Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,45.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dumitru Pardău şi Mihai Alexandru Voicu, secretari, şi, în a doua parte, de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei şi vă anunţ că din totalul celor 334 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 201; sunt absenţi 133, din care 29 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen pentru zilele de luni, marţi şi miercuri; programul de lucru pentru perioada 31 mai - 5 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 26 - 31 mai de către comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizate a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Înainte de a intra în ordinea de zi vă mai informez că domnul deputat Stan Nicolae, din data de 17 mai se declară independent în Parlamentul României.

Înţeleg că domnul Zoicaş vrea să facă o precizare. Vă rog.

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doresc să fac o solicitare în baza art.140 alin.(5) al Regulamentului Camerei Deputaţilor: "Preşedintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie iniţiativă, poate să facă declaraţii oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informaţii vădit inexacte (inclusiv omisiuni, deformări etc.) privind lucrările Camerei sau asupra comentariilor care ar putea aduce atingere imaginii instituţiei parlamentare."

Doamnă preşedinte,

Rugămintea mea ar fi dacă putem să solicităm celor doi chestori ca să ne prezinte contractele care au fost încheiate cu cazarea...

Voci din sală:

În căminele studenţeşti.

Domnul Gheorghe Zoicaş:

...agenţiile care au încheiat contractele cu Societatea TAROM ".. pentru că acest subiect ar trebui închis. (Aplauze.)

Şi aş mai dori, dacă se poate, să aibă loc o dezbatere tehnică pe această problemă, inclusiv structura aparatului administrativ al Camerei Deputaţilor, pentru că nu eu sau cei 70% dintre colegi care sunt la primul mandat, nu noi am făcut dimensiunea acestui aparat tehnic. Deci nu noi am stabilit ca din acest aparat tehnic să facă parte 136 de directori; poate-i facem şefi de serviciu sau îi facem altceva.

Haideţi să încheiem şi să nu mai ajungem la ce s-a ajuns acum, să facă licitaţii fiecare pe la televiziuni, care poate să facă mai mari reduceri referitoare la salariul de parlamentar, la suma forfetară.

Stabilim, avem o dezbatere tehnică şi să ne respectăm între noi, pentru că avem colegi care sunt profesori, doctori, care nu au alte venituri şi nu cred că numai oameni de afaceri trebuie să fim în Parlament.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Am să fac precizările de la microfon, toate cele pe care le-aţi cerut.(Coboară la tribună.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

În primul rând, vă mulţumesc, domnule deputat, faţă de acest interes şi mă bucură foarte mult că aţi deschis acest subiect, pentru că este, într-adevăr, important pentru noi toţi.

Am să spun dintr-un bun început, şi e un lucru pe care l-am spus astăzi şi public, Camera Deputaţilor este prima instituţie publică din România care a operat un asemenea volum de reduceri şi prima instituţie care a început real o reformă în interiorul ei. Până când toate celelalte instituţii din România nu vor face o astfel de reformă, nu sunt de acord ca despre Camera Deputaţilor şi despre deputaţi să mai îndrăznească cineva să se ia.

O voce din sală:

Ieşirea!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am spus-o, domnule deputat.

Doi. În ceea ce priveşte lucrurile pe care le-aţi precizat, sunt aşa: în ceea ce priveşte indemnizaţia de parlamentar, diurna şi suma forfetară, cele două, ultimele două, se calculează prin procent din indemnizaţie - scăderea indemnizaţiei duce automat la scăderea diurnei şi a sumei forfetare. Sunt procente din asta, diurna e ceva 2%, suma forfetară este 1,5 x indemnizaţia. Astea scad. Bun!

În ceea ce priveşte celelalte, cazare, transport şi telefonie, decizia a fost să se renegocieze, evident, în minus aceste contracte.

O voce din sală:

A cui? De când?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Decizia Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, de săptămâna trecută.

Asta o să "vedeţi în cheltuielile de pe site în ceea ce priveşte... În rest, nu sunt lucruri care... deci tocmai ca să nu fie niciun fel de probleme.

Am să-l invit pe secretarul general, împreună cu chestorii, ca să vă facă această informare detaliată la ceea ce mi-aţi solicitat dumneavoastră, în plus lucruri despre care nici eu nu am absolut toate datele. Mă refer la contractele pe transportul extern şi intern, aşa cum dumneavoastră le-aţi solicitat şi poate în zilele următoare avem timp de această discuţie.

Vă mulţumesc.

Dar vreau să ştiţi că ceea ce am spus la început referitor la Camera Deputaţilor, este prima instituţie care a operat o asemenea reformă a cheltuielilor. Vreau să vă spun că 78% din cheltuielile cu achiziţiile au fost reduse, 40% cu investiţii, 40% cu fondul preşedintelui, 25% din tot ceea ce înseamnă bunuri şi servicii. Şi aceasta continuă. Astăzi am mai aprobat o serie de memorandumuri, 45% cheltuielile cu telefonia mobilă pentru angajaţii Camerei şi o reformă a organigramei care, într-adevăr, conţine un număr de posturi foarte mare.

Vă mulţumesc. (Îşi reia locul la prezidiu.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Surdu are, în legătură cu ordinea de zi, o observaţie.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că, de un an şi jumătate, tot amânăm, tergiversăm, pe diferite motive, punerea în dezbatere în plen şi adoptarea Legii camerelor agricole, vă solicit respectuos să schimbăm de la punctul 9 la primul punct în dezbatere astăzi Legea camerelor agricole.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Tot pe acelaşi subiect cu Legea camerelor agricole, domnul deputat, vă rog.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Solicit aceasta în calitate de unul din iniţiatori şi în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înţeles, vă mulţumesc.

Domnul Mihai Banu:

Doamna preşedinte,

Legea are o hibă şi textul, aşa, proiectul cum e scris are o problemă. Nu există în niciun articol de lege, şi eu sunt unul din iniţiatorii de bază, nu este reglementat cum se stabileşte rezultatul alegerilor. Dacă vreţi...

O voce din sală:

Facem dezbatere?

Domnul Mihai Banu:

Nu, dar de asta trebuie s-o retrimitem şi cer retrimiterea la comisie, pentru că nu avem cum. Pentru o săptămână s-o trimiteţi la comisie, să reglementăm această chestiune.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, este o problemă de incompatibilitate dacă din acel consiliu pot să facă parte deputaţi. Ne trezim, după aceea, că ne dă pe Legea ANI că nu suntem compatibili. Asta este singura problemă, nu de altceva. Este utilă, e necesară, e corectă, dar cu această compatibilitate Comisia juridică are alt punct de vedere şi nu cred că vreunul din colegii noştri, uite domnul Surdu, care vrea să fie în comisie, să dea cu subsemnatul la ANI.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Surdu, numai o secundă, aş vrea să fac precizarea că propunerea dumneavoastră ar trebui susţinută de un lider de grup.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Eu vreau să vă rog, doamna preşedinte, să supuneţi la vot propunerea mea pentru a se trece la punctul 1, iar comentariile, dezbaterile, dacă vrea sau nu vrea, eu şi în interiorul comisiei am dorit ca senatorii şi deputaţii să nu facă parte din niciun fel de comisie, de comitet de iniţiativă.

Deci noi în plen, acum, putem să renunţăm la această prevedere. Plenul poate modifica această chestiune.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Surdu, am o singură problemă de natură tehnică. Nu pot să supun la vot propunerea dumneavoastră, decât dacă ea este susţinută şi afirmată de la microfon de un lider de grup.

Domnul Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Două probleme de procedură.

Prima. Intervenţia domnului Banu este în afara ordinii de zi şi în afara procedurii normale, pentru că nu s-a ajuns la acest punct, astfel încât să poată să solicite retrimiterea la comisie. Deci este în afara Regulamentului.

Doi. Grupul parlamentar al PNL vă solicită să modificăm ordinea de zi, în sensul în care acest proiect de lege de la punctul 9 să treacă pe punctul 1 al ordinii de zi şi, în felul acesta, un grup parlamentar susţine propunerea domnului Victor Surdu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cred că vă referiţi, domnule Eugen Nicolăescu... Numai o secundă, ca să ştiu ce supun la vot! Cred că puneţi pe ordinea de zi la pct.4, pentru că la primele trei puncte avem...

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

La dezbateri.

Doamna Roberta Alma Anastase:

La dezbateri, punctul 1 la dezbateri, punctul 4, în fapt, pe ordinea de zi.

Domnule deputat, intervenţie pe procedură, vă rog.

Domnul Doru Braşoan Leşe:

Mulţumesc, doamna preşedinte. De un sfert de oră stau cu mâna sus, pe Regulament.

În legătură cu cheltuielile pe parlamentar. Trebuie să revenim şi s-o lămurim. Şi eu aş solicita respectuos Biroului permanent al Camerei să-şi revizuiască atitudinea în ceea ce priveşte cheltuielile per parlamentar. Cele afişate pe site nu sunt cheltuielile per parlamentar.

Parlamentarul are indemnizaţia de 49 de milioane bani vechi, indemnizaţia netă, iar în rest sunt cheltuielile Camerei Deputaţilor pentru a desfăşura activitatea.

Ca urmare, una dintre propuneri... dacă putem să facem un sistem de videoconferinţe şi facem televizat şi rămân şi eu la Baia Mare şi nu mai am acele probleme de transport. Sau propun să mutăm Parlamentul la Baia Mare să scap şi eu de acea cheltuială enormă cu cazarea, cu hotel...

Vă rog frumos, acelea sunt cheltuieli pe care le are Camera Deputaţilor pentru desfăşurarea activităţii Camerei din Parlamentul României şi nu cheltuiala per parlamentar.

După cum aţi observat, presa, într-un entuziasm de nedescris, a adunat indemnizaţia brută cu indemnizaţia netă la sfârşit, ca să scoată mii de euro. Or, nu sunt cheltuielile mele. Eu pot să răspund, să dau socoteală de cele 49 de milioane, cât este indemnizaţia netă. În rest, renegocierea cu hotelul nu este problema parlamentarului, iar afirmaţia sau decizia pe care a luat-o Biroul permanent săptămâna trecută că 4000 pentru o cazare... vă rog să vă revizuiţi această decizie şi să renegociaţi contractele în măsura în care se poate cum dictează economia de piaţă preţurile cu care suntem.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călian.

Dar vreau să fac următoarea precizare. Există o propunere pe care o putem supune, dacă vreţi, atenţiei întregului plen, într-adevăr, a unui parlament virtual, este propunerea liderului minorităţilor naţionale, domnul Pambuccian.

Domnul deputat Călian, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a specificat în mass-media, în luna martie am fost cel mai cheltuitor parlamentar.

Vă anunţ că mi-am anunţat demisia din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, tocmai pentru a nu mai merge în străinătate să-mi fac datoria şi, mai mult de atât, deşi nu am fost, am fost doar pe locul doi, cred că, în luna aprilie, o să fie alt coleg care apărea cel mai cheltuitor parlamentar, în mai la fel, lucru care nu este normal. Există prevederi legale în cadrul cărora se cheltuiesc aceşti bani... impropriu spus se cheltuiesc. Iar datorită acestui fapt, aş ruga conducerea Camerei Deputaţilor să ia atitudine măcar pe viitor (nu în situaţia mea, pentru că deja fapta este consumată), astfel încât niciun parlamentar să nu mai fie acuzat de faptul că ar cheltui în mod abuziv banul public fără nicio rezervă. Eu n-o să mai fiu pe primul loc, pentru că nu mai fac parte din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, fapt pentru care nu mă voi mai deplasa în străinătate.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Am avut o întâlnire cu preşedinţii comisiilor permanente, cu şefii delegaţiilor şi cu reprezentanţii grupurilor de prietenie şi le-am transmis acestora din urmă următorul lucru: noi am început acest program de anul trecut; reducerea cheltuielilor, anul trecut, cu deplasările externe a fost de 24%. Evident că relaţiile parlamentare externe sunt importante pentru orice fel de parlament, inclusiv pentru Parlamentul României.

Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte participarea la delegaţii unde România este reprezentată şi prin vot, este unul foarte important, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei fiind una din acele instituţii unde Parlamentul României se exprimă printr-un număr de voturi.

În condiţiile acestea, evident că participarea noastră nu este numai necesară, dar este şi necesară într-o formulă completă. Aici, diferenţele sunt unele foarte clare între participările la conferinţele din nu ştiu ce alte zone exotice ale lumii şi cele acolo unde prezenţa noastră este absolut necesară şi ea se exprimă şi ca prezenţă, dar şi printr-un număr de voturi.

Aceasta este o diferenţă necesară, importantă, pe care Camera a început s-o facă încă de anul trecut şi avem progrese notabile şi importante.

Domnul Petre Petrescu:

Doamnă preşedinte,

Totuşi, cu tot respectul pentru dumneavoastră şi pentru conducerea Camerei, am observat că, în ultima perioadă, mai ales din partea dumneavoastră, dar şi a celor care reprezintă conducerea Camerei, apar o serie de critici la adresa noastră, a deputaţilor.

Şi în teritoriu, cetăţenii se uită la noi cu...

O voce din sală:

Ca la paria!

Domnul Petre Petrescu:

...ca la paria, cum spune colegul meu, dar cu foarte puţin respect şi nu numai că noi ca indivizi, ca persoane, ca deputaţi am început să pierdem credibilitate, dar Parlamentul, în ansamblul lui, şi Camera Deputaţilor, în special, în fiecare zi, datorită ieşirilor în media ale dumneavoastră şi ale colegilor noştri, ne pierdem din credibilitate, ne pierdem din puterea cu care noi am fost învestiţi pentru apărarea drepturilor celor care ne-au trimis aici.

Motiv pentru care v-aş ruga pe dumneavoastră, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, să aveţi o intervenţie publică prin care să explicaţi cetăţenilor care este realitatea şi că vă delimitaţi de tot ceea ce se pune în spinarea noastră. Nu este normal ca unii colegi de-ai mei, de-ai noştri, să renunţe la atribuţiuni constituţionale pentru simplu fapt că unii dintre noi încearcă să-şi facă carieră politică din această situaţie.

Vă rog foarte mult, poate că ar trebui aici...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, o să vă rog să precizaţi exact, pentru că aţi făcut referiri şi la mine, exact la o intervenţie pe care s-o fi avut, una, referitoare la această discuţie spre reducerea cheltuielilor. Absolut toate declaraţiile, absolut toate discuţiile le-am avut în Biroul permanent, domnule deputat.

Domnul Petre Petrescu:

Doamnă preşedinte,

Aş putea să enumăr mai multe intervenţii...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, una singură, domnule deputat!

Domnul Petre Petrescu:

...în care dumneavoastră aţi afirmat că este cazul ca Parlamentul - şi vă rog să înţelegeţi, cu o exprimare generoasă când vorbeşti despre Parlament este una, dar cetăţenii înţeleg prin Parlament, în ansamblul lui, pe aceşti 400 de parlamentari.

Eu nu sunt hoţ! Eu nu mănânc din banii nimănui şi sunt de acord să vin să fac muncă patriotică dacă dumneavoastră şi cei care hotărăsc acest lucru îmi spun că, urmare a renunţării mele, un cetăţean va trăi mai bine.

Eu nu sunt hoţ! Ăsta-i motivul pentru care dumneavoastră când vorbiţi, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, mă reprezentaţi şi pe mine. Şi nu vreau ca atunci când merg...

Ieri am fost şi am dat mâna cu sute de oameni, în diverse ceremonii. Se uită lumea la mine ca la un hoţ. Şi eu nu sunt hoţ. Bunicul meu a luptat şi a fost decorat pentru acte de vitejie în primul război. Tata a făcut patru ani de război, patru ani de prizonierat şi a venit acasă şi a făcut cinci copii. Şi eu nu sunt hoţ.

Şi vă rog pe dumneavoastră să luaţi atitudine şi să spuneţi tuturor dacă avem printre noi astfel de oameni, să se spună limpede: cutare, cutare, cutare, cum îmi cereţi dumneavoastră mie să fac acum precizări.

Dar nu putem să fim stigmatizaţi cu toţii pentru nu ştiu ce nereguli sau pentru nu ştiu ce atitudine şi în niciun caz Parlamentul nu este, din punctul meu de vedere, alcătuit din astfel de oameni, cum se lasă acum impresia.

Vă rog frumos, ieşiţi public şi cereţi ca noi, parlamentarii, să fim respectaţi aşa cum cere dreptul nostru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, domnule deputat, unu: n-a existat nicio ieşire publică nici a mea, nici a membrilor Biroului permanent, care să vizeze cheltuielile parlamentarilor. Dar un lucru nu l-am făcut. Am avut solicitarea Grupului parlamentar al PSD şi a Grupului parlamentar al UDMR să ies să apăr şi am spus: nu discutăm lucrurile acestea până în momentul în care noi nu vom lua decizia de reducere a cheltuielilor. Acest lucru, domnule deputat, s-a întâmplat şi repet ceea ce am spus-o şi de la microfon: suntem prima instituţie publică care a avut curajul să ia deciziile pe care le-a luat. Nişte decizii importante de restructurare şi de reducere a cheltuielilor, decizii pe care românii le aşteptau de la noi.

Acesta este un pas înainte în ceea ce înseamnă credibilizarea noastră. E drept că aştept să facă, de exemplu, şi Senatul acelaşi lucru, pentru că Senatul nu face lucrul acesta, deocamdată.

Iar această reducere se referă la lucrurile care ţin inclusiv de funcţionarea acestei Camere şi care erau necesare şi pe care dumneavoastră le-aţi punctat o parte dintre ele aici. Despre asta vorbim.

Şi este un lucru pe care evident că-l susţin în plus în faţa tuturor, în momentul de faţă luând aceste decizii. Dar vă aştept şi pe dumneavoastră. (Din sală se solicită o luare de cuvânt.)

Domnule deputat, o să vă rog să mă lăsaţi să termin. Înaintea dumneavoastră mai este un alt deputat.

Mă aştept ca fiecare dintre dumneavoastră să spuneţi lucrurile acestea şi să le susţineţi în continuare, ca să putem să facem împreună lucrurile până la capăt.

Vă mulţumesc.

Domnul Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Azi, în Biroul permanent, pe acest subiect, pe care chiar eu l-am deschis, am avut o discuţie mai lungă şi chiar mai aprinsă, legat de imaginea Parlamentului şi felul în care conducerea Camerei, începând cu preşedintele, vicepreşedinţii, secretarii, chestorii se preocupă de a apăra imaginea Parlamentului ca instituţia fundamentală a democraţiei.

Există un interes, nu ştiu de undeva dirijat, ca această instituţie să fie adusă la tăcere. Nu uitaţi că esenţa democraţiei este Parlamentul şi dacă nimeni nu ne apără şi toată lumea ne terfeleşte, începând chiar de la instituţii ale statului până la toţi cei care se perindă pe la a-şi spune părerea despre Parlament, atunci trebuie s-o facem noi.

Sigur că în Biroul permanent a fost de acord cu operarea unor reduceri legat de cheltuielile materiale şi legat de cheltuielile de personal şi legat de cheltuielile cu telefoanele şi cu maşini şi cu alte cheltuieli pe care Camera le are.

Dar acestea sunt măsuri operate de Biroul permanent pentru reducerea unor cheltuieli şi nu trebuie tot timpul să marşăm pe această chestiune, pentru că, până la urmă, doamna preşedinte, trebuie să venim în faţa plenului şi în faţa colegilor noştri, pentru că orice operare de reducere de cheltuieli se face în baza legii. Şi deocamdată se face în baza legilor actuale. Până va fi o rectificare de buget, până vor fi acte normative care să ne permită să rectificăm bugetul, nu putem să facem afirmaţii de tot felul.

Va trebui să venim în plenul Camerei, pentru că bugetul Camerei a fost aprobat prin hotărârea plenului Camerei şi să aprobăm bugetul şi sigur că eu nu o spun cu răutate, nici nu fac trimiteri la persoane, va trebui ca împreună şi toţi să apărăm instituţia democraţiei în statul român, că altfel vom ajunge să ajungem din nou la dictatură.

Indiferent de culoarea politică, toţi suntem interesaţi în aceeaşi măsură să apărăm această instituţie şi dreptul României de a avea un stat democratic şi luptele din stradă să fie aici, în Parlament, nu în stradă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi este corectă intervenţia dumneavoastră şi o susţin şi eu.

Vă rog, domnule Fenechiu. Nu, era domnul deputat, scuze.

Domnul Corneliu Olar:

Domnilor parlamentari,

Vreau să clarific această situaţie, pentru că am căzut cu toţii într-o capcană, mai ales acum, în situaţie de criză, încât şi eu am ajuns un mare hoţ, venind şi eu dintr-o primărie la care am avut şansa să fiu patru mandate primar şi iacă, aici, în Parlamentul României, peste noapte, am devenit un hoţ.

Doamnă preşedinte,

Domnilor parlamentari,

Noi putem şi explica alegătorilor de fapt ce înseamnă cheltuielile pe un parlamentar. Cred că n-am fost destul de explicit ce înseamnă cheltuiala. Cheltuiala cu parlamentarul este strict indemnizaţia de 49 de milioane. Oare la o primărie poate funcţiona un primar numai cu salariul primarului? Nu mai are şi alte cheltuieli bugetare? Cheltuieli materiale? Deci aici este. Faptul că avem fiecare un birou sau două sau trei în colegiile electorale, avem cheltuieli în plus. Asta trebuie explicat.

Parlamentarul poate fi asemănat cu o instituţie, mai ales atunci când este în colegiu. Instituţia primarului este şi instituţia parlamentarului în colegiu. Deci cheltuielile pe parlamentar în colegiu n-ar trebui să fie socotite cheltuieli per parlamentar individual. Sunt cheltuieli ale Camerei Deputaţilor, ale instituţiei pentru a putea funcţiona legal şi, de fapt, în folosul celor care ne-au ales. Pentru că pretenţiile au crescut odată cu votul uninominal. Să facem parte şi să mergem două-trei zile pe săptămână în colegiul nostru şi să avem anumite deplasări în colegiu. De asta vă rog să fim cât de expliciţi. Să explicăm că suntem o instituţie şi noi nu putem funcţiona decât cu un anumit buget în plus faţă de ce primim noi ca indemnizaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, aveţi această instituţie la dispoziţie pentru a face şi conferinţa de presă. Eu o să vă rog, totuşi, să fie ultima intervenţie, după care să intrăm în ordinea de zi.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş dori să vă vorbesc despre două lucruri. Să vă vorbesc despre responsabilitate şi despre competenţă.

După părerea mea, a socoti aşa, laolaltă, că toată lumea, adică toţi parlamentarii cheltuiesc "x" lei, unul care cheltuieşte mai mult cu 2 lei este mai rău decât unu care cheltuieşte mai puţin cu 2 lei, este o greşeală uriaşă, pentru că noi nu suntem aici, pe aceste bănci, să stăm pur şi simplu să facem act de prezenţă.

Principala noastră obligaţie este să facem legi. Principala noastră obligaţie este să facem legi bune. De felul în care unul dintre noi, la un moment dat, ridică mâna, poate depinde soarta a milioane de români pentru zeci de ani de zile. Dar asta n-o spune nimeni.

Sunt, câteodată, mai apreciaţi unii parlamentari care, de dimineaţa până seara, stau în aceste bănci şi ridică mâna aşa cum le spune şeful. Or, pentru asta nu e nevoie, într-adevăr, să fie plătiţi cu 47 de milioane de lei pe lună, nu este nevoie să aibă cazare la hotel, nu este nevoie să aibă consilieri. Sunt, totuşi, şi parlamentari în Parlamentul României, şi de 20 de ani au fost şi sunt în continuare, care au făcut şi fac legi importante pentru ţara asta, oameni care au opinii, oameni care au schimbat unele lucruri poate în bine. De aceste lucruri nu se vorbeşte.

Şi, doamna preşedinte, credeţi-mă că eu am dreptul să vă fac responsabilă pentru acest lucru. Trebuie să-l fac responsabil şi pe domnul Traian Băsescu, care, începând cu celebra 322, a stigmatizat această instituţie, care este instituţia fundamentală a democraţiei din ţara asta.

Colegii dumneavoastră din Partidul Democrat Liberal s-au raliat la o acţiune de decredibilizare a Parlamentului, dar acum, atenţie, că nu face lumea deosebire între dumneavoastră şi ceilalţi, iar dumneavoastră, în calitate de preşedintă a Camerei Deputaţilor, sunteţi un manager care ar trebui să aveţi responsabilitate. Or, eu nu am văzut responsabilitate la dumneavoastră. Responsabilitate nu înseamnă, doamnă preşedintă, să ieşiţi şi să spuneţi: "Da, sunt răi! Da, sunt puturoşi! Da, sunt hoţi!"

Responsabilitate înseamnă să veniţi cu soluţii, să le puneţi pe masă, să nu spuneţi la fel ca domnul Boc că vom face, vom scădea numărul de agenţii, că vom scădea numărul de angajaţi în sectorul bugetar, dar în realitate să-l creşteţi, ci să veniţi peste 2-3 luni cu cheltuieli mai puţine. Şi cheltuielile mai puţine pot fi făcute fără să trimitem parlamentarii să doamnă în rulote, fără să le spunem parlamentarilor să nu mai meargă prin circumscripţii, să nu mai stea de vorbă cu oamenii, fără a lipsi de la instituţiile europene, cum este Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care, este poate una dintre cele mai importante instituţii parlamentare din care fac parte colegii noştri. Deci să găsiţi soluţii, pentru că de asta sunteţi preşedintă a Camerei Deputaţilor.

Şi, nu vă supăraţi pe mine, am văzut că aţi făcut o comparaţie cu Senatul. Poate să-mi spună cineva că la ora actuală Camera Deputaţilor sau deputaţii au o imagine mai bună ca senatorii, pentru că aici s-au luat măsuri mai bune? Nu am văzut, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Fenechiu, pentru că m-aţi făcut responsabilă, am să fiu sinceră cu dumneavoastră toţi colegii şi am să spun că dacă există un parlamentar, în mod excepţional, despre care putem să vorbim că a folosit instrumentul turismului parlamentar, şi nu al excursiilor parlamentare, ei, bine, îl aveţi pe domnul Fenechiu, care mă bucur că astăzi întâmplător se află în ţară şi în plenul Parlamentului.

Acestea sunt lucrurile, adeseori având... drept la replică, domnule Fenechiu. Dar ca să-mi daţi dreptul la replică complet, vă reamintesc că în mod obişnuit, când intră memorandumuri cu plecări în străinătate, toată lumea se întreabă, în Biroul permanent, e domnul Fenechiu din nou? Şi, de obicei, numai în destinaţii exotice.

Domnul Relu Fenechiu:

Nu, eu vă rog să faceţi astăzi, acum, aici, public, unde. Care este excursia aia în care am fost plecat? Să faceţi public!

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă fac toate deplasările externe pe anul trecut şi pe anul acesta, cu destinaţiile respective, inclusiv cele pe care vi le-a respins Biroul permanent.

Domnul Relu Fenechiu:

Nu, nu, să faceţi public unde am fost plecat şi vă garantez...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, da! Şi unde vi s-a respins de către Biroul permanent.

Domnul Relu Fenechiu:

Şi, vă garantez că nu am fost plecat decât la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în una din cele trei sesiuni şi doar la comisiile din care fac parte. O singură dată la comisie şi o singură data la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Fenechiu, de câte ori aţi avut intervenţii, pe lângă mine, cel puţin, asta pentru că vă permiteţi să mă acuzaţi, da? De câte ori aţi avut intervenţii pe lângă mine, rugându-mă să vă duceţi în diverse locuri exotice de pe planeta Pământ?

Vă mulţumesc din suflet.

Vă propun să revenim.

Intrăm în primul punct al ordinii de zi... Nu, înainte de asta era solicitarea domnului Eugen Nicolăescu.

Votul. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Şi, încă o precizare, înainte de a începe votul, pentru că domnul deputat tot timpul este extrem de vocal, dar nu vine niciodată la microfon să-şi asume ceea ce spune. La un moment dat a spus: "Noi nu am ştiut înainte să se ia deciziile!" În mod intenţionat am amânat discutarea reducerii cheltuielilor cu 4 zile pentru a fi discutate în grupurile parlamentare. Am avut susţinerea tuturor grupurilor parlamentare, iar memorandumul de reducere a cheltuielilor, vreau să vă spun că a fost votat în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Şi acum, votul...

Domnul Marton Arpad, vă rog.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Pentru claritatea votului, să nu fim obligaţi, eventual, să intervenim că nu s-a ştiut despre ce s-a votat, pentru că a fost o discuţie destul de îndelungată despre anumite lucruri, şi acum urmează să votăm o propunere a unui coleg de-al nostru, nominalizat că este propunerea domniei sale, fără să se fi precizat ce votăm. Deci, vă rog eu să precizaţi exact, concret, ce urmează să votăm.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule Marton Arpad.

Propunerea era a domnului Eugen Nicolăescu ca punctul 9 de pe ordinea de zi, şi care se referă la Camerele... punctul 10, a fost precizarea eronată, punctul 10, care se referea la "Legea camerelor agricole", să fie mutat pe punctul 4 al ordinii de zi şi primul punct în ceea ce înseamnă dezbaterea efectivă de astăzi.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

118 voturi pentru, 3 împotrivă şi 3 abţineri.

"Legea camerelor agricole" şi Propunerea legislativă privind Camerele pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Pe această lege... Domnul Nicu Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Aşa este, am făcut şi intervenţia de mai înainte, am fost de acord să fie pe primul punct al ordinii de zi, tocmai pentru a stabili şi a elimina orice modalitate de interpretare privind modul de organizare, cu promisiunea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi că va avea un punct de vedere în această săptămână şi în cele două săptămâni pe care le propun, să definim, până la urmă, modul de constituire al acestui consiliu, pe de o parte, şi, pe de altă parte, a stabili cum este finanţarea din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Suntem şi noi hotărâţi, e foarte necesară, dar decât să dăm o lege ambiguă şi apoi să ne trezim în situaţii neplăcute, mai bine mai aşteptăm şi dăm o soluţie corectă. Acesta este motivul pentru care propun reîntoarcerea în comisii şi cred că şi iniţiatorii sunt de acord.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnule Surdu, înţeleg că aveţi o precizare de făcut la această propunere!

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

În primul rând, doamna preşedinte, aş vrea să vă mulţumesc dumneavoastră şi colegilor prezenţi că aţi votat cum trebuie.

Am făcut solicitarea ca să treacă la punctul 1, pentru ca nu cumva şi săptămâna asta să trecem pe lângă această lege care a stat 7 luni de zile la Senat. Toată lumea îşi doreşte o dată votată Legea Camerelor agricole, a stat 7 luni la Senat, a stat o vară întreagă la noi în comisie, pentru că am fost unii în vacanţă parlamentară, alţii în Comisia de anchetă pentru irigaţii şi stă la noi la Cameră de câteva luni bune de zile, deşi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată de domnul preşedinte Tabără de acum 2 luni şi jumătate, să ne dea un punct de vedere cu privire la faptul dacă aceşti parlamentari - huliţi şi prea huliţi de tot felul de neaveniţi - pot sau nu pot să facă, în calitatea lor de specialişti, parte din acele comitete de iniţiativă, doar din acele comitete de iniţiativă şi nu apoi din colegiile zonale, regionale şi colegiu naţional.

Aş vrea, de asemenea, să vă rog, având în vedere că între timp, în sfârşit s-a mai descoperit o chestiune, n-aş vrea să intru într-o dispută, nu-mi face plăcere, nici nu aş vrea să-i rostesc numele, dar sper să nu ceară un drept la replică, distinsul coleg, liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul Toader, dar cred că chestiune legată de finanţare este lămurită. Ce avem noi două hibe încă, la această lege, în sfârşit, şi din cauza noastră, a celor care am iniţiat-o, sunt cele legate de faptul dacă parlamentarii să facă sau să nu facă parte. Punctul meu de vedere este să nu facă parte din aceste comisii, să se ocupe Comisia pentru agricultură de supravegherea modului în care această lege va fi pusă în aplicare de către Executiv, de către toţi cei care sunt implicaţi, conform prevederilor legii.

Şi, a doua chestiune, legată de... e o scăpare acolo. Ne cerem scuze, de faptul că nu se ştie ce se întâmplă în condiţiile în care rezultatul numărătorii la voturi ar fi într-un fel şi nu altfel.

Eu insist, însă, ca iniţiator, în măsura în care Regulamentul mi-o permite, să solicit la preşedintele meu care este aici şi la plen să nu dăm un termen mai mare de 2 săptămâni de zile, ca să nu ne prindă vacanţa parlamentară cu această lege iar lăsată undeva în suspensie. Pentru că lumea a început să se obişnuiască cu ideea că dacă măcar aici şi pentru Legea camerelor agricole nu solicităm cheltuieli bugetare, ba, din contră, transferăm nişte specialişti de la Bruxelles şi de la Bucureşti la nivelul fiecărei comune pentru a se putea face ceva mai concret pentru fermierii anului 2013, conform noii provocări a domnului Cioloş cu privire la politice agrare comune, atunci măcar chestiunile de bun-simţ, de organizare, de implicare a acestui aparat tehnic care astăzi nu este al nimănui, este al tuturor şi al nimănui, vreau să vă informez, şi cu asta închei, că e o aşa o tristeţe în lume a noastră a agricultorilor că la 3-4 comune întâlneşti câte un inginer agronom care nu are un birou, nu are un pupitru, nu are un planşeu, nu are un computer, nu are un telefon, n-are, n-are, n-are... şi are un salariu de 3 lei.

Sper ca plenul să creeze această idee că trebuie totuşi să impulsionăm, cu rugăminte la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să ne dea un punct de vedere, şi la ceilalţi, ca să terminăm în două săptămâni legea.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu şi după aceea domnul Banu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Dacă şi iniţiatorul solicită îmbunătăţirea proiectului de lege, cred că trebuie să fim toţi de acord cu acest lucru. Dar, în condiţiile în care în România se adânceşte recesiunea economică, agricultura ar putea să fie o zonă importantă pentru problemele de creştere economică, pentru probleme de asigurare de locuri de muncă, pentru o producţie mai multă, mai bogată şi mai ieftină.

În consecinţă, cred că necesitatea apariţiei Camerelor agricole nu mai este nevoie să fie justificată. Orice tergiversare înseamnă nerealizarea acestui obiectiv pentru ţara noastră.

În consecinţă, îl rog şi eu pe domnul Tabără să vă propună dumneavoastră un termen de maxim două săptămâni, ca după aceea legea să vină la plen, ea să fie cât mai repede adoptată, promulgată şi să înceapă să producă efecte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Tabără, mai aveţi ceva... Domnul Banu şi după aceea domnul Tabără mai doriţi să adăugaţi ceva? Da.

Vă rog.

Domnul Mihai Banu:

Doamnă preşedinte,

Eu doresc să-i mulţumesc colegului Victor Surdu că a înţeles că nu este vorba de nici un fel de joc politic. Ştie foarte bine cât de mult am insistat ca această lege să treacă în dezbatere, ştie foarte bine că pe vremea când Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale era condus de domnul Ilie Sârbu, acest proiect de act normativ a fost respins de către Senat. Nu ne-am repezit atunci să-l susţinem, pentru că dacă o făceam acum un an de zile, nu mai vorbeam astăzi de nevoia de a trimite acasă 25% din specialiştii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nu mai vorbeam acum de reducere a fondului de salarii cu 25%. Au fost nişte ambiţii ale domnului Ilie Sârbu care a creat el o Cameră proprie, trebuia să facă... şi a făcut până la urmă un dormitor, în loc de Cameră, şi i-a trimis pe cei de la Agenţia de consultanţă să doarmă în Consiliul judeţean. Acesta este adevărul! Deci, eu vă rog să lăsăm şi sunt de acord să trimitem pentru că legea este rezultatul unui grup de lucru, nu vreau să-mi arog, chiar dacă titlul este acela pe care l-am dat noi, "Legea Camerelor pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală", chiar dacă mai mult de jumătate din conţinutul acestei legi a fost lucrat de mine.

Nu doresc să revendic absolut nimic. Doresc ca această instituţie să iasă, şi aici avem puncte de vedere diferite. Nu putem înfăptui proiecte cu adevărat, şi aşa cum au fost gândite, decât cei care au făptuit greşeala de a face "această lege". De aceea, insist, pentru că am discutat şi cu colegi care nu înţeleg filozofia instituţiei. Şi dacă o lăsăm la voia întâmplării, să vină domnul de la FNPAR şi să spună vreau şi eu un drept, în loc de drept în conducerea naţională, sau să mai vină nu ştiu care, iar facem din această instituţie un joc de interese ale marilor companii.

De aceea, vă rog s-o lăsăm aşa cum este, cu cele două corecturi, să insiste domnul Buda să dea acest aviz favorabil şi, 2. să trecem să facem o completare de un rând şi jumătate, este o scăpare a noastră, cu privire la stabilirea rezultatului. M-am uitat, am recitit-o şi am văzut că acolo este o greşeală. Acestea sunt argumentele pentru care cer retrimiterea acestui proiect de act normativ la comisie.

Vă rog. Mulţumec.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Surdu.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am crezut că n-am supărat pe nimeni. Am crezut că discutăm pe fond. Am crezut că aşa cum am jurat credinţă, pâine, că în Comisie pentru agricultură toţi membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice vom face politică de pâine, şi nu politică de partid, vom face şi în plen, aici, unde e mai sensibil locul, sunt televizate, toate intervenţiile.

Eu, cu tot respectul pe care îl am faţă de colegi, şi nu-i mai rostesc numele, ca să nu-i mai dau încă drept la replică, n-am făcut aici nici un fel de politică. Şi n-am făcut uz de faptul că sunt căzut în freză şi nu am înţeles decât în ultimul ceas faptul că această lege trebuie să meargă înapoi la comisie. Am solicitat, încă o dată, repet, pentru cine nu e atent şi vrea doar să prindă din zbor, aşa, câte un avantaj parlamentar, am solicitat ca legea, în calitate de iniţiator, în calitate de iniţiator al primei legi care astăzi este în dezbaterea publică, nu am vrut să insist, dar dacă se spune că majoritatea amendamentelor la această lege e făcută de o anumită persoană, vreau să vă spun că nu e adevărat. Că persoanele care au făcut amendamente la această lege sunt domnul Avram, prezent aici, care a lucrat şi am luat din legea a doua o parte din iniţiativele pozitive şi am întors legea, restructurând-o, aşa cum a fost ea iniţial prezentată, pe altfel de capitole şi aşa mai departe. Dar, veţi regăsi, faţă de proiectul dat de noi şi respins la Senat, în mod greşit respins la Senat, în interiorul raportului primit de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice toate punctele din prima lege, care, de fapt, se află în discuţie.

Cu privire la domnul ministru Ilie Sârbu, aş vrea să vă informez, cu tot respectul, că şi în timpul moţiunii care s-a dezbătut s-a rostit de mai multe ori, în mod greşit, eronat, numele domniei sale aici, în plenul acestei Camere, care plen al Camerei, de regulă, nu bate câmpii, ci bate câmpul, când e vorba să discutăm concret despre ceva.

Repunerea în discuţie astăzi a numelui domnului Ilie Sârbu, legat de Camerele agricole, este o greşeală. De ce? Pentru că noi am făcut scrisori, inclusiv preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnul Tabără, către Guvernul Boc, prin care, în mod elegant şi fără să supărăm şi fără să jignim pe nimeni, am arătat că este o greşeală să se interpreteze descentralizarea agriculturii prin înfiinţarea acestor Camere agricole, că aceasta nu rezolvă problema de fond a Camerelor agricole, necesare astăzi mai mult, poate, decât ştiu eu ce subvenţie de miliarde, şi că, de fapt şi de drept, n-a ţinut nimeni seama de această chestiune, inclusiv domnul Sârbu, care era membru al Guvernului în ansamblu, şi care a găsit o altă soluţie şi care până la urmă a devenit ceea ce a devenit, adică o transformare a unui gigant pe care noi îl considerăm organizarea din temelii a agriculturii prin această Lege a Camerelor agricole, într-o chestiune extrem de redusă şi care complică mai mult viaţa consiliilor locale, al consiliilor judeţene, decât o aveau complicată până acum.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Tabără, vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

În primul rând cred că ne-am dus prea departe în dezbaterea de acum şi bănuiesc că discuţia îşi are rostul, dar nu cred că acum. Pentru că a fost o muncă şi o bătălie mare ca să construim structura care este acum, inclusiv problema despre care încă, iată, se discută, problema de finanţare, pentru că nu e o problemă oarecare.

Acestea este motivul pentru care, doamna preşedinte, cred că este bine să fie trimisă la comisie şi în două săptămâni maxim am rezolvat această problemă şi vă asigurăm că vom veni cu legea nu marţea viitoare ci cealaltă, pentru a da posibilitate celor în drept, să vină să ne dea toate relaţiile pe care le cerem.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Aveţi cartelele pregătite.Vă propun să votaţi în legătură cu propunerea de retrimitere la comisie, cu un termen de două săptămâni, aşa cum a cerut domnul Eugen Nicolăescu.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 117 voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.

Dacă sunt alte... această propunere a trecut. Termen, două săptămâni.

Punctul 4, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activităţii de întreţinere a culoarului de frontieră, fâşiei de protecţie şi a semnelor de frontieră. Procedură de urgenţă.

Reprezentatul iniţiatorului, vă rog.

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Bună seara.

Vă mulţumesc.

Prin ordonanţa supusă aprobării au fost instituite unele măsuri care privesc exceptarea terenurilor care fac parte din fondul forestier, necesare constituirii culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, respectiv realizării obiectivelor prevăzute în cadrul sistemului integrat de securizare a frontierei de la obligaţia de achitare a unei taxe pentru schimbarea categoriei de folosinţă silvică a acestora şi încadrarea activităţilor pentru constituirea şi întreţinerea culoarului de frontieră şi a fâşiei de protecţie a frontierei de stat în categoria celor care servesc scopurilor apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Recunoaşterea importanţei acestor activităţi a ţinut seama de caracterul special al zonei care cuprinde culoarul de frontieră şi fâşia de protecţie, în sensul că prin acesta s-a asigurat protejarea semnelor de frontieră ca elemente obligatorii pentru marcarea traseului liniei de frontieră, stabilite prin documentele bilaterale încheiate cu statele vecine şi, implicit, identificarea elementelor de teritorialitate a statului român şi, de asemenea, a ţinut seama de elementele care conturează conceptul de apărare naţională, astfel cum este acesta prevăzut în Legea apărării naţionale a României nr.45/1994.

Ordonanţa îşi produce deja efectele, vă rugăm să susţineţi adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Reprezentantul comisiei?

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Gheorghe Ana:

Raportul asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activităţii de întreţinere a culoarului de frontieră, fâşiei de protecţie şi a semnelor de frontieră.

În conformitate cu prevederile art.195 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activităţii de întreţinere a culoarului de frontieră, fâşiei de protecţie şi a semnelor de frontieră, trimisă cu adresa PL-x 223 din 3 mai 2010 şi înregistrat cu nr.32/146 din 5.05.2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu Adresa nr.173/3.03.2010, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic cu nr.26/1341 din 11 mai 2010 a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Ordonanţa supusă aprobării are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri de eficientizare a activităţii de întreţinere a culoarului de frontieră, a fâşiei de protecţie şi a semnelor de frontieră.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 şi 76 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţie României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai acesteia. La dezbateri a participat, în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Căbulea Ioan Nicolae, chestor principal de poliţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 26 mai 2010 membrii comisiei cu unanimitate de voturi au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii din partea Grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 5, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului!

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc.

Proiectul de act normativ a fost elaborat în considerarea obligaţiilor asumate de România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, ce presupun aplicarea prevederilor Regulamentului CE nr.1931/2006 al Parlamentului şi al Consiliului de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră, la frontierele terestre externe ale statelor membre şi de modificare a dispoziţiilor Convenţiei Schengen.

În principal, completările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, prin ordonanţa supusă aprobării, se referă la organele competente să acorde permisul de mic trafic de frontieră, termenele de eliberare a acestora, regimul permisului de mic trafic de frontieră, cazurile de anulare şi revocare a permiselor şi autorităţile abilitate să dispună aceste măsuri, modalităţile de comunicare şi de contestare a acestora, stabilirea contravenţiilor şi a sancţiunilor ce vor fi aplicate celor care nu respectă regimul micului trafic de frontieră stabilit prin legea specială şi prin acordurile bilaterale încheiate de România cu ţările vecine în acest domeniu.

Vă rugăm să susţineţi adoptarea proiectului în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Comisia, vă rog.

Domnul Gheorghe Ana:

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2010 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, trimis cu Adresa PL-x nr.221 din 3 mai 2010, înregistrat sub nr.32/145 din 5 mai 2010.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţie şi ale art.92 alin.(9) pct.2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat propunerea legislativă în condiţiile art.75 alin.(2) teza a treia din Constituţia României, republicată.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil prin avizul nr.221/2010.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege cu avizul nr.26/1340 din 11 mai 2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul ordonanţei de urgenţă, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr.136 din 22.02.2010.

Obiectul de reglementare îl constituie completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, completările vizând acordarea permiselor de mic trafic de frontieră, termenele de eliberare ale acestora, regimul permisului de mic trafic de frontieră, cazurile de anulare şi revocare a permiselor şi autorităţile abilitate să dispună aceste măsuri, precum şi stabilirea contravenţiilor şi sancţiunilor ce vor fi aplicate celor care nu respectă regimul micului trafic de frontieră stabilit prin legea specială şi prin acordurile bilaterale încheiate cu ţările vecine în acest domeniu.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 26 mai 2010.

La lucrări au fost prezenţi din totalul de 25 de deputaţi, 20 de membri ai comisiei.

La dezbateri a participat în calitate de invitat domnul chestor principal de poliţie Ioan Nicolae Căbulea, secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi, o abţinere, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2010 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile constituţionale şi din regulament.

Punctul 7, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor obţinute în învăţământul superior pentru continuarea studiilor în instituţii de învăţământ superior din cele două ţări, semnat la Bucureşti la 22 mai 2009.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul.

Vă rog.

După aceea, Comisia pentru educaţie.

Domnul Kiraly Gheorghe Andrei (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului):

Mulţumesc frumos, doamna preşedinte.

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Acordul bilateral vizează recunoaşterea reciprocă a calificărilor academice obţinute în instituţii de învăţământ superior din România şi din Republica Cipru, în scopul accesului şi continuării studiilor în instituţii de învăţământ superior acreditate din cele două ţări, ceea ce va contribui la facilitarea mobilităţii academice dintre cele două state.

De asemenea, prin încheierea acestui acord se realizează facilitarea procedurii de recunoaştere academică efectuate de autorităţile competente din cele două state.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Kötö.

Domnul Kötö Iosif:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare în fond Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor obţinute în învăţământul superior pentru continuarea studiilor în instituţii de învăţământ superior din cele două ţări, semnat la Bucureşti la 22 mai 2009.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor obţinute în învăţământul superior pentru continuarea studiilor în instituţii de învăţământ superior din cele două ţări, semnat la 22 mai 2009 la Bucureşti. Acordul bilateral vizează recunoaşterea reciprocă a calificărilor academice obţinute în scopul accesului şi continuării studiilor în instituţii de învăţământ superior acreditate din cele două ţări, ceea ce va contribui la facilitarea mobilităţii academice.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 31 membri ai comisiei.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţa din 20 mai 2010, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege, în forma transmisă de iniţiator.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

La ora 18,00 încep răspunsurile la întrebări. Până atunci, aveţi câteva minute de pauză.

Vă mulţumesc. Ne revedem mâine-dimineaţă.

(După pauză, şedinţa este condusă de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa dedicată răspunsurilor la interpelări.

Domnul deputat Vasile Soporan a adresat o interpelare Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Domnule deputat, dacă doriţi să dezvoltaţi interpelarea.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării este legat de strategiile privind încurajarea cetăţenilor români pentru a face mai mult sport. Cu toate că astăzi, luând...

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să faceţi totuşi linişte în sală, şi sesiunea de interpelări este la fel de importantă ca şi şedinţele de dezbatere.

Poftiţi!

Domnul Vasile Filip Soporan:

Având în vedere faptul că problema sportului este o problemă importantă, astăzi poate sunt probleme mult mai importante legate de finanţarea unor activităţi deosebit de importante, având în vedere şi analizele care s-au făcut la nivelul Comisiei Europene, analizele făcute la nivelul Parlamentului European, punctele de vedere exprimate de diverşi parlamentari şi faptul că, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, sportul ar trebui să se constituie într-o formă importantă de activitate pentru cetăţenii europeni, acest lucru legat de dezvoltarea infrastructurii şi de finanţarea activităţilor legate de sport în şcoli, la nivelul mediului rural, după această prezentare generală a situaţiei am pus câteva întrebări în care am solicitat domnului ministru următoarele răspunsuri şi o analiză a situaţiei referitoare la frecvenţa activităţilor sportive a cetăţenilor români, o prezentare a măsurilor pe care le ia România referitor la promovarea activităţilor sportive în rândul populaţiei şi o informare legată de propunerile pe care România le are la nivelul Uniunii Europene pentru promovarea sportului şi armonizarea acestora cu cele existente la nivelul altor state europene.

Aştept răspunsul domnului ministru.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul secretar de stat Kiraly. Vă rog.

Domnul Kiraly Gheorghe Andrei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate domn deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: cel mai recent studiu referitor la frecvenţa activităţilor sportive a cetăţenilor români realizat de către Comisia Europeană în rândul a 26.788 cetăţeni europeni precizează că 8% dintre cetăţenii români fac exerciţii sau sport în mod regulat, 13% cu oarecare regularitate, 28% rar, iar 49% niciodată.

Prin Strategia naţională în domeniul sportului pentru perioada 2010-2020, aflată în dezbatere publică, se preconizează următoarele: lansarea unor programe adresate cu precădere mediului rural, precum programul "Fiecare comună, un club sportiv" prin care să se înfiinţeze în fiecare comună cel puţin un club sau asociaţie sportivă; programul "Fiecare localitate, o bază sportivă" în cadrul căruia pe componenta rurală se prevede înfiinţarea în fiecare sat a cel puţin unui teren în aer liber sau a unor săli la preţuri accesibile, iar în fiecare reşedinţă de comună câte o sală de sport cu tribună, optimă practicării mai multor ramuri sportive; programe de finanţare destinate exclusiv activităţilor sportive din mediul rural; oferirea unor premii stimulative în cadrul concursurilor de masă prin atragerea unor sponsori; armonizarea legislaţiei în vederea recunoaşterii sociale a calităţii de voluntar sportiv; stimularea descoperirilor de talente prin revizuirea sistemului de recompensare; reluarea organizării concursurilor de selecţie şi a competiţiilor de masă în sistem eliminatoriu, programate anual; întărirea rolului şi independenţei structurilor sportive, dar mai cu seamă asociaţiilor judeţene pe ramuri de sport; adoptarea măsurilor de stimulare familială prin derularea acţiunilor de sensibilizare a părinţilor în scopul îndrumării copiilor spre sport; organizarea de competiţii sportive între familii sau cu participarea familiilor; dezvoltarea programului "Sport - familie" prin federaţia română "Sportul pentru toţi"; adoptarea legislaţiei care să restricţioneze construcţia sălilor de sport fără tribune pentru ca părinţii, familia, prietenii să poată asista la activităţile sportive, stimulându-se astfel atractivitatea interesului şi spiritul de competiţie.

Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret derulează prin direcţiile pentru sport judeţene programul "Sportul pentru toţi" destinat atragerii, stimulării şi încurajării participării la activităţile fizice şi sportive a tuturor categoriilor de cetăţeni, fără nici o discriminare, independent sau în cadru organizat, într-un mediu curat şi sigur şi în vederea menţinerii unei bune stări de sănătate şi şcolarizării cetăţenilor.

Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret salută şi susţine toate preocupările şi propunerile de măsuri de sprijinire a sportului românesc, sens în care-şi prezintă disponibilitatea de a colabora cu toţi factorii interesaţi în vederea identificării cât mai multor modalităţi de susţinere şi dezvoltare a activităţii sportive şi de promovare a sportului.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă mai aveţi întrebări sau comentarii sau sunteţi mulţumit de răspuns.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Aş dori să mulţumesc domnului ministru, domnului secretar de stat.

Într-adevăr, problema sportului este o problemă importantă. M-aş fi aşteptat din partea ministerului la o analiză nu numai de prezentare a activităţilor care urmează a fi desfăşurate, ci o analiză asupra cheltuielilor necesare pentru realizarea obiectivelor respective.

Modul în care ele pot fi trecute în bugetul de stat, în bugetele multianuale, în aşa fel încât aceste dorinţe, pentru că, după părerea mea, ministerul a prezentat anumite dorinţe, să devină realitate, o realitate românească, în context european.

Încă o dată vă mulţumesc şi cred că, în perspectivă, gândirea ministerului trebuie să se facă împreună cu asigurarea resurselor financiare. Altfel, vom aduna foarte multe gânduri, foarte multe obiective pe care ni le propunem, fără să avem siguranţa că obiectivele respective vor deveni realitate.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu a adresat o interpelare Ministerului Finanţelor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din bancă):

Aştept răspunsul.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna secretar de stat, vă rog.

Doamna Graţiela Denisa Iordache (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu transmisă Ministerul Finanţelor Publice, prin care se solicită raportat la dispoziţiile Legii nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi prin prisma unor indicii că drepturile stabilite prin acest act normativ nu sunt acordate, este necesar să se ofere informaţii cu privire la numărul de hotărâri judecătoreşti puse în aplicare şi cuantumul despăgubirilor acordate până în prezent, precum şi numărul de cereri adresate de persoanele îndreptăţite instanţelor de judecată.

În conformitate cu punctul 81 din Hotărârea de Guvern nr.34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Finanţelor Publice, acesta reprezintă statul, ca subiect de drepturi şi obligaţii în faţa instanţelor, precum şi în orice alte situaţii în care acesta participă nemijlocit în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabileşte în acest scop un alt organ.

În cazul supus atenţiei, ne aflăm într-o astfel de situaţie, când reprezentarea statului român este asigurată de Ministerul Finanţelor Publice şi tot în sarcina acestei instituţii legiuitorul a instituit obligaţia de a pune în executare hotărârile judecătoreşti prin care se constituie drepturi în favoarea persoanelor îndreptăţite.

În virtutea plenitudinii de competenţă şi jurisdicţie, instanţele de judecată, cu respectarea art.129 din Codul de procedură civilă, au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare chiar dacă părţile se împotrivesc.

Astfel, stabilirea dreptului de despăgubiri este atributul exclusiv al instanţei de judecată, iar Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului român, iar ministerului nu i se poate imputa durata de timp în care se soluţionează aceste litigii, deoarece acestea au ca obiect pretenţii decurgând din aplicarea Legii nr.221/2009.

Sub aspect procedural, punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti presupune îndeplinirea unor condiţii stabilite în mod imperativ de legiuitor.

Executarea presupune existenţa unui titlu executoriu care poate fi reprezentat de o hotărâre judecătorească sau de un alt înscris căruia legiuitorul îi recunoaşte acest atribut. Conform art.374, Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie prevăzută de art.269 alin.(1), afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizorii şi de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege care se execută fără formulă executorie.

În concordanţă cu cele de mai sus, art.376, Codul de procedură civilă, prevede că se învestesc cu formulă executorie prevăzută de art.269 alin.(1) hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri pentru ca acestea să devină executorii în cazurile anume prevăzute de lege.

Rezumând, menţionăm faptul că pentru a se trece la executare, este necesar ca acela care a obţinut un drept în instanţă să fie în posesia unei hotărâri judecătoreşti definitive şi învestită cu formulă executorie în temeiul căreia să se poată solicita plata sumelor acordate cu titlul de despăgubire.

Referitor la primele două întrebări adresate de dumneavoastră, domnule deputat, precizăm faptul că Ministerul Finanţelor Publice îşi exprimă disponibilitatea ca de îndată ce va fi învestit cu soluţionarea unor cereri de acordare a drepturilor stabilite ca atare de instanţă, să iniţieze procedurile pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în temeiul Legii nr.221/2009.

Cu privire la numărul de cereri adresate de persoanele îndreptăţite instanţelor de judecată, vă putem preciza că până la data de 10 martie 2010, data ultimei centralizări la nivel de ţară, era înregistrat pe rolul instanţelor de judecată un număr de 3321 de acţiuni prin care se solicita acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin condamnările penale cu caracter politic şi măsurile administrative cu caracter politic, iar numărul acestora ne putem aştepta să crească.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Permiteţi-mi să adresez Ministerul Finanţelor următoarea întrebare lămuritoare: fără îndoială că despăgubirile nu pot fi acordate şi hotărârile judecătoreşti nu pot fi puse în aplicare decât dacă ele sunt definitive şi învestite cu titluri executorii. Şi aş fi vrut să ştiu acest lucru la prima întrebare pe care am pus-o: câte hotărâri judecătoreşti au fost puse în aplicare până în prezent.

Din răspunsul doamnei secretar de stat înţeleg următorul lucru: că nu există până în prezent nicio hotărâre judecătorească definitivă şi învestită cu titlu executoriu. Şi vreau să îmi confirmaţi sau să îmi infirmaţi acest lucru.

Vă mulţumesc pentru răspuns. Bineînţeles că punctul 2 se corelează cu punctul 1, valoarea totală a despăgubirilor acordate până în prezent va exista dacă există şi astfel de hotărâri. Şi vă mulţumesc pentru răspunsul la punctul 3 referitor la cele 3321 de acţiuni înregistrate.

Dacă aveţi cumva un răspuns să-mi furnizaţi acum, aş fi recunoscător. Dacă nu, sigur că pot să accept să-mi trimiteţi un răspuns chiar numai pe cale scrisă şi aş dori şi răspunsul pe care l-aţi prezentat astăzi să mi-l puneţi la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Mai aveţi vreun comentariu de făcut, doamna secretar de stat? Nu.

Domnul deputat Riviş-Tipei Lucian a adresat o interpelare Ministerului Sănătăţii.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi. Nu este în sală. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul scris.

Domnul deputat Vasile Soporan a adresat o interpelare Ministerului Justiţiei.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi. Aşteptaţi răspunsul.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, vă rog să-i oferiţi domnului deputat un răspuns la interpelare.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Urmarea interpelării pe care domnia voastră aţi adresat-o ministrului justiţiei, care a fost înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1715 din 11 mai 2010, referitoare la strategia privind crearea Ombudsman-ului românesc, vă comunicăm următoarele.

În România, instituţia Ombudsman-ului funcţionează sub denumirea de "Avocatul Poporului", este reglementată prin art.58 - 60 din Constituţia României, republicată.

Atribuţiile, precum şi modul de organizare şi funcţionare a instituţiei sunt detaliate în Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului poporului, republicată în Monitorul Oficial al României nr.884 din 15.IX.2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Instituţia Avocatului poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă, în condiţiile legii, faţă de orice altă autoritate publică, inclusiv Ministerul Justiţiei, al cărei scop constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în raporturile acestora cu autorităţile publice.

Aceasta face parte din reţeaua Ombudsman-lor europeni, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte comunicarea unei analize a petiţiilor adresate de cetăţenii români Ombudsman-ului european şi celui naţional, vă informăm respectuos că această analiză excede competenţelor Ministerului Justiţiei, întrucât, potrivit art.2 din Hotărârea Guvernului nr.652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, instituţia noastră are numai acele competenţe care se circumscriu scopului fundamental al asigurărilor condiţiilor necesare bunei funcţionări a sistemului judiciar şi înfăptuirii justiţiei ca serviciu public.

Analiza petiţiilor adresate de cetăţenii români Avocatului Poporului se regăseşte în raportul anual de activitate pe care instituţia are obligaţia să-l prezinte celor două Camere ale Parlamentului în şedinţă comună.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă doriţi să mai interveniţi.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Domnule preşedinte,

Doamna secretar de stat,

Aş dori să vă mulţumesc pentru precizările pe care le-aţi făcut. Ele sunt în conformitate cu legislaţia care funcţionează la nivel naţional.

Vreau să vă spun că, la nivel european, a existat o discuţie importantă asupra acestei instituţii. S-au dat şi anumite date pe care aş dori să le regăsesc şi în practica românească, în sensul că aproximativ 70% din deciziile instituţiei europene au fost duse la îndeplinire fără să fie confirmate de o decizie judecătorească. Nu ştiu dacă acest lucru este prezent în practica instituţiei naţionale. Acest raport anual al Uniunii Europene pentru anul 2009 a fost prezentat de către preşedintele instituţiei la 4 mai 2010 în care preşedintele instituţiei făcea referiri la modul într-un fel necorespunzător în care există această relaţie de comunicare între instituţia europeană şi instituţiile naţionale, fără să facă o referire directă la situaţia României.

consider că experienţa instituţiei europene, care a soluţionat de-a lungul timpului peste 35.000 de solicitări din partea cetăţenilor, ar trebui să se suprapună cu experienţa instituţiei naţionale, chiar dacă nu există o relaţie de subordonare între cele două instituţii: Avocatul Poporului şi Ministerul Justiţiei.

Cred că sub auspiciile Parlamentului ar putea fi făcută o analiză asupra modului în care există o colaborare între cele două instituţii, având în vedere că ambele se ocupă cu nemulţumirile cetăţenilor şi cu raportul cetăţeanului faţă de lege şi faţă de instituţii.

Şi, chiar dacă nu suntem în plen, suntem doar câţiva parlamentari, cred că, în cadrul Parlamentului, la nivelul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ar fi importantă o analiză asupra modului în care există colaborarea între Avocatul Poporului şi instituţia europeană.

Încă o dată, doresc să vă mulţumesc pentru informaţiile pe care mi le-aţi dat şi să-i transmiteţi mulţumiri şi domnului ministru al justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul deputat Constantin Chirilă.

Nu este în sală.

Vă rog să reprogramaţi.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar, din păcate, văd că domnul Rădulescu era prin sală, pe aici, se tot agita, nu ştiu ce făcea, dar nu este prezent la... Poate apare acum, nu ştiu. Da, ştiu că transporturile, dar îl căutam pe domnul Rădulescu, care se agita prin sală, de mama focului, mai acum o jumătate de oră.

Secretariatul tehnic, vă rog să întocmiţi o scrisoare şi să atrageţi atenţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale că nu sunt prezenţi la răspunsul pentru interpelări, mai ales că mai există o interpelare adresată tot Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Dan Morega, la fel, a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Gheorghe Ana a adresat o interpelare Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule secretar de stat,

În ultimii ani, traficul de călători, dar şi marfă s-a redus dramatic. În aceste condiţii, o serie de trasee de călători a fost desfiinţată complet, infrastructura, atât calea ferată, cât şi clădirile aferente, în care funcţionau staţiile CFR, degradându-se, fără ca autorităţile locale să poată interveni într-un fel.

Aproape în toate judeţele ţării, fără excepţie, sub privirile tuturor, clădiri altădată impunătoare, au ajuns un pericol public, fiind un adăpost pentru câinii fără stăpân.

În această situaţie, în judeţul Dâmboviţa se află tronsoanele de cale ferată Bucureşti-Pietroşiţa, Târgovişte-Ploieşti, Târgovişte-Moreni şi alte trasee.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are o strategie de valorificare a clădirilor abandonate de pe tronsoanele de cale ferată a căror activitate a încetat, şi în ce constă această strategie.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule secretar de stat Anton, aveţi cuvântul.

Domnul Marin Anton (secretar de stat, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Reparaţiile curente şi întreţinerea infrastructurii feroviare din România se asigură din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" S.A.

În condiţiile scăderii traficului de mărfuri şi călători, care generează, prin taxele de utilizare a infrastructurii feroviare, resursele financiare proprii ale Companiei "CFR" S.A., acestea s-au diminuat semnificativ, astfel încât nu s-au mai putut realiza lucrările de întreţinere, în special la clădirile din staţiile CF de mai mică importanţă.

Pe secţiile de circulaţie nominalizate în interpelare se desfăşoară activitate feroviară, astfel încât construcţiile existente pe aceste tronsoane nu pot fi înstrăinate. Funcţie de resursele financiare ale Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" S.A., se va avea în vedere efectuarea de reparaţii la clădirile care sunt într-o stare necorespunzătoare.

Pentru liniile de cale ferată pe care Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. nu mai desfăşoară activitate, în conformitate cu prevederile HG nr.1.409/2007, compania a organizat licitaţii pentru închirierea secţiilor de circulaţie neinteroperabilă. În contractele de închiriere încheiate sunt incluse clauze care obligă locatarii să realizeze lucrări de întreţinere a tuturor elementelor de infrastructură feroviară, inclusiv a clădirilor de pe secţia închiriată.

Până în prezent, au fost închiriate 48 de secţii de circulaţie neinteroperabile, din cele 92 menţionate în Anexa nr.3 la HG nr.1409/2007, desfăşurându-se, în continuare, licitaţii pentru închirierea secţiilor de circulaţie neinteroperabile.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă mai aveţi de făcut vreun comentariu sau sunteţi mulţumit de răspuns?

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule secretar de stat,

Eu vă mulţumesc pentru răspuns, dar el nu este complet. Aş dori să faceţi referire la locaţiile care sunt abandonate de pe aceste trasee. Mă refer la fostele staţii (gări, halte ş.a.m.d.). Ele sunt abandonate şi se degradează în fiecare zi. Eu la acestea m-am referit.

Şi, ca o completare, poate vă gândiţi la o strategie, inclusiv la traseele care nu mai pot fi închiriate - mă refer la traseele de cale ferată - pentru că nu mai există infrastructura. Calea ferată a fost deja furată şi traversele.

Deci, eu la acestea m-am referit. Sigur, cele care sunt închiriate vor fi reparate şi întreţinute de cei care au închiriat, asta este altceva. Dar, ce facem cu clădirile care nu mai au nicio folosinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule secretar de stat,

Dacă doriţi să mai faceţi vreo mică precizare? Nu.

Domnul deputat Vlădoiu a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

am rugat Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să analizeze cu multă atenţie problema judeţului Vâlcea, care este pe locul întâi în ţară la alunecările de teren: 47 de comunităţi locale au această problemă destul de gravă cu care se confruntă. sunt în pericol câteva mii de locuinţe, şi am solicitat să realizăm un program concret şi coerent pentru combaterea eroziunii solului în această zonă, împreună şi cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru că este un program complex, pe care l-am solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnul secretar de stat Apetrei.

Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1.724B/2010, prin care solicitaţi un punct de vedere cu privire la refacerea infrastructurii şi a unor locuinţe şi anexe gospodăreşti, calamitate, din judeţul Vâlcea, în valoare de circa 12 milioane de lei, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a avut în atenţia permanentă problemele cu care se confruntă locuitorii din acest judeţ, aprobând şi asigurând finanţarea, în ultimii 15 ani, a proiectelor cuprinse în programul de ameliorare a terenurilor agricole.

Realizarea obiectivelor strategiei în domeniul îmbunătăţirilor funciare se face cu consultarea şi, după caz, implicarea beneficiarilor, organizaţiilor nonguvernamentale şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile, în luarea deciziilor, în scopul promovării adoptării raţionale, eficiente şi transparente a acestor decizii.

În cadrul acestui program, în judeţul Vâlcea s-au realizat sau sunt în curs de execuţie, ca urmare a solicitării comisiilor de specialişti, constituite conform legislaţiei în vigoare, lucrări de îmbunătăţiri funciare, astfel încât să se asigure prevenirea şi înlăturarea factorilor de risc, şi anume excesul de apă, eroziunea solului, astfel încât să se ţină cont de protecţia mediului în următoarele zone: Slătioara, Guşoieni-Bălceşti, Mitrofani, Pârâul Cetăţuia, Valea Plaiului, Văidăieni (sau Vaideieni) Ştirbei-Prundeni, Goranu-Malul Alb, Ciolpani, şirineasa, Roieşti-Băjenari, Şuteşti-Pietroasa, Milcoiu-Tepşenari, Stoeneşti, Zmeurătu cu o valoare aproximativă de 67,5 miliarde de lei.

Pentru anul 2010, conform prevederilor Legii nr.11/2010 privind bugetul de stat, programul cuprinde numai finalizarea lucrărilor la obiectivele începute în anii anteriori. Astfel, pentru judeţul Vâlcea sunt prevederi pentru finalizarea lucrărilor din următoarele zone: Dealul Mialci-Orzişte, Scăuieni, Berislăveşti, Scărişoara-Plăieţu, Dăroaie-Horezu, Bazinul hidrografic Dealul-Viilor Drăgăşani şi Dealul Oltului, cu o valoare de circa 2,6 milioane lei/an.

La solicitarea autorităţilor locale, au fost elaborate studii de fezabilitate pentru alte cinci amplasamente pentru zonele Guşoieni, Galicea, Ploştina, Nicolae Bălcescu, Dăieşti, care se vor introduce la finanţare, în funcţie de prevederile Legii bugetului de stat, cu alte cuvinte, în funcţie de resursele financiare.

În ceea ce priveşte eroziunile de maluri produse infrastructurii localităţilor de pâraiele inferioare nominalizate în interpelare, acestea nu se regăsesc în obiectul de activitate al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, acesta din urmă ţinându-şi deschiderea faţă de solicitările şi ale autorităţilor locale şi ale dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule deputat, dacă doriţi să mai interveniţi?

Domnul Aurel Vlădoiu:

Mulţumesc domnului ministru pentru modul în care a prezentat răspunsul la interpelarea mea.

Vreau să adaug că sunt autorităţi locale care nu au o sursă de finanţare, şi aici se mai adaugă, dar cred că sunt în derulare proiectele, este vorba de Păuşeşti, Maglaşi şi Olăneşti, staţiune foarte importantă, pe care toată lumea o cunoaşte.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Dacă doriţi să mai faceţi vreo precizare, domnule secretar de stat?

Dacă nu, mai am eu, tot pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: domnul deputat Constantin Chirilă adresase o interpelare. Nu este în sală.

Vă rog să i-o transmiteţi în scris.

Şi mai era tot pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul deputat Dan Morega. Nu este în sală.

Vă rog să-i transmiteţi în scris.

Şi, pentru stenogramă, legat de scrisoarea care spuneam s-o întocmiţi, prin care să atenţionaţi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale că nu este prezent la răspunsul la interpelări, vă rog o anulaţi, pentru că, totuşi, domnul ministru este prezent.

Cu aceasta, declar şedinţa închisă şi vă doresc o seară bună.

Reluăm dimineaţă, la ora 8,30, cu declaraţiile politice.

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,31.