Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Munteanu şi Gelil Eserghep, secretari.

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor!

Este ora 8,30. Deschidem şedinţa noastră consacrată declaraţiilor politice astăzi, 24 iunie, de Sânziene.

Începem cu opoziţia şi nu putem să lăsăm o doamnă să aştepte. O rugăm pe doamna Monalisa Găleteanu să poftească la microfon şi pe domnul Emilian Frâncu, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, să se pregătească pentru a interveni.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

În această dimineaţă am să vorbesc despre "Politici sociale pentru familiile tinere".

Un studiu al Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie plasează România pe ultimul loc în Europa, din cauza numărului mare de decese ale copiilor de până la un an. Astfel, copiii din România au şansele cele mai reduse de supravieţuire în primul an de viaţă dintre toţi nou-născuţii din ţările europene.

La o primă analiză obiectivă a acestei situaţii putem identifica drept cauze evidente situaţia precară a sistemului sanitar românesc şi sărăcia majorităţii familiilor tinere, precum şi lipsa de reacţie şi incapacitatea Guvernului de a interveni cu soluţii concrete pentru remedierea acestei situaţii îngrijorătoare.

Situaţia precară a tinerilor căsătoriţi, lipsa unei locuinţe sau a locurilor de muncă, haosul şi mizeria din spitale au condus la scăderea alarmantă a ratei natalităţii din România şi a creşterii îngrijorătoare a mortalităţii infantile. Pe lângă faptul că au o situaţie materială precară, familiile tinere nici nu beneficiază de un acces egal la sistemul de sănătate pentru a le oferi copiilor îngrijirea în creşe, în condiţii deosebite pentru o dezvoltare sănătoasă.

Având în vedere că doar 1% dintre copiii cu vârste de până la 3 ani erau îngrijiţi în creşe la nivelul anului 2007, Partidul Social Democrat a iniţiat şi a depus la Parlament un proiect legislativ privind dezvoltarea unui serviciu de îngrijire pentru copiii mai mici de 3 ani, astfel încât, până în anul 2010 să fie înfiinţate 4000 de creşe care vor putea cuprinde peste 250.000 de copii.

Ne exprimăm pe această cale speranţa că toate partidele politice vor manifesta interes pentru adoptarea în regim de urgenţă a acestui proiect legislativ, pentru a crea astfel premisele refacerii natalităţii şi a încurajării familiilor tinere din România de a avea copii sănătoşi, îngrijiţi corespunzător în creşe finanţate de către stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, stimată doamnă colegă.

Îl rog pe domnul deputat Emilian Frâncu să poftească la microfon şi se pregăteşte domnul Alexandru Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule Frâncu, aveţi microfonul.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Da, mulţumesc.

"Priceperea preşedintelui a dat în foc la Bruxelles".

Înainte de a decola spre Bruxelles, priceputul nostru preşedinte Traian Băsescu a ţinut, la aeroport, unul dintre discursurile sale de om supărat.

De această dată, domnia sa a oftat în legătură cu respingerea de către cetăţenii Republicii Irlanda, prin referendum, a Tratatului de la Lisabona şi a cerut imperios, nu se ştie cui, găsirea unei soluţii de finalizare a ratificării acestui document înainte de viitoarele alegeri europarlamentare.

Consiliul European de Vară s-a încheiat, însă, fără ca liderii europeni să impună vreun termen limită pentru încheierea ratificării Tratatului de la Lisabona. Chestiunea va fi abordată din nou în toamnă, însă anunţul nu are nici pe departe acele accente dramatice care răzbăteau din cuvântarea lui Traian Băsescu.

Până la urmă, e mai presus de orice îndoială că Uniunea Europeană va fi capabilă să gestioneze în timp util această situaţie, fără a fi nevoie ca Traian Băsescu să sune clopotul în dungă, pe motiv că vin euroalegerile, iar noi nu ştim de câţi europarlamentari şi de câţi comisari mai e nevoie în cadrul instituţiilor de la Bruxelles.

Şi-atunci cum rămâne cu priceperea preşedintelui Băsescu şi cu graba lui de a fixa întregii Europe un termen-limită până la care să se ia măsurile de rigoare?

Nu cumva domnul preşedinte se cam iuţeşte, aşa cum, pe vremuri, miliţienii se grăbeau de mama focului atunci când era vorba de amendat?

"Traian Băescu se pricepe, din nou, la toate".

Prezent la Congresul Avocaţilor din România, preşedintele Traian Băsescu a binevoit să ţină o cuvântare plină de sfaturi şi de recomandări pentru reprezentanţii acestei profesii.

Şeful statului i-a îndemnat pe avocaţi să nu mai practice onorarii prohibitive, să îi apere şi pe acei justiţiabili care nu dispun de mijloace materiale, să se implice mai profund în procesele în care sunt angajaţi şi să conlucreze pentru a contribui la buna funcţionare a sistemului judiciar.

Parcurgând discursul domnului preşedinte, am avut senzaţia că acesta a nimerit întâmplător la o nuntă dintr-o comună, unde i s-a stricat maşina în drum şi că, dacă tot s-a aşezat la masă şi a gustat din ţuică şi din sarmale, a trebuit să ţină şi un toast, astfel ca nuntaşii din partea mirelui să-şi închipuie că fusese invitat din partea miresei şi viceversa.

Cu astfel de discursuri, alcătuite din truisme, banalităţi şi platitudini pe care toţi ascultătorii le uită în maximum o jumătate de oră de la rostire, domnul preşedinte încearcă să se reafirme în viaţa publică, sperând, probabil, că poporul român o să ajungă din nou să creadă că avem, în persoana domniei sale, un tătuc priceput la toate.

Aştept momentul când domnul preşedinte va rosti discursuri epocale şi cu ocazia următoarelor evenimente: Conferinţa Naţională a Moaşelor din România, Congresul Interjudeţean al Crescătorilor de Capre şi, evident, Simpozionul Producătorilor de Piei de Cloşcă din Regiunea de Dezvoltare a Mării Negre.

Cu un preşedinte capabil să vorbească despre orice, fără să-l doară capul în privinţa expertizei minime cerute în vreun domeniu anume, vom avea, cu toţii, ca şi înainte de 1990, victorii multe.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Mocanu şi este rugat să se pregătească domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule Mocanu, aveţi microfonul.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică pe care am pregătit-o pentru această dimineaţă am intitulat-o "Despre ouă şi despre coşuri".

Pentru început, un citat: "Pe Ludovic Orban, cel care s-a învârtit în ultimele zile în jurul ouălor, pe care nu le-ar fi vrut puse în acelaşi coş, dar aşa a fost să fie, ideologic îl lucrează deocamdată la prieteni Călin Popescu-Tăriceanu. Colegii liberali din nucleul dur se fac că nu cred cum că Ludovic nu s-ar simţi prea confortabil la aceeaşi masă cu Hrebenciuc, Iliescu, Mitrea când, până acum, cu aceiaşi convivi, abia aştepta să se pună desertul pe masă, ca să-l flambeze el, cu mâna lui.

Puseul de conştiinţă care-l bântuie pe liberali are origini necunoscute. Ce s-a întâmplat cu schimbarea registrului verbal al marelui vocalist Ludovic Orban rămâne o mirare. Poţi să-l iubeşti pe Traian Băsescu şi să-l bălăcăreşti doar aşa, de florile Crinului, urechile Călinului şi petrolul Dinului? Poţi să stai la masă cu unii pe stânga şi să mori de poftă să cânţi ceva la altă masă, cu alţii pe dreapta? Poţi, în general, să mai vorbeşti de ouă, când ştii că Hrebenciuc, Iliescu, Mitrea, Tăriceanu şi compania nasc numai pui vii?"

Am citat aproape integral textul articolului "Cum să pui un ou în mai multe coşuri", apărut în cotidianul "Teleormanul" din 20 iunie, sub semnătura Mioarei Bădescu.

Între timp, deşi nu au trecut decât numai trei zile, dragul nostru Ludovic a fost lucrat direct de Călin şi nu mai este preşedintele Partidului Naţional Liberal Bucureşti, dar se alintă ca un copil că este încă ministrul transporturilor şi mai ales încă liberal.

În altă ordine de idei, astăzi, 24 iunie, de Sânziene, cum spuneaţi dumneavoastră, domnule preşedinte, la ora 12,00, noi, deputaţii, urmează să dăm un vot pentru încuviinţarea urmăririi penale în dosarele care îi privesc pe Adrian Năstase şi Miron Mitrea pentru fapte săvârşite în calitate de foşti miniştri. Altfel spus, suntem chemaţi şi noi să punem ouăle într-un coş sau altul.

Ieri după-amiază am fost martorii a două atitudini diametral opuse. Miron Mitrea, în mai puţin de 3 minute, ne-a spus că nu are nimic de ascuns, că totul este o făcătură pe care de 3 ani o tot demontează de fiecare dată când este chemat la Parchet. De aceea, ne-a rugat să votăm pentru începerea urmăririi penale, spre a se ajunge cât mai repede în faţa instanţei de judecată.

În schimb, Adrian Năstase s-a văitat mai bine de 45 de minute şi, în afara faptului că a fost şi este cel mai cinstit şi corect demnitar, nu a recunoscut nimic. Nici vorbă să ceară sprijinul deputaţilor spre a ajunge mai repede în faţa judecătorului. Mai mult, ne-a avertizat că mâine s-ar putea să fie rândul oricăruia dintre noi. Cu alte cuvinte, dacă eşti astăzi om cu mine, voi fi şi eu mâine om cu tine.

Nu doresc să fac niciun comentariu. Vreau doar să atrag atenţia că încuviinţarea urmăririi penale în astfel de cazuri trebuie adoptată cu minim 219 voturi, adică minim două treimi. Orice alt rezultat în favoarea începerii urmăririi penale, dar care nu-l întruneşte pe cel minim, 219 voturi, este practic un vot împotriva urmăririi penale.

Spun aceasta pentru că presimt o prezenţă redusă din partea unor grupuri parlamentare, astfel ca fatalmente să nu se îndeplinească acea condiţie de două treimi.

Noi, deputaţii, dăm astăzi o probă din care se va vedea dacă există cu adevărat acea voinţă politică atât de mult clamată. Pentru fiecare dintre noi, acest vot va fi hârtia de turnesol care ne va arăta în ce măsură suntem oneşti şi corecţi sau, dimpotrivă, ipocriţi şi meschini.

Votul va fi cu bile. Eu voi vota "pentru" cu bilele la vedere.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi îl rog să se pregătească pe domnul Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi da citire declaraţiei politice intitulate "Transferul".

În judeţul Vaslui - şi poate nu numai aici - este în plină derulare un proces de valoarea unui fenomen social. De la începutul vacanţei, numărul cererilor de transfer al elevilor vasluieni în instituţii omoloage de învăţământ din unele state ale Uniunii Europene se înscrie pe un trend ascendent accentuat.

În medie, săptămânal, 15 părinţi s-au adresat Inspectoratului şcolar judeţean pentru a-şi retrage copiii din sistemul local de instrucţie şi educaţie şi a-i transfera în şcoli din Italia, Spania, Grecia, Anglia şi chiar Belgia.

Fluxul migrator s-a declanşat mai devreme, comparativ cu alţi ani, şi este determinat de un element pragmatic fără echivoc: în ţările amintite încep cursurile de învăţare a limbii respective şi părinţii vor ca şi copiii lor să beneficieze de acest lucru încă din momentul zero al declanşării lui.

Numai în 2007, peste 1000 de elevi vasluieni au obţinut transferul pentru şcoli din străinătate, iar anul acesta cifra enunţată va fi lesne depăşită.

Principalul efect al celor relatate este de natură psiho-socială, familiile reunite oferind tuturor un cadru optim de evoluţie şi adaptare la realităţile din ţările receptoare de cetăţeni români.

Concomitent, depopularea unităţilor autohtone de învăţământ generează probleme suficient de complexe. În şcolile cu o rată mare de transferuri, spectrul şomajului în rândul cadrelor didactice devine tot mai mult o certitudine, iar pe termen lung proiectează o acutizare a lipsei forţei de muncă.

Pentru o perioadă încă greu de definit, indicele de atractivitate a ofertelor de angajare pentru emigranţii români va rămâne la cote modeste. Edificator este recentul exemplu derulat la Torino, unde doar 400 din cei peste 40.000 de români aflaţi în acest oraş au acceptat să revină în ţară.

În acest context, devine elocventă aprecierea făcută de Terry Davis, secretarul general al Consiliului Europei, care spunea: "România mai are multe de făcut pentru diaspora".

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrian Mihei este invitat la microfon şi se pregăteşte domnul Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule coleg, microfonul vă aparţine.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încrâncenarea electorală a făcut ca ziua de 20 mai să treacă neobservată prin prisma însemnătăţii sale la nivel european.

Sărbătoare de dată recentă, Ziua Maritimă Europeană s-a celebrat în toată Europa, dovadă a interesului Uniunii Europene asupra Mării Negre şi a ieşirii Europei către oceanul planetar.

Totuşi, timid, ziua a fost marcată şi la Constanţa în mediul academic. Manifestarea s-a dorit a fi un prilej pentru definirea unor direcţii strategice şi de iniţiere a unor proiecte de interes naţional şi regional.

Sunt lăudabile toate aceste iniţiative şi scopul României trebuie să fie fructificarea pe toate planurile a tuturor avantajelor şi facilităţilor pe care le are, precum şi urmărirea stoică a intereselor sale de dezvoltare ca putere maritimă şi ca nod intermodal prin cel mai mare port european la Marea Neagră, precum şi ca intersecţie a culoarelor energetice din Marea Neagră către Uniunea Europeană. Însă, pentru toate acestea este imperativ necesar să conştientizăm acest potenţial şi să ne dezvoltăm cu adevărat infrastructura şi să nu mai pierdem nicio oportunitate din acest considerent.

La peste o lună de la acest eveniment european, mai precis pe 25 iunie, sărbătorim un eveniment regional - 16 ani de la înfiinţarea Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, iar în vacanţa parlamentară, pe 15 august, vom sărbători Ziua Marinei Române, sărbătoare naţională ce consfinţeşte tradiţia noastră marinărească.

Toate aceste evenimente au scopul de a atrage atenţia asupra potenţialului maritim pe care România are datoria să-l exploateze la adevărata sa valoare, în slujba cetăţenilor săi, în noul context european.

Pe 26 iunie, Ziua Drapelului Naţional. Pe lângă toate misiunile diplomatice pe care le are România în lume, din păcate, pierderea flotei a reprezentat pierderea a peste 300 de "ambasadori maritimi" ce arborau şi fluturau tricolorul pe mările şi oceanele lumii, contribuind la promovarea intereselor şi imaginii României în lume.

Şi, aşa cum subliniam în declaraţia mea, voi depune o altă declaraţie cu prilejul sărbătoririi a 16 ani de la înfiinţarea Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre, deci Ziua Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, prilej de stabilire a priorităţilor României la Marea Neagră şi, pe data de 26, aşa cum spuneam, va fi sărbătoarea naţională "Drapelul Naţional". Se împlinesc 10 ani de când această zi s-a consfinţit prin lege. Ambele declaraţii le depun în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Petru Călian şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Garda Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule Petru Călian, microfonul este al dumneavoastră.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Am să dau citire unei declaraţii politice, urmând ca pe a doua să o depun în scris.

Declaraţia politică de astăzi are titlul "Malpraxisul în regim autohton".

Noţiunea de malpraxis este atât de străină pacientului român, încât sute de greşeli medicale trec tacit fără a fi pedepsite sau făcute publice. Doar mass-media mai "strigă" despre erorile cadrelor medicale, dar se pare că e un glas surd care nu ajunge la urechile ministerului. Pacientul român nu îşi cunoaşte drepturile, şi după 18 ani de la Revoluţie încă ne mai sunt ascunse hibele sistemului sanitar românesc.

Asistenţii medicali sunt prost pregătiţi şi ies de pe băncile unor şcoli de stat sau particulare unde gradul de promovabilitate este maxim.

Medicamentele sunt tot mai scumpe, compensatele sunt limitate, condiţiile din spitale abia se dezmorţesc spre modernizare.

Acestea sunt condiţiile pe care cetăţeanul român nu le contestă şi le acceptă în speranţa unei vindecări. Însă, de cele mai multe ori, el iese dintr-o instituţie spitalicească cu alte afecţiuni decât cele pe care le avea când a fost internat. Şi cum să reclame medicul de malpraxis, dacă el nu ştie că are acest drept? Dintre cei puţini care îşi cunosc drepturile, nici ei nu apelează la o reclamaţie, deoarece legislaţia îi descurajează prin practicarea unor sume exorbitante pentru un denunţ.

Procedurile anevoioase şi taxele mari sunt barierele de pe drumul spre Comisia de Malpraxis. De exemplu, o taxă pentru expertiză costă între 3000 şi 4000 de lei. Adică, pacientul care a fost tratat greşit este nevoit să scoată din buzunarul propriu bani pentru a i se face dreptate

O altă lacună legală este aceea că în România nu există o reglementare sau un ghid după care să poată fi cercetată greşeala medicului. Îmi pun întrebarea: ce instituţie protejează pacientul român de practicile de malpraxis ale unui medic? Sistemul medical românesc are nevoie urgentă de un program real de protejare a pacienţilor şi de o legislaţie clară pentru denunţarea erorilor medicale.

Susţin promovarea drepturilor pacientului român şi transparenţa judecării erorilor medicale, astfel, fiecărui cetăţean să îi fie acordat accesul la un proces echitabil şi respectarea dreptului oferit de "cetăţenia" europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Microfonul vă aparţine în următoarele 3 minute, domnule deputat Garda Dezideriu, şi rog să se pregătească domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru Cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în raporturile sale cu puterea judecătorească a urmărit constant respectarea competenţelor constituţionale care consacră separaţia puterilor fundamentale în statul de drept, preocupându-se numai, în limitele aceloraşi competenţe, de modul cum este administrat actul de justiţie sau, în condiţiile relaţiei de complementaritate între puterile reprezentative ale statului de drept, exercitând pentru puterea judecătorească oficiul unui barometru al preocupării cetăţeanului.

Din păcate însă, organele Procuraturii nu respectă această complementaritate, încercând să muşamalizeze cele mai grave cazuri de corupţie a mafiei lemnului şi a mafiei retrocedărilor.

De ce era nevoie ca domnişoara prim procuror de pe lângă Parchetul - Judecătoria Gheorgheni - să intervină la 24 aprilie 2008 cu o rezoluţie prin care să solicite respingerea propunerii Inspectoratului de Poliţie al judeţului Harghita, Serviciul de Investigare a fraudelor, pentru ca dosarele 79/P/2008 şi 285/P/2008 să nu mai fie cercetate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?!

Dacă ne uităm la dosarul domnului secretar la Comisia locală de fond funciar, ne putem da seama despre colaborarea între învinuit şi procuror pentru muşamalizarea cazului de autoîmproprietărire a unui funcţionar public.

Domnul secretar al municipiului Gheorgheni, domnul Nagy Istvan, pentru a acoperi infracţiunea de abuz în serviciu şi abuzul contra intereselor persoanelor din toamna anului 2003 a depus la dosarul său personal de la Comisia pentru aplicarea legii fondului funciar, unele acte care nu existau în dosar la data celor două controale: al Autorităţii Naţionale pentru Retrocedarea Proprietăţilor şi al subcomisiei parlamentare.

La data controlului din 2007 în dosar existau doar trei acte: fişa de punere în posesie din 2003, titlul de proprietate din 2003 şi copia xerox a actelor de identitate ale lui Nagy Ştefan şi Nagy Margit. Ulterior, domnul secretar a depus la dosarul său Fişa de predare în posesie nr.1107 din 10 iulie1998, care în prezent se află la pagina nr.7 a persoanei împroprietărite, Benedek Karoly, cu moştenitoarea Benedek Anna, în tarla nr. 60, parcela F 2534/5 în suprafaţă de 1115 mp.

La observaţie, în acest act figurează ca proprietar domnul Nagy Istvan. Prin această observaţie, secretarul încearcă să dovedească valabilitatea unui contract de vânzare-cumpărare de buzunar, fără nicio valoare juridică. Însă domnia sa, acest contract de buzunar nu l-a depus la dosar, ci l-a prezentat numai la o dezbatere televizată.

Această fişă de predare în posesie nu este valabilă, deoarece nu este semnată de proprietar, nu figurează toate terenurile aflate în proprietate şi nu este semnată de Comisia locală pentru aplicare a Legii fondului funciar Gheorgheni. Actul este semnat de fostul viceprimar Ronfeld Janos şi de inginerul Ardelean Tiberiu. Comisia locală era formată din 20 de membri, deci acest act depus ulterior este nul de drept.

Mai sunt depuse la acest dosar încă 16 acte, prin care domnul secretar, cu ajutorul doamnei prim procuror, încearcă să muşamalizeze acest act de corupţie.

Iată, stimaţi colegi, cum se poate dobândi o proprietate fără niciun act, prin ameninţări cu acte depuse la dosar ulterior, fără valoare juridică, prin concursul unui funcţionar public, în persoana unui secretar, care este susţinut de organele procuraturii locale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Tabără şi rog să se pregătească domnul deputat Ştefan Baban, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că subiectul declaraţiei mele politice de astăzi era cu totul altul şi am să fac o introducere în ceea ce voiam să declar astăzi.

Declaraţia era legată de ceea ce a însemnat luna iunie a anilor 1940-1941 pentru istoria României, respectiv ocuparea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, dar şi începutul războiului din 1941 pentru reîntregire împotriva Uniunii Sovietice.

Se pare că de cele mai multe ori ne uităm istoria şi din ce în ce mai puţin se fac referiri la aceste evenimente deosebit de dureroase pentru istoria României şi a poporului român, cu consecinţe dintre cele mai grave pentru istoria noastră şi trecută şi probabil şi viitoare.

Ele au intrat în ultimii 4 ani, totuşi, într-o zonă de atenţie a unei instituţii, şi aceasta este Preşedinţia României, ale cărei poziţii, după părerea mea şi nu numai, a multor români din această ţară, este dintre cele mai îndrăzneţe şi curajoase, dacă ne gândim la ceea ce înseamnă problema Transnistriei, a Mării Negre, a Bucovinei şi a Basarabiei.

Din acest punct de vedere, cred că preşedintele României are dreptate şi cred că ar trebui să-l urmăm. Departe de mine gândul de a mă asocia la una dintre declaraţiile care au fost făcute înaintea mea.

Dar, aşa cum spuneam, subiectul şi obiectul acestei declaraţii politice am fost obligat să-l modific, pentru evenimentul care s-a întâmplat ieri, la bacalaureat, un alt moment deosebit care se desfăşoară în fiecare an în România şi cu consecinţe dintre cele mai deosebite pentru societatea românească.

M-a surprins iresponsabilitatea cu care ministrul învăţământului şi conducerea ministerului a tratat acest eveniment, adică fraudarea probei de limba română de la bacalaureat din acest an.

Cred că primul lucru pe care ministrul ar fi trebuit să-l facă era să anuleze bacalaureatul şi să-l ia de la început, pentru că nu este un singur furt, nu este o singură chestiune de apreciere falsă a unor lucrări, ci este vorba de o consecinţă care duce respectiva acţiune până la admiterea în universităţi. Se ştie că marea majoritate a universităţilor din România acceptă candidaţii pentru cursurile de la aceste universităţi pe baza mediilor pe care le obţin în cei 4 ani de liceu, respectiv la bacalaureat.

Aceasta înseamnă că în acest an este fraudată până şi admiterea şi ordinea de intrare în cele mai multe din universităţile din România.

Mi se pare, alături de alte măsuri pe care ministrul Adomniţei le-a luat în perioada care ocupă conducerea ministerului, de iresponsabilitate crasă şi din acest punct de vedere îmi permit, de la tribuna Camerei Deputaţilor, prin această declaraţie politică, să-i cer primului ministru să-l demită, dacă dânsul nu a avut curajul să-şi asume responsabilitatea şi să renunţe la această funcţie căreia nu-i face faţă nici măcar la nivelul de nota 3.

În acelaşi timp, am dori ca pentru totdeauna să se clarifice o dată ceea ce înseamnă comportamentul şi mai ales probele prin care elevii absolvă diverse cursuri în România, pentru că ceea ce se întâmplă acum nu duce decât la o descalificare, la creşterea analfabetismului, la ceea ce înseamnă rămânerea în urmă a pregătirii profesionale şi mai ales la educaţia întregii naţiuni române.

Încă o dată, repet de la această tribună: cer demiterea de către primul ministru a ministrului învăţământului şi a întregii echipe care gestionează la această dată Ministerul Învăţământului şi învăţământul în ţara noastră.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ştefan Baban, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, şi rog să se pregătească domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Neşansa turismului românesc." Suntem doar în plină vară.

Fiecare român ştie că are şansa să trăiască într-o ţară frumoasă şi bogată încă, atât din punct de vedere spiritual, cât şi material. Spre deosebire de mulţi alţii, mai avem încă munţi împăduriţi, izvoare şi ape nepoluate, tradiţii arhaice păstrate cu sfinţenie şi moşteniri ancestrale, care ne fac mult mai bogaţi decât alţii.

Avem poate mult mai mult decât alţii, dar reuşim să promovăm toate aceste bogăţii mult mai puţin decât ei. Dacă unii dintre confraţii noştri europeni reuşesc să atragă mii de vizitatori la o relicvă din ţara lor, noi nu reuşim să aducem nici măcar turişti autohtoni să cunoască bogăţia acestei ţări.

După 18 ani de democraţie, nu am reuşit să promovăm turismul românesc la cotele pe care le-ar merita. Puţin străini ştiu despre mănăstirile din Bucovina, despre Delta Dunării, Valea Oltului, Defileul Cernei, Munţii Bucegi, litoralul Mării Negre şi exemplele ar putea continua. Şi cum să fie altfel, din moment ce, din ce în ce mai mulţi turişti aleg să-şi petreacă concediul sau zilele libere în străinătate, privând această ţară de sume destul de importante, care ar însemna bani serioşi pentru alte activităţi economice.

Mulţi dintre cei plecaţi în străinătate au apus că această ţară este net superioară, ca peisaje şi imagistică, multor ţări europene, dar având în vedere şoselele patriei şi mai ales serviciile furnizate de operatorii de turism, preferă meleagurile străine, unde sunt trataţi civilizat şi conform banilor plătiţi.

Tragic este că şi generaţia tânără a ajuns la concluzia că nici măcar un banchet de absolvire, de exemplu, a liceului nu se mai merită organizat în ţară, deoarece nici serviciile dar nici cheltuiala nu sunt în concordanţă cu ceea ce îşi doresc. Iar între spiritul de patriotism şi bătaia de joc a prestatorilor de servicii turistice, automat primează dorinţa de a pleca peste mări şi ţări, pentru a avea măcar amintiri plăcute.

Aşa după cum spuneam, suntem o ţară binecuvântată de Dumnezeu. Ne-a dat, dar nu ne-a pus în traistă. Ne-a dat câte o şansă la fiecare minut, dar se pare că noi reuşim să trecem cu brio peste ele, aşteptând să vină cineva din afară ca să ne arate ce să facem sau chiar să muncească în locul nostru. Se pare că nu este destul puterea exemplului din unele ţări europene, mult mai mici ca noi şi mai sărace în ceea ce priveşte bogăţia naţională şi patrimoniul cultural, care reuşesc să aducă bani frumoşi din turism, bani pe care‚ îi folosesc în infrastructură, educaţie, cultură etc.

Nu reuşim nici măcar să urmăm exemplul vecinilor noştri bulgari, care deşi au aderat o dată cu noi la Uniunea Europeană, au reuşit, din acest punct de vedere, să ne-o ia înainte cu mult, în special să ne ia potenţialii turişti. Şi cum să nu fie aşa, din moment ce prestatorii de aceste servicii îşi urmăresc în special profitul personal şi apoi, dacă mai este cazul, satisfacerea cerinţelor turiştilor. De ce unii dintre aceşti prestatori sunt ocoliţi de români, iar alţii sunt suprasolicitaţi? Simplu, pentru că cei care investesc în confort, civilizaţie şi bun-simţ turistic, chiar dacă din punct de vedere financiar nu-şi recuperează imediat cheltuielile, respectă şi sunt respectaţi de către turişti, indiferent dacă sunt români sau străini.

Putem fi bogaţi, dar am ales să fim săraci. Putem exploata acest pământ la maxim, dar preferăm să-l golim de păduri, să poluăm apele, să vandalizăm construcţiile existente, pe principiul moştenirii nedorite. În aceste condiţii, cred că ne merităm soarta, aceea de a cerşi bani europeni, în loc să producem bani româneşti, aceea de a îmbogăţi alte ţări, în loc să ne îmbogăţim pe noi.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Dumitriu şi-l rog să se pregătească pe domnul deputat Ioan Cristea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Trenul morţii".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România a ajuns în aşa hal, încât tot ce mişcă în ţara asta a ajuns să dea în gropi, în stâlpi.

Într-o zi liniştită, un tren a deraiat la Valea Călugărească, 5 victime, o tânără de 17 ani a murit. După jumătate de oră, un avion s-a prăbuşit, 2 victime, din care una a murit. Mulţi alţi oameni au murit pe şosele. Doar cu vasele n-au fost probleme, pentru că nu mai avem flotă, avem doar "Dosarul Flota".

Ştirile acestea nu mai produc senzaţie, deoarece accidentele şi incidentele cu avioane şi trenuri s-au banalizat. La Suceava un avion a lovit un cal. Pe "Henri Coandă", prima poartă aeriană a ţării, a avut loc un accident avion-maşină. La Odorheiul Secuiesc o garnitură de tren a plecat din staţie singură fără mecanic. Oameni înfricoşaţi, înspăimântaţi de cele văzute şi întâmplate. Oameni care au trăit clipe de coşmar, cele ce vor rămâne pentru multă vreme în mintea noastră.

Cauzele unei astfel de stări de lucruri:

1. Factorul uman, prin calitatea precară a oamenilor, promovaţi în domeniile respective, o slabă pregătire profesională, incompetenţă şi lipsa celui mai elementar simţ de responsabilitate îi caracterizează pe cei promovaţi în funcţii care, o dată ajunşi pe post, îşi văd mai mult de ciubucuri decât de slujbă. Ministrul amator, Ludovic Orban, cântăreţ de chitară şi om de lume, vorbeşte de posibilitatea existenţei unor "mâini criminale".

Stimaţi colegi, mult mai probabil e vorba de politica criminală de cadre din transporturi, unde din ce în ce mai mulţi şefi sunt numiţi în funcţie pe criterii politice, fără competenţe în domeniu. De exemplu, directorul general de la CFR călători e un fost poliţist numit, (uitat) în post pe filiera Vasile Blaga care şi-a afişat incompetenţa şi lipsa de responsabilitate şi prin afirmaţia făcută sec: "în caz de deces al pasagerilor într-un accident de tren, despăgubirile sunt suportate de operatorul feroviar".

Performeri în domeniu privind promovarea în funcţie pe criterii politice sunt liberalii, care au depăşit cu mult pe pedelişti şi pesedişti. Mai e puţin şi din cauza poliţiei de cadre aplicate până la rădăcină, o să avem piloţi cu brevete PNL, comandanţi de nave cu brevete PD-L, mecanici şi şoferi cu carnete PSD. şi cine e vinovatul pentru accidentele în serie? Fireşte, Acarul Păun, fraierul fără funcţie şi fără pile de partid.

2. A doua cauză, furtul de fier, este o practică obişnuită în România, fie că se petrece pe calea ferată, fie în altă parte. Încă nu se iau măsuri drastice cu cei care fură, ne complacem în ideea că orice se poate fura.

3. A treia cauză şi cea mai importantă, managementul defectuos şi proasta gospodărire a infrastructurii căii ferate de către Guvernul României, prin miniştrii care s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor, pe motiv că este o companie de stat.

De foarte multă vreme, ori nu s-au făcut reparaţiile la timp, ori s-au făcut doar pe anumite porţiuni, ori de mântuială. Se execută lucrări de firme ale clientelei politice de proastă calitate, le preţuri umflate, cu materiale de slabă calitate. Tragedia de la Valea Călugărească prin deraierea trenului accelerat Bucureşti-Iaşi pentru care se plăteşte supliment de viteză, loc şi confort, produsă de un macaz care a fost verificat cu doar câteva zile înainte confirmă cele afirmate.

Specialiştii din infrastructura feroviară arată că din cei 11 380 de km de reţea pe care circulă 1500 de trenuri, numai 700 de km de cale ferată permite atingerea de viteze de peste 120 de km pe oră, şi numai 3900 de km este electrificată. Trenuri expres accelerate, rapide, pentru care se percep tarife substanţiale sunt nevoite să circule cu viteze sub 80 de km pe oră, iar pe porţiuni întregi cu 50 de km pe oră.

După 1990 construcţia de căi ferate şi de modernizare a celor existente a stagnat. Declararea oficialilor CFR şi a guvernanţilor că după 2010 vom avea mii de km de linii de mare viteză este o manipulare şi o minciună. Cum poţi să crezi aşa ceva, când tot ce este al statului trebuie falimentat, vândut, furat. Firmele căpuşă, particulare ale şefilor de la căi ferate şi din alte domenii, cea a şefilor de sindicat sunt grefate pe Compania de stat Căi Ferate, iar Guvernul nu ştie, nu vede, nu aude, nu-l interesează cum se cheltuie banul public. S-au vândut locomotive, porţiuni de linii de cale ferată, au fost vândute sau concesionate gări în paragină, vândute sau închiriate cantoane, multe s-au demolat sau au fost furate cărămidă cu cărămidă.

De asemenea, porţiuni de cale ferată au fost distruse, scoase din circuit, privatizate pe diferite motive. S-a privatizat uzina de locomotive şi vagoane în detrimentul Companiei de stat Căi Ferate.

Stimaţi colegi,

Se poate afirma că Guvernul României, Guvernul de dreapta, care conduce şi care reprezintă statul, este cel mai neputincios şi slab din Europa. Nu îşi protejează proprii cetăţeni, nu se îngrijeşte de propria proprietate, nu o gestionează cu responsabilitate, tolerează un management defectuos cu bună ştiinţă şi nu are deschiderea de a recunoaşte acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Cristea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi suntem în aşteptarea altor deputaţi ce sunt înscrişi pe listele de declaraţii politice.

Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Ioan Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Recenzia alegerilor ce tocmai s-au terminat, apel la toleranţă, demnitate şi decenţă".

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Am onoarea să vă vorbesc în calitate de reprezentant al judeţului Hunedoara care, cu mândrie v-o spun, reprezintă polul plus al Partidului Naţional Liberal, vârful săgeţii şi nu aş îndrăzni să spun asta fără datele finale ale alegerilor ce tocmai s-au încheiat. Nu fac acest lucru ca să mă laud, ci ca să vă aduc cu păreri de rău la cunoştinţă câteva aspecte ale campaniei electorale, nu de mult terminate, care m-au făcut să mă întreb dacă analiştii care preconizau 20 de ani pentru civilizaţia noastră nu au fost prea optimişti.

Aş caracteriza aceasta campanie ca nesperat de murdară, cu lovituri sub centură de ultim moment, cu disperare din partea adversă care, dacă la început nu vedeau niciun pericol, de exemplu, candidatul liberal la Primăria Municipiului Hunedoara, Ovidiu Hadea, până într-un final au ajuns chiar la a scana şi publica abuziv diploma acestuia de absolvire a liceului, a-l prezenta pe tatăl acestuia şi familia lui, după ce anul trecut a fost făcut cetăţean de onoare, în lumini care nu au nicio legătură cu realitatea.

Poate nu aş fi îndrăznit niciodată, în perioada în care credincioşii se salutau încă cu Hristos a Înviat, să fac apel la toleranţă şi la credinţă, lucru pe care l-am făcut public într-o conferinţă de presă, dacă nu aş fi urmărit cu stupoare reportajul transmis de către unul din posturile de televiziune locale, în care fostul primar al Municipiului Hunedoara, reprezentantul Partidul Democrat Liberal, de faţă cu prea înalte feţe bisericeşti şi cu mulţimea de enoriaşi prezentă la sfinţirea unei biserici îl atacă dur pe Ovidiu Hadea, reprezentantul PNL şi actualul primar al Municipiului Hunedoara, şi dacă tema şi zona în care lovea discursul său nu ar fi fost religia acestuia şi a familiei sale.

Sunt ferm convins că discursurile ce au făcut atâţia oameni faimoşi în istorie sunt depăşite. Că putem alege cu mintea şi cu inima fără a fi necesar să murdărim totul în jur pentru a ne ridica şansele, pentru a ne depăşi adversarii. Că în secolul XXI, secol în care americanii nu-şi mai pun problema religiei, ci îşi pun problema să aleagă un preşedinte de culoare, cineva se poate murdări astfel, apelând la tactici nedemne şi indecente.

Reputaţia contracandidatului său şi a familiei acestuia mă fac să fiu mai convins că mai avem, din păcate, nevoie de mulţi ani până când clasa politică de la noi va înţelege ce înseamnă cu adevărat campanie electorală. Cred că este datoria mea morală ca parlamentar de Hunedoara să spun că este necesar să fim demni, decenţi şi toleranţi în viaţa de zi cu zi, în credinţa noastră, respectându-ne semenii pentru a putea pretinde ca şi ei să ne respecte pe noi, chiar dacă simţim că pierdem şi asta se numeşte fairplay chiar şi în politică.

Sper din tot sufletul că nu voi mai avea ocazia să vorbesc pe o astfel de temă şi că noi toţi, cei prezenţi aici, vom pune umăr lângă umăr pentru a schimba în bine situaţia existentă, mai ales având în vedere că nu peste mult timp vom avea alegeri parlamentare şi toţi vom fi, cu siguranţă, implicaţi.

mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Până când mai apar, probabil, colegi de-ai noştri, îngăduiţi-mi să dau citire colegilor care au depus în scris declaraţiile politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat avem declaraţiile politice depuse în scris din partea domnilor deputaţi Florea Voinea şi Dumitru Bentu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, domnii deputaţi Cezar Preda, Petru Străchinaru şi doamna deputat Graţiela Denisa Iordache.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnii deputaţi Dorin Ursărescu, Horia Toma, Horea Uioreanu şi Rareş Mănescu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnii deputaţi Adrian Moisoiu şi Paul Magheru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnii deputaţi Constantin Faina, Lia Ardelean şi Vlad Hogea.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul chestor Miron Ignat.

Şi din partea grupului de deputaţi fără apartenenţă la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Mai aşteptăm, facem o pauză de 5 minute, să sperăm că între timp mai apar şi alţi colegi ai noştri.

Doamna Leonida Iorga Lari (din bancă):

Atunci citesc eu, domnule preşedinte. Sunt pe listă, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat, nu sunteţi înscrisă pe lista de depunere a declaraţiilor politice.

A, doamna Lari Leonida, vă cer scuze, mă uitam la ... vă cer scuze.

Are cuvântul doamna deputat Lari Leonida Iorga din partea Grupului parlamentar al deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Vă cer scuze, doamna deputat. M-am uitam la alt grup la care dumneavoastră eraţi trecută. Vă cer scuze. Vă mulţumesc.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Marele călugăr ascet, îndrumător al neamului românesc Ilie Cleopa ne-a dat o lecţie de învăţătură demnă de însuşit. Nouă trepte ale credinţei, ale urcuşului, ale ascensiunii către Dumnezeu, trepte cu greu de urcat fără rugăciunile care sunt hrana sufletului. Să ne bucurăm cu toţii că neamul nostru a cutezat să dea din miezul, din lamura sa asemenea slujitori ai domnului şi sprijinitori ai oamenilor.

De ce am început cu acestea? De aceea că nu prea am fost şi sunt un om al lumii, mai cu seamă al unei lumi care înoată în greşeli. Am decis să intru în politică, din cauza simplului fapt, că ţara în care mi-a fost dat să mă nasc este hărtănită în bucăţi. Din Moldova lui Ştefan cel Mare, de exemplu, s-a ales colbul drumului, din mila indivizilor vânduţi adversarilor neamului românesc. Să privim în jur, în jurul ţării mamă, România, şi vom vedea că dincolo de fruntariile ei actuale, peste 10 milioane de români o duc foarte greu, unii dintre ei abia supravieţuiesc. şi am în vedere Basarabia cu sudul său, Nordul Bucovinei cu Ţinutul Herţa, Cadrilaterul. Ştim foarte bine cu toţii că în ce priveşte Cadrilaterul mai e mult de lucru, deşi patriota României, Regina Maria, şi-a dăruit inima acelei bucăţi de pământ românesc. Dar, cu privire la Basarabia şi Nordul Bucovinei, noi, românii, avem încă toate posibilităţile de soluţionare ale problemelor românităţii ultragiate. Dar nu se doreşte. Şi nu e vorba de Uniunea Europeană şi nici de NATO, e vorba de voinţa clasei politice din România. Or, dacă stăm strâmb şi judecăm drept, cu o gândire lucidă, peisajul politic se profilează destul de clar: după ce românii au fost conduşi decenii întregi de kominternişti, kaghebişti, nomenklaturişti ai sistemului vechi comunist, înveterat în rele, acum sunt conduşi de către unii dintre copiii şi nepoţii lor.

Se împlineşte deja un an de când, în iunie 2007, actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a promis tuturor parlamentarilor, şi celor de la Senat, şi celor de la Cameră, într-o şedinţă comună, că se va vota Legea lustraţiei, ca să se mai retragă cu vreo 2-3 paşi în umbră acei oameni care au umbrit, dar ce zic eu, e puţin spus, care au întunecat şi au distrus cele mai mari valori ale României. Dar iată că nu s-a realizat în fapt această minunată promisiune, pentru că se doreşte în continuare realizarea de scenarii cu suspendări, cu oprelişti, cu ostracizări, iar mai recent şi cu Tratatul României cu Republica Moldova.

Pesemne o astfel de stratagemă se explică prin aceea că, având loc alegerile locale, opinia publică din România nu va observa ceea ce se întâmplă între Ministerul Afacerilor Externe al României şi omologul minister din Republica Moldova. Hai să ne întrebăm, cum se poate de acceptat, ca o ţară să facă tratat cu pupila sa, cu o fiică a ei, precum e Basarabia. S-a făcut un asemenea tratat între România şi Ucraina şi la ce s-a ajuns? Că românii de acolo o duc şi mai greu, de neîndurat aproape decât au dus-o până în 2007?!

Ce e mai trist în perioada pe care o trăim este că şi presa, mass-media face o propagandă asiduă împotriva românilor patrioţi care provin din aceste zone ocupate şi semiocupate, şi anume Basarabia şi Nordul Bucovinei.

Recunosc fără chip de ocolişuri, că am avut deplină dreptate când, cu vreo câţiva ani în urmă, la o emisiune, moderată de poetul Adrian Păunescu, şi la o întrebare a lui, de ce cred că creierul KGB-ului e la Bucureşti şi nu la Chişinău, am spus franc: aşa cred, pentru că România este o ţară mare cu interese ample, iar Basarabia este o provincie a ei cu interese mai mici. Unde îşi trimit cei mai pregătiţi agenţi toate ţările civilizate ale lumii? Bineînţeles, în ţara cu interese şi posibilităţi mai mari. Aşa că, la Bucureşti este capul fostului KGB, actualmente serviciile secrete ale Federaţiei Ruse. La Chişinău este numai coada care se mai zvântură din când în când, stârnind războaie în Transnistria.

Şi vreau să mai adaug ceva de o mare gravitate. Dintotdeauna românii basarabeni au voit unire cu ţara mamă şi prin asta se explică şi marile rezultate obţinute prin mişcarea de eliberare şi întregire naţională din 1989 şi am să repet ori de câte ori va fi nevoie: limba română - limbă de stat, grafia latină, istoria românilor. Cum a răspuns ţara mamă, o ştim iarăşi cu toţii foarte bine. din mila tovarăşului Ion Iliescu a răspuns cu o recunoaştere a unui stat în stat, a unui stat, Republica Moldova, făurit de fosta URSS.

În încheiere, vreau să vă spun pe şleau că nu aş fi venit niciodată la Bucureşti, măcar de aceea pentru că mai dulce, mai benefică pentru sănătatea omului este apa şi pâinea de la baştină, din locul unde te-ai născut. Dar în clipa când mi-am dat seama ca bună ziua, că de-ar lupta românii basarabeni încă 100 de ani cu "mastodontul din est", nu pot rezista fără ajutorul României. Şi ce-am găsit la venirea mea? O clasă politică pusă pe căpătuire şi înavuţire rapidă, cam indiferentă, dacă nu indiferentă cu totul la doleanţele românilor basarabeni, la ideea naţională!

Dragi fraţi români, pentru mine deja sunt mai dulci gloanţele ruseşti decât palmele trase în obrazul nostru din partea fraţilor români. Să fie clară treaba asta şi, ca să mai ştie toţi ce înseamnă a fi exilat în propria ţară, am să vă spun câteva rânduri prin mijloace poetice:

"Exil în ţara mea"

Vreau libertate vie, întrupată,/cum vie sunt şi cum nu pot trişa,/Vreau libertate, însă, deocamdată/mă aflu în exil în ţara mea./ Ce blând exil,/nu mi se-mpuşcă în casă,/precum în Basarabia abil,/şi totuşi cineva îmi pune o plasă/şi totuşi, simt, mă aflu în exil./Cum nu pot fi băgat nici într-o oală/a vreunui mare sau mai mic partid,/Eu stau între ciocan şi nicovală,/În jurul meu e un văzduh acid./şi un teren ce lunecă-n postate,/Cum aş decide, n-ar mai luneca,/Iar eu decid numai spre libertate,/iar ea e tot la ce mai pot visa./Decizia nu place, ştiu prea bine,/Se cere implicarea în tipic,/dar când copii, bătrâni nu au de pâine,/Eu pot doar pentru ei să mă implic./În pas cu dânşii îmi îndrept piciorul,/Spre-o casă a poporului sadea,/şi până-atunci, când o veni poporul,/mă simt un exilat în ţara mea./Ce exilat docil, ce naţiune/care şi darul său îl face în scrum!/Eroii tăi se află-n gropi comune./Sau îngropaţi la margine de drum./Ce joc de-a darul, Doamne, ni se dete,/Când jude-ajunge orişice gunoi,/Creieri de geniu spulberă-n perete,/Inimi divine, sângele în noroi./Vreau libertate, vreau să tragem sorţii, Cine-a trădat şi cine n-o trăda,/Vreau libertate chiar cu preţul morţii şi nicidecum exil în ţara mea"!/

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat, şi vă cer scuze încă o dată pentru lipsa mea de atenţie.

Îl rog acum să poftească la microfon pe domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pentru o infrastructură rutieră performantă."

Şi cu alte ocazii, în ceea ce priveşte turismul, am afirmat că judeţul Constanţa poate intra într-o competiţie reală cu zone similare din ţări apropiate, precum Grecia şi Turcia, numai dacă există o infrastructură pe măsură. Doar amenajarea unor staţiuni şi refacere unor porţiuni de drumuri nu este suficient.

Indiscutabil, prioritatea trebuie să o constituie continuarea lucrărilor la Autostrada Soarelui. Se cunoaşte, traseul rutier Cernavodă-Constanţa a devenit, în mod special, în perioada verii, sufocant, blocajele în trafic constituind situaţii aproape permanente. Dezvoltarea unei reţele de drumuri eficiente reprezintă un mod viabil al progresului general.

În urmă cu câteva săptămâni, s-a aflat în vizită oficială în România domnul Toptan Koksal, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Turciei. În convorbirile pe care le-a avut cu autorităţile judeţului Constanţa s-a schiţat un proiect benefic, constând în realizarea unei şosele care să străbată ţările cu deschidere la Marea Neagră. Un astfel de demers ar aduce câştiguri economice deosebite pentru ţările respective. Este nevoie însă, pentru ca demersul să constituie un succes, de refacerea tuturor drumurilor, chiar aparent nesemnificative.

În judeţul Constanţa se află şi numeroase vestigii istorice, existând şi posibilitatea de a promova şi un astfel de gen de turism. Cu atât mai mult se impune rezolvarea situaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul deputat Tudor Constantin din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat- liberal pentru a-şi susţine declaraţia politică.

Domnul Constantin Tudor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac precizarea că am trei declaraţii, n-o să citesc decât una în timpul regulamentar, restul o să le depun la secretariat. Toate se referă la recent încheiatele alegeri locale de la Călăraşi.

"Democraţia şi mersul pe jos."

De 18 ani în România se tot vorbeşte despre alegeri, despre vot, cine şi de ce candidează, cine şi de ce votează, ce interese materiale se ascund în vorbele mieroase ale politicienilor s.a.m.d. Şi, după 18 ani de discuţii şi talk-show-uri, emisiuni şi concerte electorale, am descoperit că toată cheia mecanismului votului este banul şi, vă rog să nu rămâneţi surprinşi, mersul pe jos.

Astăzi am încercat să merg pe o stradă în Călăraşi. De obicei, merg pe jos prin prăfuitul nostru oraş şi tot de obicei merg pe trotuar. Numai că astăzi, spre deosebire de alte zile, mersul meu exersat de atâţia ani a fost scos din ritmul obişnuit de o piatră paralelipipedică aflată în faţa blocului. Eu m-am împiedicat de piatră, iar piatra a rămas pe loc. Lângă piatra în cauză încă una similară şi tot aşa o interesantă linie de pietre contura strada. Vecinul de la parter, amuzat de modul în care m-am împiedicat, zâmbeşte şi ţine să sublinieze: "Bordură nouă, domnule...piatră de temelie...vin alegerile". Şi vecinul meu avea perfectă dreptate, chiar veneau alegerile locale şi la noi, la Călăraşi.

Şi iar m-am gândit că totul începe cu mersul, pentru că oamenii din urbea noastră merg tot timpul, iar străzile sunt mereu pline de gropi, ca să le ocupe acestora timpul şi atenţia în timp ce merg. Stimabilul cetăţean merge mereu cu capul plecat, încercând să evite, să depăşească şi să sară peste gropi, gropi pline de apă, devenite bălţi sau bucăţi de patinoar veritabil, în funcţie de sezon.

Cât timp oamenii merg concentraţi asupra străzilor şi şoselelor, oraşul se schimbă încet, dar nu semnificativ. Şi totuşi unele lucruri se schimbă. Oameni şi firme care până mai ieri nu erau băgaţi în seamă de nimeni devin vedete locale.

Dar după 4 ani de schimbări lente, pe care călăreşenii nu le-au observat pentru că se uitau la drumuri şi se fereau să nu cadă în gropi, prima acţiune de care s-au bucurat în perioada de precampanie şi campanie electorală a fost repararea străzilor, plantarea bordurilor şi marcarea corespunzătoare a străzilor şi a trecerilor pentru pietoni. Acum, stimabilul cetăţean poate merge fără să-şi sucească picioarele şi, scutit de grija alegerii locurilor unde să calce, ridică privirea şi rămâne de-a dreptul impresionat! Pentru el chiar şi schimbările vechi par a fi noi.

Astfel, astăzi am ridicat şi eu capul. blocurile colorate de la ultimele alegeri încă mai existau, mult mai spălăcite şi degradate, dar erau tot acolo. Piaţa a fost renovată şi igienizată, scuarul de pe strada Bucureşti este bine întreţinut şi a fost prevăzut chiar şi cu gard, făcut de omniprezentul Şorici, ca să prevină traversarea ilegală. Au apărut câteva parcări noi, câteva parcuri. Umblă vorba că şi şcolile ar fi trecut rin procedura de modernizare.

Chiar şi căile de intrare şi ieşire din oraş au fost modernizate, iar cetăţeanul străin care traversează Călăraşiul află cu repeziciune în ce direcţie se află Bucureştiul, Feteştiul, Slobozia sau Constanţa. Nu este minunat câte schimbări în bine s-au produs în oraşul meu, dacă tot veneau alegerile locale?

Tocmai când mă pregăteam să mă întreb dacă şi pe viitor oraşul o să fie măcar la fel de frumos ca acum, un domn de carton, de pe un afiş enorm, îmi transmite un mesaj prietenos şi mă asigură că el, împreună cu cel care-mi râdea fariseic din acelaşi carton, o să facă şi mai multe pentru oraşul meu, care zice că este în aceeaşi măsuri şi al lui.

Apoi, aceiaşi domni de carton au început să apară din ce în ce mai des, la 5 Călăraşi, la Piaţa "Big", la "Minimax discount", şi pe oriunde gândeşti şi nu gândeşti, iar în pliantele distribuite pe stradă am găsit multe propuneri tentante pentru cetăţeanul din mine, care începuse să simtă deja gustul plăcut al unui oraş pe cale să devină un adevărat european, părere întărită şi de un clip publicitar al edilului local, prezentat în repetate rânduri la postul local de televiziune.

Noroc că problema străzilor a fost rezolvată şi am putut merge cât mai repede spre casă, sperând să scap de obsesia "frumosului" din oraşul meu. Folosesc interfonul, deschid uşa apartamentului şi tocmai când eram aproape să îmi revin din acest adevărat coşmar, la radioul local un tânăr domn încearcă să ne explice problema absenteismului la vot, iar la televizor unul dintre candidaţii la primărie, acelaşi de pe panourile de carton, ne spunea, fericit, cum a câştigat el detaşat alegerile şi ce fericire de aici înainte pe cei aproape 20% dintre călărăşenii care i-au acordat votul. Şi totul mi s-a întâmplat pentru că m-am împiedicat de bordură! Pentru că m-am împiedicat pur şi simplu, sau pentru că m-am împiedicat prea târziu?

O concluzie se impune de la sine. Românii trebuie să înveţe să meargă şi să se uite mereu în jur, pentru că, fie că sunt gropi sau borduri, oameni de carton sau hipermarket-uri care se construiesc cu mascat sprijin al administraţiei locale, toate acestea fac parte din schimbarea locului în care trăim şi căruia îi aparţinem. Lucrurile se schimbă cu sau fără noi, dar dacă nu suntem prezenţi nu ştim încotro duce schimbarea.

Românii trebuie să înveţe să meargă cu capul sus şi să înţeleagă că informarea nu ţine de momentul alegerilor, ci trebuie să o căutăm în tot ceea ce există cotidian în jurul nostru. Şi, în timp ce mergem pe stradă trebuie să înţelegem că unul din modurile prin care putem schimba ceva este democraţia participativă, adică să ne prezentăm la urne şi să acordăm candidaţilor un vot informat şi competent. Altfel, vom lăsa banii şi nonvalorile să hotărască în locul nostru, situaţie în care nu avem nici un motiv a ne plânge, ba din contră, vom continua să mergem pe străzi cu capul plecat, pentru a nu călca, Doamne fereşte, în vreuna din gropile care se vor înmulţi pe străzile Călăraşiului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Între timp, au mai depus declaraţiile în scris domnul deputat Iulian Bîrsan şi domnul Igaş Traian, din cadrul Grupului parlamentar al Partidul Naţional Liberal; domnul deputat Dumitru Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare; domnii deputaţi: Bogdan Ciucă, Hellvig Eduard şi Ioan Ţundrea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamnele deputat Mihaela Rusu şi Doina Dreţcanu, din partea Grupului parlamentar al PSD, şi domnul Nati Meir, din partea Grupului parlamentar al deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Statistic, avem astăzi 22 de deputaţi care au depus declaraţiile politice în scris la secretariatul Camerei şi 14 deputaţi care şi le-au susţinut de la microfonul Camerei Deputaţilor.

Nemaiexistând alţi deputaţi care să-şi prezinte în scris sau să-şi susţină declaraţiile politice, stimaţi colegi, declar închisă şedinţa de astăzi consacrată declaraţiilor politice. Ne reîntâlnim la ora 10, pentru dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Tuturor, o zi bună şi să auzim numai de bine. Doamne ajută!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Petru Călian:

«Moartea primită în "dar"»

Agenţiile de presă titrează ştiri de ultima oră, evenimente cu conotaţie geo-politică, dezastre, calamităţi naturale, noi acorduri, tratate, vizite bilaterale, mari descoperiri medicale etc. Toate aceste ştiri dau mai devreme sau mai târziu un alt curs istoriei şi omenirii.

Dar ce te faci cu celelalte ştiri, scurte şi tratate "delicat", prin care aflam că nişte indivizi îţi oferă moartea în "dar"?

Totul a început în urmă cu câteva luni, după ce un individ a reclamat că i-a dat unui poliţist de la biroul de arest preventiv 450 de euro pentru a interveni pe lângă angajaţii Serviciului permise în vederea facilitării obţinerii carnetului de şofer.

Procurorul şi cei de la Direcţia Generală Anticorupţie au organizat un flagrant din care reiese că poliţistul a luat banii, mai mult, procurorii au constat că au de a face cu o adevărată reţea din care fac parte unii instructori de la şcolile de şoferi şi angajaţi de la permise auto. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, gaşca s-a completat şi cu un slujitor al Domnului, sătul de cele sfinte, dar dornic să racoleze clienţii dispuşi să plătească pentru permisul de conducere.

Întreaga reţea acţiona de mai multă vreme, fără ca autorităţile să ridice un deget. Astfel, după multe verificări făcute de DNA, firul roşu de la permise s-a încălzit mai ceva ca la Kremlin. De exemplu, prin Piteşti se vorbeşte că vor fi ridicate peste 4 000 de permise de conducere suspectate că ar fi fost obţinute prin mijloace frauduloase şi că filiera din această localitate are încrengături în mai mult de 10 judeţe din ţară.

În ce lume trăim? În lumea în care şpaga domneşte şi în care nu contează că mii de oameni mor în accidente de maşină greu de imaginat.

Această întâmplare este doar una din sutele de cazuri în care angajaţii unor instituţii se întrec în a lua şpaga uitând de valorile etice sau morale.

Aceşti indivizi lipsiţi de scrupule şi conştiinţă ar merita să stea în puşcărie pentru tot restul vieţii, deoarece, în mod voit, semnează unor indivizi naivi şi inconştienţi sentinţa la moarte "

Domnul Cezar Preda şi Graţiela Denisa Iordache:

"Preluarea patrimoniului unităţilor militare de către consiliile locale"

Vrem să vă supunem atenţiei o situaţie care, nici pe departe nu este singulară, dar care demonstrează lipsa de interes a acestui Guvern. Despre ce este vorba.

Începând din anul 2005, Primăria municipiului Râmnicul Sărat a purtat corespondenţă cu toate instituţiile implicate - Ministerul Apărării, Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului - privind preluarea de către primărie a patrimoniului U.M. 01258 Râmnicul Sărat.

În data de 28 martie 2006, Direcţia Domenii şi Infrastructuri a Ministerului Apărării transmitea Primăriei Râmnicul Sărat adresa cu nr.A/653 prin care informa că proiectul de hotărâre a Guvernului privind transmiterea imobilelor solicitate ale U.M.01258 a fost promovat din data de 26.09.2005, proiect care nu se află în fondul arhivistic al Guvernului.

După alte adrese, Direcţia Domenii şi Infrastructuri a Ministerului Apărării în data de 23 iun.2006 informează Primăria Râmnicul Sărat că, de fapt, proiectul de hotărâre de Guvern se află pe masa de lucru a domnului ministru al apărării naţionale.

La întrebarea formulată de noi, ministrul apărării, domnul Teodor Meleşcanu răspundea în luna octombrie 2007, că în data de 30.10.2007 se va supune aprobării C.S.A.T. şi avizarea transferului pentru cazarma nr.376 şi că, după avizare, Ministerul Apărării va promova proiectul de hotărâre de Guvern privind transmiterea celor două imobile din administrarea proprie în administrarea consiliului local.

Stimaţi colegi,

Acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Stimaţi guvernanţi,

Chiar nu vă pasă de imobilele Ministerului Apărării aflate într-o stare avansată de degradare şi care, prin transferul către autorităţile locale, pot fi utilizate în folosul comunităţii? De câte ori trebuie să mai plimbaţi autorităţile locale de la o instituţie la alta?

Cât timp trebuie să mai treacă şi cât de mult trebuie să se mai degradeze acest patrimoniu astfel încât comunităţile locale să poată beneficia de aceste clădiri?

Domnul Dorinel Ursărescu:

"Autorităţile locale au închis ochii la fraudele electorale"

Deşi suntem de un an şi jumătate stat membru al Uniunii Europene, ceea ce ar presupune, cel puţin la nivelul politic, o schimbare de mentalitate, o creştere a gradului de responsabilitate, am constatat că la actualele alegeri locale în foarte multe zone s-au repetat fapte reprobabile specifice doar perioadei de pionierat a primelor alegeri postdecembriste. Atunci, elementele din linia a doua sau a treia a fostului PCR, disimulate în gruparea numită FSN, încercau - prin orice mijloace - şi reuşeau să-şi conserve puterea deţinută înainte de 1989.

Acum, la 18 ani de la acea perioadă de pionierat, reprezentanţii aceluiaşi FSN, regrupaţi în PSD şi PD-L, au utilizat la maxim, pentru a obţine cât mai multe mandate de primari şi consilieri, arma pe care o mânuiesc cel mai bine: frauda electorală, sub diferitele ei forme.

În judeţul Neamţ, mita electorală mai mult sau mai puţin mascată, a fost întâlnită atât în mediul rural cât şi în mediul urban. Atât înainte cât şi în timpul campaniei electorale. Pe fostul primar din Roman, Ioan Cărpuşor (PSD) nu l-a ajutat şi a pierdut. Alţii, în special cei din PD-L, şi-au atins scopul. Mita electorală a influenţat rezultatele votului în numeroase circumscripţii comunale. Nu intru în amănunte, pentru că presa locală a reliefat astfel de aspecte. Tot în judeţul Neamţ, turismul electoral a fost la el acasă. Şi aceasta în pofida faptului că legea electorală conţine o serie de prevederi pentru limitarea acestui flagel.

Atât pentru situaţiile de mită electorală cât şi pentru cele privind turismul electoral, PNL Neamţ a lansat numeroase atenţionări şi a sesizat organele în drept. Din păcate, autorităţile nu au luat măsurile ce se cuveneau. Nici nu ştiu dacă acest lucru trebuie să mă mire sau nu. De fapt, era previzibilă pasivitatea autorităţilor locale. Pentru că în unele situaţii chiar ele au jucat un rol important în încălcarea legii. Atunci când la propunerea primarului în funcţie consilierii PSD şi PD-L din Roman votează cu "trei mâini" - exprimarea aparţine unui consilier PD-L - tichete cadou pentru o anumită categorie profesională, deşi bugetul primăriei nu prevedea sumele necesare, fapta se numeşte cadou electoral. Sau cum se poate numi - cazul a fost intens mediatizat - excursia în Basarabia pentru pensionari organizată de viceprimarul PD-L din mandatul trecut, Vasile Ouatu? Nu tot cadou electoral?

Nici autorităţile electorale din circumscripţie nu au reacţionat la sesizările primite. PNL şi alte două partide politice au contestat la Târgu Neamţ preşedinţii şi locţiitorii celor 12 secţii de votare pe motiv că erau angajaţi ai administraţiei locale, deci incompatibili pentru poziţia pe care o deţineau. Demersul a fost respins categoric.

Peste câteva luni vom avea alegeri parlamentare. Primele pe sistem uninominal. Miza va fi mult mai mare decât la precedentele alegeri. Din această cauză va creşte enorm şi rolul "arbitrilor", adică autorităţile locale şi cele electorale. Ţinând cont de precedentul de la locale când aceşti "arbitri" fie nu s-au implicat, fie au devenit chiar "jucători", propun o adăugire a legislaţiei electorale care să vizeze expres conduita autorităţilor locale şi a celor electorale. În caz contrar, frauda electorală va face legea şi la alegerile parlamentare.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Baronii roşii au devenit jupâni portocalii"

Un liberal, prin toamna lui 2004, încerca să îmi explice de unde şi până unde portocaliul adoptat cu atâta frenezie de Alianţă. "Simplu...", mi-a spus: "roşul socialist şi galbenul liberal nu pot da decât portocaliu". Râdeam cu toţii atunci, în grupul nostru de PNL-işti, hotărâţi să dăm jos baronii locali care speriaseră o întreagă Românie cu abuzurile şi furturile lor. Eram cu toţii convinşi că mai rău de atât nu se poate şi, oricât de roşii în simţiri ar fi democraţii, cu ajutorul lor vom alunga pericolul roşu care ajunsese să ne facă să credem că suntem cu toţii supuşi dispariţiei de pe scena politică. Când ai un inamic atât de puternic, care tinde să acapareze toată puterea politică, diferenţele doctrinare devin mici, iar pericolul exterminării libertăţii de expresie şi de gândire uneşte oameni complet diferiţi.

În noaptea câştigării alegerilor la Cluj, patru ani mai târziu, Emil Boc îi mărturisea satisfăcut finului său proaspăt instalat şef peste judeţ: "Aline, de acum noi suntem jupâni!". Stau şi mă întreb câtă frustrare politică şi personală poate sta în spatele unor asemenea vorbe? Câtă ipocrizie? Câtă indiferenţă pentru oamenii care te-au ales?

În prima şedinţă a Consiliului local Cluj-Napoca, alcătuirea comisiilor de specialitate s-a făcut într-un birou de la partidul majoritar portocaliu şi s-a prezentat, fără drept de apel, restului consilierilor. Fără să fie întrebaţi, fără să fie consultaţi, fără să fie votaţi... La protestul liberalilor care au cerut să fie repartizaţi, conform regulamentului CL, în comisiile în care se pricep mai bine, li s-a răspuns sec: "De acum, hotărăşte majoritatea!".

Nu am nimic împotriva supremaţiei majorităţii, instaurate de principiile democraţiei. Totuşi, acea fragedă minoritate din consiliu, formată din PNL şi PSD, reprezintă votul a câtorva zeci de mii de clujeni. Să înţeleg că pentru proaspeţii jupâni va funcţiona, timp de patru ani, principiul conform căruia "cine nu e cu noi e împotriva noastră"? Să înţeleg că se va instaura la Cluj un monolog al partidului jupânilor portocalii? Nu ştiu cum să-i spun, dar această atitudine nu are nimic de-a face cu jocul democratic. Iar PD-L a împrumutat, începând cu acest an, ceea ce le-a adus social-democraţilor pierzania în 2004: aroganţa.

Domnul Horia Victor Toma:

"Turismul electoral trebuie stopat"

Alegerile locale recent încheiate s-au desfăşurat sub semnul proliferării mitei electorale, a turismului electoral şi, o noutate în domeniu, protestele de stradă ale susţinătorilor unor candidaţi care din diverse motive nu au reuşit să iasă învingători. Ceea ce s-a întâmplat cu ocazia scrutinelor din zilele de 1 şi 15 iunie trebuie să devină o lecţie pentru apropiatele alegeri parlamentare. Dacă nu vor fi eliminate elementele care au viciat procesul electoral la alegerile locale, există riscul ca la alegerile parlamentare rezultatele să fie serios influenţate prin mijloacele extralegale.

Din punctul meu de vedere - dar cred că acesta nu este singular - pericolul cel mai mare care ar putea denatura rezultatele la parlamentare îl reprezintă turismul electoral. S-a afirmat că prin trecerea la sistemul de vot în colegii uninominale, turismul electoral atât de des şi relativ utilizat în sistemul votului pe listă, va fi eradicat. Nimic mai fals. Abia acum, când se va vota în colegii uninominale turismul electoral poate lua amploare şi, culmea, sub cea mai perfectă acoperire legală.

Argumente în favoarea temerilor mele sunt multe. Să plecăm de la o (viitoare) stare de fapt. Vom avea în maxim o lună de zile decupajul colegiilor electorale. Vor exista numeroase situaţii - date în special de scorurile înregistrate la alegerile locale - în care candidatul unui partid politic va fi favorit fără drept de apel într-un colegiu. De aici încep calculele. Să presupunem că unui candidat - X - îi sunt suficiente 30.000 de voturi pentru a câştiga detaşat colegiul. Conform estimărilor, el are însă asigurate în respectivul colegiu 33.000 de voturi. Foarte uşor respectivul candidat se poate dispensa de 3.000 de voturi pe care le poate "transfera" unui coleg de partid din alt colegiu care ar avea neapărată nevoie de ele. Transferul urmează să se facă prin metoda turismului electoral. Cum? Simplu şi legal. În termenele prevăzute de lege, cei 3.000 de votanţi consideraţi a fi "surplus" îşi vor face acte de domiciliu temporar în localităţi din alt/alte colegii. Evident, cei în cauză vor "domicilia" în localităţile respective doar câteva minute, adică cele petrecute în secţia de votare. Totul are acoperire legală.

Nu vreau să devin un profet mincinos. Dar dacă va exista cineva preocupat de o minimă verificare, va observa că în luna august şi în primele zile ale lunii septembrie se vor înregistra mii de flotanţi sau luări în spaţiu la nivelul unor largi zone din ţară. Sub diferite pretexte. Pentru cei care nu împărtăşesc punctul meu de vedere, îi rog să verifice numărul de schimbări temporare de domicilii din perioada premergătoare alegerilor locale. Evident, fenomenul a fost la o scară mai mică, pentru că a fost utilizat cu precădere în mediul rural, unde circumscripţiile erau mici. Să nu uităm şi scandalul în derulare, cel privind obţinerea prin fraudă, dar cu acoperire legală pentru beneficiari, a permiselor de conducători auto. Până acum se ştie deja că 4.000 de cetăţeni au devenit temporar "locuitori" ai judeţului Argeş pentru a putea obţine de aici permisele. Şi atenţie, este vorba doar de permise auto, nu de un post de deputat sau senator şi de contribuţia voturilor personale la zestrea partidului. Deci o miză infinit mai mică decât cea politică.

Consider că Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să găsească soluţii - dar care să nu aducă atingere drepturilor electorale prevăzute prin lege şi Constituţie - prin care să limiteze la maxim turismul electoral. Ştiu că este foarte dificil pentru că este aproape imposibil ca AEP să nu intre în coliziune cu legislaţia existentă. Sugerez totuşi, pentru început ca AEP să demareze consultări cu omologi din state unde turismul electoral este eradicat şi, nu în ultimă instanţă, să existe consultări cu responsabili din administraţia centrală pentru a depista măsuri pentru stoparea "transhumanţei" fictive.

În caz contrar, la alegerile parlamentare vom avea numeroase surprize neplăcute şi rezultate viciate.

Domnul Dumitru Avram:

"Numai patrioţii pot salva România"

La capătul unui îndelungat şi iraţional război politic, în care s-au înfruntat şeful statului, premierul şi liderii celor mai multe partide, a fost instituit votul uninominal, apreciat de adepţii săi drept un pas deosebit de important pe calea reformelor în ţara noastră. Din păcate, de la primul său examen, votul uninominal se dovedeşte o farsă neruşinată, promovând politica sacului cu bani şi incompetenţa, într-o mult mai mare măsură decât sistemul listelor de partid. Mai poate oare Traian Băsescu să susţină astăzi, după alegerile locale, că votul uninominal barează accesul la putere al impostorilor politici ori că noul sistem este în măsură să determine o riguroasă selecţie a candidaţilor şi o înnoire a clasei politice?

Ca să ne edificăm cu adevărat asupra "superiorităţii" votului uninominal, să aruncăm o privire asupra listelor de candidaţi pentru Primăria generală a capitalei. Surprinzător, după ce a desfundat străzile şi a brăzdat trotuarele, pe care le-a ornat cu borduri din producţie proprie, tăvi cu mămăligă, Adriean Videanu anunţa că "V-A" mai candida pentru un nou mandat de edil-şef, dar (ca să folosim mai departe ortografia-i originală) se "V-A" bate pentru preşedinţia Consiliului judeţean Teleorman, adică pentru o nouă vacă, întorcându-se acasă nu ca fiul risipitor, ci, dimpotrivă, ca unul mult prea strângător. Între timp, s-a răzgândit şi în această privinţă, lăsându-l pe PSD-istul Liviu Dragnea să-şi ducă mai departe... proiectele. În concepţia lui Traian Băsescu, rotirea lui Adriean Videanu din capitala "gospodărită" la sânge către reşedinţa judeţului natal constituia probabil esenţa marelui act de înnoire a clasei politice. Din păcate, lumea nu vede cine-i omul politic nou.

Ca şi în cazul lui Vasile Blaga, candidatul PD-L la Primăria capitalei, acel vajnic secretar de partid, de azi şi de ieri, devenit în campania electorală "buldogul" călit la şcoala riscantă a jocului bursier, pe care a absolvit-o cu un succes (financiar) demn de invidiat. Imaculatul politician democrat-liberal, cel mai bogat dintre candidaţi, afirma că va câştiga alegerile, întrucât "vine cu un program propriu" pe baza căruia va astupa hârtoapele lăsate moştenire de predecesorul şi colegul dumisale de partid. Dacă în locul promisiunilor înşiruite pe un petic de hârtie ar fi venit cu un bilanţ concret al activităţii desfăşurate anterior, în fruntea Ministerului Administraţiei şi Internelor, ar fi fost mult mai convingător.

Din motive politicianiste meschine, greu de înţeles, social-democraţii şi-au tăiat şi de această dată craca de sub picioare, obstrucţionându-şi candidatul cu şansele cele mai mari la alegerile de la 1 iunie. În urma deciziei de a-l arunca în luptă pe unul din liderii săi, cu mult mai util în interiorul decât în afara partidului, PSD şi-a retezat chiar şi braţul stâng, adică mâna sa forte, care l-a individualizat în rândul protagoniştilor politici.

În schimb, liberalii au intrat în campanie mult mai destinşi, am spune chiar cu cântecul pe buze, fredonat la tot pasul de candidatul lor, care, de 4 ani, ca viceprimar al capitalei, a tot ţârâit ca greierul, în loc să adune grăunţe pentru oamenii Cetăţii lui Bucur.

Candidatul Partidului România Mare la Primăria Municipiului Bucureşti, doamna senator prof. univ. dr. Verginia Vedinaş, remarcabil jurist şi, în acelaşi timp, om politic onest şi lucid, s-a înscris într-o asemenea competiţie din dorinţa sinceră de a contribui în mod real şi cu toate puterile la redresarea capitalei noastre şi la propulsarea ei în rândul celorlalte metropole ale Uniunii Europene. Mesajul cu care s-a prezentat în faţa alegătorilor a reflectat întru totul concepţia politică a PRM, în numele căreia acest partid justiţiar acţionează consecvent, prin toate mijloacele şi cu toate posibilităţile pe care le are la dispoziţie, pentru apărarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor, pentru egalitatea acestora în faţa legii, dezvoltarea fiecărei localităţi în parte şi a ţării, în ansamblul ei, pentru emanciparea poporului român, pentru integrarea sa într-o Europă unită şi puternică.

Doamna Verginia Vedinaş a refuzat să se asocieze acelora care cred că o campanie electorală înseamnă prin excelenţă atac la baionetă asupra adversarilor politici, împroşcarea cu noroi a celorlalte partide. Ca jurist şi ca membru al unui partid justiţiar, candidata PRM la Primăria Capitalei şi-a făcut publică părerea sa potrivit căreia România nu are nicio şansă să devină un stat de drept atâta vreme cât cetăţenii săi nu au capacitatea de a respecta legile ţării, cât timp autorităţile publice se situează deasupra legii, atentând la valorile fundamentale ale poporului nostru, dar mai cu seamă în condiţiile în care singurul lucru ce contează în aceste vremuri sălbatice este banul, preocuparea multor politicieni de a situa afacerile personale deasupra Interesului Naţional.

O asemenea lipsă de respect faţă de lege a dus la degradarea capitalei sub toate aspectele. Oricine vede cu câtă sălbăticie se distrug zonele verzi, pentru ca nişte mafioţi să înalţe construcţii impunătoare, aducătoare de mari profituri. Bucureştenii condamnă nepăsarea fostelor şi actualelor autorităţi locale faţă de situaţia dezastruoasă în care se află capitala. Astăzi, Bucureştii arată ca după bombardament. Aşa cum se prezintă acum, cu infrastructura, traficul, curăţenia, poluarea, învăţământul ori sănătatea, metropola noastră are nevoie în mod stringent de o mână de gospodar capabil şi cu tragere de inimă, care să o scoată la lumină. Aşa cum sunt şi doamna deputat Anca Petrescu, arhitect, autoarea Proiectului Casei Poporului, şi doamna deputat conf. univ. dr. Florina Jipa, juristă, membră a delegaţiei României la Uniunea Europei Occidentale, care au candidat pentru Primăriile Sectoarelor 1 şi, respectiv, 4, marea interpretă a cântecului popular, doamna senator Irina Loghin, şi doamna conf. univ. Mihaela Ionescu, fostă deputat, candidate pentru consiliul municipal, sau domnii Dănuţ Saulea, general, Cristian Buzea, deputat, Ioan Bâldea sau Mihai Coandă, care au candidat pentru celelalte sectoare ale capitalei.

Din păcate, alegătorii n-au înţeles că a sosit, în sfârşit, vremea să se pună capăt domniei mafiote la conducerea politico-administrativă a Primăriei generale şi a primăriilor de sector exercitate de-a lungul ultimilor 18 ani de liberali, ţărănişti sau democraţi şi să acorde încredere deplină candidaţilor PRM. Exista speranţa ca Bucureştii să capete cu adevărat vocaţia unei capitale europene. Viitorul oraşelor şi satelor noastre depinde în primul rând de votul alegătorilor, de voinţa lor.

Cât de actuale sunt şi astăzi reflecţiile marelui nostru istoric Nicolae Iorga, cel care, cu mai bine de 75 de ani în urmă, spunea: "Nici cu petrecăreţii care o duc bine astăzi, nici cu criticii uşori care nu văd bârna din ochiul lor şi au uitat păcatele lor proprii de unde pleacă, nu păcatele, dar suferinţele acelora care guvernează astăzi, nu cu aceştia se va drege România, ci se va drege cu oameni tineri sau bătrâni, bărbaţi sau femei, care ştiu ce este neamul lor, care ştiu ce e ţara lor şi care înţeleg că meritul unei societăţi nu stă în a vegeta în împrejurări bune. Ci în a birui vremurile care ne stau împotrivă."

Domnul Constantin Faina:

"De ce ?"

De ce nu se desfăşoară lucrurile în agricultură normal, în condiţiile în care natura, de data aceasta, nu ne este potrivnică, se întreabă fermierii români?!

Răspunsul la această întrebare ar trebui să îl primească de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar cu siguranţă, nu va fi un răspuns mulţumitor. Este posibil ca o parte din subvenţiile acordate de UE pentru agricultură, aferente anului 2007, să se piardă dacă documentele nu vor fi întocmite la timp. Numai 356.426 fermieri şi-au primit subvenţiile pe suprafaţă până în prezent, suma acestora ridicându-se la doar 78 milioane de euro.

Plăţile care au întârziat, în proporţie mai mare de 4%, după data de 30 iunie se vor reduce progresiv cu 10% în luna iulie, 25% în luna august, 45% în luna septembrie şi 70% până în 15 octombrie 2008.

Suma aferentă rambursărilor va fi suportată teoretic de către stat, de către noi toţi. Cum în buget nu sunt cuprinse aceste sume, fermierii nu vor mai primi aceşti bani.

Ca şi cum problema plăţilor nu ar fi suficientă, constatăm că Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit (APDRP) nu poate semna contracte cu beneficiarii proiectelor depuse în luna martie pentru accesarea fondurilor europene şi ţara noastră nu poate primi avansul de 7%, ceea ce ar reprezenta aproximativ 300 de milioane euro din fonduri.

Potrivit datelor APDRP, 341 de proiecte au fost aprobate din 923 proiecte depuse, iar beneficiarii acestora nu pot semna contractele cu Agenţia, deoarece ţara noastră nu a primit încă decizia oficială din partea Comisiei Europene.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este permanent în căutarea de soluţii care să rezolve aceste probleme, dar întotdeauna cu întârziere... lucru ce nu mai poate fi explicat fermierilor care se întreabă: De ce în condiţii climatice până acum prielnice agriculturii, lucrurile nu merg bine?

Domnul Paul Magheru:

"Transformarea votului în marfă"

Noua alianţă care s-a încropit la Bucureşti, între PD-L şi PNG-CD, cu alte cuvinte între Băsescu şi Becali, vorbeşte de la sine despre nivelul josnic al politicii româneşti. Partidul Democrat-Liberal (PD-L), cu cei 24 de consilieri generali (din totalul de 55) şi PNG-CD (partidul lui George Becali) cu cei patru consilieri au format majoritatea în Consiliu. Formarea majorităţii în Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), înseamnă că practic, noul primar general, Sorin Oprescu, va fi izolat în Consiliu.

Această alianţă consfinţeşte un posibil mariaj, care ar putea rămâne în viaţă şi pentru alegerile parlamentare. În felul acesta, Gigi Becali are toate motivele să spere că va participa la o posibilă guvernare. E greu de crezut că se va ajunge până acolo, dar de gândit la un scenariu ipotetic, ne putem gândi. În contextul acesta, degradarea atât de mult trâmbiţată a clasei politice pare să atingă apogeul. Cei doi prieteni de pahar, Băsescu şi Becali, adeveresc perfect zicala: cine se aseamănă, se adună. Sacoşa cu bani se pare că face legea peste tot, atât în fotbal cât şi în politică. Iată că aceste alegeri locale, în care s-a implementat votul uninominal, au adus cu sine consecinţele negative, pe care PRM-ul le-a clamat, de-atâtea ori, prin reprezentanţii săi.

Legea uninominalului a transformat votul în marfă. Oamenii cu bani mulţi şi şcoală puţină au dat năvală în politică, marginalizând prin forţa banului şi a mitocăniei lor intelectualii de bună credinţă, mult mai calificaţi în a ocupa funcţii de conducere administrativ politice. Tiparul acesta al golăniei politice pe care îl reprezintă Gigi Becali a fost lansat pe piaţa politică de la noi, de către cel cu care astăzi face alianţă Becali, şi anume Traian Băsescu. Alianţa lor este una cât se poate de naturală având în vedere profilurile politice şi umane ale celor doi. Posibilitatea multiplicării acestui tip de om şi de comportament politic a devenit realitate prin intermediul legiferării acestui vot uninominal, care va aduce pe scena politică şi alţi măscărici, saltimbanci sau şmecheri de bodegă, care s-au îmbogăţit prin tot soiul de afaceri cu Statul Român, şi care încearcă să-şi spele banii prin politică. Aceşti aşa-zişi oameni de afaceri par a fi cei pe care votul uninominal îi va propulsa în faţă. Privindu-i în parte pe fiecare cu afacerile lor cu tot, ne putem dumiri imediat că niciunul dintre aceştia n-a făcut bani din producţie sau din inventarea unui produs, ci pur şi simplu, atunci când nu au jefuit Statul Român, au făcut speculaţii bancare şi imobiliare, de cele mai multe ori pe spinarea celor mulţi.

Frauda pe care PRM-ul o semnalează la aceste alegeri locale a început întâi cu această cumpărare a votului, practic cu această transformare a votului în marfă. Evident că ea a fost continuată şi de fraudarea efectivă, şi anume tehnică, a buletinelor de vot. Revenind la alianţa nou înfiripată, ea arată vidul clasei politice româneşti. Cum e posibil ca un partid, de slugi, e adevărat, să facă o alianţă cu un partid fantomă, inexistent ca structură politică propriu-zisă. Şubrezenia sistemului politic de la noi iată că permite ca un fals partid, cum este acest PNG-CD, să decidă majoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Este trist că în România anului 2008, democraţia noastră nu are încă formaţi acei anticorpi, care în societăţile civilizate ucid din faşă impostura şi blatul politic. Transferul blatului din fotbal în politică va costa scump populaţia acestei ţări, care va continua în felul acesta să plătească oalele sparte ale politicienilor. Partidul România Mare speră ca românii să se deştepte şi să nu se mai lase înşelaţi de tot soiul de analfabeţi, care manipulaţi din spate ca nişte marionete, de tot soiul de sforari, se dau mari patrioţi, cu gândul ascuns de a muşca din bazinul electoral al PRM.

Ulciorul nu va merge de multe ori la apă, după cum spune o veche zicală românească, iar mitocănia, incultura şi impostura îi vor duce pe termen lung, la faliment politic, pe cei care cred că pot abuza la nesfârşit de încrederea românilor.

Domnul Rareş Şerban Mănescu:

Guvernul a aprobat obiectivele de investiţii şi indicatorii tehnico-economici pentru o serie de proiecte de reabilitare, modernizare şi extindere a sistemelor de alimentare cu apă, proiecte finanţate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Astfel, în 12 oraşe cu peste 50.000 de locuitori se vor realiza proiecte de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă, extindere sau creare de noi reţele de distribuţie a apei potabile, reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile sau a surselor de apă, reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate. Printre aceste oraşe se numără Rebrişoara, Călăraşi, Lehliu Gară, Eforie etc.

Finanţarea acestor obiective se va face din credite externe de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, dar şi de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi de la bugetele locale.

Programul beneficiază, în prima etapă, de 208,1 milioane Euro, lucrările de bază reprezentând 182 milioane Euro, din care 78% finanţare B.D.C.E şi 22% contribuţia autorităţilor locale. Sumele vor fi alocate pentru realizarea unui număr de 59 de proiecte, în tot atâtea localităţi cu peste 50.000 de locuitori.

La finalizarea proiectelor, peste 800.000 de oameni vor beneficia de condiţii de viaţă mai bune, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi reducerea poluării. Investiţiile vor avea un impact semnificativ şi asupra dezvoltării turismului în localităţile vizate, în special în ceea ce priveşte staţiunile balneo-climaterice incluse în proiect.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Declaraţie politică: "Considerente cu privire la necesitatea eficientizării actului medical în spitale"

În declaraţia mea politică de astăzi doresc să abordez o situaţie cu care se confruntă pacienţii şi medicii din unităţile sanitare clinice nu numai din judeţul Bihor, ci şi din România.

Potrivit prevederilor documentelor europene din domeniul sănătăţii - precum "Împreună pentru sănătate: Programul de Sănătate 2008 - 2013", sau a celor româneşti - precum "Contractul - cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008" sau "Planul Strategic al Ministerului Sănătăţii Publice pentru perioada 2008 - 2010", este recunoscut atât dreptul la autodeterminare al persoanelor în ceea ce priveşte sănătatea lor sau accesul la o îngrijire de bună calitate, cât şi faptul că asiguratul are dreptul de a-şi alege furnizorul de servicii medicale, şi acela că un obiectiv prioritar al sistemului românesc de sănătate este eficienţa.

Însă, în condiţiile în care, în spitalele româneşti, pacientul care doreşte internarea este, de multe ori, îndrumat spre un anumit medic pe baza criteriului repartiţiei numărului de paturi pe medic, şi nu pe cel al respectării dreptului său de a-şi alege medicul, consider că acest sistem nu respectă nici dreptul la liberă alegere al pacientului şi nici promovarea unui act medical de calitate şi eficient, iar efectele unei astfel de situaţii au constat fie în existenţa unor paturi de spital neutilizate, fie în imposibilitatea - din partea unor medici - de a prelua cererile de internare ale unor pacienţi.

Din aceste considerente cred că nu se poate vorbi, în România, despre realizarea unui sistem de sănătate durabil, modern şi eficient, fără punerea, în mod real, a accentului pe drepturile cetăţenilor şi ale pacienţilor, sau pe creşterea calităţii serviciilor medicale - fie că ne referim la dimensiuni precum eficienţa, competenţa echipei medicale sau satisfacţia pacientului.

În acest context, atingerea obiectivului unei eficientizări a actului medical şi creşterea performanţei medicale în spitale presupun atât promovarea principiului flexibilităţii în utilizarea numărului de paturi disponibil, pe o secţie, de către medici, în funcţie de solicitările pacienţilor, cât şi salarizarea medicilor în funcţie de performanţele lor medicale (numărul de internări, indicele de complexitate al cazului, etc.).

Într-o Uniune guvernată de principiul liberei circulaţii a persoanelor şi în condiţiile existenţei unei nemulţumiri a personalului de specialitate român faţă de nivelul de salarizare, precum şi a unui grad redus de satisfacţie profesională, sistemul medical românesc se confruntă cu riscul migrării acestui personal, mai ales a celui înalt calificat şi performant, spre alte state europene. Mai mult, creşterea mobilităţii şi pretenţiilor pacienţilor face ca promovarea, în cadrul spitalelor româneşti, a unor servicii medicale de înaltă calitate şi a unui mediu concurenţial să fie imperativă.

Aşadar, în condiţiile în care sănătatea ocupă locul 4, (cu un procent de 23%, conform Eurobarometrului 68) între principalele preocupări aflate pe agenda cetăţeanului român, consider că Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a sprijini acele politici naţionale care să garanteze furnizarea de produse, servicii şi management de cea mai înaltă calitate, în scopul creşterii nivelului de satisfacţie al pacienţilor, al eficientizării sistemului de sănătate românesc, şi al creşterii calităţii vieţii populaţiei.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Vom ajunge să economisim resursele energetice"

Măsurile care au drept scop asigurarea siguranţei energetice în ţările europene vor începe să îşi facă simţită prezenţa spre sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor.

În privinţa măsurilor pe termen lung, UE este angajată într-un proces de elaborare a unei politici comune în domeniul schimbărilor climatice şi al energiei, cu accent pe energiile regenerabile (nucleară, eoliană, bio- şi hidro-) de primă şi de a doua generaţie.

Este de dorit ca la reuniunea din octombrie a Consiliului European, pe baza propunerilor pe care le va face Comisia Europeană, să existe o serie de măsuri judicioase, capabile de a fi adoptate, chiar dacă până atunci va exista o anume libertate, la nivelul fiecărei ţări, de a introduce măsuri pe termen scurt.

Însă măsurile pe termen lung nu pot să aducă rezultate decât într-un interval de minimum cinci până la şapte ani.

Acest lucru înseamnă că, indiferent de dificultăţile care ne aşteaptă, atât noi, cât şi partenerii noştri europeni trebuie să facem tot posibilul pentru a implementa, în curând, măsuri poate fără precedent în domeniul economisirii resurselor energetice.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Se impun măsuri urgente în zona subvenţiilor agricole"

Previziuni sumbre încep să-şi facă loc în legătură cu viitorul planetei şi al resurselor de hrană. Catastrofele meteorologice, încălzirea globală, distrugerea recoltelor, scumpirea carburanţilor, toate acestea îşi pun din ce în ce mai acut amprenta pe viaţa noastră de zi cu zi şi riscă să se cronicizeze.

România nu poate rămâne insensibilă, în această privinţă, la eforturile ţărilor cu care este parteneră în cadrul Uniunii Europene. Nu întâmplător, pentru premierul Călin Popescu-Tăriceanu principalul subiect la recentul Consiliu European de Vară l-a constituit nu atât Tratatul de la Lisabona, cât creşterea preţurilor la produsele alimentare şi la combustibili.

Aceste creşteri spectaculoase de preţuri nu sunt determinate de un dezechilibru între cerere şi ofertă, ci, mai degrabă, de aşteptările şi temerile legate de creşterea consumului în perspectivă şi de scăderea resurselor.

Soluţiile cele mai bune nu sunt neapărat cele de natură fiscală, care au efect de scurtă durată, ci acelea care au efect pe termen lung, ca de exemplu creşterea cotelor de lapte, suspendarea taxelor vamale la importul de cereale în UE, precum şi vânzarea de produse din stocurile de intervenţii.

Foarte importantă devine, în context, asigurarea unui acces egal al tuturor fermierilor europeni la subvenţiile europene în agricultură. Se manifestă o discrepanţă majoră între subvenţiile acordate în unele ţări şi cele care sunt alocate statelor nou-intrate în Uniune, iar aceaste discrepanţă trebuie să înceteze.

Una dintre subvenţiile de luat în seamă aici este cea aplicată carburanţilor şi combustibililor folosiţi în agricultură, fără de care dificultăţile generate de insecuritatea energetică se vor reverbera şi mai profund în sfera insecurităţii alimentare.

Domnul Mircia Giurgiu:

Educaţia - un "rău" necesar

Fiecare părinte îşi doreşte ceva mai bun pentru copilul lui decât a avut el. O educaţie mai bună, o slujbă mai bună, un salariu mai bun, o casă mai mare şi mai bună. Ceva, orice mai bun. Primii paşi ai copilului nici un părinte nu-i uită. Prima zi la grădiniţă reprezintă un coşmar pentru mamă, pentru că îşi lasă puiul de lângă ea. Prima zi de şcoală e un chin pentru copil, deoarece nu mai este în mediul cunoscut al grădiniţei unde se juca. Acum trebuie să înveţe să scrie, să socotească şi să citească.

Pe stradă, în maşinile de transport în comun, se aud conversaţii de genul "pe vremea mea se făcea şcoală, nu ca acuma" ori "când eram eu la şcoală, eram obligaţi să purtăm uniformă, fetele cordeluţă şi nu avea voie să lipsească de pe mâneca uniformei numărul matricol al elevului, dar în zilele astea ..." şi fraza este lăsată în suspans, iar interlocutorul dă semnificativ din cap, ştiind el ceva.

Nimic mai adevărat. Din 1990 până azi, câţi miniştri a avut România la educaţie, tot atâtea aşa-zise reforme s-au făcut. Fiecare a venit cu idei noi, nu dintre cele mai bune, dar care erau aplicate, mai cu folos sau nu. Niciunui ministru nu i-a plăcut denumirea instituţiei pe care o conduce, altfel nu-mi explic de ce fiecare o schimba. Doar "reforma" rămânea o constantă.

S-a schimbat modalitatea de admitere în liceu, în facultate. S-au introdus manuale alternative - nici azi nu am înţeles raţiunea unei astfel de decizii, de parcă fiecare specialist în matematică, istorie, geografie ori limba română sau orice limbă străină a învăţat o altă matematică, istorie, geografie, limbă română ori altă disciplină. Problema cu manualele alternative nu este viziunea diferită a autorului său, ci faptul că subiectele la examenele ori tezele pe care elevul trebuie să le dea sunt din cu totul alte manuale decât a învăţat şi se corectează după altele decât cele din care s-au formulat subiectele.

Ne mai miră atunci faptul că promovabilitatea este extrem de redusă? N-ar trebui. Calitatea învăţământului nu depinde de un manual, întrucât s-au reuşit performanţe şi înainte de 1989, când exista câte un manual pentru fiecare disciplină în parte. S-au format ingineri, medici, profesori care fac cinste României. Acum, ne rămân doar manualele alternative şi "reformele" din învăţământ.

Trebuie să avem grijă de educaţia copiilor noştri, asigurând cadrelor didactice un salariu mai mult decât decent şi un mediu propice pentru dezvoltarea intelectuală a copiilor, ei fiind viitorul nostru, al tuturor.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Unul dintre cele mai fascinante pamflete din istorie este "Complotul Bubei" de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Parcurgându-l împreună, vom privi cu ochii minţii fresca alegorică a luptei eterne dintre normal şi monstruos, dintre valoare şi impostură, dintre puritate şi murdărie. Epoca noastră n-a fost ferită de un nou val de lepră morală. Nu ştiu dacă avem puterea de a-l îndepărta cu totul, dar suntem datori măcar să încercăm. Versurile măiastre ale lui Hasdeu străbat veacurile până la noi şi îşi păstrează, din păcate, actualitatea: "A fost o petrecere mare: / Leproşii din mii de hotare / Veniră pe mii de poteci. / Vedeai o icoană grozavă! / Tot bube, pocnind de otravă, / Pe braţe, pe coapse, pe frunţi! / Otrepuri, de mult închegate, / Lipite pe răni destupate, / Ca nişte oribile punţi! (...) S-aşază pe gânduri în iarbă, / Şi buba pe bubă se-ntreabă: / Cum merge şi ce-i de făcut / În lume să nu mai domnească / Tăria şi fala trupească, / Frumosul călcând pe cel slut? / Se scoală atunci din grămadă / O fiară, un monstru, o pradă / A unui sarcasm infernal: / Atât de urât că, văzându-l, / N-ai pune pe oameni de-a rândul / Cu cel mai hidos animal! / Se umflă a scoate cuvântul, / Şi parcă vuieşte mormântul, / Răsună un glas din plămâni, / Pe care ca toţi să-l auză, / Îl trage prin nări şi prin buză, / Sudoarea curgând peste răni! / «De prin puţuri şi izvoare / Toată lumea bea - / Aşa el zicea - / Fraţilor, pricepeţi oare / Cugetarea mea? / Apa-i pentru noi scăpare, / Iute la fântâni, / Din glezne şi mâini / Daţi-le cu mic şi mare / Puroaie din răni! / Toate ţările să fie / De sus până jos / Şi până la os / Un popor de carne vie: / Lepros şi lepros! / Ha, ha, ha! Să vezi atunce / O viţă ş-un soi / Întocmai ca voi: / Unde-i sântul ca s-arunce / Cu piatra în noi?..» (...) Strigaţi de bucurie, / Săltaţi de veselie, / Căci lepra cu urgie / Se mişcă pas la pas: / Prin târguri şi prin sate, / Cu ape-nveninate, / Ea ţările răzbate, / Puţin i-a mai rămas! / Priviţi-o cum pătrunde / În turnurile unde / De-abia se mai ascunde / Seniorul tremurând; / Bordeiul şi palatul, / Săracul şi bogatul, / Opinca şi-mpăratul / O vor simţi pe rând! / Atunci din voi oricare / Va fi uşor în stare / Şi el s-ajungă mare, / Căci lepra-i chiar pe tron! / Şi iacă din nimică / Bubosul se ridică / Marcheze ori vlădică, / Sau cel puţin baron! / Şi nu visează nime / C-o nouă nobilime / Se urcă la nălţime / Pe feudalul car! / O bubă moştenită, / De secoli învechită, / E cea mai strălucită: / Lepros ereditar! / În urmă, se-nţelege, / Veţi născoci o lege, / Că nimeni nu se-alege / De nu va fi bubos: / Căci este cu dreptate / Ca prin majoritate / Rotund să meargă toate / Sub cerul luminos! / O goană-nvierşunată / Se va porni pe dată / În lumea cea curată / Pe bietul nesupus, / Ce nu vrea să-nţeleagă / Că trebuie o plagă / Să fie ţara-ntreagă / Când buba şade sus! / Printr-un decret se schimbă / Orice idee strâmbă, / Scoţându-se din limbă / Că lepra e un rău; / Şi după chip şi seamă, / Pe pânză şi pe-aramă, / Veţi face fără teamă / Bubos pe Dumnezeu!"...

Domnul Miron Ignat:

"Pescuitul în Delta Dunării"

Delta Dunării este o zonă unică din România, o zonă importantă pentru judeţul Tulcea şi pentru întreaga ţară, datorită potenţialului turistic pe care îl oferă, dar şi datorită bogăţiilor peisagistice, cu flora şi fauna variată, care atrage anual mii de turişti.

Numărul turiştilor care vizitează Delta Dunării a crescut semnificativ în ultimii ani, datorită bogăţiilor naturale şi peisajului mirific din această zonă. La aceasta se adaugă şi ospitalitatea cu care sunt trataţi de localnici, mâncărurile şi tradiţiile specifice zonei, explorarea fiecărui colţ al sălbăticiei cu bărcile pescarilor.

Populaţia Deltei Dunării are un mod de viaţă care a rămas neschimbat de secole. Oamenii din deltă, majoritatea de naţionalitate rusă- lipoveană, alături de români, turci, armeni, greci, şi având ca ocupaţie de bază pescuitul, fac tot ce le stă în putere pentru a dezvolta turismul, acesta devenind o altă sursă economică pentru ei. Cea mai mare parte a locuitorilor din Deltă se ocupă cu pescuitul, peştele fiind singura sursă de hrană, de întreţinere şi de venit.

În ultima perioadă, situaţia pescuitului s-a înrăutăţit, astfel, mare parte din populaţie riscă să rămână fără ocupaţie şi fără posibilitatea de a-şi asigura traiul de zi cu zi. Zona Deltei Dunării a fost delimitată de concesionari, iar pescarii au fost puşi în imposibilitatea de a-şi mai practica activitatea. Acest lucru a determinat reducerea locurilor de muncă, creşterea nivelului de braconaj, reducerea finanţărilor pentru sectorul acvaculturii.

Este nevoie de o implicare concretă în activitatea pescuitului din Delta Dunării. Trebuie adoptate măsuri cu privire la drepturile şi obligaţiile concesionarilor, pentru prevenirea şi combaterea braconajului.

Un capitol aparte în cadrul acestei probleme îl constituie acreditarea profesiei de pescar, precum şi condiţiile de viaţă şi de muncă ale acestora. Este nevoie de această reglementare a statutului pescarilor şi de acordarea de facilităţi materiale, datorită faptului că munca lor de zi cu zi reprezintă singura sursă de venit pentru întreaga familie, într-un spaţiu izolat geografic de restul ţării.

Trebuie avut în vedere că pescarii din Delta Dunării cunosc această îndeletnicire de sute de ani şi o transmit din generaţie în generaţie.

Pe data de 27 iunie se sărbătoreşte «Ziua mondială a pescuitului». Potrivit unui comunicat de la Bruxelles, în perioada anilor 2008-2013, România va primi aproximativ 307 milioane de euro prin «Programul Operaţional pentru Pescuit». Cu ajutorul acestor banii trebuie să-i sprijinim pe locuitorii deltei cu programe şi măsuri care să-i determine să-şi continue activitatea tradiţională în condiţii favorabile, să adopte tehnologii noi de pescuit şi crescătorii.

Doamna Lia Ardelean:

"Un ordin restrictiv şi discriminatoriu al ministrului sănătăţii privează vârstnicii de peste 65 de ani de tratament"

Bolnavii români în vârstă de peste 65 de ani pot muri cu zile din cauza unui ordin al ministrului sănătăţii publice, Eugen Nicolăescu, care le interzice să beneficieze de tratamentele necesare unor afecţiuni grave. Ordinul nr.658 din data de 5 iunie 2006 privind aprobarea Criteriilor de eligibilitate pentru includerea în tratamentul antiviral şi alegerea schemei terapeutice la pacienţii cu hepatită cronică virală B, C şi D, precum şi la pacienţii cu ciroză hepatică HBV, C şi D, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550/26 iunie 2006, prevede restricţii de vârstă pentru beneficiari.

O serie de bolnavi din judeţul Arad mi s-au plâns că nu pot beneficia de tratamentul prevăzut pentru afecţiunile aferente Ordinului nr.658 din cauză că nu se încadrează în limitele de vârstă stabilite de respectivele criterii de eligibilitate. Potrivit documentului amintit, pentru hepatita cronică cu virus B cu AgHBe pozitiv, hepatita cronică cu VHB+VHD, precum şi pentru hepatita cronică cu virus C, bolnavii cu vârste de peste 65 de ani nu pot beneficia de tratamentele de care au nevoie. Consider că prevederile Ordinului nr.658 al MSP sunt cel puţin exagerate şi discriminatorii, deoarece dreptul la viaţă şi tratament îl are fiecare om din această ţară, indiferent de vârstă, cu atât mai mult cu cât politicienii îşi fac mai mereu un titlu de glorie din apărarea demnităţii persoanelor vârstnice. Am întâlnit femei aflate în tratament când au împlinit 65 de ani, zi din care, pur şi simplu, nu au mai putut să-l continue, un fapt absolut înfiorător.

În acest sens, am înaintat un document ministrului sănătăţii, dar şi primului-ministru, prin care am cerut să corecteze prevederile Ordinului 658/2006, în aşa fel încât să poată beneficia de tratament toţi cetăţenii României, indiferent de vârsta lor. Consider că ordinul respectiv este un act normativ restrictiv şi incalificabil, care trebuie anulat în cel mai scurt timp. De asemenea, voi sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru că nu poţi să discriminezi în asemenea hal oameni care au contribuit o viaţă întreagă la fondul asigurărilor de sănătate.

Doamna Lia Ardelean:

"Vinovăţia exclusivă a mamelor minore este eronată"

Un recent răspuns pe care l-am primit la întrebarea adresată ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, Paul Păcuraru, referitoare la numărul minorelor care au devenit mame, a relevat amploarea fără precedent pe care acest fenomen a înregistrat-o în ultimii ani. Opinia publică asistă la spectacole nefireşti, protagoniste fiind fetele care au devenit mame, iar în paralel numărul copiilor abandonaţi imediat după naştere a crescut simţitor. Răspunsul ministrului indică faptul că, în fiecare din ultimii şase ani, minimum 500 de fete sub 15 ani, copile în fond şi la urma urmei, au născut anual în România! Cât despre minorele cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani care au născut în aceeaşi perioadă de referinţă, respectiv 2001-2006, acestea sunt de ordinul unor cifre ameţitoare, cuprinse între 26.246 şi 28.562.

Cu toate că MMFES a derulat în ultimii ani numeroase campanii de conştientizare în vederea diminuării fenomenului, în scopul schimbării percepţiilor şi atitudinii părinţilor privind responsabilitatea lor în ceea ce priveşte creşterea şi educaţia copiilor, este totuşi trist faptul că societatea civilă şi autorităţile abilitate nu întreprind mai mult în acest sens. Personal, consider că numărul mare al mamelor minore din România este şi o consecinţă directă a prezentării aşa-numitei vinovăţii a minorelor care au devenit mame. Din păcate, asistăm mult prea pasivi la astfel de situaţii de discriminare, deoarece fetele în cauză, incriminate pe nedrept, nu au putut să-şi aducă pe lume copiii fără ajutorul unor bărbaţi! În nici un caz, însă, din cele prezentate în mass-media nu apar persoanele de sex masculin, fapt reprobabil, deoarece în astfel de situaţii partea de vină ar trebui împărţită în mod egal între părinţi, cu atât mai mult cu cât majoritatea taţilor implicaţi nu sunt minori.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"Drapelul Naţional - sursă de mândrie şi inspiraţie"

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când guvernul revoluţionar a decretat ca tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor, prin Decretul nr. 1 din 14/26 iunie, a doua zi, drapelul naţional tricolor fiind sfinţit în cadrul unei mari adunări populare, pe câmpul Filaretului, numit atunci Câmpia Libertăţii.

O dată cu alegerea lui Alexandru Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, din 1859, tricolorul s-a impus, având culorile dispuse pe orizontală. În 1866, după venirea lui Carol I, culorile au fost dispuse, conform regulilor europene pentru steaguri tricolore, pe verticală. Forma actuală a drapelului a fost definită prin legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice şi este statuată în Constituţia României în articolul 12: "Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu". Conform istoricilor şi specialiştilor în heraldică, există înscrisuri că populaţia din regiune a fost reprezentată de aceste trei culori încă de pe vremea Daciei Traiane şi că acestea au fost transmise şi păstrate din generaţie în generaţie, fiind mărturie a statorniciei românilor pe aceste meleaguri şi a luptei continue pentru împlinirea idealurilor de independenţă şi unitate.

Necesitatea instituirii unei Zile a Drapelului Naţional provine din considerentul că drapelul naţional, simbolul cel mai statornic şi sfânt al unui popor, care îl individualizează şi îl reprezintă între celelalte naţiuni, încărcat de istoria întregului neam, trebuie onorat şi respectat, iar manifestările dedicate lui în această zi pot contribui la conştientizarea şi revigorarea respectului ce i se cuvine, precum şi la consolidarea sentimentelor patriotice.

Conform legii, drapelul României se arborează permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc şi la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate. Totodată, drapelul României se arborează temporar cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, în cadrul ceremoniilor militare şi cu ocazia desfăşurării diverselor competiţii sportive.

Câţi dintre români nu au fost măcar o dată mândri văzând drapelul înălţându-se, încununând rezultatele sportivilor noştri, câţi dintre noi nu am suferit văzându-ne eroii întorcându-se din misiuni înfăşuraţi în drapel? Folosesc acest prilej pentru a îndemna fiecare român să fie patriot, fiecare acţiune pe care o întreprinde - de la rutina cotidiană a muncii, până la educaţia copiilor - să fie făcută cu sentimentul de mândrie faţă de trecutul românilor, cu responsabilitate faţă de prezent şi cu dorinţa şi speranţa de a clădi un viitor de care copiii noştri să fie mândri.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

"Ziua Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre - prilej de stabilire a priorităţilor României la Marea Neagră"

Stimaţi colegi,

Pe data de 25 iunie, statele membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre aniversează 16 ani de la înfiinţarea acestei structuri de cooperare regională, iniţiată cu prilejul Summit-ului de la Istanbul, pe data de 25 iunie 1992, cu scopul de a promova în zona Mării Negre un spirit de cooperare şi de a crea un cadru instituţional pentru a facilita interacţiunea statelor membre în domenii precum cel economic, academic, guvernamental, parlamentar, financiar-bancar, şi cooperarea la nivelul autorităţilor locale pentru dezvoltarea, stabilitatea şi progresul regiunii. Folosesc acest prilej pentru a face câteva consideraţii asupra rolului şi importanţei României în regiune.

Marea Neagră are o locaţie strategică deosebită, fiind poziţionată la intersecţia dintre Europa şi Asia, dintre Rusia şi Orientul Mijlociu, legând Europa de Sud-Est de Europa Occidentală, prin Dunăre, dar şi de Marea Mediterană. Importanţa strategică a Mării Negre reiese din faptul că aceasta apropie Europa de istmul caucazian şi de resursele energetice din bazinul Mării Caspice, care reprezintă 10% din rezervele mondiale de hidrocarburi. În plus, peste un sfert din aprovizionarea energetică a Uniunii Europene tranzitează această regiune, ceea ce face ca atât UE, cât şi NATO să facă eforturi susţinute pentru ca în regiune să fie un climat de securitate propice valorificării potenţialului său. Extinderea reţelelor transeuropene de transport, energie şi telecomunicaţii astfel încât să acopere ţările din regiunea Mării Negre şi să le permită comunicarea directă cu centrele de putere euroatlantice, intensificarea transporturilor maritime în urma aderării României la Uniunea Europeană sporesc atractivitatea zonei şi creează premisele unei dezvoltări de amploare.

Lupta ruso-turcă pentru controlul politic asupra Mării Negre şi pentru resursele economice ale zonei, disputele existente între statele CSI privitor la delimitarea litoralului la Marea Neagră, conflictul greco-turc, disputele dintre Ucraina şi Rusia legate de împărţirea flotei, platoul continental al Mării Negre, aflat în dispută între România şi Ucraina, Insula Şerpilor, de asemenea disputată, în vederea obţinerii statutului de zonă economică exlusivă şi mai recentul canal Bîstroe constituie o parte din vulnerabilităţilor zonei, a căror rezolvare nu pare posibilă prea curând şi ale căror efecte sunt resimţite în regiunea Mării Negre.

În acest moment există o multitudine de organizaţii, iniţiative, forumuri etc. care, asemenea OCEMN, vizează regiunea Mării Negre, din care, mai mult sau mai puţin, fac parte cam aceleaşi ţări, între aceste organizaţii, însă, neexistând o colaborare, o "împărţire a sarcinilor", astfel încât demersurile să nu fie redundante şi eforturile fiecăreia să conducă realmente la identificarea şi soluţionarea problemelor regionale şi la dezvoltarea economică a zonei prin găsirea celor mai bune soluţii.

România, după integrarea în Uniunea Europeană, are un rol strategic, împreună cu Bulgaria reprezentând practic graniţa Uniunii Europene la Marea Neagră. Statele riverane au interese deseori divergente la Marea Neagră, pornind de la împărţirea neuniformă a lungimii litoralului, situaţia platoului continental, stabilirea culoarelor energetice şi competiţia declanşată de căutarea de soluţii alternative de energie sau de transport, care să elimine dependenţa de Rusia. Dincolo de participarea activă în forurile acestei organizaţii, România trebuie să îşi identifice interesele directe şi să îşi valorifice avantajele pe care le are, de exemplu - aşa cum Turcia deţine controlul strâmtorilor - să fructifice controlul deţinut asupra gurilor Dunării şi să pledeze pentru dezvoltarea transporturilor fluviale, Dunărea fiind o cale navigabilă încă neutilizată la adevăratul potenţial.

Domnul Nati Meir:

Declaraţie politică: "Stop neofascismului în Europa"

Voi căuta să prezint astăzi o declaraţie politică al cărei subiect a iscat puternice dezbateri în Parlamentul european şi în presă.

Mă adresez dumneavoastră atât din poziţia de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, cât şi cea a unui minoritar care a fost primit cu braţele deschise în această ţară. România este membru cu drepturi depline a Uniunii Europene din 2007 şi pentru a fi parte din acesta a trebuit să îşi asume întreg acquisul comunitar. Am acceptat normele europene fără să negociem prea mult, deoarece am crezut că aceste norme elaborate de ţările civilizate ale Europei sunt bune şi pentru România atâta timp cât ele sunt acceptate de celelalte state.

Doamnelor şi domnilor, sunt evreu de origine şi mă mândresc cu acest fapt. Sunt însă la fel de mândru că sunt cetăţean român şi mulţumesc românilor că m-au ales să le reprezint interesele în Parlamentul României, că mi-au oferit o a doua casă. Nu cred că este nevoie să amintesc că poporul evreu a trecut în timpul celui de-al doilea război mondial prin cel mai grav genocid. Uniunea Europeană, pe care mulţi o visam o naţiune, este astăzi bântuită de fantomele trecutului. Italia şi de curând şi Spania, ţări în care trăiesc importante comunităţi de cetăţeni români promovează conceptul de ură de rasă pe care îl credeam mort.

Stimaţi colegi, nu putem să riscăm ca exemplul lor să fie urmat de alte ţări ale Uniunii Europene şi să ne trezim că acestea tratează România şi cetăţenii ei ca pe nişte cerşetori şi infractori stigmatizând un întreg popor pentru vina de a avea aceeaşi naţionalitate.

Doamnelor şi domnilor,

Mă adresez dumneavoastră în acest context, pentru a vă cere să condamnaţi politica extremistă iniţiată de Italia. Nu putem permite ca spiritele lui Mussollini, Franco şi Hitler să bântuie Europa. Trebuie să arătăm cetăţenilor români care ne-au acordat votul, indiferent unde se află ei, că am fost aleşi să le apărăm interesele. Doamna Renate Weber a dat un exemplu de politician român care este în slujba cetăţenilor săi în Parlamentul European, dar cu o singură floare nu se face primăvară. Trebuie să arătăm Europei că nu suntem nişte paria care acceptă umilinţe din partea celorlalte ţări. Avem dreptul şi datoria să spunem Europei că greşeşte dacă nu impune Italiei să îşi retragă legile rasiste cu privire la cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul ei. În aceste momente, în care demnitatea şi interesul naţional ne-o solicită, culoarea politică trebuie lăsată deoparte şi să primeze înainte de toate datoria faţă de cei pe care îi reprezentăm, trebuie să arătăm ţărilor din Uniunea Europeană că suntem un stat care îşi apără cu tărie interesele sale şi ale cetăţenilor săi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este momentul ca atât Guvernul României, cât şi Parlamentul României să se pronunţe împotriva deciziilor grave luate de guvernele italian şi spaniol, decizii care încalcă atât spiritul pentru care s-a creat Uniunea Europeană, cât şi tratatele care stau la baza acesteia.

Domnul Constantin Tudor:

"Alegeri cu... cântec!"

Au trecut alegerile locale de la Călăraşi şi de ceea ce ne-a fost frică, adică de fraudarea alegerilor, nu am scăpat. Şi ca să fim cât se poate de expliciţi, să o luăm cu începutul.

Pomenile electorale

Dacă în ultimii doi ani, primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, avusese curaj şi mai redusese din numărul asistaţilor sociali atât în ceea ce priveşte beneficiarii ajutorului minim garantat, cât şi al persoanelor ce primeau un supliment de hrană în natură prin intermediul Cantinei municipale de ajutor social, în primele 5 luni ale acestui an, situaţia s-a schimbat radical. Aşa se face că Serviciul de asistenţă socială din Primărie a întocmit sute de noi dosare de ajutoare sociale pentru care s-a plătit din visteria publică (adică din buzunarul nostru, al tuturor), peste 4 miliarde de lei vechi!

Ar mai fi de adăugat şi faptul că Fundaţia Călăraşi-2005, al cărei preşedinte nu este nimeni altcineva decât una din fiicele primarului Dragu (este vorba despre cea căruia, conform unor afirmaţii de presă, primarul nostru cel drag şi scump, i-a cumpărat o casă pe str. Independenţiei de peste 2 miliarde de lei vechi), a acordat, la rândul ei, ajutoare sociale în valoare de peste un miliard de lei tot unor cetăţeni de etnie rromă! Dacă cineva dintre oficialii cu răspundere în domeniu ar face aici un control adevărat ne-ar da sigur dreptate.

Implicarea salariaţilor Primăriei în procesul electoral

După cum se cunoaşte, la nivelul municipiului Călăraşi au fost stabilite, pentru alegerile locale din acest an, un număr de 37 de secţii de votare. Conform legii electorale, preşedinţii acestor secţii trebuiau desemnaţi, cu prioritate, din rândul magistraţilor sau al juriştilor neangajaţi politic. Cum magistraţii mai au şi alte treburi, ne gândeam că cei peste 100 de jurişti fără coloratură politică vor fi convinşi să sprijine procesul electoral din municipiul Călăraşi şi să asigure corectitudinea alegerilor. Dar nici vorbă de aşa ceva. În realitate, cu excepţia a doi distinşi jurişti (care au fost repartizaţi la secţiile 1 şi 2), care făcuseră personal un asemenea demers, primarul Dragu nu s-a adresat asociaţiilor profesionale ale juriştilor, preferând să-şi pună în secţii oamenii devotaţi din Primărie. Şi ceea ce s-a întâmplat pe 1 iunie la Călăraşi este deja de notorietate.

Cu sprijinul unor preşedinţi şi locţiitori s-au fraudat alegerile, dovadă fiind faptul că în marea majoritate a secţiilor de votare nu a ieşit "cheia electorală", ceea ce a creat cel puţin suspiciunea unui proces electoral viciat. Am putut vedea, personal, cum arată procesele verbale din secţiile din municipiu şi vă asigur că numărul ştampilelor aplicate pentru corectarea erorilor nu mai încăpeau pe o singură pagină. Ca să nu mai amintim de dispariţia unor ştampile cu menţiunea "votat", sau de votul "asistat" din cabinele de vot.

Votul controlat

După mai puţin de trei zile de la data scrutinului din 15 iunie 2008 au şi început să apară ştiri bizare, sau cel puţin controversate. Aşa, de exemplu, se vorbeşte despre cumpărarea unui număr de câteva mii de voturi, de către liberali, în schimbul unor sume importante de bani, sau sub ameninţarea sistării unor ajutoare sociale. În acelaşi context, trebuie amintit şi faptul că oamenii primarului Dragu au lansat o interesantă zvonistică locală. Astfel, unii cititori ne-au informat că în cadrul Srviciului Poliţiei comunitare se lansase zvonul că Tudor, dacă va câştiga Primăria, va desfiinţa Poliţia comunitară (o prostie grosolană!), iar în zonele locuite de rromi s-a insistat asupra faptului că odată ales Tudor ca primar, nici un picior de ţigan nu mai va călca pe treptele Primăriei (o altă prostie la fel de mare, ştiut fiind faptul că în calitatea sa de prefect, Tudor a încercat să ajute multe familii de rromi). Indiferent din ce cauză au fost unii obligaţi să voteze controlat, acest fapt este axiomatic, altfel nu avem cum să ne explicăm de ce în cele mai defavorizate şi mai insalubre zone din municipiu Dragu a obţinut un scor electoral de peste 50%!

Intimidarea mass-mediei

Foarte ciudat este şi faptul că în totală contradicţie cu prevederile legale în vigoare, precum şi cu deciziile Biroului Electoral Central, s-a dat o ciudată dispoziţie, pe care mai apoi nu şi-a asumat-o nimeni, cu excepţia primarului Dragu (am tras această concluzie din afirmaţiile preşedintei Secţiei de votare nr. 32), prin care se interzicea accesul presei în secţiile de votare cu mijloace tehnice de luat vederi. Era ceva de ascuns acolo? Le era cumva teamă de descoperirea unor fraude sau tentative de fraude electorale? Noi credem că DA! Când facem această afirmaţie avem în vedere faptul că votul controlat (adică aducerea la urne, în grupuri compacte, a alegătorilor de etnie rromă, sub atenta supraveghere a lui Piţigoi, Palazu, Memet sau Matei), se finalizase până spre prânz, fapt dovedit şi de brusca liniştire a lui Dragu, ca şi de anunţul "triumfal", făcut cu mult înainte de închiderea urnelor, cum că liberalii au câştigat alegerile de la Călăraşi!

În loc de concluzii

Cu sprijin financiar masiv, apelând la cele mai murdare mijloace de campanie electorală, cu o logistică demnă de invidiat şi cu participarea directă a unor rromi din lumea interlopă, Dragu şi-a atins scopul. A mai câştigat un mandat de primar şi speră ca din această poziţie să poată scăpa de cele peste 10 dosare penale în care este implicat, dintre care 4 se află pe masa de lucru a procurorilor DNA.

Domnul Constantin Tudor:

"Dosarele lui Dragu"

În anul 1996, când a fost ales în primul său mandat de primar al municipiului Călăraşi, puţini îşi închipuiau că sub aspectul unui om modest, ridicat din rândul sindicaliştilor regimului comunist, se ascundea, de fapt, o fire de om alunecos, care trece repede de la extaz la agonie. Um om pentru care nu mai există scrupule atunci când îşi urmăreşte cu precizie scopul. A trebuit să mai ocupe încă odată scaunul de primar, în urma alegerilor din iunie 2004, ca să ne dăm seama, cu adevărat, de caracterul omului Nicu Dragu şi mai ales de calităţile sale manageriale, atâtea câte are!

Despre ce a făcut în mandatul 2004-2008 la nivelul municipiului Călăraşi s-au scris pagini întregi în presa locală, de multe ori cu obiectivitate şi cu însemnate accente critice. După părerea noastră, tot ce a făcut Dragu ca primar în aceşti ani, pe lângă unele lucruri care se pot cuantifica în celebra triadă "borduri, pavele şi sclupturi", a fost să-şi dea arama pe faţă şi să devină de la o zi la alta tot mai abuziv, atât în relaţiile cu cetăţenii, cât şi cu unii colegi de muncă. Mai grav este însă faptul că atitudinea sa obstrucţionistă în relaţiile cu o parte din Consiliul local, instituţie dominată politic de PNL, a generat adoptarea unor hotărâri, cel puţin ciudate, unele dintre ele făcând chiar obiectul unor dosare penale instrumentate de parchetele locale, altele fiind declinate spre competentă soluţionare Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum se preciza şi într-o adresă oficială a Inspectoratului judeţean de poliţie Călăraşi (nr.7312 din 23.10. 2007): "La IPJ Călăraşi s-au aflat în lucru lucrările penale nr. 269/2007 şi 270/2007 în care au fost efectuate cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fapte de corupţie, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 248 CP şi art. 6 din Legea 78/2000, lucrări care au fost declinate la data de 24.04.2007 către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, spre competentă soluţionare."

Adresa la care facem referire, şi care ne-a fost pusă la dispoziţie, cu multă amabilitate, de către redacţia săptămânalului "Expres", nu precizează şi fondul problemei pe motiv că, în această fază a cercetării penale, datele nu pot fi date publicităţii. Noi însă am încercat să mergem pe firul legal al incriminării faptelor. Am aflat astfel că art. 248 din Codul Penal vorbeşte despre abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi în formă continuată, iar art. 6 din Legea 78/2000 privind sancţionarea unor fapte de corupţie trimite la infracţiunile de dare, luare de mită şi trafic de influenţă. Acestea sunt datele de care dispunem, pentru moment. Vom face o interpelare parlamentară Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a afla dacă în cele două dosare s-au dat soluţii şi, dacă da, care sunt acestea. Ne angajăm ca răspunsul primit să îl aducem, prin presă, la cunoştinţa opiniei publice.

Un alt document oficial, provenit, de data aceasta, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi, menţionează faptul că pe numele lui Dragu Nicolae s-a întocmit dosarul penal 2618/P/2006 pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi sancţionate de art. 17, lit. d) cu referire la art. 10 lit. c) din Legea 78/2000. Dincolo de mesajul sec al adresei oficiale, am consultat textele de lege invocate şi am aflat următoarele: Art. 10 lit. c) incriminează ca infracţiune de corupţie utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; Art. 17 lit. d) face trimitere la abuzul în serviciu contra intereselor publice, infracţiune considerată conexă faptelor de corupţie.

Din informaţiile pe care le avem se pare că pe numele primarului Dragu mai există un dosar penal ce se instrumentează tot de către Direcţia Naţională Anticorupţie, dosar care se referă la schimbul de teren dintre Marc Trust Consid Călăraşi şi Primăria Călăraşi, schimb în urma căruia municipalitatea s-a pricopsit cu o suprafaţă de 1,7950 ha teren ocupat de betoane şi moloz, oferind, la schimb, o suprafaţă de 2 ha teren intravilan curat, situat la ieşirea din municipiul Călăraşi, spre Slobozia, pe partea dreaptă a DN 21.

Documentele pe care le deţinem ne fac să credem şi în existenţa acestui dosar penal. Iată despre ce este vorba. Pe 19 mai 2006, S.C. Marc Trust Consid SA trimite o adresă Primăriei Călăraşi, prin care îi propune acest schim de teren, precizând că terenul pe care îl oferă (adică o fâşie de de beton lată de 15 m şi lungă de 417 m şi restul o suprafaţă plină de reziduuri de betoane şi moloz), este evaluat la 52, 8461 RON/mp (adică undeva la 13 Euro). Nu cunoaştem dacă Primăria a făcut evaluarea legală pentru a stabili valoarea de piaţă a terenului în suprafaţă de 2 ha pe care l-a dat la schimb. Cunoaştem însă altceva, deosebit de grav, şi anume faptul că primarul Dragu semnează, pe data de 04.07.2006, un proces-verbal de predare-primire a suprafeţelor de teren în cauză cu preşedintele lui Marc Trust Consid, fără ca nici unul din cei doi să fi avut împuternicirile legale! Marc Trust Consid emite o decizie în acest sens de-abia pe data de 11 iulie 2007, iar hotărârea Consiliului local prin care este înputernicit primarul Dragu să semneze contractul de schimb se adoptă mult mai târziu. Oricum, un dosar cu cântec!

Şi ca să avem o imagine cât mai aproape de realitate despre dosarele lui Nicolae Dragu, cităm din aceeaşi adresă, nr. 7312/2007, a IJP Călăraşi: "De asemenea, s-au mai aflat în lucru dosarul penal nr. 694/P/2005, unde s-au efectuat cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, care a fost înaintat la data de 20.02.2006 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, cu propuneri corespunzătoare, şi dosarul penal nr. 1560/P/, în care au fost efectuate cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, care a fost înaintat la data de 26.06.2006 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propuneri corespunzătoare; dosarul penal nr.2163/P/2005, în care s-au efectuat acte de urmărire penală privind săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, care a fost înaintat la data de 05.03.2007 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propuneri corespunzătoare."

Domnul Ioan Ţundrea:

Obiectul declaraţiei politice; "Mecanismele perfecte ale furtocraţiei portocalii"

În sfârşit, la aceste alegeri am constatat că în această ţară functionează fără cusur un sistem, şi anume cel perfectat de portocalii prin care în buzunerele unor români se reîntorc cam 0,0001% din cât le-a fost furat.

Răsplata bunilor creştini nu a întârzaiat sa apară şi extaziaţi că generoşii portocalii oferă, după caz şi interes, sume de la 100 RON la 1000euro (absolut real, parol, s-a întâmplat în judeţul Caraş Severin) au ştampilat într-o veselie trandafirul cu frunze cu tot.

Dar de unde, mon cher, atâta dărnicie, de unde să aibă băieţii ăştia atâta bănet, oricâtă frunză ar fi înverzit în aceşti 18 ani.

Sau poate că grupurile de interese portocalii hârşite în caritasuri, bancorexuri, fni-uri, vânzări de flote, tăiat de fier vechi şi păduri şi alte specialităţi de dat tunuri, chiar au descoperit, în laboratoarele frăţiei, alchimia obţinerii zeciuelii fără a fi mirosiţi de vajnicii de la dna.

Dar, experimentaţii portocalii au desăvârşit în aceşti ani metodologia înlocuirii bordurilor, a cârpirii aceloraşi şosele de sute de ori, a monopolului taxelor pe parcări, morminte şi faleze şi poate în curând şi pe aerul tot mai puţin pe care românii îl inspiră după ce vor planta în locul spaţiilor verzi doar coloşii de sticlă.

Şi uite aşa românii cu suflet milostiv, tot aşteptând sa trăiască mai bine s-au mai lăsat încă o dată furaţi de «generozitatea» portocaliilor în curs de becalizare şi i-au votat pe băieţii buni (nu chiar pe toţi) care nu sunt nici 322, nici zambaccieni ori alţi huliţi din clasa politică.

Un proverb latin spune că, o coardă mereu întinsă se va rupe (Nimium tentendo funem abrumpis). Să dea Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Construcţia europeană, în impas?"

Astăzi, mai mult ca niciodată, într-o lume globalizată în evoluţie constantă, Europa trebuie să facă faţă unor noi provocări. Europa secolului al XXI-lea se confruntă cu o serie de provocări: mondializarea economiei, evoluţia demografică, schimbările climatice, aprovizionarea cu energie sau noile ameninţări la adresa securităţii.

Statele membre nu mai sunt în măsură să facă faţă singure tuturor acestor probleme fără frontiere. Pentru a găsi soluţii şi a răspunde preocupărilor cetăţenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. Europa trebuie să se modernizeze, să dispună de instrumente eficiente şi coerente, adaptate nu numai la funcţionarea unei Uniuni, ci şi la transformările rapide prin care trece lumea de astăzi. Prin urmare, regulile convieţuirii, înscrise în tratate, trebuie revizuite.

Acesta este însuşi obiectivul tratatului semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007. Ţinând cont de evoluţiile politice, economice şi sociale şi dorind, în acelaşi timp, să răspundă aspiraţiilor europenilor, şefii de stat şi de guvern au decis asupra unor noi reguli referitoare la amploarea şi modalităţile acţiunii viitoare a Uniunii. Astfel, Tratatul de la Lisabona va permite adaptarea instituţiilor europene şi a metodelor lor de lucru, precum şi consolidarea legitimităţii democratice a Uniunii şi a valorilor sale fundamentale. Obiectivul pe care şi l-au stabilit statele membre este ca Tratatul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009, cu numai câteva luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Dar, ce s-a întâmplat în urmă cu două saptămâni în Irlanda, singura ţară care a apelat la voinţa poporului, a aruncat uniunea într-un impas asemănător celui din 2005, când Franţa şi Olanda s-au opus Constituţiei europene. Irlanda a fost singurul stat comunitar care a supus Tratatul de la Lisabona unui referendum şi asta pentru că o impunea Constituţia republicii. Celelalte guverne europene au optat pentru ratificarea Tratatului în parlamentele naţionale şi au evitat consultarea electoratului, de teamă că rezultatul va fi negativ.

Ca membru al Uniunii Europene, îmi manifest îngrijorarea faţă de impasul în care se află însuşi procesul de consolidare şi dezvoltare europeană. După ani de negocieri, acest document nu a reuşit să unească marea familie europeană, acesta fiind scopul fundamental al tratatului, ci să o dezbine şi să izoleze un membru, care acum are nevoie de sprijin, aflându-se într-o situaţie neclară faţă de U.E. La o confruntare cu poporul, s-a evidenţiat neîncrederea şi reticenţa faţă de UE ca instituţie şi ca laborator de soluţii pentru problemele cetăţenilor.

Nesemnarea tratatului de către toţi membrii face mai dificilă activitatea şi demersurile blocului comunitar în calea sa spre expansiune. Tratatul a speriat irlandezii, deoarece aceştia nu au cunoscut întocmai conţinutul şi beneficiile aduse de noul proiect, care nu atacă sub nicio formă suveranitatea vreunui stat. O politică externă îmbunătăţită, o putere întărită a parlamentelor naţionale şi un preşedinte stabil sunt punctele de plecare ale actului de reformă pentru o bună funcţionare a construcţiei europene. Cert este că istoria îl face pe cetăţeanul european să aibă în sânge teama care îl duce la cumpătare, reţinere şi neîncredere în principiile democratice ale unei alianţe contemporane, care acum are nevoie de soluţii rapide pentru redresarea imaginii pe care cu greu a reuşit să o construiască.

Rezultatele referendumurilor organizate, cele din 2005 din Franţa şi Olanda şi cel de acum două săptămâni din Irlanda, reprezintă un semnal de alarmă la adresa credibilităţii Uniunii Europene, act care poate produce un efect în lanţ. Ce rezultate s-ar obţine dacă mâine s-ar organiza referendumuri în toate statele membre? E o întrebare retorică la care trebuie sa medităm.

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Violenţa din campania electorală"

Campania electorală şi, în special, cea locală este destinată în mod normal prezentării programelor politice, administrative, a planurilor pe termen scurt, mediu şi lung adresate comunităţilor locale. Din păcate, în România anului 2008, campania electorală a fost marcată de violenţă atât verbală, cât şi fizică, de o încrâncenare uneori absurdă şi neproductivă.

Unde oare au fost ascunse ideile şi programele, discursurile civilizate, respectul faţă de competitori, grija faţă de cetăţeni? Probabil că în spatele legii pumnului, lege care a dominat spaţiul media din România. Televiziunile şi ziarele au dedicat spaţii largi evenimentelor violente din această perioadă. Am putut vedea simpatizanţi înjunghiaţi, capete sparte, oameni manipulaţi şi aduşi în pragul demenţei de candidaţi inconştienţi, gata să treacă peste orice pentru a obţine un fotoliu de primar sau consilier. Reacţiile faţă de aceste evenimente au fost dintre cele mai diverse, în timp ce ministrul de interne declara că evenimentele din această campanie nu au fost îngrijorătoare, alţii vorbesc de exagerări ale presei, iar alţii de incapacitatea instituţiilor statului de a aplica legea. Lege care există şi care este invocată de toţi. Invocată, dar nerespectată. Călcată în picioare de agresivitatea unora care nu înţeleg că o campanie electorală nu poate fi câştigată prin violenţă, teroare şi manipulare.

Din păcate, la finalul fiecărei campanii discutăm despre ceea ce s-a întâmplat, tragem concluzii, criticăm, facem propuneri, lansăm apeluri la calm şi la normalitate, dar urmările sunt aceleaşi, scandaluri mărunte, incidente violente şi în final crime. Acesta este tabloul unei campanii electorale extrem de violente, iar ceea ce trebuie menţionat este lipsa de reacţie a instituţiilor statului, care s-au mulţumit, de cele mai multe ori, să privească totul ca pe un spectacol.

Domnul Constantin Traian Igaş:

"Abuzul de droguri şi traficul ilicit"

Nici tendinţele consumului de droguri, nici cele privind producţia şi traficul de droguri nu ţin seama de frontierele naţionale sau geografice. De aceea, este important să recunoaştem că problema drogurilor în Europa, dar şi în România, face parte dintr-un fenomen mondial mai vast, tiparele consumului de droguri din Europa fiind afectate şi afectând totodată situaţia din alte zone.

În 1987, Adunarea Generală a decis să marcheze ziua de 26 iunie ca Zi Internaţională împotriva abuzului de droguri şi a traficului ilicit ca semn al deciziei de a spori eforturile şi cooperarea în vederea creării unei societăţi internaţionale în care să nu existe abuz de droguri. Această hotărâre a fost luată pe 7 decembrie 1987 (rezoluţia 42/112), în urma unei recomandări a Conferinţei Internaţionale asupra Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit din 1987 care, pe 26 iunie, a adoptat Liniile generale multidisciplinare ale activităţilor viitoare în domeniul Controlului Abuzului de Droguri.

Abuzul de substanţe toxice este o realitate în rândul adolescenţilor cu vârste din ce în ce mai mici şi trebuie privită cu multă seriozitate. Toate substanţele cu acţiune asupra psihicului care prezintă riscul de a fi consumate în mod abuziv şi au în comun faptul că provoacă o senzaţie de plăcere şi relaxare, dar şi o modificare comportamentală, în funcţie de drogul consumat, de doza ingerată, de caracteristicile individuale, de mediul în care se produce consumul etc. Din acest motiv, drogurile sunt considerate substanţe psihotrope capabile să producă schimbări şi alterări ale stării de conştiinţă.

Centrele de prevenţie şi control al consumului de toxice în rândul adolescenţilor oferă următoarele informaţii: aproximativ 10% dintre adolescenţi fumează până la 15 ţigarete pe zi, 20 de zile pe lună (deşi procentul este în continuă creştere). Tutunul are efecte nocive multiple pe termen lung şi creează de asemenea dependenţă. Un adolescent care fumează de mai mult de 1 an, are o şansă de 80% să devină dependent; aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre aceştia, 28% relatează episoadecu consum exagerat de alcool (mai mult de 5 băuturi tari, într-un interval de câteva ore).

Una din cauzele principale de deces în rândul adolescenţilor sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibiţiile specifice vârstei şi predispun adolescentul la o viaţă sexuală necorespunzătoare (sexul neprotejat) şi care cresc riscul contactării unei boli cu transmitere sexuala (HIV-SIDA, herpes, chlamidya) sau apariţiei unei sarcini nedorite; aproximativ 40% dintre adolescenţi au încercat cel puţin o dată marijuana, în timp ce 22% dintre aceştia folosesc frecvent acest drog. Marijuana este o opţiune des întâlnită în rândul adolescenţilor şi poate cauza pierderi de memorie, tulburări cognitive (de învăţare) sau de atenţie; aproximativ 9% dintre adolescenţi au încercat cocaina, în timp ce 4% folosesc acest drog frecvent (cel puţin o dată pe lună). Cocaina este un drog care creează dependenţă. Este foarte periculos, deoarece poate cauza aritmii cardiace (bătăi cardiace anormale) uneori fatale, infarct miocardic, crize pseudoepileptice sau accidente vasculare cerebrale.

Sunt numai o parte din multe alte statistici sumbre pe care le putem afla astăzi despre consumul de droguri. Din păcate, toate arată o creştere a consumatorilor a căror vârste ajung să sperie. Tot din păcate, putem spune că cei îndreptăţiţi să tragă un semnal de alarmă sunt prea tăcuţi. Cei îndreptăţiţi ar trebui să desfăşoare programe mult mai multe în care să fie prezentate efectele negative pe care le poate produce consumul de droguri. Iar acest lucru ar trebui făcut încă de pe băncile şcolii, la vârste când poate nu e prea târziu. Ceea ce este însă mai grav este faptul că cei care se luptă cu aceste droguri, indiferent de felul acestora, nu ştiu cui să ceară ajutorul, sau cine sunt cei îndreptăţiţi să le întindă o mână salvatoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

"Fantoma mineriadei încă mai bântuie România"

Au trecut 18 ani de la măcelul din iunie 1990, dar nici în ziua de azi nu simt că trăiesc într-o ţară liberă. Simt că cineva ne-a furat până şi acea mândrie pe care am avut-o la revoluţia din 1989, când credeam că am scăpat definitiv de tarele comunismului. Nu a fost însă aşa... Luna iunie a anului 1990 mi-a rămas întipărită în minte.

Nici un film de groază nu poate reda tragedia prin care au trecut sute de români, a căror "vină" a fost aceea că ar fi protestat împotriva unui sistem bolşevic, trezit la viaţă de Ion Iliescu. 20 000 de mineri au devastat sediile partidelor istorice, sediile Institutului de Arhitectură şi Universităţii din Bucureşti, au arestat ilegal mii de persoane şi au bătut cu cruzime oameni consideraţi vinovaţi pentru proteste, în principal studenţi şi intelectuali.

"Mineriada comuniştilor", care astăzi se plimbă prin toate instituţiile de drept ale României, a lăsat în urma ei zeci de ciungi, ologi şi orbi. Ei sunt generaţia căreia ar trebui să îi dea explicaţie, astăzi, tăticul PSD, cel care şi-a asigurat o domnie lungă, cu preţul vărsării de sânge. Acestei generaţii ar trebui să îi explice Ion Iliescu de ce a chemat minerii să o măcelărească. Şi de ce a mulţumit oamenilor cavernelor pentru "solidaritatea muncitorească de care au dat dovadă şi de înaltul simţ civic".

Au trecut 18 ani, dar nici un rechizitoriu nu a fost trimis în faţa instanţelor... Iar explicaţia este una singură şi arhicunoscută. Cei responsabili de evenimentele din iunie 1990 s-au folosit şi se folosesc, în continuare, de influenţa pe care o au în România pentru a controla deciziile justiţiei. Numai aşa au reuşit să se sustragă responsabilităţii pe care nu vor să şi-o asume, pentru una dintre cele mai traumatizante acţiuni împotriva democraţiei româneşti. Dar eu sunt, totuşi, convins că va veni şi timpul să spălăm aceste traume, pentru ca morţii revoluţiei şi mineriadei din iunie să se odihnească în pace. Instituţiile statului român au obligaţia să scoată la lumină adevărul, iar judecătorii să tragă la răspundere pe cei vinovaţi. În caz contrar, România va fi bântuită, în continuare, de suspiciune şi neîncredere. Dacă instituţiile statului nu vor clarifica aceste lucruri, este posibil ca evenimente precum mineriada să se repete tocmai datorită unor politicieni iresponsabili, care încearcă să îşi conserve puterile exact ca pe vreme comunismului.

Doar că acum se folosesc de forme mascate de lovituri de stat, respectiv de alianţe contra naturii. Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, în 2007, a făcut parte tot dintr-o astfel de operaţiune tenebroasă, orchestrată de acelaşi personaj întunecat, ce a regizat şi mineriada: Ion Iliescu.

Chiar dacă influenţa lui îl ţine încă departe de justiţie, în mod sigur cineva a început deja să îl judece. Istoria nu îl va reţine drept ceea ce el s-a chinuit toată viaţa să pară: un preşedinte "sărac, dar cinstit".

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu:

Domnule preşedinte,

Stimate colegi şi stimaţi colegi,

Săptămâna trecută am încheiat o nouă etapă importantă: alegerea administraţiilor locale pentru următorii patru ani. Am făcut statistici, ne-am declarat mulţumiţi, am sărbătorit cu şampanie şi cu focuri de artificii. Noi, clasa politică, dar cetăţeanul?

Ce se întâmplă în viaţa lui de zi cu zi?

Până acum s-a bucurat de cadouri electorale mai mult sau mai puţin legale; s-a bucurat de străzi proaspăt asfaltate, de ronduri minunate de flori, de parcuri şi de locuri de joacă curate, de spectacole pentru toate gusturile... chiar şi de consultaţii medicale gratuite.

Acum, revenind la realitatea cotidiană, cetăţeanul află că de la 1 iulie va fi un nou val de scumpiri că, deşi productivitatea economică a crescut cu 10% pe primele luni ale anului 2008, guvernul actual refuză creşterea salariului minim de la 500 la 540 ron, că în Parlament se tergiversează proiectul privind scăderea TVA-ului la alimente etc, etc.

Dacă tot ne interesează statisticile, ar trebui să ne amintim că România este penultimul stat din blocul european, din punct de vedere al produsului intern brut, raportat pe cap de locuitor, conform Eurostat, 40% dintre românii care iau credite folosesc acestea pentru plata utilităţilor sau a altor datorii către prieteni sau cunoştinţe.

Acestea sunt statisticile care îl interesează pe cetăţeanul român şi care ar trebui să intereseze şi clasa politică; ele trebuie să fie punctul de plecare spre noile strategii politice care se prefigurează la orizont şi care toate vor avea ca slogan "În interesul şi slujba cetăţeanului".

Domnul Dumitru Bentu:

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Muzeul".

Declaraţiile noastre politice abordează, de regulă, teme de largă respiraţie, din diverse domenii de interes major. Ne exprimăm opiniile în legătură cu economia naţională, cu învăţământul, sănătatea, cultura, starea diferitelor categorii sociale, dar şi cu viaţa partidelor, conflictelor politice, cu atitudini şi comportamente angajante.

Uităm sau poate nu suntem suficient de atenţi pentru a observa fapte de viaţă, întâmplări simple dar oneste, care compun tabloul trăirilor de zi cu zi al celor pe care îi caracterizăm, cu o sintagmă adesea nedreaptă, "oameni simpli".

Stimaţi colegi, în comuna vasluiană Muntenii de Sus, a fost înfiinţat un muzeu în miniatură al Ţăranului Român. Născut din fascinaţia pentru istoria satului a profesorului Gianina Chirilă, instituţia respectivă nu numai depozitează la modul propriu, ci este concepută şi cu o pronunţată funcţie educactivă.

Vernisată cu ocazia "Zilei internaţionale a muzeelor", pe 18 mai 2008, colecţia respectivă se constituie într-un element de mare profunzime existenţială, alături de cele clasice, trei la număr, care trebuie să jaloneze trecerea noastră prin lume: un copil, o casă, un pom sădit oriunde.

De ce este necesar să marcăm sau să remarcăm asemenea ctitorii de suflet? în primul rând, pentru că oamenii ca dascălul respectiv şi alţii ca el, mii de alţi oameni cu un contur identitar relativ restrâns ne-au trimis în Parlament pentru ca, printre altele, să avem grija lor. Iar atunci când n-o facem, să ne amintim despre ei cu recunoştinţa datorată celor care sfinţesc locul - ceea ce şi facem prin această declaraţie politică doar instituţional.

Domnul Dumitru Bentu:

Declaraţia politică: "Irlanda"

Recent, Irlanda a respins, prin referendum, Tratatul de la Lisabona, reinstalând impasul în procesul de reformă instituţională a Uniunii Europene.

Se repetă scenariul de acum trei ani, când Franţa şi Olanda au respins proiectul Constituţiei aceleiaşi ample construcţii economico-politice.

Tigrul Celtic a avut o atitudine de frondă în ultimă instanţă, iar în acest sens, putând fi invocate explicaţiile cetăţenilor acestui stat, care a fost beneficiarul unor fonduri europene de excepţie (22%) au recunoscut că nu cunosc prevederile Tratatului, iar 12% dintre respondenţi au introdus în ecuaţia refuzului teama de a-şi pierde identitatea naţională.

În concluziile summit-ului european, organizat la Bruxelles, în perioada 19-20 iunie, s-a luat notă că "Guvernul irlandez se va consulta activ atât pe plan intern, cât şi cu statele membre, iar liderii europeni vor reveni asupra subiectului la jumătatea lunii octombrie." Oficialii irlandezi manifestă reticenţă faţă de ideea reluării voturilor, iar temerile Consiliului European că Cehia ar putea avea un parcurs asemănător sunt justificate.

Euroscepticul preşedinte ceh, Vaclav Klaus, s-a şi grăbit să declare tratatul "mort".

Liderii unor importante naţiuni europene, mă refer la Franţa şi Italia, şi-au manifestat cu pregnanţă dezamăgirea şi consideră că, în acest moment, procesul de extindere a Uniunii Europene trebuie stopat.

Reducerea cu o treime a numărului de comisar ar putea afecta şi România care, altfel, ar putea rămâne fără comisarul pentru multilingvism.

Contribuţia preşedintelui Traian Băsescu la lucrările Consiliului European a fost, ca de obicei, inevaluabilă.

A reuşit totuşi să se evidenţieze, insultând o ziaristă a postului Radio France International. La întrebarea adresată şefului statului român privitoare la consecinţele votului negativ al Irlandei asupra Tratatului de la Lisabona, ofuscat, preşedintele a replicat: "Un răspuns presupune ca şi întrebările un minim de inteligenţă".

Întru totul de acord cu dumneavoastră, domnule preşedinte, indiferent de calibrul întrebării, răspunsul implică o minimă inteligenţă - dacă o ai - dacă nu, te numeşti, pur şi simplu, Traian Băsescu.

Domnul Dumitru Bentu:

Declaraţie politică cu titlul "Îngheţul".

Guvernul actual demonstrează încă o dată că la capitolul "inconsecvenţă" este incomparabil.

Ministrul literat al economiei şi finanţelor, domnul Varujan Vosganian, ne previne că nu poate muta banii de la investiţii la salarii şi deci Guvernul nu va aproba majorări de salarii în 2008.

Creşterea salariului minim pe economie la 540 lei/lună începând cu iulie 2008 nu mai este nici ea posibilă, deşi sindicaliştii susţin că prevederile HG nr. 1507/2007 sunt fezabile şi îndeplinesc sustenabilitatea creşterii salariale respective.

Date furnizate de INS arată că p.i.b.-ul a crescut peste nivelul prognozat cu 3%, iar productivitatea muncii cu 10%. Principalii factori inflaţionişti (8,6% în prezent) sunt deficitul de cont curent şi cel al balanţei externe, dar mai ales scumpirea utilităţilor.

În acest cadru şi creşterea valorii punctului de pensie este şi ea serios periclitată. Guvernul PNL ia în calcul doar elemente de beneficiu electoral, plecând de la premisa reală că vârstnicii sunt cei mai conştiincioşi votanţi.

Blocarea salariilor este consonantă cu reducerea nivelului contribuţiilor sociale, iar mărirea pensiilor se va putea realiza doar prin alimentare de la bugetul de stat, complicând şi mai mult situaţia.

Factura unei astfel de concepţii economio-sociale va fi plătită, în această toamnă, de partidul naţional inconsecvent.

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Necesitatea schimbării politicii sociale româneşti"

În ţări europene precum Italia, Germania, Austria, protecţia socială are o logică şi o viziune în timp remarcabile. O societate sănătoasă este aceea care sprijină cu adevărat tinerii, bătrânii, copiii şi, în general, familia. Tinerii sunt sprijiniţi pentru achiziţionarea de locuinţe cu o parte din costul dobânzii creditului. Pensionarilor li se oferă pensii decente pentru că cei care se ocupă de gestionarea fondurilor au obligaţia de a obţine anumite randamente.

Fiecare ţară are propriul model social. Cu toate acestea, modelele sociale ale statelor membre ale Uniunii Europene se bazează pe valori comune: economie de piaţă, eradicarea şomajului, acces la serviciile publice, protecţie socială.

În orice ţară, Model Social European se traduce prin regulamente diferite cu privire la piaţa muncii, prin căi diferite de furnizare a serviciilor de sănătate, educaţie şi a altor servicii publice, precum şi prin taxe şi sisteme de protecţie socială diferite. În cadrul Model Social European, creşterea economică şi progresul social sunt strâns corelate.

Competitivitatea presupune sisteme sociale eficiente, însă orice efort de a extinde măsurile sociale, indiferent de modul specific de viaţă al fiecărui stat membru, duce, în final, la regres în economie şi subminează capacitatea societăţii de a susţine măsurile sociale.

Instituţii ca ANL (Agenţia Naţională pentru Locuinţe) trebuie să dispară pentru că acestea servesc doar intereselor de grup, iar în locul lor trebuie să se ofere soluţii tuturor tinerilor (o chirie subvenţionată sau suportarea de către stat a unei părţi din dobânda plătită pentru achiziţionarea unei locuinţe).

Sistemul de pensii facultative trebuie modificat pentru că acesta oferă doar mari sume de bani intermediarilor financiari, aceştia neavând obligaţia de a da un randament real la sfârşitul perioadei de contribuţie. Dacă aceste lucruri nu vor fi schimbate, în România va creşte polarizarea socială, care va submina pacea socială şi viitorul ţării.

Domnul Petre Străchinaru:

"Dreapta lor şi dreptul nostru"

În numărul de joi, 29 mai a.c., al publicaţiei "Foaia Românească", care apare la Gyula, în Ungaria, doamna Eva Iova, redactor şef, publică articolul intitulat "Dreapta lor şi dreptul nostru". Fără a comenta conţinutul acestui text de bun simţ, asupra căruia doresc să vă atrag atenţia, semnalez doar faptul că, în data de 3 mai a.c., trupa rock "Karpatia", la care se face referire în cuprinsul articolului, a concertat şi la Târgu Secuiesc în deschiderea recentei campanii electorale, câştigată - în mod fiesc - în judeţul Covasna de către reprezentanţii UDMR şi ai PCM, care declară public - în mod nefiresc - că funcţiile de vicepreşedinţi ai Consiliului judeţean şi cele de viceprimari ai municipiului Sfântul Gheorghe nu vor fi acordate românilor, întrucât comunitatea maghiară locală nu este pregătită să accepte aşa ceva.

Iată cum se face această pregătire:

"Extremismul maghiar nu mai cunoaşte graniţe. Trupe de muzică uşoară ultranaţionaliste şi şoviniste, organizaţii paramilitare ale partidului de extremă-dreaptă "Jobbik", gardişti împânzesc, mai nou, viaţa publică din Ungaria, în ideea să apere ţara şi poporul maghiar. Nu ştim exact cine şi de ce.

De la intrarea Ungariei în Uniunea Europeană şi de la căderea Fidesz-ului de la guvernare, elementele ultranaţionaliste s-au întărit vizibil. Azi nu mai este aproape niciun festival, fie el numit al palincii sau al cârnatului, unde să nu apară formaţii de muzică uşoară cu repertoriu şovin şi revizionist sau chioşcuri cu hărţi şi insigne cu Ungaria Mare. Iar numărul admiratorilor acestora este în creştere, fiind afectaţi, în primul rând, cei mai tineri. Aceştia au primit deja prima picătură de otravă în băncile şcolilor şi, din păcate, acest lucru se întâmplă şi în şcolile minorităţilor. În Ungaria, la fel învaţă elevii slovaci, sârbi sau români că ungurilor "li s-a furat" Ţara de Sus, Voivodina şi Ardealul.

Nicidecum nu vrem să facem reclamă trupei rock Karpatia, ci cu dorinţa de a-i informa pe acei adulţi neştiutori, ai căror copii sau nepoţi se duc la concertele acesteia, prezentăm mai jos câteva din textele pe care această formaţie le cântă, otrăvind cu ele tineretul acestei ţări şi sunt tot mai apreciaţi, tot mai des invitaţi şi, din păcate, nu numai în Ungaria, ci şi în afara graniţelor. Au avut deja două concerte în România şi, în acest an, îşi plănuiesc să concerteze şi în Slovacia şi Serbia. Ţelul declarat al acestui grup de revizionişti convinşi este de a reînvia spiritul naţional în regiunile "rupte" de Ungaria şi, cum zic ei, "călcate în picioare" de alte naţii... "F... Trianon! Le Trianon! Vesszen Trianon!" "P... Trianon! Jos Trianonul! Să piară Trianonul!" sunt principalele lozinci ale celor de la Karpatia.

La concertele lor, publicul merge înarmat cu drapele naţionale maghiare şi cu steagul Ungariei Mari, imprimat cu stema organizaţiei Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate. Într-un cântec cer răzbunarea celor 13 generali martiri executaţi în 1849 la Arad şi alipirea Ardealului de Ungaria Mare, cea de dinaintea Tratatului de la Trianon. "Nu lăsăm din mână steagurile roş-alb-verzi din '48/Pe cei 13 de la Arad îi vom răzbuna/Cu foc şi oţel/Ce mai vrea poporul? Pământul natal ce le-a fost luat"... Laitmotivul cântecelor sunt mesajele revizioniste: "Poporul meu a fost luat de tătari/Cotropit de turci/L-au comandat austriecii/L-au furat românii, l-au jefuit cehii", acuză "artiştii", promiţând însă că "Vor mai fi honvezi pe jos şi pe motoare/La Odorhei, Turda, Mircurea Ciuc, Oradea, Baia Mare/Se vor întoarce la toamnă", căci "Trăim pentru tine dulce ţară/Să piară Trianon!" Piesele sunt presărate cu scandări de genul "ne-au luat Arealul valahii cu opinci" şi "românii au devenit un blestem".

Toleranţa românului este binecunoscută de toată lumea, totuşi credem că ar trebui să existe nişte limite. Nu-i totuna ca textele de mai sus sunt fredonate pe un stadion din Sopron, ori la Arad sau Oradea. Niciodată nu s-ar putea întâmpla - şi nici nu ar fi un lucru normal - ca o formaţie din România să concerteze în Ungaria şi apoi să defileze până la Parlamentul din Budapesta pentru a aşeza acolo din nou opinca românească.

În ce ne priveşte pe noi, românii care am trăit şi vom trăi şi mai departe în interiorul graniţelor ungureşti, avem dreptul să ne ridicăm vocea atunci când ne sunt călcate în picioare sentimentele de neam, când ne este batjocorită limba, când ne sunt ponegriţi strămoşii. Nu jignim pe nimeni dacă ne cunoaştem şi noi drepturile."

Domnul Florea Voinea:

"Ne pregătim pentru parlamentare!"

Rezultatele turului al doilea al alegerilor locale, organizat pe 15 iunie, au confirmat trendul deja stabilit pe 1 iunie: PSD a câştigat aceste alegeri locale! Am obţinut cei mai mulţi preşedinţi de consilii judeţene (17), cei mai mulţi primari (1138), precum şi cei mai mulţi consilieri locali şi judeţeni. Am obţinut victorie pe toate cele patru buletine de vot!

Am câştigat din primul tur primăriile din Buzău, Constanţa, Piteşti, Tg. Jiu, Bârlad şi Sectorul 2, iar turul al doilea ne-a mai adus victorii în Iaşi, Vaslui, Galaţi, Brăila, Focşani, Bistriţa, Alexandria, Sectorul 5 etc. Se observă că PSD domină nu doar satele şi comunele, ci şi oraşele din România.

Dar cel mai important este că, pe lângă revenirea PSD ca prim partid pe scena ţării, am asistat şi la înfrângerea PD-L în foarte multe locuri din ţară. Această situaţie a culminat cu înfrângerea clară de la Bucureşti, pierderea principalului bastion electoral al democrat-liberalilor. Aceste alegeri au demonstrat că românii ştiu cu adevărat să opteze pentru ce este cel mai bine pentru ei. Românii au votat raţional.

Acum nu ne rămâne decât să continuăm să gestionăm cu responsabilitate acest capital de încredere primit din partea electoratului. Să continuăm pentru a nu ne dezamăgi electoratul. Şi mai ales să continuăm pentru că doar un efort susţinut ne va aduce victoria şi în toamnă. Trebuie să conştientizăm că rezultatul bun de la alegerile locale este doar o primă etapă în schimbarea actualei puteri. Vor mai urma, cu sprijinul românilor, încă doi paşi: unul în toamna acestui an (alegerile parlamentare), iar altul în toamna anului viitor (alegerile prezidenţiale).

Aşadar, a început noua campanie electorală!

Felicit colegii care s-au prezentat în faţa electoratului cu programe clare, realizabile, au dat dovadă de seriozitate şi responsabilitate şi au obţinut victorii. Le urez multă putere de muncă în administraţia locală.

Felicit colegii care, deşi nu au câştigat, au încercat, prin discursul lor civilizat, să fie alături de electorat şi de problemele lor.

Apreciez profesionalismul, solidaritatea şi iniţiativele de care au dat dovadă colaboratorii şi echipele de campanii electorale.

Şi nu în ultimul rând, mulţumesc românilor care s-au prezentat la urne şi au avut încredere în noi.

Domnul Florea Voinea:

«53,4% au ales "NU"»

Într-o perioadă în care atenţia românilor se îndreaptă fie spre rezultatul alegerilor locale, fie spre prestaţia echipei României la Campionatul European de Fotbal, eu am ales să aduc în discuţie o temă de politică europeană, cu consecinţe importante asupra viitorului Uniunii Europene. Este vorba despre rezultatul referendumului organizat în Irlanda pentru ratificarea Tratatului semnat la Lisabona, la data de 13 decembrie 2007.

Prin referendumul organizat în data de 12 iunie a.c., irlandezii au respins Tratatul de la Lisabona cu 53,4% pentru "NU", faţă de 46,6% pentru "DA". După respingerea Tratatului constituţional în 2005 de Franţa şi respectiv de Olanda, la numai 3 ani, Europa se vede pusă în faţa unei noi crize instituţionale, a cărei soluţie nu se conturează încă foarte clar pentru oficialii de la Bruxelles.

La nivel european, rezultatul negativ al referendumului a stârnit un val de dezamăgire şi a demonstrat că democraţia directă nu poate asigura progresul procesului european. În cazul de faţă, libertatea şi prosperitatea, dar mai ales securitatea a aproape 500 de milioane de cetăţeni europeni au fost decise de cei aproximativ 2 milioane de irlandezi prezenţi la urne. Mesajul transmis de rezultatul acestui referendum este destul de greu de înţeles, având în vedere că, pe de o parte, argumentele pentru votul negativ au avut o legătură directă cu conţinutul şi obiectivele Tratatului iar, pe de altă parte, Irlanda a fost unul dintre principalii beneficiari ai politicilor europene, transformându-se dintr-o ţară săracă într-una care a înregistrat o spectaculoasă creştere economică.

În acest moment, nouă, tuturor cetăţenilor europeni, trebuie să ne fie foarte clar că adoptarea acestui Tratat de reformă este o necesitate absolută pentru ca Uniunea Europeană să poată să îşi apere în secolul 21 valorile şi interesele sale. Fără reformele introduse de Tratatul de la Lisabona, aderarea altor state europene la Uniunea Europeană este aproape imposibilă.

Summit-ul U.E. care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles, la care a participat şi prim-ministrul irlandez Brian Cowen, a fost unul crucial pentru Tratatul de la Lisabona. În mod firesc, oficialii europeni au aşteptat ca Guvernul irlandez să prezinte propuneri pentru a putea depăşi împreună această fază dificilă a politicii europene şi pentru ca procesul de ratificare să continue. Aceştia din urmă au propus repetarea referendumului.

Pentru a intra în vigoare, Tratatul de la Lisabona trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, iar Irlanda a fost singura ţară care, potrivit Constituţiei, a trebuit să organizeze un referendum. Exceptând referendumul irlandez, Tratatul de la Lisabona mai trebuie să fie ratificat, pe cale parlamentară, de Belgia, Cehia, Cipru, Italia, Olanda, Marea Britanie, Spania şi Suedia.

"Reforma Uniunii Europene este importantă pentru cetăţeni, democraţia şi transparenţa Uniunii Europene. Tocmai de aceea sper că se va reuşi găsirea unei soluţii, astfel încât reformele să poată intra în vigoare până la alegerile europene din iunie 2009". Cu această speranţă şi-a încheiat Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, declaraţia făcută după aflarea rezultatului referendumului. Cu aceeaşi speranţă închei şi eu.

(După pauză, şedinţa este condusă de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Munteanu şi Eserghep Gelil, secretari.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc în bănci pentru a începe şedinţa. Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Continuăm şedinţa anunţându-vă că din totalul de 329 de deputaţi sunt prezenţi la lucrări un număr de 176 deputaţi. Sunt absenţi 153, din care 81 participă la alte acţiuni parlamentare.

Continuăm cu dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi, reamintindu-vă votul final de la ora 12,30, procedura cu bile în cazul colegilor noştri de la ora 13,00 şi, de asemenea, faptul că am stabilit totuşi să lucrăm până la epuizarea ordinii de zi.

Suntem, dacă nu greşesc, la pct.7 de pe ordinea de zi. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Proiect reexaminat şi adoptat de Senat.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare a legii în forma adoptată de Senat de admitere a cererii de reexaminare, practic.

Suntem Cameră decizională.

Iniţiatorul, vă rog frumos, dacă doriţi.

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum vă este cunoscut, prin Ordonanţa nr.56/2007, s-a urmărit în principal acordarea unor autorizaţii de muncă pentru străinii care solicită încadrarea în muncă sau detaşare pe teritoriul României, precum şi simplificarea procedurilor administrative în ceea ce priveşte încadrarea în muncă sau detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Ulterior, după adoptarea Legii de aprobarea Ordonanţei, s-a primit o cerere de reexaminare.

Guvernul este de acord cu forma adoptată de Senat şi vă adresează rugămintea de a o adopta şi dumneavoastră în aceeaşi formă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia menţine punctul de vedere.

Intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Înainte de a trece mai departe ca o chestiune procedurală, dat fiind că am stabilit să epuizăm astăzi ordinea de zi şi mâine avem şedinţa Camerelor reunite, propunem plenului închiderea sesiunii după şedinţa de mâine a Camerelor reunite, dacă nu sunt obiecţii. Nu.

Mulţumesc.

Să se consemneze.

Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular.

Proiect reexaminat şi adoptat de Senat.

Legea are caracter organic.

Raport din partea Comisiei pentru muncă de respingere a cererii de reexaminare şi de adoptare a Legii în forma iniţială.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Kovacs Carol Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80 din 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36 din 2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, s-a realizat conformitatea cu directivele comunitare, eliminându-se discriminarea pe criterii de sex referitoare la vârsta de pensionare, la stagiul complet de cotizare şi la vechimea în muncă în cadrul structurilor din Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, din Departamentul de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului pentru întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, turism şi profesii liberale.

Avizarea cererii de reexaminare a acestei legi ar conduce la nerespectarea legislaţiei comunitare privind eliminarea discriminărilor pe criterii de sex şi, implicit, declanşarea procedurii de infringement pentru România de către Comisia Europeană.

Ca atare, să respingeţi cererea de reexaminare a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia menţine npunctul de vedere.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Propunere Legislativă pentru completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere. Raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 26 februarie 2008 şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin.(3) din Regulament.

În şedinţa din 17 martie 2008, propunerea legislativă a fost trimisă la comisie. Comisia, prin noul raport, propune adoptarea cu amendamente.

Rog iniţiatorii să susţină proiectul.

Comisia, vă rog. Stimaţi colegi, haideţi, totuşi, Comisia juridică să ne lămurească diferenţele dintre varianta iniţială şi cea actuală.

Nu, nu, Comisia juridică este prezentă, vine imediat, domnule coleg.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 17 martie 2008, a hotărât, în temeiul art.104 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, retrimiterea propunerii legislative sus-menţionate la comisia sesizată în fond în vederea reexaminării şi întocmirii unui raport suplimentar.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a reluat examinarea acestei iniţiative în şedinţa din 15 aprilie 2008.

La lucrări au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 28 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Au fost prezenţi, în calitate de invitaţi, din partea Asociaţiei Proprietarilor pe Legea nr.112din 1995, doamna Savu Carmen, domnul Theodorescu Răzvan şi domnul Stere Virgiliu.

Au fost depuse amendamente în scris din partea Grupului parlamentar P.S.D., al Grupului parlamentar al Partidului Conservator şi Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

De asemenea, în cursul dezbaterilor, o parte din amendamente au fost admise, unele reformulate şi altele retrase verbal de către iniţiatori.

În urma reexaminării, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.10 din 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu amendamentele admise, redate în anexă la prezentul raport suplimentar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Aşa cum rezultă şi din raport, în timpul dezbaterii în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost aduse amendamente de către reprezentanţii a trei grupuri parlamentare, unele dintre ele au fost admise, altele respinse, iar unele dintre aceste amendamente au fost retrase chiar de către iniţiatori.

Dumneavoastră aveţi textele respective ataşate raportului şi sigur că urmează să vă exprimaţi punctul de vedere pentru fiecare grup parlamentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale.

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Problema care face cazul acestei iniţiative legislative este o problemă care frământă societatea românească de peste 18 ani. Cred că aceste lucruri ar fi fost mai puţin violente şi cu consecinţe minore dacă clasa politică ar fi reuşit să rezolve această problemă, cum s-a rezolvat, de exemplu, în Ungaria sau în alte ţări ale fostului lagăr socialist, în condiţiile în care printr-o lege generală au fost rezolvate aceste probleme.

În România am reuşit să elaborăm o lege care a nemulţumit şi proprietarii şi a nemulţumit şi chiriaşii. Plec prin a spune, dacă vreţi, ca un motto la o decizie a CEDO că nu se poate corecta o nedreptate prin realizarea unei alte nedreptăţi. Nu o să spun niciodată nu sunt de acord cu proprietatea. Sunt o persoane care poate în activitatea mea am dezvoltat mai multe activităţi liberale şi o gândire liberală decât multe persoane la acel moment, dar nu pot să privesc ca om de stânga marile probleme care au fost create în societate, în condiţiile în care oameni nevinovaţi, oameni care şi-au desfăşurat cinstit şi activitatea profesională şi desfăşurarea vieţii civice şi sociale, au ajuns ca după 20-30 de ani, să se trezească în stradă.

Dacă aceste proiecte de legi la început erau cât de cât echilibrate, în condiţiile în care existau compensări pe amândouă părţile, prin modificările ulterioare, mai ales prin modificările pe Legea 247, s-a ajuns la nişte abuzuri incredibile, în condiţiile în care în proporţie de peste 90% nu profitau vechii proprietari şi, teoretic, numai bandele celor care prin cumpărarea drepturilor litigioase au reuşit să invadeze piaţa imobiliară şi să creeze aceste situaţii incredibile de care avem cunoaştere în această bucăţică de timp.

Cred eu că prin amendamentele celor trei grupuri parlamentare, Partidul România Mare, Partidul Conservator şi Partidul Social Democrat, dar trebuie să spun că şi prin aportul colegilor deputaţi de la grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi a Partidului Democrat, în cadrul şedinţei comisiei respective, au putut să fie echilibrate, cel puţin, prin ceea ce raportul prezintă în acest moment, anumite probleme care ar putea să rezolve pentru momentul respectiv marile conflicte din societate privind domeniul imobiliar şi condiţiile celor care sunt evacuaţi, fără nici o vină, pentru că nu ei au hotărât acum 30 de ani că trebuie să locuiască în aceste case.

În condiţiile în care în România problema imobiliară este cunoscută, este cunoscut deficitul de locuinţe care în acest moment ar rezolva cât de cât nu problema celor care sunt evacuaţi, ci problema familiilor tinere, problemele sociale şi alte probleme în societatea românească. Or, nerezolvarea imediată a litigiului dintre chiriaşi şi proprietari ar conduce la ascuţirea şi la crearea de alte nemulţumiri.

Problema este atât de importantă încât Procurorul General al României a simţit nevoia să se adreseze Înaltei Curţi printr-un recurs în explicarea legii, în condiţiile în care abuzurile se realizează nu numai, să spunem, prin diverse înţelegeri oculte care se realizează între proprietari şi bandele imobiliare, ci de foarte multe ori chiar în sălile de justiţie.

Cred eu că amendamentele pe care astăzi le aducem proiectului de lege, putem să rezolvăm aceste litigii în condiţiile în care vă rog să mă credeţi că, la nivelul municipiului Bucureşti, am cunoscut câteva mii de cazuri, trebuie să vă spun că sunt undeva la 48.000 din care deja 1000 şi ceva sunt evacuate, iar altele sunt pe rol. Am cunoscut tragedii. Oameni care au murit, oameni care s-au sinucis, familii destrămate, oameni care, teoretic, au fost dezrădăcinaţi şi cred eu că copiii lor, ei în primul rând, n-au nici o vină de perioada celor 50 de ani de comunism care au trecut peste România. nu ei sunt vinovaţi de exproprierile care au fost făcute şi haideţi astăzi, împreună, să rezolvăm această problemă care trebuie încă o dată s-o spun, poate în parte s-a datorat clasei politice care nu a realizat de la început o lege în interes general şi teoretic au rămas ambiguităţi care la un moment dat au făcut posibil ca legi generale să dea soluţii peste lege de interes general.

Cu speranţa că şi alte grupuri parlamentare, în afară de grupul partidului meu, vor vota această iniţiativă legislativă, vă rog să mă credeţi că cei care astăzi ne asistă vor avea o viaţă mai uşoară.

Grupul meu va vota acest proiect de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

(Aplauze din partea asistenţei de la balcon)

Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Interveniţi pe rând. Doamna Ardelean? Da.

Doamna Ardelean şi domnul Dumitriu, după aceea.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea legislativă vine în sprijinul celor care conform Legii 112 din 1995, au cumpărat locuinţa în care locuiau ca chiriaşi. Ulterior, prin reglementările care au urmat, aceste locuinţe au fost revendicate. În urma unor sentinţe judecătoreşti, proprietarii de drept din acest moment au pierdut locuinţa. Nu este firesc ca aceşti oameni să fie uitaţi de lume şi de soartă, cum s-ar spune, şi să fie puşi în situaţia doar prin acţiuni de judecată să-şi reprimească banii. Ei au cumpărat aceste proprietăţi de bună-credinţă de la statul român. Au plătit pentru aceste locuinţe, sunt puşi în situaţia în care sunt evacuaţi din aceste case, deci, practic, oamenii aceştia nu mai au nici un ban şi, totodată, nu-şi primesc nici măcar banii pe care i-au dat pe aceste locuinţe.

Prin această propunere legislativă facem apel la toţi colegii noştri să fim atenţi la ceea ce se întâmplă, adică dacă proprietarii sunt despăgubiţi, dacă proprietarii îşi primesc locuinţele, şi aceşti noi proprietari trebuie să-şi primească banii pe care i-au dat de bună-credinţă pentru locuinţele pe care le-au cumpărat.

Semnatarii acestei propuneri legislative, un grup de parlamentari ai Partidului Conservator, vă cere sprijinul pentru această propunere legislativă, nici măcar să nu ne gândim la nici un fel de orgolii, să ne gândim în mod realist, nu putem face dreptate creând alte nedreptăţi.

Dacă problema locuinţelor este o problemă în România, nu înseamnă că trebuie să creştem numărul celor care nu dispun în acest moment de locuinţe, trebuie măcar pentru cei care şi-au cumpărat aceste locuinţe, să-i sprijinim să-şi primească înapoi banii actualizaţi pentru locuinţele pe care le-au cumpărat, cu menţiunea, repet, că au cumpărat de bună-credinţă, pentru că reglementările legale au venit ulterior. A venit ulterior Legea 10, a venit ulterior Legea 247.

Deci, la momentul la care oamenii au cumpărat aceste locuinţe, au cumpărat de bună-credinţă, şi nu putem, repet, să-i lăsăm în voia sorţii, mai ales că aş vrea să subliniez, aşa cum a spus şi doamna deputat, au fost adevărate tragedii. Oameni care au fost odată proprietari ai unei locuinţe s-au trezit evacuaţi fără nici o posibilitate financiară. Nu putem să fim neatenţi la aceste situaţii.

Grupul parlamentar al Partidul Conservator vă roagă să priviţi foarte atent la această propunere legislativă, şi să ne acordaţi sprijinul.

Vă mulţumim.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

(Aplauze din partea asistenţei de la balcon)

Domnule deputat Petru Călian, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt onorat astăzi pentru faptul că mai mulţi colegi iniţiatori ai acestui proiect de lege s-au raliat, am făcut echipă împreună pentru că şi eu sunt unul dintre iniţiatori. În ordine alfabetică sunt primul, însă nu vreau să trec la dovedirea parternităţii acestui proiect de lege pentru că, în cele din urmă, chiar nu contează.

Dar, pe Legea 112, precum şi pe Legea nr.10, în calitate de deputat, sunt cel care are cele mai multe iniţiative legislative în special pe Legea nr.112 şi opinia publică ştie acest lucru, pentru că, în opinia mea, această lege votată în 1995 este una criminală şi ea trebuie corectată indiferent din ce direcţie vin aceste corecturi.

Sigur că mă onorează faptul că astăzi mai multe grupuri parlamentare, inclusiv P.S.D.-ul, căruia îi mulţumesc, şi-au exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege şi eu cred că până la urmă chiar dacă este o lege organică, ea va fi votată de plenul Camerei Deputaţilor, astfel încât să se mai îndrepte pe cât posibil această lege la care am făcut referire, Legea 112 din 1995.

Este inadmisibil ca astăzi, în Europa, să ne trezim cu foarte mulţi cetăţeni proprietari de drept, de bună credinţă, care să fie pur şi simplu în stradă, să fie abandonaţi de către societate. Trebuie ca astăzi să ne exprimăm votul nostru, astfel încât măcar o parte dintre ei să se bucure de o ţară civilizată, într-o Europă civilizată.

Vă mulţumesc foarte mult.

(Aplauze din partea asistenţei de la balcon)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chiar înainte de a veni la lucrările Parlamentului din această săptămână, la biroul meu parlamentar de la Târgu Mureş s-a prezentat o persoană deosebită. Zic persoană deosebită pentru că este actorul Cornel Popescu, omul care la Teatrul Naţional din Târgu Mureş a jucat rolul lui Hamlet. Şi cu asta cred că am spus tot ce înseamnă pentru cei care sunt actori să ajungă să joace exact rolul lui Hamlet.

Cu ce problemă a venit domnul Popescu la mine? Exact cu această problemă pe care o dezbatem astăzi, şi anume pentru faptul că în clipa de faţă a apărut un proprietar pe casa pe care dânsul a cumpărat-o în mod legitim şi urmează ca, în următoarele o săptămână, două, să îl evacueze conform hotărârilor judecătoreşti.

Pe de altă parte, numai acum o săptămână sau două am avut de dezbătut aici o altă iniţiativă parlamentară, cea legată de cel mai tânăr, spunem aşa, era la momentul respectiv veteran de război, deci practic cel mai vârstnic din acest punct de vedere, este vorba de generalul Lungu, Marin Lungu, care se găseşte într-o situaţie similară, şi dânsul ajunge pe drumuri cu familia, un om la o vârstă respectabilă care şi-a adus contribuţia la apărarea României atunci, acum mai bine de aproape 70 de ani.

Am relevat două cazuri foarte concrete, exact pentru ca să atrag atenţia asupra importanţei legii pe care o avem de dezbătut astăzi. Şi pentru că, iarăşi am să fiu concret, am avut în rândurile noastre, ale Partidului România Mare, un om care, din păcate, a murit nu demult, a fost deputat în Parlamentul României în legislatura 2000 - 2004, mi-a fost coleg de grup parlamentar. Mă refer la preşedintele Asociaţiei chiriaşilor evacuaţi din casele naţionalizate, şi anume la Eugen Pleşa. Încă de atunci, grupul nostru parlamentar - Grupul parlamentar al Partidului România Mare - a avut iniţiative şi a susţinut această problemă ca să se facă dreptate pentru aceşti oameni. Iată că post-mortem, deci după ce Pleşa a plecat la cele sfinte, iată că astăzi discutăm puţin altfel această problemă.

Eu, în numele tuturor, şi al celor care ne asistă, şi în numele celor care au venit la birourile noastre parlamentare, nu o dată, ca să ne ceară susţinerea, fac apel la dumneavoastră, în numele colegilor mei din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, şi vă solicit să votăm favorabil această iniţiativă parlamentară. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat Moisoiu.

Are cuvântul domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din păcate, toate prevederile referitoare la casele naţionalizate, la retrocedarea lor au fost tratate politic încă din 1990. Şi este păcat, pentru că s-a trecut peste cel mai important principiu de lucru al unui Parlament, şi anume justiţia socială, dreptatea.

În cazul de faţă, dreptate au şi cei care au acte şi trebuie să li se restituie casele, dreptate au şi cei care au locuit în case, au investit şi, mai mult, chiar şi-au cumpărat casele de la stat.

Din păcate, în ultimii ani s-au confruntat cu un stat hoţ, mai pot spune chiar un stat tâlhar, pentru că beneficiind de puterea legii şi beneficiind de puterea guvernării nu le-a dat banii înapoi sau nu i-a lăsat să stea mai departe în case.

Ei, bine, prin efortul mai multor grupuri parlamentare, dar aici aş vrea să scot în evidenţă două doamne cărora li se datorează apariţia finală a acestei legi, şi anume doamna preşedinte Daniela Popa, preşedintele Partidului Conservator, şi doamna Aura Vasile, lidera grupului P.S.D., sunt cele două persoane care s-au zbătut ca legea să apară în forma aceasta, ei bine vom avea parte de o lege mai mult mai dreaptă.

Însă, vreau să aplic şi un duş rece celor care se bucură de această lege. Legea aceasta deschide o cutie a Pandorei, prin formularea, reactualizarea sumelor. Ei, bine, împreună cu colegul meu, senatorul Marius Marinescu şi cu alţi distinşi reprezentanţi ai Parlamentului, am hotărât să urmărim punerea în aplicare a acestei legi, pentru că dacă ea va fi lăsată la voia întâmplării, dacă metodele de aplicare ale legii nu vor fi cele potrivite, nu se va aplica în fapt niciodată această reevaluare, nu se va aplica corect. Sunt cazuri nenumărate când metodele de aplicare ale legii au dus în fapt la neaplicarea legii.

De aceea, alături de domnul senator Marinescu, eu consider că legea nu se termină odată cu promulgarea ei de către preşedinte. Legea se termină în momentul în care ea este aplicată corect.

Vă mulţumesc. (Aplauze la balcon.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe raportul comisiei, anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Pct.1 - titlul legii - obiecţii, observaţii, comentarii?

Adoptat.

Pct.2 - art.I - adoptat.

Pct.3 - obiecţii, observaţii, comentarii?

Adoptat.

Pct.4 - adoptat.

Pct.5 - adoptat.

Pct.6 - obiecţii, observaţii, comentarii?

Adoptat.

Pct.7 - adoptat.

Domnul Dumitriu, parcă doreaţi să ridicaţi o obiecţie, dacă nu mă înşel, să-mi spuneţi la ce punct? Nu. OK.

Pct.8 - obiecţii, observaţii, comentarii?

Adoptat.

Pct.9 - adoptat.

La pct.10, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Aş vrea să fac câteva modificări pentru o mai bună înţelegere a pct.10, şi vă propun următoarele la alin. (2¹): "În cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr.112 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, chiriaşii care au cumpărat cu bună-credinţă imobile în care locuiau şi ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desfiinţate fie ca urmare a unei acţiuni în anulare, fie ca urmare a unei acţiuni în revendicare, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, au dreptul la asigurarea cu prioritate a unei locuinţe din fondurile de locuinţe gestionate de consiliile locale şi/sau Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor".

La alin. (2²), după "aceste imobile" aş spune "şi de a le cumpăra, suma pe care au plătit-o pentru cumpărarea imobilului naţionalizat" curge, după virgulă, "prin actualizare la nivelul pieţei, avans la noul imobil".

La alin. (2³) propun ca formularea să fie "Până la realizarea acestor locuinţe, chiriaşii evacuaţi pot beneficia de atribuirea cu chirie a unor locuinţe din fondul de imobile disponibil aflat în proprietatea sau în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. Chiria pentru aceste locuinţe va fi stabilită conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40, cu modificările ulterioare".

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia? Nu sunt obiecţii, înţeleg.

Intervenţii din sală? Mulţumesc.

Şi atunci la pct.10, cu aceste reformulări, dacă există obiecţii, observaţii?

Vă rog, domnule deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Îmi cer scuze, la primul articol, pe site apare o greşeală: se face referire la Legea nr.122/95, şi este vorba de Legea nr.112. Deci, doar o corectură, atât, dacă mai este cazul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Este corectat, domnule deputat. În varianta finală este Legea nr.112.

Pct.10, cu aceste modificări de natură gramaticală?

Adoptat.

Pct.11 - adoptat.

Pct.12 - adoptat.

Pct.13 - adoptat.

Pct.14 - adoptat.

Pct.15 - adoptat.

Pct.16 - adoptat.

Pct.17 - obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.18 - adoptat.

Pct.19 - adoptat.

Pct.20 - adoptat.

Pct.21 - obiecţii, observaţii, comentarii?

Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

(Aplauze prelungite din partea Asociaţiei proprietarilor - foştii chiriaşi din casele naţionalizate - situată la balcon.)

Pct.10 - Propunere Legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Pe procedură doriţi? Vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Ieri am stabilit în plenul Camerei ca două rapoarte să fie aduse pentru a fi discutate aici. Este vorba de raportul privind Proiectul de Lege (PL-x 180) modificarea Legii pensiei nr.19/2000 şi respectiv (PL-x 263/2008) aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind salarizarea personalului din învăţământ. Or, ele nu au apărut pe ordinea de zi de astăzi.

Care este situaţia şi, dacă nu, vă rugăm ca hotărârea de ieri şi votul Camerei, pentru a fi introduse pe ordinea de zi, să fie luate în considerare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

De îndată ce epuizăm proiectele aprobate prin decizia Biroului permanent, vom discuta toate propunerile de introducere pe ordinea de zi de la comisie. Sunt suficient de multe.

Am stabilit deja în plen ceva mai devreme, că stăm astăzi până epuizăm toate proiectele aflate pe ordinea de zi sau care vor fi introduse de către plen pe ordinea de zi.

Deci, Propunere Legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Raport suplimentar de adoptare.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislativei nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 26 februarie. Ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din Regulament.

În şedinţa din 17 martie, propunerea a fost retrimisă la comisie, care prin noul raport propune adoptarea cu amendamente.

Iniţiatorul? Nu este prezent sau nu susţine.

Comisia, vă rog. Comisia juridică. Vă rog frumos, de la Comisia juridică, dat fiind că s-a schimbat raportul, să ne prezentaţi şi nouă ce s-a întâmplat.

Dar eu n-am aici noul raport al comisiei.

(Consultări la masa prezidiului între domnul vicepreşedinte al Comisiei juridice, Florin Iordache, şi domnul preşedinte al Camerei, Bogdan Olteanu.)

Îmi cer scuze, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, nu Comisia juridică. Iertaţi-mă, am citit eu greşit şi-mi cer mii de scuze. Vă rog să mă scuzaţi.

Deci, Propunere Legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Suntem primă Cameră sesizată.

Îmi cer scuze pentru eroare.

Iniţiatorul, înţeleg că nu doreşte să susţină.

Comisia, raportul de respingere. Vă rog, domnule profesor.

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă în discuţie face parte din categoria legilor organice şi are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea unor amendamente care să permită încadrarea învăţătorilor şi institutorilor cu norma didactică de 18 ore pe săptămână, similar încadrării profesorilor din învăţământul preuniversitar.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere: avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, avizul Consiliului Legislativ; punctul de vedere al Guvernului.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 18 iunie 2008, comisia a propus, cu 13 voturi pentru, şi o abţinere, respingerea propunerii legislative, motivată de faptul că adoptarea unor asemenea modificări ar produce disfuncţionalităţi la nivelul învăţământului primar.

În prezent, numărul de ore pe săptămână, aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.4686/2003 pentru ciclul primar, respectiv clasele I-a şi a II-a este de minimum 18 ore şi maximum 20 de ore.

În condiţiile în care unele dintre discipline, cum ar fi religia, limbile moderne, educaţia fizică ş.a., sunt predate şi de cadre didactice cu studii superioare, realizarea normei de mai sus de către învăţători şi institutori nu este posibilă, aceştia putând realiza maximum 17 ore pe săptămână.

Excepţie fac învăţătorii şi institutorii din şcolile cu predare în limba minorităţilor naţionale, singurii care ar putea realiza norma de 18 ore pe săptămână. Acestea sunt şi motivele pentru care comisia a respins.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule profesor.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Nu există dezbateri pe articole.

Fiind propunere de respingere, proiectul rămâne la vot final.

Pct.11. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul European privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare, adoptat la Geneva la 26 mai 2000.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii şi servicii specifice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termen de dezbatere şi vot final: 23.09.

Iniţiatorul, vă rog frumos. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Emil Carol Kovacs:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Acordul European privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 28 mai 2000.

Aderarea României la Acordul European privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare va conduce la creşterea siguranţei transporturilor internaţionale a mărfurilor periculoase.

Armatorii fluviali vor trebui să-şi alinieze, în acest sens, din punct de vedere tehnic, navele, conform cerinţelor impuse prin acord, instruirea personalului implicat în transportul de mărfuri periculoase, promovarea comerţului internaţional şi protecţia mediului.

Ca atare, Ministerul Transporturilor, în numele Guvernului, vă propune şi susţine spre adoptare acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule preşedinte Iulian Iancu, raportul comisiei.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Acordul a fost adoptat pentru stabilirea unor principii şi reguli uniforme la transportul mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare, în scopul creşterii siguranţei transporturilor fluviale de mărfuri periculoase, protecţiei mediului, prin prevenirea poluării care ar putea rezulta din accidente sau incidente în cursul acestor transporturi şi facilitării operaţiunilor de transport şi promovării comerţului internaţional.

Proiectul de lege desemnează Ministerul Transporturilor ca autoritate competentă pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor acestui acord.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul.

În cadrul comisiei, membrii acesteia au hotărât să propună plenului adoptarea în forma propusă de Guvern.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internaţional de mărfuri, semnat la Bucureşti la 22 noiembrie 2007.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii şi servicii specifice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Rog Guvernul să prezinte proiectul.

Domnul Emil Carol Kovacs:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ţinând cont de interesele economice şi politice ale României şi de dinamica relaţiilor dintre România şi Republica Kazahstan din ultimii ani, s-a impus necesitatea semnării unui acord în domeniul transportului rutier internaţional de mărfuri, care să ţină cont de directivele şi reglementările Uniunii Europene în domeniu, de politica transportului rutier la nivelul Forumului Internaţional de Transport. Este vorba de fosta Conferinţă Europeană a Miniştrilor de Transport (CMT), precum şi legislaţia în vigoare a celor două ţări.

Totodată, trebuie luate în considerare şi documentele de drept internaţional în domeniul transporturilor, care sunt în vigoare pentru cele două ţări.

Prevederile acordului se aplică transportului rutier internaţional de mărfuri între teritoriile statelor celor două părţi contractante şi în tranzit pe teritoriile lor, derulat de către operatorii de transport cu vehicule înmatriculate pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante.

Prevederile acestuia se aplică, de asemenea, transportului de mărfuri între teritoriul statului uneia dintre părţile contractante către sau dinspre o terţă ţară, efectuate cu vehicule înmatriculate pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante.

Transporturile de mărfuri efectuate cu vehicule rutiere între teritoriile statului părţilor sau în tranzit pe teritoriile lor sunt scutite de autorizaţie.

În schimb, efectuarea transportului de mărfuri de pe teritoriul statului celeilalte părţi către o terţă ţară şi dinspre o terţă ţară înspre teritoriul celorlalte părţi se realizează numai pe baza autorizaţiei primite de la autoritatea competentă a celeilalte părţi.

Este interzisă efectuarea transportului de mărfuri între două puncte situate pe teritoriul statului celeilalte părţi de către un operator de transport al unei părţi contractante.

Prezentul proiect de lege va încuraja şi facilita creşterea fluxului de transport internaţional de mărfuri între cele două state părţi.

Ca atare, Ministerul Transporturilor propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnule preşedinte Iulian Iancu, raportul comisiei, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menţionat.

În fapt, prevederile acordului corespund directivelor şi reglementărilor europene în domeniu, politicii transporturilor rutiere la nivelul Forumului Internaţional de Transport, facilităţile care se acordă reciproc privind taxele şi impozitele aplicate, precum şi mijloacele de transport înmatriculate în cele două ţări.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.13. Propunerea legislativă privind pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi va pleca la Senat cu propunere de adoptare.

Pct.14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, republicată.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi pleacă la Senat cu propunere de adoptare.

Pct.15. Proiectul de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, şi a Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul să-şi susţină proiectul. Vă rog, domnule secretar de stat. Comisia de statistică, vă rog frumos.

Domnul Dan Gherguţ (vicepreşedinte, Institutul Naţional de Statistică):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt vicepreşedinte la Institutul Naţional de Statistică.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

N-o să reiau argumentele din expunerea de motive. Aş dori, totuşi, cu permisiunea dumneavoastră, să subliniez câteva argumente în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

După cum cunoaşteţi, este foarte bine ştiut că o bună decizie se bazează pe informaţii de calitate. Şi, din acest motiv, luând pe de o parte în consideraţie legislaţia europeană pe baza căreia viitorul recensământ general agricol va fi implementat, rezultatele acestei importante cercetări statistice va permite analizarea poziţiei României în raport cu celelalte state-membre, în condiţii de totală comparabilitate metodologică.

De asemenea, menţionez faptul că acesta recensământ este cel de-al doilea care va fi realizat în perioada interbelică, precedentul fiind pus în operă în anul 2002.

Un alt aspect extrem de important: nu numai că acest recensământ va oferi posibilitatea caracterizării complete a tipologiei exploataţiilor agricole din România, potenţialul lor productiv, dar nu mai puţin important, piaţa forţei de muncă din sectorul agricol, credem noi că este egal important faptul că prin acest proiect de lege vom crea condiţiile construirii şi întreţinerii unui sistem de registre permanente în domeniul agricol, respectiv Registrul agricol, Registrul exploataţiilor agricole, după modelul celor mai avansate state europene.

Un astfel de sistem, evident, mai puţin costisitor decât realizarea unui recensământ agricol în sensul clasic, va permite obţinerea de informaţii detaliate aproape în timp real.

De aceea, prin acest proiect de lege dorim să creăm cadrul instituţional unei imperios necesare cooperări între Institutul Naţional de Statistică şi principalele ministere de linie, respectiv Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, dar şi cu alte autorităţi publice.

Această propunere legislativă conferă autoritatea legii unei extrem de complexe operaţiuni statistice, esenţială pentru legitimizarea colectării, prelucrării şi diseminării rezultatelor.

Având în vedere toate aceste argumente, vă rugăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, să aprobaţi proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnule vicepreşedinte Valeriu Tabără, vă rog raportul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne,

Domnilor deputaţi,

Vă prezint raportul comun asupra Proiectului de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea măsurilor necesare efectuării recensământului general agricol din România, în perioada 2 decembrie 2010 - 31 ianuarie 2011.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisiile au adoptat proiectul de lege cu 46 de voturi pentru, în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbaterile generale?

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că nu se poate contesta faptul că deciziile cele mai bune, aşa cum spunea şi iniţiatorul acestui proiect de lege, se pot lua întotdeauna în cunoştinţă de cauză. Şi dacă pe agricultură s-a greşit după 1989, este că nu s-a beneficiat la momentul oportun de date necesare pentru luarea poate a celor mai bune decizii pentru strategii pe termen scurt şi mai ales pe cele pe termen lung.

Din păcate, recensământul general agricol, care s-a finalizat în 2002, nu a fost de mare folosinţă pentru decizii majore în acest sector. Nu vreau să intru în amănunte. N-am vrut decât să atrag atenţia asupra unei astfel de situaţii, şi dacă vom gândi că şi acest recensământ general agricol, pe care-l facem în perioada amintită şi în raport şi în lege, atunci facem o lucrare degeaba cu costuri foarte mari şi care nu se vor regăsi în decizii strategice şi de care să beneficieze sectorul.

Atrag atenţia asupra a ceea ce înseamnă exactitatea acestor date. Şi recomand Comisiei Naţionale pentru Statistică să vadă acea analiză-pilot făcută cu Agenţia de Dezvoltare a Statelor Unite pe judeţul Prahova în 1995. Şi cred că dacă s-ar fi urmat mai departe calea acelui model, acelui proiect-pilot, cred că am fi ajuns să facem un recensământ general agricol în care să cunoaştem exact ceea ce avem în sectorul agricol.

Din păcate, repet, în 2002, recensământul general agricol făcut nu a fost cel pe care-l aşteptam şi din care se puteau lua deciziile care să ne ajute, într-adevăr, să putem determina o dezvoltare reală şi durabilă a sectorului agricol din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Într-adevăr, cum spunea şi domnul deputat Tabără, colegul meu de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, problema recensământului este una dintre cele mai importante, pentru că de această operaţiune depinde, dacă vreţi, chiar viitorul agriculturii româneşti. Şi este adevărat că cel din 2002, după 1948, când s-a făcut al doilea recensământ general, nu a dat rezultatele scontate. Dar, acum, să nu uităm că am intrat în Uniunea Europeană, iar recensământul pe care trebuie să-l facem în 2010-2012 trebuie să-l armonizăm cu standardele şi cu normele europene, în aşa fel încât să avem datele concrete, să avem date exacte cu privire la situaţia pe care o avem în agricultură, în aşa fel încât deciziile şi hotărârile care se iau de către Guvern şi de către ceilalţi operatori să fie armonizate cu realitatea concretă.

Este adevărat că este foarte important un asemenea recensământ, pentru că el are, în primul rând, scopul de a stabili nişte politici şi nişte strategii sectoriale pentru agricultura românească, dar să nu uităm că trebuie să stabilim şi relaţiile dintre microregiunile şi macroregiunile de dezvoltare ale României şi, fără datele acestea concrete, nu putem să luăm o decizie favorabilă pentru dezvoltarea acestui sector atât de important, căruia, din fericire, trebuie să-i acordăm o importanţă deosebită.

În al doilea rând, trebuie să avem în vedere că aceste date sunt necesare pentru a dezvolta mediul de afaceri economic din agricultură şi din zona rurală. Fără date concrete, fără a pune la dispoziţie nişte informaţii în acest domeniu, sigur că investitorii şi marii oameni de afaceri nu vor fi atraşi de acest sector atât de important al sistemului economic din România.

În al treilea rând, vreau să vă spun că este important acest recensământ şi pentru impactul pe care-l are asupra categoriilor socio-profesionale. Noi nu am avut o situaţie clară, câtă populaţie este ocupată în agricultură, cât poate fi ocupată în continuare. De aceea, aceste date ne sunt necesare pentru ca noi să avem nişte date exacte, cum putem ocupa populaţia, în ce direcţie şi în ce domenii putem ocupa populaţia şi categoriile socio-profesionale din domeniul agriculturii.

Şi nu în ultimul rând, avem nevoie de aceste date foarte clare, date informative, pentru ca, pe viitor, şi Parlamentul şi celelalte instituţii, şi Guvernul, şi Ministerul Agriculturii, să ia nişte decizii foarte exacte, foarte clare, pe problemele concrete, pe nişte informaţii exacte - şi nu aleatorii -, în aşa fel încât noi să punem la punct şi să îndreptăm lucrurile acestea care încă se mai manifestă, neajunsurile din domeniul agriculturii.

Deci, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine iniţiativa Guvernului de a se desfăşura această acţiune de recensământ general.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Mocanu.

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, avem în faţa noastră un proiect de lege deosebit, de o mare importanţă, şi eu am venit la microfon să-l susţin. Dacă nu reuşim, de această dată, să facem o analiză concretă a datelor pe care le avem de la recensământul din 2002 şi să facem o analiză bună asupra acestor date pe care le avem, să vedem exact unde am greşit, unde ne lipsesc informaţiile din domeniul agricol, mai ales gândindu-mă la unităţile administrativ-locale care au o mare importanţă în prelucrarea acestor date.

De aceea, cred că este normal să facem o analiză bună a informaţiilor pe care le avem şi, de asemenea, să pregătim acest recensământ din 2010 foarte bine. Formularele pe care le-am avut în 2002 nu au fost corecte, nu au cuprins toate datele pentru informaţia populaţiei şi pentru a prelucra în continuare ceea ce avem nevoie în agricultură.

Săptămâna trecută am fost în Cehia, în Republica Cehă, şi am văzut că o ţară cu un teritoriu la jumătate din suprafaţa României, cu o populaţie exact la 50% din populaţia României, are 6.400 de comune. Teritoriul este împărţit cu totul şi cu totul altfel. Au comune care sunt cu 400 de locuitori. Asociaţia comunelor din acea ţară le dă dreptul pentru a accesa proiecte şi pentru a se face o dezvoltare armonioasă în teritoriul rural.

De aceea, gândesc că acest recensământ este de mare importanţă şi trebuie să-l pregătim foarte bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu, domnul deputat Attila Kelemen.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Acest proiect a fost îndelung dezbătut în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, din care fac parte.

Am discutat despre acest proiect şi în cadrul Grupului parlamentar conservator, aşa încât nu voi intra în detalii acum. Pur şi simplu, am venit să exprim susţinerea pe care o va acorda Grupul parlamentar conservator, acestei extrem de importante legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Attila Kelemen.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Toţi antevorbitorii mei au exprimat importanţa deosebită a acestei legi. Într-adevăr, această lege este foarte importantă, dar vreau să accentuez că trebuie să fie şi aplicată foarte sever şi foarte corect, fiindcă degeaba facem legi bune, dacă undeva aplicarea se pierde.

Eu sper că toată lumea ... şi nu numai Parlamentul României, dar într-o ţară unde 50% din populaţie trăieşte în mediul rural, normal că este o lege vitală pentru România. Depinde această analiză..., cum a spus un antevorbitor al meu, această analiză să fie corectă. Da, analiza trebuie să fie corectă. Dar ca să avem o analiză corectă, trebuie să avem şi cifre primare corecte. Această realizare trebuie să stea în atenţia acelora care vor lucra pe baza acesti legi.

Uniunea Democrată Maghiară, bineînţeles, sprijină şi votează această lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Moisoiu. Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul România Mare a analizat această lege şi apreciază necesitatea aprobării acesteia. În consecinţă, am vrut să exprim de la acest microfon punctul nostru de vedere, cât şi faptul că modul în care se va lucra în acest caz, modul în care va fi aplicată va fi corespunzător.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Vreau să mă aliniez la opinia favorabilă pentru votarea acestei legi a organizării unui nou recensământ general al agriculturii româneşti. Am câteva raţiuni, n-am să vi le spun pe toate, dar cel puţin două vreau să le subliniez.

În primul rând, în agricultura României într-un deceniu s-au întâmplat multe. Nu mă întrebaţi de care, dar multe.

Ei, bine, un recensământ agricol general ne poate prezenta un tablou foarte clar a ceea ce este astăzi, mai ales şi din perspectiva trecutului şi a evoluţiei viitoare. Este o raţiune.

A doua - să nu uităm că noi suntem angrejaţi într-un mecanism foarte important al integrării europene. Cunoaştem că între agricultura României şi agricultura altor ţări membre ale Uniunii Europene distanţele sunt apreciabile. Trebuie să măsurăm cât se poate de exact aceste distanţe, ca să le reducem şi poate chiar să le facem una cu celelalte. Este o problemă esenţială, şi accesarea fondurilor europene este, într-o anumită măsură, legată şi de cunoaşterea foarte exactă a realităţii din agricultură. Nu uitaţi, au fost mutaţii sociale. Nu mai ştim exact ce este ţăranul român astăzi. Este ţăran sau nu mai este ţăran. Diferenţele foarte mari teritoriale există în agricultură. Iată de ce susţin din toată inima realizarea acestui recensământ, cu o recomandare, dacă se poate, pentru colegii mei de altădată, de la Institutul Naţional de Statistică: să gândească finalul acestei lucrări atât de importante, modul de prelucrare informatică agregată a rezultatelor, astfel încât să constituie o bază a unui nou eşafod în agricultură.

Vă mulţumesc foarte mult. Şi Grupul minorităţilor naţinale votează această lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Nu există dezbateri pe articole, întrucât nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.16. Proiectul de Lege privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; termen de raport depăşit; prioritate legislativă; suntem Cameră decizională.

Prin decizia Biroului permanent, ca urmare a faptului că este vorba de transpunerea unei directive europene, care nu presupune depunerea sau adoptarea de amendamente, s-a decis introducerea pe ordinea de zi fără raport şi discutarea proiectului.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Kovacs Emil Carol.

Domnul Kovacs Emil Carol:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare protecţia comercianţilor împotriva publicităţii înşelătoare şi a consecinţelor defavorabile ale acesteia, precum şi stabilirea condiţiilor în care publicitatea comparativă este permisă.

Proiectul de Lege privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei nr.114 din 2006 a Consiliului Europei şi a Parlamentului European privind publicitatea înşelătoare şi comparativă.

Directiva Parlamentului European a apărut din necesitatea abordării unitare în legislaţia statelor membre a reglementărilor privind publicitatea înşelătoare şi comparativă care să asigure corectitudinea campaniilor publicitare în interiorul şi în afara graniţelor naţionale, facilitând, prin aceasta, libera circulaţie a mărfurilor şi a prestărilor de servicii.

Directiva şi, implicit, proiectul de lege stabilesc criterii unitare minime şi obiective, în funcţie de care se poate aprecia caracterul înşelător al publicităţii sau, după caz, măsura în care publicitatea comparativă se încadrează în normele legale.

Directiva lasă la latitudinea statelor membre găsirea mijloacelor adecvate şi eficiente din punct de vedere instituţional pentru combaterea publicităţii înşelătoare şi publicităţii comparative ilegale.

Astfel, proiectul de lege defineşte instituţiile care pot fi sesizate pentru cercetarea, stoparea şi sancţionarea, după caz, a publicităţii înşelătoare şi a publicităţii comparative ilegale, respectiv Ministerul Economiei şi Finanţelor sau, după caz, Consiliul Naţional al Audiovizualului, instituţii care în prezent administrează Legea nr.148/2000 privind publicitatea, modificată şi completată, şi Legea audiovizualului nr.504 din 2002, modificată şi completată.

Totodată, proiectul de lege prevede o procedură de informare reciprocă a celor două instituţii menite să asigure o eficienţă sporită în aplicarea legii.

În vederea eliminării efectelor de durată ale publicităţii înşelătoare şi ale publicităţii comparative ilegale, proiectul de lege prevede, pe lângă regimul sancţionatoriu, şi măsura publicării şi pe cheltuiala comercianţilor contravenienţi de declaraţii rectificative.

În Capitolul "Dispoziţii finale" al proiectului de lege sunt prevăzute în mod expres, la cererea Consiliului Legislativ, dispoziţiile din Legea nr.148/2000 privind publicitatea, vizate a fi abrogate.

Prezentul proiect de lege transpune integral prevederile Directivei nr.114 din 2006 a Consiliului Europei şi a Parlamentului Uniunii Europene privind publicitatea înşelătoare şi comparativă.

Ca atare, Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele Guvernului, vă propune spre adoptare acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Pe procedură?

Atunci o să rog, totuşi, comisia să spună două vorbe, chiar dacă nu a fost ... Aaa, sunt două comisii, ştiu.

Deci, domnul Străchinaru, domnul Ciopraga. Vă rog.

Domnul Petre Străchinaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Considerăm, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, că este impropriu să afirmăm că nu s-a făcut un raport pe acest proiect legislativ, întrucât termenul de primire a amendamentelor a fost 5 mai. După cum cunoaşteţi, începând din 5 mai, Parlamentul României nu s-a mai întrunit.

Noi considerăm că, atât timp cât există Legea nr.148 din 2000, dacă luăm în discuţie şi aprobăm astăzi acest proiect de lege, facem o dublă reglementare, pentru că prevederile Directivei nr.114 din 2006 a Parlamentului European pot fi foarte bine aplicate pe Legea nr.148.

Pentru aceasta, însă, este nevoie să discutăm în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi în Comisia pentru industrii şi servicii.

Având în vedere că noi suntem Cameră decizională, termenul de adoptare a acestei iniţiative legislative poate fi prorogat.

Solicităm trimiterea la comisii, pentru că aşa ar fi normal, să discutăm, să vedem ce se întâmplă şi cum pot fi aplicate aceste directive în condiţiile Legii nr.148, tocmai pentru a nu face o dublă reglementare.

Deci, cerem retrimiterea la comisie, cu un termen care poate fi prorogat până în sesiunea următoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule Ciopraga, doriţi să mai interveniţi? Vă rog.

Domnul Mircea Ciopraga:

Aş dori să vă prezint o notă asupra Proiectului de Lege privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul de Lege privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, trimis cu adresa PL-x 183 din 14 aprilie 2008, înregistrat sub nr.23.115 din 15 aprilie 2008.

Proiectul de lege a fost trimis spre avizare Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 aprilie 2008.

Consiliul Legislativ, cu adresa nr.1762 din 18 decembrie 2007, a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea protecţiei comercianţilor împotriva publicităţii înşelătoare şi a consecinţelor defavorabile ale acesteia, precum şi stabilirea condiţiilor în care publicitatea comparativă este permisă.

Proiectul de lege transpune în legislaţia românească prevederile Directivei nr.2006/114 a Comisiei Europene a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din data de 12 decembrie 2006.

În raport de obiectul şi conţinutul său, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată, camera decizională pentru această propunere legislativă este Camera Deputaţilor.

Schimbările preconizate au ca subiect următoarele chestiuni: o mai bună funcţionare a pieţei interne a Uniunii Europene şi asigurarea unui mediu concurenţial normal din punct de vedere al loialităţii competiţiei, în care agenţii economici să folosească mijloace publicitare decente, oneste şi legale, în scopul promovării produselor şi serviciilor lor, prin armonizarea dispoziţiilor legale naţionale privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă; o mai mare protecţie a comercianţilor împotriva publicităţii înşelătoare şi a consecinţelor defavorabile ale acesteia şi stabilirea condiţiilor în care publicitatea comparativă este permisă; definirea unor termeni - noţiunea de comerciant - şi introducerea unor noţiuni şi instituţii noi; de exemplu, codurile de conduită ale unor comercianţi sau grupuri de comercianţi, respectiv responsabilul de cod; reevaluarea şi sistematizarea criteriilor legale minime şi obiective, pentru a determina caracterul înşelător al publicităţii; reevaluarea şi nuanţarea condiţiilor publicităţii comparative permise, care să includă criterii de comparaţie obiectivă a caracteristicilor bunurilor şi serviciilor, în vederea determinării acestor practici legate de publicitatea comparativă, care pot denatura competiţia loială şi pot avea un efect negativ asupra comercianţilor.

Proiectul de act normativ protejează, în mod direct, interesele economice ale comercianţilor şi, indirect, consumatorii împotriva publicităţii înşelătoare şi a publicităţii comparative ilegale. Reglementarea stabileşte interdicţia publicităţii înşelătoare în relaţia dintre comercianţi şi condiţiile în care publicitatea comparativă este permisă. În ce o priveşte pe aceasta din urmă, regula în materie este că aceasta este în principiu permisă, publicitatea comparativă putând reprezenta un mijloc legitim şi eficient de informare a consumatorilor, în avantajul acestora.

Impactul asupra mediului de afaceri al proiectului de act normativ constă, în principal, în crearea unui cadru de reglementare unic în domeniul publicităţii înşelătoare şi publicitatea comparativă în relaţiile dintre comercianţii concurenţi din anumite domenii de activitate, înlăturarea neconcordanţelor legislative dintre statele membre în materie de publicitate înşelătoare şi publicitate comparativă şi, implicit, stabilirea şi protecţia companiilor publicitare în afara graniţelor naţionale, îmbunătăţind, prin aceasta, libera circulaţie a mărfurilor şi prestărilor de servicii.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Grupul parlamentar al P.N.L. doresc discutarea acestei legi în plenul Camerei Deputaţilor şi aş dori să semnalez două inadvertenţe tehnice, la art.15 şi la art.23 alin.(8) lit.a). În principiu, este vorba de introducerea după cuvântul "prevederile" a sintagmei "art.10", în cazul art.15, şi în cazul art.23 alin. (8) lit.a), se limină "art.10 lit.b)", deoarece a fost abrogat printr-o altă lege, Legea nr.457 din 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unei situaţii mai rare, dar am avut o decizie unanimă a liderilor de grupuri ieri, de a pune acest proiect pe ordinea de zi, dat fiindcă este transpunerea unei directive europene. La directivele europene nu se aduc amendamente. Transpunerea înseamnă, practic, adoptarea lor în forma Comisiei Europene în legislaţia naţională.

În aceste condiţii, dacă nu există obiecţii foarte ferme de ordin procedural, eu vă propun să trecem la dezbaterea pe fond. Nu sunt obiecţii.

Dacă mai există intervenţii la dezbateri generale? Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat; raport de adoptare, raport suplimentar de adoptare - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; suntem Cameră decizională.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul, vă rog, ca iniţiator.

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul nu a susţinut iniţial propunerea legislativă, întrucât, prin eliminarea art.15 lit.d) din Legea nr.295, se dădea posibilitatea celor care au săvârşit infracţiuni de un pericol social deosebit să procure sau să deţină arme letale.

Observţiile formulate de noi au fost preluate atât de Senat, cât şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. Ca atare, s-a prezentat în raport o nouă formă a acestei propuneri legislative.

Ţinând seama că noua formă, atât adoptată de Senat, cât şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei, corespunde exigenţelor formulate de Guvern, suntem de acord cu forma prezentată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog frumos, comisia. Domnul deputat Gabor. Vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.295 din 2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin această iniţiativă legislativă, se propune abrogarea art.15 alin.(1) lit.d) şi introducerea unui nou alineat la art.15 alin.(1¹), în sensul neaplicării prevederilor lit.g) a aceluiaşi alineat, persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, posedau permis de armă.

De asemenea, se propune modificarea art.39, în sensul ca titularii dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare să poată face uz de arma înscrisă în permisul lor, în caz de legitimă apărare, în stare de necesitate ori în caz fortuit.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă sus-menţionată, în şedinţa din 21 aprilie 2008, întocmind raportul iniţial nr.PL-x 192 din 15 aprilie 2008, prin care au supus plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.295 din 2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, cu amendamente.

În şedinţa din 5 mai 2008, Camera Deputaţilor, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, repbulicat, a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, comisia a reluat dezbaterile la prezenta iniţiativă legislativă în şedinţa din 18 iunie 2008.

La lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat.

În urma reexaminării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei şi de către invitat, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.295 din 2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

Din numărul total de 28 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, au participat la dezbateri 15 deputaţi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule preşedinte,

Pentru a nu mai lua cuvântul, aş vrea să binevoiţi a vă reţine atenţia cu următorul aspect: este o notă privind modificarea ... nu va mai fi "articol unic", ci articolul unic se numerotează cu "art.I".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc pentru observaţie.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale?

Nu există intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Pct. 1, Titlul legii.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct. 2, înţeleg că se redenumeşte articolul din "articol unic" în "art. I", la propunerea comisiei, da?

Obiecţii, observaţii la această modificare? Nu sunt.

Adoptat. Pct. 2, în noua formulare, adoptat.

Pct. 3, art. 15.

Obiecţii, observaţii? Adoptat.

Pct.4.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.5.

Adoptat.

Pct.6.

Adoptat.

Pct.7.

Adoptat.

Pct.8.

Adoptat.

Am terminat, am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct. 18, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.150/2007 pentru modificarea art. III alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare Comisia pentru buget. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Guvernul, vă rog.

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale, aprobată cu modificări prin Legea nr.164/2007, având drept scop acordarea contravalorii în lei a trusoului pentru copiii născuţi în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2008, aşa cum este prevăzut de Legea nr. 428/2006.

În consecinţă, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în numele Guvernului, propune plenului adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia pentru buget? Vă aşteptăm.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.150/2007 pentru modificarea art. III alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale. Astfel încât pentru copiii născuţi în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2008, contravaloarea în lei a trusoului pentru nou-născuţi, prevăzut de Legea nr.482/2006 să se acorde de către autorităţile administraţiei publice locale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Vasiloiu Lucia, director în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 7 aprilie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.150/2007 pentru modificarea art. III alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale, în şedinţa din data de 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct. 19, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia pentru buget.

Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul.

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă creează cadrul de reglementare cu privire la efectuarea plăţilor de către Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, către fondul de participare JEREMIE din sumele de prefinanţare primite din contribuţia instrumentelor structurale de la Comisia Europeană. Este vorba de 100 de milioane de euro.

Fondul de participare JEREMIE constituie o serie de acţiuni coerente, menite să optimizeze utilizarea Fondului European de Dezvoltare Regională pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor prin instrumente durabile, care să meargă dincolo de perioada de programare 2007 - 2013 a Uniunii Europene şi care să dezvolte şi să stimuleze rolul antreprenoriatului în cadrul Uniunii Europene.

Având în vedere că semnarea Acordului de finanţare dintre Guvernului României, reprezentat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi Fondul European de Investiţii este condiţionată de realizarea tuturor acţiunilor precedente, este necesară crearea urgentă a bazei legale care să permită României plata contribuţiei financiare la fondul de participare JEREMIE.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Economiei şi Finanţelor propune şi susţine în numele Guvernului adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art. 54, 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Teodorovici Eugen, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Finanţelor.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi din totalul 28 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 14 aprilie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE din data 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise şi/sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct. 20, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2008 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia pentru buget.

Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul.

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă reglementează următoarele aspecte: distrugerea bunurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală de către Comisia de preluare şi distrugere, care funcţionează deja în baza prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr.14/2007.

Aceste prevederi nu au putut fi puse în aplicare, comisiile neputând fi constituite, deoarece o serie de titulari ai drepturilor de proprietate intelectuală nu au reprezentanţi în România.

Ca urmare, se preconizează prin proiectul de ordonanţă abrogarea prevederilor art.7 alin.(4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă nr.14/2007, urmând ca distrugerea bunurilor dovedite că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală să se facă în prezenţa şi cu confirmarea Comisiilor de preluare şi distrugere care funcţionează în prezent pe lângă deţinătorii bunurilor, pentru distrugerea bunurilor care nu îndeplinesc condiţiile de comercializare.

De asemenea, un alt aspect se referă la plata drepturilor de import pentru bunurile intrate în proprietatea privată a statului, provenind din ţările necomunitare şi care se atribuie cu titlu gratuit, în condiţiile legii.

Art. 11 din Ordonanţa de urgenţă nr.14/2007 prevede plata drepturilor de import asupra bunurilor necomunitare care au intrat în proprietatea privată a statului, cu excepţia celor atribuite cu titlu gratuit şi distruse.

În vederea alinierii la prevederile Regulamentului Comisiei Europene nr.2454/1993 de stabilire a dispoziţiilor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr.2913/1992 privind crearea Codului Vamal Comunitar, cu modificări ulterioare, se preconizează plata drepturilor de import privind taxele vamale, taxele antidumping şi taxele agricole şi pentru bunurile intrate în proprietatea privată a statului, atribuite cu titlu gratuit.

De asemenea, se referă la iniţierea unui proiect de hotărâre a Guvernului pentru a reglementa regimul contravenţiilor şi a sancţiunilor care se vor aplica ca urmare a nerespectării prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 14/2007.

Având în vedere faptul că Ordonanţa de urgenţă nr.14/2007 nu conţine sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor sale, prin art. 2 din proiectul de ordonanţă de urgenţă se dispune elaborarea unei hotărâri a Guvernului pentru stabilirea contravenţiilor la prevederile acesteia şi a sancţiunilor aplicabile.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Economiei şi Finanţelor propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Eugen Teodorovici şi doamna Elena Ianda, secretar de stat, respectiv director general adjunct în Ministerul Economiei şi Finanţelor.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 martie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituţia României republicată, şi a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2008 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, în şedinţa din data 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbate şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct. 21, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget.

Procedură de urgenţă, Cameră decizională.

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul. Vă rog.

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice pe anul 2007 a fost determinată de concluziile analizei gradului de încasare a veniturilor bugetare, care relevă o mai slabă performanţă în ceea ce priveşte veniturile bugetului de stat şi încasări mai mari decât estimările noastre la veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, de

concluziile analizei gradului de utilizare a fondurilor bugetare alocate în anul 2007 ordonatorilor principali de credite, de necesitatea întăririi cadrului legislativ privind plata drepturilor salariale pentru instituţiile publice prin intermediul cardurilor bancare, cu impact asupra reducerii cheltuielilor bugetare destinate achitării drepturilor salariale.

Prin actul normativ se propune diminuarea veniturilor bugetului de stat cu 1100 milioane lei la taxa pe valoarea adăugată şi majorarea deficitului bugetului de stat cu aceeaşi sumă, majorarea veniturilor şi excedentului bugetului asigurărilor sociale de stat cu suma de 1000 milioane lei, majorarea veniturilor şi excedentului bugetului asigurărilor pentru şomaj cu suma de 100 de milioane lei, întărirea cadrului legislativ privind introducerea sistemelor moderne de plată a salariilor şi prelungirea termenului limită până la care instituţiile publice din mediul urban pot trece la plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor.

Prin adoptarea actului normativ se evită riscul depăşirii deficitului bugetului general consolidat estimat pentru anul 2007 şi se doreşte corectarea practicii ultimilor ani - de a cheltui exagerat fondurile publice în luna decembrie.

Faţă de cele prezentate mai sus, Ministerul Economiei şi Finanţelor propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare potrivit art. 76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Doina Dascălu şi doamna Giorgia Babici, secretar de stat şi respectiv director general în Ministerul Economiei şi Finanţelor.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 12 martie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice în şedinţa din data de 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct. 22, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia pentru buget.

Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul.

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit prevederilor privind datoria publică, până la data de 30 noiembrie 2007, Ministerul Economiei şi Finanţelor urma să preia pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat cu ordonatorii principali de credite, obligaţiile financiare aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de către ordonatorii principali de credite cu sau fără garanţia statului ori contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutarea acestora.

Având în vedere portofoliul mare de împrumuturi, care necesita amendarea pentru aplicarea prevederilor art.14 din Ordonanţa de urgenţă nr.64/2007 privind datoria publică, contractate cu bănci comerciale şi instituţii financiare internaţionale, timpul necesar finanţatorilor interni şi externi pentru analiza propunerilor formulate în acest sens de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi obţinerea aprobărilor necesare potrivit procedurilor interne specifice, în vederea amendării corespunzătoare a acordurilor de împrumut, prin introducerea unei clauze de novaţie cu schimbare de debitor, precum şi modificarea corespunzătoare a actelor normative de aprobare sau ratificare a acordurilor de împrumut contractate de ordonatorii principali de credite cu garanţia statului ori contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora, este necesară prelungirea termenelor prevăzute în art.14 din Ordonanţă pentru exerciţiul bugetar aferent anului 2009, în regim de urgenţă.

De asemenea, subliniem faptul că în prezent nu există baza legală necesară efectuării plăţii din bugetul de stat a tuturor cheltuielilor ocazionate de amendarea acordurilor de împrumut, iar în acest context promovarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică este pe deplin justificată.

Menţionăm că prevederile actuale ale Ordonanţei de urgenţă nr.64/2007, în cadrul căreia la art. 14 sunt menţionate termene clare în scopul finalizării operaţiunii de preluare a obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale la Ministerul Economiei şi Finanţelor până la 30 noiembrie 2007, trebuie modificate în regim de urgenţă, în caz contrar, fiind periclitată efectuarea la timp şi în condiţii de siguranţă şi eficienţă a operaţiunilor de tragere şi rambursare a datoriei guvernamentale, fapt care ar aduce prejudicii grave credibilităţii României.

Faţă de cele prezentate, Ministerul Economiei şi Finanţelor susţine, în numele Guvernului, adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Invit comisia să prezinte raportul.

Salutăm şi prezenţa domnului deputat Mitică Dragomir, pe această cale, nu şi rezultatele.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Teodorovici Eugen, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Finanţelor.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 martie 2008.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică în şedinţa din data de 18 iunie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Stimaţi colegi,

În urma consultării liderilor de grupuri, o să vă propun ca modalitate de lucru să păstrăm orarul stabilit de Biroul permanent, respectiv 12,30 - votul final pe proiectele de lege pe care le-am dezbătut, ora 13,00 - votul cu bile asupra cele două solicitări de începere a urmării penale. Înainte de 12,30 am să-l invit pe domnul deputat Amet Aledin să facă o declaraţie politică dedicată unei zile cu totul speciale, după care reluăm lucrările pe celelalte proiecte de lege.

La pct. 23, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2007 pentru modificarea alin.(2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova"- S.A. şi " Electrica Oltenia "-S.A.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare - Comisia economică.

Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul.

Domnul Emil Benţan (vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrucât la data de 31 decembrie 2007 a expirat dreptul persoanelor îndreptăţite de a achiziţiona acţiuni la societăţile comerciale "EON Moldova Distribuţie" şi "EON Moldova Furnizare", succesoare legale ale societăţii comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova", iar prin imposibilitatea achiziţionării acestor acţiuni în termenul legal prevăzut, aceste categorii de persoane îşi pierd posibilitatea exercitării acestui drept, creându-se astfel o diferenţă nejustificată de tratament între salariaţii societăţilor comerciale filiale ale "Electrica" S.A.

În acest sens, prin prezentul act normativ, se propune prelungirea termenului până la care salariaţii, membrii Consiliului de Administraţie al "Electrica Moldova" SA şi "Electrica" SA, precum şi pensionarii cu ultimul loc de muncă la una din aceste societăţi pot achiziţiona acţiuni reprezentând un procent de până la 10% din capitalul social al "Electrica Moldova", în sensul uniformizării acestui termen cu termenul până la care pot achiziţiona acţiuni în acelaşi procent salariaţii, membrii Consiliului de Administraţie al "Electrica Oltenia" şi propunem ca termenul să fie 30 septembrie 2008.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia, vă rog, domnul deputat Cornel Popa.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2007.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României republicată, şi ale art. 92 alin.(9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în şedinţa din 3 martie 2008, Consiliul Legislativ în şedinţa din 11 decembrie 2007, Consiliul Economic şi Social, în 17 decembrie 2007, precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 18 martie 2008, au avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare, aşa cum se spunea şi mai înainte, modificarea alin.(2) şi (4) ale art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114 din 2005.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă sus-menţionată în şedinţa din 18 iunie 2008.

La dezbaterea acestei iniţiative legislative, din totalul de 22 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, au fost prezenţi toţi deputaţii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege al cărui raport îl prezentăm acum. În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct.24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Procedură de urgenţă.

Raport de adoptare, Comisia pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul să prezinte raportul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Ervin-Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că, la finele anului 2007, Ministerul Sănătăţii nu a putut plăti unele servicii şi produse folosite de unităţile sanitare publice din cauza întârzierii unor deschideri de linie de credit de către Ministerul Finanţelor, a fost necesară emiterea acestei ordonanţe prin care Ministerul Sănătăţii Publice este autorizat ca din bugetul anului 2008 să achite aceste restanţe, motiv pentru care solicităm adoptarea ordonanţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia? Domnul preşedinte Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Privind proiectul de lege al ordonanţei nr.12/2008, comisia l-a dezbătut şi este de acord în forma adoptată de Guvern, renunţând la amendamentul Senatului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Intervenţii la dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct. 25. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem Cameră decizională.

Rog iniţiatorul să susţină proiectul.

Iniţiatorul nu susţine proiectul.

Comisia?

Domnul Petre Străchinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Până la redactarea prezentului raport, nu am primit nici un aviz din partea acestor comisii.

Am ţinut, în schimb, cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi de punctul de vedere al Guvernului.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

El are ca obiect de reglementare revenirea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES la vechea denumire AGERPRES, pe care a avut-o încă de la înfiinţarea sa, în 1949, fiind astfel cunoscută în întreaga lume.

În cadrul unei şedinţe comune de analiză a activităţii acestei instituţii, comisiile pentru cultură ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au hotărât în unanimitate de voturi să fie promovată această iniţiativă legislativă de modificare a denumirii Agenţiei Naţionale de Presă, ţinând cont atât de tradiţia îndelungată a acestei denumiri, cât şi de faptul că nici o altă ţară din blocul fost comunist nu şi-a schimbat denumirea agenţiei de ştiri după ieşirea din acest sistem.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat acest proiect de lege în şedinţa din 15 aprilie 2008.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 23 de membri ai comisiei şi raportul a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul voturilor.

În urma dezbaterii, comisia noastră vă propune adoptarea proiectului de lege privind modificarea Legii nr.19 din 2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, cu amendamentele prevăzute în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale? Domnul Frâncu.

Rog stimaţii colegi să ia loc în bănci. Suntem mai mulţi în picioare decât pe scaune.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mă bucur că în acest fel se poate îndrepta o eroare datorată elanului de modificare a denumirilor de după revoluţie.

Aşa cum am votat şi în comisie, Grupul Partidului Naţional Liberal susţine acest proiect de lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Punctul de vedere al Guvernului?

De acord Guvernul, înţeleg.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Pct.1, titlul legii.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3. Adoptat.

Pct.4. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

Pct. 26. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma sanitară, art.218 alin.(2).

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul?

Domnul deputat Paveliu. Vă rog.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unui proiect care a mai fost o dată aprobat de către Camera Deputaţilor. Este un subiect, eu zic, care ne vizează pe toţi şi, dacă i-am acorda un pic de atenţie, cred că nu ar fi o problemă să avem unanimitate pe acest subiect.

Prin modificarea legislativă propusă, pacienţii care sunt obligaţi să-şi cumpere medicamente pe perioada internării ar avea dreptul să li se ramburseze aceste cheltuieli, pentru că în momentul de faţă ei au dreptul să-şi cumpere doar ceea ce nu este prevăzut de lege, doar lucruri care nu sunt în mod explicit trecute pe o anumită listă.

Ministerul Sănătăţii nu a făcut o asemenea listă a medicamentelor de spital şi, o dată ce ar apare această prevedere legislativă, ar fi obligaţi să o facă şi beneficiul ar fi al tuturor. Pe de o parte, al pacienţilor, nu trebuie să mai subliniez de ce, pe de altă parte, chiar al directorilor de spital pentru că, având această obligativitate a definirii unei liste a medicamentelor de spital, le-ar veni foarte uşor să facă demonstraţia, mai ales în spitalele mici, că dacă nu se face o modificare a bugetului, nu au cum să asigure medicamentele care sunt incluse în această listă.

Vreau să vă atrag atenţia că există spitale mici, care cheltuie 80% din buget pe salarii şi evident că pentru hrană sau pentru medicamente au sume extrem de limitate.

O asemenea prevedere ar obliga pe toată lumea, inclusiv pe noi ca, atunci când aprobăm bugetul, să redimensionăm cheltuielile de aşa natură încât nici un pacient să nu mai fie obligat să-şi cumpere medicamente cu bani din buzunar, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă.

Vă reamintesc că în 2006 am mai aprobat această prevedere. Prevederea a fost suspendată "temporar" până la 1 ianuarie 2007, urmând să fie preluată în Legea reformei sanitare. Nu a fost inclusă acolo. Domnul ministru al sănătăţii a promis că va face demersurile ca această prevedere să fie inclusă în contractul-cadru pe 2007, chiar în contractul-cadru pe 2008. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Dacă vom vota această prevedere legislativă, va deveni obligatorie, indiferent de voinţa ministrului actual sau altui ministru şi eu cred că nu a înţeles foarte bine care este raţiunea acestei prevederi pentru că, altfel, sigur nu s-ar fi opus.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Comisia?

Rog să fiţi de acord să finalizăm acest proiect de lege şi după aceea să-i dăm cuvântul colegului Aledin Amet.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a făcut raport pentru adoptare.

Vă rugăm să-l adoptaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Nechita.

Da, o să dau cuvântul şi Guvernului.

Domnul Aurel Nechita:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Iniţiativa este bună, pentru că un spital nu trebuie să fie numai un hotel care să ofere condiţii şi de proastă calitate hotelieră, ci trebuie să asigure şi toate materialele sanitare şi medicamentele necesare pentru tratamentul bolnavilor.

În condiţiile în care prin acest amendament la Legea nr.95 obligăm de fapt nu managerul de spital, care nu are bani, ci Casa de Asigurări de Sănătate, de fapt Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să prevadă în contractul-cadru sumele necesare pentru acoperirea consumului de medicamente şi materiale sanitare, reprezintă un lucru important pentru bolnavi.

Grupul Social Democrat din Cameră va vota această iniţiativă, pentru că este în avantajul oamenilor bolnavi şi al suferinzilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Guvernul, vă rog.

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă din trei motive.

În primul rând, art.218 din Legea nr.95 prevede posibilitatea ca toate serviciile medicale şi medicamentele să fie asigurate pacienţilor de către spitale. Deci, nu este necesară o asemenea prevedere.

În al doilea rând, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este în raport contractual cu unităţile sanitare prestatoare de servicii medicale şi nu cu pacienţii în mod direct, deci nu ar avea cum să deconteze către ei aceste sume.

În al treilea rând, şi astăzi o asemenea posibilitate există. Pacienţii, dacă au fost prejudiciaţi, pot să se adreseze instanţelor şi să ceară restituirea acestor sume. Deci, nu este necesar ca printr-o lege să mai facem o trimitere la o prevedere existentă.

Din aceste motive, Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Moisoiu şi domnul Paveliu, am înţeles.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş fi luat cuvântul dacă nu l-aş fi ascultat pe domnul secretar de stat Szekely şi modul cum pune problema Guvernul din acest punct de vedere este total incorect.

Şi am să dau o situaţie, un caz. Astăzi de dimineaţă m-am dus pentru o analiză medicală la policlinica noastră, domnule secretar de stat. 436 de lei, fiecare dintre noi, cei care suntem aici, în sală, pot să verifice, plătim lună de lună CAS-ul. 436 de lei! Şi mi s-a spus la Elias, la analiză: "Domnule deputat, dacă vreţi să vă faceţi analizele, plătiţi 27 de lei. Nu avem nici un ban cu care să vă facem analizele. Deci, trebuie să le plătiţi ca persoană privată". Şi atunci vă întreb, domnule secretar de stat, pentru că situaţia este oarecum similară: unde este dreptate? Trebuie legiferat sau nu trebuie legiferat, domnule secretar de stat? Şi răspunsul este, fără discuţie: trebuie legiferat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

În încheiere, domnul deputat Paveliu.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Ultimul lucru pe care aş dori să-l fac este să politizăm acest subiect, care este o chestiune de principiu.

Evident că varianta sprijinită de domnul secretar de stat este neomenoasă. Deci, un pacient care nu-şi primeşte medicamentele în spital are toată libertatea să se ducă să se judece cu Casa Naţională de Asigurări timp de 7 ani ca să-şi obţină banii. Asta nu este o atitudine care să poţi să i-o spui unui pacient în faţă. Categoric.

Propunerea pe care o facem este tocmai ca să nu vină presiunea la Casa Naţională de Asigurări, ci la directorul de spital, pentru că acolo este bugetul alocat pentru medicamente, când primeşte plata prin D.R.G., drug related în sfârşit, când primeşte plata pe serviciu, are incluşi şi banii pentru medicamente. Deci, dacă nu îi dă medicamentele care îi sunt necesare pacientului, este vina managerului. Or, rambursarea s-ar face imediat.

Am convingerea, vă spun cinstit, că această prevedere nu va duce sub nici o formă la situaţia în care pacienţii să-şi ceară banii înapoi de la directori. Eu consider că această prevedere îl va obliga pe director să definească lista medicamentelor la care are dreptul pacientul şi să o respecte cu sfinţenie. Asta este soluţia pe care vreau să o impunem prin această lege şi vă rog din toată inima să nu o luaţi ca pe o chestie politică, ci ca pe o chestie prin care putem contribui semnificativ la buna funcţionare a sistemului de sănătate la nivelul spitalului.

Vă mulţumesc mult de tot.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dacă de la pct.0 la pct.2 există obiecţii, observaţii, comentarii? Cu rugămintea să facem, totuşi, numerotările începând cu pct.1. Nu sunt. Mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

Am depăşit un pic cadrul de timp.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, îl invit pe colegul nostru Amet Aledin, reprezentantul minorităţii turco-tătare din România, să aibă o intervenţie de natură politică şi istorică.

Domnul Aledin Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În calitate de reprezentant în Parlament al etniei tătare din România, îmi revine misiunea de a semnala un moment istoric deosebit de dureros.

La data de 18 mai 1944, s-a petrecut pentru întreaga naţiune tătară o mare dramă. Din păcate, faptul este prea puţin cunoscut. Aproape nici o istoriografie - ce greşeală! - nesemnalându-l, motiv pentru care am pornit aici, acasă, în România, un demers în acest sens.

Doar în România am reuşit noi, tătarii, să ne afirmăm şi în zona legislativă identitatea, exemple în acest sens fiind cele două legi dedicate în exclusivitate comunităţii noastre. Este vorba de Legea privind declararea zilei de 13 decembrie ca Zi a tătarilor şi Legea privind instituirea Premiului "Mehmet Niyazi" pentru promovarea literaturii, artei şi culturii tătarilor.

Sunt singurele legi din lume - şi accentuez acest amănunt - dedicate în exclusivitate comunităţii tătare. Doar în România am găsit cadrul necesar pentru a susţine o astfel de declaraţie politică:

Declaraţie politică privind data de 18 mai 1944.

Ziua de 18 mai 1944 reprezintă pentru tătarii crimeeni din întreaga lume cel mai întunecat moment al istoriei lor. Atunci, într-o singură noapte, din ordinul lui Iosif Visarionovici Stalin, agenţii NKVD ai lui Beria şi soldaţi ai armatei roşii au îmbarcat, sub ameninţarea gloanţelor, în camioane şi căruţe un întreg popor şi l-au transportat în staţiile de cale ferată. Aici ei au fost îmbarcaţi în vagoane de marfă şi uşile acestora sigilate. Nu au fost iertate nici femeile, nu au fost iertaţi nici copiii, nici bătrânii. Nu au fost lăsaţi nici sugarii şi nici cei bolnavi la pat. Au primit permisiunea de a avea asupra lor doar un singur rând de schimburi şi hrană pentru o zi.

În aceeaşi zi au început marea călătorie, drumul lung, fără întoarcere, suferind de foame şi de sete, cu opriri la două-trei zile. Au murit foarte mulţi bătrâni, bolnavi, copii. În răstimpul celor 15-30 de minute de staţionare nu aveau posibilitatea să-şi îngroape morţii şi nici să facă curăţenie în vagoane.

Numărul victimelor creştea pe zi ce trece, cauzele fiind foamea, setea, frigul, lipsa medicamentelor şi a asistenţei sanitare. Această călătorie a morţii a durat 10-12 zile şi a dus la masacrarea a 46-50% din cei surghiuniţi.

Majoritatea celor rămaşi în viaţă a fost transferată în Uzbekistan, într-o zonă deşertică. Aceştia, precum şi cei surghiuniţi în alte zone ale Uniunii Sovietice, au pierit într-un număr mare din cauza lipsei de locuinţe, de hrană, de apă, din cauza nepăsării autorităţilor sovietice care i-au lăsat sub cerul liber.

Agenţii comunişti şi funcţionarii sovietici i-au descris pe tătari ca fiind duşmani ai patriei, trădători vânduţi duşmanului, agenţi străini, hoţi şi criminali, pentru ca populaţia locală să nu-i ajute în vreun fel.

Toate acestea pentru că Stalin şi acoliţii săi îi acuzau pe tătari de colaborare cu ocupanţii germani împotriva statului sovietic. Uitau cu bună ştiinţă că până atunci pieriseră pe frontul antihitlerist mai mult de 50.000 de tătari înrolaţi în armata roşie şi că încă alţi peste 60.000 luptau în armata roşie sau în detaşamentele de partizani împotriva ocupaţiei germane.

De asemenea, în armata roşie activau şi au activat până la sfârşitul războiului mii de subofiţeri şi ofiţeri de toate gradele de origine tătară. Nici familiile lor şi ale eroilor care s-au distins în lupte nu au fost iertate, împărtăşind soarta conaţionalilor lor.

Timp de 23 de ani, până în 1967, tătarii crimeeni au suferit multe privaţiuni. Prin Decretul din 5 septembrie 1967 primeau dreptul de a se strămuta, dar nu în patria mamă, Crimeea.

Abia după 14 noiembrie 1986, prin hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, tătarii, ca de altfel toate comunităţile naţionale şi popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniţi.

Până în prezent au revenit în Crimeea în jur de 400.000 de tătari.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Lupta tătarilor crimeeni pentru recâştigarea drepturilor lor continuă.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Evident că susţinem declaraţia pe care a făcut-o colegul nostru.

Prin lucruri de care aţi auzit, despre care a vorbit colegul nostru, au trecut foarte multe dintre popoarele din lumea asta şi unele dintre ele sunt reprezentate aici ca minorităţi naţionale.

Oricând s-au întâmplat evenimente de acest fel, orice regim politic care le-a făcut şi orice regimuri politice care continuă într-un mod absurd să nu le recunoască, credem că trebuie condamnate de lumea civilizată.

Nu doar din pioşenie pentru oameni nevinovaţi, care au suferit doar pentru că aparţineau unei anumite etnii, ci şi pentru ca aceste lucruri să nu se mai poată repeta niciodată.

Susţinem această declaraţie şi, ca grup parlamentar, ne dorim ca ea să fie adoptată de către Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Stimaţi reprezentanţi ai minorităţii tătare,

Cred că prezenţa minorităţii tătare în viaţa românească se poate caracteriza prin două noţiuni, şi anume identitate şi fidelitate. Identitate faţă de tradiţia unor rădăcini glorioase, unui neam glorios şi fidelitate faţă de statul care i-a primit şi care le oferă cadrul necesar pentru a-şi aduce aminte cine sunt şi de unde vin.

Din această cauză, Grupul Partidului Conservator este alături de demersul politic al excelentului deputat şi reprezentant al minorităţii tătare, domnul Amet Aledin, şi sprijină fără nici un fel de rezerve adoptarea acestei declaraţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Emilian Frâncu.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Am ascultat cu emoţie declaraţia colegului meu Aledin Amet în numele comunităţii tătare din România.

Liberalii din întreaga lume au luptat, luptă şi vor lupta mereu pentru respectarea libertăţilor individuale. Cu atât mai mult suntem alături de comunităţile, etniile sau popoarele care îşi pierd libertatea in integrum. Ororile totalitarismului, fie el de tip comunist sau fascist, trebuie condamnate.

Văd că sunt prezenţi aici, la balcoanele Camerei Deputaţilor, peste 100 de membri ai etniei tătare din România, unii dintre ei probabil foşti şi actuali urmaşi ai deportaţilor din 1944.

Mă gândesc că şi o parte din noi, cei din Parlamentul României, suntem urmaşii unor familii care au suferit ororile comunismului. Şi la noi, comunităţi întregi au fost deportate.

Trebuie să facem ca astfel de crime împotriva libertăţilor fundamentale ale omului să nu mai fie posibile.

Sunt unul din iniţiatorii legii care a consacrat ziua de 13 decembrie ca zi de sărbătoare a comunităţii tătare în România. La noi, această comunitate se bucură de toate avantajele oferite de cetăţenia română.

Acum, îmi plec fruntea pentru suferinţele tuturor celor care au fost ucişi, deportaţi sau şi-au văzut apropiaţii batjocoriţi de regimul stalinist în 1944.

Nu putem îndrepta ororile de atunci dar, periodic, condamnând crimele totalitarismului, vom apăra valorile democraţiei, îi vom onora pe martiri şi vom reaminti tuturor că dictaturile de orice tip nasc multă suferinţă.

Noi, liberalii, susţinem evident această declaraţie. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Leonida Lari.

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Salut din toată inima declaraţia politică în legătură cu genocidul săvârşit de sistemul comunist sovietic împotriva poporului tătar.

Totodată, mă bucur că ţara-mamă România i-a ajutat să revină la locurile lor de trai, i-a ajutat prin legi corecte să se realizeze plenar în comunităţile lor.

Am însă o mare rugăminte către toţi colegii şi fraţii mei români din Parlament. Această rugăminte constă în următoarele:

Dragi fraţi români, începe vacanţa de vară. În timpul acestei vacanţe se pot întâmpla însă nişte lucruri care ar putea să ne aducă pur şi simplu mari dezavantaje pentru viitorul reunificării ţării. Aproape se apropie, aproape se încheie, aproape ajung la sfârşit negocierile între Ministerul Afacerilor Externe din România şi ministerul omolog din Republica Moldova în ce priveşte Tratatul româno-moldav. Şi ar însemna o mare ruşine.

Cum se poate? E inadmisibil ca România, ţara-mamă, să încheie un tratat între ea şi pupila sa, fiica sa, Basarabia, o provincie românească hărtănită în bucăţi şi însângerată.

Stimaţi colegi,

Vă rog încă o dată, în numele poporului român, să vă opuneţi cu toată convingerea şi cu toată inima împotriva acestui tratat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Mai există alte intervenţii?

Domnul deputat Gelil Eserghep.

Domnul Gelil Eserghep:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Dragii mei fraţi tătari,

Vreau să vă spun că sunt foarte mândru de dubla mea apartenenţă, de a fi membru al etniei tătare şi de a fi cetăţean al acestei ţări. Aşa cum a subliniat mai devreme colegul meu, numai aici, în Parlamentul României, a fost posibil acest lucru, să se adopte două legi în favoarea recunoaşterii identităţii tătarilor şi pentru aceasta mulţumesc din suflet tuturor deputaţilor, tuturor grupurilor parlamentare care au înţeles acest lucru. Să ştiţi că la aceste legi nu a fost măcar o abţinere, darămite un vot împotrivă.

Nu am vrut decât să salut prezenţa atâtor membri ai etniei noastre tătare. Să ştiţi că suntem o minoritate, făcând un joc de cuvinte, mai puţin numeroasă, dar suntem alături de dumneavoastră şi de statul român pe drumul pe care România a început să-l construiască de la 1 ianuarie 2007.

Ne bucurăm că datorită dumneavoastră putem fi o legătură, o punte între Europa şi Asia.

Încă o dată vă mulţumesc foarte mult, stimaţii mei colegi. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doresc şi eu să salut acest moment şi mă bucur, în numele colegilor noştri, că am avut ocazia ca, alături de vorbitorii de astăzi, să ne amintim de aceste ceasuri triste pentru minoritatea tătară din România şi pentru poporul tătar.

Suntem alături cu sufletul de acele vremuri şi suntem alături cu sufletul şi cu ceea ce facem în Parlament de minoritatea tătară din România care trebuie să-şi cultive, să-şi dezvolte, să-şi recunoască şi să-şi respecte istoria şi tradiţia.

Vă felicităm pentru munca dumneavoastră în acest sens şi vă mulţumim pentru acest moment. (Aplauze)

Stimaţi colegi,

În continuare, vă propun să trecem la votul final. Avem pe lista de vot final un număr de 18 proiecte, avem mai întâi un anunţ pe care doreşte să-l facă domnul vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule Dragoş Dumitriu, vă rog.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Conservator, vă aduc la cunoştinţă o declaraţie depusă la Cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Bogdan Olteanu, şi anume că, începând cu data de 19 iunie 2008, domnul deputat Dan Grigore îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar democrat şi va activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Dan Grigore nu a putut fi prezent din cauza unei intervenţii chirurgicale pe care a suportat-o zilele acestea.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Pentru votul final, rog să ne marcăm prezenţa cu cartele.

(Se înregistrează un număr de 178 de deputaţi prezenţi.)

Putem începe cred. Rog şi pe ceilalţi colegi care au venit în sală să-şi introducă cartelele în cursul procedurii de vot. (Vociferări în sală.) Nu-i problemă, domnule coleg, că vă mutaţi. Mutaţi-vă la banca de alături. Dacă e vreo problemă la vot, ne informaţi, reluăm, dar pare-se că se marchează prezenţa.

1. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, reexaminată la cererea preşedintelui României.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog, să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează deputaţi 235 prezenţi, 225 voturi pentru, 2 împotrivă, 5 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc. Legea a fost adoptată.

2. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, reexaminată la cererea preşedintelui României.

Legea are caracter organic. Propunere de adoptare a legii în forma iniţială, suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 241 deputaţi prezenţi, 168 voturi pentru, 58 împotrivă, 12 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Legea a fost adoptată. 168 de voturi pentru adoptare.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 239 deputaţi prezenţi, 197 voturi pentru, 17 împotrivă, 24 abţineri, un vot neexprimat.)

Cu 197 de voturi, propunerea legislativă a fost adoptată. (Aplauze. Urale la balcoane din partea invitaţilor.)

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 242 deputaţi prezenţi, 226 voturi pentru, 8 împotrivă, 6 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Cu 226 de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă şi va pleca cu propunere de respingere la Senat.

5. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 242 deputaţi prezenţi, 238 voturi pentru, 3 abţineri, un vot neexprimat.)

Vă mulţumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internaţional de mărfuri, semnat la Bucureşti la 22 noiembrie 2007.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 246 deputaţi prezenţi, 244 voturi pentru, o abţinere, un vot neexprimat.)

Proiectul de lege a fost adoptat.

7. Proiectul de Lege privind efectuarea recensământului general agricol din România.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 243 deputaţi prezenţi, 242 voturi pentru, un vot neexprimat.)

Vă mulţumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

8. Proiectul de Lege privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 248 deputaţi prezenţi, 241 voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abţineri.)

Vă mulţumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 244 deputaţi prezenţi, 201 voturi pentru, 35 împotrivă, 3 abţineri, 5 voturi neexprimate.)

Propunerea legislativă a fost votată cu 201 voturi pentru.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art.III alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar- fiscale din domeniul protecţiei sociale.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 243 deputaţi prezenţi, 176 voturi pentru, 61 împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Mulţumesc. S-a adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 247 deputaţi prezenţi, 245 voturi pentru, 2 voturi neexprimate.)

Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2008 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 245 deputaţi prezenţi, 182 voturi pentru, 58 împotrivă, 5 abţineri.)

Vă mulţumesc. S-a adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 238 deputaţi prezenţi, 175 voturi pentru, 58 împotrivă, 3 abţineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc. S-a adoptat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 247 deputaţi prezenţi, 178 voturi pentru, 65 împotrivă, 4 abţineri.)

Cu 178 de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2007 pentru modificarea alin.(2) şi (4) ale art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizarea a energiei electrice "Electrica-Moldova" - S.A. şi "Electrica-Oltenia" - S.A.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 246 deputaţi prezenţi, 164 voturi pentru, 70 împotrivă, 11 abţineri, un vot neexprimat.)

Vă mulţumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 248 deputaţi prezenţi, 188 voturi pentru, 57 împotrivă, 3 abţineri.)

Da. Vă mulţumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 246 deputaţi prezenţi, 239 voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abţineri, 4 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu o largă susţinere.

18. Propunerea legislativă pentru completarea alin.(2) al art.218 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, se înregistrează 247 deputaţi prezenţi, 190 voturi pentru, 48 împotrivă, 6 abţineri, 3 voturi neexprimate.)

Vă mulţumesc. Cu 190 de voturi, propunerea legislativă a fost adoptată.

Am finalizat lista de vot final pentru ora 12,30. Urmează ca la ora 13, conform programului de lucru, să intrăm în procedura de vot pentru cele două cereri de începere a urmăririi penale pentru doi dintre colegii noştri.

Stimaţi colegi,

Procedura de vot va fi o procedură de vot cu bile. În urma consultării Biroului permanent s-a propus să se desfăşoare în paralel votul pentru cele două solicitări. Deci, vor fi două rânduri de urne puse la o distanţă semnificativă între ele, ca să nu existe confuzii, şi, de asemenea, vom avea marcate cele două nume în dreptul fiecăreia dintre perechile de urne, pentru a preveni confuziile.

Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală. Rog secretariatul să aducă urnele şi să pregătească bilele.

Vă propun, aşa cum s-a stabilit, să începem exact la ora 13.

- după pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală.

Domnilor chestori, sunteţi pregătiţi?

Îl rog şi pe domnul secretar Eserghep să ni se alăture.

Înainte de a începe procedura de vot, voi invita liderii de grup să anunţe de la tribună reprezentantul în Comisia de numărare şi validare care se vor alătura celor doi secretari de şedinţă şi preşedintelui şi, de asemenea, dacă doresc să facă vreun anunţ înainte de vot.

Doamna deputat Aura Vasile?

Doamna Aurelia Vasile:

Pentru Comisia de numărare, Grupul parlamentar al PSD îl propune pe Radu Moldovan.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Crin Antonescu. La secretariat scrie cineva ce se anunţă aici?

Domnul George Laurenţiu Crin Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru Comisia de numărare şi validare, îl propun pe distinsul coleg, domnul deputat Gabriel Plăiaşu, şi, cu permisiunea dumneavoastră, doresc să spun două, maxim trei fraze despre votul de azi.

Parlamentarii, deputaţii liberali vor vota în ambele cazuri pentru începerea urmăririi penale. Facem acest lucru, în ciuda faptului că, evident, atât pe domnul deputat Adrian Năstase, cât şi pe domnul deputat Miron Mitrea îi considerăm, până la proba contrarie, adică o sentinţă definitivă, nevinovaţi şi considerăm că este obligaţia democratică a oricui faţă de oricine în asemenea situaţie să considere la fel şi, în ciuda faptului că avem, aşa cum colegii noştri din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au arătat, inclusiv în raport, suspiciuni majore legate de originea, de modalitatea de alcătuire şi de parcursul acestor dosare.

Votăm pentru începerea urmăririi penale, adică pentru desfăşurarea nestingherită a tuturor procedurilor judiciare, pentru că nu acceptăm ideea ca Parlamentul României, ca grupul nostru parlamentar, în orice caz, să fie considerat, fie şi printr-o interpretare greşită, o piedică, un obstacol în calea justiţiei. S-a vorbit şi se vorbeşte de mulţi ani de zile de faptul că într-o coaliţie tacită şi transpartinică, politicienii şi, în special, parlamentarii României conspiră împotriva egalităţii în faţa legii, conferind neoficial un privilegiu fiecăruia dintre ei. Nu-i adevărat acest lucru şi votul nostru de astăzi o va dovedi.

Considerăm că este o obligaţie pentru noi, ca instituţie parlamentară, în orice caz, pentru noi ca parlamentari liberali. Dar, în acelaşi timp, considerăm că tot pentru noi ca parlamentari este o obligaţie de a răspunde sau de a cere celor în drept să dea un răspuns limpede la suspiciunile majore că în spatele unui act de justiţie se face politică partizană. Există un singur element pe care îl invoc aici, nu intru în detaliile dosarelor, pe care le-au discutat colegii mei jurişti, şi anume faptul că nu s-au respectat prevederile legale şi Procurorul General al României nu a asumat, aşa cum îi cere legea, solicitarea către Camera Deputaţilor.

De ce nu s-a întâmplat acest lucru? Este o întrebare la care toţi putem să răspundem politic în diferite feluri şi cu diferite ipoteze, dar cred că este o întrebare la care în mod obligatoriu şi Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei şi noi, ca Parlament, în limita prerogativelor, trebuie să găsim un răspuns, pentru că altfel vom putea crede cu din ce în ce mai multe temeiuri, că există un Parchet General al României care se dă la o parte care nu-şi asumă răspunderea şi care face aluzii şi există un alt parchet care nu-i de fapt, decât o direcţie, care nu e al României, ci e doar al Preşedintelui României. Că avem procurori pentru toţi cetăţenii şi avem procurori prezidenţiali. Că în spatele aparenţei, repet, a actului de justiţie, facem şi desfacem cariere politice.

Acesta este votul nostru, prezenţa noastră va fi constatată şi cred că în această privinţă tot ce era de spus acum am spus.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat- Liberal, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Expunerea de fond am făcut ieri, astăzi vin la microfon doar pentru a repeta că parlamentarii Partidul Democrat-Liberal vor vota pentru începerea urmăririi penale atât în cazul domnului Mitrea, cât şi în cazul domnului Adrian Năstase.

Aceşti doi colegi ai noştri au şi ei dreptul ca orice cetăţean la actul de justiţie, la a se face dreptate, la fel cum şi noi, ceilalţi colegi ai dânşilor, avem dreptul să beneficiem de încrederea cetăţenilor şi nu de multe suspiciuni şi semne de întrebare puse asupra noastră, pe bună dreptate, în cazul în care am stopa desfăşurarea normală a justiţiei.

Pentru comisia de numărare, domnul deputat Rogin.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Din partea partidului pe care îl reprezint am mandatul de a vă reitera punctele de vedere expuse anterior, în sensul că vom vota pentru cercetarea penală a domnului deputat Miron Mitrea care poate să-şi facă toate apărările, inclusiv cele legate de anume conotaţii politice, în desfăşurarea anchetei pe parcursul dezvoltării acestei anchete, iar în ceea ce priveşte cererea referitoare la domnul deputat Adrian Năstase există o mare problemă.

Problema este: întrerupem sau nu un act de justiţie? S-a făcut sau nu până acum un act de adevărată justiţie? Sau oprim nişte ingerinţe politice direcţionate de anume persoane din structura Parchetului General. Să nu tratăm cu uşurinţă faptul că Procurorul General al României nu şi-a însuşit cererea adresată Parlamentului României. Ceea ce demonstrează că o anumită persoană, o anume direcţie doreşte, are comadamentul de a crea un dosar penal. Nu ne transformăm în judecători, în conţinutul acestui dosar. Dar putem să vedem din însăşi sesizare dacă este vorba de o situaţie serioasă care merită să fie cercetată sau este numai un comandament politic, mai ales în lumina ingerinţelor continue a aceloraşi persoane din Direcţia Naţională Anticorupţie care a stăruit, a insistat şi a interpretat tendenţios actele Parchetului. Nu este vorba aici de a lăsa să se facă justiţie, pentru că justiţie nu înseamnă a urma un comandament politic, înseamnă a stopa un act foarte periculos.

De ce această Direcţie Naţională Anticorupţie nu dă drumul la 2000 de dosare, poate printre ele se găsesc şi dosare ale colegilor noştri, nu putem şti, dar în care e vorba de prejudicii de miliarde şi construieşti artificial şi artificios, sunt două noţiuni diferite, şi vreau să le apreciaţi pe amândouă în complexitatea lor, un dosar din care rezultatul este numai de imagine şi politic. De ce Parchetul General nu se concentrează asupra unor reale infracţiuni şi dă numai asemenea rebuturi?

Problema domnului Crin Antonescu este simplă. Nu vrem să stopăm un act de justiţie. Dar un act de injustiţie putem să-l stopăm? Putem să stopăm o ingerinţă politică directă şi evidentă? Şi, dacă n-o facem noi, Parlamentul, cine trebuie să facă acest lucru? Cine poate să facă acest lucru? E justificarea votului nostru împotriva cercetării penale a domnului deputat Adrian Năstase. (Aplauze)

Vreau să vă spun că în comisia pentru numărare propun pe domnul deputat Iriza Marcel.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR noi propunem pe domnul deputat Bonis Istvan şi fără comentarii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Grupul parlamentar al Partidului Conservator susţine punctul de vedere deja exprimat de preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul deputat Sergiu Andon, iar pentru Comisia de numărare a voturilor propunem pe domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale? Nu.

Parlamentarii independenţi? Da. Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Ibram Iusein:

Grupul minorităţilor naţionale îl numeşte pe domnul Firczak Gheorghe la Comisia de numărare a voturilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Pentru procedura de vot, vă reamintesc, s-a stabilit în Biroul permanent, împreună cu comitetul liderilor, ca votul să se desfăşoare simultan pentru cele două cereri, pentru a economisi timp.

De aceea, aveţi în faţa dumneavoastră urnele albă şi neagră care îl vizează pe domnul deputat Adrian Năstase. Pe masa pentru stenograme, urnele care îl vizează pe domnul deputat Miron Mitrea. Colegii chestori vor înmâna fiecărui membru al Camerei Deputaţilor câte două bile albe şi două bile negre. În fiecare dintre perechile de urne se vor introduce o bilă albă şi o bilă neagră.

Reamintesc, conform Regulamentului, bila albă în urna albă, bilă neagră în urnă neagră, înseamnă vot pentru. Bila albă în urna neagră, bilă neagră în urnă albă înseamnă vot contra cererii de începere a urmăririi penale, iar introducerea ambelor bile într-una dintre urne, în urna neagră înseamnă anularea votului.

Vă informez, de asemenea, că potrivit art.155 din Regulament, alin.(3) "Cererea se adoptă cu cel puţin două treimi din numărul deputaţilor", 220 de deputaţi, adică. Acesta fiind, evident, şi cvorumul.

Sunt 329. Cvorumul este 220. Se rotunjeşte prin adaos. Asta presupunând că tot 220 este şi cvorumul pentru luarea acestei decizii.

Dacă există nelămuriri referitoare la procedură; suntem într-o primă utilizare a procedurii şi, de aceea, dacă există vreo neclaritate, vă rog s-o exprimaţi.

Vă rog, domnule deputat Rogin. De la tribună, să vă auzim.

Domnul Marius Rogin:

Am înţeles, domnule preşedinte, că vom avea patru bile, două albe şi două negre. Cum procedăm în cazul când cineva doreşte să pună doar două bile albe undeva şi două bile negre altundeva, şi unul dintre cei doi rămâne fără punctaj.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimate coleg,

Asta presupune fraudarea votului şi eu sunt convins că toţi colegii noştri deputaţi sunt de bună-credinţă. Votăm în condiţiile legii şi ale bunei-credinţe, şi colegii care doresc să pună două bile albe într-o urnă trebuie să ştie că au încălcat legea. Consecinţele sunt de rigoare.

Dacă ridicaţi o obiecţie de procedură, din partea grupului, domnule Rogin, putem discuta dacă votăm pe rând pentru cele două cereri sau nu, dar vă informez că s-a decis în unanimitate în Biroul permanent şi în Comitetul liderilor că votăm simultan.

Domnul Marius Rogin:

Eu am înţeles şi vă mulţumesc. Totuşi, aş dori să distribuiţi separat cele două bile. Dintr-o cutie să fie predate bilele pentru domnul Mitrea şi din altă cutie pentru domnul Adrian Năstase.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înţeles ce spuneţi. Dacă n-aveţi o problemă asta cred că se poate rezolva, să mutăm pe unul din colegii chestori pe locul de prim-ministru, care este atât de dorit, şi să distribuie de acolo o pereche de bile. Asta înseamnă să aveţi patru săculeţi.

Dacă nu vă deranjează această procedură, stimaţi colegi, o să-l rog pe domnul chestor Popa să ocupe locul de prim-ministru, rezultatele de la alegeri îl recomandă. (Aplauze)

Vă reamintesc componenţa comisiei de numărare şi validare a voturilor: domnul Emil Radu Moldovan, P.S.D., domnul Gabriel Plăiaşu, P.N.L., domnul Marius Rogin, P.D., domnul Marius Iriza, P.R.M., domnul Bonis Istvan, UDMR, domnul Dragoş Dumitriu, P.C., domnul Gheorghe Firtzac, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Lor li se vor adăuga cele trei persoane aflate în prezidiu: eu, domnul deputat Munteanu, domnul deputat Eserghep, în procesul de numărare şi validare.

O să rog, de aceea, pe cei doi secretari şi comisia să mi se alăture în sala de Biroul permanent imediat după finalizarea procedurii de vot, anunţându-vă, stimaţi colegi, că vom relua lucrările la o oră rezonabilă. Vă consult. O oră e suficient? O oră si jumătate? Două jumătate? La 2 şi jumătate. 3? La 2 si jumătate, stimaţi colegi. 2 şi jumătate şi sper să ne mişcăm într-un ritm rapid cu procedura de vot.

Dacă nu mai există alte incidente procedurale, alte solicitări, îl invit pe domnul secretar Eserghep Gelil să citească apelul nominal.

Domnul Gelil Eserghep:

- Adam Ioan
- Adomnicai Mirela Elena
- Adomnitei Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe
- Almajanu Marin
- Almasan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Andea Petru - absent
- Andon Sergiu - prezent
- Andreica Romica - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezenta
- Antal Árpád-András - absent
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurentiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - absent
- Ardelean Lia - prezenta
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Stefan
- Barbu Gheorghe
- Bardan Cornel Stefan
- Badalau Niculae - absent
- Baesu George
- Balu Marius - absent
- Balut Lucian
- Banicioiu Nicolae - absent
- Barbuletiu Tiberiu
- Becsek-Garda Dezso-Kálmán - prezent
- Becsenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - absent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boagiu Anca-Daniela - prezent
- Bobeanu Razvan-Petrica - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor
- Bolcas Lucian Augustin - prezent
- Bonis Istvan
- Borbély László - absent
- Bosneac Valentin Samuel
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brânza William Gabriel
- Brînzan Ovidiu
- Bruchental-Pop Ionela
- Buciu Angela - absenta
- Buciuta Stefan - absent
- Buda Daniel
- Buda Ioan - absent
- Buhaianu Obuf Catalin Ovidiu
- Burnei Ion
- Buruiana Aprodu Daniela
- Busoi Diana Maria
- Butnaru Vasile - absent
- Buzatu Dan Horatiu
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calimente Mihaita
- Câmpanu Liviu
- Canacheu Costica
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Calian Petru
- Calin Ion
- Chiper Gheorghe
- Chis Filonas
- Cindrea Ioan
- Ciocâlteu Alexandru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea
- Ciuca Liviu Bogdan
- Cliveti Minodora - absenta
- Cocrea Olguta
- Codîrla Liviu
- Constantinescu Anca
- Constantinescu Viorel
- Cosea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Craciunescu Grigore - absent
- Cristea Ioan - prezent
- Cutean Vasile Emilian
- Diaconescu Marin
- Diaconescu Renica - absent
- Dobre Traian
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru
- Dragomir Gheorghe
- Dragus Radu-Catalin
- Dretcanu Doina Micsunica - prezenta
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitrescu Liana - absenta
- Dumitrescu Zamfir
- Dumitriu Dragos Petre
- Dumitriu Mihai
- Dumitru Ion
- Dusa Mircea
- Dutu Stelian
- Erdei-Dolóczki István
- Eserghep Gelil - prezent
- Faina Constantin
- Fârsirotu Vladimir Mircea
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe
- Florea Damian
- Fotopolos Sotiris
- Frâncu Emilian Valentin
- Fuia Stelian
- Furo Iuliu Ioan
- Gabor Gheorghe
- Gant Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Gratiela-Leocadia
- Galeteanu Monalisa - absenta
- Georgescu Filip
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghise Ioan
- Giurgiu Mircia
- Glavan Stefan
- Godja Petru
- Gontea Ion
- Grigore Dan
- Grosaru Mircea
- Gubandru Aurel
- Gusa Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir
- Hanganu Romeo Octavian
- Hellvig Eduard Raul
- Hoban Ioan
- Hogea Vlad Gabriel
- Hoinaru Marian
- Hrebenciuc Viorel
- Iancu Iulian
- Ibram Iusein
- Ifrim Mircea
- Igas Traian Constantin
- Ignat Miron -
- Ilie Cristian
- Iliescu Valentin Adrian
- Ionescu Daniel
- Iordache Florin
- Iordache Gratiela Denisa
- Iriza Marius
- Iustian Mircea Teodor
- Jipa Florina Ruxandra
- Kelemen Attila Béla Ladislau
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly
- Király Andrei-Gheorghe
- Kónya-Hamar Sándor
- Kovacs Attila
- Lakatos Petru
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida
- Lefter Ioan-Silviu
- Lificiu Petru
- Liga Danut
- Longher Ghervazen
- Luchian Ion - prezent
- Macaleti Costica
- Magheru Paul
- Man Mircea
- Manda Iulian Claudiu
- Manolescu Oana
- Manta Pantelimon
- Marian Dan Mihai
- Marin Constantin
- Martin Eduard-Stelian
- Márton Árpád-Francisc
- Máté András-Levente
- Matei Catalin Lucian - absent
- Mazare Alexandru - absent
- Malaimare Mihai Adrian
- Manastireanu Vladimir Alexandru
- Manescu Rares Serban
- Marculet Petrescu Mira Anca Victoria
- Matusa Tudor - prezent
- Meir Nati
- Merce Ilie
- Merka Adrian-Miroslav
- Micula Catalin - absent
- Mihalache Sorin Dan
- Mihei Andrian-Sirojea
- Mircea Costache
- Mircovici Niculae
- Mironescu Laurentiu - absent
- Miroseanu Liviu Alexandru - absent
- Mitrea Manuela
- Mitrea Miron Tudor
- Miutescu Gheorghe Adrian - absent
- Mînzîna Ion
- Mocanu Alexandru
- Mocanu Vasile
- Mocanescu Coloros Dan Constantin - absent
- Mocioalca Ion
- Mohora Tudor
- Moisoiu Adrian
- Moldovan Emil Radu
- Momanu Corneliu
- Motreanu Dan Stefan
- Movila Petru
- Munteanu Ioan
- Musetescu Tiberiu-Ovidiu
- Nassar Rodica
- Nastase Adrian
- Nechita Aurel
- Nedelcu Gabriela
- Nica Dan
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen Guvern
- Nicolicea Eugen
- Nicula Vasile Cosmin
- Niculescu-Duvaz Bogdan Nicolae
- Nistoran Dorin-Liviu
- Nita Constantin
- Nitulescu Teodor
- Nosa Iuliu
- Oancea Viorel
- Olarean Aurel
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan
- Oprea Gabriel
- Ovidenie Costel
- Palar Ionel
- Pambuccian Varujan
- Pardau Dumitru
- Pascu Bogdan
- Pavelescu Aurelian
- Paveliu Marian Sorin
- Paun Nicolae - absent
- Petrea Constantin
- Piteiu Marcel Adrian - prezent
- Plaiasu Gabriel
- Podgorean Radu
- Ponta Victor-Viorel
- Pop Claudiu Adrian
- Popa Cornel
- Popa Daniela - absenta
- Popa Nicolae - prezent
- Popeanga Petre
- Popescu Corneliu
- Popescu Dan Ioan
- Popescu Florin Aurelian
- Popescu Ionica Constanta
- Popescu-Tariceanu Calin Constantin Anton
- Popp Cosmin Gabriel
- Preda Cezar Florin
- Pruteanu Vasile - absent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeza Viorel
- Purceld Octavian-Mircea
- Puscas Vasile - absent
- Pusca Mircea Valer
- Puzdrea Dumitru
- Radan Mihai - absent
- Radulescu Cristian
- Rogin Marius
- Romanescu Marcel Laurentiu
- Rus Ioan Aurel -
- Rusu Liviu Alin
- Rusu Mihaela Adriana
- Rusanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor
- Sandu Gabriel
- Sandu-Capra Mihai
- Sârb Gheorghe
- Sârbu Marian
- Sârbu Mugurel Liviu
- Sasu Ion
- Saniuta Marian Florian
- Sapunaru Nini
- Scutaru Adrian George
- Semcu Adrian Emanuil
- Seres Dénes
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent
- Sireteanu Mihail
- Sóki Béla
- Soporan Vasile Filip
- Stan Ioan
- Stan Ion
- Stanciu Anghel
- Stativa Irinel Ioan
- Stanescu Alexandru-Octavi
- Stanescu Cristian
- Stanescu Mircea
- Stoica Ion
- Strachinaru Petre
- Strunga Emil
- Szekely Levente Csaba
- Sandru Marcela Lavinia
- Stirbet Cornel
- Stireanu Octavian - absent
- Stiuca Alecsandru
- Tabara Valeriu
- Talos Gheorghe Mirel
- Tamás Sándor
- Tamaga Constantin
- Tanasescu Tudor
- Tarniceru Petru
- Teodorescu George Alin
- Timar Liviu - prezent
- Timis Ioan
- Todoran Pavel
- Toma Florentina Marilena
- Toma Horia-Victor
- Tóro Tiberiu
- Tudor Constantin
- Tudor Marcu - absent
- Tudose Mihai
- Turc Ioan
- Turcan Raluca
- Tundrea Ioan
- Uioreanu Horea Dorin
- Ujeniuc Dragos
- Ungureanu Petre
- Ungureanu Valeriu Alexandru
- Ursarescu Dorinel
- Vainer Aurel
- Varga Attila
- Vasile Aurelia - prezenta
- Vasilescu Lia Olguta
- Vasioiu Horia - absent
- Vlase Petru Gabriel
- Vladoiu Aurel
- Voicu Catalin - absent
- Voicu Madalin Stefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru
- Voinea Florea - absent
- Zaharia Claudius Mihail
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent
- Zgonea Valeriu Stefan - absent
- Calin Ion - prezent
- Galeteanu Monalisa - prezenta
- Dumitrescu Liana - prezenta

Mai este cineva? Nu.

(Prezenta sau absenta deputatilor a fost consemnata în stenograma corespunzator mentiunii facute în cursul apelului nominal.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă mai există colegi care nu au votat? Nu, nu mai sunt.

Invit atunci Comisia de validare şi numărare şi pe cei doi secretari. Mai aveţi? Da. Fără dumneavoastră nu se poate.

Să ne îndreptăm încet, încet spre sala de Birou permanent pentru a verifica cvorumul şi rezultatele votului.

- după pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei de numărare şi validare pentru anunţarea rezultatului.

Domnul Marius Rogin:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - adresată Camerei Deputaţilor, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei de ministru al transporturilor în perioada 2001 - 2004.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi prin vot secret cu bile asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - adresată Camerei Deputaţilor, în vederea formulării, în temeiul prevederilor art.109 alin. (2) din Constituţia României şi ale art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor a cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei de ministru al transporturilor în perioada 2001 - 2004, aşa cum sunt descrise în referatul înaintat de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.48/P/2006, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

• numărul total de deputaţi este 329;
• numărul deputaţilor prezenţi este 208.

Astfel încât, având în vedere că din numărul total au fost prezenţi doar 208, se constată că nu a fost îndeplinit numărul necesar cerut de Regulament, respectiv minimum 220 de deputaţi prezenţi pentru a se hotărî asupra cererii de urmărire penală; votarea este considerată nulă.

Deci, sperăm la o reprogramare a ei cât mai rapidă.

Mulţumesc pentru corectură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Marius Rogin:

Procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - adresată Camerei Deputaţilor, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei de prim-ministru în perioada 2001 - 2004.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - adresată Camerei Deputaţilor în vederea formulării, în temeiul prevederilor art.109 alin. (2) din Constituţia României şi ale art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei de prim-ministru, în perioada 2001 - 2004, aşa cum sunt descrise în referatul înaintat de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul 114/P/2006, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele: din numărul total de 329 de deputaţi au fost prezenţi doar 208 deputaţi.

Potrivit art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cererea de urmărire se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.

Astfel încât, având în vedere că din numărul total de 329 deputaţi au fost prezenţi doar 208, se constată că nu a fost îndeplinit numărul necesar cerut de Regulament, respectiv minimum 220 de deputaţi prezenţi pentru a se hotărî asupra cererii de urmărire penală

Astfel, se reia votul la o nouă dată stabilită de către Biroul permanent.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Explicarea votului?

Vă rog, domnule deputat Cristian Rădulescu.

După aceea, tragem şi concluziile.

Dacă mai există şi alţi reprezentanţi de grupuri?

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Lucrurile sunt evidente. Partidul Democrat-Liberal a avut un număr de absenţi motivat, demisionari, care au fost aleşi în funcţii locale, plecaţi în delegaţie şi un bolnav. Deci, a avut doi absenţi nemotivat. În rest, toţi colegii au fost aici în sală şi au votat atât legile de la votul final, în urmă cu o oră, cât şi după aceea, pentru începerea urmăririi penale, aşa cum am declarat. Niciunul dintre colegi nu a părăsit sala şi şi-a exercitat dreptul de vot.

Diferenţa de aproape 40 de voturi între voturile exprimate la legile obişnuite şi votul acesta specific, dat pentru urmărirea penală (deci această diferenţă în minus de aproape 40 de voturi) se datorează celorlalte grupuri parlamentare care au făcut declaraţii de aici într-un fel sau altul, că vor vota împotrivă sau pentru, dar că vor fi prezenţi, şi prin absenţa lor au dus la nulitatea acestui vot, care trebuie reluat cât de repede cu putinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte declaraţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Voi convoca Biroul permanent pentru a lua o decizie privitoare la desfăşurarea, în continuare, a lucrărilor pe această temă.

Suspend şedinţa, urmând să o reluăm după o scurtă pauză.

- după pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să vă invitaţi colegii în sală, pentru a putea relua lucrările.

Vom încerca să ţinem şi o şedinţă de Birou permanent la sfârşitul plenului, ca să lămurim situaţia procedurală. Nu pot să vă dau, din păcate, o oră.

Dar, îi rugăm pe colegii lideri şi membrii Biroului permanent, pentru după şedinţă, să fie disponibili pentru o întâlnire scurtă.

Secretariatul, să-l invite şi pe domnul secretar de şedinţă Eserghep Gelil.

În ceea ce priveşte ordinea de zi, s-a rezolvat.

Ne aflăm la pct.27 pe ordinea de zi.

Domnul deputat Tabără, vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum a fost înţelegerea de ieri, astăzi este posibilitatea de a valorifica toate rapoartele care sunt finalizate la comisii.

Unul dintre rapoarte, finalizat de mult timp, este cel al Legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare aflată la Camera Deputaţilor, unde a intrat în 10.10.2007, venind de la Senat.

Are raportul comisiei de fond, are avizele unor comisii, exceptând Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, unde nu s-a întrunit cvorumul. O aşteaptă tot sistemul acesta de cercetare, dacă vrem să-l mai avem în România, şi să-l punem să lucreze pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea agriculturii şi dezvoltarea rurală din România.

Vă propun ca şi acest proiect de lege să fie introdus pe ordinea de zi astăzi.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Aura Vasile, domnul deputat Ghişe.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum de altfel v-am informat, la solicitarea Executivului, Comisia pentru industrii şi servicii şi-a desfăşurat şedinţa în cursul zilei de ieri, şedinţă aprobată de Biroul permanent, pentru a putea să prezentăm astăzi plenului două proiecte, raportul pentru două proiecte de legi.

Este vorba de Legea pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, şi Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Deci, solicităm - în numele grupului şi în numele conducerii Comisiei pentru industrii şi servicii - trecerea pe ordinea de zi şi dezbaterea astăzi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Comisiei pentru sănătate şi familie, vă rugăm, de asemenea, să fie inclusă pe ordinea de zi cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/2008 privind finanţarea rezidenţiatului.

Este o lege care este legată de finanţare, este foarte importantă, a trecut de Senat şi v-am ruga s-o includeţi pe ordinea de zi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este de înţeles acest entuziasm al ultimelor zile şi al ultimelor ore, însă rugămintea noastră este ca să se respecte prevederile regulamentare, mai precis art.69 alin. (2), care precizează că orice proiect poate fi dezbătut în Camera decizională dacă înainte cu 5 zile este depus la casete şi făcut public.

Vă solicit acest lucru, cu atât mai mult cu cât am avut în trecut situaţii în care, pe o iuţeală de mână şi nebăgare de seamă, s-au adoptat legi cum a fost exemplul celebru cu Legea berii, când ulterior s-a constatat că sunt şi vicii de procedură şi defecţiuni în privinţa adoptării legii, de altă natură decât procedurală.

Aşadar, vă rog să se respecte Regulamentul, iar pe ordinea de zi să rămână doar proiectele care îndeplinesc condiţiile din art.69 alin. (2).

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Kelemen.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe deplin înţelegem cele spuse de antevorbitor, că este vorba de un regulament şi trebuie să avem grijă să respectăm Regulamentul. Dar, Biroul permanent a aprobat pentru ziua de ieri programul pentru comisiile de specialitate, ca acestea să lucreze concomitent cu plenul, fiindcă într-adevăr erau nişte urgenţe la ordinea de zi, la fiecare comisie.

Şi atunci, şi eu, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice am dezbătut mai multe legi, dar sunt câteva de o importanţă deosebită, care aş dori să fie incluse pe ordinea de zi de astăzi. Unul este Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004. O altă lege este Legea pentru modificarea art.26 alin. (6) lit. (b) din Ordonanţa Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Aici, acest titlu sofisticat, de fapt, ascunde o datorie şi a Ministerului Agriculturii faţă de acei oameni care au avut cai bolnavi de o anemie infecţioasă. Caii au fost ridicaţi, sacrificaţi în 2004, încă, fără să se plătească despăgubirea necesară pentru aceste animale.

De asemenea, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art.3² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.67 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat.

O ultimă propunere, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr.347/2004.

Aceste patru legi aş dori să fie incluse pe ordinea de zi de astăzi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul preşedinte Barbu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau doar să reamintesc: ieri, pe procedură, preşedintele de şedinţă împreună cu liderii de grupuri au aprobat introducerea pe ordinea de zi a unui raport care priveşte două legi privind modificarea Legii nr.19/2000 (şi sunt cuprinse în acel raport). Şi tot atunci s-a aprobat programul pentru Comisia pentru muncă şi protecţie socială, să lucreze şi să se introducă pe ordinea de zi Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanţei de Guvern nr.15/2008 privind salarizarea învăţământului.

Aceste lucruri au fost aprobate ieri de către liderii grupurilor prin consens.

Vă rog să ţineţi seama de aceste lucruri. Nu cer un lucru nou, decât să se respecte ceea ce s-a decis ieri.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este o zicală românească: "Graba strică treaba".

Ca atare, noi, luni, am căzut de acord în Biroul permanent că în urma dezbaterilor în comisii punem pe ordinea de zi, în plus faţă de ordinea de zi aprobată, acele legi care nu au o problemă oarecare sau care, într-adevăr, reprezintă o grabă. Ca atare, cu cât intră în vigoare mai repede, cu atât mai bine.

Nu punem pe ordinea de zi legi care vizează 2009, că putem să le aprobăm şi în luna septembrie; nu punem pe ordinea de zi, în plus, legi care nu sunt susţinute de liderii grupurilor parlamentare, asta însemnând că liderii ar fi trebuit să iasă la microfon şi să spună că sunt de acord. Dacă liderii de grup parlamentar nu sunt tocmai în momentul respectiv în sală, poate nu trebuie să fie puse pe ordinea de zi. Dar, dezbatem toate proiectele de legi care sunt pe ordinea de zi, şi încercăm să le votăm pe acelea care, într-adevăr, reprezintă o prioritate, o grabă, pentru că trebuie să fie soluţionate anumite probleme care trenează de ani în şir.

Eu cred că această înţelegere a noastră de luni trebuie să fie aplicată întocmai, şi derogările de la Regulamentul nostru, care prevede un număr de zile după depunerea în casetele noastre a rapoartelor, pot fi acceptate numai când ele se justifică şi sunt susţinute de toate grupurile parlamentare, că aşa am căzut de acord luni.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Argumentele cu care au venit antevorbitorii mei, şi domnul Kelemen şi domnul Arpad, cred că sunt justificate, dar eu aş mai adăuga încă unul la ele: să nu uităm că toată luna iunie şi parte din luna mai noi nu am lucrat în Parlamentul României şi ca urmare, extrem de multe iniţiative legislative şi acte normative de mare importanţă pentru evoluţia întregului sector economic şi social din România sunt aşteptate.

Cu ceea ce a venit şi domnul Kelemen aici, ceea ce am propus aici, respectiv Legea cercetării, care din anumite motive s-a întârziat, repet, undeva pentru un aviz, nu pentru fond, pentru că pe fond s-au obţinut avizele respective, şi care este aşteptată, şi nu este aşteptată de Valeriu Tabără ca deputat sau ştiu eu de câţiva oameni, ci de un sector întreg, un sector care aşteaptă rezultate, aşteaptă materialul biologic, aşteaptă soluţii ş.a.m.d., cu celelalte iniţiative pe care Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor le-a trecut, sunt prioritate chiar la nivel al Guvernului.

Acesta este motivul pentru care sau motivele pentru care solicităm, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să le acceptaţi, ca să le putem discuta acum. Şi acum, pe ultima sută de metri, suntem cei care grăbim într-un anumit fel sfârşitul acestei sesiuni.

Sunt convins, toţi suntem obosiţi, mai ales din campania electorală, poate mai puţin de munca de aici din Parlament, cu excepţiile de rigoare, dar sunt convins că ceea ce se propune acum este spre binele unei societăţi întregi, nu spre binele unei zone politice anume.

Şi cred că putem trece, că până la urmă suntem plenul Camerei Deputaţilor, sau să facem abstracţie de o anumită prevedere, care nu este una de fond, care să influenţeze ceea ce avem noi de făcut aici, pentru că marea majoritate cunoaştem foarte bine aceste iniţiative legislative, conţinutul lor şi, mai ales, importanţa lor.

Doi: nu trecem pentru că rapoartele de fond sunt făcute. Deci, venim cu ele aici şi le punem în discuţie. De votat sunt convins că nu le putem vota, pentru că nu avem cvorumul, dar măcar rămân dezbătute şi eventual într-o sesiune extraordinară să le putem vota.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că în cursul zilei de ieri au fost respectate toate procedurile şi ceea ce Regulamentul Camerei Deputaţilor, precum şi alte cutume respectă trecerea pe ordinea de zi a proiectelor care, ieri, prin consens al liderilor grupurilor parlamentare, au fost aprobate de plenul Camerei.

Deci, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită, în continuare, domnule preşedinte, ca astăzi să se discute Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului didactic din învăţământ.

Mă raliez la ceea ce a spus domnul Tabără, totuşi din cauza campaniei pentru alegerile locale 2008 nu am lucrat, nu am lucrat, nu că am fost leneşi, ci pur şi simplu că un eveniment politic al României s-a suprapus peste activitatea Camerei Deputaţilor.

Faptul că la această oră, şi acum, parlamentarii sunt prezenţi pentru a face dezbateri generale pe rapoartele proiectelor de legi depuse, cred că este un fapt care este meritoriu şi care ne îndreptăţeşte să ne aplecăm cu atenţie asupra proiectelor de legi, pentru că noi considerăm că sunt lucruri importante pentru viaţa societăţii româneşti, iar pe ceea ce eu susţin în acest moment, pentru tot sistemul de învăţământ din România, ţinând cont că, chiar în acest moment, dascălii noştri şi tot personalul din cadrul sistemului de învăţământ desfăşoară activităţile importante ale examenului de bacalaureat.

Deci, Grupul nostru parlamentar solicită, în continuare, menţinerea pe ordinea de zi, proiect care, spre deosebire de celelalte, împreună cu cel care a fost prezentat, sunt incluse pe ordinea de zi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, doamna deputat.

Doamna deputat Andronescu.

V-am notat domnule deputat Barbu, dar mai sunt câţiva colegi, că este lista destul de lungă.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea şi eu să vă adresez dumneavoastră, cât şi colegilor parlamentari, rugămintea să ne aplecăm astăzi şi să discutăm ordonanţa de urgenţă care vizează creşterea salariilor dascălilor.

Şcoala cred că este cea mai importantă instituţie din orice stat, fie şi numai pentru faptul că este singura instituţie prin care trecem toţi. Şi nu se poate, chiar ajunşi sub cupola acestui Parlament, să nu ne întoarcem cu gândul la ce ne-a dat şcoala şi că merită din când în când să ne aducem aminte de ea şi să-i întoarcem câte ceva înapoi din ceea ce şcoala ne-a dat.

Dascălii acestui neam aşteaptă această lege. Nu sunt puţini şi cu siguranţă se uită cu severitate la noi. Cred că merită să sacrificăm o zi întreagă, o săptămână întreagă până când convenim asupra acestei ordonanţe de urgenţă.

Mi se pare că este imperios necesară această lege, cu atât mai mult cu cât foarte multe voci se ridică şi sesizează lipsa de motivare personalului didactic din învăţământ. Nu poţi să te duci să faci performanţă când salariul tău nu trece de 6 - 7 milioane. Nu poţi să pretinzi, să chemi în sistemul de învăţământ tineri performanţi, când într-un alt sector câştigă poate de 6 -7 ori mai mult.

De aceea, vă adresez cu consideraţie şi vă adresez cu toată puterea gândului meu rugămintea de a ne apleca asupra acestei legi, care este imperios necesară. Fac acest lucru, cu atât mai mult cu cât simt nevoia să vă şi mulţumesc, pentru că ieri, prin votul dumneavoastră, Comisia pentru muncă şi protecţie socială astăzi a desfăşurat o sesiune specială pentru a se finaliza raportul celor două comisii de educaţie, muncă şi protecţie socială.

Deci, eu cred că formalităţile sunt îndeplinite; ordonanţa de urgenţă este de multă vreme în Parlament; nu suntem de vină că a fost campanie electorală şi n-am discutat-o la timp, dar cred că merită să facem acum o reparaţie faţă de dascălii care aşteaptă acest lucru de la noi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ministerul Educaţiei a avut dificultate în a acoperi examenul de bacalaureat cu profesori. Profesorii nu mai doresc să se ducă să susţină examenele de bacalaureat, pentru că în timpul acesta pot să câştige mai bine în altă parte. Sistemul de educaţie are nevoie de sprijinul dumneavoastră. Vă rog să-l acordaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Dumitru Bentu.

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Scurt şi cuprinzător, vă rog să încercăm a introduce pe ordinea de zi un proiect de lege mult aşteptat şi adoptat de Senat în şedinţa din 5 martie 2008.

Este vorba de Proiectul de Lege privind taxarea şi încasarea taxelor pentru servicii consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Nicolae Popa. Urmează domnul deputat Barbu.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Să nu se înţeleagă că noi nu dorim să se dezbată aceste proiecte de lege - cele două, în special -, pentru că întotdeauna am manifestat disponibilitate în a rezolva problemele profesorilor.

Doamna deputat,

Ştiţi foarte bine, pentru prima dată în România s-a acordat 6% din p.i.b. pentru învăţământ de către Guvernul Tăriceanu.

În altă ordine de idei, atunci când s-a făcut întrebarea ieri pentru liderii de grup, eu am fost prezent aici. Vă spun cu toată sinceritatea că doi nici nu erau prezenţi în sală, nicidecum că n-au mai fost chemaţi la telefon să-şi spună punctul de vedere. Deci, există un viciu de fond, pentru că trebuie să respectăm art.69. Mai mult de atât, vreau să vă spun că noi trebuie să dăm exemplu, pe care trebuie să-l urmeze ceilalţi din jurul nostru. Că, dacă noi nu respectăm regulamentele şi legile pe care le dăm noi, cine să le respecte?

Cele două proiecte de lege au un termen - 1 octombrie - cel cu salarizarea profesorilor; şi 1 ianuarie 2009 - cel cu pensiile. Nu cred că este neapărat necesar să discutăm cele două proiecte de lege, că putem să le discutăm în sesiunea din toamnă, în septembrie, avem tot timpul, şi astăzi, într-adevăr, să discutăm nişte proiecte de lege care sunt imperative şi sunt necesare pentru desfăşurarea unor activităţi importante din societatea noastră. Şi sunt de acord cu domnul Tabără, sunt, într-adevăr, nişte proiecte de lege care trebuie să treacă neapărat, pentru că, altminteri, compromitem nişte sectoare atât de importante.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Barbu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu cred că trebuie să ieşim puţin din demagogie. Adică, vorbim acum şi invocăm art.69, dar am să vă spun următorul lucru: la pct.7 şi pct.8 de pe ordinea de zi actuală au fost introduse două proiecte de lege trecute prin Comisia pentru muncă şi protecţie socială miercurea trecută, odată cu proiectul pe care vi l-am supus atenţiei pentru a fi pus pe ordinea de zi şi rapoartele au fost predate luni dimineaţa. Două dintre cele opt transmise pentru punerea pe ordinea de zi a rapoartelor au fost trecute, cele care au prezentat un anume interes; celelalte, nu. Iar acum invocăm articolul din regulament.

Vreau să mai precizez în faţă dumneavoastră încă ceva. Programul nostru spune aşa: în afară de ziua de marţi, miercuri, după şedinţa comună, şedinţă în plen a Camerei Deputaţilor; joi, de la ora 9,00, dezbateri ale problemelor înscrise pe ordinea de zi şi vot final. Nu înţeleg care este problema să nu putem să lucrăm.

De aceea, chestiunile invocate aici, inclusiv aceea cu 1 ianuarie 2009 privind legea care modifică Legea pensiilor, nu stă în picioare. Pentru că acea chestiune înseamnă câteva luni de muncă pentru a putea fi pusă în aplicare. Este vorba de 1.500.000, 1.800.000 de oameni. Nu putem s-o facem pe ultima sută de metri, chiar dacă există voinţa să o facem la un moment dat.

De fapt, în spatele chestiunii nu stă această problemă, ci lipsa de dorinţă a unor grupuri parlamentare, pentru ca aceste proiecte de lege de care am vorbit să fie trecute pe ordinea de zi şi aprobate.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emilian Frâncu.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

În felul cum au demarat discuţiile, se pare că încă o jumătate de oră fiecare coleg va veni cu unul sau două proiecte pe care le consideră prioritate şi pe care le va propune să fie trecute pe ordinea de zi.

Cred că nu este o soluţie bună să discutăm astăzi aceste proiecte, dintr-un motiv foarte simplu: în primul rând, încălcăm regulamentul, pentru că nu am primit rapoartele şi nu le cunoaştem. Deci, ar fi trebuit să se respecte termenul de 5 zile; în al doilea rând, uitaţi-vă în sală şi vă rog să observaţi că sunt circa 70-75 de colegi, cu toată bună-voinţa. Or, eu cred că Parlamentul României tocmai are rolul de a scoate legi bune. A lăsa pe seama a 75 de persoane, oricât de bine pregătite ar fi ele, trecerea unor legi extrem de importante şi care, din punctul meu de vedere, suntem cu toţii de acord asupra ideilor novatoare, pozitive pe care le aduc, dar, repet, forma este foarte importantă şi a le trece, aşa, la repezeală, cu acceleratul, numai din dorinţa de a epata, de a aduna capital electoral, nu cred că este pozitiv în acest moment.

Şi vreau, în final, să fac o corectură tot la ceea ce a spus doamna Aura Vasile, care voia să contrazică un coleg de-al meu privind lipsa procedurilor, pe care o invocase. Şi eu am fost prezent în sală. Vă reamintesc că şedinţa a început tocmai cu aceste propuneri. Doi lideri, în mod cert, nu au fost; nici măcar nu au fost întrebaţi direct, ci întrebarea a fost dacă liderii - şi se poate vedea în stenogramă -, dacă liderii de grup au ceva de spus. Deci, s-a trecut foarte repede peste această chestiune. Or, cea mai importantă condiţie pentru ca o lege sau un proiect legislativ să fie trecut pe ordinea de zi era tocmai acest accept concret şi direct. Faptul că doi dintre ei nu şi-au dat acceptul sau nu au fost întrebaţi face caducă, să zicem, susţinerea doamnei Aura Vasile.

Deci, eu vă rog să nu discutăm astăzi, tocmai din lipsa, nu a cvorumului, ci datorită faptului că nu suntem decât extrem, extrem de puţini aici, nişte legi foarte importante.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Aura Vasile era la rând. Mai este domnul deputat Márton Árpad şi, după aceea, domnul vicepreşedinte Dorneanu.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Rămân surprinsă! În momentul în care, ştiu eu, cineva doreşte să scoată o castană din foc, încearcă să o scoată, dar nu o scoate cum trebuie. Deci, aduc aminte colegilor din P.N.L. care au luat cuvântul - domnul Popa şi colegul antevorbitor - că ieri, domnul Dorneanu, preşedinte de şedinţă, a întrebat fiecare grup parlamentar şi fiecare lider de grup sau vicelider şi-a dat acordul. Ca să veniţi astăzi să spuneţi că din grupul parlamentar ieri nu era nimeni de la dumneavoastră, ca lider sau vicelider, şi că, teoretic, ştiu eu, nu a vorbit nimeni, îmi este foarte greu să cred, în condiţiile în care mă pot uita pe prezenţă şi să văd dacă într-adevăr erau în sală sau nu erau în sală.

Remarca este valabilă şi pentru al doilea grup. Ca dumneavoastră să ne faceţi mincinoşi pe noi, toţi ceilalţi, vă rog să consultaţi stenograma şi o să vedeţi că noi avem dreptate, iar adevărul poate deranjează pe alţii.

Dacă doriţi, într-adevăr, să rezolvăm această problemă, cred că este corect să o facem amiabil, şi nu necăjind pe toţi ceilalţi, pentru că, în caz contrar, putem să ţinem şedinţa şi putem să aducem argumentele necesare respectării regulamentului şi discutării măcar a celor două proiecte de lege care au fost aprobate ieri de plenul Camerei. Şi îmi menţin propunerea ca cele două propuneri legate de Ordonanţa nr.15 şi Proiectele de Lege PL-X.180 şi 308 să fie discutate, domnule preşedinte, ca să înţeleagă colegii parlamentari că nu ne jucăm aici.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat. Ştiu că suntem cu toţii obosiţi şi fac un apel pentru fiecare dintre colegi să vorbească în nume propriu, şi nu despre alţi colegi.

Suntem în apropiere de finalul sesiunii şi trebuie să o ducem la capăt cu bine.

Domnul deputat Márton Árpad.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Reieterez acea înţelegere dintre noi, de luni. Pornind de la situaţia de fapt că avem o prevedere regulamentară care ne spune următoarele: în primul rând, un raport al comisiei trebuie să apară în caseta fiecărui deputat, cu un interval de timp înainte de dezbaterea în plen; în al doilea rând, orice punct de pe ordinea de zi se dezbate conform unei modificări a regulamentului, de altfel, propuse de P.S.D. Mă scuzaţi, dar aşa e. În 2004, în decembrie s-a modificat această lege, nu în plen; nu în plen, ci în Biroul permanent, împreună cu comitetul liderilor grupurilor parlamentare. De la aceste prevederi, prin înţelegere comună, luni, am zis: derogăm. Şi punctul nostru de vedere este că derogăm în ipostaza în care este într-adevăr o urgenţă. Şi vă dau o problemă cu acei care, din 2006, mi se pare, trenează rezolvarea acestei probleme şi oamenii nu-şi primesc banii.

E alta situaţia când problema respectivă intră în vigoare din 2009. Şi mai era încă ceva. Să fie de acord toţi liderii de grup parlamentar. Noi, liderii de grup parlamentar, din când în când mai avem şi alte probleme decât să stăm aici, în plen. Eu, de exemplu, când am fost întrebat în legătură cu una dintre aceste probleme propuse pentru ordinea de zi, nu am fost în sală, dacă ziceţi dumneavoastră. Eu nu am fost în sală atunci. Eu vorbesc despre mine şi am zis că nu am fost în sală. Eu nu vorbesc în numele viceliderului. Eu nu am fost în sală.

Doi. Există prevederi regulamentare identice legate de punerea pe ordinea de zi a unui raport al unei comisii care spun că atunci când o comisie a depăşit termenul de depunere a raportului, evident, în Biroul permanent, se poate propune pentru punerea pe ordinea de zi pe poziţia nr.1, 2, 3 şi aşa mai departe, proiect de lege care a depăşit aceste termen. Şi că s-a mai întâmplat, dacă dumneavoastră veniţi cu astfel de propuneri dincolo de înţelegere, am şi eu o propunere. Punctul 1 pe ordinea de zi, dincolo de cele care există, să fie fără raport: dezbaterea Legii statutului minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul vicepreşedinte Valer Dorneanu. Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Mă simt obligat să intervin, pentru că am fost implicat ieri în luarea acelei decizii de către noi, de către Biroul permanent consultat ad-hoc, liderii grupurilor parlamentare, şi mai ales plenul şedinţei. Şi, în această calitate, aş dori să vă invit pe cei care suntem aici, pe dumneavoastră, toţi, la o scurtă meditaţie cu privire la consecvenţa în apărarea principiilor, în apărarea valorilor şi în apărarea propriilor decizii.

Consecvenţă în apărarea valorilor - şi, aici, apropo despre demagogie, despre care vorbea cineva. Nu s-a terminat de mult campania electorală, în care cu toţii ne-am întrecut, inclusiv domnul deputat Frâncu, pe care l-am văzut la o televiziune locală. Ne-am întrecut în a apăra câteva domenii de activitate, câteva categorii sociale. Printre ele, erau profesorii şi pensionarii. Că nu ne ocupăm destul, că trebuie să le dăm o speranţă.

Stimaţi colegi,

Este acum momentul să demonstrăm nu numai prin vorbe, nu numai în campania electorală că ne interesează cele două categorii sociale şi ne interesează învăţământul, cel despre care ne place să spunem peste tot că este pilonul societăţii, este baza societăţii, este cel care clădeşte viitorul. Păi, noi am decis, acum apropo de cealaltă consecvenţă, am decis, în cunoştinţă de cauză, să trecem aceste două probleme pe ordinea de zi. Acum, ne aducem aminte ba că nu a fost un lider în sală, ba că, de fapt, nu am respectat regulamentul.

Aş vrea să vă reamintesc tuturor, apropo de prevederea regulamentară cu privire la termenul acela de difuzare a rapoartelor. Acel termen este, într-adevăr, un termen fix, este stabilit în folosul parlamentarilor. Să aibă cunoştinţă şi posibilitatea să ia act de conţinutul rapoartelor.

Dacă acest lucru s-a realizat în fapt, a devenit o cutumă extrem de utilizată ca să nu avem aceeaşi rigoare şi când avem o lege foarte important să acceptăm s-o discutăm chiar dacă nu s-au împlinit fix cele 3 zile sau cele 5 zile. Şi, ieri, nu am auzit pe nimeni, nici pe domnul Popa atunci prezent şi astăzi prezent, să fi protestat împotriva înscrierii pe ordinea de zi.

Deci, stimaţi colegi, a fost înscris pe ordinea de zi printr-o decizie a Biroului permanent, a liderilor, decizie confirmată în plen. Numai în acest cadru procedural putem să revenim la această decizie, dar eu v-aş propune, domnule preşedinte şi stimaţi colegi din partidul de guvernământ, o soluţie cu care să putem depăşi această fază.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog!

Domnul Valer Dorneanu:

Fiind înscrise pe ordinea de zi să dezbatem aceste proiecte, neavând cvorum, să ne angajăm că vom înscrie pe ordinea de zi la vot în prima săptămână din septembrie votarea celor două legi. În acest fel, nu am afecta nici bugetul pe timpul verii. Oricum, unul dintre proiecte s-ar dezbate, s-ar aplica la 1 ianuarie, şi celălalt, la 1 octombrie.

V-aş ruga, stimate domnule preşedinte, să aveţi în vedere această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu (Domnul preşedinte Bogdan Olteanu coboară la tribună):

Pentru că mi-aţi vorbit mie, domnule vicepreşedinte, am să răspund eu, reiterând faptul că Grupul parlamentar al P.N.L. susţine ideile cuprinse în cele două proiecte de lege despre care vorbim cu prioritate, şi anume cele referitoare la grupele de pensionare şi respectiv la salariile profesorilor. Sunt nişte chestiuni de procedură pe care le considerăm impedimente şi suntem de acord şi vom susţine ca aceste două propuneri legislative să devină legi şi să devină operaţionale în termenele de punere în aplicare care au fost propuse chiar în corpul legilor, respectiv 1 octombrie şi 1 ianuarie.

Din acest punct de vedere, va exista tot sprijinul nostru şi vă veţi bucura de el.

Nu dorim să creăm genul acesta de precedente de procedură care, în anii trecuţi, cel puţin în cei doi ani în care am condus Camera, au dus de fiecare dată la scandaluri publice, de fiecare dată la atacuri împotriva Parlamentului, în fiecare dintre ultimele şedinţe din sesiunea de primăvară, ca şi din sesiunea de iarnă, s-au adoptat proiecte ciudate, controversate, necitite, nestudiate de colegii din Parlament, proiecte care au fost trimise spre reexaminare, care au făcut obiectul unor sesizări către parchete, care au făcut obiectul unor scandaluri politice venite în special din partea domnului preşedinte, chiar dacă iniţiatorii erau de multe ori, de prin partide, prieteni. Nu dorim să repetăm genul acesta de chestiune, pentru că nu am avut ocazia să citim cele peste 20 de proiecte la care s-a propus introducerea pe ordinea de zi.

De aceea, ne putem asuma acordul ca, în prima şedinţă a Biroului permanent, să punem în fruntea ordinii de zi pentru prima şedinţă a plenului de după vacanţă, dezbaterea acestor două proiecte, precum şi a celorlalte proiecte, ulterior, a celorlalte proiecte la care avem rapoartele pregătite, avem tot timpul să le studiem. Şi declarăm asta şi pentru stenogramă şi pentru public şi pentru colegii prezenţi încă în sală într-un număr destul de mic. Dar, cred deja că numărul în care ne aflăm ne pune într-o situaţie destul de delicată să continuăm dezbaterile. Putem vedea, dacă mai discutăm respingerile pe care le avem, mai avem doar respingeri pe ordinea de zi. Acolo, dacă există consens, putem discuta. În rest, însă, situaţia devine în sală, aş spune, dramatică.

(Domnul preşedinte Bogdan Olteanu îşi ocupă locul în prezidiu.)

Da, mai avem o serie de înscrieri. Doamna Lia Ardelean.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Regret că timpul se scurge şi discutăm doar dacă acceptăm sau nu aceste propuneri legislative.

Domnule preşedinte,

Vă propun o scurtă pauză, să staţi de vorbă cu liderii grupurilor parlamentare, să nu ne ambiţionăm, pentru că, totuşi, sunt propuneri legislative care chiar nu suportă amânare. Şi aş vrea să spun că oamenii care şi-au predat animalele în 2004, 2005, 2006 şi care au fost păcăliţi cu sprijinul instituţiilor statului, totuşi, cred că nu mai trebuie să mai aştepte o vară. Trebuie să ţinem cont că unii dintre ei chiar au murit şi cred că ar trebui să luăm lucrurile la modul serios, mai ales că ţinem cont de faptul că a fost campanie electorală, nu a fost sesiune, şi cred că, fără să părăsim sala, ca să nu plece şi ceilalţi colegi, câteva minute, să hotărâm ce punem în dezbatere şi să continuăm lucrările cât mai repede.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Ştiţi că vă port o deosebită consideraţie şi, din acest motiv, nu am să fac numărătoarea în sală, ca să vă răspund de ce nu putem să votăm nicio lege. Că eu sunt prezent, ca şi dumneavoastră, dar dacă ne uităm în sală, vedem bănci goale în jurul nostru. Sigur că putem să spunem că votăm legi, dar, dacă vom avea şi o capacitate matematică, o să constatăm că nu suntem în măsură să votăm nicio lege.

Putem discuta însă în continuare, mai avem o serie de înscrieri la cuvânt. Doamna deputat Ecaterina Andronescu, domnul Tabără. Dacă doriţi după aceea să acordăm acea pauză care s-a solicitat, eu sunt disponibil să facem oricâte pauze apreciaţi.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie să spun de la acest microfon că apreciez declaraţia pe care dumneavoastră aţi făcut-o în numele Grupului liberal, dar vă rog să şi dovediţi că susţineţi cu fapte ceea ce aţi declarat de la microfon.

Pe de altă parte, aş vrea să mai adaug ceva. Poate că nu am fost suficient de explicită. Ordonanţa este a Guvernului. Guvernul este un guvern liberal. Modificările sunt minimale. Doar o cifră este modificată în ordonanţa Guvernului liberal.

Ca urmare, eu nu cred că avem nevoie de 5 zile ca să înţelegem o singură cifră. De aceea am trecut prin şcoală toţi. Ne este suficientă afirmarea acestei cifre, ca să înţelegem despre ce este vorba.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna profesor, şi vă apreciez umorul din toată inima.

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş mai fi revenit la microfon, dacă dumneavoastră, domnule preşedinte, nu spuneaţi aici că se doreşte să se evite tocmai anumite scandaluri de presă.

Dacă vreţi, propunerea mea ca Legea privind sistemul de cercetare din agricultură s-o votăm şi să clarificăm odată această problemă este tocmai pentru a evita aceste mari scandaluri. Şi scandalurile sunt şi la Băneasa, pe la toate institutele - pe la Braşov ..., pe unde vreţi. Sunt, dacă vreţi, domnule preşedinte, demersuri ale unor înalţi demnitari, inclusiv la Monitorul Oficial, de a opri hotărâri de Guvern pentru funcţionarea unor staţiuni, cum sunt cele pomicole, inclusiv Băneasa. Nu noi le-am făcut. Noi căutăm acum să evităm astfel de scandaluri.

Dar nu am vrut să spunem acest lucru, pentru că, până la urmă, nu problema respectivă este de fond. Ci existenţa unui sector de importanţă capitală, care este cel al cercetării şi, dacă vreţi, şi celelalte două legi despre care se discută acum şi pe care noi le-am aprobat ieri pentru a fi trecute pe ordinea de zi şi pe care vă cerem, domnule preşedinte, să le aducem în discuţie.

Aşa cum ceea ce spunea doamna Lia Ardelean şi domnul Kelemen aici, pe probleme legate de greşeli ale unor instituţii guvernamentale defavorabile cetăţenilor ţării, suntem obligaţi să le corectăm, noi. Şi, aici, este dincolo de ce înseamnă câştigul de capital politic.

Este prima dată în istoria Parlamentului la care particip, sunt trei legislaturi, în care se întâmplă astfel de fenomene. Este de neînţeles cum putem să blocăm sisteme care vă stau la dispoziţie, Guvernului actual, nu mie ca să puteţi aplica strategii în sectoare importante, pentru ceea ce înseamnă viaţa României - şi învăţământul, şi sistemul de pensii, şi sistemul de cercetare, dar sunt şi celelalte: îmbunătăţirile funciare. Să nu uitaţi că sunt probleme de ani de zile nerezolvate în sector. Legea respectivă vine să rezolve. Este o iniţiativă a Guvernului, nu este una parlamentară, cum sunt alte câteva, cu rapoarte făcute la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Nu venim să vă cerem nimic avantajos pentru o persoană, sau alta ci vă cerem ca dumneavoastră, aici, şi noi, toţi, să rezolvăm probleme care sunt absolut necesare şi necesită acum rezolvare, nu mâine, sau poimâine, sau în octombrie. Pentru că atunci n-o să mai avem ce rezolva.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Gabor, domnul deputat Kerekes.

Poftiţi, domnule Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Tabără a vorbit de două legi foarte importante, urgente. Şi a vorbit despre Legea pensiilor.

Domnule deputat Tabără,

În 2005 nu a fost urgentă modificarea Legii pensiilor privind recalcularea pensiilor cu privire la pensionarii care au activat în grupele 1 şi 2 de muncă? Acum, pentru dumneavoastră, este foarte urgentă.

Dar noi, când am urgentat această problemă să fie rezolvată în 2005, pentru dumneavoastră, pentru Partidul Democrat, şi actualmente Partidul Democrat-Liberal, n-a fost urgentă. Aşa este? Aşa este! Acum vreţi să faceţi capital politic din aceasta? Nicio grabă! Noi vom putea rezolva, şi la începutul lunii septembrie avem tot timpul pentru aceasta, pentru că proiectul de lege pe care l-a înaintat P.D.-L.-ul mai conţine nişte greşeli pe care le putem elimina, oricum intră în vigoare la 1 ianuarie 2009. Deci, să fiţi cu răbdare. De ce urgentaţi acum? Numai din motive electorale?! Să fie cu iertare!

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să mă credeţi că nu aş fi cerut dreptul de a lua cuvântul în faţa domniilor voastre, dacă nu s-ar fi făcut de la acest microfon nişte afirmaţii complet neadevărate.

Da, poate "Jos Guvernul!", dacă nu ar fi făcut treabă. Dar tocmai asta este. Se spune despre Grupul liberal că nu doreşte adoptarea acestor legi care aduc avantaj pensionarilor sau corpului profesoral.

Nimic mai neadevărat. Dacă alţii au vorbit foarte mult şi n-au făcut nimic, Partidul Naţional Liberal, prin Guvernul pe care l-a dat, a făcut ceva şi pentru profesori, acordând 6% din p.i.b. pentru învăţământ, aşa cum n-a fost niciodată. Nicio guvernare n-a făcut acest lucru! A majorat pensiile, aşa cum n-au fost majorate niciodată, şi acest lucru mă îndreptăţeşte să spun că liberalii poate vorbesc mai puţin, dar fac mai mult.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tabără. Doamna deputat Aura Vasile şi pe urmă domnul deputat Tabără. Poate ne spune domnul Frâncu şi de ce i-aţi zis şi cum i-aţi zis că ....

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Privesc, ascult şi nu-mi vine să cred! Constat, încă o dată, că un guvern liberal, cu politică neoliberală, se laudă de la acest microfon de politicile de stânga privind creşterea pensiilor, alocarea unei cote din p.i.b. majorată învăţământului.

Vă readuc aminte, domnule deputat, că au fost iniţiative ale P.S.D.-ului, că am fost de bună-credinţă, tocmai pentru a se aplica, de a face negocieri cu Guvernul liberal, iar dumneavoastră nu aţi făcut decât v-aţi supus unei decizii a Parlamentului, pentru că, dacă doreaţi sau nu doreaţi, ele tot treceau prin majoritatea votului Camerei Deputaţilor.

Deci am rugămintea să nu vă mai lăudaţi cu ce nu este al dumneavoastră pentru că aţi cules destul capital politic pe o iniţiativă a Partidului Social Democrat, susţinut de alte grupuri parlamentare din Camera Deputaţilor.

Deci, dacă dumneavoastră faceţi declaraţie politică de la acest microfon spunând că este destul, vă spun, domnule deputat, că n-aţi făcut decât puţin din ceea ce Partidul Social Democrat v-a solicitat. Dar chestiunea aceasta ne convinge ca, în continuare, să cerem şi să putem să acordăm mai mult pe politicile sociale ale partidului meu, nemaiţinând cont de poziţiile sau posibilităţile programului dumneavoastră de guvernare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat,

Sunt nevoit să vă contrazic, este de esenţa parlamentarismului să ne lăudăm cu ce fac ceilalţi.

Domnul deputat Tabără.

Voci din sală:

Dreptul la replică!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu s-a pronunţat numele. Haideţi, stimaţi colegi, chiar nu avem treabă?

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De puţine ori ies la microfon pentru a da drept la replică şi nici acum domnului Kerekes n-am să-i dau un drept la replică, pentru că priorităţile se pot schimba şi au multe momente. Este aici domnul ministru Barbu, care în mod sigur vă va spune mai multe despre momentul respectiv.

Dar problema pe care am ridicat-o şi ieri şi astăzi este de prioritate tocmai pentru a elimina scandaluri şi câştiguri de un anumit tip politic.

Am spus-o aici şi o ştiu foarte bine toţi ceilalţi care au fost angajaţi în această bătălie şi în această analiză a unor proiecte de lege cu care am venit pentru a fi supuse astăzi aprobării din Camera Deputaţilor. Şi repet: pentru ceea ce înseamnă agricultura şi pentru ceea ce înseamnă cercetarea în agricultură este absolut necesar sau era absolut necesar ca în această sesiune să putem finaliza Legea cercetării agricole, astfel încât acest patrimoniu al cercetării să nu se transforme în chestiuni imobiliare şi afaceri imobiliare. Aceasta este principala prioritate.

Doi. Sunt om de învăţământ, dacă vreţi, şi ştiu ce înseamnă învăţământul şi priorităţile lui şi niciodată n-am să mă opun susţinerii a tot ceea ce înseamnă activitate didactică.

Vă reamintesc că anul trecut 4000 de miliarde s-au reîntors fără să fie folosite şi vă mai reamintesc încă un lucru pentru învăţământ, că doi ani au fost cei care au mărit sursele de investiţii în învăţământul superior şi ca atare o mare parte dintre acestea pot, astăzi, să participe la proiecte de mare anvergură, care pot să aducă bani. De doi ani de zile şi s-ar putea ca şi anii care vin învăţământul tocmai de aceste lucruri să nu mai beneficieze dincolo de ceea ce înseamnă susţinerea materială a cadrelor didactice de la toate gradele de învăţământ din România.

Şi din acest punct de vedere cred că nu este în discuţie o prioritate mai mare decât ceea ce se propune aici, pentru că sunt greşeli mari legate de ceea ce înseamnă susţinerea învăţământului, stimaţi colegi, de doi ani încoace, inclusiv ceea ce s-a întâmplat ieri.

Dacă cineva crede că deschiderea subiectelor este una fără urmări, este furt în învăţământul superior de aici încolo. Mediile respective vor fura, vor fi dincolo de orice competiţie şi nimeni n-a luat nicio măsură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Kelemen Attila şi domnul Barbu a mai cerut cuvântul. Mai sunt solicitări de cuvânt? Doamna deputat Ardelean?

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Domnilor colegi,

Îmi pare foarte rău că răpesc şi eu timpul preţios, pe care l-am putea folosi şi în alt fel, dar trebuie să vă spun că este chiar de mirare; nu sunt obişnuit, nu prea m-aţi văzut să vin şi să fac declaraţii politice sau, mai precis, de când sunt iniţial vicepreşedinte, după aceea preşedintele Comisiei pentru agricultură. Noi, în această comisie, trebuie să vă spun că, de obicei, discutăm despre politici agrare, şi nu despre altceva, şi trebuie să apăr această comisie de specialitate.

Trebuie să vă spun aici, unii aţi întrebat şi, ca un preambul, ceea ce a spus despre cercetare domnul coleg Tabără este pe deplin adevărat. Dacă n-o să avem cercetarea noastră proprie în domeniul agriculturii şi silviculturii, vom fi la cheremul cercetărilor din diferite ţări învecinate sau mai puţin învecinate şi va fi vai de noi în agricultură şi în silvicultură.

Şi dacă doriţi, unii au spus că nu aţi primit rapoarte. Domnilor colegi, variantele din Senat, când intră o lege din Senat, toată lumea primeşte textul. Acum vreau să vă citesc doar adnotările mele. Am cerut patru legi să fie puse pe ordinea de zi.

Prima este de modificare a Legii ANIF-ului, şi aici am trecut o adnotare: prin raportul pus de acord cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu ANIF. Deci nu a apărut text nou aici, doar ceea ce ne-a cerut Ministerul Agriculturii.

Şi la celelalte trei legi, legea aceasta pentru despăgubirea oamenilor care de patru ani au predat nişte animale şi, la indicaţiile Ministerului Agriculturii de atunci, au fost făcute nişte acte că nu mai au cum să primească acele despăgubiri. Aceasta am vrut să remediem şi am scris aici: de votat în forma prezentată de Senat. Şi tot aşa, sunt colegi care acum zece minute, cinci minute m-au întrebat: domnule preşedinte, trece legea noastră?

Este vorba despre salarizarea angajaţilor la Ministerul Agriculturii, fiindcă avem două grile de salarizare. APIA primeşte nişte salarii mult mai mari decât direcţiile agricole. Acest lucru am vrut să-l remediem prin această lege şi am trecut la fel: de votat în forma prezentată de Senat.

A patra lege, de asemenea, am votat-o în forma prezentată de Senat.

Deci nu este nimic nou sub soare, nu vrea nimeni să trişeze, dar trebuia să trecem aceste legi, să nu mai aşteptăm două-trei luni, până când reîncepem această discuţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Reiau ceea ce am spus cu toată consideraţia, ştiu că-s legi importante, dar le putem discuta, nu le putem vota, deci nu vor putea intra în vigoare din păcate, dată fiind prezenţa din sală.

Domnule preşedinte Barbu, vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu-mi prea stă în obicei să vin de multe ori la microfon, dar vreau să spun câteva lucruri.

Domnul Kerekes ne-a spus aici pe un ton, ca şi când ar fi la "Noapte bună, copii!", să ne sperie puţin de ce n-am făcut 2005. Îi reamintesc domnului deputat că am scris programul partidelor de guvernare pe partea socială şi l-am corectat împreună cu dumnealui, dumnealui ca persoană şi reprezentant al Grupului UDMR.

Atunci n-am scris despre Grupele I şi II de muncă, atunci am scris de recalculare. Numai după ce am terminat recalcularea a apărut fenomenul unei noi inechităţi, pentru că unii asiguraţi sau pensionari pierdeau un drept câştigat prin Legea nr. 3/1977, un cuantum financiar prin modul de calcul instituit prin Legea nr.19. Am vrut să-l corectăm.

Faptul că nu este o chestiune de natură electorală, vreau să vă reamintesc că am depus proiectul în luna octombrie 2007; l-am depus cu solicitare de procedură de urgenţă la cele două Birouri ale Camerelor. A ajuns, în sfârşit, aici. Problema este ca, Casa Naţională de Pensii să poată să rezolve toate aceste lucruri, vorbim de 1.500.000-1.800.000 de beneficiari care nu se pot face de azi pe mâine, iar domnul Kerekes, coleg cu mine în Comisia pentru muncă, a votat cu drag acest raport şi acest proiect. Nu înţeleg acum de ce susţine amânarea dezbaterii lui.

În al doilea rând, vreau să vă spun că sunt puţine momente când este atât de multă lume în sală când dezbatem legile pe articole. Problema este la votul final, nu la dezbaterea pe articole, iar legat de votul final, avem în program prevăzut joi vot final.

Domnule preşedinte,

Vă rog să ţineţi seama de aceste lucruri şi să menţineţi hotărârea de ieri, de introducere pe ordinea de zi a celor două legi, şi vă mai rog, pentru că nu noi, plenul Camerei am hotărât să rămânem în campaniile electorale în teritoriu, ci dumneavoastră, membrii Biroului permanent al Camerei. Au fost cred că şi perioade când - dacă greşesc îmi cer scuze, sau Comitetul ordinii de zi, nu ştiu exact cine - în orice caz, nu acest plen.

La Comisia pentru muncă sunt cu termen de raport 30 iunie - când ne-am întors - peste 60 de legi, şi de atunci am avut o singură şedinţă programată miercurea trecută şi una solicitată de noi, în mod expres, ieri. Oricât am fi de eficienţi, nu putem să terminăm aceste lucruri.

Şi, ca să revenim la normal, noi, Comisia pentru muncă, am cerut să avem şedinţe aprobate şi în prima săptămână şi vom lucra marţi, miercuri, joi, până le terminăm, să le aducem la zi. Dar credem că şi dumneavoastră şi noi, ceilalţi, putem să fim prezenţi aici o zi, două, dacă este nevoie, să terminăm aceste legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sunt nevoit să vă dau eu un drept la replică în numele Biroului permanent. Să ştiţi că noi n-am hotărât absolut nimic, pentru că respectăm Regulamentul, şi am respectat decizia Comitetului ordinii de zi a liderilor de grupuri care în unanimitate au stabilit programul de lucru în acea perioadă.

Domnul Kerekes drept la replică înţeleg.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Inclusiv şeful lor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Inclusiv, inclusiv, fără îndoială; a fost unanimitate şi toţi au fost prezenţi.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Unul din aspectele acestei zile este marea bătălie pentru rezolvarea problemei privind Grupele I şi II de muncă, de calculare a pensiilor acestor categorii.

Aşa cum am spus şi în cadrul Comisiei pentru muncă, nu înţeleg această grabă din partea PD-ului pentru a rezolva această chestiune. Începând cu 2005, nu numai noi, UDMR-ul, dar pot să afirm cu hotărâre că şi celelalte partide au militat consecvent pentru a rezolva această problemă. Dar atunci, ministerul condus de PD nici n-a vrut să audă de această chestiune. Nu vreau să spun că au fost mii de interpelări şi întrebări, sute sau zeci dar au fost foarte multe, şi la care în mod consecvent au răspuns că nu există soluţie, că nu se poate face discriminare faţă de alte categorii.

Şi acum, nu în 2007 octombrie au introdus această iniţiativă, dar în 2005 octombrie de ce n-au vrut să rezolve această chestiune? De ce nu au vrut să rezolve? Pentru că n-au vrut, pentru că au aşteptat alegerile din 2008, în ajunul alegerilor să rezolve ei această problemă! Deci fac capital electoral din aceasta.

Nu se poate aşa, domnilor deputaţi. Să fim consecvenţi! Dacă atunci au tăcut şi chiar s-au opus acestei rezolvări, acum să stea liniştiţi în banca lor, pentru că noi, toţi deputaţii vrem acest lucru să îl rezolvăm; şi Guvernul vrea să rezolvăm şi nicio grabă. Pentru că am aici unul din sutele de răspunsuri din partea Ministerului Muncii, condus de PD, nu vreau să numesc cine, n-au vrut să rezolve, au spus că este discriminare faţă de alte categorii. N-au vrut să rezolve, acum vor să rezolve, aşa?

Deci vrem şi noi să rezolvăm, dar să nu-şi permită nimeni să facă capital politic din aceasta. Dacă totuşi se rezolvă aceasta, să procedăm exact aşa cum am procedat şi în cazul autoturismelor cumpărate prin CEC, să fie efortul comun al parlamentarilor. (Aplauze.)

Mulţumesc pentru aplauzele dumneavoastră, înseamnă că sunteţi de acord cu mine.

Deci PD-L-ul să stea în banca lui, liniştit.

Mulţumesc. (Aplauze şi râsete în sală).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cam toţi stăm în aceeaşi măsură în băncile noastre, în această zi, şi de aceea avem şi problema cu votul.

(Domnul Ioan Munteanu coboară de la prezidiu şi se îndreaptă spre microfonul tribunei.)

Domnul deputat Ioan Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ora 15,00, ora 16,30, fiecare dintre noi, cei 71 care suntem în sală, am fi avut la dispoziţie câte 1 minut şi 22 de secunde.

Haideţi să oprim, să sistăm discuţiile şi să hotărâm ce avem de făcut. Să nu mai vorbim. Deci să sistăm discuţiile, atât vă rog.

(Domnul Ioan Munteanu îşi reia locul la prezidiu.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Deocamdată se aduc nişte argumente legate de o decizie pe care trebuie s-o luăm vizavi de introducerea pe ordinea de zi a unor proiecte care nu au raportul depus la timp. Nu există un consens al liderilor de grupuri. Ca atare, nu pot să propun aşa ceva, conform cutumelor.

Eu constat şi prezenţa din sală şi vă consult dacă consideraţi oportun ca proiectele pe care le avem pe ordinea de zi, respectiv respingerile, să le dezbatem, dar fără vot, că n-avem ce să votăm. Sau, dat fiind că este vorba de propuneri de respingere, să le prorogăm pentru o şedinţă în care le putem şi vota.

Ţineţi cont de faptul că avem şi o şedinţă de Biroul permanent şi de Comitet al liderilor, care trebuie să se desfăşoare ulterior acestei şedinţe, şi orice decizii pe care trebuie să le luăm în acel Biroul permanent trebuie să fie puse imediat în aplicare, întrucât, vă reamintesc, plenul a stabilit că sesiunea se închide mâine, după şedinţa Camerelor reunite.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu (din bancă):

Cum aşa?

Domnul Bogdan Olteanu:

Tot astăzi, în plen aţi aprobat închiderea sesiunii, conform Regulamentului.

Deci s-a aprobat de plen, domnule deputat. Plenul decide, luaţi Regulamentul şi o să vedeţi.

Stimaţi colegi,

Căutaţi stenograma şi o să vedeţi acolo.

Deci, în aceste condiţii, eu vă propun să închidem şedinţa şi să convocăm Biroul permanent şi Comitetul liderilor peste un minut, la sala de Biroul permanent.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,35.