Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Gelil Eserghep, secretari.

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Este ora 8,30, deschidem şedinţa consacrată declaraţiilor politice, astăzi, 6 mai 2008.

În mod normal, ar trebui să deschidem şedinţa cu un reprezentant al Puterii. Cum Puterea nu există, îngăduiţi-mi să ofer Opoziţiei posibilitatea de a deschide astăzi şedinţa declaraţiilor. Îl invit la microfon pe domnul deputat Dumitru Bentu şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Dumitru Bentu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă doresc o zi reuşită. Puterea există şi ne tutelează.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Furnizorul".

Înainte de sărbătorile pascale, într-o zi de miercuri, oricum zi de post, preşedintele Traian Băsescu nu s-a putut abţine şi s-a dedulcit la o nouă declaraţia la adresa Ucrainei, fapt ce a atras protestul oficial al "marelui vecin" de la nord.

În cadrul unei conferinţe organizate de Fundaţia "Konrad Adenauer", iute-gânditorul şef al statului român a afirmat următoarele: "În Ucraina sunt destui, nu la nivelul conducerii, dar sunt ( precauţie inutilă) care vorbesc despre o Transnistrie care să revină Ucrainei, dar uită să vorbească despre sudul Ucrainei, care să revină la Moldova".

Unii au apreciat spusele respective ca fiind emanaţii ale grijii faţă de soarta românilor de pretutindeni, ale neînfricării în faţa unuia mai puternic sau cel mult o declaraţie stranie.

Nici preşedintele, nici epigonii domniei sale nu pun semnul echivalenţei între poziţiile exprimate de şeful statului şi poziţia statului respectiv în domeniul abordat. Ambasadorul român de la Kiev a trebuit să demonstreze că n-a fost un atac la integritatea statului ucrainean, care la recentul summit de la Bucureşti a bătut energic la uşa NATO că, de fapt, suntem în continuare un furnizor de stabilitate în întreaga zonă, că intervenţia de la simpozion nu prezintă relevanţă internaţională. Preşedintele a uitat că scripta manent şi că nu mai pot fi acceptate adevăruri care au ieşit din sfera soluţiilor şi au rămas să graviteze doar pe orbite afectiv-istorice.

Şansa domniei sale vine de la atitudinea vizibil îngăduitoare a celorlalţi, în sensul că nu-l mai ia nimeni în serios: nici ruşii care au transformat Marea Neagră într-un "lac rusesc", nici americanii capăt de axă, nici francezii care vin periodic în România pentru a-şi ridica tainul, nici sârbii care primesc voalat sugestia de a recunoaşte independenţa Kosovo, nici moldovenii de peste Prut ce au intuit că singurul spaţiu de expertiză în domeniul politicii externe aparţine diplomaţiei vinului.

Traian Băsescu rămâne un preşedinte exotic, de undeva de prin Balcani, acceptat de cancelariile occidentale ca partener de week-end.

Semnalele serioase şi adesea îngrijorătoare care vin din acelaşi spaţiu euroatlantic sunt privite cu detaşarea pe care ţi-o dă doar neînţelegerea lor.

"Jocul la două capete" şi "ideea că poate păcăli pe toată lumea", după cum afirmă un reputat analist, nu-i pot aduce stima pe care şi-o doreşte orice om politic de anvergură, mai ales în Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Într-o "epocă de mult apusă", cei care se ocupau de aprovizionarea casei domnitoare în România, îşi purtau cu mândrie şi demnitate statutul de "furnizor al Casei Regale".

În prezent, preşedintele este unic, în felul său, furnizor al Casei Naţionale, al nostru, al tuturor, românilor de tensiuni interne şi externe neavenite şi contraproductive.

Un jurnalist a spus inspirat despre noua "ieşire" a preşedintelui: "Iertaţi-l pe Traian Băsescu!" Milostivi din fire şi înţelegători pentru faptele celor săraci cu duhul îl putem ierta, cu o condiţie însă - să renunţe la monopolul pe care şi l-a asumat.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Tabără din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal şi-l rog să se pregătească pe domnul deputat Emilian Frâncu.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Este România în pericol de foamete?" Declaraţia nu o leg însă de ceea ce premierul spunea ieri, în acel apel către agricultori de a-i da soluţii pentru ceea ce va însemna producţia României. N-am înţeles cui se adresa primul ministru ieri, cum nu ştiu nici de ce nu a înţeles primul ministru la întâlnirea de la Fundulea din anul 2007, când s-a dorit să se înţeleagă ce înseamnă seceta pentru România. De fapt, problema şi fenomenul acesta al agriculturii româneşti nu este un fenomen oarecare, şi nu este uşor de înţeles de către unii politicieni cum, de fapt, nici politica externă a României se pare că nu întotdeauna este bine înţeleasă.

Este cu adevărat o întrebare pe care a trebuit să ne-o punem. Asta pentru că foametea nu este dată neapărat pentru lipsa de produse agroalimentare, care să acopere cererea, ci şi de preţurile ridicate ale acestor produse care fac ca o mare parte din cetăţenii ţării să nu-şi poată procura hrana zilnică necesară.

De ce în România este pericol de foamete? Pentru că România nu-şi produce necesarul de hrană din agricultura proprie; se importă de mai mulţi ani, aproape 70% din produsele agroalimentare pe care le consumăm şi, astfel, România este strâns legată de fenomenele care se întâmplă pe piaţa agroalimentară din Europa şi din lume; randamente mici la unitatea de suprafaţă ceea ce măreşte costurile de producţie; o bază materială a fermelor precare care duce la realizarea unor produse mai scumpe; o piaţă agroalimentară românească atipică, şi anume materii prime ieftine la producători şi producţii semifinite şi finite alimentare scumpe la consumatori; existenţa unui sistem speculativ în domeniul producţiei agroalimentare româneşti care determină producţia alimentară a României, indiferent de unde ar proveni produsele agroalimentare, comercializate pe piaţa românească şi indiferent care este preţul de realizare al lor, ele rămân scumpe pentru cei mai mulţi dintre cetăţenii ţării; lipsa unei strategii clare privind dezvoltarea producţiei agricole a României; planul naţional de dezvoltare rurală nu este suficient pentru a asigura o producţie agroalimentară suficientă şi accesibilă ca preţ; România trebuie să realizeze o producţie la nivelul potenţialului său, mai ales în contextul crizei mondiale de alimente.

Se ştie că, făcând anumite eforturi, România poate produce hrană pentru circa 80 de milioane de locuitori, iar cu anumite suplimentări şi investiţii, România ar putea asigura producţia agroalimentară suficientă pentru a hrăni peste 100 de milioane de indivizi. Există un nivel de concept politic, venit din zona unor decizii politice de amatori neprofesionişti şi fără o viziune în ansamblu pe agricultura românească, conform căruia România trebuie să realizeze doar atât cât este necesar pentru consum intern.

Consecinţa: importuri care au crescut an de an, ajungându-se în anul 2007 la o valoare de peste 2 miliarde de euro, asta în contextul în care în agricultura României se poate realiza cea mai mare parte din produsele pe care noi le consumăm, circa 80% dintre ele, doar 20% fiind necesare a fi importate datorită cerinţelor pentru anumite condiţii climatice.

România are potenţial agroalimentar suficient pentru a se transforma din mare importator într-un mare exportator de materii prime agricole şi produse agroalimentare semi şi finite, cu un grad mare de accesibilitate pe piaţa europeană şi mondială.

Cine ne opreşte acum să investim în orezării, în contextul în care preţul orezului pe piaţa mondială s-a dublat şi continuă să crească? Chiar se înregistrează raţionalizări în mari ţări producătoare, inclusiv Statele Unite şi Israel. România avea înainte de 1990 amenajări de orezării pe o suprafaţă de peste 60 de mii de hectare. De asemenea, este un tip de politică pentru susţinerea ei, la această dată din Uniunea Europeană, care ar putea să facă din România un mare exportator de orez. La aceasta se adaugă şi faptul că România a avut soiuri de orez, curios, care au produs între 6 şi până la 10 tone/hectar.

Trebuie spus clar: criza de alimente din România nu se datorează producătorilor agricoli şi nici problemelor legate de criza mondială de alimente. Ea se datorează în principal decidenţilor politici români şi aceştia sunt cei care trebuie să dea răspunsul la întrebarea pe care am spus-o: Este România în pericol de foamete? Părerea mea este că nu. Decidenţii politici sunt cei care sunt responsabili de o astfel de situaţie.

Nici în România şi nici la nivel european, creşterea preţurilor la produsele agroalimentare nu se datorează utilizării unei părţi din producţia de biomasă pentru producţia de energie. Este falsă o astfel de afirmaţie şi nu are nimic cu realitatea atâta timp cât la nivelul Uniunii Europene circa 30% din suprafaţa arabilă nu produce nimic şi care este subvenţionată pentru a nu se cultiva. În România, suprafaţa arabilă de pe care nu se produce nimic variază, de la an la an, între 3 şi 5 milioane de hectare. Apreciez că la nivel mondial, suprafeţele agricole ar putea fi mărite, prin anumite măsuri, cu 25-40 % faţă de cele actuale (continentul Australian, America de Sud, SUA, Canada - ambele ţări au sisteme agricole semi-intensive). În România, potenţialul agricol este realizat la nivelul de 30% şi atunci de ce învinovăţim producătorii de bioenergie?

De ce ne ferim să aplicăm în agricultură biotehnologiile care dau: randamente de producţie mai mari la unitatea de suprafaţă; producţii de calitate; produse nepoluate de pesticide; elemente naturale de protecţie a mediului; reduc costurile; menţin şi îmbunătăţesc potenţialul de fertilitate a solului; protejează calitatea apelor curgătoare şi a celor freatice.

De ce nu ne schimbăm decizia politică prin care să facem din România nu o ţară importatoare de produse agro-alimentare ci una exportatoare? A rămâne o ţară importatoare de grâu pentru pâine, de carne de porc şi de pasăre, de ulei etc. este cea mai mare ruşine pentru clasa politică românească.

Dacă în România va fi criză alimentară şi foamete, aceasta se va datora numai marilor greşeli făcute de către decidenţii politici, cu precădere de actuala guvernare în frunte cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emilian Frâncu este invitat la microfon şi se pregăteşte domnul deputat Ştefan Baban din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Valentin Emilian Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Viitorul judeţului Vâlcea este legat de turismul monahal"

Puţin ştiu că judeţul Vâlcea are cel mai mare număr de schituri, biserici şi mănăstiri din România. Din păcate, acest tezaur nu este încă pus în valoare. Nu numai că nu există un punct de informare şi consiliere turistică, unde să se poată studia pliante sau casete video de promovare, dar nu există nici măcar pentru marile centre monahale din judeţ pliante suficiente.

Dau exemplu doar câteva bijuterii arhitectonice din domeniu care ar atrage curiozitatea oricărui vizitator: Mănăstirea Cozia şi Mănăstirea Arnota unde îşi dorm somnul de veci Mircea cel Bătrân şi respectiv Matei Basarab sau Ctitoria voievodală de la Horezu, emblematică pentru stilul brâncovenesc, declarată monument UNESCO. Lângă ea, cu nimic mai prejos în ceea ce priveşte valoarea picturii murale stau mărturie bisericuţele ctitorite de ţăranii înstăriţi. La Vioreştii Slătioarei cu celebra Friză a potecaşilor şi la Urşari unde este înmormântat I.Gh.Duca, primul ministru al României, liberal asasinat de legionari în gara Sinaia.

Obiective turistice importante rămân de multe ori ignorate. Biserica din Poieni unde s-a însurat Mihai Viteazul cu doamna Stanca, biserica Cetăţuia unde a fost asasinat Radu de la Afumaţi sau mănăstiri unicat în Europa: Dintr-un Lemn, Bistriţa. Sunt, din păcate, doar o mică parte din valorile monahale ale Vâlcii care nu sunt încă puse în valoare.

Domnul Valentin Emilian Frâncu:

"Judeţul Vâlcea poate deveni o perlă a turismului balnear"

Nu există nici un loc în România unde să fie concentrate pe o suprafaţă de numai 50 km pătraţi atâtea staţiuni balneo-climaterice ca în judeţul Vâlcea. Fiecare pune în valoare izvoare miraculoase care au dus faima regiuni în toată lumea, dar care nu aduc ţării decât un profit minimal, deşi nu sunt nici pe departe mai prejos de Karlovy-Vary, de exemplu.

Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Căciulata sau Ocnele Mari au fiecare un specific aparte, iar izvoarele tămăduitoare acoperă o gamă largă de afecţiuni, diferite de la o staţiune la alta.

Ce lipseşte însă acestor comori pentru a-şi maximiza şansa de a atrage cît mai mulţi turişti-pacienţi? Lipsa loisirului!

Peste tot în lume, după tratament pacienţilor li se oferă oportunitatea de a se distra puţin, de a uita de necazuri sau boli. Sunt organizate excursii opţionale, seri distractive sau concursuri.

Cred că cei care vor conduce în viitor destinele judeţului Vâlcea vor trebui să se implice în realizarea unor parteneriate între agenţiile şi operatorii din turism cu artiştii atât de valoroşi ai judeţului de la teatrul Anton Pann, Teatrul Ariel şi ansamblurile folclorice pentru a crea spectacole de tipul "Seară la Stână", "Urmaşii lui Burebista", "Pe urmele lui Dracula" sau "Seară haiducească". Ar fi o soluţie pentru revigorarea turismului balnear vâlcean.

Domnul Valentin Emilian Frâncu:

"O şansă pentru turismul vâlcean o reprezintă punerea în valoare a trecutului judeţului şi a obiectivelor sale culturale"

Turiştii care vin în judeţul Vâlcea au şansa de a cunoaşte, în afara mănăstirilor şi izvoarelor tămăduitoare, şi multe obiective culturale interesante.

Din păcate, nici Casa memorială "Anton Pann" din Râmnicu Vâlcea, nici Casa memorială "Petrache Poenaru" din Bălceşti (inventatorul stiloului), nici Muzeul ceramicii de la Horezu nu apar incluse în vreun traseu turistic. Turiştii ar trebui să ştie că Biblioteca judeţeană are un patrimoniu de carte veche deosebit şi că edificiul are o cupolă şi o structură arhitectonică unicate în Europa.

Nu există muzee care să pună în valoare descoperirile de la Bugiuleşti, cele mai vechi urme de hominid din Europa, sau de la Costeşti şi Ocnele Mari, epoca fierului, sau care să promoveze meseriile străvechi ale locuitorilor: mineritul, sculptura în lemn. Muzeul Trovanţilor sau Muzeul Viţei şi Vinului sunt complet nepuse în valoare. Teatrul "Anton Pann", "Ariel", Filarmonica "Ion Dumitrescu", Muzeul de istorie cu Secţia de Artă adăpostită de celebra Casa Simian ar trebui să facă din Râmnic un oraş al artelor, cu expoziţii permanente, spectacole, concursuri.

Culele de la Măldăreşti, aflate lângă Casa memorială a familiei Duca, Muzeul Nicolae Bălcescu, închinat marelui revoluţionar de la 1848, ar putea şi ele să fie puse în valoare mai bine.

Lipseşte gospodarul, managerul, conducătorul judeţului care să aibă o viziune integratoare asupra acestor oportunităţi.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan Baban este invitat la microfon şi se pregăteşte domnul deputat Becsek Garda Dezideriu din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveţi cuvântul, domnule coleg.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Ajutoarele sociale - o problemă a României europene"

Cele mai recente statistici din România au arătat că în această ţară plătim peste 350 de taxe şi impozite, ocupând locul 2 în rândul statelor din Uniunea Europeană, şi peste 250 de ajutoare sociale, ca formă de protecţie socială.

În ultimii 18 ani, indiferent de doctrina guvernelor care au venit la putere, protecţia socială a mascat, de fapt, nemunca. Prin legi, ordonanţe, hotărâri de guvern au fost introduse fel de fel de ajutoare pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în dificultate sau chiar în sărăcie, fără a ţine cont că statul român nu-şi poate permite să funcţioneze ca o organizaţiei de binefacere.

Ceea ce se ştie la ora actuală, şi mai ales, se simte, este faptul că românii care beneficiază, legal, de aceste drepturi nu-şi mai doresc să muncească pentru un salariu minim de bază pe ţară, deoarece, de exemplu, cu banii câştigaţi din venitul minim garantat plus alocaţia copiilor ajunge la nivelul acestui salariu şi asta doar pentru un număr de 72 ore pe lună pe care trebuie să le presteze. Şi aici mai apare o problemă: aceste ore mai mult nu se lucrează, deoarece majoritatea beneficiarilor au sesizat că dacă fac în bătaie de joc sarcinile ce le primesc pentru a beneficia de bani sau chiar nu fac nimic, autorităţile în drept preferă să le dea banii şi să facă acele lucrări cu personalul propriu. Nu e drept faţă de cetăţenii localităţii care-şi fac singuri curăţenie în spaţiile verzi sau faţă de ceilalţi beneficiari de ajutoare care realizează numărul de ore necesar pentru plata banilor.

În mediul rural, unde sunt cei mai mulţi beneficiari de ajutoare sociale, legile sunt interpretate după bunul plac al autorităţilor şi, mai ales, după interesele primarului, secretarului etc. care-i folosesc pentru treburile personale din gospodărie. Apoi, banii se dau fie la crâşma satului, fie la magazinul mixt agreat de către edilii satului, astfel că de multe ori beneficiarii se trezesc că primesc bani în funcţie de simpatiile oficialităţilor sau că trebuie să semneze pentru o sumă, dar primesc alta.

Întrebări pentru Guvernul României:

1. Consideraţi că actualul sistem de protecţie socială îi ajută pe cei aflaţi în dificultăţi financiare?
2. Modalităţile prin care se realizează distribuirea banilor sunt corecte? Ce măsuri luaţi ca să se reflecte exact nevoile beneficiarilor?
3. Consideraţi că organele cu atribuţii în repartizarea şi controlul acestor sume, care sunt bani publici, plătiţi de toţi cei ce achită cele 350 de taxe şi impozite, îşi îndeplinesc sarcinile de serviciu, având în vedere aspectele sesizate în prezenta declaraţie politică?
4. Cum consideraţi că poate fi reformat sistemul de protecţie socială în România, în acest moment?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule coleg.

Domnul deputat Garda Dezideriu este invitat la microfon şi se pregăteşte domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu ocazia anchetei parlamentare a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor din 21-24 ianuarie din anul 2008, am solicitat Inspectoratului de Poliţie al judeţului Harghita datele privind infracţionalitatea din domeniul silvic legat de retrocedarea terenurilor cu vegetaţie forestieră. Direcţia Cercetări penale din Miercurea-Ciuc a dat curs solicitărilor comisiei noastre prin prezentarea parţială a cauzei Melles. Majoritatea dosarelor muşamalizate de către organele abilitate ale statului, începând cu anul 2001, sunt în continuare ţinute în secret la Poliţia din Gheorgheni, sau la Parchetul de pe lângă Judecătoria din Gheorgheni. Dintre aceste dosare penale, cazul cel mai semnificativ reprezintă infracţiunile legate de neretrocedarea şi defrişarea pădurilor din parcelele U.P. II 2009 şi U.P. II 2010 din oraşul Gheorgheni.

Din raportul Inspectoratului de Regim Silvic şi Cinegetic Harghita nr. 650 din 12 iulie 2001, solicitat de comisia noastră, reiese clar că tăierile ilegale ale masei lemnoase, în parcelele amintite, au început în toamna anului 2000, dată când a fost numit în fruntea Ocolului de Stat Gheorgheni domnul Melles Elod.

Conform Legii nr.1 din 2000, alineatul (2) articolul 35, personalul silvic răspunde direct pentru paza şi integritatea pădurii până la punerea în posesie efectivă a proprietarilor.

În urma memoriilor primite în perioada anilor 2000-2003 comisia noastră a constatat blocarea retrocedării pădurilor amintite şi a intervenit în mai multe rânduri pentru oprirea furturilor din aceste păduri, precum şi în scopul punerii în posesie a proprietarilor de fapt şi de drept. Blocajul din partea viceprimarului, a secretarului şi a şefului de ocol era atât de puternică, încât am fost nevoiţi să solicităm intervenţia Inspectoratului de Regim Silvic şi Cinegetic Harghita pentru punerea în posesie a celor îndreptăţiţi, însă nici somaţia acestei instituţii n-a fost respectată. Predarea efectivă a parcelelor amintite în loc de 1 iulie 2002 a avut loc abia în ziua de 26 august 2002.

La delimitarea pădurilor respective nu s-a respectat vechile amplasamente, două persoane au fost puse în posesie fără acte doveditoare. În timpul punerii în posesie, membrii comisiei locale au cerut intervenţia jandarmeriei şi poliţiei împotriva unor oameni paşnici, care astfel erau intimidaţi de către forţele de ordine, fapt nemaiîntâlnit după anul 1989. Cu ocazia punerii în posesie, membrii comisiei locale au refuzat inspecţia de fond prevăzută de lege, deci nu au fost numărate cioatele rămase în urma furturilor.

Prin urmare, proprietarii au refuzat semnarea actului de punere în posesie, unde s-a specificat că "predarea s-a făcut în urma unei inspecţii de fond, la care au participat reprezentanţi ai proprietarului...iar în prezent nu există cioturi de arbori nemarcate cu ciocane silvice". Semnarea şi înmânarea acestui act neconform cu realitatea reprezenta o gravă încălcare a legii din partea viceprimarului, a secretarului şi a şefului de ocol la data respectivă şi reprezenta fals în acte publice şi uz de fals.

Despre soarta acestor infracţiuni în răspunsul nr.4367 trimis de fostul ministru de interne putem citi următoarele:

"La 31.05.2001, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita prin rezoluţia nr.78/P/2002, a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a celor cinci învinuiţi şi a revocat măsurile asiguratorii luate în cauză. Totodată, s-a dispus completarea cercetărilor în vederea descoperirii autorilor tăierilor ilegale de material lemnos, dosarul fiind restituit la Poliţia Gheorgheni unde a fost înregistrat sub nr.63/P/AN/19.06.2002"

În vara anului 2003, la solicitarea comisiei noastre, Inspectoratul de Regim Silvic şi Cinegetic a organizat o inspecţie de fond şi a stabilit prejudiciul din urma tăierilor ilegale. Cu toate acestea, dosarul era muşamalizat de către Poliţia din Gheorgheni.

Mă aşteptam ca reprezentanţii Poliţiei din Gheorgheni, la solicitarea comisiei noastre, să prezinte dosarele penale muşamalizate pentru acoperirea unor infracţiuni în care erau sau sunt implicaţi reprezentanţii autorităţii locale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Dumitriu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi-l invit să se pregătească pe distinsul nostru coleg Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Hristos a înviat la toată lumea! Că am început să punem o mică sesiune.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Retrocedările funciare şi guvernarea de dreapta".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În intervenţia de astăzi, vă aduc în atenţie pachetul de legi în domeniul proprietăţii, Legea nr.247/2005, denumit "Raiul avocaţilor şi al mafiei retrocedărilor".

Propaganda anticomunistă primitivă este folosită cu brio şi în cazul celui de-al doilea mare jaf naţional, retrocedarea. Isteria anticomunistă, ivită şi înflorită sub regimul Băsescu-Tăriceanu, ambii disputându-şi ipostaza de arhangheli ai comunismului, care a dus la denunţarea regimului anterior drept criminal, a servit din plin mafiei retrocedărilor.

Unele revendicări au fost îndreptăţite şi fireşti.

Foarte multe revendicări s-au bazat pe documente false, fabricate de mafia retrocedărilor. În această zonă, interesele de afaceri, indiferent de partid, au fost mult mai puternice. Nici presa, devenită peste noapte sângeros de dreapta, nici partidele politice de stânga sau de dreapta, nici ONG-urile nu au dorit să scoată în evidenţă şi să ia atitudinea împotriva nedreptăţilor privind retrocedările abuzive, ilegale şi nejustificate.

Mafia retrocedărilor a mituit judecători, jurnalişti, politicieni, autorităţi centrale şi locale.

Politica de dreapta a Coaliţiei PD-PNL-UDMR, adusă la putere de preşedintele Băsescu, se reflectă şi în domeniul retrocedărilor funciare. Prin Legea nr.247/2005, asumată de actuala putere de dreapta, atinsă de briza portocalie, se rescrie şi se reinterpretează istoria în funcţie de interesele personale şi politice ale momentului.

Pachetul de legi ale proprietăţii întrupate în Legea nr.247/2005, care modifică şi completează legile funciare existente până în 2004, au fost primite cu rezerve de PSD, deoarece au deschis calea spre inegalităţi, abuzuri şi nedreptăţi. Deja se ştia că trebuie retrocedate peste 500 000 ha teren agricol şi 2 milioane ha teren forestier. Afirmaţiile fostului ministru al agriculturii, ministrul gripei aviare, că se doreşte retrocedarea efectivă a proprietăţilor funciare la nivelul anului 1945 vechilor proprietari, a fost o minciună şi o manipulare.

Acest pachet de legi eludează procedurile legale garantate de justiţia şi Constituţia României, deschizând calea spre abuzuri la reconstituirea dreptului de proprietatea, de fapt, majoritatea sunt de constituire, prin hotărâri judecătoreşti executorii emise de prima instanţă. De fapt, nu a existat preocupare pentru agricultura românească, pentru ţăranul român, pentru a-i repune în proprietate pe cei îndreptăţiţi în temeiul unor acte de proprietate incontestabile.

Legea nr.247/2005 este o lege a nedreptăţii, făcută pentru a satisface interesele unor grupuri ale actualei Puteri, PD-PNL-UDMR. Este o lege a unei guvernări de dreapta care a creat cadrul legal pentru mafia retrocedărilor, în procent de 99% pentru clientela politică, escroci, jaful terenurilor publice, a parcurilor oraşelor, a izlazurilor comunale, a terenurilor de la ADS, a suprafeţelor instituţiilor de cercetări agricole, a pădurilor României, înmulţind nedreptăţile şi nelegiuirile.

Foarte multe solicitări au la bază acte de proprietate, titluri şi acte de cumpărare, din perioada 1864-1960. În această perioadă de peste 150 de ani, terenurile au fost vândute, revândute, gajate, confiscate, împărţite, divizate, împroprietărite, donate altor şi altor persoane care la rândul lor le-a solicitat în baza actelor pe care le posedau.

Cum devii proprietarul unui astfel de teren? Simplu. Îţi trebuie un act de împroprietărire sau de cumpărare din ultimii 150 de ani, doi martori şi un notar care să ateste că eşti descendentul titularului cu documentele depuse la Comisia comunală, cu sprijinul Comisiei judeţene, este rapid validată suprafaţă, indiferent de numărul de hectare solicitate şi de locaţie. Dacă întâmpini dificultăţi eşti sprijinit de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri judecătoreşti emise de prima instanţă, rămase definitorii, pentru a obţine proprietatea stră-străbunicului, proprietate pe care nu o mai avea.

Stimaţi colegi,

Vă rog să reţineţi că nimeni nu verifică dacă suprafaţa respectivă a fost înstrăinată, gajată, donată altor persoane care la rândul lor, a solicitat-o. Câteva exemple în domeniu consemnate în presă: mai mulţi moştenitori solicită retrocedarea a 627 hectare de teren în Comuna Leţcani, Iaşi, suprafaţă care include şi o parte din sat. Solicitarea a fost făcută în baza unui act de partaj din 1944, care este menţionat în cererea de solicitare şi pe care nu l-a văzut nimeni. Deja au fost eliberate titluri pe 70 de hectare. Se pune întrebarea: titlurile eliberate şi solicitarea terenului sunt îndreptăţite?

Un alt exemplu: doi moştenitori ai unui boier ieşean solicită 100 de hectare din cele 650 hectare deţinute de familie încă din 1918; ceilalţi moştenitori au primit deja peste 400 de hectare.

În judeţul Iaşi, se retrocedează terenuri agricole de ordinul zecilor de hectare şi suprafeţe forestiere de ordinul miilor de hectare, aşa-zişilor proprietari, dijmuindu-se drastic izlazurile comunale, terenurile care aparţin statului.

Jumătate din teritoriul intravilan al comunei covăsnene Comandău, 56 hectare, a fost retrocedat unui urmaş al unui grof maghiar, prefectul validând restituirea. Pe acest teren se află şcoala, biserica, o tabără de elevi, ocolul silvic şi zeci de gospodării. Documentul pe baza căruia s-a retrocedat terenul este un contract de vânzare-cumpărare anulat printr-o sentinţă judecătorească.

Stimaţi colegi,

Din nefericire, în România sunt foarte multe cazuri asemănătoare celor de mai sus, o bună parte fiind cunoscute de dumneavoastră şi/sau de guvernanţi.

De ce actuala Putere P.D.-P.N.L.-U.D.M.R. care se află la guvernare nu verifică modul cum se aplică legile proprietăţii în teritoriu, de ce nu verifică dacă hotărârile judecătoreşti emise au la bază acte incontestabile? De ce nu evaluează cadrul legal existent privind reconstituirea dreptului de proprietate funciară, nu constituirea, nu-şi elaborează propuneri de îmbunătăţire? De ce nu interzice defrişarea suprafeţelor destinate parcurilor, grădinilor botanice, terenuri pentru cercetări ştiinţifice în agricultură, de ce nu are în vedere şi viitorul acestei ţări, acestui popor?

Din păcate, privind evoluţia societăţii româneşti în perspectiva implementării programului de guvernare de dreapta P.D.-P.N.L.-U.D.M.R. pusă în fruntea ţării de preşedintele Băsescu se prefigurează două Românii: una mică şi care trăieşte foarte bine şi alta mare - marea Românie săracă, care este manipulată cu televizorul privind la peripeţiile celor bogaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu este invitat să-şi susţină declaraţia politică.

În acelaşi timp, domnul deputat Aurel Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat este rugat să se pregătească pentru a urma la microfon.

Domnule coleg, microfonul vă aparţine.

Domnul Adrian Moisoiu:

Hristos a înviat, domnule preşedinte şi dragi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Dacă ceri şi dai cu linguriţa, cu linguriţa vei primi şi măsura produsele".

Primăvara aceasta a debutat cu o serie de mişcări ale agricultorilor datorate unei stări de mare nemulţumire pe care nimeni nu a vrut să o semnaleze şi rezolve în ultimii 18 ani, deşi era imperios necesar, având în vedere aspectele care o generează. În principal, aceste nemulţumiri se explică prin lipsa unei strategii unitare, coerente pentru agricultură cauzate de aspecte generate de un management inconsecvent pe parcursul a doi ani, fotoliul de ministru fiind ocupat de patru politicieni: Flutur, Motreanu, Remeş şi actualmente Cioloş; de neimplicare, de organizare necorespunzătoare, de negociere necorespunzătoare a condiţiilor de aderare, de nesprijinire financiară reală a agriculturii.

Intrând în Uniunea Europeană, am devenit şi noi fermieri europeni. Modul în care este sprijinit agricultorul român pentru a concura de pe poziţii egale cu fermierii din alte state membre, lasă însă de dorit. Costul ridicat al motorinei necesare pentru efectuarea lucrărilor agricole, cel mai mare din Europa, reprezintă impedimentul principal.

Având în vedere că aceasta poate determina un proces inflaţionist în lanţ, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Consiliul Concurenţei sunt obligate să găsească mecanismul reducerii sau subvenţionării preţului acesteia. Concret, sprijinul pe care trebuie să-l ofere M.A.D.R. ar trebui să fie de cel puţin 1,75 de lei pe litru, în Franţa, preţul la motorina destinată lucrărilor agricole fiind de doar 50 de eurocenţi.

Importurile la o serie de alimente nu se justifică. Politica consumurilor din import diminuează sau limitează posibilităţile de creştere şi modernizare a industriei alimentare, ceea ce implică consecinţe sociale.

Din cauza lipsei de înţelegere pe care o are, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale faţă de sectorul legumicol, de exemplu, în supermarketuri se vând în locul legumelor şi fructelor autohtone, legume şi fructe de import, care conţin în preţul de vânzare subvenţia oferită de statele respective. La noi nu există o susţinere consistentă la producţia de legume şi fructe comercializate în stare proaspătă, deoarece firmele din industria procesării alimentare au făcut lobby şi ca urmare, subvenţia se acordă pentru legumele şi fructele destinate prelucrării industriale, ceea ce permite procesatorului să ofere un preţ de nimic fermierului lipsit de posibilitatea de a negocia.

În solicitările adresate de către agricultori Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se protestează împotriva lipsei de înţelegere a acestuia faţă de sectorul legumicol, solicitându-se, de exemplu, o subvenţie de 2000 de lei per hectar pentru legumele şi fructele recoltate din spaţii protejate, de 1450 de lei pe hectar pentru producţia de legume şi fructe în câmp, de 1230 de lei pe hectar pentru pomicultură şi floricultură, de 1050 de lei pe hectar pentru plantaţiile viticole, un sprijin de 750 de lei pe hectar pentru sectorul vegetal, cultura mare, dar şi pentru majorarea sprijinului financiar acordat pentru laptele de bovină, de la 0,3 lei pe litru la 0,5 lei pe litru sau a laptelui de ovină, de la 0,2 la 0,4 lei pe litru.

O altă problemă cu care se confruntă agricultura este absenţa unei valorificări sigure a producţiei agricole. Piaţa de gros, făcută iniţial pentru a sprijini micii producători, prin valorificarea mărfii şi pentru ca aceasta să fie distribuită la preţul de producţie, din cauza chiriei exorbitante pentru producătorii români de circa 2000 de euro pe lună şi pe stand, desface numai produse de import.

Lipsa unor contracte ferme şi valorificarea producţiei prin intermediari este una din principalele probleme ale preţului de vânzare al produselor, în acest fel fiind dezavantajaţi şi producătorii şi consumatorii.

Anul 2007 a fost un an care a ridicat probleme climatice nefavorabile agriculturii. Pentru despăgubirea culturilor afectate de secetă în 2007, M.A.D.R. a alocat peste 500 de milioane de lei care încă nu au fost plătite. Aceasta şi întârzierea plăţilor directe aferente anului 2007 îi pun pe mulţi fermieri în incapacitatea de a începe campania de primăvară.

În acelaşi timp, refacerea sistemului de irigaţii, prezentarea strategiei de combatere a secetei care a avut ca termen acordat de primul-ministru pentru finalizare 15 noiembrie 2007, este de mult depăşită. Totodată, se impune şi reglementarea urgentă a subvenţiilor pentru energia electrică consumată pentru furnizarea apei de irigat şi pentru mărirea subvenţiei pentru irigat, la cel puţin 700 de lei.

A venit timpul să ne valorificăm poziţia în Uniunea Europeană. De aceea, dacă ceri şi dai cu linguriţa, cu linguriţa vei primi şi măsura produsele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat Moisoiu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Aurel Vlădoiu.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Declaraţia se intitulează "Veteranii de război, între medalii şi nevoi".

Prin Hotărârea de Guvern nr.1222 din 10 mai 2007, ziua de 29 aprilie a fost instituită ca Ziua veteranilor de război.

Titlul de "veteran de război", chiar dacă are o origine ce se pierde în negura vremurilor, oficial, a fost recunoscut de-abia pe 29 aprilie 1902, de către Carol I. Conducătorul României de atunci, produs al celui mai eficient sistem, cel german, ştia că poporul care nu-şi preţuieşte apărătorii şi nu-i răsplăteşte pentru jertfele lor, va căuta într-una izbăvirea, fără s-o găsească vreodată. O demonstrase deja istoria lumii.

Anul acesta se împlinesc 18 ani de la constituirea Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război. La constituire, în 1990, avea 900.000 de membri: veterani de război, văduve şi invalizi de război. În 2007, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război mai număra doar 130.000 de veterani de război.

Astăzi, cu siguranţă, numărul lor nu depăşeşte suta de mii, iar peste 4-5 ani vor putea fi număraţi, probabil, pe degetele de la mâini. Peste alţi 4-5 ani, nu-i vom mai găsi nici măcar în cărţile de istorie, mai interesate de actualele VIP-uri şi succesele şi "succesurile" lor.

În 1994, Parlamentul României a votat Legea nr.44 care urma să reglementeze statutul veteranilor de război şi să oblige instituţiile statului să trateze problematica veteranilor aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate.

Astăzi, la 14 ani de la promulgarea acestei legi, cele mai multe dintre prevederile ei au fost desfiinţate. Drepturi şi facilităţi ale veteranilor de război, cuprinse în textul iniţial al legii, au fost anulate, altele ajustate şi, oricum, cele mai multe nerespectate.

De pildă, în reşedinţa judeţului pe care îl reprezint în legislativ, veteranii de război care satisfăceau exigenţele Legii nr.44 au fost împroprietăriţi cu câte 500 metri pătraţi într-o zonă inaccesibilă, în care ani de-a rândul au fost aruncate deşeurile rezultate din decopertări asfaltice şi dărâmarea unor construcţii.

Probabil că, încă de la început, s-a urmărit ca veteranii să nu ajungă să se bucure de aceste terenuri, eforturile autorităţilor în acest sens urmărind doar efecte electorale. Este greu să imaginezi o construcţie pe un teren a cărui lăţime nu are nici măcar 10 metri întregi, în condiţiile în care legea cere şi suntem obligaţi să o respectăm ca distanţa dintre respectiva construcţie şi proprietatea vecinilor să fie de minim 1,9 metri.

Deşi iniţial Legea nr.44/1994 prevedea scutirea veteranilor de război de la plata impozitelor pe aceste terenuri, facilitatea la care mă refer nu a rezistat nici doi ani. Veteranii de război vâlceni sunt astfel siliţi, în modul cel mai cinic cu putinţă, să plătească cele mai mari impozite din ţară pentru o bucată de pământ pe care nu au văzut-o şi probabil că nici nu o vor vedea vreodată.

Este îndeobşte cunoscut că cea mai mare parte a veteranilor de război se confruntă acum, în amurgul vieţii, cu probleme deosebit de grele: agravarea unor boli, multe dobândite în tranşee, greutăţi inacceptabile în procurarea medicamentelor, pensii mici, insuficiente pentru costurile vieţii etc.

Acestea sunt adevărurile care ar trebui să fie auzite pe 29 aprilie. Ele nu sunt însă rostite de nimeni, nici în acea zi şi nici în celelalte, deşi sunt cunoscute de către toţi. Pe de o aparte, autorităţile ştiu că timpul îşi face datoria şi problemele veteranilor dispar de la sine, pe de altă parte, decenţa îi împiedică pe foştii combatanţi de pe fronturile de Est şi de Vest ai celei mai crâncene conflagraţii să strige că le este frig şi că le este foame.

La terminarea ceremoniei dedicate lor, veteranii de război, cu grijile şi nevoile din suflet ascunse de decoraţiile de pe piept, se retrag acolo unde i-a plasat societatea: la marginea ei.

Aleşii, după ce au lăcrimat bărbăteşte pomenind faptele de vitejie ale întregitorilor de pământ, limbă şi credinţă, plecaţi în lumea minerală sau aflaţi pe picior de plecare, vor închina câteva pahare la popota de garnizoană.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule coleg, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Aledin Amet:

Bună dimineaţa.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "În favoarea olimpiadei de limbă turcă, în favoarea olimpiadei de limbă tătară".

Progresul prinde contur, înainte de toate, datorită educaţiei. Iar educaţia se capătă în urma anilor de studii. Şcoala joacă în acest sens un rol esenţial: modelează caracterele, suprimă blazarea, netezeşte destinul.

Iată de ce acţiunile dedicate învăţământului în limba maternă sunt binevenite. Demonstrează puterea de a exista a unor concepte puse în practică.

În perioada 2-4 aprilie anul curent, la Liceul "Kemal Ataturk" din Medgidia, s-a desfăşurat faza judeţeană a olimpiadei de limbă turcă. A fost încă o dată demonstrată preocuparea noastră pentru a ne păstra identitatea. A fost încă o dată confirmată valoarea unor elevi dornici de a desluşi cât mai bine aspectele lingvisticii.

Lumea turcică, ca întindere geografică, este indiscutabil printre cele mai importante. Dincolo de aparenta separare dictată de particularităţile fiecărei naţiuni, există unitatea valorilor supreme: limbă, religie, tradiţie.

Se doreşte păstrarea lor pentru că se doreşte păstrarea propriei identităţi. În acelaşi timp, însă, nu pot fi neglijate limbile turcice colaterale, cum este, de exemplu, limba tătară. De dorit este chiar protejarea şi promovarea acestei limbi.

Firesc, cadrul organizat asigură pregătirea elevată. Cunoştinţele de bază se dobândesc în familie. Gesturile simple şi oamenii nesofisticaţi asigură, până la urmă, permanentizarea spiritualităţii.

Sperăm că vom avea puterea şi inspiraţia de a organiza la nivel instituţional, începând cu anul următor, şi olimpiada de limbă tătară. Este o dorinţă a tuturor conaţionalilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îngăduiţi-mi să amintesc pe colegii noştri care au depus declaraţiile politice în scris, până la această oră: din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, îi avem pe domnii deputaţi Gheorghe Chiper şi Costică Macaleţi; din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnii deputaţi Andrian Mihei, Relu Fenechiu, Horea Uioreanu şi Horaţiu Buzatu; din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, domnii deputaţi Mircea Coşea, Cezar Preda, Graţiela Iordache, Vasile Pruteanu, Petru Călian, Iulian Bîrsan; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnii deputaţi Constantin Faina şi Viorel Pupeză; din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Kovacs Attila; din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Ignat Miron, şi din partea Grupului parlamentar al deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giugiu.

Mai facem o pauză scurtă, probabil între timp o să mai apară colegi de-ai noştri. Lista celor înscrişi este destul de lungă, poate între timp mai apar. Facem o pauză de cinci minute.

- după o scurtă pauză -

Domnul Ioan Oltean:

Se pare că nu mai avem, stimaţi colegi, doritori, persoane care să dorească să-şi susţină declaraţiile politice. De aceea, închid şedinţa de astăzi consacrată declaraţiilor politice.

Vă doresc o zi bună şi ne revedem la ora 10,00, la partea a doua a şedinţei de astăzi. Doamne ajută!

(Următoarele declaraţii şi intervenţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

"Preţul României"

Un mic afumat şi o bere agitată - acesta este preţul care stă lipit de fruntea noastră, de 18 ani. E şi greu de dezlipit... Au unii grijă să se asigure că nu se desprinde uşor. Dar e şi mai avantajos aşa, pentru că un mic şi o bere nu cumpără doar un român, ci milioane.

Dacă mai adăugăm drept "primă" o sacoşă umplută cu fluturaşe colorate, iar pe fund cu un kilogram de zahăr şi o sticlă de ulei, deja putem da totul din noi. Umplem, la schimb, un cărucior plin cu voturi...

PSD ştie cel mai bine să facă astfel de cumpărături şi profită mereu de preţurile noastre reduse. Ştie când să cumpere, ce să cumpere şi cât să cumpere. Ştie să se şi târguiască. Poate că şi acesta este un talent, iar în politică talentele sunt, de multe ori, răsplătite. Poate că este doar o deprindere, învăţată de politicieni precum Vanghelie, încă de pe vremurile când vindeau la marochinărie. Sau poate că aceasta este politica PSD de a face politică. Este trist, dar şi revoltător faptul că acest partid tot continuă să confunde milioane de români cu o simplă marfă numai bună de cumpărat.

În 2000 şi 2004, PSD ne-a cumpărat cel mai ieftin. A pozat drept un "Dumnezeu binevoitor şi darnic" şi ne-a păcălit pe toţi. Timp de câteva zile ne-a dat, gratuit, de toate... Însă, imediat după vot, s-a făcut nevăzut. I-am simţit prezenţa numai atunci când ne trimitea acasă note de plată. Atunci am realizat cu toţii preţul generozităţii din campanie a social democraţiei din România. Am mâncat trei-patru zile gratuit, dar apoi am plătit de cinci ori mai mult pentru o pâine, de zece ori mai mult pentru lumină şi gaze şi de şapte ori mai mult pentru o casă. PSD ne-a impus chiar şi o taxă proprie: taxa Adrian Năstase sau preţul corupţiei. Am simţit atunci cât de greu ne-au căzut la stomac micii, primiţi alături de o poză cu sigla P.S.D. Am simţit că parcă şi berea ne luase minţile şi abia ne trezeam cu o durere mare de cap. Ne vândusem mult prea ieftin, dar era prea târziu.

La patru ani de la marea pomană, PSD nu are nimic altceva de oferit celor peste 20 de milioane de români, decât ".. mici şi bere. Am văzut cu toţii proiectele acestor politicieni. Am văzut ce s-a ales din acea "România europeană", aşa cum o schiţa mândru, pe şabloane, Adrian Năstase. Am văzut cine a beneficiat, cu adevărat, de pe urma lanţului de săli de sport, construite pentru elevii din toată ţara. Am văzut cum Dracula Park s-a transformat în cenuşă cu mult înainte să ne uimească. Sau să ne sperie. Am văzut tot ceea ce poate PSD şi am văzut adevăratul preţ al cadourilor şi promisiunilor, oferite "din dragoste" în toate campaniile electorale.

De aceea, tind să cred că românii s-au schimbat şi ei. Vreau să cred că, din puţinul lor, îşi vor cumpăra singuri o pungă de zahăr şi un litru de ulei. Vreau să cred că nu vor mai da doi bani pe "Vanghelioanele" organizate de Paşte, de 1 Mai, de Crăciun şi de Revelion.

Vreau să cred că, din acest an, românii au un alt preţ.

Domnul Dan Horaţiu Buzatu:

"10 Mai, adevărata zi naţională a României"

Ne găsim astăzi cu puţin timp înainte de o dată care are o semnificaţie cu totul specială pentru România. Este vorba de ziua de 10 mai, adică acea zi în care, prin evenimentele sale, ţara noastră a căpătat o însemnătate europeană, împotriva adversarilor ei din acea vreme, dintre care trebuie amintiţi cel puţin Rusia şi Turcia.

Ziua de 10 mai are (şi ar trebui să aibă şi de aici înainte) o semnificaţie extrem de importantă pentru toţi cei care astăzi trăiesc în România.

Nu mă gândesc doar la faptul că 10 Mai a fost Ziua naţională a ţării noastre între 1866 şi 1948, ci mai ales la atitudinea pe care regimul comunist a avut-o faţă de acest moment istoric. Şi asta pentru că acum, într-o perioadă în care informaţia poate circula fără restricţii, ştim că 10 Mai a reprezentat timp de zeci de ani Ziua naţională a României, adică a acelei Românii curate care reprezenta, în perioada respectivă, o adevărată forţă politică, economică, militară şi culturală a Europei. Mai ştim că în aceeaşi perioadă, România a devenit un stat cunoscut şi respectat în lume.

Dar ziua de 10 mai, mai are şi alte semnificaţii: ea reprezintă ziua în care, în 1866, Carol I de Sigmaringen a depus jurământul în faţa Parlamentului României, dar şi ziua în care ţara noastră - prin decizia Parlamentului - şi-a declarat independenţa faţă de Imperiul Otoman, în 1877.

Sunt evenimente care au contribuit decisiv la intrarea României în rândul statelor moderne din Europa. Trebuie să recunoaştem acum că perioada cuprinsă între aceste două evenimente, respectiv 10 mai 1866 şi 10 mai 1877 reprezintă intervalul de timp în care s-a pregătit şi s-a realizat adevărata integrare a României în Europa civilizată.

Aş dori să mai remarcăm şi faptul că cele două date se completează una pe alta. Instalarea pe tronul României a unui principe străin, Carol I von Hohenzollern-Sigmaringen (dar care s-a dovedit a fi un mare român prin ceea ce a făcut în perioada domniei sale) a contribuit la stoparea anarhiei şi manifestării primitivismului în politica românească. De asemenea, acel eveniment a contribuit decisiv la civilizarea scenei politice autohtone prin ridicarea la rang de regat a formei de conducere a României din vremea respectivă.

Declararea Independenţei pe 10 mai 1877, la care trebuie să adăugăm recunoaşterea ulterioară a acestui act de către marile puteri ale Europei, a însemnat evenimentul politic cel mai însemnat din istoria ţării noastre. Fără 10 mai 1877, cu siguranţă nu ar fi existat nici 1 Decembrie 1918, după cum fără confirmarea prin luptă a Declaraţiei de Independenţă nu s-ar fi ajuns la înfrângerea Turciei şi nici la reducerea dominaţiei ei în Balcani, fapt ce dă şi o conotaţie benefică externă, pentru regiune, a actului de la 10 mai 1877.

Iată, deci, nenumărate motive pentru care avem datoria de a renega, aici şi oricând, una dintre cele mai brutale decizii ale comuniştilor postbelici, prin care marea sărbătoare a dispărut din calendarul românilor.

După decembrie 1989, au existat propuneri (şi în ce mă priveşte, am fost şi sunt un susţinător al acestei idei) ca data de 10 mai să redevină ziua naţională a României. Teama de monarhie a neocomuniştilor care au preluat puterea imediat după evenimentele din 1989, sechelele comuniste ale unei mari părţi a populaţiei au împiedicat acest deziderat, această revenire la normalitate.

Totuşi, sunt convins că dacă data de 10 mai ar fi redevenit ziua naţională a ţării noastre, viaţa politică din România ar fi fost caracterizată de mai multă normalitate şi poate de un plus de respect reciproc. Chiar şi aşa, sper că zarurile nu au fost aruncate. Aşa cum cred că monarhia constituţională este o formulă superioară oricărui tip de republică, tot aşa cred că viitorul apropiat va repune ziua de 10 mai în drepturile ei istorice.

Până atunci însă, vă propun ca această zi să fie cinstită cum se cuvine. Asta va însemna ca instituţiile de stat să arboreze tricolorul în ziua de 10 mai, iar oficialităţile să evoce în public semnificaţiile acestei zile istorice.

Măcar în acest fel, trebuie să contribuim cu toţii pentru a nu se ajunge ca ziua de 10 mai să fie înghiţită de anonimat. Pentru că de fapt, în conştiinţa multora dintre români, este adevărata zi naţională.

Domnul Petru Călian:

"Atenţie! A venit circul în oraş!"

Abia s-a dat startul campaniei electorale şi partidele politice se şi întrec în a capta atenţia şi implicit voturile cetăţenilor.

De pildă, dacă până acum era o normalitate ca poporul să stea la un mic şi o bere, anul acesta avem parte de lucruri mai excentrice, ca, de pildă, un elefant. Sau pentru iubitorii de lucruri exotice avem parte de nuduri electorale, cei drept, unele mai rubensiene.

Pentru iubitorii metropolelor aflaţi că este posibil să avem parte şi de un metrou în judeţul Cluj care să lege comuna Gilău de comuna Jucu. Şi acest lucru se poate întâmpla în condiţiile în care în aceste localităţi nu există un dispensar, o şcoală sau un cămin cultural.

Candidaţii nu pierd vremea şi vin cu oferte, una mai tentantă decât cealaltă, ca de exemplu: poţi să mergi la picnic cu familia în pădurea bântuită de la Hoia, lângă Cluj-Napoca sau poţi să consumi zilnic doi litri de apa ozonificată.

PNL-ul nu putea rata ocazia de a defila cu circul pe străzile oraşului Constanţa, de parcă ei nu ar fi fost de ajuns, au fost acompaniaţi de o fanfară, un elefant şi pahidermul de la circ. Bâlbâiala Guvernului poate fi adevărata emblemă a campaniei electorale dusă de acest partid. La externe, se cheltuiesc bani fără a se ţine o evidenţă financiar-contabilă, la transporturi, infrastructura este un vis frumos pentru anumite zone, de sănătate nu are rost să vorbim, iar celelalte ministere precum agricultura, educaţia etc. se agită pentru o reformă europeană.

Toţi au dorit să distreze poporul, dar niciunul nu s-a arătat interesat de soarta celor cărora inundaţiile şi viiturile din ultimele zile le-au spulberat agoniseala de o viaţă. Candidaţii nu s-au arătat interesaţi să vorbească despre îngrijirea sănătăţii, învăţământ de calitate, servicii comunitare, autostrăzi, drumuri, investiţii etc. Aici sute de oameni aşteaptă cu ochii înlăcrimaţi o "adiere" de campanie electorală. Poate că şi lor le prindea bine un mic şi o feliuţă de pâine pe mesele ude şi goale.

Întreaga Românie s-a lăsat prinsă de ispita pomenilor electorale, dar să judecăm un candidat după faptele pe care le-a făcut şi după roadele muncii sale acolo unde şi-a desfăşurat activitatea, fie în politică, fie într-un alt domeniu! Poporul român s-a autoeducat, nu se mai lasă uşor manipulat şi este mai responsabil în alegerea pe care o face!

Domnul Dumitru Gheorghe Mircea Coşea:

Actuala campanie electorală tinde să se transforme câteodată într-o încercare a candidaţilor de a mistifica realitatea prin acoperirea unor practici abuzive cu aşa-zise realizări şi succese.

Este cazul domnului primar Marius Măgureanu din comuna Ştefan cel Mare, Judeţul Olt care face eforturi disperate de a-şi prezenta mandatul ca pe un lanţ de succese şi realizări într-o direcţie pe care domnia sa o denumeşte a fi modernizare şi europenizare.

Declaraţia politică pe care o susţin în faţa dumneavoastră are ca scop tocmai prezentarea adevărului în legătură cu unele acţiuni pe care domnul Marius Măgureanu le-a întreprins în numele aşa-numitei modernizări a comunei, dar care, în realitate, sunt grave atentate nu numai la obligativitatea respectării legislaţiei în vigoare, dar şi la apărarea şi conservarea patrimoniului cultural românesc.

Astfel, domnul primar Marius Măgureanu decide şi efectuează fără expertiză tehnică şi hotărâre a Consiliului local demolarea clădirii şcolii din comună, deşi aceasta era clasată "clădire de patrimoniu cultural". La interpelarea locuitorilor comunei, reprezentaţi de către domnul Marian Ionescu, care trimit la Inspectoratul de Stat pentru Construcţii adresele 183/11.02.2008 şi 198/12.02.2008, acesta răspunde prin adresa 79-R/26.02.2008, confirmând inexistenţa expertizei tehnice şi a hotărârii Consiliului local. De altfel, însăşi Primăria confirmase acest lucru prin adresa 541/25.03.2008, dovedind indiferenţă devenită metodă curentă de lucru pe care domnul primar obişnuieşte să o practice faţă de legislaţia în vigoare.

Subliniez că de abia în urma acestor proteste şi dezvăluiri ale abuzurilor, domnul primar forţează Consiliul local să elibereze autorizaţiile necesare demolării clădirii de patrimoniu. Desigur, o astfel de "legiferare" retroactivă a distrugerii patrimoniului românesc nu ar fi fost posibilă fără complicitatea Ministerului Culturii şi Cultelor, reprezentat de prietenul şi colegul de partid al domnului primar, domnul secretar de stat din acest minister Gigel Ştirbu.

Seria "modernizărilor" efectuate de către domnul primar, sprijinit de către Ministerul Culturii şi Cultelor nu se opreşte însă la distrugeri de patrimoniu, continuând şi cu decizii personale demne de Cartea recordurilor. Astfel, domnul primar Marius Măgureanu decide, fără o hotărâre a Consiliului Local, instalarea unei antene GSM pe clopotniţa bisericii din localitatea Ştefan cel Mare. Trebuie să recunoaştem că este o dovadă extrem de originală a dorinţei domniei sale de a "moderniza" biserica şi credinţa strămoşească. La o asemenea dovadă de creştinism nu ne putem aştepta decât şi la decizia domniei sale de a-şi agăţa pe biserică afişe sau bannere electorale.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Lupta micului cu hamburgerul"

Bătălia politică dintre mici şi hamburgeri a animat, din păcate, ceea ce trebuia să fie o zi de linişte pentru toată lumea, ziua de 1 Mai. Liniştea dinaintea furtunii, i-aş putea spune, având în vedere că în 2 mai a fost demarată oficial campania electorală. Personal, mi-am petrecut ziua împreună cu familia, ştiind bine că timp de o lună vor deveni foarte rare aceste momente. În schimb, pentru câţiva politicieni dornici de publicitate forţată, tradiţionalii mici au devenit arme de a da bine la popor.

M-am amuzat şi eu, ca mulţi alţii, la auzirea relatărilor jurnalistice referitoare la mobilizările de partid de prin pădurile autohtone. La Cluj, pădurea Făget era colorată în roşu şi portocaliu, întrucât oamenii simpli preferaseră să rămână pe la casele lor din cauza vremii potrivnice. În alte părţi ale ţării însă, românii se călcau în picioare pentru o mâncare caldă, dată din banii eternilor baroni locali. Un circ grotesc, o umilinţă pe care un om nu o merită. Mult zgomot pentru nimic, poluare fonică gratuită.

Văzând comportamentul disperat al unor politicieni cu scopul de a mai fura o zi pentru campanie electorală, nu pot să nu înţeleg dezinteresul românilor pentru politică. Atâta timp cât dezbaterea politică se reduce la lupta între mic şi hamburger (nici o aluzie la domnul Boc), nu înţeleg pentru ce să mai existe dezbatere de idei.

În acest wee-kend, câţiva tineri îmbrăcaţi în portocaliu distrugeau un panou al candidatului PNL pentru Consiliul Judeţean Cluj. Cam atâta au înţeles democraţii din lupta electorală: o luptă a muşchilor, o manifestare a intoleranţei şi a urii politice. Despre genul acesta de oameni politici, mai am un singur comentariu: Unde nu-i minte, vai de popor!

Domnul Relu Fenechiu:

"Europarlamentarii PNL, singurii din România care apără principiile democraţiei"

După cum se ştie, europarlamentarii PNL au solicitat la acest început de săptămână, în mod oficial, preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durrao Barosso, precum şi membrilor Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne demisia vicepreşedintelui Comisiei Europene, comisarul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Franco Frattini, din cauza declaraţiilor referitoare la libertatea de mişcare a cetăţenilor UE.

Nu vreau să insist, lucrurile sunt cunoscute: pe 23 aprilie a.c., domnul Frattini a declarat ziarului La Stampa, că "Directiva privind libertatea de mişcare a cetăţenilor europeni în spaţiul european este depăşită şi trebuie revizuită" şi mai târziu, într-uninterviu publicat de "Il Giornale", referindu-se la persoanele suspectate de a fi comis infracţiuni, a menţionat că "simpla lor expulzare nu este suficientă" şi că "acestea trebuie arestate imediat, judecate în procedură de urgenţă şi apoi expulzate". Afirmaţiile celui care a girat în organismele europene toate delaţiunile neîntemeiate ale doamnei Monica Macovei, încalcă două principii fundamentale ale democraţiei: cel al liberei circulaţii şi cel al prezumţiei de nevinovăţie.

Mă aşteptam ca şi alţi europarlamentari români să aibă o poziţie similară cu cea a reprezentanţilor PNL în Parlamentul European. Pentru că aici nu este vorba de interese de partid, ci de interese de ordin general, printre care şi ale României, iar în acest caz, culoarea politică nu trebuie să prevaleze. Aveam aşteptări foarte mari cel puţin de la doi europarlamentari care în cariera lor politică au cochetat, pentru un timp şi cu liberalismul: Theodor Stolojan şi Dumitru Oprea. Este adevărat, în Parlamentul European cei doi fac parte din aceeaşi familie politică din care face parte şi domnul Frattini. Dar, consider că înainte de familia politică europeană, prevalează calitatea de europarlamentar român. Din păcate, aşteptările mele au fost înşelate. Tăcere absolută din partea celor doi. Niciun cuvânt despre periculoasele declaraţii şi intenţii ale domnului Frattini. Nici măcar o relativă declaraţie de desolidarizare.

Dar de fapt nici nu se poate cere mai mult de la cei doi politicieni. Ieri, în conferinţa de presă ce a urmat întrunirii conducerii centrale a PD-L, domnul Theodor Stolojan, nu numai că nu a atins subiectul, în schimb a continuat cu atacurile aberante la adresa Puterii, atacuri nejustificate nici de faptul că ne aflăm în campanie electorală. După ce şapte săptămâni la rând, domnul Stolojan a somat aberant Executivul să anuleze taxa de primă înmatriculare - spun aberant, pentru că în fosta sa calitate de prim-ministru, domnul Stolojan ar fi trebuit să ştie că Guvernul nu poate anula o lege votată de Parlament (şi, oricum, Executivul a modificat drastic deja, prin ordonanţă de urgenţă, actul normativ criticat) - ieri subalternul domnului Emil Boc a ieşit cu alte acuzaţii la fel de aberante, susţinând că Parlamentul şi Puterea împiedică trimiterea în justiţie a miniştrilor sau foştilor miniştri care au şi calitatea de parlamentari. Prin această nouă ieşire în presă, domnul Stolojan demonstrează că nu cunoaşte legislaţia în vigoare - că legea privind răspunderea ministerială este bună sau rea, este un alt subiect - iar prin afirmaţiile sale propune încălcarea legislaţiei. Mai mult, nefiind niciodată parlamentar, domnul Stolojan nu cunoaşte regulamentele şi procedurile Legislativului, dar se pronunţă în public şi se erijează în mare justiţiar.

Consider că eforturile domnului Stolojan de a poza în justiţiar trebuie să fie îndreptate spre evenimentele care se petrec în zona în care activează acum, adică în Parlamentul European. Adică acolo unde a fost trimis ca urmare a voturilor primite de la electorat. Un electorat care are nevoie de politicieni care să susţină interesele României în Parlamentul European. Ceea ce nu s-a observat până în prezent la domnul Stolojan şi la colegii domniei sale, europarlamentari PD-L.

Domnul Constantin Faina:

"Pe cine trebuie să servească funcţionarul public, pe cetăţean sau pe şeful său direct?"

Reforma administraţiei publice, un proces început demult şi care a avansat constant, este în prezent dominată de deciziile ierarhice care sunt mai puternice decât posibilitatea exprimării competenţei specializate, la nivel de executiv. Principala problemă pe care o avem azi este că nu ştim cum şi unde să cerem, pe când în administraţia de tip european totul este scris mare şi la vedere, eşti servit bine de fiecare instituţie, căci funcţionarul ştie că misiunea sa este de a servi pe cetăţeanul plătitor de impozite, cel care îi plăteşte şi funcţionarului salariul său. Dar funcţionarul nostru consideră că datoria sa este să îşi servească şeful ierarhic, şi nu să fie în slujba legii şi, la fel ca şeful său, să aibă misiunea de a face ca legea şi sistemul să funcţioneze în slujba cetăţeanului de rând. Acela este adevăratul şef al tuturora, simplul cetăţean cu nevoile sale. El este şeful oricărui ministru, şi, de la ministru în jos, şeful tuturor celorlalţi şefi. Funcţionarul care nu înţelege asta nu merită banii ţării, pentru că nu lucrează pentru cine trebuie şi pentru cine îl obligă legea, ci numai în beneficiu personal. Orice şef ierarhic, începând de la primul-ministru şi de la Preşedinte, care crede că la serviciu are subalterni personali, este nepotrivit pentru locul pe care îl ocupă şi trebuie să plece lăsând, locul altora, care înţeleg corect expresia "a fi în slujba naţiunii".

Cu toate că avem o relativă stabilitate a funcţiilor de execuţie, stabilitate mai mare decât a funcţiilor de conducere, munca acestora nu este corect evaluată şi a apărut din nou un dezechilibru între nevoi şi resurse. Aproape o treime din funcţionari se află în Ministerul Finanţelor şi în structurile sau instituţiile sale deconcentrate! Asta înseamnă doar cu vreo zece mii de funcţionari mai puţin decât în întreaga administraţie locală, cu tot cu instituţiile din subordine.

Chiar şi în aceste condiţii, însă, funcţionarul de rând nu poartă răspunderea deciziilor sale. Oricând se găsesc cel puţin 3 - 5 superiori care verifică decizia lui; căci, în starea de lucruri actuală, orice hârtie trebuie semnată de şeful instituţiei respective, şi atunci responsabilitatea funcţionarului scade direct proporţional cu numărul de semnături de pe acea hârtie. De ce nu poate funcţionarul să răspundă direct, în cadrul prevăzut de lege, faţă de cetăţean?

Astfel, noi avem azi un funcţionar creat de propriul nostru sistem lipsit de orizont, un funcţionar care vine la serviciu, lucrează, face rapoarte, răspunde la telefoane, soluţionează dosare, şi mai toate acestea se fac pentru a satisface vreun şef pe undeva, iar nu în scopul real de a servi cetăţeanul plătitor de impozit, din care trăieşte şi prosperă sistemul birocratic. Legislaţia nouă, foarte întortocheată şi alambicată, "de nivel european" - cred unii mai înguşti la punctul de vedere - are teoretic în vedere faptul că cetăţeanul client trebuie bine servit, iar viaţa lui şi relaţia sa cu instituţiile statului trebuie uşurată, simplificată, făcută eficientă. Şeful oricărui funcţionar trebuie să aibă în vedere acest lucru.

Aş vrea să vă amintesc ce spunea un înţelept al antichităţii, Lucian din Samosata: "O lege prea aspră va fi încălcată adeseori" - şi pe bună dreptate. Legile care guvernează activitatea funcţionărească au devenit un cadru de solicitare excesivă la adresa cetăţeanului, iar acesta se vede adeseori obligat să o ia pe lângă lege, pentru ca să nu mai aibă de a face cu funcţionarii sistemului.

Încet dar sigur, sistemul s-a pus totuşi în mişcare. Se obţin rezultate, se rezolvă probleme, se mai reduce din birocraţie. Şi atunci, vă întreb: ce rost au recentele mutări, de nevoie, dintr-un oraş în altul, de pe o funcţie pe alta, de la o instituţie la alta? Nu demult astfel de lucruri s-au petrecut la ANAF cu şefii unor Direcţii Generale a Finanţelor Publice şi cred că există pericolul real ca această practică să-l "arunce" pe funcţionarul public în poziţii fără impact asupra sistemului, diminuând eficienţa deja dovedită pe domeniul respectiv de activitate din poziţia anterioară. Cu alte cuvinte, mişcare inutilă, cu efecte potenţial păguboase. Astfel de practici de a forma în sistem funcţionari buni la toate, în orice loc şi în orice moment, poate să se întoarcă împotriva sistemului însuşi, dovedindu-se iniţiative neserioase.

Vă sugerez ca energiile şi resursele sistemului să fie folosite pentru a identifica punctual, la ghişeu, funcţionarii plătiţi din banii publici care sunt aroganţi cu cetăţenii, care văd în cetăţean un individ nechemat şi care îi deranjează confortul personal, funcţionari - mulţi dintre ei tineri, dar deja îmbătrâniţi în concepţii - care vorbesc jignitor şi pe un ton superior omului simplu, client al sistemului, care îi cer mereu să îndeplinească condiţii suplimentare, nespecificate în legi, care cer cetăţeanului mai multe hârtii şi mai des decât trebuie, care au pretenţia ca cetăţeanul să fie mai inteligent decât funcţionarul şi să ştie mai bine decât acesta ce trebuie să facă, încă înainte de a veni la ghişeu să ceară detalii, funcţionari care nu dau explicaţii suficiente şi limpezi, iar apoi se întorc chiar duşmănos împotriva petentului, care devine astfel nu victima unui funcţionar arogant şi incompetent, ci victima unei instituţii. Cine să iubească un astfel de sistem, cine să respecte un astfel de funcţionar? Iar in structurile administrative, astfel de funcţionari se găsesc mai des decât este cazul. Şi cine sunt şefii acestora? Cum au ocupat poziţiile lor? Căutaţi şi veţi găsi că acolo unde treburile merg aşa cum am arătat, la un anumit nivel, posturile de conducere au fost ocupate pe baza clientelismului politic, şi nu pe bază de competenţă. Preţul îl plăteşte naţiunea, mamele şi copiii noştri, bătrânii noştri, bolnavii noştri, oamenii de afaceri şi toţi ceilalţi pe lângă ei. De câştigat, nu câştigă nimeni. Doar că, în unele categorii de meserii plătite de la buget, apar tot mai mulţi oameni graşi "..

Domnul Gheorghe Chiper:

"Amânarea începerii autostrăzii Arad-Timişoara, încă o dovadă de iresponsabilitate guvernamentală"

Într-o declaraţie politică anterioară arătam faptul că nealocarea integrală de la bugetul de stat a fondurilor necesare lucrărilor de construcţie din programul de autostrăzi pe acest an reprezintă un act de o gravitate extremă, o dovadă a nepăsării şi neputinţei guvernamentale în a continua sau a menţine ritmul execuţiei realizat în perioada 2001-2004 la aceste investiţii de importanţă naţională, şi europeană, în acelaşi timp.

Pentru a-şi motiva această neputinţă şi crasa iresponsabilitate, atât oficialii de acum de la Ministerul Transporturilor, cât şi cei de la P.D., din perioada 2005-2006, invocă aceleaşi argumente total necredibile, legate de reverificarea documentaţiilor, în vederea reducerii preţului lucrărilor.

După patru ani, se poate constata perversitatea acestor motive, care nu numai că nu au ajutat la "demersul" pedisto-liberal de la începuturile guvernării lor de dreapta, dar, mai mult, au făcut să crească exponenţial costurile de deviz ale lucrărilor, în special la autostrada "Transilvania". Iar la aceasta trebuie adăugată şi stagnarea de trei ani şi jumătate pe şantierele deschise încă din 2004, stagnare care ne prelungeşte cu încă mulţi ani situaţia umilitoare în care ne aflăm la acest capitol, menţinând "recordul" românesc de a fi în privinţa dotărilor cu autostrăzi doar la nivelul unor ţări africane (desigur, în urma multora aflate pe acest continent).

Scopul actualei declaraţii politice nu se referă doar la a demasca această "performanţă". Înainte de orice, trebuie arătat că deciziile guvernamentale de a opri asemenea lucrări urmăresc şi un scop meschin, absolut iresponsabil: acela de a nu aloca bani pentru astfel de investiţii costisitoare; de a reorienta fondurile către lucrări mai vizibile în rândul alegătorilor (ca de exemplu, reabilitarea unor şcoli); de a asigura bani - chiar fără discernământ, uneori - pentru alte cheltuieli bugetare, mai "palpabile" şi mai utile pe plan electoral, cum sunt anunţatele spitale noi, aflate doar în faza de proiect de mult timp.

Că este aşa, că boicotul autostrăzilor este o politică de stat, o dovedeşte şi neînceperea lucrărilor la autostrada de pe Coridorul IV european, mai exact tronsonul Arad-Timişoara, care, deşi cu soluţia de finanţare externă rezolvată încă din 2003, nu au demarat nici în prezent, ba, mai mult, au tot fost amânate, total nejustificat, singura justificare fiind cea legată fără îndoială de neasigurarea contribuţiei proprii a guvernului la finanţarea investiţiei.

Aşadar, încă o dovadă de iresponsabilitate şi meschinărie.

Domnul Mircia Giurgiu:

Declaraţie politică intitulată "Pomana electorală şi postul... prelungit al Paştelui".

Sărbătorile Pascale au fost sărbătorite de toată lumea creştin-ortodoxă la sfârşitul lunii aprilie. Apropiata campanie electorală a transformat, însă, această sărbătoare importantă a creştinătăţii. Specific românească este, din nefericire, pomana electorală. Din păcate, populaţia este atât de sărăcită că se calcă în picioare pentru o punguţă în care se află 1 kg de zahăr, unul de făină şi un litru de ulei. De ce s-a ajuns aici? Pentru că nu se face nimic pentru ca populaţia să o ducă mai bine, adică locuri de muncă mai bine plătite, pensii mai mari, fără cozi la farmacii pentru achiziţionarea medicamentelor, alocaţii mai mari pentru copii - cine poate trăi din alocaţia de stat pentru un copil? Nimeni, nici chiar un copil care are nevoi mai mari decât un adult, pentru că el nu ştie sau mai bine spus nu ar trebui să cunoască sintagma "nu pot să-ţi cumpăr ceva pentru că nu am bani". Copiii ar trebui să se bucure de copilăria lor, să meargă la şcoală să beneficieze de educaţie, să viseze să facă lumea mai bună, nu să se gândească la faptul că a mai trecut o zi în care nu au fost la şcoală, în care nu au mâncat nimic sau au fost bătuţi pentru că nu au adus destui bani în casă.

Suntem de aproape 18 luni în Uniunea Europeană, numai că efectele benefice ale integrării se lasă mult prea mult aşteptate. Alocaţiile copiilor sunt insuficiente pentru creşterea şi educarea acestora, salariile sunt mult sub nivelul celor din spaţiul Uniunii Europene, la fel şi pensiile. Singurele care s-au aliniat la cele europene, sau din exces de zel chiar le-au depăşit, sunt preţurile la alimentele de bază, utilităţi şi la servicii.

Fiecare persoană, din puţinul care îl are, ar fi vrut să aibă un miel pe masa de Paşti, numai că preţul lor a fost mult peste puterea de cumpărare, iar proprietarii de turme de oi au vândut chiar mai puţin decât în alţi ani. Populaţia din România, marea ei majoritate este din ce în ce mai săracă, dar se pare că nimănui nu-i pasă. La patru ani, însă, se cere votul pentru ca o mână de oameni să ajungă în Parlament, la primărie ori în consilii locale sau judeţene. Trebuie să ne gândim ce facem noi pentru ca populaţia cu drept de vot să ne mai aleagă pentru un mandat. Răspunsul este foarte simplu. Numai că trebuie căutat în noi înşine, în fiecare dintre noi.

Doamna Graţiela Denisa Iordache şi domnul Cezar Florin Preda:

"Epurarea de la A.P.I.A."

În urmă cu doar câteva săptămâni, legislaţia a fost modificată când a fost emisă în Parlament Legea nr.93/2008. Această lege a adoptat de fapt Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.89/2007, iniţiată în septembrie anul trecut de Guvern.

Guvernul a schimbat Legea de organizare a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.), astfel încât toţi directorii sucursalelor judeţene să fie daţi afară. Ei au ocupat funcţiile de conducere la centrele judeţene încă de acum doi ani şi de mai mult timp se dorea înlocuirea unora dintre ei. Totuşi, cei demişi spun că şi până acum directorii aveau posibilitatea de a efectua plăţi, dacă directorul general le delega această atribuţie, nefiind neapărată nevoie de o schimbare a legii.

În plus, nu era nevoie de modificarea titulaturii din "director" în "director executiv", pentru că în subordinea acestuia nu se află decât persoane cu funcţia de şef serviciu, şi nu de director. În Statutul funcţionarului public, cele două funcţii fac parte din aceeaşi categorie. Ca şi cum nu ar fi suficient, conducerea A.P.I.A. se mai confruntă cu o problemă creată de această situaţie - faptul că trebuie să asigure un loc de muncă directorilor disponibilizaţi.

Domnule Tăriceanu,

Care este de fapt justificarea reală a acestei măsuri, ţinând cont că prin această reorganizare bulversaţi inutil activitatea A.P.I.A., pentru că este o perioadă foarte grea, când se fac plăţile pentru 2007 şi se primesc cererile pentru 2008, iar directorii centrelor judeţene spun că va fi foarte greu de gestionat întreaga situaţie, în condiţiile în care nu va exista conducere la nivel local.

Domnul Miron Ignat:

"Situaţia dramatică a României, ca urmare a fenomenelor meteorologice"

Fenomenele meteorologice care au avut loc în ultimele zile au dus la efecte dezastruoase în România. Ca urmare a ploilor abundente din aceste zile, judeţele Botoşani, Galaţi, Suceava, Tulcea şi Constanţa s-au confruntat cu inundaţii, alunecări de teren, distrugerea culturilor agricole, distrugerea caselor şi a drumurilor.

Din cauza ploilor abundente, zeci de gospodării au fost inundate şi sute de localnici au fost evacuaţi cu greu din propriile case. Autorităţile locale şi pompierii au intervenit cu zeci de saci de nisip pentru a preveni inundare gospodăriilor şi a şoselelor. În judeţul Tulcea, apele Dunării au pătruns în localitatea Ostrov, unde 50 de case s-au prăbuşit, iar comuna a rămas izolată din cauza drumului acoperit cu apă.

În unele localităţi, datorită vântului puternic s-au înregistrat avarii la alimentarea cu energie electrică.

Circulaţia a fost afectată de precipitaţiile abundente, multe dintre drumurile judeţene şi locale au fost inundate şi distruse, devenind astfel impracticabile.

În fiecare an povestea sinistraţilor se repetă şi de aceea este nevoie de o bună mobilizare şi coordonare. Aceste tragedii naturale ar trebui să ne pună pe gânduri şi să ne determine să luăm măsuri de siguranţă, pentru a preveni pe viitor astfel de situaţii dramatice. Nu trebuie să mai fim indiferenţi la distrugerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, la tăierea imprudentă a pădurilor, la construirea neorganizată a caselor.

Mobilizarea autorităţilor a fost şi de această dată una exemplară, însă este nevoie şi de implicarea fiecărui cetăţean din zonele afectate, care să ajute la stoparea acestui dezastru.

Îmi exprim speranţa că autorităţile competente şi instituţiile abilitate îşi vor lua rolul în serios şi vor acorda o atenţie deosebită situaţiei dramatice cu care s-a confruntat România în aceste zile.

Domnul Kovacs Attila:

Declaraţia mea politică se referă la problema restituirii proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist.

În pofida măsurilor legislative adoptate de statul roman din 1989 până azi, starea de fapt în domeniul restituirii integrale a proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist continuă să fie una nesatisfăcătoare. Nici chiar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.81/2007, prin care ar fi trebuit să fie "accelerată" procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, nu a adus o schimbare majoră în bine în această chestiune. În continuare, spre disperarea persoanelor îndreptăţite a primi despăgubiri, se tergiversează aplicarea legilor proprietăţii. Din decembrie 2007 nu s-au mai acordat titluri de despăgubire, iar în ceea ce priveşte evaluările imobilelor care fac obiectul actelor legislative de restituire, ele sunt până în prezent nesemnificative. Mai mult decât atât, cetăţenii solicitanţi de despăgubiri în numerar sunt nevoiţi să se deplaseze la Bucureşti pentru a depune actele, ceea ce pentru unii dintre aceştia, persoane în vârstă sau netransportabile, constituie o problemă dificilă.

Având în vedere aceste stări de lucruri, în scopul rezolvării chestiunii restituirii proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist, solicit Guvernului să iniţieze demersurile necesare pentru ca unele competenţe ale Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor, în special cele ce ţin de înregistrarea cererilor şi a dosarelor de despăgubire în numerar, să fie delegate organelor administrative judeţene. De asemenea, din pricina formalităţilor care trebuie îndeplinite, consider că se impune prelungirea termenului de şase luni, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă nr.21/2007, în care persoanele care deţin calitatea de acţionar la Fondul Proprietatea pot opta pentru despăgubirea în numerar. Nu în ultimul rând, cer Guvernului să urgenteze procedura de emitere a deciziilor de acordare a titlurilor de despăgubire de către Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor.

Procedând de aşa manieră, Guvernul ar contribui substanţial la întărirea convingerii foştilor proprietari că îşi vor primi cât mai repede despăgubirile ce li se cuvin şi la preîntâmpinarea unei acţiuni juridice a acestora la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"Sezonul electoral şi campania estivală"

Iată-ne din nou împreună după o serie de zile de odihnă şi petrecere a sărbătorii Învierii Domnului, a Zilei Internaţionale a Muncii, după inaugurarea sezonului estival pe litoral şi demararea campaniei electorale pentru alegerile locale, ambele aceste din urmă evenimente marcate de o serie de paradoxuri.

Deschiderea oficială a sezonului estival pe litoral, la 1 mai, a fost marcată de prezenţa turiştilor români şi străini, dornici să petreacă cele câteva zile libere la mare şi, deşi vremea nu a fost tocmai prietenoasă, aceştia s-au distrat şi s-au odihnit, litoralul fiind plin. Tot cu această ocazie a fost lansat programul "Litoralul pentru toţi 2008", menit să ofere continuitate sezonului, după mini-vacanţa de 1 Mai şi care oferă sejururi la preţuri de excepţie.

Cu toate acestea, o parte a mass-media preferă să facă reclamă gratuită şi nu întotdeauna complet documentată, adeseori bazată pe impresii şi păreri subiective, litoralului bulgăresc, utilizând şabloane învechite legate de cel românesc gen "plaje murdare", "servicii execrabile" etc., înăbuşind astfel eforturile Guvernului şi ale asociaţiilor patronale de a îmbunătăţi serviciile, de a promova oferta litoralului românesc, de a oferi fiecărui cetăţean posibilitatea petrecerii unei vacanţe la mare.

În aceeaşi situaţie se află, de fapt, şi eforturile organizaţiilor patronale din turismul balnear, a căror acţiune intitulată "O săptămână de refacere în staţiunile balneare" este prea puţin promovată şi cunoscută până şi de reprezentanţii agenţiilor de turism. Turismul litoral a suferit în ultimii ani din cauza bulversărilor politice induse de doamna Sulfina Barbu, uneori din cauza vremii, şi din păcate, deseori din cauza "sabotajului" intern, din cauza informaţiilor incorecte, defăimătoare şi contradictorii transmise către populaţie. Şi turiştii nu au venit pe litoral decât în număr mic. Anul trecut, însă, turiştii s-au putut bucura de litoral, care, poate din cauza "luptelor" de pe scena politică, a fost lăsat în pace să se dezvolte, să existe şi să bucure vacanţele cetăţenilor români şi străini. Şi aceştia au venit.

De asemenea, campania electorală nici nu a debutat bine şi este marcată de evenimente suspecte, de lovituri sub centură, de manifestări de factură îndoielnică. Conform Biroului Electoral Central, la alegerile locale ce urmează vor fi aleşi 3.183 primari, 41 de preşedinţi de consilii judeţene, 1.393 de consilieri judeţeni şi între 30 şi 36 de posturi de consilier, în funcţie de populaţia judeţului, în cele 41 de consilii judeţene. Deşi aproape toate partidele au făcut cinste electorilor cu aşa-zişii mici şi bere, sub diferite forme, există partide cu tradiţie în domeniu care fac pe mironosiţele şi dau fuga la birourile electorale să pârască. Afişe lipite pe oriunde, acuze pentru campanii opulente şi epitete gen "clientelism" şi "fariseism", bannere uriaşe mincinoase la adresa partidelor adverse, pretexte şi contestaţii de formă au marcat primele zile de campanie.

Cine ştie ce ne aşteaptă în luna care urmează? Cine se opreşte puţin din urmărirea punct cu punct a agendei de campanie, din aruncarea fără noimă pe scena politică a tuturor armelor din manualul de campanie şi a câtorva în plus, pentru a evalua impactul asupra cetăţenilor, pentru a privi scena şi impresia pe care actorii politici o lasă? Cui îi pasă de cetăţeanul prea preocupat de grijile coşului zilnic? Cine promovează valori şi proiecte constructive şi cine îşi bazează campania pe denigrarea adversarilor? Electoratul va percepe nuanţele şi va sancţiona dezinformarea. Prin vot. Sau prin absenţă.

Domnul Vasile Pruteanu:

Prin Hotărârea Guvernului nr.364 din 26 martie anul curent, s-a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2008, cu suma de 472.145 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, şi alocarea acesteia bugetelor locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale, pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital.

La prima vedere, măsura pare lăudabilă, creându-se impresia că guvernului liberal îi pasă de comunităţile locale. O analiză atentă, însă, a modului în care au fost repartizate sumele respective pe unităţi administrativ-teritoriale scoate în evidenţă un cras abuz de guvernare.

Astfel, în pragul campaniei electorale, Guvernul a distribuit primarilor P.N.L., P.S.D. şi U.D.M.R. o jumătate de miliard de lei pentru "cheltuielile curente şi de capital". Pe ţară, din cele 157 de oraşe şi municipii care au primit bani, 48 sunt conduse de liberali, 86 de pesedişti, 11 de udemerişti, şi numai 9 de democrat-liberali. Deci, repartizarea s-a făcut strict pe criterii politice şi nicidecum pe baza unor principii de echitate, legalitate. Aceasta apare şi mai pregnant dacă privim anexa la Hotărârea Guvernului nr.364/2008, partea referitoare la judeţul Neamţ. Astfel, este bine să ştiţi că în judeţul Neamţ sunt 78 de comune.

Prin Hotărârea de Guvern mai sus-invocată, s-au suplimentat sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru echilibrarea bugetelor pe 2008 a unui număr de 43 de comune. S-ar putea spune că Guvernul a considerat că celelalte 35 de comune sunt mai bogate şi nu au nevoie de suplimentări de sume defalcate.

Numai că situaţia de fapt se prezintă cu totul altfel, şi anume: din cele 43 de comune pe care Guvernul le-a cadorisit cu diferite sume de bani, un număr de 7, respectiv Negreşti, Moldoveni, Girov Grumăzeşti, Ion Creangă, Ţibucani, Boghicea au primari P.N.L., una - adică Războieni - are primar independent, iar restul de 35, respectiv Pângăraţi, Români, Ruginoasa, Gahna, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei, Bodeşti, Bozieni, Ceahlău, Costişa, Dămuc, Doljeşti, Ghindăoani, Gâdinţi, Grinţlieş, Hangu, Icuşeşti, Mărgineni, Păstrăveni, Piatra Şoimului, Pânceşti, Podoleni, Poienari, Rediu, Săbăoani, Ştefan cel Mare, Tarcău, Tămăşeni, Timişeşti, Trifeşti, Tupilaţi, Valea Ursului, Văleni şi Vânători Neamţ au primari P.S.D.

Oare locuitorii comunelor Borca, Borleşti, Boteşti, Brusturi, Dochia, Drăgăneşti, Gârcina, Dulceşti şi altele, în care primarii nu sunt penelişti sau pesedişti, nu ar trebui să se bucure de atenţia Guvernului ţării? Deci, comunele în care primarii aleşi de cetăţeni au altă culoare politică decât P.N.L. şi P.S.D., indiferent de nevoile lor de dezvoltare economico-socială, nu au ajuns la ciolanul Guvernului Tăriceanu.

Iată de ce reprezentanţii P.D.-L. au reproşat şi reproşează Guvernului Tăriceanu că împarte bani de la buget pe criterii politice, că răsplăteşte menţinerea sa la putere cu bani publici, prin cumpărarea administraţiilor P.N.L., P.S.D. şi U.D.M.R., aprobând finanţarea exclusivă a acestora.

Nimeni nu poate trece cu vederea acest abuz guvernamental, transformat în cadouri electorale pentru P.N.L. şi P.S.D. şi U.D.M.R. Guvernul este, sau mai exact ar trebui să fie, al întregii ţări, iar taxa pe valoarea adăugată se percepe de la toţi cetăţenii, nu numai de la liberali sau pesedişti.

De echilibrarea bugetelor locale au nevoie toate comunele, nu numai cele unde vremelnic primarii sunt penelişti sau pesedişti. Ce-şi spune un cetăţean român onest, care îşi plăteşte impozitele şi taxele corect şi la timp, când aud că cei care guvernează România fac discriminări politice pe faţă între cei guvernaţi. Acesta este oare câştigul lor, al intrării României în Uniunea Europeană? Nu aşa trebuie să se întâmple.

Un alt exemplu de cum tratează Guvernul Tăriceanu primarii P.D.L. îl reprezintă situaţia de la Piatra Neamţ; În trimestrul I, de la Guvern trebuiau să vină 4.000.000 ron, din care 3.200.000 ron pentru compensare unitară la combustibil şi 800.000 ron pentru ajutoare de încălzire pentru familiile cu venituri mici. În realitate, Primăria Municipiului Piatra Neamţ a primit 1.400.000 ron. În consecinţă, în 08.04.2008, E-ON GAZ a oprit gazul la 16 centrale termice. Pentru repornirea centralelor termice, Primăria Piatra Neamţ a fost nevoită să achite din bugetul local datoria aferentă Guvernului.

De aceea, facem următorul apel: "Treziţi-vă la realitate şi la legalitate, domnule prim-ministru, măcar în cel de al 12-lea ceas!".

Domnul Viorel Pupeză:

"Guvernul finanţează firmele de consultanţă"

Zeci de primării din Bistriţa-Năsăud şi-au aruncat banii pe "apa sâmbetei", după ce au plătit miliarde de lei unor firme de consultanţă care le-au întocmit studii de fezabilitate pentru proiecte prin care unităţile administrativ-teritoriale urmau să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare rurală. Cu toate acestea, toate studiile de fezabilitate executate până la mijlocul lunii februarie sunt nule în forma în care au fost întocmite, pentru că documentaţiile au fost făcute după un model vechi, care nu mai este valabil.

Firmele care au întocmit astfel de documentaţii au lucrat după modelul-cadru al studiului de fezabilitate folosit pentru accesarea fondurilor SAPARD. Or, prin Hotărârea de Guvern nr.28 din 9 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României din 22 ianuarie 2008, s-a aprobat un alt conţinut-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice. Actul normativ prevede modificări în modul de întocmire a studiilor de fezabilitate.

În aceste condiţii, până în 28 martie, în Bistriţa-Năsăud doar 9 primării din cele 62 au depus proiecte pe Măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale". Majoritatea autorităţilor locale au dat un pas înapoi pentru că documentaţiile trebuiau refăcute, şi asta după ce s-au plătit sume importante pentru întocmirea lor. Primarii localităţilor pentru care au fost demarate acţiunile de atragere de fonduri se tem însă că firmele de proiectare le vor cere alţi bani.

Cine a avut interesul ca autorităţile locale să fie nevoite să-şi dubleze cheltuielile în cursa pentru absorbţia fondurilor europene? Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a dat firmelor de consultanţă posibilitatea să secătuiască bugetele locale. Mai mult, unele autorităţi locale vor renunţa la reactualizarea acestor documentaţii şi nu vor mai propune proiecte pentru dezvoltarea comunităţilor locale.

De ce nu a adoptat Executivul o astfel de măsură anul trecut şi nu cu două luni înainte de lansarea sesiunii de depunere de proiecte pentru Măsura 322, de exemplu? Demersul Guvernului dovedeşte încă o dată, dacă mai era nevoie, că nu există o strategie coerentă pentru absorbţia fondurilor Uniunii Europene. Chiar dacă prioritatea de acum a celor aflaţi la putere este diferită de interesul ţării, trebuie să-i trezim din amorţeala specifică acestui mandat şi să le amintim, măcar în al doisprezecelea ceas, că au o responsabilitate şi faţă de soarta mediului rural.

Domnul Valentin Emilian Frâncu:

"Electoratul vrea o campanie curată"

A început campania electorală pentru alegerile locale de anul acesta şi nu puţini parlamentari concurează în această competiţie, fie pentru funcţia de primar al unei localităţi, fie pentru aceea de preşedinte al unui consiliu judeţean.

Am stat de vorbă cu numeroşi cetăţeni din judeţul pe care îl reprezint. Aproape fără excepţie şi-au exprimat temerea că vor fi bombardaţi cu mesaje duşmănoase, pline de ură şi de atacuri murdare, prin intermediul cărora unii dintre candidaţi vor încerca să îşi submineze adversarii din aceste alegeri.

M-am pus în postura lor, a simplilor cetăţeni chemaţi la urne, şi le-am dat dreptate.

Până la urmă, motivele pentru care electoratul trebuie să nu voteze anumiţi candidaţi sunt (sau devin) evidente, fie prin prisma prestaţiei din ultimii patru ani, la primărie sau la consiliu, a celor care ţintesc reînnoirea mandatului, fie prin felul în care concurenţii se prezintă în faţa alegătorilor în timpul campaniei.

Electoratul ştie întotdeauna de ce nu vrea să voteze cu X sau cu Y.

În acelaşi timp, fiecare alegător, caută răspuns la întrebarea firească de ce să spună el da unui anumit candidat. Votantul vrea să ştie, să îşi formeze o convingere pozitivă despre "unul dintre toţi": de ce acela este cel mai bun dintre cei propuşi... Sau, măcar, de ce respectivul candidat reprezintă "răul cel mai mic" dintre toţi "răii" înscrişi în buletinul de vot.

Până la urmă, primarul şi preşedintele de consiliu judeţean sunt aleşi ca să administreze, timp de 4 ani, nu o înşiruire de vorbe şi imagini, ci acţiuni concrete şi fonduri importante, colectate tocmai din buzunarele fiecărui cetăţean.

Ştim cu toţii că, de ani de zile, tacticile de campanie electorală sunt aşa cum sunt. În acelaşi timp, candidaturile atâtor parlamentari în alegerile locale reprezintă o realitate fără precedent, dar şi o premisă pozitivă pentru modul de desfăşurare a actualei campanii electorale.

Ar fi bine ca exemplul dat de fiecare deputat sau senator care candidează la funcţia de primar sau de preşedinte de consiliu judeţean să fie unul pozitiv, menit să-i determine şi pe ceilalţi candidaţi să abandoneze metodele urâte de până acum.

În ceea ce mă priveşte, eu am decis că numai astfel voi proceda.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Gelil Eserghep, secretari.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 167. Sunt absenţi 162, din care 43 participă la alte acţiuni parlamentare.

Continuăm cu iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, amintindu-vă că votul final va fi astăzi la ora 12, nu 12,30, conform deciziei Comitetului liderilor.

Din câte am înţeles, suntem la punctul 16. (Consultări).

Punctul 13? Da, am înţeles.

Deci, e vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/2007 pentru completarea Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru muncă.

Procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Iniţiatorul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Andras Istvan Demeter (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această iniţiativă legislativă este una cu caracter reparatoriu. În acest sistem exista o omisiune în ceea ce priveşte raportarea la valoarea punctului de pensie, în sensul în care acesta nu a fost actualizat şi au fost prejudiciaţi acei beneficiari care au ieşit la pensie cu o anumită valoare şi toate modificările ulterioare nu au fost luate în considerare.

În acest sens, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil raportului asupra acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia, vă rog, raportul.

Domnul Valentin Samuel Boşneac:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art.1 din Legea nr.8/2006 cu un nou alineat care să prevadă posibilitatea modificării cuantumului indemnizaţiilor de câte ori se modifică valoarea punctului de pensie, fără a putea depăşi nivelul a de două ori salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege pentru evitarea unui tratament discriminatoriu între beneficiarii indemnizaţiei care au ieşit la pensie înainte de creşterea anuală a valorii punctului de pensie şi cei care ies la pensie după aplicarea punctului de pensie majorat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei care au avut loc în şedinţa din 9 aprilie 2008 au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 19 membri şi raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 3 martie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Vă rog, din partea grupurilor. Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Pct.1. Obiecţii, observaţii, comentarii la titlul legii. Nu sunt. Adoptat.

Pct.2, articolul unic. Adoptat.

Pct.3. Titlul ordonanţei. Adoptat.

Pct.4, articolul unic al ordonanţei, cu modificările propuse de comisie. Nu sunt obiecţii, observaţii, comentarii. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Pct.16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2007 privind indemnizaţia acordată membrilor din România în Parlamentul European.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget.

Procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul.

Domnul Kovacs Carol-Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma alegerilor din data de 25 noiembrie 2007, România şi-a desemnat membrii în Parlamentul European.

Având în vedere faptul că până în momentul de faţă România nu a avut desemnaţi reprezentanţi în Parlamentul European, în calitate de deputaţi în Parlamentul European, ci doar în calitate de observator, se constată că nu există reglementări referitoare la plata indemnizaţiilor acestora.

Prin prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, se stabileşte ca membrii din România în Parlamentul European, aleşi în conformitate cu prevederile Legii nr.33 din 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, să primească pe durata exercitării mandatului o indemnizaţie lunară egală cu cea acordată, potrivit legii, deputaţilor şi senatorilor din Parlamentul României.

Indemnizaţia se primeşte de fiecare membru din România în Parlamentul European de la data intrării în exerciţiul mandatului, sub condiţia validării, până la data încetării mandatului de parlamentar.

Indemnizaţia lunară astfel stabilită are regimul juridic prevăzut de lege pentru salariu, cu reducerile şi majorările prevăzute de lege şi de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului României. Sumele stabilite, potrivit celor sus-menţionate, pentru cei 35 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, vor fi plătite din bugetul Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, vă supunem spre aprobare prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Vă rog, comisia, raportul.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Indemnizaţia se primeşte de fiecare membru din România în Parlamentul European la data intrării în exerciţiul mandatului şi cu condiţia validării şi până la data încetării mandatului.

Proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Mihai Alexandru Voicu, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputaţi din totalul de 28 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, cu următorul amendament: "Art.2 se completează cu un alineat nou, cu următorul cuprins: "(2) Pentru anul 2008, se autorizează Ministerul Economiei şi Finanţelor să introducă, la propunerea ordonatorului de credite prevăzut la alin.(1). (e vorba de Camera Deputaţilor) modificările intervenite în volumul şi structura bugetului de stat."

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 martie.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 alin.(9), pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru adoptarea aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2007 privind indemnizaţia acordată membrilor din România în Parlamentul European în şedinţa din data de 15 aprilie, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că există şi o observaţie legată de îndreptarea unei erori materiale. Da.

Dacă există observaţii legate de această observaţie. E vorba de includerea în Legea bugetului de stat a modificărilor corespunzătoare.

Vă rog, domnule deputat Moisoiu.

Numai o secundă. La această observaţie sau la dezbateri generale. Dezbateri generale.

Domnule deputat Moisoiu, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi chiar dumneavoastră şi tuturor colegilor vreau să adresez o întrebare. Pentru că mie mi se pare un lucru total incorect. De două ori, atât în prezentarea de către iniţiator, cât şi în raportul Comisiei de buget, spune că "după validarea" acestor europarlamentari.

Şi acum vine întrebarea: care validare a acestor europarlamentari, domnule preşedinte? Eu nu ştiu să se fi făcut niciodată o validare a europarlamentarilor, pentru că europarlamentarii aceştia sunt europarlamentarii României. Eu, ca deputat al României, am înţeles, domnule preşedinte Popeangă, la ce vă referiţi dumneavoastră, dar asta e problema aici. Şi anume, eu, ca deputat în Parlamentul României, vin în Parlamentul României aici, pun mâna pe Biblie, jur că apăr interesele poporului român, după care sunt validat drept parlamentar în Parlamentul României. Păi, Popescu, Ionescu, Georgescu din Vlaşca, din Satu-Mare, din Botoşani şi aşa mai departe, unde a venit să jure credinţă poporului român ca reprezentant al României în Parlamentul Europei? Eu nu am cunoştinţă.

Deci, domnule preşedinte, şi de asta am spus că în primul rând vreau să mă adresez dumneavoastră, pentru că e o chestiune foarte importantă, în momentul când noi declarăm că sunt validaţi, ei nu sunt validaţi de către poporul român, aceşti europarlamentari ai noştri.

Este o situaţie de impact şi de criză, de fapt, pentru că atunci când s-a votat Constituţia, în urmă cu trei ani de zile sau cu patru ani de zile, pe vremea aceea nu aveam europarlamentari. Aşa este. Şi din acest motiv în Constituţie nu este prevăzut acest lucru, dar este în acelaşi timp o lipsă pe care o consider că este deosebit de importantă şi este nevoie ca cele două Birouri permanente, ale Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, să discutaţi într-o şedinţă comună şi să vedem cum anume se poate drege această situaţie. Pentru că nu este normal. Nimeni nu e acolo reprezentantul său propriu şi aşa mai departe.

Şi dacă sunt nişte situaţii de excepţie, adică foştii noştri colegi care ulterior au fost aleşi europarlamentari, au ajuns europarlamentari, au depus aici jurământul, cei însă care nu au fost poate nici consilieri locali, nici consilieri judeţeni, deci nişte cetăţeni ai României, oameni cinstiţi, pentru că altfel nu puteau să fie aleşi, dar trebuie ca aceştia să ne reprezinte cu adevărat.

Sper că am fost înţeles corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Eu înţeleg foarte bine preocuparea dumneavoastră, şi vă fac o sugestie procedurală, bineînţeles, nu-mi permit altceva: să avem pe ordinea de zi a Camerelor reunite discutarea unor modificări la statutul parlamentarului, care să vizeze statutul parlamentarului european, inclusiv chestiuni de natură materială şi de natură procedurală, dacă vreţi.

Sugestia mea este ca acolo să faceţi aceste propuneri, inclusiv la Comisia pentru statutul parlamentarului, pentru că acolo, probabil, s-ar regăsi cel mai bine în ce priveşte statutul parlamentarului european. Dar, sigur, este doar o propunere de procedură şi dumneavoastră decideţi.

Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Înţeleg că nu sunt obiecţii vizavi de rectificarea propusă de comisie? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne atunci la vot final.

Pct.19 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2007 pentru modificarea alin.(4) şi (5) ale art.263 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget-finanţe şi Comisiei pentru industrii şi servicii specifice.

Procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul să-şi susţină proiectul.

Vă rog, domnule deputat, pe procedură.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii specifice avem o solicitare de retrimitere, având în vedere faptul că la momentul respingerii acestui proiect de lege nu s-a avut în vedere o problemă delicată cu care ne vom confrunta dacă vom aproba respingerea proiectului de lege.

Aceasta ar însemna absenţa cadrului de impozitare a tuturor autovehiculelor de transport rutier de marfă pentru anul 2008, dar şi posibilitatea declanşării procedurii de infringement contra României pentru netranspunerea corectă a prevederilor comunitare, pentru că la momentul aderării, la negocieri, pentru domeniul "transportul rutier de mărfuri" s-a stabilit şi aprobat impunerea unor grile diferite de impozitare a vehiculelor înmatriculate în România, care efectuează exclusiv operaţiuni de transport intern de mărfuri şi, respectiv, operaţiuni de transport internaţional de mărfuri, astfel încât până în anul 2011 să se ajungă gradual la nivelul minim de impozitare prevăzut de Directiva europeană nr.1999/62 pentru vehiculele care efectuează transport intern, şi pentru cele care efectuează transport internaţional.

Astfel, s-a creat cadrul pentru ca impozitul ce trebuie plătit de la data de 1 ianuarie 2007 să fie nivelul minim prevăzut de directivă, în aşa fel ca impactul aderării la piaţa unică să fie mai suportabil de către transportatorii din România. Şi în legea de aprobare a tratatului de aderare a României la Cap. "Transporturi" este prevăzută tranziţia obţinută de România, iar prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2007 au produs efecte juridice deja.

Ca atare, vă rugăm respectuos să aprobaţi retrimiterea la comisie pentru întocmirea unui nou raport.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia este de acord cu retrimiterea la cele două comisii a raportului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Guvernul, vă rog, cu un punct de vedere la această chestiune.

Domnul Kovács Carol-Emil:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul este de acord cu retrimiterea proiectului de lege la comisie.

Noi avem şi câteva argumente pentru retrimiterea la comisie a proiectului de lege în vederea obţinerii unui raport favorabil. Şi, dacă-mi permiteţi să le amintesc, domnule preşedinte?

Este vorba, în primul rând, de respectarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, şi anume: la negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană, pentru domeniul "transportului rutier de mărfuri", s-a stabilit şi aprobat impunerea unor grile diferite de impozitare a vehiculelor înmatriculate în România, care afectează exclusiv operaţiuni de transport intern de mărfuri şi, respectiv, operaţiuni de transport internaţional de mărfuri, astfel încât până în anul 2011 să se ajungă gradual la nivelul minim de impozitare prevăzut de Directiva europeană nr.1999/62/CE, pentru cele ce efectuează transport intern, iar pentru vehiculele ce efectuează şi transport internaţional de mărfuri, s-a creat cadrul ca impozitul ce trebuia plătit, până la data de 1 ianuarie 2007, să fie la nivelul minim prevăzut de directiva europeană, făcând ca impactul aderării la piaţa unică să fie mai suportabil.

De asemenea, în Legea de aprobare a Tratatului de Aderare a României, la Cap. "Transporturi", este prevăzută tranziţia obţinută de România.

În consecinţă, noi susţinem acest punct de vedere de retrimitere la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Dacă există intervenţii pe această chestiune a retrimiterii la comisie?

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile, aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al P.S.D. va vota retrimiterea la comisie, dar din nou am să spun iniţiatorilor că trebuie să vină cu amendamentele care au fost discutate la nivelul comisiilor - de industrii şi cea de buget - în condiţiile în care doresc să treacă.

Impactul economic asupra operatorilor de transport, cu multiplele taxe şi creşteri de preţuri este devastator. Este adevărat că la Cap.9 de aderare la Uniunea Europeană, au fost făcute câteva concesii prin negocieri pentru a se întinde pe o anumită bucată de timp aplicarea taxelor, unitar, Comunităţii Europene, creşterile de preţ la combustibili şi alte preţuri care n-au fost incluse sau cel puţin gândite la un moment dat, fac ca viaţa operatorilor de transport să devină aproape imposibilă, în condiţiile în care costurile depăşesc de foarte multe ori ceea ce poate să fie inclus pe veniturile unei facturi de transport.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

În unanimitate s-a decis retrimiterea.

Termen pentru retrimitere: două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Pct.20 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea grantului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisiei pentru buget-finanţe.

Procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul să-şi prezinte proiectul.

Vă rog, domnule secretar de stat Kovacs, aveţi cuvântul.

Domnul Kovács Carol-Emil:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri financiare, care constau în prefinanţarea schemelor de plăţi directe pentru agricultură temporar pe seama veniturilor provenite din privatizare, până la finanţarea acestora din fonduri alocate de Comunitatea Europeană.

S-au avut în vedere prevederile Regulamentului Consiliului Europei nr.1782/2003 privind stabilirea normelor comune pentru regimul de susţinere directă în cadrul politicii agricole comune, şi stabilirea unor regimuri de susţinere în favoarea agricultorilor, cu modificările şi completările ulterioare, art.28 alin.(2), care stabileşte că plăţile directe pe suprafaţă se efectuează o singură dată pe an, în intervalul cuprins între datele de 1 decembrie şi 30 iunie a anului calendaristic următor.

În consecinţă, Ministerul Agriculturii, în numele Guvernului, vă supune spre aprobare acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 5 martie 2008, dar Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele observaţii şi propuneri, conform avizului nr.1774/19 decembrie 2007.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri financiare care constau în prefinanţarea schemelor de plăţi directe pentru agricultură temporar pe seama veniturilor provenite din privatizare, până la finanţarea acestora din fondurile alocate de Comunitatea Europeană.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiilor au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 16 aprilie 2008 şi respectiv 22 aprilie 2008.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.54-55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Töke István, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi domnul Cătălin Duică, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, au fost prezenţi la lucrări 25 de membri, iar la lucrările Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci, din numărul total de 28 de membri, au fost prezenţi 22 de membri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale?

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Actul normativ este binevenit, având în vedere problemele care au fost şi probabil că vor mai fi la ceea ce înseamnă finanţarea şi plăţile directe către agricultori. Şi, cel mai important lucru este de a se fixa o dată sau un interval extrem de precis, în care aceşti bani să ajungă la agricultori, nu aşa cum s-a întâmplat în acest an, când intervalele acestea au fost amânate mereu.

Pe de altă parte, sunt necesare sumele ca, într-un interval relativ scurt de timp, banii să fie achitaţi, iar având în vedere sursele foarte puţine financiare pe care le au agricultorii la dispoziţie.

Dar, stimaţi colegi, eu atrag atenţia, odată cu acest act normativ, că problema aceasta, a banilor comunitari sau a surselor, sau a plăţilor directe nu este sistemul care să ne ajute să promovăm, de fapt, producţia agricolă a României şi activităţile agricole. Sunt extrem de multe probleme legate, inclusiv de proprietate, şi atrag atenţia că proiecte mari nu vor putea fi aplicate în agricultura României, datorită neclarificării acestei chestiuni, a proprietăţii.

O a doua problemă, de care nu se discută aproape deloc, este ceea ce înseamnă organizarea zonelor de amplasare a activităţilor agricole în jurul localităţilor, inclusiv a celor rurale. Cred că putem număra pe degete astfel de unităţi care au programate aceste suprafeţe, în cazul PUZ-urilor şi PUD-urilor pe care le au aprobate şi, în acelaşi timp, este vorba încă o dată de sistemele de creditare pentru agricultură, de asemenea nefuncţionale la această dată. Nu mai vorbesc de celelalte garanţii, care nu funcţionează aproape deloc.

Aşa că, orice măsură cu care venim, inclusiv cu cea prevăzută în actul normativ de astăzi şi, sigur, suntem de acord cu ea şi Partidul Democrat-Liberal o va vota, nu este suficientă pentru a promova cât de cât o anumită performanţă la nivelul sistemului agricol din România.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnule deputat Dragoş Dumitriu, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Avem de-a face cu o lege care, departe de faptul că este ordinară, este o lege care trebuie votată.

Din păcate, această lege însă nu este o victorie nici a noastră, şi nici a emitentului, a Guvernului, ci este un paliativ pentru faptul că fondurile nu s-au absorbit aşa cum trebuie, pentru faptul că infrastructura de distribuire a banilor pentru agricultori este superbă, dar lipseşte în mare parte, este o problemă şi cu promovarea elaborării proiectelor la nivelul celor interesaţi, pentru că se explică în continuare, într-un mod greşit, cum că există specialişti pe plan local, care aduc bani, ceea ce nu este adevărat.

Deci, este o lege care compensează paşii pe care până acum trebuia să-i facem. Am greşit, compensează parţial, în niciun caz nu-i compensează integral.

Banii nu au venit, banii n-au fost absorbiţi, şi banii nu vor fi absorbiţi nici în anii următori, dacă se va merge pe acest sistem. Am sperat că, având un ministru specialist în fonduri europene, vom beneficia de prezenţa domniei sale atunci când discutăm asemenea acte normative, cum este cel de faţă. Ei, bine, de luni de zile este prezent aici, spre cinstea lui, domnul secretar de stat Töke, specialist în păduri, în lemne, nicidecum în fonduri europene.

Or, dacă vorbim de agricultura anului 2008, a anului 2009, deci a primilor ani de integrare în Uniunea Europeană, trebuia să vorbim de o agricultură bazată pe absorbţia fondurilor europene. Noi, deocamdată, vorbim de o agricultură bazată pe paliative, cum este acest act, pe care-l vom vota, cu siguranţă, astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pot să-i dau dreptate domnului Dumitriu, acesta este rolul unui deputat în Opoziţie, să critice. Dar, trebuie să avem şi argumente, trebuie să avem, eu ştiu, aspecte certe asupra problemei respective şi să nu denaturăm adevărul.

Este adevărat că au fost anumite probleme în ceea ce priveşte plata directă pe suprafaţa agricolă de la Uniunea Europeană dar, spre lauda noastră, ele au fost rezolvate într-un timp foarte scurt.

Şi vreau să vă informez, stimaţi colegi, că prin Agenţia de plăţi şi intervenţie deja, începând cu data de 18 aprilie - deci, domnule Dumitriu, să nu fiţi îngrijorat - s-au făcut plăţile pentru primele cereri, 350.000 dintr-un 1.200.000, cât există în momentul de faţă.

Şi, vă asigurăm, domnule Dumitriu, că până la sfârşitul lunii mai toate aceste cereri vor fi onorate, deci toate sumele vor fi puse la dispoziţia producătorilor agricoli, care au depus cereri prin APIA, pentru a primi aceste ajutoare financiare din partea Uniunii Europene, respectiv de 90 euro/ha la culturile cultivate şi aproximativ 50 euro la păşuni.

În altă ordine de idei, acest act normativ, Ordonanţa nr.148, sigur, mulţumesc colegilor că vor vota acest act normativ, este necesar pentru că el ar fi pus în pericol fondurile care trebuiau asigurate, cât şi plata acestora.

Dacă s-a întârziat plata şi nu s-a făcut la termenul din decembrie 2007 - pentru 2007 mă refer -, ci s-a făcut cu data de 1 sau 18 aprilie 2008, nu este vina noastră, este vina celor care au fost şi înainte, de când s-a înfiinţat Agenţia de plăţi şi intervenţie, dar şi raportările greşite care s-au făcut din partea fermierilor, şi ştiţi şi dumneavoastră, foarte bine, că am fost sancţionaţi din partea Uniunii Europene pentru treaba aceasta.

Sigur că lucrurile au intrat în normalitate şi se desfăşoară în graficul pe care l-am stabilit. În ceea ce priveşte atitudinea domnului ministru Cioloş, eu vreau să vă spun că nu are absolut nicio vină în legătură cu aceste plăţi, ba, din contră, eu cred că prin personalitatea domniei sale şi prin relaţiile, bineînţeles, pe care le are şi acolo, şi profesionalismul de care a dat dovadă, am reuşit să dezamorsăm nişte situaţii conflictuale care existau între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Comisia pentru agricultură a Uniunii Europene.

Trebuie să remarcăm faptul că totuşi lucrurile s-au aşezat şi încep să se plătească şi subvenţiile la timp, dar şi aceste ajutoare financiare.

Ceea ce este mai grav, vreau să vă informez, stimaţi colegi, şi chiar să facem împreună o acţiune comună: nu s-au depus cererile pentru ajutorul financiar pe anul 2008. Deci, mai avem la dispoziţie încă două luni de zile pentru treaba aceasta, deci două luni de zile după care expiră termenul acesta, şi s-au depus foarte puţine cereri pentru 2008, circa 25%. De aceea, vă rugăm să facem o acţiune comună şi, mă rog, să pregătim oamenii şi să-i stimulăm pentru a depune aceste acte atât de strict necesare pentru a primi la timp aceste fonduri europene, aceste ajutoare la care ei au dreptul, după convenţiile stabilite cu Uniunea Europeană.

Deci, Partidul Naţional Liberal - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - va vota acest proiect de lege, ceea ce vă rugăm şi pe dumneavoastră, stimaţi colegi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai avem câteva solicitări de luare la cuvânt: domnul Dumitriu, domnul Tabără, doamna Ardelean.

Doriţi şi drept la replică? Vă dau la sfârşit atunci.

Doamna Ardelean, poftiţi.

Apoi domnul Tabără.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu voiam să iau cuvântul, dar aş vrea, pentru că a provocat domnul deputat Popa, să-i spun că cererile se pot depune într-un număr mai mare dacă vom face ceea ce ne-am propus: ca centrele APIA să primească cererile şi prin deplasări în teritoriu. Nu putem să acceptăm faptul că vor sta doar în centru, iar în comune oamenii nu fac faţă să se deplaseze. Costurile de deplasare şi de depunere a cererilor sunt foarte mari.

Cred că este mult mai simplu aşa cum au propus primăriile, cei de la APIA să se deplaseze, săptămânal, în câte o comună, Primăria să se implice şi să informeze oamenii, iar cererile să poată fi depuse cu costuri mult mai reduse.

Sper ca şi ceilalţi colegi să susţină această propunere, care a mai fost, şi să reuşim, într-adevăr, să venim în sprijinul oamenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Tabără, vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Nu vin decât cu o completare. De obicei, nu-mi scapă, atunci când vin la microfon cu probleme, dar sunt obligat să atrag atenţia că, în măsura în care noi încercăm aici, în Parlament, să găsim mijloace pentru a putea să uşurăm să funcţioneze acest sistem de sprijin al agriculturii, pe de altă parte încercăm să încurcăm instituţii.

Şi, nu fac altceva aici decât să atrag atenţia asupra faptului că atunci când am discutat legea de modificare a funcţionării Agenţiei de plăţi, am spus-o, că ar fi o mare şi gravă eroare să ne apucăm acum de concursuri pentru schimbarea celor care conduc această agenţie sau care conduc în teritoriu.

Stimaţi colegi, eu mă adresez celor care au un cuvânt de spus la Guvernul României. Aşa cum spunea aici colegul Nicolae Popa, este nevoie acum de a prelua al doilea an, de a duce şi de a finaliza ceea ce trebuie să facă Agenţia de plăţi.

Dincolo de jocul politic, inclusiv greşelile făcute la un moment dat de angajarea acestei agenţii în faţa Uniunii Europene, şi cu ameninţările care s-au spus atunci, este şi va fi o gravă eroare, pentru că ea nu duce la clarificare imediată, cu schimbarea acestor oameni, ci se va prelungi prin procese.

Eu cred că este bine să amânaţi ceea ce v-aţi propus acum. Agenţia funcţionează şi la nivel teritorial, cu oameni care au ieşit din jocurile politice, care au lucrat zi şi noapte - şi de sărbători şi duminica - şi să lăsăm în aşa fel ca agenţia respectivă să facă faţă cerinţelor Comisiei Europene în domeniu, şi nu numai, ceea ce trebuie să facă agricultura în România.

Este un apel, şi dacă vreţi o fac pe ceea ce a fost şi responsabilitatea mea în calitatea de ministru. Niciodată partea politică nu a primat în faţa celei profesionale şi a unor obiective majore de atins. Este o mare şi gravă eroare, şi o spun de aici, de la acest microfon şi în faţa Parlamentului României. O agenţie şi o instituţie europeană trebuie să funcţioneze fără stări conflictuale într-un moment decisiv pentru ceea ce înseamnă relansarea agriculturii, într-un moment greu şi pentru agricultura europeană şi pentru cea mondială.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Am dorit să intervin cu acest drept la replică, pentru că nu cred că era cazul ca un coleg, reprezentant al partidului care guvernează, să vină cu declaraţii politice, în loc să vină cu argumente tehnice.

S-a vorbit aici de situaţii conflictuale. Probabil că le-am creat noi, cei din Opoziţie. S-a vorbit aici de situaţii conflictuale cu Comisia Europeană. Dar de situaţiile conflictuale cu Banca Naţională, care nu pune în aplicare şi care transformă în pură teorie aceste proceduri care ar trebui să fie uşoare, la îndemâna oricărui agricultor, de asta ce mai spuneţi, domnilor colegi care guvernaţi.

Deci, îmi cer scuze, dacă repet ceea ce am spus: este vorba de un paliativ, un paliativ pe care îl vom vota, pentru că nu avem ce face, dar în niciun caz nu veniţi şi spuneţi că funcţionaţi după program, nu veniţi şi spuneţi că acest pariu cu agricultura, ca să reiterez o formulă mai veche, este câştigat de domniile voastre. Nu este adevărat. Şi nu mai veniţi şi spuneţi că agricultura, sub guvernarea noului ministru sau a guvernului de după 2004, este un succes, pentru că, uitaţi-vă ce se întâmplă!

Sunt colegi care nu fac parte din Comisia pentru agricultură, dar care au un contact serios cu teritoriul, şi care vă pot spune: este un dezastru în teritoriu în ce priveşte agricultura. Aşa că, lăsaţi-o mai moale!

Dar, că rolul Opoziţiei este să critice, mă rog, pot să fiu de acord şi cu această formulă, dar în niciun caz rolul unui parlamentar serios, cu demnitate şi cu conştiinţa muncii de parlamentar, un parlamentar aflat la Putere, nu poate veni să laude tot timpul şi să spună că tot ceea ce face Guvernul este perfect. Pentru că, este departe de adevăr, domnilor, haideţi să fim serioşi. Suntem noi puţini aici, în sală, dar chiar ne vedem bine în momentul ăsta.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

A mai fost cineva care a făcut un pariu cu agricultura şi l-a pierdut: domnul Roman, în 1990, membru marcant al P.D.-ului, astăzi P.D.L.

Bineînţeles, că noi, Partidul Democrat-Liberal, nu facem niciun fel de pariu, noi ne facem treaba şi ne-o facem bine. Suntem serioşi, şi ceea ce spunem şi facem.

Este adevărat că dumneavoastră, unii dintre colegii noştri vin aici la microfon şi chiar că fac declaraţii politice, fără niciun fel de argument. Eu am venit cu cifre concrete, n-am venit nepregătit, pentru că întotdeauna îmi place la acest microfon să prezint date reale şi, bineînţeles, care se pot verifica.

Doamna deputat Ardelean are dreptate, aşa este. Va trebui să ne deplasăm în localităţi pentru a uşura acest proces de preluare a acestor cereri, dar vreau să vă informez că personalul nu este suficient pentru treaba aceasta.

Şi, în altă ordine de idei, avem un volum extraordinar de muncă acum pentru verificarea, pentru certificarea acestor cereri, pentru că nu totdeauna ele se completează cum trebuie, şi sigur că trebuie şi verificate. De aceea, probabil că după ce vom trece de faza aceasta, de 30 iunie, când vom achita toate ajutoarele financiare pe 2007, fiţi convinsă că ne vom gândi şi la această strategie de stabilire a acestor reprezentanţi pe localităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.21 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei pentru muncă.

Procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Invit iniţiatorul să susţină proiectul. Vă rog.

Domnul Remus Pricopie (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, în scopul armonizării legislaţiei naţionale din acest domeniu cu Directiva nr.36 a Comisiei Europene din 2005.

Prin acest act normativ, se stabilesc noile criterii de recunoaştere conform sistemului european general de recunoaştere, posibilitatea adoptării de platforme comune, prestarea liberă a serviciilor, cooperarea administrativă şi implementarea sistemului informatic pentru piaţa muncii.

Acest act normativ a fost discutat la nivelul Ministerului Educaţiei, la nivelul Guvernului şi cu comisiile de specialitate din Parlament.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisiile? Vă rog. Domnul profesor Popeangă.

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege în discuţie, ce are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementare din România, face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor, în această cauză, fiind Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost analizat de către membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi de către cei ai Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în şedinţe separate.

În demersul lor, deputaţii celor două comisii au analizat şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi pe cel al Consiliului Legislativ, ambele avize fiind favorabile adoptării.

În urma dezbaterilor, cu 34 de voturi pentru şi o abţinere, deputaţii celor două comisii au votat propunerea de adoptare, cu amendamente, a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială doreşte să intervină? Nu.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe raportul comisiilor. Anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Pct.1 - titlul legii? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.2 - articolul unic? Adoptat.

Pct.3? Trecem la textul ordonanţei de urgenţă.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.4? Adoptat.

Pct.5? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.6? Adoptat.

Pct.7? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.8? Adoptat.

Pct.9 din raportul comisiei? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.10? Adoptat.

Pct.11? Adoptat.

Pct.12? Adoptat.

Pct.13? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.14? Adoptat.

Pct.15? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.16, varianta comisiei? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.17? Adoptat.

Pct.18? Adoptat.

Pct.19? Adoptat.

Pct.20? Adoptat.

Pct.21? Adoptat.

Pct.22? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.23? Adoptat.

Pct.24? Adoptat.

Pct.25? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.26? Adoptat.

Pct.27? Adoptat.

Pct.28, varianta comisiei? Adoptat.

Pct.29? Adoptat.

Pct.30? Adoptat.

Pct.31? Adoptat.

Pct.32? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.33, varianta comisiei? Adoptat.

Pct.34? Adoptat.

Pct.35? Adoptat.

Pct.36? Adoptat.

Pct.37, varianta comisiei, lit.y) şi lit.z)? Adoptat.

Pct.38? Adoptat.

Pct.39? Adoptat.

Pct.40? Adoptat.

Pct.41, varianta comisiei? Adoptat.

Pct.42, varianta comisiei? Adoptat.

Pct.43, varianta comisiei? Adoptat.

Pct.44? Adoptat.

Pct.45, varianta comisiei? Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.46, varianta comisiei? Adoptat.

Pct.47? Adoptat.

Pct.48? Adoptat.

Pct.49? Adoptat.

Pct.50? Adoptat.

Pct.51? Adoptat.

Pct.52, varianta comisiei, art.II? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.22: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2007 pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români din străinătate; "în" străinătate, presupun.

Legea are caracter organic; proiect adoptat de Senat; raport din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiei pentru politică externă, de respingere a ordonanţei de urgenţă. procedură de urgenţă.

suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul. Domnul secretar de stat unde este? Este la Senat?

Comisiile?

Scot proiectul de pe ordinea de zi, în baza art.140 alin. (3), dacă nu mă înşel.

Discutăm în următoarea şedinţă.

Rog să se trimită o scrisoare la Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi să se atragă atenţia asupra acestei absenţe.

Pct.23: Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind personalul Curţii Constituţionale.

Legea are caracter ...

Ia uite-l! A venit.

Consult, dacă sunteţi de acord, să reluăm totuşi, pct.22. Domnul secretar de stat se deplasează un pic mai încet.

Comisie avem sigur, că suntem 330 de colegi.

Dacă sunteţi de acord, vă rog domnule secretar de stat, dacă doriţi să faceţi prezentarea proiectului de la pct.22.

Avem Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Îl văd pe domnul deputat Zaharia.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi cer scuze faţă de dumneavoastră şi de distinşii deputaţi. Tocmai susţineam, în plenul Senatului, tot o propunere legislativă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această ordonanţă de urgenţă a fost adoptată în condiţii mai deosebite. Ştiţi evenimentele care s-au petrecut pe teritoriul Italiei şi s-a considerat că, pentru motive de celeritate şi uniformitate a soluţiilor adoptate de instanţe, competenţa soluţionării cererilor să fie dată de la tribunalele de domiciliu la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

Am apreciat, ca şi comisia, că în această ordonanţă de urgenţă, punctul de vedere al Ministerului Justiţiei ar fi edificator. Din păcate, aşa cum aţi observat, Ministerul Justiţiei nu a susţinut această ordonanţă de urgenţă.

Înţelegem că, prin adoptarea acesteia, se creează şi greutăţi în ce priveşte prezenţa justiţiabililor în faţa instanţelor judecătoreşti.

De aceea, vă adresăm rugămintea să examinaţi şi adoptaţi aşa cum consideraţi necesar.

Vă mulţumesc.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu (din sală):

Şi care este punctul de vedere al Guvernului?

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu sunt convins că domnul secretar de stat de la Interne prezintă punctul de vedere al Guvernului, nu al Ministerului Justiţiei.

Vă rog, comisiile?

Vă rog. Domnul deputat Zaharia.

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Neexistând elemente de natură a determina modificările propuse de iniţiator la Legea nr.248/2005, membrii comisiilor au reţinut că motivările formulate de acesta nu vizează domeniul legiferării, prin elaborarea unor noi norme, ci numai corecta interpretare de către judecători a normelor juridice în vigoare.

Din aceste considerente, a rezultat că soluţia ce urma să fie propusă de comisii nu ar putea fi decât o lege de respingere a respectivei ordonanţe de urgenţă.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu 35 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2007 pentru modificarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în anexa la prezentul raport.

Potrivit obiectului şi conţinutului acesteia, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale?

Procedură. Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Îmi cer scuze că am intervenit din bancă cu glas mai tare, dar, efectiv, trebuie să repet şi aici: nu am auzit punctul de vedere al iniţiatorului, al Guvernului. Am auzit o chestie, ameţită, aşa, în legătură cu părerea comisiei, înainte ca reprezentantul comisiei să se pronunţe, după care am auzit un punct de vedere pe care l-ar fi trimis Ministerul Justiţiei. Dar, repet, iniţiatorul, bănuiesc că nu a venit de la început cu un punct de vedere negativ, că, altfel, nu mai iniţia proiectul de lege.

Deci, aş dori să aud punctul de vedere al iniţiatorului, să văd ce a avut în cap Guvernul, în momentul în care a iniţiat această ordonanţă respinsă de însele ministerele Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, este totdeauna foarte riscant să vreţi să aflaţi adevăratul punct de vedere al Ministerului de Interne. S-ar putea să nu vă placă.

Dacă domnul secretar de stat doreşte să facă vreo completare la ceea ce a precizat? Nu. Nu mai aveţi alte lucruri de adăugat? Îl lăsăm needificat pe domnul deputat Dumitriu.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole, subliniind faptul că că acest proiect de lege are caracter organic şi că, dacă nu reuşim să-l respingem, ordonanţa rămâne în vigoare.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Pct.1 - titlul legii, dacă există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2 - articolul unic. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul trece la vot final, cu propunerea de respingere, venită din partea comisiilor.

Pct.23: Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind personalul Curţii Constituţionale.

Legea are caracter organic; raport comun de adoptare, cu amendamente, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Suntem prima Cameră sesizată.

Rog iniţiatorul.

Este propunere legislativă? Iniţiatorul lipseşte. Cine este iniţiator? Nu avem.

Comisia, punctul de vedere? Domnul deputat Gabor. Vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru ca să mă pot face înţeles, voi da citire unei părţi importante a raportului comun al celor două comisii.

În conformitate cu dispoziţiile art.77 alin.(2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat cererea de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare, pentru următoarele considerente: prin art.26 şi art.27 din Legea privind personalul Curţii Constituţionale, se modifică şi se completează un act normativ distinct, Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Întrucât obiectul legii trimise spre promulgare îl reprezintă stabilirea statutului personalului Curţii Constituţionale, prin introducerea acestor modificări ale Legii nr.7/2006, s-ar eluda o etapă importantă a procesului legislativ, aceea a dezbaterii publice.

De aceea, orice modificare a Legii privind statutul funcţionarului public parlamentar trebuie să se facă prin demararea unei iniţiative legislative separate, care să parcurgă întregul proces legislativ, cu toate etapele sale, cu atât mai mult cu cât se creează discriminări între categoriile de funcţionari publici.

De asemenea, prin această modalitate de instituire de completări a unor acte normative ce privesc alte categorii de personal şi drepturi diferite de cele la care se referă reglementarea şi titlul legii supuse promulgării, s-ar conduce la un tratament inechitabil, inegal şi diferenţiat.

În mod transparent, această propunere de reglementare intră în contradicţie cu însuşi titlul legii supuse promulgării, care se referă la personalul Curţii Constituţionale, şi nu la funcţionarii publici parlamentari.

Potrivit prevederilor art.61-art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au reluat dezbaterile asupra legii, în raport de solicitările formulate în cererea de reexaminare în şedinţe separate.

La şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, au fost prezenţi 15 deputaţi din totalul de 28 de membri, iar în şedinţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 18 membri ai acesteia.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii celor două comisii s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se admită cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, amendamentele admise cuprinse în anexă. Aceste amendamente constau în eliminarea celor două articole care au făcut obiectul cererii de reexaminare a Preşedintelui României.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doresc să fac aici şi nişte precizări de procedură, pentru că am avut discuţiile acestea şi la prima examinare a legii.

Dat fiind că sunt două elemente diferite în conţinutul legii, ea devine una dintre acele legi cărora li se aplică art.73 din Constituţie şi va trebui trecută din nou prin Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională pentru chestiunile referitoare la statutul parlamentarului. Aşa că, indiferent dacă acum eliminăm acele prevederi sau nu, va trebui să notificăm colegii de la Senat că, după ce domniile lor fac dezbaterea, va trebui să o trimită din nou, pentru a da din nou un vot final pe chestiunile legate de statutul parlamentarului, inclusiv pe eliminarea lor.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale la acest proiect? Nu există intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă la pct.1 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Deci, s-a eliminat art.26.

Pct.2, obiecţii, observaţii, comentarii la eliminare? Nu sunt. S-a eliminat şi art.27.

În aceste condiţii, art.28 devine art.26? Domnule deputat, rămâne în vigoare doar abrogarea Legii nr.124/2000 şi atât?

Deci, în aceste condiţii, înţeleg că, pur şi simplu, comisia vrea să abroge Legea nr.124/2000, că doar asta mai rămâne în ultimul articol. Bun.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat, atunci, dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

Am să rog Secretariatul general să pregătească şi o scrisoare către Senat, prin care să-i rugăm să ne transmită, în baza prevederilor constituţionale, articolul, pentru a vota din nou, după dezbaterile din Senat.

Pct.24: Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi.

Proiectul a fost reexaminat şi adoptat de Senat.

Legea are caracter organic.

raport de adoptare a legii, cu amendamente, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

suntem Cameră decizională.

Din partea iniţiatorului, doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Aşa cum am relevat şi la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cererea de reexaminare este în ansamblul ordonanţei de urgenţă, având în vedere că ea a suferit numeroase amendamente.

Deci, ceea ce conţine cererea de reexaminare în punctele numerotate sunt doar exemple date de către Preşedinţie, prin care ne atenţionează asupra unor dispoziţii care, în aplicarea în practică a acestora, ar crea serioase probleme, ceea ce şi Comisia Europeană, în rapoartele întocmite, a semnalat-o şi Parlamentului şi Ministerului Justiţiei.

Or, în condiţiile în care, la lucrările comisiei, pe considerentul că unele articole sunt necomentate de către preşedinte, ele nici nu au fost supuse discuţiei, revin cu respectuoasa rugăminte, cel puţin plenul Camerei Deputaţilor să se aplece cu seriozitate asupra acestor aspecte, întrucât noi, cu ceea ce putem să ajutăm, este să punem la dispoziţia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi un tabel în care să şi semnalăm că sunt anumite amendamente care nu sunt corelate cu alte dispoziţii. Condiţionalităţile puse la unele situaţii, şi mai ales pentru că sancţiunile care au fost dispuse prin aceste amendamente, respectiv de nulitate a probelor, unde nici terminologia nu este adecvată, actele de procedură pot fi lovite de nulitate, probele pot fi excluse, după terminologia corectă, toate acestea ar trebui reperiate, rediscutate, regândite şi am putea să punem la dispoziţie un astfel de tabel în care semnalăm cu privire la toate articolele. Este adevărat că sunt 82 de poziţii, dar este vorba de un Cod de procedură penală, cu foarte mari consecinţe asupra bunului mers al Justiţiei.

De aceea, şi în măsura în care voi găsi adepţi printre dumneavoastră de a susţine această retrimitere şi de a rediscuta toate articolele care creează probleme în aplicarea în practică, aceasta ar fi respectuoasa noastră rugăminte.

Vă mulţumim.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Am să rog comisia, mai întâi.

Vă rog, domnule deputat. o să vă rog să faceţi şi precizarea dacă s-au discutat toate poziţiile sau doar anumite poziţii şi dacă asta s-a întâmplat pentru că aşa aţi decis sau pentru că nu au fost ...

Domnul Gheorghe Gabor:

Nu s-au discutat toate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Comisia este de acord cu retrimiterea acestui proiect legislativ la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru a fi revăzut şi pentru a face chiar mai mult decât s-a spus. Deci, pentru motivele invocate aici de către doamna secretar de stat, dar şi pentru a da curs cererilor formulate de către statele Uniunii Europene, pentru a pune de acord această legislaţie cu o legislaţie a Uniunii Europene.

Ni s-a cerut acest lucru insistent şi cred că este necesar ca noi să fim de acord cu retrimiterea la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Nicolicea. Domnul deputat Buda a mai cerut.

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu am văzut că doamna ministru era cam pe lângă subiect la comisie, dar nu mă aşteptam să mintă plenul Camerei Deputaţilor. Deci, în comisie, s-au discutat toate articole. A existat, într-adevăr, precizarea - şi avem documentele respective, în care se spune că acest articol nu a avut obiecţii din partea preşedintelui, iar votul, acolo unde nu a avut obiecţii partea preşedintelui, în general a fost unanimitate. Deci, absolut toate poziţiile erau trecute în raport şi era precizarea dacă preşedintele a avut sau nu a avut obiecţii. Asta nu înseamnă că respectivele nu sunt discutate, dacă nu au existat obiecţii. Asta înseamnă că întreaga comisie a fost de acord. Că acolo nu era niciun fel de problemă.

Deci, eu pot să dovedesc doamnei ministru că ori nu a înţeles, ori minte.

În ceea ce priveşte ...

Voci din sală:

Cum puteţi să spuneţi că minte?

Domnul Eugen Nicolicea:

Înseamnă că nu a înţeles, atunci, nu? (Rumoare, vociferări.)

Voci din sală:

Cereţi-vă scuze!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnilor colegi!

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu am de ce să-mi cer scuze. Dânsa îşi va alege varianta pe care vrea s-o spună aici, la plen. Şi, repet: ori nu a înţeles, ori minte. Dacă va dovedi că eu nu am dreptate şi că nu avem trecut în raport fiecare poziţie în care erau trecute motivările, inclusiv aceea că preşedintele a avut sau nu a avut obiecţii, îmi voi cere scuze. Până una, alta, eu consider că am dreptate şi va trebui să-şi ceară scuze cel care ori n-a înţeles şi dezinformează plenul, ori minte.

În ceea ce priveşte obiecţiile Uniunii Europene, ne-a fost prezentată, de către aceeaşi doamnă ministru, o singură obiecţie, la comisie. Şi anume, dezbaterea art.100, în ceea ce priveşte percheziţia. Şi aici, chiar am văzut că dânsa nu a avut răbdare nici să citească şi să vadă că acele obiecţii se refereau la jumătate de articol, pentru că marea modificare pe care o făcuse comisia era să împartă un articol în două alineate.

Şi, de asemenea, tot această doamnă ministru, când vorbea de obiectele despre care se vorbeşte la art.98, nu avea răbdare să citească la art.98, sau habar nu avea de el, ca să vadă că acolo nu era vorba de droguri, arme şi ce mai povestea, ci era vorba despre colete şi scrisori poştale.

Deci, eu vă spun că şi această obiecţie venită din partea Uniunii Europene, sau de pe unde zice doamna că a luat-o, era discutată pentru că, pur şi simplu, nu făcusem altceva decât să împărţim un articol în două. Iar lipsa de interes din partea ministerului, măcar să citească două articole de lege, chiar este surprinzătoare. În realitate, toată chestiunea asta se doreşte doar ca să fie un fel de tărăgănare.

Acum, eu vă spun, domnule preşedinte, că, procedural, retrimiteri la comisii în bloc, aşa, pentru nişte motive generale, nu prea s-a întâmplat la noi.

Au fost retrimiteri la comisie pe articole.

Deci aş dori, dacă se poate - bun, dacă vor fi prea multe articole, atunci într-adevăr trimitem întreaga lege, dar punctual, care articol este cel care nu este dorit de ţările europene. Pentru că, la comisie..., probabil că este nedorit de alaltăieri; că la comisie, doamna ministru nu ne-a spus aşa ceva.

Am înţeles acum, că este vorba de o solicitare ca interpretările să se facă şi în cazul unei solicitări a unei comisii rogatorii. În regulă, dacă este pe-aşa, atunci, la art. 91, textul poate să sune aşa: "Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau a comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului sau când există o solicitare din partea unei comisii rogatorii".

Pentru acest lucru nu este nevoie de o trimitere la comisie, dacă vrei să ai bunăvoinţă vii ca ministru sau ca reprezentant al ministrului şi vii cu textul. Dar aşa, numai că vrem noi să fie retrimis la comisie, că aşa vrem noi, care nu prea citim, de pe la minister, mi se pare chiar un lucru hazliu.

Am vorbit destul despre ceea ce n-au făcut cei de la... reprezentantul ministerului, vă spun care este realitatea.

Preşedintele a făcut o solicitare în ansamblu, având cam 12 argumente punctuale. majoritatea celor 12 puncte pe care preşedintele le-a solicitat, acestea au fost admise; o parte din ele nu au mai fost discutate, pentru că între timp deveniseră lege sau au fost rezolvate prin decizii ale Curţii Constituţionale, care nu i-a dat dreptate preşedintelui. Prin urmare, noi nu am mai avut niciun fel de obiecţie sau contribuţie la articolele respective.

În celelalte, în care preşedintele nu a avut obiecţii, au existat formulări şi reformulări de la Senat, pe care le-am acceptat, după cum au existat şi formulări şi reformulări ale Camerei Deputaţilor, şi aceasta este dovada că şi acolo unde preşedintele nu a avut obiecţii, noi am lucrat şi am discutat aceste articole.

Deci, dacă doriţi, eu vă indic articole asupra cărora preşedintele nu a avut obiecţii, dar le-a reformulat Senatul, sau poziţii la care preşedintele nu a avut obiecţii şi le-a reformulat Camera, ceea ce arată şi este dovada că doamna ministru dezinformează - motivele le va spune dânsa de ce - Camera, când spune că noi nu am discutat decât punctele la care preşedintele a avut obiecţii. Şi eu pot să dau câte exemple doriţi în acest sens.

Domnule preşedinte,

nu există niciun motiv de a fi trimis în totalitate, în bloc, acest proiect la comisie. Sunt de acord că dacă există vreo obiecţie punctuală, la orice fel de articol, aşa cum am făcut de fiecare dată, motivată, să retrimitem la comisie; dacă îmbunătăţirile se pot face mai repede se vor face, dacă nu, comisia va relua lucrările. Dar şi aici este o dovadă de nepregătire, să ceri retrimiterea aşa, în totalitate, fără să ai un motiv concret.

Deci aşteptăm motivele concrete şi, în funcţie de acestea, grupul nostru nu se opune retrimiterii şi reformulării la comisie, dar vă rog, o propunere şi o argumentaţie motivată, şi nu pur şi simplu nişte înţelegeri de culise.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat, doriţi să interveniţi acum sau la final, dat fiind că s-au făcut referiri numeroase la dumneavoastră? La final, O.K.!

Domnul deputat Buda, vă rog.

Domnul Daniel Buda:

Domnule preşedinte,

Grupul Partidului Democrat-Liberal este de acord cu retrimiterea la comisie a întregului proiect de lege, deoarece apreciem şi noi că trebuie lucrat la acest proiect de lege şi nu putem să dăm drumul, totuşi, unui cod sau a unor modificări la Codul de procedură penală în spaţiul public fără ca el, într-adevăr, să fi parcurs riguros toate etapele.

Sunt de acord şi eu că Ministerul Justiţiei a avut, sub acest aspect, o contribuţie prin faptul că nu a avut o comunicare, mă rog, foarte eficientă cu comisia, dar acest lucru nu înseamnă că noi trebuie să dăm în spaţiul public un cod de procedură penală sau modificarea Codului de procedură penală care să nu fie în concordanţă cu normele europene.

Pe de altă parte, mă văd nevoit, domnule preşedinte, să fac precizarea faptului că Grupul Partidului Democrat-Liberal în comisie nu a fost de acord cu aceste amendamente şi a votat împotriva acestui proiect aşa cum este el astăzi, trimis în plenul Camerei Deputaţilor.

Oricum, apreciez, domnule preşedinte, că se impune să retrimiteţi la comisie acest proiect de lege şi, de asemenea, să daţi un termen de cel puţin trei săptămâni, pentru a putea lucra în linişte asupra acestor modificări.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adam; v-am notat, domnule Nicolicea.

Domnul Ioan Adam:

Este fără echivoc, domnilor colegi, că se impune ca acest proiect de lege să se întoarcă la comisie. Dar nu să se întoarcă la comisie grosso-modo, aşa, la pachet, cum s-a spus aici, încercându-se să se susţină că în comisie nu s-ar fi analizat corect sau nu ar fi fost o dezbatere profundă.

De plano, vreau să arăt că această ordonanţă este creaţia unei doamne care acum nu mai este la justiţia românească, şi a fost o nefericită concepţie, pentru că, pe parcursul aplicării acestei ordonanţe, s-a demonstrat că unele articole au fost declarate neconstituţionale. Şi dau în acest sens exemplu art.171, care priveşte dreptul la apărare. Este de neconceput ca un partid democrat, cum este Partidul Democrat al nostru, un exponent al Partidului Democrat să scoată din lege prevederea care-i permitea avocatului să se afle în faţa organelor de urmărire penală la orice act de urmărire penală.

Este incredibil şi nu-ţi vine să crezi că te afli în Europa, Europa pe care o tot invocăm aici, când în textul iniţial se statua că poţi să participi ca avocat la dezbateri doar dacă îl cheamă anchetatorul pe inculpat în faţa sa.

Sigur că da, s-a mai spus aici, acest text a fost declarat neconstituţional, este fără putinţă de tăgadă că trebuie să revenim la textul vechi, care statua că apărătorul putea să participe la orice act de urmărire penală, cu condiţia să-l anunţe pe anchetator că doreşte acest lucru şi cu obligaţia corelativă a anchetatorului de a-l chema, dacă a cerut acest lucru. Şi atunci, sigur că noi nu putem să fim de acord cu politizarea excesivă care s-a făcut acestui proiect de modificare a Codului de procedură.

Acceptăm cu toţii că este un cod foarte important, nu este de jucat, şi trebuie să ne aplecăm, aşa cum a spus şi colegul meu, Buda, trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra lui, însă nu putem accepta această precizare făcută de reprezentantul ministerului, potrivit căreia comisia n-ar fi avut în vedere decât acele "indicăţii" pe care le-a dat Preşedinţia, şi în rest nu s-ar fi aplecat şi asupra celorlalte chestiuni.

Suntem de acord să cooperăm, să acceptăm, să cercetăm şi să analizăm opiniile pe care ministerul, experţii din minister le propun, pentru că, cu toţii - şi grupul nostru este de acord cu aceasta - cu toţii dorim ca această modificare a Codului de procedură să ducă la o îmbunătăţire a activităţii organelor de urmărire penală şi a instanţelor, dar să se facă, sigur, pentru a putea lua o decizie, ar fi bine ca ministerul să ne explice, să detalieze puţin care sunt textele la care se face referire, pentru ca apoi să decidem în cunoştinţă de cauză.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Pentru o scurtă clarificare, pentru faptul că s-a spus că nu am dezbătut suficient această lege, afirmaţie făcută de colegul Buda. El, într-adevăr, a participat cu noi şi într-adevăr a votat împreună, şi într-adevăr Grupul Partidului Democrat a votat împotrivă, şi acel grup a votat cu un vot împotrivă, adică cu votul domnului Buda, pentru că restul nu prea erau.

Acum, nu vă supăraţi, colega, această lege a trecut prin Senat, prin Cameră, a fost trimisă spre promulgare, preşedintele a retrimis-o, a fost rediscutată de către Senat, a fost rediscutată de către comisie şi acum să vină cineva să spună că n-a fost discutată suficient, fiind deja o lege la reexaminare, după ce am mai dat şi vot în plen, şi noi şi Senatul - Senatul chiar de două ori -, iar ministerul încă mai găseşte acum ceva de modificat, de parcă în două ture la Senat şi în două ture la Comisia aia juridică n-a avut timp până acum, săracul minister, că avea de muncă în altă parte alte lucruri.

Deci, dacă există o neseriozitate şi cineva care n-a studiat cum se cuvine această lege, căutaţi-l la minister. este imposibil ca o lege la reexaminare să spui că nu a fost suficient de muncită. Probabil, pentru că eu am văzut la comisie reprezentanţi ai ministerului care habar n-aveau pe ce lume se aflau, un articol care era împărţit în două să spună că este marea nenorocire.

Domnule preşedinte,

insist, nu trimitere otova, vreau trimitere, sau eu ştiu, argumente pentru fiecare articol, nu de altceva, dar să se lămurească şi colegii cam ce cunoştinţe au cei de la Ministerul Justiţiei. O să vedeţi, la susţinerea fiecărui articol, ce fel de susţinere o să aibă şi probabil că, dacă ne vom distra, vor veni mai mulţi colegi în sală.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Bineînţeles că voi supune votului propunerea procedurală de retrimitere a comisie, iar în cazul în care această propunere nu va fi adoptată, fără îndoială că dacă vor exista articole disputate, în baza art. 109 vor retrimite comisiei articolele respective.

Dar mai întâi doamna secretar de stat Kibedi, dacă doriţi să vorbiţi în încheierea dezbaterilor pe această chestiune?

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

De remarcele de natură personală niciodată nu m-am lăsat provocată şi, în consecinţă, n-am s-o fac nici acum, pentru că eu întotdeauna m-am limitat în a discuta problemele de legislaţie, problemele juridice care se cuvin a fi dezbătute în cadrul comisiilor şi pe urmă la plenul celor două Camere.

Ceea ce se pune în discuţie cu privire la necesitatea retrimiterii şi că ar fi extraordinar de greu ca, într-un act normativ care conţine 82 de puncte să găsim acele corelări, şi faptul că se susţine că nu le-am prezentat în cadrul lucrărilor Comisiilor juridice, programarea ne-a fost înaintată la data la care s-a înaintat, de pe o zi pe alta, întocmirea unui tabel comparativ, în condiţiile în care se primeşte ordinea de zi, în jurul orelor 14,00, 15,00, nu s-a putut realiza. Şi, de altfel, şi atunci rugămintea aceasta a fost: să ni se dea posibilitatea să verificăm şi să vedem toate corelările care sunt necesare.

Şi atunci, dacă doriţi totuşi exemplu, pentru că, repet, sunt 82 de puncte şi am susţinut că şi chestiunile de tehnică legislativă sunt importante şi deja începem de la pct. 6, unde vorbim de constatarea încălcării legii, obţinerea mijloacelor de probă, nulitatea acestora şi am susţinut probele - nu pot fi nule, ele pot fi excluse; actele de procedură sunt după definiţia din partea generală a Codului de procedură penală ca putând fi lovite de nulitate, în continuare înseamnă că art.64 alin.(3) la pct.7 aveţi aceeaşi precizare cu privire la probe; la pct.8 - probele obţinute cu încălcarea acestora sunt nule ş.a.m.d. Ar trebui ca toate acestea să fie rediscutate.

De asemenea, au intervenit la pct.11, art.79, unde se vorbeşte de declaraţia martorului tot ca mijloc de probă, se utilizează aceeaşi terminologie de "nulitate". Mai departe, în situaţia înregistrărilor convorbirilor telefonice, care a ridicat şi de fapt suscită discuţii, corelările legate de condiţionalitatea începerii urmăririi penale au fost puse în discuţie; la fel, se vorbeşte despre nulitate. De asemenea, în ceea ce priveşte art.100, în legătură cu percheziţia domiciliară, care nu se referă numai la împărţire, ci şi la condiţia ce anume trebuie să aibă conţinutul procesului-verbal de urmărire penală, unde se precizează: nume, domiciliu de persoană fizică, or, percheziţia trebuie dispusă nu numai la domiciliul unor persoane fizice, ea poate fi şi la persoane juridice, dar la orice altă locaţie. Haideţi să ne aducem aminte unde s-a descoperit, unde se presupunea că ar fi un garaj pentru maşini şi se fabrica clandestin alcool. Am putea să numim, or mai jos noi avem o precizare că proba obţinută astfel este nulă dacă nu conţine aceste elemente. Noi trebuie să utilizăm acea terminologie care este impusă de legislaţia comunitară, pentru ca ea să poată fi aplicată în practică.

De aceea, dacă ar trebui, aş putea să iau punct cu punct. Rugămintea aceasta a fost, şi dacă este ea corect percepută şi fără nicio jignire, că ar trebui să discutăm punctele şi să vedem la fiecare dacă se impun corelări, atunci este în regulă. Mai multe decât argumentele pe care le-am expus n-aş putea să vă aduc, decât prin exemple concrete, pe care vi le spun. Dacă nu, ar trebui împreună cu dumneavoastră, ca plen, deşi nu acesta este rostul lui, să luăm articol cu articol şi să vedem dacă acesta este corelat sau nu este corelat cu restul dispoziţiilor din Codul de procedură penală, care are peste 400 de articole.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Domnule Nicolicea, doriţi, înţeleg, o ultimă intervenţie, după care, fiind ora 12,00, suspendăm dezbaterea proiectului de lege.

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu m-am bucurat de intervenţia doamnei ministru, pentru că ne-am convins că n-a înţeles chiar nimic.

Şi acum reiau câteva chestiuni. Deci, în primul rând, din nou dezinformează Parlamentul şi am să fac o solicitare ministrului să trimită pe cineva care ori înţelege şi, mai ales, care n-are rea-credinţă.

În legătură cu încunoştiinţările care spune că nu i s-au făcut la timp ministrului la o cerere de reexaminare, cred că deja încearcă să se ascundă după cireş.

Vă anunţ că această lege a fost supermediatizată; retrimiterea la reexaminare de către preşedintele supermediatizată, deci bănuiesc că o fi aflat şi ministerul; discuţiile la Senat au fost supermediatizate, bănuiesc că o fi aflat şi doamna Kibedi; textele despre care vorbeşte sunt aprobate de Senat şi sunt nemodificate de Cameră, şi bănuiesc că dacă nu anunţa Camera, măcar le ştia de la Senat, şi dacă vreţi iau punctele pe care le-a citit aici, şi îşi dă în petec cu art.100, în care dovedeşte chiar că n-a înţeles nimic, pentru că în cerinţele acelea, când se dă o autorizaţie de percheziţie, se spune nume şi prenumele unde se face percheziţia şi nu se precizează niciunde că la cel căruia i se face percheziţia trebuie să înceapă urmărirea penală împotriva lui, ci este suficientă o începere de urmărire penală. Deci niciunde nu se spune că percheziţia se face numai la cel împotriva căruia s-a început urmărirea penală, pentru că ştim cu toţii că există tăinuitori ş.a.m.d.

Deci, doamna Kibedi, vă rog eu frumos, trimiteţi pe cineva care înţelege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

A trecut de ora 12,00 şi trebuie să suspend lucrările, doar dacă doamna secretar de stat doreşte să facă o intervenţie cu caracter personal. Nu? Suspendăm atunci discuţiile, vom relua de la propunerea procedurală de retrimitere la comisie a proiectului în şedinţa de luni.

Stimaţi colegi,

urmează votul final. Rog, de aceea, liderii de grupuri mai întâi să poftească în sală, şi apoi să-şi poftească colegii în sală, astfel încât să putem să realizăm cvorumul. În trei minute reluăm lucrările, cu verificarea cvorumului. După pauză

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci pentru sesiunea de vot final. Vă rog să vă introduceţi cartelele şi să vă marcaţi prezenţa pentru a verifica existenţa cvorumului. Vă rog să vă poftiţi în sală colegii. Vă rog să vă marcaţi prezenţa, stimaţi colegi.

Haideţi, stimaţi colegi, vă rog să vă marcaţi prezenţa şi să vă invitaţi colegii în sală pentru a se înregistra.

Deci am rugămintea la Secretariatul general să-i poftească şi pe colegii din subcomisia care pregăteşte raportul pe dosarele penale să vină pentru votul final.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Avem cvorum şi vreau să începem procedura de vot.

Vă rog să luaţi loc. Domnule Fenechiu, lăsaţi-l pe domnul Stanciu; ne bazăm pe votul domniei sale. Şi pe al domnului Dumitriu, fără îndoială.

Avem 18 proiecte pe lista de vot final.

Constatăm existenţa cvorumului, peste 166 de colegi prezenţi în sală, cvorumul este 165.

Pct. 1 Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1 convenit prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 27 iunie 2007 şi la Bucureşti la 12 iulie 2007, la Contractul de Finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Naţională a Drumurilor, pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a V-a, semnat la Bucureşti la 8 martie 2002.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 159 deputaţi prezenţi, 152 voturi pentru, un vot împotrivă, 6 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc. Proiectul a fost adoptat.

Rog toţi colegii să-şi exercite dreptul de vot, pentru a nu avea probleme la legile organice.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Islanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Bucureşti la 19 septembrie 2007.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 178 deputaţi prezenţi, 178 voturi pentru.)

Vă mulţumesc, proiectul de lege a fost adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 150/1978 privind administraţia muncii: rol, funcţii şi organizare, adoptată la Geneva la 7 iunie 1978, în cadrul celei de-a 64 sesiuni a Conferinţei generale a acesteia.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 182 deputaţi prezenţi, 181 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abţinere.)

Mulţumesc, proiectul de lege a fost adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia, semnat la Erevan la 4 octombrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 20 septembrie 1994.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 180 deputaţi prezenţi, 178 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abţinere.)

Vă mulţumesc. S-a adoptat.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Se adoptă tacit astăzi.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 183 de deputaţi prezenţi, 163 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, un vot neexprimat.)

163 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

Cu aplicarea art.105 alin.(3), astăzi ordonanţa de urgenţă va trece tacit şi va pleca la Senat adoptată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 182 de deputaţi prezenţi, 109 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă, 2 abţineri, un vot neexprimat.)

109 voturi. Insuficiente pentru respingere.

Cu aplicarea aceluiaşi art.105 alin.(3), propunerea legislativă pleacă la Senat, cu propunere de adoptare.

7. Propunerea legislativă de completare a Legii nr.47 (r1) din 18.05.1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 184 de deputaţi prezenţi, 95 de voturi pentru, 85 de voturi împotrivă, 4 abţineri.)

Mulţumesc.

95 de voturi pentru respingere. Insuficiente.

Dat fiind că termenul de adoptare tacită este pe 9, vom constata în şedinţa următoare probabil adoptarea tacită.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 184 de deputaţi prezenţi,176 de voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Proiectul de lege a fost adoptat. 176 de voturi pentru.

9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 180 de deputaţi prezenţi, 129 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat. 129 de voturi din 180.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2008 privind transmiterea unei suprafeţe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, în administrarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru Universitatea "Transilvania" din Braşov în scopul construirii unui campus universitar.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 183 de deputaţi prezenţi, 142 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 31 abţineri.)

Mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat. 142 de voturi pentru din 183 exprimate.

Explicarea votului, domnule Dumitriu?

Vă rog.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Pe lângă votul nostru pozitiv acordat astăzi acestei legi, vrem să felicităm municipalitatea braşoveană şi consiliul judeţean, dar şi Universitatea "Transilvania" din Braşov, care au demonstrat că o unitate de învăţământ poate prospera, şi atunci este normal să-i dăm votul nostru pentru alocarea acestei suprafeţe de teren.

Ceea ce mă surprinde este că, în ciuda apelurilor ale însuşi liderului Partidului Democrat din Braşov, domnul primar Scripcaru, Partidul Democrat a votat astăzi contra.

Este o atitudine politică extrem de stranie şi care nu ştiu cât de bine reprezintă interesele braşovenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Adam.

Domnul Ioan Adam:

Este bine că am adoptat acest text de lege.

Ca profesor de drept la această universitate, vreau să vă spun că meritul aparţine Universităţii "Transilvania". Toate strădaniile au fost ale universităţii, pentru că vrem să facem o cetate universitară lângă Braşov, la intrarea dinspre Ghimbav, pe stânga, chiar acolo, la intrare. Dorim să facem cu adevărat o citadelă, ceva foarte modern şi ceva foarte nou.

Îmi pare foarte rău, trebuie să respectăm adevărul, nu putem vorbi de vreun merit al consiliului judeţean sau al altor autorităţi locale pentru că, dacă ar fi să fim cinstiţi, toţi au încercat să pună piedici acestui proiect, însă sunt fericit că înţelepciunea dumneavoastră a permis ca acest text de lege să treacă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Atitudinea colegilor noştri de la PD-L este o adevărată sfidare la adresa învăţământului românesc.

Categoric, noi în comisie am votat în întregime, toţi reprezentanţii partidelor politice, pentru aprobarea acestui proiect de lege, inclusiv cei de la PD-L, iar aici, Parlament, în Camera Deputaţilor, votează altceva.

Nu ne mai surprinde comportamentul lor, pentru că una spun şi alta "fumează".

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă există alte intervenţii?

Nu există alte intervenţii.

Acum votul este clarificat.

La pct.11, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.147/2007 privind rambursarea contravalorii unor servicii de navigaţie aeriană pentru zborurile scutite de la plata tarifelor pentru aceste servicii.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 181 de deputaţi prezenţi, 143 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 7 abţineri, un vot neexprimat.)

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat. 143 de voturi din 181 exprimate.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.145/2007 pentru modificarea alin.(4) al art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 178 de deputaţi prezenţi, 141 de voturi pentru, 35 voturi împotrivă, o abţinere, un vot neexprimat.)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat. 141 de voturi din 178 exprimate.

Pct.13, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/2007 pentru completarea Legii nr.8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 183 de deputaţi prezenţi, 151 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 28 abţineri.)

Vă mulţumesc.

S-a adoptat. 151 de voturi din 183 exprimate.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2007 privind indemnizaţia acordată membrilor din România în Parlamentul European.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 183 de deputaţi prezenţi, 180 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere, 2 voturi neexprimate.)

Da, vă mulţumesc.

S-a adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 178 de deputaţi prezenţi, 177 de voturi pentru, un vot neexprimat.)

Da, vă mulţumesc.

S-a adoptat.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 184 de deputaţi prezenţi, 152 de voturi pentru, 31 abţineri, un vot neexprimat.)

Da, vă mulţumesc.

S-a adoptat.

17. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2007 pentru modificarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 187 de deputaţi prezenţi, 181 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abţinere, un vot neexprimat.)

Mulţumesc.

Proiectul de lege de respingere a fost adoptat cu 181 de voturi.

18. Legea privind personalul Curţii Constituţionale, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 181 de deputaţi prezenţi, 180 de voturi pentru, o abţinere.)

Vă mulţumesc.

Legea a fost adoptată. 180 de voturi pentru.

Am finalizat votul final.

Anunţ, de asemenea, că o serie de legi care au fost adoptate de către Camera Deputaţilor şi Senat se găsesc la Secretariatul general şi vor fi puse pe site pentru exercitarea dreptului de contestare la Curtea Constituţională.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,33.