Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,45.

Şedinţa a fost condusă, în prima parte, de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Ioan Mumteanu, secretari.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor şi domnilor,

Declar şedinţa deschisă pentru a prezenta declaraţii politice.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Bună dimineaţa.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a nu consuma din minutele grupului, declaraţia mea "S.O.S. la zahărul din sfeclă!" o voi prezenta în decurs de zece secunde.

Este vorba de faptul că zahărul din sfeclă de zahăr este la un anumit preţ în clipa de faţă, datorită taxei de restructurare impuse de Uniunea Europeană, de 173,9 euro/tonă, la un preţ mai mare decât cel al zahărului din zahăr brut.

Ca atare, în clipa de faţă, producătorii de zahăr din sfeclă de zahăr sunt în pericol de a se desfiinţa.

Îl rog, prin declaraţia mea politică, pe domnul ministru să facă demersurile necesare ca, prin Legea bugetului, să se găsească o formulă privind această taxă de restructurare, altfel, vor fi terminaţi.

Vă mulţumesc.

"S.O.S. la zahărul din sfeclă!"

Aderarea României la Uniunea Europeană a dus, datorită legislaţiei, la apariţia unor fenomene economice neprevăzute în domeniul zahărului, care perturbă piaţa şi determină blocarea vandabilităţii producţiei de zahăr din sfeclă în perioada 2007-2010.

Pentru România, la Uniunea Europeană, s-a stabilit o cotă anuală de 109.164 tone zahăr alb produs din sfecla de zahăr pe perioada 1 octombrie 1007 - 30 septembrie 2008.

Din cele 33 de fabrici de zahăr care existau înainte de 1989 în România, astăzi mai acţionează şase producători: doi producători de zahăr alb din sfeclă de zahăr (la Luduş şi Bod), doi producători de zahăr alb din zahăr brun importat din Brazilia (rafinăriile din Bucureşti şi Corabia) şi doi producători micşti (la Roman şi Oradea).

După privatizarea din 1998, în fabrica de zahăr din Luduş s-au făcut investiţii de peste 24 de milioane ron, care au avut ca obiectiv atât reducerea consumului de energie la producerea şi utilizarea aburului în instalaţii, cât şi la energie electrică.

Preţul de cost al zahărului obţinut din sfeclă de zahăr, în care se include preţul de cumpărare al sfeclei de zahăr, costurile de prelucrare şi taxa de restructurare impusă de Uniunea Europeană de 173,9E/tonă, determină un preţ de cost de 2,32 lei/kg.

Preţul de cost al zahărului obţinut din zahăr brut importat din Brazilia este de numai 1,37 lei/kg, fiindcă taxă de restructurare nu se plăteşte.

Ca atare, deşi în Transilvania, dar mai ales în judeţul Mureş, avem o zonă deosebit de favorabilă cultivării sfeclei de zahăr de calitate şi avem în ţară fabrici, mă refer la cele din Luduş şi Bod, care produc zahăr la parametri europeni datorită investiţiilor făcute, diferenţa de costuri va determina nevandabilitatea zahărului alb din sfeclă şi, implicit, oprirea celor două fabrici, ceea ce va însemna:

• dispariţia în timp a culturilor de sfeclă de zahăr, deci repercusiuni sociale în rândul cultivatorilor de sfeclă;
• repercusiuni sociale în eficienţa zootehniei din zona limitrofă fabricilor, datorită dispariţiei borhotului;
• repercusiuni sociale, cauzate de şomaj, în rândul celor care au lucrat în aceste fabrici.

Numai în zona Luduş, din judeţul Mureş, sunt peste 6800 de cultivatori, care, astfel, pierd cea mai valoroasă plantă din asolamentul fermei.

Factorul perturbator al acestei situaţii este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cel care a admis existenţa pe piaţă de zahăr, provenit din două materii prime intrate în fabrici la preţuri şi cote diferite, care au costuri şi preţuri de vânzare diferite, fapt care poate determina falimentul uneia din părţi şi aducerea de profituri imense celeilalte.

Conform Regulamentului 318/2006 al Uniunii Europene, în asemenea situaţii, Guvernul poate să intervină şi să aducă preţurile la nivelul de concurenţă corect.

Domnule ministru, preţul existenţei sau închiderii fabricilor enumerate şi implicaţiile amintite depinde de modalitatea în care rezolvaţi problema taxei de restructurare, în valoare de 173,9 euro/tonă. Apreciind cursul valutar euro la 3,32 ron, în bugetul de stat pe anul 2008 trebuie să se prevadă, într-o formă sau alta, în acest scop, suma de 63.000.000 ron, provenită din produsul 173,9 x 109164 x 3,32.

Privind în viitor, cunoscând faptul că sfecla este materie primă pentru biocarburant, fabrica din Luduş a demarat deja investiţii pentru a dezvolta o tehnologie mixtă zahăr-alcool din sfeclă şi trecerea după campanie, pe producţie de biocarburant din grâu şi porumb. Dar pentru a le putea termina, trebuie să iasă din acest "blocaj". Trebuie să rămână în funcţiune!

Mingea este în terenul dumneavoastră!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PD, vă rog! nu este nimeni. Din partea Grupului UDMR.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Integrarea noastră în Uniunea Europeană este condiţionată de activitatea judicioasă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. M-aş referi, în primul rând, la realizările Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care, de multe ori, se comportă discriminatoriu cu unele sucursale judeţene. Astfel, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, la nivel central, se poartă în mod discriminatoriu cu sucursala din judeţul Harghita.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Sucursala Harghita a preluat un număr de 9213 de cereri de subvenţii în sectorul zootehnic, aflându-se, cu acest număr de cereri, pe locul opt la nivel de ţară, un număr de 27851 cereri SAPS, aflându-se pe locul 21 la nivel de ţară. Dacă totalizăm aceste cereri, atunci APIA Harghita se află pe locul 17 la nivel de ţară, cu un număr total de 37064 de cereri. Totodată, peste acest număr, în 2007, APIA Sucursala judeţeană Harghita a preluat, verificat şi aprobat un număr de 8955 de cereri, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2006, modificat prin Legea nr.14/2007, Sprijin pentru pajişti din zona montană, situându-se pe locul I, pe nivel de ţară. În ordinea mărimii terenului agricol, judeţul Harghita se situează pe locul 14 la nivelul ţării.

Dacă luăm în calcul numărul posturilor repartizate judeţelor, la nivel de ţară, judeţul Harghita se situează pe locul 39 (din 42 de judeţe), astfel existând o mare neconcordanţă între volumul de muncă şi posturile existente la nivel de sucursală.

Sunt multe judeţe care, cu cereri mult mai puţine ca număr, se află înaintea judeţului Harghita, cu un număr mult mai mare de angajaţi. astfel, cred că nu este justificată diferenţa atât de mare la nivelul posturilor repartizate între sucursalele judeţene.

Totodată, prin apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2007, Sucursala Judeţeană Harghita va primi şi personalitate juridică, mărindu-se şi mai mult volumul de muncă, astfel cu numărul actual de personal va fi imposibilă desfăşurarea, în condiţii normale, a activităţii sucursalei din judeţul Harghita.

Stimate domnule ministru Dacian Cioloş,

Vă rog să interveniţi pentru ca şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a judeţului Harghita să fie tratată ca celelalte agenţii din ţară. Solicitarea mea se bazează pe volumul imens de muncă care se desfăşoară la această agenţie pe nivel judeţean. Prin urmare, vă rog să aprobaţi cele 20-25 posturi pentru APIA Sucursala Judeţeană Harghita (atât pentru posturi de consilieri, cât şi de referenţi) sau mutarea unor angajaţi de la alte sucursale la Sucursala din Harghita, pentru a putea desfăşura activitatea într-un mod normal şi pentru a ajunge măcar la nivelul mediei posturilor pe ţară.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Domnul Emil Strungă, din partea Grupului PNL.

Domnul Emil Strungă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică pe care o prezint astăzi, în faţa dumneavoastră, poată titlul "Asumarea răspunderii Guvernului privind votul uninominal."

Evoluţiile politice din România au subliniat, în numeroase situaţii, necesitatea revizuirii legilor electorale, în sensul introducerii votului uninominal. PNL a avut iniţiative legislative privind votul uninominal încă din 1997. Sondajele de opinie arată dorinţa electoratului privind schimbarea sistemului electoral, schimbare ce va conduce la o mai mare apropiere între ales şi alegător.

Guvernul a impus reforme în: justiţie, educaţie, sănătate sau agricultură. A venit timpul să reformeze şi sistemul electoral.

Votul uninominal este în deplin acord cu doctrina PNL, iar asumarea răspunderii de către Guvern reprezintă un act de dublă responsabilitate: faţă de societatea românească în ansamblul ei şi faţă de clasa politică. Biroul Politic Central al PNL a decis luni, 29 octombrie, să meargă pe varianta votului uninominal, propusă de Asociaţia Pro Democraţia (APD), care presupune un vot mixt, îmbinând uninominalul cu votul pe liste de partid. Executivul îşi asumă răspunderea şi pentru introducerea votului uninominal pentru alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene. Legea votului uninominal a fost asumată de PNL şi, prin urmare, Guvernul Tăriceanu a prezentat în Parlament proiectul de lege privind votul uninominal în varianta dezbătută la Comisia de cod electoral şi convenită de Asociaţia Pro Democraţia.

Proiectul de lege avansat de Guvern respectă principiul constituţional al reprezentării în Parlament a tuturor partidelor care realizează pragul electoral, precum şi a minorităţilor naţionale, într-un singur tur de scrutin. În comparaţie cu varianta propusă de domnul preşedinte, cu două tururi de scrutin şi un număr dublu de circumscripţii electorale, cheltuielile privind organizarea alegerilor sunt mai mici în varianta Guvernului.

Această soluţie a fost acceptată de ONG-uri, partide parlamentare, cetăţeni şi societatea civilă. În orice democraţie, trebuie reprezentate toate tendinţele şi curentele politice. Din păcate, decizia Partidului Naţional Liberal de a merge pe formula de vot uninominal, irită o parte dintre partidele parlamentare. Partidul Democrat urmăreşte numai propria popularitate, iar preşedintele Băsescu a găsit un pretext pentru a se implica în campanie, şi anume organizarea unui referendum pe tema uninominalului odată cu alegerile europarlamentare.

Nu contestăm dreptul preşedintelui de a face un referendum pe această temă, dar îl găsim inoportun după gestul Guvernului de asumare a răspunderii. Avem nevoie de o reformă a clasei politice şi varianta propusă de Guvern reprezintă drumul cel mai scurt şi cel mai sigur către această ţintă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PRM, domnul Costache Mircea.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Nu ştiu cum se întâmplă că, de vreo 18 ani încoace, sunt aşa acumulări negative în societatea românească, pe care nici analiştii cei mai versaţi nu le mai pot defini şi identifica pentru a putea pune în mişcare instituţii, resorturi care să contracareze aspectele negative semnalate.

Ar fi vorba despre faptul că avem, totuşi, un punct comun. Toate partidele politice, toate ONG-urile, întreaga societate civilă, toată lumea îşi declară atitudinea clară anticorupţie, pentru diminuarea infracţionalităţii, pentru reaşezarea ţării pe temelii de normalitate şi de legalitate şi, în acelaşi timp, din acest front comun rezultă, în toate topurile şi în toate ierarhizările care se fac de către institute specializate, România pe primele locuri la infracţionalitate, la corupţie.

Cu alte cuvinte, de la Preşedinţia României, care s-a declarat făţiş în luptă deschisă cu corupţia, cu marea şi mica infracţionalitate, de la Guvernul României, de la Parlamentul în care funcţionăm, toată lumea este anticorupţie, toată lumea are mesaj declarat deschis pe această linie, pentru readucerea ţării la conduita civică normală, care să consune cu statutul nostru de stat european.

Şi, cu toate acestea, rezultatele întârzie să apară. Nu vorbeşte nimeni despre rezultate clare, înregistrate de justiţie, de Departamentul Naţional Anticorupţie, special constituit în acest scop, de nou înfiinţata Agenţie pentru Integritate, de Corp de Control al Ministerelor, al Guvernului, de atâtea şi atâtea instituţii care ar trebui, încet-încet, să reînscrie ţara pe orbita normalităţii.

Dacă toţi suntem anticorupţie, atunci cum reuşeşte această noţiune abstractă (întrucât ea nu poată nume, nu are oameni, nu discutăm despre corupţi, ci despre corupţie în general), cum reuşeşte ea să ne domine şi să devină emblematică şi să se perpetueze şi să ne definească şi să poarte marcă românească în contextul internaţional şi să amărască viaţa celor mai mulţi dintre concetăţenii noştri, viaţa lor de zi cu zi.

Eu am adresat o întrebare concretă Ministerul Economiei şi Comerţului în legătură cu felul cum s-a privatizat, felul cum s-a făcut privatizarea în general, o ştiu românii şi în folosul cui s-a făcut, dar am luat un exemplu concret. Era vorba de Rompetrol, care, mai deunăzi, a fost vândut către o firmă, Munai Gaz, aparţinătoare unui alt stat.

Toţi ştim că, prin Ordonanţa nr.118/2003, o guvernare de stânga a creat o facilitate unui reprezentant al dreptei, lui Dinu Patriciu, convertind datoriile către bugetul statului, în valoare de 603 milioane de dolari, în obligaţiuni de stat. Când s-a făcut vânzarea respectivă, a 75% din Rompetrol, n-a mai făcut nimeni nici o precizare pentru cetăţeanul român, pentru contribuabilul român, pentru toţi cei care reprezentăm aici cetăţeni (care şi-au mai pus şi-şi mai pun încă nădejdea în noi) n-a făcut nimeni nici o precizare, nici Preşedinţia, nici primul-ministru, nici alţii, care au datoria să o facă, ce s-a întâmplat în această tranzacţie cu cei 603 milioane de dolari, obligaţiuni ale statului român în contul datoriei către bugetul statului, al Rompetrol. Să fi făcut cineva o precizare: Domnule, ăştia au rămas în cei 25% aflaţi încă la Dinu Patriciu sau fac parte din cei 75% vânduţi şi prin asta credităm statul kazah cu 603 milioane de dolari sau există o altă situaţie.

Pentru că n-am găsit răspuns la această întrebare şi preşedintele României a spus că el a aflat de tranzacţie de la televizor şi nu ştie despre ce este vorba, primul-ministru a spus că este o chestiune comercială, o tranzacţie privată în care n-are ce căuta Guvernul României. Eu, care ştiu că noi suntem cu toţii părtaşi la cele 603 milioane de dolari, prin HG nr.118/2003, devenită Legea nr.89/2005, când era o altă Putere şi toate Puterile luptă cu corupţia şi unii şi alţii şi alţii şi se vede treaba că acesta este firul roşu care-i leagă: ocrotirea, îngrăşarea, promovarea corupţiei în România de către toţi ceilalţi.

Există şi oameni care s-au opus tuturor privatizărilor frauduloase, o arată şi votul electronic, o arată şi celelalte luări de poziţii, pe care nu-i ia nimeni în seamă şi-i marginalizează, îi etichetează, i-au pus sub embargou mediatic şi le-au zis extremişti. Şi aceia sunt cei de la PRM.

Eu am adresat această interpelare domnului ministru Vosganian, care-mi răspunde cu bară, adică pentru, făcută probabil şi semnată de altcineva (şi-a declinat puţin competenţa din punct de vedere legal) şi care-mi spune că, de fapt, nu erau datorii, că erau altceva.

Domnule, în primul rând a fost un stocaj la sursă. A fost vorba de accize, de un suprapreţ pe care statul îl pune pe carburanţi, pe care nu Rompetrolul trebuia să ni-l dea nouă, ci cetăţenii României. Dar cetăţenii nu vin pentru fiecare litru să plătească acciza la stat, ci se plăteşte la pompă, iar firma care colectează, fiind un simplu vehicul, trebuie să dea aceşti bani la stat. Nu i-a mai dat, se vede clar la înţelegere, până s-au adunat sute de milioane de dolari, iar la tranzacţii comerciale, la vânzarea Rompetrol, nu spune nimeni clar cetăţeanului român şi nouă, celor mai avizaţi sau cât de cât interesaţi în materie şi care trebuie să răspundem şi noi în faţa altora, ce s-a întâmplat cu acea sumă.

Şi, pentru că ne driblăm unii pe alţii, trebuie să tragem şi o concluzie. Că a fost dată de Guvernul Năstase Hotărârea de Guvern nr.118 la vremea respectivă în favoarea lui Dinu Patriciu, care reprezenta altă doctrină şi altă ideologie politică; că a fost agreată mai târziu, în 2005, şi hotărârea devenită lege (89/2005); că a fost votată de toată lumea din această sală, în afară de unii, pe care-i cam punem tot timpul la zid, până când or să facă unii ochi când n-or să mai aibă ce apăra în această ţară.

Din acest punct de vedere, sub formă de declaraţie politică pentru că răspunsul la interpelare este evaziv şi batjocoritor, aştept în continuare ca cineva care mănâncă pâine ca organ de control, ca membru al Guvernului, premier, alţii asemenea, să ne dea răspunsurile clare necesare şi să nu ne mai pe toţi drept proşti, pentru că, uite, a dat Dumnezeu de nu suntem cu toţii chiar proşti.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Au mai depus scris: domnul Constantin Faina de la PC, domnul Miron Ignat de la minorităţi, domnul Mircia Giurgiu, fără apartenenţă, domnul Andrian Mihei, PNL, domnul Viorel Pupeză, PSD şi Lia Ardelean, PC.

Dai cuvântul domnul Bentu, de la PSD.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Iuşcenco".

S-a mai consumat încă un episod din activitatea prezidenţială, întâlnirea Băsescu-Iuşcenco, întâlnire, care, prin conotaţiile sale, a demonstrat din nou că, în domeniul politicii externe, atribut prezidenţial de primă mărime, actualul preşedinte al statului român este un demn reprezentant al nepriceperii.

În mod cert, în timpul petrecut pe mare, marinarul Băsescu a avut parte de numeroase traversade, ajungând însă la înalta funcţie binecunoscută, dar şi total inadecvată domniei sale, practică, sper că înţelege ce vreau să spun, cabotajul politic. După ce a trasat axe şi semiaxe recunoscute doar de designerii săi cotrocenieni, după ce a încercat să plaseze Marea Neagă în centrul politicii planetare, a urcat pe Canalul Bîstroe şi a eşuat lamentabil. Acest fapt nu ar fi îngrijorător dacă încărcătura pe care s-a încumetat s-o transporte n-ar fi purtat un nume - România.

Accept afirmaţia că există o politică externă de vitrină şi una de seif. Nu tot ce se discută sau se convine la masa discuţiilor ori a negocierilor poate fi făcut cunoscut în timp real. Numai că, importantă este şi percepţia opiniei publice, modul în care aceasta apreciază rezultatele sau, pur şi simplu, modul în care i-au fost apărate interesele şi, de ce nu, mândria naţională. Or, la acest capitol, deziluzia a scăpat un adevărat Canal Bîstroe între preşedinte şi poporul său.

Întâlnirea s-a finalizat cu, cităm pe preşedintele Traian Băsescu: "concluzii bune", iar Viktor Iuşcenco a vorbit despre o "activitate destul de bună". De altfel, şeful statului ucrainean a demonstrat, prin poziţiile adoptate, că vizita la Bucureşti a fost prilejul de a se face auzit şi mai puţin de a asculta.

Deci, românii trebuie să înţeleagă şi să accepte următoarele: Ucraina va contribui la adâncirea relaţiilor cu România prin adâncirea Canalului Bîstroe, parte a teritoriului vecinului deţinător de ogive nucleare; recuperarea de către statul român a investiţiei de la Krivoi Rog (1 miliard de dolari) îşi va afla o rezolvare ulterioară prin livrarea de minereu sau prin livrarea de produse siderurgice ori prin modalităţi financiare, aplicabile într-un viitor neprecizat.

În ceea ce priveşte Insula Şerpilor şi platoul ei continental, "Ucraina îşi menţine poziţia sa anterioară".

Vizele pentru românii care vor să călătorească în Ucraina vor fi anulate într-o perioadă vag definită, până la sfârşitul anului (fără a se preciza anul).

Cu adevărat, aşa cum a confirmat Traian Băsescu pentru fiecare problemă în parte, s-au stabilit diagnostice. s-a uitat, însă, că tratamentul va avea loc în clinici kievene.

De fapt, ce a făcut preşedintele? A dezamăgit nu numai prin faptul că nu performează în acest domeniu, dar se şi decredibilizează - o dovadă fiind lipsa întâlnirilor de anvergură, cu lideri politici puternici. A căzut în capcana propriei imagini, pe care şi-o resuscitează periodic, prin organizarea de referendumuri aplaudate şi susţinute slugarnic de asfaltocraţii din PD. A indus poporului ideea că diplomaţia înseamnă o relaţie de prietenie presupus privilegiată şi nu a sesizat că politica interesului este singura pe care o cunoaşte şi o aplică nemilos preşedintele Iuşcenco, o personalitate fără complexe de tipul celora pe care le au politicienii români faţă de Traian Băsescu.

N-aş fi de acord cu afirmaţia că Iuşcenco ne-a umilit la Bucureşti, chiar dacă a demonstrat că poate fi agresiv şi chiar ofensator.

Ne-a predat însă o lecţie dură, este adevărat, şi aceasta pentru că politica externă are în actualii săi diriguitori - preşedintele şi ministrul de externe, două persoane neavenite şi incapabile de opţiuni şi decizii memorabile.

Stimaţi colegi, de fapt, lumina pe care o proiectează Traian Băsescu asupra politicii externe româneşti este, din păcate, una de tip licurici (insectă mult dragă domniei sale), intermitentă, insuficientă, rece şi inutilă.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Soporan.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş dori să prezint în faţa dumneavoastră declaraţia politică: "De la Ion Cristoreanu la plicul liberal."

Am participat, ca fiu al zonei, împreună cu alţi colegi, cu mare plăcere, răspunzând invitaţiei primarului comunei Tritenii de Jos, la Festivalul-Concurs Naţional pentru voci bărbăteşti Ion Cristoreanu, ediţia a V-a, dedicat unui fiu al locului, ajuns unul dintre cei mai mari reprezentanţi ai cântecului popular şi tinerilor care se doresc continuatori ai marelui artist.

O zi frumoasă, săteni mândri că Ion Cristoreanu a fost de-al lor şi, în acelaşi timp, dornici să asculte cântecele cunoscute în noi interpretări ale tinerilor emoţionaţi şi dornici să îşi câştige reputaţia de laureat al concursului şi continuator atestat al marelui cântăreţ.

În această atmosferă, au apărut tineri purtând însemnele PNL-ului, care înmânau celor prezenţi plicuri cu un mesaj din partea unui coleg deputat liberal. Mă aşteptam ca acesta să cuprindă puntul de vedere liberal cu privire la problemele profunde ale României reale.

Consider că, pe o pagină, se puteau exprima poziţii liberale cu privire la atragerea fondurilor europene, având în vedere cota de utilizare extrem de scăzută, realizată până în momentul de faţă, la programele necesare pentru realizarea unui milion de locuri de muncă, care lipsesc în momentul de faţă dacă s-ar respecta gradul de ocupare a forţei de muncă existent la nivelul Uniunii Europene, la formularea politicilor naţionale pentru ca acestea să dea consistenţă apărării interesului naţional în cadrul structurilor Uniunii Europene, la rezolvarea problemelor sociale pentru copiii părăsiţi de părinţii plecaţi la muncă în ţările membre ale Uniunii Europene, la programele naţionale pentru echilibrarea stării economice şi sociale în context european, la proiectele pentru asigurarea dezvoltării durabile, în contextul în care şi România este afectată de schimbările climatice, la programele pentru modernizarea satului românesc, pentru constituirea pieţei agricole, care să fie favorabilă şi agricultorilor români.

Sincer, nu mă aşteptam, având în vedere doctrina liberală, la teme care vizează creşterea veniturilor pentru familiile care muncesc din greu şi trăiesc doar din salariu, deoarece în conformitate cu logica liberală, exprimată sintetic de Michel Husson, profesor la Institutul de statistică din Franţa: "Inegalităţile de remunerare se explică, chiar se justifică prin politica mai mult sau mai puţin lărgită a calificărilor, care ar trebui să o reflecte pe cea a productivităţii individuale. Orice strategie de politică publică, fie ea bine intenţionată, care şi-ar propune corectarea ierarhiilor salariilor, ar constitui o sursă de şomaj. Această pseudoraţionalitate, postulat fundamental al economiei dominante, ajunge să asimileze munca ca un bun de schimb ca oricare altul şi fondează o filozofie socială care legitimează inegalităţile în numele eficacităţii."

Nu s-a întâmplat nimic din ceea ce ar fi trebuit să se realizeze într-o campanie electorală care vizează primul exerciţiu de alegere a reprezentanţilor României în Parlamentul European.

Mă aşteptam să se pună în dezbatere, în context european, pe baza doctrinei liberale, raportul existent între România aşteptării şi România activă, în care, la o populaţie de 21,6 milioane de locuitori, salariaţii reprezintă o populaţie de 4,6 milioane de locuitori, adică populaţia activă reprezintă o pondere de 21 %. Dacă ne-am raporta la situaţia Cehiei, unde populaţia activă reprezintă o pondere de 48 %, am constata, cu sinceritate, cât de lung este drumul integrării reale în Uniunea Europeană, deoarece ar trebui să realizăm la nivelul României, pentru a egala performanţa amintită, încă 5,7 milioane de locuri de muncă.

Dintr-o analiză sumară a bugetului la nivelul veniturilor şi cheltuielilor, se constată că veniturile populaţiei estimate pentru 2008 vor fi de 31 de miliarde euro, iar cheltuielile efective vor fi duble, ridicându-se la 63 de miliarde de euro.

Într-o asemenea situaţie dramatică, colegul liberal, în loc să prezinte programul partidului pe care-l reprezintă în rezolvarea acestei situaţii, ne propune, din nou, tema specifică anilor '90 şi revenită, în ultima perioadă, în discursul politic al celor care văd mai uşor trecutul, decât să previzioneze european viitorul dezvoltării durabile a României, adică tema comunismului sau, mai exact, a comuniştilor şi neocomuniştilor, care, conform formulei de distribuţie liberală, se găsesc doar în Partidul Democrat şi Partidul Social Democrat.

Dacă am fi corecţi şi am face analize bazate pe cifre, am constata realităţi prin compararea stărilor din 1990 şi din 2007, la nivelul judeţului Cluj, care cu greu ar putea explica superioritatea dezvoltării speculative liberale, în care, din păcate, capitalul creat în România nu lucrează încă eficient pentru români.

Să dăm câteva exemple:

• numărul salariaţilor în 1989 a fost de 284522, iar la sfârşitul anului 2006 era un număr de 185 de mii, adică salariaţii anului 2006 reprezintă o pondere de 65 % din numărul celor din 1989;
• producţia industrială a anului 1989 a fost de 2,466 miliarde dolari, iar a anului 2006 era de 1,138 miliarde de dolari, adică producţia anului 2006 reprezintă o pondere de 46 % din producţia anului 1989;
• raportul salariaţi/pensionari, în anul 1989, a fost de 3,5 la 1, iar în anul 2006 a fost de 1,2/1;
• numărul de locuinţe construite în perioada 1979-1989 a fost de 60.371.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rugăm să limitaţi expunerea.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Închei aici prezentarea făcută, urmând ca restul prezentării să o depun la secretariatul şedinţei.

Vă mulţumesc.

(Continuarea declaraţiei a fost consemnată conform materialului depus la preşedintele de şedinţă.)

• numărul de locuinţe construite în perioada 1979-1989 a fost de 60.371, iar în perioada 1990-2005 a fost de 14036.

Cu un salariu mediu net pe economie, în anul 2006 se putea cumpăra doar jumătate din cantitatea de carne cumpărată în anul 1989, cu acelaşi salariu mediu net, 46% din cantitatea de lapte, 30% din cantitatea de energie electrică şi 28% din cantitatea de gaz metan.

Nu mă aştept încă la o analiză obiectivă a comunismului, deoarece persistă pentru foarte mulţi imaginile urâte, drame şi multă umilire, care nu ar trebui să se mai întoarcă în România. Dar, în acelaşi timp, simt nevoia definirii unei performanţe economice a capitalismului şi capitaliştilor din care cei mai mulţi nu mai fac parte, în care românii să simtă că în planul vieţii lor s-au produs schimbări ce duc la un trai mai bun, la decenţă, la viitor asigurat prin muncă pentru copii, la produse performante româneşti.

Am amintit toate acestea pentru că este nevoie şi de echilibru politic şi de un echilibru real între libertate, democraţie şi stare economică, atât la nivel individual, cât şi la nivel naţional.

Am avut ocazia de a participa la o întâlnire cu doamna Susanne Kastner, membră a social-democraţiei germane, vicepreşedintă a Bundestag-ului german, în care am observat, din prezentarea făcută, diferenţa existentă între seriozitatea unei social-democraţii adevărate, care a condus Germania la dezvoltare, şi superficialitatea prezentării liberale, care conduce la nedezvoltare.

Ea a spus că i se pare trist că, de aproape un an, România nu reuşeşte să creeze structurile publice necesare pentru cheltuirea unei sume cât mai mari din fondurile venite din partea Uniunii Europene, care sunt de 32 de miliarde de euro. "Ministrul economiei şi finanţelor a spus că nu este aşa de grav şi că şi alte ţări nou intrate în Uniune au avut dificultăţi în accesarea banilor. Dar nu exemplele negative trebuie urmate, ci cele pozitive, şi acestea sunt destule." - a subliniat Kastner.

Cred că aceasta este o poziţie corectă, de care Guvernul şi liberalii ar trebui să ţină seamă şi să iasă din superficialitatea şi autosuficienţa care-i domină.

Problema comunismului şi a condamnării lui ţine, în primul rând, de trecut şi din ce în ce mai mult de istorie. Însă locurile de muncă bine plătite, serviciile medicale de calitate, pensiile care să asigure un trai decent, infrastructura bine pusă la punct ţin de viitor şi nerealizarea lor ar trebui să îngrijoreze guvernanţii. Aceasta ar fi cea mai bună campanie electorală, dragi colegi.

Dragi colegi,

găsiţi agenda cetăţeanului şi adaptaţi-vă ei, pentru o guvernare corectă.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Cornel Ştirbeţ, de la deputaţii fără apartenenţă la un grup parlamentar, şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Ştefan Baban, şi din partea Grupului parlamentar al Partidul Conservator, doamna Ionica Constanţa Popescu.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Interesul public", am intitulat intervenţia mea politică de astăzi.

S-a scurs deja o treime din numărul de zile afectate campaniilor electorale pentru europarlamentare şi pentru referendum, dar se pare că în ciuda eforturilor depuse de unele partide politice, electoratul este complet dezinteresat, ceea ce constituie un semnal extrem de grav pentru întreaga clasă politică. Locul marilor teme ale campaniilor electorale a fost luat, şi în presă, şi în conştiinţa publică, de subiecte derizorii, care fac deliciul celei mai mari părţi a populaţiei, dând naştere unor adevărate dispute între cei care vor să demonstreze, cu o uimitoare bogăţie de argumente, de partea cui se află adevărul.

Topul românilor celebri mai mult sau mai puţin potenţi în viziunea Laurei Andreşan, măiestria junei soţii a lui Irinel Columbeanu, cearta divelor Mihaela Rădulescu şi Andreea Marin, ca să nu mai vorbim de misterul ce pluteşte în jurul dispărutei Elodia şi a SPP-istului din Afganistan, sunt subiecte care reţin atenţia electoratului mult mai mult decât dezbaterile asupra votului uninominal, pentru care este chemat să se pronunţe la referendumul din 25 noiembrie.

Există, desigur, o vinovăţie pentru această stare de lucruri, vinovăţie ce nu poate aparţine decât clasei politice, celor care conduc destinele României şi care nu reuşesc să convingă că dezbat şi acţionează în sensul dorit de oameni, în interesul lor. Nu reuşesc să impună agenda publică. Ceea ce se prezintă seamănă foarte mult cu show-ul personajelor amintite, dar sunt mult mai false, mai îndepărtate de adevăr şi de viaţă. De aceea sunt preferate primele.

Din acest motiv cred că ar trebui să fim mult mai responsabili şi preocupaţi de ceea ce se întâmplă cu electoratul român care este din ce în ce mai puţin interesat de politică şi care dă semnale concrete că a intrat într-o stare de apatie şi de indiferenţă din care cu greu va mai putea fi scos.

Este însă extrem de dificil să schimbăm lucrurile atâta timp cât la nivelul cel mai înalt se acţionează într-o manieră deplorabilă, cu multă demagogie şi lipsită de competenţă. Astfel, isprava numitului Mailat, care ne-a umplut încă o dată de ruşine şi indignare, începe să fie exploatată politic şi implicit electoral de Guvernul Tăriceanu II, care abia acum a aflat că este răspunzător de soarta tuturor românilor, indiferent unde s-ar afla aceştia, şi plin de o făţarnică bunăvoinţă sare în apărarea celor din Italia, victime ale unui val de xenofobie.

De ce nu a acţionat până acum în această direcţie? Ca şi în cea a stopării migraţiei infractorilor români către Occident. Răspunsul este simplu. I-au lipsit oamenii calificaţi şi competenţi care să acţioneze eficient în interes public.

Adrian Cioroianu, ministrul politic de externe este, evident, depăşit de complexitatea problemelor acestui minister delicat, este nefamiliarizat cu subtilităţile practicilor diplomatice şi foarte preocupat de alte lucruri, mai puţin legate de diplomaţie. Pentru toate acestea şi pentru multe altele, nu am încotro şi trebuie să-i cer demisia, ceea ce şi fac, încredinţat pe deplin de justeţea cererii mele.

Acelaşi lucru, demisia, îi cer şi colegului său de guvern, Cristian David, ministrul internelor şi reformei în administraţie care, în loc să fie preocupat de organizarea campaniilor electorale, de infracţionalitatea din ţară, dar şi de hoţii, tâlharii şi prostituatele care au migrat în Europa, ce credeţi că face. Îl urmăreşte pe procurorul Marian Sântion şi schimbă prefecţii pe criterii de simpatie sau provenienţă politică. Cine se poate încrede acum în dezvăluirile pe care le face cu privire la aranjamentele făcute de el cu cei cinci miniştri italieni pe care susţine că i-a avut interlocutori.

Dacă acestor doi li se alătură şi ministrul muncii, Paul Păcuraru, cu niscaiva dosare de corupţie şi responsabilităţi în ce priveşte migraţia forţei de muncă, este de prisos să mai spun că trebuie să revin şi să mă adresez domnului Călin Popescu-Tăriceanu.

Este timpul să demisionaţi, domnule prim-ministru, până nu e prea târziu pentru dumneavoastră şi mai ales pentru interesul României. Sper să fiu bine înţeles, iar cererile mele să fie cât mai curând îndeplinite.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Europa s-a săturat de noi..."

La zece luni după ce a fost admisă în Uniunea Europeană, europenii s-au săturat până peste cap de România. Ceea ce-i deranjează pe cetăţenii de rând nu este haosul politic de la Bucureşti sau posibila clauză de salvgardare pentru agricultura românească. Marea majoritate a europenilor nu sunt interesaţi şi îngrijoraţi de ceea ce se petrece cu ţara aceasta şi cu poporul român, ci cum se comportă concetăţenii noştri plecaţi pe meleagurile lor.

În cele mai mari şi importante oraşe, pe cele mai circulate artere, cerşetorii cu copii în braţe, hoţii de buzunare, grupurile ameninţătoare puse pe harţă sau cele de spălători de parbrize din intersecţii sunt formate în majoritate din cetăţeni români care pur şi simplu îi obligă să scoată banii din buzunar.

Situaţia a devenit atât de tensionată, mai ales în ultimele două luni, încât politicienii din Italia, Spania sau Franţa au luat deja o poziţie publică dură faţă de cetăţenii români, mai ales faţă de rromii care se instalează peste tot şi le oripilează comunităţile locale prin modul lor de viaţă.

Sunt bine cunoscute afirmaţiile primarului Romei, care nu s-a sfiit să pună semnul egal între infractorii români şi ţigani, făcând de două ori un act de injustiţie şi de calomnie, o dată considerându-ne pe toţi români infractori şi a doua oară discriminând această etnie. Partea proastă este că au în cea mai mare parte dreptate, pentru că deşi ne este foarte greu să recunoaştem, concetăţenii noştri, indiferent de etnie, sunt puşi mai mult pe fapte rele decât să muncească şi să câştige banii pentru care au plecat din ţară. Crimele înfăptuite în peninsulă, furturile, precum şi scandalurile iscate de cetăţenii români, au deformat total imaginea pe care europenii o aveau despre noi, dar în acelaşi timp au şi împiedicat pe românii harnici şi oneşti să-şi găsească de lucru.

Deh, faima o ia întotdeauna înaintea persoanei!

În acest moment, România se confruntă cu o problemă gravă: rezolvarea situaţiilor de conflict create de etnia rromă, atât în ţară, cât şi în străinătate. Problema a fost enunţată la nivel european încă din anul 1991, când c-a şi cerut ajutorul Occidentului, care a considerat în acele momente că este doar o problemă strict românească. Lipsa resurselor materiale şi umane autohtone pentru rezolvarea acestei situaţii, schimbarea mentalităţilor atât a românilor, cât şi a rromilor, slabul acces al acestei etnicii la educaţie şi sănătate, au favorizat accentuarea până la stadiul de criză al acestei situaţii, cu manifestări asemănătoare şi în străinătate.

În aceste momente, Europa s-a trezit cu o problemă la fel de grea ca şi democratizarea islamului. Minoritatea rromă a devenit mult mai violentă în Occident decât acasă, în România. Barierele lingvistice şi culturale, îndepărtarea de familie şi prieteni, alienarea au acelaşi efect atât asupra românilor, cât şi a rromilor, astfel că apelativul de "ţigan" este adresat tuturor românilor din statele civilizate europene.

Imaginea României în cadrul Uniunii Europene s-a deteriorat atât de grav, încât Guvernul de la Bucureşti ar trebui să trateze situaţia la fel de serios ca şi aderarea la marea familie europeană, pentru că deja problemele rromilor şi ale românilor au devenit şi probleme ale Europei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Au mai depus în scris Leonida Lari Iorga, Liviu Bogdan Ciucă, Cezar Preda, Mircea Man, Constantin Petrea, Mihăiţă Calimente, Rareş Mănescu, Iorache Florin.

Dau cuvântul doamnei Ionica Constanţa Popescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Se pregătesc, din partea Grupului parlamentar al PD, domnul Petru Călian şi domnul Dan Grigore.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Vreau să fac astăzi un apel către autorităţile italiene, să nu trateze România ca pe o ţară de mâna a doua, şi mai fac un apel către societatea românească, un apel la boicot pentru produsele italiene, până când autorităţile acestui stat vor înţelege că blamarea unui popor întreg pentru fapte unei persoane nu este corectă.

A murit un om! Giovanna Reggiani, Dumnezeu să o odihnească!

Justiţia să-şi facă datoria şi vinovaţii să plătească.

Românul de rând ştie despre Italia că este o ţară frumoasă, cu o istorie măreaţă, că noi suntem urmaşii Romei, că poporul român se trage din Decebal şi din Traian, adică din daci şi din romani, că mulţi români s-au stabilit sau muncesc în Italia, că patronii italieni sunt foarte mulţumiţi de prestaţia acestora şi că mulţi italieni şi-au deschis afaceri în ţara noastră - numai anul trecut investiţiile italiene în România s-au ridicat la peste 1 miliard de euro.

Sunt doar câteva dintre răspunsurile pe care le primim de la un român la întrebarea ce ştim despre Italia. Mai ştim de pizza şi spaghete, mai ştim de maşina Fiat şi camioanele Iveco ce se vând pe piaţa noastră şi mai ştim că milioane de euro intră în buzunarele italienilor şi ale statului italian în urma schimburilor comerciale cu România. Mai ştim şi că italienii îi apreciază pe Mutu şi Chivu. Câteodată, se pare.

Ştim, aşadar, că relaţiile dintre România şi Italia sunt benefice pentru ambele ţări.

De câteva zile am aflat, însă, şi alte lucruri despre Italia.

Am aflat cu neplăcere şi surprindere că "cizma", cum este alintată această ţară, a decis luarea unor măsuri ce se pot dovedi discriminatorii pentru români şi lasă loc abuzurilor şi arbitrarului, am aflat că Italia ne tratează ca pe un popor de infractori, am aflat de devastarea magazinelor românilor din Italia, despre agresarea fizică a acestora, am aflat că televiziunile italiene prezintă românii ca pe nişte monştri, că politicienii se întrec în a redescoperi declaraţii şi poziţii ce îşi au locul în cartea de istorie, lângă Il Duce - Mussolini. Totul dintr-o generalizare nepotrivită a unui act reprobabil comis de un cetăţean de naţionalitate română pe teritoriul Italiei.

Fac menţiunea că resping cu fermitate fapta comisă de Romulus Mailat, indiferent care ar fi fost ea: viol, crimă sau simplă tâlhărie; regret şi deplâng moartea Giovannei Regiani şi mă rog pentru odihna sufletului ei; accept ruşinată realitatea că sunt unii români care merg peste hotare cu scopul nu de a trăi acolo din muncă cinstită, ci de a se ocupa de găinării; accept cu neplăcere faptul că aceştia ne fac de ruşine şi aduc prejudicii nu doar imaginii României, cât şi milioanelor de români oneşti care azi se tem pentru viaţa lor în Italia. Accept şi dreptul Italiei de a sancţiona astfel de fapte.

Dar nu pot să accept punerea la zid a unui popor întreg, nu pot să accept discriminarea românilor ca naţie, nu pot să accept minciuna mediatică la nivel internaţional legată de ţara noastră.

Nu pot să accept faptul că familiile româneşti trăiesc cu inima strânsă de teamă că în orice moment rudele lor plecate la muncă sau stabilite în Italia pot fi bătute, agresate de italieni şi că pot fi expulzate din această ţară în baza unui act normativ grăbit, redactat poate sub imperiul emoţiei generate de moartea unui om, decret care lasă loc la interpretări şi la aplicarea sa după bunul plac.

Ca proaspăt membru al Uniunii Europene, România a înţeles că are drepturi, dar şi obligaţii.

Ca mai vechi membru al aceleiaşi Uniuni, Italia ar trebui să ştie aceste lucruri.

Militez azi nu pentru dreptul lui Mailat şi a celor de teapa lui de a comite infracţiuni în Italia sau oriunde în Europa, ci pentru dreptul românilor de a nu fi numiţi cu toţii Mailat. Militez pentru dreptul românilor care au afaceri în Italia de a nu fi timoraţi, bătuţi, ucişi, de a nu li se da foc magazinelor în numele unei justiţii personale. Militez pentru dreptul lui Mutu de a fi sancţionat de suporteri pentru greşelile fotbalistului în teren, nu de a fi fluierat şi jignit din cauza unei fapte pentru care nu poartă vreo vină.

Iată de ce fac un apel la autorităţile italiene şi la societatea italiană să înţeleagă că atitudinea indusă recent de statul italian faţă de români nu este cea corectă faţă de 22 de milioane de români.

România nu este doar ţara lui Mailat şi românii nu sunt doar Romulus Mailat.

Iată de ce fac un apel la investitorii italieni din România să ia poziţie faţă de actul de discriminare a românilor şi să informeze corect autorităţile şi opinia publică italiană despre români. Din acelaşi motiv, fac un apel la întreprinzătorii italieni din Italia care au angajaţi români să informeze opinia publică din ţara lor în legătură cu adevăratul caracter al românilor: acela de oameni muncitori şi serioşi. Uscături au toate pădurile, de aici până în cea mai îndepărtată ţară. Chiar şi Italia are uscăturile ei, chiar şi printre italienii din România. Dar eu, noi, conservatorii, noi, românii, nu considerăm Italia o ţară de infractori.

Ceea ce se întâmplă azi în Italia este îngrijorător nu şi poate fi lăsat aşa, pentru că se creează un precedent periculos şi poate crea probleme şi prejudicii românilor şi în alte state europene, nu doar în Italia.

Şi mai fac un apel la românii din România: până când autorităţile italiene, politicienii cu discurs fascist şi italienii care s-au apucat de incendiat magazine şi de bătut români vor înţelege să ne respecte, vă invit să boicotăm produsele italiene de pe piaţa românească. Solicit o acţiune civică de solidaritate pentru a arăta poporului italian că ţinem la demnitatea noastră naţională.

Dacă Italia nu are nevoie de români, atunci nu are nevoie nici de piaţă de desfacere în România. Dacă Italia îi detestă pe români, atunci nu trebuie să mai facă afaceri într-o ţară pe care nu o respectă. Dacă Italia se foloseşte de un caz tragic pentru a se descotorosi de români, atunci nici noi nu avem nevoie de maşinile italiene, de mobila italiană, de pizza, de spaghete, de produsele alimentare sau nealimentare italiene, de hainele şi pantofii lor sau de turismul într-o ţară care nu ne mai garantează securitatea şi integritatea fizică pe teritoriul său.

Nu cer indulgenţă faţă de infractori, ci respect faţă de români. Avem aceeaşi datorie ca şi Italia să ne protejăm cetăţenii.

Vreau să vă mai spun o poveste. O prietenă, a cărei mamă munceşte de ani de zile în Italia, a fost avertizată de patronul firmei unde lucrează că de luna viitoare îi va reduce salariul. La protestul femeii, patronul italian i-a spus: "zi mersi că îţi dau de lucru şi nu te trimit înapoi în România!" Românca în cauză nu a întârziat nici un minut la serviciu şi niciodată patronul său nu a avut ceva să-i reproşeze. Astăzi, însă, în urma a ceea ce se întâmplă în Italia, patronul a găsit un motiv şi un mijloc să-şi bată joc de ea.

Încă o dată cer respect faţă de români.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei este "Ruşinea de a fi români."

România se află într-un punct critic, acum, când prioritatea noastră ar fi trebuit să se îndrepte spre o integrare cât mai aderentă. Reacţia dură a guvernului de la Roma şi a cetăţenilor italieni afectează puternic imaginea României şi generează panică în rândul acelor români care, involuntar, se văd nevoiţi de a nu mai fi mândri că sunt români, de a nu-şi putea vorbi propria limbă, de a-şi ascunde naţionalitatea. Există două categorii de emigranţi cu cetăţenie română: rromii şi românii, problema reală pornind încă din ţară, de la incapabilitatea integrării în societate a rromilor. Situaţia rromilor e una cu care noi ne-am confruntat de multă vreme, însă odată ce România a devenit ţară membră a Uniunii Europene nu putem îngrădi drepturile rromilor de a circula liber, drept conferit de cetăţenia română. Problema taberelor de nomazi din jurul Romei este de fapt o consecinţă a marginalizării lor de către instituţiile italiene. Strămoşii noştri s-au sacrificat pentru unitatea unei ţări care, acum, este privită ca un stup al infractorilor, criminalilor şi ţiganilor. Istoria care, cândva, făcea legătura între români şi fraţii lor latini, acum este rescrisă datorită unei rupturi pripite şi crude.

Nedrept şi rapid se face conexiunea între "rromi" şi "România", faptele cetăţenilor români de etnie rromă ducând la o generalizare imatură care afectează cu precădere pe românii cinstiţi şi până nu demult apreciaţi în rândul angajatorilor italieni.

Trebuie să ne mobilizăm şi să nu ne lăsăm umiliţi, să luptăm pentru demnitatea noastră ca popor român, iar problema ţiganilor să o rezolvăm cât mai repede. Susţin pedepsirea infractorilor şi colaborarea statului român cu cel italian pentru înăbuşirea violenţelor şi a discriminărilor.

De asemenea, susţin crearea unui front comun european în vederea integrării rromilor în marea comunitate europeană.

primul-ministru face apel al calm, înţelegere şi condiţii mai decente de mu că din partea angajatorilor italieni, dar pretenţia acestuia este fantezistă: cere drepturile unor români care au plecat benevol din ţară şi care acum sunt prinşi într-un joc surd şi confuz, într-un proces în care principala acuzaţie este aceea de a fi "român".

Presa italiană incită la încălcarea drepturilor civile ale românilor, uitând în felul acesta de toate beneficiile economice culese de statul italian prin forţa de muncă adusă de români. Solidaritatea sângelui latin care ne curge prin vene nu ne mai uneşte, ci clocoteşte şi duce la violenţă.

De ce să ne fie ruşine? Problema integrării şi a emigraţiei ilegale o are fiecare stat, mai mult sau mai puţin, iar eforturile României privind ţiganii ar trebui să fie apreciate şi sprijinite de comunitatea europeană.

Aş vrea să întreb statul italian unde este civismul care presupune atât egalitate, cât şi angajare? Pentru fiecare stat este important să distingă toate conexiunile cauzale complexe care stau la baza legăturilor dintre conducători şi mase. Atunci, cred că este fără sens să ne întrebăm ce trebuie să existe mai întâi: angajamentul liderilor pentru egalitate sau angajamentul cetăţeanului de a se implica?

În fapt, decretul de lege cu privire la expulzarea românilor reprezintă incapacitatea statului italian de a-i integra pe rromi. Este o măsură abuzivă, luată în grabă, fără a lua în calcul consecinţele pe care o asemenea decizie le poate avea pe termen lung, este un decret ce poate crea un precedent periculos în spaţiul Uniunii Europene. O asemenea lege privind expulzările trebuie să fie direcţionată doar spre acei cetăţeni care comit fapte deosebit de grave şi reprezintă un pericol pentru securitatea publică.

În momentul de faţă, reacţia Italiei se prezintă ca una mai mult de xenofobie decât ca a unui stat de drept care se consideră a fi democratic.

Aceste expulzări nu trebuie să îngrădească dreptul la libera circulaţie a muncitorilor români pe teritoriul Uniunii Europene, aşa cum este el conferit de art.18 al Tratatului Institutiv al Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Dan Grigore, din partea Grupului parlamentar al PD.

Domnul Dan Grigore:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul de astăzi se referă la problema imigranţilor români din Italia.

Problema imigranţilor romani în Italia generează o criză fără precedent în relaţiile româno-italiene.

Cazul cetăţeanului român de etnie rromă care a jefuit şi ucis o femeie de naţionalitate italiană a scandalizat şi consternat opinia publică internaţională. Asistăm în ultimele zile la o adevărată isterie creată în jurul acestui subiect de presiunea mediatică extrem de puternică, ce duce la escaladarea crizei, inclusiv la nivelul relaţiilor dintre cele două state. Prezentarea sistematică a imaginilor oribilei crime, dar şi comentariile făcute pe toate canalele media, au determinat reacţii în lanţ ale autorităţilor italiene, dar mai ales ale cetăţenilor italieni care au început să-şi manifeste atitudinea ostilă şi xenofobă vis a vis de românii care muncesc în Italia. Seria de măsuri întreprinse de executivul italian, precum adoptarea decretului de expulzare a imigranţilor care au comis fapte antisociale şi care nu au un loc de muncă, distrugerea taberelor în care locuiau imigranţi români şi raidurile succesive ale poliţiei în vederea identificării şi expulzării românilor care pot reprezenta un pericol la adresa ordinii publice, au vizat soluţionarea problemei imigranţilor, ale cărei implicaţii sunt dintre cele mai grave.

Pe de altă parte, declaraţia vicepreşedintelui Senatului italian care a cerut închiderea graniţelor şi epurarea ţării a radicalizat şi mai mult situaţia tensionată existentă actualmente în Italia. Pe fondul acestei declaraţii, dar şi ca urmare a presiunii mediatice exercitate de mass-media au apărut proteste de stradă cu vădit accent xenofob la adresa românilor din Italia. Războiul început la nivelul declaraţiilor politice ale autorităţilor italiene, adoptarea şi punerea în aplicare a decretului de expulzare, influenţa şi presiunea media asupra opiniei publice internaţionale sunt coordonatele ce definesc gravitatea crizei apărute între România şi Italia. În momentul de faţă, putem spune că ne aflăm în punctul maxim al crizei pe care executivul de la Bucureşti o gestionează în mod absolut defectuos. Aşa cum ne-a obişnuit deja, Guvernul iese la rampă cu declaraţii sterile, în care imaginează soluţii inaplicabile şi, mai grav, autorităţile române par total depăşite de situaţie şi incapabile să facă ceva în sensul asigurării protecţiei şi integrităţii unui număr însemnat de cetăţeni români care au devenit ţinta atacurilor şi manifestărilor xenofobe. Ministerul Afacerilor Externe, care ar fi trebuit să aibă un rol determinant în rezolvarea problemei, nu are nici o reacţie. În aceste condiţii, premierul Tăriceanu cere autorităţilor italiene un program care să permită integrarea socială a rromilor. Să-i amintim domnului prim-ministru că aceşti rromi sunt, de fapt, cetăţeni români? Să înţelegem că în România aceştia au fost integraţi cu succes şi că e de datoria autorităţilor italiene să elaboreze programe pentru integrarea socială a rromilor de cetăţenie română care locuiesc în Italia?

Problema imigranţilor români trebuie tratată cu maximă responsabilitate, datorită gravităţii situaţiei, dar şi pentru că în joc se află imaginea României în Europa şi nu numai. Instigarea la ură, manifestările xenofobe, bâlbâiala autorităţilor române pot avea consecinţe dintre cele mai grave pe termen scurt pentru siguranţa românilor aflaţi în Italia, iar pe termen lung pentru evoluţia relaţiilor româno-italiene.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Frâncu Emilian?

Se pregătesc cei din Grupul parlamentar al PSD, doamna Găleteanu şi ceilalţi.

Domnul Valentin Emilian Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Lista candidaţilor PNL este cea mai echilibrată."

Vorbind de europarlamentari, mai precis de candidaţii la această funcţie, nu se poate să nu remarcăm că lista PNL pentru alegerile din 25 noiembrie este de departe cea mai echilibrată, cea mai onestă şi cea mai reprzentantivă.

Lista este deschisă de o femeie, situaţie fără precedent până acum în politica românească; avem apoi un adevărat evantai al diversităţii profesiilor de bază; şi constatăm, nu în ultimul rând, că locurile eligibile sunt repartizate în mod egal femeilor şi bărbaţilor, persoanelor tinere şi celor cu mare experienţă.

PNL îşi respectă, astfel, condiţia de partid european, care nu doar vorbeşte despre egalitate de şanse, ci o mai şi aplică - sperăm, cu succes în alegeri - cu seriozitate şi cu devotament pentru România.

Declaraţie politică intitulată "Nu putem accepta prigonirea românilor din Italia"

Este complet inacceptabil ca pentru faptele reprobabile ale unui singur individ, fapte pe care noi toţi le repudiem cu aceeaşi fermitate ca şi autorităţile italiene, să aibă de suferit întreaga comunitate de români dintr-o ţară membră a Uniunii Europene.

Oricât de groaznică ar fi crima ce i se atribuie acelui unic individ, prigoana izbucnită împotriva românilor din Italia trebuie să înceteze.

Nu este admisibil ca cete de "vigilanţi" mascaţi să-i vâneze pe români în parcuri, pe străzi şi în parcările unor supermarketuri.

Nu este admisibil ca în baza unei legi "cu dedicaţie", prefecţii italieni să semneze pe bandă rulantă ordine de deportare, doar pentru că anumiţi români li se par suspecţi.

Este de datoria europarlamentarilor români să semnaleze la Bruxelles acest curent xenofob şi să pună în discuţie temeiul noii legi italiene care încalcă în mod flagrant atât Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cât şi convenţia europeană în aceeaşi materie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna deputat Monalisa Găleteanu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În această dimineaţă am formulat o declaraţie cu titlul: «Bugetul alocat educaţiei pentru anul 2008 - doar 6% din produsul intern brut pe hârtie"».

Foarte insistent în încercările sale de a cosmetiza realitatea românească, actualul Guvern prezintă proiectul de buget alocat educaţiei pentru anul 2008 ca fiind cel mai bogat de până acum, plin de "lapte şi miere", în timp ce la o analiză mai atentă se constată că "ameţitorul" procent de 6% din produsul intern brut destinat să asigure suplimentarea fondurilor necesare pentru învăţământ nu este decât un miraj.

În fapt, de la bugetul de stat se alocă pentru educaţie numai 4,23% din p.i.b., diferenţa până la 6% din p.i.b. provenind din alte surse cum ar fi: 0,85% din veniturile proprii ale unităţilor de învăţământ, 0,80% din bugetele consiliilor locale şi 0,12% din creditele externe.

Ignorând importanţa cercetării ştiinţifice, actualul proiect de buget prevede un procent foarte mic pentru acest domeniu, doar 0,56% din p.i.b., necorelat cu criteriile de performanţă şi standardele impuse României de Uniunea Europeană.

Cheltuielile cu personalul din învăţământ propuse pentru anul 2008, deşi în creştere cu 20% faţă de anul 2007, nu sunt în concordanţă cu prevederile pachetului legislativ referitor la educaţie, menţinându-se astfel salarii necorespunzătoare pentru dascăli, care sunt în continuare umiliţi şi purtaţi voit, de către actualul Guvern şi de către ministerul de resort, spre o stare de degradare nefirească pentru statutul lor de intelectuali, formatori ai tinerei generaţii. Mai mult decât atât, în anul 2008, cadrele didactice vor fi private şi de biletele de odihnă de care beneficiau până acum.

În condiţiile date, în care viitorul învăţământului românesc se arată incert, tot mai mulţi tineri sunt descurajaţi să îmbrăţişeze cariera de dascăl.

Pe deplin responsabili şi conştienţi de importanţa procesului de formare şi educare a tinerilor, parlamentarii Partidului Social Democrat au depus deja mai multe amendamente la proiectul de buget pentru anul 2008, cu scopul de a elimina aceste neajunsuri care perpetuează starea de criză din învăţământul românesc şi pentru a-i obliga pe actualii guvernanţi să respecte legile ţării şi să aloce în realitate, nu doar pe hârtie, un buget de 6% din p.i.b. pentru educaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Mihai Dumitriu, şi se pregăteşte domnul Mocanu Vasile.

Domnul Mihai Dumitriu:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Reforma şi bugetul învăţământului pentru 2008"

Domnule preşedinte,

Doamnelor si domnilor deputaţi,

Guvernul Tariceanu, învestit de Preşedintele Traian Băsescu, şi-a asumat, încă de acum 3 ani, angajamentul de a transforma educaţia într-o prioritate naţională, cel puţin din prisma procentului alocării bugetare, ca de altfel cum au promis toate guvernele care s-au perindat la putere, după 1990.

Din fericire, abordarea educaţiei ca domeniu prioritar de politică este în concordanţă cu obiectivele Comisiei Europene, stabilite în Strategia de la Lisabona.

Această abordare ar fi contribuit la facilitarea procesului de aderare la Uniunea Europeana si ar fi generat efecte benefice pentru integrarea în piaţa unica si structurile administrativ-instituţionale europene.

În timp ce viaţa politică îşi consuma clipele în războaie dezolante dintre palate, dintre preşedinţie şi Parlament, ar fi tonifiant daca măcar in domeniul educaţiei s-ar înregistra un consens cu tendinţe novatoare.

Reforma sau reconstrucţia sistemului de învăţământ este departe de a crea eficienţă atâta timp cat politicile educaţionale nu răspund cerinţelor şi dinamicii de dezvoltare a României şi a Europei.

Dar, pentru a se realiza cele de mai sus, printre altele este nevoie si de bani. Mulţi bani. Din păcate, ca şi în anul 2007, Bugetul alocat învăţământului pentru 2008 este insuficient in raport cu nevoile existente in sistem. Singura referire explicită de alocare pentru învăţământ a sumei de 26 miliarde, reprezentând 6% din p.i.b. se face în Raportul premergător Proiectului de Lege a bugetului pentru 2008 "

Stimaţi colegi,

Raportul nu este Lege. Din proiectul Legii bugetului pe 2008, reiese ca pentru învăţământ se aloca 3,77% din p.i.b., suma aferentă fiind constituită din 75% de la bugetul de stat şi 23 % din venituri proprii. În procentul de 3,77% este inclus şi procentul de 0,57% din p.i.b. alocat cercetării, care, de asemenea, nu corespunde cu procentul din raport, de 0,7%. În procentul de 3,77% este inclusă şi suma aferentă Autorităţii Naţionale a Tineretului.

Cum vor satisface nevoile învăţământului sumele alocate când se diminuează substanţial, cu 54% faţă de 2007, subvenţiile bugetelor locale de la bugetul de stat, cât şi veniturile totale ale bugetelor locale, fapt care afectează procesul de descentralizare a învăţământului preuniversitar, care practic nu se doreşte de către actualii guvernanţi.

Este ştiut ca începând cu anul universitar 2005-2006 s-a trecut la implementarea Procesului Bologna, urmând ca finanţarea de bază a universităţilor să se realizeze prin Legea bugetului, pentru numărul de locuri aferent fiecărui ciclu de învăţământ: licenţa, masterat, doctorat. MECT nu a realizat acest lucru. De ce ?

Studiind Capitolul Învatamant-6501- din Proiectul de Lege a bugetului se constata ca la o serie de indicatori (19 la număr):bunuri de natura obiectelor de inventar, consultanţă si expertiză, protecţia muncii, centre de specializare, perfecţionare, calificare, recalificare etc. sunt mult mai mici decât în anul 2007.

Stimaţi colegi,

Guvernanţii galbeni si portocalii, pentru 2008, nu au prevăzut nici o creştere salarială a truditorilor din învăţământ deoarece sumele alocate cheltuielilor de personal arată o creştere foarte mică, doar de 20%. Salariile foarte mici ale cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, îndeosebi cele care au gradul doi, definitivatul şi cei care sunt debutanţi îi determină să plece din învăţământ spre alte domenii mai bine plătite, fapt care determină scăderea calităţii.

În plus, România are un sistem educaţional foarte slab, neprofesionist, care se afla cu 15 ani în urma Indiei si 20 de ani în urma ţărilor dezvoltate. Performerii sunt vârfuri sau cazuri insulare, dar la nivelul maselor lucrurile sunt triste. Aproape toata lumea ştie să scrie si să citească. Dar, ştiu toţi sa proceseze informaţia parcursă?

Învăţământul românesc produce "fundaţii" pe care nu se construieşte nimic—dovedind că este un învăţământ extensiv.

Ţara are nevoie de un învăţământ intensiv. Inginerii si profesorii de astăzi s-au format în acest învăţământ extensiv, dezvoltându-şi un sistem de gândire bazat pe reproducere şi nu pe filtrare si procesare a informaţiei, moştenit de acum 200-300 de ani, şi de aceea este nevoie de o reciclare, de cursuri de creativitate. Oare câţi ştiu că la ora actuală în nici o facultate cu orientare tehnică sau ştiinţifică nu se învaţă nici o secunda despre crearea noului şi promovarea lui ?

Enumăr doar câteva din deficienţele sistemului universitar, tocmai în contextul în care se tinde spre alinierea la standardele europene :

1. Principala lipsă a sistemului de învăţământ universitar rămâne practica universitară. Aceasta nu este susţinută la cât ar fi necesar din perioada anilor universitari, fiind resimţită cel mai mult de către studenţi în momentul absolvirii. Absolvenţii nu pot dovedi decât abilităţi teoretice, cele practice fiind aproape o necunoscută.
2. Sistemul de învăţământ nu are capacitatea de a stimula studenţii pentru a învăţa. Studenţii sunt tentaţi, pentru a se întreţine, să muncească, bursele fiind mici. Ei pierd de 2 ori: pe de o parte abandonează studiile în favoarea muncii, iar pe de alta parte, daca mai pot fi licenţiaţi, pornesc cu handicapul unei slabe pregătiri. Pentru aceasta se cere mărirea burselor până la valoarea salariului minim pe economie.
3. O alta hibă a acestui sistem este slaba dotare a laboratoarelor şi bibliotecilor.
4. nici programele universitare ale unor profesori nu sunt actualizate, fiind învechite si uneori prea stufoase.

Stimaţi colegi,

Se impune ca o necesitate promovarea cadrelor tinere, a absolvenţilor foarte bine pregătiţi care sunt tentaţi tot mai mult să ia calea străinătăţii unde posibilităţile financiare sunt mult mai mari.

Deci, în consecinţă, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului trebuie să regândească bugetul alocat învăţământului şi să ia masuri pentru eliminarea disfuncţionalităţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Mocanu Vasile, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pentru astăzi, "O problemă europeană".

În primăvara acestui an, agenţia Europeană pentru Mediu trăgea un puternic semnal de alarmă. Din cauza schimbărilor climatice, diversitatea bioclimatică din România este în pericol.

Ca de fiecare dată în ultimii trei ani, autorităţile s-au făcut că nu aud atenţionările de la Bruxelles. Şi a venit seceta. Şi a venit cel mai călduros an de istorie. Şi praful s-a ales de agricultura românească. Iar mediul înconjurător a suferit o degradare aproape iremediabilă.

Ştiţi care este culmea? Dacă guvernanţii ar fi aplicat propria lor strategie de mediu, propusă pentru perioada 2005-2007, s-ar mai fi putut salva câte ceva.

Dar unde sunt împăduririle masive? Unde sunt perdelele forestiere? Guvernanţii promiteau că o bună parte din fondurile europene alocate agriculturii vor fi îndreptate către refacerea fondului forestier. Dar nu s-a întâmplat absolut nimic. Ba mai avem puţin şi pierdem banii europeni.

La câmpie, unde pădurile mai acoperă doar 3% din suprafaţă, solul suferă o deşertificare rapidă. În acest moment, peste 2 milioane de hectare de teren s-au compromis aproape iremediabil. Specialiştii de mediu estimează că aproximativ 40% din teritoriul României ar trebui acoperit de pădure pentru a reuşi să ţinem sub control măcar o parte dintre modificările climatice.

Unde sunt rezervaţiile promise? Eu ştiu că prin unele rezervaţii mai vechi se construiesc drumuri europene. Unde sunt sistemele de irigaţii anunţate?

România este sufocată de gunoaie. O vedem cu toţii. Ce se face pentru salubrizarea localităţilor din ţara noastră? În multe părţi, regiile de profil refuză să presteze servicii de calitate în mediul rural.

E toamnă. Ce aşteptăm ca să purcedem la toate aceste acţiuni? Încă un an catastrofal, din punct de vedere climatic, pentru România? măsurile pe care le luăm în aceşti ani sunt cruciale pentru întreaga noastră viaţă de acum încolo. Şi pentru multe alte vieţi.

În lume, în fiecare an, dispar câteva mii de specii. Unele dintre ele sunt încă necunoscute oamenilor de ştiinţă. Oare ce se întâmplă în România? Ştie cineva dintre guvernanţi?

Spuneaţi că nu discutăm teme cu impact european. V-am oferit eu una. Dar şi un subiect amar de reflecţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Nosa Iuliu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Se pregăteşte domnul Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Antal Arpad.

Domnul Iuliu Nosa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Lene sau incompetenţă prezidenţial-guvernamentală".

Cu ceva vreme în urmă, un italian aflat în România îşi omora cu sânge rece amanta, pe mama şi soţul acesteia sub ochii îngroziţi ai copilului ei în vârstă de numai patru anişori. Fără doar şi poate, am avut de-a face cu o crimă de o rară cruzime, chiar în capitala ţării.

Tapajul mediatic a durat, ca orice minune, trei zile şi apoi s-a aşternut uitarea. În cursul săptămânii trecute, în capitala Italiei, un rom emigrant din România a omorât o italiancă, după care a jefuit-o.

Scandalul mediatic italian a fost pe măsura sângelui clocotitor latin-italian. La omor şi tâlhărie, presa peninsulară a mai adăugat şi violul, neconfirmat ulterior.

Pe scurt, acestea ar fi faptele. Imediat, autorităţile italiene au pornit, alături de media italiană, o campanie furibundă împotriva imigranţilor, în special a celor români. Guvernul italian a reacţionat dur. S-a ajuns în situaţia de a emite acte normative care contravin legislaţiei privind apărarea drepturilor omului şi celei comunitare.

Asistăm cu stupoare la acţiuni de natură fascistă îndreptate împotriva cetăţenilor români aflaţi în Italia. Privim cum toţi românii care muncesc cinstit în afara graniţelor ţării se simt umiliţi şi lipsiţi de orice protecţie din partea statului român.

În scurt timp, s-a făcut simţită atitudinea violentă a grupurilor şi organizaţiilor fasciste italiene, manifestată prin atitudini ameninţătoare la adresa românilor din Italia. Au fost deja acte de agresiune faţă de românii oneşti de pe teritoriul Italiei şi ameninţări cu moartea în perioada următoare.

La toată această înlănţuire de fapte, care a fost reacţia autorităţilor româneşti? Orbiţi de o luptă personală meschină şi păguboasă, preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu nu au avut viteza de reacţie necesară pentru a veni la timp în sprijinul concetăţenilor noştri aflaţi în Italia, cel puţin la nivel declarativ.

Cei doi care răspund de politica externă a României erau prea ocupaţi cu perpetuarea conflictului dintre palate pentru a mai fi atenţi la deteriorarea relaţiei cu Italia. Am aşteptat în van un răspuns ferm la legile privind expulzarea românilor din Italia.

Am aşteptat în van un răspuns ferm la legile privind expulzarea românilor din Italia. O vizită rapidă a lui Tăricenu, Băsescu sau Cioroianu la Roma. Nimic! O tăcere absolută de şase zile. O încasare de lovituri şi murdării la adresa României fără cea mai mică luare de atitudine. A fost nevoie de o campanie mediatică românească de condamnare a atitudinii duşmănoase a autorităţilor italiene faţă de ţara noastră pentru ca, în sfârşit, România să reacţioneze.

Este adevărat, după ce, şi la nivel european, s-au manifestat luări de poziţie împotriva măsurilor autorităţilor italiene. Adică, într-un anume fel, pare-se că Executivul a aşteptat cristalizarea unei poziţii europene, pentru a nu se situa de partea greşită a baricadei.

Au fost necesare şase zile de expectativă din partea Guvernului şi a Preşedinţiei până să constate că în Italia se terfeleşte imaginea României şi este pusă în pericol siguranţa compatrioţilor noştri aflaţi acolo şi faţă de care noi avem oarecare responsabilităţi. Şi asta din cauza unui rom care a omorât o italiancă.

Acest fapt ne stârneşte indignarea şi îngrijorarea în egală măsură: este corolarul indolenţei şi a incompetenţei actualei guvernări şi a preşedintelui jucător de a gestiona atât problemele interne, cât şi pe cele externe. Dacă într-un caz de drept comun, hipertrofiat de media şi, ulterior, de autorităţile italiene, am stat şase zile şi am aşteptat să vedem cum evoluează lucrurile, ca abia apoi să luăm atitudine, la ce să ne aşteptăm în cazul marilor probleme de drept internaţional în care suntem implicaţi direct sau indirect, ca stat comunitar?

Cum să aşteptăm să rezolvăm problema canalului Bîstroie, a Insulei Şerpilor, a combinatului de la Krivoi Rog, a tezaurului de la Moscova, a vizelor pentru america sau anglia, problema Basarabiei cu care, facem ce facem, şi ne aflăm numai în conflict şi câte altele, dacă într-o asemenea situaţie România nu a avut conducătorii care să ia atitudine din primul minut împotriva tăvălirii prin noroi a statului şi poporului român? Şi asta de către cine? Tocmai de către sora mai mare de gintă latină, Italia!

Şi, ca să ducem tragi-comedia la paroxism, printre primele luări de poziţie a fost şi cea a ministrului de externe, un antitalent total privind regulile elementare diplomatice, care, inconştient şi incompetent, afirmă că ar trebui să-i deportăm pe infractorii romi tocmai în deşertul egiptean.

Mai fascist nici că se poate, având în vedere, între altele, o poziţie similară a lui antonescu privind deportarea ţiganilor şi evreilor în Transnistria! Nici Cioroianu, nici Tăriceanu şi nici Băsescu nu au găsit că neluarea unei poziţii imediate ar reprezenta ceva grav.

Acum toţi au devenit deosebit de plini de solicitudine faţă de situaţia creată. Vom face şi vom drege, pare a fi sloganul autorităţilor române.

Cam târziu şi puţin credibil, domnilor!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Aledin Amet.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează «Ce se întâmplă cu sala fostului cinematograf "Republica" din oraşul Constanţa»

Pentru oraşul Constanţa, cinematograful "Republica" a reprezentat mulţi ani un reper important. În contextul în care, din păcate, producţia artistică de gen nu mai este popularizată într-un mod corespunzător, sălile cinematografelor au căpătat alte destinaţii sau au fost chiar neglijate.

De câţiva ani, soarta fostului cinematograf "Republica" este neclară. Am formulat cu ceva timp în urmă o interpelare adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor, prin care solicitam lămuriri în legătură cu respectivul aşezământ. Răspunsul, unul politicos, nu a adus însă lămuriri suplimentare.

Există o regretabilă confuzie în ceea ce priveşte această problemă. Nepunerea în valoare a unei astfel de săli prejudiciază interesele comunităţii. Schimbarea destinaţiei unei astfel de săli prejudiciază, de asemenea, interesele comunităţii. În condiţiile în care oraşul Constanţa are nevoie de scene pentru manifestări culturale, în condiţiile în care celelalte săli au fost deja închise, locaţiile respective găzduind societăţi având un alt profil, fostul cinematograf "Republica" trebuie reinventat. Privatizarea este singura soluţie fiind nevoie însă de respectarea condiţiilor legale, constând în păstrarea profilului iniţial.

De prea mulţi ani nu se observă în acest sens o iniţiativă concretă. În primul rând, pierd constănţenii. Ei consideră tema ca fiind una de interes pentru oraş. Ei doresc să se clarifice cât mai repede situaţia sălii fostului cinematograf "Republica".

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Înainte de a da cuvântul domnului Antal, domnul Lificiu are de făcut un anunţ care este prioritar.

Domnul Petru Lificiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Începând de săptămâna trecută, m-am înscris în Partidul Democrat şi acţionez în Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Au mai depus în scris domnii: Costică Macaleţi, P.S.D.; Ioan Munteanu, P.S.D.; Valeriu Zgonea, P.S.D.; Gheorghe Chiper, P.S.D.; Gheorghe Dragomir, P.N.L.; Mihai Sandu-Capră, P.N.L.; Gheorghe Gabor, P.N.L.; Horea Dorin Uioreanu, P.N.L.; Motreanu Dan, P.N.L.; Aurel Olarean, P.D.; Dumitru Ioan Puchianu, P.D.

Aveţi cuvântul domnule Antal.

Domnul Antal Árpád András:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Existenţa unui popor nu se discută, ci se afirmă", spuneau memorandiştii români din Transilvania, la mijlocul secolului al XIX-lea. Au avut dreptate. Dar greşeala unor lideri politici ai vremii a fost plătită scump, după câteva decenii. Este evident pentru toată lumea că, în cazul acordării drepturilor cerute de români, egale cu ale saşilor, secuilor şi maghiarilor din Transilvania, aceştia nu mai doreau să se unească cu românii de dincolo de Carpaţi.

S-au scris şi se vor mai scrie multe despre aceste evenimente de către istorici. Eu fiind sociolog, doresc să vă atrag atenţia asupra unei situaţii dacă nu similare, dar oarecum asemănătoare, şi doresc să vă atrag atenţia că nici existenţa unei regiuni nu se discută. Ea există, chiar dacă unele autorităţi ale statului român încearcă să nege cu vehemenţă acest fapt.

Doamnelor şi domnilor, Ţinutul Secuiesc există! Ştim cu toţii unde începe şi unde se termină. Ştim că este diferită de alte regiuni, atât din punct de vedere cultural şi lingvistic, cât şi din punct de vedere arhitectural sau religios. La fel cum ştiu cei care locuiesc în Ţara Moţilor, Oaşului etc., lista fiind lungă.

Doar că autorităţile statului nu sunt deranjate de faptul că, de exemplu, la Câmpeni, în Ţara Moţilor, la intrare, este un panou imens lângă o poartă din lemn, tradiţională şi frumoasă, pe care scrie "Bine aţi venit în capitala Ţării Moţilor!".

În acest caz, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România nu a fost deranjată de aceste panouri, nu a invocat art.6 alin.(2) din Legea nr.148/2000, nici art.3 alin.3 din Constituţia României, conform căreia teritoriul ţării este organizat sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe.

Adresa nr.92/37946 din 01.XI.2007 nu este altceva decât o dovadă a faptului că în România unii sunt mai egali decât ceilalţi. Bănuiesc că a fost semnat de adjunctul directorului general, domnul inginer Cristian Duică, pentru că unii vor să scape de dânsul. Îl rog, deci, pe domnul ministru al transporturilor să-l demită urgent pe domnul Duică, înainte să se facă de râs întreaga instituţie.

În august, aţi dat jos panoul, spunând că trebuia să-l amplasăm cu trei milimetri mai la stânga, când era evident că nu modul de amplasare a panoului, ci mesajul era problema dumneavoastră. Iar pentru cei care încă mai sunt deranjaţi de fenomenul amplasării unor panouri cu Ţinutul Secuiesc, le spun un singur lucru: "Dragi tovarăşi şi prieteni, chiar dacă nu aveţi asupra dumneavoastră, la vedere, chiar buletinul sau cartea de identitate, dumneavoastră totuşi existaţi, aşa cum există şi Ţinutul Secuiesc, chiar dacă nu există panouri." Dar cum corect şi legal este să îl aveţi la îndemână, tot aşa corect e ca la intrarea în judeţul Covasna, de exemplu, să întâlniţi panouri cu "Bine aţi venit în Ţinutul Secuiesc!", iar dacă ne luaţi acest drept, istoria se va răzbuna.

În rest, ce să vă mai spun, nu vă jucaţi cu secuii, ca să puteţi trăi bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupul parlamentar al P.R.M., domnul Ioan Aurel Rus.

Urmează reprezentanţii Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Trei culori şi-o singurăiubire, românească!"

S-au împlinit, zilele trecute, 15 ani de când, în urma uni stupid accident, au plecat dintre noi, pentru a nu se mai întoarce niciodată, doi mari patrioţi : Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

Pentru cei care i-au cunoscut mai îndeaproape, pentru cei care simt româneşte, pentru populaţia românească de oriunde s-ar afla aceasta, ei sunt nişte eroi! Creşteau ca doi brazi viguroşi într-un sol sănătos, promiţând să fie mereu verzi şi să păstreze veşnic aprinsă flacăra românismului. Să nu mai fie lacrimi şi dureri la Chişinău, să trecem Prutul ca orice râu al ţării nu ca frontieră, să fim toţi o Românie Mare. Dar forţele oculte i-au doborât!

România a intrat atunci în doliu. Românii i-au plâns zile şi nopţi în şir, neputând să înţeleagă de ce a trebuit să se întâmple aşa ceva, de ce a trebuit ca tocmai ei să plătească acest tribut, de ce tocmai ei, care erau atunci stindard... Pe cine deranjau?! Erau şi tineri, erau şi frumoşi, erau fericiţi, erau patrioţi adevăraţi, erau iubiţi, erau apreciaţi...erau adoraţi. îşi creşteau copilul, nu acceptau rusificarea din Moldova.

Şi, totuşi, Dumnezeu i-a chemat. Iar ei ascultători şi cuminţi ca nişte copii, au dat curs chemării. s-a ţinut judecata! Copacul de la Coşereni a dat sentinţa : Veţi dispărea!

Duşmanii s-au bucurat. mancurţii şi trădătorii au triumfat. Înmormântare ca a lor nu se mai făcuse niciodată în Basarabia. Toată mica "gubernie", cu o solidaritate nemaivăzută, a participat la ultimul lor drum. Chişinăul era paralizat, bulversat. o mare de oameni în negru.

Un ocean de tristeţe, un fluviu de lacrimi, întreg cortegiul înainta în respectuoasă meditaţie, încet, tăcut în compania muzicii lor, care străbătea ca un clopot al deşteptării, conştiinţele.

"Reaprindeţi candela-n căscioară!", cereau ei. "Trei culori şi o singură iubire" - propovăduiau ei. "Eminescu să ne judece", se rugau ei.

De atunci s-au scurs 15 ani, de zbucium, de luptă, de neîncredere şi mai ales de înfrângeri. Ca un castel de nisip, tot ce construiseră s-a năruit. Mărăcinii şi pălămida acoperă acum, tot mai de nestăpânit, temelia abia începută cu ei. Suspin, lacrimi şi durere. Fără ei se trece Prutul, doar cu paşaport. Primăvara renaşterii rămâne o speranţă. a fost a lor, dar este şi a fraţilor rămaşi fără ei.

Ei au căzut, dar nu au fost învinşi. Ei au luptat pentru românism. Ion şi Doina sunt nişte eroi. să nu-i uităm! Ar fi cea mai groaznică pedeapsă!

Fii treaz popor român! Scutură praful uitării. Din panteonul marilor eroi ei ne privesc şi ne ascultă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Ciopraga.

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Lipsa activităţii diplomatice a preşedintelui Traian Băsescu contribuie la imaginea negativă a României în Italia".

Stimaţi colegi,

Pe fondul crizei cetăţenilor români în Italia pentru a se eschiva de la responsabilităţi, preşedintele Traian Băsescu a aruncat vina asupra guvernului pentru problemele care au apărut pentru comunitatea românească din Italia.

Este o realitate binecunoscută că preşedintele Băsescu, ocupat prea mult cu politica internă şi atacuri politice sub centură asupra partidelor şi personajelor politice indezirabile pentru domnia sa, a neglijat aproape complet atribuţiile pe care le are în politica externă.

Activitatea diplomatică, de reprezentare pe plan extern, pentru preşedintele unei ţări, este extrem de importantă în promovarea şi apărarea intereselor propriilor cetăţeni.

În toţi anii din acest mandat, preşedintele Băsescu a efectuat extrem de puţine vizite în afara ţării, devenind însă "protagonistul de vază" al crizelor din politica internă, cele mai multe tot de el orchestrate.

Dacă preşedintele ar fi acordat un interes mai mare pentru activitatea diplomatică în ţările în care cetăţenii României sunt din ce în ce mai numeroşi, nu s-ar fi ajuns în situaţia de astăzi din Italia, sau în orice caz, amploarea scandalului nu ar fi fost aceasta.

Agenda preşedintelui va cuprinde, în acest an, ţările arabe exportatoare de petrol, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Egipt şi în Pakistan, după ce în anii trecuţi a fost in Regatul Haşemit al Iordaniei, Qatar si India.

În mod inexplicabil, vizitele în statele Uniunii Europene sunt o raritate, sau aproape complet absente.

Imaginea României în Italia şi Spania, ar trebui să fie în permanenţă susţinută de o activitate diplomatică intensă care revine inclusiv preşedintelui.

Chiar şi acum, în al nouălea ceas, ar fi necesar ca Traian Băsescu să urmeze exemplul premierului Călin Popescu Tăriceanu şi să efectueze o vizită în Italia.

Este nevoie ca în aceste zile, efortul diplomatic să fie intensificat, iar politicienii italieni să fie asiguraţi în mod direct de sprijinul pe care preşedintele României îl acordă.

Românii care îşi văd de treabă şi de ani de zile contribuie la bunăstarea Republicii Italiene prin efortul fizic şi psihic pe care îl depun, trebuie să se simtă apăraţi şi încurajaţi de către preşedintele tuturor românilor, însă Preşedintele Băsescu este acum profund absorbit de campania pentru referendum, adică pentru Partidul Democrat, şi nu a anunţat nici o vizită în Italia.

Cu siguranţă, nu va ezita să se deplaseze acolo când va avea nevoie de votul românilor de acolo.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă în ală se mai află colegi deputaţi care au dorit să ia cuvântul şi nu i-am strigat. Nu.

Având în vedere acest lucru, ceilalţi au depus în scris, aşa cum i-am anunţat.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Doamnelor şi domnilor,

Din păcate, în urma unor infracţiuni violente ale unor români din Italia, toţi ceilalţi români care trăiesc şi muncesc cinstit acolo, români care au adus beneficii atât economiei Italiei, cât şi economiei româneşti sunt acum expuşi unor manifestări xenofobe fără precedent în Europa.

Guvernul României a luat deja mai multe măsuri în primă fază şi urmează, în urma unor reuniuni de lucru de urgenţă, să mai întreprindă şi alte acţiuni pe mai multe paliere care să amelioreze situaţiile menţionate mai sus, şi anume: măsuri care prin cooperarea poliţienească, juridică şi consulară cu autorităţile italiene să pună capăt fenomenului infracţional crescut în ultima perioadă în rândul românilor din Italia, dar şi protejarea drepturilor comunităţilor româneşti de acolo şi găsirea celor mai bune şi mai rapide soluţii de stingere a conflictelor.

Dar nu numai Guvernul României trebuie să se implice activ în înlăturarea acestor probleme majore ale românilor stabiliţi sau plecaţi doar temporar în Italia, ci şi toţi ceilalţi: politicieni, societatea civilă, organizaţiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate relaţiile cu diaspora, comunităţile de oameni de afaceri şi presa.

De exemplu, politicienii din Parlamentul României pot face un prim pas prin deschiderea mai multor cabinete parlamentare în Italia pentru a veni în ajutorul românilor cu asistenţă gratuită în diverse domenii. Eu am întreprins această măsură în Spania cu ceva timp în urmă, pentru a sprijini comunitatea de români numeroasă şi acolo, prin deschiderea unui cabinet parlamentar la Sevilla. Poate este un fapt mărunt, dar eu consider că fiecare gest este important pentru românii plecaţi din ţară chiar şi temporar, care suferă acum mai mult ca oricând doar pentru faptul că se numesc români.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Votul uninominal versus referendum"

Principala modificare în sistemul politic românesc post-decembrist o constituie cu siguranţă votul uninominal. Prin acesta se înţelege un mod de alegere directă a unor candidaţi individuali şi nu desemnarea în bloc a unei liste întocmite pe baza unor criterii mai mult sau mai puţin transparente, de către un partid. Se doreşte o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii să opteze între candidaturi nominale şi nu între liste. Asta ar vrea preşedintele Băsescu să înţeleagă alegătorii propunând un referendum radical în problema votului uninominal. Dar situaţia este oare aşa?

Avem oare nevoie de un sistem de vot radical menit să distrugă structura partidelor din România? Eu cred că nu.

Iniţiativa legislativă a Asociaţiei Pro Democraţia, susţinută de Partidul Naţional Liberal şi implicit de Guvern, prevede ca alegerea senatorilor şi deputaţilor să se facă în sistem uninominal mixt prin compensare, mandatele urmând să fie redistribuite candidaţilor care au obţinut locurile doi şi trei în colegiile uninominale, în funcţie de ponderea partidelor la nivel naţional. Proiectul mai prevede că, în cazul în care un partid obţine jumătate plus unu din colegiile uninominale, atunci redistribuirea se va face pe liste de partid, pe o aşa-numită listă de rezervă. La acest proiect se adaugă amendamentele depuse, şi anume PSD - 74 de amendamente, PC - 26, UDMR - 7, iar reprezentanţii minorităţilor naţionale - 6.

După discuţii intense, după asumarea răspunderii de către Guvern, după introducerea şi discutarea amendamentelor, mă întreb acum de ce mai este nevoie de un referendum?

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Secţiile de votare separate reprezintă o cheltuială inutilă şi o bătaie de joc la adresa electoratului român"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consider ca fiind absolut normal şi logic ca viitoarele alegeri europarlamentare şi referendumul să se desfăşoare simultan, dar în aceleaşi secţii de votare şi folosind aceeaşi logistică. Recenta decizie a Guvernului de a organiza secţii de vot separate nu face decât să ne întărească convingerea asupra atitudinii de dispreţ total faţă de interesele electoratului, de care continuă să dea dovadă executivul în frunte cu primul ministru. O astfel de decizie este nu numai absurdă şi ilogică, dar şi costisitoare, costurile suplimentare urmând a fi suportate din banul public. Avem oare atâţia bani încât să ne permitem să organizăm două scrutinuri politice la nivel naţional dar folosind locaţii diferite? Ne permitem, oare, să organizăm secţii de votare paralele, dublând astfel costurile cu logistica, personalul şi supravegherea întregii operaţiuni? Stimaţi colegi, vorbim de mii şi mii de secţii de votare, în marile oraşe dar şi în sate, vorbim de mii de oameni angrenaţi în această operaţiune! Aceste cheltuieli duble puteau fi uşor evitate dacă România nu avea un prim ministru a cărui gândire să fie dominată de orgolii personale şi egoism politic.

Consider recenta decizie a Guvernului ca una total nedemocratică, menită doar a descuraja electoratul şi a boicota, astfel, referendumul. Guvernul a avut la dispoziţie opt luni de zile ca să se pronunţe asupra legii votului uninominal şi nimic nu ne-ar fi împiedicat în Parlament să adoptăm această lege. Suveranitatea deciziilor aparţine poporului, care îşi poate exprima voinţa prin organele sale reprezentative sau prin referendum. Referendumul este forma supremă a democraţiei, cea prin care poporul decide, singur şi direct, asupra unei probleme de interes naţional. Să-i lăsăm, deci, acest drept neatins fără a mai apela la subterfugii politice ieftine menite doar a induce o stare de nesiguranţă în rândul electoratului. Guvernul Tăriceanu II trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna că un referendum este un drept al poporului român, nu o concesie făcută de un guvern sau altul.

Domnul Constantin Faina:

"Statul - un administratorrisipitor al averii noastre"

În cadrul politicii industriale distingem două direcţii fundamentale ale acţiunii Guvernului: privatizarea şi restructurarea. Pe fondul înrăutăţirii situaţiei economice actuale în care ţinta de inflaţie de 4% este ratată, deficitul extern ajungând la 87% (depăşind nivelul de 10 miliarde euro de anul trecut), creşterea economică a încetinit (de la 7,7% în anul trecut la 5,8% în primele 6 luni) Comisia Europeană va investiga privatizarea unor societăţi comerciale şi procedurile de lichidare de la Tractorul Braşov.

Încă din luna februarie a.c., am adresat o interpelare primului ministru al Guvernului privind strategia de privatizare a Societăţii Comerciale Tractorul UTB Braşov. Şi ce a urmat? SC TractorulSA a fost vândută după o licitaţie cu multe semne de întrebare.

Procedura delichidarede la Tractorul Braşov a fost interpretată de Comisia Europeană drept o privatizare cu ajutor de stat în baza unui plan de afaceri care ar fi influenţat preţul de licitaţie. Ca urmare,oanume firmă, FLAVUS INVESTIŢII, a cumpărat terenul platformei industriale Tractorul la un preţ de 41 euro pe metru pătrat, cu mult sub preţul pieţei. Activele uzinei şi terenul de 126 hectare a fost vândut la 77 milioane de euro. Într-o zonăapropiată,ofirmă privată a vândut osuprafaţă de teren, nu mai are importanţă cât, oricum mult mai puţin decât Tractorul, la 600 euro metru pătrat.

Rezultă fără echivoc că Autoritatea pentru ValorificareaActivelor Statului (AVAS) a vândut averea societăţii Tractorul cu mult sub preţul pieţei (şi ne întrebăm de ce?), în condiţiile în care statul ar fi trebuit să obţină cât mai mult din vânzare.

Aceste aspecte au fost semnalate şi în presa judeţeană, fără însă a reuşi o revenire asupra hotărârii.

Poate concluziile Comisiei Europene care investighează privatizarea unor societăţi comerciale şi procedurile de lichidare de la Tractorul Braşov, vor determina o schimbare de atitudine şi de mentalitate a celor care administrează bunurile statului, averea noastră.

Domnul Gheorghe Gabor:

"Locuitorii din Ţara Făgăraşului şi din zona Rupea ar trebui să facă mai mult pentru prosperitatea lor"

La Academia Sâmbăta de Sus, de pe lângă Mănăstirea Brâncoveanu, judeţul Braşov, am invitat, la sfârşitul săptămânii trecute, specialişti în implementarea măsurilor agricole şi accesarea fondurilor europene din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Direcţiei Agricole Braşov.

După câteva luni de la integrarea României în Uniunea Europeană, populaţia din zona Ţării Făgăraşului este interesată de modalităţile prin care vor putea să acceseze fondurile europene.

Este a doua manifestare care are loc la Sâmbăta de Sus, cu scopul de a mediatiza programele Ministerului Agriculturii, participanţi fiind primari, viceprimari şi fermieri din Ţara Făgăraşului, indiferent de culoarea politică.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 a fost prezentat de către Direcţia Agricolă a judeţului Braşov, dar şi de specialişti din MADR, explicând împărţirea finanţării acestuia în valoare de 8 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro FADR şi 500 milioane euro plăţi directe.

Spre deosebire de Programul SAPARD care s-a adresat modernizării şi restructurării sectorului agro-alimentar, PNDR are ca axă prioritară creşterea calităţii vieţii în mediul rural.

S-a stabilit un calendar privind derularea PNDR începând cu aprobarea acestuia de către Comisia Europeană, probabil în anul 2007 sau 2008, prin acordarea de prioritate modernizării exploataţiilor agricole, creşterii valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi renovării, dezvoltării satelor, îmbunătăţirii serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală, punerii în valoare a moştenirii rurale.

Instalarea tinerilor fermieri, sprijinul pentru zonele defavorizate, sprijinul pentru agricultura ecologică sau folosirea extensivă a pajiştilor sunt măsuri incluse în PNDR care stimulează financiar potenţialii beneficiari pentru abordarea acestor activităţi. Nu în ultimul rând, încurajarea activităţilor turistice doreşte să valorifice potenţialul natural, dar şi produsele agricole tradiţionale.

Problemele sunt aceleaşi ca şi în cazul Programului SAPARD: pentru ţăranul simplu este greu să acceseze aceste fonduri europene pentru că cei 50% pe care trebuie să-i depună pentru a putea obţine finanţare sunt sume importante pe care solicitantul obişnuit nu le are.

Esenţială pentru Ţara Făgăraşului şi zona Rupea va fi accesarea fondurilor pe agroturism, modernizări de ferme, prestări servicii în mediul rural. Urmare a acţiunii desfăşurate în anul 2005, au fost accesate fonduri SAPARD pentru plantaţii de afine, procesare carne şi o pensiune agro-turistică.

În zona noastră, un rol important îl vor avea, de asemenea, şi asociaţiile de producători (crescători de vaci, capre şi oi) pentru o prelucrare mai bună a laptelui conform cu standardele Uniunii Europene, dar si asocierile pentru exploataţii agricole, în vederea eficientizării activităţilor specifice.

Domnul Mircia Giurgiu:

"Statul a uitat de fermierii români"

România este, sau mai bine spus a fost, o ţară preponderent agrară. Înainte de 1989 s-a încercat industrializarea, dar tot agricultura era aceea care asigura exportul.

În prezent, situaţia a ajuns de-a dreptul disperată. În urma împroprietăririi populaţiei, suprafeţele agrare lucrate s-au diminuat simţitor, slabele încercări de unificare a parcelelor şi lucrul lor în asociaţie au eşuat lamentabil, din mai multe motive. Crescătorii de animale şi de păsări au, poate, cel mai mult de suferit. Hrana pentru animale este puţină, scumpă şi, uneori, de slabă calitate. Importurile de carne aduc grave prejudicii producătorilor autohtoni, iar subvenţiile pe care aceştia ar trebui să le primească din partea statului român nu acoperă mai nimic din costurile pe care aceştia le au.

În prezent, fermierii solicită acordarea unei subvenţii pe cap de animal de minimum 300 de lei, în cazul celor care au cel mult două animale. Lipsa de subvenţii reprezintă o mare nedreptate, mai ales că gospodăriile cu 1-2 animale reprezintă peste 93% din totalul celor existente în România.

De asemenea, mai este solicitat pentru crescătorii de bovine de rasă un sprijin financiar de 1.000 de lei pe cap de animal.

La ora actuală, cu subvenţiile acordate de minister pe cap de animal din exploataţiile cu peste trei capete, îi poziţionează pe fermierii români în condiţii de concurenţă neloială cu cei din restul Uniunii Europene care primesc subvenţii de peste 400 euro pe cap de animal. Fermierii români au solicitat subvenţii pentru crescătorii de bovine, indiferent de numărul de animale deţinut în exploataţie, dar mereu s-a spus că nu este în conformitate cu cerinţele UE referitoare la acordarea subvenţiilor către proprietarii cu 1-2 animale.

În România se practică o agricultură ecologică, implicit creşterea animalelor se face în aceleaşi condiţii. În condiţiile în care se militează pentru un mediu mai curat şi nepoluat, vă întreb ce vom face noi, ca români, să păstrăm ceea ce avem?

Domnul Dan Grigore:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi azi la cazul celor 52 de persoane din judeţul Ialomiţa sechestrate în Spania.

Înşelaţi şi un pic mai săraci ca înainte...Au fost păcăliţi şi au rămas si fără bani.

Este cazul celor 52 de cetăţeni români din comuna Cocora, judeţul Ialomiţa, care au plecat la muncă în Spania, la cules de fructe, şi au ajuns în alta parte: pe mâna unor traficanţi de carne vie. Oamenii îl acuză de situaţia lor pe preotul din comuna Muntenii Buzău, care ar fi intermediat plecarea lor. Părintele însă neagă, spunând că nu are nici o legătură şi că făptaşii s-au folosit de numele său. Alte două persoane, doi săteni, fiind suspectaţi, dar nefiind de găsit, au fost daţi în urmărire.

Odată ajunşi în Spania, ialomiţenii au fost sechestraţi timp de două zile după ce au fost daţi pe mâna unor traficanţi de carne vie. Doi dintre ei au reuşit să fugă şi să alerteze poliţia spaniolă. Autorităţile spaniole spun că reţeaua de traficanţi români era urmărită de multă vreme.

De asemenea, autorităţile din România au deschis propria anchetă.

Probabil că sunt multe alte cazuri asemănătoare, implicând un număr mai mare sau mai mic de persoane, cazuri care nu s-au mediatizat şi despre care nu am auzit încă nimic. Din păcate însă, în toate acestea sunt implicaţi oameni, cetăţeni români care pleacă la muncă, sperând că ziua de mâine va arăta altfel pentru ei şi familiile lor, cu speranţa că vor reuşi să-şi întreţină şi să îşi educe copiii, să le ofere ceea ce probabil mulţi dintre ei doar şi-au dorit atunci când erau copii. Munca cinsteşte pe oricine, indiferent de culoarea pielii, de religie, de opţiuni politice sau de locaţie. Pentru a nu ajunge în situaţia umilitoare şi periculoasă precum cea prezentata astăzi, trebuie protejaţi. Cum? Exact aceasta vrem sa aflăm de la cei ce o pot face, concret; de la cei care pot veni în ajutorul acestor oameni cu soluţii concrete şi aplicabile cât mai urgent pentru a evita asemenea cazuri pe viitor.

Domnul Miron Ignat:

"Încălzirea globală"

Stimate colege, stimaţi colegi,

Schimbările climatice sunt o caracteristică a istoriei planetei noastre. Pământul a suferit în decursul istoriei sale o serie de modificări majore ale climei, iar acum suntem în cadrul unui proces de încălzire treptată. Acest proces de încălzire treptată a început de la sfârşitul ultimei glaciaţiuni, în urmă cu 10.000 de ani. În ultimii 100 de ani, temperatura a crescut de două ori mai rapid, iar consecinţele ar putea fi devastatoare.

În ultima vreme, termenii de "încălzire globală" şi "efect de seră" au fost studiate şi discutate mai des. Este acceptat faptul că gazele cu efect de seră produse de activităţile umane sunt principala cauză a acestei probleme a încălzirii accelerate a Pământului.

Fenomenul este considerat foarte dramatic, iar pe o scară de la 1 la 10, se poate spune că gravitatea fenomenului poate fi notat cu nota 9. Omul, ca specie, a supravieţuit de-a lungul timpului, adaptându-se cu succes condiţiilor de mediu. Însă strategiile de adaptare, mai ales pe termen scurt, sunt vitale.

În România, acest fenomen se datorează creşterii temperaturii aerului, atât în anotimpul de vară, cât şi în iarnă. Modificările aduse de creşterea temperaturilor vor schimba, probabil, configuraţia culturilor agricole, făcând necesară introducerea de noi soiuri.

În România, schimbarea climei va însemna şi o creştere a frecvenţei şi a intensităţii unor fenomene extreme. Seceta, valurile de căldură şi inundaţiile vor constitui principalele provocări cărora va trebui să le facem faţă prin măsuri de adaptare gândite regional.

De exemplu, regiunile din partea sudică a ţării sunt deja expuse unui fenomen de aridizare, care va continua şi în viitor. Tendinţa de diminuare a grosimii stratului de zăpadă, deja observată în vestul şi nord-estul ţării şi care ar putea să se amplifice în viitor, aduce probleme în gestionare a rezervelor de apă, rezerve care în regiunea noastră sunt ameninţate de evoluţia viitoare a efectelor schimbării climei. Zonele colinare se vor transforma în zone semideşertice sau foarte aride.

Regiunile de deal şi munte sunt şi ele expuse impactului schimbării climei, frecvenţa avalanşelor şi a alunecărilor de teren putându-se modifica dramatic.

Este de aşteptat ca litoralul Mării Negre, care este deja o regiune vulnerabilă, din cauza intervenţiei umane prilejuite de amenajările portuare şi modificările pe cursul Dunării, să devină şi mai expus riscurilor climatice. Zona litorală a Mării Negre, între Sulina şi Vama Veche, este în pericol.

Încălzirea globală ar putea avea efecte dezastruoase asupra Deltei Dunării şi asupra oraşelor situate pe malul Dunării. În aceste condiţii, Delta Dunării ar putea fi inundată total, iar întregul curs al Dunării inferioare va fi afectat. Malurile, în special cele îndiguite, vor avea de suferit, iar oraşele Tulcea, Galaţi şi Brăila, Chilia Veche, Vâlcovo, Ismail şi Reni, ar urma să fie parţial inundate.

Surse ale Ministerului Mediului au declarat că au fost deja demarate programe de salvare a litoralului, a Deltei, iar efectele se vor vedea în curând.

Consecinţe ale încălzirii climei globale pot afecta grav şi viaţa oamenilor. Poate creşte incidenţa bolilor de ochi, din cauza radiaţiilor emise de soare, a radiaţiilor ultraviolete, electromagnetice, cazuri de cancer de piele, care în ultima perioadă s-au înmulţit foarte mult. Schimbările majore de temperatură, respectiv fluctuaţiile foarte mari de la rece la cald, şi deplasarea total aleatorie a curenţilor de aer fac ca presiunea să fie variabilă şi acest lucru va afecta bolnavii cardiovasculari.

Creşterea cantităţii de radiaţii ionizante care se primesc de la Cosmos va avea efecte negative asupra metabolismului şi a duratei de viaţă a plantelor şi a animalelor.

Contribuţia omului la acest fenomen este foarte importantă şi dacă ea va continua, este posibil ca, într-un timp scurt pentru istorie dar lung pentru o generaţie, să se întâmple lucruri deosebit de grave.

Acestea sunt câteva dintre cele mai importante efecte care se pot întâmpla. Încălzirea climei în România, ca şi în lume, este deja o problemă extrem de serioasă şi de o gravitate deosebită.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

"Traian Băsescu manipulează electoratul cu votul uninominal!"

Apropierea alegerilor pentru Parlamentul European constituie prilejul unor dezbateri extrem de serioase despre viitorul nostru european, care să prezinte cetăţenilor strategiile proprii fiecărui partid în ceea ce priveşte integrarea europeană. Predomină, din păcate, o abordare simplistă, demagogică, marcată de promisiuni populiste, din partea Preşedintelui României care dă dovadă de o mare demagogie politică practicată tot mai des în viaţa noastră publică. Pe acest fond de slăbiciune organizatorică şi de slăbire a ataşamentului cetăţenilor faţă de formaţiunile politice, partidele nu vor putea gestiona eficient două campanii electorale total diferite ca tematică, miză şi mesaje, atâta timp cât Traian Băsescu stă cu pistolul la tâmpla lor.

Preşedintele României ne-a adus în situaţia similară celei în care se cuplau alegerile parlamentare cu acelea prezidenţiale. Practic, cele două campanii electorale nu făceau altceva decât să se confunde. Oricum, populaţia României are concepţii diferite faţă de referendumul convocat de şeful statului şi faţă de utilitatea şi necesitatea introducerii votului uninominal.

Deşi Partidul Social Democrat îşi revendică paternitatea votului uninominal, Traian Băsescu doreşte să şi-o asume cu orice scop. De ce nu dă dovadă de fair-play şi recunoaşte în faţa electoratului că el susţine, de fapt, varianta de vot uninominal propusă de PSD? Mi se pare o abordare cu totul superficială. Se supralicitează, în mod demagogic, o formulă simplistă: votul uninominal "va reforma" clasa politică! Clasa politică evoluează odată cu societatea şi reflectă atât procesele pozitive, cât şi cele negative din societate. Transformarea clasei politice, ca şi aceea a societăţii, este rezultatul unei multitudini de factori, care acţionează în viaţa publică, economică, socială, în climatul general din ţară. Toată lumea vorbeşte despre "reforma" clasei politice, fără a defini clar şi fără ambiguităţi ce înseamnă aceasta. Mulţi o văd doar ca pe o schimbare de generaţii, ceea ce oricum se produce în mod inevitabil. Dar cum se reflectă schimbările cerute de "reformă" în mentalităţi, în comportamente, în spirit civic, spirit responsabil şi în competenţe, în concretizarea unor noi proiecte politice care să răspundă schimbărilor din societate şi noului statut internaţional al ţării, ei bine, sunt aspecte esenţiale care rămân în afara discuţiilor. Or, tocmai acestea sunt problemele de fond care nu se rezolvă doar prin modificarea sistemului electoral.

Păcat că un astfel de preşedinte nu reuşeşte să reprezinte interesele românilor nici în ţară, dar nici în străinătate şi totuşi inspiră încredere românilor...Păcat...Foarte mare păcat!

Vă mulţumesc.

Doamna Lia Ardelean:

"Tinerii sub 40 de ani mai au de aşteptat pentru a-şi face propriile ferme"

Ne-am obişnuit să ne plângem permanent că tinerii noştri aleg alte zări, emigrând peste mări şi ţări în căutarea unei vieţi mai bune, dar nu facem mai nimic pentru a-i stabiliza pe meleagurile autohtone. Realităţile din România ne oferă numeroase exemple în acest sens, şi m-aş opri doar la situaţia tinerilor agricultori, care ar putea porni o afacere în domeniu cu ajutorul unor finanţări nerambursabile. Din păcate, tinerii vor pleca în continuare la cules de căpşuni prin Spania, deoarece emiterea normelor necesare pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) întârzie de mai bine de o jumătate de an. Am revenit cu un document înaintat MADR, după o întrebare formulată în luna mai a.c., specificând că tinerii sub 40 de ani nu pot să beneficieze de banii alocaţi prin PNDR din cauza întârzierii apariţiei normelor de aplicare.

Am atras atenţia asupra faptului că programele MADR riscă să rămână la faza declarativă în cazul în care ghidul de accesare a fondurilor şi celelalte detalii tehnice de aplicare nu sunt cunoscute de potenţialii beneficiari. M-am referit în special la persoanele sub 40 de ani, care ar putea beneficia de finanţare de 100 % din fonduri publice nerambursabile, dacă se instalează pentru prima dată ca şi conducători ai unei exploataţii agricole, potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală, la capitolul "Instalarea tinerilor fermieri - COD 112", însă aceştia nu cunosc efectiv paşii care trebuie urmaţi pentru a intra în posesia sumelor respective. De asemenea, am atenţionat că nepunerea în aplicare a facilităţilor pentru tinerii care vor să se stabilească la ţară va contribui la amplificarea fenomenului scăderii populaţiei României, manifestat îndeosebi în mediul rural.

Din păcate, oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale recunosc că în prezent nu există normele de aplicare pentru accesarea fondurilor prin PNDR, însă acest lucru nu le este de nici un ajutor tinerilor interesaţi, care nu au în prezent nici o soluţie pentru a-şi înfiinţa ferme şi, implicit, pentru a se înrădăcina în zonele rurale.

Consider că trebuie să manifestăm o mai mare responsabilitate în sensul trecerii de la vorbe la fapte, deoarece nu putem accesa eficient banii europeni dacă noi nu ne punem la punct metodologiile de utilizare a acestora. Cât despre soarta tinerilor agricultori, mă refer la cei rămaşi încă în ţară, ea rămâne cel puţin deocamdată la ...mila Celui de Sus.

Domnul Mircea Man:

"Produsele tradiţionale româneşti, pe masa europenilor sau doar pe taraba românilor?"

Stimaţi colegi,

Ştim bine că producătorii din România pot să solicite protecţia produselor agroalimentare tradiţionale pe piaţa UE, iar Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale este cel care trebuie să verifice documentaţia depusă de aceştia pentru înregistrarea şi dobândirea protecţiei unui anumit produs. Ţara noastră a solicitat deja şi a obţinut protecţie pentru ţuică, horincă, turţ, vinars şi palincă. Uniunea Europeană oferă această protecţie cu scopul de a asigura o concurenţă loială între producătorii din statele membre UE, dar pentru un număr infim de produse. Dintre cele aflate pe lista Comisiei Europene pentru a primi bani pentru promovare, cel mai mult vor avea de suferit produsele tradiţionale, deoarece producătorii nu au o organizaţie care să le reprezinte interesele. Mai mult decât atât, lipsa banilor nu le permite să realizeze producţii la standardul cerut pentru a participa la târguri şi expoziţii pentru a se face cunoscuţi în Europa.

Astăzi, în România, sunt 1500 de produse tradiţionale protejate doar de legislaţia naţională, iar pentru promovarea acestora în UE statul român nu îşi prea face simţită prezenţa în acest sens.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale se dovedeşte încă o dată incapabil să pună la punct legislaţia privind produsele tradiţionale româneşti ce vor pătrunde pe pieţele europene, iar întrebarea care rămâne fără răspuns este: a fost oare atât de grea transpunerea normelor europene în legislaţia naţională? Ceea ce este mai grav este că, din acest motiv, producătorii români de produse tradiţionale nu vor putea accesa fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană în acest an, care e la finele sale, pentru promovarea acestor categorii de produse.

Lucrurile sunt clar precizate: fiecare stat membru UE are propria listă a produselor tradiţionale, iar aprobarea de la UE ar putea fi obţinută în maximum 1 an de la depunerea documentaţiei. Rămâne ca Ministerul Agriculturii să finalizeze elaborarea procedurilor cu privire la acest lucru şi produsele noastre să pătrundă pe pieţele europene.

Revolta producătorilor români e justificată deoarece MADR a anunţat că produsele vor fi protejate pe piaţa UE abia în 2008, deşi acest lucru trebuia să se întâmple de anul acesta.

Domnilor colegi, nu trebuie să uităm că produsele noastre sunt ecologice şi că vor fi căutate pe pieţele europene, fiind evidentă contribuţia acestora la relansarea turismului şi dezvoltarea acestuia în mediul rural. Este mult de lucru domnilor de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Spor la treabă!

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"Lupta împotriva xenofobiei şi intoleranţei, între vorbă şi faptă ..."

Stimaţi colegi,

Evenimentele recente petrecute în Italia şi escaladarea manifestărilor xenofobe îndreptate împotriva românilor care locuiesc şi muncesc acolo ne ilustrează dimensiunea pe care imixtiunea politicului şi a politicianismului, în speţă, în soluţionarea unor conflicte o poate lua şi consecinţele nedorite ale acesteia.

Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 2000/43/CE din 29 iunie 2000, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasială sau etnică, are ca obiectiv crearea unui cadru pentru combaterea discriminării pe criteriul originii rasiale şi etnice, punându-se accent pe eficientizarea principiului tratamentului egal în statele membre. Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului prevăzute în documentele internaţionale, precum şi garanţii pentru protecţia şi promovarea lor se regăsesc în aproape toate constituţiile naţionale. Fiecare persoană are dreptul de a-şi exercita liberul drept al facultăţilor sale naturale, însă acest exerciţiu este asigurat cu limitări impuse de necesitatea de a se asigura şi celorlalţi oameni acelaşi exerciţiu.

Carta Naţiunilor Unite, Carta Internaţională a Drepturilor Omului, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, Convenţia UNESCO de interzicere a discriminării în educaţie, Convenţia internaţională asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială, Rezoluţia 532/B (VIII) din 24 februarie 1952 prin care Adunarea Generala ONU a declarat că prevenirea discriminării şi protecţia minorităţilor sunt două dintre cele mai importante domenii ale activităţii ONU, Rezoluţia 47-135 din 18 decembrie 1992 privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase sau lingvistice, Declaraţia asupra drepturilor omului şi Declaraţia asupra rasismului şi xenofobiei adoptate de Comunitatea Europeană etc., toate acestea sunt documente care fac apel la nediscriminare şi egalitate în tratament, cuprinzând reguli de drept internaţional în materia drepturilor omului, dovedind preocuparea tuturor organismelor internaţionale şi a celor europene în privinţa existenţei şi creşterii în cadrul comunităţii de atitudini, mişcări şi acte de violenţă xenofobe şi apreciind că eliminarea manifestărilor de discriminare rasială şi de intoleranţă se impune cu vigoare.

Şi, totuşi, iată cum un eveniment, extrem de regretabil de altfel, produs de un cetăţean român, a provocat o reacţie atât de amplă, generând fără discernământ valuri de manifestări violente, rasiste, xenofobe la adresa cetăţenilor români cinstiţi, a celor care prin munca lor, de fapt, contribuie la bunul mers al vieţii economice din ţara care îi găzduieşte momentan. Cum ar fi fost dacă noi, românii, am fi avut aceeaşi atitudine la adresa tuturor americanilor, atunci când Teo Peter a fost omorât? Cum ar fi fost dacă pedofilii americani, englezi sau olandezi ar fi generat în România o astfel de reacţie la adresa tuturor conaţionalilor lor? Nici italienii veniţi în România nu au fost toţi sfinţi. O serie de membri ai mafiei italiene s-au ascuns de condamnările primite în Italia pe teritoriul României. Spărgători de bănci, pedofili, traficanţi de droguri sau criminali s-au perindat pe tărâmurile româneşti, iar infracţiunile şi crimele săvârşite de aceştia au fost tratate de către autorităţi punctual, fără a determina adversităţi în rândul populaţiei, la adresa italienilor ca naţie.

Sper ca autorităţile române să găsească cele mai eficiente metode diplomatice pentru ca acest conflict să fie soluţionat. Acţiunile criminale şi infracţiunile săvârşite de cetăţenii români, oriunde s-ar afla, trebuie pedepsite. Însă cei pedepsiţi trebuie să fie cei vinovaţi. Nu toţi românii. Situaţia tensionată de acest conflict, a conaţionalilor noştri din Italia trebuie soluţionată, astfel încât aceştia să nu trăiască cu frică într-o ţară care până acum i-a primit şi s-a folosit de munca lor. Cazurile celor care săvârşesc infracţiuni trebuie rezolvate individual şi cei care se fac vinovaţi trebuie pedepsiţi ori expulzaţi.

Decretul-lege adoptat de guvernul italian, însă, a deschis o cutie a Pandorei care îi afectează pe toţi românii aflaţi în Italia şi poate predispune la abuzuri. Acest lucru este cu atât mai regretabil cu cât domnul Romano Prodi, actual prim ministru italian şi fost preşedinte al Comisiei Europene, a fost cel care a ridicat, în 2006, toate restricţiile de intrare şi de şedere pentru cetăţenii statelor membre ale UE, fără a lua măsuri de protecţie împotriva fluxului de imigranţi, nu doar români, în situaţia în care aceştia nu ar avea cum să se întreţină sau ar comite infracţiuni.

Pe data de 9 noiembrie se sărbătoreşte anual "Ziua internaţională de luptă împotriva rasismului şi antisemitismului" şi nădăjduiesc ca această zi să fie de bun augur pentru rezolvarea problemelor cu care românii din Italia - cetăţeni ai Uniunii Europene - se confruntă şi până atunci să fie găsite metodele nonviolente de soluţionare a conflictelor apărute. În tot acest context, sper ca autorităţile italiene şi intervenţia diplomaţiei române să găsească resursele şi voinţa de a calma spiritele în rândul populaţiei italiene şi de a asigura protecţie muncitorilor români şi familiilor acestora în faţa manifestărilor extremiste. Nu în ultimul rând, transpare din toată această situaţie necesitatea construirii unei culturi a drepturilor omului care să determine oamenii să-şi cunoască drepturile şi responsabilităţile şi să le apere, dar totodată, să implice ca oamenii să trăiască şi convieţuiască în spiritul acestor drepturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

"Votul împotriva bugetului, un vot împotriva cetăţeanului"

Nu este nici un secret pentru nimeni - cifrele nu pot fi contrazise -, bugetul de stat pe anul 2008, proiectat de Guvernul Tăriceanu, este cel mai generos din întreaga perioadă postdecembristă. Cu toate acestea, proiectul de buget este atacat din toate părţile, iar ameninţările că nu va fi votat, curg aproape zilnic.

Preşedintele Partidului Democrat, domnul Emil Boc, a anunţat încă de la începutul lunii octombrie, cu ceva timp înainte ca proiectul să ajungă la Parlament, că senatorii şi deputaţii acestei formaţiuni politice nu vor vota bugetul. Mai mult, reprezentanţii Partidului Democrat au refuzat şi participarea la un dialog pe tema bugetului. "Sunt convins că, împreună cu PC, PRM, UDMR şi neocomuniştii din jurul lui Ion Iliescu, Tăriceanu poate să-şi facă o majoritate să treacă bugetul de stat", a afirmat tot atunci Emil Boc. De atunci şi până astăzi nu am remarcat vreo schimbare de optică din partea liderilor PD. Ce denotă un astfel de comportament? Nimic altceva decât o linie politicianistă ieftină. Bugetul nu este nici al Guvernului, nici al premierului Tăriceanu, nici al PNL. Bugetul este al României. Or, adoptând o linie negativist-politicianistă, liderii PD nu sancţionează un adversar politic (care de fapt continuă programul elaborat cândva împreună cu PD), ci sancţionează cetăţenii României.

În nu mai ştiu câte ieşiri publice, preşedintele PSD, domnul Mircea Geoană, referindu-se la proiectul de buget, folosea următoarea formulă-şablon: dacă guvernul nu acceptă amendamentele noastre sociale, bugetul nu trece. Sincer, nu cunosc decât o parte din propunerile "sociale" PSD. Cunosc un singur lucru: dacă la Palatul Victoria s-ar fi aflat PSD, cu siguranţă premierul şi miniştrii social-democraţi nu ar fi avut curajul să aloce procentele ridicare alocate în mai multe domenii de Cabinetul Tăriceanu.

Nu în ultimul rând, la rampă au ieşit şi liderii sindicali. Nu contest doleanţele privind creşterile salariale, dar sindicatele trebuie să ţină cont că totuşi bugetul nu este un corn al abundenţei.

Există voci, atât din zona Opoziţiei, cât şi a unor analişti care consideră votul pentru bugetul pe 2008 ca fiind "adevărata moţiune de cenzură împotriva Cabinetului Tăriceanu". Ţin să-i dezamăgesc pe aceşti prezumtivi ciocli, care au şomat şi vor şoma şi în continuare. Căderea la vot a unui buget nu înseamnă şi demiterea sau demisia unui guvern. Înseamnă că în anul următor va fi în vigoare tot bugetul din anul precedent. Şi acest lucru va avea consecinţe negative în mai multe domenii, din care enumăr doar trei:

• majorarea pensiilor care a început să curgă de la 1 noiembrie va fi blocată;
• investiţiile preconizate pentru sistemul sanitar nu vor mai putea fi efectuate;
• fără procentele în plus prevăzute pentru învăţământ, şi aici investiţiile majore vor fi blocate.

Cine va avea deci de suferit, dacă votul pentru buget va fi votat nu pe considerente economice, ci îngust politicianiste? Doar cetăţeanul roman şi în special cel cu venituri mai mici. De aceea, fac un apel tuturor colegilor parlamentari să lase deoparte interesele de grup şi să ţină cont de interesul cetăţeanului!

Domnul Ioan Munteanu:

"Incompetenţa duce la înfometare"

Politicile agricole experimentate de către guvernanţi după anul 2004 au reuşit să distrugă tot ceea ce se realizase, cu mari eforturi şi cheltuieli, în sectorul cel mai important pentru viaţa oamenilor care este agricultura.

În numeroasele mele luări de cuvânt, atât în Plenul Parlamentului, cât şi în cadrul comisiilor de specialitate, dar mai ales în interpelările adresate primului-ministru şi miniştrilor de resort, am avertizat, în permanenţă, că terenurile nelucrate şi decimarea speciilor de animale ne vor conduce la falimentarea agriculturii, cu consecinţe ireparabile, pe termen îndelungat.

Din păcate, semnalele de alarmă trase de către mine, dar şi de către alţi colegi-specialişti, au rămas fără urmări pentru simplul motiv că actuala putere refuză orice contribuţie din partea parlamentarilor aflaţi în opoziţie.

Şi iată că, prin ignorarea acestor intervenţii ale noastre, care ar fi putut contribui la limitarea dezastrelor s-a ajuns, la sfârşitul acestui an agricol, la producţii ridicole de grâu, porumb, lapte, carne etc.

În cele ce urmează, mă voi referi doar la producţia de porumb, cultură atât de necesară pentru hrana oamenilor (încă, şi destul de sănătoasă), a animalelor, dar şi pentru obţinerea unui combustibil nepoluant, e vorba de biodiesel.

Vă reamintesc ce spune în urmă cu trei ani ministrul portocaliu al agriculturii apropo de cele 20 milioane de tone de porumb obţinute cu un an înainte: este o producţie mult prea mare, Guvernul PSD a practicat politici greşite, prin urmare, Guvernul Tăriceanu nu poate gestiona asemenea cantităţi. La ce s-a ajuns prin non-gestionare propusă de către aceşti amatori?

La soluţia: nu mai cultivăm terenurile, nu mai creştem animalele, distrugem tot ceea ce a făcut guvernul social democrat, importăm tot ceea ce se poate şi facem agricultură cu puţinii oameni din anturajul nostru care deţin mari sume de bani. Urmarea imediată a acestui management defectuos a fost creşterea explozivă a preţurilor la produsele alimentare peste puterea de cumpărare a celor mulţi şi nevoiaşi.

Dacă în perioada PSD, contribuţia agriculturii la construirea p.i.b. era de 8-10%, în acest an ea a scăzut la 3-4%, lucru confirmat chiar de către experţi din apropierea puterii.

Concret, în anul 2007, producţia totală de porumb este de 3-3,5 milioane tone, adică de 1740 kg/ha. Incredibil, dar adevărat! Adică, o producţie la nivelul anilor '50 şi a tehnologiei agricole din acea vreme.

"Specialiştii" din minister încearcă să justifice eşecul nu prin lipsa de profesionalism şi prin nepriceperea lor, ci prin condiţiile climaterice nefavorabile.

Dar, în aceleaşi condiţii, Franţa şi Italia, primii doi producători din Europa, au depăşit cantităţile obţinute în anul 2006, Franţa înregistrând 10.000 kg porumb la hectar!

Bătaia de joc care caracterizează activitatea din ministerul agriculturii îi va obliga pe români să plătească, în scurt timp, preţul dublu la toate produsele alimentare.

Ei nu trebuie să ierte greşelile acestor oameni incompetenţi care se fac vinovaţi de înfometarea românilor.

Domnul Aurel Olărean:

"În prag de iarnă, cetăţenii rădăuţeni se lovesc, din nou, de indolenţa şi nepăsarea autorităţilor locale"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă adresez dumneavoastră de la această tribună în numele miilor de cetăţeni ai Municipiului Rădăuţi, în numele acelor oameni simpli care, săptămânal, umplu holul biroului meu parlamentar exasperaţi de nepăsarea şi indolenţa de care dau dovadă autorităţile locale în relaţiile cu cei care plătesc taxe şi impozite tocmai pentru a fi ascultaţi şi ajutaţi. Dar, în loc de înţelegere şi sprijin nu găsesc decât aroganţa unor funcţionari publici, plătiţi din bani noştri, şi nişte şefi care tolerează şi încurajează tacit jecmănirea unor cetăţeni simpli, şi aşa destul de îngrijoraţi de iarna care bate la uşă.

Situaţia de haos şi debandada care domnesc în cadrul serviciilor publice, subordonate Primăriei Rădăuţi, au ajuns de notorietate, zilnic sute de locuitori ai oraşului îngroşând rândurile celor ce depun reclamaţii privind calitatea serviciilor furnizate, fără, însă, ca cineva să-i bage în seamă. Este deja banal ca, în calitate de rădăuţean, să constaţi că, lunar, SC Servicii Comunale SA încarcă facturile la consumul de apă curentă cu sume între 50 şi 300 RON pe apartament, motivând că aceşti bani sunt pentru acoperirea pierderilor din subsolul blocurilor. Oare chiar toate blocurile din Rădăuţi au un lac la subsol? Oare nu ar fi mai simplu ca Primăria să dispună reparaţia instalaţiilor unde este cazul? Poate pare banal pentru unii, dar să ştiţi, stimaţi colegi, că, pentru un cetăţean simplu, 300 RON aruncaţi, la propriu, pe apa Sâmbetei reprezintă o sumă ruptă de la gura copiilor.

La fel se procedează şi în cazul colectării gunoiului menajer. SC Servicii Comunale SA, cu acordul Primăriei, percepe taxe foarte mari fără a mai efectua şi prestările de servicii plătite. Şi exemple ar fi destule, dar nu cred ca are rost să le mai enumăr aici.

Toate acestea se petrec cu ştiinţa şi binecuvântarea Primăriei, pentru mulţi din această instituţie fiind, din păcate, mai important scaunul decât interesul public al cetăţeanului. Sub conducerea actualului primar, domnul Mihai Frunză, primăria a devenit un organism politic şi nu unul administrativ. Epurarea pe criterii politice a unor specialişti din instituţiile statului se face simţită chiar şi la nivelul unui municipiu mic cum este Rădăuţiul, căci într-o primărie eminamente pesedistă toţi cei care nu respiră, de 17 ani, acelaşi aer politic cu primarul nu au ce căuta, chiar dacă, în final, din păcate cei ce suferă sunt cetăţenii simpli nu politicienii locali.

Domnul Viorel Pupeză:

"Preşedintele Traian Băsescu, jucător pe plan intern, spectator pe plan extern"

Preşedintele Traian Băsescu s-a dorit a fi, încă de la începutul mandatului, un preşedinte-jucător, de la Cotroceni şi până la Casa Albă, jucător în Palatul Parlamentului, La Palatul Victoria. Pornind de la acest principiu, şeful statului a reuşit să transforme România într-un câmp nesfârşit de bătălii politice. Traian Băsescu se află, mai mereu, în mijlocul românilor, le strânge mâinile, îi bate pe umăr, face poze şi dă autografe şi le spune că "este de-al lor". Pentru a seduce electoratul Partidului Democrat, al cărui preşedinte încă este, Traian Băsescu se luptă, chiar dacă nu are atribuţii, pentru pensii mai mari, pentru un învăţământ mai competitiv, pentru un sistem sanitar decent, dar şi pentru o justiţie nepolitizată care să lupte cu "oligarhii" şi "băieţii deştepţi".

Populismul şi demagogia sunt cele două caracteristici ale discursului prezidenţial, dar relaţia cu cetăţeanul român nu trebuie văzută doar din prisma băilor de mulţime pe care le orchestrează ori de câte ori are ocazia. Traian Băsescu s-a obligat să fie un preşedinte al tuturor românilor, dar asta nu înseamnă că toţi românii pot şi trebuie să stea în crâşme, să facă jocuri de culise şi să comercializeze dosare.

Poporul a vrut poate un preşedinte jucător, dar nu unul care să centreze, să paseze, să dea cu capul şi să rateze "interesul naţional" din doi metri. Pe plan extern, preşedintele Traian Băsescu adoptă, din păcate pentru români, atitudinea unui spectator muţit de actorii politici internaţionali.

Ultima dovadă în acest sens este întâlnirea cu preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenco. Chiar dacă preşedintele Traian Băsescu crede că reuniunea a fost un mare succes diplomatic, de fapt, problemele au rămas ca la început.

Nu s-au găsit soluţii concrete pentru niciuna dintre problemele fundamentale ale relaţiilor bilaterale, şi anume Insula Şerpilor, componentă a delimitării platoului continental al Mării Negre, construirea abuzivă de către Ucraina a Canalul Bîstroe sau recuperarea investiţiei de aproximativ 1 miliard de dolari făcută de statul român în construcţia combinatului de la Krivoi Rog înainte de 1989. Adică România, antrenată de preşedintele-jucător Traian Băsescu, are "-3" la adevăr după această întâlnire. Ar fi mai înţelept pentru şeful statului să devină mai ofensiv şi în politica externă, nu doar pe arena politică internă, pentru că altfel România riscă să rămână în afara jocului.

Domnul Rareş Şerban Mănescu:

Stimaţi colegi,

Executivul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea a 54 de şcoli şi reabilitarea şi modernizarea altor 166 de unităţi, obiective de investiţii cuprinse în Proiectul pentru reabilitarea infrastructurii şcolare.

Astfel, vor fi construite 50 de şcoli în mediul rural, în judeţele Mehedinţi, Olt, Dolj, Vâlcea, Constanţa, Vrancea, Vaslui, Suceava, Iaşi, Neamţ, Arad, Alba, Timiş, Cluj, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Covasna, Sălaj, Giurgiu, Braşov, Buzău şi Sibiu. De asemenea, vor fi construite patru şcoli noi în oraşele: Bocşa, Alba Iulia, Aiud şi Târgu Jiu.

Totodată, vor fi reabilitate şi modernizate 166 de şcoli din judeţele Mehedinţi, Argeş, Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Ialomiţa, Tulcea, Vrancea, Vaslui, Suceava, Botoşani, Bacău, Iaşi, Neamţ, Caraş Severin, Alba, Hunedoara, Timiş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Mureş, Harghita, Covasna, Sălaj, Bihor, Teleorman, Giurgiu, Braşov, Buzău, Sibiu, Dâmboviţa, Ilfov şi Prahova.

Finanţarea Proiectului pentru reabilitarea infrastructurii şcolare este asigurată din fonduri de la Banca Europeană de Investiţii, respectiv 131 milioane euro, şi de la banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, respectiv 43,5 milioane euro.

La aceasta, suma se adaugă fonduri guvernamentale în valoare de 26,5 milioane euro.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Când dirigintele este ocupat cu referendumul..."

Stimaţi colegi,

Am să ridic astăzi o problemă specifică Clujului, cu speranţa că voi sensibiliza în acest fel anumiţi factori de decizie care ori se prefac că nu ştiu, ori chiar nu pot. Încă de acum trei ani, Ministerul Sănătăţii făcea un plan de construire a unor spitale regionale de urgenţă. Proiectul, foarte bine venit, este unul extrem de necesar pentru Cluj, oraş care deja se comportă ca un centru regional pentru toţi bolnavii din Ardeal şi nu numai. Mai mult decât atât, o problemă specifică a municipiului este că majoritatea spitalelor, deci şi a specialiştilor, sunt împărţiţi în diferite zone ale oraşului, iar o situaţie des întâlnită este că, în cazuri grave, aceştia trebuie să se deplaseze de la o locaţie la alta.

Autorităţile clujene, în speţă Consiliul Judeţean, au făcut demersurile necesare pentru obţinerea unui teren în comuna Floreşti, lângă Cluj-Napoca, teren aflat deocamdată în administrarea armatei. Guvernul a acordat deja banii necesari construcţiei noului spital regional. Din păcate, totul s-a oprit în grădina CSAT, peste care şef este domnul preşedinte Băsescu. Iniţial s-a invocat o eroare tehnică, apoi peste tot s-a aşternut uitarea. O uitare care în mod sigur nu este întâmplătoare, care denotă ori incompetenţă, ori rea-voinţă, şi care ne va costa pe noi, clujenii, pierderea finanţării respective.

Fac un apel, şi pe această cale, pentru Cluj, în primul rând, şi pentru toţi cei care cunosc calitatea serviciilor medicale oferite aici. Acest blocaj trebuie să îşi găsească o rezolvare urgentă. Este păcat că se bate piciorul în loc de atâta vreme, este de neacceptat modul în care domnul Băsescu întoarce spatele unei asemenea chestiuni de maximă importanţă. De o săptămână, am aflat cu toţii şi motivul ignoranţei sale: dirigintele este "ocupat cu referendumul".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Aurel Vlădoiu:

"Respinşi de lumea bună"

Niciun legislativ din ultimii 18 ani nu a reuşit să ţină pasul cu diacronia socială devenită extrem de complexă. Evenimentele s-au succedat cu repeziciune prinzând de fiecare dată pe picior greşit instituţiile de bază ale statului. În încercarea lor declarată de a elabora acte juridice viabile, parlamentele au clacat constant. Mereu s-a contat pe partea bună a lucrurilor şi mereu a învins cea rea. Vinovaţii n-au existat decât la modul general, în particular, aproape fiecare potentat fiind în măsură să demonstreze că ori a respectat legea, ori nu a încălcat-o, ceea ce, până la urmă, este acelaşi lucru. Juridic vorbind, pentru că, moral, lucrurile stau altfel. Da, dar morala a devenit desuetă. Într-o lume în care banii reprezintă succesul, iar regula succesului este că nu există reguli, morala nu-şi mai găseşte locul. Asta până când învaţă toţi, sau aproape toţi, regula lipsei de reguli; că poţi să furi, să înşeli, să minţi şi să câştigi. Adică să fii şmecher. Dar când densitatea şmecherilor creşte foarte mult, viaţa fără reguli începe să devină obositoare, insuportabilă chiar. Este momentul în care se face simţită necesitatea regulilor. Atunci se face apel la morală şi la valorile ei bune şi vechi decât lumea, valori care stau la baza oricărei table axiologice caracteristice unei societăţi cu şanse de evoluţie pe linia progresului social.

Poate am exagerat insistând prea mult asupra modului nefericit în care s-a ajuns ca, în societatea noastră, legea să cadă în derizoriu. Am făcut-o pentru că sunt convins că acesta este motivul pentru care am ajuns să ne confruntăm cu una dintre cele mai grave probleme ale postdecembrismului. Datorită unor concetăţeni de-ai noştri prin care am exportat în spaţiul european mentalităţi tolerate aici, inacceptabile ca dimensiuni acolo, milioanele de români cinstiţi de acolo, dar şi celelalte milioane de români rămaşi în propria ţară să sufere nemeritat. Ca să judecăm lucrurile profitabil pentru noi şi să nu ne minţim politic în continuare ar trebui să ne întrebăm de ce reacţia opiniei publice europene, italiene de pildă, este îndreptată împotriva conaţionalilor noştri şi nu împotriva imigranţilor magrebieni, cehi, unguri, polonezi sau împotriva celor 8 - 9 milioane de turci care ocupă tot atâtea locuri de muncă occidentale. Răspunsul îl vom găsi în modul în care infracţionalitatea este combătută şi sancţionată în ţările de origine ale acestora.

Din păcate, soluţiile rezolvării acestei grave problematici nu sunt atât de simple ca cele propuse de eruditul nostru ministru de externe, discipol al lui Nietzsche; nu cu lagăre de exterminare, dar nici cu traduceri din "Eterna şi fascinanta Românie".

Numai prin cultivarea cu inteligenţă şi intransigenţă a respectului pentru Lege în propria noastră ţară vom reuşi să schimbăm mentalităţi ce ar putea să ne retrimită în zona gri de la marginea lumii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

"De ce doar Italia?"

Stimaţi colegi,

Criza severă prin care trec România şi comunitatea românilor din Italia ne determină să ne punem întrebarea dacă este posibil să incriminezi un întreg popor din vina unei singure persoane sau a unei minorităţi. Acest lucru demonstrează mai mult decât intoleranţă. În Italia, unde mii de români muncesc cinstit, am ajuns să fim consideraţi "monştrii" Europei. Ziarele din Peninsulă scriu că "românii ar trebui deportaţi în masă". Au loc proteste de stradă împotriva imigranţilor români, care sunt ameninţaţi şi umiliţi.

Ordonanţa emisă de Guvernul de la Roma, prin care se decide expulzarea imediată pe baza unui simplu ordin al prefectului de regiune italian, încalcă legislaţia europeană.

Situaţia conflictuală din Italia a evidenţiat un lucru extrem de grav: lipsa de protecţie a cetăţenilor români în Europa. Suntem o ţară europeană cu drepturi depline şi trebuie să ne protejăm cetăţenii. Ambasadele şi consulatele României în străinătate ar trebui să cunoască situaţia cetăţenilor noştri care muncesc în afara graniţelor ţării, să fie alături de ei, să îi sprijine. Dar cum să avem asemenea "pretenţii" când ştim cum se comportă unii ambasadori şi consuli români faţă de parlamentari, darămite faţă de un simplu cetăţean? O delegaţie a Comisiei de Afaceri Europene nu a fost aşteptată într-un stat european de delegaţia ambasadei, când era vorba despre întâlniri extrem de importante, pe motiv că nu au maşini, pentru că vine mâine o delegaţie a primului-ministru. La ultima delegaţie nu au mai răspuns nici la telefon...

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul României trebuie să acţioneze neîntârziat pentru evitarea exceselor faţă de românii care muncesc cinstit în Italia. Trebuie să oprim culpabilizarea românilor. Au existat fapte grave comise de cetăţeni străini, inclusiv italieni, pe teritoriul ţării noastre, dar nu am acuzat întreaga comunitate. Autorităţile române şi italiene trebuie să discute direct, faţă în faţă, aceste probleme.

Decizia Guvernului italian, care încalcă normele europene privind protecţia cetăţenilor europeni, şi acţiunile întreprinse deja împotriva românilor afectează grav imaginea ţării noastre. Se impune o campanie pentru a prezenta şi "partea plină a paharului", mai exact faptul că peste un milion de români contribuie la creşterea economică a Italiei.

M-am întrebat de ce se petrec aceste lucruri doar în Italia? De ce nu se întâmplă la fel în Spania sau Portugalia? Reacţia italienilor ne aduce aminte că în această ţară au existat Brigăzile Roşii, că în această ţară a avut loc operaţiunea mani pulite ("cu mâinile curate"), care a condus la o criză politică fără precedent.

Revenind la ceea ce se întâmplă azi în Italia, cetăţenii români trebuie să simtă că sunt protejaţi, că soarta fiecărui român aflat în Italia sau în altă ţară contează pentru România. Cetăţenii români sunt cetăţeni europeni şi trebuie trataţi ca atare, în întreaga Uniune Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnelor şi domnilor,

Săptămâna care a trecut a fost marcată, în planul politicii externe, de vizita la Bucureşti a preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuşcenco.

De foarte multe ori, bravul nostru preşedinte a trâmbiţat cu putere stindardul mândriei naţionale şi creşterea rolului României în sud - estul Europei. Ne-a povestit de multe ori despre "geostrategia Mării Negre ", subiect ajuns temă de curs universitar ţinut de o distinsă doamnă profesor universitar, fostă consilier prezidenţial, despre o axa imaginară care urma să lege Bucureştiul de Londra şi de Washignton.

Dar marţea trecută, la întâlnirea cu Iuşceno, campionul regional şi euroatlantic Traian Băsescu a devenit doar un căţeluş care se gudura pe lângă dulăul de la est.

Băsescu a mulţumit lui Iuşceno pentru "că ne-a pus la dispoziţie un document care ne dă toate detaliile despre un număr de peste 2000 de militari români morţi în cel de-al doilea război mondial pe teritoriul Ucrainei". Foarte bine. Apreciem cu sinceritate acest aspect politic. Cu aceeaşi ocazie, spune Băsescu că s-a stabilit "diagnosticul problemelor, dar şi modalităţile de soluţionare".

Astfel, stimabilul domn Băsescu, la noi acasă, în vizită oficială nu impune o poziţie clară şi fără echivoc a României asupra mai multor subiecte importante în relaţiile bilaterale.

Băsescu nu îi dă sub nici o formă o replică dură lui Iuşcenco atunci când acesta afirmă că "problema canalului Bîstroe este o problemă de suveranitate a statului ucrainean "" Cu alte cuvinte, ei cu foloasele, noi cu ponoasele.

Aceeaşi poziţie ambigua şi indecisă a avut-o Băsescu şi referitor la problema Insulei Şerpilor.

Atunci ne punem cu toţii întrebarea firească: unde a fost marţi razboinicul şi justiţiarul Băsescu? Era cumva în concediu şi nu ştiam noi?

Toate acestea în condiţiile în care politica externă a acestei ţări, conform Constituţiei, cade în sarcina Preşedintelui.

Astfel, domnul Băsescu ne arată că ceea ce ar trebui să facă, aşa cum îl obligă Constituţia, nu face, în schimb face numai ceea ce ar trebui să nu facă.

De aceea, stimaţi colegi, îmi permit pe această cale, de la tribuna Parlamentului României, să îi adresez domnului Băsescu rugămintea a se prezenta mai bine pregătit la astfel de întâlniri, pentru că oricum nu are foarte multe, şi spun asta pentru a nu pune în pericol interesele majore ale statului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Costică Macaleţi:

"Despre intoleranţă - gafele unui ministru de externe al unei ţări membre a Uniunii Europene".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de azi se referă la situaţia tensionată creată în Italia şi în România ca urmare a incidentului regretabil în care un cetăţean român a agresat şi ucis o femeie italiană.

Încep prin a adresa condoleanţe familiei îndoliate şi prin a subscrie la mesajele de solidaritate cu aceasta în aceste momente de mare suferinţă. Dumnezeu să o odihnească!

Însă nu pot să nu iau poziţie faţă de ceea ce s-a întâmplat după acest grav incident şi mă refer aici la declaraţiile autorităţilor de la Bucureşti! Am asistat în aceste zile la o serie de gafe incredibile şi mai ales deosebit de grave ale ministrului român de externe, domnul Adrian Cioroianu, care, într-o emisiune televizată, a declarat nici mai mult, nici mai puţin, că infractorii români din ţările Uniunii Europeane ar trebui "puşi la muncile cele mai dure şi formate batalioane disciplinare".

În aceeaşi declaraţie telefonică, Cioroianu precizase că ar dori să cumpere un teren în deşertul egiptean, pentru a-i plasa acolo pe "astfel de oameni care ne fac de râs". Incredibil! Cum se poate să asistăm la aşa ceva într-o ţară membră a Uniunii Europene, din partea unui înalt oficial al statului? E ca şi cum am auzi parcă într-un coşmar, vocea unui dictator nazist de tristă amintire pentru care existau "suboameni" şi "neoameni"! consider că aşa ceva nu numai că nu face cinste României, dar şi incită la marginalizare şi la discriminare de inspiraţie cel puţin totalitară, ca să nu mă exprim în termeni şi mai duri.

Şi ca să fie "treaba treabă", ministrul Cioroianu, încercând chipurile să "dreagă busuiocul", a recunoscut că regretă afirmaţiile cu pricina, declarând în faţa ziariştilor cu o inocenţă cel puţin...redusă: "Vreţi să vă mărturisesc că mi se pare şi mie o afirmaţie surprinzătoare? Regret şi cer scuze celor ofensaţi de această afirmaţie."

Înaltul oficial român a mai încercat să sublinieze faptul că în declaraţia sa nu a făcut referire la nici o categorie etnică sau la vreo naţionalitate anume. De parcă asta ţine cuiva de cald! Cum să declare aşa ceva o persoană, indiferent despre cine este vorba, de ce etnie sau chiar cetăţenie este vorba? Unde suntem aici, în Germania nazistă a anilor tulburi de dinaintea şi din timpul celui de al doilea război mondial?

Consider că scuzele penibile ale ministrului Cioroianu nu îl pot dezvinovăţi de ceea ce a afirmat, şocând o naţiune întreagă şi o Europă care se aşteaptă tocmai acum, în aceste momente de tensiune, de la noi, românii şi de la reprezentanţii noştri, la o poziţie cu totul şi cu totul diferită faţă de cea exprimată de Adrian Cioroianu, care culmea, parcă asemenea unei comedii morbide, mai este şi istoric!

În numele cetăţenilor pe care îi reprezint în Parlament, mă delimitez de afirmaţiile (încă?) ministrului de externe Adrian Cioroianu şi asigur pe români şi pe toţi cei care au încredere în România că nu aceasta este poziţia concetăţenilor noştri faţă de oameni în general şi că suntem o naţiune civilizată şi responsabilă!

Doamna Leonida Lari-Iorga:

"Putin Vladimir şi provinciile istorice ale României"

Cu totul pe neaşteptate, preşedintele Rusiei, domnul Vladimir Putin, şi-a adus aminte de România. Nu a mai făcut-o de multă vreme. Să-i fi adus aminte de România discuţiile frecvente din presa noastră despre tezaurul furat? Sau rusofobia manifestă şi explicit exprimată a unor dintre politicienii români?

Şi, la fel de surprinzător, preşedintele Putin a dovedit - în tradiţia ţarilor ruşi, de altfel - că are foarte serioase cunoştinţe de geografie, combinate cu subtilităţi geostrategice. Ei, bine, domnul Putin cunoaşte pe dinafară toate provinciile istorice ale României şi, mai mult decât atât, sugerează (pentru că nu poate impune) forma în care România ar putea fi dezmembrată, gândindu-se cu nostalgie la atât de dragul dicton "divide et impera", cu atâta perfecţiune aplicat de Stalin! După cum se vede, pentru că a ieşit demult din spaţiul de influenţă al Moscovei, România rămâne, totuşi, în zona intereselor Rusiei.

În afară de vechile probleme bilaterale, între România şi Rusia a mai rămas o problemă nesoluţionată. Problema se numeşte Republica Moldova, care astăzi nu mai aparţine nici României nici Rusiei, ci şi-a declarat independenţa şi manifestă, cel puţin la nivelul declaraţiilor, o anume atracţie europeană.

Nemulţumirile Moscovei încep încă din veacul trecut, pe la mijlocul anilor 60, când România a ales drumul independenţei, nu a participat la invadarea Cehoslovaciei şi avea relaţii diplomatice şi economice cu Statele Unite ale Americii, Germania Federală şi Israelul. Atunci, Uniunea Sovietică a încercat să intimideze România, concentrând trupe la graniţa cu Ungaria sau Bulgaria. Atunci, România acelor ani atât de tensionaţi de reizbucnirea războiului rece a demonstrat că nu se teme de o confruntare cu superputerea de la Răsărit.

Astăzi, trupele Pactului de la Varşovia nu mai ameninţă România. Dimpotrivă, fostul duşman, NATO, în care se găsesc şi ţări foste comuniste, îşi deschide baze militare la Marea Neagră, "peste apă", cum se zice, de teritoriul rusesc, fost sovietic. Acum, Rusia, prin glasul preşedintelui Putin, nu a descoperit altceva decât că România, ţară stabilă a Europei, membră a Uniunii Europene şi membră a NATO, ar avea probleme cu minorităţile naţionale, pe care le consideră separatiste. Nu este vorba de ruşii din România, ruşii lipoveni, în număr de câteva mii, nu, ci de minorităţile care au stat naţional între vecinii României.

Domnul Putin crede că, dacă Provincia Kosovo îşi va declara independenţa, şi minorităţile României îşi vor declara independenţa: Transilvania, cu minoritatea maghiară, ar putea fi revendicată, ca şi Dobrogea, unde există o minoritate bulgară, dar nu mai mare de câteva mii de suflete! Domnul Putin ar trebui să ştie, dacă se pronunţă, că de o sută de ori mai numeroşi sunt românii din Bulgaria, ca să nu mai vorbim de situaţia din Ucraina.

Dar ce importanţă are că românii sunt covârşitor majoritari în toate provinciile, că statutul minorităţilor în România este dintre cele mai democratice, că nu există conflicte interetnice aici, în opinia domnului Vladimir Putin minoritarii pot să ceară independenţa sau chiar unirea cu statele naţionale din zonă, numai pentru că aşa doreşte domnia sa.

Desigur, o invazie rusească nu mai este posibilă, dar Rusia, mereu originală şi imprevizibilă, se gândeşte poate să sugereze minorităţilor unele idei, neţinând seama că interesele acestora nu mai sunt acelea de confruntare, într-o Europă unită; sau poate să şantajeze energic nu numai România, ci şi Europa, idee la fel de iluzorie şi de greu de realizat în practică, la nivel continental.

Reacţia preşedintelui Putin dovedeşte că resentimentele istorice ale Rusiei nu s-au estompat, că orgoliile imperiale răsar când şi când, iar unele cuvântări geopolitice sunt surprinzător de exacte în sugestii. Domnul Putin, deşi nu l-a întrebat nimeni, a făcut un proiect de viitor - sumbru, siberian - al României, o ţară europeană cu angajamente nord-atlantice.

Să fie România veriga slabă a Comunităţii Europene? Să fie preşedintele Putin un "vizionar planetar" sau strănepotul boierului Putină din suita lui Dimitrie Cantemir, prieten cu Petru I, la mutarea la Sankt Petersburg, din cauza năvalei turcilor? Sau, poate, faptul că anul viitor România va găzdui summitul NATO să fi generat reacţia incredibilă a "ţarului" moscovit?

Cred că preşedintele României ar trebui să se autosesizeze la afirmaţiile generate de brusca atenţie pe care preşedintele Putin o acordă provinciilor României. Oricare ar fi motivele, declaraţiilor ruse, aici, în România, ar trebui să se ia atitudine la modul cel mai serios vizavi de o asemenea impertinenţă diplomatică sau, mai bine zis, moft ţarist.

Domnul Gheorghe Chiper:

Declaraţie politică: "De la porumb modificat genetic, la porumb ... nerealizat fizic".

Statisticile sunt clare, fără echivoc: în acest an avem cea mai mică recoltă de porumb din ultimii 18 ani. Ca un cunoscător cu oarece state de servicii şi în agricultură, aş zice că nici în ultimii 50 -60 de ani nu am avut o producţie aşa de slabă de porumb (de 3,5 milioane tone), chiar dacă "metodologia" raportărilor din alte vremuri putea să deformeze în parte (sau în mod substanţial) aceste realizări.

Aşadar, în acest an avem o recoltă foarte slabă de porumb, şi aceasta o punem pe seama secetei, în condiţiile nepropice de cultură a porumbului în acest an. O fi, în parte, adevărată această supoziţie, dar în Ungaria, ţara în care seceta a avut aceeaşi amplitudine, producţia a fost dublă (desigur, acest "dublu" a fost mult sub media europeană).

Regretabil este faptul că suntem într-o asemenea ... situaţie în clasamentul realizărilor agricole (în cazul de faţă, la porumb), în condiţiile în care la noi se permite cultivarea a trei noi tipuri de porumb modificat genetic.

Avem, aşadar, posibilitatea de a suplimenta producţia pe cale genetică, prin cultivarea unor soiuri care sunt, prin natura lor (artificială), productive.

Şi, totuşi, producţia noastră de porumb este slabă, nepermis de mică, jenant de mică, în comparaţie cu potenţialul pământului, cu tradiţiile noastre de ... consumatori de mălai (şi mămăligă), cu nevoia imperioasă de a avea porumb, în primul rând pentru milioanele de gospodării ţărăneşti, care îşi cresc animalele cu porumbul realizat în sistem de subzistenţă, dar realizat totuşi.

Cum se explică aceasta? Nu este greu de spus (sau scris). Ştim cu toţii că, practic, nu mai avem sisteme de irigaţii, că suntem la discreţia condiţiilor din atmosferă, că nu putem practica o agricultură productivă pe suprafeţe mici, excesiv fărâmiţate, că obsesia restituirilor de pământuri, fără a se păstra integritatea unor exploataţii eficiente, îşi arată tot mai mult efectele.

Se impune, însă, tot mai mult o întrebare: ce-i de făcut, cum putem să atenuăm efectele acestei stări de lucruri?

Răspunsul nu poate fi formulat fără a avea în vedere că: subvenţiile pentru sectorul agricol sunt tot mai mici (în unele sectoare); ajutoarele din partea U.E., tot mai aşteptate, dar se pare că ele vor fi condiţionate de controalele din teren şi de asigurarea funcţionalităţii agenţiilor de plăţi; cultivarea terenurilor tot mai incertă şi mai restrânsă, în condiţiile în care preţurile produselor agricole sunt nerentabile, iar certitudinea desfacerii producţiei nu se manifestă peste tot, dimpotrivă, este tot mai simţită concurenţa produselor din import în consumul populaţiei şi al industriei prelucrătoare.

Consider că toate acestea trebuie să constituie elemente (şi argumente) pentru fundamentarea indicatorilor agricoli pentru preliminările producţiei acestui an, dar mai ales pentru pregătirea anului agricol viitor.

Domnul Constantin Petrea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Ce ascunde excesul de zel al primului ministru"

Ne apropiem foarte repede de momentul alegerilor pentru Parlamentul European şi sesizăm că partidele îşi gândesc din mers strategiile. Fără îndoială că în centrul fiecărei strategii se află, mai mult decât grija pentru succes izbitor, ideea că partidul trebuie să supravieţuiască sitei alegerilor. Deci, dacă vom privi cu atenţie şi atmosfera acestor alegeri, ce vom remarca?

La nivelul de jos, observăm cum pulsează instinctul politic de supravieţuire, în vreme ce, prin toate mijloacele media, unele partide se prezintă deja câştigătoare. Între aceste două stări se găseşte o teamă profundă: teama de a reveni în faţa nevoilor românilor. Partidul Democrat se pregăteşte, încearcă şi speră să obţină un rezultat bun la aceste alegeri. Această nădejde a noastră este întemeiată pe potenţialul partidului şi al candidaţilor şi mai puţin pe alte ocazii conjuncturale.

Mă refer, desigur, la disputa foarte obositoare în jurul coincidenţei dintre alegerile pentru Parlamentul European şi referendumul pentru votul uninominal. Aţi văzut că domnul Călin Popescu-Tăriceanu, primul-ministru, dimpreună cu Guvernul, au opinat că nu acceptăm organizarea votului în aceleaşi săli. Nici nu ne putem închipui ce probleme suplimentare vor surveni. Prin satele noastre vor fi multe situaţii dificile. Oamenii vor consuma un timp dublu, pentru că vor merge să voteze în două părţi. Se vor isca, probabil, discuţii, certuri, ca să nu mai pomenesc aici de cheltuielile suplimentare destul de mari. Desigur, domnul Tăriceanu a declarat că este forţat de lege să dubleze aceste cheltuieli de resurse umane şi financiare.

Mă tem, totuşi, că foloseşte această situaţie ca un adevărat paravan. Cu mare seriozitate pe chip, domnia sa a declarat răspicat acum câteva zile că "Guvernul nu va încălca legea". Este în aceste cuvinte un exces de zel care mă uimeşte de două ori: o dată pentru că nu trebuie să iei o aşa mimică când declari o banalitate, anume că Guvernul nu trebuie să încalce legea şi a doua oară pentru că simt că în spatele acestui exces de zel se ascunde un fapt evident: frica PNL-ului de a nu ieşi din arena politică românească pentru multă vreme ori poate definitiv. Un rezultat slab la europarlamentare, urmat de altele la alegerile care vor veni, înseamnă premisele clare pentru ieşirea la pensie a liberalilor. Domnul Tăriceanu înţelege foarte bine acest lucru. Ceea ce poate îi scapă din vedere este că ieşirea la pensie este un lucru firesc.

Domnul Cezar Florin Preda:

"Comunităţile româneşti - o problematică uitată de Guvernul Tăriceanu II"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Printre problemele care trebuie rezolvate de România, membră a Uniunii Europene, se regăseşte şi cea a comunităţilor româneşti din străinătate. Aceste lucruri, bine cunoscute de Guvernul Tăriceanu II, nu au fost luate în serios până săptămâna trecută, când, din nefericire, asistăm cu toţii la evenimente pe cât de grave, pe atât de nedorite.

Cum este posibil ca să se întâmple acest lucru? La această întrebare, probabil, nu vom primi nici un răspuns, dar cert este că Guvernul nu a putut veni până acum cu idei şi observaţii constructive. Responsabilitatea majoră o poartă Guvernul Tăriceanu II. Chiar era necesar să se întâmple aceste evenimente ca acest Guvern minoritar să realizeze că, în România, sunt prea multe instituţii care se ocupă de relaţia cu românii din străinătate şi că sprijinul oferit, la cest moment, de acestea este neglijabil?

Cert este că acest Guvern este responsabil de absenţa unei politici coerente în ceea ce priveşte soarta comunităţilor româneşti din străinătate. Pentru că, realitatea dovedeşte că de relaţiile cu românii din străinătate, trebuie să se ocupe o singură instituţie şi nu multitudinea de oficii şi direcţii guvernamentale, între care nu există cooperare.

În încheiere, sper ca, măcar acum, Guvernul Tăriceanu II să-şi asume responsabilitatea pentru dezamorsarea situaţiei create astfel încât să existe o foarte bună colaborare între Executivul de la Bucureşti şi guvernele altor state, unde românii trăiesc şi muncesc.

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Pensionarii au dreptul la o viaţă mai bună"

De 17 ani plângem şi deplângem viaţa grea a pensionarilor. De 17 ani organizăm mese rotunde, colocvii, chiar mitinguri, pentru ca bunicii şi unchii noştri mai în vârstă să aibă o viaţă decentă.

De 17 ani, miniştrii muncii nu au fost altceva decât nişte psihoterapeuţi pentru pensionarii ajunşi la limita supravieţuirii şi care, din când în când, îşi adună curajul şi puterile pentru a se revolta.

Tot de atât amar de vreme, miniştrii muncii strâng neputincioşi din umeri, pentru că mai bine poziţionaţii colegii lor de la finanţe nu le dau nicio speranţă - nici lor şi nici celor de care, teoretic, ar trebui să aibă grijă.

Nu sunt bani, nu sunt resurse, suntem prea săraci, va veni şi vremea lor! Acestea sunt replicile favorite când vine vorba de pensionari. Ei nu sunt nici mineri, să vină la plantat de panseluţe în buricul Capitalei, nici medici, să ne lase fără injecţii, nici profesori care, la o adică, să ne ameninţe că nu mai încheie mediile. Ei sunt doar foşti mineri, foşti medici, foşti profesori etc.

Noi, reprezentanţii Partidului Conservator, am iniţiat o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare majorarea pensiilor persoanelor asigurate care au desfăşurat activităţi în condiţiile speciale de muncă prevăzute de legislaţia în vigoare, cât şi celor care au desfăşurat activităţi în grupele de muncă stabilite de legislaţia anterioară datei de 1 aprilie 2001 - cu 50% pentru perioada în care asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în grupa I de muncă şi cu 25% pentru perioada în care asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în grupa a II-a de muncă.

Propunerea legislativă vine în sprijinul a aproximativ 1,8 milioane de pensionari care nu beneficiază de sporurile ce li se cuvin pentru perioada lucrată în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Faptul că acum, într-o conjunctură politică neimaginat de critică, la limită, pe viaţă şi pe moarte, războiul dintre Palatele Victoria şi Cotroceni se dă având ca muniţie subiectul pensiilor, tot e un lucru bun, un pas înainte.

În ideea că dacă tot s-au găsit nişte resurse, de ce nu s-au mărit salariile profesorilor sau ale medicilor? Şi de ce nu s-a rezolvat o nedreptate făcută celor care au lucrat în grupele de muncă prevăzute de legislaţia anterioară datei de 1 aprilie 2001?

Fireşte, ca şi în sănătate, şi în învăţământ sunt salarii jenante, total nemotivante, sub orice critică. Am spus-o şi o voi repeta până la oboseală. Dar nu aşa mi se pare normal să rezolvi nedreptăţile din societatea românească: punându-i unii împotriva celorlalţi, făcându-i pe pensionari să se simtă nişte "uitaţi" veşnic.

(După pauză, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Ioan Munteanu, secretari.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să reluăm şedinţa. Rog să vă invitaţi colegii în sală pentru că avem un singur proiect la dezbateri, după care urmează şedinţa de vot final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că, din totalul celor 326 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 215. Sunt absenţi 111, din care 39 participă la alte acţiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi. Vă anunţ că imediat după dezbaterea iniţiativei legislative de la pct.18 de pe ordinea de zi, trecem la votul final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Iniţiatorul. Din partea Guvernului, domnul Toti.

Domnul Mihai Toti (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrucât la şedinţa comisiei, Guvernul nu a fost reprezentat, vă solicităm întoarcerea legii la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Comisia.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrală a zonei costiere, a fost dezbătut de Comisia de administraţie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Şi Comisia vă propune supunerea spre dezbatere şi admiterea proiectului de lege, în conformitate cu raportul care a fost întocmit de comisie, cu completările care au fost făcute în raport.

Nu împărtăşesc părerea domnului secretar de stat că acest raport nu trebuie dezbătut şi trebuie retrimis la comisie, pentru că el se află la comisie de cinci luni de zile, au fost invitaţi domnii de la Ministerul Mediului de nenumărate ori, dar n-au fost prezenţi la nici una din dezbateri.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă de la pct.1 la pct.10 există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptate.

Pct.11-20. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O problemă de redactare în cuprinsul art.11 alin.2. un dezacord gramatical care trebuie anulat printr-o reformulare corectă.

"Folosirea zonei costiere pentru activităţi care implică un impact asupra siguranţei elementelor zonei costiere este permisă numai în limitele prezentei ordonanţe de urgenţă sau ale unor legi speciale".

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Există observaţii la această chestiune?

Comisia, de acord? Bine, mulţumesc.

Atunci considerăm adoptat acest amendament de natură tehnico-legislativă.

Alte observaţii de la pct.11 la pct.20? Nu sunt.

Adoptate.

De la pct.21 la pct.30?

Domnul deputat Duşa, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Duşa:

La pct.21, tot o eroare materială: eliminarea lit.c) din textul propus de comisie la poziţia nr.21 din raport, respectiv art.13 alin. (6), întrucât textul este identic cu textul lit.b) din proiectul ordonanţei de urgenţă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Observaţii? Nu sunt. De acord.

Alte observaţii de la pct.21 la pct.30?

Adoptate.

De la pct.31 la pct.40?

Adoptate.

De la pct.41 la pct.50?

Adoptate.

De la pct.51 la pct.60?

Adoptate.

De la pct.61 la pct.70?

Adoptate.

De la pct.71 la pct.80?

Adoptate.

De la pct.81 la pct.90?

De la pct.91 la pct.100?

Vă rog frumos, domnul deputat Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Tot o eroare materială la poziţia nr.100, la art.68 alin. (4) lit.s) din raport, în loc de "în conformitate cu prezenta lege", trebuie înlocuit "în conformitate cu prezenta ordonanţă de urgenţă".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Adoptate până la pct.90.

De la pct.91 la pct.100?

Adoptate.

De la pct.101 la pct.110?

Adoptate.

De la pct.111 la pct.120?

Obiecţii, observaţii, comentarii?

Adoptate.

De la pct.121 la pct.134?

Vă rog, domnule deputat Duşa, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Duşa:

La poziţia nr.129, la art.3 alin. (2) din raport, trebuie eliminat cuvântul "transporturi", pentru corelare cu toate modificările operate pe parcursul legii, şi cuvântul "respectiv" să se înlocuiască cu "precum şi".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Obiecţii, observaţii la aceste modificări de redactare? Nu sunt.

Alte observaţii până la pct.134? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

Stimaţi colegi,

Am finalizat dezbaterile pe proiecte de legi de astăzi.

Vă atrag atenţia că avem un număr de 88 de proiecte la vot final şi vă solicit sprijinul să facem o sesiune de vot final până la epuizarea acestei liste de vot.

Am rugămintea să vă introduceţi cartelele şi să facem o numărătoare în vederea verificării prezenţei.

Domnul deputat Ghişe, pe procedură.

Între timp, vă rog frumos să vă introduceţi cartelele şi să vă marcaţi prezenţa, stimaţi colegi.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă deranjez cu următoarea rugăminte: la pct.20 la vot final, este Proiectul de Lege privind maximizarea ratei de absorbţie a fondurilor externe.

Din motive, să spunem aşa, de organizare, s-au comis nişte erori de procedură, mai precis, conform Regulamentului Camerei, art.100 alin.(1), 102 şi 104, iniţiatorul proiectului de lege nu a fost la dezbatere. Dintr-o eroare s-a pus pe ordinea de zi fără să fi fost susţinut proiectul de lege. şi, deoarece în comisia care a făcut raportul de fond, un singur vot a fost împotrivă, 10 abţineri şi 6 voturi pentru, rugămintea mea este: să scoateţi de pe ordinea de zi pct.20 şi să încercăm printr-o procedură regulamentară, conform deciziei Biroului permanent, să vedem cum se poate retrimite la comisie, ca să nu se piardă încă un an şi jumătate de când este acest proiect în procedura lui parlamentară, şi ca să nu se depună un alt proiect de lege, care peste un an şi jumătate să vină în dezbatere.

Deci, repet, conform Regulamentului, art.100 alin. (1), 102 şi 104 nu s-a respectat procedura, din erori neintenţionate, şi rugămintea este dacă poate fi scos de pe ordinea de zi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, din păcate, la procedura de vot final nu se mai poate retrimite la comisie, aşa încât singura soluţie va fi contestarea procedurii la Curtea Constituţională.

Îi rog pe colegi să-şi marcheze prezenţa. Suntem, cu siguranţă, mult mai mulţi decât cei care şi-au marcat prezenţa până în acest moment.

Vă rog foarte mult să vă introduceţi cartelele şi să vă marcaţi prezenţa, pentru a constata prezenţa cvorumului.

Stimaţi colegi, vă rog să vă marcaţi prezenţa. Suntem deja în cvorum, dar este de dorit să înregistrăm prezenţa tuturor colegilor. Suntem în cvorum. Am să-i rog şi pe colegii care vin pe parcurs să intre în procedura de vot.

Pct.1 - Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.

Urmează prezentarea unui punct de vedere de către liderii de grup. Îl aşteptăm.

La pct.2 - Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Legea are caracter organic.

Ca urmare a contestării procedurii de vot din şedinţa trecută, constatându-se lipsa cvorumului, urmează să se reia, bineînţeles, votul.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Vă rog să votaţi.

Legea are caracter organic.

Da, vă mulţumesc.

(Conform afişajului, se înregistrează 175 deputaţi prezenţi, 167 voturi pentru, 4 împotrivă, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

S-a respins cu 167 de voturi pentru respingere.

Pct.3 - Propunerea legislativă "O biblie pentru fiecare familie de români".

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 189 deputaţi prezenţi, 108 voturi pentru, 76 împotrivă, 5 abţineri.)

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.4 - Propunerea legislativă privind instituirea Zilei plantaţiilor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Da, vă mulţumesc.

S-a respins propunerea legislativă.

(Conform afişajului, se înregistrează 184 deputaţi prezenţi, 161 voturi pentru, 18 împotrivă, 2 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Pct.5 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, a Legii nr.247/2005 privind pensiile magistraţilor, a Legii nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, a Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 186 deputaţi prezenţi, 181 voturi pentru, 2 împotrivă, o abţinere, 2 voturi neexprimate.)

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 181 de voturi pentru respingere.

Pct.6 - Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 182 deputaţi prezenţi, 169 voturi pentru, 3 împotrivă, 8 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

S-a respins cu 169 de voturi.

Pct.7 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 193 deputaţi prezenţi, 180 voturi pentru, 5 împotrivă, 8 abţineri.)

Vă mulţumesc.

S-a respins cu 180 de voturi.

Pct.8 - Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembreie 1989, republicată.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 186 deputaţi prezenţi, 109 voturi pentru, 71 împotrivă, 5 abţineri, un vot neexprimat.)

Propunerea de respingere a întrunit 109 voturi, insuficiente pentru respingere.

Proiectul va fi discutat pe articole într-o şedinţă ulterioară.

Pct.9 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 184 deputaţi prezenţi, 181 voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abţineri.)

Vă mulţumesc.

S-a respins cu 181 de voturi.

Pct.10 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol proprietate publică a statului şi pentru vânzarea unor imobile proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 188 deputaţi prezenţi, 178 voturi pentru, 5 împotrivă, 4 abţineri, un vot neexprimat.)

Vă mulţumesc.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Pct.11 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionişti a artiştilor interpreţi sau executanţi din România.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 182 deputaţi prezenţi, 117 voturi pentru, 55 împotrivă, 8 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Pct.12 - Propunerea legislativă pentru modificarea art.18 din Legea drepturilor pacientului nr.46/2003.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 188 deputaţi prezenţi, 181 voturi pentru, 4 împotrivă, o abţinere, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

Propunerea de respingere s-a adoptat.

Pct.13 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 184 deputaţi prezenţi, 181 voturi pentru, 2 împotrivă, o abţinere.)

Propunerea de respingere a fost adoptată cu 181 de voturi.

Pct.14 - Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.10/2001 şi a Legii nr.112/1995.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 189 deputaţi prezenţi, 186 voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abţineri.)

Mulţumesc.

Propunerea de respingere a fost adoptată cu 186 de voturi pentru.

Pct.15 - Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile programelor, proiectelor sau acţiunilor pentru sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe prin această activitate.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 194 deputaţi prezenţi, 112 voturi pentru, 74 împotrivă, 8 abţineri.)

Mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.16 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 190 deputaţi prezenţi, 187 voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere, un vot neexprimat.)

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 187 de voturi pentru respingere.

Pct.17 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 190 deputaţi prezenţi, 185 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abţineri.)

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 185 de voturi.

Pct.18 - Proiectul de Lege pentru completarea art.4 din Legea nr.82/1992 privind rezervele de stat, republicată.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 194 deputaţi prezenţi, 146 voturi pentru, 46 împotrivă, 2 abţineri.)

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost respins.

Pct.19 - Propunerea legislativă pentru acordarea unor ajutoare pentru anumite categorii de persoane.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 190 deputaţi prezenţi, 179 voturi pentru, 7 împotrivă, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.20 - Propunerea legislativă privind maximizarea ratei de absorbţie a fondurilor externe destinate României.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 192 deputaţi prezenţi, 110 voturi pentru, 74 împotrivă, 8 abţineri.)

Vă mulţumesc.

Propunerea a fost respinsă.

Pct.21 - Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.340/2004 privind instituţia prefectului.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 191 deputaţi prezenţi, 171 voturi pentru, 14 împotrivă, 3 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Mulţumesc.

Propunerea de respingere a fost însuşită cu 171 de voturi.

Pct.22 - Propunerea legislativă privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 188 deputaţi prezenţi, 172 voturi pentru, 5 împotrivă, 10 abţineri, un vot neexprimat.)

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 172 de voturi pentru respingere.

Pct.23 - Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art.30 din Legea pomiculturii nr.348/2003.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Propunere de respingere? Eu n-am scris aici.

Este propunere de adoptare? Deci, este propunere de adoptare.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a acestui proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 193 deputaţi prezenţi, 170 voturi pentru, 15 împotrivă, 3 abţineri, 5 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Pct.24 - Propunerea legislativă privind modificarea alin.(2) al art.30 din Legea pomiculturii nr.348/2003.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 202 deputaţi prezenţi, 91 voturi pentru, 106 împotrivă, 3 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Propunerea de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Trimit proiectul la comisie.

Termen, comisia, domnul Tabără? Da, două săptămâni.

Mulţumesc.

Pct.25 - Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 199 deputaţi prezenţi, 194 voturi pentru, 3 împotrivă, 2 abţineri.)

Mulţumesc.

Propunerea de respingere a fost adoptată cu 194 de voturi.

Pct.26 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.38/2003.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 193 deputaţi prezenţi, 189 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Pct.27 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 191 voturi pentru, 2 împotrivă, o abţinere, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă s-a respins.

Pct.28 - Propunerea legislativă pentru modificarea aceleiaşi legi, nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 191 deputaţi prezenţi, 187 voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere, 2 voturi neexprimate.)

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.29 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.102/2004 privind majorarea unor drepturi salariale ale personalului de specialitate artistic din cadrul Filarmonicii "George Enescu" din Bucureşti.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 154 voturi pentru, 38 împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.)

Mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.30 - Propunerea legislativă privind valorificarea declaraţiilor politice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 69 voturi pentru, 122 împotrivă, 7 abţineri.)

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi respinsă.

O retrimit la comisie.

Comisia, termen? Ce comisie este, Dumnezeule?

O recunoaşte cineva? Comisia de cultură? Nu.

Termen: 6 săptămâni, dacă nicio comisie nu este dispusă să-mi spună la ce comisie este.

Deci, eu am întrebat la ce comisie este, ca să ştiu unde o trimit.

Dacă nu-şi aminteşte nimeni că a discutat-o, termen şase săptămâni, să aveţi timp s-o găsiţi.

Pct.31 - Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 202 deputaţi prezenţi, 149 voturi pentru, 52 împotrivă, nicio abţinere, un vot neexprimat.)

Mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.32 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 190 voturi pentru, 3 împotrivă, 2 abţineri, un vot neexprimat.)

Mulţumesc.

Propunerea de respingere a fost adoptată cu 190 de voturi.

Pct.33 - Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 din Legea nr.329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 152 voturi pentru, 44 împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.)

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi respinsă. Se retrimite la comisie. Termen, comisia?

Cred că este Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Deci, două săptămâni.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este? Domnule Canacheu, termenul la detectivi?

Două. Mulţumesc.

Rog reprezentanţii comisiilor să colaboreze, ca să terminăm mai repede sesiunea de vot.

Pct.34 - Propunerea legislativă pentru modificarea pct.8 al articolului unic din Legea nr.9/2007 pentru modificarea Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 192 deputaţi prezenţi, 171 voturi pentru, 19 împotrivă, o abţinere, un vot neexprimat.)

Vă mulţumesc.

Propunerea de respingere a fost adoptată cu 171 de voturi.

Pct.35 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 136 voturi pentru, 52 împotrivă, 6 abţineri, un vot neexprimat.)

Mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

La explicarea votului, vă rog.

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc colegilor parlamentari P.S.D. pentru vot.

P.S.D. dovedeşte încă o dată, cu acest vot, că este un partid preocupat de nevoile tinerilor.

Propunerea legislativă obliga autorităţile publice să dea dovadă de maximă transparenţă în gestionarea problemelor privitoare la generaţia tânără.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Pct.36 - Propunerea legislativă privind reorganizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 188 deputaţi prezenţi, 136 voturi pentru, 49 împotrivă, 3 abţineri.)

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.37 - Propunerea legislativă privind modificarea Anexei nr.1 din Legea nr.114/1996 - legea locuinţei.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 189 voturi pentru, 4 împotrivă, 2 abţineri.)

Mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 189 de voturi.

Pct.38 - Propunerea legislativă pentru reprezentarea României în "Parcul Lumii" de la Beijing.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 169 voturi pentru, 25 împotrivă, 2 abţineri.)

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la acele propuneri legislative la care iniţial propunerile de respingere ale comisiilor nu au fost însuşite, au fost dezbătute pe articole.

Conform art.104 din Regulament, supun votului dumneavoastră propuneri de adoptare ale acestor propuneri legislative.

Pct.39 - Propunerea legislativă privind regimul juridic aferent obiectivului de investiţii Palatul Parlamentului.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a acestei iniţiative legislative.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 134 voturi pentru, 57 împotrivă, 7 abţineri.)

Propunerea legislativă a întrunit 134 de voturi, insuficiente pentru a fi adoptată.

Este respinsă.

Pct.40 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 88 voturi pentru, 107 împotrivă, 3 abţineri.)

Vă mulţumesc.

88 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

Propunerea a fost respinsă.

Pct.41 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii securităţii sănătăţii în muncă nr.319/2006.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 84 voturi pentru, 108 împotrivă, 6 abţineri.)

Mulţumesc.

84 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

Propunerea a fost respinsă.

Pct.42 - Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa, a unui teren aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

În repetate rânduri acest proiect de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi şi a fost amânat pentru sesiunea următoare.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 78 voturi pentru, 72 împotrivă, 45 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Mulţumesc.

78 de voturi, insuficiente pentru respingere.

Se face aplicarea art.105 şi rămâne pentru sesiunea viitoare.

Pct.43 - Propunerea legislativă pentru completarea art.56 din Legea Cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/96.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului propunerea de adoptare a acestei propuneri legislative.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 203 deputaţi prezenţi, 85 voturi pentru, 115 împotrivă, 3 abţineri.)

Mulţumesc.

85 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

Propunerea a fost respinsă.

Pct.44 - Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 şi 85 din Legea nr.59/1934 asupra cecului.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a acestei iniţiative.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 201 deputaţi prezenţi, 109 voturi pentru, 85 împotrivă, 7 abţineri.)

Vă mulţumesc.

109 voturi. Sunt insuficiente pentru adoptare, fiind lege organică.

Propunerea a fost respinsă.

Pct.45 - Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr.1 la Legea nr.213/98 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 202 deputaţi prezenţi, 65 voturi pentru, 134 împotrivă, o abţinere, 2 voturi neexprimate.)

65 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

Propunerea este respinsă.

Pct.46. Propunerea legislativă pentru completarea art.12 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale.

Legea are caracter organic.

Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare. Vă rog să votaţi.

4 voturi sunt insuficiente pentru adoptare. Propunerea a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează 205 deputaţi prezenţi, 4 voturi pentru, 196 împotrivă, 4 abţineri, un vot neexprimat.)

Pct.47. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare. Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

60 de voturi, insuficiente pentru adoptare, propunerea a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 60 voturi pentru, 129 împotrivă, 7 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Pct.48. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare. Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

64 de voturi, insuficiente pentru adoptare, propunerea a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează 201 deputaţi prezenţi, 64 voturi pentru, 133 împotrivă, 4 abţineri.)

Pct.49. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a art.13 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare. Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

94 de voturi, insuficiente pentru adoptare, propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 94 voturi pentru, 94 împotrivă, 7 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Am finalizat calupul cu propuneri legislative supuse spre adoptare.

La pct. 50, avem Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

142 de voturi, insuficiente pentru respingere, propunerea legislativă va fi dezbătută pe articole într-o şedinţă ulterioară a Camerei.

(Conform afişajului, se înregistrează 204 deputaţi prezenţi, 142 voturi pentru, 52 împotrivă, 7 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Pct.51. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

De aici încolo, suntem la propuneri de adoptare.

Vă rog să votaţi.

130 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

(Conform afişajului, se înregistrează 203 deputaţi prezenţi, 130 voturi pentru, 62 împotrivă, 11 abţineri.)

Cu aplicarea art. 105 alin. (2), dat fiind că este ultima zi de dezbatere şi vot final, va pleca la Senat adoptată.

Pct.52. Propunerea legislativă pentru completarea art. 30 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost adoptată, cu 193 de voturi pentru.

(Conform afişajului, se înregistrează 199 deputaţi prezenţi, 193 voturi pentru, 2 împotrivă, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Pct.53. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Sâmpetru German, jud. Arad.

Legea are caracter organic.

Primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

169 de voturi, s-a respins.

(Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 169 voturi pentru,25 împotrivă, 3 abţineri.)

Pct.54. Propunerea legislativă privind înfiinţarea instituţiei Avocatul Copilului.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

115 voturi, insuficiente pentru aprobarea respingerii.

(Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 115 voturi pentru, 70 împotrivă, 11 abţineri).

Va pleca la Senat, pentru că se adoptată tacit, pe data de 9.11.2007.

Pct.55. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

(Conform afişajului, se înregistrează 201 deputaţi prezenţi, 143 voturi pentru, 53 împotrivă, 4 abţineri, un vot neexprimat.)

Pct.56. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 şi art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată.

Pleacă la Senat cu propunere de respingere.

(Conform afişajului, se înregistrează 199 deputaţi prezenţi, 65 voturi pentru, 127 împotrivă, 7 abţineri.)

Pct.57. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Propunerea de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi, numai 130.

(Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 130 voturi pentru, 61 împotrivă, 3 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Dat fiind că termenul de adoptare tacită e 9.11, va pleca la Senat cu adoptare.

Domnule Moisoiu, întâi veniţi şi-mi spuneţi mie ce doriţi să vorbiţi şi după aceea vă dau cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să mă scuzaţi...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Moisoiu, veniţi la mine să-mi spuneţi ce doriţi şi după aceea vă dau cuvântul, că nu v-am dat cuvântul. Vă ascult. (Domnul deputat Adrian Moisoiu renunţă la intenţia de a lua cuvântul.) Vă mulţumesc foarte mult. (Rumoare.) Vă rugăm să nu intraţi într-o chestiune personală, între noi doi.

Pleacă la Senat respinsă, bineînţeles.

Iar 57 pleacă la Senat adoptată tacit. Mă rog, pe 9.11, deci, vom constata şedinţa viitoare, bineînţeles.

Pct.58. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2007 pentru modificarea Legii nr.179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor.

Legea are caracter organic.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Voci din sală:

Comisia ce propune?

Domnul Bogdan Olteanu:

Adoptare! Adoptare!

Propunerea legislativă a fost adoptată, 183 de voturi.

(Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 183 voturi pentru, 6 împotrivă, 3 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Pct.59. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2007 pentru reglementarea unor aspecte financiar-contabile aplicabile în implementarea programelor PHARE prevăzute în acordurile de finanţare încheiate între Guvernul României şi Comisia Europeană referitoare la Programul naţional PHARE 2005 pentru România, la Programul 2005 pentru sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România, la Programul de sprijin comunitar PHARE 2005 privind măsurile de reabilitare a pagubelor produse de inundaţii şi de prevenire a unor astfel de evenimente, la Programul naţional PHARE 2005 - Subprogramul 6 - Programe şi agenţii comunitare şi sprijin pentru beneficiarii finali şi la programele 2005 de cooperare transfrontalieră a României cu Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru, Moldova şi Ucraina.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 195 voturi pentru, unul împotrivă, o abţinere.)

Pct.60. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2007 pentru reglementarea unor aspecte financiare aplicabile în implementarea programelor PHARE prevăzute în acordurile de finanţare încheiate între Guvernul României şi Comisia Europeană referitoare la Programul naţional PHARE 2006 pentru România, la Programul 2006 pentru sprijin comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România şi la programele 2006 de cooperare transfrontalieră a României cu Ungaria, Bulgaria, Serbia, Moldova şi Ucraina.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 193 deputaţi prezenţi, 193 voturi pentru.)

Pct.61. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 190 deputaţi prezenţi, 171 voturi pentru, 4 împotrivă, 11 abţineri, 4 voturi neexprimate.)

Pct.62. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 190 voturi pentru, 2 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Pct.63. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Legea are caracter organic.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat, 186 de voturi pentru.

(Conform afişajului, se înregistrează 194 deputaţi prezenţi, 186 voturi pentru, 4 împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.)

Pct.64. Proiectul de Lege privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 186 deputaţi prezenţi, 178voturi pentru, unul împotrivă, 2 abţineri, 5 voturi neexprimate.)

Pct.65. Legea privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină sportivă, reexaminată, la cererea Preşedintelui României.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 189 voturi pentru, 2 împotrivă, 4 voturi neexprimate.)

Pct.66. Legea privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de acţiuni de 20% deţinute de stat la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu-Constanţa" - S.A. către judeţul Constanţa şi reglementarea situaţiei juridice a unor bunuri, proprietatea publică a statului din judeţul Constanţa, reexaminată, la cererea Preşedintelui României.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 202 deputaţi prezenţi, 140 voturi pentru, 55 împotrivă, 5 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Pct.67. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

123 de voturi, insuficiente pentru respingere.

O dezbatem pe articole în următoarea şedinţă a Camerei.

(Conform afişajului, se înregistrează 202 deputaţi prezenţi, 123 voturi pentru, 63 împotrivă, 15 abţineri, un vot neexprimat.)

Pct.68. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

197 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost adoptată.

(Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 197 voturi pentru, unul împotrivă, 2 voturi neexprimate.)

Pct.69. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 31 mai 2007.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Voci din sală:

Comisia ce propune?

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi, dacă nu spun, e propunere de adoptare, că asta e regula.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 192 deputaţi prezenţi, 189 voturi pentru, unul împotrivă, o abţinere, un vot neexprimat.)

Pct.70. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului la aceasta, semnate la San Marino, la 23 mai 2007.

Legea are caracter ordinar.

Primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 194 deputaţi prezenţi, 192 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere, un vot neexprimat.)

Pct.71. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Votăm propunerea de respingere.

77 de voturi, insuficiente pentru respingere.

Se discută pe articole în următoarea şedinţă a Camerei.

(Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 77 voturi pentru,110 împotrivă, 7 abţineri, un vot neexprimat.)

Pct.72. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii criminalităţii organizate, traficului ilicit de stupefiante şi a terorismului internaţional, semnat la Bucureşti la 5 iulie 2007.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 193 deputaţi prezenţi, 193 voturi pentru.)

Pct.73. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54/2007 privind trecerea obiectivului de investiţii "Spitalul Municipal Bacău" din subordinea Autorităţii de Sănătate Publică a Judeţului Bacău, în subordinea Consiliului Local al Municipiului Bacău şi continuarea investiţiei la obiectivul "Spitalul Municipal Bacău".

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 193 deputaţi prezenţi, 183 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abţineri, 5 voturi neexprimate.)

Pct.74. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Cu 140 de voturi pentru, 52 împotrivă, s-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 140 voturi pentru, 52 împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.)

La explicarea votului, doamnă deputat Graţiela Iordache, aveţi cuvântul.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat a votat împotriva acestei legi, luând în considerare că este o lege care nu serveşte nici interesului mediului de afaceri, ci, poate, cel mult, funcţionarilor ANAF. Este o lege care nu aduce absolut nimic corect pentru mediul de afaceri, dimpotrivă, sarcini şi obligaţii în plus.

În aceste condiţii, cum credeţi că o să mai avem într-adevăr creştere economică, atâta vreme cât nu facem decât să împovărăm şi să birocratizăm şi mai mult acest segment pe care mulţi îl lăudăm, al întreprinderilor mici şi mijlocii? Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Pct.75. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.46/2007 pentru completarea art.63 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

146 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

Cu aplicarea art.105 alin.(3), rămâne pentru sesiunea viitoare.

Ordonanţa este în vigoare.

(Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 146 voturi pentru, 49 împotrivă, 2 abţineri, un vot neexprimat.)

Pct.76. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2007 pentru modificarea şi completarea art.35 din Legea zootehniei nr.72/2002.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat. 195 de voturi pentru.

(Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 195 voturi pentru, unul împotrivă.)

Pct.77. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2007 privind procedura specială de înregistrare fiscală şi de plată a contribuţiilor sociale.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 186 voturi pentru, 2 împotrivă, o abţinere, 7 voturi neexprimate.)

Pct.78. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 192 deputaţi prezenţi, 188 voturi pentru, 2 împotrivă, 2 voturi neexprimate.)

Pct.79. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 191 voturi pentru, 2 împotrivă, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Pct.80. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (6) al art. 92 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională. Vă mulţumesc.

Cu 167 de voturi, s-a adoptat.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 191 deputaţi prezenţi, 167 voturi pentru, 2 împotrivă, 12 abţineri, 10 voturi neexprimate.)

Pct.81. Proiectul de Lege privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 140 voturi pentru, 49 împotrivă, 5 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Pct.82. Proiectul de Lege privind modelele de utilitate.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

(Conform afişajului, se înregistrează 191 deputaţi prezenţi, 144 voturi pentru, 41 împotrivă, 5 abţineri, un vot neexprimat.)

Pct.83. Propunerea legislativă privind asigurarea numărului minim de bilete pentru tratament şi odihnă.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a respins.

(Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 156 voturi pentru, 34 împotrivă, 7 abţineri.)

Pct.84. Propunerea legislativă privind retrocedarea terenurilor cultelor religioase.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

139 de voturi, insuficiente pentru respingere.

Dezbatem pe articole.

(Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 139 voturi pentru, 53 împotrivă, 7 abţineri, un vot neexprimat.)

Pct.85. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

121 de voturi, insuficiente pentru respingere.

Dezbatem pe articole.

(Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 121 voturi pentru,72 împotrivă, o abţinere, un vot neexprimat.)

Pct.86. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

125 de voturi, insuficiente pentru respingere.

Trece la dezbaterea pe articole, în plen.

(Conform afişajului, se înregistrează 190 deputaţi prezenţi, 125 voturi pentru,62 împotrivă, 3 abţineri.)

Pct.87. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a respins, cu 184 de voturi, propunerea legislativă.

(Conform afişajului, se înregistrează 190 deputaţi prezenţi, 184 voturi pentru, 5 abţineri, un vot neexprimat.)

La pct. 88 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Propunere de adoptare, ca să fiu explicit.

Vă rog să votaţi.

Legea are caracter ordinar.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

(Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 148 voturi pentru, 48 împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.)

În sfârşit, înainte de închiderea acestei şedinţe, doresc să vă comunic cererea de demisie din calitatea de deputat a domnului deputat Valeriu Gheorghe, ales în Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău, recent numit în funcţia de ambasador al României în Republica Filipine.

Potrivit prevederilor art.7 alin.(4) din Statutul deputaţilor şi senatorilor, îl întreb pe domnul deputat dacă stăruie în demisie? Domnul deputat stăruie.

Luăm act de cererea de demisie.

Declar vacant locul de deputat respectiv.

Şi urez tot succesul din lume domnului Valeriu Gheorghe. (Aplauze.)

Îi anunţ pe colegii din Biroul permanent şi Comitetul Liderilor că mergem direct la Senat, la Sala de Birou permanent a Senatului, pentru şedinţa Birourilor permanente reunite.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,05.