|
Domnul Hans-Gert Pöttering: Stimate domnule presedinte al Camerei Deputaţilor Bogdan Olteanu, (Aplauze în sală) Stimate domnule presedinte al Senatului Nicolae Văcăroiu, (Aplauze în sală) Stimaţi domni presedinţi de partide, Stimaţi domni parlamentari, Dragi colegi şi colege, Stimate doamne şi stimaţi domni, (Aplauze în sală) În interesul dumneavoastră şi al meu, vă rog să-mi permiteţi să vorbesc acum în limba mea maternă. Am avut posibilitatea să vizitez frumoasa dumneavoastră ţară de mai multe ori, dar astăzi este prima oară când sunt în Parlamentului României şi este o bucurie şi o onoare să fiu aici, în calitate de presedinte al Parlamentului European, să ţin un discurs într-o sedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc tuturor pentru această invitaţie. Când am fost ales, în anul 1979, la primele alegeri directe în Parlamentul European, nu as fi visat niciodată că la 16 octombrie 2007 voi putea vorbi deputaţilor, alesi liber şi democratic, într-o ţară care a aderat cu succes la Uniunea Europeană şi care si-a luat locul de drept în familia europeană din nou. Nu voi uita niciodată în viaţa mea, pentru că este una din minunile timpului nostru, faptul că toate aceste lucruri au fost posibile. Sunt foarte, foarte bucuros că astăzi vorbesc unei naţiuni culturale a Europei şi doresc, de asemenea, să vă mulţumesc pentru faptul că întâlnirea noastră de astăzi are loc, din perspectiva europeană, într-un moment important, la începutul campaniei pentru primele alegeri pentru Parlamentul European în România, care vor avea loc pe data de 25 noiembrie 2007. În numele celor 500 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene, pe care-i reprezintă Parlamentul European, doresc să-mi exprim astăzi, încă o dată, bucuria pentru aderarea ţării dumneavoastră la Uniunea Europeană. A durat mulţi ani pentru a aduce România din nou în Europa liberă şi a o include din nou în continentul nostru. Aflându-se la punctul de intersecţie, între Europa de Vest, de Est şi Sud, România este, din totdeauna, o parte inseparabilă a Europei. Ne leagă o istorie comună şi un spirit comun european şi o mostenire comună crestino-iudaică. În cursul secolelor, dreptul roman, limba latină şi crestinismul, în toate cultele lui, precum şi cultura Europei Centrale şi Bizantine au marcat identitatea României. România, dragi colege şi colegi, aduce o mostenire bogată, culturală şi spirituală în Uniunea Europeană. Exemplele sunt numeroase, dar, fără îndoială, simbolizează, mai ales, frescele unice de pe pereţii exteriori ai mânăstirilor din Moldova şi Bucovina, de la Suceviţa şi Voroneţ, cu fresca remarcabilă a Judecăţii de Apoi, precum şi bisericile de lemn din Maramures, dar şi bisericile întărite săsesti din Transilvania de Sud. Aderarea României la Uniunea Europeană a consolidat dimensiunea politică şi culturală a integrării europene pentru îmbogăţirea reciprocă atât a Uniunii Europene, cât şi a României. Dragi colegi şi colege, doresc să mulţumesc ţării dumneavoastră si, mai ales, oamenilor României pentru eforturile lor şi pentru disponibilitatea în ceea ce priveste reforma din ultimii ani. Aceste eforturi au meritat. Statutul de nou membru în Uniunea Europeană este o sansă pentru România, pentru a se dezvolta pozitiv în continuare. Este, de asemenea, o sansă şi pentru Uniunea Europeană pentru a răspunde, împreună, provocărilor viitorului. Împreună trebuie să folosim această sansă. Cetăţenii României trebuie să contribuie, în mod special, la formarea acestui viitor. Într-o lună vor avea loc primele alegeri pentru Parlamentul European şi este pentru mine, ca presedinte al Parlamentului European, un interes deosebit de a vizita România înaintea acestor alegeri. Aceste alegeri reprezintă un moment important. Ele oferă cetăţenilor posibilitatea de a exprima vocea României prin participarea lor activă la alegeri şi pledez, în mod durabil, pentru a lăsa locul cuvenit dezbaterii despre Europa, precum şi avantajelor concrete pentru oameni în viaţa lor de zi cu zi şi pentru rolul României în Uniunea Europeană. Avem nevoie de această dezbatere europeană si, de asemenea, colaborarea dintre Parlamentul European şi parlamentele naţionale sunt de mare importanţă. Parlamentul European şi parlamentele naţionale nu sunt concurente, ci parteneri pentru democraţie si parlamentarism în Europa. Deja, de trei ori în acest an, s-au întâlnit, la iniţiativa mea, deputaţi ai Parlamentului European cu parlamentari naţionali, la dezbateri despre întrebări importante despre viitor, precum Tratatul constituţional, Strategia de la Lisabona şi Protecţia climei, şi despre eficienţa economiei noastre comune. Ieri, am participat la deschiderea Eurocaravanei. Tineri din România vor merge prin cincisprezece orase ale României - cu Bucuresti, al saisprezecelea oras - pentru a informa tinerii alegători despre Uniunea Europeană şi despre valoarea europeană. Este o iniţiativă foarte importantă şi mulţumesc Parlamentului României pentru angajamentul în acest proiect, care este derulat împreună cu Parlamentul European, pentru că tocmai celor tineri aderarea României la Uniunea Europeană le oferă sanse şi perspective noi. Apelez la toţi cetăţenii României, folosiţi-vă dreptul de a alege! Trăiţi astăzi într-o democraţie de ale cărei libertăţi şi posibilităţi aţi fost privaţi până acum. Trăiţi într-o Românie democrată, care este, astăzi, membru al comunităţii de valori ale popoarelor Uniunii Europene. Prin votului dumneavoastră din 25 noiembrie 2007, veţi exprima importanţa României, a ţării dumneavoastră, ca stat membru al Uniunii Europene. Viitorul dumneavoastră este în viitorul nostru comun, iar viitorul nostru comun se află în Uniunea Europeană. Parlamentul European este mândru şi bucuros să salute în curând 35 de membri noi, alesi în mod direct în rândurile sale. Încă din septembrie 2005 am colaborat cu succes cu observatorii români. Eu însumi am avut bucuria, ca fost presedinte al Grupului TPE, de a organiza acest proces, iar din ianuarie 2007 acesti observatori români au devenit deputaţi cu drepturi depline în Parlamentul European şi putem învăţa mult unii de la alţii. Acesta este cel mai important lucru din Uniunea Europeană, deoarece ne ascultăm unii pe alţii şi învăţăm unii de la alţii. Nimeni nu deţine adevărul absolut, ci numai împreună putem căuta soluţii comune de succes. Împreună cu noii colegi ce vor fi alesi în noiembrie vom lucra la dezvoltarea casei noastre europene. Parlamentul European s-a implicat dintotdeauna pentru aderarea României în Uniunea Europeană. Am sprijinit în mod activ România în calea aderării. Am promovat data de 1 ianuarie 2007 şi vă rog pe voi toţi, cetăţenii României, să fiţi constienţi de responsabilitatea pe care această aderare a aduce familiei europene. Primele alegeri în Parlamentul European, în România, vor reprezenta un punct culminant al aderării ţării dumneavoastră la Uniunea Europeană. Prin aceste alegeri mulţi cetăţeni ai României vor deveni cetăţeni europeni cu încredere în sine şi posibilitatea de a se exprima. Într-adevăr, în ultimii ani a fost depusă o muncă importantă, românii au depus eforturi considerabile pentru a corespunde criteriilor de aderare. Dragi colegi, puteţi fi mândri de ceea ce a fost atins în România de la întoarcerea democraţiei printre oameni. Multe reforme au fost aplicate de diversele Guverne în Parlamentul român în timp relativ scurt, iar procesul de modernizare care a rezultat, a fost de mare avantaj pentru România. Puteţi observa dumneavoastră singuri avantajele. Economia dumneavoastră merge bine, iar pentru cresterea economică sunteţi invidiaţi de alte ţări din statele europene. Cresterea economică, reducerea somajului şi nivelul investiţiilor externe directe sunt considerabile. Doresc ca progresele şi succesele dumneavoastră să vă fie recunoscute de către Parlamentului European şi să vă şi mulţumesc pentru ele, dumneavoastră şi întregului popor român. Dragi colegi şi cetăţeni ai României, drumul încă nu s-a încheiat aici cum nu s-a încheiat nici viaţa noastră, iar în politică nu se încheie niciodată. Tocmai acum, după aderarea sa, România nu trebuie să se culce pe lauri după eforturile depuse. Parlamentul European se bucură să observe că au fost făcute progrese importante la adoptarea dispoziţiilor de drept în domenii precum justiţia şi lupta împotriva corupţiei. România a arătat bunăvoinţă şi hotărâre pentru a-si îndeplini angajamentele, dar rezultatele concrete în justiţie sunt diverse, de aceea mai trebuie făcuţi pasi importanţi pentru a asigura o justiţie transparentă şi eficientă care să consolideze statul de drept. Si în lupta împotriva corupţiei mai sunt multe de făcut. Corupţia nu este nicăieri în Uniunea Europeană nici la nivel înalt, nici la nivel scăzut. Responsabilitatea în acţiunile politice, transparenţa şi obligaţia de a respecta legile, precum şi respectul principiilor de bază etnice sunt o componentă de nedespărţit a unei ordini democratice într-un stat de drept. România a realizat prin diferite proiecte o sensibilizare a opiniei publice în lupta împotriva corupţiei, de exemplu, prin realizarea unui Centru Naţional pentru Integritate sau prin instituirea unui asa-numit HELP PLAN - o linie verde referitoare la corupţie, precum şi prin organizarea de programe de scolarizare pentru funcţionarii publici. Pentru ca reformele de până acum să conteze, trebuie să fie puse în practică acele măsuri la toate nivelurile. As dori să enunţ un alt aspect, şi anume, cetăţenii României si-au pus asteptările lor foarte mari în intrarea în Uniunea Europeană şi susţinerea acestei aderări, care a fost cam de 65%, în medie, reliefează acest lucru. Oamenii trebuie să aibă sansa să se bucure de posibilităţile pe care le oferă Uniunea Europeană în viaţa de zi cu zi, dar România, prin faptul că a avut o preluare limitată a fondurilor Uniunii Europene în ceea ce priveste agricultura, a fost dezavantajată prin acest lucru. Vă rog să faceţi tot ce vă stă în putere pentru ca situaţia pentru România să se îmbunătăţească în 2008 şi să beneficiaţi de avantajele pe care le oferă calitatea de membru în Uniunea Europeană a cetăţenilor săi. Toate aceste lucruri, reformele, eforturile, dar şi aderarea dumneavoastră la Uniunea Europeană vin in beneficiul cetăţenelor şi cetăţenilor României, în primul rând, ferind noi sanse şi perspective de viitor. Este atât în interesul ţării dumneavoastră cât şi al întregii Uniuni Europene să continuăm reformele şi este şi în interesul dumneavoastră, al parlamentarilor. Doresc să vă încurajez, să continuaţi procesul reformei astfel încât democraţia şi statul de drept, ordinea, socială, economia de piaţă a României să fie stabilizate şi să devină mai puternică, pentru a servi ca exemplu pentru celelalte state din sud-estul Europei, care doresc să adere la Uniunea Europeană. Mâine voi fi la Sibiu, în capitala culturală europeană 2007, de fapt, în această după-amiază şi în această noapte. Mii de turisti au vizitat deja acest oras unde se vorbesc foarte multe limbi şi există foarte multe religii. Terra Transilvania, łara de peste păduri, Transilvanien, Ardeal, Erdély sau Siebenbürgen - foarte multe denumiri are această provincie imperială romană, Dacia Felix, care, astăzi, este o regiune centrală a României. Această regiune este o reprezentare foarte bună a bogăţiei culturale şi a bogăţiei de popoare pe care o oferă Uniunea Europeană şi vreau să vă spun că, înainte să intru în această sală extraordinară, am purtat o discuţie cu reprezentanţii minorităţilor, despre viaţa comună a locuitorilor şi religia lor diversă care au impregnat cultura şi istoria " Trebuie să respectăm şi să stimulăm această multitudine. O provocare foarte mare o reprezintă pe viitor integrarea tuturor minorităţilor naţionale etnice şi religioase care se bazează pe respect, pe acordarea acelorasi drepturi şi pe nediscriminare. Acest lucru este valabil atât în România cât şi în întreaga Uniune Europeană. De exemplu, trebuie să facem eforturi pentru a integra mai bine minoritatea rromă în Uniunea Europeană. Chiar şi din această perspectivă, Parlamentul României a făcut un pas important prin reprezentarea acestor minorităţi în Parlament. Garanţia unui mandat pentru fiecare minoritate naţională este un exemplu pozitiv pentru toate ţările din regiune şi chiar mai mult de atât. Anul trecut am fost în Cluj - Napoca şi a fost o plăcere extraordinară pentru mine, să primesc titlul de doctor de onoare al Universităţii Babes-Bolyai. Această universitate unde se predă în trei limbi este ceva foarte rar şi reprezintă un exemplu de toleranţă pentru viaţa culturală comună şi pentru întreaga regiune din Europa de sud-est. Respectul şi acordarea acelorasi drepturi oamenilor sunt principii de bază ale vieţii comune în Uniunea Europeană. Prin propria experienţă şi prin multitudine culturală, prin responsabilitatea sa ca membru al Uniunii Europene, România ar putea, şi eu sunt foarte convins de acest lucru, să joace un rol important în regiune şi să contribuie la stabilitatea din sud-estul Europei. Doresc să vă susţin şi pe viitor ca să aveţi un proces de apropiere cu ţările din vecinătatea dumneavoastră. Aveţi o responsabilitate mare prin aderarea la Uniunea Europeană şi în totalitate pentru continentul Europa. Sunt convins că România va avea o contribuţie importantă şi pe viitor în cadrul unui dialog constructiv şi serios în ceea ce priveste diferenţele regionale şi neînţelegerile care există, în acest moment, atât la nivel politic cât şi la cel cultural sau religios. Acest lucru este valabil şi pentru politica de vecinătate a Uniunii Europene şi în special în regiunea Mării Negre. România, precum şi ţara dumneavoastră vecină Bulgaria, ca ţări cu experienţă, pot să contribuie foarte bine la promovarea stabilităţii în zona Mării Negre şi în întreaga Uniune Europeană. Pentru aceasta eu doresc să vă mulţumesc din plin din partea Parlamentului European. Lăsaţi-ne să privim împreună către viitor! Vreau să vă spun şi să parafrazez câteva cuvinte ale autorului român Andrei Muresanu, care ne îndeamnă la întoarcerea către democraţie, ,,Desteaptă-te, române !", ,,Acum ori niciodată croieste-ţi altă soartă". Bineînţeles, România trebuie să mai facă eforturi foarte mari. Acest lucru este valabil pentru noi toţi în Uniunea Europeană. În Uniunea Europeană nu am ajuns niciodată la capătul drumului, întotdeauna suntem pe drumul îmbunătăţirii; sunt lucruri pe care trebuie să le îndeplinim împreună pentru a avea un viitor luminos al continentului nostru. Într-o lume, care devine tot mai complexă şi globalizată, provocările de azi, de mâine, devin mult mai vaste şi mult mai mari pentru a putea fi diriguite cu succes de un singur stat. Aceste lucruri trebuie făcute împreună. Multe obiective sunt importante pentru toţi şi pot fi atinse doar împreună. Uniunea Europeană trebuie să aducă dovada cetăţenilor săi că poate susţine un progres economic de durată dar şi siguranţa mediului înconjurător. O sarcină importantă este asigurarea alimentării cu energie precum şi ţinerea sub control a schimbărilor climatice. Economiile noastre europene consumă foarte multă energie. România îsi face din acest motiv griji pentru dependenţa tot mai ridicată de state terţe. Este important să ne sprijinim reciproc în sensul solidarităţii. De exemplu, în cazul unei crize energetice în cadrul Uniunii Europene, noile reglementări în cadrul Tratatului de reformă pentru solidaritatea în domeniul energetic şi pentru combaterea modificărilor climatice, sunt un semn evident pentru faptul că Uniunea Europeană luptă împotriva acestor provocări şi doreste să le facă faţă. Trebuie să colaborăm tot mai mult nu numai pentru a avea o energie sigură, ci şi pe termen lung. Astfel energiile alternative trebuie stimulate, trebuie stimulată găsirea de noi energii alternative şi să renunţăm la cele tradiţionale. De asemenea, trebuie să susţinem tehnologiile ecologice. Omenirea stă în faţa unei schimbări climatice de amploare şi pentru ea aceasta reprezintă o prioritate. Rezultatele stiinţifice nu pot fi trecute cu vederea; nu vorbim doar despre cifre, ci de multe ori vorbim chiar despre lupta de supravieţuire a multor oameni. Oamenii din România s-au confruntat în ultimii ani cu inundaţii şi cu valuri de căldură. Delta Dunării, care a fost clasificată de UNESCO ca făcând parte din mostenirea globală, precum şi Marea Neagră au fost ameninţate de multe ori de aceste evenimente naturale. Nu avem voie să le lăsăm să fie ameninţate în continuare, trebuie să facem ceva. Daţi-mi voie în acest sens să vă susţin şi să vă felicit pentru că România a fost una dintre cele patru ţări ale Uniunii Europene care a reusit să-si reducă emisiile de dioxid de carbon. Noi, ca Uniune Europeană, trebuie să acţionăm acum pe plan global. Timpul însă nu stă. Trebuie să nu oferim ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite din Bali să treacă cu vederea un prim pas în ceea ce priveste protocolul care urmează celui de la Kyoto. Trecerea la o economie săracă în emisii de dioxid de carbon oferă foarte multe perspective de dezvoltare economică, este sansa noastră să ne îndreptăm spre viitor asa cum trebuie, să oferim şi nepoţilor nostri aceeasi sansă pe care am avut-o noi. Dragi colegi, noi trebuie să susţinem temele importante pentru Uniunea Europeană şi să le abordăm ,,acum sau niciodată", ca o parafrază la Imnul dumneavoastră Naţional. Sărbătorim, în acest an, 50 de ani de la Tratatele de la Roma, deci tratatele de constituire a Uniunii Europene, practic. Oamenii vor o Europă a rezultatelor, o uniune care lucrează şi funcţionează. Ultimii ani au arătat însă că există şi anumite limite în ceea ce priveste construcţia Uniunii Europene. Astăzi ea numără 27 de state membre şi aproximativ 500 de milioane de locuitori. Uniunea Europeană extinsă cere, din toate părţile, un angajament şi o muncă pentru a putea realiza o reuniune orientată spre viitor. Din aceste motive procesul de reformă, care se desfăsoară de ceva timp, este foarte important şi trebuie să-l continuăm. După doi ani de pauză, după neaprobarea Tratatului Constituţional în Franţa şi Olanda, a rezultat un nou impuls în ceea ce priveste integrarea şi activitatea europeană. Daţi-mi voie să felicit România pentru că a avut o poziţie constructivă în această dezbatere şi vă mulţumesc încă o dată pentru susţinerea dumneavoastră. După summitul din iunie a avut loc o conferinţă la nivel de Guvern şi abia la începutul lunii octombrie experţii au terminat lucrul. În acest proces, Parlamentul European a fost reprezentat prin trei membri şi s-a asigurat că principiile fundamentale pe care le are la bază Parlamentul European vor fi reprezentate în noul Tratat al Reformei. Dragi colegi, propria dumneavoastră istorie v-a învăţat cât de valoroasă este libertatea si, pe bună dreptate, ţara dumneavoastră se află în Uniunea Europeană fiind garantul unei libertăţi şi al unei democraţii. Omul şi libertatea individului sunt puncte de plecare şi miez al identităţii noastre europene, de aceea şi principiul subsidiarităţii, care este stabilit în Carta Drepturilor Fundamentale, este înţeles de noi asa cum trebuie. Îmi doresc o Uniune Europeană care să se bazeaze pe solidaritate, subsidiaritate şi multitudine, să fie adaptată dorinţelor cetăţenilor săi şi să aibă în centru omul şi drepturile lui. Europenii nu trebuie să uite însă unde le sunt rădăcinile. Nu, nu trebuie să uităm unde este acasă, unde este patria noastră. Patrie, Acasă şi Europa, acestea trebuie să ţină de identitatea noastră comună. Carta Drepturilor Fundamentale este o ancorare a acestei înţelegeri a valorilor. Nu trebuie să fie doar o declaraţie pompoasă a celor trei instituţii, a Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei. Eu i-am rugat pe presedinţii celorlalte instituţii să efectuăm această semnare şi proclamare a Cartei Drepturilor Fundamentale în decembrie, în Parlamentul European, nu mai înainte de semnarea Tratatului. Procesul de reformă însă nu s-a finalizat. Mai întâi trebuie să-i invităm pe toţi sefii de stat şi de guvern la Lisabona, pe 18 şi 19 octombrie, pentru a avea o întâlnire informală pentru semnarea acestui tratat. Eu voi fi acolo, joi şi vineri, la acest summit, împreună cu comisia şi cu presedintele, dar şi cu sefii de state şi de guverne. Numai atunci Uniunea Europeană va fi pregătită mai bine pentru viitor, pentru lumea secolului XXI, atunci când acest tratat va fi deja semnat. Tratatul reprezintă, de 50 de ani, drumul pe care trebuie să-l urmeze Uniunea Europeană orientată către viitor. Parlamentul European doreste să aibă o mare influenţă în domeniul său şi Parlamentele naţionale, de asemenea. Nu putem concluziona mai bine decât printr-un alt exemplu din cultura română, din Hora Unirii, şi anume ,,unde-s doi puterea creste".Faptul de a fi european se bazează pe principiul solidarităţii, pe principiul colaborării şi pe principiul vieţii comune, pe pace, democraţie şi toleranţă. Un viitor puternic şi un viitor de succes pentru continentul nostru se află doar în unitate. Uniunea Europeană are nevoie de România. Stimaţi cetăţeni şi cetăţene ai României, bucuraţi-vă de dreptul la vot. Votaţi la 25 noiembrie pentru succesul românilor şi pentru viitorul nostru comun în Uniunea Europeană! Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze în sală)
|
Video - Flash & IOS
