Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Mihai Alexandru Voicu şi Dumitru Pardău, secretari.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propun să luaţi loc, pentru a începe şedinţa noastră de astăzi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 333 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171; sunt absenţi 162, din care 12 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început am să dau cuvântul domnului deputat Banu, pentru a face un anunţ.

Domnul Mihai Banu:

Doamna preşedinte, este mai mult o formalitate.

Din 6 aprilie mi-am dat demisia din Partidul Naţional Liberal. M-am înscris în Partidul Democrat Liberal. Mi-am dat demisia din Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi mă înscriu în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc pentru acest anunţ.

De asemenea, vă informez că domnul Gheorghe Zoicaş, deputat în circumscripţia electorală nr.26 Maramureş, Colegiul uninominal nr.1, ne aduce la cunoştinţă faptul că începând cu data de 21 aprilie a luat decizia să se retragă din grupul deputaţilor independenţi, şi rămâne, în continuare, deputat independent în afara oricărui grup parlamentar.

În conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele din plen pentru zilele de luni 26, şi miercuri 28 aprilie; programul de lucru pentru perioada aceasta; lista rapoartelor depuse în perioada 19 - 26 aprilie de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial.

Intrăm în dezbaterea ordinii de zi, primul proiect este Proiectul de Hotărâre pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

Iniţiativa aparţine Grupului parlamentar al PSD+PC, semnată de liderul grupului, domnul Viorel Hrebenciuc.

Pe procedură, domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte,

După cum observaţi, Grupul parlamentar al PSD nu este în sală.

În consecinţă, v-aş ruga să consultaţi grupul parlamentar, vedeţi în ce stadiu se află - venirea sau nu în sală - să ştim despre ce este vorba, şi după aceea să votăm şi să continuăm pe acest proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sunt de acord, numai că programul nostru începea la ora 16,00, lucru pe care l-am discutat adeseori în Biroul permanent.

Eu v-aş propune să lăsăm deoparte acest proiect de hotărâre şi să trecem la următorul proiect.

Punctul 3, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului, în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri.

Din partea Guvernului, punctul de vedere, vă rog.

Domnul Dragoş-George Bogdan (vicepreşedinte, Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect reglementarea instituirii unor măsuri în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri.

În acest sens, competenţa constatării contravenţiei prevăzute la art.220 din Ordonanţa nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, va reveni personalului de specialitate din cadrul ANAF.

Potrivit ordonanţei de urgenţă supuse aprobării, competenţa efectuării controlului asupra mijloacelor de transport, în scopul constatării şi sancţionării contravenţiilor, va reveni unor echipe mixte alcătuite din personalul de specialitate din cadrul ANAF, precum şi unităţile subordonate, precum şi din cadrul Poliţiei române, personal anume desemnat.

În concluzie, vă rugăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, să fiţi de acord cu aprobarea ordonanţei, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei, doamna preşedinte Sulfina Barbu.

Doamna Sulfina Barbu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 8 martie 2010, în temeiul art.70 din Regulament, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului, în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri. Cele două comisii sesizate în fond sunt Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională - în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

La întocmirea prezentului raport comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul Comisiei pentru buget-finanţe; Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Aşa cum a fost prezentat aici, potrivit ordonanţei de urgenţă supuse aprobării, competenţa efectuării controlului asupra mijloacelor de transport, în scopul constatării şi sancţionării contravenţiilor va reveni unor echipe mixte alcătuite din personalul de specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau unităţile subordonate acesteia, şi personalul anume desemnat din cadrul Poliţiei române.

Senatul a adoptat prezentul proiect de lege în şedinţa din 12 octombrie 2009.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterile acestui act normativ au participat reprezentanţii Guvernului.

Raportul a fost adoptat cu 51 de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise care sunt redate în Anexa la prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente: "Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri".

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Punctul 4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare.

Procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Mihai Gogancea-Vătăşoiu (vicepreşedinte, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr.1042/28.12.2006 prevede acordarea de facilităţi fiscale, în sensul scutirii de la plata obligaţiilor fiscale principale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi taxă pe valoarea adăugată aferentă alocaţiilor bugetare, precum şi cele către fondul de risc aferente împrumuturilor externe garantate sau subîmprumutate de stat, înregistrate la data de 31 decembrie 2005, precum şi a obligaţiilor fiscale accesorii aferente acestora, calculate până la data punerii în aplicare a măsurilor prevăzute de ordonanţă pentru cei 34 de operatori economici prevăzuţi în anexa la ordonanţă.

Ministerul Finanţelor Publice propune aprobarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, aşa cum a fost în forma iniţială, în luna decembrie 2006.

Fac precizarea că orice modificare adusă textului ordonanţei ar putea califica măsurile reglementate de aceasta ca fiind un ajutor de stat nou, ceea ce ar conduce la demararea procedurilor de autorizare către DG "Concurenţă" din cadrul Comisiei Europene.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Am să fac o paranteză, înainte de a trece la punctele următoare să discutăm şi proiectul de hotărâre: proiectul de hotărâre nu are componenţa comisiei, nici a biroului.

Deci, îl amânăm pentru ziua de miercuri.

Atunci liderii de grup să ştie că trebuie să discute şi despre biroul comisiei.

Comisia, domnule vicepreşedinte, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, şi al Comisiei pentru industrii şi servicii specifice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Mihai Gogancea, vicepreşedinte ANAF, şi doamna Avram Irina, director general în Ministerul Finanţelor Publice.

La lucrările comisiei au participat 30 de deputaţi, din totalul de 35 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege se consideră adoptat de Senat, în forma iniţială, în condiţiile art.75 alin.(2) teza 3 din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii proiectului de lege, în şedinţa din data de 20.04.2010, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 5. Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii comunei Ciuhoi, judeţul Bihor, precum şi a reşedinţei de comună.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Lakatos.

Domnul Lakatos Petru:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea vizează schimbarea denumirii şi a reşedinţei comunei Ciuhoi. Nu necesită efort de la bugetul de stat. Comuna rămâne sub forma actuală, ca şi limită administrativ-teritorială. Practic, ce se întâmplă? Satul Sâniob are 55% locuitori din comună; până în 1968 a fost reşedinţa comunei. Atunci, Ciuhoi-ul a devenit, conform reorganizării, reşedinţă de comună. S-a organizat referendum conform legii. Referendumul a fost valid şi majoritatea cetăţenilor cer ca această reşedinţă să fie în satul Sâniob şi atunci şi comuna să poarte denumirea de comuna Sâniob.

V-aş ruga să sprijiniţi şi dumneavoastră această iniţiativă legislativă, care este în urma unui referendum valid.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei.

Doamna Sulfina Barbu:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a propunerii legislative privind schimbarea denumirii comunei Ciuhoi, judeţul Bihor, precum şi schimbarea reşedinţei de comună.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Aşa cum iniţiatorul a prezentat aici, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare schimbarea denumirii comunei Ciuhoi, judeţul Bihor, în Sâniob, precum şi schimbarea reşedinţei acestei comune, care se stabileşte în satul Sâniob.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 30 de deputaţi, din totalul de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterile care au avut loc în cadrul comisiei, în data de 20 aprilie 2010, au participat şi reprezentanţii Guvernului.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune aprobarea acestei propuneri legislative privind schimbarea denumirii comunei Ciuhoi.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată în acest domeniu.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În consecinţă, propunem adoptarea acestei propuneri legislative în plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Guvernului există? Nu este nevoie.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Lege privind schimbarea denumirii şi satului de reşedinţă ale comunei Ciuhoi, judeţul Bihor.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Punctul 6. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi?

Vă rog, domnule secretar, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul interzicerii exercitării de către judecători şi procurori a funcţiilor didactice în învăţământul superior al căror sediu este situat pe raza teritorială a Curţii de Apel unde aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 20 aprilie 2010.

Cu prilejul dezbaterilor, membrii comisiei au constatat că propunerea legislativă nu se justifică, întrucât, potrivit dispoziţiilor constituţionale, funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

În urma examinării iniţiativei legislative, s-a hotărât cu majoritate de voturi să se propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei este de respingere.

Dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Atunci rămâne pentru votul final.

Punctul 7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia propune tot respingerea, înţeleg, prin raport.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare nu sunt.

Urmează votul final.

Punctul 8. Reexamanirea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru IMM-urile din industria berii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul?

Din partea Comisiei pentru buget-finanţe?

Punctul de vedere al Guvernului?

Atunci prezentaţi întâi punctul de vedere al Guvernului, şi după aceea o să ia cuvântul domnul deputat.

Domnul Radu Traian Mărginean (vicepreşedinte, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

În cursul anului 2005, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a iniţiat un act normativ privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii.

În urma analizei efectuate, a rezultat că pot face obiectul acestui proiect de act normativ numai doi contribuabili, sens în care iniţiatorul ne comunică faptul că domeniul s-a restrâns drastic şi nu mai corespunde cu obiectivul iniţial pentru care a fost promovat.

Totodată, Ministerul Agriculturii, consideră că ar fi oportună evaluarea posibilităţilor legale naţionale de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante.

În acest sens, facem precizarea că urmare a misiunii FMI în România, din luna august 2009, Guvernul României a transmis în data de 8 septembrie 2009 către FMI o scrisoare suplimentară de intenţie prin care s-a angajat, printre altele, promovarea unui act normativ care reglementează acordarea de eşalonări la plată a obligaţiilor fiscale restante, cu clauze asiguratorii din partea statului român, că acesta se va comporta prudent în încasarea veniturilor la bugetul general consolidat, în conformitate cu procedurile europene.

Proiectul de act normativ a fost elaborat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi se adresează tuturor contribuabililor, indiferent de forma de proprietate şi modul de organizare.

În concluzie, nu susţinem promovarea actului normativ.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Comisia, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport suplimentar asupra Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Cu adresa PL-x 723/2006 din 30 iunie 2009, Biroul permanent a sesizat Comisia pentru buget, finanţe şi bănci pentru întocmirea unui raport suplimentar asupra Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

În şedinţa din data de 29 iunie 2009, Camera Deputaţilor, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a hotărât retrimiterea Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Preşedintelui României, la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 30 de deputaţi, din totalul de 35 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Legea privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Preşedintelui României, a fost aprobată de Senat în şedinţa din data de 28 martie 2007.

Legea privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Preşedintelui României, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii în şedinţa din data de 20 aprilie 2010, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii, reexaminată la cererea Preşedintelui României, cu amendamentele din anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi al Partidului Conservator va susţine acest proiect de lege şi va vota pentru adoptarea raportului, cu amendamente, aşa cum a fost el elaborat la solicitarea reexaminării de către preşedintele republicii.

Este o iniţiativă legislativă care curge prin cele două Camere de cel puţin şase ani, dacă nu mă înşel, în condiţiile în care, în filozofia acestui proiect de lege, avem menţinerea unor întreprinderi mici şi mijlocii autohtone pe zone din România unde aceste întreprinderi menţin locuri de muncă şi, teoretic, viaţa oraşelor respective.

În condiţiile în care, atunci când a fost iniţiat acest proiect de lege, dacă vreţi, ca o protecţie a industriei româneşti, ca o măsură care trebuia dată de către Guvern dezvoltării şi menţinerii industriei proprii, în defavoarea industriilor care, teoretic, au încercat să acapareze aceste zone, cred eu că era bine-venită - atunci era vorba de 8 întreprinderi - astăzi vă informez că mai avem două, care au fost cuprinse, iniţial, în acest proiect de lege.

Cred eu că ceea ce propune raportul, ceea ce propune comisia se armonizează foarte bine cu ceea ce Guvernul a spus de fiecare dată, că sunt măsuri financiare şi organizatorice pentru a putea ca unele întreprinderi mici, întreprinderi mai mari să poată să depăşească criza.

Vom vota acest proiect de lege, în condiţiile în care cele două întreprinderi care au mai rămas ca posibile beneficiare ale acestei iniţiative vor salva două oraşe din România, în condiţiile în care sunt singurele surse şi singurele locuri unde oamenii îşi mai găsesc de muncă, alte posibilităţi nefiind pe zonele respective.

Vom vota acest proiect de lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Lege privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Domnule Marton Arpad, scuze, la ce punct doreaţi să interveniţi?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Am ridicat mâna şi la punctul 2 - nu aţi observat - dar la punctul 10 am o problemă şi mai mare.

Vă spun, şi legat de punctul 2. Care este problema mea personală cu acest proiect de lege care am înţeles că se face pentru două întreprinderi mici şi mijlocii, în timp ce n-am făcut o derobare de astfel de îndatoriri faţă de zeci de mii de întreprinderi mici şi mijlocii care asigurau un loc de muncă pentru mult mai mulţi din ţara asta.

Nu mi se pare corect şi nu este în consens cu directivele unionale.

Şi atunci am ajuns la punctul 10, care, aparent, este logic, pentru că e o obligativitate din directivă rezultată, că orice astfel de ajutor de stat trebuie să fie notificat şi este o preluare corectă: "Schema de ajutor de stat nu va putea fi pusă în aplicare decât după notificarea la Comisia Europeană şi obţinerea autorizării schemei de ajutor de stat conform reglementărilor în domenii ale Uniunii Europene."

Dar, aşa cum scrie, întreaga lege devine una ipotetică.

Deci facem o lege pentru două întreprinderi mici şi mijlocii, cărora le spunem că le scutim de datorii începând cu data de 31 decembrie 2008 - nu ştiu, începutul unei guvernări - trebuie să fi declarat până în 15 ianuarie 2009 că au o producţie mai mică de 200 de mii de hectolitri pe an şi toate astea în condiţiile în care vor fi de acord autorităţile competente din Uniunea Europeană. Adică e un proiect de lege care, cel puţin din punctul meu de vedere, nu spune mai nimic.

Nu ştiu, astfel, legea devine ipotetică, însăşi ideea legii mi se pare... de aceea am fost, nu ştiu dacă vă mai aduceţi aminte, catalogaţi în fel şi chip de preşedintele ţării că am votat această lege - nu ştiu dacă vă mai aduceţi aminte ce a fost pus în cârca noastră. Eu, personal, n-aş mai dori să fiu iarăşi catalogat pentru a face favoritisme unora, pentru că nu ne permite nici Uniunea Europeană, că ar trebui să fie o lege general valabilă.

Noi dăm o lege pentru două întreprinderi, în ipostaza că Uniunea va fi de acord ca să-i ajutăm pe aceştia doi. Eu personal nu cred că va fi de acord, dar e decizia dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Márton Árpád, aveaţi şi o propunere concretă, astfel încât să o supun la vot la pct.10?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am ridicat această problemă faţă de modificarea propusă. În mod evident, solicit să fie supusă votului această modificare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun! Vă supun la vot această modificare. Nu, imediat, înainte de a-i da cuvântul doamnei Aura Vasile, o să vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Doamna Aura Vasile, vă rog să interveniţi dumneavoastră şi după aceea supunem la vot.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte, pentru înţelegere.

Ceea ce colegul meu a argumentat la punctul 10 al raportului, cred eu că nu-şi are întreaga susţinere. Spune domnia sa că de ce se face un proiect de lege doar pentru una, două sau, ştiu eu, numai pentru o anumită situaţie şi că nu este un proiect de lege general.

Readuc aminte că, pe această temă de ajutor financiar către anumite întreprinderi sau anumite zone, am adoptat proiecte de lege pentru un singur obiectiv, nu mai multe. Deci este prima problemă.

A doua problemă. Ca să poţi să soliciţi ajutor, am nevoie să fie adoptată legea. Dacă mi-l dă sau nu mi-l dă, oi vedea pe urmă. Dar, dacă nu am legea adoptată, nu voi şti niciodată dacă puteam să salvez câteva mii de locuri de muncă.

În această situaţie, eu nu cred că trebuie să ne dăm la o parte, în condiţiile în care, aşa cum vă spuneam, putem să salvăm de la moarte lentă, înceată orăşele din România, în condiţiile în care alte posibilităţi pentru a putea să aibă un venit cât de cât asigurat - în zonele respective nu există - în condiţiile în care cei care lucrează nu pot să desfăşoare activităţi agricole.

Deci, ca să putem pune schema de ajutor în practică, întâi trebuie să fie aprobată legea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Aţi pregătit cartelele de vot; vă supun la vot punctul 10, amendamentul propus de comisie la art.9, ca să ştie toată lumea ce supunem.

Doamna Aurelia Vasile:

Aşa cum este pe proiect?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Aşa cum este pe proiect.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

În raportul comisiei, despre asta vorbim.

88 de voturi pentru.

10 împotrivă.

12 abţineri.

Propunerea domnului Árpád a căzut, a trecut propunerea comisiei.

Rămâne pentru votul final, miercuri.

Punctul 9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cuvânt, vă rog?

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege are drept obiectiv modificarea şi completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

Promovarea acestuia s-a impus ca o necesitate ce vizează poziţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES din punct de vedere al statutului instituţional, fiind determinată de necesitatea eliminării unor imperfecţiuni ale Legii nr.19/2003, precum şi completării unor dispoziţii ale acestui act normativ.

Proiectul de lege este rezultatul consultării salariaţilor din cadrul AGERPRES şi Sindicatului reprezentativ MediaSind din cadrul AGERPRES şi ţinând seama de necesităţile actuale ale Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES şi de legislaţia muncii în vigoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Din partea comisiei, doamna preşedinte Raluca Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, care a dat un aviz pozitiv, dar şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei juridice, acestea transmiţând avize negative.

Potrivit prevederile art.73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Această iniţiativă legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrările comisiei au participat, din partea Guvernului, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, precum şi ai Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, domnul Ioan Roşca, director general, şi doamna Argentina Traicu, director economic adjunct.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea cadrului legislativ privind organizarea AGERPRES în scopul eliminării unor imperfecţiuni ale Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea agenţiei, precum şi îmbunătăţirea sistemului de finanţare al acesteia.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului şi, în urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă, cu amendamente.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul Mircea Toader după aceea.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Situaţia în acest proiect de lege ar putea fi analizată din punct de vedere al organizării acestei agenţii, dar faptul că reglementează şi salarizarea, faptul că avem o lege unică a salarizării şi, cu atât mai mult, faptul că există o Lege a responsabilităţii fiscale, care a intrat deja în vigoare, nu ne permite să încălcăm aceste prevederi, motiv pentru care fie o întoarceţi la comisie, fie Grupul Partidului Democrat Liberal nu poate susţine un asemenea proiect de lege.

Eu v-aş propune să se întoarcă în comisie, să scoată problema de salarizare, să fie numai partea organizatorică. Dar, atâta timp cât afectează salarizarea, fiind vorba de funcţii bugetate de la nivelul bugetului de stat, trebuie să între în Legea salarizării unice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei, doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Ar putea fi retrimisă comisiei, însă noi am menţionat în cadrul comisiei că indemnizaţia directorului general se calculează în conformitate cu prevederile poziţiei 7 din Anexa nr.9.2 funcţii de demnitate publică numite din Legea cadru 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

OK! Domnul Socaciu, tot pe acest lucru vă pronunţaţi şi după aceea domnul Márton Árpád, ca să putem să supunem la...

Domnul Victor Socaciu:

Grupul parlamentar al Alianţei PSD+PC susţine actualele amendamente la Legea de funcţionare şi organizare a AGERPRES, iar în privinţa amendamentului adus de domnul Mircea Toader, într-adevăr, la punctul 8 art.21: "Funcţiile de conducere şi cele de execuţie de specialitate sunt remunerate conform Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice." Deci acoperă ceea ce spunea dânsul şi, în acest sens, legea este binevenită, pentru că în bună măsură eficientizarea funcţionării AGERPRES este asigurată sub această nouă formă a Legii AGERPRES.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Intervin pe această temă. Eu cred că din contră, această lege este binevenită şi prin raportul comisiei, elaborat în comisie, cu contribuţia tuturor, indiferent de partide politice, am reuşit să facem dintr-o lege care avea nişte idei interesante, o lege utilă. Şi permiteţi-mi să vă citesc, dacă n-am modifica această lege, ce ar fi în vigoare, legat de salarii.

Art.21, actualmente în vigoare: "Funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate sunt asimilate funcţiilor prevăzute în Capitolul II şi Anexa 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare." Şi din aceasta am făcut o trimitere clară, fără echivoc, la legea în vigoare actualmente.

Evident, dacă vă uitaţi la această variantă acceptată de comisie, au fost multe amendamente, unele depuse chiar de reprezentanţii grupului nostru parlamentar, adoptate în comisie sau de reprezentanţii altor grupuri parlamentare, am lucrat cu toţii la ea şi a devenit amendament al comisiei, deci mie mi se pare... eventual putem retrimite la comisie această lege să mai gândim, dar probabil vom avea aceeaşi soluţie de a veni cu această formă de amendare, pentru că deja ne-am gândit, inclusiv cu specialiştii dumneavoastră, la aceste modificări utile pentru activitatea corectă a agenţiei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că se retrage acest amendament.

O explicaţie din partea doamnei Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Ca să se înţeleagă. Era prevăzută o anumită formă de finanţare, însă în cadrul comisiei am decis să corelăm tot ceea ce înseamnă finanţare cu Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice.

Deci, practic, şi chiar dacă am întoarce-o la comisie, rezultatul ar fi acelaşi, pentru că asta este ideea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În regulă.

Atunci intrăm în cadrul dezbaterii pe articole. În cadrul dezbaterilor generale nu mai sunt intervenţii.

Titlul legii: Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

Observaţii? Nu sunt.

La punctul 2 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la punctul 3 la punctul 5 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 11 observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

Punctul 10. Proiectul de Lege privind împădurirea terenurilor degradate.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Nu. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege deputate, deputaţi,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind împădurirea terenurilor degradate.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind împădurirea terenurilor degradate.

În şedinţa din data de 23.03.2010, plenul Camerei Deputaţilor, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege în vederea întocmirii unui raport înlocuitor.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui cadrul general privind ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, precum şi a procedurii de identificare şi de limitare a terenurilor degradate destinate împăduririi şi de constituire a perimetrelor de ameliorare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice şi a fost adus în faţa Camerei Deputaţilor pentru a fi aprobat.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Dacă din partea Guvernului? Domnul secretar de stat Apostol.

Domnul Cristian Apostol (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Pădurilor):

Guvernul susţine acest proiect de act normativ. Despre utilitatea acestor terenuri, împădurirea acestor terenuri degradate este clar, este un lucru pentru care noi toţi am încercat de 20 de ani să găsim surse de finanţare. Dacă acum se constituie o lege în acest sens, se va pune ordine şi susţinem acest proiect de act normativ.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea grupurilor parlamentare? Domnul Gheorghe Tinel, din partea PDL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să vă fac un scurt istoric al legislaţiei privind împădurirea terenurilor degradate.

Noi n-am emis pentru prima dată acum un astfel de act normativ. Un act normativ în domeniu a existat încă din '93, este vorba de Ordonanţa nr.83. Ea a fost aprobată ulterior prin Legea nr.107 din '99, numai că, la aprobarea Codului Silvic, Legii nr.46/2008, toate actele normative subsecvente au fost abrogate. A trebuit să parcurgem o perioadă de doi ani de zile, din martie-aprilie 2008 până acum ca să aprobăm şi legislaţia subsecventă împăduririi terenurilor degradate.

Noua Legea a împăduririi terenurilor degradate este o lege îmbunătăţită faţă de Legea nr.107 şi am depus foarte multe amendamente acolo; iniţiator este Guvernul, ca să lămurim şi problema iniţiatorului şi cred eu că încercăm să rezolvăm problema celor 3 milioane şi jumătate de hectare de terenuri degradate.

Acum, înţeleg că alocarea surselor financiare este insuficientă pentru împădurirea terenurilor din România şi mai ales a celor degradate, dar ne-am angajat prin Codul Silvic că vom împăduri până în 2020 2 milioane de hectare, în condiţiile în care Ministerul Mediului alocă anul acesta 190 şi ceva de miliarde de lei. La un calcul de 30 de mii de lei hectarul la terenuri degradate, ar fi cam vreo 600 şi ceva de hectare, faceţi socoteala şi vedeţi cam cât ne-ar trebui ca să ajungem să creştem cu 2 milioane de hectare, 2 milioane adăugându-se la suprafaţa fondului forestier actuală, ne-ar permite nouă să creştem procentul suprafeţei acoperite cu pădure de la 28% la 30, 30 şi ceva la sută, cât este media europeană.

Grupul parlamentar al PDL susţine proiectul de lege propus astăzi.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Kelemen Atilla, vă rog.

Domnul Kelemen Atilla Béla László:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fondul silvic este de o importanţă deosebită în România, cred că nu numai din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere al protecţiei mediului.

Toată lumea ştie că România era şi vrem să fie încă o lungă perioadă bogată în această avuţie, "aurul verde", cum s-ar zice, adică pădurile.

Reîmpădurirea acestor milioane de hectare, într-adevăr este un angajament deosebit de important al Guvernului. Este deosebit de important ca să ne apucăm de această reîmpădurire şi să terminăm cândva, cum a zis antevorbitorul, prin anii 2020 sau, dacă se poate şi vom avea fonduri suficiente, ceva mai repede.

Formaţiunea UDMR, Grupul parlamentar al UDMR, susţine şi votează acest proiect de lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Domnul Bogdan Niculescu Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt convins că şi grupul nostru parlamentar, prin susţinerea pe care o să o dea acestui cadru legislativ, o să-şi aducă contribuţia justificată la îmbunătăţirea situaţiei împăduririlor în România.

În România ultimilor 20 de ani, printr-un proces de transfer de proprietate (de multe ori făcut în momente de criză) s-au despădurit terenuri şi s-au degradat şi, din păcate, nu s-au produs efecte serioase privind împădurirea.

Sperăm din tot sufletul că, în afară de această reglementare necesară şi modernă, făcută de colegii noştri şi de experţi, să reuşim să adăugăm şi Guvernul să reuşească să adauge şi finanţări corespunzătoare. Aşa cum ne prezenta unul dintre colegii noştri foarte bine informat şi de altfel calificat în materia asta, pentru a ne atinge obiectivul de 2 milioane de hectare până în 2020 este imperios necesar ca România să-şi împădurească terenurile multe pe care şi le-a stricat în ultimii 20 de ani. Şi este, poate, cel mai bun semnal pe care l-am putea da, pentru a nu se confunda societatea liberă a ultimilor 20 de ani şi societatea bazată pe economie de piaţă cu o societate care-şi distruge propriile resurse ecologice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Horj, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Pavel Horj:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aş dori să îmi exprim şi eu aprecierea pentru apariţia în nişa legislaţiei de mediu a acestei legi referitoare la împădurirea terenurilor degradate.

Dacă ar fi să mă refer la cât de importantă este reabilitarea ecologică şi reintroducerea în circuitul productiv şi ecoprotectiv al acestor suprafeţe, aş dori să vă spun că, dincolo de sublinierea pe care a făcut-o domnul deputat Tinel cu împădurirea a circa 2 milioane de hectare până în 2020, programul de guvernare al domnului prim-ministru Boc, la pagina 32 prevede până în 2012 extinderea suprafeţei împădurite cu 560 de mii de hectare. Această suprafaţă nu poate fi făcută decât pe seama terenurilor degradate, care, după unele statistici, ar trece de 3 milioane şi ajunge undeva aproape de 4 milioane de hectare.

Şi pentru a sublinia cât de importantă este extinderea suprafeţei de pădure, aş dori să vă spun că oxigenul necesar unui autovehicul pentru a parcurge 1000 de km este produs de un arbore de fag, de 75-80 de ani, în patru zile.

De asemenea, aş vrea să subliniez că, pe terenul degradat, eroziunea variază între 140 şi 750 de metri cubi pe an şi pe hectar. Dacă am lua ca referinţă un vagon de cale ferată de transport de 50-60 de metri cubi, aceasta înseamnă că, prin eroziune, se transferă anual între o garnitură de tren de trei vagoane şi undeva la 14 vagoane sunt transferaţi pe terenurile degradate.

Iată de ce mi se pare atât de importantă această lege şi cu amendamentele pe care noi le vom face, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine această lege.

Şi acum aş vrea să vă spun una din deficienţele acestei legi, deficienţă pentru care eu vă voi demonstra că aceasta nu va putea fi aplicată.

Dacă vă veţi uita la sursele de finanţare, veţi vedea că legea prevede ca sursă de finanţare: alocaţii de la bugetul de stat - în condiţiile actualului buget, ne putem aştepta ca anul acesta, anul viitor şi poate şi peste doi-trei ani, să fie zero; sponsorizări de la societăţi comerciale - ştiţi cât de săritori sunt sponsorii ca să dea bani pentru împădurirea terenurilor degradate; surse financiare externe nerambursabile sau credite externe pe termen lung - gândiţi-vă că priorităţile Guvernului sunt altele când se fac împăduriri de la băncile străine; contribuţia benevolă a persoanelor fizice şi juridice - gândiţi-vă cât de săritoare sunt persoanele fizice să participe la împăduriri.

De altfel, dacă ar fi să fac o remarcă, anul trecut, singurele suprafeţe care s-au împădurit în terenuri degradate au fost de câteva zeci de hectare în cadrul programului "România prinde rădăcini" sau "Ţara lui Andrei". Este total nesemnificativ şi statul nu poate să rămână de o parte, când este vorba de un program atât de important.

Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor. Acest fond se constituie, în general, când se scoate din fondul forestier o anumită suprafaţă. Deoarece majoritatea suprafeţelor, care se scot din fondul forestier, reprezintă obiective de investiţii cu caracter public, toate aceste investiţii beneficiază de legi speciale, prin care sunt scutite de la plata acestor taxe de scoatere din fondul forestier. Aşa fiind, dacă veţi face o analiză comprehensivă a resurselor bugetare ale acestei legi, veţi putea trage concluzia că legea este nefuncţională, o votăm de dragul de a fi votată, fără a-i da un suport material.

Motiv pentru care subsemnatul a propus un amendament şi în primul raport a fost adoptat de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ca 10% din Fondul Naţional de Mediu să fie alocat pentru împădurirea terenurilor degradate şi pe care am să rog, prin bunăvoinţa sa, pe doamna preşedinte să-l supună la vot, când vom ajunge la punctul 19.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Prin urmare, am să vă propun să intrăm în dezbaterea pe amendamente.

La punctul 1. Titlul legii: Lege privind împădurirea terenurilor degradate. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la pct.6. Sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la punctul 7 până la punctul 10. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 16. Dacă sunt observaţii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Aş dori o clarificare din partea iniţiatorului la art.12 punctul 13, "Împiedicarea sub orice formă de persoanele fizice şi juridice a executării lucrărilor de ameliorare". Dacă se referă aici la faptul că un proprietar nu doreşte să vândă sau pe terenul proprietate personală să se producă o astfel de activitate. Asta este una din clarificările pe care le solicit, iar eu aş propune următoarea formulare: "împiedicarea sub orice formă de persoanele fizice sau juridice...", pentru că formularea aşa este făcută în toate celelalte articole. În loc de "şi", "sau".

Mulţumesc.

Domnule Tabără, vă rog dacă sunteţi amabil.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Tabără?

Domnul Cristian Apostol.

Domnul Cristian Apostol:

Da. Nu este vorba despre împăduriri pe terenurile unor oameni care nu-şi doresc acest lucru. În niciun caz. Dar, sunt cazuri în care chiar oamenii nu vor pădure în zona respectivă. Deci, poate o să vă surprindă, dar sunt cazuri. Şi, atunci, automat trebuie să intervenim într-un fel sau altul. Mă rog, apare şi pct.13, unde se vorbeşte despre păşunat şi veţi vedea că există clar o cauză în acest sens, prin faptul că poate aceste terenuri, la un moment dat, au fost utilizate pentru păşunat în trecut şi în momentul în care le schimbi categoria de folosinţă, e clar că oamenii sunt deranjaţi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte. Adică aş vrea să clarific anumite aspecte, să nu avem dubii.

Procedura asta de identificare şi de delimitare a perimetrelor de ameliorare este una benevolă. În condiţiile în care proprietarul terenurilor respective, persoană fizică sau juridică, constată că ameliorarea prin orice formă a terenurilor degradate nu mai poate fi făcută, el poate recurge şi la ameliorarea prin împădurire. Deci, din start plecăm cu o condiţie. El acceptă benevol aceasta. Dăm drumul la procedură, dacă citiţi legea, veţi vedea că identificarea acestor terenuri o face o comisie judeţeană, la care el participă, după care se cheltuiesc nişte bani pentru a demara această acţiune, după care el vine şi spune, am făcut proiectul şi spune, domnule eu nu mai vreau să împăduresc.

Acum lucrurile trebuie să capete o continuitate şi o consonanţă legislativă şi, din acest punct de vedere, legiuitorul a considerat că e bine ca aceste terenuri degradate care nu mai pot fi ameliorate prin nicio altă formă decât, ca formă finală extremă, împădurirea, să meargă până la capăt.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Negruţ.

Domnul Clement Negruţ:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea nu a fost întâmplătoare. Romsilva a desfăşurat activităţi de împădurire pe terenuri deteriorate şi în perioadele anterioare. Eu m-am referit strict la un caz particular, domnule Tinel, pentru că m-am lovit de o chestiune de genul acesta într-o perioadă când ocupam o anumită funcţie administrativă. Un cetăţean care nu doreşte, ce facem, îl expropriem? Îi luăm terenul? Nu intră pe... Păi, atunci, în opinia mea, ar trebui clarificat în acest articol, nu ştiu, găsită o formulă, astfel încât să se înţeleagă foarte clar acest lucru.

Domnul Tinel Gheorghe:

Deci, este vorba de împiedicarea executării lucrărilor de ameliorare. Când am ajuns să discute executarea lucrărilor de ameliorare, înseamnă că am acceptat studiul de fezabilitate, faza de proiect şi trec la faza de punere în practică a acestora. Deci nu discut alte aspecte. Executarea lucrărilor de împădurire.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Sper că v-aţi clarificat.

Domnul Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Comisia îşi menţine punctul de vedere, eventual am putea să discutăm despre particula şi/sau, pentru că aici nu este vorba de opţiune. Este vorba de lucrări care sunt în executare, pentru care s-a luat acordul, absolut. Deci nu aduce niciun fel de prejudiciu persoanelor fizice sau juridice, referitor la opţiunea lor de a se încadra în aceste perimetre de amenajare. Şi, apoi, dacă ar fi după noi, ar trebui chiar s-o forţăm, pentru că în multe locuri e de forţat şi vă trimit, domnule prefect, la Sălciua, să vedeţi cum au rămas pinii acolo pe Valea Sălciu şi în altă parte şi blochează efectiv dezastre naturale. Dar nu este vorba de aşa ceva şi nu pune niciun fel de probleme persoanelor fizice sau juridice în ceea ce priveşte opţiunea lor pentru astfel de lucrări.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Cu aceste clarificări făcute, cred că putem să trecem la pct.14. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 16. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 17. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 18. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 19 este şi un amendament respins. Doriţi să-l susţineţi?

Vă rog.

Domnul Pavel Horj:

La punctul 19, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da.

Domnul Pavel Horj:

Deci la pct.19 la art.18 am propus următorul amendament. După lit.a) a alin.(1) se introduce o nouă literă, lit.b) cu următorul cuprins: "minimum 10% din valoarea fondului anual de mediu".

Aş dori să subliniez că Ministerul Mediului, prin preşedintele Fondului de Mediu, a promis şi anul acesta ministerul a alocat undeva la 14% din Fondul anual de mediu. Rezultă clar dragostea ce-o manifestă Ministerul Mediului pentru împădurirea terenurilor degradate. Pentru ca această dragoste să nu se răcească în anii următori, vă propun să votaţi acest amendament pentru că este minimum 10% din Fondul anual de mediu. Şi, în acest sens, este la latitudinea ministerului ca de la acest procent în sus să aloce anual un fond pentru împădurirea acestor terenuri.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Kelemen Atilla.

Domnul Kelemen Atilla Béla Lászlo:

Da. Mulţumesc, doamna preşedinte.

Pentru o mică clarificare. De ce am eliminat din acest raport suplimentar acest procent de 10%.

Dragi colegi, şi domnul coleg Horj a fost acolo şi sper că a înţeles şi toţi colegii de la celelalte partide. Domnul ministru şi-a exprimat foarte corect părerea dânsului sau reprezentantul dânsului în comisie: fiindcă nu avem, din păcate, date exacte că avem puieţi pentru împădurire sau nu avem puieţi. Dacă nu avem, înseamnă că anul acesta trebuie să facă pădurarii puieţii şi numai la anul putem împăduri cu acei puieţi. Deci ca să ne legăm de acest procent. Există în fondul de mediu bani pentru aşa ceva, dar este în funcţie de o necunoscută cantitatea de puieţi care stă la dispoziţia pădurarilor pentru împădurire. De aceea s-a scos acest procent de 10%.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader?

Doamna Sulfina Barbu, înţeleg.

Doamna Sulfina Barbu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sigur că avem un Fond naţional de mediu din care ne dorim să rezolvăm toate problemele de mediu din România, dar argumentul pentru care nu pot să fiu de acord cu un astfel de amendament este tocmai acela că putem să avem ani în care putem să alocăm 20%. Acolo avem concurs de proiecte, de ce să nu lăsăm deschis. Depinde până la urmă de angajamentul politic al Guvernului de la acea dată, de dorinţa politică de a rezolva o problemă pe care o avem în România.

Primul semnal pe care acest guvern l-a dat a fost transferarea domeniului silviculturii de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la Ministerul Mediului, acolo unde-i este locul, pentru că Ministerul Mediului are acest concept de protecţie, de conservare şi acolo trebuie să fie. În acest moment, în această perioadă a României în care ne aflăm, acolo trebuie să fie silvicultura.

Haideţi să dăm posibilitatea să vină şi la un moment dat poate putem aloca şi 30%, dar este concurs de proiecte, să lăsăm deschisă competiţia pentru acest capitol.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Am să vă supun la vot...

Domnule deputat,

Domnul Pavel Horj:

Am o scurtă intervenţie...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dar, vă rog să fie scurtă.

Domnul Pavel Horj:

Da, doamna preşedinte, foarte scurtă.

Aş dori să informez colegii deputaţi că este inexact faptul că nu se cunoaşte resursa de puiet care există în acest moment pentru împădurirea terenurilor care ar face obiectul unui program de împăduriri.

De altfel, 10% alocat de la Fondul de mediu ar însemna câteva mii de hectare în plus care ar urma să se împădurească, or, pentru această suprafaţă există resursă, atât în pepinierele Regiei Naţionale a Pădurilor, cât şi în pepiniere particulare care au apărut de ordinul sutelor în toate judeţele ţării. Şi acolo unde nu s-ar găsi puieţi, există resursa regenerărilor naturale. Deci, toată chestiunea se reduce la bunăvoinţa noastră să alocăm fonduri pentru ca această lege să-şi producă efecte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Vă supun votului amendamentul respins de comisie. Deci, amendamentul respins de comisie, pe care domnul deputat Horj l-a susţinut în faţa dumneavoastră.

Amendamentul a trecut cu 65 de voturi pentru, 45 împotrivă şi 2 abţineri. (Aplauze.)

La punctul 20 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Cu aceasta am epuizat acest punct. Urmează votul final.

Punctul 11. Proiectul de Lege privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadrele militare active îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Iniţiator?

Doamna Aura Vasile. Am înţeles.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Pentru că nu au fost încă finalizate discuţiile şi cât de cât nu avem încă toate răspunsurile pe care le-am solicitat organismelor în drept, vă rog să fiţi de acord să retrimitem la comisie această iniţiativă legislativă până când o să putem să ne formulăm un punct de vedere comun.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

96 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 2 abţineri. A fost acceptată această propunere. Şi două săptămâni cred că e termenul foarte bun.

Da. Trecem la Capitolul "Respingeri".

Punctul 12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia propune respingerea.

Iniţiatorii nu doresc să intervină.

Din partea grupurilor parlamentare nu sunt solicitări pentru intervenţii. Şi urmează votul final.

Domnul Toader are o intervenţie pe procedură la un alt capitol, înţeleg că există o agitaţie...

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte, cu scuzele de rigoare, avem o dispută chiar în cadrul grupului referitoare la modul la care am votat acel amendament cu 10%. Deci, unii au înţeles că dacă votăm pentru, rămâne amendamentul comisiei, dacă votăm respingerea, nu mai rămâne amendamentul comisiei. (Vociferări.)

Eu sunt de acord cu dumneavoastră, dar eu aş solicita să fiţi de acord să reluăm şi să spunem foarte clar, cine votează pentru este amendamentul respins sau nu. Şi, atunci... nu facem... (Vociferări în Grupul parlamentar al PSD.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte, am mai propus o dată de la acest microfon să facem o seminarizare privind regulamentul. Poate, fiind la jumătatea mandatului, sunt colegii care nu l-au citit şi care, teoretic, nu ştiu cum se face o dezbatere generală şi ce rol avem noi în această sală. Oricum nu suntem de acord, dar, doamna preşedinte, pentru a ne putea lămuri, vă cer o pauză de consultare, în condiţiile în care să vedem şi noi ce se întâmplă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Şi atunci ne revedem în plen miercuri, înţeleg.

Ne revedem, plenul de miercuri începe la ora 10, iar mâine, vă reamintesc, plenul reunit, convocarea este pentru ora 12. Mâine, plen reunit, şedinţă comună. Iar poimâine, începând cu ora 10, programul, şi într-un sfert de oră sunt întrebări, interpelări.

- pauză -

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa dedicată răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Domnul deputat Neacşu Marian, o interpelare adresată Ministerului Justiţiei.

Doamna secretar de stat, aveţi cuvântul. Domnul Neacşu este în sală? Nu este. Vă rog să-i transmiteţi în scris.

Domnul deputat Adomniţei Cristian, interpelare adresată Ministerului Educaţiei. Vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul.

Domnul deputat Nicolăescu Gheorghe Eugen. Interpelare adresată Ministerului Sănătăţii. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Ialomiţianu Gheorghe. Interpelare adresată Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Domnule preşedinte de şedinţă, am primit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Ghiţă-Eftemie Stelian. Interpelare adresată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Vă rog să-i transmiteţi răspunsul scris.

Domnul deputat Bejinariu Eugen, interpelare adresată Ministerului Finanţelor Publice. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Trecem la prezentarea de interpelări.

Au depus interpelări... Dacă din colegii aflaţi în sală doresc să prezinte interpelările? Poftiţi, doamna deputat.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Apărării Naţionale, domnului ministru Gabriel Oprea şi vizează rezolvarea unui memoriu care mi-a fost adresat de domnul Popescu Gheorghe pentru munca prestată în stagiul militar în cadrul MFA - Construcţii, solicită să fie reanalizată posibilitatea extinderii ariei de aplicabilitate a Legii nr.309 şi asupra altor categorii socio-profesionale.

Următoarele interpelări, respectiv un număr de 18, vizează situaţia agenţilor procedurali.

Stimaţi colegi, domnule ministru al justiţiei, Cătălin Marian Predoiu, v-aş ruga să-mi răspundeţi la memoriile care mi-au fost adresate, pe care le-am trecut în această interpelare, şi anume această categorie profesională a fost exclusă din personalul auxiliar de specialitate şi, în acest fel, au pierdut sporul de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică.

De aceea, am adresat aceste interpelări atât ministrului justiţiei, cât şi domnului ministru al muncii, familiei şi protecţiei sociale. Domnilor miniştri, vă rog pe această cale să-mi răspundeţi de ce nu au fost încadraţi corespunzător şi vă solicit să reanalizaţi posibilitatea acordării sporului de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, având în vedere că foarte multe litigii s-au derulat pe această speţă, această categorie profesională câştigând în instanţă aceste drepturi.

Mai mult, în cadrul Comisiei pentru simplificarea sistemului public de salarizare şi ierarhizare, prin analizarea comparativă a evoluţiei drepturilor salariale din sectorul public şi privat pe categorii profesionale, se poate analiza situaţia agenţilor procedurali, în aşa fel încât să fie reglementat statutul acestora şi reîncadrarea corespunzătoare.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Vlădoiu.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Am prezentat în scris patru interpelări.

Mă opresc numai la două, pe scurt.

Este vorba de cea adresată domnului ministru Daniel Petru Funeriu, ministrul învăţământului, prin care solicit alocarea sumei de 300 de mii de lei pentru Grupul şcolar "Constantin Brâncoveanu" din Horezu, lucrare începută în 1994 şi nici până astăzi nu este finalizată. În Horezu învaţă peste 2500 de copii. Sunt peste 200 de cadre didactice şi este nevoie să finalizăm rapid investiţia la acest obiectiv foarte important pentru Grupul şcolar din oraşul Horezu.

A doua interpelare se adresează domnului ministru al sănătăţii, domnului ministru Czeke Attila, prin care solicit alocarea sumei de 1.100 mii de lei pentru finalizarea spitalului din Horezu. Este un spital care deserveşte 80 de mii de pacienţi din zona Horezu, la care sunt arondate peste 20 de localităţi. Am făcut recepţia parţială la acest spital şi sperăm ca în acest an, cu ajutorul domnului ministru, să finalizăm lucrarea la spitalul din Horezu.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Da.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Mihai Şeitan şi se referă la modul cum se procedează la încadrarea personalului în baza art.30 alin.(5) din Legea nr.330/2009 fără a încălca Constituţia.

În cursul lunii februarie, domnule ministru, 2010, în baza art.30 alin.(5) din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, Direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului a procedat la reîncadrarea personalului din cadrul instituţiei păstrând salarizarea la nivelul lunii decembrie 2009, în conformitate cu ordinul comun al Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor Publice.

În luna martie, AJPS Gorj a notificat printr-o serie de adrese Direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului în care a arătat că s-au constatat nereguli la reîncadrarea personalului, avertizându-i să reîncadreze personalul fără a ţine cont de sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, deşi acest contract era perfect legal şi înregistrat la Agenţia judeţeană pentru prestaţii sociale Gorj.

Ca urmare a noilor reîncadrări, veniturile nete au crescut cu aproximativ 50%, ajungându-se la salarii nete cuprinse între 450 şi 500 de lei pe lună de salariat, faţă de luna decembrie 2009.

În consecinţă, eu consider că noua reîncadrare este contrară prevederilor legale şi de aceea, vă rog, domnule ministru, să-mi precizaţi dacă s-a procedat în conformitate cu dispoziţiile legale şi constituţionale la reîncadrarea personalului de la Direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului Gorj, conform adresei transmise de Agenţia judeţeană pentru prestaţii sociale Gorj.

Doresc ca răspunsul să-mi fie comunicat în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Au depus interpelări în scris: Angel Tîlvăr - patru interpelări, Constantin Severus Militaru - o interpelare, Petru Călian - două interpelări, Petru Movilă - o interpelare, Gheorghe Ialomiţianu - o interpelare, Ioan Holdiş - trei interpelări, Ciprian Florin Luca - o interpelare, Ioan Stan - două interpelări, Marian Ghiveciu - două interpelări, Florin-Costin Pâslaru - şapte interpelări, Emil Radu Moldovan - două, Ion Călin - două, Dorel Covaci, două; Mugurel Surupăceanu, două interpelări; Adrian Mocanu, două; Horea-Dorin Uioreanu, două; Nini Săpunaru, una; Lucia Varga, una; Radu Bogdan Ţîmpău, una; Aledin Amet, două; Mircia Giurgiu, treisprezece; Mircea Gheorghe Drăghici, două; Constantin Chirilă, una; Cătălin Cherecheş, şase; Mihai Donţu, una; Sorin Zamfirescu, una; Carmen Ileana Moldovan, trei; Daniel Oajdea, una; Dragoş Gabriel Zisopol, opt.

Cu aceasta, declar şedinţa dedicată interpelărilor şi răspunsurilor închisă şi ne revedem dimineaţă, la ora 8,30, la declaraţii politice.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,15.