Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Munteanu şi Gelil Eserghep, secretari.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Deschidem lucrările de astăzi ale plenului Camerei Deputaţilor, luni, 10 martie 2008.

Vă fac cunoscut că, din totalul celor 330 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 167. Sunt absenţi 163, din care 6 participă la alte acţiuni.

În conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 10, şi marţi, 11 martie 2008; programul de lucru pentru perioada 10-15 martie 2008; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 3-10 martie 2008, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Ordinea de zi are, la pct.2, modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor.

Grupul parlamentar al P.R.M. propune încetarea calităţii de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a domnului deputat Cristian Stănescu, care a fost votat de dumneavoastră ca membru al Comisiei de control S.R.I.

Dacă sunt obiecţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi electronic, dacă se poate. Vă rog să vă marcaţi prezenţa.

Vă rog să procedaţi la vot: încetarea activităţii domnului Cristian Stănescu. (Rumoare, vociferări)

Dacă există obiecţii, vă rog, din partea liderilor grupurilor parlamentare. Vă rog, doamnă.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al P.S.D. solicită reluarea votului, pentru că nu toţi am fost pregătiţi şi nu toţi am avut cartelele în aparatul de vot.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Având în vedere şi alte voci aprobative, reluăm votul. Vă rog să fiţi pregătiţi pentru vot.

Deci, încetarea calităţii de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a domnului deputat Stănescu. Vă rog să votaţi. Vă rog să afişaţi.

Niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Vă mulţumesc.

A doua modificare.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator propune desemnarea domnului deputat Vlad Gabriel Hogea în calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă există obiecţii? Nu.

Vă rog să procedăm la vot. Vă rog să votaţi. Vă rog să afişaţi.

Fără voturi împotrivă, fără abţineri, propunerea a fost adoptată.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria ce reglementează activităţile la trecerea frontierei feroviare, semnat la Ruse la 9 februarie 2007.

Din partea iniţiatorilor?

Din partea comisiei sesizate în fond?

Din partea cărei comisii vorbiţi, doamnă deputat?

Doamna Aurelia Vasile:

Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria ce reglementează activităţile la trecerea frontierei feroviare, semnat la Ruse la 9 februarie 2007.

Comisia a luat în dezbatere proiectul. Au participat ca invitaţi reprezentanţi din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, de asemenea de la Ministerul Transporturilor.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este cineva să-şi prezinte raportul, care a fost, dealtfel, comunicat şi de care aţi luat cunoştinţă? Nu.

Conform art.106 din Regulament, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Având în vedere că nu există amendamente admise sau respinse, la votul final.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2007 pentru modificarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991.

Acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă, conform art.115.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Reprezentantul iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Gheorghe Mocuţa (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cadrul normativ în materia cetăţeniei îl reprezintă Legea nr.21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte modurile de acordare şi pierdere a cetăţeniei române, precum şi autorităţile care verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau pierderii cetăţeniei şi care aprobă aceste cereri.

Pe scurt, vreau să vă prezint schimbările preconizate.

Proiectul supus spre aprobare reglementează aspecte procedurale legate de dobândirea, pierderea şi revocarea cetăţeniei române şi modul de organizare şi funcţionare a organului administrativ, competent în materia cetăţeniei.

Principala reglementare propusă prin prezentul proiect de act normativ este cea a organizării şi funcţionării Comisiei pentru cetăţenie. Se propune, astfel, înlocuirea actualei comisii formate din 5 judecători cu una formată din personal de specialitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei, măsură impusă de necesitatea verificării cu celeritate a actelor depuse la dosarele de acordare sau pierderea cetăţeniei române şi de faptul că o astfel de comisie ar trebui să aibă un caracter permanent, ceea ce nu este posibil în componenţa comisiei stabilite de legea în vigoare.

În reglementarea actuală, comisia este formată din 5 judecători care efectuează această activitate în plus faţă de activitatea de judecată, iar contestarea deciziei comisiei se soluţionează tot de instanţa de judecată.

Prin urmare, se va înlocui activitatea nepermanentă a comisiei cu o comisie permanentă, efectele acestor schimbări sunt creşterea celerităţii în procesarea dosarelor, o procedură mai riguroasă, transparentă şi modernă în materie.

O altă modificare propusă de proiect este cea a autorităţii de stat, care acordă sau aprobă pierderea cetăţeniei.

Faţă de actuala reglementare care prevede aceste competenţe pentru Guvern, în viitor, cetăţenia va fi acordată prin ordin al ministrului justiţiei.

Se prevede, totodată, în acest proiect posibilitatea contestării ordinului ministrului justiţiei la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel de la domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului.

În ceea ce priveşte procedura acordării sau redobândirii cetăţeniei române, proiectul aduce o serie de elemente de noutate faţă de reglementarea actuală, după cum urmează: introducerea unui termen de 6 luni pentru ca petentul să-şi completeze dosarul, în cazul în care comisia constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii. Proiectul reglementează, pentru prima dată, situaţiile speciale ale persoanelor cetăţeni străini ce nu pot depune jurământul de credinţă faţă de România, din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice. Totodată, trebuie să menţionăm că urgenţa reglmentării reiese, în principal, din operativitatea cu care trebuie soluţionate cele peste 34.000 de dosare aflate în curs de soluţionare la Comisia pentru contestarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei, precum şi a celor peste 500.000 de cereri de acordare sau redobândire a cetăţeniei române depuse numai la Consulatul de la Chişinău, al căror număr a determinat practic imposibilitatea înregistrării acestora şi transmiterea către Ministerul Justiţiei.

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege anexat, în vederea aprobării, şi, prin urmare, vă solicităm şi vă rugăm să aprobaţi modificarea Legii cetăţeniei române, prin proiectul pe care noi vi l-am supus atenţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, raportul suplimentar, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi prezenta raportul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins proiectul de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională; Consiliul Legislativ a avizat favorabil; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil; Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi a avizat favorabil, iar Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul secretar de stat.

În urma rediscutării în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, membrii comisiei au propus, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului iniţial, de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2007 pentru modificarea Legii cetăţeniei nr.21/1991, cu amendamentele admise, aşa cum sunt prezentate în Anexa nr.1.

Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr.2 din raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, dacă doreşte vreun reprezentant? Are 5 minute.

Vă rog frumos să luaţi cuvântul. Din partea grupului parlamentar?

Domnul Gheorghe Gabor:

P.N.L.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România, cred că trebuie să ia exemplu de la alte state în ceea ce priveşte protecţia celor care se simt români.

Adoptarea acestei Legi a cetăţeniei consider că este absolut necesară, pentru că ea uşurează rezolvarea cererilor acelor români, oameni cu sânge românesc care au avut neşansa să se nască în afara teritoriului naţional.

De aceea, prin votul pozitiv pe care noi îl vom da pentru adoptarea acestei legi, consider că vom face un act de dreptate pentru toţi aceia care simt româneşte.

Grupul parlamentar al P.N.L. va vota pentru adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu, îl rog pe domnul preşedinte al comisiei să fixeze timpii ...

Domnul Vainer. Vă rog frumos.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Stimate colege, vă felicit pentru 8 Martie, după, dar niciodată nu strică.

Mi-am permis să vin la pupitrul acesta, să susţin proiectul de lege dintr-o raţiune simplă şi imediată. Este vorba de a fluidiza procesul, mai ales în cazul redobândirii cetăţeniei, dar şi al acordării, întrucât sistemul anterior sau cel existent, în funcţiune, este greoi. Creează această listă de aşteptare imensă, pe care nu o merită cetăţenii care au dreptul la cetăţenie.

Ca atare, din punctul meu de vedere, este bine să votăm acest proiect de lege şi, din partea mea, dar cred că şi a colegilor din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, există susţinerea necesară.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? De data aceasta, nu.

Îl rog pe domnul preşedinte al comisiei să fixeze timpii.

Domnul Florin Iordache:

Propun timp total de dezbatere 10 minute; câte un minut pentru fiecare intervenţie, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vom trece la dezbaterea pe articole, în funcţie de amendamentele admise sau respinse.

V-aş ruga, pe autorii amendamentelor respinse, să-şi susţină amendamentele, atunci când se ajunge la ele.

Art.11 - un amendament respins al domnului deputat Florin Iordache. Susţineţi? Nu se mai susţine.

Art.13 - text propus de comisie.

Există discuţii, dezbateri cu privire la acest text? Nu. Vă mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. A fost admis amendamentul comisiei.

Art.18 - amendament admis de comisie, al domnului deputat Petre Străchinaru.

Există discuţii, dezbateri cu privire la amendament? Nu.

Supun la vot amendamentul. Vă rog să votaţi. Vă rog să afişaţi.

Amendamentul a fost admis.

La art.II, amendament propus de către domnul deputat Florin Iordache. Există discuţii, dezbateri? Nu. Vă rog să votaţi amendamentul admis de comisie. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi.

Amendamentul a fost admis.

Dacă există dezbateri cu privire la celelalte articole, care nu au fost amendate? Nu. Vă mulţumesc. Adoptate.

Există amendamente respinse. Doreşte cineva să le susţină? Nu.

Legea merge la votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2007 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale.

Se dezbate în procedură de urgenţă, conform art.115 din Regulament.

Din partea iniţiatorului? Vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Paul Păcuraru (ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul pe care-l avem astăzi în atenţie este cel care vizează construcţia Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale.

După cum dumneavoastră cunoaşteţi, în 2005 a fost aprobat Memorandumul privind reforma administrativă din domeniul asistenţei sociale. Şi fondul acestui memorandum este crearea unui sistem instituţional eficient şi modern.

Practic, după memorandum am avut aprobarea legii-cadru a asistenţei sociale, Legea nr.47/2006, după care, în cuprinsul legii, avem reforma în domeniul asistenţei sociale, care înseamnă, de fapt, crearea unor noi structuri instituţionale. Este vorba de inspecţia socială, care deja s-a realizat, deja s-a materializat şi care are 8 structuri regionale, pe regiune-dezvoltare şi reprezentanţi în toate judeţele şi şi-a început deja activitatea; are aprobat primul plan-cadru de control.

A doua mare componentă este Agenţia Naţională de Prestaţii Sociale care înseamnă, de fapt, îmbunătăţirea serviciilor de prestaţii sociale care se acordă către toate categoriile de beneficiari de asistenţă şi de prestaţii sociale şi este actul normativ pe care-l avem astăzi în discuţie. Şi, în fine, în punct final, este observatorul social - cel care va fi o structură ... Agenţia, evident, este reprezentată la nivelul structurilor teritoriale. Deci, are o structură centrală şi este reprezentată la nivelul fiecărui judeţ.

A treia componentă este observatorul social care va aduna, cumva, la nivelul generatorilor de politice publice, componenta de cercetare, de fundamentare a politicii şi pe urmă va transpune spre practica guvernamentală, spre iniţiativa guvernamentală.

Agenţia de care discutăm astăzi şi pe care o avem spre aprobare are o organizare centrală, o agenţie naţională, la nivel central, cu 62 de posturi, o structură centrală, şi o structură teritorială care vine prin desprinderea de direcţiile de muncă, prezentele direcţii de muncă, a componentei de prestaţii sociale care înseamnă corpul majoritar de activitate sau grosul activităţii direcţiilor de muncă, în paralel cu o direcţie de muncă care rămâne pentru o serie întreagă de alte atribuţii din teritoriu şi care rămân partajate între direcţia de muncă, pe de o parte, care rămâne o structură cu personalitate juridică în fiecare judeţ, dar cu un personal mult diminuat, şi Agenţia de Prestaţii Sociale care, aşa cum am spus, preia tot pachetul de atribuţii privind prestaţiile sociale, încercând să realizeze, în final, un serviciu integrat, inclusiv informatic, în aşa fel încât autorităţile să cunoască foarte clar şi foarte precis care este cuantumul prestaţiilor, cumulul prestaţiilor pe fiecare familie, pe fiecare persoană şi sperăm să îmbunătăţim semnificativ, pe această cale, activitatea.

În comisie s-a obţinut, în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, s-a obţinut un aviz pozitiv, inclusiv pe amendamente, pe care şi noi le susţinem.

Vă stăm la dispoziţie, dacă sunt întrebări.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei?

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege pentru crearea unui sistem unitar privind administrarea procesului de acordare a prestaţiilor sociale, baza legală de promovare a acestui act normativ fiind dată de dispoziţiile art.30 alin. (4) din Legea nr.47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 12 decembrie 2007.

Comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Comisia a primit avize favorabile din partea tuturor comisiilor sesizate pentru avizarea proiectului de lege.

Dacă-mi permiteţi să propun timpul de dezbatere?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pe dezbaterile generale, domnule preşedinte.

Domnul Kerekes Károly:

Sunt secretarul comisiei. Vă mulţumesc pentru că m-aţi numit preşedinte, dar sunt secretar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog. Sunteţi preşedinte de şedinţă, aşa cum sunt şi eu preşedinte de şedinţă.

Vă rog. Deci, după dezbateri generale, o să vă rog să propuneţi.

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulţumesc. 10 minute pentru timpul total de dezbatere şi câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu este nicio problemă. O să-l mai propuneţi o dată.

La dezbateri generale, dacă se înscrie vreun reprezentant al grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iuliu Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Prestări Sociale este o problemă pentru care Guvernul României şi-a asumat răspunderea cu prilejul aderării României la Uniunea Europeană. Ea urmează să intre în funcţiune pe data de 1 ianuarie 2008.

În ceea ce ne priveşte, suntem de acord, Grupul parlamentar al Partidului România Mare suntem de acord, cu înfiinţarea acestei agenţii şi vom vota ca atare.

Profit, însă, de această ocazie pentru a reitera ceea ce am spus şi în comisie. Rugămintea adresată ministrului muncii şi protecţiei sociale, de a fi atent în ceea ce priveşte redistribuirea personalului existent, în aşa fel încât să nu prejudiciem celelalte instituţii subordonate ministerului.

Această agenţie va funcţiona cu un număr restrâns de personal primit în plus, iar restul urmând a fi redistribuit. Am în vedere, în principal, probabil că domnul ministru Păcuraru o să zâmbească, am mai profitat de ocazie şi să reiau marota mea veşnică, de trei ani de zile, în ceea ce priveşte încadrarea Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti. Spun şi în public, această casă de pensii care deserveşte peste 500.000 de pensionari, este încadrată total ineficient într-un număr de circa 180 de salariaţi la cele 6 case de pensii şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti. Este o problemă dureroasă pentru pensionari care, puşi în situaţia de a nu se putea adresa caselor de sectoare, decât de două ori pe săptămână, îşi pierd timpul de pomană, stând la coadă ore în şir.

Nu acesta este, însă, obiectul ordonanţei pe care o discutăm, dar am dorit, cu acest prilej, ca şi în plenul Camerei Deputaţilor să mă adresez domnului ministru să aibă în vedere îmbunătăţirea situaţiei existente în domeniul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti. Repet încă o dată, grupul nostru parlamentar susţine această ordonanţă şi vom vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, timpii propuşi vă rog să-i repetaţi.

Domnul Kerekes Károly:

Aşa cum am mai spus şi înainte, câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Există obiecţii la timpii propuşi? Nu.

Vom trece la dezbaterea pe articole.

Titlul legii nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu.

Articol unic, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Titlul ordonanţei de urgenţă nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Cap.I - titlul nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art.1, cu cele patru alineate ale sale.

Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art.2, cu alineatele sale, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art.3, nemodificat.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Art.4, cu literele sale.

Obiecţii, observaţii la un text nemodificat? Nu. Adoptat.

Art. 5, cu literele sale. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art.6, nemodificat, cu alineatele sale. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Capitolul II. Titlul nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Secţiunea 1. Titlul nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 7, cu alineatele sale, nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 8, cu cele două alineate, nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 9. Comisia propune spre adoptare un nou text. Autor deputat Adrian Miuţescu.

Dacă există dezbateri cu privire la acest amendament? Nu.

Vă rog să votaţi amendamentul propus de comisie.

87 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 24 de abţineri. Amendament adoptat.

Secţiunea 2. Titlul nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 10, alin. (1) şi (2) amendament admis. Alin. (3) a rămas nemodificat. Cu privire la aceste amendamente admise de comisie, dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

95 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 28 de abţineri. Amendament admis.

Alin. (3) nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 11 nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 12 alin. (1) nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 12 alin. (2) nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 12 alin. (3), comisia admite un amendament. Dacă există dezbateri cu privire la amendament? Nu.

Vă rog să votaţi.

97 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 29 de abţineri. Amendament admis.

Secţiunea 3. Titlul nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu.

Art. 13 cu cele trei alineate nemodificate. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 14 alin. (1) şi (2), text nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 15 cu cele două alineate. Text nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 16, preambul modificat, lit. a) până la g) nemodificate. Deci pentru literele a) până la g) nemodificate. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

La art. 16 alin. (1) lit. h) se modifică conform unui amendament admis de comisie.

Dezbateri cu privire la amendament? Nu.

Vă rog să votaţi.

99 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 28 de abţineri. Amendament admis.

Alin. (2), (3), (4) nemodificate. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Capitolul III. Titlul nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptate.

Art. 17, preambul şi literele a) până la u) nemodificate. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptate.

La art. 17 alin. (1) lit. b), text de eliminare. Obiecţii, observaţii? Nu.

Pun la vot eliminarea ca amendament admis de comisie. Vă rog să votaţi.

Literele v) până la z) nemodificate. Obiecţii, observaţii? Nu.

Alin. (2), (3) nemodificate. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptate.

Art. 18 cu trei alineate, nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 19 la alin. (1) şi (2), nemodificate. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Capitolul IV. Titlul nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

La art. 20, amendament admis de comisie, modificându-se textul acestui articol, cu alin. (1), (2), (3) şi (4).

Discuţii cu privire la aceste alineate? Nu.

Vă rog să votaţi textul art. 20 ca amendament al comisiei.

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 29 de abţineri. Admis.

Art. 21, modificat textul; amendament admis de comisie. Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi.

95 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 29 de abţineri. Amendament admis.

După art. 21 se introduce de către comisie prin amendament art. 21¹; chiar eram curios câte posturi va avea această agenţie.

Dacă sunt dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi amendamentul comisiei.

92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 32 de abţineri. Amendament adoptat.

Art. 22, modificat prin amendamentul comisiei la toate alineatele sale (1), (2), (3), (4).

Dacă sunt dezbateri cu privire la aceste modificări? Nu.

Vă rog să votaţi art. 22 cu toate cele patru alineate ale sale.

89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 31 de abţineri. Amendamentul a fost adoptat.

Art. 23 nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 24 nemodificat. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Amendament al comisiei, după art. 24 se introduce un nou articol, art. 24¹ în formularea comisiei.

Dezbateri cu privire la acest amendament? Nu.

Vă rog să votaţi.

90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 31 de abţineri.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu, aveaţi vreo obiecţie? Nu.

Precizez că timpul se referă la dezbateri şi nu la vot; or, noi n-am consumat niciun minut pentru dezbateri.

Art. 25 se modifică şi are următorul cuprins, stabilit de către comisie.

Dezbateri cu privire la acest amendament al comisiei la art. 25? Nu. Vă rog să votaţi.

91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 29 de abţineri.

Cu aceasta am epuizat proiectul de lege, urmează votul final.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 116 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Dacă din partea iniţiatorilor există? Vă rog, din partea iniţiatorilor.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Conform dispoziţiilor legale în vigoare, atunci când o persoană are o specialitate juridică sau administraţie publică şi este secretarul municipiului, acest lucru nu constituie vechime în specialitate.

Prin iniţiativa legislativă depusă, dorim să modificăm art. 116 prin introducerea unui nou alineat, conform căruia "perioada în care persoanele cu studii superioare ocupă funcţia de secretar al unităţii teritorial-administrative să constituie vechime în profesie.

Mulţumesc comisiei pentru susţinere.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Duşa:

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, de asemenea, punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare Legea nr.215 şi priveşte funcţia de secretar, vechimea acestuia şi modul în care vechimea acestuia este considerată ca vechime în profesie.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor admiterea cu modificări a propunerii legislative, conform raportului prezentat de comisie.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi vă supunem adoptării proiectul de lege cu modificările făcute la comisie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva în cadrul dezbaterilor generale să ia cuvântul, vă rog. Nu.

În aceste condiţii, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii, nemodificat de comisie. Obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic în redactarea comisiei în integralitatea sa. Dezbateri cu privire la articolul unic. Nu.

Trecem la vot. Vă rog să votaţi articolul unic în redactarea comisiei.

94 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 3 abţineri. A fost adoptat articolul unic în redactarea comisiei.

Legea rămâne la vot final.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.23 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată.

Din partea iniţiatorilor? Vă rog.

Domnul Gheorghe Mocuţa :

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr.115/1999, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 200/2007, reglementează printre altele modul în care se face urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiilor lor.

Capitolul III din lege instituie un regim juridic special în cazul demnitarilor guvernamentali în ceea ce priveşte modul în care se declanşează şi se efectuează urmărirea penală în cazul acestora, parţial distinct de cel reglementat de Codul de procedură penală.

Finalitatea unei astfel de proceduri este cea de protecţie a mandatului exercitat de membrii Guvernului şi, prin aceasta, de protecţie a interesului public.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2005, pornind de la constatările Raportului de ţară al Comisiei Europene pe anul 2004 pentru România, care a menţionat angajamentul autorităţilor române de a elimina imunitatea penală a foştilor miniştri până în ianuarie 2005, cât şi la Recomandarea XII a GRECO, adoptată în Plenara din 28 iunie - 2 iulie 2004, care a recomandat României ca legislaţia naţională să se modifice în sensul eliminării imunităţii penale a foştilor miniştri, a fost modificată Legea nr. 115/1999.

Astfel, potrivit art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 republicată, urmărirea penală şi judecarea foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 7-11 se efectuează potrivit normelor de procedură penală de drept comun. Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplică foştilor membrii ai Guvernului în nicio situaţie.

Dispoziţiile art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr.115/1999 au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională prin Decizia nr.665/2007.

De aceea, pentru a beneficia de garanţiile legale ale protecţiei mandatului exercitat de membrii Guvernului, este necesar ca punerea sub acuzare şi trimiterea în judecată atât a foştilor, cât şi a actualilor membri ai Guvernului pentru fapte comise în exerciţiul funcţiei, să se facă potrivit procedurii prevăzute de Capitolul III, din Legea nr.115/1999, art. 23 alin. (2) şi (3) din lege urmând a fi modificate în acest sens.

Faţă de cele prezentate a fost elaborat proiectul de lege care are un singur articol, pe care-l supunem Camerei Deputaţilor spre adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, propunem plenului Camerei Deputaţilor, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art.23 din Legea nr.115/1999, cu amendamentele admise, prezente în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, vă rog, domnule Ungureanu.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, vă solicit, domnule preşedinte, să supuneţi la vot cererea noastră de retrimitere la comisie. Argumentez acest lucru pe două aspecte. Sigur că voi avea şi o poziţie subsecventă, în funcţie de votul la această primă cerere.

Primul aspect este că astăzi sau mâine, Curtea Constituţională urmează să se pronunţe cu privire la acest litigiu, dacă este sau nu nevoie de avizul celor două Camere, respectiv Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cazul în care miniştrii pentru care se cere cercetarea sunt şi deputaţi sau senatori. Urmează să ţinem cont, totuşi, de decizia Curţii Constituţionale, pentru că şi această modificare a fost avută în vedere tocmai urmare unei alte decizii de neconstituţionalitate.

Pe de altă parte, vă rog să vedeţi - şi asta pe fondul cauzei - vă rog să vedeţi că atât titlul, aşa cum a venit de la Senat, nu mai are nicio legătură cu ceea ce votăm astăzi. Dacă-mi daţi voie, este vorba de modificarea - şi o să vedeţi şi avizul Consiliului Legislativ - este modificarea art. 23. Or, în Articolul unic, aşa cum a fost amendat de către comisie, nu se mai vorbeşte de modificarea art. 23, ci introducem un art. 16, pe care-l modificăm la cererea distinsului meu coleg de comisie, domnul Nicolicea.

Vă rog să vedeţi că art. 16, reintrodus şi modificat, nu are nicio legătură cu conţinutul legii.

Vă rog domnule preşedinte, vă mulţumesc, supuneţi la vot cererea mea de retrimitere.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, vă rog din partea altor grupuri parlamentare dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Vă rog.

Domnule deputat, am reţinut propunerea dumneavoastră făcută în numele grupului parlamentar, de retrimitere la comisie. Argumentul pronunţării Curţii Constituţionale tocmai că o prevedere modificatoare din acest proiect de lege ni se pare pertinent; se încadrează în prevederile art. 109, care permit preşedintelui să retrimită la comisie.

În acest condiţii, retrimitem la comisie. Termen: o săptămână.

Vă rog, m-am pronunţat. Vă rog, domnule Nicolicea. Regret întârzierea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Modificările pe care le aducem noi acum sunt exact pentru a pune în acord cu deciziile Curţii. Deci nu cred că mâine Curtea se poate pronunţa împotriva unei alte decizii.

V-aş ruga să vă uitaţi la motivaţia amendamentelor: este punerea în acord cu două decizii constituţionale. N-avem nimic altceva, deci, Decizia nr. 1133 şi încă o decizie a Curţii Constituţionale. Aceste modificări sunt tocmai pentru punerea în acord cu ceea ce a făcut Curtea până acum. Mâine, Curtea se pronunţă pe altceva.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, domnule deputat, pentru clarificarea noastră, art. 16 alin. (1) şi (2), introduse ca un amendament al dumneavoastră, nu se referă la faptul dacă pentru urmărirea penală a unor miniştri care sunt deputaţi şi senatori este necesar şi avizul Camerelor din care fac parte?

Domnul Eugen Nicolicea:

Acele articole... Curtea deja s-a pronunţat asupra ordonanţei, a declarat-o neconstituţională şi, prin Decizia nr. 1133, din care vă dau citat: "Nimeni nu poate să ia dreptul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Senatului de a cere urmărirea penală.", Curtea s-a pronunţat şi a stabilit că Camera Deputaţilor are dreptul să ceară acest lucru. Iar aliniatele respective nu au fost declarate neconstituţionale printr-o decizie a Curţii şi ceea ce facem noi, am făcut exact să punem în acord cu Decizia nr.1133 a Curţii Constituţionale, cea care a găsit neconstituţională Ordonanţa de modificare a Legii nr. 115/1999.

Deci noi n-am făcut altceva decât să punem în acord cu decizia Curţii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache, vicepreşedintele Comisiei juridice.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule preşedintele, tocmai asta am făcut noi la Comisia juridică. Toate acele articole declarate neconstituţionale le-am eliminat şi, în consecinţă, ceea ce propunem plenului, numai cele două articole rămase, constituţionale.

Deci la art. 16 erau şase articole declarate neconstituţionale - le-am eliminat; în consecinţă, au rămas două, care sunt constituţionale şi propunem plenului spre vot numai cele două articole rămase, constituţionale.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi art. 16?

Domnul Florin Iordache (din lojă):

Art.16 alin. (1) şi (2).

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Alin. (1) şi (2) sunt noi.

Domnul Ungureanu, vă rog, vă dau cuvântul pentru că dezbaterea este interesantă.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţelepciunea deciziei dumneavoastră şi experienţa dumneavoastră mă feresc să mai intru în contradicţie cu colegii mei.

Darul pe care ni-l fac nouă colegul de la Comisia juridică, domnul Nicolicea, şi domnul vicepreşedinte Iordache, este un dar otrăvit. Vă rog să vedeţi că, sub zâmbetul destul de maliţios al celor doi distinşi colegi ai mei, se ascunde o mare capcană.

Dumneavoastră, domnule preşedintele, aţi ieşit din ea. Sper să iasă şi colegii şi, dacă aţi hotărât, cu atribuţiile pe care le aveţi, de a retrimite la comisie, m-aş limita aici. Dacă nu, mă văd nevoit să conving colegii mei că dăm dintr-una într-alta şi ne facem de râs. Pentru că dincolo de faptul că era vorba, aşa ne-a trimis Senatul, să modificăm art. 23, aşa ne-a cerut Uniunea Europeană şi am făcut nu de bună voie ce am făcut, forţaţi de Uniunea Europeană, am renunţat la imunităţi. N-are rost să trecem peste ceea ce a hotărât Senatul deja că urmărirea se face în condiţiile art. 7-11, aşa cum se prevede în textul de la Senat şi să cădem în capcana pe care dumneavoastră deja aţi sesizat-o, respectiv modificăm, mai introducem un art. 16 (1) şi (2), care nu are nicio legătură cu art. 23 şi uităm să mai vorbim de ce am plecat de acasă. Nu are nici o legătură modificarea cu titlul. Vă rog să vedeţi. Este înţeleaptă hotărârea dumneavoastră.

Cred că, dacă aţi hotărât, nici nu mai trebuie s-o puneţi la vot, pentru că vă permite Regulamentul de a retrimite.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Am promis domnului deputat Nicolicea. Vă rog

Domnul Eugen Nicolicea:

Ca şi la comisie, domnul Ungureanu vorbeşte, dar nu spune nimic concret.

Este vorba de art. 16, care avea opt alineate, ca să înţeleagă toată lumea. Primele şase au fost declarate neconstituţionale, (7) şi (8) nu au fost declarate neconstituţionale, n-a făcut vorbire Curtea despre ele. Este vorba de (7) şi (8) din legea veche, nici nu se putea pronunţa Curtea pe un articol care nu mai era în vigoare. Deci este o condiţie pe care ar trebui s-o ştie şi un avocat, că o curte constituţională se pronunţă pe articolele şi dispoziţiile în vigoare, nu pe cele care nu erau în vigoare. Rămânând două alineate, (7) şi (8) şi (1) - (6) fiind eliminate, au fost renumerotate şi au devenit (1) şi (2).

Noi vorbim acum de art. 16 alin. (7) şi (8) din legea veche, care nu a putut să fie atacat de Curte pentru motivul că nu era în vigoare. Eliminând pe primele şase, s-au renumerotat şi (7) şi (8) au devenit (1) şi (2).

Motivaţia că mâine se pronunţă Curtea. Să presupunem că ar fi valabil acest lucru şi că ar trebui să stăm să aşteptăm să vedem ce face Curtea. Atunci propunerea ar fi de amânare până mâine, nu de retrimitere la comisie. Retrimiterea la comisie înseamnă o rediscutare. Pe ce vă bazaţi când spuneţi că trebuie să rediscutăm. Staţi un pic să vedeţi decizia Curţii, eventual, şi dacă decizia Curţii este în contradicţie cu ceea ce facem noi acum, atunci este de trimis la comisie pentru rediscutare şi reanalizare.

Eu vă spun, atunci, absolut toate legile să nu le mai votăm, că s-ar putea Curtea Constituţională, peste trei luni, un an sau şase ani, să le declare neconstituţionale şi nu are niciun rost să aşteptăm eventual o critică de constituţionalitate înainte de a vota chiar.

Atenţie! Există controlul de constituţionalitate, pe care poate să-l exercite domniile lor, semnând 25 de senatori sau 50 de deputaţi. Au acest drept să trimită la Curtea Constituţională, niciun fel de problemă. Şi aveţi o astfel de posibilitate să împiedicaţi sau să întârziaţi legea. Dar nu trimiteţi la comisie pentru un control de constituţionalitate, control pe care oricum l-am făcut.

Mai aveţi încă un argument sau, ştiu eu, încă un instrument: îl rugaţi pe domnul Băsescu să mai trimită încoace la reexaminare, rugaţi-l să trimită din nou la Curtea Constituţională, dar argumentul acesta, că mâine se pronunţă Curtea pe ceva şi pentru aceasta noi trebuie să ne mai gândim la comisie, nu există. Dumneavoastră nu aţi găsit o critică de neconstituţionalitate.

Deci, domnule preşedinte, dumneavoastră aţi spus că o critică de neconstituţionalitate este suficientă ca să trimiteţi înapoi la comisie. Sunt de acord cu dumneavoastră. Dar vă rog frumos să-mi spuneţi şi mie care este critica de neconstituţionalitate, că aici nu a existat nicio critică. Conform cărui articol din Regulament, dacă nu există nicio critică de constituţionalitate şi există doar acel argument: "Stai să vedem ce fac alţii"? Acest argument nu există în Regulament.

Deci, eu vă rog să supuneţi la vot propunerea respectivă. Dacă o să aibă votul de retrimitere la comisie, e în regulă, dacă nu... Altfel, eu vă spun, nu văd în Regulament o motivaţie ca aceasta, "Staţi să vedem ce zice Curtea". Curtea..., putem vedea dacă avem 50 de semnături de deputaţi după aceea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat. Pe problema restituirii.

Şi domnul Buda; am notat.

Domnul Ioan Adam:

Cererea de restituire are, după părerea mea, un aspect şicanator.

În comisie nu am făcut altceva decât să punem în acord cu cerinţele deciziei Curţii Constituţionale. Nu văd logica să reluăm în comisie discutarea acestui articol şi a celorlalte două alineate păstrate, în condiţiile în care comisia nu face control de constituţionalitate.

Atunci, care ar fi raţiunea pentru care ar trebui să întoarcem această lege în Comisia juridică? Nu e niciun argument plauzibil, un argument logic şi raţional care să susţină teza că, dacă s-ar întoarce legea în Comisia juridică, acolo am avea posibilitatea să îi facem un control de constituţionalitate, după cum lasă să se întrevadă. Or, nu aceasta este raţiunea activităţii acestei comisii. Sunt reglementări care permit acest control de constituţionalitate, după ce legea va fi supusă atenţiei Camerei Deputaţilor.

Pentru aceste argumente, pentru a nu tergiversa - este şi o formă de tergiversare, îmi pare foarte rău -, este şi o formă de a tergiversa pronunţarea Camerei asupra acestei propuneri legislative.

Pentru aceste argumente, domnule preşedinte, eu susţin teza şi cer Camerei să se pronunţe asupra propunerii făcute, pentru că nu există niciun fundament ca acest proiect de lege să se întoarcă la comisie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Buda şi pe urmă domnul deputat Gabor.

Domnul Daniel Buda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că noi putem să facem ce vrem, până la urmă, în Parlamentul României. Însă problema stă în felul următor: rolul Curţii - este o sesizare depusă cu privire la aceste aspecte.

Dacă în ipoteza în care un membru al Guvernului este şi parlamentar, fie deputat, fie senator, este nevoie în mod obligatoriu şi de un aviz din partea Camerei din care face parte. Aceasta este o chestiune care este în atenţia Curţii şi care se va dezbate astăzi.

Ce am făcut noi în Comisia juridică? Noi nu am făcut în Comisia juridică altceva decât am venit înaintea Curţii şi am spus foarte clar prin acest amendament, pe care domnul Nicolicea de fapt l-a spus, ca să precizăm foarte clar cine a depus acest amendament, că este vorba de amendamentul domnului Nicolicea, în care domnia sa vine şi spune în mod foarte clar că în ipoteza în care avem un membru al Guvernului care este şi parlamentar - deputat sau senator, primul-ministru (şi aici daţi-mi voie să citez) "va solicita Camerei competente". Cu alte cuvinte, noi nu facem altceva decât să adăugăm la Constituţie, pentru că în Constituţie nu spune nicăieri că trebuie să se solicite în mod obligatoriu şi punctul de vedere al Camerei.

Deci, noi, dacă adoptăm astăzi acest proiect de lege, nu facem altceva decât să creăm practic două categorii de parlamentari, cu două categorii de imunităţi: o categorie de membri ai Guvernului, care sunt parlamentari şi care au un grad de imunitate mai mare decât îl avem noi ceilalţi, pălmaşii de rând din Parlament, şi ceilalţi parlamentari care nu au niciun fel de imunitate pe această chestiune.

Însă am discutat această chestiune cu domnul coleg Ungureanu, ca să nu mai punem Parlamentul în situaţia de a se pronunţa asupra unui aspect pe care Curtea îl are în dezbatere, am solicitat să fie trimis la comisie urmând ca, în funcţie de decizia Curţii, să ne precizăm şi noi poziţia pe această chestiune.

Şi de aceea eu cred că este normal să trimitem la comisie, domnule preşedinte, şi aţi procedat foarte corect la început, când aţi dispus acest lucru, să nu mai punem iar Parlamentul să mai adopte legi care să fie iar trimise la Curte şi iar să fie declarate ca fiind contrare Constituţiei ş.a.m.d.

Prin urmare, domnule preşedinte, eu vă solicit să vă menţineţi decizia de retrimitere la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Atunci când acest proiect legislativ a trecut prin Comisia juridică, era cunoscut faptul că este sesizată Curtea Constituţională cu anumite aspecte.

Colegii noştri care astăzi cer retrimiterea la comisie, nu au făcut nicio obiecţiune. Au votat doar împotrivă. Nu au cerut, nu au invocat nimic altceva. Au votat împotrivă pur şi simplu, fără să-şi exprime un alt punct de vedere.

Membrii Comisiei juridice au considerat că textul propus astăzi spre adoptare este constituţional. Nu contravine prevederilor Constituţiei.

De aceea, având în vedere faptul că nu se va schimba opinia membrilor Comisiei juridice, eu cred că retrimiterea la comisie este inutilă şi nu face altceva decât să ducă la tergiversarea adoptării acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Ioan Adam:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Ca să nu fie niciun dubiu, citez din decizia Curţii: "Curtea constată că textul constituţional citat instituie necondiţionat dreptul Camerei Deputaţilor, Senatului şi preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".

Deci, fără a intra pe fondul chestiunii. În primul rând, noi nu discutăm chestiuni de constituţionalitate la acest moment. Dar, dacă vreţi, cu cărţile pe faţă discutăm: nu are nicio logică întoarcerea la comisie. Eu vă cer, domnule preşedinte, să daţi cuvântul, să cercetăm fondul problemei şi, pe argumentele care vor fi aduse acolo, atunci să decidă Camera. Altfel, irosim timpul şi nu este decât o tergiversare, o şicană. Ştim de unde vine, ştim ai cui acoliţi sunt cei care o fac şi atunci nu e corect să tergiversăm cercetarea pe fondul chestiunii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva?

Domnule Buda, nu, pe urmă. Aţi luat cuvântul o dată.

Îl rog pe domnul coleg. Poftiţi, vă rog. Şi imediat vă dau şi dumneavoastră cuvântul.

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-a spus aici că ar exista două categorii de parlamentari: unii care, dacă devin miniştri, au mai multă imunitate decât ceilalţi. Este, cred eu, un neadevăr pentru că, în limitele Constituţiei, orice parlamentar are acelaşi drept de imunitate.

Comisia, când a fost înfiinţată, prin '98, dacă îmi aduc eu bine aminte, tocmai pentru a elimina între miniştri şi nu între parlamentari şi miniştri, ci între miniştri, pentru că unii proveneau din rândul parlamentarilor şi unii nu, pentru a elimina această discriminare a fost înfiinţată acea comisie. Curtea Constituţională este cea care a declarat neconstituţională înfiinţarea comisiei şi, practic, la această oră ne găsim în situaţia în care ne găsim.

Pe mine mă surprinde poziţia colegilor noştri, pentru că este exact poziţia pe care o susţine Parchetul General. Eu am crezut că sunteţi deputaţi şi nu procurori. Dacă domnul preşedinte Băsescu este prietenul procurorilor şi îi foloseşte ca şi Gardă pretoriană, este treaba lui. Dar dumneavoastră, în calitate de parlamentari, vă revine obligaţia să apăraţi Parlamentul şi nu Parchetul General.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Máte András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Problema nu este cine este acum ministru şi a fost deputat sau este deputat şi senator, ci problema este ce va fi în viitor şi dacă există o posibilitate de constrângere sau presiune politică, creându-se un dosar penal pe numele unui ministru. Şi eu sunt ferm convins că şi colegii mei din Partidul Democrat-Liberal vor vota, pentru că se vor gândi atunci când va fi altcineva preşedinte sau va fi altcineva în opoziţie şi ei la guvernare, nu cumva vreun rău care este acum la guvernare să creeze presiune asupra organelor de cercetare penală şi să facă un dosar penal. Deci aceasta este, nu pentru a face diferenţă între deputat, senator şi miniştri, ci pentru siguranţă politică şi stabilitate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Să ştiţi că am să vorbesc, aşa cum spunea colegul Florin Iordache, ca fost ministru. Şi, dacă reţineţi, de la acest microfon am ridicat de foarte multe ori această problemă.

Eu nu am să înţeleg niciodată de ce un ministru care acceptă o mare responsabilitate în societatea românească şi mai ales care este şi parlamentar - şi eu am fost într-o astfel de situaţie - să aibă o dublă imunitate.

Există o responsabilitate sau sunt două responsabilităţi pentru care răspundem. Una este aceea a faptelor ca ministru - şi eu nu pornesc de la premisa (pentru că ar fi nedrept să pornesc de la o astfel de premisă) că cineva ar putea să ne facă dosar. Şi eu am fost într-un guvern în care am fost de multe ori în contradicţie cu colegii mei sau poate chiar cu primul-ministru sau ştiu eu unde. Dar nu mi-a fost teamă niciodată că cineva mi-ar putea face un dosar pe ceea ce nu am făcut. Şi au fost multe lucruri care au fost poate la limita legalităţii, pentru că trebuia să iei decizii într-un anumit for şi într-un anumit fel.

Este nedrept pentru ceea ce înseamnă marea majoritate a parlamentarilor să ne trezim mereu că apărăm ceea ce nu trebuie să apărăm. Şi, din păcate, în societatea noastră şi în responsabilităţile pe care le avem, nu de puţine ori suntem dincolo de lege. Şi atunci de ce trebuie să creăm aici premisele unei apărări din partea noastră, a celor care ar trebui să veghem inclusiv la aplicarea legilor?

Ca fost ministru, repet, nu am nevoie de niciun fel de imunitate şi de niciun fel de aprobare a cuiva. Dacă se va constata vreodată că am greşit, stau la dispoziţia justiţiei şi nu am de ce să-mi fie frică. Or, noi nu cred că trebuie să o luăm a priori o apărare a ceea ce nu trebuie să se întâmple, nici presiunea politică din partea nimănui, dar şi responsabilitatea celui care acceptă un post de ministru. Şi nu înţeleg de ce e dezbaterea respectivă. Până la urmă, eu cred că trebuie să acceptăm un verdict al Curţii Constituţionale şi după aceea să ne pronunţăm noi.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Poftiţi, domnule deputat.

Pe urmă domnul deputat Buda, care încheie.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ascultat dezbaterile cu interes, dar observ că toată lumea a omis să sublinieze un aspect, şi anume că prin intervenţia în Comisia juridică a domnului coleg Nicolicea, practic Parlamentul îşi asumă o responsabilitate în plus. Eu, unul, aşa văd legea, în sensul că, dacă decizia finală de trimitere în instanţă aparţine Parlamentului, aşa este normal, pentru că orice ministru şi orice act al ministrului, înainte de a trece prin Parlament trebuie să treacă prin comisie. Faptul că în comisie noi de multe ori nu ne facem treaba şi, fie din cauza unor imixtiuni politice, fie din delăsare, nu acţionăm noi asupra miniştrilor, asta este altă problemă.

Dar punem chestiunea invers decât ar trebui, aşa încât eu susţin, domnule preşedinte, cu tot respectul pentru experienţa dumneavoastră parlamentară, să lăsaţi ca democraţia să se exprime prin vot, pentru că Comisia juridică s-a exprimat o dată în plenul ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Buda.

Domnul Daniel Buda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, l-aş ruga pe domnul coleg de la P.S.D. să fie mai puţin vocal în folosirea unor expresii, gen "acoliţii" ş.a.m.d., pentru că îl descalifică pe domnia sa ca şi profesionist al dreptului.

În al doilea rând, domnule preşedinte, ca să ne înţelegem foarte bine asupra unei chestiuni extrem de simple. Nimeni nu a contestat dreptul Camerei Deputaţilor, Senatului sau Preşedintelui să ceară urmărirea penală pentru un membru al Guvernului.

Ceea ce se doreşte însă prin acest amendament depus de către domnul Nicolicea este întrunirea unor condiţii cumulative, în sensul că, pe lângă preşedintele României, este nevoie în mod obligatoriu şi de un aviz din partea Camerei Deputaţilor sau Senatului.

Să ne înţelegem bine pe ce discutăm. Dacă vrem să adăugăm, putem să o facem. Nu este prima dată când facem acest lucru. O putem face şi acum, dar să fim conştienţi de ceea ce facem.

De aceea am spus să dăm o şansă Parlamentului, să trimitem înapoi acest proiect de lege în comisie, acolo să putem să-i dăm o formă care într-adevăr să fie conform cu Constituţia şi de aceea era important să aşteptăm o decizie a Curţii pe această temă care, într-adevăr, poate să fie oarecum discutabilă. Nu văd de ce se grăbeşte domnul Nicolicea şi colegii domniei sale, să mai stăm încă o săptămână, să vedem care este decizia Curţii. Unde vă grăbiţi, domnilor colegi? Tot aici suntem.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Voiam să încheiem dar, dacă stăruiţi, vă rog.

Ultima intervenţie.

Domnul Viorel Oancea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că voi foarte scurt şi voi citi art.72 alin.(2) din Constituţia României: "Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului (şi este condiţia în care, "dar"), dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor". Deci, este singura condiţie în care noi toţi putem fi trimişi în judecată fără să se ceară nicio aprobare a Camerei.

Deci, dacă acel ministru îl luăm ca deputat, el poate fi judecat fără nicio problemă. Dacă îl luăm ca ministru, atunci este Legea privind răspunderea ministerială, în care se spune în ce condiţii se face urmărirea penală. Deci, cred că este lămuritoare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vreau să vă anunţ în primul rând că hotărârea de a face aplicaţia art.109 la o simplă propunere am luat-o în condiţiile în care nu au existat dezbateri cu privire la această problemă.

Regret că domnul Nicolicea a venit în sală după ce am luat această hotărâre dar, în acelaşi timp, ca să fiu corect faţă de dezbaterile care s-au purtat, voi face aplicaţia art.70. Ca urmare a dezbaterilor, voi supune la vot. Dar nu înainte de a lua şi eu cuvântul, pentru a vă da o explicaţie.

(Coboară la tribună)

Stimaţi colegi,

Fără niciun fel de discuţie, sunt adeptul tezei care a fost înfăţişată în acest amendament la art.16.

Pentru orice cititor normal al textului constituţional, este firesc să se constate că e vorba de un alt aspect al imunităţii care protejează senatorii şi deputaţii. Şi aceştia nu pot să fie cercetaţi fără avizul Camerelor din care fac parte.

Este o chestiune de normalitate, pentru că atunci ne vom trezi ca toate cererile să fie adresate ca acum, numai preşedintelui României, ocolindu-se în mod tendenţios ceea ce Constituţia prevede clar: avizul Camerei Deputaţilor şi al Senatului.

Spun aceste lucruri în condiţiile în care am fost de acord cu restituirea, pentru a fi corecţi în acelaşi timp cu o condiţie juridică, pe care încerc să mi-o impun în faţa domniilor voastre. Astăzi, acum, Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe cu privire la un conflict între instituţiile statului privind necesitatea acestui aviz. S-a discutat dacă noi putem ignora această pronunţare a Curţii Constituţionale sau nu. Punctul meu de vedere este că nu o putem ignora. Nu o putem ignora în primul rând din respect pentru Curtea Constituţională şi independent de faptul că am criticat sau nu o serie dintre deciziile acesteia, îi datorăm acest respect instituţional măcar.

În al doilea rând, nu o putem ignora pentru că este obiectul acestei probleme şi nu pot să fiu prezumţios, în sensul că această Curte nu se poate pronunţa altfel. De multe ori am spus că nu se poate pronunţa altfel şi s-a pronunţat.

În aceste condiţii, eu cred că nimănui nu-i foloseşte să forţăm o notă, să dăm dovadă de total dezinteres faţă de ce face Curtea Constituţională astăzi, pentru că nu ne aduce absolut niciun profit. O pronunţare, dacă este în sensul acestui amendament - şi mie mi se pare firească, în calitate de deputat şi nu de preşedinte de şedinţă, pot să o spun, nu face decât să întărească textul acestui articol. O pronunţare împotriva sensului acestui amendament nu aduce niciun profit niciunuia dintre miniştrii cercetaţi la această oră, pentru că imediat textul va fi supus sancţiunilor nepromulgării proiectului de lege.

Nu-mi place munca în zadar. Îmi place o muncă desfăşurată în parametrii corecţi şi, evident, conform Regulamentului şi Constituţiei, respectate de data aceasta în spiritul ei.

De aceea, eu mă pronunţ pentru restituire şi de aceea am înţeles să supun la vot această propunere, în calitate de preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc.

Iertaţi-mă, domnule Arpád, am spus că am încheiat dezbaterile cu privire la această problemă. Vă cer scuze, îmi pare rău că aţi venit mai târziu.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Dar este legat de declaraţia dumneavoastră, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aveţi vreo obiecţiune procedurală în legătură cu declaraţia mea? Vă rog, domnule Arpád.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Domnul preşedinte şi-a expus punctul de vedere legat de această problemă. Aveţi prevedere regulamentară prin care dumneavoastră puteţi să retrimiteţi la comisie, fără votul plenului. Aveţi o convingere fermă, asumaţi-o şi trimiteţi dumneavoastră, asumându-vă această responsabilitate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Înainte de a veni dumneavoastră la dezbateri, ca să ne daţi această "noutate", am dispus în acest sens, dar dezbaterile m-au convins că este corect şi democratic să supun la vot. Având în vedere că, în calitate de preşedinte de şedinţă, mi-am expus punctul de vedere, nu voi participa la acest vot.

Vă rog, domnilor deputaţi, propunerea de retrimitere la comisie.

Vă rog să votaţi.

49 de voturi pentru, 57 împotrivă, 17 abţineri.

În aceste condiţii, propunerea de retrimitere la comisie nu a fost acceptată.

Din sală:

Vedeţi că e invers!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă se mai poate afişa încă o dată rezultatul votului? S-a lămurit. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, în varianta propusă de comisie.

Dacă sunt obiecţii, observaţii, dezbateri cu privire la titlu? Nu.

Vă rog să-l votaţi.

83 pentru, 30 împotrivă, 4 abţineri.

Titlul legii, în varianta comisiei, a fost adoptat.

Articolul unic, în varianta comisiei.

Dacă există obiecţii, observaţii, dezbateri?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că respect votul, este democratic, însă vă rog, când veţi vota aici probabil "pentru", cei care sunt în majoritate astăzi, vă rog să vedeţi că forma iniţială şi care coincide cu titlul iniţial, "art.23 din Legea nr.115 privind responsabilitatea..." se modifică, aşa era normal, iar articolul unic, în forma propusă de amendamentul adoptat de comisie şi însuşit astăzi de către plen, majoritar, sună aşa: "Legea nr.115 privind responsabilitatea ministerială". Nu mai face nicio referire la art.23, pentru care tocmai ne sesizasem.

Eu v-aş ruga să votaţi măcar pentru aceasta împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu. Vă mulţumesc.

Supun la vot articolul unic, în amendamentul propus de comisie.

Vă rog să votaţi.

79 pentru, 40 împotrivă, 5 abţineri.

Articolul unic votat în varianta comisiei.

Comisia vă propune ca amendament adoptat, art.16, cu două alineate.

Dacă există dezbateri cu privire la acest articol 16? Vă rog. Nu.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte, cu toată deferenţa, dar aţi făcut o eroare şi la adoptarea unui punct anterior. Noi, fiind pe procedură de urgenţă, în situaţia în care nu există obiecţii, punctul respectiv se consideră a fi adoptat. Sau, dacă dumneavoastră consideraţi că discuţiile de la dezbaterea generală sunt aplicabile articolului de aici, atunci nu mai puneţi acea întrebare.

Luaţi act că au existat obiecţiuni şi întrebaţi, eventual, dacă mai sunt şi alte obiecţiuni.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Interpretarea dată de mine Regulamentului constă în aceea că atunci când există amendamente admise sau respinse la comisie, trebuie supuse la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat?

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Consideraţi această intervenţie ca o obiecţie la invitaţia dumneavoastră la discuţii. Suntem consecvenţi ideii, pe care am expus-o la dezbateri generale, că introducerea cestui amendament care vizează art.16 în cele două alineate este, după părerea mea, nefericit adoptată.

Vă rog să vedeţi că deşi nu este vorba... nu era nevoie în această lege în care modificam art.23 şi Senatul n-a fost sesizat cu aceasta, nu spun că n-ar mai trebui să mai discutăm ceea ce ne-a dezbătut deja Senatul, dar cred că nu are nici o legătură titlul legii cu conţinutul şi, mai ales, conţinutul acestui articol cu art.23 pe care tocmai trebuie să-l modificăm.

Încă o dată, vă rog, analizaţi cu toată atenţia şi mă adresez Camerei, cred că ar fi bine să votăm împotriva acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Dacă mai doreşte să intervină şi altcineva?

Supun votului dumneavoastră art.16, cu cele două alineate, în formularea dată de către comisie.

Cine este pentru? Împotrivă sau se abţine. Vă rog să votaţi. 68 voturi pentru, 41 împotrivă, 9 abţineri. Amendamentul a fost adoptat.

La art.23 alin.(2) şi (3) există amendamente ale comisiei admise în redactarea acestor alineate. Dacă sunt dezbateri cu privire la amendamente? Nu.

Supun votului dumneavoastră alin.(2) şi (3) ale art.23.

Vă rog să votaţi. 75 voturi pentru, 38 voturi împotrivă. 8 abţineri.

Textul, în redactarea comisiei, a fost adoptat.

Pentru votul final de mâine.

Îmi permiteţi să vă fac o informare. La ora actuală, Curtea Constituţională continuă dezbaterile.

Propunere legislativă privind înfiinţarea comune Ocna de Jos, judeţul harghita prin reorganizarea comune Praid.

Iniţiatorii, dacă au cuvântul? Lipsa iniţiatorilor? Se scoate de pe ordinea de zi. Îmi pare rău, în lipsa...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca iniţiator am rugămintea să-mi acordaţi şansa ca acest raport să fie retrimis la comisie, având în vedere faptul că săptămâna trecută nu am reuşit să ajung la comisia care a dezbătut acest proiect de lege şi, vă reamintesc, acest proiect de lege, respectiv înfiinţarea comunei Ocna de Jos prin despărţirea acestei localităţi de comuna Praid, a fost aprobat anul trecut, în octombrie, de Parlament.

A trecut la Senat, şi la Senat, din nefericire, la votul final, primind 58 de voturi, a fost respins şi eu n-am făcut altceva, decât am redat exact textul comisiei de la Senat şi am depus din nou proiectul de lege să încercăm că în această primăvară să treacă legea. Nereuşind să ajung la comisie, au avut loc unele discuţii, din care cauză, comisia a depus un raport de respingere.

Aş dori ca mâine sau poimâine să pot participa la dezbaterea comisiei ca să reluăm şi, săptămâna viitoare, să avem un raport în faţă, care să fie un raport pozitiv în vederea soluţionării solicitării comunităţii din Ocna de Jos.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat Tabără, vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Înainte de a supune votului retrimiterea la comisie, eu aş vrea să pun o întrebare iniţiatorilor. Dacă comuna Ocna de Jos a fost, de fapt, comună până în 1968 sau este vorba de o entitate nouă, prin reorganizarea comunei Praid?

Domnul Antal Isvan:

A fost până în 1968 o localitate separată, timp de sute de ani, şi această propunere, de altfel, este susţinută şi de fostul prefect al judeţului, colegul nostru, şi în octombrie când am dezbătut a avut un aviza favorabil din partea Parlamentului şi avem o singură şansă ca în aprilie, eventual, să treacă şi de Senat, ca după 3 ani de zile, în sfârşit, această comunitate, după referendumul făcut în 2005, să aibă şansa, într-adevăr, să facă alegeri separate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii, cu privire la acest aspect?

Având în vedere că termenul constituţional pentru aprobarea tacită se împlineşte la 21 martie, sunt în imposibilitate de a dispune restituirea la comisie a acestui proiect de lege şi, de asemenea, nu găsesc nici un motiv întemeiat rezultat din dezbateri pentru a supune la vot o asemenea propunere.

În aceste condiţii, domnule preşedinte al comisiei, vă rog raportul dumneavoastră.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative. Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea comunei Ocna de Jos, judeţul Harghita, această localitate fiind în prezent sat component al comune Praid.

Examinând propunerea legislativă, conţinutul documentaţiei anexate, avizul Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, deoarece din documentaţia ataşată nu rezultă că au fost îndeplinite condiţiile stabilite la art.5 alin(2) şi (5) din Legea nr.351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, iar raportul de respingere a fost votat cu 24 de voturi pentru şi o abţinere.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea Guvernului doreşte să se ia cuvântul, reţinând că este vorba de o iniţiativă legislativă a 3 parlamentari, nu a Guvernului.

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, pentru motivele pe care reprezentantul comisiei le-a expus pe larg.

În consecinţă, suntem de acord cu raportul comisiei, pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte să ia cuvântul cineva la dezbateri generale? Nu.

Vă mulţumesc.

Prin raportul comisiei sesizate... Da, vă rog să mă scuzaţi... din nou, sunt ecranat...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îmi place când se vine din partea unei comisii cu un astfel de raport cu "n-au fost îndeplinite..." E foarte bine, e larg, e vag şi nu se ştie ce nu au fost îndeplinite.

Ca atare, permiteţi-mi să pun o simplă întrebare. Care erau şi, pe concret, de ce nu au fost îndeplinite acele cerinţe pentru care domniile lor au respins acest proiect de lege, ca să înţelegem şi noi, când mâine o să ne dăm votul pentru această lege organică. Care sunt acele elemente care au intervenit, între timp, pentru care acum un an au îndeplinit aceste două entităţi care se doresc a fi despărţite şi acum, peste un an, n-au mai îndeplinit aceste cerinţe, ca să cunoaştem şi noi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte al comisiei şi stimaţi colegi, credeţi că este necesar să i se recitească domnului Márton alin.(4) şi (5) din raportul comisiei sau să considerăm că am luat cunoştinţă de el şi l-am înţeles, deşi e redactată în limba română?

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog să răspundeţi, dacă consideraţi necesar. A fost o întrebare, e normal să răspundeţi.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Domnule preşedinte de şedinţă, la comisie n-a ajuns referendumul. E adevărat că în 2005 s-a ţinut un referendum, dar de atunci s-a modificat legislaţia. Mai mult, locuitorii satelor Ucin şi Saşvereş, nici măcar n-au fost consultaţi. Deci, domnilor, îmi pare rău, nu văd pentru ce să mai retrimitem la comisie? Eventual, în sesiunea următoare mai depuneţi o iniţiativă legislativă cu documentaţia completă şi atunci, sigur, că vom discuta de pe altă poziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mă rog, dar îmi exprim mirarea. În judeţul HHarghita n-a fost referendum?

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru aprecierile dumneavoastră la adresa cunoaşterii limbii române, în general, şi în special în acest caz. Dar, dacă onorata comisie şi preşedintele comisiei ar fi dorit totuşi să respecte cât de cât un coleg sau mulţi colegi de-ai dumnealui cu care lucrează de mai mulţi ani împreună, atunci ar fi aşteptat, totuşi, o zi, cel puţin, sau o săptămână, să finalizăm un raport sau să finalizeze un raport comisia pe care o conduce cu competenţă în prezenţa iniţiatorului. Asta este, de altfel, o cutumă parlamentară.

Pe de altă parte, locuitorii acelor două cătune, domnule preşedinte, n-au fost consultaţi, pentru că nu mai sunt. Şi, dacă aţi fi studiat mai cu puţin atenţie materialul depus, în urma comentariului comisiei de la Senat, aţi fi aflat că nu mai sunt locuitori acolo şi din această cauză s-a pus această problemă ca să nu mai există aceste denumiri separate, Saşveres, cum aţi spus dumneavoastră, şi Becaş, pentru că acolo nu mai locuiesc oameni şi nu era bine ca să fim în perioada de dinainte de 1968 când încă existau aceste localităţi. Deci, aceasta era explicaţia cea mi simplă, iar Legea nr.308 a intrat în vigoare după ce trecuse de Parlament acest act legislativ, iar pentru comisia de specialitate din Senat, am venit cu harta, cu tot tacâmul, aşa cum solicita legea nouă. Şi, am considerat că după ce o dată a fost aprobat, vă spun, cu regret, că din neatenţia unor colegi din Senat, 10 senatori într-o zi, când alte patru asemenea legi prin care se înfiinţau noi localităţi s-au abţinut, din motive necunoscute de noi n-au fost atenţi, pur şi simplu, din acest motiv, această comunitate a fost privată de această posibilitate de a avea un consiliu local separat şi un primar separat, ceea ce este dreptul fiecărei comunităţi. Şi îmi pare foarte rău că onoratul nostru guvern care de 3 ani şi jumătate vorbeşte de descentralizare, în asemenea cazuri, când vine cineva cu o propunere legislativă care ţine de programul Guvernului, de fiecare dată vine cu un aviz negativ, dar, din fericire, pentru alte localităţi şi alte comunităţi, Parlamentul (şi Camera Deputaţilor şi Senatul) de 3 ani de zile, de fiecare dată, dă un răspuns pozitiv şi aprobă la solicitarea colegilor noştri un proiect de lege de asemenea natură. Deci, cam astea sunt explicaţiile.

Mă rog, dumneavoastră votaţi în cauză, respingeţi acest proiect de lege pentru că, probabil, forma de prezentare n-a fost suficient de exigentă pentru comisia de fond şi sperăm ca la Senat, de data asta, în luna aprilie să reuşim totuşi să finalizăm şi să le acordăm o şansă celor care solicită să-şi administreze singur localitatea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nu am înţeles dacă vorbiţi despre un alt guvern sau guvernul din care faceţi parte, dar asta nu are nici o importanţă.

Având în vedere că nu există amendamente sau altceva... Vă rog, domnule preşedinte, mai avem 5 minute.

Domnul Mircea Duşa:

Totuşi, sunt din judeţul Harghita şi trebuie să fac o clarificare, că se făcea aici o afirmaţie că în judeţul Harghita nu se face referendum.

În judeţul Harghita se fac chiar mai multe decât trebuie şi la consultarea populaţiei pentru înfiinţarea comunei Ocna de Sus s-a organizat referendum, este organizat la nivelul localităţii Praid.

Sigur că, acum, din documentaţia care e la dosar nu-mi dau eu seama dacă şi cele două sate au fost consultate, sau cele două cătune dacă au populaţie sau nu au, dar sper că lucrurile acestea vor fi corectate până la Senat, dacă dumneavoastră veţi supune votului. Dar, cu afirmaţia că nu se fac referendumuri în judeţul Harghita, nu sunt de acord.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul, domnule preşedinte.

Cel puţin o părere vreau să-mi exprim astfel încât să influenţez votul colegilor mei de la Cameră.

Într-adevăr, iniţiatorul a spus că s-a organizat un referendum, însă în 2005. Au trecut 3 ani de atunci şi este posibil să se fi schimbat configuraţia şi în localităţile în care într-adevăr, a fost organizat referendum. Este deja o perioadă de timp lungă scursă de atunci şi cred că ar fi necesară organizarea unui nou referendum, iar, în altă ordine de idei, cred că iniţiatorul nu a fost interesat de acest proiect de lege din momentul în care el se află în Parlament, din câte am înţeles, de cel puţin doi ani de zile.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mâine la votul final şi acest proiect de lege.

Având în vedere împlinirea termenului dezbaterilor în plen, suspendăm şedinţa de dezbateri şi vom continua cu cea de întrebări şi interpelări.

- după pauză -

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Continuăm cu răspunsurile orale la interpelări.

Domnul deputat Andrian-Sirojea Mihei, PNL, interpelare adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe scurt.

Domnul deputat Mihei este prezent?

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre o interpelare care mi-a fost mie adresată şi, în calitatea mea de parlamentar, n-am făcut altceva decât să i-o adresez domnului ministru.

Este vorba despre un tânăr cu handicap care, datorită unui accident, nu a putut să-şi continue normal studiile şi, datorită unui ordin al ministrului învăţământului, un ordin care este de foarte mulţi ani în Ministerul Educaţiei, depăşeşte o anumită vârstă, astfel încât în momentul când ar trebui să fie absolvent al liceului ar depăşi limita de vârstă legală.

Interpelarea se adresa dacă se poate face ceva, ca acest tânăr să poată totuşi să-şi definitiveze studiile, să absolve liceul.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Doamna secretar de stat Gabriella Pasztor, dacă răspundeţi?

Doamna Pasztor sunteţi prezentă?

Regret că trebuie să încep cu o observaţie, dar mi se pare jenant ca atunci când vă invit la tribuna Parlamentului, dumneavoastră să vă opriţi să staţi de vorbă cu alte persoane.

Aveţi cuvântul, doamnă secretar de stat.

Doamna Gabriella Pasztor (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Răspuns adresat domnului deputat Mihei.

Urmare interpelării formulate de dumneavoastră înaintată ministerului, vă comunicăm: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului afirmă că educaţia este un drept fundamental al cetăţeanului, garantat prin Constituţie, la fel cum şi principiul non discriminării este un principiu adoptat de România şi promovat de toate instituţiile statului şi înţelege să garanteze şi să respecte acest drept. Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, afirmă la art.5: "Cetăţenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ, respectiv statul promovează principiile învăţământului democratic şi garantează dreptul la educaţie diferenţiată."

Conform art.15 al Legii învăţământului: "Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi, seral, cu frecvenţă redusă, la distanţă, comasat şi pentru copii cu nevoi educative speciale, nedeplasabili, cu şcolarizare la domiciliu. Şcolarizarea la domiciliu se acordă în baza H.G. nr. 1251 /2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor, elevilor, tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat."

În acest document nu se prevedere nici o limită de vârstă până la care se poate acorda şcolarizarea la domiciliu unei persoane nedeplasabile.

Conform Capitolului VIII: "Şcolarizarea la domiciliu a copiilor, elevilor, tinerilor nedeplasabili, normarea cadrelor didactice, precum şi condiţiile în care se acordă şcolarizarea la domiciliu sunt următoarele: un nou personal pentru activităţi de predare, ca învăţător, profesor de specialitate sau profesor psiho-pedagog. Pentru probele scrise se acordă 4 ore semestrial, iar pentru probele de valoare se normează suplimentar 6 ore, astfel încadrarea personalului didactic prin şcolarizare la domiciliu se face prin completare de normă, cumul sau plata cu ora. Elevii şcolarizaţi la domiciliu vor fi înscrişi într-o unitate de învăţământ de stat sau particulară, unde li se vor completa toate documentele şcolare. Rezultatele la învăţătură ale elevilor şcolarizaţi la domiciliu se vor evidenţia prin sistemul de evaluare aplicabil în învăţământul preuniversitar. Respectiv, şcolarizarea la domiciliu se acordă copiilor, elevilor cu cerinţe educative speciale nedeplasabili, precum şi elevilor din şcolile de masă care sunt nedeplasabili, din motive medicale pe o perioadă de timp mai mare de 21 de zile."

Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este o lege promovată de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi prevede la art.14 alin.(2) lit.e) că: "Se asigură şcolarizare la domiciliu până la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, prin grija Ministerului Educaţiei şi Cercetării."

Soluţia propusă de petent, referitoare la promovarea a doi ani de studiu într-un an şcolar se aplică, conform prevederilor art.1 din O.M. nr.4858/1998 numai pentru învăţământul preuniversitar cursuri de zi şi numai în interiorul ciclurilor de învăţământ. Deci, fiind şcolarizaţi la domiciliu, nu poate beneficia de prevederile acestui ordin, chiar dacă acest lucru ar fi posibil, tot nu va putea finaliza studiile liceului până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

Ţinând cont de faptul că tânărul care face obiectul interpelării este înscris în prezent în clasa a VIII-a, până la vârsta de 26 de ani va avea asigurată şcolarizarea la domiciliu, în baza legislaţiei în vigoare.

În ceea ce priveşte finalizarea liceului, nădăjduim că acest lucru se va produce în contextul aprobării noii legi a învăţământului care va elimina această limitare a vârstei până la care se asigură şcolarizarea la domiciliu a unei persoane nedeplasabile.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă mai doriţi să interveniţi? Un minut.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt satisfăcut de acest răspuns. Aş dori să-l am şi în scris ca să pot să-l înaintez persoanei care a făcut, de fapt, obiectul acestei interpelări şi sper ca noua Lege a învăţământului, mai ales acest pact, care a fost semnat, să rezolve şi această problematică ridicată de acest tânăr care, din păcate, are un handicap.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ştefan Baban, interpelare la adresa Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Două minute dezvoltarea.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă dau numai titlul. "Bugetari strângeţi cureaua pentru a trăi bine" şi... esenţa:

1. Care este fundamentarea propunerii de anulare a primelor de vacanţă şi a premiului anual şi cu cât s-ar corecta rata anuală a inflaţiei dacă ridicaţi aceste drepturi?
2. În cadrul orelor suplimentare, care legislaţie se aplică? Cea a bugetului de stat sau cea prevăzută de Ordonanţa de Guvern nr. 9/2008?
3. De ce funcţionarii publici de conducere nu sunt restricţionaţi la plata muncii suplimentare, având în vedere că legea nu se referă explicit şi la ei, având în vedere că tocmai acea indemnizaţie de conducere se acordă pentru muncă nenormată, nu pentru serviciile politice prestate?
4. Cum explicaţi că funcţionarii publici au numai obligaţii. Şi astea sunt, pe an ce trece, din ce în ce mai multe, în timp ce drepturile se diminuează an de an?
5. Consideraţi că este corect ca de la apariţia Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarului public să nu fi aprobat nici un sistem unitar de salarizare a acestora, deşi proiecte au existat, inclusiv pe site-ul ANFP-ului.

Şi, în sfârşit, ultima. Cum explicaţi diferenţele de salarizare dintre un funcţionar public din minister şi unul din teritoriu, ambii având aceeaşi pregătire, acelaşi grad profesional şi aceeaşi treaptă de salariu?

Aş dori cu mult interes răspunsurile.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu.

Vă rog.

Doamna Denisa Oana Pătraşcu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră aş dori să răspund în ordinea întrebărilor care au fost formulate. Referitor la întrebarea nr.1 din interpelare, menţionăm că în prezent pentru personalul din sectorul bugetar nu există intenţia de a se anula primele de vacanţă, de care beneficiază funcţionarii publici, şi premiul anual care au un cadru legal de acordare în anul 2008.

Referitor la întrebările nr.2 şi 3 din interpelare, menţionăm că în privinţa orelor...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat Mircea Costache, vă rog să vorbiţi mai încet. O tulburaţi pe doamna secretar de stat.

Doamna Denisa Oana Pătraşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze.

Doamna Denisa Oana Pătraşcu:

Referitor la întrebările nr.2 şi 3 din interpelare, menţionăm că în privinţa orelor prestate peste durata normală a timpului de lucru, pentru funcţionarii publici numiţi în funcţiile de execuţie, legislaţia ce se aplică în acest caz este Legea nr.388/2007, Legea bugetului de stat pe anul 2008, aceasta fiind lege organică de rang superior.

Precizăm că excepţia referitoare la plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru pentru nu mai mult de 30% din personalul de execuţie, prevedere existentă în Legea nr.388/2007 care are aplicabilitate numai în acest an.

Referitor la întrebarea nr.5 din interpelare, în legătură cu promovarea Proiectului de Lege privind stabilirea sistemului unitar de salarizare şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici, precizăm că proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Agenţia Naţională a Funcţiei Publice, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu sprijinul Băncii Mondiale şi a unor consultanţi externi.

Proiectul a fost discutat cu asociaţiile profesionale din administraţia publică locală şi cu organizaţiile sindicale, iar împreună cu acestea s-a convenit asupra unui proiect de lege, cu excepţia unor prevederi referitoare la introducerea unor noi sporuri, precum şi la cuantumul acestora, urmând a fi definitivată şi valoarea punctului care va sta la baza determinării salariului.

Din informaţiile noastre, proiectul se află în fază de avizare la Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Referitor la ultima întrebare, menţionăm că, pentru funcţionarii publici, salariul de bază se stabileşte în funcţie de categorie, clasă şi reflectă nivelul studiilor necesare exercitării funcţiei publice şi, după caz, de gradul profesional al funcţiei publice, precum şi în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local.

Potrivit proiectului de lege privind stabilirea sistemului unitar de salarizare şi ale altor drepturi ale funcţionarilor publici, salariul de bază se stabileşte în funcţie de nivelul prevăzut de lege pentru studiile necesare ocupării funcţiei publice.

De asemenea, în acest proiect de lege se precizează că suplimentul postului se stabileşte, printre altele, în funcţie de complexitatea, importanţa atribuţiilor postului, de competenţele necesare pentru ocuparea postului şi responsabilităţile funcţionarului public care-l ocupă, de clasificarea funcţiei publice, respectiv a funcţiilor publice de stat, funcţii publice teritoriale şi funcţii publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamna secretar de stat,

Eu vă mulţumesc pentru răspuns. Sper să nu fie nişte răspunsuri formale. De aceea, aş dori şi materialul scris cu răspunsurile pentru a le arăta celor din sindicatele funcţionarilor publici, cum aţi privit dumneavoastră aceste şase întrebări.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Paul Magheru. Nu este prezent. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Andrian Mihei. Pentru Ministerul Muncii şi Familiei.

Domnul Andrian Sirojea-Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În decursul audienţelor pe care le ţin la cabinetul parlamentar, mai mulţi cetăţeni, persoane cu handicap, mi-au ridicat o problemă legată de implementarea şi aplicarea legislaţiei în domeniu.

Ştim cu toţii că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, era un termen limită decembrie 2007, când autorităţile publice, instituţiile publice, de fapt toate acele organisme, sedii cu impact public trebuiau să se alinieze la standarde internaţionale, standarde prevăzute de legislaţia română în vigoare referitoare la posibilitatea, la accesul persoanelor cu handicap în acele incinte.

De aceea, am adresat această interpelare ministerului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, doamna secretar de stat, să înfăţişaţi pe scurt parametrii răspunsului pe care-l va primi şi în scris domnul deputat. Dacă n-aveţi nimic împotrivă.

Vă mulţumesc.

Doamna Denisa Oana Pătraşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, am să scurtez acest răspuns foarte lung, de 16 pagini, prin care se evidenţiază activitatea desfăşurată atât de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, cât şi de Inspecţia socială.

Aş dori să menţionez faptul că prin demersul iniţiat de conducerea ANPH va reprezenta cele peste 2000 de adrese comunicate instituţiilor publice reprezentative din toată ţara, după care s-a revenit cu încă 1115 instituţii publice, inclusiv celor două Camere ale Parlamentului şi ministerele, astfel încât acestea să realizeze lucrările necesare asigurării accesului neîngrădit al persoanelor cu handicap. S-a demarat şi o campanie publicitară în acest sens.

În urma controalelor efectuate, s-a stabilit un număr însemnat de sancţiuni contravenţionale pe care în răspuns le aveţi stabilite, inclusiv instituţii pe judeţe, în total fiind... Astfel, din cele 363 de instituţii verificate, 244 au fost deja sancţionate, iar Inspecţia socială a preluat de foarte puţin timp această activitate. Aş dori să precizez faptul că este o instituţie nouă care acum se formează şi în această săptămână avem inaugurarea Inspectoratului regional Bucureşti, însă, în acelaşi timp, pentru anul 2008, Inspecţia socială a efectuat deja monitorizări la Metrorex, la câteva unităţi de învăţământ preuniversitar şi la mijloacele de transport în comun şi staţiile RATB.

În răspuns aveţi detaliat instituţiile care au fost controlate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, sunteţi şi beneficiarul unui răspuns scris amplu. Probabil că va mai fi subiectul altor interpelări. Vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Andrian Sirojea-Mihei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar înainte de interpelare, am avut plăcerea să discut cu reprezentantul ministerului pe baza acestui răspuns scris. Într-adevăr, încă o dată dăm dovadă că, din punct de vedere legislativ, suntem cu mult înaintea posibilităţilor materiale, fizice, de a ne alinia la asemenea standarde, dar cred că este de datoria noastră, a tuturor, de a face tot ceea ce este necesar pentru a ne alinia la această cerinţă până la urmă, nu europeană, ci o cerinţă umană, ca toţi cetăţenii României să poată să aibă acces acolo unde îşi doresc să poată să se exprime.

De aceea, nu cred că este necesar să începem cu a da amenzi şi eu consider că în primul şi în primul rând ar trebui să facem tot ce este posibil de a informa întreaga comunitate, şi cea educaţională şi cea de afaceri şi financiară, de aceste reglementări şi de a veni în sprijinul lor de a putea să răspundă afirmativ cât mai repede la aceste planuri de a se dota în conformitate cu legislaţia naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Aledin Amet, prezent. Vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea a fost adresată ministrului agriculturii şi se referă la un memoriu depus de doamna Şucuran Agali care cere lămurirea situaţiei de retrocedare a unui teren.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat Istvan Toke, vă rog să poftiţi.

Domnul Tőke István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.2 lit.s).1. din H.G. 361/2005 privind înfiinţarea şi organizarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, autoritatea coordonează şi controlează aplicarea legislaţiei în domeniul restituirii proprietăţii funciare de către instituţiile administraţiei de stat şi comisiilor de fond funciar, asigurând aplicarea unitară a reglementărilor în domeniu.

Întrucât întrebarea se referă la reglementări privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, vă rugăm să vă adresaţi instituţiei care are competenţa soluţionării celor sesizate de dumneavoastră, respectiv, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul primit, având rugămintea de a mi se transmite şi în scris tocmai pentru a-l putea înmâna solicitantului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc.

Domnule deputat, mai aveţi o interpelare adresată aceluiaşi minister. Erol Omer.

Domnul Aledin Amet:

Şi această interpelare a fost adresată ministrului agriculturii şi se referă la unele aspecte de specialitate sesizate de domnul Erol Omer. Precizez că în acest sens au mai fost adresată alte două interpelări, domnul Omel Erol nefiind mulţumit de răspunsurile primite.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Tőke István:

Din analiza aspectelor şi documentelor înaintate, rezultă faptul că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut potrivit legilor fondului funciar în vigoare de către comisiile abilitate în acest sens. Astfel, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 4,22 de hectare, potrivit titlului de proprietate nr.1477 din 2005.

Potrivit prevederilor legislative, respectiv HG nr.1172/2001 pentru aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesia proprietarilor, actualmente abrogată de HG nr.890/2005, persoana nemulţumită de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, putea face contestaţie adresată comisiei judeţene care o soluţiona, iar persoana nemulţumită de rezultatul soluţionării, se putea adresa instanţei de judecată, respectiv, judecătoriei, în 30 de zile de la data comunicării rezultatului contestaţiei.

În privinţa aspectelor legate de echivalarea terenurilor agricole pe categorii de folosinţă în echivalent arabil, art.31 din HG 1172 prevedea expres că echivalarea terenurilor agricole pe categorii de folosinţă în echivalent arabil este prevăzut în anexa nr.21 care stabilea coeficientul de transformare. Astfel, ceea ce este înscris în titlul de proprietate reprezintă dovada proprietăţii de care titularul dreptului poate dispune, dreptul de proprietate fiind acel drept real care conferă titularului dreptul de a întrebuinţa la locul potrivit naturii destinaţiei sale de a-l folosi şi a dispune de el în mod exclusiv şi perpetuu în cadrul şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Astfel, scopul avut în vedere de legiuitor în elaborarea prevederilor normative referitoare la renta viageră agricolă, este acela al concentrării suprafeţelor agricole în exploataţie eficientă, impusă de necesitatea modernizării agriculturii României şi compatibilizării acesteia cu agricultura din ţările membre ale Uniunii Europene.

Având în vedere obiectul urmărit prin acest act normativ, legiuitorul nu face distincţie între categoriile de folosinţă ale terenului agricol extravilan cât timp acestea sunt exploatate eficient. Definiţia exactă a obiectului rentei se găseşte la art.1 alin.(2) din lege, respectiv obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu destinaţie agricolă situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art.2 din Legea fondului funciar.

Ţinând cont de cele menţionate, precizăm că pentru a deveni rentier agricol, persoana care solicită renta trebuie să îndeplinească cumulativ toate condiţiile impuse de lege cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile Ordinului comun MAPTL-MFP 1272 din 2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor privind renta viageră.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat.

Domnul Aledin Amet:

Într-adevăr, este un răspuns amplu, dar dacă este nevoie, după ce mă voi consulta cu solicitantul, vom continua colaborarea. Ca şi în cazul precedent, am rugămintea de a mi se transmite şi în scris acest răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Solicitare admisă şi realizată.

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Dar acum, domnul deputat Petru Călian vă atenţionează că pâinea s-a scumpit.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur că această interpelare adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este mai veche, au fost luate anumite măsuri în vederea diminuării preţurilor la cereale, taxele vamale în acea vreme nu s-au mai plătit şi cred că nu se plătesc nici astăzi, însă patronatele au anunţat o majorare a preţului la pâine.

Din aceste considerente, am solicitat lămuriri Ministerului Agriculturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Tőke István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

În proporţie de 42% din preţul pâinii este influenţat de preţul materiei prime. Preţul grâului din producţia internă la unitatea procesatoare se situează la un nivel de 0,9 lei pe kilogram. Pe piaţa europeană, preţul grâului în conformitate cu cotaţiile de la bursa din Londra şi incluzând toate costurile legate de transportul până la Constanţa, descărcarea şi transportul la unitatea procesatoare se situează la un nivel de 1,05 lei pe kilogram, deci, cu aproape 12% peste preţul grâului din producţia internă.

Această diferenţă ar putea sta la baza creşterilor de preţ la pâine din ultima perioadă. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu poate previziona dezvoltările legate de preţul pâinii pe piaţa liberă.

Menţionăm, de asemenea, că de la aceeaşi dată, respectiv, 11 ianuarie 2008, Rusia a introdus taxa de export la grâu de 105 euro pe tonă şi astfel nu mai este posibil de realizat importul de grâu de pe această piaţă în condiţii eficiente.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Într-adevăr, ministrul ştia că anul 2007 a fost un an deficitar din punctul de vedere al recoltelor de grâu. Tocmai datorită acestui fapt, patronatele au făcut apel la Ministerul Agriculturii, astfel încât să se aprobe scoaterea de la rezerva de stat a unor cantităţi însemnate de grâu. Acest lucru nu s-a realizat şi credem noi că şi prin prisma faptului că 2007 a fost un an în care au dominat inundaţiile, se putea trece, aşadar, la o asemenea măsură astfel încât să nu importăm grâu de pe piaţa din Rusia sau de pe alte pieţe, chiar aşa cum bine spuneaţi, în ultima vreme, importăm grâu care este practic la un preţ mai mare datorită taxelor vamale pe care le aplică ţările exportatoare.

Pe cale de consecinţă, vreau doar să mai adaug faptul că Guvernul şi Ministerul Agriculturii trebuie să găsească soluţii în vederea stopării creşterii preţului la pâine.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Mihai Dumitriu pentru Ministerului Culturii şi Cultelor. Domnul deputat Mihai Dumitriu nu există? Nu.

Domnul comisar guvernamental Sergiu Nistor? Domnule comisar guvernamental, aveţi rang de secretar de stat? Da. Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris. Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Domnul deputat Ştefan Baban a adresat aceeaşi interpelare "Bugetari, strângeţi cureaua" şi Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, dacă există, să-i transmiteţi răspunsul scris.

Domnul deputat Ioan Ţundrea nu este prezent. Domnul secretar de stat Barna Tanczos, nu dansăm astăzi, aşa că veţi transmite în scris răspunsul.

Domnul Petre Străchinaru, se solicită amânarea din partea Ministerului Mediului. Domnul Andrian Mihei, adresată Ministerului Muncii şi Familiei. Obiectul interpelării este de competenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Rog a fi reformulat.

Vă rog.

Domnul Andrian Sirojea-Mihei:

Da, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc. Deja am primit în scris şi la căsuţa deputatului, dar şi doamna care a reprezentat Ministerul Muncii, mi-a transmis în scris forma răspunsului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Este perfect.

Cu aceasta am încheiat şedinţa. Declarăm închise dezbaterile pentru ziua de astăzi, 10 martie 2008.

Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,33.