|
Domnul Mihai Ghimpu - preşedintele interimar al Republicii Moldova: Stimate domnule preşedinte al Senatului, Stimată doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Doamnelor şi domnilor ambasadori, Onorată asistenţă, Este un privilegiu şi o onoare deosebită pentru mine, dar este şi simbolic pentru Republica Moldova să fim astăzi, 27 aprilie 2010, aici, împreună cu dumneavoastră în Parlamentul României. La 27 aprilie 1990, acum 20 de ani, Tricolorul a devenit drapel de stat al Republicii Moldova şi, pentru prima dată, după 50 de ani de ocupaţie sovietică a fost arborat pe clădirea Parlamentului, (Aplauze furtunoase) astfel fiind readuse acasă culorile naţionale roşu, galben şi albastru. Acest eveniment istoric, alături de revenirea la limba română şi grafia latină, declararea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, adoptarea imnului şi a stemei de stat, a reprezentat un moment de glorie a renaşterii noastre naţionale. Sute de mii de oameni au venit la marile adunări naţionale, generaţii întregi au luptat pentru idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului nostru în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale. Să ne amintim numai de o parte dintre personalităţile acelor vremuri, care, din păcate, nu mai sunt astăzi printre noi: Ion Vătămanu, Lida Istrate, Ion Aldea Teodorovici, Doina Teodorovoci, Nicolae Costin, Gheorghe Ghimpu, Grigore Vieru, Alexandru Sătiuc, Mihai Adolgan, Ion Dumeniuc şi alţii. Lor şi tuturor celor ca ei le datorăm libertatea noastră, viitorul european al Republicii Moldova şi faptul că eu mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră în Parlamentul ţării. Doamnelor şi domnilor, Este un moment cu adevărat istoric al relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, când, după o pauză de aproape 20 de ani, un preşedinte al Republicii Moldova ţine un discurs în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României. (Aplauze furtunoase). Misiunea şi datoria noastră, a clasei politice, o vedem astăzi în revenirea la adevărurile fundamentale proclamate solemn în Declaraţia de independenţă de la 27 august 1991, adevăruri care ne definesc ca neam şi trasează clar drumul nostru spre viitor. Aşadar, suntem datori să asigurăm independenţa reală a Republicii Moldova. Pe plan intern, asigurarea independenţei reale înseamnă exercitarea suveranităţii asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova, consolidarea instituţională a tuturor puterilor statului, dezvoltarea democraţiei şi a statului de drept, promovarea adevărului despre identitatea noastră naţională şi eliminarea consecinţelor deznaţionalizării, pe plan extern, integrarea în spaţiu european şi dobândirea garanţiilor internaţionale de securitate pentru Republica Moldova. Onorată asistenţă, Actuala vizită la Bucureşti vine să accentueze evoluţia pozitivă a relaţiilor bilaterale, precum şi necesitatea unui parteneriat strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, astăzi fiind deja semnată declaraţia comună în acest sens. Atmosfera caldă şi caracterul constructiv al discuţiilor pe care le-am avut pe parcursul zilei cu Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, cu domnul Mircea Geoană, preşedintele Senatului, şi cu doamna Roberta Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor, îmi permit să exprim certitudinea că realizarea celor convenite în cadrul întrevederilor va contribui la consolidarea relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi România, va impulsiona şi va îmbogăţi dialogul politic şi colaborarea noastră în toate domeniile. Trebuie să recunoaştem că relaţiile dintre Republica Moldova şi România nu au fost întotdeauna corespunzătoare statutului lor declarat. Acestea au trecut prin mai multe etape, de la "Podul de flori" până la răceală şi indiferenţă. Îmi exprim regretul şi condamn acţiunile antiromâneşti la care s-a dedat guvernarea comunistă. Am convingerea că acestea nu se vor mai repeta niciodată. (Aplauze furtunoase).Timpul comuniştilor a trecut şi va rămâne în istorie ca o pată neagră. Doamnelor şi domnilor, Ca urmare a alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009, astăzi Republica Moldova este guvernată de Alianţa pentru Integrare Europeană, pe care am onoarea să o reprezint aici, în faţa dumneavoastră împreună cu un corp reprezentativ de miniştri ai Guvernului Republicii Moldova. Astăzi suntem cu toţii martorii unei relaţii fireşti şi al unei colaborări strânse cu România. Stabilirea relaţiilor cu România a reprezentat unul dintre obiectivele Alianţei pentru Integrare Europeană încă de la înfiinţarea sa. În mai puţin de jumătate de an de la preluarea puterii, relaţiile dintre Republica Moldova şi România nu doar că au intrat în normalitate, ci au cunoscut şi un dinamism pozitiv puternic de ambele părţi. La iniţiativa Consiliului Ungheni, a fost abolit regimul de vize pentru cetăţenii români, a fost scoasă sârma ghimpată de la Prut. Primul decret pe care l-am semnat, în calitate de preşedinte interimar, a fost "Abolirea regimului de vize", pe care l-a introdus preşedintele comunist Vladimir Voronin. (Aplauze furtunoase). Onorată asistenţă, Am certitudinea că Republica Moldova şi România, sunt în stare să construiască şi să dezvolte un parteneriat strategic de lungă durată, bazat pe principii şi pe valori europene, ce va permite fructificarea avantajelor pe care această relaţie specială o comportă pentru cele două state. Întâlnirile şi dialogurile permanente dintre conducerile Republicii Moldova şi României la nivel parlamentar şi guvernamental, între ministere şi departamente, între reprezentanţi ai administraţiei publice locale fac dovada faptului că am reuşit să stabilim o gamă largă de relaţii pe diverse paliere. Acestea s-au concretizat prin semnarea mai multor documente de colaborare între instituţiile respective şi identificarea unor proiecte comune de colaborare. Sper că acest proces benefic va favoriza consolidarea unei baze juridice, temeinice pentru cooperarea dintre statele noastre în toate domeniile de interes reciproc. Rezultatele vizitelor la nivel înalt întreprinse în ultima perioadă sunt încurajatoare, fiind convenite în acest sens un şir de acţiuni concrete pentru aprofundarea colaborării în domeniile prioritare. Urmare vizitei la Chişinău a domnului preşedinte Traian Băsescu, în ianuarie 2010, a fost elaborat un program de acţiuni pentru realizarea obiectivelor comune. Printre rezultatele practice şi concrete ale colaborării noastre cu impact direct asupra cetăţenilor, aş dori să menţionez următoarele: după 66 de ani în care a fost imposibilă circulaţia pe podul care leagă malurile Prutului între localităţile Rădăuţi şi Lipcani, la 15 ianuarie 2010 a fost deschis punctul de trecere al frontierei Lipcani - Rădăuţi, ceea ce facilitează dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, dar, în primul rând, deschide calea să se întâlnească fraţii, rudele, prietenii. În acelaşi timp, în cadrul întrevederii cu domnul preşedinte Traian Băsescu am menţionat importanţa examinării posibilităţii de reconstrucţie a celorlalte poduri amplasate peste râul Prut. Un alt succes este Acordul privind micul trafic de frontieră. În urma aplicării acestuia, între un milion şi două milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova vor călători în baza unui permis gratuit, eliberat pe o perioadă de la 2 ani - 5 ani, primele permise fiind deja înmânate în ultima zi a lunii martie la Chişinău. Eficienţa acestui acord ar fi şi mai mare dacă ar fi reconstruite, aşa cum spuneam mai sus, şi celelalte poduri peste Prut, întrucât unii cetăţeni sunt nevoiţi să se deplaseze până la 80 km - 100 km pentru a trece. În acelaşi timp au fost deschise birourile teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie la Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj-Napoca. În acest fel, cetăţenii Republicii Moldova pot depune mai uşor dosarele pentru redobândirea cetăţeniei române. Vă mulţumim pentru acest lucru totuşi solicităm să fie respectat termenul de 5 luni şi să fie soluţionate cât mai curând toate dosarele acumulate anterior anului 2009. De asemenea, aş ruga să examinaţi dacă au fost verificate din nou condiţiile de acordare a cetăţeniei prin excluderea din lege a sintagmei " de îndată", deoarece ar putea conduce la nerespectarea termenului de 5 luni. Doamnelor şi domnilor, Am convenit cu Preşedintele României asupra unor măsuri de relansare a relaţiilor comerciale şi economice, pornind de la ideea că doar prin crearea unor condiţii prielnice în sfera comerţului şi a unui climat favorabil pentru mediul de afaceri, atât din Republica Moldova cât şi din România, vom reuşi să dăm un nou impuls relaţiilor noastre de parteneriat strategic. Astăzi, stadiul relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi România nu reflectă încă pe deplin nici potenţialul economic şi nici interesele nemijlocite ale celor două state. În comerţul exterior al Republicii Moldova, România se situează pe locul al doilea între partenerii cu care statul nostru întreţine relaţii comerciale. Este nevoie de un efort mai mare de promovare reciprocă a oportunităţilor de afaceri, dar şi de o mai mare implicare a instituţiilor guvernamentale, a mediului privat de afaceri în identificarea nişelor de oportunitate pentru produsele, serviciile, care pot rezulta din proiectele comune. Îmi exprim încrederea că întâlnirile intense demarate la diverse niveluri şi deschiderea cu eforturi comune a unei Camere de comerţ Republica Moldova-România vor influenţa pozitiv colaborarea economică dintre statele noastre prin atragerea investitorilor români, crearea întreprinderilor mixte, cooperare de producţie în cele mai diverse domenii, aprofundarea cooperării în domeniile energeticii şi ale transporturilor, realizarea proiectelor transfrontaliere şi altele. Consider importantă şi revigorarea activităţilor în cadrul birourilor regiunilor Dunărea de Jos, Prutul de Sus, Siret, Prut, Nistru şi pledez pentru extinderea accesului Republicii Moldova la fondurile şi instrumentele europene. Ţin să vă aduc la cunoştinţă faptul că numai astăzi au fost semnate cinci acorduri interministeriale în domeniile educaţiei, securităţii sociale, agriculturii, mediului şi altele. Doamnelor şi domnilor, Republica Moldova apreciază ajutorul constant primit din partea României. Am în vedere nu doar numărul impunător de elevi şi studenţi moldoveni bursieri ai statului român. Aici aş dori să mă refer la acordarea pentru Republica Moldova de către România a ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro pentru infrastructurile de transport şi pentru unităţile de învăţământ pe perioadă de patru ani, începând cu anul curent. De asemenea, este cunoscut faptul că Republica Moldova a fost desemnată drept prioritate pentru un sprijin în valoare de 2 milioane de euro în cadrul Programului "Asistenţă pentru dezvoltare" administrat de Ministerul Afacerilor Externe al României. Pentru toate acestea, ţin să adresez încă o dată sincere mulţumiri autorităţilor române, precum şi tuturor românilor! Distinşi colegi, intensificarea şi aprofundarea relaţiilor interparlamentare reprezintă un element de bază al arhitecturii generale a relaţiilor noastre. Parlamentele ambelor state, prin intermediul schimbului de vizite şi de experienţă la nivelul conducerii legislativelor, comisiilor de profil şi al grupurilor de prietenie, pot contribui la stabilirea unor mecanisme eficiente de lucru, mai cu seamă în planul integrării europene a Republicii Moldova. Începând din 2003 şi până la 1 ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, dumneavoastră aţi reuşit performanţa extraordinară de a adopta 4000 de legi, 1000 de legi pe an, necesare procesului de armonizare legislativă cu Uniunea Europeană. Vă felicit pentru această lucrare titanică în numele unui obiectiv strategic de importanţă istorică pentru România şi vă rog să sprijiniţi Parlamentul Republicii Moldova care doreşte să urmeze această cale. În calitatea mea de preşedinte al Parlamentului, consider important faptul că a fost semnat Acordul de colaborare dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentul României. Sunt convins că aceasta va contribui la intensificarea schimburilor de experienţă, la reluarea activităţii Comitetului de Cooperare Parlamentară Republica Moldova-România. Cu această ocazie, vreau să vă îndemn, stimaţi colegi parlamentari, să vizitaţi cât mai des Republica Moldova pentru a cunoaşte realităţile noastre la faţa locului. Doamnelor şi domnilor, obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Regăsirea Republicii Moldova alături de România, cu ajutorul României, la frontierele Uniunii Europene, în termen de timp mediu, credem că este un deziderat pe deplin realizabil, capabil să prezerve viitorul nostru comun şi să relanseze geniul şi energiile vitale ale întregului popor român. În acest sens, avem susţinerea tuturor cetăţenilor noştri care îşi văd viitorul doar în cadrul Uniunii Europene. Alianţa pentru Integrare Europeană s-a angajat într-un proces larg de reforme, ceea ce va permite atingerea convergenţei depline cu standardele Uniunii Europene. Sperăm că eforturile noastre de apropiere de Uniunea Europeană vor fi apreciate şi vor genera acţiuni corespunzătoare de răspuns din partea blocului comunitar. Astfel, am iniţiat o serie de acţiuni pe plan intern şi extern ce ţin de liberalizarea sistemului de vize cu Uniunea Europeană şi contăm pe înţelegere şi progres în acest domeniu atât din partea Comisiei Europene, cât şi a ţărilor membre ale Uniunii Europene şi, nu în ultimul rând, pe sprijinul României. Mizăm pe obţinerea unei perspective clare de aderare la Uniunea Europeană. Sprijinul actual din partea Uniunii Europene reprezintă o recunoaştere a vocaţiei europene a Republicii Moldova. Considerăm că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi abordată şi tratată de Comisia Europeană şi Parlamentul European drept un caz special, cu titlu de excepţie în condiţiile situaţiei geostrategie nou create în regiune. Pledăm pentru promovarea şi consolidarea parteneriatului strategic pentru valorificarea caracterului special al relaţiilor economice, politice, culturale şi interumane dintre Republica Moldova şi România, inclusiv vizând procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. În aceste condiţii, atât sprijinul politic din partea României, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, cât şi asistenţa de realizare pe plan intern a condiţiilor tehnice înaintate de Comisia Europeană, preluarea acquis-ului comunitar, tradus în limba română... Aşa este sau nu? Aşa cred unii, că pentru noi nu este nevoie de traducere. Şi aici înseamnă foarte mult pentru noi experienţa şi preluarea acquis-ului comunitar; ne va uşura să atingem obiectivul pe care ni l-am asumat, fiindcă vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi identitate şi nimeni nu ne poate lua ceea ce ne-a lăsat Dumnezeu. (Aplauze) Onorată asistenţă, Sperăm că Uniunea Europeană va contribui într-o manieră decisivă la soluţionarea conflictului transnistrean. Considerăm că tergiversarea sub diverse pretexte inventate a procesului de soluţionare a conflictului transnistrean are implicaţii negative pentru pacea şi securitatea regională. Conflictul transnistrean îşi are particularităţile sale pe care îl individualizează în acest spaţiu. Din aceste considerente, respingem sugestiile cu referinţă la unele precedente şi la un eventual transfer de soluţii de la un conflict la altul. Retragerea necondiţionată a trupelor militare ruse şi a muniţiilor stocate în stânga Nistrului, democratizarea şi demilitarizarea regiunii, constituie premise indispensabile pentru identificarea unei soluţii viabile a problemei transnistrene, în baza respectului pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Pledăm pentru reluarea necondiţionată a negocierilor oficiale în formatul 5+2, singurul format internaţional recunoscut pentru adoptarea soluţiei finale a conflictului, cu toate că acest format nu funcţionează şi nu ştiu care va fi rezultatul în viitor, dar credem în acest format, în funcţionarea acestui format. Stimaţi colegi, vom insista în continuare pentru transformarea actualei misiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă, cu mandat internaţional şi implementarea în deplină măsură a deciziilor summitului OSCE de la Istanbul. Desfăşurarea acţiunilor politico-diplomatice la toate nivelurile va fi orientată spre atribuirea de noi valenţe dialogului bilateral cu ţările membre ale Uniunii Europene. Prin programul său, Alianţa pentru Integrare Europeană şi-a asumat angajamentul de a reaşeza relaţiile cu vecinii din Est, Ucraina şi Federaţia Rusă, pe fundamentul normalităţii şi pragmatismului, a respectului reciproc şi al neamestecului în treburile interne. Consider că Federaţia Rusă şi Ucraina pot câştiga un partener de nădejde sprijinind Republica Moldova la soluţionarea conflictului transnistrean. Relaţiile Republicii Moldova cu SUA se înscriu între priorităţile politicii externe a statului nostru şi au cunoscut o revigorare în ultimul timp. Republica Moldova şi SUA s-au angajat să promoveze un parteneriat dinamic în cadrul Acordului de finanţare deplină din fondurile Corporaţiei "Provocările Mileniului" în valoare de 262 de milioane de dolari pentru realizarea a două importante proiecte: tranziţia la o agricultură performantă şi reabilitarea reţelei de drumuri. Doamnelor şi domnilor, epoca Podurilor de Flori a trecut! Lumea de lângă noi, mă refer mai ales la lumea de la vest de Prut, a evoluat enorm în planul tehnologiilor informaţionale şi al comunicaţiilor, al mijloacelor de informare în masă şi al platformelor de comunicare. Propun să creăm împreună, România şi Republica Moldova, un spaţiu informaţional unic, un spaţiu cultural unic în care valorile să circule nestingherit, platforme comune de dezbatere publică, în aşa fel încât cetăţenii noştri să fie conectaţi în realităţile, evenimentele, trăirile, interesele cetăţenilor României şi Republicii Moldova. Şi invers, ca să nu zic că există importante comunităţi de cetăţeni ai Republicii Moldova la Iaşi, Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara şi altele ale căror energii pot fi asimilate acestui amplu proces de comunicare şi dezbatere interromânească. Din perspectiva acestui obiectiv, TVR pentru care lucrăm acum ca să-i creăm condiţii de a fi difuzată din nou, în scurt timp, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, dar şi TVR Cultural, Radio România Actualităţi ar trebui să înfiinţeze neapărat extensii în Republica Moldova, să deschidă redacţii şi studiouri. Stimaţi colegi, dacă reuşim să realizăm acest obiectiv va fi un pas enorm înainte. În aceeaşi ordine de idei, contăm pe susţinerea includerii postului de televiziune Moldova 1 în pachetul unor companii de cablu din România. Stimaţi parlamentari, Ar fi incorect din partea mea dacă nu v-aş transmite dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova. Din 2011, România va adera la spaţiul Schengen, de aceea cred că ar fi bine ca, împreună, să examinăm extinderea termenului de valabilitate a vizelor până la cinci ani pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, precum şi excluderea dovezii de posesie a 500 de euro, scutire de invitaţie notarială obligatorie la perfectarea vizelor româneşti pentru cetăţenii noştri. Zic cinci ani, întrucât există regimul de vize. Eu, în general, sunt împotriva acestor vize, dar aceasta este realitatea. Doamnelor şi domnilor, Onorată asistenţă, Aş dori, în încheierea discursului, să-mi exprim bucuria că am izbutit să ajungem pe drumul cel bun, că, în plan politic, am creat toate premisele pentru realizarea parteneriatului nostru strategic capabil să relanseze o nouă forţă în cooperarea dintre statele noastre şi să aducă Republica Moldova în Uniunea Europeană. Vă mulţumesc încă o dată pentru privilegiul de a mă afla în forul legislativ suprem al României şi pentru deosebita onoare de a vorbi în faţa dumneavoastră. (Aplauze) Multă sănătate tuturor românilor! (Aplauze) Mulţumesc. (Aplauze)
|
Video - Flash & IOS
