne în ţară pentru un salariu de 500-1000 de euro. La rândul lor, 44% au afirmat că ar schimba factorii de decizie din sistemul sanitar românesc, 33% ar schimba organizarea sistemului, iar alţi 50% ar pleca la studii în străinătate fără nici o părere de rău, cu predilecţie în Anglia, S.U.A., Australia sau Elveţia.

Pe de altă parte, conform datelor publicate de Ministerul Sănătăţii, un număr de aproape 3.000 de medici au cerut eliberarea de certificate de conformitate pentru a putea lucra în străinătate. "Medicii români nu vor mai putea părăsi sistemul la fel de uşor ca până acum", a declarat sâmbătă la Petroşani, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, adăugând că lucrează la un act normativ în acest sens: "Trebuie să legalizăm obligativitatea de a rămâne în sistem dublul perioadei în care s-au specializat. În acest sens vom elabora o ordonanţă de urgenţă sau o lege, după caz".

Această declaraţie a declanşat o serie de comentarii pe Internet, care de care mai vehemente, despre mult lăudata reformă în sănătate pe care ministrul Nicolăescu o trâmbiţă, şi care anunţă drept o preocupare principală a ministerului ce numai cu onoare nu îl conduce, introducerea iobăgiei medicale după rezidenţiat.

Pentru exemplificare am ales câteva din cele mai "civilizate" păreri:

"Negri pe plantaţie", aşa se autointitulează medicii rezidenţi! Muncesc ore în şir, fac gărzi, îşi asumă responsabilităţi, mănâncă pe unde apucă (de multe ori în spital), dorm puţin, suportă prostiile lingăilor şi oportuniştilor aciuaţi prin mai toate marile spitale...Îşi întemeiază familii, pe care sunt nevoiţi să le neglijeze, să facă fel de fel de artificii pentru a putea supravieţui cu un salariu de mizerie."

"Şi domnul ministru ce asigură pentru o carieră mizeră într-un sistem sanitar putred?"

"E aberant! Ca pacient îmi doresc un medic motivat la căpătâiul meu când voi avea nevoie!"

"Nici un curs profesional în şase ani de zile. Participările la congrese şi cărţile cumpărate le-am făcut din buzunarul propriu..."

"Tu ministrule, ce salariu ai, ai învăţat cât am învăţat eu? Cu siguranţă, nu!"

De asemenea, voi cita un fragment dintr-o scrisoare primită de la un tânăr medic specialist în chirurgie generală, care, nereuşind să participe la un concurs pentru ocuparea unui post de chirurg în judeţele Ilfov sau Constanţa, fiindcă nici un spital de acolo nu a declanşat vreun concurs, a plecat de două luni, pe durată determinată în Irak, să lucreze la o bază militară de lângă Tikrit:

"În ceea ce mă priveşte, aş fi lucrat cu dragă inimă în România, dar probabil domnul ministru, de la înălţimea fotoliului domniei sale, nu ştie ce personaje sunt cocoţate în funcţii de directori pe la diferite spitale din provincie ale ţării şi cum îl studiază cu ochi de entomolog amator pe acel oarecare care îndrăzneşte să bată la uşă pentru un post. Personal, m-aş întoarce imediat să lucrez ca şi chirurg, undeva în România, fără alte pretenţii materiale decât cele cuvenite prin lege şi prin fişa postului, singura mea doleanţă fiind, aşa cum v-am amintit, să fiu oarecum aproape de familie (inclusiv naveta este o opţiune acceptabilă). Şi asta chiar în condiţiile unei salarizări net inferioare celei pe care o am aici şi acum!".

Personal, mă întreb: Cine îi dă voie ministrului Nicolăescu să pretindă taxe, atâta timp cât nu se asigură condiţii decente de trai şi posturi unde medicii specialişti să-şi desfăşoare activitatea? Oare tinerii absolvenţi ai facultăţilor de medicină sunt de vină că sistemul este deficitar în o serie de specializări ca A.T.I., neuropsihiatrie sau medicină de urgenţă, şi excedentar în altele, sau ministerul nu a ştiut să ducă o politică corespunzătoare pentru a-şi pregăti cadre în fiecare specialitate?

Pentru a concluziona, voi încheia cu un alt mesaj de pe Internet:

"Domnilor liberali,

Luaţi-l târâş pe Nicolăescu de la ministerul acela pe care nu-l înţelege! Ce se întâmplă acum în sănătate nu este altceva decât eşecul reformei pseudonicolăescu, care numai orientare politică liberală nu are! Măsurile pe care acesta le preconizează sunt de natură comunistă în forma ei cea mai pură!"

Mulţumesc. Am încheiat citatul şi declaraţia.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Emil Strungă să ia cuvântul şi se pregăteşte domnul deputat Vasile Soporan din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Emil Strungă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice pe care o prezint astăzi în faţa dumneavoastră este "Schimbări climatice: cauze, efecte, adaptare".

In perioada de intensă dezvoltare industrială de la începutul secolului XIX, dar în special în ultimii 50 de ani, la nivelul planetei se înregistrează un fenomen progresiv de încălzire globală. Au fost înregistrate o serie de evenimente meteorologice fără precedent: valuri de căldură, inundaţii, secetă si deşertificari, uragane si furtuni.

In acest context, au fost adoptate o serie de documente internaţionale din care menţionez Protocolul de la Kyoto, intrat în vigoare la nivel internaţional la 16 februarie 2005.

In perioada 1-2 octombrie anul curent am participat la Conferinţa Schimbările Climatice - o provocare, organizată de Parlamentul European sub preşedinţia domnului Hans-Gert Pottering si cu participarea reprezentanţilor parlamentelor naţionale ale statelor membre UE.

Examinarea datelor ştiinţifice demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că schimbările climatice care au o evoluţie ciclică naturală, ce este determinată de schimbările periodice ale orbitei terestre, sunt puternic influenţate de factori artificiali determinaţi de activităţile industriale.

Arderea combustibililor fosili, care conduce la reducerea dramatică a resurselor, combinată cu tehnologii energofage şi poluante, conduce la emisia masivă de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon, care se acumulează progresiv în atmosferă.

Acest proces determină următoarele efecte: creşterea temperaturii medii anuale; reducerea suprafeţei calotelor polare; creşterea nivelului oceanelor, ameninţare imediată la existenţa ţărilor riverane; consecinţe asupra ecosistemelor; consecinţe asupra sănătăţii oamenilor; un prognostic nefavorabil pe termen scurt în ceea ce priveşte dezvoltarea industrială. La nivel naţional, datorită încălzirii globale s-au înregistrat valuri de inundaţii succesive şi secetă.

Soluţiile care se impun şi care se pot materializa în suma unui acord internaţional postKyoto, care urmează să se desfăşoare la Bali, sunt următoarele: creşterea ponderii energiilor regenerabile (hidro, eoliană, biocombustibili, energia solară etc.) în asigurarea consumului de energie, în special de energie electrică, respectiv 20% până în anul 2020; reducerea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă, prin reducerea emisiilor, extinderea împăduririlor, modificarea legislaţiei, prin introducerea comerţului cu certificate de emisii, respectiv cu 20% în anul 2020, faţă de anul de referinţă; creşterea eficienţei energetice; reducerea pierderilor de energie în domeniul construcţiilor; dezvoltarea cercetării în domeniul tehnologiilor nepoluante şi utilizării energiilor regenerabile, în special a energiei solare.

În concluzie, limitarea efectului de încălzire globală se poate face numai prin implicarea la nivel european şi internaţional, pentru a preveni afectarea în continuare a climei.

Activităţile umane au generat schimbările climatice actuale. În consecinţă, tot oamenii trebuie să găsească soluţiile necesare şi să asigure supravieţuirea în condiţii de climat sănătos şi mediu curat pentru generaţiile viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl rog pe domnul Vasile Soporan să ia cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Petru Movilă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş dori să prezint declaraţia mea politică intitulată: "Turcul neizgonit şi schimbările climatice în dezbaterea instituţiilor europene".

Mă aflu sub impresia a două evenimente petrecute la interval scurt în această toamnă.

În prima parte a lunii septembrie, am luat parte la o reuniune dedicată acţiunilor şi tehnologiilor care vizează protecţia mediului, desfăşurată la Cluj. Aceasta a scos în evidenţă preocupările existente la nivel local şi la nivelul mediului de afaceri, cu plusurile şi minusurile care există în acest domeniu de activitate.

În acest cadru am remarcat sinceritatea şi dinamismul unui turc, pe nume Eryaz Salih, care folosind propriul spaţiu de prezentare din cadrul expoziţiei, a arătat nepăsarea, lipsa de preocupare şi de acţiune pentru păstrarea naturii binecuvântate cu toate frumuseţile din zona Borşa - Maramureş.

Supărarea turcului, aşezat în această zonă la începutul anilor '90, era însoţită de soluţii mai simple sau mai complexe, care ţin de cetăţean, de comunitatea locală şi judeţeană, de agenţii economici pe care, din păcate, nu le vedea pornite şi realizate.

La ceea ce a făcut el într-o ţară pe care o consideră şi a lui, şi ce au făcut ceilalţi în ţara lor, domnul Eryaz Salih îmi spunea, şi serios, şi în glumă, că dacă Ştefan cel Mare şi Sfânt s-ar ridica din veşnicia odihnei, ar fi sigur, cântărind realităţile, că l-ar accepta în această zonă şi nu l-ar izgoni din ţară.

La o asemenea gândire m-am bucurat şi, în acelaşi timp, m-am întristat. M-am bucurat că există o reală preocupare pentru starea mediului, pentru conservarea acestuia, realizând într-o manieră concretă şi personală cerinţele primei Conferinţe a Naţiunilor Unite asupra mediului şi omului, de la Stockholm, din 1972, şi anume: asigurarea dreptului oamenilor la un mediu sănătos şi datoria lor de a-l proteja, şi acest lucru realizându-se răspunzând nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare, să răspundă nevoilor lor.

Şi, m-am întristat, pentru că nu există acţiuni continue şi eficace la nivel de comunitate locală şi la nivel naţional.

Nemulţumirea este amplificată şi de diferenţa de preocupare existentă în acest domeniu, între cea prezentă la nivel european, şi cea simţită la nivel naţional, rezultată şi în urma participării mele împreună cu alţi colegi la cel de-al doilea eveniment la care am făcut referire la început, desfăşurat în zilele de 1 şi 2 octombrie în cadrul Parlamentului European.

Reuniunea parlamentară privind schimbările climatice cu tema "Să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor" s-a desfăşurat cu participarea reprezentanţilor parlamentelor naţionale, a Parlamentului European, reprezentanţilor oamenilor de ştiinţă specializaţi în schimbările climatice şi a organizaţiilor nonguvernamentale.

Acţiunea a avut organizată trei grupuri de lucruri, şi anume: adaptarea la schimbările climatice - concepte naţionale, energii regenerabile, strategii europene şi naţionale, cele mai bune practici, şi reducerea emisiilor în sectorul construcţiilor, modernizarea clădirilor publice şi private.

Reuniunea s-a desfăşurat sub preşedinţia preşedintelui Parlamentului European şi a preşedintelui Adunării Republicii Portugheze, şi a beneficiat de contribuţiile preşedintelui Comisiei Europene, a comisarului pentru mediu al Comisiei Europene, a preşedintelui Comisiei temporare asupra schimbărilor climatice a Parlamentului European.

Discuţiile pe cele trei teme majore au vizat două tipuri de acţiuni, şi anume: acţiunile de limitare a schimbărilor climatice şi acţiunile de adaptare la schimbările climatice.

Dacă limitarea schimbărilor climatice are o importantă nuanţă abstractă şi necesită acţiuni globale, care se parcurg pe durata mai multor generaţii, în schimb, adaptarea la schimbările climatice necesită măsuri concrete, continue şi cu manifestare foarte rapidă, care trebuie desfăşurate la nivel naţional şi, în special, la nivel local.

Din acest motiv, am prezentat în cadrul reuniunii opinia necesităţii creşterii eficienţei acţiunilor de adaptare la nivel local, prin realizarea unei forme instituţionalizate de conlucrare între Parlamentul European, parlamentele naţionale şi autorităţile locale, reprezentate de Comitetul regiunilor.

Conlucrarea şi solidaritatea la nivel european trebuie să vizeze, conform opiniei prezentate, următoarele domenii:

1.Definirea acţiunilor de adaptare la nivel european, care vizează eficientizarea acţiunilor locale.

2.Criterii de stabilire a priorităţilor pentru realizarea acţiunilor de adaptare.

3.Criterii de alocare a resurselor financiare din cadrul unui posibil fond european de solidaritate şi sprijin pentru acţiuni eficiente în domeniul schimbărilor climatice.

4.Gestionarea şi comunicarea experienţelor pozitive din domeniul adaptării la schimbările climatice.

Din prezentările făcute în plen şi în cadrul grupelor de lucru, s-a conturat, din păcate, situaţia că efectele schimbărilor climatice se resimt dramatic la nivel naţional şi, în special la nivel local, în multe ţări europene. Raportul domnului Martins pentru prima grupă de lucru a menţionat unele dintre ele, fără ca România să fie amintită în acest cadru.

În opinia prezentată în plen, am arătat că şi România este una dintre ţările afectate de schimbările climatice, în ultimii ani fiind martorii unei secete prelungite care a afectat grav producţia agricolă, înjumătăţind-o în unele domenii, temperaturile au crescut simţitor, afectându-se viaţa cotidiană din marile aglomeraţii urbane şi, în acelaşi timp, au fost prezente fenomene nemaiîntâlnite până în prezent, cum ar fi inundaţiile catastrofale, furtunile şi vijeliile de mare amploare.

În acelaşi timp, având în vedere faptul că este necesară o mai bună comunicare europeană a experienţelor pozitive, iar în planul acţiunii şi cercetării apare un domeniu nou, acela al adaptării la schimbările climatice, am propus instituţiilor abilitate de la nivelul Uniunii Europene înfiinţarea unui institut european pentru adaptare la schimbări climatice.

Acesta ar putea gestiona acţiunile practice, ar putea oferi consultanţă, expertiză şi soluţii pentru situaţiile de urgenţă, ar putea acţiona preventiv şi ar asigura continuitatea şi coordonarea într-un domeniu tot mai actual, al acţiunilor ce se vor întreprinde la nivel naţional şi local.

Închei acum.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, v-aş ruga, cu tot respectul, să vă apropiaţi de sfârşit. Aţi depăşit cu mult timpul alocat grupului dumneavoastră.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Având în vedere importanţa care se acordă problemelor de mediu şi analizei influenţei schimbărilor climatice, între acţiunea turcului, acceptat imaginar de Ştefan cel Mare, şi acţiunile viitoare la nivel european, care vizează în mod concret poziţia Uniunii Europene la viitoarea reuniune de la Bali, din decembrie 2007, şi de modalitatea de împărţire a cotelor la emisii, în perspectiva reducerii acestora, vă propun, stimaţi colegi, înfiinţarea unei comisii speciale a Parlamentului pe problematica schimbărilor climatice şi organizarea unei reuniuni care să consolideze cu argumente solide punctul de vedere al României faţă de principalele probleme rămase în discuţia şi în abordarea instituţiilor europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnilor colegi,

Vă reamintesc că timpul alocat unei declaraţii politice este de trei minute. Orice depăşire înseamnă timpul mâncat altor colegi de-ai noştri.

Deci, v-aş ruga, oricât de importantă este o declaraţie politică, să încercaţi să vă încadraţi în acest timp.

Urmează domnul deputat Petru Movilă.

Se pregăteşte domnul deputat Aurel Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Petru Movilă:

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte: "Când va ieşi consulul afară".

A fi român a ajuns motiv de jenă chiar în faţa autorităţilor propriului stat, a autorităţilor plătite din banii noştri şi care, uneori, "uită" de prevederile actului fundamental al României: Constituţia.

Nu îmi pot explica altfel situaţia creată la Secţia Consulară a Ambasadei României din Republica Moldova.

Prezent în Chişinău pentru audienţe acordate atât cetăţenilor moldoveni, cât şi celor români care trăiesc în ţara vecină, audienţe pe probleme ce ţin strict de autorităţile române, am fost pus într-o situaţie jenantă în chiar faţa Secţiei Consulare române.

Am dorit să discut cu consulul nostru, ca orice român aflat în Republica Moldova şi care are o problemă pe care speră că o poate rezolva, unde în altă parte decât la Consulat?!

M-am prezentat ca fiind cetăţean român şi, surpriză, poliţiştii din faţa instituţiei mi-au spus sec: "Nu se poate intra în consulat". Am insistat, explicându-le că am o problemă şi doresc o audienţă la consul. Am avut parte de un alt răspuns sec: "Când va ieşi consulul afară". Ca în celebrul banc cu Bulă care, dorind să facă economie la curentul electric, a atârnat o pancarta în dreptul soneriei, pancartă pe care era scris: "Nu sunaţi, ies eu afară din când în când".

Înţeleg faptul că paza Secţiei Consulare este asigurată de poliţiştii moldoveni, dar prezenţa unui membru al staff-ului român, care să poată lua o decizie la faţa locului, mi se pare absolut necesară.

M-am conformat celor comunicate de poliţiştii moldoveni şi am încercat să aflu când sunt programate audienţele la consulul român.

Surpriză totală. Nu există nici un program de audienţe afişat pe gardul ce înconjoară teritoriul românesc din capitala Republicii Moldova. Nici pe gard, nici pe clădirea ce adăposteşte Secţia Consulară, nicăieri.

Nici vajnicii poliţişti nu ştiau despre vreun program de audienţe. Doar deja cunoscutul "Iese consulul din când în când". Am încercat să aflu despre acest program de pe site-ul oficial al Secţiei Consulare. Lipsă totală.

Este bine să vă gândiţi de două ori înainte de a pleca în Republica Moldova. Dacă vă treziţi într-o situaţie delicată, care necesită ajutorul autorităţilor române "cantonate" în acest stat, atunci va trebui să o rezolvaţi ca orice străin, apelând la serviciile consulare ale altui stat, mai binevoitor.

Pentru că nu veţi putea sta de vorbă cu consulul român sub nici o formă. Nu vă pot explica ce am simţit când mi s-a refuzat solicitarea de întrevedere cu consulul român de faţă cu toţi cetăţenii moldoveni prezenţi, culmea, parte dintre ei având şi cetăţenie română.

Cum se poate rezolva problema obţinerii în regim de urgenţă a vizei de intrare în România?

Gândiţi-vă la situaţia în care unui cetăţean moldovean i-a murit o rudă pe teritoriul României şi doreşte să ajungă în ţara noastră pentru a ridica corpul neînsufleţit. Ce şanse poate avea în faţa Secţiei Consulare din Chişinău? Doar să aştepte ieşirea din când în când a consulului şi, dacă strigă destul de tare, să se facă auzit. Ori să aştepte ca orice străin la rând. Timp de câteva luni, deoarece programarea se face doar on-line, la poarta consulatului fiind practic imposibilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu urmează să-şi prezinte declaraţia politică.

Se pregăteşte domnul deputat Mircea Valer Puşcă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declaraţia mea politică se intitulează: "Înstrăinaţii României".

De la 1 octombrie, gazele naturale sunt mai scumpe cu 3,7%. În ultimele două luni, alimentele, în special cele de bază, s-au scumpit cu valori cuprinse între 20 şi 100%, cum este cazul uleiului.

Preţul asigurărilor auto a crescut în toamna acestui an cu între 20 şi 50%. Reprezentanţii societăţilor de asigurări apreciază ca normală această creştere, deoarece preţurile asigurărilor pe piaţa românească sunt sub cele occidentale.

Taxa de primă înmatriculare, aberantă prin dimensiunile ei, loveşte în primul rând pe cei ce nu îşi pot permite o maşină nouă.

Potrivit specialiştilor din zona vânzărilor imobiliare, din 2005 până în prezent, preţul apartamentelor nou-construite a crescut în medie cu 82%. Preţul apartamentelor mai vechi a crescut, de la începutul anului în curs, cu 27%.

Acestea sunt principalele motive, suficiente de altfel, pentru care tot mai mulţi români aleg să-şi părăsească familiile pentru un loc de muncă aflat la mii de kilometri departe de casă.

Potrivit ultimului studiu pertinent în materie, până acum doi ani, românii plecau din propria ţară exclusiv pentru a-şi găsi un loc de muncă mai bine plătit.

În prezent, foarte mulţi pleacă datorită problemelor de sistem ale României. Acesta este şi motivul pentru care, cei mai mulţi dintre ei, declară că nu doresc să se mai întoarcă în ţara în care s-au născut.

Un procent covârşitor dintre românii siliţi să-şi caute un loc de muncă în afara României şi-au lăsat copiii acasă, de vârstă şcolară şi chiar de vârstă preşcolară.

Potrivit studiului la care mă refeream mai devreme, la sfârşitul anului şcolar 2006 - 2007, 18% dintre elevii de gimnaziu ai României aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre plecarea tatălui.

În acelaşi timp, 15% dintre copii trăiesc în absenţa mamelor de mai bine de 4 ani. Aproape 50% dintre copiii a căror mamă este plecată, nu trăiesc împreună cu tatăl lor, ci cu alte rude sau cu alte persoane.

În România, problema copiilor de emigranţi, a acelora care nu-şi găsesc de muncă în propria ţară, dar aduc în România 4 - 5 miliarde de euro, este complet inexistentă pentru autorităţile locale şi centrale.

La nivelul primăriilor, serviciul public de asistenţă socială ar trebui să evalueze permanent situaţia acestor copii şi să intervină ori de câte ori este cazul.

În realitate, datorită sărăciei bugetelor locale din care ar trebui să li se finanţeze activitatea, aceste servicii nu există.

Aşa se întâmplă că nimeni nu cunoaşte problemele reale cu care se confruntă copiii care-şi văd părinţii doar de sărbători. Aşa se explică tragediile din ce în ce mai frecvente petrecute în rândul copiilor cu părinţii emigranţi.

Nici viaţa copiilor care şi-au însoţit părinţii pe meleagurile pe care i-a strămutat globalizarea nu este mult mai bună. Ei nu se mai simt ai ţării în care s-au născut, dar nici ai celei în care locuiesc temporar sau pentru totdeauna.

Comunităţile de români sunt izolate, chiar marginalizate de societăţile-gazdă, atât datorită diferenţelor culturale, cât şi pentru faptul că sunt percepuţi ca o ameninţare la adresa stabilităţii lor.

Atât Legislativul, cât aşi Executivul României au obligaţia să includă în propriile agende problema copiilor de părinţi emigranţi, înainte ca fenomenul înstrăinării să fi creat efecte decisive atât asupra celor rămaşi, cât şi asupra celor plecaţi.

Putem uita că părinţii lor susţin economia României prin miliardele de euro aduse în ţară, dar nu putem uita că şi ei, copiii emigranţilor români s-au născut în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Mircea Puşcă să ia cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Am să vă rog să fiţi foarte concis, deoarece mai avem câţiva colegi, iar timpul este foarte strâns, domnule deputat.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi încerca să fac această declaraţie politică în timpul alocat, cele trei minute, şi sper să reuşesc.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică pe care astăzi o fac în faţa Camerei Deputaţilor se numeşte "Respectul faţă de reguli..."

În zilele premergătoare dezbaterii şi votului asupra moţiunii de cenzură, s-a discutat mult despre legitimitatea "votului la vedere" în cadrul procedurii de vot secret.

Cei care susţineau că este dreptul lor de a "arăta electoratului" cum votează, invocau faptul că secretul votului, prevăzut în Regulamentul şedinţelor reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, este un drept al parlamentarului, care poate sau nu să şi-l exercite. Cu alte cuvinte, spuneau partizanii acestei teorii, fiecare decide dacă doreşte sau nu să-şi protejeze secretul votului. Există, recunosc, o fascinaţie a acestei abordări, şi lucrurile ar sta chiar aşa, dacă nu ar fi altfel...

În cele ce urmează voi face referire la principii constituţionale pentru a arăta netemeinicia raţionamentelor celor care au votat "la vedere".

Dacă am accepta că "votul la vedere" este legitim atunci când este prevăzută procedura votului secret, atunci trebuie să acceptăm că oricâţi participanţi la vot pot uza de această legitimitate şi pot să-şi exercite votul "la vedere".

Dacă într-un grup doar unul dintre participanţii la vot doreşte să i se păstreze confidenţialitatea votului, iar ceilalţi votează "la vedere", putem uşor constata faptul că această confidenţialitate nu poate fi asigurată.

Un calcul aritmetic asupra rezultatului votului va indica modul în care a votat cel care şi-a dorit păstrarea confidenţialităţii votului!

Aşadar, avem de a face cu un caz de conflict în care exerciţiul "dreptului" de către unii, face imposibil exerciţiul dreptului de către alţii (în cazul nostru, de către altul!). Cum pentru acest caz regula prevede vot secret, dreptul acesta nu poate fi nici negat, nici împiedicat! Oricum, acesta are prioritate şi în baza art.57 din Constituţie,articol care stipulează: "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi."

Aşadar, votul secret "la vedere" a fost exercitat în dispreţ total faţă de valorile şi principiile cuprinse în Constituţie. Pentru mine nu este o surpriză, nefiind nici prima şi, probabil, nici ultima dată când oameni politici cu vizibilitate şi notorietate acţionează contrar regulilor izvorâte din Constituţie, chiar dacă la învestire au jurat s-o respecte... Atâta vreme cât pentru astfel de situaţii, de sperjur!, nu vor fi sancţiuni, ei vor continua să sfideze bunul simţ, Constituţia, semenii etc.

Pentru ei funcţionează doar regula bunului plac şi, asociată acesteia, multitudinea de sofisme "pe care ni le servesc" ori de câte ori vor să ne convingă de "dreptatea" lor.

Poate nu întâmplător, ei sunt aceia care pot, fără să clipească, să susţină că ceva este alb, iar peste cinci minute că este negru, cu acelaşi patos şi acelaşi tupeu.

Existenţa lor în politică este profund nocivă şi face ca din când în când cetăţeanul să constate că legea nu este lege, că drepturile îi sunt refuzate şi că în locul bunului simţ acţionează bunul plac!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Petru Călian, şi am să vă rog să fiţi foarte scurt.

Se pregăteşte domnul deputat Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Petru Călian:

Declaraţia mea politică are titlul "Într-o ţară bogată, corupţia se vede mai puţin decât într-una săracă".

Încă un motiv de "mândrie" naţională îl constituie raportul dat publicităţii de Transparency International Romania, conform căruia ţara noastră continuă să fie considerată ţara cu cel mai ridicat indice de percepţie a corupţiei din Uniunea Europeană.

După aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul României, în colaborare cu diverse organizaţii ale societăţii civile şi cu ajutorul organismelor internaţionale a stabilit că lupta anticorupţie trebuie să devină una dintre preocupările centrale ale întregii societăţi româneşti, în vederea creşterii nivelului de integritate şi de încredere faţă de instituţiile statului, şi a încadrării societăţii româneşti în rândul comunităţii europene.

Din punct de vedere teoretic, totul sună foarte bine, dar cu practica stăm mai prost. De mult ori stau şi mă întreb: de ce timp de 18 ani, în România nu s-a găsit niciun vinovat pentru "donarea" unor industrii întregi sau pentru falimentarea cu bună ştiinţă a unor "companii de top?" Deşi în România s-a vrut o luptă anticorupţie menită să prindă "greii", din păcate, aceasta s-a transformat în circ.

Realitatea din România se prezintă în felul următor: instituţii publice nedezvoltate, câteva elite ale clasei superioare şi diferenţe enorme între venituri.

Populaţia, obişnuită de a se confrunta cu corupţia, a distrus orice sentiment de corectitudine. Relaţiile între oameni au ajuns să fie determinate de predispoziţia de a corupe şi de a fi corupt, iar practica corupţiei prevalează acum intereselor comunităţii.

Din toată această luptă împotriva corupţiei, dezavantajaţii sunt cei săraci sau cinstiţi, care, din diferite motive nu vor să intre în acest joc. Astfel, ei vor fi tot timpul cu un pas în urmă faţă de cei care îşi permit să influenţeze deciziile în favoarea lor.

Cel mai des întâlnit caz este acela în care drepturile conferite tuturor prin Constituţie şi lege sunt condiţionate de mite. Ceilalţi, în schimb, nu sunt supuşi acestui tratament incorect, ajungându-se, în anumite cazuri, până la scutirea de taxe şi impozite.

Se ajunge la drepturi care din punct de vedere al clasei sociale n-ar trebui acordate, şi, cu siguranţă, n-ar fi necesare.

Dragi colegi,

Aceasta nu se vrea o lecţie de etică politică, ci mai degrabă una de mustrare a celor care înfăptuiesc acte de corupţie, profitând de tensiunile politice pe care ei înşişi le-au declanşat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Frâncu.

Şi, ultimul vorbitor, foarte pe scurt, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declaraţia mea politică se intitulează: "Un Patriarh pentru România începutului de mileniu".

Biserica Ortodoxă Română are un nou Patriarh, în persoana Prea Fericitului Daniel.

Alegerea sa în această funcţie reprezintă un triumf al ideii de înnoire, de reformare a B.O.R., în consonanţă cu idealurile celui de-al treilea mileniu de creştinism. Între acestea, la loc de cinste se situează o mai bună aplecare a bisericii către social, către viaţa de zi cu zi a comunităţilor, întelegând prin aceasta că biserica nu trebuie doar să contribuie la salvarea sufletelor în viaţa de apoi, ci şi la alinarea suferinţelor aici, pe Pământ.

În acelaşi timp, alegerea Prea Fericitului Daniel semnifică întărirea nevoii de comunicare cu celelalte curente religioase de sorginte creştină, de toleranţă interconfesională, de ecumenism.

Sunt convins că noul patriarh va continua "linia dialogului", deschis acum câţiva ani de Prea Fericitul Teoctist şi de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea.

Salut din toată inima alegerea Prea Fericitului Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi, sub auspiciile de care am vorbit, îi urez viaţă lungă şi plină de însemnătate în această înaltă funcţie.

Şi, a doua declaraţie politică: "Partidele nu sunt pregătite pentru alegerile din 25 noiembrie".

Se apropie alegerile europarlamentare şi, din câte observ, cu excepţia partidului din care fac parte, nicio altă formaţiune politică nu pare preocupată de agenda dezbaterilor politice în perioada de campanie electorală.

Cu toţii ne dorim o bună reprezentare a României în Parlamentul European. Toate partidele spun că vor realiza procente mari la scrutinul din 25 noiembrie, iar dacă ar fi să însumăm aceste proiecţii, vom vedea că ajungem pe undeva pe la 150-170%, ceea ce este cu adevărat imposibil. Asta demonstrează, însă, lipsa de realism a celor care consideră că vor obţine mai mult decât merită.

Din păcate, cum spuneam, cu excepţia P.N.L., niciun alt partid nu dă semne că ar fi înţeles ce trebuie să facă înaintea acestor alegeri. partidele nu sunt conştiente că în această campanie electorală nu vor putea fi abordate subiecte interne, ci subiecte care ţin de agenda europeană, cu accentul pe preocupările României în anumite direcţii.

În acelaşi timp, niciun partid din cele menţionate nu pare capabil să genereze o emulaţie a electoratului, un interes al acestuia pentru scrutinul europarlamentar. Dacă nu vom fi capabili să capacităm electoratul, vom avea, cu toţii, o surpriză foarte neplăcută în ceea ce priveşte prezenţa la vot pe 25 noiembrie 2007.

Trist, dar adevărat, cu toate că au primit o prelungire a scadenţei acestor alegeri, din mai până în noiembrie - motiv pentru care unele formaţiuni politice să-i continue diatribele împotriva Guvernului! -, partidele se îndreaptă cu nepăsare şi dezinteres spre apropiatul scrutin.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

30 de secunde, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc să mă încadrez în timp.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este: "Impas financiar pentru Societatea Română de Radiodifuziune", şi este vorba despre contractele păguboase pe care continuă să le deruleze această societate, chiar dacă a fost schimbată conducerea numai cu doi ani.

Vă mulţumesc frumos.

"Impas financiar pentru Societatea Română de Radiodifuziune" ( textul consemnat conform materialului depus la secretariatul de şedinţă)

În cursul lunii trecute am intrat în posesia unui memoriu al jurnaliştilor din Societatea Română de Radiodifuziune. Jurnaliştii de la Radio România Actualităţi dezaprobă public presiunile şi hărţuirea profesională continuă la care este supusă Doina Jalea - redactor şef la Radio România Actualităţi, de către Doru Vasile Ionescu - director Departament de producţie editorială din Societatea Română de Radiodifuziune, presiuni care au dus la cererea de demisie a acesteia din funcţia de redactor şef.

Jurnaliştii semnalează faptul că există multe disfuncţionalităţi în Societatea Română de Radiodifuziune: lipsa unei strategii la nivelul corporaţiei, implementarea cu forţa a sistemului Radio Man, în ciuda opoziţiei corpului tehnic, încercarea scoaterii din grilă a unor emisiuni de atitudine, restricţii financiare inexplicabile, în condiţiile în care Radio România Actualităţi cheltuieşte doar 8% din bugetul SRR.

Aceştia se solidarizează cu redactorul şef şi solicită Consiliului de administraţie şi comisiilor de specialitate analizarea publică în prezenţa jurnaliştilor şi a corpului tehnic a activităţii de redactor şef a doamnei Doina Jalea.

Semnatarii memoriului consideră că evaluarea activităţii profesionale a Doinei Jalea de către Doru Vasile Ionescu pune implicit sub semnul întrebării munca editorială a jurnaliştilor şi a echipei tehnice de la Radio România Actualităţi, deşi audienţele au crescut, iar publicul percepe schimbarea pozitivă a radioprogramelor Societăţii Române de Radiodifuziune.

În consecinţă, solicit un control financiar pentru a afla dacă este justificată majorarea taxei radio la 3 lei. Solicităm, totodată, verificarea contractelor semnate de fostul preşedinte al Societăţii Române de Radiodifuziune, Dragoş Şeuleanu. Este vorba despre contractul semnat cu firma FORTE SA (desfiinţată după 2 luni de la semnarea contractului) privind sistemul informatic integrat - care include sistemul Radio Man, sistem care se încearcă a fi introdus, împotriva opoziţiei întregului corp tehnic, la Radio România Actualităţi - în valoare de 7 milioane de euro, credit luat de la BCR pe 7 ani cu 3 milioane euro dobândă, la care s-au adăugat 700 mii euro doar prin semnătura lui Dragoş Şeuleanu. Acest contract se află în acheta DNA şi nu a fost stopat de către Maria Ţoghină.

În plus, mai solicit Comisiei verificarea contractului încheiat cu STS, de către acelaşi Dragoş Şeuleanu şi continuat de către Maria Ţoghină, în valoare de 4 milioane euro sistemul, care are circuite cu delay (întârziere), la care se adaugă 40 mii euro abonament lunar. Chiar şi după încheierea acestui contract se foloseşte serviciul Romtelecom, care era utilizat şi înainte de semnarea contractului mai sus amintit, taxa plătită la Romtelecom fiind la jumătate din preţul STS. Considerăm că în condiţiile în care se foloseşte serviciul Romtelecom, contractul cu STS nu este justificat.

Solicit, totodată, verificarea legalităţii salariului de încadrare al preşedintelui-director general care este de aproximativ 16.000 lei.

Cu toate că se află în acheta DNA, domnii Constantin Puşcaş - director economic, Doru Vasile Ionescu - director Radio România Internaţional ocupă în continuare funcţii de conducere în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Referitor la presiunile editoriale exercitate de către conducerea SRR, aduc în atenţia dvs exemplul doamnei Doina Jalea, căreia i s-a sugerat să scoată din program emisiunea K-DRANE.

Mă întreb dacă toate acele demersuri întreprinse de fosta şi de actuala conducere a SRR nu maschează, de fapt, un impas financiar datorat unui management defectuos.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor,

Următorii domni şi doamne deputaţi: Ioan Stan şi Ion Stan, Florin Iordache, Minodora Cliveti, Vasile Puşcaş, Costică Macaleţi, Mihaela Rusu, Ioan Munteanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Mihăiţă Calimente, Ovidiu Silaghi, Ioan Hoban, Dan Motreanu, Gheorghe Dragomir şi Horia Uioreanu din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnii Ioan Oltean, Igaş Constantin Traian, Marius Rogin, Radu Lambrino, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul Costache Mircea, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Miron Ignat, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, domnii Ioan Ţundrea, doamna deputat Lia Ardelean şi domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, şi domnul deputat Kovacs Atilla, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.-ului, au depus declaraţiile politice în scris, la secretariatul Camerei Deputaţilor.

Cu aceasta, doamnelor şi domnilor colegi, declar închisă şedinţa de declaraţii politice.

Vă aşteptăm la şedinţa de dezbateri pe marginea unor acte normative cuprinse în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform declaraţiilor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă).

Doamna Lia Ardelean:

"Ultimatum pentru agricultura românească"

Cel puţin în ceea ce priveşte agricultura, ultimele informaţii provenite din partea Comisiei Europene confirmă că integrarea României în Uniunea Europeană a fost un proces forţat, fără ca autorităţile să ţină seama de realităţile autohtone. Practic, Comisia Europeană (CE) a cerut corectarea urgentă a deficienţele din sistemul de plăţi din agricultură, în caz contrar, România urmând să piardă 25 la sută din sumele care ne-au fost alocate drept subvenţii pentru suprafeţele agricole. Oficialii CE au atenţionat din nou în legătură cu situaţia Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), controlul de audit efectuat fiind, se pare, destul de nefavorabil pentru România. După cum am atras atenţia în repetate rânduri ultimilor doi miniştri ai Agriculturii, disfuncţionalităţile în buna funcţionare a APIA sunt legate, în mare măsură, de implementarea sistemului informatic, a cărui funcţionare nu este optimă din cauza întârzierilor din partea furnizorilor de servicii software, respectiv consorţiul Siveco - ABG Ster Projekt Polonia. Inoperabilitatea sistemului a constituit o problemă şi în primăvara acestui an, când angajaţii APIA s-au confruntat cu mari dificultăţi la înscrierea în baza de date a cererilor de acordare a subvenţiilor. Din nefericire, solicitarea Comisiei Europene adresată statului român indică neputinţa autorităţilor de la Bucureşti de a face faţă cerinţelor impuse de europeni. Responsabilii din agricultură ar trebui să deruleze o campanie de încunoştiinţare a ţăranilor, prin intermediul primăriilor, deoarece locuitorii satelor României nu au acces la internet, acolo unde sunt postate toate informaţiile despre agricultura de tip european. Nu în ultimul rând, consider că oficialii români trebuie să ia măsurile cuvenite pentru remedierea acestor defecţiuni din activitatea APIA, ai cărei angajaţi câştigă bani frumoşi, dar rezultatele muncii lor continuă să se lase aşteptate. În caz contrar, CE ar putea activa clauza de salvgardare, iar agricultorii români, oricum lipsiţi de informaţii despre ceea ce au practic de făcut după integrare, vor pierde din start competiţia cu agricultorii europeni.

Domnul Ciucă Liviu Bogdan:

"Pledoarie pentru limba română"

Partidul Conservator priveşte cu îngrijorare situaţia creată de către Preşedintele României, care, în cadrul unei vizite în judeţele Harghita şi Covasna, a avut mai multe intervenţii referitoare la necesitatea introducerii unui nou sistem de predare a limbii române pentru minorităţile naţionale, şi anume, la varianta însuşirii acesteia după metodele de predare a limbilor străine. Îi reamintim domnului Preşedinte că în articolul 16 din Constituţia României este stipulat clar principiul universalităţii limbii române pe teritoriul românesc.

Situaţia din cele două judeţe Harghita şi Covasna este mai mult decât delicată, în acest moment, copiii români sunt nevoiţi să înveţe la şcoli cu predare în limba maghiară. Aceşti copii, care au prin lege dreptul de a studia în limba română, învaţă în clasa I după abecedar maghiar. Şi asta pentru că ei sunt puţini, iar şcolile la care ar trebui să înveţe, şcoli cu predare în limba română, sunt desfiinţate treptat. Pentru că acestor copii le lipsesc mijloacele de transport care să-i ducă la şcoli româneşti în alte localităţi, părinţii sunt obligaţi să îi trimită la şcoli maghiare. În ceea ce priveşte efectul acestei măsuri asupra copiilor maghiari, vă pot spune că predarea limbii române cu statut special nu face decât ca aceşti copii să ajungă să nu cunoască limba ţării în care trăiesc, fapt care îi marginalizează şi determină, în cele din urmă, izolarea faţă de ceilalţi cetăţeni ai ţării, vorbitori de limba română.

În România anului 2007, în judeţele Harghita şi Covasna sunt persoane care nu vorbesc limba română, pentru că nu o cunosc. Acesta este motivul pentru care Partidul Conservator a iniţiat o serie de proiecte legislative care vin în sprijinul românilor aflaţi în minoritate. Aceste proiecte au în vedere acordarea de mandate de parlamentari de drept pentru locuitorii din judeţele unde, din cauza ponderii populaţiei, nu este posibilă alegerea unui reprezentant de naţionalitate română în Parlamentul României, mandate de drept pentru cetăţeni de naţionalitate română în consiliile locale din aceste judeţe, obligativitatea învăţării limbii române de către cetăţenii români de altă naţionalitate care trăiesc în România, sub sancţiunea ridicării cetăţeniei române. Am propus modificarea Legii 84/1995 privind învăţământul, astfel încât aceasta să prevadă că limba română se predă după manuale şi programe şcolare identice pentru toţi elevii din ciclul şcolar primar, gimnazial şi liceal, iar ultimul an de grădiniţă să fie an pregătitor pentru învăţarea limbii române.

Partidul Conservator a lansat ideea organizării unei dezbateri publice pe această tema la care să participe reprezentanţi ai tuturor minorităţilor, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra modului în care trebuie structurate materia şi manualele de limba română, astfel încât aceasta să poată fi asimilata corespunzător de toţi elevii, indiferent de naţionalitate.

Domnul Costache Mircea:

"România 2007 continuă neabătut drumul deschis în 1989 spre locul I în Europa la corupţie, spre locuri fruntaşe la acumulare de averi prin combinaţii, sforării şi practici antisociale"

Aici, fiii Căşunenilor îşi cumpără maşini de milioane de euro, în timp ce familiilor sărace şi cu mulţi copii nu li se asigură nici măcar contribuţiile legale pentru a supravieţui. Aici, marile valori sunt ignorate şi împinse spre zona mizeriei şi umilinţei. Aici, problema românilor dinăuntrul şi dinafara graniţelor nu mai intră în mod real pe nicio ordine de zi. Prioritatea priorităţilor o reprezintă tagma jefuitorilor şi politica antiromânească pe toate planurile şi la toate nivelurile.

Locul marilor artişti l-au luat pe micile ecrane, tristele figuri ale politrucilor de bâlci ieftin care ne împuie capul cu frazeologia populist-damagogică a "trăitului bine" într-o ţară devastată economic şi distrusă moral.

Locul marilor artişti, lăsaţi să facă foamea şi să-şi blesteme soarta, l-au luat în atenţia publicului talk-show-rile politice, lucrătorii cu analul ce îşi zic "analişti", sondorii de opinie care toacă munţi de bani negri şi alte jalnice figuri din "comedia minciunii".

Ca o culme a perioadei de aculturaţie şi de decadentism accentuat pe care o trăim, în timp ce marii noştri actori şi scriitori se zbat în agonia sărăciei şi umilinţelor, la televizor, marelui public i se bagă pe gât spectacolul grotesc al ciocoiului nou, lacom, desfrânat şi apatrid, Columbenii, Prigoană, Luciu şi alte moluşte ale aculturaţiei naţionale.

Singurul gest de recunoaştere a valorilor româneşti este decorarea de către Preşedinţie, cel mai adesea "post mortem", ca o sudalmă pe obrazul celui lăsat să se stingă în mizerie. Se întreba deunăzi cu îndreptăţire un mare actor dacă în Parlamentul României, în afară de bile albe sau negre, de discursuri sterile şi de preocupări mercantile, vorbeşte cineva şi despre sufletul omului. Da, maestre Vişan, vorbeşte, dar, din păcate, vorbesc doar aceia care nu pot face mare lucru nefiind la Putere, neavând suficiente voturi ca să impună reaşezarea ţării pe temelii de normalitate. Şi ca să fie siguri că nu vom putea curând să punem pumnul în pieptul furtunii devastatoare, a hoţiei şi aculturaţiei, românii adevăraţi sunt ţinuţi departe de ochii lumii şi fraudaţi sistematic în alegeri pentru a ni se repeta cu obstinaţie şi cinism: "Când o să conduceţi voi, să faceţi altfel, acuma noi conducem, ciocul mic !"

Aceasta este democraţia românească: forţa minciunii şi forţa banului furat, de a ţine în lanţuri naţionalismul luminat, bunul simţ românesc, hărnicia, cinstea şi patriotismul, etichetate drept "extremism". Actualele sondaje măsluite care îi creditează pe alde Videanu, Berceanu, Preda, Udrea, Mantale şi celelalte haimanale, cu 42 %, iar pe noi cu 5 %, pregătesc terenul viitoarelor fraude electorale şi perpetuarea la Putere a celor ce îşi fac unghiile la Paris şi îşi coafează nulitatea pe Coasta de Azur.

Al dumneavoastră, Mircea Costache, director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Buzău, vă aşteaptă pe scenă dacă mai puteţi oferi din sufletul dumneavoastră de mari artişti, o boare dătătoare de speranţă pentru nemurirea sufletului românesc!

Altminteri nu ne mai rămâne decât să plângem împreună pentru halul în care ne-a fost adusă Ţara şi Viaţa.

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Spre sfârşitul săptămânii trecute, vicepreşedintele Partidului Democrat, domnul Ioan Oltean a făcut într-o conferinţă de presă o declaraţie pe care nu o pot cataloga decât ca fiind josnică: domnia sa a spus că PNL a plătit parlamentari din PSD pentru a vota împotriva moţiunii. Evident, o declaraţie calomnioasă şi fără cea mai mică acoperire. Când ziariştii l-au întrebat pe domnul Oltean dacă deţine probe, acesta a dat din colţ în colţ şi a afirmat nonşalant că "a auzit de la anumite persoane acest lucru". Declaraţia vicepreşedintelui Partidului Democrat demonstrează modul degradant prin care înţeleg unii să facă politică.

Afirmaţiile domnului Oltean mi-au readus în memorie pe cele din iunie 1990 ale propagandiştilor FSN - grupare politică din care s-a născut şi Partidul Democrat - când colegi de partid ai domniei sale spuneau, evident tot fără să prezinte vreo probă - că Ion Raţiu sau Radu Câmpeanu ofereau bani demonstranţilor din Piaţa Universităţii. Aceasta ca să nu mai vorbesc de "armele şi drogurile" "descoperite" în sediile centrale ale PNL şi PNŢCD. La vremea respectivă am înţeles respectivele declaraţii. Ne aflam atunci într-o epocă tulbure, de după schimbarea unui regim politic, iar singura cultură politică a celor aflaţi la conducere (reprezentanţii FSN) o reprezenta recuzita utilizată în perioada 1945 - 1947 de către comunişti, care, sprijiniţi de Armata Roşie, au desfiinţat regimul democratic instaurat în perioada interbelică în România.

La aproape 18 ani de la reinstaurarea democraţiei, am crezut că politicienii care îşi trăgeau seva din regimul comunist, şi-au schimbat atitudinea, că s-au autolustrat moral. În privinţa unora însă, constat cu tristeţe că schimbarea de mentalitate nu a operat încă. A utiliza în anul 2007 practici similare celor din anii 50 şi începutul anilor 90 reprezintă un pas uriaş înapoi şi o palmă pentru democraţie.

Declaraţia domnului Ioan Oltean frizează şi absurdul. Cum poate crede cineva că ar putea fi cumpărat un politician ca Ion Iliescu sau Răzvan Theodorescu? Pentru că afirmaţiile domniei sale sunt de ordin general, nu conţin nici o nuanţă.

Sunt convins că doar cei de foarte rea credinţă şi cei foarte naivi ar putea crede afirmaţiile vicepreşedintelui Partidului Democrat. Sunt convins, de asemenea, că majoritatea observatorilor scenei politice consideră că, de fapt, de blamat este autorul unor astfel de declaraţii fără acoperire.

Ca deputat care împart împreună cu domnul Ioan Oltean spaţiul din sala de şedinţe din Palatul Parlamentului, aştept din partea domniei sale să-şi ceară scuze pentru cele afirmate. Dacă nu o va face, atunci se va descalifica definitiv ca politician şi nu-l voi putea deosebi cu nimic de acei cetăţeni care, tot în 1990, lansau slogane de genul "noi muncim, nu gândim", sau "IMGB face ordine". Îl voi considera un "FSN-ist de bine".

Domnul Ioan Hoban:

După cum se ştie, Maramureşul a fost uitat în ultimii 15 ani de pe harta infrastructurii rutiere. Din 2005 încoace, putem să spunem că lucrurile încep să se mişte.

Hotărârea de Guvern prin care se prevede apariţia Drumului rapid, care să lege Maramureşul de coridoarele europene de transport sporeşte speranţa maramureşenilor, dar şi a altor locuitori din zonă.

Prezenţa, recent, la Baia Mare a primului ministru Călin Popescu Tăriceanu, precum şi a ministrului transporturilor, Ludovic Orban, şi discuţiile care au avut loc în ceea ce priveşte infrastructura de transport sunt un semnal pozitiv pentru perspectiva de dezvoltare a judeţului.

Cetăţenii aşteaptă licitaţia pentru drumul de centură de la Sighetu Marmaţiei, pentru DN1 spre Dej, licitaţia pentru studiul de fezabilitate pentru DN17 Moisei - Bistriţa şi cel mai important, cele două proiecte care să lege Maramureşul de coridoarele europene de transport: Drumul Rapid Baia Mare - Satu Mare - Vaja, şi Drumul Nordului, care să facă legătura cu Autostrada Transilvania.

S-au făcut promisiuni că termenul de predare a studiului de fezabilitate pentru Drumul Rapid este 15 noiembrie, dar în acelaşi timp trebuie aprobaţi prin Hotărâre de Guvern indicatorii tehnico-economici. Poate că anunţul licitaţiei pentru efectuarea lucrărilor va fi un cadou de sărbători pentru maramureşeni.

Drumul Nordului se află şi el în faza studiilor de fezabilitate, care să facă legătura cu Autostrada Transilvania şi mai departe, cu Autostrada M3 (Ungaria).

Importantă este şi decizia ministerului ca o parte din lucrările de reabilitare să fie preluate de Compania Naţională de Autostrăzi, degrevând bugetele locale de cheltuieli, care pot fi folosite spre alte lucrări de investiţii.

La fel de neglijată a fost şi infrastructura feroviară, aşa încât includerea în proiectele de reabilitare şi electrificare a căii ferate care face legătura între Baia Mare şi Satu Mare ar fi extraordinar de benefică.

În ceea ce priveşte podul de la Sighetu Marmaţiei, autorităţile judeţului caută soluţii pentru o nouă locaţie, o cale de legătură mai mare şi mai durabilă. Avem speranţa că Ministerul Transporturilor şi Guvernul vor achiesa la idee şi vom primi sprijinul necesar. Deocamdată, soluţia pentru Sighet este alocarea unei sume din fondul de rezervă pentru repararea podului.

Domnul Mihăiţă Calimente:

"Nu toţi românii sunt hoţi".

Stimaţi colegi,

Asistăm cu toţii la un adevărat maraton al întregii mass-media, maraton legat de informaţiile care apar în ceea ce priveşte situaţia românilor din Italia.

Astfel, potrivit mediei italiene preluată de presa românească, opinia publică italiană dar şi o parte a autorităţilor italiene descriu în linii dure comportamentul românilor din Italia.

Românii sunt consideraţi hoţi, violatori, falsificatori de carduri şi alte asemenea...dacă până de curând se făcea o distincţie foarte clară între români şi cetăţenii români de etnie romă, acum toţi sunt consideraţi la fel.

Din păcate, unii dintre conaţionalii noştri nu au avut tocmai un comportament corect în Italia, dar de aici şi până a acuza în întregul său minoritatea română din Italia este cale foarte lungă.

Ce înseamnă pentru Italia şi pentru italieni românii din această ţară? Înseamnă forţă de muncă prost plătită, dispusă să accepte muncile cele mai grele şi mai înjositoare pe care "domnii italieni nu o servesc". Înseamnă totodată extrem de multe avantaje pentru statul italian care beneficiază de o forţă de muncă înalt calificată, pentru a cărei pregătire nu a investit nici un euro. Pentru angajatorii italieni, românii înseamnă angajaţi care nu comentează când sunt angajaţi fără acte, fără a li se plăti asigurările de sănătate şi alte drepturi pe care ar trebui să le plătească orice angajator italian.

Adevărul este crud. În general, statul italian se comportă urât cu românii. Le încalcă drepturile, îi jigneşte şi-i umileşte. Mai nou, politicienii italieni s-au gândit că se pot obţine ceva procente electorale pe spinarea românilor şi au declanşat această campanie împotriva românilor. De asemenea, nu cred că italienii au dreptul de a pune astfel problema, în condiţiile în care istoria recunoaşte originea italiană a grupurilor interlope din Lumea Nouă de la începutul secolului XX.

Românii nu sunt nici mai buni şi nici mai răi decât italienii, sau celelalte minorităţi din Italia şi de aceea consider că trebuie să fim cu toţii solidari cu compatrioţii noştri din ţara prietenă, Italia.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Moţiunea de cenzură, un act pur democratic"

Dacă moţiunea ar fi trecut de votul Parlamentului, v-aş fi vorbit azi din calitatea unui parlamentar aflat în opoziţie.

Aşa cum s-a văzut, votul a fost unul ce a urmat regulile democratice, iar rezultatul, deşi strâns, a reflectat dorinţa parlamentarilor de continuitate şi stabilitate politică, necesare într-o perioadă electorală importantă pentru România.

În ceea ce priveşte partidul care a iniţiat moţiunea, cred că momentul a fost unul nefericit, P.S.D. fiind în acest moment fragmentat în două mari grupări: cei care susţin o poziţie mai flexibilă, cu înclinaţii spre "centrul" eşichierului politic şi cei care doresc menţinerea unei poziţii radicale de stânga.

"Unitatea de monolit" cu care P.S.D. se mândrea odinioară a dispărut cu totul, dar se pierde şi o minimă disciplină necesară unui partid cu pretenţii. Avem în Ion Iliescu un lider care pledează cât se poate de explicit şi de public împotriva unei decizii a partidului său. Ceea ce e şi mai prost pentru planul preşedintelui Geoană (şi e vorba de orice plan îşi va fi făcut preşedintele P.S.D. cu moţiunea asta) este că demersul preşedintelui onorific al partidului s-a bucurat de succes printre parlamentarii acestuia.

Depunerea unei moţiuni de cenzură reprezintă expresia unui exerciţiu democratic transparent, alături de altele precum suspendarea unui preşedinte, de exemplu. Acest cuvânt - transparenţă - a urmărit scena politică în ultima săptămână mai mult decât votul în sine al moţiunii.

Mai mult, în perioada următoare, executivul va purta discuţii transparente cu toate forţele politice pentru chestiunile esenţiale ale ţării şi pentru actul de guvernare.

Cred că, în acest moment, trebuie să ne concentrăm pe susţinerea proiectelor şi mă refer la acele proiecte de interes major pentru comunităţile din care facem parte. Chiar dacă, de exemplu, primarul municipiului Constanţa este la P.S.D., nu înţeleg de ce să nu-i sprijinim proiectele dacă sunt benefice pentru constănţeni.

Acestea nu sunt compromisuri, punem umărul la dezvoltarea Constanţei. Vom sprijini proiectele necesare judeţului Constanţa, precum şoseaua de coastă, trecerea a 25% din acţiunile Aeroportului Mihail Kogălniceanu în administrarea Consiliului judeţean Constanţa şi trecerea a 20% din acţiunile Portului Constanţa în administrarea autorităţilor locale.

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Deprecierea leului, semnal de alarmă!"

Miracolul creşterii monedei naţionale în raport cu euro s-a dovedit fără sustenabilitate în viaţa economică reală.

"Un stat are moneda pe care o merită", spunea un laureat al Premiului Nobel pentru economie. Un stat puternic are de regulă o monedă puternică. Folosirea aprecierii sau deprecierii monedei în scopuri comerciale este totuşi o practică a zilelor noastre. O monedă devalorizată face să crească exporturile, în vreme ce una apreciată creşte de regulă importurile şi cel mai grav, consumul. Moneda naţională s-ar putea deprecia până la 3,45 lei/euro până la sfârşitul acestui an, dacă Banca Naţională a României (BNR) nu va interveni în piaţă să susţină atingerea ţintei de inflaţie.

Politica economică liberală s-a dovedit una falimentară, iar moneda naţională a intrat pe un puternic trend descendent, de depreciere masivă. Relaxarea fiscală s-a transformat în creşterea fiscalităţii. Introducerea cotei unice a fost urmată de creşterea impozitului pe dividende, pe dobânzi, pe operaţiuni de capital, pe proprietate. Creşterea pensiilor şi reducerea CAS sunt finanţate din extinderea bazei de impozitare pentru contribuţiile sociale, la toate formele de venit.

Chiar dacă BNR va interveni prin topirea rezervelor băncii, aprecierea euro ar stagna doar pentru moment, dar ar urma să fie reluată în următoarea perioadă.

Economia românească este într-o vădită pierdere de competitivitate, instituţiile statului servesc doar interesele de grup. Politica salarială imprudentă inflamează inflaţia; deprecierea leului şi conjunctura externă cresc costurile finanţării externe, în condiţiile în care deficitul de cont curent excesiv are nevoie tot mai mare de finanţare externă.

Când dinamica productivităţii muncii ţine pasul cu creşterea salariilor, costul pe unitate cu forţa de muncă nu se deteriorează, se poate chiar ameliora când productivitatea creşte mai iute. La noi, din păcate, situaţia stă cum nu se poate mai prost.

BNR şi-a asumat o ţintă de inflaţie de 5% în acest an, cu o marjă de variaţie de plus/minus un punct, în timp ce Executivul şi-a propus ca rata creşterii economice să fie de 4,8%. În rândul specialiştilor se ştie că ţinta inflaţiei de 5% este practic imposibil de atins. Pieţele financiare ştiu că aceste ţinte nu sunt veridice, dar de ce autorităţile nu le modifică?!

Imaginea de amatorism reprezintă o constantă a guvernării liberale. Populaţia este cea care va suporta costul acestor date neadevărate, neconforme cu realitatea economică, plătind dobânzi mai mari, încasând venituri mai mici în termeni reali.

Doamna Minodora Cliveti:

"Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi România".

La sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost propusă drept temă pentru dezbaterea de actualitate activitatea Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În acelaşi timp, un raport al comisiei juridice a APCE analizează felul în care statele membre contribuie la punerea în practică a deciziilor Curţii, dar şi felul în care sunt asigurate liberul acces al petiţionarilor la sesizarea Curţii, garantarea respectării de către autorităţile naţionale a drepturilor părţilor sau reprezentanţilor acestora la Curte, în lumina dezvăluirii unor practici de intimidare şi presiuni asupra acestora în unele state membre.

România este una din ţările membre ale Consiliului Europei cea mai des pârâtă la Strasbourg, cu un număr din ce în ce mai mare de cauze admise, şi, în consecinţă, cu sume din ce în ce mai mari de plătit din bugetul statului. Există deja o categorie de cauze: cele privind restituirea proprietăţilor, care au devenit "clasice", în sensul că soluţiile de condamnare sunt previzibile, dat fiind practica Curţii. În acelaşi timp, deciziile Curţii şi practica acesteia fac parte din dreptul intern românesc.

Cu toate acestea, există încă o foarte redusă aplicare a acestor izvoare de drept european în dreptul intern, judecătorul român ignorând soluţiile Curţii Europene, de care, dacă ar ţine seama, ar evita pronunţarea de sentinţe atacabile la Strasbourg, soluţii care ar putea fi evitate prin aplicarea precedentului şi a deciziilor Curţii.

Au autorităţile româneşti o strategie de reducere a cauzelor româneşti la Curtea Constituţională Europeană, sau ne propunem doar să asigurăm în bugetul pe anul viitor sume mai mari pentru despăgubiri?

Sesizarea Curţii este un drept al cetăţenilor români, dar avalanşa de cereri româneşti la Curte, dintre care un număr extrem de mare sunt admise, iar România este în mod repetat condamnată la despăgubiri imense, este un simptom extrem de grăitor al felului cum funcţionează justiţia în România.

Deciziile Curţii de la Strasbourg şi practica acesteia sunt izvoare de drept de care justiţia internă trebuie să ţină seama.

Domnul Ioan Stan:

Declaraţie politică.

Doamnelor şi domnilor,

Este ceva timp de când tot aud din partea unor deţinători de afaceri private comentarii pline de amărăciune cu privire la plata impozitului pe clădirile ce aparţin firmelor.

Mi se spune, şi se confirmă întru totul, că în România aceste taxe sunt triple faţă de alte ţări ale U.E. şi, ca şi cum aceasta nu ar fi de ajuns, calculul sumelor nu se face la metrul pătrat, ci pe baza unui algoritm, specific românesc, din moment ce numai noi îl folosim.

Conform Codului Fiscal, impozitul pe care persoanele juridice trebuie să-l plătească anual, pentru imobilele pe care le deţin, este cuprins între 0,5% şi 1,5% din valoarea contabilă a acestora. Acest sistem grevează cu impozite mari clădirile noi, a căror valoare de inventar este mai mare ca a celor vechi.

Printre efectele "secundare" ale acestei politici fiscale, câteva mi se par demne de a fi luate în consideraţie.

În primul rând, se naşte posibilitatea ca acest nivel de taxe disproporţionat de mare din România să descurajeze investitorii care ar putea fi tentaţi să-şi mute afacerile în ţări învecinate cu a noastră, unde aceste rate sunt mai rezonabile.

În al doilea rând, prevederile Codului Fiscal, care permit autorităţilor locale să acorde scutiri sau reduceri de la taxele standard (de 0,25% până la 1,5% pentru clădiri) şi scutiri ale taxelor locale pe teren pentru investiţii de peste 500.000 euro, pe perioade de timp limitate, ridică probleme legate de definirea clară a condiţiilor în care firmele pot beneficia de scutire, oferind astfel posibilităţi de abuz.

Ca să nu mai vorbim şi de manevrele de ocolire a plăţilor de impozite mari, prin declararea imobilelor de firmă ca aparţinând unor persoane fizice, ştiut fiind că acestea din urmă plătesc, pentru clădirile proprietate, impozite de 70-80 de ori mai mici decât cele plătite de persoanele juridice.

Paradoxal, cu taxe mai mari decât vecinii, autorităţile locale din România colectează totuşi mai puţin, 0,5% din P.I.B., faţă de media europeană de 1,5%-2,5% din P.I.B.

Cred că toate aceste aspecte se pot constitui în teme de gândire pentru specialiştii Guvernului, în ideea reformării taxelor locale.

În eventualitatea că mă vor băga în seamă, conchid:

• impozitul pe clădiri să se calculeze pe baza unei cote/mp, stabilită de autorităţile statului, şi nu pe baza valorii contabile a clădirii;
• nivelul taxelor pe clădiri trebuie apropiat de cel din celelalte ţări din Europa centrală şi de est;
• dacă urmează să se acorde stimulente unor investitori, acestea trebuie să fie transparente şi clar definite, şi să fie însoţite de control independent corespunzător.

Domnul Constantin Traian Igaş:

"Putere şi minciună"

Suntem la aproape o săptămână de la votul moţiunii de cenzură depusă de PSD sau, mai bine zis, de la nevotarea acesteia. Momentul a fost unul foarte tensionat, atât în zilele premergătoare lui, cât mai ales în ziua desfăşurării. A oferit însă câteva concluzii, care, analizate în profunzime, produc o senzaţie de greaţă şi mă fac să dau dreptate unei minţi strălucite pe care o admir de mult timp, atunci când spunea că: "lichelismul se menţine încă la putere pentru că spaţiul nostru este, încă, stăpânit de minciună".

Aşa este, doamnelor şi domnilor colegi deputaţi. Într-un spaţiu plin de minciună, suntem înconjuraţi zi de zi de lichele. Parlamentul României, una dintre cele mai importante instituţii ale ţării, este plin de uscături şi are şi el lichelele lui. Lichele pe care le cumperi, cu bani mai mulţi sau mai puţini, în funcţie de miza jocului. De ceea ce e pus la bătaie, altfel spus. Lichele care se află aici nu datorită principiilor pe care ar trebui să le pună în sprijinul cetăţenilor, ci doar a propriei persoane. Indivizi care deţin astăzi un statut de parlamentar, se comportă în această situaţie asemeni unor mahalagii sau parveniţi.

Am avut cu această ocazie dovada cât se poate de clară că puterea înseamnă totul pentru anumiţi indivizi. Putere pe care nu vor, indiferent de preţul pe care-l plătesc, să o lase din mână, pentru că altfel s-ar pierde în nemernicia sau în nimicul pe care-l reprezintă. Aduc cu ei practicile obişnuite ale vremurilor roşii pe care le-au slujit. Iar ceea ce este mai grav, este faptul că transmit mai departe aceste practici celor care-i slujesc.

Este păcat. Pentru că cei tineri vor propaga mai departe aceste practici, aceste minciuni. Vor deveni şi ei nişte lichele mai mici, care în timp vor deveni mai mari şi mai puternice. Iar spaţiul în care vom trăi peste câţiva ani va fi la fel de plin de minciună.

Acea democraţie pentru care au murit atâţia tineri în decembrie '89 nu ne-a scăpat, din păcate, de aceste lichele. Înainte de Revoluţie am trăit în minciună şi teamă. N-am ştiut ce înseamnă să trăieşti în adevăr. N-am ştiut cum e să ne facem dreptate pentru că ea era departe de noi. Nici astăzi, cu un ministru anchetat de DNA, nu ştim cum e să trăieşti şi să te poţi baza pe adevăr.

Adevărul nu-l putem scoate încă la vedere, deoarece sunt prea mulţi cei ce vor să-l ascundă. Nu ne putem baza pe el, deşi îl deţinem. Încă minciuna are câştig de cauză. Încă cei care deţin puterea şi o manipulează se numesc: Iliescu, Hrebenciuc, Năstase, Mitrea sau Tărăcilă, deşi ne aşteptam să scăpăm de ei. Încă avem un Guvern care stă în doar 152 de parlamentari, iar de procente nici nu mai are rost să pomenesc. Sunt cele pe care le merită partidele cu astfel de practici. Îl vedem încă pe primul ministru foarte mândru de toţi miniştrii săi, cei anchetaţi de DNA, cei care nu scot agricultura din criză, cei care nu rezolvă problemele diplomatice ale ţării sau care dau bani sistemului sanitar, dar care nu mai ajung la medicii de familie nici pentru salarii.

Aceştia sunt, doamnelor şi domnilor, oamenii politici care fac jocurile în politica românească de azi.

Trist, dar adevărat!

Domnul Radu Lambrino:

"Un act iresponsabil al Guvernului Tăriceanu: modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială"

Deşi declaraţiile politice se fac în calitate de parlamentar, daţi-mi voie ca de această dată să invoc în deschiderea prezentei declaraţii politice funcţia pe care o deţin ca vicepreşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor. Spun acest lucru pentru că, în calitatea pe care o deţin la această comisie, am putut vedea numeroase cazuri de abuzuri în diferite domenii şi sunt aşadar familiarizat cu aceste probleme. Dar niciodată până acum nu am putut vedea un exemplu mai clar de abuz precum cel comis de Guvernul Tăriceanu odată cu emiterea Ordonanţei de urgenţă nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Conţinutul ordonanţei de urgenţă este deja binecunoscut şi el poate fi caracterizat ca o încercare disperată de a apăra diverşi politicieni - foşti sau actuali miniştri - de o eventuală punere sub urmărire penală. De asemenea, diverse aspecte ale acestei ordonanţe au făcut deja obiectul criticilor formulate de diverse persoane sau instituţii neangajate politic şi care sunt deasupra oricăror suspiciuni de partizanat politic. Tocmai din acest motiv nu le voi relua aici aducând în atenţie, în schimb, un document asupra căruia s-a insistat mai puţin, dar care este de o importanţă decisivă mai ales atunci când este în cauză o ordonanţă de urgenţă, şi anume "Nota de fundamentare" a acestei ordonanţe. În acest caz, nota de fundamentare este elaborată şi poartă semnătura ministrului justiţiei, dl. Tudor Chiuariu, adică nici mai mult nici mai puţin decât una din persoanele direct avantajate de respectiva ordonanţa.

Spuneam mai devreme că, mai ales în cazul unei ordonanţe de urgenţă, nota de fundamentare are o importanţă specială şi aceasta întrucât de aici ar trebui să rezulte tocmai caracterul de "urgenţă" care necesită apelarea la acest mecanism, un mecanism atât de criticat de Comisia Europeană în anii Guvernului Năstase, tocmai pentru că produce efecte juridice imediate ocolind pentru un timp legiuitorul, adică Parlamentul. Ce aflăm din nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială? Nimic! Adică nimic care să ne lase să înţelegem de ce era nevoie de o ordonanţă de urgenţă, altfel spus, nimic care să ne indice în ce a constat "urgenţa"! Mai mult, nu aflăm nicio justificare pentru desfiinţarea imediată a actualei comisii până la înfiinţarea comisiei în noua componenţă, intervalul de timp astfel creat fiind justificat în fapt doar de dorinţa celor aflaţi acum în discuţie de a mai câştiga puţin timp înainte de a fi puşi sub învinuire. Ba din contra, deşi ordonanţa reorganizează fundamental Comisia specială însărcinată cu avizarea cererilor de punere sub învinuire, ministrul Chiuariu se face că nu ştie acest lucru şi scrie în dreptul rubricii "Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente" următorul text stupefiant: "Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect"!

Şi aceasta nu este totul: cu un mare spaţiu alb sau cu aceleaşi cuvinte - "Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect" - rezolvă ministrul Chiuariu şi alte rubrici importante din nota de fundamentare:

"Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente" - ca şi cum angajamentele asumate de România în negocierile de aderare la Uniunea Europeană privind lupta împotriva corupţiei nu ar exista!

"Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ" - nu a fost consultat nimeni pentru ca situaţia miniştrilor PNL pentru care se ceruse deja aviz pentru începerea urmăririi penale era prea presantă!

"Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute decercetare şi alte organismeimplicate" - prefer ca în loc de comentariu să citez din reacţia unei astfel de organizaţii care ar fi putut fi consultată înainte de emiterea actului: "Asociaţia Magistraţilor din România reiterează poziţia sa de dezaprobare a dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă adoptate în mare grabă, într-o atmosferă de secretomanie şi fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii".

Închei aici această declaraţie politică, deşi şirul acestor exemple ar putea continua. Modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială nu este altceva decât un act iresponsabil al primului ministru Tăriceanu, justificat doar de interesele personale ale membrilor cabinetului pe care îl conduce.

Domnul Marius Rogin:

"Neputinţa în faţa dezastrelor naturale"

Doamnelor şi Domnilor deputaţi,

În fiecare an, în a doua zi de marţi a lunii octombrie, întreaga societate sărbătoreşte Ziua internaţională pentru reducerea dezastrelor naturale, ca un mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale, inclusiv prevenirea acestora, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor.

Alunecările de teren, de exemplu, au drept cauze factori naturali multiplii, dar şi factori antropici. Cutremurele de pământ au consecinţe profunde şi asupra tuturor componentelor mediului geografic. La rândul lor, inundaţiile catastrofale sunt dezastre naturale cu consecinţe grave în planul pierderilor materiale şi al deceselor.

Trebuie subliniat faptul că din punct de vedere statistic, deceniul 1991-2000 a fost marcat de o creştere la nivel mondial a frecvenţei şi intensităţii de manifestare a dezastrelor naturale. Raportându-ne la realitatea pe care o întâlnim la nivel naţional, observăm că în ultimii ani, România n-a fost ocolită deloc de aceste dezastre naturale. Fie că ne referim la inundaţii, fie că ne referim la alunecări de teren, nu trebuie să trecem prea uşor peste faptul că şi noi avem partea noastră de vină pentru producerea acestor fenomene. Defrişările masive ce au avut loc în ultimii ani au avut consecinţe grave, soldându-se de cele mai multe ori cu pierderi de bunuri materiale sau chiar de vieţi omeneşti. La fel şi în cazul inundaţiilor. Măsurile pentru prevenirea acestora, la nivel naţional, fiind practic inexistente.

Managementul eficient al dezastrelor naturale trebuie considerat un concept care stă la baza dezvoltării oricărei societăţi. Nu se poate în niciun caz vorbi despre dezvoltare durabilă a unui anumit spaţiu, atâta timp cât nu este rezolvată satisfăcător problema dezastrelor naturale. Nu se poate vorbi despre dezastre naturale fără a face referire şi la o problemă care a ajuns pe buzele tuturor, multe alte consecinţe fiind cauze ale acesteia: încălzirea globală.

Paralel cu tendinţele de abordare globală, regională şi transfrontalieră a problemelor mediului, inclusiv a celor legate de dezastrele naturale, trebuie amplificată necesitatea utilizării unor tehnici care să permită identificarea problemelor specifice, păstrând criteriul integrării informaţiei în complexitatea ei temporală şi spaţială.

Comparativ cu alte ţări europene, România este în prezent mult rămasă în urmă în privinţa centralizării informaţionale şi a accesului la informaţie. Crearea unui sistem informaţional geografic presupune tocmai accesul la informaţii diverse şi actualizate. În perioada 1980-2005, aproximativ 7500 de dezastre naturale produse pe întreg globul au cauzat moartea a peste 2 milioane de oameni şi au produs pierderi economice ce depăşesc 1200 miliarde de dolari.

Deşi pentru un număr de evenimente meteorologice şi hidrologice extreme au fost create tehnologii pentru elaborarea de prognoze şi avertizări, multe ţări vulnerabile nu au capacitatea de a elabora şi emite avertizări şi nu deţin infrastructura necesară diseminării şi explicării lor corespunzătoare pentru protecţia civilă, agenţiile de administrare a riscului în caz de dezastru şi pentru publicul larg, în scopul iniţierii rapide a acţiunilor menite să reducă semnificativ impactul negativ.

Dezastrele naturale sunt prin natura lor fenomene complexe atât în ceea ce priveşte cauzele, cât şi efectele. Pentru a ne feri de efectele lor, România trebuie să ia o serie întreagă de măsuri şi să trecem cu toţii la treabă, altfel consecinţele vor fi din ce în ce mai grave.

Doamna Lia Ardelean:

"SOS - imaginea României în Uniunea Europeană"

România revine abrupt în atenţia opiniei publice internaţionale cu isprăvile deloc onorabile ale emigranţilor noştri stabiliţi mai mult sau mai puţin legal în diferite colţuri ale Europei. Întâmplările din Italia au făcut deja înconjurul bătrânului continent, însă românii nu sunt văzuţi prea bine nici în alte zone în care au migrat.

Pe insula Creta, de pildă, localnicii sunt sideraţi de "munca" practicată de aşa-numiţii "gipsy" din România, drept pentru care au tendinţa de a blama şi turiştii de bună credinţă. În centrul Bruxelles-ului, ţiganii români cerşesc 24 de ore din 24, contribuind activ la deteriorarea imaginii României în Europa. La Roma, Paris sau Viena e la fel, iar la Londra autorităţile britanice au declanşat o adevărată polemică naţională pe tema emigranţilor români şi a comportamentului lor.

În ultima perioadă însă asistăm practic la o campanie mediatică de denigrare fără precedent împotriva românilor care trăiesc în ţările Europei. Fie că sunt buni, fie că sunt răi, toţi românii sunt băgaţi în aceiaşi oală a infracţionalităţii fără limite. Imaginile difuzate peste tot aduc aminte de vremurile teribile de după decembrie 1989, când România era prezentată doar ca fiind "raiul" copiilor vagabonzi, al cerşetorilor violenţi şi al bolnavilor de SIDA. Nu contest că avem "uscăturile" noastre peste graniţă, la fel cum sunt şi printre noi indivizi cu probleme de conduită.

Sunt surprinsă însă de dimensiunea excesivă care se conferă acţiunilor mai puţin ortodoxe ale emigranţilor români. Parcă nimeni nu mai cerşeşte, nu mai fură şi nu mai dă în cap în toată Europa decât românii. Nu auzi nicăieri de albanezi, de polonezi, de bulgari, de sârbi şi de alte naţii călătoare, care au ţiganii şi infractorii lor, poate mult mai numeroşi decât ai noştri. Mi se pare că e ceva putred în...Uniunea Europeană, iar statul român şi oficialii care se ocupă de politica externă ar trebui să facă demersurile necesare pentru a determina diminuarea infracţionalităţii emigranţilor şi, implicit, pentru schimbarea imaginii externe a României. Ar fi păcat să sufere toţi românii nevinovaţi pentru nişte atitudini demne de dispreţ efectuate de conaţionalii noştri certaţi cu legea. Din păcate, este o realitate cu care mulţi dintre noi ne-am confruntat. Toată lumea e amabilă, drăguţă şi normală cu tine până te întreabă de unde eşti. Când aud de România, europenilor li se schimbă şi faţa şi comportamentul, de parcă am fi niscaiva ciumaţi, nu oameni ca toţi oamenii.

Cred că a sosit timpul să facem la modul concret ceva pentru a schimba această imagine. Nu e corectă, nu ni se potriveşte şi ne aduce prejudicii grave de imagine pentru un stat membru al Uniunii Europene.

Domnul Costică Macaleţi:

"Salariile de mizerie, exodul medicilor români spre occident şi soluţiile feudale ale ministrului Nicolăescu"

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la criza din sănătate şi în special la exodul medicilor noştri spre ţările mai dezvoltate.

Zilele trecute s-au adus la cunoştinţa opiniei publice rezultatele unui sondaj al "Foundation Solidarite Medicale Europeenne", realizat împreună cu parteneri din Elveţia, Crucea de Malta, şi din România, Fundaţia "Ana Aslan Internaţional", instituţii cu tradiţie în sprijinirea sistemelor sanitare cu probleme. Studiul relevă faptul că jumătate dintre cei intervievaţi (eşantionul reprezentativ fiind format dintr-un număr de 500 de persoane cu activitate în sectorul medical) afirmă că, pentru a rămâne în ţară s-ar mulţumi cu un salariu între 500 si 1000 de euro. Tot jumătate dintre respondenţi au precizat că dacă ar avea posibilitatea să plece să studieze în străinătate, ar părăsi România fără nicio părere de rău. 44% ar schimba factorii de decizie dacă ar avea posibilitatea să schimbe ceva în sistemul sanitar românesc, iar 33% dintre participanţii la sondaj au spus că ar schimba organizarea sistemului. Cea mai mare nemulţumire cu privire la sistemul sanitar românesc este dată de nivelul salarizării (66,6% dintre subiecţi). Jumătate din cei chestionaţi au un salariu între 300-500 de euro, iar aşteptările sunt cât se poate de decente şi de fireşti: peste jumătate s-ar mulţumi cu un salariu între 500 si 1000 de euro.

Salarizarea nesatisfăcătoare este urmată, ca motiv de nemulţumire, de managementul prost (55,5% dintre subiecţi) şi de inechitatea actului medical (22,2%) - prin aceasta personalul din sistemul sanitar românesc definind faptul că nu toată lumea ajunge la servicii medicale de calitate.

Potrivit specialiştilor europeni şi români, România se va confrunta în curând cu un deficit semnificativ de forţă de muncă pentru posturile de medici şi asistente medicale. Aceştia avertizează că există la nivel naţional o ofertă neacoperită de 2600 de posturi disponibile pentru medici şi asistente medicale. Conform ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, la nivelul ţării există 47.388 de medici. Însă se pare că doar 30.000 dintre aceştia mai sunt activi, restul depunând deja cereri pentru a munci în străinătate.

Ei bine, am putea spune că pe acest fond, autorităţile române în domeniu, conduse de "minunatul" ministru Eugen Nicolăescu, ar trebui să ia nişte măsuri de combatere a fenomenului migraţionist. Şi da, se pare că vor lua! Incredibil, nu-i aşa? Staţi că nu ştiţi însă despre ce măsuri extraordinare şi mai ales liberale şi moderne este vorba!

"Guvernul pregăteşte un proiect de lege vizând înăsprirea condiţiilor în care cadrele medicale formate în România pe cheltuiala statului pot lucra în străinătate", a anunţat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, adăugând că plecarea tinerilor medici în străinătate va fi limitată de o măsură ce-i va obliga pe aceştia să-şi facă meseria în ţară, pe o durata dublă faţă de perioada formării lor, după care vor avea dreptul de a obţine certificatele de conformitate ce le permit să practice în străinătate.

În ciuda argumentelor date de medicii ce vor să emigreze, şi anume nivelul scăzut al salariilor şi condiţiile proaste de muncă, Nicolăescu susţine că salariul personalului medical a fost majorat cu 60% din 2004, iar cadrele medicale cu bune performanţe vor fi recompensate cu prime!

Este strigător la cer! După ce că sunt plătiţi sub nivelul unor bieţi măturători din pieţele occidentale, salariul unui medic stagiar ajungând la 150 de euro, iar al unui specialist ce lucrează în spital sub nivelul unui zidar din ţările civilizate, adică 500 de euro, ministrul Nicolăescu vrea să impună, chipurile cu scop anti-migraţionist, o măsură de tip feudal - legarea de glie a tinerilor medici şi exploatarea lor pe bani puţini şi în condiţii mizere! Şi asta într-o ţară membră a Uniunii Europene! În loc de a oferi salarii şi condiţii decente de muncă, Nicolăescu, deghizat în grof al veacurilor trecute, pune lanţuri la picioarele medicilor, doar-doar i-o mai convinge să nu plece din ţară. Nu suntem de acord nici noi cu migraţia aceasta, dar nici cu asemenea măsuri ce aduc aminte de un stat totalitar. Iată de ce cerem Guvernului să ia măsurile ce se impun pentru stoparea fenomenului migraţionist al medicilor însă în spirit european, nu ca pe moşia domnului Nicolăescu.

Domnul Miron Ignat:

Scrisoare deschisă către preşedintele Televiziunii Române

Stimate colege, stimaţi colegi,

Doresc să-l felicit pe domnul Alexandru Sassu, care a fost ales preşedinte - director general al Televiziunii Române şi să-i urez mult succes în activitatea pe care o va desfăşura.

În ultimii ani, s-a vorbit despre politizarea Televiziunii Române şi despre faptul că această instituţie de interes public ar trebui să fie independentă, obiectivă şi imparţială prin definiţie.

Televiziunea Română este o instituţie publică subvenţionată de contribuabili. În consecinţă, aceasta are obligaţia să servească exclusiv intereselor acestora, reprezentând un mijloc de informare, de educare şi de relaxare a populaţiei, fiind primul post de televiziune al românilor.

În ziua când domnul Alexandru Sassu a fost numit în funcţia de preşedinte, pe teletextul Programului 1 de Televiziune, au apărut două informaţii. Acestea se refereau la un proces democratic, aproape identic, ce s-a desfăşurat în Japonia şi Federaţia Rusă, anume demisia cabinetelor primului ministru al Japoniei şi primului ministru al Federaţiei Ruse.

Demisia celor două cabinete reprezintă un proces normal şi democratic, care s-a petrecut în două ţări democratice, însă pe teletextul Televiziunii Române acest eveniment democratic a fost prezentat diferit de la o ţară la alta.

Actul politic petrecut în Japonia a fost prezentat ca "demisia primului ministru al Japoniei". Acelaşi act de demisie petrecut în Federaţia Rusă a fost prezentat total diferit pe teletexul Televiziunii Române, în mod tendenţios, ca o ştire bombă: "criza politică în Rusia".

Aceste acte politice asemănătoare se întâmplă în multe ţări şi numai o minte înfierbântată, ca cea a redactorului de la Televiziunea Română, putea să prezinte într-un mod tendenţios situaţia demisiei în Federaţia Rusă.

Redactorii Televiziunii Române sunt plătiţi din banii contribuabililor şi ar trebui să informeze obiectiv populaţia ţării şi să nu fabuleze. Cui serveşte această extrapolare şi prezentare deformată şi tendenţioasă a realităţii? De ce acelaşi act democratic în două ţări diferite este prezentat deosebit de la o ţară la alta, în Japonia este demisia cabinetului primului ministru, iar în federaţia Rusă este criză politică?

Cum îşi permite redactorul Televiziunii Române, plătit din banii contribuabililor să denatureze realitatea şi să îşi pună în practică fabulaţiile sale? De ce a prezentat cele două procese de demisie diferit şi nu a transmis realitatea evenimentelor petrecute? Pe cine ajută această prezentare neexactă şi neadevărată. Clar că nu ajută pe nimeni, ba dimpotrivă creează anumite interpretări şi situaţii care nu corespund realităţii. De ce această diferenţiere categorică între două ştiri asemănătoare din punct de vedere politic, dar prezentate atât de diferit opiniei publice?

Sunt membru al Grupului parlamentar de prietenie între România şi Federaţia Rusă şi împreună cu toţi colegii milităm ca relaţiile să fie bune, normale, constructive, relaţiile economice şi comerciale să fie la un nivel înalt, dialogul să fie permanent şi promovăm dezvoltarea relaţiilor bilaterale pe toate planurile.

Această ştire trăsnet, precum "criza în Federaţia Rusă", prezentată în acest fel de către un reporter cu minte diabolică nu face altceva decât să dezinformeze populaţia asupra situaţiei reale şi chiar să creeze tensiuni arbitrare între cele două ţări.

Domnule preşedinte, după învestire, aţi promis că veţi reorienta programele Televiziunii Române, că veţi îmbunătăţi activitatea acestei instituţii ai cărei salariaţi sunt plătiţi din banii publici şi în rândul cărora se mai găseşte câte o persoană cum este redactorul televiziunii dumneavoastră, care prin modul său impertinent de abordare a problemelor nu face cinste Televiziunii Române.

Televiziunea Română trebuie să prezinte în mod obiectiv realitatea din zilele noastre, corectă şi fără fabulaţii. Angajaţii plătiţi din banii publici, care manifestă fabulaţii, nu au ce căuta în cadrul Televiziunii Române.

Vă rog, domnule preşedinte, să îl îndemnaţi pe redactorul dumneavoastră să îşi aplice fabulaţiile în alte locuri, şi nu în cadrul televiziunii publice condusă de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

"O lege pentru apărarea spaţiilor verzi - o lege pentru apărarea sănătăţii cetăţeanului"

Bătălia absurdă pentru procente electorale a anumitor partide, care a avut ca finalitate şi mai absurda moţiune de cenzură dezbătută la mijlocul săptămânii trecute a ecranat aproape total în mass-media un eveniment cu adevărat grav. Este vorba de "succesul" primarului general al Capitalei, domnul Videanu, care a reuşit să treacă prin Consiliul General mult doritul PUZ prin care se deschide o poartă prin care o parte a Parcului Bordei ar putea fi transformat într-un ansamblu de locuinţe imobiliare. Este o nouă lovitură oficială dată spaţiului verde din Bucureşti, de fapt cetăţenilor acestui oraş.

Nu o spun eu, ci statisticile organismelor de profil din domeniul ecologic. Bucureştiul este una dintre cele mai poluate capitale. Este cel mai aglomerat oraş din Europa Centrală şi de Est. În afară de aglomeraţie, un alt factor de dezechilibru îl constituiedispariţia spaţiilor verzi: de la 34,7 milioane de metri pătraţi în 1989, la 22,8 milioane în 1995 şi la doar 17 milioane în 2001 - acestea sunt datele statistice pe care le-am găsit la o documentare sumară, dar sunt convins că acum situaţia este şi mai rea decât în ultimul an menţionat.

Tot statisticile oficiale arată că unui bucureştean îi revine, în medie, mai puţin de un sfert din spaţiul verde acceptat de normele internaţionale. Norma de spaţiu verde este de 12 mp/locuitor. În Bucureşti (mai) avem 2,5 mp/locuitor. O tentativă de a ne apropia de Viena sau Stockholm, unde există 70 mp/locuitor reprezintă mai mult decât o utopie. Şi totuşi, din informaţiile pe care le deţin în aceste două capitale, nu numai că nu se atentează la vreun metru pătrat de spaţiu verde, dar se caută chiar soluţii pentru extinderea lui, deşi, după cum se vede, există un excedent mare faţă de normele internaţionale.

Se pune întrebare ce este de făcut pentru a-l apăra pe bucureştean în lupta cu balaurul numit poluare. O primă soluţie (şi cea mai simplă, de altfel), o reprezintă stoparea atentatelor la adresa spaţiilor. Ultima Delegaţie permanentă a PNL a emis o rezoluţie în acest sens, propunând Guvernului să salveze Parcul Bordei "prin toate mijloacele constituţionale", inclusiv prin exproprierea deţinătorului terenului "pentru cauza de utilitate publică cu prealabilă şi justă despăgubire". Primarul liberal al sectorului 1, domnul Andrei Chiliman, a luat decizia curajoasă, dar în folosul cetăţenilor arondaţi, de a nu acorda autorizaţie de construcţie pe acest teren chiar dacă va fi obligat de instanţă. Ţin să precizez că faţă de restul Bucureştiului, sectorul 1stă cel mai bine în ceea ce priveşte spaţiul verde, raportul fiind de 11 mp/locuitor, adică foarte aproape de normele internaţionale. Cu toate acestea, primarul Andrei Chiliman nu vrea să facă niciun rabat de la drepturile în domeniu ale cetăţenilor.

Ţinând cont de situaţia la zi, în ceea ce priveşte spaţiul verde, mă raliez propunerii făcute de edilul sectorului 1, care a propus un plan cât se poate de simplu în trei puncte care poate fi realizat rapid, cu concursul Primăriei Generale a Capitalei, al Guvernului şi al Parlamentului: modificarea Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, în sensul creşterii suprafeţei de spaţii verzi în următorii ani; transformarea în spaţii verzi a unor terenuri aflate în administrarea Primăriei Generale a Capitalei; modificarea Legii mediului înconjurător, în sensul eliminării dreptului autorităţilor sau al proprietarilor persoană fizică ori juridică de a schimba destinaţia de spaţiu verde a terenurilor pe care le au în proprietate.

De aici, de la acest microfon, fac un apel la toţi parlamentarii, indiferent de culoare politică, să sprijine (pe linie legislativă) orice proiect de lege sau ordonanţă de urgenţă care va avea drept obiect apărarea spaţiului verde - nu doar din Bucureşti, evident - şi/sau depistarea de modalităţi de creştere a suprafeţelor verzi. Fac un apel să ne implicăm cu toţi în această bătălie pe care trebuie să o câştigăm în folosul cetăţeanului.

Personal, voi transmite şi voi propune factorilor de decizie din Guvern un set de măsuri concrete pentru protejarea şi extinderea spaţiilor verzi, pentru elaborarea unui act normativ în acest sens. Pentru că la ora actuală este imperios necesară o lege pentru apărarea efectivă a spaţiilor verzi. O lege care în ultimă instanţă apără sănătatea cetăţenilor.

Domnul Ioan Munteanu:

Declaraţie politică intitulată "S.O.S - agricultura!"

Datele prezentate în moţiunea de cenzură privind dezastrul din agricultură după aproape trei ani de guvernare de dreapta nu reprezintă îndeajuns îngrijorarea ce a cuprins toţi agricultorii.

Guvernul Tăriceanu II n-a învăţat nimic din dezbaterea moţiunii simple din 25 iunie 2007 privind situaţia dezastruoasă din agricultură. Dovadă stau terenurile agricole aflate în paragină, animalele care mor de foame ori de boală, producţiile foarte mici de carne, lapte, legume, cereale, realizate în ultimii doi ani, dar şi sărăcia din sate.

Deşi ar fi fost normale unele măsuri urgente de redresare, ca răspuns la cele 13 propuneri din moţiunea adoptată de către Camera Deputaţilor, lipsa de profesionalism, nepriceperea şi amatorismul aşa-zişilor specialişti din ministere şi-au spus cuvântul.

Ceva totuşi s-a mişcat: din cei peste un milion de sinistraţi de pe urma calamităţilor naturale, aproximativ 380.000 de persoane au primit despăgubiri. Dar restul de peste 600.000, ce primesc? Nimic!

Ce-i drept, de prin anul 2005, actuala guvernare a scăpat de secetă prin inundaţii şi de inundaţii cu ajutorul secetei, adică n-a avut soluţii pentru nici una dintre aceste nenorociri, respectiv îndiguiri, irigaţii, regularizarea albiilor şi a torentelor, consolidarea malurilor şi a cursurilor de apă... În schimb, preţul apei pentru irigat a crescut de trei ori în ultimii doi ani.

Şi, ca să nu se spună că nu facem altceva decât să criticăm, e cazul să observăm că a început distribuirea cupoanelor pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, doar distribuirea, pentru că decontarea acestora dă şi va da cea mai mare bătaie de cap.

Agricultura românească se află acum într-un mare impas. În depozítele de cereale nu mai există provizii de grâu decât pentru 4 - 5 luni, asta însemnând că la primăvară o pâine de 5.000 lei va costa 13000 - 15000lei. Se vor relua atunci importurile de grâu la 275 - 280 euro pe tonă sau mai mult, în condiţiile în care a fost exportat grâu din România în acest an cu 260 euro to.

Preţul produselor importate de către ţara noastră este identic cu cel din ţările UE., fără a se ţine seama de câştigurile românilor şi de puterea de cumpărare a leului, raportată la salariile şi pensiile de ruşine.

Dacă la începutul secolului trecut România era pe locul 4 în ierarhia ţărilor exportatoare de cereale din lume, în 2007 exportul reprezintă doar 0,5% la nivel mondial.

Parlamentarii PSD au făcut adesea apel la preşedintele Traian Băsescu, cerându-i să analizeze în CSAT, situaţia din agricultură. L-am atenţionat pe preşedinte asupra faptului că asigurarea alimentelor pentru populaţie este o problemă de siguranţă naţională şi că trebuie stabilite măsuri precise de stopare a abuzurilor şi a furturilor incalculabile din banii publici - a se vedea aşa-zisele acţiuni sanitar-veterinare legate de gripa aviară, de pesta porcină, de crotalierea animalelor, etc.

Consider că se poate stopa creşterea exagerată a preţurilor la produsele alimentare prin interzicerea exportului de produse agricole vegetale, în principal: grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui, soia !

Fără nici o reţinere putem spune că agricultura a lipsit complet din preocuparea celor două guverne de după 2004.

Adevăratul dezastru este la sate, domnilor guvernanţi, unde nu aţi fost să vedeţi diferenţa foarte mare între ceea ce aţi promis şi ceea ce aţi asigurat.

Folosesc prilejul oferit de dezbaterea moţiunii de cenzură pentru a repeta aceste semnale de alarmă pe care Guvernul şi Preşedinţia trebuie să le audă, atâta timp cât nu e prea târziu.

Domnul Ioan Oltean:

Declaraţie politică intitulată "Sertarul fermecat al preşedintelui Camerei Deputaţilor"

Este binecunoscut faptul că ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, nu s-a remarcat, de la numirea sa în funcţie şi până în prezent, decât prin înclinaţiile sale spre abuzul de putere, sindrom pe care îl manifestă, din păcate, toţi membrii actualului Guvern.

Recenta Ordonanţă de urgenţă privind modificarea Legii răspunderii ministeriale, promovată de domnul Tudor Chiuariu în interes personal, reprezintă o nouă dovadă a abuzului de putere a Cabinetului Tăriceanu II, a cărui unic scop este pescuirea miniştrilor săi cercetaţi de DNA din apele tulburi în care se scaldă.

Rapiditatea cu care se mişcă lucrurile atunci când interesul personal o cere este de-a dreptul remarcabilă, ordonanţa de urgenţă cu pricina fiind publicată în Monitorul Oficial al României la o zi de la emitere.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre alte acte normative de importanţă majoră şi care, din păcate, nu beneficiază de acelaşi tratament privilegiat.

Este vorba despre ordonanţele de urgenţă privind reorganizarea Guvernului respinse în Senat în data de 18 septembrie 2007 şi a căror respingere nu produce efecte juridice nici până în ziua de astăzi, datorită faptului că preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Bogdan Olteanu, nu a binevoit să-şi treacă "preţioasa" semnătură pe documentul în cauză.

Pesemne domnul Bogdan Olteanu deţine un sertar fermecat, al cărui rol este să facă dispărute toate actele incomode pentru actuala guvernare, în special cele care tranşează organizarea şi funcţionarea Cabinetului Tăriceanu II.

În aceste condiţii, ne simţim îndreptăţiţi să solicităm o explicaţie plauzibilă din partea preşedintelui Camerei Deputaţilor, care să justifice legalitatea tratamentul preferenţial aplicat documentelor favorabile Guvernului Tăriceanu II.

Domnul Vasile Puşcaş:

Declaraţie politică intitulată "O prioritate abandonată în România - statul de drept"

O problemă care a revenit în ultima perioadă pe agenda opiniei publice într-o manieră pe care nu ne-am fi dorit-o în ambianţa postaderării este situaţia din justiţie. Conflictele de natură instituţională în acest domeniu reprezintă o demonstraţie a caracterului superficial în care autorităţile au reuşit să compatibilizeze practicile juridice şi relaţiile instituţionale din domeniu, cu exigenţele minime presupuse de postura unui stat de drept european. Din nefericire, nu este nevoie de foarte multe cunoştinţe aplicate pentru a constata eşecul autorităţilor în managementul instituţiilor judiciare, iar acest eşec pune în cauză însăşi maniera în care am reuşit să implementăm practicile şi normele statului de drept.

Este dificil de ştiut dacă la capătul acestor dispute confuze, cetăţenii vor rămâne cu ideea că un ministru a încercat să demită un procuror a cărui incompetenţă a fost demonstrată de un raport independent, iar acesta şi-a luat revanşa prin iniţierea unei cercetări penale, sau că acelaşi demnitar a încercat să protejeze anumite interese economice, prin eliminarea unui procuror incomod. Nu putem aprecia în acest moment ce va rezulta din inflaţia de dosare penale în care sunt implicaţi mai mulţi membri ai guvernului. Finalul disputei se va pierde în ecoul difuz al acuzelor reciproce, aşa cum s-a întâmplat cu toate marile anchete iniţiate după 2004. În conştiinţa publică va supravieţui concluzia firească, aceea că nu dispunem de instituţii juridice credibile şi eficiente, în măsură să administreze dreptatea pentru toţi şi să-şi asigure independenţa în raport cu celelalte două puteri ale statului. Orice cercetare sociologică va demonstra că prezumţii precum aceea că legea îi protejează numai pe cei bogaţi şi că orice mijloace sunt preferabile pentru a evita apelul la forurile judecătoreşti sunt certitudini pentru largi categorii sociale. Dacă această stare de spirit poate fi apreciată drept firească de către unele medii politice prea triumfaliste pentru a mai fi şi eficiente, escaladarea conflictelor din justiţie ne poate pune probleme şi în relaţiile cu partenerii noştri europeni.

În arealul de civilizaţie căruia am vrut să-i aparţinem, justiţia este o componentă de bază a patrimoniului naţional şi un mijloc de afirmare şi exercitare a drepturilor şi libertăţilor individuale, ca şi o cale de promovare a intereselor comune. Este suficient să avem în vedere recentele dezbateri asupra noului tratat european şi insistenţa unor state de a-şi păstra particularismul sistemului juridic, pentru a înţelege cât de departe ne aflăm de aceste realităţi paradigmatice.

În ceea ce priveşte România, aceasta a avut constant probleme cu aprofundarea normelor statului de drept şi a separaţiei puterilor în stat. Dincolo de introducerea sa în Constituţie, principiul a fost socotit literă moartă de către mulţi cetăţeni, ca şi ideea egalităţii în faţa legii. Independenţa justiţiei s-a aflat şi pe agenda negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, iar capitolul referitor la Justiţie şi Afaceri Interne a reprezentat una din cele mai dificile faze ale negocierilor. Comisia Europeană a avut în vedere vulnerabilităţile României în domeniul justiţiei chiar şi după semnarea Tratatului de aderare şi a menţinut, în consecinţă, o anume presiune asupra autorităţilor, prin intermediul clauzei de salvgardare şi a rapoartelor periodice de monitorizare. Aprecierea forurilor comunitare coincide în mare măsură cu aceea a cetăţenilor români care, în ultimii ani, şi-au pus speranţele mai mult în verdictele instanţelor europene de apel, decât în dreptatea obţinută acasă.

Răspunsul găsit de puterea actuală din România la aceste duble exigenţe nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor niciuneia dintre părţi. Ultimii doi ani şi jumătate au plasat justiţia în centrul episoadelor conflictuale dintre diverse instituţii ale statului. Dacă ne obişnuisem cu faptul că primitivismul oamenilor politici a transferat lupta împotriva corupţiei dintr-o atribuţie a justiţiei într-un instrument al luptei politice, nimic nu îndreptăţeşte utilizarea instituţiilor specializate ale puterii judecătoreşti în anexe ale intereselor şi revanşelor de partid. Legislaţia elaborată în contextul finalizării negocierilor din 2004, care limita drastic amestecul factorului politic în domeniul rezervat corpului de magistraţi şi Parchetului, a fost modificată din iniţiativa noului guvern, prin asumarea răspunderii. Invocarea anticorupţiei şi orgoliile personale au făcut ca întreg efortul de eficientizare a funcţionării justiţiei să cadă în derizoriu. Spre deosebire de echivalentele europene, puterea a preferat să accentueze atribuţiile Parchetelor, acordându-le puteri susceptibile să genereze abuzuri. Acţiunile acestora din urmă au determinat suspiciuni de partizanat politic, iar finalitatea majorităţii marilor cercetări iniţiate după 2004 se lasă încă aşteptată. Mai mult decât atât, bunăvoinţa unor comisari europeni a devenit premisa revenirii la mai vechea tentaţie de a abandona orice demers de reformă. O anumită influenţă politică tinde să se exercite nu doar asupra parchetelor, ci şi în legătură cu demersurile unor foruri constituite tocmai ca o garanţie a independenţei corpului profesioniştilor dreptului, cum este Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Constituţională. Episoadele în care rezoluţiile acesteia din urmă au devenit surse de legitimare pentru demersuri şi atitudini politice sunt bine cunoscute.

Pe de altă parte, recentele intenţii ale CSM de a modifica legislaţia de funcţionare a instanţelor au suscitat reacţii ostile din partea asociaţiilor profesionale ale magistraţilor care, cu prilejul unei întruniri desfăşurate recent la Cluj-Napoca, şi-au exprimat opoziţia în legătură cu unele prevederi de natură să diminueze responsabilitatea judecătorilor în exercitarea profesiei proprii, prin renunţarea la posibilitatea ca un judecător să fie exclus din magistratură datorită incompetenţei. Obiecţii de substanţă au ridicat şi intenţiile de a spori autoritatea preşedinţilor tribunalelor şi curţilor asupra judecătorilor, dar şi stabilirea volumului de dosare drept singurul criteriu de evaluare a muncii unui judecător. Dezbaterea se află în curs, iar controversele dintre specialişti vor genera probabil o soluţie mai bună decât orice demers venit dinspre mediul politic. Situaţia s-a complicat şi mai mult în prezent, când rapoarte tehnice ale unor comisii ale CSM, devenite publice în mod suspect, şi acte premergătoare unor cercetări ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, despre care suntem informaţi în conferinţele de presă ale unor partide politice, se transformă în atuuri ale disputelor dintre instituţii şi oficiali.

Impresia este că România a făcut imenşi paşi înapoi, căci asemenea evenimente erau greu previzibile după anul 2004. Independent de chestiunile tehnice şi procedurale, care trebuie să rămână la îndemâna cunoscătorilor, factorii politici şi ansamblul corpului social vor trebui să facă faţă deficitului de credibilitate cu care se confruntă justiţia românească. Acesta se adaugă mai vechilor carenţe legate de eficienţă, semnalate în rapoartele de specialitate. Fără a patetiza inutil, momentul în care aceste crize cunosc escaladarea maximă este cât se poate de inoportun. Sper să nu ne confruntăm cu o nouă clauză de salvgardare, deşi aceasta poate fi oricând avută în vedere de către cei care monitorizează România. Statul se află însă implicat în procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde România înregistrează un nefast loc fruntaş la procese pierdute. Cu cât justiţia de la noi va fi mai decredibilizată, cu atât instanţele străine vor avea temeiuri mai serioase să recepteze punctele de vedere ale contestatarilor hotărârilor sale.

Vulnerabilităţile justiţiei presupun precarităţi ale eşafodajului statal şi democratic. Puterea judecătorească este unul din pilonii stabilităţii constituţionale, or, pe fondul neîncrederii în autoritatea lucrului judecat şi al sensibilităţii judecătorilor şi procurorilor la presiunile oricărei puteri, funcţionalitatea tuturor instituţiilor statului va avea de suferit.

Doamnelor şi domnilor,

În faţa acestor provocări, se impune să ne stabilim noi înşine o clauză de salvgardare, căci se pare că nici un guvern nu va consimţi să renunţe de bună voie la pârghiile de influenţă asupra unui domeniu atât de important. Este inadmisibil ca oficialii să se angajeze în polemici reflectate generos de mass-media, cu reprezentanţii Comisiei Europene, în loc să-şi consacre potenţialul efortului de eficientizare a sistemului judiciar, în primul rând în interesul cetăţenilor români. Nu ne mai putem permite ca bilanţurile anuale ale instituţiilor juridice să se transforme în spectacole politice în care deţinătorii puterii executive dau lecţii profesioniştilor. O Românie europeană are nevoie vitală de o justiţie independentă profesionistă şi credibilă, pusă în serviciul cetăţenilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ion Stan:

Declaraţie politică intitulată "Theodor Stolojan a furat startul la alegerile europarlamentare. campania electorală ilegală a partidului liberal democrat"

De la Afacerea "Megapower" şi tunurile imobiliare, continuând cu intervenţionismul fără perdea - pardon, fără ruşine! - în favoarea clientelei politice energofage - toate ţinute la sertar de procurorul-şef al Departamentului Naţional Anticorupţie - până la violarea Codului electoral, domnul Theodor Stolojan, preşedintele Partidului Liberal Democrat, a parcurs, via Cotroceni, drumul de la delictele de drept comun la delictele politice prin care se atentează la ordinea democratică.

Folosindu-se de o stratagemă grosieră, preşedintele Partidului Liberal Democrat a început, cu data de 27 septembrie a.c., campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Iată, succint, faptele: domnul Theodor Stolojan, sub paravanul Organizaţiei Partidului Liberal Democrat din sectorul 6 al municipiului Bucureşti, a deschis o pagină de internet la adresa www.spuneoful.ro prin intermediul căreia: "staff-ul Partidului Liberal Democrat se va afla într-un contact permanent, timp de o lună - n.n. subliniem şi ne întrebăm, de ce numai o lună?! - cu cetăţenii, pentru a fi sesizate orice probleme care au legătura cu autorităţile locale sau cu alte organisme ale statului".

Pliante, fluturaşi, bannere şi alte forme de manifeste au împânzit ţara cu acest comunicat.

De unde până unde un partid politic se constituie şi se implică într-un sistem de colectare a cererilor, reclamaţiilor şi sesizărilor la adresa autorităţilor şi instituţiilor statului pentru "a încerca", de reţinut, numai în intervalul 27 septembrie - 25 octombrie, găsirea soluţiilor mult aşteptate de cetăţeni?

Crede, oare, domnul Theodor Stolojan că se va putea substitui autorităţilor legitime, Avocatului Poporului sau judecătoriilor de contencios administrativ?

Noi credem, pe bună dreptate, cu totul altceva.

Domnul Theodor Stolojan a recurs la această stratagemă nu de dragul cetăţenilor. Dacă ar fi fost aşa, nu şi-ar fi limitat generozitatea doar până la 25 octombrie.

În realitate, preşedintele Partidului Liberal Democrat a furat startul în campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Campania "Vrei să te implici?" disimulează scopul real urmărit. Şi anume, acela de a face campanie electorală înainte de perioada legal stabilită şi, în acelaşi timp, de a colecta datele şi informaţiile pe baza cărora să-şi pregătească şi să-şi susţină campania transparentă, în intervalul celor 30 de zile premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European.

Probabil că vecinătatea contagioasă cu structura acoperită a Securităţii din Ministerul Finanţelor i-a fost de bună inspiraţie pentru o asemenea combinaţie de dezinformare asupra scopului ascuns al campaniei.

Aşadar o mobilizare generală la nivel naţional, şi chiar exemplară, dacă avem în vedere că au fost constituite şi "echipe speciale, formate din membri P.L.D. (...)"

Avem totuşi o şansă, că domnul Stolojan nu s-a pus în fruntea unor "batalioane de asalt" sau "comandouri de şoc şi groază" sau cine mai ştie ce alte formaţiuni de tulburare şi influenţare a climatului electoral, după cum îi cer Directivele de Atac Informaţional ale celui dintâi apărător al Constituţiei României. L-am numit, nu întâmplător aşa, pe cetăţeanul-preşedinte Traian Băsescu.

Demn discipol al celui care se spune că a furat încrederea românilor, voturi, telefoane de la ziariste şi vapoare, încă de pe vremea când rezidenţia informativ şi contrainformativ în capitala Flandrei, la Anvers, Theodor Stolojan a început şi el să fure, printre altele, şi startul la europarlamentare.

Sesizăm pe această cale Autoritatea Electorală Permanentă să-l someze pe preşedintele Partidului Liberal Democrat să dea startul înapoi şi să-i administreze corecţiile prevăzute de lege pentru începerea campaniei electorale înainte de data stabilită.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Cine a făcut diferenţa la moţiune"

Stimaţi colegi,

Cei care se declarau la ultimele alegeri neinteresaţi de viaţa politică nu mai au nici un motiv să se mai plângă de acest lucru. Bâlciul din politichia noastră a atins cote maxime, iar acest lucru s-a văzut săptămâna trecută în Parlamentul României. Problema cea mare este că s-a trecut de mult timp de la etapa la care oamenii se distrau sau doar strâmbau din nas. Nici nu mai înjură. Românii se uită uimiţi şi se întreabă câte năstruşnicii va mai inventa preşedintele PD, Traian Băsescu, pentru a dărâma Guvernul României. Un guvern care a mărit şi va mări în continuare pensiile; un guvern care a finalizat cu succes negocierile României cu Uniunea Europeană; un guvern care a avut curajul de a introduce măsuri fiscale ce au adus mai mulţi bani la buget.

Oare ar trebui să ne cerem scuze preşedintelui Băsescu pentru că am mărit plafoanele de ajutorare pentru căldură? Pentru că am mărit alocaţiile copiilor, am dat mai mulţi bani pentru investiţii în Sănătate şi Educaţie? Pentru că ne-am propus să aducem românilor prosperitate?

Am să trec peste momentele de penibilitate de săptămâna trecută, în care domnul Geoană făcea pe James Bond-ul Parlamentului României, filmându-şi, prin intermediul angajaţilor de la partid, colegii PSD-işti, să vadă cum votează. N-am să mai amintesc nici de zvonistica şi mişcările de trupe care m-au determinat să părăsesc sala de şedinţe în timpul dezbaterii moţiunii, în semn de repulsie pentru nivelul la care s-a ajuns. Pentru că ştiam cu toţii despre protocolul între PSD şi PD, parafat de apoliticul preşedinte al României.

Am să spun un singur lucru: PSD, cu largul concurs al PD şi al mentorului Băsescu, au încercat să arunce, săptămâna trecută, ţara în anarhie. Care ar fi fost urmarea? Domnul Băsescu ar fi jucat rolul neprihănitului venit de undeva din ceruri ca să ne salveze. Ar fi creat un guvern după chipul şi asemănarea sa. Din fericire, unii colegi de la PSD şi chiar de la PD au intuit pericolul. Au evitat să transforme Guvernul României într-un instrument de joacă pentru cel ce vrea să ţină toate puterile statului la degetul mic. Colegilor care au avut curajul să voteze în concordanţă cu conştiinţa şi ţinând cont de cei care i-au trimis acolo, doresc să le transmit felicitări. Celor care au riscat să fie excluşi din partid doar pentru că au intuit urmările catastrofice ale adoptării moţiunii, ţin să le mulţumesc. Ceea ce am văzut, săptămâna trecută, în forul legislativ, m-a făcut să înţeleg încă o dată diferenţa între conceptul de politician dalmaţian şi cel de politician cu stofă!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

"O justiţie care lasă de dorit ..."

Şeful Departamentului Naţional Anticorupţie, Daniel Morar, a purtat o serie de bătălii cu ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu. Cu toţii ştim că disputa dintre cei doi a izbucnit public în luna mai, odată cu solicitarea făcută de ministru către Consiliul Superior al Magistraturii pentru revocarea din funcţie a procurorului Doru Ţuluş, şef secţie D.N.A. De asemenea, se ştiu şi concluziile inspectorilor, neînsuşite de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care arătau că ministrul justiţiei nu a desfăşurat activităţi de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea procurorilor D.N.A. Totuşi, inspectorii au sesizat "o anumită inflexibilitate a dialogului" dintre cei doi.

Nu este tocmai confortabil să observăm cu repetitivitate cum Direcţia Naţională Anticorupţie nu încetează să îi reproşeze Consiliului Superior al Magistraturii că nu a făcut publică decizia referitoare la Nota inspecţiei judiciare privind cererea procurorului-şef al D.N.A., Daniel Morar, de a se constata dacă ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, a săvârşit fapte de imixtiune în activitatea profesională, de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea sa şi a procurorilor D.N.A.

Deşi justiţia ar trebui să fie numai una, iar înfăptuirea ei ar trebui să apropie organele statului unite de acelaşi scop, şi anume aplicarea corectă a legii, nu trece o săptămână fără să asistăm la vestitul duel în comunicate, replici dure, acuze de toate genurile; o serie de replici ghidate de numeroase suspiciuni. Aşa ar putea fi descrisă relaţia dintre ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, şi şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar.

Toate aceste neînţelegeri nu fac decât să afecteze credibilitatea celor două instituţii. Ce ar putea fi şi mai grav este tocmai suspiciunea că acest demers al şefului D.N.A. are mai mult rolul de răfuială pur personală, deoarece s-a manifestat după ce ministrul justiţiei s-a arătat nemulţumit de activitatea D.N.A.

Cert este că toate aceste acţiuni recente ale D.N.A. sunt văzute ca nişte intervenţii ale eternilor slujitori prezidenţiali în jocul politic, cu scopul intimidării adversarilor politici ai lui Traian Băsescu şi ai Partidului Democrat.

Cred că nimic nu este întâmplător în ţară, iar demersurile instituţiei conduse de Daniel Morar au ca obiectiv crearea, înaintea campaniei pentru europarlamentare, a unui echilibru politic care să favorizeze P.D.

Cu siguranţă, obiectivul D.N.A. nu este acela de a rezolva cazurile de corupţie, ci de a deschide cât mai multe piste pentru a arăta că lucrează şi întreţine un climat de suspiciune prin stigmatizarea tuturor, lăsând curat numai P.D. A devenit deja o obişnuinţă ca, ori de câte ori se întâmplă ceva care strică planurile prezidenţiale, să fie scoşi procurorii pentru a restabili echilibrul în favoarea lui Traian Băsescu.

Ce tablou trist ne prezintă justiţia în România ... şi mai ales ce păcat că realitatea se pictează cu o acuarelă atât de ieftină.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Ţundrea:

Obiectul declaraţiei politice: "Cele două minute de ură" descrise de George Orwell în romanul "O mie nouă sute optzeci şi patru" sau despre "Principiul conducătorului" (Führerprinzip) în România europeană a anului 2007.

Pentru că astăzi comemorăm ororile Holocaustului, este extrem de important să ne reamintim că aceste orori istorice au fost posibile datorită activării şi propagării mecanismului urii, care a fost indus în subliminalul popoarelor de toţi dictatorii.

Pe scurt, Orwell descrie imaginar în roman că zilnic, la ora unsprezece, toţi oamenii - inclusiv cei care ocupă funcţii destul de importante în cadrul Partidului Interior (cum ar fi cazul lui O'Brian) - îşi întrerup orice altă activitate pentru a participa - în grup - la "Cele două minute de ură", în care, pe câte un tele-ecran imens amplasat în holul principal al fiecărei clădiri, apare figura lui Emanuel Goldstein, inamicul numărul unu al Partidului - al statului Oceania -, iar cei care asistă se exteriorizează vehement, stăpâniţi de sentimente care alunecă dinspre frică spre mânie, apoi ură. Chiar şi Winston - care îl simpatizează în secret pe Goldstein - doar mimând iniţial aceeaşi adversitate împărtăşită de ceilalţi, se lasă dus de val, sau poate este vorba de hipnoză în masă, surprinzându-se în final că strigă cu ură şi gesticulează furios spre figura de pe tele-ecran. Prin aceste "două minute de ură" se urmărea atât amplificarea celor mai negative sentimente umane, cât şi menţinerea trează a atenţiei asupra inamicului; intern: Goldstein şi extern: Eurasia, cu care acesta se spune că ar fi colaborat, iar Oceania, aflată sub guvernarea Fratelui cel Mare, ar fi fost în război - inamicul există, este activ, iar Partidul luptă pentru a-şi proteja poporul.

În România europeană a anului 2007, cele minim două minute de ură zilnice ne sunt inoculate sistematic ca "Principiul prioritar al conducătorului" de stat şi de partid-stat în devenire.

Similitudinile pe care le trăim zilnic, graţie mass-media, cu scenele descrise de Orwell, sunt uluitoare. astfel, vedem nenumărate hărţuiri şi împroşcări cu noroi ale duşmanilor politici - mai puţin cei din PD - ai preşedintelui, care sunt apoi înfieraţi de către DNA, CNSAS şi ţârcovnicii de partid care repeta stereotip şi tâmp o placă uzată în care sunetele sunt transformate într-un hăhăit bahic.

Asistăm neputincioşi la acest spectacol grotesc în care conducătorul şi ciracii săi destramă sistematic conştiinţa românului, inoculând o ură viscerală în instituţiile statului pe care nu şi le pot subordona.

Concluzia, dragi colegi, este aceeaşi în istoria tragică a omenirii: conducătorii care seamănă ură, până să culeagă furtuna, produc holocaust în conştiinţe.

(Şedinţa este condusă în continuare de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Ioan Munteanu, secretari).

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci, pentru a putea începe şedinţa.

Rog liderii de grupuri să poftească în sală, pentru a-şi pofti colegii, după aceea, la rândul lor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 326 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 168, sunt absenţi 158, din care 43 participă la alte acţiuni parlamentare.

Continuăm cu iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, reamintindu-vă că la ora 12,30 vom avea o sesiune de vot final.

Vă reamintesc, suntem la pct. 9 al ordinii de zi. Dezbaterile generale au fost încheiate, e vorba de Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Şărmăşag, judeţul Sălaj.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administraţie publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Lucrăm pe raportul comisiei, anexa cu amendamente admise, nu există amendamente respinse.

Dacă, de la pct. 1 până la pct. 5, există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct. 6 la pct. 10? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

La pct. 10, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Vă rog. Doamna deputat Minodora Cliveti.

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îmi pare foarte rău că nu suntem mai mulţi astăzi în sala de plen, pentru că aş fi vrut să vorbesc cu mai mulţi dintre noi despre ceea ce înseamnă implementarea principiului egalităţii de gen la toate nivelurile. Aşa cum de altminteri o cere Uniunea Europeană, există nenumărate directive în acest sens. Iar, mai ales în anul 2007, care a fost consacrat drept "an al egalităţii de şanse", România are posibilitatea, prin aceste tipuri de iniţiative, să contribuie, să aducă în practică acest principiu.

Foarte pe scurt, pentru că nu ştiu încă punctul de vedere al comisiei, eu aş fi rugat să fiţi de acord să retrimitem la comisie acest proiect, având în vedere faptul că, din raport, în primul rând, din raportul comisiei rezultă că data limită până la care acest proiect poate fi dezbătut este 19 octombrie, deci, ar mai fi câteva zile.

Aş fi vrut şi eu şi colega mea coiniţiatoare să fim invitate la Comisia de cultură, pentru a fi ascultate, ca şi iniţiatori, lucru care nu s-a întâmplat.

Şi, în al treilea rând, aş fi vrut să am posibilitatea să pun la dispoziţia membrilor acestei comisii o serie de documente, pe care bănuiesc că aceştia nu le-au avut în vedere. Nu au avut de unde să le aibă în vedere.

Foarte pe scurt, este vorba de faptul că, la ora actuală, Consiliul Naţional al Audiovizualului, care este format din 11 persoane, nu cuprinde decât o singură femeie. Este foarte adevărat că felul în care au fost aleşi membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului este în conformitate cu legea în vigoare.

Ceea ce propun în această iniţiativă este ca în componenţa Consiliului Naţional al Audiovizualului să avem o reprezentare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor, ceea ce ar determina practic toate autorităţile care propun membri să aibă în vedere şi participarea mai reprezentativă a femeilor. În al doilea rând, am propune ca atunci când noi, Parlamentul, îl alegem pe preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, dacă acesta este bărbat, de pildă, membrii Consiliului Naţional, când aleg vicepreşedintele, acesta să fie o femeie. De asemenea, introducerea principiului nondiscriminării explicite împotriva femeilor în audiovizual. Mi s-a răspuns că avem deja principii.

În acelaşi timp, vreau să invoc faptul că societatea civilă a făcut un studiu, 300 de ore de analiză a programelor din audiovizual, din care, concluzia este una singură: femeia este în majoritate prezentată în situaţii defavorabile, folosită drept obiect sexual ş.a.m.d., mai ales în publicitate.

Şi atunci, în conformitate cu rezoluţia Parlamentului European, destul de veche, de 10 ani, din 6.10.1997, aş fi vrut ca aceste tipuri de principii să apară în Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Închei şi vă mulţumesc pentru că m-aţi ascultat, cu următoarea frază: cu toţii ne uităm pe televizoare, ascultăm radio, deci avem acces la aceste tipuri de stimuli audiovizuali, şi constatăm lucrurile pe care vi le-am spus acum. În momentul în care venim totuşi cu propuneri prin care încercăm să îndreptăm lucrurile cât de cât, cred că este cazul ca Parlamentul României să fie mai receptiv.

Deci, rugămintea mea este, pe aceste considerente, să fiţi de acord cu retrimiterea la comisie, un termen foarte scurt, practic, într-o săptămână chestiunile acestea pot fi rezolvate.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Raportul comisiei. O să-l rog pe domnul deputat Emilian Frâncu să prezinte raportul şi de asemenea punctul de vedere al comisiei asupra propunerii iniţiatorului, de retrimitere a proiectului la comisie.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Comisia a ţinut cont de avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ şi de punctul de vedere al Ministerului Culturii şi Cultelor, care nu susţin adoptarea acestei iniţiative legislative.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice şi a fost dezbătută în şedinţa comisiei din ziua de 4 octombrie.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 15 deputaţi, din totalul de 19 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului.

Sub raport de conţinutul său, propunerea legislativă este de competenţa decizională a Senatului.

Reamintesc că termenul este 19 octombrie, de dezbatere şi vot final.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului. Motivaţia respingerii se întemeiază pe faptul că o parte din modificările propuse au aplicabilitate generală şi sunt reglementate de Legea nr. 202/2002 a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, nefiind necesară modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului pentru asigurarea respectării prevederilor Legii nr. 202/2002.

Este, aşadar, obligaţia legală a partidelor politice, precum şi a Senatului şi Camerei Deputaţilor, ca la nominalizarea propunerilor pentru constituirea Consiliului Naţional al Audiovizualului să aibă în vedere reprezentarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor pentru componenţa Consiliului.

O altă modificare propusă este aceea, care, la actuala formulare a art. 29 alin. (1) lit. b): "să nu prejudicieze demnitatea umană", adaugă: "şi să nu incite la discriminare împotriva femeilor". Propunerea este superfluă, întrucât, la acelaşi art. 29 alin. (1) lit. c), Legea nr. 504/2002 prevede şi faptul că: "publicitatea trebuie să nu includă nicio formă de discriminare pe motiv de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală".

Iar referitor la propunerea de retrimitere la comisie, noi nu suntem de acord cu acest lucru, pentru un motiv foarte simplu, şi anume, a fost unanimitate de vot. Doi, nu avem nimic împotrivă cu ideea în sine, însă ea a fost foarte superficial redactată, ar trebui schimbate cel puţin 5 sau 6 articole din Legea nr. 504, referitoare la secretul votului, la depunerea candidaturilor ş.a.m.d. Partidele politice şi reprezentanţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, e normal, sunt cei care pot să rezolve această problemă. Aşa, la fiecare instituţie ar trebuie să ţinem seama de principii pe care legiuitorul le-a stabilit deja prin Legea nr. 202.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă rog. Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La dezbateri generale?

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că da.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Există situaţii şi legi în care anumite prevederi, legate de o încercare ca Legislativul să intervină ca şi femeile să aibă o pondere mai mare în diferite instituţii, pot fi aprobate, pentru că nu vin să modifice esenţa legii. Sunt situaţii însă în care sunt inaplicabile astfel de prevederi, scoase din context.

De exemplu, în cazul C.N.A.-ului, pentru o parte dintre mandate se fac propuneri de către partidele parlamentare în funcţie de ponderea acestora în Parlament. Câteva partide au două posibilităţi, deci, două persoane propuse, acolo se poate aplica: PSD-ul, de exemplu, poate să zică, unul din cei doi să fie bărbat şi unul să fie femeie. Însă, majoritatea partidelor au câte un loc şi acestea sunt majoritatea locurilor pentru C.N.A. Cum pot să aplic o astfel de prevedere legală? Adică, de exemplu, dacă noi am propus un bărbat, P.C.-ul este obligat să propună o femeie sau invers? Sau Grupul minorităţilor naţionale va trebui să propună o persoană de alt sex decât cel propus de UDMR? Cum se va putea aplica, când fiecare partid, fiecare autoritate are o singură propunere?

Să nici nu vorbim despre faptul că ei nu se aleg odată, ci se aleg schimbând jumătate. Deci, fiecare partid, de fapt, are o singură propunere posibilă. E adevărat, dacă are două posibilităţi, pentru două mandate, poate să ia în considerare persoana care a rămas.

Mă duc mai departe. Este vorba de o lege care se pare că va fi votată în Senat, o lege de modificare a Legii audiovizualului. Această lege de modificare a Legii audiovizualului are o prevedere conform căreia mandatul membrilor C.N.A. va fi de 9 ani. Adică, cei care sunt actualmente acolo vor mai avea ani buni de stat în mandat.

Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pe o perioadă de 3 ani şi nu pot fi realeşi, deci, doar pentru un singur mandat. Ce mă fac în situaţia actuală, când, după un mandat de preşedinte, vicepreşedinte, aplicând această lege, nu mai am pe cine să mai numesc în cealaltă funcţie? Încalc acea prevedere legală conform căreia doar un mandat de 3 ani poate să aibă o persoană? Sau încalc prevederea că am nevoie de două persoane de sex diferit?

Iată, teoretic, pare aplicabilă, practic, din punct de vedere al celorlalte articole din lege, devine inaplicabilă o astfel de prevedere legală. Deci, în mod obligatoriu, va fi încălcată.

De aceea, se spune clar în raportul nostru că, pentru a putea fi aplicată o astfel de propunere, trebuie să schimbi însăşi filozofia întregii legi. Însăşi acea filozofie care tocmai urmează să intre în vigoare, dacă în Senat va trece, tocmai cu mare susţinere din partea PSD-ului, a domnului preşedinte Păunescu.

Acum, ca atare, eu nu cred că această lege poate fi votată, pentru că este ruptă din context, este ruptă din lege şi devine, acest articol modificat... Mă rog, eu am şi propus să aprobăm, chiar dacă este o tautologie, măcar acel alineat, o întărire a ideii care se regăseşte în alte alineate. Dar această prevedere este inaplicabilă. Trebuie să modificăm întreaga lege, întreaga filozofie a legii. Şi, în Senat, tocmai acum se adoptată legea. Nu văd cum se poate realiza asta.

Vă mulţumesc.

Ca atare, eu vă propun să votaţi pentru respingere. Eventual, dacă se va dori să avem o altă structură pentru Consiliul Naţional au Audiovizualului, atunci poate fi regândită inclusiv această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Vă rog. Doamna deputat Lia Ardelean.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să trag un semnal de alarmă asupra a ceea ce spunem. Şi, dacă vedeţi puţin ce au spus colegii noştri, vedeţi că, pe de o parte, spun că totul este reglementat în Legea nr. 202, care este într-adevăr o lege-cadru, iar, pe de altă parte, spunem că nu putem pune în aplicare reprezentarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor.

Legea nr. 202 prevede acest lucru, într-adevăr, dar acest lucru nu se respectă. Deci, în structurile de conducere reprezentarea nu este echilibrată.

Şi atunci, nu cred că ar trebui să privim la modul acesta, doar că nu găsim soluţii, ci, dimpotrivă, ar trebui să găsim soluţii, pentru că nu punem în aplicare, practic, nici Legea nr. 202. Şi va trebui, în această situaţie, să venim punctual pe legile speciale şi să găsim soluţii pe fiecare din legile speciale. Altfel, doar spunând că nu putem, nu vom reuşi să ţinem cont de o lege, care, de fapt, există şi la acest moment.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Paul Magheru.

Doamnă deputat, vă dau cuvântul la final sau doriţi să mai interveniţi pe parcurs? (Doamnei Minodora Cliveti:) La final.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca profesor m-a preocupat întotdeauna problema egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei. Colega noastră Minodora Cliveti are perfectă dreptate, una vorbim şi alta facem. Mai şi greşim, facem legi ale oamenilor, ale Parlamentului împotriva unor legi ale naturii.

M-a interesat problema aceasta din foarte multe puncte de vedere. M-a interesat din punct de vedere biblic, din punct de vedere laic, din punct de vedere psihologic, din punct de vedere psihanalitic.

Şi atunci, vin şi spun: nu am acceptat niciodată niciun fel de discriminare şi, cu atât mai mult, când este vorba de discriminarea între sexe, dar există aici un pericol. Pericolul, în proiectul de lege care s-a făcut şi în legile care au fost făcute, suferă cel puţin de două mari vicii.

Şi anume, lipsa de proprietate a termenilor. Până nu vom avea proprietatea exactă a termenilor ne vom certa, vom fi nemulţumiţi şi vom trimite proiecte de lege la comisie.

Şi mai există, cum zicea colegul meu antevorbitor, o filozofie neunitară, nebine pusă la punct în legătură cu această problematică. Încât, iată, dacă nu ţin cont de faptul că trebuie să înlăturăm cât mai mult discriminarea dintre sexe, indiferent în ce ţară, trebuie să acceptăm în schimb o deosebire dintre sexe. Pentru că una este discriminarea şi alta deosebirea, deşi unele sinonimizează. Deci, eu nu pot pune semnul egalităţii între discriminare şi deosebire.

Apoi, în legătură cu egalitatea de şanse. Egalitatea de şansă este normală, naturală, necesară, dar aceasta nu trebuie să ducă la identitatea dintre sexe. Pentru că misiunea bărbatului este una, a femeii este alta. Dacă vreţi, funcţionează foarte multe resorturi în ceea ce priveşte acest pericol, de încercare de a se pune semnul egalităţii între aceste chestiuni.

Pentru că degenerează în dogmatisme care deja s-au arătat astăzi aici: este dogmatismul matematic, politic, administrativ. Adică, dacă preşedinte este un bărbat, vicepreşedinte să fie o femeie. Nu. Să primeze întotdeauna, încă o dată, o filozofie corectă, egală, o terminologie bine pusă la punct şi competenţa, fie bărbat, fie femeie.

Deci, aceasta cred eu că ar trebui să fie preocuparea noastră. Încă o dată, când facem legi şi, eventual, dacă revin la comisie, să încercăm să adaptăm terminologic foarte bine chestiunile, o filosofie sănătoasă, normală, naturală. Şi, în sensul acesta, eu cred că Parlamentul României, faţă chiar şi de alte ţări, nu va degenera neapărat în proiecte de legi care să ducă la întărirea feminismului, la discriminări de altă natură ş.a.m.d.

Aceasta este constatarea mea, dacă vreţi, de viaţă. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emilian Frâncu.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

De data aceasta, nu vorbesc în numele comisiei. Vreau doar să o întreb pe doamna Cliveti cum doreşte dânsa să găsească soluţie la problema pe care noi am ridicat-o, adică, ce partid trebuie să propună doamne şi ce partid trebuie să propună bărbaţi? Şi îi atrag atenţia foarte respectuos două lucruri: unu, faptul că întreaga filozofie a Legii audiovizualului ar trebui schimbată (eu am numărat, sunt 14 articole care ar trebui schimbate, dacă s-ar adopta această problemă).

Şi îi pun o întrebare, cu tot respectul. Ştiu că dânsa este o apărătoare a drepturilor femeii şi o felicit pentru acest lucru şi noi toţi vrem acest lucru, dar o întreb, ieri, când s-a produs la microfon o jignire, zic eu, destul de urâtă la adresa femeilor din România, domnia sa nu a avut niciun fel de remarcă, şi nici doamna Ardelean şi mă întreb, tratăm în mod diferit problemele sau numai ce ne convine nouă?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog. Domnul deputat Ion Aurel Rus.

Voci din sală:

Nu doreşte!

Domnul Bogdan Olteanu:

Alte intervenţii? Îmi cer scuze, doamna deputat Cliveti.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

Eu sunt foarte mulţumită că am generat această discuţie în plenul Camerei Deputaţilor. Dacă Comisia pentru cultură m-ar fi invitat, am fi putut să discutăm asupra acestei idei care pare a fi cea mai greu de înghiţit, respectiv, componenţa Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Aş vrea să vă spun că nu este o chestiune imposibilă, pentru că, de pildă, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, până în momentul în care nu s-au impus liste de trei candidaturi din care cel puţin una să fi fost femeie, nu erau decât una sau două femei judecător, acum avem vreo 16. Aceasta este modalitatea prin care femeile competente, pentru că nu o să mă poată convinge nimeni că femeile sunt mai puţin competente decât bărbaţii, în orice domeniu, acolo unde pot să-şi arate valoarea, deci, aceasta demonstrează că aceste tipuri de măsuri trebuie luate.

Dar rugămintea mea este, totuşi, pentru a ne întoarce la comisie. Pentru ce alte chestiuni? Sunt restul articolelor pe care eu propun să le modificăm, sunt chestiuni de maximă importanţă.

Spunea colegul Árpád Márton că ar fi vrut să fie de acord cu unul dintre articole, chiar dacă este o tautologie. Aş vrea să-mi dea posibilitatea să-i explic de ce nu este o tautologie. Am introdus aici un articol referitor la nonviolenţă în audiovizual. Ne plângem cu toţii de atâta vreme că este violenţă pe televizoare, nu luăm nicio măsură. Am introduce un nou principiu.

Haideţi să spunem că suntem de acord că este mai greu să avem din partea fiecărui partid sau din partea fiecărei Camere o femeie neapărat, dar principii, nici la principii nu putem lucra?

Şi ar mai fi o chestiune. C.N.A.-ul se autosesizează sau este sesizat de către persoana care se simte afectată de mesajul respectiv. Am propus aici, ca urmare a unei decizii a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ca organizaţiile nonguvernamentale interesate de problematica femeilor care observă o încălcare a demnităţii femeilor în publicitate sau un atentat la liniştea şi educaţia copiilor noştri să poate să sesizeze. Ce e rău în asta?

Deci, acestea sunt considerentele pentru care aş dori să ne întoarcem la comisie. Şi, în eventualitatea că mă convingeţi că este imposibil ca în România de astăzi să avem mai multe femei în C.N.A., s-ar putea să fiu de acord. Dar cu restul principiilor nu înţeleg ce aveţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Sunt obligat să intervin, nu aş fi dorit să intervin a doua oară. Şi cred că doamna deputat trebuie să constate că, deşi i-am spus ieri, azi, nu m-am folosit de acea situaţie în care a stat chiar lângă colegul care a făcut acele invective faţă de femei. Un banc prost, doamnă, care nu v-a jignit! Poate pentru că era vorba doar despre unguroaice, dar asta este o altă problemă. Tot femei sunt.

Dar, revenind la cele spuse de dumneavoastră, noi, că în comisia noastră aşa se lucrează, am încercat să vă contactăm, a fost înştiinţat grupul că se va dezbate această lege, am aşteptat mai mult de o jumătate de oră ca să veniţi, nu am avut altă lege pe ordinea de zi, am fost comisia care am lucrat, poate, în afară de cea juridică, cel mai târziu în ziua de joi, aici, în Cameră, printre altele, dezbătând destul de mult legea pe care aţi propus-o, deci, aţi fi putut să ajungeţi să dezbateţi.

Dar, dincolo de aceste prevederi, mai există o problemă, pe care totuşi trebuie să o spunem aici: o retrimitere la comisie înseamnă o aprobare tacită a legii. Poate să însemne o aprobare tacită a legii, vă spun încă o dată.

Acum, să vorbim despre text. Nu ştiu de unde v-aţi dat seama despre care text, dar probabil că era destul de evident. Textul de lege actual vorbeşte despre o interdicţie de a apărea în reclame şi atunci vine o enumerare. Şi în cazul discriminării la fel, vine o enumerare. În această enumerare, într-adevăr, se regăsesc, atât minorităţile naţionale, cât şi starea socială, cât şi de sex, rasială şi alte asemenea.

Din această frază dumneavoastră doriţi să faceţi două fraze. Din una să scoateţi discriminarea de sex şi să faceţi un alineat nou, în care să spuneţi: "discriminarea împotriva femeii". Deci, aceasta este marea diferenţă de lege, ca să cunoască şi colegii.

Deci, ea se regăseşte într-o formulare generică asupra tuturor acelor segmente care sunt vulnerabile din diferite motive şi dumneavoastră doriţi să scoateţi din aceste enumerări cea legată de femei şi să faceţi un nou alineat. Ea se regăseşte în lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, avem mai întâi această propunere procedurală de retrimitere la comisie. Eu vă asigur că, dacă se va vota propunerea de retrimitere la comisie, voi propune şi prelungirea termenului la 60 de zile, ca să nu existe niciun fel de temere că s-ar adopta tacit. Cred că e important să dezbatem legile şi să le supunem votului, nu să le adoptăm tacit.

Supun, atunci, votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. V-aş propune să votăm cu cartele, vă rog să vă introduceţi cartelele.

Vă rog să votaţi propunerea de retrimitere la comisie a proiectului.

Propunerea s-a adoptat cu 57 de voturi pentru, din 83 exprimate.

Supun, de asemenea, acordului dumneavoastră propunerea de prelungire a termenului de dezbatere a acestei legi, extrem de complexe, la 60 de zile.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Termen la comisie, domnilor deputaţi? Două săptămâni. Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Legea are caracter organic; raport comun de adoptare - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem în procedură de urgenţă; primă Cameră sesizată.

Iniţiatorul? Vă rog. Domnul chestor Mircea Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege se propune modificarea prevederilor unui articol, respectiv ale art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2005, în sensul punerii în acord a acestor prevederi cu reglementările prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27/2006. Ce s-a întâmplat? Atunci când a fost adoptată Ordonanţa nr.120 privind operaţionalizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, era în vigoare Ordonanţa nr.177/2002 şi s-a prevăzut în actul normativ respectiv că salarizarea magistraţilor detaşaţi la Direcţia Generală Anticorupţie să se facă în conformitate cu acea ordonanţă, respectiv cu art.18 din Ordonanţa nr.177 din 2002. Ulterior, a fost adoptată Ordonanţa nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, care abrogă explicit art.18 din Ordonanţa nr.177. Prin actul normativ pe care vi l-am propus, nu se face nimic altceva decât se actualizează, se normalizează prevederile legislative. Nu sunt niciun fel de implicaţii financiare.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule chestor.

Din partea comisiilor, domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul reglementării este exact cel expus de reprezentantul iniţiatorului. Suntem primă Cameră sesizată. Am beneficiat de avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, precum şi de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Precizez că acest raport este comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Ne-am întrunit în plen, în zilele de 25 şi 26 septembrie a.c. şi, cu unanimitate de voturi, membrii celor două comisii au hotărât să supună dumneavoastră, plenului, spre adoptare proiectul de lege, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

La pct.12: Proiectul de Lege privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul N.A.T.O. de Investiţii în Securitate.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a făcut raport de adoptare; suntem Cameră decizională.

Iniţiatorul? Domnul secretar de stat Dobriţoiu. Vă rog.

Domnul Corneliu Dobriţoiu (secretar de stat, Ministerul Apărării):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Programul de Investiţii în Securitate al N.A.T.O. - NSIP - are ca obiect finanţarea instalaţiilor şi facilităţilor necesare pentru sprijinirea rolurilor comandamentelor strategice ale N.A.T.O.

Proiectele din cadrul NSIP acoperă o gamă largă de facilităţi privind sistemele de comunicaţii şi informaţii, radarele, comandamentele militare, aeroporturile, reţelele de transport şi depozitare a carburanţilor, porturile, sistemele de control al navigaţiei.

Pentru proiectele de care naţiunea-gazdă urmează să beneficieze pentru nevoi proprii de apărare situate în afara cerinţelor N.A.T.O., costul acestora este suportat atât din bugetul NSIP, cât şi din bugetul naţiunii-membru N.A.T.O., proporţional cu modul de utilizare a instalaţiilor nou create.

NSIP este pus în aplicare sub supravegherea Comitetului de Infrastructură din cadrul N.A.T.O., în limitele plafoanelor de contribuţii anuale aprobate de către Consiliul Nord-Atlantic.

Este de menţionat că în costul proiectului nu se includ taxe, impozite, acestea reprezentând costul real efectiv al materialelor şi forţei de muncă, N.A.T.O., bineînţeles, nesuportând cheltuielile care constituie taxele şi impozitele datorate potrivit legislaţiei interne a statului-gazdă.

Având în vedere cele prezentate, Ministerul Apărării susţine propunerea legislativă intitulată "Lege privind derularea în România a proiectelor finanţate din Programul N.A.T.O. de Investiţii în domeniul Securităţii".

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Tibor Toró. Vă rog.

Domnul Toró Tiberiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut această propunere legislativă care aparţine unor colegi din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională - un proiect transpartinic, la care mai toate partidele politice din Parlament au contribuit, prin reprezentanţii lor, în trei şedinţe consecutive.

Este un bun exemplu, cum a reuşit comisia să conlucreze cu Ministerul Apărării, în ciuda faptului că în varianta iniţială Guvernul nu a susţinut acest proiect, dar, în primul rând în Senat, şi în cadrul comisiei, s-a îmbunătăţit textul şi am ajuns la o variantă cu amendamentele admise formulate de comisie, care au fost acceptate şi de reprezentanţii ministerului, care a venit cu o echipă bine pregătită la aceste dezbateri.

S-a discutat în şedinţele din 11, 19 şi 25 septembrie, în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În final, au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 24 şi, cu amendamentele de rigoare, a fost adoptat în unanimitate şi, astfel, propunem pentru adoptare, cu o singură observaţie: la pct.10 s-a strecurat în raport o eroare materială, pe care, dacă ajungem acolo, atunci, domnule preşedinte, permiteţi-mi să fac corecţia respectivă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dezbateri generale? Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dacă, la pct.1 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3 - varianta comisiei? Adoptat.

Pct.4. Adoptat.

Pct.5 - varianta comisiei? Adoptat.

Pct.6 - varianta propusă de comisie? Adoptat.

Pct.7 - varianta propusă de comisie? Adoptat.

Pct.8. Adoptat.

Pct.9 - varianta comisiei? Adoptat.

Pct.10?

Vă rog, domnule deputat. La pct.10 există o propunere de articol nou din partea comisiei?

Domnul Toró Tiberiu:

Da. La pct.10 din raport, la art.9 alin. (2), comisia propune, însuşindu-şi raportul Consiliului Legislativ, următoarea variantă pentru alin.(2): "Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la alin.(1), se efectuează potrivit procedurilor stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, emis în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Vă rog să acceptaţi corectarea acestei erori materiale.

Domnul Bogdan Olteanu:

Există comentarii sau observaţii, vizavi de această propunere de tehnică legislativă? Nu sunt. O considerăm, atunci, adoptată.

Alte obiecţii la pct.10 din raport? Nu sunt.

Am adoptat, atunci, şi pct.10.

Pct.11 - varianta comisiei? Adoptat.

Pct.12 - eliminat. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pct.13: Reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2006 pentru modificarea alin.(3) al art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.421/2007.

Legea are caracter organic; proiect reexaminat de Senat; raport din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi - adoptarea proiectului de lege de respingere a ordonanţei de urgenţă a Guvernului; suntem Cameră decizională.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dacă doriţi să prezentaţi raportul?

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aproape că raportul a şi fost rezumat. Decizia Curţii Constituţionale, care a declarat legea neconstituţională, nr.421 din 9 mai 2007, reţinea, în esenţă, că s-a încălcat principiul bicameralismului, respectiva ordonanţă de urgenţă fiind aprobată prin trecerea doar într-o singură Cameră.

Acesta fiind motivul de neconstituţionalitate, comisia, punând în acord actul normativ cu prevederile Constituţiei şi ale deciziei, vă supune spre adoptare Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2006.

În rest, onoratul domn preşedinte a anunţat că face parte din categoria legilor organice.

Comisia l-a dezbătut în condiţii regulamentare, cu cvorum complet şi decizia adoptată în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale.

Fiind o propunere de respingere, rămâne la vot final.

Pct.14: Propunerea legislativă pentru modificarea lit.a) a art.58 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Legea are caracter organic; proiectul a fost respins de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; suntem Cameră decizională.

Invit iniţiatorul să-şi susţină proiectul. Domnul deputat Fenechiu. Să fie într-un ceas bun, dacă ce am auzit este adevărat.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, nu stabileşte foarte clar care sunt categoriile de funcţionari publici şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ocuparea diverselor funcţii.

Astfel, potrivit art.12 din prezenta lege, funcţiile de şef de serviciu, şef birou sunt asimilate funcţionarilor publici de conducere. Pentru promovarea în astfel de funcţii, conform Legii nr.188, funcţionarii trebuie să aibă studii de masterat sau postuniversitare. Şi, pentru a nu minimiza valoarea acestor studii, considerăm că sunt suficiente condiţiile care există la ora actuală, ca un funcţionar public dintr-o anumită instituţie sau autoritate publică să poată ocupa această funcţie importantă, şi considerăm că trebuie exclusă obligativitatea masteratului sau studiilor postuniversitare.

Acesta este motivul pentru care am iniţiat prezenta modificare legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Invit comisia să prezinte raportul comisiei.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea lit.a) a art.58 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost dezbătută şi analizată în fond, în procedură obişnuită, în şedinţa din 19 septembrie 2007.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit.a) a art.58 din Legea nr.188 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin intervenţia legislativă, se doreşte ca, pentru ocuparea, prin promovare, a unei funcţii publice de conducere, respectiv de şef de serviciu, şef de birou, precum şi a funcţiilor publice specifice asimilate acestora, să nu fie obligatorie condiţia absolvirii unor studii de masterat sau postuniversitare, celelalte condiţii prevăzute la art.58 fiind suficiente pentru ocuparea unor asemenea funcţii.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, cu modificări, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 30 mai 2007.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea, cu modificări, a propunerii legislative.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumim foarte mult, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului?

Domnul chestor Mircea Alexandru. Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea sau cerinţa potrivit căreia funcţionarii publici care exercită funcţii de conducere trebuie să fie absolvenţi de masterat sau de studii postuniversitare a fost prevăzută în Legea nr.188, care a fost adoptată de Senat cu această cerinţă - desigur, la propunerea Guvernului.

Guvernul a introdus o asemenea exigenţă pentru ocuparea unei funcţii publice de conducere, indiferent de managementul acesteia, tocmai pentru a avea în vedere profesionalizarea actului managerial şi, în general, profesionalizarea funcţiei publice - motiv pentru care Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Reprezentanţii grupurilor, intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă, la pct.1 există obiecţii, observaţii, comentarii, varianta comisiei? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

La pct.15: Propunerea legislativă pentru modificarea art.9 al Titlului XI, Renta viagera agricolă, din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat; raport de adoptare - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; suntem Cameră decizională.

Invit iniţiatorul să susţină proiectul.

Iniţiatorul nu doreşte să susţină proiectul.

Raportul comisiei. Vă rog. Domnul preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul de reglementare urmăreşte acordarea dreptului de rentă viageră persoanelor de peste 62 de ani care arendează sau înstrăinează proprietăţi de până la 20 de hectare teren agricol. Suntem Cameră decizională. Senatul a respins propunerea legislativă.

Am beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dar şi al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Am dezbătut proiectul în şedinţa din 19 septembrie, cu majoritatea membrilor prezenţi - 14 din 27 de membri componenţi ai comisiei, adică în cvorum legal. Şi, în unanimitate de voturi, comisia a hotărât să supună spre adoptare această propunere legislativă. Ea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Punct de vedere al Guvernului, se prezintă? Vă rog. Domnul Stan.

Domnul Adrian Stan (director general adjunct, Agenţia Domeniilor Statului):

Renta viageră este un program al Guvernului, care funcţionează, şi este un caz fericit, că funcţionează bine. Se vede acest lucru prin creşterile anuale ale numărului celor care beneficiază de acest program şi ne bucură de câte ori Camerele - şi Senatul, şi Camera Deputaţilor - aduc îmbunătăţiri, şi acest lucru face ca programul să se îmbunătăţească.

În consultările din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ţinând cont şi de amendamentele aduse de Ministerul Agriculturii, s-a ajuns la această formulă, care întruneşte şi susţinerea noastră - a Agenţiei Domeniilor Statului, care gestionează programul.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Intervenţii la dezbateri generale? Vă rog frumos. Domnul deputat Timar.

Domnul Liviu Timar:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Iniţiativa colegului nostru Dumitru este o iniţiativă consider foarte bună, având în vedere că în România, la această dată, dimensiunea exploataţiei medii este de aproximativ două hectare.

Cu această dimensiune a exploataţiei, vă daţi seama că nici nu ne putem compara cu ţări din Uniunea Europeană - şi nu mă refer aici la ţări ca Franţa sau Germania, ci mă refer la ţări care au aderat mai târziu, ca Spania, Portugalia, chiar şi Grecia.

De aceea, eu consider că este o iniţiativă foarte bună.

Pe de altă parte, din datele statistice care există, procentul celor care deţin în România, ca proprietate, la această dată, peste 10 hectare, este foarte mic. Deci, nu un număr foarte mare de proprietari deţin în proprietate suprafeţe mai mari de 10 hectare. Pe de o parte, numărul acestora este foarte mic atât ca număr, cât şi ca suprafaţă.

De asemenea, consider că este un lucru foarte bun; indiferent de ce, un proprietar care are deja 62 de ani, nu mai poate să exploateze sau să-şi creeze o exploataţie. De aceea, eu consider că este un lucru foarte bun această iniţiativă.

De asemenea, trebuie să fim conştienţi, vedeţi că la această dată se tot discută - şi bine ar fi să nu fie - că riscăm activarea clauzei de salvgardare. De ce? Tocmai că s-a constatat această suprapunere şi neidentificare a parcelelor din declaraţiile pe care le-au făcut oamenii şi care trebuia depuse până în data de 15 mai.

Faptul că avem această dimensiune foarte mică, foarte redusă, este una dintre cauzele care va duce - şi nu-mi doresc acest lucru - la activarea clauzei de salvgardare, iar producătorii agricoli să fie penalizaţi cu 25 la sută.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

La dezbateri generale, domnul deputat Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Cred că şi colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator vor susţine proiectul de lege. Şi, pe lângă convingătoarele argumente susţinute şi logica regrupării terenurilor agricole - în a cărei înţelepciune începem, cu întârziere, să credem -, aş vrea să mai aduc un argument economico-socialo-sentimental deosebit de pregnant în unele judeţe, inclusiv în judeţul Dâmboviţa, în a cărui circumscripţie am fost ales. Este vorba de căpşunari, este vorba de migraţia forţei de muncă.

Foarte probabil că, în motivaţiile acestui exod de oameni harnici, care nu vor decât să câştige pe măsura hărniciei şi priceperii lor în agricultură, se situează şi paradoxul că în ţara noastră au pământ puţin şi cei care nu pot să-l lucreze, iar cei care pot şi vor să-l lucreze - iar după experienţă occidentală, probabil că vor şti chiar mai bine să-l lucreze - n-au pământ destul sau n-au mijloace juridico-economice ca să aglutineze proprietăţile.

Aşa fiind, repet, votăm acest proiect de lege care, în fapt, extinde limita de acordare a rentei viagere de la 10 la 20 de hectare, ca o pârghie pentru ceea ce trebuia să se producă mai demult în economia românească, şi anume reconcentrarea suprafeţelor de teren arabil - singura, principala, prima condiţie, mai bine zis, pentru o agricultură performantă, inclusiv ca o cauză de repopulare a ţării şi de stopare a migraţiei forţei de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Vă rog. Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege, de extensie de la 10 la 20 de hectare, pentru că nu incumbă nişte eforturi financiare foarte mari din partea Guvernului şi trebuie să ne dăm seama că este un element din lungul şir de măsuri privind stimularea majorării sau măririi exploataţiilor agricole, exploataţii agricole care, aşa cum spunea şi colegul nostru Timar, sunt foarte mici, sunt neproductive şi sunt de subzistenţă. Noi trebuie să trecem la o agricultură performantă şi, ca să realizăm acest lucru, trebuie să aplicăm aceste măsuri de stimulare, de concentrare a terenurilor, prin aceste măsuri care, sigur, sunt vizate în diverse acte normative.

Dar, pe lângă acest proiect de lege care este foarte important şi de aceea îl şi susţinem astăzi, trebuie să avem în vedere faptul că, în paralel, trebuie să vedem cum stimulăm această problemă de intabulare a terenurilor, de înscriere a lor în cartea funciară. Pentru că această măsură de extensie este foarte bună, dar ea nu se va realiza şi nu va fi dusă la bun sfârşit, dacă deţinătorii nu au acte de proprietate. Şi, ca o informare pentru dumneavoastră, vă spun că, în momentul de faţă, în România, peste 70% din suprafaţa agricolă a ţării nu este intabulată, nu este înscrisă în cartea funciară, oamenii nu au acte de proprietate. De aceea, şi procesul acesta de concentrare a marilor exploataţii se derulează destul de greoi.

Deci, noi vom susţine acest proiect de lege şi felicităm pe cei care l-au iniţiat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Nu mai sunt.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Munteanu zice că nu mai sunt.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Dacă, la pct.1 există obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3. Îi consult şi pe cei de la minister, dacă textul este cel care s-a discutat la comisie, că am înţeles că sunt nişte dificultăţi de redactare?

Comisia, o să vă rog frumos, dacă vreţi să lămurim exact. Că am înţeles că sunt nişte divergenţe de formulare aici.

Dacă vreţi, de la Ministerul Agriculturii, să lămurim această chestiune de formulare?

Domnul Teodor Kilaiditis: (director, Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă)

Kilaiditis mă numesc, directorul Rentei viagere agricole.

Textul iniţial a fost propus să se treacă de la 10 la 20 de hectare pentru fiecare rentier şi, în consultările din comisie, am stabilit că, de fapt şi de drept, noi nu trebuie să urmărim rentierul să aibă maximum 10 hectare, ci parcela de teren trebuie să aibă maximum 10 hectare. S-a stabilit că parcela de teren de minimum 10 hectare reprezintă o suprafaţă care poate crea performanţă.

Drept urmare, un rentier sau un deţinător de teren, care are 20 de hectare de câte un hectar fiecare, pe acesta trebuie să-l urmărim şi nu un rentier care are 20 de hectare, toate la un loc. Drept urmare, filtrul trebuia pus nu pentru om, ci pentru parcelă.

Şi atunci, dacă aveţi în documentaţie, în anexă, art. 9, s-a stabilit cu toţii de comun acord să-l formulăm în felul următor: "Solicitantul de rentă viageră agricolă este persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani, deţinătoare de teren agricol, care înstrăinează prin acte între vii sau arendează acele loturi de teren agricol din extravilan care nu depăşesc fiecare 10 hectare, după intrarea în vigoare a prezentului titlu."

Şi, totodată, ca o corespondenţă între articole, din acest motiv, art. 13 din lege trebuie abrogat. Ca formă iniţială era: "Rentierul agricol poate rămâne proprietar pe o suprafaţă de teren agricol de până la 0,5 hectare pentru folosinţă personală." care, în condiţiile acestea, nu se mai justifică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule director,

Înţeleg că este amendamentul pe care-l avem şi noi în text, deci...

Domnul Teodor Kilaiditis:

Exact.

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci pe acesta îl discutăm, pe acesta îl supunem votului, chestiunea este corect redactată.

Domnul Teodor Kilaiditis:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă există obiecţii, atunci, la pct. 3? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 4. Eliminarea, practic, a art. 13. Adoptat.

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

La Pct.16, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul este adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei juridice şi Comisiei pentru administraţie publică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Domnul deputat Károly Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă are ca obiect protecţia chiriaşilor cu drept locativ prin efectul legii pe o perioadă de cinci ani în imobilele retrocedate proprietarilor, în sensul că, pe perioada contractului de închiriere a locuinţei, chiriaşii să fie la adăpost împotriva încercărilor de reziliere unilaterală din partea proprietarului a contractului de furnizare a energiei electrice, a gazului, precum şi de prestarea serviciilor de utilitate publică.

Practica a dovedit că, în lipsa acestei protecţii, chiriaşii sunt expuşi la situaţii extrem de grave din partea proprietarilor, făcute evident cu scopul de a face imposibilă viaţa acestora, lăsându-i fără aceste utilităţi, obligându-i astfel să părăsească locuinţa.

Iniţiativa a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, cu o modificare, formă cu care au fost de acord şi comisiile Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Comisia, domnul preşedinte Andon, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un raport comun al comisiei noastre, împreună cu Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Obiectul de reglementare este cel anunţat de iniţiator. În realitate, pentru o măsură simplă, se urmăreşte prevenirea unor abuzuri, inclusiv abuz de drept.

Suntem Cameră decizională.

Senatul a adoptat şi el propunerea legislativă.

Dispunem de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Am dezbătut proiectul de lege în cvorum regulamentar în şedinţa din 12 septembrie 2007, iar votul comisiilor a fost în unanimitate de a propune plenului adoptarea proiectului de lege.

El face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Puntul de vedere al Guvernului? Nu este necesar.

Domnul deputat Furo, aveţi cuvântul la dezbateri generale.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Voi fi foarte scurt. Deşi iniţiativa legislativă aparţine colegului nostru Kerekes Károly, din partea UDMR-ului, vreau să vă asigur că Partidul România Mare, Grupul parlamentar, va susţine această iniţiativă legislativă, pornind de la faptul că protecţia chiriaşilor este în interesul nostru, al tuturor şi trebuie să facem tot ce depinde de noi pentru a asigura supravieţuirea acestei categorii de oameni în casele naţionalizate, pe care le folosesc la ora actuală.

Încă o dată vă asigur de tot sprijinul grupului nostru parlamentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Ardelean, domnul deputat Andon.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt. Întrucât colegul nostru a prezentat foarte bine propunerea legislativă, vreau doar să spun că şi Grupul Partidului Conservator va susţine această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Într-adevăr, problema chiriaşilor este o problemă foarte spinoasă. Am luat la cunoştinţă de ea de foarte mult timp. Foarte mulţi pensionari ni s-au adresat şi ne-au reclamat faptul că vor rămâne pe drumuri.

Trebuie să înţelegem şi trebuie să susţinem acest proiect de lege, pentru că marea majoritate este de peste 60 de ani - după cum ştiţi, peste 60 de ani de zile, băncile nu mai acordă credite pentru locuinţe în favoarea acestor persoane. Ştiţi foarte bine că aceşti oameni, dacă vor fi aruncaţi în stradă, ar fi un gest de lipsă de respect şi consideraţie pentru ei, pentru toată viaţa lor. N-ar putea să închirieze o garsonieră sau un alt spaţiu locativ, pentru că, chiriile în Bucureşti - ştiţi şi dumneavoastră - se ridică între 450-500 de euro numai la o garsonieră.

Ca atare, avem obligaţia morală şi gestul de omenie pe care trebuie să-l facem, să ajutăm aceşti oameni să primească un spaţiu locativ din partea, bineînţeles, a autorităţilor locale şi, bineînţeles, trebuie susţinuţi în vederea obţinerii şi sprijinirii chiriei pe care trebuie s-o plătească.

Vă mulţumesc.

Deci Partidul Naţional Liberal, Grupul parlamentar, va susţine acest proiect de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Nu avem dezbateri pe articole, întrucât proiectul nu cuprinde amendamente admise sau respinse, drept care va rămâne la vot final.

La pct. 17 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru administraţie publică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu.

Comisia, raportul, vă rog frumos. Domnule Fenechiu, dacă putem să vă deranjăm? Nu se supără domnul Nica.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa legislativă are în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 15/2003, în sensul diferenţierii mărimii suprafeţelor de teren ce pot fi atribuite tinerilor, în vederea construirii unei locuinţe proprietate personală, avându-se în vedere şi amplasamentul, respectiv municipii, oraşe, comune ş.a.

Chiar dacă Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 13 iunie 2007, comisia noastră, examinând această propunere, avizele, punctul de vedere al Guvernului, propune plenului Camerei Deputaţilor dezbaterea şi adoptarea propunerii legislative cu modificările propune în raport.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise, nu există amendamente respinse.

Dacă la pct. 1 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2, adoptat. Pct.3, adoptat. Pct.4, adoptat. Pct.5, adoptat. Pct.6, adoptat. Pct.7, adoptat. Pct.8, adoptat. Pct.9, adoptat. Pct.10, adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

La pct. 18, Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Şcolii.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport pentru adoptare din partea Comisiei pentru învăţământ.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte să-şi susţină proiectul.

Comisia? Doamna preşedinte Olguţa Vasilescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Sunt şi unul dintre iniţiatori, domnule preşedinte. De altfel, cred că toată comisia este iniţiator la acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Zilei Şcolii. Pe parcursul dezbaterilor, însă, aceasta s-a transformat în Ziua Învăţătorului. Face parte din categoria legilor ordinare.

Amendamentul comisiei, deci de modificare a Zilei Şcolii cu Ziua Învăţătorului a fost adoptat cu 11 voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.

La finalul dezbaterii, comisia a propus plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele respective, însă, aş ruga să se facă o corecţie necesară practic la pct. 5, art. 4, stafful tehnic a uitat să modifice de asemenea, şi să se scrie "Ziua Învăţătorului" în loc de "Ziua Şcolii". Deci practic ar trebui să sune cam aşa: "Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului elaborează şi aprobă anual prin ordin un plan care să includă manifestările specifice Zilei Învăţătorului."

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că dacă se adoptă proiectul, o să-i schimbăm şi titlul.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă la pct. 1, titlul legii, exisă obiecţii, observaţii? Comisia propune schimbarea titlului legii în Lege privind instituirea Zilei Învăţătorului - cred că ar trebui zis învăţătorului şi învăţătoarei.

Nu sunt obiecţii, se înţeleg. Adoptat.

Pct.2, adoptat. Pct.3, adoptat.

Domnul Asztalos Ferenc (din sală):

Pct.3!

Domnul Bogdan Olteanu:

Mă iertaţi, la?

Domnul Asztalos Ferenc (din sală):

La 3!

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct. 3 aveţi cuvântul, domnul deputat Ferenc Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc (din sală):

La poziţia 4.

Domnul Bogdan Olteanu:

Atunci staţi un pic că suntem la poziţia 3. Obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 4.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din păcate, abia acum am observat şi eu. Nu-i o greşeală, dar aş dori să pun în discuţie. N-am avut ocazia să discut nici cu doamna preşedinte, nici cu colegii din comisie.

În textul iniţial al art. 3, când se vorbeşte despre Ziua Şcolii, se spune că vor fi acordate "premii, distincţii, medalii şi titluri onorifice cadrelor didactice şi elevilor." Deci, în momentul când vorbim de Ziua Şcolii, este şi normal ca să beneficieze de aceste bonusuri şi elevii. Dar noi am schimbat titlul şi în art. 3 vorbim deja de Ziua Învăţătorului şi atunci, cred eu că aceste premii, distincţii, medalii şi titluri onorifice trebuie acordate doar cadrelor didactice şi nu şi elevilor.

Or, noi am omis în cadrul discuţiilor din comisie această problemă. Desigur, nu-i o problemă mare, nu este o problemă de ortografie, de stil, acum decideţi dumneavoastră cum să procedăm. Dar logic vorbind, cred că ar trebui să eliminăm de aici sintagma "şi elevii".

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, urmând ca atunci când instituim Ziua celui ce învaţă, să instituim acolo şi ocazia acordării de premii.

Doamna preşedintă.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Sigur că, din punct de vedere logic, domnul vicepreşedinte are dreptate, dar nu cred că este deranjant. Practic, la ce ne-am gândit noi pentru elevi sunt acele diplome pe care le primesc oricum la sfârşit de an şcolar. Adică nu este nimic în plus şi cred, până la urmă, că această interpretare din textul legii nu poate să dăuneze în niciun fel, dar puteţi să supuneţi votului plenului amendamentul domnului Asztalos, pentru că nu are rost să întoarcem la comisie un proiect de lege numai pentru atât.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că voi supune votului acest amendament după finalizarea dezbaterilor.

Are cuvântul domnul deputat Andea. Acum, domnule deputat, dat fiind că sunteţi şi liderul Grupului de rugăciune, o să vă consult şi pe altă chestiune: nu mi-este foarte clar dacă ar trebui scris Ziua Învăţătorului cu "Î" sau cu "î" totuşi, ca să nu existe interpretări. Vorbesc foarte serios.

Domnul Petru Andea:

Da, subiectul acesta, întâmplător, chiar l-am discutat în şedinţa de comisie, pentru că termenul de "învăţător", într-adevăr, este folosit de mai bine de 2000 de ani şi ştim la adresa cărei persoane se scrie cu "Î", dar aş vrea să mă refer la amendamentul domnului Asztalos.

Eu consider că răsplata muncii învăţătorului, care i se atribuie în această zi festivă prin medalii, distincţii ş.a.m.d., se poate prelungi şi în roadele activităţii acestuia. Eu personal recunosc că nu văd nimic deplasat în faptul că, la Ziua Învăţătorului sunt răsplătiţi şi învăţăceii săi, care-i fac cinste dascălului şi-i subliniază şi mai mult meritele.

Deci, personal sunt de părere că putem lăsa, pentru că nu este obligativitate ca şi elevii, ci este o prelungire a distincţiei care se acordă dascălului şi prin învăţăceii săi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii pe această temă? Vă rog, domnule deputat Ferenc Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Stimaţi colegi,

Desigur, eu nu am nimic împotrivă ca să fie premiaţi şi elevii, dar pe un raţionament logic, în momentul când vorbim de Ziua factorilor poştali sau vorbim de Ziua poliţistului, de Ziua minerului, atunci, de fapt, această zi este consacrată lor: este ziua poliţiştilor, a minerilor, a factorilor poştali şi nicidecum nu sunt premiaţi în afară de factorii poştali şi acei oameni care sunt în legătură cu factorul poştal. Aceasta este toată chestiunea.

Deci, din punctul meu de vedere, sigur, eu nu ţin morţiş la amendamentul meu, dar având în vedere faptul că, în cadrul dezbaterilor la comisie, nu s-a ridicat această problemă şi, sincer vorbind, acum am observat şi eu acest mic dezacord, mă gândeam că nu strică să ridic problema şi dumneavoastră, în calitate de preşedinte de şedinţă, să supuneţi votului şi plenul va decide, desigur.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, doamna deputat Graţiela Iordache.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chiar nu vreau să dezamăgesc pe nimeni. Observaţiile colegilor dinainte au fost absolut pertinente. Un singur amendament am eu personal: vorbim de o modificare de fond şi nu de formă şi nu poate fi făcută în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dacă mai există alte intervenţii?

Eu consider că este vorba de o corelare de ordin tehnico-lingvistic pentru că s-au făcut nişte amendamente şi nu s-a mers pe sistemul de corelare până întra-colo, aşa că voi supune votului dumneavoastră şi sigur că plenul va aprecia.

Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul deputat Ferenc Asztalos de eliminare a premierii elevilor din cadrul Zilei Învăţătorului, urmând ca elevii să fie premiaţi cu ocazia Zilei celui ce învaţă.

Supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Cine este pentru eliminare?

Vă mulţumesc. Am încheiat votarea. Elevii rămân premiabili.

Dacă la pct. 4 există alte obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Îl adoptăm în formula comisiei.

Pct.5. Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Şi, cu această ocazie, trecem la respingeri.

Pct.19, Proiectul de Lege privind soluţionarea asigurării locuinţei unor categorii de chiriaşi evacuaţi din imobilele retrocedate foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun din partea Comisiei juridice şi Comisiei pentru administraţie publică, de respingere.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu doreşte.

Comisiile îşi păstrează punctul de vedere? Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.20, Proiectul de Lege privind obligaţia statului de a asigura locuinţă pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naţionalizat care se retrocedează foştilor proprietari.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de respingere şi raport suplimentar de respingere din partea Comisiei juridice şi Comisiei pentru administraţie publică.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată.

Plenul a hotărât retrimiterea la comisie, iar aceasta, prin noul raport, îşi menţine propunerea iniţială de respingere, nefăcând aplicarea art. 97 alin. (4) din Regulament.

Dacă iniţiatorul îşi susţine proiectul? Nu.

Comisiile îşi păstrează punctul de vedere?

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.21, Propunerea legislativă pentru completarea art.56 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996.

Legea are caracter organic.

Respinsă de Senat.

Raport şi raport suplimentar de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Aceeaşi situaţie, propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi. S-a retrimis la comisie. Comisia îşi menţine propunerea iniţială de respingere.

Dacă iniţiatorul îşi susţine proiectul? Nu îşi susţine.

Comisia? Menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.22, Propunerea legislativă privind modificarea Legii locuinţei nr.114/1996.

Legea are caracter organic.

Respinsă de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice şi Comisiei pentru administraţie.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul îşi susţine proiectul? Vă rog, domnule deputat Emilian Frâncu, aveţi cuvântul.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă cuprinde trei propuneri de modificări ale Legii locuinţei.

În primul rând se prevede, în proiectul nostru, ca să se stabilească un termen de 10 zile pentru înregistrarea contractului dintre proprietar şi chiriaş.

În al doilea rând, propuneam ca acele locuinţe unde se doreşte stabilirea unui sediu social, dar unde nu se desfăşoară activitate, deci nu este punct de lucru, ci doar formal, pentru a putea ajuta întreprinzătorii să înceapă să-şi desfăşoare o activitate, să nu mai necesite acordul asociaţiei de locatari.

Şi a treia idee introdusă de noi este pentru toate situaţiile art. 64, în care este necesară aprobarea asociaţiei de locatari, această aprobare să fie dată într-o formă scrisă pentru a se elimina ideea de şicană şi încercarea, să zicem aşa, a unor administratori de a îşi impune dictatorial opinia.

Aş dori, domnule preşedinte, să solicit retrimiterea la comisie din două motive.

În raportul pe care l-a refăcut Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi nu se comentează decât punctele 2 şi 3 ale propunerii noastre legislative; punctul 1, cel cu obligativitatea înscrierii în 10 zile la organul fiscal nu este deloc avizat sau respins şi, în al doilea rând, menţionez că nu am fost, ca iniţiator, invitat la dezbaterile acestui proiect de lege.

De aceea, vă rog, dacă se poate, să susţineţi retrimiterea la comisie, pentru a clarifica punctul 1, punct care, din punctul meu de vedere, chiar nu are niciun fel de - să zicem - posibilitate de a fi, într-un fel, respins pe fond. Este firesc ca un contract să aibă un termen limită de depunere la fisc.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă pe această chestiune a retrimiterii la comisie mai întâi există intervenţii? Vă rog, domnule deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Mi se pare binevenită retrimiterea la comisie, cu amendamentul că personal sunt de acord cu propunerile domnului Frâncu, mai puţin cu propunerea de la punctul 2, care mi se pare greşită ca principiu, întrucât acele sedii formale nu fac decât să încurajeze eventuale firme fantomă, iar tendinţa pe care ar trebui s-o aibă un stat european dezvoltat este nici să nu se mai permită ca în clădiri civile să fiinţeze firme. Ar trebui firmele să fiinţeze numai în sedii special amenajate, în clădiri special construite pentru desfăşurarea activităţilor comerciale.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii la solicitarea de retrimitere la comisie a acestui proiect? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a proiectului de la punctul 22. Vă rog să votaţi.

La pct. 23, Propunerea legislativă privind abrogarea alineatului (2⁴) al articolului nr.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere şi raport suplimentar comun de respingere din partea Comisiei juridice şi Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi. Proiectul a fost retrimis la comisie, care menţine propunerea de respingere.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisiile îşi menţin punctul de vedere?

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.24, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu-şi susţine proiectul.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru completarea art.15 al Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul îşi susţine proiectul? Nu.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu doreşte.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de respingere. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Domnule deputat Dragoş Dumitriu, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect iniţiat de colegi din Partidul Conservator în frunte cu domnul Sergiu Andon. Se înscrie în linia partidului.

Domnul Bogdan Olteanu:

...împreună cu domnul senator Dan Voiculescu...

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Poftim?

Da, mă rog. Scuzaţi-mă, vorbeam de Camera Deputaţilor, aici în frunte e Sergiu Andon.

Da. Deci, se înscrie în aceeaşi linie de susţinere a pensionarilor şi vă daţi seama că un pensionar care este scos din casă, fără posibilitatea de a avea venituri suplimentare, se află într-o situaţie efectiv disperată. De aceea, acest proiect de lege s-ar impune să fie adoptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbesc în calitate de coiniţiator al acestui proiect de lege. Vreau să mulţumesc domnului deputat Dumitriu pentru că a susţinut acest proiect de lege şi este logic să mi-l susţin şi eu. Este firesc să susţin orice proiect de lege care vine în sprijinul pensionarilor şi ar fi bine ca toţi colegii parlamentari să dea dovadă de consecvenţă şi să voteze acest proiect de lege pentru că, atunci când am vorbit de proiectul PSD, spre exemplu, l-am susţinut şi sper să ni se răspundă şi de această dată cu aceeaşi monedă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenţii? Da, păi, atunci vă rog să prezentaţi şi raportul comisiei, dat fiind că au fost dezbateri generale.

Domnul deputat Iordache, vă rog frumos.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi are un raport de respingere. Dacă în urma votului plenului se hotărăşte altceva..., dar noi ne menţinem punctul de vedere de respingere al acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există alte intervenţii? Nu mai sunt. Proiectul rămâne la vot final.

Pct.29. Propunerea legislativă privind regimul juridic aferent obiectivului de investiţii "Palatul Parlamentului".

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu e prezent.

Comisia îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.

Pct.30. Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 şi art.85 din Legea nr.59/1934 asupra cecului.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Succesive rapoarte de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. La ultimul dintre rapoartele suplimentare, comisia îşi menţine propunerea de respingere.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Propunerea rămâne la vot final.

Pct.31. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Legea are caracter organic, proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte.

Comisia îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.32. Propunerea legislativă privind reforma unor profesii juridice.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte.

Comisia menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

La pct.33, rătăcit printre respingeri, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.4/1953 - codul familiei, republicată.

Legea are caracter ordinar, proiect adoptat de Senat, raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională.

Invit iniţiatorul să susţină proiectul. Doamna deputat Cliveti, aveţi cuvântul. Vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că e vorba de o propunere de adoptare. Deci, vom trece prin toată procedura.

Doamna deputat, vă rog.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc, doamnelor şi domnilor colegi.

Este vorba de o serie de modificări ale Codului familiei. N-aş vrea să vă reţin, mulţumesc Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru faptul că s-a aplecat destul de multă vreme asupra acestui proiect. Mulţumesc, de asemenea, şi Ministerului Justiţiei, care a colaborat cu iniţiatorii în această iniţiativă. Vă invit să votaţi acest raport, aşa cum a reieşit, raportul suplimentar de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, foarte mult, doamna deputat.

Raportul comisiei, vă rog, domnule deputat Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte, aşa cum aţi menţionat, Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat acest proiect de lege. Pentru început, Comisia juridică, de disciplină şi, imunităţi a propus Camerei Deputaţilor un raport de respingere, apoi a fost reanalizat în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi în urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune ca acest proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.4/1953 - codul familiei, cu amendamentele admise, care sunt prezentate în anexă, să fie adoptat. În raport cu obiectul şi conţinutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, vă rog.

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Având în vedere că această iniţiativă legislativă, de fapt, îşi propune să aducă acele corecturi care în Codul familiei, fie au fost texte declarate neconstituţionale din perspectiva subiecţilor care pot să introducă o acţiune în tăgada paternităţii, fie din perspectiva discriminării în ce priveşte vârsta de căsătorie, şi mai ales cele referitoare la dispensa de vârstă, care a suscitat nenumărate discuţii şi întrucât acestea au fost corectate şi în sensul în care ne-am permis să ne aducem observaţiile noastre însuşite de către iniţiatori, în forma în care a ieşit raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere al Guvernului este pentru a fi adoptată în această formă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. Atenţie, pagina 8 a fost înlocuită prin raportul înlocuitor.

Dacă de la pct.1 la pct.5, există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Dacă de la pct.6 până la pct.11 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

Trecem înapoi la respingeri.

Pct.34. Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri celor care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC-SA în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia înainte de 1 noiembrie 1990.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte. Comisia îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.35. Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei 1 la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Succesive rapoarte suplimentare, rapoarte şi rapoarte suplimentare de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Dacă iniţiatorul susţine proiectul? Nu.

Comisia îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.36. Propunerea legislativă pentru completarea art.12 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale.

Legea are caracter organic. Respinsă de Senat. Raport şi rapoarte suplimentare de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Iniţiatorul? Îşi menţine punctul de vedere.

Comisia? La fel.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Cu toţii ne menţinem punctele de vedere. Proiectul rămâne la vot final.

Pct.37. Propunerea legislativă privind înălţarea unor biserici ortodoxe şi greco-catolice pentru comunităţile româneşti aflate în jurul graniţelor României.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul susţine proiectul?

Vă rog, domnule deputat Ioan Aurel Rus, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, îmi exprim nedumerirea că pe fond a fost trimisă la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Cred că mai degrabă trebuia să fie un raport comun şi cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pentru că este vorba de locaşuri de cult, în jurul graniţelor României. Dacă ieri eram preocupaţi de românii de pretutindeni, să ne gândim că aceşti români de pretutindeni au nevoie şi de biserici, de locaşuri de cult şi de preoţi.

Dacă mergem la comunităţile de români, îi vedem prin diferite capitale ale Europei că se chinuie şi se roagă să primească un locaş în cadrul unui locaş, în cadrul unei biserici de altă confesiune, să-şi stabilească şi ei un sfânt altar şi să se poată ruga Bunului Dumnezeu.

Sigur că Guvernul nu împărtăşeşte această iniţiativă. E vorba de un suport financiar. Dacă s-ar fi aplecat mai mult asupra acestui proiect, dacă ar fi gândit şi cu sufletul, că românii de afară au nevoie de rugăciune şi au nevoie de Dumnezeu, cred că ar fi gândit şi ar fi acceptat. Sigur că interesul meu se îndreaptă mai întâi către Biserica Ortodoxă Română, dar nici fraţii greco-catolici nu trebuie uitaţi.

În Banatul sârbesc, în Ucraina, în Moldova, chiar sunt greco-catolici care se duc la Biserica romano-catolică, neavând unde merge. Divergenţa cu ortodocşii se cunoaşte, deşi ar putea să meargă în aceeaşi biserică. Venim în întâmpinarea dumneavoastră, stimaţi colegi, şi cer să vă aplecaţi mai mult asupra acestui proiect de lege şi să votaţi şi cu sufletul, pentru că scaunele sunt trecătoare, cu sufletul mergem mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia îşi menţine punctul de vedere? Da. Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnule deputat Dragoş Dumitriu, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petru Dumitriu:

E bună întrebarea liderului liberal Uioreanu: de la ce partid? Pentru că în fond nu contează partidul, contează ideea. Asta este problema domnule Uioreanu, şi cred că ar trebui să vă gândiţi mai mult când e vorba de o propunere cum este iniţiativa legislativă prezentată de părintele Rus. Deci cred că ar trebui, într-adevăr, să ne gândim la mult la românii de afară, indiferent de partidul în care suntem şi mai ales atunci când proclamăm că suntem cel mai bun guvern şi că ţinem într-adevăr cu românii de pretutindeni.

Nu cred că era un efort bugetar atât de mare şi, în al doilea rând, necesita un timp de gândire destul de mic ca barem Guvernul să vină cu o contrapropunere că în anul următor sau, mă rog, până la sfârşitul mandatului vor realiza pe căile lor guvernamentale atât de înţelepte, ceva similar cu acest proiect.

Eu, oricum, am recomandat Grupului parlamentar conservator să susţinem această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Doamna deputat Olguţa Vasilescu, aveţi cuvântul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Colega, dacă vreţi să comentaţi ceva, vă invit la tribună...(Către Grupului parlamentar al PNL.)

Aş dori, în primul rând să încep cu o chestiune de procedură, domnule preşedinte, şi să îl susţin aici pe părintele Rus care spunea că proiectul de lege trebuia să vină la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Într-adevăr, acolo era locul de discuţie pentru un asemenea proiect de lege. Dar asta se întâmplă pentru că Biroul permanent de ani de zile practic sfidează Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Aşa cum bine ştiţi, domnule preşedinte, în Regulamentul Camerei Deputaţilor se prevede că la primul punct de pe ordinea de zi din cadrul Biroului permanent trebuie să fie invitaţi preşedinţii de comisii, ca să se stabilească tocmai ce turnură iau aceste legi şi la ce comisii merg. Mi s-a întâmplat de foarte multe ori ca propuneri legislative care aveau incidenţă cu comisia pe care eu o conduc să ajungă în altă parte sau să fie sesizate în fond comisii care nu prea aveau cine ştie ce legătură.

Deci, rugămintea ar fi să intraţi, până nu ajungem la final de mandat în legalitate şi să respectaţi Regulamentul Camerei Deputaţilor, împreună cu toţi colegii dumneavoastră din Biroul permanent şi să invitaţi de acum înainte şi preşedinţii de comisii la Biroul permanent.

A doua chestiune, m-aş referi aici ca o completare la ceea ce am spus ieri despre românii din afara graniţelor şi a venit aici cineva imediat să mă contrazică de la acest microfon, reprezentantul unei minorităţi, care spunea că nu este chiar aşa situaţia în Serbia. Eu vă spun că este mai grav decât reuşim noi să o prezentăm de la tribuna Parlamentului şi chiar o să am rugămintea, şi vă adresez o invitaţie pe această cale tuturor deputaţilor, ca pe data de 4 decembrie când va avea loc Simpozionul Internaţional "România - educaţiei şi România - cercetării", care este sub egida Camerei Deputaţilor şi a Senatului, deci a Parlamentului României organizat, să veniţi şi dumneavoastră la prima parte a dezbaterii, pe învăţământ preuniversitar pentru românii din afara graniţelor, şi să îi ascultaţi acolo pe reprezentanţii noştri din afara graniţelor, ca să vă faceţi o idee despre ceea ce pătimesc ei.

Ce vroiam să spun astăzi, că una dintre cele mari greşeli pe care le-a făcut Biserica Ortodoxă Română a fost retragerea preoţilor care făceau slujbe în afara graniţelor. Este un lucru pe care eu, cel puţin, îl reproşez vechii conduceri a BOR-ului, să sperăm că de această dată, având un nou patriarh vor cugeta mult mai bine şi vor lăsa preoţii români să iasă şi în afara graniţelor, pentru că aşa cum vă spuneam ieri, în Serbia preoţii ortodocşi sârbi refuză să boteze copiii români dacă aceştia au nume româneşti, însă cred că un asemenea proiect de lege este bine venit, este esenţial din punctul nostru de vedere. Şi rugămintea ar fi să-l susţineţi. Sigur că la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci s-a discutat contabiliceşte, s-au întâlnit câţiva contabili şi au stabilit că nu se poate, aşa cum se întâmplă de fiecare dată la buget, dar asta nu înseamnă că noi ceilalţi membri ai Parlamentului nu trebuie să ne gândim cât de bună este o asemenea iniţiativă legislativă pentru românii din afara graniţelor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Vă salutăm, domnule deputat Dragomir.

Domnul deputat Gabor, vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi eu consider că această iniţiativă legislativă este deosebit de interesantă şi de bună, numai că, din raportul comisiei rezultă un lucru care face inutilă iniţiativa respectivă. Şi am să dau citire ultimului paragraf. "Începând cu 1 ianuarie 2007 a intrat în vigoare Legea nr.321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile programelor, proiectelor sau acţiunilor pentru sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzută în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate".

Această lege are menirea de a clarifica şi de a sistematiza activitatea în acest domeniu, creând condiţiile pentru o activitate de finanţare mai eficientă, bazată pe regulile stabilite.

Prin urmare, potrivit Legii nr.321 din anul precedent, din anul 2006, s-a stabilit ca Ministerul Afacerilor Externe să finanţeze comunităţile româneşti din afara graniţelor. Comunităţile româneşti sunt acelea care pot să hotărască modalitatea de utilizare a sumelor primite prin Ministerul de Externe. Şi, în această situaţie, proiectul legislativ prezentat ar părea inutil, de aceea permiteţi-mi să-mi exprim îndoiala cu privire la necesitatea adoptării lui.

Prima dată când am văzut proiectul legislativ am spus că este un proiect extraordinar, pentru că românii din afara graniţelor ţării au nevoie de biserici, au nevoie de lăcaşuri în care să se strângă în zilele de sărbătoare, să se roage Domnului şi, cu acest prilej, sigur, să se întâlnească şi să îşi discute problemele din comunitatea respectivă. Dar existând această Lege nr.321/2006 s-ar părea că proiectul este inutil. Rămâne ca fiecare dintre noi să-şi dea votul aşa cum crede de cuviinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Vă rog, doamna deputat Leonida Lari, aveţi cuvântul.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu vreau să facă vorbă multă, vorba lungă - sărăcia omului. Dar vreau să vă dau câteva exemple concrete despre ce se întâmplă în Basarabia, în Nordul Bucovinei, în Banatul Sîrbesc şi în Cadrilater.

De exemplu, de când cu Legea aceasta nr.321, românii din aceste comunităţi suferă şi mai mult decât înainte. Nu ştiu ce se întâmplă cu banii de la acest departament, unde sunt direcţionaţi ei, dar nu ajung la destinaţie.

Eu cunosc foarte bine realităţile din aceste zone ocupate şi semiocupate unde, de exemplu, în Basarabia românii sunt preponderenţi, sunt aproape de 70%, milioane de oameni. În Nordul Bucovinei, să nu uităm o chestie, că specialmente s-au făcut două etnii, moldoveni şi români, ca să nu se arată numărul clar şi real al românilor bucovineni.

La fel în Cadrilater, care acum se află pe teritoriul Bulgariei. Sunt foarte mulţi români care n-au parte de şcoli, n-au parte de cărţi, n-au parte de rugăciuni în limba română, să nu mai vorbim de Valea Timocului sau de Uzdin. Am fost nu o dată în aceste zone, cu loturi masive de cărţi, de carte românească şi manuale şi beletristică şi cunosc foarte bine ce se întâmplă acolo.

Statul român a propus, încă de pe vremea când era preşedinte domnul Iliescu, a promis că le acordă sume de bani să-şi rezidească, să-şi renoveze bisericile în Uzdin; de când cu această promisiune, nici până acum nu s-a rezolvat. Şi, să analizăm logic, să nu uităm că se urmăreşte ca, mai ales în Banatul Sîrbesc şi în Cadrilater, ca românii noştri să nu aibă parte de grădiniţe în limba română, de şcoli, de biserici ortodoxe, ca să uite limba. Ceea ce se întâmplă din 2006 până acum este absolut abominabil. Ai impresia că e o luptă ascunsă împotriva românismului, împotriva românilor lipsiţi de ţară, nu din voia lor, ci din voia unor conducători vânduţi străinilor. Sper ca acum să nu se întâmple aşa pentru că, din câte ştim cu toţii, conducerea actuală a României pune accentul pe ajutorarea românilor de pretutindeni şi mai ales a celor din jurul ţării, cei din diaspora au plecat de voie bună şi nesiliţi de nimeni. Cei din jurul ţării au rămas, dar au rămas fără ţară.

Eu propun să urmăm modelul maghiar, şi nu îmi e jenă s-o spun, şi în privinţa vizelor au găsit o soluţie, şi în privinţa ajutorării românilor, maghiarilor de pretutindeni, de ce să nu fim şi noi la fel de patrioţi ca maghiarii? Sunt modele istorice care pot fi urmate, dacă sunt bune. În cazul dat, modelul maghiar este bun.

Eu aş propune ca această lege să fie absolut revăzută, reexaminată, nu numai cu simple amendamente, total să fie reexaminată şi refăcută, şi din acest departament, dar fiind faptul că am spus şi ieri chestiunea asta în jurul României trăiesc 10 milioane de români, adică jumătate din populaţia ţării, să facem un minister, un minister serios pentru 10 milioane de români.

Aveţi în vedere propunerea mea şi să facem cum e mai bine şi cum e mai drept, pentru că Dumnezeu nu doarme cu capul pe o mănăstire, vede ce facem noi şi care sunt adevăraţii români în ţara asta.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Moisoiu, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş dori să vă reţin câteva minute şi să vă spun că am avut ocazia să mă duc în Harghita. Undeva în Munţii Harghitei, într-un sat unde în urmă cu câţiva ani media românească a cheltuit multă cerneală şi unde, de fapt, nu s-a rezolvat nimic.

Mă refer la satul Doboi, care aparţine de comuna Plăieşii de Jos şi unde este o parohie imper şi unde românii şi, de fapt, aici intru, după această scurtă introducere, în temă, unde românii singurul loc unde vorbesc româneşte este la biserică. Şi prin asta cred că v-am spus absolut tot şi importanţa acestei iniţiative parlamentare. Deci, se pune problema ca în jurul României, pentru comunităţile româneşti să poată să fie construite câteva biserici.

Observaţi şi observ şi eu faptul că iniţiativa parlamentară a suscitat foarte mult interes, şi din partea colegilor, şi din partea unor altor partide. Eu nu pot să apreciez poziţia exprimată de domnul deputat Gabor aici, şi, care, de fapt, a şi spus un adevăr, că este o lege necesară, dar în forma în care a apărut în clipa de faţă nu poate trece sau nu se susţine, ca şi să treacă.

De fapt, dânsul n-a avut putere să spună că, haideţi s-o întoarcem la comisie, să o amendăm în mod corespunzător, probabil că aceasta voia şi doamna deputat Lari s-o spună adineauri, deci repet, s-o întoarcem la comisie, s-o amendăm în mod corespunzător, şi dacă se poate, domnule preşedinte, nu numai la comisia la care a fost, să facem, pentru că s-a amintit faptul că şi Comisia pentru culte nu a fost sesizată. Deci să fie într-o şedinţă a unei comisii comune, raportul unei comisii comune, dacă se poate, dacă nu, dar undeva în felul acesta, sau măcar un aviz, din partea Comisiei pentru culte să se ceară şi în felul acesta raportul să poată fi refăcut. Pentru că este păcat să pierdem un asemenea tren astăzi şi cine ştie peste cât timp, de-abia în legislatura următoare, poate la primăvară, poate la toamna viitoare, poate alţii care vor mai veni după noi pe urmă, prin 2008 încolo, să se mai intereseze de această problemă.

Deci, încă o dată revin, domnule preşedinte, cu rugămintea să puneţi la vot propunerea de retrimitere la comisie şi în felul acesta să putem s-o amendăm şi să-i aducem şi corecturile necesare, astfel încât aceasta să fie pe urmă acceptată.

Grupul parlamentar al PRM susţine această idee.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Bun. Atunci o să supun la vot propunerea procedurală, mai întâi, şi după aceea, dacă este necesar, continuăm dezbaterile.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a proiectului aflat la pct.37 pe ordinea de zi.

Vă rog să votaţi.

Da, retrimis la comisie.

Termen: 30 de zile.

Pct.38 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Anexei nr.4.1 la Titlul VI "Accize şi alte taxe speciale" din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.110/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.39 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea a Legii nr.343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.40 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Numeroase rapoarte şi rapoarte suplimentare de respingere din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.41 - Propunerea legislativă privind dotarea primăriilor din comune cu autoturisme.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul?

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În planul de guvernare 2005 - 2008, Alianţa a încercat să facă paşi construibili şi constructibili, în sensul de a sprijini organizaţiile locale în prevenirea şi combaterea furturilor, scandalurilor, dar a corupţiei mai puţin.

Astfel, ministrul Blaga a reuşit o performanţă, să doteze fiecare post de poliţie cu un autoturism, şi este un lucru lăudabil. Poliştii aveau nevoie de un mijloc de transport, pentru că de multe ori, fie că foloseau mijlocul propriu, fie că rămâneau la mijloace rudimentare.

Am încercat noi, câţiva din Partidul România Mare, să venim şi cu ideea să dotăm primăriile şi cu şalupe. Am fost prima dată judecaţi în fel şi formă. Timpul, însă, ne-a dovedit că este nevoie şi de barcă şi de şalupă la fiecare primărie, pentru că nu ştim cum se revarsă norii şi ce se întâmplă.

De această dată, cerem dotarea fiecărei primării cu un autoturism. Eu am trecut prin judeţul pe care-l reprezint şi am văzut multe primării că au Dacii vechi, altele au Leganza sau diferite maşini; unii primari s-au rugat de parlamentari să fie ajutaţi să ducă maşini din parcul auto dezafectat al Parlamentului, dar cred că dacă am dota fiecare primărie cu un autoturism, nu ştiu de care, dar să fie un autoturism nou, am veni în sprijinul primarului, şi am reuşi să-l facem să meargă în teritoriu, nu să aştepte în primărie opt ceasuri, şi atunci când îl caută omul de pe munţi sau de pe coclauri, nu-l găseşte acolo.

De aceea, rog colegii parlamentari să se aplece mai mult şi asupra acestei iniţiative şi, sigur, să o voteze.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

S-a cerut retrimiterea?

Vă rog, domnule deputat, spuneţi de la microfon că nu vă aud. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Stimaţi colegi,

Iertaţi-mă că abuzez de răbdarea dumneavoastră, dar colegul meu, domnul deputat Rus, a ridicat o problemă deosebit de importantă. Toţi suntem trimişii electoratului aici. În comunele unde vom merge ca să le cerem votul, acolo trebuie să existe o anumită responsabilitate. Şi această responsabilitate, de fiecare dată, este pusă sub semnul întrebării, pentru că nu se poate rezolva ceva, pentru că Primăria nu dispune de un mijloc de transport corespunzător.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertaţi-mă, domnule deputat, dar am finalizat dezbaterile generale.

Domnul Adrian Moisoiu:

Deci, nu este ceva deosebit în toată treaba aceasta ca să găsim o soluţie. Aşa cum, şi bine s-a subliniat ideea, cum timpul a dovedit că, atunci când au apărut inundaţiile, ar fi fost extraordinar dacă primăriile aveau la dispoziţie o şalupă, şi care de fapt înseamnă "paza bună pentru primejdia rea", tot aşa se poate pune problema şi sub aspectul acestui autoturism. Pentru că nicio primărie actuală, deci care este parte componentă a unei ţări care este parte componentă a Uniunii Europene, nu poate să-şi îndeplinească datoriile în condiţiile în care nu are un autoturism corespunzător la dispoziţie.

Eu fac apel la modul dumneavoastră de a gândi, şi pentru că în clipa de faţă mi se pare că este tardiv, dar pentru ca să putem să determinăm comisia, poate ca aceasta să se răzgândească, haideţi şi pe aceasta s-o întoarcem la comisie, şi în felul acesta să găsim o posibilitate, poate, şi poate şi mai multă clemenţă, pentru ca să rezolvăm o problemă strict necesară primăriilor noastre.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Propunerea este, însă, tardivă, pentru că am ajuns cu acest proiect la vot final.

Dacă nu va fi adoptată propunerea de respingere, desigur, voi trimite proiectul comisiei înapoi.

Pct.42 - Propunerea legislativă privind acordarea permiselor de conducere cu caracter temporar.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiilor pentru apărare şi Administraţie publică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisiile? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.43 - Propunerea legislativă privind vânzarea de către Societatea Feroviară de Turism actualilor chiriaşi a locuinţelor de serviciu.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport şi raport suplimentar de respingere din partea Comisiei pentru industrii şi servicii.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu-şi susţine proiectul.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.44 - Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.209/2005 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul proprietăţii.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Numeroase rapoarte de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu-şi susţine.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.45 - Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) a art.13 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Legea are caracter organic.

Proiectul este respins de Senat.

Raport din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială de respingere şi raport suplimentar de respingere. Comisia, printr-un nou raport, propune, de asemenea, respingerea proiectului.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.46 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.69/2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisia? Da, îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.47 - Propunerea legislativă privind creşterea accelerată a pensiilor minime garantate.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.48 - Propunerea legislativă pentru completarea art.1, 2, 3 şi 5 din Legea nr.8/2006 modificată prin Legea nr.4/2007 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai Uniunilor de Creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.49 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2000 privind sistemul asigurării serviciilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare. Se discută împreună cu Proiectul de Lege nr.450 pe aceeaşi temă.

Legile au caracter organic.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă iniţiatorii doresc să-şi susţină proiectele? Nu doresc.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere pe cele două proiecte.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.50 - Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2004 aprobată prin Legea nr.565/2004, publicată în Monitorul Oficial al României.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Suntem Cameră decizională.

Se discută împreună cu Proiectul de Lege nr.479 pe aceeaşi temă.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectele? Iniţiatorii nu doresc.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectele rămân la vot final cu propunere de respingere, ambele.

Pct.51 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Securităţii în Muncă nr.319/2006.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru sănătate şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorii doresc să-şi susţină proiectul? Nu.

Comisiile? Îşi menţin punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.52 - Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.53 - Propunerea legislativă pentru modificarea art.286¹ şi 586² din Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.54 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul îşi susţine punctul de vedere? Nu.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.55 - Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul îşi susţine punctul de vedere? Nu.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.56 - Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul îşi susţine punctul de vedere? Nu.

Comisia? Îşi menţine raportul.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.57 - Propunerea legislativă pentru extinderea pieţelor de gros.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul îşi susţine proiectul? Nu doreşte.

Comisia? Îşi menţine punctul de vedere.

Domnule deputat, îmi cer scuze. Ne lipseşte secretarul!

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Dacă vă lipseşte secretarul, cred că trebuie să întrerupem şedinţa, pentru că nu sunteţi suficienţi acolo în prezidiu şi, de fapt, şi ora este aproape de închidere. Dar, nu ăsta este subiectul. Subiectul este iniţiativa legislativă pe care în clipa de faţă aţi propus-o pentru a fi discutată.

Să ştiţi că pieţele de gros este o problemă foarte importantă în clipa de faţă pentru noi, pentru români. Şi cred că nu merită ca să fie în felul acesta expediată.

Deci, în aceeaşi idee, cu care am fost de mai multe ori, pentru ca să mai fie discutată, şi să mai fie discutată şi în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru că şi acolo cred că este important ca să se discute această necesitate, şi nu această problemă a pieţelor de gros, pentru că este vorba de aprovizionarea populaţiei.

Părerea mea este, fiind cu un raport de respingere, să ne întoarcem înapoi, domnule preşedinte, şi să fie rediscutată la comisie, şi respectiv şi la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Întrucât este ora 12,30, vom finaliza aici dezbaterile.

Rămânem la capitolul "Dezbateri generale".

Rămânem cu o propunere de retrimitere la comisie.

Lucrările vor fi reluate luni.

Înainte de a trece la şedinţa de vot final, doamnelor şi domnilor deputaţi, doresc să vă anunţ prezenţa la lucrările noastre a delegaţiei parlamentare a Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor a Parlamentului Republicii Cehe, condusă de domnul Jiří Papež, preşedintele comisiei, delegaţie aflată în vizită oficială în ţara noastră.

Îi salutăm. (Aplauze puternice.)

Vă mulţumesc foarte mult, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală. În două minute o să începem şedinţa de vot final.

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog să luaţi loc în bănci pentru a putea începe şedinţa de vot final. Sunt destul de multe proiecte, aşa că vă solicit colaborarea.

Am să vă rog să introduceţi cartelele şi să facem o prezenţă pentru început. Vă rog să vă marcaţi prezenţa.

Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală.

Vă reamintesc că astăzi votăm proiectele de legi privitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Sunt toate legi organice. Rog colegii să-şi marcheze prezenţa. Suntem, fără îndoială, mai mulţi decât numărul de colegi care şi-au marcat prezenţa până acum.

Domnul Fotopulos? Dacă va fi o lege care să stea într-un vot, vă întrebăm cum votaţi.

Da, ne apropiem de 200.

Trecem la votul final.

La pct.1 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 218 deputaţi prezenţi, voturi pentru, 23 împotrivă, 3 abţineri)

Da, vă mulţumesc. Adoptat cu 192 voturi pentru.

Pct.2 - Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art.IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2007.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 216 deputaţi prezenţi, 208 voturi pentru, 7 împotrivă, 1 abţinere)

Da, vă mulţumesc. Legea a fost adoptată cu 208 voturi pentru.

Pct.3 - Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2007 privind unele măsuri pentru mai buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 216 deputaţi prezenţi, 215 voturi pentru, 1 abţinere)

Da, vă mulţumesc. A fost adoptată propunerea de respingere cu 215 pentru.

Pct.4 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2007.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 219 deputaţi prezenţi, 208 voturi pentru, 10 împotrivă, 1 abţinere)

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat cu 208 voturi pentru.

Pct.5 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2007 pentru ratificarea amendamentului convenit prin scrisoarea semnată la Washington şi la Bucureşti, între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de Împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţii naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat.

Îmi cer scuze, stimaţi colegi, acest proiect era pe pagina următoare. A fost adoptat tacit. Îmi cer scuze.

Potrivit art.75 alin. (2) din Constituţie şi al art.113 din Regulament, proiectul este considerat adoptat tacit. Dar, susţinerea Camerei Deputaţilor pentru acest proiect este, fără îndoială, binevenită. Greşeala este, însă, a mea şi mi-o asum.

Pct.6 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Consiliul de Miniştri din Bosnia şi Herţegovina privind cooperarea în combaterea terorismului şi crimei organizate.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 223 deputaţi prezenţi, 220 voturi pentru, 1 abţinere, 2 voturi neexprimate)

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat.

Pct.7 - Proiectul de Lege pentru Ratificarea Acordului între România şi Republica Portugheză în domeniul securităţii sociale.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 212 deputaţi prezenţi, 208 voturi pentru, 4 voturi neexprimate)

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat.

Pct.8 - Proiectul de Lege pentru modificarea art.77 din Legea nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 217 deputaţi prezenţi, 213 voturi pentru, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat cu 213 pentru.

Pct.9 - Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.161/19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat tacit.

Pct.10 - Propunere legislativă pentru modificarea alin. (3) al art.36 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 219 deputaţi prezenţi, 216 voturi pentru, 3 voturi neexprimate)

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat cu 216 voturi pentru.

Pct.11 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de la Singapore privind dreptul mărcilor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 214 deputaţi prezenţi, 210 voturi pentru, 1 abţinere, 3 voturi neexprimate)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

Pct.12 - Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.31/1994 pentru aderarea României la Acordul European referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 214 deputaţi prezenţi, 210 voturi pentru, 4 voturi neexprimate)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

Pct.13 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2006 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.42/1997 privind transportul vamal.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 220 deputaţi prezenţi, 143 voturi pentru, 69 împotrivă, 8 abţineri)

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat.

Pct.14 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2006 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 218 deputaţi prezenţi, 207 voturi pentru, 10 împotrivă, 1 abţinere)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat cu 207 voturi în favoarea proiectului.

Pct.15 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 219 deputaţi prezenţi, 214 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abţineri)

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost respins cu 214 voturi pentru respingere.

Pct.16 - Proiectul de Lege privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 220 deputaţi prezenţi, 200 voturi pentru, 4 împotrivă, 14 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

Pct.17 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 206 deputaţi prezenţi, 90 voturi pentru, 112 împotrivă, 4 abţineri)

Vă mulţumesc.

Propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Aplicarea art.105 alin. (2).

Pct.18 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2007 privind completarea art.IV din Ordonanţa Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 208 deputaţi prezenţi, 135 voturi pentru, 69 împotrivă, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

Pct.19 - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea şi completarea energiei electrice nr.13/2007 şi a Legii gazelor nr.351/2004.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 218 deputaţi prezenţi, 29 voturi pentru, 178 împotrivă, 10 abţineri, 1 vot neexprimat.)

Vă mulţumesc.

Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată.

Se aplică art.105 alin. (2).

Pct.20 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2006 privind suspendarea executării silite a creanţelor fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală faţă de Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, reexaminată ca urmare a cererii preşedintelui.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 219 deputaţi prezenţi, 159 voturi pentru, 15 împotrivă, 44 abţineri, 1 vot neexprimat.)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

Pct.21 - Lege pentru completarea art.5 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.355/2007.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 222 deputaţi prezenţi, 116 voturi pentru, 55 împotrivă, 2 abţineri, 1 vot neexprimat.)

Vă mulţumesc.

Cu 164 de voturi, legea a fost adoptată.

Pct.22 - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.666/2007.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 215 deputaţi prezenţi, 209 voturi pentru, 4 împotrivă, 2 abţineri.)

Vă mulţumesc.

Cu 209 voturi s-a adoptat.

Pct.23 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 214 deputaţi prezenţi, 208 voturi pentru, 2 împotrivă, 1 abţinere, 3 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

Pct.24 - Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind fondul pentru mediu.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 220 deputaţi prezenţi, 132 voturi pentru, 71 împotrivă, 13 abţineri, 4 voturi neexprimate.)

Domnul Victor Viorel Ponta (din sală):

Am votat bine?

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu ştiu cum e bine.

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat.

Am fost întrebat dacă s-a votat bine? Nu ştiu cum e bine.

25. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Şărmăşag, judeţul Sălaj.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc, s-a adoptat, 188 de voturi pentru.

(Conform afişajului, se înregistrează: 217 deputaţi prezenţi, 188 voturi pentru, 23 împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

26. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

129 de voturi pentru, insuficient pentru adoptare, proiectul pleacă cu propunere de respingere la Senat.

(Conform afişajului, se înregistrează: 219 deputaţi prezenţi, 129 voturi pentru, 86 împotrivă, 3 abţineri, 1 vot neexprimat.)

27. Proiectul de Lege privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează: 216 taţi prezenţi, 212 ri pentru, 2 potrivă, 1 abţinere, 1 vot neexprimat.)

28. Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2006 pentru modificarea alin.(3) al art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

213 voturi, s-a respins ordonanţa.

(Conform afişajului, se înregistrează: 218 deputaţi prezenţi, 213 voturi pentru, 3 împotrivă, 2 abţineri.)

Explicarea votului? Vă rog, domnule deputat Rădulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Un scurt comentariu. E un moment de normalitate, a fost aprobată la un moment dat o ordonanţă, care, prin procedură, contravenea flagrant modalităţilor în care noi trebuie să aprobăm legile. Grupul PD a atacat-o la Curtea Constituţională, Curtea s-a pronunţat şi, în acest moment, ajunsă la Cameră, înapoi, toţi suntem de acord că am făcut o greşeală şi Curtea Constituţională ne-a atras atenţia şi n-a fost niciun vot împotriva acestei chestiuni. Iată un moment de normalitate, am vrut să-l sesizez.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumim foarte mult, ne bucurăm împreună.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea art.66 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind numărul necesar de voturi.

(Conform afişajului, se înregistrează: 220 deputaţi prezenţi, 90 voturi pentru, 123 împotrivă, 4 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

30. Propunerea legislativă pentru modificarea Titlului XI, "Renta viageră agricolă", din Legea nr.247/2005 privind reforma in domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează: 215 deputaţi prezenţi, 83 voturi pentru, 124 împotrivă, 7 abţineri, 1 vot neexprimat.)

31. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Nu funcţionează? Ne-a sesizat domnul lider de grup Márton Árpád că nu funcţionează, ca atare...

Domnule lider, dacă doriţi să spuneţi de la microfon, că înţeleg că nu vă crede doamna deputat Iordache.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Vă rog să reluaţi votul, pupitrul meu n-a funcţionat, partea cealaltă n-a funcţionat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să luaţi loc în bancă, pentru a putea relua votul în cazul acesta.

Doamnă deputat Iordache, tot pe tema votului? Aveţi cuvântul.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte,

În acest caz, eu cred că cineva şi, în speţă, poate chiar dumneavoastră sau secretarul general al Camerei, trebuie să-şi asume proasta funcţionare a sistemului de vot. Este ceva incredibil! În ultima perioadă, votul acesta, sistemul de vot merge numai aleatoriu! (Aplauze sporadice.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Cred că putem totuşi să-l credităm pe domnul deputat Márton şi să reluăm votul la acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Merge, merge, a pornit!

Proiectul legislativ a fost, de această dată, în mod vădit, respins.

(Conform afişajului, se înregistrează: 213 deputaţi prezenţi, 89 voturi pentru, 107 împotrivă, 15 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

32. Propunerea legislativă pentru modificarea legii nr.15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc

S-a adoptat, cu 202 voturi pentru.

(Conform afişajului, se înregistrează: 216 deputaţi prezenţi, 202 voturi pentru, 11 împotrivă, 1 abţinere, 2 voturi neexprimate.)

33. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Învăţătorului.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Domnule secretar, vă rog să asiguraţi liniştea în sală! Domnii chestori sunt legaţi să-l liniştească pe domnul secretar!

Proiectul de Lege a fost adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează: 211 deputaţi prezenţi, 203 voturi pentru, 3 împotrivă, 3 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

34. Proiectul de Lege privind soluţionarea asigurării locuinţei unor categorii de chiriaşi evacuaţi din imobilele retrocedate foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere. Vă rog să votaţi.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

(Conform afişajului, se înregistrează: 213 deputaţi prezenţi, 116 voturi pentru, 95 împotrivă, 2 voturi neexprimate.)

35. Proiectul de Lege privind obligaţia statului de a asigura locuinţă pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naţionalizat care se retrocedează foştilor proprietari.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

(Conform afişajului, se înregistrează: 213 deputaţi prezenţi, 110 voturi pentru, 100 împotrivă, 3 abţineri.)

36. Propunerea legislativă pentru completarea art.56 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează: 217 deputaţi prezenţi, 133 voturi pentru,79 împotrivă, 3 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Propunerea de respingere nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi adoptată, proiectul a fi dezbătut pe articole într-o şedinţă ulterioară a Camerei.

37. Propunerea legislativă privind modificarea Legii locuinţei nr.114/1996.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. S-a respins.

(Conform afişajului, se înregistrează: 213 deputaţi prezenţi, 195 voturi pentru, 14 împotrivă,4 abţineri.)

38. Propunerea legislativă privind abrogarea alineatului (2⁴) al articolului nr.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează: 219 deputaţi prezenţi, 171 voturi pentru, 45 împotrivă, 3 abţineri.)

39. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

S-a respins, cu 203 voturi.

(Conform afişajului, se înregistrează: 211 deputaţi prezenţi, 203 voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abţineri, 1 vot neexprimat.)

40. Propunerea legislativă pentru completarea art.15 al Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a respins propunerea legislativă.

(Conform afişajului, se înregistrează: 210 deputaţi prezenţi, 204 voturi pentru, 2 împotrivă, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

41. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează: 210 deputaţi prezenţi, 201 voturi pentru, 5 împotrivă, 3 abţineri, 1 vot neexprimat.)

42. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Propunerea a fost respinsă, cu 190 de voturi.

(Conform afişajului, se înregistrează: 213 deputaţi prezenţi, 190 voturi pentru, 18 împotrivă, 3 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

43. Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Proiectul de lege a fost respins.

(Conform afişajului, se înregistrează: 215 deputaţi prezenţi, 121 voturi pentru, 88 împotrivă, 6 abţineri.)

44. Propunerea legislativă privind regimul juridic aferent obiectivului de investiţii "Palatul Parlamentului".

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Nu s-a respins, o dezbatem pe articole în şedinţă ulterioară a Camerei Deputaţilor.

(Conform afişajului, se înregistrează: 204 deputaţi prezenţi, 124 voturi pentru, 71 împotrivă, 8 abţineri, 1vot neexprimat.)

45. Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 şi 85 din Legea 59/1934 asupra cecului.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune din nou respingerea.

Vă rog să votaţi.

141, insuficiente pentru respingere, se va discuta pe articole în şedinţa următoare a Camerei Deputaţilor.

(Conform afişajului, se înregistrează: 216 deputaţi prezenţi, 141 voturi pentru, 72 împotrivă, 3 abţineri.)

46. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

201 voturi, s-a respins propunerea.

(Conform afişajului, se înregistrează: 214 deputaţi prezenţi, 201 voturi pentru, 9 împotrivă, 3 abţineri, 1 vot neexprimat.)

47. Propunerea legislativă privind reforma unor profesii juridice.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a respins, 195 de voturi.

(Conform afişajului, se înregistrează: 210 deputaţi prezenţi, 195 voturi pentru, 14 împotrivă, 1 abţinere.)

48. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.4/1953 - Codul familiei, republicată.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune adoptarea.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează: 213 deputaţi prezenţi, 161 voturi pentru,49 împotrivă, 2 abţineri, 1 vot neexprimat.)

49. Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri celor care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC - SA în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia înainte de 1 noiembrie 1990.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

(Conform afişajului, se înregistrează: 214 deputaţi prezenţi, 132 voturi pentru, 74 împotrivă, 8 abţineri.)

50. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei 1 la Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

136 de voturi, insuficiente pentru adoptarea propunerii de respingere, se va discuta pe articole.

(Conform afişajului, se înregistrează: 215 deputaţi prezenţi, 136 voturi pentru, 75 împotrivă, 3 abţineri, 1 vot neexprimat.)

Întrucât este ora 13, consult plenul dacă sunteţi de acord să continuăm procedura de vot final până la epuizarea listei.

Există obiecţii? Nu sunt. Mulţumesc.

51. Propunerea legislativă pentru completarea art.12 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru respingere, proiectul va fi discutat pe articole.

(Conform afişajului, se înregistrează: 200 deputaţi prezenţi, 126 voturi pentru,69 împotrivă, 2 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

52. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Anexei 4.1 la Titlul VII " Accize şi alte taxe speciale" din Ordonanţa de Urgenţă nr. 110/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Voci din sală:

Aţi sărit un proiect!

Domnul Bogdan Olteanu:

Aceea cu aşezămintele este trimisă la comisie. Doriţi să reluăm? E clar unde suntem? Da.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

(Conform afişajului, se înregistrează: 200 deputaţi prezenţi, 126 voturi pentru, 69 împotrivă, 2 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Stimaţi colegi, Propunerea legislativă privind înălţarea unor biserici ortodoxe şi greco-catolice în afara graniţelor a fost retrimisă la comisie, de aceea nu o mai regăsiţi pe lista de vot final.

53. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează: 204 deputaţi prezenţi, 193 voturi pentru, 8 împotrivă, 3 voturi neexprimate.)

54. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Legea are caracter organic.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

138 de voturi, insuficient pentru respingere, va fi discutată pe articole în şedinţa următoare a Camerei Deputaţilor.

(Conform afişajului, se înregistrează: 211 deputaţi prezenţi, 138 voturi pentru, 68 împotrivă, 5 abţineri.)

55. Propunerea legislativă privind dotarea primăriilor din comune cu autoturisme.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează: 209 deputaţi prezenţi, 163 voturi pentru, 40 împotrivă, 6 abţineri.)

56. Propunerea legislativă privind acordarea permiselor de conducere cu caracter temporar.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

S-a respins, 199 de votat pentru respingere.

(Conform afişajului, se înregistrează: 203 deputaţi prezenţi, 199 voturi pentru, 3 împotrivă, 1 vot neexprimat.)

57. Propunerea legislativă privind vânzarea de către Societatea Feroviară de Turism "S.F.T.-C.F.R." actualilor chiriaşi a locuinţelor de serviciu.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează: 204 deputaţi prezenţi, 120 voturi pentru, 77 împotrivă, 5 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

58. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Propunerea a fost aproape respinsă, nu a întrunit numărul necesar de voturi. În ultima vreme, de câteva secunde, chiar a scăzut numărul de voturi în favoarea respingerii. De aceea, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere, o vom discuta pe articole.

(Conform afişajului, se înregistrează: 210 deputaţi prezenţi, 151 voturi pentru, 55 împotrivă, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

59. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) a art.13 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Insuficiente voturi pentru respingere, se discută pe articole.

(Conform afişajului, se înregistrează: 205 deputaţi prezenţi, 118 voturi pentru, 77 împotrivă, 9 abţineri, 1 vot neexprimat.)

60. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a respins propunerea.

(Conform afişajului, se înregistrează: 208 deputaţi prezenţi, 125 voturi pentru, 75 împotrivă, 6 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

61. Propunerea legislativă privind creşterea accelerată a pensiilor minime garantate.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

117 voturi, insuficient pentru respingere, retrimit la comisie.

Domnule preşedinte, o lună? De acord. Termen: 30 de zile.

(Conform afişajului, se înregistrează: 205 deputaţi prezenţi, 117 voturi pentru, 83 împotrivă, 5 abţineri.)

62. Propunerea legislativă pentru completarea articolelor 1,2,3 şi 5 din Legea nr.8/2006, modificată prin Legea nr.4/2007, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Propunerea a fost respinsă.

Domnul Stanciu vrea să explice votul. Vă rog frumos, domnule deputat. Vă rog să nu-l deranjaţi pe orator.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vrem să spunem că ultimele două proiecte de lege, care aveau în vedere pensionarii şi modalitatea de protecţie a acestora, nu au întrunit numărul de voturi. Grupul nostru parlamentar este surprins, pentru că ştim că şi colegii noştri de la Partidul Democrat şi Partidul Liberal precizau, la timpul respectiv, că vor susţine.

Constatăm acum, domnule preşedinte, că moţiunea a picat datorită alianţei dintre PD şi PNL, pentru că, efectiv, domnule preşedinte, toate proiectele de legi sunt votate împreună de către UDMR, PNL şi PD. Singura opoziţie reală, aşa cum a afirmat, este PSD-ul, care votează constant împotriva acestor proiecte de lege ale Guvernului. Dorim să marcăm, domnule preşedinte, reînchegarea Alianţei D.A. (Râsete.)

Vă mulţumim. (Aplauze ale deputaţilor PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat, să fie într-un ceas bun! (Râsete.)

(Conform afişajului, se înregistrează: 206 deputaţi prezenţi, 120 voturi pentru, 80 împotrivă, 6 abţineri.)

63. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurării serviciilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Printr-o largă susţinere, şomajul şi ocuparea forţei de muncă au fost respinse.

(Conform afişajului, se înregistrează: 196 deputaţi prezenţi, 189 voturi pentru, 4 împotrivă, 3 abţineri.)

64. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Legea are caracter organic.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

129 de voturi, sunt insuficiente pentru respingere, pe articole, la plen.

(Conform afişajului, se înregistrează: 204 deputaţi prezenţi, 129 voturi pentru, 68 împotrivă, 5 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

65. Propunerea legislativă pentru modificarea Articolului 4 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.71/2004 aprobată prin Legea 565 din 2004 publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.897 din 1/10/2004.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Propunerea legislativă s-a respins.

(Conform afişajului, se înregistrează: 204 deputaţi prezenţi, 134 voturi pentru, 67 împotrivă, 2 abţineri, 1 vot neexprimat.)

66. Proiectul de Lege pentru modificarea art.I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acorda drepturi sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează: 201 deputaţi prezenţi, 129 voturi pentru, 71 împotrivă 1 abţinere.)

67. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319 din 14 iulie 2006.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

122 de voturi, insuficiente, pentru respingere, dezbatem pe articole.

(Conform afişajului, se înregistrează: 200 deputaţi prezenţi, 122 voturi pentru, 74 împotrivă, 4 abţineri.)

68. Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Prin votul Alianţei D.A. "lărgite", s-a respins, cu 182 de voturi.

(Conform afişajului, se înregistrează: 202 deputaţi prezenţi, 182 voturi pentru, 8 împotrivă, 11 abţineri, 1 vot neexprimat.)

69. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 286¹ şi 286" din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

S-a respins, cu 200 de voturi.

(Conform afişajului, se înregistrează: 203 deputaţi prezenţi, 200 voturi pentru, 1 împotrivă, 2 abţineri.)

70. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a respins.

(Conform afişajului, se înregistrează: 199 deputaţi prezenţi, 134 voturi pentru, 62 împotrivă, 3 abţineri.)

71. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a respins.

(Conform afişajului, se înregistrează: 202 deputaţi prezenţi, 196 voturi pentru, 4 împotrivă, 2 abţineri.)