Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Munteanu şi Dan Radu Ruşanu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua!

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală şi să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, în plenul acesteia, şi să-mi permiteţi, totodată, să vă prezint cvorumul prezenţei. Din cei 329 de deputaţi, au semnat pentru prezenţă 228; sunt absenţi 101, din care 12 participă la alte acţiuni parlamentare.

Fiind o zi de luni, potrivit art.94 din Regulamentul Camerei, sunt obligat să vă informez cu privire la documentele care v-au fost distribuite la începutul acestei săptămâni, respectiv: ordinea de zi pentru zilele de luni, 14, şi marţi, 15 aprilie; programul de lucru pentru perioada 14-19 aprilie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 8-14 aprilie 2008 la comisiile permanente sesizate în fond şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Trecem la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi şi începem cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României.

Suntem în prezenţa unei legi organice, care a fost adoptată de Senat, în condiţiile art.75 alin.(2), respectiv prin aprobare tacită.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a întocmit raport de adoptare. Suntem în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul iniţiatorului să prezinte pe scurt proiectul.

Domnul Mihai Toti (preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul susţine această iniţiativă legislativă, care nu face altceva decât să armonizeze prevederile legii româneşti cu prevederile Comunităţii europene, având în vedere că prezentul act normativ transpune art. de la 2 la 5, 8 şi 16 din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.2005.35, astfel încât Guvernul vă înaintează spre aprobare această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Domnul vicepreşedinte Florin Iordache; pentru stenogramă, că, aşa, lumea vă cunoaşte.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc mult.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul a adoptat acest proiect de lege. Comisia pentru industrii şi servicii, cât şi Consiliul Legislativ au dat un aviz favorabil. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul secretar de stat. În urma dezbaterilor în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, noi propunem plenului Camerei Deputaţilor proiectul de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dacă, la dezbateri generale, doreşte cineva să se înscrie? Nu doreşte nimeni.

În aceste condiţii, nu trebuie să mai stabilim timpi de dezbatere, pentru că, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei, în situaţia în care nu sunt nici amendamente şi nici dumneavoastră nu doriţi să participaţi la dezbateri, proiectul se supune direct votului în plenul Camerei şi vom face acest lucru mâine, la ora destinată votului final.

Vă mulţumesc.

La pct.2, mai exact 3, având în vedere că pct.1 a fost informarea, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2007 pentru modificarea art.13 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.

Tot lege organică, tot procedură de urgenţă, tot Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi va prezenta raportul.

Din partea iniţiatorului, domnul ministru Mocuţa.

Domnul Gheorghe Mocuţa (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În prezent, art.13 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, restrânge sfera activităţilor notariale care pot fi îndeplinite de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, faţă de serviciile care pot fi efectuate la cererea persoanelor fizice sau juridice române.

Din acest motiv, prin aceste modificări preconizate, se permite misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare să autentifice înscrisuri cu caracter nepatrimonial, care produc efecte juridice în România şi la cere rea cetăţenilor străini.

În acest fel, se răspunde numeroaselor solicitări de asemenea servicii din partea foştilor cetăţeni români şi se permite respectarea dispoziţiilor art.7 din Hotărârea Guvernului nr.94/2006, cu modificările ulterioare, punându-se astfel de acord dispoziţiile Legii nr.248/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale Legii nr.36/1995. Se permite, totodată, şi îndeplinirea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) şi art.13 din Legea nr.36/1995, cu modificări şi completări ulterioare, în măsura în care se produc efecte juridice în România, iar reglementările statului de reşedinţă nu se opun, respectiv: redactarea de înscrieri în vederea autentificării sau legalizării de semnături; darea de date certe înscrisurilor presemnate de părţi; certificarea unor fapte; primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi; eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Reglementarea are ca scop crearea unui cadru normativ care să confere misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României instrumentele legale necesare pentru a veni în sprijinul solicitărilor, de servicii consulare adresate de cetăţeni străini în baza principalelor acte normative cu incidenţă în sfera consulară.

Din acest motiv, vă supunem spre aprobare proiectul respectiv, cu rugămintea de a fi votat, cu precizarea că există şi aprobarea din partea Comisiei juridice de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Îl rog pe domnul Florin Iordache să prezinte Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Senatul a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri. Vizavi de observaţiile şi propunerile pe care le-a făcut Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi le-a inserat în raportul pe care l-am făcut. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul secretar de stat. În urma dezbaterilor şi discuţiilor din comisie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă cineva dintre dumneavoastră doreşte să se înscrie la dezbateri generale?

Domnul deputat Vasile Puşcaş.

Domnul Vasile Puşcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că este binevenită o reglementare juridică a activităţilor care susţin serviciile consulare. Dar eu aş avea o întrebare pentru comisia noastră: este, în momentul de faţă, în circuit, un proiect legislativ care se referă la taxe pentru servicii consulare? Dacă există o corelare între acelea şi acest proiect legislativ, fiindcă, din punctul de vedere al reformei serviciului consular, cred că taxele nu asigură reforma. Ceea ce ni s-a dat aici este un punct de plecare din cadrul, vreau să spun, dar nu ni se asigură reforma serviciului consular. Or, toată lumea astăzi aşteaptă această reformă a serviciului consular. Deci, dacă există o corelare şi dacă aveţi în vedere ca acel proiect legislativ să aibă susţinere? Mă refer la cel următor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă, din partea Ministerului Justiţiei, se poate răspunde la această întrebare?

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Domnule preşedinte, la ora actuală, nu este pe rolul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, din câte ştiu eu, o asemenea propunere, dar eu vă asigur că se va face totul pentru ca dispoziţiile referitoare la taxe să fie corelate şi să fie o eficienţă maximă, în legătură cu legea pe care noi v-o propunem astăzi spre adoptare.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Întrucât raportul comisiei nu cuprinde amendamente şi nici dumneavoastră nu aveţi obiecţii sau alte propuneri, urmează ca, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei, să purcedem la votarea directă a textului de lege, ceea ce vom face mâine, la votul final.

La pct.4: Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe şi/sau metode interzise.

Lege organică; adoptată de Senat; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi va prezenta raportul.

Domnul vicepreşedinte Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Tot favorabil au avizat şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, cât şi Comisia pentru sănătate şi familie.

În urma dezbaterilor în comisie, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propunem plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe şi/sau metode interzise, cu amendamentele admise care sunt prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină din partea dumneavoastră la dezbateri generale?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiei, la textul Senatului şi la amendamentele comisiei.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? La pct.1 din raport? Adoptat.

La titlul Cap.I? Nu sunt obiecţiuni. Votat.

La art.1, urmăriţi amendamentul nr.3 al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul comisiei.

La art.2, urmăriţi amendamentul nr.4. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul.

Titlul Cap.II.

Urmăriţi pct.5. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat punctul de vedere al comisiei.

La art.3, urmăriţi amendamentul nr.6. Nu sunt obiecţiuni. Am adoptat amendamentul nr.6.

La art.4, urmăriţi amendamentul nr.7. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul nr.7, care începe de la pag.5 şi se sfârşeşte la pag.7.

La art.5, urmăriţi amendamentul nr.8. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.6 îl găsiţi la pag.8. Urmăriţi amendamentul nr.9. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul comisiei.

Art.7. Urmăriţi amendamentul nr.10, pag.9. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul comisiei.

Titlul Cap.III. Urmăriţi amendamentul nr.11. Adoptat amendamentul nr.11.

Art.8. Urmăriţi amendamentul nr.12, pag.10. Nu sunt obiecţiuni, adoptat amendamentul nr.12.

La art.9, urmăriţi amendamentul nr.13, pag.11-12. Adoptat amendamentul nr.13; art.9 se modifică în mod corespunzător.

Prin amendamentul nr.14, comisia propune un text nou - art.10. Vă rog să-l urmăriţi la pag.12. Adoptat amendamentul nr.14.

Prin amendamentul nr.15, comisia propune un text nou. Urmăriţi-l la pag.13. Adoptat amendamentul nr.15.

Titlul Cap.IV. Urmăriţi amendamentul nr.16. Adoptat punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Art.10 din legea Senatului. Urmăriţi amendamentul nr.17. Nu sunt obiecţiuni. Articolul 10, de la Senat, care s-a transformat în art.12, va fi adoptat potrivit amendamentului nr.17.

Art.11, care va deveni art.13. Urmăriţi amendamentul nr.18. Adoptat amendamentul.

Art.12, care va fi numerotat art.14, ca urmare a introducerii mai înainte a două texte noi, urmăriţi amendamentul nr.19, ca să vedeţi reformularea acestui text. Nu sunt obiecţiuni, admis amendamentul.

Art.15 vechi, 15 nou, urmăriţi amendamentul nr.20. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul nr.20.

Articolul vechi 14, 16 nou; urmăriţi amendamentul nr.21. Adoptat amendamentul.

Art.15 vechi, 17 nou, urmăriţi amendamentul nr.22, pag.16 şi 17. Adoptat amendamentul nr.22.

Amendamentul nr.23. Comisia propune eliminarea art.16. Nu sunt obiecţiuni; admis amendamentul, am eliminat textul.

Art.17, amendamentul nr.24; admis amendamentul, nefiind obiecţiuni.

Art.18. Urmăriţi amendamentul nr.25, pag.17-18. S-a admis amendamentul.

Art.19; nu sunt obiecţiuni de la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră? Rămas textul iniţial.

Art.20, care va fi 21. De asemenea, nu sunt amendamente de la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Rămas textul iniţial.

Art.21 vechi, 22 nou. Urmăriţi amendamentul nr.28, pag.19-20. S-a admis amendamentul nr.28.

Art.22, respectiv 23. Urmăriţi amendamentul nr.29. Admis amendamentul, modificat acest text.

Art.23, nou 24, urmăriţi amendamentul nr.30. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul nr.30.

Titlul Cap.V. Urmăriţi, vă rog, la pag.21. Nu sunt modificări.

Dacă aveţi obiecţiuni? Rămas titlul vechi.

Art.24, respectiv 25; urmăriţi amendamentul nr.32. Adoptat amendamentul, modificat acest text.

Prin amendamentul nr.33, comisia propune un text nou - 26. Urmăriţi-l la pag.22. Admis amendamentul, introdus textul nou.

Art.25 vechi, care va fi 27, după renumerotare, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat textul iniţial al art.25.

Art.26. De asemenea, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Adoptat textul iniţial, de la 26, care va fi renumerotat 28.

Nu mai sunt alte texte. Am parcurs titlul legii şi textele acesteia. Vom supune proiectul votului final mâine.

La pct.5: Proiectul de Lege privind unele măsuri în vederea asigurării terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit

Prioritate legislativă; adoptat proiectul de Senat; suntem în procedură de urgenţă.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Cine, de la Guvern, prezintă Proiectul de Lege privind unele măsuri în vederea asigurării terenurilor necesare lucrărilor miniere?

Vă rog. V-aş ruga să vă şi prezentaţi, pentru stenogramă, domnule secretar de stat.

Domnul Viorel Palaşca (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor):

Reprezint Ministerul Economiei şi Finanţelor, iniţiatorul acestei legi. Sunt secretar de stat; mă numesc Viorel Palaşca.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege a fost iniţiat în vederea reglementării şi adoptării măsurilor legale necesare în vederea asigurării terenurilor pentru lucrările miniere în exploatarea zăcămintelor de lignit.

În momentul de faţă, există o serie de blocaje în sectorul extractiv de lignit din România, datorită dificultăţilor întâmpinate în procesul de achiziţionare a terenurilor necesare atât executării lucrărilor de decopertare, cât şi a lucrărilor de haldare, fapt care pune în pericol atât continuitatea realizării producţiei, dar, de asemenea, poate pune în pericol chiar securitatea muncii în acele zone şi chiar securitatea comunităţilor din zonele respective.

Sunt construcţii miniere care, datorită nerealizării acestor lucrări şi a treptelor superioare ale camerelor, practic, pot afecta siguranţa zăcămintelor de lignit. De asemenea, au fost şi incidente în aceste zone, care au afectat comunităţile locale.

Având în vedere că, prin legislaţia actuală, respectiv prin Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, nu se stabilesc măsuri operative în ceea ce priveşte rezolvarea acestei probleme, Ministerul Economiei şi Finanţelor a propus acest proiect de lege care îndeplineşte anumite condiţii necesare exproprierii pentru carierele de lignit.

În primul rând, este vorba de o expropriere într-un ritm mai rapid, judecarea cauzelor care au obiectul acestor exproprieri, să se facă în termene cât mai scurte. Şi, de asemenea, se stabileşte şi metodologia de calcul al obligaţiilor băneşti către cei expropriaţi.

Sigur, acest proiect de lege noi considerăm că nu încalcă Constituţia României şi dreptul de proprietate al deţinătorilor acestor terenuri. Şi, în afară de operativitate, scopul este în primul rând şi unul economic, urmărindu-se realizarea producţiei de lignit necesară funcţionării în condiţii de siguranţă şi securitate a sistemului energetic naţional; de asemenea, exploatarea raţională a zăcămintelor de lignit şi realizarea siguranţei de exploatare a zonei de influenţă şi creşterea capacităţii de producţie.

Proiectul de act normativ este compatibil cu legislaţia comunitară în materie.

Faţă de cele arătate mai sus, vă rugăm să adoptaţi acest proiect de act normativ, care este foarte necesar şi important în exploatarea lignitului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi prezenta raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cât şi al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Senatul a adoptat acest proiect de lege; Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil; tot un aviz favorabil au dat comisiile pentru agricultură şi Comisia pentru industrii şi servicii.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind unele măsuri în vederea asigurării terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, cu amendamentele care sunt prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi cu conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc în numele unui judeţ care dă cam trei sferturi din cantitatea de cărbune necesară termocentralelor. Exploatările sunt cu precădere, ca să nu zic în totalitate, de suprafaţă. Şi spun acest lucru, pentru că doar două cariere care au fost de subteran, una s-a închis deja şi una este pe cale de a se închide.

Pot să vă spun, din proprie experienţă, pentru că am deţinut funcţii în administraţia judeţeană, că sunt enorm de multe probleme cu intrarea, să zic, în exploatare, deci cu preluarea unor terenuri, fie ele agricole sau cu vegetaţie forestieră, de societatea specializată în exploatarea cărbunelui.

Tocmai de aceea, propunerea legislativă este extrem de necesară, foarte raţională şi foarte judicioasă şi răspunde unor necesităţi vitale locale, având în vedere că uneori întârzierile au fost chiar de ordinul anilor în ce priveşte preluarea acestor terenuri.

Mai mult, eu cred că cel puţin la nivel teoretic se creează, sperăm noi, şi practic, se creează premisa eliminării unor subiectivisme locale în ce priveşte posibilitatea unor "mafioţi locali", de a prelua terenurile unor cetăţeni şi după aceea de a le vinde, uneori de 3-4 ori ca preţ. Şi ştiţi foarte bine cazurile care s-au mediatizat în mass-media centrală. Este vorba de preşedinţi de partide, de consiliu judeţean, la nivel de prefectură şi aşa mai departe. Nu voi da nume, pentru a nu le face popularitate. Oricum, şi cu aceasta închei, sper ca întregul eşichier politic să înţeleagă necesitatea vitală pentru sectorul minier a adoptării acestui act normativ care şi aşa a întârziat de foarte mult timp, pentru că el zace de aproape un an de zile pe diverse sectoare ale birocraţiei Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să spun câteva lucruri legat de problemele delicate din Bazinul Carbonifer Berbeşti-Alunu. În ultima perioadă, toată ţara a vizionat prin televiziune dezastrul de la Mateeşti, cu 15 case care sunt distruse de o haldă care nu a fost în condiţii foarte bune predată Consiliului local din comuna Mateeşti. Acest dezastru se extinde în continuare în oraşul Berbeşti.

De aceea, cred că această lege este foarte bună şi aş ruga ministerul de resort să analizeze cu foarte mare atenţie atunci când face exproprierile, dar nu în ultimul rând analiza atentă atunci când predă spre economia locală apartamentele de unde s-a extras cărbune, respectiv haldele care au fost redate în circuitul agricol. S-au cheltuit foarte mulţi bani pentru aceste redări, s-a făcut de proastă calitate şi acum oamenii suportă consecinţele dezastruoase în această zonă, Berbeşti-Alunu.

Deci, rog foarte multă atenţie. Am făcut şi o interpelare pe această temă şi este bine ca ministerul să fie foarte atent atunci când realizează aceste lucrări de redare în circuitul agricol.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu mai sunt doritori la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni, la propunerea comisiei, la pct.1? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt amendamente de la comisie. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţial.

La art.2, urmăriţi amendamentul nr.3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.3? Adoptat amendamentul, modificat art.3. Pardon. Art.2, adoptat amendamentul nr.3, modificat art.2.

La art.3, urmăriţi amendamentul nr.4. Admis amendamentul, nefiind obiecţiuni; modificat art.3.

Art.4. Nu sunt amendamente din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votat textul iniţial.

La art.5, urmăriţi amendamentul nr.6. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul nr.6.

În consecinţă, se va modifica alin. (3) al art.5. Celelalte texte rămân nemodificate.

Art.6. Urmăriţi amendamentul nr.7. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul nr.7.

Art.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat textul iniţial.

Art.8. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat textul iniţial.

Art.9. Urmăriţi, la art.9, amendamentul nr.10. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Art.10, urmăriţi amendamentul 11. Admis amendamentul 11, modificat art.10.

Art.11, urmăriţi amendamentul 12. Adoptat amendamentul, modificat art.11.

Art.12, urmăriţi amendamentul 13, de la pagina 9-10. Admis amendamentul 13, modificat în mod corespunzător art.12.

Art.13, nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Adoptat textul iniţial.

La art. 14 nu sunt amendamente. Adoptat textul iniţial.

Art.15, urmăriţi amendamentul 16. Adoptat amendamentul, modificat art.15.

Art.16, urmăriţi amendamentul 17. Adoptat amendamentul, modificat art.16.

Art.17, urmăriţi amendamentul 18. Adoptat amendamentul 18, modificat art.17, dar modificarea vizează numai alin. (1), alin. (2) şi (3) rămân nemodificate.

Art.18, nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votat textul iniţial.

Art.19, nu sunt amendament. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţial.

La art. 20, urmăriţi amendamentul 21. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul iniţial.

La Anexa 1, dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţial.

La Anexa 2? Votat textul iniţial.

Anexa 3? Votat textul iniţial.

La Anexa 4? Votat şi această anexă.

Am parcurs conţinutul legii. Vom supune proiectul votului final mâine, la ora când va fi fixată, pentru care este deja fixată pentru vot final.

La pct. 6, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată.

Lege organică.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Comisia pentru administraţie publică, domnul vicepreşedinte Mircea Duşa va prezenta raportul comisiei.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege vizează modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi reglementează suprafeţele de teren, de fapt majorarea lor de la 50 de mp la 100 şi la 5000 de mp pentru anexele gospodăreşti şi exploataţiile agricole din extravilan.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice şi comisia, cu 24 de voturi şi 2 abţineri, a adoptat acest raport şi propune plenului Camerei adoptarea proiectului de lege aşa cum a fost adoptat de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Am omis să întreb iniţiatorul dacă doreşte să intervină. Poftiţi!

Domnul Kovacs Carol Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991, s-a avut în vedere: impactul macroeconomic prin îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, a şefilor de exploataţii, pentru creşterea nivelului cunoştinţelor de management şi de marketing necesare administrării unei exploataţii viabile economic, social şi din punct de vedere al mediului; impactul asupra mediului de afaceri prin iniţierea şi extinderea mediului de afaceri profitabile în spaţiul rural, care va determina dezvoltarea economică a acestuia; impactul social prin îmbunătăţirea condiţiilor în exploataţiile agricole din extravilan, având ca obiectiv specific pregătirea fermierilor şi impactul asupra mediului prin stimularea investiţiilor ce au ca scop protejarea şi îmbunătăţirea mediului, precum şi pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor.

În consecinţă, în numele Guvernului, vă propunem adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale domnul secretar Ioan Munteanu, din partea Grupului PSD.

Domnul Ioan Munteanu (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În luna martie, am avizat favorabil acest proiect de lege în Comisia pentru agricultură, din cel puţin două motive.

Respectiv: unu - că, în cel mult 15 zile de la depunerea documentaţiei, autorităţile publice locale sunt obligate să elibereze autorizaţia de construcţie; iar al doilea lucru este faptul că a crescut suprafaţa pentru exploataţii - anexele gospodăreşti la 100 mp, iar pentru construcţiile agrozootehnice la 5000 mp.

Această reglementare, din punctul nostru de vedere, vine în sprijinul celor care derulează proiecte de investiţii în agricultură. Mă refer la construcţiile agrozootehnice şi la anexele gospodăreşti.

Cred că s-a reuşit să se elimine unele bariere, unele prevederi restrictive din Legea nr.50/1991.

Motivat de aceste aspecte, Grupul PSD va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva? Poftiţi, domnule deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să am această intervenţie pe marginea Legii nr.50/1911, din câteva considerente.

În primul rând, această lege, care are o vechime de 16 ani, nu mai este de actualitate. Pe parcursul acestor ani la care am făcut referire, ea s-a modificat de cel puţin 40-50 de ori.

În opinia mea, consider că ar fi necesară elaborarea unui cod al construcţiilor care să reglementeze problemele actuale. Şi vreau să dau doar un singur exemplu.

Astăzi, în toate zonele urbane se construieşte haotic, se construieşte foarte mult, lucru care nu este rău. Însă, dacă stăm să ne gândim la calitatea lucrărilor, la calitatea acestor construcţii, automat trebuie să găsim soluţii în vederea protejării viitorilor proprietari. Şi, din acest punct de vedere, cred eu că ar fi utilă chiar o măsură care să vizeze constituirea în zona asociaţiilor de proprietari a unui fond, din partea constructorului, de 5% din valoarea imobilului, astfel încât, în situaţia în care pe cinci ani, să presupunem că apar probleme de calitate, ele să fie remediate cu fonduri din această zonă la care am făcut referire.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Stimaţi colegi,

Raportul nu a cuprins amendamente nici admise, nici respinse.

În consecinţă, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei, vom supune votului direct acest proiect de lege şi acest lucru se va întâmpla mâine, la şedinţa destinată votului final.

La pct.7, Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea Legii audiovizualului nr.504 din 2002.

Comisia pentru cultură propune respingerea propunerii. Vă rog, domnule deputat, să susţineţi.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Raportul Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă este unul negativ.

Se bazează pe avizul negativ al Comisiei juridice şi avizul negativ al Guvernului, care nu susţin adoptarea acestei iniţiative legislative.

Camera Deputaţilor este sesizată în calitate de primă Cameră.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa comisiei din ziua de 18 martie 2008, la lucrări fiind prezenţi 22 de deputaţi din totalul de 23 de membri.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea unor dispoziţii din cuprinsul Legii audiovizualului, prin care să se prevadă ca, în programele de ştiri ale posturilor de televiziune şi radio, să fie prevăzute în pondere egală ştiri cu teme pozitive şi negative.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi: 12 pentru respingere şi 2 abţineri.

Sub raport de conţinut, propunerea legislativă este de competenţa decizională a Senatului.

Şi acum, foarte pe scurt, motivaţia.

Impunerea unor proporţii de ştiri pozitive şi respectiv negative reprezintă o intervenţie fără precedent în conţinutul jurnalelor de ştiri, intervenţie care nu are corespondent în legislaţia şi practica europeană.

Această prevedere, deşi se doreşte a fi o balanţă care să cântărească şi astfel să stopeze valul de violenţă care este prezent în programe de ştiri, nu ar putea să aducă decât o încălcare a libertăţii de expresie, consfinţită prin Constituţie.

Impunerea unei limitări a ştirilor cu impact negativ, bazată pe criterii subiective ori în absenţa unor criterii clar definite nu se poate justifica.

O astfel de limitare contravine principiilor şi jurisprudenţei CEDO, conform căreia, orice ingerinţă a autorităţilor publice în libertatea de exprimare, trebuie să fie strâns limitată şi aplicată în mod nearbitrar, în conformitate cu dreptul pe baza unor criterii obiective.

Legea audiovizualului este armonizată, în acest moment, cu prevederile europene, conform acquis-ul comunitar şi orice modificare ce se doreşte a fi făcută trebuie, mai întâi, adusă la cunoştinţa Comisiei Europene şi, în acest context, autoritatea de reglementare şi-a anunţat intenţia de a propune o modificare de ansamblu a legii, în scopul armonizării acesteia cu prevederile ultimei modificări din 11 decembrie 2007 a directivelor în domeniul respectiv.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să intervină pe marginea propunerii şi a opiniei comisiei? Nu.

În aceste condiţii, vom supune propunerea de respingere a legii votului final de mâine.

La pct.8, Propunerea legislativă privind înfiinţarea satului Păcăleşti, în comuna Drăgăneşti, judeţul Bihor.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Mircea Duşa să prezinte raportul Comisia pentru administraţie publică.

Domnul Mircea Duşa:

Propunerea legislativă privind înfiinţarea satului Păcăleşti, în comuna Drăgăneşti, judeţul Bihor.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

S-a avut în vedere avizul favorabil de la Consiliul Legislativ.

De asemenea, în comisie, s-a adoptat proiectul de lege aşa cum a fost prezentat de iniţiator.

Face parte din categoria legilor organice şi comisia vă propune să aprobaţi raportul acesteia.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Magheru Paul, de la PRM, doreşte să intervină la dezbateri generale.

Domnul Paul Magheru:

Da, domnule preşedinte.

Sunt unul dintre iniţiatori, este adevărat, ultimul de pe listă, dar primul care susţine această iniţiativă, având în vedere că ne-am propus să îndreptăm o evidenţă administrativă eronată şi să introducem legalitate într-o chestiune care, de fapt, exista şi până acum. Satul exista şi până acum, dar eronat era considerat cătunul unui sat din apropiere.

Îndeplineşte absolut toate condiţiile - geografice, comunitare, sociale - ca, într-adevăr, această iniţiativă legislativă să fie în interesul evidenţei corecte şi legale a administraţiei din judeţul Bihor aprobată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte propuneri.

Domnul vicepreşedinte al comisiei doreşte să facă o rectificare.

Domnul Mircea Duşa:

La titlul legii s-a scăpat un cuvânt. Deci titlul este: Lege pentru înfiinţarea comunei Păcăleşti prin reorganizarea comunei Drăgăneşti, judeţul Bihor.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi obiecţiuni?

Rog comisia şi staff-ul tehnic să opereze.

Domnul Petru Călian (din sală):

"A satului"!

Domnul Paul Magheru (din sală):

"Înfiinţarea satului prin reorganizarea comunei Drăgăneşti."

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Atenţie, pentru că din punct de vedere juridic putem să greşim. Când vorbim de înfiinţarea unei comune, discutăm şi despre referendum şi de alte chestiuni. Când discutăm de sat nu este nevoie de referendum. Aşa că decideţi, colegii din Comisia pentru administraţie publică.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Duşa, v-aş ruga să...

Domnul Mircea Duşa:

"Lege pentru înfiinţarea satului Păcăleşti, prin reorganizarea comunei Drăgăneşti, judeţul Bihor."

Domnul Valer Dorneanu:

Discuţiile au fost din cauza denumirii satului, care are o denumire de păcăleală.

Domnule Dumitriu, haideţi să nu mai exagerăm pentru un lucru pe care-l repară experţii de la Comisia pentru administraţie. Vă rog.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Să nu ne păcălim cu Păcăleştiul acesta, pentru că domnul profesor Magheru ne păcăli anterior, spunându-ne că, de fapt, satul există. Dar că se reînfiinţează dintr-un cătun, după care a apărut comuna şi tot aşa. Este o păcăleală cu Păcăleştiul ăsta!

Domnul Valer Dorneanu:

S-ar fi putut ca lucrurile să debuteze altfel, stimaţi colegi, şi profitaţi de faptul că discutăm despre un lucru de nimic şi poate compromiteţi soluţia pe fond, din cauza unor imperfecţiuni redacţionale.

Domnul Paul Magheru:

Iniţiativa este formulată perfect, deci dorim aşa ce s-a spus acolo, "înfiinţarea satului, prin reorganizarea comunei."

Deci, încă o dată: înfiinţarea satului Păcăleşti...

Domnul Mircea Duşa (din lojă):

Da, da.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Domnule profesor,

Lăsaţi comisia, că vor redacta cum trebuie.

Domnul Paul Magheru:

Am spus, în continuare, că administrativ - în mod eronat - era considerat cătun. Aceasta este toată chestiunea. Şi acum se îndreaptă, din punct de vedere al evidenţei administrative, denumirea lui exactă: satul Păcăleşti, prin reorganizarea, în felul acesta, a comunei Drăgăneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înţeles.

Având în vedere că nu sunt amendamente nici admise, nici respinse, vom proceda potrivit art.106 din Regulamentul Camerei şi vom supune proiectul votului final mâine, la şedinţa destinată votului final.

Mulţumesc şi Comisiei pentru afaceri externe pentru ajutor.

la pct.9, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 174 din Legea nr.84/1995 privind învăţământul.

Lege organică.

Comisia pentru învăţământ să se pregătească, dar înainte trebuie să dau cuvântul iniţiatorului. Poftiţi, domnule profesor Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să subliniez ideea că este greşit spus "dau cuvântul iniţiatorului", că acolo suntem foarte mulţi iniţiatori, pentru că este o dorinţă colectivă.

este o lege care deja a trecut prin Parlamentul României şi care a fost votată în urmă cu o lună sau două şi care este deja promulgată de către preşedintele României, şi anume aceea în care se legiferează existenţa manualelor alternative, publicate pe site-ul ministerului (deci în formă electronică), aceste manuale alternative pe site-ul ministerului pot să fie accesate şi, în acelaşi timp, aduse acasă de către un elev, atunci când are la dispoziţia sa un "băţ de memorie", un stick de memorie.

Deci iniţiativa noastră, în clipa de faţă, este cât se poate de normală, zic eu, pasul următor şi minim, şi anume un stick de memorie care are o valoare minimă de 30 - 40 de lei, a se putea cumpăra, deci a se putea primi din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la începutul unui ciclu de patru ani. Mă refer la clasele V, VI, VII, VIII sau la clasele de liceu. Este o doleanţă atât de mică faţă de marile cheltuieli care se fac în ţara aceasta, încât eu cred că toţi colegii vor fi de acord să se adopte această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc anticipat.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, cine prezintă raportul? Domnul preşedinte al acesteia, vă rog.

Domnul Petre Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia propune adoptarea propunerii legislative, propunere care face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doreşte şi Guvernul să intervină pentru a-şi expune punctul de vedere cu privire la această propunere legislativă.

Doamna Pasztor Gabriella (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, deoarece faptul că prin această procedură copiii ar putea lucra mai uşor cu manualele electronice, trebuie însă completat cu faptul că, din practică, a rezultat cum că manualele electronice, care sunt destinate studiului individual, sunt accesibile doar elevilor care învaţă în şcoli ce au în dotare laboratoare de informatică.

Totodată, propunerea legislativă se referă la elevii fiecărui ciclu din învăţământul preuniversitar, fără a face distincţie între învăţământul de stat şi particular, respectiv promovarea măsurii propuse ar presupune un efort financiar suplimentat din bugetul de stat, care pentru anul şcolar 2008-2009 s-a ridicat la circa 85,5 milioane de lei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Domnul Dumitriu şi domnul profesor Andea.

Poftiţi, domnule Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

În cadrul Comisiei pentru învăţământ m-am abţinut la respectivul proiect de lege, pentru că am cerut iniţiatorilor să prezinte cifra expusă mai devreme de reprezentanta Ministerului Învăţământului, în sensul că ar fi o cheltuială anuală de 20-30 de milioane de euro, asta în condiţiile în care toată lumea vuise, inclusiv mai multe medii politice, că România a cheltuit 27 de milioane de euro pentru summit-ul NATO, chestiune cu care, chiar dacă eu nu am fost... mă rog, nu sunt un susţinător al NATO, dar, în orice caz, pentru România a fost un exerciţiu de imagine deosebită. Or, în condiţiile în care noi ne pregătim să aruncăm în fiecare an 20-30 de milioane pe aceste stick-uri, în condiţiile în care copiii nu au calculatoare şi mai există şi această meteahnă, mai ales la peste 50% din elevi, care nu au rezultate chiar satisfăcătoare la învăţătură, să se apuce să facă, pur şi simplu, bişniţă cu respectivele stick-uri. Deci, efectiv este un altfel de "cornul şi laptele", un "cornul şi laptele" mult mai stupid. Este o jucărie politică pusă, acum, în prim plan, în perioada campaniei electorale, a campaniilor electorale, o chestiune care mi se pare şi neserioasă şi costisitoare şi neavenită, deci o aiureală din toate punctele de vedere, mai ales că sunt un utilizator de computer de mult timp şi chiar la un nivel destul de înalt.

Vă spun că nu aşa se introduce informatica, nu aşa se introduce IT-ul în capul copiilor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnul profesor Andea.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur că nu vreau să încep cu Strategia de la Lisabona, care prevede că investiţia în capitalul uman este cea mai valoroasă şi cea mai recomandabilă investiţie.

Aş vrea numai să amintesc că, de aici, de la Tribuna Parlamentului, mulţi dintre colegii mei au pledat şi au obţinut ca să demarăm, într-adevăr, un proces de alfabetizare digitală în România, începând cu copiii, fără doar şi poate. rezultatul acestor eforturi sunt acele informatizări, ca să spun aşa, ale tuturor liceelor din România, continuându-se, acum, evident cu ciclul gimnazial.

Iniţiativa despre care discutăm astăzi aici, sigur că se înscrie în acest proces de sprijin al alfabetizării digitale a copiilor din România şi sigur că sunt oarecum nu întristat, ci chiar indignat de faptul că se folosesc termeni precum măsură demagogică, populistă, electorală ş.a.m.d. Nici vorbă de aşa ceva! Este o iniţiativă mai veche. Vreau numai să o asociez cu ceea ce de multă vreme discutăm în comisie, cu laptopul acela. Nu laptopul - de 100 de dolari, ci laptopul pentru fiecare elev şi student.

Noi am ajuns la concluzia că este necesar şi este necesară şi astfel de măsură, bineînţeles, am zis, la cererea elevilor.

Iată că şi acest stick, care este complementar, ca să spun aşa, materialelor didactice pe care noi le asigurăm noi, statul român, le asigurăm copiilor, deci se asociază aceea ce am putea numi material didactic auxiliar pentru elevi. Şi, dacă am introduce poate la cerere, nici nu ar mai apărea discuţii dacă sunt sau nu sunt necesare. Cine are nevoie va profita de această ofertă pe care noi o facem acum copiilor României.

Îmi pare rău că doamna secretar de stat nu a prezentat cifra exactă, pentru că legea prevede că se acordă fiecărui copil la începutul unui ciclu şi nu tuturor elevilor, ci elevilor care încep un ciclu. Deci, din cele 12 clase, doar trei clase sunt luate în discuţie, deci nu este vorba de 4 milioane de elevi, ci de circa 1 milion de elevi. Ţinând cont de preţul stick-ului, înseamnă că este o cifră undeva la 30-40 de milioane de roni şi nu euro, aşa cum spunea domnul Dumitriu.

Iată, aşadar, opinia noastră este că efortul financiar poate să fie foarte bine susţinut din actualele prevederi bugetare şi măsura poate să fie adoptată de către Parlament în termenii în care a fost formulată în Comisia pentru învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Pambuccian şi apoi domnul Petru Călian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că măsura de care vorbim nu are nicio legătură cu informatizarea şi nu este o măsură care să ţină de informatizare. Nu are nicio legătură cu alfabetizarea digitală şi cu alte lucruri care s-au spus aici.

Are legătură cu un lucru foarte simplu. Dacă mai ţineţi minte, era o vreme când absolut toate manualele erau oferite, în mod gratuit, elevilor. Pentru că, atâta vreme cât învăţământul este gratuit, este normal ca absolut toate manualele şi materialele didactice să fie oferite gratuit elevilor.

Lucrul acesta se poate face acum mult mai ieftin şi mult mai eficient pentru elevi, decât să cari o geantă întreagă plină cu cărţi, este mult mai simplu să iei cu tine toate aceste cărţi în formă electronică, pusă pe o memorie micuţă.

Prima chestiune, legată de trecerea manualelor în formă electronică, a fost rezolvată cam cu 8-10 luni în urmă. Acum, este un lucru firesc pe care-l facem, şi anume ca o dată ce au fost rezolvate din punct de vedere legislativ trecerea manualelor în formă electronică, să oferim şi un suport mobil, pe care aceste manuale să fie ţinute, aşa cum, până nu demult, acest suport mobil, pe care manualele erau ţinute, era cartea. Despre asta era vorba.

Cred că nu are nicio legătură nici cu informatizarea, nici cu, să spunem, educaţia digitală, ci are doar legătură cu faptul că, între timp, de când cărţile erau suport mobil de cunoştinţe şi până acum, s-a mai schimbat câte ceva în felul în care a evoluat lumea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că iniţiativa este lăudabilă. Dacă avem corn, avem lapte, de ce să nu avem şi un memory stick?

Deci, vorbesc la modul cel mai serios, este bună iniţiativa legislativă, însă este păcat că nu s-a prevăzut acolo valoarea minimă a acestui memory stick, pentru că ele diferă, capacitatea de memorie diferă de la un produs la altul. Însă, oricum, este un pas înainte şi probabil că prin norme metodologice se va reglementa şi această chestiune, care este extrem de importantă.

Domnul Adrian Moisoiu:

Este trecut - 4 GB!

Domnul Petru Călian:

Bun. Poate să fie şi chinezesc, poate să fie ori de care... Era foarte important să se stabilească valoarea minimă, tocmai pentru a nu avea probleme atunci când discutăm de prevederile bugetare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte. V-aş ruga să nu mai dialogaţi cu cei care iau cuvântul de la tribună.

Domnul Dragoş Dumitriu are drept la replică.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Un scurt drept la replică, da.

Este vorba într-adevăr de stick-uri de 4 GB, iar preţul expus aici de 30-40 de roni mie mi se pare aberant, având în vedere ofertele din magazine. De aceea am şi spus că valoarea totală, în condiţiile expuse de domnul deputat Andea, se ridică undeva la 20-30 de milioane de euro.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Poate că după intervenţia unui specialist cum este domnul Pambuccian nici nu mai trebuia să intervin.

Am simţit, totuşi, nevoia să continuu ideea dumnealui, prin faptul că această iniţiativă legislativă mie mi se pare ingenioasă, economicoasă şi dacă, într-adevăr, hai să zicem că nu ţine direct de informatizare sau de alfabetizare digitală, este în acelaşi timp tangentă cu ea, este un vehicul, este un instrument absolut necesar într-o nouă eră a softului, când oricâtă competiţie ar duce... Eu sunt adeptul Galaxiei Gutenberg, dar iată că trebuie să apelăm şi la aceste instrumente. (Arată către sală un memory stick) Uitaţi-vă, este aici, este stick-ul de memorie, este foarte ieftin. Nu înţeleg, din acest punct de vedere, punctul de vedere negativ al ministerului, pentru că sunt sigur, atât din partea dumnealor, cât şi din partea altor persoane, probabil nu se cunoaşte foarte bine esenţa acestei propuneri legislative.

Sunt sigur că vine în interesul şcolii, al învăţământului şi o să fie votată fără niciun fel de rezervă.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Din partea Grupului UDMR.

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

E bine când se dau bani în scopul ajutării procesului de învăţământ. Dar de aici până a face declaraţii şi mai ales prin exemplificări precum cea pe care am avut marea plăcere să o aud şi să o văd chiar acum este o diferenţă destul de mare, în ceea ce priveşte populismul.

Stimate coleg care aţi intervenit aici, în faţa mea, vă rog eu frumos, veniţi la acest microfon şi deschideţi-mi acel obiect pe care l-aţi arătat şi citiţi-mi un fragment de pe materialul pe care îl susţineţi, pe care îl aveţi pe acel obiect. Pentru că într-adevăr este un ajutor şi este o posibilitate foarte uşoară de a avea memorie la tine, dar pentru aceasta trebuie să ai acces, pe de o parte, la un calculator şi acces la Internet, prin care să înmagazinezi acest material; pe de altă parte, când te duci acasă, mai trebuie să faci ceva ca să poţi citi lecţia de mâine. Şi dacă nu ai un calculator sau nu ai un laptop măcar acasă, un laptop pe care, dacă îl cari cu tine - eu îl car cu mine, este destul de greu, ca şi cărţile, atunci degeaba ai stick-ul la tine, că te uiţi la el.

Aşa că este un obiect ajutător foarte important şi îl susţinem, dacă într-adevăr există în buget suma pentru a se plăti astfel de elemente, dar majoritatea elevilor - şi dumneavoastră ştiţi bine în ce situaţie se află România - degeaba vor avea acest obiect la ei, că nu vor avea ce face cu obiectul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

într-adevăr, dacă vrem să găsim diverse motive, putem să spunem că orice proiect de lege poate fi îmbunătăţit, dar cred că ar trebui să ne gândim dacă acest proiect ar ajuta copiii, şi atunci să vedem dacă merită să-l votăm sau nu. Eu cred că prin acest proiect de lege copiii vor fi ajutaţi şi, mai mult, o să aibă posibilitatea să aibă cu ei tot timpul manuale. Într-adevăr, dacă am fi reuşit să-i ajutăm şi cu un laptop sau cu un calculator, ar fi fost mult mai bine. Au fost câteva iniţiative, dar pentru început cred că este un pas înainte.

Vă mulţumesc

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Se apropie sfârşitul programului şi dintr-o iniţiativă pe care văd că mulţi o susţin, s-ar putea să nu mai apucăm să o adoptăm.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Vedeţi că sunt măsuri pro şi contra şi spun cinstit că eu nu vroiam să lungesc programul, ci vroiam numai să mă bucur că a suscitat atâtea discuţii. E o iniţiativă care de fapt reprezintă un pas înainte, un pas înainte pentru învăţământ; nu pentru că fac parte din această mare echipă a celor care au semnat această iniţiativă parlamentară şi nu pentru faptul că de fapt între aceşti semnatari se găsesc iniţiatori din toate partidele şi care la comisie au şi susţinut ca atare această iniţiativă.

De aceea, mă miră faptul când astăzi se pune în discuţie o asemenea iniţiativă parlamentară şi se spune că nu se poate citi. E adevărat, nu se poate citi pentru că stick-ul de memorie are o anumită valoare. Vedeţi, adineauri nici nu se cunoştea faptul că în lege este stabilită valoarea maximă pe care poate să o acorde acest stick de memorie, deci acest "băţ" de memorie. Este o dovadă în plus că am luat cuvântul de la acest Parlament undeva, hai să spunem, cu patimă şi nu cred că e cazul pentru copii să luăm cuvântul cu patimă, ci să gândim dacă reprezintă sau nu reprezintă o posibilitate.

Haideţi să ne gândim şi la altceva: la o culegere de texte, la o culegere de probleme pe care elevul o poate lua pe stick-ul de memorie dintre manualele alternative şi cu care pleacă în vacanţă undeva, acasă şi are posibilitatea acolo, la bunici, la un Caffé, să listeze, dacă e vorba, oriunde, şi în felul acesta să aibă câteva pagini pe care lucrează exact în ziua respectivă. Acest lucru reprezintă un câştig.

Dacă astăzi Parlamentul României va spune că nu este un interes pentru aşa ceva, eu zic că deja reprezintă un vot de blam pentru noi înşine. Nu cred însă că cineva va vota împotriva propriului său copil.

Şi aş dori să subliniez încă o idee. Poate, dintr-o anumită carenţă matematică, un milion de elevi (mergând la un milion de elevi) ori 40 de lei un stick maximum - acesta este preţul de piaţă, dar la preţul de comandă se poate veni şi cu 30, poate chiar şi cu 20 la o treabă de genul acesta, da? Dar, mergem 40 ori un milion, face 40 de milioane de lei. 3,7 este euro. Deci, practic, discutăm de 3,7 ori mai puţin decât 40 de milioane de lei. Cât fac asta? 10 milioane, 12 milioane de euro, dacă o discutăm în felul acesta. Dar s-au vehiculat aici cifre de 70 de milioane! Iertaţi-mă, e deja foarte, foarte mult şi cred că au fost prezentate cu tendinţă.

Mă scuzaţi, am vrut să lămuresc un pic aceste aspecte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mihai Dumitriu şi din nou domnul deputat Pambuccian.

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulţumim frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, ultimele decizii ale Ministerului Educaţiei privind manualele şcolare fac apel la faptul că se pune accent mai mult pe calitatea manualului, şi nu pe preţul minim al manualului, ca până acum. Într-adevăr vor fi manuale de o valoare mult mai mare, care vor afecta buzunarelor părinţilor, în definitiv. Deci, în primul rând, să ne gândim la acest aspect.

2. Nu toţi elevii vor fi obligaţi să beneficieze de acest stick. Cei care vor dori! Părinţii care vor avea bani în buzunar pot să ia şi o memorie mult mai mare, un minicalculator să meargă cu el la şcoală. Dar cei care vor fi într-adevăr şi care vor dori să beneficieze de acest stick vor face o cerere probabil la secretariatul şcolii, le va fi pusă suma la dispoziţie, vor cumpăra şi vor folosi. Asta e toată treaba.

3. Văd că tare suntem îngrijoraţi, bineînţeles, de bugetul pe care Guvernul României l-a propus aici, dar nu vă uitaţi într-adevăr la ceea ce se întâmplă acum cu bugetul actual şi cu taxele care se pun. Adică pentru altceva se găsesc bani şi pentru educaţie, pentru aceşti copii nu avem nişte bani, sumele fiind destul de mici, la câte sume se cheltuiesc, eu ştiu, pe alăturea.

Eu zic să lăsăm discuţiile şi să încercăm să ajutăm aceşti copii.

Eu vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Simt nevoia unei a doua runde de argumente. Primul este legat de faptul că evident avem în felul acesta o reducere a bugetelor alocate manualelor; că sunt ele din buzunarul părinţilor sau din buzunarul statului, în mod cert vorbim de mai puţini bani.

Dar marele câştig al utilizării manualelor în formă electronică este altul. În felul acesta, manualele nu mai sunt simple texte cu poze. Ele capătă interactivitate, pot să aibă elemente de animaţie, film. În orice caz, experienţa cu un asemenea manual este o experienţă mult mai complexă şi mult mai convingătoare pentru copii.

Cred că cel mai convingător mod de a privi aceste manuale este să vă amintiţi ziarele care se citeau în Harry Potter şi să vă imaginaţi manualele acestea la fel ca ele.

Este un alt foarte mare câştig pe care îl obţinem făcând această trecere a manualelor în formă electronică şi distribuindu-le în felul de care am vorbit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal o nouă intervenţie.

Domnul Ioan Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

eu am venit la dumneavoastră cu un teanc de foi pe care le iau la două-trei zile din caseta pusă la dispoziţie şi o să încep să spun că ar trebui noi să dăm un exemplu, să primim toate documentele acestea pe stick. Având noi un exemplu, vedem cum lucrăm câteva luni şi după aceea să trecem mai departe şi pentru copii, pentru că noi avem şi dotare, avem şi laptop, avem tot ce trebuie şi cu toate astea umblăm cu o geantă mare de hârtii după noi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă amintesc şi dumneavoastră şi celorlalţi colegi că am discutat de mai multe ori şi în Biroul permanent şi lucrul acesta se poate rezolva. Probabil că va dura încă un timp circulaţia în paralel.

Vă rog, domnule deputat.

Din partea UDMR, încă o intervenţie.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Câteva lucruri inexacte s-au spus de la acest microfon şi doresc, totuşi, să vă reamintesc. Manualele şcolare până în clasa a X-a sunt gratuite. Faptul că noi votăm acum şi o formă electronică, dacă nu există o altă lege care să modifice legea iniţială, înseamnă că vom avea o cheltuială nu dublă, dar cu ceva în plus. Problema mare este dacă copiii din clasa a V-a până în clasa a VIII-a au dotarea necesară să îl folosească. Dacă considerăm că da, putem să votăm. Încă o dată, până în clasa a X-a statul este obligat să pună la dispoziţia copiilor manualele şcolare.

Drept urmare, economii în acest sens nu putem obţine. Putem obţine eventual, în timp, aşa cum spunea şi domnul preşedinte mai înainte, cum şi la noi s-a introdus laptopul şi încep cât mai mulţi dintre colegi să îl folosească şi în timpul şedinţelor în plen şi în comisii, probabil cu timpul şi în învăţământul primar se va folosi. Rămâne la latitudinea dumneavoastră, dacă consideraţi momentul actual oportun sau nu pentru a vota propunerea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie cu privire la această propunere.

Domnul Ştefan Buciuta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru al educaţiei, învăţământului şi cercetării,

Aş vrea să ridic aici o problemă. Vrem pe format electronic manualele! Unii au, alţii nu au. De exemplu, minoritatea ucraineană din România nu are manuale nici tipărite, nici pe format electronic. Cu această lege s-ar obliga Ministerul Educaţiei să aibă manuale măcar pe format electronic pentru minorităţile naţionale, să aibă acces nu numai elevii, dar şi cadrele didactice şi ar putea din acest format să se documenteze şi să aibă ce prezenta elevilor în cadrul orelor.

Deci, suntem de acord cu modificarea acestei legi.

Mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor propunerii legislative.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

La titlul legii, urmăriţi pct.1 din raport.

Dacă sunt obiecţiuni?

Adoptat amendamentul comisiei.

La pct.2 din raport, care se referă de fapt la conţinutul legii, dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul preşedinte Popeangă am înţeles că are o propunere de redactare.

Domnul Petre Popeangă:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Două erori materiale de corectat. La art.2 fraza trebuie să sune de maniera următoare: "În termen de 3 luni de la adoptarea prezentei legi, Guvernul României va stabili prin hotărâre măsurile necesare". S-a strecurat un "de Guvern", acolo.

Iar la art.3: "Legea învăţământului nr.84/1995, republicată". S-a strecurat "privind învăţământul". Evident, Legea învăţământului priveşte numai învăţământul.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.3 art.3 o să revenim.

Deci, la pct.2 dacă sunt obiecţiuni?

Nu sunt.

Votat textul comisiei.

La pct.3, cel despre care v-a vorbit domnul preşedinte Popeangă, în afară de eliminarea sintagmei "de Guvern", dacă mai sunt obiecţiuni?

Nu sunt.

Adoptat pct.3.

Pct.4, cel cu privire la republicare, eu aş vrea să-l pun în discuţia şi a comisiei şi a Comisiei juridice; îl rog pe domnul Florin Iordache să fie puţin atent. Potrivit Legii Monitorului Oficial, legile se republică în cazul unor modificări substanţiale. Noi avem aici un singur articol, iar Legea învăţământului nu vă întreb câte articole are, pentru că sunt câteva zeci de pagini şi sute de articole. Nu cred că e cazul pentru modificarea unui articol să republicăm din nou legea. Dar vă ascult punctul de vedere şi al dumneavoastră şi eventual al domnului vicepreşedinte Florin Iordache de la Comisia juridică.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că domnul preşedinte de şedinţă Valer Dorneanu are dreptate. Pentru atât de puţin lucru nu merită să republicăm o lege de asemenea întindere cum este Legea învăţământului.

Dar am trecut la această lege această prevedere de republicare pentru că câteva zeci de modificări care au fost făcute în cursul ultimilor ani nu au mai avut parte de republicare. Deci, de fapt este o reparaţie târzie, o problemă majoră pe un argument minor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

O să supun votului propunerea dumneavoastră, având în vedere că a existat o obiecţiune.

V-aş ruga să vă exprimaţi prin vot deschis cu privire la pct.3, cel cu privire la republicarea legii. Aţi văzut argumentele pertinente pe care le-a adus domnul profesor Andea. Deşi nu este vorba în acest punct de o modificare substanţială, se referă şi la alte modificări care au intervenit.

Supun votului dumneavoastră pct.3.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat şi pct.3.

Vom supune legea votului final mâine.

La pct.10, Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucureşti la 9 noiembrie 2007 şi la Stockholm la 20 noiembrie 2007.

Dau cuvântul doamnei Georgeta Ionescu, din partea Ministerului Apărării, pentru a prezenta acest proiect.

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu (secretar de stat, Ministerul Apărării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca urmare a întâlnirii dintre ambasadorul Regatului Suediei şi ministrul român al apărării, în cadrul căreia partenerul suedez şi-a exprimat interesul pentru a iniţia o cooperare între armatele celor două state, s-a înaintat Guvernului României un Memorandum de Înţelegere între Guvernul României şi cel al Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul apărării.

Partea română a trimis un contra-proiect care a fost acceptat prin propunerile sale.

Memorandumul conţine, de asemenea, prevederi referitoare la scopul şi domeniile de cooperare, protecţia informaţiilor clasificate, drepturile de proprietate intelectuală, aspecte financiare, jurisdicţie, interpretare şi aspecte privind intrarea în vigoare.

De asemenea, deoarece părţile urmează să coopereze şi în domenii precum cel tehnico-militar, cercetare-dezvoltare şi industria de apărare, din categoria instituţiilor de execuţie face parte şi Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Tratatul negociat şi semnat prin corespondenţă la Bucureşti, la data de 9 noiembrie, a fost semnat, de asemenea, la Stockholm la data de 20 noiembrie 2007 de către miniştrii apărării ai celor două state, textul fiind în concordanţă cu principiile dreptului internaţional şi corespunzând legislaţiei interne a fiecăruia dintre cele două state.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Comisia pentru apărare, v-aş ruga să prezentaţi pe scurt raportul dumneavoastră.

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Da, domnule preşedinte.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi din totalul de 25 de membri.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente în raportul comisiei, nici de admitere, nici de respingere, urmează să procedăm potrivit art.106 din Regulamentul nostru şi să supunem legea direct votului final, ceea ce vom face mâine.

La pct.11, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în misiuni de poliţie aeriană, semnat la Sibiu la 14 noiembrie 2007.

Dau cuvântul iniţiatorului şi rog Comisia pentru apărare să se pregătească, de asemenea.

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După aderarea României la NATO, o preocupare constantă a forţelor aeriene din România şi Republica Ungară a fost aceea de a putea răspunde în mod eficient noilor ameninţări, prin perfecţionarea Serviciului de poliţie aeriană şi, de asemenea, de a putea îndeplini obligaţii referitoare la asigurarea securităţii aeriene a spaţiului aerian naţional, cât şi a spaţiului aerian integrat al NATO.

Ca urmare a negocierilor demarate în mai 2005 între reprezentanţii Ministerelor Apărării din cele două state şi finalizate prin semnarea la Sibiu, la data de 14 noiembrie 2007, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în misiuni de poliţie aeriană, acest acord cuprinde prevederi referitoare la definiţii, aspecte generale, scop, structură şi organisme care cooperează, responsabilităţile părţilor, aprobarea mişcării aeronavelor, utilizarea spaţiului aerian şi a aerodromurilor, căutare, salvare, investigarea accidentelor de zbor, pregătire şi vizite, sprijinul la sol, în aer pentru aeronavele din serviciile de poliţie aeriană, compensarea daunelor ş.a.m.d.

Acest acord reprezintă un prim document internaţional având acest obiect de reglementare, atât pentru România, cât şi pentru Republica Ungară, iar semnarea acestuia a urmărit, printre altele, să ofere un model de cooperare în acest domeniu între statele vecine şi aliate.

Textul fiind în concordanţă cu principiile dreptului internaţional şi corespunzând legislaţiei interne a celor două state, propunem aprobarea domniilor voastre.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia pentru apărare să prezinte raportul tot atât de concis ca şi data trecută.

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Da, domnule preşedinte.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi din totalul de 25 de membri. În urma dezbaterilor, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

La vot final, nefiind alte amendamente de făcut, potrivit art.106.

La pct.12 din ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.140/2007 pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Legea nr. 495/2004 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Rog Comisia pentru muncă să se pregătească şi să prezinte raportul.

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această ordonanţă de urgenţă nu implică niciun fel de creştere salarială a personalului MAE. Este vorba de corectarea unei erori apărute în cuprinsul Legii nr.334 din 2007, şi anume omisiunea trecerii valorii de referinţă sectoriale.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sârbu, vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă.

Domnul Marian Sârbu:

Stimaţi colegi,

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege sus-amintit, în forma prezentată, pentru a evita imposibilitatea calculării şi, pe cale de consecinţă, a plăţii salariilor personalului încadrat în Centrala Ministerului Afacerilor Externe pe funcţii diplomatice şi consulare şi pe funcţiile specifice de execuţie, fapt ce contravine principiilor care guvernează materia relaţiilor de muncă.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Nefiind doritori şi întrucât raportul comisiei nu cuprinde amendamente, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei, vom supune proiectul votului final în cursul zilei de mâine.

Următorul proiect, cel de la pct.13, sper să nu fie cu ghinion, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2007 pentru completarea titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Dau cuvântul iniţiatorului şi rog Comisia pentru buget să se pregătească.

Domnul Mihnea Remus Iuoraş (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începând cu data de 1 octombrie 2007, foştii proprietari ale căror imobile nu pot fi restituite în natură pot formula opţiuni pentru acordarea despăgubirilor băneşti în cuantum de maximum 500.000 de lei.

Această formă de despăgubire a fost adoptată ca urmare a repetatelor condamnări ale României la CEDO.

Până la listarea Fondului Proprietatea, sumele destinate acordării despăgubirilor în numerar se vor acorda, în principal, din dividendele aferente acţiunilor deţinute de stat la acest fond. Având în vedere faptul că sumele ce urmau să fie acordate persoanelor care şi-au manifestat opţiunea pentru despăgubirile băneşti, depăşesc resursele alocate din dividende şi pentru a se menţine un ritm constant al plăţii despăgubirilor, Guvernul a suplimentat în anul 2007 cu 33 de milioane de lei aceste resurse, această sumă urmând a fi asigurată din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, Capitolul "Alte servicii publice generale", titlul "Alte cheltuieli, art. "Despăgubiri civile". Vreau să mai precizez că aceste plăţi au fost efectuate către persoanele îndreptăţite.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea autorităţii naţionale pentru restituirea proprietăţilor, doamna director Ana Maria Valica.

La lucrările comisiei au participat 27 de deputaţi, din totalul din 28 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 12 decembrie 2007.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată şi art.92 alin.9 pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii proiectului de lege în şedinţa din data de 18 martie 2008, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, doreşte să intervină domnul secretar Ioan Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor nu-şi face treaba decât într-un singur domeniu. Cel al amenzilor. La înfiinţare a avut o singură direcţie. Să alegem primarii PSD, să le dăm 300 de milioane lei vechi amendă, iar la ceilalţi doar nişte avertismente.

Din punctul meu de vedere, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a devenit şi obraznică în relaţia cu parlamentarii. La întrebări adresate, urmare a unor audienţe ale cetăţenilor privind situaţia lor în ceea ce priveşte unele drepturi pe care ar trebui să le primească, despăgubiri de la Autoritatea Naţională, ţi se răspunde invariabil cu aceeaşi frază. Că faci presiuni asupra lor, că încerci să le influenţezi decizia şi că încalci chiar legea.

În timp ce ei ar fi trebuit să listeze acţiunile la Fondul Proprietatea pentru a produce dividende, pentru a avea sumele necesare despăgubirilor, cele până la 500 de mii de lei, în două tranşe, aşa cum spune legea, în maximum 2 ani, cum spune legea, nu au făcut nimic din asta. Au angajat un batalion de oameni care au salarii foarte mari şi nu au făcut nimic. În schimb, au mai creat şi o direcţie pentru restituirea despăgubirilor în numerar. Cum era şi normal, de altfel. Şi, în sfârşit, astăzi vin şi ne solicită 33 de milioane de lei din bugetul de stat pentru că ei n-au avut timp să listeze acţiunile.

Dacă vă amintiţi, la momentul aprobării Legii nr.247, parcă de a doua zi erau listate, după unii, şi astăzi noi vorbim, după ani de zile, şi mă întreb ce or fi făcând oamenii ăştia acolo de atâta timp, în afară de a răspunde, aşa cum vă spuneam, obraznic până la urmă unor întrebări decente.

De aceea, cred că nu este normal, cred că normal este să-şi facă treaba şi ei să fie răspunzători în faţa celor care trebuie să-şi primească în mod justificat despăgubirile şi nu să ceară bani din bugetul de stat, ci să umble după ei acolo de unde trebuiau să-i ia, din dividende, din acţiunile de stat. şi nu vom vota, cei de la PSD, acest proiect de lege.

mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Albu.

Domnul Gheorghe Albu:

Domnilor, Legea nr.10 a creat multe controverse. Dar, trebuie să luăm ce-i bun din ea şi ceea ce a adus bun şi modificarea prin Legea nr.247.

Eu cred că având în vedere plafonul, ar trebui să mai reflectăm, cred că iniţiativa, până la urmă, nu este de lepădat, faţă de faptul că sunt o parte din beneficiarii ei care ar putea să mai poată să se aleagă cu ceva.

Ştim că este fixat un plafon şi eu cred că acolo unde restituitio in integrum, adică reparaţia în natură nu se mai poate face, eu cred, domnilor colegi, că acest început este bun şi susţin teza că s-ar mai repara, s-ar face o reparaţie, chiar dacă se face prin echivalent.

Cred că trebuie să reflectăm şi am impresia că este un prim pas, măcar, este un prim pas prin care autoritatea arată că doreşte chiar să respecte ceea ce s-a angajat. Astea sunt argumente pe care le invoc în sprijinul susţinerii propunerii, pentru că de mult aşteaptă aceşti oameni, ei sunt înnebuniţi, unii sunt în vârstă şi aşteaptă să apară o rază de soare şi eu cred că această propunere, acest proiect de lege este o rază de soare pentru mulţi oameni în vârstă care în viaţa lor n-au crezut că mai văd înapoi ceva de pe urma muncii pe care au depus-o şi, poate, pe ultima sută de metri, ei ar putea beneficia de nişte sume de bani.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal? Domnul Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pledoaria susţinută puţin mai înainte de către colegul nostru, domnul deputat Munteanu, este interesantă. Sigur, poate că cei de la Fondul Proprietatea nu şi-au făcut treaba, aşa cum ar fi trebuit, aşa cum era necesar să facă. Dar, îmi pun întrebarea: dacă cineva este vinovat pentru faptul că nu şi-a îndeplinit atribuţiunile de serviciu, trebuie să-i pedepsim pe cei care au suferit prin furtul proprietăţilor, prin faptul că ei nici acum n-au intrat în posesia lor sau n-au intrat în posesia despăgubirilor pentru proprietăţile furate?

Cred eu că votând împotriva acestui proiect de lege, nu-i pedepsim pe cei de la Autoritatea naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ci îi pedepsim tot pe cei care au avut de suferit atâţia amar de ani. De aceea cred eu că trebuie să ne dăm votul pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, dacă vreţi să închidem, trebuie să închidem pentru că programul a trecut cu 6 minute şi doreşte să intervină şi Guvernul. Dacă vreţi să continuăm dezbaterile mâine, cu plăcere.

Înţelegeţi că s-a terminat programul, urmează interpelări care se transmit la radio. Bun.

Dau cuvântul totuşi reprezentantului Guvernului în încheiere, atunci. (Vociferări.) A cerut cuvântul, stimaţi colegi. Dacă insistaţi, întrerupem lucrările şi mergem mâine.

Poftiţi, reprezentantul Guvernului.

Domnul Mihnea Remus Iuoraş:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori să fac câteva precizări absolut esenţiale. Sigur că este destul de tragică situaţia, persoanele care aveau dreptul la restituire în natură, nu au putut să primească în natură drepturile lor.

Pe de altă parte, modul de listare al Fondului Proprietatea nu ţine de Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor. Sunt nişte etape foarte clare, stabilite prin Ordonanţa nr.81/2007 care modifică Titlul VII al Legii nr.247/2005. ANRP-ul doar poate să plătească din dividendele pe care le acordă Fondul Proprietatea.

Noi am solicitat în anul 2007 - şi Nota bene, suma de bani despre care vorbim se referă la bugetul anului 2007, nu la bugetul anului 2008, am solicitat în ideea de a putea continua plăţile, de a nu le sista, pentru că acei bani, raportaţi la dividendele pentru anul 2006 de la Fondul Proprietatea, nu au fost suficienţi. Şi ca să putem continua aceste plăţi către oameni care sunt foarte în vârstă şi aşteaptă de foarte mulţi ani aceste reparaţii, am solicitat la sfârşitul anului 2007 să se acorde din bugetul de stat, din titlul "despăgubiri civile", deci practic tot din aceste domenii de activitate să solicităm aceste sume de bani.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru a nu întrerupe continuitatea lucrărilor, dau cuvântul şi domnul Petru Călian, ca să închidem, fără supărare, dezbaterile generale la acest proiect.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbesc în numele unui grup parlamentar şi cred că un parlamentar are întâietate în faţa unui secretar de stat.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă, într-adevăr, este din 2007 şi a produs deja efecte.

Cu siguranţă că punctul de vedere exprimat de colegii din PSD este pertinent, este real. Guvernul este total nepregătit, însă grupul nostru parlamentar nu doreşte să lovească în proprietari, pentru că noi recunoaştem foarte clar faptul că proprietatea este un lucru sfânt şi nu avem dreptul să ne atingem de ea. Însă, Guvernul ar trebui oricum taxat, pentru că nu a avut în vedere aceste despăgubiri care se decid în afara graniţelor ţării, din păcate, pentru că justiţia în România încă nu-şi face datoria aşa cum trebuie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Întrucât nu au fost amendamente nici respinse, nici admise în raportul comisiei, potrivit art.106, vom supune proiectul votului final şi asta va fi mâine.

Daţi-mi voie cu acest punct să declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi, dar nu înainte de a nu vă anunţa 3 proiecte, asupra cărora s-a împlinit termenul constituţional de soluţionare şi, ca atare, se consideră adoptate tacit.

E vorba de Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Ocna de Jos, judeţul Harghita, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995.

Trecem la partea a doua a şedinţei de astăzi, destinată întrebărilor şi interpelărilor.

Domnului deputat Nicolae Păun de la Grupul parlamentar al minorităţilor îi va răspunde domnul secretar de stat Gigel Sorinel Ştirbu cu privire la întârzierea cu un cincinal a dării în folosinţă a Centrului Naţional de Cultură a Romilor.

Dacă domnul Păun este aici? Lipseşte. În aceste condiţii, domnule secretar de stat, vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul dumneavoastră.

Domnul deputat Mihai Dumitriu? este, dar încă n-a venit domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Doamna Liliana Dumitrescu este prezentă. Vă va răspunde domnul Marin Pătuleanu cu privire la întrebarea dumneavoastră referitoare la aplicarea Legilor proprietăţii.

Domnule Pătuleanu, aveţi cuvântul.

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative):

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor prin care solicitaţi ministrului internelor şi reformei administrative să ia măsurile ce se impun în vederea soluţionării unui litigiu de fond funciar existent în judeţul Dolj, vă comunicăm următoarele: potrivit legii, în scopul stabilirii dreptului de proprietate privind reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu este constituită prin ordin al prefectului o comisie locală condusă de către primar. Comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă şi funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene numită prin ordin al prefectului şi condusă de către acesta.

Pentru preluarea şi analizarea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de actele normative incidente domeniului, stabilirea mărimii şi amplasamentului suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie, potrivit legii, întocmirea situaţiei definitive privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren, precum şi punerea în posesie a beneficiarilor sunt atribuţii ale comisiei locale.

Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, să valideze ori să invalideze prin hotărâre măsurile stabilite de comisiile locale şi să emită titlurile de proprietate pentru cererile validate. Având în vedere dispoziţiile art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, evidenţiem că în eventualitatea apariţiei unor nemulţumiri cu privire la activitatea desfăşurată de către comisiile de fond funciar, competenţa de soluţionare a litigiilor respective aparţine exclusiv instanţelor de judecată, ministrului internelor şi reformei administrative, nefiind abilitat să impună decizii cu privire la această materie. Semnează ministrul internelor, Cristian David.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Dumitrescu, dacă sunteţi mulţumită de acest răspuns? Aveţi dreptul la un comentariu.

Doamna Liana Dumitrescu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule secretar de stat,

În primul rând, aş vrea să remarc faptul că acest răspuns nu se referă la problema solicitată de mine sau pe care am pus-o în discuţie Guvernului. nu m-am referit la hotărârea locală a Consiliului local Pieleşti, ci la decizia, hotărârea de validare pe care a emis-o Prefectura Dolj, în sensul că Prefectura Dolj a emis două hotărâri contradictorii, şi discutam despre modul în care Ministerul Administraţiei şi Internelor verifică modul în care Prefectura Dolj îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute expres de lege. Şi nu vorbeam despre un litigiu, pentru că nu suntem încă în această situaţie, ci suntem într-o situaţie în care Prefectura Dolj dă două hotărâri contradictorii pe acelaşi teren, validând hotărârile Consiliului local Pieleşti, cât şi a altui consiliul local pe o aceeaşi proprietate, pe acelaşi teren.

De aceea, cred că răspunsul nu se referă la situaţia pe care eu v-am semnalat-o, ci este un răspuns care ne trimite într-o cu totul altă zonă a litigiilor şi a hotărârilor consiliilor locale şi nu este cazul, pentru că nu aceasta a fost întrebarea, ci modul în care Guvernul prin Ministerul Administraţiei Publice controlează şi supraveghează faptul în care prefecturile pun în practică legea şi modul în care se corectează eventualele abuzuri, abuz semnalat de mine în această situaţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul secretar de stat doreşte la rându-i să facă o completare.

Domnul Marin Pătuleanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Trebuie să facem o distincţie clară între hotărârile Prefecturii şi hotărârile Comisiei judeţene de fond funciar. Dacă în ce priveşte actele prefectului, acestea pot fi controlate şi cenzurate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, hotărârile Comisiei judeţene de fond funciar pot fi cenzurate numai de către instanţele judecătoreşti. În speţă, hotărârea comisiei, pe care am văzut-o şi eu, nu stabileşte amplasamentul, ci doar validează anexele. Amplasamentul fiind de competenţa exclusivă a comisiilor locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Străchinaru, dacă este? Nu este.

În asemenea situaţie, domnule Pătuleanu, v-aş ruga să-i transmiteţi în scris răspunsul pentru domnul deputat Străchinaru.

Domnul Adrian Moisoiu este prezent şi aşteaptă un răspuns de la dumneavoastră, domnule Pătuleanu, cu privire la asociaţia "Noi, Românii" din municipiul Sfântu Gheorghe.

Domnul Marin Pătuleanu:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, prin care prezentaţi ministrului internelor şi reformei administrative scrisoarea Asociaţiei "Noi, Românii", în care se solicită anularea hotărârii Consiliului local Covasna prin care a fost adoptat proiectul stemei acestei localităţi, precum şi anularea hotărârii consiliului judeţean Covasna prin care a fost aprobat drapelul acestui judeţ, vă comunicăm următoarele.

Aspectele prezentate de dumneavoastră în interpelare au fost supuse analizei instituţiei prefectului judeţului Covasna. Prefectul a apreciat că sesizarea Asociaţiei "Noi, Românii" este întemeiată şi a solicitat Consiliului local Covasna să revoce Hotărârea nr.97/2005 privind însuşirea variantei finale a stemei oraşului Covasna sub sancţiunea anulării acestui act în contencios administrativ în cazul nerevocării.

În ceea ce priveşte aprobarea drapelului judeţului Covasna, se impune a fi remarcat faptul că Hotărârea Consiliului judeţean Covasna a fost deja revocată.

Şi o completare, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, din informaţiile pe care le-am primit acum câteva minute, instituţia prefectului a atacat Hotărârea nr.97, întrucât ea nu a fost revocată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Moisoiu doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a dat, dar în acelaşi timp, aş dori să subliniez exact sfârşitul, ceea ce spunea domnul secretar de stat, şi anume că s-a atacat hotărârea. Păi, dacă s-a atacat hotărârea, atunci înseamnă că Consiliul local Covasna nu doreşte să modifice stema respectivă şi, atunci, de fapt, venim la fondul problemei, domnule preşedinte. Şi anume, fondul problemei este acesta: că ne găsim într-o zonă a ţării unde se doreşte separare sau secesiune, acesta este, de fapt, fondul. Şi pe acest fond trebuie undeva de găsit nişte soluţii.

Prea s-au înmulţit toţi aceştia care vor să muşte din România şi pe care nimeni nu o apără. Instituţiile statului, din păcate, sunt chiar deseori obediente, pentru că aşteaptă vot din partea UDMR-ului care să le susţină în diversele proiecte. Şi, atunci, faţă de aceasta se fac fel de fel de concesii.

La urma urmei, domnul prefect trebuia să se sesizeze după ce Asociaţia "Noi, românii" a depus-o sesizare în acest sens? Sau, poate domnul prefect, în primul rând, având în vedere că dânsul apără legalitatea în această ţară, putea din proprie iniţiativă să atace această hotărâre a consiliului local.

Pe de altă parte, aş dori ca în decurs de câteva secunde să comentez numai ideea în sine. N-avea cum această localitate Covasna să aibă o stemă până acum, pentru că până în 1952 a fost comună şi abia ulterior a devenit oraş. În acelaşi timp, în această localitate trăiesc români şi maghiari în proporţii egale. Deci trebuie undeva să se recunoască aceasta şi prin aceste însemne oficiale. Iar însemnele oficiale nu sunt cele 3 coline matra, tatra şi nu mai ştiu eu care, fatra, care apar pe aceste steme, după cum nici stema judeţului Covasna nu poate să fie o stemă care să ne facă să ne gândim la perioade mai puţin frumoase, mă gândesc la cele ale dualismului austro-ungar din anii de la începutul secolului XX, deci din anii 1867-1918 şi, în consecinţă, nu avem de ce să ne referim la asemenea însemne, pentru că, de fapt, şi Covasna ca şi Harghita fac parte dintre judeţele româneşti.

Şi, în consecinţă, fiind locuite şi de români, trebuie ca şi aceşti locuitori, toţi plătitori de taxe, să fie recunoscuţi.

Vă mulţumesc pentru toate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, nu mai aveţi ce să adăugaţi.

Pentru domnul Mircea Costache ar fi trebuit să răspundă din partea Ministerului Justiţiei şi se solicită amânarea.

Pentru domnul deputat Mihai Dumitriu ar trebui să răspundă Ministerul Economiei şi Finanţelor, domnul Cătălin Doică, secretar de stat. A anunţat că nu poate să vină. În consecinţă, se amână primirea răspunsului domnului deputat.

Acelaşi răspuns pentru domnul deputat Ioan Ţundrea din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor prin domnul Cătălin Doică şi pentru domnul Vlădoiu, cu privire la situaţia din Ocnele Mari. Se amână, aşadar, în toate 4 cazurile, primirea răspunsurilor până când domnul secretar de stat se va prezenta.

Pentru domnul Valeriu Tabără ar fi trebuit să se prezinte domnul Istvan Töke. Nu s-a prezentat încă. De asemenea, pentru domnul Mihai Dumitriu. Veţi primi răspunsurile data viitoare, stimaţi colegi.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am epuizat lista celor care urmau să primească răspunsuri la interpelări.

Declar închisă cea de-a doua parte a şedinţei de astăzi.

Ne vedem mine dimineaţă la declaraţii politice şi apoi la dezbatere cu privire la problemele înscrise pe ordinea de zi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,25.