Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Mihai Alexandru Voicu şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc pentru a putea începe lucrările noastre de astăzi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 333 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 202; sunt absenţi 131, din care 83 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa în plen pentru zilele de luni - 7 şi marţi - 8 februarie; programul de lucru pentru această perioadă, precum şi lista rapoartelor depuse, în perioada 20 decembrie 2010 - 7 februarie 2011, de comisiile sesizate în fond; de asemenea, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Aşa cum a aprobat Biroul permanent, am să o invit la microfon, în deschiderea şedinţei noastre de astăzi, pe preşedinta Comisiei pentru sănătate şi familie, doamna deputat Rodica Nassar.

Vă rog, doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

În fiecare an, la data de 4 februarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine Uniunea Internaţională împotriva cancerului în vederea promovării mijloacelor privind combaterea acestui flagel, precum şi a îmbunătăţirii calităţii vieţilor persoanelor afectate de această boală.

Instituirea Zilei internaţionale de luptă împotriva cancerului constituie o dovadă a conştientizării acestei boli în rândul populaţiei şi a accesului nediscriminatoriu al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva cancerului.

În lipsa unui registru naţional al bolnavilor de cancer, în urma estimărilor, România se situează printre ţările cu incidenţă şi mortalitate medie, prin cancer, comparativ cu celelalte ţări din Europa.

În ţara noastră se manifestă o tendinţă de creştere lentă a îmbolnăvirilor şi a mortalităţii prin cancer. Incidenţa cea mai ridicată o prezintă cancerul mamar şi de col uterin la femei, iar la bărbaţi cancerul pulmonar.

Un semnal de alarmă îl reprezintă creşterea incidenţei bolii canceroase la persoanele tinere. Principalii factori de risc privind cancerul sunt: fumatul, expunerea excesivă la radiaţii ionizante, lipsa unei diete sănătoase şi a activităţii fizice, precum şi ignorarea altor boli cunoscute a provoca anumite tipuri de cancer.

Progresele înregistrate în medicină dau mari speranţe milioanelor de bolnavi de cancer la nivel mondial, implementarea şi dezvoltarea programelor de screening dobândind o importanţă covârşitoare.

În scopul reducerii incidenţei cancerului, începând cu anul 2011, Ministerul Sănătăţii va începe derularea subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a unor forme de cancer, şi ne referim aici la cancerul de col uterin, mamar şi colorectal.

Această iniţiativă trebuie completată cu un program naţional complex de prevenire a cancerului, care să cuprindă măsuri educative de prevenire, de diagnostic precoce şi tratament corect.

Este necesar să se acorde o atenţie deosebită acţiunilor de screening în rândul populaţiei, pentru descoperirea formelor incipiente de cancer şi a categoriilor de populaţie expuse la factori de risc, fiind susceptibile să dezvolte mai frecvent anumite forme de cancer.

În acest sens, Guvernul, împreună cu organizaţiile neguvernamentale de profil, în strânsă conlucrare, trebuie să se implice în iniţierea unor politici de control al cancerului care să fie acceptabile pentru persoanele cărora le sunt destinate, la preţuri accesibile şi în mod integrat cu programele naţionale de sănătate aflate în derulare.

De asemenea, trebuie avut în vedere că o combinaţie între tratamentul standard - intervenţie chirurgicală, chimioterapie, radioterapie şi imunoterapie, şi cel complementar - psihoterapie, nutriţie şi exerciţii fizice, oferă cele mai mari şanse de a menţine calitatea vieţii pacientului.

Un tratament, în totalitate, se adresează tuturor problemelor pacientului, începând cu ameliorarea simptomelor somatice, continuând cu terapia standard în cancer şi cu susţinerea emoţională şi spirituală.

În finalul acestei alocuţiuni, doresc să mulţumesc Federaţiei asociaţiilor bolnavilor de cancer, care sunt prezenţi astăzi alături de noi, în calitate de invitaţi, pentru preocuparea deosebită şi permanentă pe care o acordă acestor persoane şi, de asemenea, sensibilizarea opiniei publice.

Ca semn de recunoaştere a acestui gest de omenie, care trebuie să ne caracterizeze, adresez rugămintea către toţi colegii aflaţi în sală, să acordăm un minut de aplauze pentru toţi supravieţuitorii acestei boli nemiloase.

Vă mulţumesc. (Aplauze timp de un minut.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulţumesc doamnei preşedinte Nassar pentru această intervenţie.

Cred că putem să trecem la următorul punct.

Avem o informare din partea preşedintelui României cu privire la aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la participarea României cu forţe armate, în anul 2011, la misiuni în afara teritoriului statului român.

O să dau citire acestei informări. (coboară la tribună.)

În anul 2011, România va continua să participe cu forţe la misiuni în afara teritoriului naţional în teatrele de operaţiuni din Balcani şi Afganistan, la acţiuni sub mandatul NATO, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al Uniunii Europene.

Participarea la aceste operaţiuni va reprezenta pentru ţara noastră o confirmare a rolului său de furnizor de securitate, având totodată ca efecte benefice dezvoltarea relaţiilor de cooperare între armata română şi cele ale statelor membre NATO şi ale Uniunii Europene.

În temeiul art.7 alin.(1) din Legea nr.42/2004 privind participarea cu forţe armate la misiuni în afara teritoriului statului român, am aprobat propunerile primului-ministru al României, referitoare la participarea României cu forţe armate, în anul 2011, la misiuni în afara teritoriului statului român, prezentate în documentul anexat.

Totodată, am aprobat suplimentarea participării României la misiunea Uniunii Europene din Kosovo - EULEX - cu cinci jandarmi.

Forţele armatei României, prevăzute în anexă, asigură continuitatea misiunilor în teatrele de operaţii în care România este angajată, iar forţele operaţionalizate care se vor afla în ţară, vor avea posibilitatea de a fi desfăşurate la ordin, constituind contribuţia ţării noastre, conform angajamentelor asumate.

Personalul participant la misiuni în afara teritoriului naţional va avea dotarea tehnică şi armamentul necesare îndeplinirii misiunilor, specifice fiecărui teatru de operaţiuni.

Fondurile financiare necesare participării României la aceste misiuni sunt asigurate din bugetele alocate Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011. (Îşi reia locul la prezidiu.)

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Articolul unic, cel care îl vizează pe domnul deputat Mircea Grosaru, aparţinând Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, este desemnat în calitatea de membru al Comisiei pentru regulament.

Aşa cum ştiţi, fiecare grup îşi desemnează câte un membru în Comisia pentru regulament.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Atunci rămâne la votul final.

Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 4, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate în România.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Vă rog.

Domnul Király Andrei-Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului):

Mulţumesc frumos, doamna preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Prezentul proiect de act normativ urmăreşte completarea Legii nr.200/2004, în sensul acordării cetăţenilor Confederaţiei elveţiene aceloraşi drepturi ca şi cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

Proiectul vizează compatibilizarea legislaţiei naţionale cu normele europene, respectiv Protocolul de extindere la România şi Bulgaria a Acordului privind libera circulaţie a persoanelor, dintre Uniunea Europeană şi Confederaţia elveţiană, care a intrat în vigoare la 1 iunie 2009.

Conform art.216 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, consolidat prin Tratatul de la Lisabona, acordurile încheiate de Uniune sunt obligatorii pentru instituţiile Uniunii şi pentru statele membre, de unde rezultă că protocolul menţionat mai sus este obligatoriu pentru statele membre.

Actul normativ va fi pus în aplicare de către Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sport, şi de către autorităţile competente pentru profesii reglementate din România.

Propunem aprobarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei - domnul preşedinte Victor Paul Dobre - a fost un raport comun al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art.95, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

La întocmirea raportului s-a ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile Regulamentului, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţă separată: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport în data de 9 noiembrie, şi a adoptat în unanimitate forma prezentată de Senat; iar Comisia pentru muncă şi protecţie socială pe 17 noiembrie, adoptând în unanimitate forma prezentată de Senat.

În urma finalizării dezbaterii, membrii celor două comisii propun plenului adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna deputat Aura Vasile.

Domnul Victor Paul Dobre:

Două minute şi un minut...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna preşedinte, nu aş considera dezbateri generale, ci aş vrea să pun două întrebări reprezentantului Guvernului.

În expunerea de motive care stă la baza acestei iniţiative - care, bineînţeles, este elaborată în baza multor directive care trebuie puse în practică - cred că trebuie să cunoaştem următorul lucru: în expunerea de motive, la schimbări preconizate, Guvernul spune: "Faţă de cele de mai sus, prezentul proiect de act normativ urmăreşte completarea..." legat de statele elveţiene, iar la impactul social avem următoarea prezentare: "Prezentul proiect de act normativ are impact asupra mobilităţii profesionale dintre cele două state, preconizându-se creşterea numărului de solicitări din partea cetăţenilor Confederaţiei elveţiene, care doresc să exercite o profesie reglementată pe teritoriul României".

Am dori să ne informaţi dacă această modificare este în oglindă cu Confederaţia elveţiană, dacă aveţi o cifră de solicitări pentru România, şi dacă - tot în oglindă - cam cum se comportă statul respectiv privind solicitările cetăţenilor români, cunoscând fiind exodul mare al intelectualilor din România către state din Europa.

Am dori să avem aceste răspunsuri, dacă le aveţi, sau dacă nu aveţi cifre fixe, nu este nicio problemă, ci numai ca atitudine şi ca fel de colaborare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog, răspunsul. Sunteţi pregătit să daţi un răspuns acum?

Domnul Király Andrei-Gheorghe:

Mulţumesc frumos pentru întrebarea pusă de doamna deputat. Cifre nu am în momentul de faţă, însă voi lua legătura cu organele noastre şi vă vom da răspunsul cuvenit.

În rest, toată problema este aceea că Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare are toate datele în acest sens, şi eu consider, aşa cum au considerat şi colegii noştri, că totul este perfect şi compatibil cu legislaţia noastră, cu legislaţia elveţiană.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt?

Nefiind nici amendamente, urmează să intre la votul final.

Punctul 5, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1994 privind drepturile de hrană în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege în discuţie îşi propune să eficientizeze managementul de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Prin articolul unic şi modificările propuse în acest proiect se elimină majorarea artificială a veniturilor proprii ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarilor şi transferul inutil de resurse umane şi materiale între cele 46 de unităţi penitenciare care îşi asigură aproape integral hrana din producţie proprie.

Noi susţinem proiectul.

Vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Bună ziua!

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea posibilităţii ca persoanele private de libertate, aflate în stare de reţinere, arest sau detenţie, la instituţiile din afara sistemului penitenciarelor, să poată fi hrănite de către unităţile penitenciare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbatere au participat, conform prevederilor art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, doamna Ioana Şerban şi domnul Marius Corâţu, reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 25 octombrie 2010.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 24 noiembrie 2010, cu unanimitate de voturi pentru, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, cu următoarele amendamente.

Este în procedură obişnuită.

Avem amendamentele.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc.

În mod normal, privind ceea ce în expunerea de motive este prezentat, ceea ce comisia a analizat pentru a aproba această iniţiativă, am spune că lucrurile sunt în bună regulă, iar Ordonanţa Guvernului nr.26 - prin modificarea ordonanţei Guvernului - facem, poate, activităţile de decontare, între Ministerul de Interne şi cei care reprezintă penitenciarele, convenabile.

Dar, citind - dacă vreţi - ceea ce Guvernul prezintă în expunerea de motive, constatăm dintr-o dată, ceea ce şi altădată grupul meu politic din Camera Deputaţilor a prezentat, că avem mai repede asigurată hrana, existenţa celor care au încălcat legile în România, faţă de cei pe care Guvernul actual îi decretează asistenţi asistaţi social.

Citim în această expunere de motive despre aceste gospodării proprii privind zona agricolă, zona animalelor şi alte activităţi, care teoretic sunt echipate cu utilaje, cu echipamente agricole, seminţe, nutrienţi, vitamine, minerale şi hrană pentru animale, medicamente pentru uz veterinar şi altele.

În această situaţie, stăteam şi ne gândeam, cum este posibil ca la un moment dat să fie atâta aplecare spre această asistenţă, în condiţiile în care, doamna preşedinte, cred eu că trebuia să avem grijă ca şi la alte niveluri să putem să facem aceste intervenţii.

Grupul meu parlamentar va vota această iniţiativă legislativă pentru a aproba ordonanţa, dar vreau să spun, încă o dată, că cei care au încălcat legea, cei care au făcut infracţiuni în România sunt asistaţi de către Guvern, în condiţiile în care li se asigură pe zi hrană, căldură şi asistenţă medicală, faţă de cei care au muncit o viaţă întreagă corect şi de care nimeni nu are grijă, de hrana lor, de căldură şi de medicamente.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Dacă nu sunt, intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Domnul deputat Marian Săniuţă, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Îmi permit doar câteva remarci.

Am discutat cu foarte multă atenţie în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională acest subiect. Se referă la drepturile de hrană ale persoanelor asupra cărora lucrează prezumţia de nevinovăţie, fiind vorba de persoanele reţinute, şi nu condamnate.

Rămâne, într-adevăr, o problemă greoaie, cea a decontărilor între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în problema aresturilor.

Poate că aceasta va fi o problemă care se va rezolva în timp. Dar cetăţenii în aceste situaţii sunt oameni, până la proba contrară, asupra cărora lucrează prezumţia de nevinovăţie.

De aceea, este normal să li se respecte drepturile.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Drept la replică - nu v-a invocat numele - dar, oricum, un punct de vedere, înţeleg, doamna Aura Vasile, în cadrul dezbaterilor generale.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

În condiţiile zilelor de astăzi, atunci când un cetăţean al României, înainte de a fi judecat este reţinut, în condiţiile în care sunt oameni reţinuţi în penitenciare, fără să aibă dosarul trimis la instanţe de nouă luni, poate şi mai mult, şi s-a demonstrat de foarte multe ori că a trecut anul, este foarte greu să faci distincţie.

Este clar că aceşti oameni, aşa cum colegul meu - domnul deputat Săniuţă - a spus, merg pe prezumţia de nevinovăţie, şi este corect, dar de ce nu se pot hrăni ei în libertate, atât timp cât ei nu sunt judecaţi, în condiţiile în care nu ar mai costa statul şi ar costa punga familiei respective.

Deci, şi de aici Guvernul Boc ar putea să facă economii, dacă nu ar fi, eu ştiu, aplicată justiţia arbitrar, pentru - întâi a închide şi a zăgăzui în închisori, şi după aceea să văd dacă este sau nu este vinovat.

Deci, tot noi - cetăţenii României - pierdem, în condiţiile în care se aplică arbitrar legea faţă de aceşti cetăţeni asupra cărora, aşa cum a spus colegul meu, ar trebui să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Atunci intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1994 privind drepturile de hrană în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Dacă sunt observaţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2, dacă sunt observaţii la articolul unic? Nu sunt observaţii. Adoptat.

La punctul 3 este un text nemodificat de comisie. dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 4, de asemenea, text nemodificat de comisie. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 5 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6, de asemenea, nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 6, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.104/2008 privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe cuprinse în "lista interzisă."

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Vă rog.

Doamna Graziela Elena Vâjială (preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-doping):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.104/2008 privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe cuprinse în "lista interzisă" se urmăreşte consolidarea cadrului legislativ în domeniu, în vederea luării de măsuri şi mai eficiente pentru prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe cuprinsă în "lista interzisă."

Rezultatul urmărit este limitarea riscurilor expunerii populaţiei la efectele acestor substanţe, faptele implicând aceste substanţe fiind incriminate diferenţiat, în funcţie de gravitatea lor, şi ţinând cont, totodată, de efectele acestora.

Proiectul de act normativ aduce modificări şi în sensul completării textului legii, prin incriminarea producerii de astfel de substanţe, fapt care până acum nu era incriminat.

Pentru crearea noului proiect de act normativ, Agenţia Naţională Anti-doping a luat în considerare situaţiile concrete întâlnite în practică, în sensul că s-a dovedit că, confiscările care s-au făcut în perioada 2008 - 2010 - demonstrează că controlul vamal, la vamă, la frontiere, funcţionează foarte bine, în timp ce controlul pe piaţa internă, în sălile de culturism şi fitness, funcţionează mai puţin bine.

În acest sens, proiectul de act normativ stabileşte colaborarea cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în vederea exercitării atribuţiilor de control ale personalului împuternicit din cadrul Agenţiei Naţionale Anti-doping, asupra activităţii sălilor de culturism şi fitness, respectiv prin eliberarea listei actualizate de persoane care au ca obiect de activitate activităţi sportive recreative.

De asemenea, prezentul proiect de act normativ pune un accent deosebit pe modificarea regimului sancţionator aplicabil, cel aplicabil până în prezent dovedindu-se insuficient.

Faţă de cele prezentate mai sus, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să aprobaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.104/2008.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul Comisiei juridice. Domnul secretar Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.104/2008.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor, conform dispoziţiilor constituţionale, este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisiile sesizate spre avizare au avizat favorabil acest proiect de lege.

În urma dezbaterii, membrii comisiei sesizate în fond au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.104/2008 privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe cuprinse în "lista interzisă".

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale pe acest proiect de lege?

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul meu politic propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de adoptare a ordonanţei, justificând prin următoarele: este cunoscut ce se întâmplă în România în acest moment, atât pe "lista interzisă" prezentată, dar nu numai, în condiţiile în care există şi aceste plante interzise, plante care se vând unde vrei şi unde nu vrei, nu numai în puncte de vânzare, dar teoretic şi în săli de sport, discoteci şi aşa mai departe.

În acest moment, fenomenul în România a depăşit limitele puţin crezute la care se putea crede că vom ajunge, iar cred eu că în această ordonanţă nu este foarte bine prezentat şi nu sunt foarte bine stabilite legăturile care trebuie să existe, obligaţiile Registrului Comerţului pentru a anunţa agenţii economici care se ocupă cu astfel de lucruri.

Trebuie ştiut că la Registrul Comerţului te poţi înscrie cu un obiect de activitate, iar mai târziu să faci un addendum prin care să-ţi adaugi şi o altă activitate.

Cred că aplicarea numai de sancţiuni pecuniare şi neincluderea şi de sancţiuni penale şi privări de libertate nu este suficientă în acest moment.

Totodată, grupul meu ar propune ca, pentru a câştiga timp, ca exact pe această ordonanţă, care se referă poate mai mult la cei care fac sport de performanţă şi nu numai, şi la culturişti, şi la cei care vor să arate cu multe pacheţele musculare, să adăugăm printr-un articol interzicerea tuturor etnobotanicelor, pentru că în acest moment, stimaţi colegi, acest lucru a ajuns la faze care greu mai pot fi oprite.

Este cunoscut că în acest moment, atât pe ceea ce prezintă această ordonanţă, dar şi despre etnobotanice, putem spune că orice intervenţie a consiliilor locale, a măsurilor pe care le iau consiliile locale sau primarii... sunt câştigate în instanţă de către respectivii agenţi economici, pentru că nu pot să fie interzise atât timp cât nu există interzicerea prin lege.

Cred, stimaţi colegi, că am putea, prin această iniţiativă sau prin completarea acestui proiect de lege, să punem stavilă acestui flagel care are loc astăzi în rândul copiilor şi al tinerilor din România.

De aceea, vă propun retrimiterea la comisie, în condiţiile în care să se aplece membrii comisiei respective cu mult discernământ, în condiţiile în care să poată să le îmbine pe cele două.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Înainte de a supune la vot propunerea făcută de doamna deputat Aura Vasile, există un punct de vedere din partea Executivului.

după aceea intervenţia dumneavoastră, domnule deputat.

Vă rog.

Doamna Graziela Elena Vâjială:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cu tot respectul, se face o confuzie gravă, nu avem nimic comun cu etnobotanicele, cu drogurile sociale. Ne referim numai la substanţele dopante, la substanţele interzise în sport. Această listă este o listă a Agenţiei Mondiale Anti-Doping, pe care toate ţările care au semnat Codul mondial şi au ratificat Convenţia împotriva dopajului în sport a Consiliului Europei - printre care se numără şi România, care a ratificat această convenţie prin Legea nr. 171 - sunt obligate să o recunoască şi să respecte această listă.

Ca fiecare ţară să aibă o lege împotriva traficului ilicit cu astfel de substanţe dopante este tot o cerinţă a Uniunii Europene. Ţin să vă spun că suntem destul de în urmă, trebuia ca legea să o avem aprobată de anul trecut, deci nu putem ca în această lege să ne interferăm cu etnobotanicele şi cu drogurile sociale; în niciun caz. Şi vreau să vă aduc la cunoştinţă că, împreună cu Ministerul Sănătăţii, ANSVPA-ul, Agenţia Naţională Anti-Doping, şi cu Ministerul Agriculturii ar trebui, ne luptăm şi am făcut un memorandum la domnul prim-ministru, s-a stabilit o comisie interministerială şi este în fază de aprobare o ordonanţă, o lege, probabil va fi un proiect de lege care se referă la regimul suplimentelor alimentare pe piaţa internă. Aşa cum ştiţi, suplimentele alimentare au invadat piaţa internă. Aici intră în primul rând toate produsele care nu se supun regimului medicamentelor, deci nu se supun GMP-ului din industria medicamentelor. Se încadrează şi o parte din etnobotanice. V-aş da un singur exemplu, al suplimentelor alimentare "Capsula de slăbit", care, deşi a fost retrasă de pe piaţă, se vinde şi acum în farmacii. Noi am analizat acum două săptămâni produsul ridicat din farmacii şi are în continuare sibutramină în el, deşi pe etichetă sunt cinci plante. Dar nu face în niciun caz obiectul acestui proiect de lege, nu-l putem băga în acest proiect de lege, să amestecăm etnobotanicele cu substanţele dopante la sportivi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era doamna Aura Vasile şi după aceea domnul Călian. Este în legătură cu răspunsul dat.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă, să ştiţi că ştiu exact ce era pe proiectul de lege, v-am văzut şi lista produselor interzise, am citit şi expunerea de motive, dar o lege poate să cuprindă... Doamna...? O lege poate să aibă un capitol separat, în condiţiile în care să stabilească alte obligaţii, pentru că în acest moment durează suficient timp pentru o iniţiativă legislativă care să meargă la Guvern, să meargă la Consiliul Legislativ, să străbată cele două Camere...

Doamnă preşedinte,

Solicitarea era, pentru colegii din comisia respectivă, să facă un capitol separat, în condiţiile în care să se adreseze acestui lucru, bineînţeles cu răspunderile, obligatoriu.

Doamna nu trebuie să se supere dacă noi găsim o soluţie pentru a veni în ajutorul tuturor cetăţenilor, nu numai al celor care fac sport, în condiţiile în care otravă sunt unele, tot otravă sunt şi celelalte, în condiţiile în care, prin retrimiterea la comisie, nu facem decât să mai studiem încă o dată situaţia.

Cred eu că trebuie să ne aplecăm asupra acestui lucru, pentru că în lege poţi să interzici şi alte lucruri care sunt la fel de nocive ca şi dopingul, care omoară carierele sportive.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Călian, după aceea domnul deputat Máté András-Levente.

Domnul Petru Călian:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Apreciem buna intenţie a opoziţiei, însă fac precizarea că principalul iniţiator al unui asemenea proiect de lege, doamna deputat Sanda Ardelean, este într-o fază avansată şi cred că a depus deja iniţiativa. Vă rugăm să vă asociaţi cu noi pe acest proiect, care îi interesează în egală măsură pe toţi parlamentarii români, astfel încât printr-o procedură de urgenţă, într-adevăr, aşa cum aţi spus, să scoatem o lege bună. Însă cred că aici este de neacceptat să improvizăm o asemenea măsură, fapt pentru care v-aş solicita să acceptaţi să nu retrimitem la comisie acest proiect şi să vă retrageţi, aşadar, propunerea.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Máté András-Levente.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am să fiu foarte scurt.

O stimez foarte mult pe colega mea Aura Vasile, dar aici nu are dreptate, pentru că dacă noi retrimitem la comisie şi îi punem un capitol separat la ce doreşte dumneaei să se refere, la aceste etnobotanice, încărcăm acea decizie a Curţii Constituţionale care se referă la respectarea principiului bicameralismului Parlamentului României. Cred că va înţelege şi dumneaei şi, într-adevăr, aici este vorba despre alte substanţe, şi nu de acelea.

Mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte,

Vom fi de acord cu ceea ce aţi propus, dar vreau să fac două completări. Mi se aduc în justificare lucruri care pentru alte proiecte de legi sau pentru legi care au nenorocit de foarte multe ori categorii întregi de cetăţeni nu au fost recunoscute aceste lucruri în momentul în care noi le-am ridicat: hotărâri ale Curţii, încălcări ale Constituţiei, încălcări ale regulamentelor. Prima problemă.

A doua problemă. Până în luna iunie au fost nenumărate iniţiative legislative privind etnobotanicele, atât ale deputaţilor din opoziţie, cât şi ale deputaţilor din arcul guvernamental.

De fiecare dată noi am ieşit şi am susţinut aceste proiecte de legi, chiar dacă erau ale colegilor din arcul guvernamental. Şi îmi aduc aminte că la un moment dat colegii din PD, fiind o iniţiativă a PD-ului, mi-au justificat că, vezi Doamne, ce deosebire este între plantă medicinală, plantă de nu ştiu care şi poate produse din lista interzisă pe care a prezentat-o doamna.

Cred, domnule deputat Călian, că de data aceasta va fi un lucru serios, poate cu un singur articol care să spună că se interzice pe teritoriul României comercializarea acestor otrăvuri pentru tineret şi pentru copii, nemaiintrând în tot felul de amănunte, unde faci publicitatea, dacă este pe dreapta, pe stânga, cum se vând, cine le produce, cine dă aprobare.

În condiţiile în care acest proiect de lege nu va interzice pe teritoriul României comercializarea acestor produse, atunci nu o să fim de acord şi poate ne daţi şi nouă proiectul să-l vedem înainte, pentru a face amendamente, pentru că dacă nu sunt respectate şi dorinţele noastre, atunci o să facem noi iniţiativa.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Am renunţat!

Doamna Roberta Alma Anastase:

A, aţi renunţat? Bun. Atunci, bine că le-aţi pregătit pentru următoarele voturi.

Nefiind amendamente, urmează votul final pe acest proiect de lege.

Următorul proiect de lege de pe ordinea de zi, punctul 10, se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2010. Aş vrea să-mi confirmaţi - este un raport elaborat în comun de Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică - membrii acestei comisii s-au întors în sală? Atunci, putem să-l discutăm, pentru că au primit şi aprobarea să lucreze în paralel cu plenul.

Este procedură de urgenţă acest proiect.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege are ca scop eliminarea unor neclarităţi în ce priveşte termenii folosiţi şi mai ales categoriile de specialişti care participă la proiecte pentru care România are calitatea de donator de asistenţă tehnică şi care, evident, beneficiază de plată pentru munca prestată. Acest proiect de lege nu are impact financiar asupra bugetului general consolidat. Faţă de cele prezentate, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma adoptată atât de Guvern, cât şi de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Ion Călin:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2008 privind înfiinţarea activităţii de derulare şi gestionare a proiectelor de înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistenţă tehnică, aprobată cu modificările şi completările la Legea nr. 168/2009.

Conform dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 29 septembrie 2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au avizat favorabil.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţe separate şi în unanimitate au hotărât aprobarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

Fac precizarea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final pe marginea acestui proiect.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2009 pentru modificarea Codului de procedură civilă. Este procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Doamna Lidia Barac:

Doamnelor şi domnilor,

Ministerul Justiţiei nu mai susţine acest proiect, întrucât a rămas fără obiect, prin adoptarea Legii nr.202/2010, aşa-numita Lege a micii reforme. Toate aceste norme au fost preluate acolo.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Înţeleg că şi comisia propune respingerea acestui raport.

Domnul Gabriel Andronache:

Doamnă preşedinte,

vreau doar să fac precizarea că membrii comisiei propun adoptarea legii de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2009. Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt. Urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Este procedură de urgenţă.

Intervenţii din partea iniţiatorilor?

Domnul Mihai Tudose:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Guvernul susţine raportul de admitere, cu amendamente, al comisiei de specialitate. S-a discutat mult în comisie şi suntem de acord cu toate amendamentele introduse.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamnă preşedinte Nassar, raportul comisiei.

Doamna Rodica Nassar:

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, proiect respins de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi trimis comisiei pentru examinare în fond, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, în conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată. Prin proiectul de lege menţionat se doreşte îmbunătăţirea actului medical, în sensul introducerii obligaţiei furnizorilor de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice de a comunica orice informaţie solicitată de persoana care se consideră victima unui act de malpraxis. Se introduc, de asemenea, dispoziţii de natură a clarifica răspunderea civilă a celor care se fac vinovaţi în exercitarea actului medical.

Comisia pentru sănătate şi familie a dezbătut proiectul de lege menţionat, iar în urma dezbaterilor comisia a stabilit adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci intrăm în amendamentele depuse pentru acest proiect de lege.

Titlul legii. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poziţiile 2 şi 3 sunt nemodificate de comisie. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt observaţii. Adoptate cele două puncte.

La poziţia 4 dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 5. Nemodificat de comisie. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 8? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 9? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctele 10, 11, 12 şi 13 sunt nemodificate de comisie. Dacă din partea dumneavoastră există observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 14? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Şi 15. Nu avem observaţii. Rămâne pentru votul final, fiind şi ultimul amendament adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii.

Întreb din nou, pentru că raportul aparţine încă o dată Comisiei pentru administraţie, sunteţi aici? E în regulă. Putem să procedăm la dezbaterea acestui proiect.

Procedură de urgenţă.

reprezentantul Guvernului. Vă rog.

Domnul Eugen-Dicones Curteanu (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii, în scopul stopării proliferării de construcţii sau lucrări de construcţii realizate fără autorizaţie de construire, atât pe domeniul public, cât şi privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi pe proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice din staţiunile turistice şi din localităţile aflate pe litoralul Mării Negre.

Proliferarea construcţiilor edificate fără autorizaţie a devenit un fenomen în ultimii doi ani, drept pentru care vă supunem atenţiei prezentul proiect de lege şi vă solicităm să vă daţi acordul asupra lui.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei?

Domnul Ion Călin:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii, în scopul stopării proliferării de construcţii sau lucrări de construcţii realizate fără autorizaţie de construire atât pe domeniul public şi privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi pe proprietatea privată a persoanelor juridice sau fizice din staţiunile turistice şi din localităţile aflate pe litoralul Mării Negre.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul favorabil şi cu observaţii al Comisiei pentru industrii şi servicii.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul şedinţei Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic s-a adoptat proiectul de lege, cu amendamentele admise, care sunt redactate în anexă la prezentul raport. Raportul comisiei a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

În Senat s-a adoptat proiectul de lege, în condiţiile art. 115 alin. 5 teza a III-a din Constituţia României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor.

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, nemodificat de comisie. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 5. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 6. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 7. De asemenea, nu sunt observaţii. Adoptat.

Vot final mâine.

Mâine, aşa cum a aprobat în programul său Biroul permanent, avem dezbateri de la ora 10,00 la ora 12,00 şi de la 12,30 sesiune de vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Procedură de urgenţă.

Reprezentantul iniţiatorului?

Domnul Eugen-Dicones Curteanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră are ca obiect de reglementare implementarea unui program de construcţii de locuinţe cu chirie şi/sau supuse vânzării, astfel încât să poată fi atras capitalul privat, în baza contractelor de parteneriat public-privat.

Modificarea Legii de înfiinţare şi organizare a Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe are drept scop exact acest lucru, şi anume, de a permite, prin intermediul unor contracte de parteneriat public-privat ca finanţarea construcţiei de locuinţe să poată fi făcută. Fără doar şi poate că este un pas înainte în ceea ce priveşte acest aspect, drept pentru care vă solicităm să aprobaţi legea, în forma propusă de către iniţiator.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei. Vă rog.

Domnul Ion Călin:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare implementarea unui nou program de construcţii de locuinţe cu chirie şi/sau supuse vânzării, astfel încât să poată fi atras capitalul privat, în baza contractelor de parteneriat public-privat.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Menţionez că Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa sa din 20 octombrie 2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2010 privind anunţarea creşterii contribuţiei României la bugetul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor pentru perioada 2011-2015 cu jumătate de unitate contributivă, în cadrul Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor care se va desfăşura la Guadalajara, Statele Unite Mexicane, în perioada 4-22 octombrie 2010.

Este procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Marius-Constantin Fecioru (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale):

Bună ziua!

Acest proiect de ordonanţă de urgenţă a fost adoptat pentru a ridica şansele României de a fi, pentru a patra oară consecutiv, membru cu drepturi depline la Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor. Această conferinţă a avut loc anul trecut, spre sfârşitul anului, şi, practic, România şi-a atins obiectivul asumat.

În concluzie, Guvernul susţine această iniţiativă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Comisia? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Chirilă:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 şi art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2010 privind anunţarea creşterii contribuţiei României la bugetul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor pentru perioada 2011-2015 cu o jumătate de unitate contributivă, în cadrul Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor care se va desfăşura la Guadalajara, Statele Unite Mexicane, în perioada 4-22 octombrie 2010.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.(9) din regulament, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege în şedinţa din 22 noiembrie 2010.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare creşterea contribuţiei României la bugetul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor pentru perioada 2011-2015 cu o jumătate de unitate contributivă.

în conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 7 noiembrie 2010, iar la lucrările comisiei au fost prezenţi 12 deputaţi, din totalul de 15 membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată, în raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea raportului.

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2010 privind anunţarea creşterii contribuţiei României la bugetul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor pentru perioada 2011-2015 cu o jumătate de unitate contributivă, în cadrul Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor care se va desfăşura la Guadalajara, Statele Unite Mexicane, în perioada 4-22 octombrie 2010.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3 şi punctul 4, nemodificate de comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 5.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Următorul punct de pe ordinea de zi, punctul 16, se referă la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Este procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Domnul Cristian-Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Guvernul vă adresează rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Este vorba despre un raport suplimentar.

Doamna preşedinte, vă rog să-l prezentaţi în câteva cuvinte.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru sănătate şi familie în data de 27 octombrie 2010, în vederea reexaminării şi întocmirii unui raport suplimentar.

În urma reluării dezbaterilor în şedinţa comună din 7 decembrie 2010, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi ai Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea soluţiei iniţiale de adoptare a proiectului de lege cu amendamente în sensul adoptării Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2010, soluţie exprimată şi în raportul comun depus cu nr.27/496, respectiv 28/243, în data de 18 octombrie 2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României şi art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

În ceea ce priveşte raportul, dacă sunt observaţii? Este un raport suplimentar, aşa cum am spus. Nu sunt aceste observaţii. Adoptat. Şi rămâne la votul final.

Punctul 17, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2010 privind modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului.

Procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog.

Doamna Lidia Barac:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Justiţiei susţine acest proiect de lege, dat fiindcă că în discuţie sunt efectele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2009, prin care s-au instituit unele măsuri provizorii privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, aplicabile până la adoptarea de către Guvern a Proiectului de Lege privind registratorii comerciali.

Cum în cele două acte normative se face referire la două termene - de 4 luni şi respectiv de 6 luni - evident că a fost nevoie de o corelare, pentru ca Ordonanţa nr.116/2009 să nu genereze jurisprudenţă neunitară, aşa că s-a precizat că ea, normele ei sunt aplicabile până în momentul intrării în vigoare a reglementării profesiei de registrator comercial.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei?

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2010.

Cameră decizională este Camera Deputaţilor. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisiile care au fost sesizate spre avizare au avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Barac.

În ceea ce priveşte dezbaterea proiectului de lege în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, după dezbatere, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Fiind procedură de urgenţă, vă propun un minut pentru dezbateri generale şi, de asemenea, un minut pentru dezbaterea pe articole.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 18, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cristian Apostol (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Pădurilor):

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a transpune Directiva Parlamentului 2008/56 pentru instituirea unui cadru de acţiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin, până pe 15 iulie 2010.

Obiectivul Directivei este stabilirea unui cadru legal pentru adoptarea măsurilor ce urmăresc protecţia şi menţinerea stării ecologice bune a mediului marin până în 2020.

Legislaţia românească aflată în vigoare nu conţine elemente suficiente prin care să se asigure protecţia integrală a apelor marine. Astfel, prevederile din Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare, tratează doar apele costiere, care sunt situate la o milă marină faţă de cel mai apropiat punct al liniei de bază.

Prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului completează legislaţia internă privind protecţia mediului marin, asigurând alinierea acesteia la standardele europene în materie şi îndeplinirea obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Vă rog să fiţi de acord cu aprobarea prezentei ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei?

Domnul Ion Călin:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 şi art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin.

Vă informez că Senatul a adoptat proiectul de lege în forma iniţială, în şedinţa din 20 octombrie 2010.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea strategiei pentru mediul marin, ca urmare a necesităţii adaptării şi actualizării legislaţiei naţionale, cu noile reglementări comunitare în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României şi care derivă din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007.

Vă informez că raportul comisiei a fost aprobat în unanimitate, cu amendamentele admise care sunt anexă la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea amendamentelor.

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 9.

Dacă sunt observaţii? Sunt puncte nemodificate de comisie.

La punctul 10.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la punctul 11 la punctul 21, nemodificate de comisie.

Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 31.

Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 32 la punctul 42.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Şi de la punctul 43 la punctul 52.

Dacă sunt observaţii? Includ şi anexele. Nu sunt. Adoptate.

Încheiem plenul de astăzi.

La ora 18,00, în 5 minute, va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Ne revedem în plen mâine, la ora 10,00.

Şi, aşa cum ştiţi, mâine-dimineaţă sunt declaraţii politice începând cu ora 8,30.

Vă mulţumesc şi vă doresc o seară bună.

După pauză

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ioan oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Bună seara, doamnelor şi domnilor!

Bine v-am regăsit! Bine ne-am reîntâlnit la şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Este prima noastră şedinţă. Daţi-mi voie să vă urez tuturor un an bun, cât mai puţine întrebări şi cât mai multe răspunsuri la obiect, din partea miniştrilor noştri.

În seara aceasta, avem o listă modestă de răspunsuri şi o să începem cu domnul deputat Giurgiu Mircia, din partea Grupului parlamentar al PDL, care adresat Ministerului Sănătăţii o întrebare privind coplata şi creşterea contribuţiei asigurărilor sociale pentru pensionari.

O să vă rog frumos să nu bruiaţi. Domnule deputat, o să vă rog să poftiţi în sală şi să răspundeţi atunci când am să vă dau eu cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu nu este prezent.

În consecinţă, răspunsul i se va adresa în scris. Domnule secretar de stat, o să vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsul domnului deputat.

Doamna deputat Mitrea Manuela, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, a picat plus PC, a adresat Ministerului Sănătăţii o întrebare privind bolnavii de HIV-sida, tratamentul aplicat acestora fără medicamente.

Doamna deputat lipseşte. Domnul secretar de stat Cristian Irimie este prezent. Aceeaşi procedură - răspuns în scris.

Domnul deputat Ştirbu Gigel-Sorinel - este prezent? -, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, a adresat Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii o întrebare privind situaţia Podului de pe Olt.

Este prezent domnul secretar de stat Eusebiu Pistru. Lipseşte, însă, beneficiarul întrebării. Răspunsul în scris, domnule secretar de stat.

Domnul Giurgiu Mircia are, de asemenea, o altă întrebare adresată Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, referitor la memoriul domnului Buduşan Teodor.

Dacă este prezent domnul vicepreşedinte Samuel Calotă? Este prezent.

Domnule vicepreşedinte, vă rog să îi răspundeţi în scris domnului deputat Giurgiu.

Domnul deputat Horj Pavel, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, a adresat o întrebare ministrului afacerilor externe privind sărbătorirea Zilei Naţionale la Bruxelles.

Domnul Anton Niculescu este prezent? Domnul secretar de stat?

Domnule director, să înţeleagă, după ce face actul de prezenţă aici. Deci, domnul secretar de stat este absent. Vă rog să-l atenţionaţi pe domnul ministru despre obligativitatea prezenţei unui secretar de stat, dacă nu domnul ministru, la şedinţa de răspunsuri la întrebările adresate de către domnii deputaţi şi doamnele deputate.

De asemenea, avem o altă întrebare, tot din partea doamnei deputat Mitrea Manuela, întrebare adresată Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale privitor la televiziunea digitală terestră.

Dacă domnul Marius Fecioru, secretar de stat, este prezent?

Domnule secretar de stat, doamna deputat nu este prezentă. O să vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsul.

Cu aceasta, am încheiat şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebările adresate de către deputaţi.

Trecem la partea consacrată prezentării interpelărilor membrilor Guvernului.

Da. Domnule preşedinte, pe procedură, vă rog foarte mult.

Vă rog, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă, vreau să vă spun că eu nu am înţeles nimic. De ce au plecat reprezentanţii Guvernului?

Deci, domnule membru al Biroului permanent, eu nu am mai pus de mult întrebări şi interpelări, e adevărat. Dar, cum pot eu să înţeleg că-mi exercit dreptul meu de a pune întrebări şi interpelări în faţa unei săli goale? Pentru că parlamentarii, dacă consideră sau nu consideră..., nu sunt prezenţi. Or, raţiunea întrebărilor şi interpelărilor este să fie în faţa membrilor Guvernului, mai ales că ei sunt atenţionaţi că urmează o interpelare dintr-un anumit domeniu. Eu aveam domeniul sănătăţii. Pentru care motiv pleacă? Nu e cineva căruia să-i dea răspunsul. Foarte bine, îl dau în scris. Dar să asculte întrebarea mea. Mi se pare că este o procedură cu totul şi cu totul incalificabilă. Aici e o bătaie de batjocură! Vă spun foarte sincer. Uitaţi-vă şi dumneavoastră! Vreţi să-mi citesc interpelarea pentru stenogramă, în faţa nimănui? Sau în faţa dumneavoastră? Nu ştiu unde am dus parlamentarismul. O să o depun în scris, dacă aşa se face. Dar nu mai faceţi, domnule, şedinţă de... Deci, se impune să fie prezenţi cei din Guvern, iar dacă dumneavoastră nu vreţi să-i puneţi într-o situaţie neplăcută, dumneavoastră, cei din majoritate, dumneavoastră asiguraţi un minimum de prezenţă. Dacă cei din opoziţie nu sunt prezenţi. Dar, acum, în momentul ăsta, noi nu avem întrebări şi interpelări. Avem o bătaie de batjocură, să rămână consemnat, acolo, în stenogramă..., prin care nu există niciun reprezentant al Guvernului, inclusiv cel al ministerului pentru care eu fac interpelarea.

Vă mulţumesc foarte mult. Mi se pare incalificabil. Vă rog să ridicaţi această problemă şi în Biroul permanent, să găsim o modalitate. Vă mai întrebaţi de ce Parlamentul este considerat ca având cea mai proastă imagine? Suntem şi noi de vină, recunosc. Dar nici noi nu impunem. Ăştia s-au uşchit, mă scuzaţi de expresia uşchit. Cum au văzut că nu e fraierul în sală, au plecat şi fraierii din Guvern!

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revolta dumneavoastră este totalmente nejustificată.

Prezenţa membrilor Guvernului este obligatorie atunci când răspund la întrebările şi interpelările dumneavoastră, şi nu atunci când le adresaţi, pentru că nu avem de unde să ştim ce domenii şi ce miniştri...

Stimate domnule deputat, sper că nu este prima dată când prezentaţi o interpelare. Lista cu interpelări se face în ziua în care se şi adresează membrilor Guvernului. Nimeni nu are de unde să ştie cui se adresează aceste interpelări, pentru a fi prezenţi miniştrii aici. Ele se citesc pe scurt, se face o prezentare pe scurt a întrebărilor şi a interpelărilor. Ele se comunică pe urmă membrilor Guvernului, care au obligaţia să se prezinte la şedinţa când vor da aceste răspunsuri. De aceea, aceasta este practica veche, şi pe vremea când dumneavoastră vă aflaţi la guvernare, domnule deputat. Nu am schimbat absolut nimic. De aceea, v-aţi enervat şi supărat absolut degeaba. Dar, aşa e; când eşti în opoziţie, îţi vine uşor de te enervezi pe putere; când eşti la putere, te enervezi pe opoziţie.

Daţi-mi voie, domnule coleg...

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu (din sală):

Daţi-mi voie să dau drept la replică.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Dacă vreţi să dialogaţi cu mine, îmi face plăcere. Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Dar numai de la microfon.

Domnule preşedinte de şedinţă, unu la mână: nu trebuie să mă sancţionaţi pe mine pentru faptul că v-am atras atenţia asupra unei situaţii.

Doi. Vreau să vă spun că dacă se procedează aşa, nu este corect.

Trei. Dacă chiar vreţi să faceţi ceva în legătură cu imaginea Parlamentului, ţineţi cont de ceea ce eu cu mult bun-simţ v-am spus şi transmiteţi mai departe. Dacă vi se pare că e corect să se întâmple aşa, păi, atunci, într-adevăr, nu mai avem nevoie de Parlament, că suntem în situaţia în care ne prefacem că răspundem la întrebări şi interpelări.

În orice caz, eu am depus în scris, pentru că nu consider că este normal să se procedeze aşa, două întrebări adresate Ministerului Sănătăţii, pe o problemă extrem de actuală, în legătură cu comasările şi transformările unor spitale. Este vorba de Spitalul din comuna Vidra şi Spitalul din oraşul Odobeşti; unul, care să fie comasat cu Spitalul din Focşani şi altul, care să fie transformat în cămin de bătrâni, în condiţiile în care în Odobeşti mai există un cămin de bătrâni. Deci, pur şi simplu, vor să fie desfiinţate, ca să dispară. Au fost întâi trecute la autorităţile locale, după care le schimbă destinaţia. Nu vrei să-ţi mai faci încă un cămin de bătrâni într-un oraş în care populaţia îmbătrânită, pensionară, reprezintă numai 28% din populaţie şi unde deja există un cămin de bătrâni şi populaţie de 9 mii de locuitori? Atunci, îl fac eu cămin de bătrâni, ca pe urmă să-l desfiinţăm şi uite aşa a dispărut încă un spital de pe harta ţării, pentru buna sănătate a populaţiei.

Şi vă mulţumesc pentru atenţie, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu şi am urmărit cu atenţie.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu vă mai legaţi de mine atunci când spun lucruri adevărate, că nu-i frumos. Vă dau drept la replică. Vă respect pentru ceea ce spuneţi, dar citirea regulamentului stricto sensu, aşa, numai pe muchie, pentru dumneavoastră, care sunteţi un jurist eminent, nu înseamnă, de fapt, că pătrundeţi şi esenţa lui. Or, dacă ascundem esenţa lucrurilor, ajungem în derizoriu.

Domnul Ioan Oltean:

Mi-a făcut plăcere să ascult motivaţia dumneavoastră şi interpelările, vă asigur că vor ajunge la destinatar şi veţi primi un răspuns adecvat.

Vă mulţumesc. O seară bună pentru dumneavoastră, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Conform listei noastre de deputaţi înscrişi o să vă dau cuvântul. Domnule deputat Iorguş Zanfir, dacă doriţi să vă susţineţi, vă rog frumos să poftiţi. Aveţi o interpelare. Vă rog să o susţineţi şi să o prezentaţi pe scurt.

Domnul Iorguş Zanfir:

Domnule preşedinte de şedinţă,

O să citesc interpelarea, pentru a avea conştiinţa împăcată că am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru a opri această măsură, zic eu, nedreaptă, de desfiinţare a Sanatoriului Balnear Mangalia.

Interpelarea este adresată domnului ministru al sănătăţii, Cseke Attila, privind stoparea desfiinţării Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Mangalia.

În cadrul procesului de reorganizare a sistemului spitalicesc din România, Ministerul Sănătăţii a iniţiat câteva proiecte de hotărâre de Guvern, prin care se urmăreşte eficientizarea unităţilor sanitare din reţeaua proprie. Printre acestea, surprinzător, se găseşte şi cea referitoare la desfiinţarea Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Mangalia şi reorganizarea Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol.

Menţionez că Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia (SBRM) funcţionează de 50 de ani fără întrerupere, ca unitate sanitară cu personalitate juridică, renumită atât în ţară, cât şi peste hotare, atrăgând, de-a lungul timpului, nenumăraţi turişti români şi străini. Ca urmare a rezultatelor excelente obţinute în activitatea medicală şi managerială, Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia se situează printre primele sanatorii din ţară. Sanatoriul balnear exploatează, în scop terapeutic, apele sulfuroase specifice Mangaliei, cu rezultate terapeutice deosebite. Unitatea deţine, în patrimoniul său, cinci izvoare de apă sulfuroasă, iar microclimatul marin, apele sulfuroase mezotermale şi nămolul sapropelic creează o asociere de factori balneari naturali, unică în ţară şi în Europa.

Mai mult decât atât, instituţia se gestionează complet din fonduri proprii, iar datorită managementului performant a înregistrat, în ultimii patru ani, un profit anual de peste 700.000 de lei. În anul 2010, în perioada iulie-decembrie, a dat chiar bugetului public al României, din veniturile sale, peste 600.000 de lei, în condiţiile în care nu a primit niciun leu alocaţii bugetare.

Domnule ministru,

Luând în considerare cele expuse anterior şi ţinând cont de maxima importanţă a acestui obiectiv pentru municipiul Mangalia, consider că nu sunt argumente de oportunitate ca Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia să fie desfiinţat, cu atât mai mult cu cât comasarea celor două unităţi sanitare, aflate la o distanţă de 35 de km una de cealaltă, nu ar duce, în mod cert, la îmbunătăţirea calităţii actului medical, ci, dimpotrivă, ar conduce la un management defectuos, cu repercusiuni asupra serviciilor medicale furnizate. De asemenea, cred cu tărie că luarea unei astfel de decizii, fără o consultare prealabilă a tuturor factorilor implicaţi, este o mare greşeală şi nici nu vedem sensul pentru care cele două sanatorii să se regăsească pe lista reorganizării spitalelor din România.

Dacă strategia Ministerului Sănătăţii are în vedere mărirea performanţelor economice şi medicale ale sanatoriului faţă de cele prezentate mai sus, atunci soluţia nu este comasarea lui cu cel de la Techirghiol, ci stabilirea unui program de modernizare şi mărire a eficienţei, care poate cuprinde inclusiv externalizarea - de ce nu chiar privatizarea Bazei B -, iar cu banii obţinuţi să se susţină modernizarea Bazei A.

De aceea, având în vedere toate acestea, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeţi care au fost argumentele reale, concrete, economice şi de performanţă medicală pentru care Ministerul Sănătăţii doreşte să desfiinţeze Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia şi să-l transforme într-o structură fără personalitate juridică a Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol.

Vă solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Viorel Palaşcă pentru a-şi prezenta interpelarea, rugându-l pe domnul deputat Aledin Amet să se pregătească.

Vă rog, domnule coleg, pe scurt.

Domnul Viorel Palaşcă.

Domnul Viorel Palaşcă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea vizează, practic, acelaşi subiect, adică această celebră listă privind comasarea sau reprofilarea anumitor spitale.

Deci, mă adresez domnului ministru Cseke şi îi spun că am aflat cu mare surprindere că Spitalul Orăşenesc Strehaia, din judeţul Mehedinţi, se află pe lista unităţilor sanitare ce se vor reprofila în cămine de bătrâni sau centre de permanenţă.

Specific şi eu faptul că în oraşul Strehaia deja există un cămin de bătrâni şi considerăm că, oricum, nu era nevoie de încă unul tot acolo.

Sigur, aş aduce câteva argumente în sprijinul afirmaţiei că această măsură nu este deloc fundamentată şi aş vrea să spun că această unitate spitalicească deserveşte o populaţie de peste 40 000 de locuitori, atât din oraşul Strehaia, cât şi din comunele limitrofe. Distanţa faţă de următorul spital de la Drobeta-Turnu Severin este de peste 50 de km.

De asemenea, spitalul dispune de un număr de aproximativ 95 de paturi, având un număr de secţii care acoperă destul de bine serviciile medicale: obstetrică-ginecologie, interne, pediatrie, chirurgie, radiologie, laborator de analize, cameră de gardă cu dotări foarte bune, ambulatoriu integrat spitalului, farmacie şi, practic, toate aceste secţii sunt acoperite printr-un personal medical bine pregătit.

De asemenea, acest spital nu are, practic, datorii în acest moment şi nici în anii care au trecut, iar Consiliul Local Strehaia s-a angajat să finanţeze integral cheltuielile cu utilităţile.

În ultimii ani, aici au avut loc ample lucrări de modernizare, aceasta în scopul de a se obţine toate avizele sanitare de funcţionare pentru acest spital.

Dar lucrul cel mai grav care se întâmplă aici şi de care ministerul, practic, nu ţine cont este faptul că, acum un an de zile, a avizat favorabil un proiect de accesare fonduri europene, care vizează reabilitarea şi refuncţionalizarea ambulatoriului de specialitate integrat Spitalului Orăşenesc Strehaia. Deci se dorea, practic, prin acest proiect un ambulatoriu pentru întreaga zonă Strehaia şi pentru populaţia de acolo.

Practic, ei au avizat acest proiect. Proiectul s-a demarat, s-a realizat deja proiectul tehnic şi acum sunt în faza de contractare. Proiectul are o valoare de peste 1 milion de euro şi Consiliul Local Strehaia şi Primăria s-au implicat foarte mult în obţinerea acestor bani.

Sigur, dacă spitalul îşi schimbă destinaţia, cu siguranţă se vor pierde şi banii şi nu ştiu cine răspunde de acest lucru sau dacă-şi asumă cineva o astfel de răspundere.

Am văzut, în comunicatul Ministerului Sănătăţii, că decizia privind această reprofilare aparţine autorităţilor locale. Vreau să menţionez faptul că nici Primăria, nici Consiliul Local Strehaia, adică administratorii, nu au dat o astfel de decizie şi sunt împotriva reprofilării şi aş dori să-l întreb pe domnul ministru care dintre autorităţile locale judeţene au dat o astfel de propunere de reprofilare a spitalului. Şi, mai ales, aş dori să-l întreb care au fost criteriile pe baza cărora s-a propus reprofilarea acestui spital.

În încheiere, aş dori să spun că, în numele celor 40.000 de cetăţeni care pot beneficia de serviciile acestui spital, solicit, domnule ministru, să reanalizaţi această situaţie, să menţineţi în forma actuală de organizare spitalul, mai ales că există toate premisele, inclusiv fonduri europene, pentru ca acesta să dezvolte, în continuare, servicii de o calitate medicală superioară.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Aledin Amet.

Am să vă rog pe scurt, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc.

Am formulat două interpelări.

Am să susţin o singură interpelare, cea adresată domnului Valentin Iliescu, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul.

La data de 17 iulie 2010, s-au născut trei copii tripleţi: Mihnea Ilie Gavrilescu, Vlad Ionuţ Gavrilescu şi Costin Marian Gavrilescu.

Părinţii, Lavinia şi Daniel Marian Gavrilescu, din localitatea 23 August, judeţul Constanţa, nu au o stare materială deosebită.

Din păcate, chiar dacă există o legislaţie în domeniu, aflată în vigoare, indemnizaţia acordată este doar pentru un singur copil. dosarul având numărul 9091186 se află la Agenţia de Prestaţii Sociale - Judeţul Constanţa, nefiind încă soluţionat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, daţi-mi voie să prezint lista cu parlamentarii care au depus în scris interpelări: domnul deputat Daniel Oajdea, cinci interpelări depuse în scris. Deputaţii: Emil Bostan, o interpelare, Marian Ghiveciu, patru interpelări, Florin-Costin Pâslaru, 20 de interpelări, Cornel-Cristian Resmeriţă, două interpelări, Petru Călian, cinci interpelări, Dan-Radu Zătreanu, o interpelare, Gheorghe Ciobanu, două interpelări, Cosmin Mihai Popescu, o interpelare, Dorel Covaci, două interpelări, Sorin Stragea şi Dorel Covaci, două interpelări, Marian Neacşu, trei interpelări, Gabriel Tiţa-Nicolescu, o interpelare, Dan Morega, o interpelare, Gabriel-Dan Gospodaru, o interpelare, Anghel Stanciu, o interpelare, Sorin Zamfirescu, o interpelare, Mircea Duşa, două interpelări, Georgian Pop, o interpelare, Diana Tuşa, două interpelări, Ionuţ-Marian Stroe, o interpelare, Mihai Donţu, o interpelare, Mircea Vasile Cazan, o interpelare, Mircia Giurgiu, zece interpelări, Cornel Itu, două interpelări, Lucia-Ana Varga, două interpelări, Ioan Cindrea, patru interpelări, Aurel Vlădoiu, cinci interpelări, Mariana Câmpeanu, o interpelare, Ion Călin, o interpelare, Cătălin Cherecheş, trei interpelări, Maria Eugenia Barna, o interpelare, şi Gheorghe Ciocan, o interpelare.

Aceasta este lista celor care au depus în scris interpelările, la care îi adăugăm pe cei trei deputaţi care şi-au prezentat, de la tribuna Camerei, interpelările.

Cu acestea, stimaţi colegi, şedinţa noastră ia sfârşit.

Ne revedem mâine dimineaţă, la ora 8,30, la şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

O seară bună tuturor!

Doamne ajută!

Pe mâine. noapte bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,25.