Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Sever Voinescu-Cotoi, secretari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 334 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 172. Sunt absenţi 162, din care zece participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi, programul de lucru, lista rapoartelor depuse de comisiile permanente sesizate în fond, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente, sumarul privind conţinutul fiecărui monitor oficial al României, Partea I.

Am să rog Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale să facă un anunţ despre care am primit o informare la Biroul permanent.

Domnul Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Doresc să vă propun ca, înainte de a intra în lucrările Camerei Deputaţilor pentru săptămâna în curs, să nu omitem să marcăm un moment excepţional, produs săptămâna trecută, şi anume acordarea Premiului Nobel pentru Literatură doamnei Herta Müller.

Doresc să fac acest lucru pentru că suntem de părere că nu este un motiv de mare bucurie doar pentru şvabii bănăţeni, ci pentru toţi cetăţenii României, indiferent de apartenenţă etnică sau politică. Mai mult decât atât, întreaga viaţă şi activitate a doamnei Herta Müller o recomandă ca un fervent luptător împotriva dictaturii şi pentru democraţie.

De aceea, cred că tribuna Parlamentului României este locul cel mai potrivit pentru a spune "Ganz herzlichen Dank verehrte Frau Müller!", ceea ce, în traducere, înseamnă "Felicitări din suflet, stimată doamnă Herta Müller!"

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Primul raport vizează activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestru I al anului 2009. Am să-l invit pe preşedintele comisiei pentru a susţine acest raport.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

În activitatea sa din semestrul I al anului 2009, comisia a primit şi a analizat 548 de petiţii şi memorii în cele 50 de şedinţe, a organizat opt audieri în plenul său şi a efectuat trei cercetări în teritoriu. Pentru a-şi expune solicitările în faţa dumneavoastră, 97 de cetăţeni români au solicitat dreptul la audienţe.

Veţi regăsi în textul raportului primit de dumneavoastră date detaliate privind categoriile de probleme aduse la cunoştinţa comisiei, precum şi o analiză exigentă a modului în care diferite autorităţi şi instituţii publice înţeleg să respecte dreptul constituţional de petiţionare al cetăţenilor.

Se remarcă faptul că, din cele 548 de petiţii, un număr de 134 se referă la abuzuri şi probleme de funcţionare din domeniul justiţiei, fie că este vorba de activitatea instanţelor de judecată, fie că se referă la activitatea parchetelor. Numeroase memorii, primite din partea unor persoane fizice, reclamă o serie de abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi, anchete efectuate incomplet, finalizate de parchete cu soluţii nelegale ori pronunţări de achitări sau condamnări netemeinice de către instanţele de judecată. Majoritatea acestor sesizări au avut la bază suspiciuni şi chiar unele indicii de superficialitate ori acte de corupţie ale magistraţilor care au avut spre finalizare asemenea cazuri.

De asemenea, o altă parte a petiţionarilor a reclamat faptul că, mai ales în faza de urmărire penală, nu se garantează dreptul de apărare. În acest sens, autorului infracţiunii nu i se aduce la cunoştinţă învinuirea, nu i se acordă termene rezonabile pentru a pregăti şi exercita apărarea, iar prezentarea materialului de urmărire penală este formală. Nu de puţine ori se dispune trimiterea în judecată fără să se fi procedat la citarea şi ascultarea inculpatului, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror. Un alt aspect sesizat vizează refuzul organelor judiciare de a admite şi a administra probele în apărare. Pentru soluţionarea acestor petiţii, comisia s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii în 101 cazuri.

De asemenea, ne-am adresat Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi diferitelor structuri ale puterii judecătoreşti. Toate răspunsurile primite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti sau diferitelor structuri ale parchetelor se rezumă la infirmarea bănuielilor sau temerilor petiţionarilor privind săvârşirea unor ilegalităţi în actul de justiţie.

Dacă în anii anteriori se puteau evidenţia câteva cazuri în care se confirmau o parte din sesizările cetăţenilor, în perioada de referinţă am înregistrat un singur astfel de caz, în ciuda numărului din ce în ce mai mare al petiţiilor.

Ca notă generală, distingem faptul că majoritatea răspunsurilor dezvăluie o analiză superficială din partea structurilor competente cu exercitarea controlului atât din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi al Ministerului Public. Mai mult chiar, constatăm adoptarea unei atitudini formale, subiective în analiza plângerilor ce le sunt adresate. În 90% din situaţiile prezentate de petiţionari s-ar fi impus o analiză judicioasă din partea acestor structuri, având cel puţin în vedere documentaţia ataşată memoriilor.

Comisia doreşte să evidenţieze, în faţa dumneavoastră, un dosar special, al domnului Becsek Garda Dezsö, fost deputat în Parlamentul României, care este cercetat într-un dosar penal pentru declaraţii şi opinii cu caracter politic privind corupţia, exprimate în timpul mandatului său de parlamentar.

Pe perioada exercitării mandatului său de deputat în Circumscripţia Electorală Harghita, domnul Becsek Garda Dezsö a sesizat - în nenumărate rânduri - săvârşirea unor fapte cu caracter penal privind modul de exploatare şi de întreţinere a fondului forestier. În acest sens, având garanţia dreptului la opinie, domnul Becsek Garda Dezsö şi-a permis să aprecieze conduita şi chiar moralitatea unor persoane implicate în ceea ce domnia sa numea "mafia lemnului", inclusiv a domnului Tinka Coloman. Pentru astfel de aprecieri, acesta din urmă a formulat împotriva domnului Becsek Garda Dezsö o plângere prealabilă pentru comiterea faptelor de calomnie şi insultă.

Pentru instrumentarea cazului a fost împuternicit domnul procuror şef Vasile Vintilescu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe perioada cercetărilor, domnul Becsek Garda Dezsö, constatând atât o atitudine abuzivă în soluţionarea plângerii prealabile, cât şi o tergiversare nejustificată a soluţionării plângerilor penale, a sesizat atât comisia noastră, cât şi Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care, în 17 iunie 2008, a hotărât sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a analiza conduita profesională a procurorului în cauză. Atrage atenţia faptul că, la scurt timp după încetarea mandatului de deputat, împotriva fostului parlamentar se declanşează o cercetare penală de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni. Motivul îl constituie aceeaşi plângere prealabilă a domnului Tinka Coloman, pentru săvârşirea - de către domnul Becsek Garda Dezsö, pe vremea exercitării mandatului său de deputat - a faptelor de insultă şi calomnie, plângere pe care domnul procuror şef Vasile Vintilescu o înaintase acestei unităţi de procuratură, pe motivul că presupusele fapte nu ar fi comise de către domnul Becsek Garda Dezsö în calitate de deputat, ci ca fapte care nu au nici o legătură cu atribuţiile de serviciu exercitate pe durata mandatului. Aşadar, tocmai cei care au fost reclamaţi - în nenumărate rânduri - de către domnul Becsek Garda Dezsö că nu-şi îndeplinesc atribuţiile şi că nu iau măsuri corespunzătoare împotriva celor vinovaţi de săvârşirea faptelor cu caracter penal privind regimul juridic al fondului forestier, au fost învestiţi cu cercetarea unor presupuse fapte penale comise de domnia sa.

În semestrul I al anului 2009, s-au adresat comisiei şi 93 de persoane şi grupuri de persoane cu sesizări vizând posibile abuzuri exercitate împotriva drepturilor lor de natură socială.

O relativă majoritate a memoriilor înaintate comisiei se referă, în continuare, la problematica pensiilor. Întârzierile în revizuirea erorilor intervenite în procesul recalculării pensiilor, erorile în procesarea datelor cuprinse în adeverinţele depuse cu mult timp în urmă de către pensionari în vederea valorificării sporurilor permanente primite în decursul activităţii lor profesionale sau insuficienta comunicare a instituţiilor responsabile în domeniu în cazul constituirii debitelor deţin o pondere importantă în totalul problemelor sesizate de cetăţeni.

O parte semnificativă a petenţilor reclamă, în memoriile adresate comisiei, întârzierile mari cu casele teritoriale de pensii, care răspund cererilor lor de recalculare a pensiilor pe baza adeverinţelor depuse conform normelor legale în vigoare. Uneori, punctajele medii anuale ale pensiilor sunt calculate eronat, iar eroarea este descoperită la mult timp după producerea ei, ceea ce duce la constituirea unor debite mari.

Provoacă preocupare şi nemulţumire modul în care foştii angajatori înţeleg să se achite de obligaţia de a elibera pensionarilor documentele care să certifice faptul că au primit anumite sporuri permanente, neevidenţiate, de fapt, în cărţile de muncă.

De asemenea, în cazul în care întreprinderile în care au lucrat pensionarii au fost lichidate, iar documentele doveditoare au fost arhivate şi depuse la casele teritoriale de pensii, adeverinţele necesare recalculării sunt dificil de obţinut. Nici până la această dată nu s-au clarificat atribuţiile care revin, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr.39/2006, Arhivelor Naţionale şi Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale în eliberarea documentelor doveditoare.

O problemă nouă în domeniul pensiilor, care preocupă un număr important de pensionari, este aceea a cumulului pensiei cu salariul obţinut, ulterior pensionării, ca angajat în instituţii şi autorităţi publice.

Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România, filiala Tulcea, prin documentele înaintate comisiei noastre în Dosarul nr. 13854/02.02.2009 argumentează, pe baza unor ordine de ministru şi a conţinutului unor programe derulate cu sprijinul Băncii Mondiale, că ofiţerii în rezervă, care astăzi lucrează în instituţii publice, au respectat în întregime politica statului român, dispoziţiile şi normele legale în vigoare. Petenţii arată că nu au încălcat cu nimic legile şi nu au abuzat de prevederile legale în vigoare când, în aplicarea etapelor reformei Armatei, au devenit beneficiari de pensie militară şi s-au angajat în sectorul public, ca urmare a unor cursuri finanţate public tocmai în acest scop.

În domeniul relaţiilor de muncă, remarcăm faptul că numărul petiţiilor în care se reclamă neplata integrală a drepturilor salariale către salariaţii disponibilizaţi creşte. Nerespectarea de către unii angajatori a timpului de muncă şi a celui de repaus, precum şi a dispoziţiilor legale privind perioada de probă şi încheierea contractelor de muncă devine, din nou, o preocupare a angajaţilor.

În primul semestru al anului 2009, în evidenţa Comisiei s-au înregistrat 44 de memorii având ca obiect săvârşirea unor posibile abuzuri ale autorităţilor publice locale atât la nivelul reprezentanţilor aleşi, cât şi a funcţionarilor publici din aceste instituţii.

Un exemplu, în acest sens, îl constituie memoriul domnului Munteanu Toader (Dosarul nr. 34/14019/2009) prin care acesta sesizează mai multe posibile abuzuri săvârşite de primarul comunei Cornu Luncii, judeţul Suceava, în ceea ce priveşte administrarea patrimoniului public al comunei şi, în special, utilizarea bugetului local. Analizând gravitatea acuzelor aduse de petiţionar, comisia s-a adresat atât instituţiilor administraţiei publice locale - respectiv Consiliului Judeţean, Prefecturii, Camerei de Conturi şi Inspectoratului de Poliţie -, cât şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, autorităţi competente cu soluţionarea în fond a aspectelor semnalate.

Din verificările efectuate de autorităţile sesizate a rezultat că unele din aspectele sesizate de petiţionar se confirmă, fiind reţinute în seama primarului incriminat mai multe fapte ce cad sub incidenţa legii penale, în prezent aflându-se în lucru, la Inspectoratul de Poliţie, precum şi la nivelul parchetelor din judeţul Suceava, mai multe dosare de cercetare penală.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate, constatăm menţinerea unui număr important al dosarelor la care nu primim răspunsuri în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor. La un număr de 179 de adrese am primit răspunsuri cu întârziere de câteva zile la peste 150 de zile calendaristice.

Cel mai mare număr de răspunsuri întârziate se înregistrează la nivelul autorităţii puterii judecătoreşti: Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz, cel de pe lângă Tribunalul Galaţi şi cel de pe lângă Tribunalul Suceava, stabilind întârzieri record de peste 150 de zile.

De asemenea, comisia a fost obligată să revină de două sau de mai multe ori pentru a primi răspuns la memorii adresate prefecturilor judeţelor Galaţi, Ilfov, Sibiu, precum şi primăriilor din Braşov şi Bucureşti.

În general, comparând numărul întârzierilor şi al petiţiilor aflate încă în curs de soluţionare la finalul semestrului (55 de petiţii în curs de soluţionare) cu cel din semestrele anterioare, observăm că termenele legale în cazul unora dintre petiţii este cu mult depăşit, soluţionarea lor transferându-se de la un semestru la altul.

În vederea eliminării unora dintre aspectele pe care le-am relevat în acest raport şi în precedentele, comisia a concluzionat asupra necesităţii unor modificări şi completări la Regulamentul Camerei Deputaţilor, care să consolideze instituţional comisia şi să clarifice mai bine întinderea autorităţii sale. De aceea, în aplicarea propunerilor conţinute în precedentele rapoarte semestriale şi ca urmare a concluziilor referitoare la activitatea din perioada de referinţă, comisia solicită urgentarea dezbaterii propunerilor sale de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Sub condiţia consolidării instituţionale a comisiei, apreciem că activitatea de soluţionare a petiţiilor va răspunde în viitor în mai mare măsură dreptului constituţional de petiţionare a cetăţenilor români.

Vă mulţumesc pentru bunăvoinţă şi atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Am înţeles, toată lumea este foarte încântată. Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu am avut posibilitatea să particip la câteva şedinţe ale Comisiei de petiţii, cercetarea abuzurilor şi vreau să vă spun că, într-adevăr, unele dintre ele au fost vii, animate. Însă, ascultând acum raportul prezentat de preşedintele comisiei, îmi dau seama că activitatea comisiei e aşa, cam ca apa sfinţită: nici nu miroase, nici nu se aude. Aş fi vrut să auzim de aici concret: atâtea petiţii, atâtea rezolvate, atâtea nerezolvate, atâtea înaintate.

E foarte mare numărul răspunsurilor neefectuate în termen: 179. Ce se întâmplă cu cei care nu răspund în termen? Sunt audiaţi? Sunt chemaţi la audieri? Nu sunt chemaţi la audieri? Prefecţii, totuşi, sunt reprezentanţii Guvernului şi ar trebui totuşi să vină, dacă dai răspuns peste 150 de zile. Cred că ar trebui să creştem un pic gradul de autoritate al comisiei.

Solicitarea de modificare a Regulamentului cred că este benefică şi ar trebui s-o sprijinim şi noi, plenul Parlamentului, pentru că, într-adevăr, se simte nevoia întăririi rolului acestei comisiei, dat fiindcă sunt foarte multe abuzuri ce se petrec în teritoriu şi care cred eu că şi-ar găsi rezolvarea dacă comisia ar avea pârghii mai multe şi dacă, într-adevăr, ar vrea să-şi însuşească aceste pârghii.

Eu cred că, dacă, într-adevăr, comisia s-ar apleca mai bine asupra petiţiilor şi ar insista mai mult la organele abilitate, la autorităţile centrale şi autorităţile publice locale pentru finalizarea acestor petiţii în sens pozitiv, sunt foarte puţine cazurile în care petiţiile nu se verifică. În cele mai multe dintre ele, oamenii scriu din deznădejde, ca urmare a necazurilor pe care le au şi asta vă spun din experienţă.

Chiar ar fi vrut să facem o comparaţie cu ultimul semestru al anului trecut, să vedem dacă a crescut faţă de anul trecut, a scăzut nivelul petiţiilor. O comparaţie cu primul semestru, prima sesiune parlamentară a mandatului anterior, 2005-2008, comparativ, au crescut, au scăzut. Adică sunt date comparative statistice care ne indică nouă o anumită stare de spirit a populaţiei.

În principiu, susţinem raportul, dar cred eu că ar trebui un pic aprofundat şi detaliat.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Vă rog, domnule preşedinte, să răspundeţi.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Pentru stimatul coleg, îi aduc la cunoştinţă că inclusiv colegii dumnealui de la PD-L şi-au însuşit raportul, iar dacă ar fi binevoit dumnealui - noi am trimis la casetă raportul detaliat - şi dacă ar fi stat la prezenţă astăzi, vedea că sunt vreo 80-90 de pagini şi ocupam întregul spaţiu, inclusiv continuarea audierilor doamnei Udrea.

Aduc la cunoştinţă stimatului coleg că, avem chiar acum la comisie un număr nenumărat de petiţii, legate de modul cum au fost schimbate anumite persoane descentralizate din judeţe şi dacă vrea dumnealui într-o şedinţă ulterioară, cu permisiune, fac prezentarea. Dacă doriţi, într-adevăr, să vă aduc raportul în mod personal, vi-l aduc şi să vi-l însuşiţi.

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare vom lua act de acest raport şi trecem la discutarea proiectului de lege.

Punctul 4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internaţional, din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internaţional, din 21 septembrie 2009.

O invit pe doamna Graţiela Iordache să ia cuvântul. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Doamna Graţiela Denisa Iordache (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În baza semnării scrisorii de intenţie, la data de 24 aprilie 2009 şi a aprobării acesteia de către Fondul Monetar Internaţional în data de 6 mai 2009, a fost disponibilizată o primă tranşă 4,37 miliarde DST din împrumutul în valoare de 11,443 miliarde DST.

La începutul lunii august, o misiune a fondului s-a deplasat la Bucureşti, având drept scop evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă şi a obiectivelor structurale, convenite a se realiza până la finele lunii iunie 2009.

Astfel, în data de 23 septembrie, în baza achitării comisionului de serviciu, reprezentând 0,5% din valoarea tranşei, jumătate din tranşa a II-a de la Fondul Monetar Internaţional, respectiv 859 milioane DST, s-au disponibilizat în contul de valută al MFP deschis la BNR, având drept destinaţie finanţarea deficitului bugetului de stat pe măsura necesităţilor de echilibrare a contului curent general al Trezoreriei Statului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.64/2007 privind datoria publică aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.109/2008 cu modificări şi completări ulterioare.

Aspectele operaţionale referitoare la tragerea şi rambursarea sumelor aferente Tranşelor II şi III din împrumutul acordat în baza aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional sunt stabilite prin Convenţie între Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. Rambursarea tranşelor se face după o perioadă de graţie de trei ani, în valutele solicitate de fond. Dobânda aferentă fiecărei tranşe se calculează şi se plăteşte trimestrial, prin debitarea directă de către Fondul Monetar Internaţional a contului DTS al României, deschis la FMI.

Plata dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente aranjamentului stand-by se asigură proporţional cu suma alocată din aceasta de către BNR şi Ministerul Finanţelor Publice.

Rambursarea de către BNR a sumelor ce-i revin din împrumut, respectiv 8.879.500.000 de mii DST, precum şi plata dobânzilor comisioanelor şi diferenţelor rezultate din regularizări aferente aceste sume se suportă de BNR din rezerva valutară administrată de către aceasta.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine în numele Guvernului adoptarea actului normativ care a avut în vedere asigurarea cadrului legal în vederea derulării creditului contractat de la FMI.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu. Comisia? Domnul vicepreşedinte Ialomiţianu, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti, la 24 aprilie 2009 şi prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internaţional, din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internaţional, din 21 septembrie 2009.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor publice şi al muncii, familiei şi protecţiei sociale şi doamna Graţiela Iordache, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

La lucrările comisiei au participat 33 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.86 din Regulament Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Senatului.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Există intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul Eugen Nicolăescu, doamna Aura Vasile.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţial, am vrut să adopt o atitudine simplă, şi anume să mă opun, împreună cu Grupul parlamentar al PNL, acestui proiect de lege pe care de la început l-am considerat înrobitor şi, mai ales, o dovadă de incapacitate a acestui Guvern să gestioneze corect economia României. După aceea, am înţeles că ne agăţăm ca de un fir de aţă de acest acord şi, în consecinţă, am considerat că este bine să spunem câteva lucruri, ca toată lumea să ştie despre ce este vorba.

Ne uităm în acord şi, la capitolul schimbări preconizate, preiau numai două din ideile pe care Guvernul încearcă să ni le aducă în atenţie.

Una. Să consolideze în continuare politica fiscală pentru a reduce nevoile de finanţare ale Guvernului şi pentru a îmbunătăţi sustenabilitatea fiscală pe termen lung.

A doua. Să menţină o capitalizare adecvată a băncilor şi lichidităţi suficiente pe piaţa financiară naţională.

Din punctul meu de vedere, niciunul dintre aceste două obiective, prin acest acord, Guvernul nu are capacitatea să le atingă.

De asemenea, dacă încercăm să fim foarte pragmatici şi, în acelaşi timp, buni analişti, chiar dacă Traian Băsescu nu mai crede în analişti economici, vom vedea că acest acord produce efecte inverse decât cele scontate. Creştem fiscalitatea, în loc să reducem fiscalitatea. Sărăcim populaţia, în loc să lăsăm bani populaţiei ca să crească consumul intern şi nivelul de trai.

Spunea FMI-ul de curând - şi de aceea am ieşit la tribună - că nu mai are încredere în acest guvern, că acest guvern are incapacitatea de a pune în practică politici economice serioase şi reformatoare.

În consecinţă, propun colegilor mei să fie de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, iar Biroul permanent al Camerei să prelungească termenul de dezbatere în comisie la 60 de zile, astfel încât să nu se adopte tacit la Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna preşedintă,

Citind anexele şi criteriile de performanţă cantitative, ţinta orientativă şi criterii de performanţă, aşa cum Guvernul României, prin domnul ministru Pogea şi sub semnătura Băncii Naţionale cu domnul Isărescu s-au angajat, îmi creează o serie de întrebări, pe care am să mi le expun în faţa dumneavoastră şi a colegilor mei.

La pagina 21, la pct.b) "Legislaţia privind salarizarea în sectorul public" îmi aduc aminte ce a spus primul-ministru şi, de asemenea, ministrul finanţelor, care spuneau că nu este adevărat că noua lege de salarizare - grilele de salarizare vor fi legate de salariul minim, citesc aici pe pct.24, lit.b) "Legea nu va lega grila de salarizare din sectorul public de salariul minim."

De asemenea, s-a spus că în anul care urmează nu vor fi reduceri de personal şi, teoretic, asumându-se noua lege a salariilor, fiecare va câştiga funcţie de cât munceşte şi citesc la pct. c): "Legea va îngheţa salariile din sectorul bugetar pentru anul 2010..." şi continui "...în perioada de după 2010 fiind condiţionate de reducerea de personal necesară pentru a se atinge ţinta stabilită pentru cheltuieli." Dar lucrul care mi se pare poate cel mai curios este cel prezentat la lit.i), pentru că iarăşi îmi aduc aminte cum toată lumea a fost convinsă de obligaţiile pe care le avem faţă de FMI, iar în acest punct i) se spune aşa, că legislaţia va stipula că legislaţia ulterioară de implementare va fi aprobată până la finele lui septembrie 2010 şi va fi implementată începând cu 1 ianuarie 2011.

De asemenea, mai am o întrebare pe care mi-o ridic, după ce am citit aceste lucruri, la Anexa "România - Memorandum tehnic de înţelegere" din data de 8 septembrie 2009; la pct.2 se spune că, în accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc faţă de euro se stabilesc la 3,9852 euro şi atunci îmi pun întrebarea: dacă aceasta este rata de schimb pentru rambursarea ratelor, de ce pentru anul bugetar 2010 se foloseşte pentru accize şi pentru alte taxe valoarea de 4,29 în condiţiile în care se împovărează populaţia.

De asemenea, pot să citesc, la pct.13, "Reforma pensiilor", care spune că această lege trebuie să fie adoptată până la sfârşitul lunii decembrie 2009.

Profit de faptul că am ieşit să mă adresez dumneavoastră şi Camerei Deputaţilor, spunând că legat de ceea ce se invocă privind pensiile parlamentarilor, solicităm domnului ministru Boc să dea o ordonanţă de urgenţă prin care să facă ceea ce doreşte cu pensiile parlamentarilor, dar restul proiectului de lege să fie lăsat în dezbatere publică, în condiţiile în care el trebuie să fie dezbătut de CSAT pentru că e vorba de armată, SRI, Jandarmerie, Poliţie, trebuie punctul de vedere al CSAT, al Consiliului judecătorilor, pentru că este vorba de magistraţi şi ceea ce este mai important, sunt cei 5 milioane de pensionari care în acest moment nu vor şti ce pensie vor avea anul viitor, atât timp cât se modifică calcularea punctului de pensie de la salariul mediu brut planificat pentru anul următor la salariul mediu brut realizat, deci la o chestie care este în urmă şi la inflaţie, mai ales că în teza a doua se spune că dacă toţi indicatorii sunt negativi, aceste cifre îngheaţă.

Deci şi grupul meu parlamentar va fi de acord cu retrimitere la comisie pentru a ne putea lămuri la aceste lucruri, iar domnul ministru Pogea poate vine în faţa grupului meu parlamentar să răspundă acestor întrebări.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călian, vă rog, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ordonanţa nr.99 care ratifică Aranjamentul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional a fost dezbătură pe fond în Comisia pentru buget-finanţe săptămâna trecută, în ziua de miercuri.

La solicitarea Grupului parlamentar al PSD, a fost prezent la dezbaterea acestui raport şi ministrul finanţelor, domnul Gheorghe Pogea.

În urma dezbaterilor a rezultat foarte clar că accesarea acestui împrumut de la Fondul Monetar Internaţional este extrem de importanţă, iar repartizarea lui înspre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României este una firească şi normală din toate punctele de vedere, astfel încât să păstrăm un curs valutar decent, echilibrat, încât să avem o rezervă de lichidităţi suficientă să acoperim în special zona investiţiilor din România.

Fac precizarea că Grupul parlamentar al PSD a fost de acord cu toate aceste măsuri, a participat la negocieri şi toţi parlamentarii PSD din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor au votat pentru adoptarea acestei Ordonanţe nr.99, Camera Deputaţilor fiind Cameră primă sesizată.

Nu înţeleg de ce, la ora actuală, conducerea Grupului parlamentar al PSD ignoră voinţa membrilor PSD din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi solicită retrimiterea la comisie a Ordonanţei nr.99, atâta timp cât nici parlamentarii PSD din comisie, dar nici parlamentarii PNL din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci nu au depus niciun amendament la această ordonanţă. Deoarece Cameră decizională este Senatul, consider că nu se justifică şi ar fi o greşeală să retrimitem un document atât de important, o ordonanţă atât de importantă şi până la urmă vitală pentru următorii ani, în bunul mers al economiei româneşti, înapoi la comisie.

Cu siguranţă că dacă vor fi obiecţiuni, ele se vor putea lămuri pe baza unor amendamente, chiar rezolva, în cadrul Senatului care este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Toader, intervenţie pe procedură? Sau nu?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, colegul meu a susţinut punctele de vedere tehnice. Noi, Grupul parlamentar al PD-L, nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie. Toate argumentele prezentate mai trebuie completate cu riscul major ca acest Acord stand-by să nu fie aprobat prin lege şi în anul viitor să nu mai putem să preluăm tranşele de împrumut. Trebuie să ţineţi cont că actualul Consiliu de administraţie al Băncii Naţionale, care trebuie să gestioneze marea majoritate a acestor fonduri, a fost aprobat cu mare majoritate de Cameră, iar iscălitura guvernatorului Isărescu este un gaj că acest Acord stand-by trebuie să funcţioneze, chiar dacă în partea politică noi avem dezbateri. Deci, noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

Dacă, într-adevăr, sunt puncte de vedere, deşi nu am văzut niciun fel de amendament la acest acord, niciun fel de amendament, nu este altceva decât o încercare de a tergiversa şi a crea la nivelul finanţelor o problemă pe care o putem avea toţi.

Deci noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Nu trebuia să intervină, doamnă preşedinte. A vorbit mult prea mult...nu trebuia să intervină.

Doamna Roberta Alma Anastase:

OK. Nu aveţi altă intervenţie.

Vă supun votului, o să vă rog să pregătiţi cartelele, vă supun votului propunerea făcută de domnul Nicolăescu de retrimitere la comisie.

Aţi introdus cartelele de vot. E totul în regulă?

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul: 73 de voturi pentru, 73 împotrivă, 5 abţineri.

Propunerea a fost respinsă. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2009 privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor suprafeţe totale de teren de 2534 m², proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie Baloteşti, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a obiectivului de investiţii. "Fluidizare trafic pe DN1 km 8 + 100, km 17 + 100 şi Centura rutieră în zona de nord a Municipiului Bucureşti - obiect 5B - Extindere la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucureşti pe sectorul cuprins între km 2+400 şi intersecţia cu DN2". Procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, domnului Marin Anton.

Domnul Marin Anton (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru finalizarea acestui obiectiv este necesară preluarea în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor suprafeţe de teren din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie Baloteşti. Prin darea în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a 2534 de metri pătraţi de teren, proprietate publică a statului, se permite Companiei începerea executării lucrărilor în regim de urgenţă.

Suprafeţele de teren care urmează a fi date în administrare nu fac obiectul unor contracte de concesionare, al unor cereri de retrocedare şi nici al unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Finalizarea acestui obiectiv duce la îmbunătăţirea condiţiilor de transport rutier şi la asigurarea unei fluidizări a traficului.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei? Raportul este semnat de două comisii, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, preşedintele comisiei, şi de preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vă rog.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimaţi colegi,

Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, pot să vă spun că votul nostru a fost favorabil, fiind vorba de o suprafaţă foarte mică de teren. Înţelegem necesitatea construcţiei de autostrăzi în România.

Am dezbătut acest proiect, toţi am fost de acord că propunerea făcută de către Guvern trebuie acceptată, chiar dacă am avut într-o altă şedinţă un proiect prin care chiar Academia propunea să se renunţe la o suprafaţă destul de mare de 50 ha de teren, dar noi nu am acceptat-o. În schimb, pentru acest proiect Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi-a dat acordul pentru a face această modificare pe care o doreşte Guvernul.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii?

Vă rog, domnule Surdu, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC?

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am dezbătut şi în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice această iniţiativă.

Comisia pentru agricultură silvicultură face un apel la Camera Deputaţilor să reducem pe cât posibil, dacă nu chiar total, aceste iniţiative de a trece din patrimoniul cercetării agricole româneşti suprafeţe de teren pentru tot felul de activităţi. Sunt vreo 7 sau 8 iniţiative legislative, după ce noi am votat legea de funcţionare a Academiei de Ştiinţe Agricole şi silvice şi care, din diferite motive, nu ştim însă care ar fi mai importante motivele decât faptul că la Academia de Ştiinţe Agricole şi silvice ar trebui să rămână măcar suprafeţele de teren pe care încă Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice mai păstrează baza de gene, cercetarea, câmpurile experimentale de mai bine de o sută şi ceva de ani.

Aici este o situaţie cu totul specială, e vorba, într-adevăr, de o suprafaţă foarte mică şi e vorba de un obiectiv de interes naţional, autostrada, în condiţiile în care autostrada rămâne pe traseul acesta, pentru că şi-a mutat traseul de câteva ori. Noi am dat în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice un aviz favorabil. Dar închei şi adresez rugămintea dumneavoastră, pentru că unii dintre noi au iniţiative de acest fel, de a mai dijmui, sub o formă sau alta, din suprafeţele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L?

Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice am discutat despre efectele pe care pot să le aibă asemenea iniţiative legislative, dar care prevăd o suprafaţă mult mai mare de teren. În ceea ce priveşte acest proiect, cu toţii am fost de acord să-l avizăm favorabil.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Aşa este şi în raportul celor două comisii. Au aviz favorabil, cu voturi, aşa cum am văzut, 3 abţineri şi toate celelalte în favoare, 43, ale celor două comisii.

Doamna Aura Vasile, înţeleg că aveţi o intervenţie pe procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Dacă domnul profesor Tabără ar fi fost în acest moment în sală, probabil că ar fi vorbit domnia sa în locul meu, pentru că m-a învăţat de ani şi ani ca de la acest microfon să nu fie de acord cu dijmuirea institutelor de cercetări din agricultură, indiferent de obiectul de activitate.

Aşa cum spunea şi domnul Victor Surdu, această aliniere a zonei de drum a fost schimbată de mai multe ori, probabil că prin toate schimbările care au avut loc în anul acesta, ca rută, ca aşezare, s-a dorit să nu fie deranjate o serie de proprietăţi, venind pe această zonă a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie Baloteşti.

Nu suntem de acord ca din nou să se ia o halcă de pământ de la un institut de cercetare, în condiţiile în care vorbim ca agricultura trebuie ajutată, că cercetarea din agricultură trebuie dezvoltată, că tot ceea ce este pe această zonă trebuie să primească mai mult de la stat.

Îmi aduc aminte că prim-ministrul a spus că va ajuta cercetarea, probabil că vom ajuta cercetarea atunci când n-o s-o mai avem deloc în România.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, altele decât cele care au luat cuvântul până în acest moment?

Există o intervenţie din partea Grupului parlamentar PD-L, deja consumată. Nu mai sunt alte intervenţii.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 6. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule.

Procedură de urgenţă.

Iniţiatorul doreşte să susţină? Nu.

Comisia doreşte să susţină?

E de adoptare a respingerii. Atunci, susţineţi, domnule Marcoci respingerea proiectului.

Domnul Vlad Marcoci (secretar de stat, Ministerul Mediului):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această ordonanţă de urgenţă a fost emisă în decembrie 2008 şi a fost deja modificată şi în decembrie 2008 o dată şi în ianuarie 2009.

În acest sens, inclusiv Senatul a aprobat această respingere în şedinţa din 23 martie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ialomiţianu, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport comun asupra proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.208/2008 a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

În şedinţa din data de 23 februarie 2009, Senatul a adoptat proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.208/2008, deoarece acest act normativ a rămas fără obiect, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.218/2008 care are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.208/2008.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din data de 28 aprilie 2009 şi în şedinţa Comisiei pentru industrii şi servicii din data de 23 septembrie 2009. La lucrări au fost prezenţi 27 de deputaţi din totalul de 32 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi 26 deputaţi din totalul de 28 deputaţi membri ai Comisiei pentru industrii şi servicii.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule, în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul de reglementare şi conţinut, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenţii.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2009 privind ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 2009.

Doamna Graţiela Iordache, vă rog.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sprijinul financiar din partea BIRD face parte din pachetul de asistenţă externă multilaterală, în valoare totală de 19,95 miliarde euro şi se structurează în 3 împrumuturi pentru politici de dezvoltare DPL în valoare de 300, 360 şi, respectiv, 340 de milioane de euro.

DPL-1 se trage într-o singură tranşă, în contul de valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice la BNR şi se utilizează pentru finanţarea deficitului bugetului de stat pe măsura necesităţilor de echilibrare a contului curent general al Trezoreriei statului. Pe lângă dobândă, a cărei rată este stabilită după formula libor la euro la 6 luni +0,95% şi care se plăteşte la 15 mai şi 15 noiembrie în fiecare an, începând cu 2010, se percepe şi un comision iniţial care reprezintă 0,25% din valoarea împrumutului. Maturitatea este de 14 ani cu 13,5 ani perioadă de graţie. Rambursarea se face integral sub forma unei singur tranşe pe data de 15 noiembrie 2022.

Costurile acestui credit sunt scăzute, având în vedere trendul constant descrescător al libor la euro la 6 luni şi coroborat cu nivelul dobânzilor aplicabile împrumuturilor atrase direct de către Ministerul Finanţelor Publice de pe piaţa internă şi piaţa externă.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine în numele Guvernului adoptarea actului normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Ialomiţianu, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 2009.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Comisiei pentru politică externă şi Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Senatului.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 33 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Iordache Graţiela, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Comisia propune spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenţii.

Urmează votul final.

Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2009 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare.

Domnul Irinel Cristu? Doamna, scuze!

Doamna Irinel Cristu (secretar de stat, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.65/2009 are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr.85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare, republicată, datorită faptului că au fost semnalate probleme cu privire la măsurile naţionale de transpunere a Directivei nr.2002/65/CE privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare de consum.

La elaborarea ordonanţei de urgenţă, ANPC a ţinut cont de observaţiile formulate de Comisia Europeană prin scrisoarea transmisă României la data de 1.X.2008 prin care au fost semnalate o serie de probleme cu privire la măsurile naţionale de transpunere a Directivei nr.2002/65/CE.

Observaţiile comisiei au vizat o mai bună formulare a termenilor şi expresiilor utilizate sau, după caz, completarea acestora, pentru ca actul normativ românesc să redea în totalitate spiritul directivei europene.

Din acest punct de vedere, ordonanţa de urgenţă are ca finalitate rezolvarea problemelor de transpunere totală în dreptul românesc a dispoziţiilor comunitare.

Precizăm că România a transmis Comisiei Europene termenul de adoptare şi notificare a măsurilor de transpunere a Directivei 200/265/CE privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare de consum şi de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului şi Directivelor 97/7/CE şi 98/27/CE.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Comisia?

Domnule Ialomiţianu, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2009 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, doamna secretar de stat Irinel Cristu, şi din partea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, domnul director Mihai Meiu şi doamna Dumitra Groza, şef serviciu.

La lucrările comisiei au participat 33 de deputaţi din totalul de 33 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 16 septembrie 2009.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Nu sunt.

Nefiind nici amendamente urmează să meargă la votul final.

Punctul 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2009 pentru aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor pentru unele cantităţi de combustibil.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog.

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.67/2009 a fost aprobată scoaterea din rezervele de stat a cantităţii de 13.554 de tone de petrol pentru turboreactoare, aflată în administrarea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat.

Această cantitate de combustibil a fost acordată fără plată Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru Inspectoratul General de Aviaţiei, şi Ministerului Apărării Naţionale, pentru Statul Major al Forţelor Aeriene.

De asemenea, având în vedere că printr-o hotărâre a Guvernului, nr.649/2009, au fost scoase din rezervele de stat unele cantităţi de benzină şi motorină care au fost acordate Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Ordonanţa nr.67/2009 au fost instituite unele derogări în ceea ce priveşte termenul până la care se face achitarea taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor suportate de beneficiar. Acest termen a fost stabilit până cel mai târziu la data de 30 iunie 2009.

Întrucât prin adoptarea Ordonanţei nr.67/2009 s-a realizat menţinerea în stare de operabilitate a tehnicii din dotarea Ministerului Apărării Naţionale şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, vă rugăm să susţineţi adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare. Domnul deputat Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Mulţumim.

Avem sesizarea Comisiei pentru raport, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2009 pentru scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de asemenea, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil.

Obiectul vi l-am enunţat încă din titlu, obiectul acestei ordonanţe.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 6 octombrie 2009, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198/2008 privind modificarea şi completarea Codului penal.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.198/2008, a fost introdus un nou alineat la art.239 din Codul penal, prin care s-au majorat limitele de pedeapsă în cazul săvârşirii infracţiunii de ultraj împotriva unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, poliţist sau jandarm, ca urmare a recrudescenţei unor astfel de fapte în ultima perioadă de timp şi cu scopul protejării unor astfel de categorii de persoane cu atribuţii importante în realizarea actului de justiţie, precum şi al asigurării unei prevenţii generale împotriva manifestărilor de violenţă fizică şi psihică care se circumscriu infracţiunii de ultraj, îndreptate împotriva persoanelor menţionate.

De asemenea, a fost introdusă o reglementare nouă care sancţionează infracţiunea de sfidare a organelor judiciare, reclamată de situaţiile apărute în cursul procedurilor desfăşurate în faţa instanţelor de judecată, dar şi de vulnerabilităţile subsecvente abrogării insultei şi calomniei ca infracţiuni.

Precizăm doar că deşi noul Cod penal, adoptat recent prin Legea nr.286/2009, incriminează ultrajul în art.257, intrarea în vigoare a acestuia urmează a fi stabilită prin legea de aplicare, ceea ce justifică propunerea Guvernului de aprobare a proiectului de lege supus atenţiei domniilor voastre ca atare şi vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei. Vă rog.

Doamna Carmen Axenie:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198/2008 privind modificarea şi completarea Codului penal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Obiectul de reglementare a fost prezentat de doamna secretar de stat.

Membrii Comisiei juridice, cu unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198/2008 privind modificarea şi completarea Codului penal.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

În numele Grupului PSD+PC, am să solicit retrimiterea la comisie pentru a fi încă o dată discutat pentru că ceea ce cuprinde acest proiect de lege mi se pare important, mai ales la ceea ce se întâmplă în viaţa reală privind atacurile care se fac asupra poliţiştilor, jandarmilor, procurorilor şi a altora, sau asupra familiilor acestor oameni.

De aceea, cred eu că poate este bine să retrimitem la comisie pentru ca juriştii să se mai aplece o dată asupra acestui proiect de lege, pentru că eu cred că este necesară o sancţionare judicioasă pentru astfel de fapte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii? Vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR nu va susţine retrimiterea. În sfârşit, ar trebui ca într-adevăr atunci când sunt delicvenţi să fie arestaţi şi condamnaţi dacă se fac vinovaţi, dar să nu facem diferenţă între anumite persoane datorită calităţii pe care o au.

Şi acum, în dispoziţiile Codului penal sunt prevederi care într-adevăr constituie circumstanţă agravantă atunci când fapta este îndreptată împotriva unei persoane care exercită o anumită funcţie, dar să mărim încă o dată pedeapsa doar pentru că este vorba despre un jandarm sau poliţist, nu pot fi de acord.

Deci, cred că ar trebui să rămână aşa cum s-a votat cu unanimitate în Comisia juridică - respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vă supun la vot propunerea făcută de doamna Aura Vasile, de retrimitere la comisie.

Vă rog să pregătiţi cartelele.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

91 de voturi pentru, 31 împotrivă, 3 abţineri. Propunerea a trecut.

Termen: două săptămâni.

De acord cu termenul.

Punctul 11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007.

Procedură de urgenţă.

Vă rog, doamna Irina Alexe.

Doamna Irina Alexe:

Mulţumesc.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2007 care este acum supusă aprobării au fost instituite unele măsuri pentru buna desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European care s-a desfăşurat în anul 2007.

Precizăm că ordonanţa şi-a produs deja efectele şi susţinem adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Comisia.

Doamna Carmen Axenie:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Obiectul de reglementare a fost prezentat.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, pentru modificarea art.IV alin.(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru completarea art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007.

Doamna Irina Alexe:

Mulţumesc.

Şi prin Ordonanţa de urgenţă nr.84/2007, supusă astăzi aprobării, au fost instituite măsuri pentru buna desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2007.

Întrucât proiectul de ordonanţă de urgenţă şi-a produs efectele, susţinem adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Comisia.

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Doamna preşedinte,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2007.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 29 octombrie 2007.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul, prin avizul transmis, susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus-menţionat şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, în şedinţa din 6 octombrie 2009.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Propun pentru dezbateri generale trei minute şi pentru dezbaterea pe articole un minut.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Nu sunt.

Atunci vom dezbate punctul 13, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorilor.

Doamna Graţiela Iordache, aveţi cuvântul.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare modificarea Codului fiscal în următoarele domenii: impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozit pe veniturile obţinute din România de persoane nerezidente, t.v.a., accize şi alte taxe speciale.

Principalele schimbări introduse prin această modificare legislativă: implementarea unor măsuri speciale de stimulare a cercetării şi dezvoltării tehnologice la nivelul persoanelor juridice, neimpozitarea în România, începând cu anul fiscal 2009, a veniturilor din dobânzi pentru depozitele la termen şi instrumentele de economisire obţinute de persoanele fizice rezidente şi nerezidente, scutirea de la plata impozitului a dividendelor reinvestite începând cu anul fiscal 2009, introducerea cotei deduse de 5% de t.v.a pentru locuinţele livrate în cadrul politicii sociale, asigurarea cadrului legal pentru aplicarea procedurii vamale simplificate în baza unei autorizaţii unice.

Din punct de vedere bugetar: acordarea unor deduceri suplimentare la calculul impozitului pe profit, prin aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare, cu un impact negativ de 109 milioane lei, eliminarea de la impozitare a veniturilor sub formă de dobânzi are drept impact negativ 323,5 milioane lei, introducerea cotei reduse de 5%, e un impact negativ la nivelul anului 2009 de 392,8 mii lei asupra veniturilor bugetare.

Faţă de cele mai sus, vă rugăm să aveţi în vedere aprobarea prezentului act normativ.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 30 de deputaţi din totalul de 30 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 2 martie 2009.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, în şedinţa din data de 30 septembrie 2009, Comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, cu amendamentele din anexă.

Vă propun cinci minute pentru dezbateri.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii?

Domnule Călian, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal solicită retrimiterea la comisie a acestui Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2008, datorită faptului că pentru a fi pus în practică, pentru a produce efectele scontate necesită încă o dezbatere şi anumite lămuriri împreună cu ANAF-ul, în special atunci când vorbim de principiul retroactivităţii. Şi mă refer aici la alocarea unor sume retroactive prezentului act normativ, şi, mai mult de atât, în forma actuală, Ordonanţa nr.200 nu este în consonanţă cu orientările recente ale politicii Uniunii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării, determinate de strategia de la Lisabona.

Solicit, aşadar, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare nu sunt.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Călian, de retrimitere la comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul. Se retrimite la comisie cu 78 de voturi pentru, 5 abţineri şi 56 de voturi împotrivă.

Termen: două săptămâni.

Punctul 14. Propunerea legislativă pentru completarea art.170 din Legea învăţământului nr.84/1995.

Comisia propune respingerea.

Iniţiatorii nu doresc să susţină propunerea.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare nu sunt.

Rămâne la vot final.

Punctul 15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995.

Iniţiatorul nu doreşte să susţină.

Comisia propune respingerea.

Grupurile parlamentare nu doresc să intervină.

Rămâne la votul final.

Punctul 16. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Raportul este de respingere.

Din partea comisiei. Şi al iniţiatorului. Nu doreşte să susţină.

Grupurile nu doresc să intervină.

Rămâne pentru votul final.

Punctul 17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Comisia propune respingerea.

Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul.

Grupurile parlamentare de asemenea nu doresc să ia cuvântul.

Rămâne pentru votul final.

Punctul 18. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Am să enumăr foarte pe scurt, ca să nu ţinem timpul, argumentele pentru care noi, Comisia pentru UNESCO, am depus acest proiect.

În primul rând, poziţionarea instituţională neadecvată în raport cu atribuţiile sale. E vorba de CNR UNESCO, care se află acum în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, deşi are componente la fel de importante şi în alte domenii de patrimoniu: istoric, naţional, al patrimoniului natural şi informării şi comunicării; probleme bugetare apărute datorită existenţei mai multor instituţii implicate în probleme legate de domeniile UNESCO care-şi împart mai mult sau mai puţin aleator bugetul alocat.

Toate acestea duc la incapacitatea CNR UNESCO de a interveni efectiv în domeniile sale de activitate, lucru care se vede şi din calitatea programelor derulate în ultimii zece ani.

Argumentele sunt următoarele: conform art.7 din Constituţia UNESCO, fiecare stat membru are libertatea de a decide structura instituţională în care activează Comisia Naţională a României pentru UNESCO.

În urma discuţiilor directe dintre reprezentanţii ai Comisiei parlamentare pentru UNESCO şi înalţii responsabili ai UNESCO, este încurajată implicarea factorilor de decizie politică în domeniile UNESCO.

Date fiind atribuţiile şi domeniile de activitate ale Comisiei Naţionale pentru UNESCO, stabilitatea şi independenţa instituţională sunt factori extrem de importanţi în promovarea proiectelor sale.

Parlamentul României câştigă în acest fel imagine, prin faptul că coordonează în mod direct o instituţie ale cărei domenii de activitate sunt educaţia, cercetarea, cultura, comunicarea şi informarea.

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată cu dezbaterea Propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, transmisă la comisie cu Adresa nr.336/16 septembrie 2009.

Această iniţiativă a fost transmisă spre avizare şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Această iniţiativă a primit avize favorabile.

Prezenta iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare reorganizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, preconizând trecerea sa ca instituţie publică de interes naţional cu personalitate juridică sub autoritatea Parlamentului şi în coordonarea Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

În opinia iniţiatorilor, acest fapt va permit o implicare mai puternică a Parlamentului în problemele culturale, educaţionale şi ştiinţifice, precum şi o creştere semnificativă a eficienţei activităţii acestui organism la nivel internaţional.

În cursul dezbaterilor au fost formulate şi puncte de vedere împotriva acestei forme de reorganizare, printre care m-am numărat şi eu, considerându-se mai eficientă, mai conformă cu documentele internaţionale şi cu practica generală a comitetelor naţionale.

În prezent, Comisia Naţională este constituită şi funcţionează în baza Hotărârii de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi în baza unei alte Hotărâri de Guvern privind organizarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în conformitate cu prevederile art.7 din Constituţia UNESCO.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală şi propunem adoptarea acestei iniţiative.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Am luat cuvântul ca membru al Comisiei UNESCO. Într-adevăr am discutat de mai multe ori această posibilitate în comisie şi până la urmă am ajuns la concluzia că ar fi bine să facem această modificare fiindcă este în beneficiul organizaţiei. Aşadar, am fost de acord cu toţii şi suntem de acord să adoptăm acest proiectul de lege.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Aş mai dori să fac câteva precizări. Într-adevăr, Comisia UNESCO din Parlamentul României a iniţiat acest proiect, însă s-au adus o serie de argumente pe care le-am precizat, le-am făcut publice aici.

Din păcate, însă, au existat şi voci în comisie, aşa cum am precizat, care consideră că totuşi o eficienţă mult mai mare şi o flexibilitate mult mai mare în funcţionarea acestei comisii ar fi dată dacă ea ar funcţiona în structura executivă.

Ştim foarte bine că, în Parlamentul României, când nu există mize foarte mari, se poate obţine o majoritate care să permită o bună funcţionare a unei comisii, într-adevăr, în interes faţă de problemele culturale.

Din păcate, însă, atunci când apar şi mize mai importante, s-ar putea să ne trezim la un anumit moment cu un blocaj politic, dincolo de raţiunile culturale care stau la baza înfiinţării sau transferării acestei comisii.

De aceea, cei care şi-au exprimat punctele de vedere împotriva acestui transfer al comisiei UNESCO în subordinea Parlamentului, au avut la bază raţiuni de eficienţă şi nişte semne de întrebare pe care le avem în urma funcţionării Parlamentului României în ultima perioadă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instanţelor pentru soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale.

Comisia propune respingerea.

Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Nu sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Prin urmare, rămâne pentru votul final.

Punctul 20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Iniţierea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative din Uniunea Europeană a fost determinată de către Consiliul Legislativ şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a calităţii de membri ai Asociaţiei Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative din Uniunea Europeană.

Această calitate atrage, desigur, obligaţia membrilor asociaţiei de a plăti o cotizaţie anuală, al cărei cuantum se stabileşte de către Adunarea Generală a asociaţiei. Astfel, în 2007, de când Consiliul Legislativ a devenit membru, şi în 2008, cuantumul a fost de 1.000 euro.

În prezent, ca urmare a hotărârii Adunării Generale a Asociaţiei de la Varşovia, din anul 2008, acest cuantum a fost modificat, începând cu anul 2009, la 1.250 euro.

Acesta este singurul aspect care face obiectul propunerii proiectului de lege supus atenţiei domniilor voastre, pe care vă rugăm să-l aprobaţi.

Vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.316/2007.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, conform prevederilor art.75 din Constituţia României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor propunerea de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă nu sunt alte intervenţii, am să vă rog, domnule deputat, să propuneţi un timp alocat dezbaterii pe articole.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă propunem trei minute.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă supun la vot propunerea timpului de dezbatere făcută de comisie.

Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul.

Propunerea comisiei a trecut cu 107 voturi.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Domnul Gabriel Andronache:

Doresc să realizăm o precizare în privinţa obiectului şi conţinutului reglementării: proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Titlul legii: "Lege pentru modificarea Legii nr.316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană".

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează votul final.

Punctul 21. Proiectul de Lege privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizată în fond?

Domnule Canacheu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Costică Canacheu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru raport cu Proiectul de Lege privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război.

Consiliul Legislativ a avizat acest proiectul de lege.

De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a emis Hotărârea nr.113/30.10.2008, prin care avizează, fără obiecţii, acest proiect de lege.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect, aşa cum reiese şi din titlu, reglementarea regimului stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate, precum şi regimul stării de război, condiţiile în care pot fi declarate ori se dispune încetarea acestora de către preşedintele României şi de către Parlament, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de mobilizare, asigurarea şi utilizarea resurselor umane, materiale şi financiare pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război, măsuri privind asistenţa familială a militarilor şi a personalului civil cu obligaţii militare în asemenea situaţii. De asemenea, condiţiile în care se trece la demobilizarea parţială sau totală, precum şi unele sancţiuni de natură penală şi contravenţională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrări au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei, de adoptare, a fost votat cu unanimitate de voturi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Vă rog să propuneţi un timp alocat dezbaterii pe articole.

Domnul Costică Canacheu:

Trei minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru amendamente.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vă supun la vot propunerea făcută de comisie pentru timpul alocat dezbaterii pe articole.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Nu merge, s-a blocat. O să reluăm votul.

Atunci, haideţi, vă propun să votăm deschis propunerea comisiei pentru timpul alocat dezbaterii.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Titlu: Lege privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct.2 la pct.7 nu există modificări. Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.7 la pct.9 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.10 la pct.24, inclusiv nemodificate de comisie, dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.25 la pct.28 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.29 la pct.42, inclusiv, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.43 la pct.55, ultimul punct, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Punctul 22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.276 şi art.277 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorilor? Nu sunt.

Din partea comisiei? Aveţi cuvântul, vă rog, din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Ioan-Nelu Botiş:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Sunt vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Ioan-Nelu Botiş.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art.276 şi art.277 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate prin adresa PL-x 507/8.09.2008 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art.276 şi art.277 din Legea nr.53/2003 Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu art.97 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctele de vedere ale Guvernului din 22.04.2008 şi 91/10.02.2009.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.276 şi completarea art.277 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii, în sensul înăspririi cadrului legal privind sancţiunile aplicabile în cazul utilizării muncii la negru de către angajatori.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu prevederile art.61 şi art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, din 29.09.2009, au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 19 membri şi au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Camelia Cărbunaru, director în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi doamna inspector general de stat, Valentina Conţescu, inspecţia muncii.

La şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din data de 22.09.2009 au fost prezenţi 18 deputaţi, din totalul de 25 de membri ai acesteia.

Raportul comisiilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost respins de Senat în şedinţa din 22.09.2008.

Propun ca timp de dezbatere 3 minute.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Vă supun la vot, prin ridicare de mâini, propunerea făcută de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Titlul legii: "Lege privind modificarea lit.e) alin.(1) al art.276 din Legea nr.53/2003 Codul muncii".

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Punctul 23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului.

Domnul Canacheu, din partea iniţiatorilor, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Costică Canacheu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Suntem un număr de 12 parlamentari iniţiatori din cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din toate grupurile politice.

Am iniţiat această modificare a Legii nr.360 privind Statutul poliţistului. Din nefericire, astăzi am sesizat o necorelare cu Legea nr.188 şi vă solicităm să ne daţi un termen de două săptămâni, în care să reluăm discuţia acestui raport la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi să vă înaintăm un raport înlocuitor.

Vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, solicitaţi retrimiterea la comisie, corect?

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a închis votul: 80 voturi pentru, 42 împotrivă şi nicio abţinere.

Propunerea a fost respinsă. Propunerea a fost adoptată, scuze. Deci, se retrimite la comisie.

Punctul 24. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Comisia propune respingerea.

Iniţiatorii nu doresc să intervină.

Grupurile parlamentare de asemenea.

Urmează votul final.

Punctul 25. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. (PL-x 377/2006)

Comisia propune respingerea.

Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul; grupurile de asemenea.

Urmează votul final.

Punctul 26. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. (PL-x 405/2006)

Comisia propune respingerea.

Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul; grupurile nu solicită intervenţii.

Urmează votul final.

Punctul 27. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.

Comisia propune respingerea.

Iniţiatorii nu solicită intervenţii; nici grupurile parlamentare.

Urmează votul final.

Punctul 28. Ultimul punct de pe ordinea noastră de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea art.239 din Codul penal.

Comisia propune respingerea.

Nu există solicitări de intervenţii nici din partea iniţiatorilor, nici din partea grupurilor.

Vă mulţumesc mult.

Am epuizat ordinea de zi.

Ne revedem la ora 18,00 pentru primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru şi membrilor Guvernului.

- După pauză -

Lucrările şedinţei au fost conduse în continuare de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deschid şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul răspuns se adresează domnului Petru Călian.

Interpelarea a fost adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Domnule Valentin Iliescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să citesc răspunsul formulat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale la interpelarea domnului Petru Călian.

Preţul strugurilor este stabilit pe piaţă ca rezultat dintre cerere şi ofertă şi variază de la piaţă la piaţă şi în funcţie de podgorii, centre viticole şi categorii de calitate.

Suplimentar, producătorii de struguri au putut şi au posibilitatea accesării formelor de sprijin existente în domeniu, care au menirea de a completa balanţa venituri-cheltuieli ale agentului economic.

Sectorul viniviticol a fost subvenţionat de la bugetul de stat în anul 2007, prin Hotărârea de Guvern nr.463/2007; în anul 2008, prin Hotărârea de Guvern nr.570/2008; în anul 2009 prin Hotărârea de Guvern nr.693/2009.

Subvenţiile au fost acordate pentru următoarele activităţi: autorizarea plantaţiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin, cu denumire de origine controlată, certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată, costurile aferente autorizării plantaţiilor viticole destinate producerii strugurilor de vin, cu denumire de origine controlată - 10 lei/ha.; costurile aferente certificării şi marcării vinurilor cu denumire de origine controlată - 12 lei/ha.

De asemenea, s-au asigurat subvenţii pentru tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi vin, inclusiv pentru vinuri cu denumire de origine controlată. La acest capitol suma alocată prin subvenţii este de 500 lei/ha.

În conformitate cu Regulamentul Comisiei Europene nr.479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieţei vitivinicole se acordă sectorului vitivinicol, de la Uniunea Europeană, prin Programul Suport suma de 42.000 - 100.000 mii în fiecare an pentru perioada 2009 - 2013.

Măsurile pentru care se acordă cei 42.000 - 100.000 euro sunt următoarele: promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole, asigurarea recoltei pentru strugurii de vin, folosirea mustului de struguri concentrat şi/sau must de struguri concentrat rectificat în vederea creşterii tăriei alcoolice.

Dacă problemele de management ale societăţilor în domeniu ar aborda producerea şi comercializarea mustului concentrat, valorificarea strugurilor prin producţie industrială, altfel decât fabricarea vinului sau promovarea vinului de calitate la export, atunci bilanţurile respectivelor societăţi vor fi profitabile.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Călian, aveţi vreun comentariu?

Domnul Petru Călian:

Doamna preşedinte,

Răspunsul este unul bun. Sigur că interpelarea a fost adresată unui fost ministru, care a dat dovadă de laşitate şi a părăsit Guvernul. În fine, asta este o altă chestiune.

Ce vreau să spun, foarte pe scurt, este faptul că deşi Guvernul vine cu asemenea măsuri benefice atât pentru producători, cât şi pentru consumatori, din păcate când vorbim de struguri de masă, de consum, observăm faptul că se importă foarte mulţi struguri şi cred eu că ar trebui gândită o strategie, chiar poate o accizare şi în această zonă, astfel încât să descurajăm importul de fructe, vorbind la modul general, în speţă de struguri, în situaţia la care am făcut referire.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la a doua interpelare.

Domnul Dan Morega este în sală? Nu este în sală.

Prin urmare, o să rog Guvernul să depună în scris răspunsul pentru domnul deputat.

Doamna Barna Maria este în sală, sau domnul Sorin Stragea, sau domnul Dorel Covaci? Nu sunt în sală.

De asemenea, se depune în scris.

Domnul Sorin Stragea se află în sală.

Domnule Anton Marin, vă rog să daţi răspunsul.

Domnul Anton Marin:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Măsura de înfiinţare a Companiei Naţionale Aeroportuare - Banat prin fuziunea aeroporturilor Timişoara şi Arad este cuprinsă în Programul de guvernare pentru perioada 2009 - 2012, program adoptat de Parlamentul României prin Hotărârea nr.31 din 2008.

Pornind de la importanţa celor două aeroporturi pentru dezvoltarea comunităţilor pe care le deservesc, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a decis analizarea posibilităţii de includere ca acţionari în viitoarea companie atât a Consiliului Judeţean Timiş, cât şi a administraţiilor locale din zonă: primăriile municipiilor Timişoara şi Arad.

În acest sens, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii s-a adresat tuturor acestor instituţii, solicitând un punct de vedere de principiu referitor la participarea în cadrul viitoarei companii.

Considerăm că solicitarea adresată instituţiilor implicate privitoare la punctul de vedere de principiu menţionat anterior se încadrează tocmai în spiritul transparenţei decizionale şi este de asemenea menită să eficientizeze costurile aferente întocmirii unui studiu de fezabilitate şi a parcurgerii etapelor ulterioare prevăzute de legislaţia specifică societăţilor comerciale.

În data de 9 septembrie 2009, a avut loc la sediul Aeroportului Internaţional Timişoara o întâlnire organizată de minister, la care au participat reprezentanţii tuturor instituţiilor implicate: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Consiliile judeţene Timiş şi Arad, Primăriile municipiilor Timişoara şi Arad, Aeroporturile Timişoara şi Arad.

În cadrul acestei întâlniri, toate părţile s-au exprimat de acord de principiu pentru întocmirea unui studiu care să analizeze oportunitatea şi fezabilitatea înfiinţării Companiei Naţionale Aeroportuare Banat, luând în calcul şi eventuala participare a autorităţilor locale ca acţionari.

Acest document va sta la baza luării unei decizii finale privind noua companie, în funcţie de aceasta urmând să se stabilească ulterior detalii, cum ar fi: forma de fuziune, structura acţionariatului şi cotele de participare sau sediul societăţii.

Printre avantajele administrării comune a unor aeroporturi care deservesc aceleaşi conurbaţii enumerăm: coordonarea operaţională între cele două aeroporturi; coordonarea proiectelor de dezvoltare-modernizare a celor două aeroporturi, astfel încât să se răspundă cât mai exact necesităţilor pe termen mediu şi lung al zonelor deservite; construirea unei entităţi puternice, cu mari disponibilităţi de atragere a surselor de finanţare necesare implementării programului de dezvoltare şi de modernizare; reducerea costurilor globale de exploatare prin diminuarea stocurilor, aprovizionarea unitară, flexibilitatea în alocarea şi folosirea resurselor financiare, materiale şi umane; creşterea eficienţelor în activităţi costisitoare, dar absolut obligatorii pentru funcţionarea aeroporturilor, printre care şi întreţinerea suprafeţelor de siguranţă.

Cele de mai sus reprezintă avantaje care vor putea fi avute în vedere în situaţia unei viitoare privatizări.

Considerăm că această iniţiativă permite implicarea directă a autorităţilor locale în administrarea aeroporturilor ce deservesc zonele în cauză, aceste autorităţi fiind în mod direct interesate în dezvoltarea economică, socială şi culturală a zonei, fiind cunoscut faptul că existenţa unui aeroport constituie un avantaj deosebit în acest sens.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Acum, în momentul când ştim că se va întocmi un studiu de fezabilitate, care va fi supus comunităţilor locale pentru a fi aprobat, este democratic şi se va putea lua o decizie corespunzătoare.

Mulţumesc pentru răspuns.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Maria Stavrositu nu este prezentă. Prin urmare, se depune în scris.

Domnul Dan Morega, de asemenea, nu este prezent; se depune în scris.

Celorlalţi doi, deja li s-a comunicat în scris răspunsul.

Vă mulţumesc mult.

Am încheiat sesiunea de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,18.