Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei şi anunţ că din totalul celor 334 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 202. Sunt absenţi 132, din care 37 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor: proiectul ordinii de zi pentru şedinţele în plen pentru zilele de luni, 10 şi miercuri, 12 mai, programul de lucru pentru perioada 10-15 mai, lista rapoartelor depuse în perioada 4-10 mai, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial.

Dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu există observaţii.

O să vă rog să şi votăm.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi ordinea de zi.

76 de voturi pentru, 4 împotrivă şi o abţinere. (vociferări.)

Probabil că nu şi-au înregistrat toţi prezenţa. Da, domnul Daniel Buda este vinovat...

Intrăm în primul punct al ordinii de zi, care se referă la o hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Articolul unic. Am să dau citire acestui articol: Anexă la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43 din 2008 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se modifică după cum urmează: doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în calitate de membru, şi domnul Gheorghe Zoicaş, deputat independent, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, acest articol este adoptat, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată.

Este pe procedură de urgenţă.

Bun. Va trebui să amânăm acest punct, pentru că înţeleg că secretarul de stat întârzie. În momentul în care va veni în plen, se va lua în discuţie acest lucru.

La punctul 4, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială pe anul 2010; din nou procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

Domnul Dumitru-Nicu Cornoiu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale):

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială pentru anul 2010 îşi propune, pe perioada de întrerupere temporară a activităţii, perioadă totală sau parţială, inclusiv de reducere temporară a activităţii angajatorilor, dar nu mai mult de 90 de zile, după cum urmează: salariaţii ale căror contracte individuale de muncă sunt astfel suspendate şi care beneficiază de indemnizaţia de minim 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, precum şi angajatorii pentru salariaţii respectivi sunt scutiţi de plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate, potrivit legii.

Indemnizaţiile de 75% de care beneficiază salariaţii, plătite din fondul de salarii pe perioada mai sus menţionată, nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit prevăzut de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Perioada de întrerupere temporară a activităţii constituie stagiu de cotizare fără plata contribuţiei.

Facilităţile acordate angajatorilor contribuie la menţinerea forţei de muncă activă pe piaţa muncii, în condiţiile în care efectele crizei economice sunt estimate a se prelungi şi la evitarea pierderii lucrătorilor calificaţi în domeniu, cu potenţial de dezvoltare după reluarea creşterii economice.

Faţă de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată în raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Punctul de vedere al comisiei? Domnul preşedinte Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulament, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială pe anul 2010.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, CES, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de protecţie socială pentru anul 2010 pe perioada de întrerupere temporară totală sau parţială, inclusiv de reducere temporară a activităţii angajatorului, dar nu mai mult de 90 de zile, după cum urmează: salariaţii ale căror contracte individuale de muncă sunt astfel suspendate şi care beneficiază de indemnizaţia de minim 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, precum şi angajatorii pentru salariaţii respectivi, sunt scutiţi de plata CAS, datorată potrivit legii.

Indemnizaţiile de 75% de care beneficiază salariaţii pe perioada menţionată nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile în înţelesul impozitului pe venit prevăzut de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Perioada de întrerupere temporară a activităţii constituie stagiu de cotizare fără plata contribuţiei.

Comisia propune plenului Camerei adoptarea proiectului de lege cu amendamente, întrucât, prin adoptarea acestor măsuri, pierderile înregistrate la bugetul general consolidat se reduc.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1).

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 31 martie 2010. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune adoptarea cu modificări a proiectului de lege. Modificările sunt anexate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PDL vine să susţină acest proiect de lege, având în vedere că prevederile sale vin atât în sprijinul angajatorilor, cât şi al angajaţilor. Se vor susţine în special locurile de muncă specializate şi astfel, dintr-un studiu, s-a ajuns la concluzia că se vor păstra în jur de 200 de mii de locuri de muncă.

Este foarte important şi faptul că perioada de întrerupere este considerată stagiu complet de cotizare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea amendamentelor.

Titlul legii - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială pentru anul 2010.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru sesiunea de vot final.

Punctul 5, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile şi Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.22 din 1999; procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului. Vă rog.

Domnul Marin Anton (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Adoptarea prezentului proiect de lege este necesară pentru modificarea şi completarea legislaţiei româneşti din domeniul transportului naval, astfel încât să se asigure compatibilizarea deplină a legislaţiei specifice în domeniul naval în ceea ce priveşte concesiunile, cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54 din 2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri de proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr.22 din 2007 pentru respectarea principiului unicităţii actelor normative.

De asemenea, compatibilizarea legislaţiei naţionale cu Regulamentul Comisiei Europene nr.3577 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulaţii a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre şi, de asemenea, cu Regulamentul nr.1356 privind normele aplicabile transportului de mărfuri sau de pasageri pe căile navigabile interioare.

De asemenea, necesitatea asigurării unei legislaţii clare, unitare şi compatibile pentru implementarea programelor operaţionale sectoriale şi a programelor de finanţare ale Uniunii Europene, aferente infrastructurii portuare, programe aflate în acest moment în curs de aprobare.

Prin prezentul proiect de lege, se introduc reglementări mai clare şi mai stricte privind: locurile în care se pot desfăşura operaţiunile de încărcare-descărcare mărfuri şi îmbarcare-debarcare pasageri, în condiţii de siguranţă; protejarea integrităţii infrastructurii de transport; crearea unui sistem unitar de efectuare a lucrărilor de reparaţie, întreţinere şi de investiţii în infrastructura de transport naval.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Iulian Iancu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem un proiect de lege extrem de complex şi care are o istorie care se întinde pe mai bine de trei ani de zile. Sunt câteva sesiuni parlamentare care au avut în dezbatere acest proiect. În sfârşit, avem un raport suplimentar astăzi.

În consecinţă, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu mai multe propuneri, respectiv: Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.22 din 1999, iniţiată de domnul deputat Sirojea Mihei, prin care se propunea modificarea sau abrogarea unor prevederi ale Ordonanţei Guvernului nr.22, întrucât prevederile respective puteau provoca efecte care îndepărtau România de la statutul de economie de piaţă bazată pe concurenţă liberă şi iniţiativă.

Propunerea legislativă a avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dar a fost respinsă de Senat. De asemenea, Guvernul României din acea perioadă a comunicat că nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea a fost avizată, însă, favorabil de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

La solicitarea iniţiatorului, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat ca iniţiativa legislativă să fie examinată odată cu prezentarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22 şi, în consecinţă, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile a fost transmisă cu adresa nr.763 din 12 noiembrie 2007.

Această ordonanţă de urgenţă a fost trimisă pentru compatibilizarea legislaţiei specifice domeniului naval cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54 din 2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr.22/2007 şi pentru compatibilizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană.

Ordonanţa, în consecinţă, a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, a fost adoptată de Senat şi în Cameră a primit aviz favorabil din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi aviz favorabil, cu amendamente, din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Examinarea celor două iniţiative legislative a avut loc în şedinţe succesive, începând cu 1 iulie 2008, la data respectivă întocmindu-se un raport corespunzător, care a fost transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

În 9 septembrie 2008, Camera a hotărât retrimiterea proiectului la comisie, în vederea reexaminării iniţiativelor şi întocmirea unui raport suplimentar.

În consecinţă, stimaţi colegi, în data de 3 mai 2010, plenul Camerei, după primirea raportului suplimentar, a hotărât încă o dată retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea întocmirii încă unui raport suplimentar.

Având în vedere avizele comisiilor de specialitate, punctele de vedere ale asociaţiilor patronale şi profesionale, federaţiilor sindicale reprezentative, ale administraţiei portuare, precum şi propunerile deputaţilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor următoarele: respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.22 din 1999 şi adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22 din 1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile, cu amendamente admise.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Grupul PDL, domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Eu am solicitat reîntoarcerea la comisie. Au existat unele inadvertenţe în acest proiect legislativ, foarte complex. Pot să vă spun că toţi factorii implicaţi şi-au adus contribuţia să avem o lege corectă şi bună pentru activitatea portuară, dar solicit în mod special Guvernului şi domnului secretar de stat Anton, îl rog să fie puţin atent: datorită modificărilor foarte multe de la Ordonanţa nr.22 şi alte ordonanţe, s-a ajuns până la acest proiect de lege. Trebuie neapărat republicată, republicarea tuturor articolelor, în ordinea firească. Pentru că, altfel, va fi practic imposibil să putem să urmărim această lege şi s-o aibă în priorităţile ministerului. Dacă se aprobă, sunt convins că veţi fi de acord s-o aprobăm, să fie republicată în ordinea descrescătoare a articolelor, că, altfel, ar fi foarte dificil să cauţi prin patru ordonanţe.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe articole a legii.

Titlul legii - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 7.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 8.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 10 la punctul 20.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Atunci, aceste puncte sunt adoptate.

Punctul 21.

observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 22.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 23.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 24 la punctul 34.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 35.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 36.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 37.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 38 la punctul 58.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 59.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 60.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 61.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 62 la punctul 70.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 71.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 72.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 73.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 74.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 75.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 76 la 82.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 83.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 84.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 85.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 86.

De asemenea, nu avem observaţii. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Revenim la punctul 3, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată; procedură de urgenţă.

Este prezent domnul secretar de stat. Vă rog.

Domnul Bogdan Drăgoi (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

prin această ordonanţă de urgenţă, au fost transpuse, la nivelul principial, aspecte legate de autorizarea şi supravegherea potenţială a instituţiilor de plată, urmând ca aceasta să fie detaliată prin reglementări secundare.

A fost stabilită competenţa Băncii Naţionale a României în privinţa autorizării şi supravegherii prudenţiale a instituţiilor de plată, care reprezintă atribuţii noi pentru Banca Centrală, în raport cu cele existente.

Totodată, competenţele BNR au fost extinse şi pe linia asigurării, medierii extrajudiciare a litigiilor izvorâte în activitatea de prestare a serviciilor de plată.

Atribuţiile legate de soluţionarea reclamaţiilor şi protecţia persoanelor fizice în legătură cu prestarea serviciilor de plată au fost asumate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.

Atribuţiile legate de soluţionarea reclamaţiilor şi protecţia persoanelor juridice în legătură cu prestarea serviciilor de plată au fost asumate de către ANAF, Garda Financiară.

Proiectul de act normativ nu are impact asupra bugetului general consolidat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul vicepreşedinte Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 34 de deputaţi, din total de 35 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în condiţiile art.115 alin. (5) teza a treia din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.(1) şi alin.(3) din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată, în şedinţa din data de 13.04.2010, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Propun 10 minute pentru discuţii generale şi discuţiile pe articole.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii la propuneri? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole.

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 8.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 9.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 10 la punctul 17.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 18.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 19.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 20.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 21 la punctul 31.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 32.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 33.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 34.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 35.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 36 până la 40, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Punctul 41, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 42 la 46 inclusiv, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 47, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 48, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 49, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 50, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 51 până la 55, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 56, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 57, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 58, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 59, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 60, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne pentru sesiunea de vot final.

Punctul 6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Florin Iordache, intervenţie pe procedură, probabil.

Domnul Florin Iordache:

Pe procedură, doamna preşedinte, mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei, în cazul acestui proiect de lege, solicităm retrimiterea pentru o săptămână. La redactare, la două din articole s-a greşit în momentul în care s-a adoptat raportul. De aceea, pentru o săptămână, vă rog să fiţi de acord. Îl îmbrăţişează acest punct de vedere şi ministerul.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Vă rog să votaţi această propunere. Votul este deschis.

S-a încheiat votul: 80 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Propunerea a fost adoptată.

Timpul aferent: o săptămână.

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea punctului 7, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Domnul secretar de stat Cârlan, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Dan Cârlan (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Pădurilor):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

România a semnat Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, denumită, în continuare, Convenţia carpatică, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Convenţia creează cadrul general de cooperare între statele semnatare pentru diverse domenii de reglementare, cum ar fi conservarea biodiversităţii, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apă ş.a.m.d.

Fiecare dintre prevederile-cadru menţionate urmează să fie dezvoltate şi aplicate prin protocoale adiţionale.

Protocolul privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajului este prima prevedere-cadru reglementată astfel.

Obiectivul general al protocolului îl constituie conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice, prin intensificarea acţiunilor de conservare, refacerea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagiste a Carpaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei, vă rog.

Domnul Victor Boiangiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.450 din 19.04.2010.

Potrivit dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptat la Kiev la 22 mai 2003.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 4 mai 2010 au fost prezenţi 31 de deputaţi din totalul de 33, iar în calitate de invitat a fost domnul Mircea Cotoşman, secretar de stat din partea Ministerului Mediului.

În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a peisajelor.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementărilor, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa (din bancă):

Mai scurt; n-ai învăţat nimic de la...

Domnul Victor Boiangiu:

Mai scurt trebuia, da? Am învăţat, domnule, merci.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale din partea grupurilor parlamentare. Doamna deputat, vă rog.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei legi, urmând astfel să ne consolidăm poziţia faţă de partenerii semnatari ai Convenţiei-cadru şi astfel să intensificăm acţiunile de conservare, refacere şi utilizare durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor.

Atrag însă atenţia că în acest domeniu al conservării şi refacerii şi utilizării durabile a biodiversităţii, România a primit scrisori de infringement şi cer, totodată, ministerului să identifice cauzele acestor scrisori de infringement şi să vină în Parlamentul cu legislaţie, astfel încât să nu fim nevoiţi să plătim amenzi pentru netranspunerea legislaţiei.

Deci, Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare nu sunt. Nefiind nici amendamente... vă rog, domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

De la început sunt de acord cu această iniţiativă, însă eu aş fi vrut să atrag atenţia asupra acestei mari probleme care sunt Carpaţii şi pentru România şi pentru Uniunea Europeană, pentru că de multe ori ne oprim doar la ceea ce înseamnă biodiversitate. Şi nu de puţine ori tratăm partea aceasta a Munţilor Carpaţi din România prin acest sistem care, sigur, este extrem de important. Tuturor ne plac şi pădurile şi florile. Însă să nu uităm un lucru care este esenţial: că toată această biodiversitate trebuie să fie dezvoltată şi conservată în contextul în care vom dezvolta şi economia Munţilor Carpaţi, precum este şi economia Alpilor şi a altor munţi din Europa. Şi acest lucru, din păcate, nu-l facem. Şi eu aş imputa, am spus-o şi data trecută, atunci când s-a făcut negocierea pentru Carpaţi, s-a transferat un sediu central într-o altă ţară. Or, e bine că s-au rezolvat câteva chestiuni legate de conducerea acestui organism, dar până a-l aduce la ceea ce înseamnă Munţii Carpaţi pentru România, mai ales că două treimi din Munţii Carpaţi sunt în România, problemele mari sunt aici, problemele şi potenţialul economic sunt aici, bătălia mare în viitor va fi să avem aceste structuri în România, de unde putem să coordonăm mai bine activitatea nu numai de biodiversitate şi de mediu, ci inclusiv cea economică în Munţii Carpaţi.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu. Nefiind alte intervenţii, urmează votul final.

Punctul 8. Propunerea legislativă privind modificarea art.41 al Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Proiectul are raport de respingere. Dacă nu sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare, atunci urmează votul final.

Punctul 9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Termenul pentru dezbatere şi votul final este depăşit. Propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Punctul 10. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind crearea unei Organizaţii Europene pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983 şi la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT) adoptat la Darmstadt la 1 decembrie 1986.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Dan Cârlan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Începând cu anul 2003, România are statut de stat cooperant cu Organizaţia Europeană pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT).

Acordul de cooperare cu respectiva organizaţie a intrat în vigoare pe 12 ianuarie 2004 pentru o perioadă de cinci ani.

România şi EUMETSAT au semnat un acord pentru prelungirea cu doi ani, până la 31 decembrie 2010, a perioadei de valabilitate a acordului dintre România şi EUMETSAT.

În luna martie 2009, Ministerul Mediului a transmis o scrisoare la EUMETSAT, prin care se exprimă oficial intenţia României de a deveni stat membru cu drepturi depline la respectiva organizaţie.

Conform procedurilor EUMETSAT, solicitarea României a fost analizată în şedinţa Consiliului din 1 iunie 2009 şi a fost aprobată.

Aderarea României la EUMETSAT ca stat membru cu drepturi depline este o consecinţă firească a eforturilor de integrare a ţării noastre în organizaţiile europene şi de atragere de fonduri.

În acest sens, este util de menţionat că din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, doar patru mai au calitatea de stat-cooperant, aflându-se toate în diverse etape ale procedurii de aderare la EUMETSAT ca state membre cu drepturi depline.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Comisia, o rog să prezinte punctul de vedere.

Domnul Victor Boiangiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

S-a avut în vedere avizul favorabil de la Comisia juridică, Comisa pentru politică externă şi Consiliul Legislativ.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic s-a întrunit în 4 mai 2010. La aceste dezbateri au participat 31 de deputaţi din 33. S-a votat în unanimitate, zece deputaţi din 14 au fost membri ai Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Este lege ordinară. Se supune aprobării cu ideea de a fi votată.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu. Intervenţii din partea grupurilor parlamentare nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 11. Proiectul de Lege privind împădurirea terenurilor degradate.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Nu. Domnul Dan Cârlan, din partea Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Dan Cârlan:

Prin art.139 lit.c) din Legea nr.46/2008 - Codul Silvic s-a abrogat Ordonanţa Guvernului nr.81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate.

În prezent nu mai există cadrul legal necesar finanţării şi realizării lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate.

Astfel, abrogarea temeiului legal pentru finanţarea acestor contracte a determinat abandonarea lucrărilor de întreţinere şi completări prevăzute în documentaţiile tehnico-economice şi a dus inevitabil la uscarea plantaţiilor deja înfiinţate.

Prin prezentul proiect de lege va fi creat cadrul general referitor la ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate. Şi anume se vor stabili: procedura de identificare şi delimitare a terenurilor degradate destinate împăduririi; finanţarea lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate; răspunderile şi sancţiunile; procedura de recepţie a lucrărilor de împădurire.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Punctul de vedere al comisiei? Domnul preşedinte Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi deputaţi,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind împădurirea terenurilor degradate.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectului de Lege privind împădurirea terenurilor degradate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui cadru general privind ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, precum şi a procedurii de identificare şi delimitare a terenurilor degradate destinate împăduririi şi de constituire a perimetrelor de ameliorare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate, înregistrându-se 20 de voturi pentru, patru voturi împotrivă şi două abţineri, în şedinţa din 4 mai 2010.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 20 octombrie 2009.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din parte grupurilor parlamentare? Domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este surprinzătoare poziţia comisiei în cadrul acestui raport înlocuitor.

Vă aduc aminte că am adoptat în plenul Camerei Deputaţilor raportul precedent al Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice în care, în sfârşit, se întâmpla ceva bun în cadrul acestui proiect de lege. Şi anume, se identifica o sursă de finanţare pentru a se putea realiza ce scrie în acest proiect de lege.

Dacă cineva are, aş spune, răbdarea, să se uite pe acest proiect de lege la sursele de finanţare, va vedea că toate sunt poveşti. Niciuna nu este certă. Una singură a fost propusă ca fiind certă, şi anume Fondul de mediu şi tocmai aceasta, la raportul înlocuitor, a trecut de la amendamente admise de plenul Camerei Deputaţilor la amendamente respinse.

De fapt, ce dorim? Dorim să punem în aplicare un asemenea text de lege sau dorim să ne facem că punem în aplicare un text de lege? Asta este diferenţa.

Şi, în consecinţă, cred că, în acest moment, raportul ar trebui încă o dată retrimis la comisie, ca a ceastă comisie să-şi stabilească, în sfârşit, o poziţie normală, o poziţie raţională, în care să-şi asume responsabilitatea că se poate pune în aplicare o lege pe care o adoptă Parlamentul României.

Vă propun această măsură de retrimitere a raportului la comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

40 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă, două abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul Tinel Gheorghe, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

De vreo trei şedinţe tot discutăm şi reîntoarcem acest proiect de lege la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru că insistăm la sursele de finanţare ca Fondul de mediu să fie reprezentat cu un anumit procent.

Nu vreau să intru în polemică cu ceilalţi colegi ai mei din Grupul parlamentar al PNL, dar aş vrea să spun că justificarea adusă de Guvern în momentul de faţă, că anul acesta s-a alocat pentru împădurire un procent de 14% din Fondul de mediu, cred că este suficientă sau arhisuficientă.

Dacă discutăm însă statistic, cât s-a alocat din '90 până acum, într-adevăr, poate că ar trebui să ne punem un semn de întrebare. Au fost ani când pădurea n-a beneficiat de niciun leu de la bugetul de stat, în afară de sumele ocazionate de cheltuielile de funcţionare ale administraţiei.

Deci, din acest punct de vedere eu cred că propunerea cu care noi, în comisie, după ce am ascultat şi punctul de vedere al Guvernului, am căzut de acord prin vot, cred că este logică. Şi cred că, aşa cum este prevăzut acum Fondul de mediu ca sursă de finanţare, lăsând la latitudinea Guvernului ca de fiecare dată, în fiecare an, să susţină un anumit procent, să aloce un anumit procent pentru lucrările de împădurire, cred că este corectă.

Nu vă ascund că eu însumi am un amendament, am avut un amendament la art.18 la această faimoasă discuţie cu procentul şi, până la urmă, am renunţat, însuşindu-mi punctul de vedere al Guvernului, tocmai pentru a-i da posibilitatea să aleagă procentul optim. Poate să fie 10 într-un an, poate să fie 14 într-un an, poate să fie şi 20, poate să scadă şi sub 10 în anii în care - să zicem - avem probleme deosebite cu alocările bugetare.

Deci, din acest punct de vedere, Grupul parlamentar al PDL susţine forma aprobată în comisie şi prezentată dumneavoastră de preşedinte.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Era domnul deputat şi după aceea domnul Valeriu Tabără.

Domnul Pavel Horj:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

N-aş dori să mai insist asupra importanţei acestei legi, am făcut-o cu ocazia dinainte, când s-a discutat în plenului Camerei Deputaţilor.

Aş dori doar să vă spun că, prin împădurirea unui hectar, se reduce eroziunea, aşa cum v-am prezentat-o data trecută, de la o garnitură de tren cu 14 vagoane Kau la 2 mc/an şi pe hectar.

Iată cât este de importantă activitatea de împădurire a acestor terenuri.

Şi, dacă îmi permiteţi să mai dau un exemplu, pentru că este domnul prim-ministru Tăriceanu aici, vă poate spune câte fonduri de mediu s-au cheltuit la inundaţiile din 2005, 2006 sau 2008, inundaţii care au avut ca şi cauză şi colmatarea albiei râurilor, pâraielor, care au determinat ieşirea din matcă a râurilor ca urmare a unor precipitaţii importante.

Aş vrea însă să aduc în atenţia dumneavoastră un scandal care a marcat judeţul Dâmboviţa săptămâna trecută - o să-l găsiţi pe internet în Monitorul de Dâmboviţa - în care este criticat modul cum au fost adjudecate lucrările de reconstrucţie ecologică în acest judeţ. Reconstrucţia ecologică, după cum ştiţi, se finalizează cu împădurirea terenurilor care fac obiectul acestor lucrări şi faptul că aceste lucrări au fost adjudecate de Canalul de televiziune Money Channel, prin reprezentanţa Money Channel Consulting.

Căutând pe SEAP am găsit că acest post de televiziune şi-a mai adjudecat încă cinci judeţe: Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, Buzău şi Timiş, la o valoare de 20 de milioane de lei lucrări de reconstrucţie ecologică, care, în esenţă sunt similare lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate, cu mici diferenţe.

Scandalul iscat era tocmai pe seama preţului exagerat cu care s-au efectuat aceste lucrări, autorul articolului subliniind că este de patru ori mai mare. Respectiv, cu cât s-au făcut aceste lucrări faţă de cu cât s-ar fi făcut aceleaşi lucrări de către subunităţile Regiei Naţionale a Pădurilor.

Dacă dumneavoastră veţi binevoi să votaţi, când va fi cazul, amendamentul de 10%, nu veţi face altceva decât să existe un raport de comparaţie între preţul cu care lucrează subunităţile Regiei Naţionale a Pădurilor şi preţul cu care se efectuează lucrările de reconstrucţie ecologică. Atunci nu vor mai putea fi nişte preţuri exagerate, în condiţiile în care ministrul a anunţat pentru acest an un volum de lucrări în valoare de 191 de milioane de lei, care înseamnă 50 de milioane de euro, şi dacă ancheta ziaristului din Dâmboviţa este adevărată, atunci acele lucrări s-ar putea să se rezolve cu bani, cu o sumă între 10 milioane şi 12,5 milioane de euro.

Ca să nu apară aceste discuţii, o să vă rog să ţineţi cont când veţi aloca suma procentuală din fondul de mediu pentru împădurirea terenurilor degradate.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul preşedinte Tabără, vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că de puţine ori vin la microfon pentru a da replici şi chiar, în ultimii ani, atunci când am făcut-o, am făcut-o cu eleganţă.

Nu puteam să nu fac acum gestul acesta de a veni şi a da o mică replică, să spunem aşa, domnului deputat Nicolăescu - şi-i pomenesc numele, pentru că s-a referit la anormalitatea unei comisii întregi. Şi spun colegului, domnului deputat Nicolăescu, domnului ministru, că am un respect deosebit faţă de colegii liberali care se găsesc în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, că am un respect deosebit faţă de profesionalismul colegilor de la PSD şi din toate celelalte grupuri parlamentare şi că toţi împreună hotărâm şi că votul nu poate ieşi oricum din Parlament. Este un vot pe care l-am şi dat ca număr de votanţi: pro, contra abţineri. Am făcut-o după discuţii serioase şi pe Regulament, respectând Regulamentul.

Anormalitatea n-o înţeleg: probabil din modul de a gândi într-un anumit fel.

Aş vrea însă să vă mai spun încă un lucru, şi noi avem experienţele triste ale acelor documente pe care le-am fixat întotdeauna cu anumite bareme. Vreau să vă spun că eu nu sunt... putem da şi 20%, dar nu sunt convins şi n-am reuşit să fiu convins de faptul că ei vor putea să participe la construcţia sistemului de împădurire, pentru că reconstrucţia sistemului ecologic şi cel din zona aceasta înseamnă mult mai multe lucruri, nu numai pădurea, eu sunt unul dintre cei care susţin acest lucru. Dar problema este a proiectelor pe care le avem şi pe care ar trebui să le finanţăm şi pe care ar trebui să le găsim în bugetele noastre. Pentru că este uşor să vorbim de aici de la tribună şi să ne ducem la p.i.b. şi la procentele din p.i.b., iar dincolo de ele, de multe ori fixate şi aprobate, nu-şi găsesc proiectele de aplicat şi de susţinut.

Aceasta este marea problemă şi, din păcate, găsim de ani de zile - nu este vorba de acum, de un an - o lipsă de proiecte pe sisteme strategice pentru dezvoltarea României în viitor.

Or, repet, domnule Nicolăescu, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice este o comisie normală şi este formată din oameni normali, aşa cum sunt colegii dumneavoastră, şi Horj, şi toţi ceilalţi, iar votul este în conformitate cu normalitatea democratică şi stabilită prin Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Ar trebui să vă cereţi scuze pentru ce-aţi spus la adresa comisiei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege, cu toţii suntem de acord că este bine intenţionat. Însă eu nu înţeleg de ce nu suntem de acord ca 10% din banii proveniţi de la Fondul de mediu să fie direcţionaţi direct către împădurirea terenurilor degradate.

Acum avem o situaţie în care sunt alocate 14% din Fondul pentru mediu pentru împădurirea terenurilor degradate, că aşa a stabilit ministrul mediului. Dar pentru următorul ministru este oare o prioritate împădurirea acestor terenuri? De ce să nu prevedem clar în lege că 10% din Fondul de mediu se duc către împădurirea terenurilor degradate. Cred, că toţi suntem de acord, ar trebui împădurite aceste terenuri degradate. Dar ce ne opreşte să stabilim, clar, prin lege, că 10%, minimum 10% din fondul pentru mediu este direcţionat pentru împădurirea terenurilor degradate?

În rest, noi nu avem nimic împotriva legii, o susţinem, o salutăm. Însă, aşa cum este ea, nu are sursă de finanţare. Cine credeţi că va face acum sponsorizări şi donaţii pentru a împăduri terenurile? Probabil că vor fi şi câteva societăţi comerciale, dar este de datoria statului să aloce fonduri din taxa de poluare, care ştiţi foarte bine că este la fondul pentru mediu.

Prin urmare, eu vă rog să susţinem amendamentul respins de comisie şi să votăm pentru a direcţiona 10% din fondul pentru mediu pentru împădurirea terenurilor degradate.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Marton Arpad, vă rog, pe procedură.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Pe procedură, poate eu, deşi am încercat să fiu foarte atent, n-am prins momentul când am trecut de primele 17 articole. Deci, nu-mi dau seama exact dacă suntem la dezbateri generale, şi fiecare grup parlamentar are un singur intervenient, sau am ajuns la art.18 şi dezbatem acest articol.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cred că am încheiat partea de dezbateri generale.

Intrăm în dezbaterea pe articole. Vom ajunge curând şi la punctul 18.

Punctul 1, titlul legii: "Lege privind împădurirea terenurilor degradate".

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 15 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 16 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 17 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 18 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Celebrul art.18 are trei amendamente respinse. Am să vă rog să vă referiţi la lit.a), altul la litera...

Punctul 19 - observaţii?

Domnul Pavel Horj:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Aşa voi face, pentru că deja consider că am făcut destule referiri care nu-şi mai au nici rolul, nici rostul.

O să-i rog doar pe colegii deputaţi să voteze cu multă atenţie acest articol, pentru că este foarte important ca să intre în funcţiune această lege.

Deci, la art.18, după lit.a) alin.(1) se introduce o nouă literă, lit. b), cu următorul cuprins: "minimum 10% din valoarea fondului anual de mediu".

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 48 voturi pentru; 55 împotrivă; 3 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Mai există două amendamente: unul care se referă la lit. g) şi altul la lit. h).

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Dacă mai sunt alte observaţii la punctul 18? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 19 - s-a votat.

Punctul 20 - dacă sunt observaţii? Nu.

Cu aceasta am epuizat dezbaterea proiectului de lege.

Urmează votul final.

Punctul 12. Propunerea legislativă pentru completarea Legii apiculturii nr.88/1998.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Nu.

Din partea comisiei?

Domnul Valeriu Tabără, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna preşedinte,

Fac parte dintre iniţiatori şi-mi permit să vă solicit de a o retrimite la comisie, pentru o completare a anexei şi o revedere a ei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cu ce termen, domnule preşedinte?

Domnul Valeriu Tabără:

O săptămână.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă supun la vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 96 voturi pentru; un vot împotrivă; o abţinere.

Propunerea a trecut.

Termen: o săptămână.

Punctul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.

Iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei?

Domnule preşedinte Dobre, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulament, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avize negative de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru sănătate şi familie; aviz favorabil de la Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.7/2007, cu modificările ulterioare, în sensul acordării concediului şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, precum şi a stimulentului lunar pentru fiecare copil aflat în îngrijirea părinţilor fireşti, sau, după caz, în îngrijirea persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de ordonanţă pentru acordarea acestor drepturi pentru toţi copiii, şi nu doar pentru primele trei naşteri sau pentru primii trei copii.

În textul iniţial, propunerea legislativă prevedea asigurarea posibilităţii transmiterii, la cerere, a drepturilor prevăzute de această ordonanţă de urgenţă, de la părinţi către bunicii materni sau paterni, aceste prevederi fiind însă eliminate la solicitarea iniţiatorilor.

Comisia propune plenului Camerei aprobarea propunerii legislative cu amendamente, în vederea instituirii unui tratament nediscriminatoriu între persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, indiferent de numărul copiilor.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au participat 20 de deputaţi. Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi pentru şi 5 abţineri.

Propunerea a fost respinsă de Senat în şedinţa din 23 septembrie.

Suntem Cameră decizională.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnule Mircea Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Despre importanţa acestei iniţiative nu discutăm. Discutăm de modul ei de aplicare, şi chiar de la început mi se pare nefiresc să acorzi şi indemnizaţie şi concediu, dacă dă Dumnezeu şi cinci gemeni, înseamnă că ai cinci concedii. Pe de o parte.

Pe de altă parte, aţi auzit cel puţin intenţia Guvernului de a crea un cod special pentru toate aceste forme de asistenţă socială şi în mod special pentru copii, motiv pentru care v-aş ruga să supuneţi spre aprobare întoarcerea la comisie, cu un termen mult mai lung, pentru a putea să avem un singur punct de vedere pentru indemnizaţiile pentru copii şi toate drepturile legate de creşterea copilului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Termen: o lună?

Votul s-a încheiat: 65 voturi pentru; 34 împotrivă; nicio abţinere.

Domnul Dobre vrea să explice votul. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Colegul meu, domnul Mircea Toader, nu a înţeles nimic. Îmi pare rău că n-am făcut apel la doamna Trandafir, pentru că dânsa a venit decisă în Parlament să apere drepturile copilului.

Este vorba, în propunerea pe care o face domnul Toader, să nu mai faci al patrulea copil, să te opreşti la trei, că atâta recunoaşte statul sub această guvernare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Explicarea votului: Grupul parlamentar al PSD+PC a votat împotriva retrimiterii la comisie, întrucât cu toţii cunoaştem situaţia gravă a indicelui de fertilitate cu care se confruntă România, şi nu datorită faptului că românii nu mai ştiu să facă copii. Ei nu pot să şi-i crească, nu mai doresc să-i aibă.

Pentru a se regenera populaţia României este nevoie de un indice de fertilitate de 2,2 copii la fiecare familie.

România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană privind acest indice: avem 1,3; 1,2 au câteva ţări europene. Noi ar trebui să susţinem mai mult familia pentru a-şi putea îngriji chiar şi al patrulea născut.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la următorul proiect de lege.

Punctul 14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Din partea iniţiatorilor? Nu doreşte să ia cuvântul nimeni.

Doamna preşedinte Nassar, raportul comisiei.

Punctul de vedere al Guvernului, înainte să solicite doamna preşedinte, vă rog.

Domnul Cristian-Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Nassar.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, proiect adoptat de Senat în forma iniţială, în condiţiile art.75 alin.(2), şi trimis comisiei pentru examinare în fond, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vederea avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, în conformitate cu prevederile art.73 din Constituţia României, republicată.

Prin iniţiativa legislativă menţionată se doreşte crearea cadrului legal, astfel încât medicii care sunt parlamentari, respectiv sunt aleşi într-o funcţie de demnitate publică, să poată primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel naţional, cât şi la nivel teritorial, şi să poată practica profesia de medic în unităţi medicale particulare şi unităţi medicale de stat, ca medic sau şef de secţie.

Comisia pentru sănătate şi familie a dezbătut proiectul de lege menţionat în şedinţa din martie, 2010. La şedinţa comisiei au participat 18 deputaţi, din cei 18 membri ai comisiei, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Punctele de vedere din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Eugen Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte,

Deşi mi-e foarte greu, trebuie să recunosc că, în această situaţie, Guvernul are dreptate. Şi Guvernul are un punct de vedere "serios şi raţional". Chiar dacă vă uitaţi la iniţiatori, o să vedeţi acolo o "horă transpartinică" a tuturor celor care vor să fie deasupra legii, a tuturor celor care nu ţin cont de incompatibilităţi, conflicte de interese.

Ei vor să fie de toate în ţara asta. Stau şi întreb: când un parlamentar care îşi face treaba la Parlament, are timp să facă şi munca de şef de secţie la spital? Numai duminică noapte, probabil. Şi vrea să mai ia o leafă în plus.

În consecinţă, cred că este corect să respingem acest proiect de lege. Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestui proiect de lege, considerând că facem un act normal de dreptate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnule Mircea Toader, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

O să fie curios domnul Nicolăescu, în ceea ce spun: spun că sunt de acord cu dânsul. Deci, asta vreau să spun. Sigur că dacă ne uităm în Parlamentul României, sunt vreo două, trei cazuri. Dar nu pentru două, trei cazuri trebuie să facem o lege. Şi, mi se pare corect ca orice parlamentar care îşi desfăşoară activitatea în Parlament, timpul material cred că nu-i permite nimănui, nu numai unui şef de secţie de spital, ci orice activitate conexă.

Dacă, poate, suntem de acord cu cadrele universitare că pot să-şi aranjeze astfel programul, încât să participe la cursuri şi seminarii la sfârşit de săptămână, un medic care să coordoneze o secţie din punct de vedere administrativ este practic imposibil.

Şi, cu regretul că sunt şi colegi de-ai mei, noi susţinem punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnule deputat Ciuhodaru, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Doamna preşedinte,

Eu ştiu că atunci când vrei, se poate, indiferent ce spune domnul Nicolăescu, indiferent ce zice domnul Toader. Pentru că este vorba de ceea ce vrei să faci în acea secţie, şi este vorba de ceea ce îţi propui să faci din ea. Este vorba de ceea ce vrei să asiguri pentru pacienţii tăi şi pentru activitatea medicală. Şi cred că cel care este şef de secţie ştie cel mai bine care sunt problemele cu care se confruntă în fiecare zi şi caută cele mai bune soluţii pentru pacienţii pe care îi tratează, aşa cum se poate.

Suntem în secolul internetului, suntem în secolul comunicării, iar a coordona înseamnă a rezolva probleme. Şi cine poate să rezolve mai bine probleme decât cel care cunoaşte cel mai bine activitatea în secţie?

Sunt oameni cu experienţă, sunt oameni care ştiu ce se face în acel moment, sunt oameni care vor susţine de fiecare dată proiectele pe care le-au iniţiat. Şi vă reamintesc că sunt în Parlamentul României pentru că am susţinut cauza Spitalului de Urgenţă din Iaşi şi faptul ca să ne mutăm odată şi-odată din acea cutie de tablă numită unitate de primire a urgenţelor.

Eu sunt de acord ca cei care au proiecte şi care vor să le ducă până la capăt, să muncească, mai ales că multe activităţi, şi vorbesc de activitatea de coordonare, nici măcar nu sunt remunerate, domnule Nicolăescu.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Titlul legii: "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii".

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 - observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5.

Scuze, la punctul 4, domnul Eugen Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

La punctul 4 este amendament admis, exact pe ceea ce discutăm. Trebuie să respingem acest amendament, pentru că aşa cred că este normal după tot ce s-a spus de la acest microfon.

În consecinţă, vă supun să supuneţi la vot dumneavoastră acest amendament, pe care să-l respingem.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă supun la vot amendamentul, aşa cum a fost el propus de către comisie.

Votul s-a încheiat: 31 voturi pentru; 74 împotrivă; 2 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Atunci vă supun la vot art.4, aşa cum a fost el în textul iniţial, adoptat de Senat.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: a fost respins şi acest amendament. Practic, este eliminat din text: 24 voturi pentru; 2 abţineri; 76 voturi împotrivă.

La art.5 - dacă există observaţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Este vorba despre o corelare tehnico-legislativă, pentru că în acest punct, 5, este introdus şi alin.(1¹) pe care tocmai l-am eliminat.

Deci, în mod evident, ca atare trebuie să fie eliminat din această parte a textului.

În rest, totul este OK!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult. Stenograma a reţinut această propunere de corelare tehnico-legislativă.

Punctul 15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2009 pentru completarea art.21 din Ordonanţa Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv.

Are raport de respingere.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Prin urmare, rămâne la vot final.

Punctul 16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2010 pentru modificarea art.III alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale în domeniul protecţiei sociale.

Punctul de vedere al Guvernului?

Sau este o solicitare din partea Grupului parlamentar al PDL?

Da, domnule Toader, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Guvernul este pus în imposibilitatea de a susţine.

Noi trebuie să susţinem, eventual, reîntoarcerea la comisie, din două motive: în primul rând, datorită modalităţii în care se stabileşte contravaloarea trusoului; iar pe de altă parte, ceea ce am spus mai înainte, pentru protecţia copilului, pentru modalitatea în care vom susţine natalitatea în România, va fi o prevedere specială în urma măsurilor stabilite de Guvern, în actuala conjunctură economică şi financiară.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Domnule Toader, termenul? Tot o lună.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din bancă):

O lună şi jumătate, ca să intrăm în vacanţă!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul s-a încheiat: 72 voturi pentru; 24 împotrivă; 3 abţineri.

Punctul 17. Proiectul de Lege pentru completarea art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.14/2007 privind reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Din partea iniţiatorilor nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Punctul de vedere al Guvernului? Este de acord Guvernul.

Punctul de vedere al comisiei, vă rog?

Domnul Iuliu Nosa:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată cu Proiectul de Lege pentru completarea art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 13 aprilie 2010.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţie şi art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii proiectului de lege, în şedinţa din 4 mai, comisia propune plenului Camerei adoptarea acestuia.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 18. Propunerea legislativă pentru modificarea art.II al Legii nr.229/2008 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/2007 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietatea privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului? De acord?

Domnul Ştefan Gati (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului):

Doamna preşedinte,

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pentru a nu intra la vot, eu v-aş propune s-o întoarcem la comisie şi vă şi spun de ce. (Rumoare.)

Domnilor deputaţi, este o decizie a Curţii Constituţionale care prevede cu totul altceva.

Vreţi să facem o lege care pe urmă să o întoarcem datorită deciziei Curţii Constituţionale? Deci, haideţi să fim serioşi. Este o decizie a Curţii, şi legea este bună, dar s-o adaptăm acestei decizii a Curţii Constituţionale.

Vă rog să o întoarceţi pentru două săptămâni la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 67 voturi pentru; 24 împotrivă; o abţinere.

Domnule Toader, care este propunerea de termen?

Două săptămâni. Vă mulţumesc.

Punctul 19. Proiectul de Lege pentru completarea art.32" din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Toader, ca să nu vorbesc mult, aveţi o intervenţie.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Văd că şi colegii mei au găsit soluţia! Într-adevăr, o întoarcem la comisie. (Aplauze, amuzament.)

Deoarece, dacă citiţi, foarte clar spune că din punct de vedere al modului în care trebuie să fie atribuite terenurile care sunt în plata AVAS este corect. Numai că aici spune la valoarea de piaţă.

Valoarea de piaţă trebuie stabilită după nişte reguli. Valoarea de piaţă astăzi este 3 lei, mâine 7 lei, până când se face procedura a crescut sau a scăzut valoarea terenului. Trebuie să fie asemănător cu cele care sunt evaluate pentru domeniul public trecut în proprietate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Un termen?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Tot două săptămâni.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

După acest vot, am să-i dau cuvântul domnului Valeriu Zgonea, pentru o intervenţie pe procedură şi după care vă propun să încheiem aici.

81 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 6 abţineri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna preşedinte, domnule lider de grup, vă rog eu frumos, patentaţi modelul Oltean, vă rog eu frumos, şi haideţi să închidem şedinţa, cereţi o pauză de consultări, vă ascundeţi undeva, mai luaţi o decizie, că devenim penibili, toate proiectele de lege se întorc la comisie, la propunerea liderului de grup care conduce echipa guvernamentală. Eu zic că e mai bine aşa. Domnul Oltean a fost un deosebit coleg, azi, care a fugit din şedinţă şi a suspendat şedinţa Biroului permanent. Cred că este cea mai bună soluţie, doamna preşedinte.

Altfel, stăm aici şi retragem. Avem tot felul de iniţiative pe care le retragem. Membrii Guvernului, ba vin, ba nu vin, ba propun, ba nu susţin, ba se uită în ochii dumneavoastră. Vă rog eu frumos, domnule lider de grup, aşa cum vă ştiu, ca la Galaţi. Ţineţi o pauză de consultări de 9,5 minute, vă rog eu frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, nu e nevoie. Vă mulţumesc mult de tot. Începând cu ora 18,00 va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului şi, după aceea, prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc.

Ne revedem miercuri dimineaţa.

- după pauză

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Deschidem şedinţa dedicată răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu a adresat o interpelare Ministerului Sănătăţii.

Domnul deputat nu este în sală, vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu a adresat o interpelare Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul scris.

Domnul deputat Victor Boiangiu - interpelare adresată Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Domnul deputat m-a informat că a primit răspunsul în scris.

Domnul deputat Florin-Costin Pâslaru a adresat o interpelare Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Dacă este domnul deputat în sală? Dacă nu, vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Tot domnul deputat Florin-Costin Pâslaru, tot Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Dintre deputaţii care adresează interpelări Guvernului şi ministerelor, dacă doresc să intervină, să prezinte interpelarea în plenul Camerei?

Domnul deputat Mugurel Surupăceanu - o interpelare; domnul deputat Ioan Stan - o interpelare; domnul deputat Florin-Costin Pâslaru - 15 interpelări; domnul deputat Gabriel Gospodaru - o interpelare; domnul deputat Dan-Radu Zătreanu - două interpelări; domnul William Brînză - o interpelare; Gabriel Tiţa-Nicolescu - o interpelare; Emil Radu Moldovan - două interpelări; Dorel Covaci - două interpelări; Marian Neacşu - două interpelări; Iuliu Nosa - o interpelare; Ciprian-Florin Luca - două interpelări; Ion Călin - o interpelare; Petru Movilă - o interpelare; Vasile Filip Soporan - două interpelări; Florin Iordache - o interpelare. Dacă sunteţi în sală şi doriţi să le prezentaţi în plen, vă rog să le prezentaţi. Marius Cristinel Dugulescu - o interpelare; Lucian Riviş-Tipei - o interpelare.

Gheorghe Ana. Doriţi? Poftiţi, domnule deputat. Aveţi microfonul.

Domnul Gheorghe Ana:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am două interpelări scurte. Greşit s-a trecut numai una.

Prima interpelare se adresează domnului ministru al transporturilor, domnul Radu Berceanu.

Obiectul acestei interpelări se referă la situaţia staţiilor CFR Călători.

Conţinutul interpelări: Domnule ministru, în ultimii ani, traficul de călători, dar şi de marfă, s-a redus dramatic. În aceste condiţii, o serie de trasee de cale ferată au fost desfiinţate complet, infrastructura, atât calea ferată, cât şi clădirile care funcţionau ca staţii CFR, degradându-se fără ca autorităţile locale să poată interveni într-un fel. Aproape în toate judeţele ţării, sub privirile tuturor, clădirile altădată impunătoare au ajuns pericol public, adăpost pentru câinii fără stăpân. În această situaţie se află şi judeţul Dâmboviţa, tronsoanele de cale ferată Bucureşti-Pietroşiţa, Târgovişte-Ploieşti, Târgovişte-Moreni.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă Ministerul Transporturilor are o strategie de valorificare a clădirilor abandonate pe tronsoanele CFR a căror activitate a încetat şi în ce constă această strategie.

Aştept răspuns scris şi oral.

A doua interpelare se adresează domnului ministru al apărării naţionale, Gabriel Oprea, şi se referă la întreţinerea fregatelor româneşti.

Flota maritimă militară a României a fost dotată în anul 2002 cu două fregate de război printr-un contract de achiziţie între Guvernul României şi Guvernul Marii Britanii. Aceste nave au nevoie de întreţinere şi reparaţii periodice.

Doresc să ştiu cu cine a semnat Ministerul Apărării Naţionale contractul de întreţinere şi reparaţii, pe ce perioadă şi dacă s-a respectat legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice?

De asemenea, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă în prezent serviciile de întreţinere şi reparaţii sunt asigurate de aceeaşi firmă. Dacă nu, cum se numeşte actuala firmă?

Doresc răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Vasile Popeangă - două interpelări; domnul Mircia Giurgiu - 11 interpelări; domnişoara Alina Gorghiu - o interpelare; Nicolae Jolţa - o interpelare; Daniel Oajdea - două interpelări; Mihai Donţu - o interpelare; Teodor Atanasiu - o interpelare; Călin Popescu-Tăriceanu - o interpelare; Horea-Dorin Uioreanu - două interpelări; Cristian Buican - trei interpelări; Mihai Cristian Adomniţei - două interpelări; Radu Bogdan Ţimpău - o interpelare; Dan Ilie Morega - o interpelare; Constantin Chirilă - o interpelare; Georgian Pop - o interpelare; Ion Călin - o interpelare; Silvestru Lup - o interpelare; Aurel Vlădoiu - trei interpelări. Dacă doriţi să le prezentaţi? Vă rog.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Interpelarea este adresată domnului ministru Blaga şi domnului ministru al agriculturii, domnului Mihail Dumitru.

Obiectul interpelării: Vâlcea are nevoie urgent de 12 milioane de lei pentru refacerea infrastructurii afectate de calamităţi.

Judeţul Vâlcea ocupă locul întâi pe ţară în ceea ce priveşte alunecările de teren. 40 de localităţi sunt afectate de această alunecare de teren. Dau numai câteva exemple: este vorba de localităţile Mateeşti, Stoeneşti, Măciuca, Goleşti, Roşiile, Nicolae Bălcescu, Muiereasca şi alte localităţi. Solicităm sprijin, întrucât oamenii stau în fiecare zi cu frica în sân că-şi pierd locuinţele şi anexele gospodăreşti din cauza acestui fenomen foarte grav în judeţul Vâlcea.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Videanu şi are următorul conţinut: peste 20 de gospodării puse în pericol de mina de cărbune din comuna Cernişoara, închisă în 1990. Şi prefectura şi primarul din această localitate au semnalat de mai multe ori acest fenomen foarte grav. Mina este abandonată, este plină de apă şi pune în pericol, în fiecare zi, peste 20 de familii care trăiesc cu spaima că în orice moment casele lor ar putea fi înghiţite de pământ.

Am solicitat ca domnul ministru Videanu să trimită o comisie la faţa locului şi să stabilească măsuri concrete, întrucât sunt fonduri alocate pentru închideri de mine.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Alin Popoviciu - o interpelare; domnul Cherecheş Cătălin - patru interpelări; domnul deputat Dolineaschi Andrei - o interpelare.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Andrei Dolineaschi:

Interpelare adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu, ministrul de finanţe.

Obiectul interpelării este taxarea jocurilor de noroc on-line, sursa de venituri la bugetul de stat.

Domnule ministru, în aprilie 2009, Guvernul României a emis Ordonanţa de urgenţă nr.77/2009 privind reglementarea jocurilor de noroc din România, act normativ care se află în prezent în dezbateri la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

Consider că reglementarea acestui domeniu este salutară pentru limitarea evaziunii fiscale şi mai ales pentru creşterea veniturilor de la bugetul de stat. Din acest motiv, nu înţeleg de ce ordonanţa lasă nefiscalizat domeniul jocurilor de noroc desfăşurate prin internet, acestea fiind interzise prin prevederile art.23 alin.(2) lit.a) din actul normativ menţionat.

Consider că, prin această interdicţie, statul român se lipseşte de o sursă importantă de fonduri pentru bugetul de stat, ceea ce este cel puţin neobişnuit în contextul crizei economice pe care o traversează România în această perioadă.

În schimb, observ că după un an de aplicare a interdicţiei, activitatea de jocuri on-line în România nu s-a diminuat, dimpotrivă, s-a amplificat, ceea ce poate fi constatat în fiecare zi prin spoturile publicitare ale unor operatori on-line prezente pe toate posturile de televiziune, fără însă ca România să obţină venituri din aceste afaceri.

În acest sens, domnule ministru, vă rog să răspundeţi la următoarele două întrebări: care este motivul pentru care Guvernul României nu percepe taxe, de exemplu, o taxă fixă anuală pe operator, în domeniul jocurilor de noroc on-line, în condiţiile în care interdicţia prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 nu a limitat această activitate?

Doi. Cum va evita Guvernul României procedura de infringement din partea Comisiei Europene, ţinând cont că Germania, care a introdus o interdicţie similară, se confruntă în prezent cu o astfel de procedură pentru încălcarea art.56-63 din versiunea consolidată de la Lisabona, a Tratatului European, care garantează libera circulaţie a serviciilor şi respectiv libera circulaţie a capitalului pentru firmele licenţiate în spaţiul economic european? Vă rog să-mi răspundeţi la prezenta interpelare atât în scris, cât şi oral.

Domnul Mircea Duşa:

Cu aceasta, declar şedinţa dedicată întrebărilor şi răspunsurilor închisă, dorindu-vă o seară bună.

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 18,10.