Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,45.

Lucrările au fost conduse în prima parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Mihai Alexandru Voicu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

În a doua parte, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să luaţi loc, doamnelor şi domnilor deputaţi, pentru a începe lucrările de astăzi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei şi anunţ că din totalul celor 333 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 168. Sunt absenţi 165, din care 13 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen pentru zilele de luni 21 şi marţi 22 februarie 2011; programul de lucru pentru perioada 21-26 februarie 2011; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 14-21 februarie 2011 de comisiile permanente sesizate în fond şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitorul Oficial al României, partea I.

Dacă sunt observaţii, în legătură cu ordinea de zi. Am stabilit, de aceea, nu vom urma strict ordinea de zi; în Biroul permanent s-a stabilit că acele rapoarte care au fost distribuite de miercuri şi până acum să fie discutate mâine, începând cu ora 10.

Domnule Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte, am vrut să spun bună ziua, colegilor mei, şi...

Doamna Roberta Alma Anastase:

La început de săptămână, aşa.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

...şi să vă doresc o săptămână bună şi utilă în activitatea noastră şi, vreau să vă fac o propunere referitoare la Ordonanţa Guvernului nr. 105, cu Programul de dezvoltare rurală, pentru a putea să... înainte de a intra la votul final, să o rediscutăm. A venit o modificare, o propunere, de fapt, a Ministerului Finanţelor Publice, ca să poată fi funcţională această ordonanţă. El are raportul, practic, de adoptare a celor 3 comisii.

Am discutat cu preşedinţii celor 3 comisii, să fiţi de acord ca mâine la ora 10 să se întrunească cele 3 comisii, s-o dezbatem apoi în plen, înainte de votul final. Asta e rugămintea mea. Şi vă mulţumesc pentru sprijinul pe care îl veţi da.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, a existat şi o informare şi o discuţie a tuturor liderilor de grup pe tema aceasta şi, de asemenea, preşedinţii de comisii sunt de acord ca mâine dimineaţă să aibă loc această dezbatere în interiorul programului.

doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Şi eu vreau să-mi salut colegii şi în mod special pe colegul meu, domnul deputat Toader, şi să-i doresc ca săptămâna asta să nu mai inventeze nimic pe lângă Regulament sau pe lângă Constituţie şi vreau să îi aduc aminte sau să-mi arate, unde, în Regulamentul Camerei Deputaţilor, modificat sau nemodificat, pentru proiecte de lege care sunt pe vot final, se poate cere retrimitere la comisie şi refacerea raportului. Deci, înainte de a supune dumneavoastră la vot, vreau ca domnul Toader să-mi arate, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care este articolul, alineatul care îi permite ca proiecte care au fost dezbătute şi sunt pe vot final să poată fi retrimise la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În mod obişnuit, în momentul în care am avut o discuţie cu liderii de grup, şi aceştia au fost de acord, am venit în plen cu această propunere. Eu personal am avut această discuţie cu liderii de grup, cu atât mai mult cu cât cred că cu toţii ne dorim ca acest program să devină funcţional şi cât mai repede.

Intenţia noastră, prin urmare, este una cred că bună, atâta timp cât ne dorim ca legea să fie una funcţională.

şi nu este nicio încălcare de Regulament atâta timp cât vine cu retrimiterea. Nu s-a dat nici un vot, este o retrimitere la comisie. Se poate face, cum să nu.

Doamna Aurelia Vasile. Bun, putem să avem şi discuţii, dacă una vorbim într-un loc şi pe urmă spunem că este...

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte,

Eu spun un lucru. Prin înţelegeri se pot face multe, dar nicio înţelegere nu poate să bată legea. V-am spus că nu există în Regulament. Aţi mai procedat şi altă dată la a forţa Regulamentul, nu dumneavoastră, ci solicitarea liderului Grupului parlamentar al PDL. Dar, spun încă o dată, prin înţelegere este una, iar domnul Toader trebuia să vină la microfon şi să spună acest lucru, în condiţiile în care am fi înţeles de la început, dar faptul că vine şi forţează din nou Regulamentul, lucrul acesta ne-a supărat. Şi, dumneavoastră, doamna preşedinte, v-am spus şi cu altă ocazie, trebuie să îi puneţi pe lideri să vorbească şi să-şi apere cauza, şi nu dumneavoastră, pentru că dumneavoastră nu aveţi voie să încălcaţi Regulamentul, în condiţiile în care ei vin cu propunerea, şi nu dumneavoastră le sunteţi avocat, pentru a le atribui posibilităţile acestea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Aş vrea să fac o precizare, tocmai pentru că am avut, am fost martoră la această discuţie cu liderii de grup, dar e foarte important să-mi spuneţi unde scrie în Regulament că nu e voie acest lucru. Ca să putem, nu de alta, dar am... lăsaţi-mă să-mi termin ideea, am verificat acum cu Secretariatul general şi, sigur, ne-ar ajuta pe toţi să precizaţi articolul exact care interzice reîntoarcerea la comisie, când cu toţii ştim că există o disfuncţionalitate care trebuie corijată.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte,

Este un uşor de a răspunde unei întrebări cu altă întrebare. Eu am rugat pe domnul Toader să vină şi să-mi indice articolul şi alineatul care-i permite. Deci, aştept ca dânsului să-i daţi cuvântul şi să ne informeze în legătură cu acest lucru.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, era domnul Eugen Nicolăescu.

Vă rog. Şi, după aceea, poate vorbiţi şi în bancă...

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Există, în general, o remarcă, şi anume că şi doamna Aura Vasile are dreptate şi domnul Mircea Toader are dreptate, şi dumneavoastră aveţi dreptate astăzi ca niciodată.

De fapt, vreau să spun următorul lucru. Că, într-adevăr, liderii grupurilor parlamentare au căzut de acord astăzi, ca acest proiect de lege să se întoarcă la comisie şi să se îmbunătăţească înainte de a se adopta ca lege, de plenul Parlamentului.

Eu vrea să spun, şi am luat cuvântul, de fapt, vreau să spun că noi liderii grupurilor parlamentare am greşit, că n-am făcut această precizare în ordinea de zi. Şi atunci nu era nici o problemă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect!

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Pentru că doamna Vasile are dreptate când spune că nu este text regulamentar, domnul Mircea Toader se prevalează de înţelegerea liderilor grupurilor parlamentare şi noi toţi ceilalţi suntem spectatorii.

Nu am vrut decât să fac această precizare, dar vom vota pentru retrimiterea la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult pentru această precizare şi sunt întru totul de acord că, într-adevăr, modificarea trebuia făcut în Biroul permanent. E corect.

Atunci, da, corect şi cu asta are dreptate doamna Aura Vasile, domnule Toader.

Vă rog să pregătiţi cartelele pentru a putea supune la vot această propunere a liderilor de grup pentru a corecta, în sensul celor spuse de doamna Aurelia Vasile.

Supunem la vot reîntoarcerea la comisie şi permiterea ca aceştia să lucreze mâine începând cu ora 10, în paralel cu plenul.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

126 de voturi pentru, 7 împotrivă şi 2 abţineri.

Avem o solicitare, din partea iniţiatorilor, privind retragerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr.504/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Este o solicitare din partea iniţiatorilor. conform modificărilor făcute de noi de plenul Camerei, în Regulament, această notă se prezintă plenului şi mâine va fi supusă la vot. Se încadrează în termenele precizate în Regulament.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Atunci, următorul punct de pe ordinea de zi.

Aş vrea să vă mai anunţ faptul că Legea cu privire la modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ, raportul a sosit, se multiplică, va fi distribuit şi, dacă liderii îşi dau acordul, mâine va intra şi în dezbatere.

Proiectul de Lege pentru Ratificarea Acordului între Guvernul României şi Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică privind participarea României, în calitate de membru cu drepturi depline, la Grupul de Lucru pentru Construcţii Navale din cadrul OCDE, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Paris, la 6 septembrie 2007, respectiv 6 iulie 2009. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile constituţionale şi cele din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat al Bucureşti la 28 septembrie 2010.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Ion Mihai (director, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul supus atenţiei dumneavoastră a fost iniţial la solicitarea părţii franceze în anul 2005 şi are la bază mandatul aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, mandatul părţii române.

Încheierea acordului are drept scop convenirea standardelor comune ale părţilor pentru protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate schimbate în cadrul tuturor activităţilor ce implică un asemenea schimb efectuat direct sau prin intermediul instituţiilor publice ori private.

Negocierile s-au realizat prin întâlnirea experţilor români şi francezi, în cadrul a două runde, desfăşurate la Bucureşti, în anul 2007, şi la Paris, în anul 2008.

La aceste runde au participat reprezentanţii autorităţilor naţionale de securitate, precum şi reprezentaţii instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate în cele două state.

Acordul cuprinde, printre altele, dispoziţii referitoare la autorităţile de securitate competente ale celor două state, principii de securitate. care stau la baza acordului, măsuri de protecţie aplicabile, recunoaşterea reciprocă a certificatelor de securitate industrială, gestionarea şi transmitere informaţiilor clasificate, incidentele de securitate.

De asemenea, domeniul de aplicare a acordului se referă şi la activitatea agenţilor economici, facilitând participarea acestora la proiecte comune, contracte sau alte modalităţi de cooperare cu instituţii publice, ori alte organizaţii private din cele două state, dacă acestea implică schimbul de informaţii clasificate.

Având în vedere faptul că legislaţiile naţionale ale părţilor în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate sunt asemănătoare pe fond, textul rezultat în urma negocierilor nu este substanţial diferit faţă de mandatul aprobat şi, implicit, faţă de legislaţia naţională în domeniu ale celor două părţi.

Faţă de cele prezentate, vă supun atenţiei dumneavoastră, cu rugămintea de a aproba, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate schimbate.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul vicepreşedinte Marian Săniuţă, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc.

Daţi-mi voie să spun şi eu bună ziua!

Îmi revine sarcina să prezint raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pe această temă, în conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2010.

Acordul supus ratificării are ca obiect de reglementare protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate în cadrul unor activităţi ce presupun cooperarea directă între părţi, precum şi încheierea şi derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România şi Franţa.

În urma dezbaterilor, în şedinţa comisiei din 8 februarie 2011, membrii acesteia, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor, adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii în cadrul dezbaterilor generale? Intervenţii?

Doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Da, sunteţi atentă. Vă mulţumesc.

Deci, doamna preşedinte, vreau să ne răspundă reprezentantul Guvernului dacă ceea ce Consiliul Legislativ ne sesizează - că lipseşte atestarea conformităţii Protocolului în limba română cu originalul, sub semnătura persoanei autorizate, în conformitate cu art.72 alin.(4) din Legea nr.24/2000, republicată, pentru că şi la alte acorduri am constatat, prin semnalarea Consiliului Legislativ, acelaşi lucru şi stau să mă întreb dacă Ministerul Afacerilor Externe, în loc să folosească personalul pentru a îşi îndeplini atribuţiile conform fişei postului, îl foloseşte cumva pentru elaborarea de legi electorale, aşa cum Ministerul Afacerilor Externe a lansat, nu de mult, votul prin corespondenţă.

Deci, aş vrea să ştiu dacă îşi îndeplineşte atribuţiile ca şi minister sau dacă cumva a luat rolul autorităţii electorale permanente.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul Ion Mihai:

Dacă este vorba de solicitarea Consiliului Legislativ de aplicare a ştampilei, "conform cu originalul" la sfârşit, aceasta a fost rezolvată înainte de discuţiile în plen, în comisie.

în cadrul comisiei a fost pusă aceeaşi întrebare, la Secretariatul tehnic al comisiei a fost aplicată ştampila ulterior, "conform cu originalul".

Doamna Aurelia Vasile:

Care comisie?

Domnul Ion Mihai:

Al comisiei pentru apărare şi ordine publică.

Proiectul acum are această ştampilă şi a fost semnată în consecinţă, conform... iniţiatorului, a ORNISS.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun, dacă nu mai există alte precizări de făcut. Vă mulţumesc.

Domnul Ion Mihai:

Mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Nigeria privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Abuja la 26 iunie 2010 şi la Bucureşti la 27 august 2010.

Vă rog.

Domnul Mihail Vasile-Ozunu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul cuprinde prevederi referitoare la scop, domenii şi forme de cooperare, aplicare, comisie militară mixtă, aspecte financiare, legale, protecţia informaţiilor clasificate, obligaţiile părţilor, care rezultă din alte acorduri internaţionale, soluţionarea disputelor.

Documentul este semnat în conformitate cu normele dreptului internaţional şi respectă legislaţia statelor-părţi.

Faţă de cele prezentate, vă adresăm rugămintea de acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege de ratificare a Acordului cu Republica Nigeria.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, pentru precizări.

Raportul comisiei?

Domnul vicepreşedinte Săniuţă.

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Da. Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Nigeria privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Abuja în 26 iulie 2010 şi la Bucureşti în 27 august 2010.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea acordului între cele două state, acord ce cuprinde prevederi referitoare la scopul cooperării, domenii şi forme de cooperare, aspecte financiare legale şi de protecţie a informaţiilor clasificate, obligaţiile părţilor, precum şi dispoziţii ce reglementeazuă modul de rezolvare a disputelor.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei cu unanimitate de voturi au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei iniţiative legislative în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. şi eu.

Dacă sunt observaţii, în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Nefiind amendamente, urmează votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2011 pentru modificarea art.3 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.52/2005 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005, pentru finanţarea proiectului de restructurare a transporturilor.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are în vedere modificarea formelor de rambursare a împrumutului, conform Acordului de împrumut semnat cu BIRD în 28 ianuarie 2005, întrucât suma - valoarea iniţială a fost revizuită. Practic, principala modificare se referă la faptul că se modifică procentul rambursării de la bugetul de stat de la 97,2% iniţial, prin amendamentul propus prin această lege, la 91,7%. Este vorba de subproiectul implementat de către Compania Naţională Căi Ferate - CFR SA.

În consecinţă, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege în forma prezentată de guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnule vicepreşedinte Niţu, vă rog.

Domnul Adrian-Henorel Niţu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2011 pentru modificarea art.3 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.52/2005 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005, pentru finanţarea proiectului de restructurare a transporturilor.

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu art.97 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a avut în vedere, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Obiectul de reglementare al prezentului proiect de ordonanţă de urgenţă îl reprezintă modificarea art.3 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2005 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea proiectului de restructurare a transporturilor, în sensul modificării nivelului procentelor aferente fondurilor necesare rambursării ratelor de capital şi accesoriilor acestora de la bugetul de stat, respectiv din surse proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate - CFR SA.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 37 de deputaţi din totalul de 39 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este de competenţa decizională a Senatului.

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma iniţiatorului.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii din partea Grupurilor parlamentare? Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Proiectul de Lege privind ratificarea actelor finale ale Conferinţei Mondiale pentru radiocomunicaţii din cadrul Uniunii Internaţionale a telecomunicaţiilor, semnate la Geneva la 16 noiembrie 2007.

Iniţiatorul, domnule ministru Iliescu, vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

România este membră a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor din 1866. În perioada 22 octombrie-16 noiembrie 2007 a avut loc la Geneva Conferinţa Mondială pentru Radiocomunicaţii, în cadrul căreia a fost dezbătută problematică utilizării frecvenţelor radio la nivel mondial şi a satisfacerii necesităţilor globale crescute în spectrul de frecvenţe radio, datorită dezvoltării rapide a domeniului şi lărgirii sectorului tehnologiei informaţiilor şi de comunicaţii.

Proiectul de lege aflat astăzi în dezbaterea Camerei Deputaţilor are ca obiect de reglementare ratificarea actelor finale ale Conferinţei Mondiale pentru radiocomunicaţii, de care făceam vorbire anterior, din cadrul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, semnate la Geneva la 16 noiembrie 2007.

Prin aceste acte, se urmăreşte definirea unor benzi de frecvenţe suplimentare pentru comunicaţiile internaţionale la punct fix şi mobil, revizuirea reglementărilor internaţionale referitoare la serviciul maritim mobil, în vederea armonizării cu noile tehnologii de comunicaţii maritime, stabilirea de noi alocări pentru serviciul aeronautic mobil, precum şi utilizarea şi dezvoltarea serviciilor prin satelit privind explorarea pământului.

Proiectul de act normativ va contribui la atingerea statului de societate informaţională şi la promovarea concurenţei în sectorul comunicaţiilor electronice, prin lărgirea camerei de servicii, oferite în acest sector.

Comisia de specialitate a întocmit un raport favorabil, motiv pentru care vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să fiţi de acord cu votarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei IT. Domnule deputat Chirilă, vă rog.

Domnul Constantin Chirilă:

Îmi cer scuze, doamna preşedinte, că domnul preşedinte nu este.

Raport asupra proiectului de lege privind ratificarea actelor finale ale Conferinţei Mondiale pentru Radiocomunicaţii din cadrul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, semnate la Geneva la 16 noiembrie 2007.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a fost sesizată în fond spre dezbatere cu proiectul de lege privind ratificarea actelor finale ale Conferinţei Mondiale pentru Radiocomunicaţii din cadrul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, semnate pe 16 noiembrie 2007 la Geneva.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi a art.92 alin.(8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege prin Avizul nr.3.135 din 8.02.2011.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege prin Avizul nr.33.130 din 8.02.2011.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege prin Avizul nr.1.407 din 30.11. 2010.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare ratificarea actelor finale ale Conferinţei Mondiale pentru Radiocomunicaţii din cadrul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, semnate la Geneva pe 16 noiembrie 2007.

Prin aceste acte se urmăreşte definirea unor benzi de frecvenţe suplimentare pentru comunicaţiile internaţionale la punct fix şi mobil, revizuirea reglementărilor internaţionale referitoare la serviciul maritim mobil în vederea armonizării cu noile tehnologii de comunicaţii maritime, stabilirea de noi alocări pentru serviciul aeronautic mobil, precum şi utilizarea şi dezvoltarea serviciilor prin satelit privind explorarea pământului.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei din 15 februarie 2011 şi, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată, în raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre România şi Bosnia şi Herţegovina semnat la Sarajevo la 18 iunie 2010 privind amendamentele la Acordul între România şi Bosnia şi Herţegovina privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Sarajevo la 20 februarie 2001.

Iniţiatorul, vă rog.

Şi se pregăteşte pentru prezentarea raportului Comisia pentru politică economică.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Amendamentele pe care le propune Protocolul semnat între România şi Bosnia şi Herţegovina la 18 iunie 2010 şi care fac obiectul acestui proiect de lege erau necesare datorită calităţii de membru al Uniunii Europene al României şi ca urmare a eliminării incompatibilităţilor între tratat, la care acestea sunt părţi, şi dreptul european.

Principalele amendamente conţinute în documentul convenit între cele două părţi se referă la: excepţia privind limitarea acordării tratamentului nediscriminatoriu, tratamentul naţional şi tratamentul naţiunii celei mai favorizate în cazul avantajelor ce decurg din apartenenţa la uniunile vamală, economică sau monetară; posibilitatea impunerii de restricţii privind transferul de capital astfel încât să nu se aducă prejudicii intereselor Uniunii Europene, posibilitatea amendării ulterioare a acordului prin consimţământul reciproc al părţii contractate.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine în numele Guvernului adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Vainer, din partea Comisiei pentru politică economică.

Domnul Aurel Vainer:

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

stimaţi colegi,

Îmi revine misiunea să prezint raportul comisiei de analiză în fond a acestui proiect de lege şi pot să vă spun că la reuniunea comisiei noastre au fost prezenţi 19 din cei 20 de membri şi în unanimitate am propus plenului Camerei Deputaţilor să voteze proiectul.

Nu am argumente speciale, dar intrăm într-o situaţie de normalitate. S-a discutat cu partenerul şi s-au adus nişte amendamente la legea iniţială.

Aşa că v-aş ruga să fiţi de acord cu concluzia comisiei, care a fost o concluzie adoptată în unanimitate, şi să votăm acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare sunt? Nu.

Atunci, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional, semnat la Bucureşti la 27 septembrie 2010, la Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, semnat la Montevideo la 23 noiembrie 1990.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege introduce aceleaşi amendamente ca şi cel anterior, ce decurg din calitatea României de membru a Uniunii Europene. Toate amendamentele au fost prin consimţământul reciproc al părţilor contractante.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea Legii de ratificare a Protocolului Adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei.

Domnul Aurel Vainer:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul se referă la ceea ce a anunţat secretarul de stat la Ministerul Finanţelor. Aş adăuga faptul că este foarte utilă adoptarea proiectului întrucât investiţiile reciproce trebuie să se bazeze pe reglementări foarte clare. Or, cred că investitorii români dornici să meargă în Bosnia şi Herţegovina au acum capacitatea juridică de a o face fără reţineri.

De aceea, vreau din nou să spun că, în unanimitatea celor prezenţi, membrii comisiei vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Domnul Vasile Gherasim:

Având în vedere că există mai multe neconcordanţe între diverse acte normative, inclusiv în Ordonanţa nr.27, cer retrimiterea la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Supunem la vot propunerea iniţiatorului.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

102 voturi pentru, două împotrivă şi nicio abţinere.

Următorul punct, 17, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Raportul comisiei. Este vorba de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Domnul Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Vă mulţumesc.

La şedinţa comisiei în care s-a dezbătut reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri au participat majoritatea deputaţilor, 22 din 24.

Votul a fost pentru respingerea acestui proiect de lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie.

Este o lege republicată.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei, doamna Sulfina Barbu, vă rog.

Doamna Sulfina Barbu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.139/2000 în sensul abrogării Anexei nr.2 care prevede un număr de două taxe care se percep în vederea eliberării de atestate de competenţe şi avize persoanelor fizice sau juridice interesate să desfăşoare activităţi meteorologice, taxe care se făceau venit la bugetul de stat pentru realizarea măsurii din planul de guvernare.

Aceste măsuri nu influenţează procedura de acordare a atestatelor de competenţă şi a avizelor meteorologice.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat în şedinţa din 29 septembrie 2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor constituţionale.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă există intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Proiectul de Lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Mihail Vasile-Ozunu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul susţine propunerea legislativă având în vedere că acest demers urmăreşte crearea unui cadru juridic modern în măsură să răspundă actualelor cerinţe ale organismului militar şi totodată în consonanţă cu cele conţinute în actele normative internaţionale.

Vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestei propuneri legislative.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei de apărare, domnule preşedinte Canacheu, vă rog.

Domnul Costică Canacheu:

Mulţumesc.

Cu proiectul de lege sus-amintit comisia a fost sesizată pentru raport.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Guvernul îşi exprimă punctul de vedere favorabil asupra acestei iniţiative.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi din totalul de 24.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 14 decembrie 2010, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei iniţiative legislative în forma adoptată de Senat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Domnul Călian, pe procedură. Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Am votat anterior şi am retrimis la comisie un proiect de lege pentru reexaminare PL-x 442/2009/2010. Pentru acurateţe, ca să fie totul în regulă, nu aţi dat un termen în care să se...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Două săptămâni.

Domnul Petru Călian:

Deci, două săptămâni. Pentru a se consemna şi la secretariat.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu pentru această precizare.

Proiectul de Lege privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Din partea iniţiatorului?

Reprezentantul iniţiatorului nu este, drept pentru care vă propun să discutăm în momentul în care dumnealui va veni în sală, cu atât mai mult cu cât înţeleg că nu mai are obiect legea şi atunci chiar trebuie să clarificăm lucrurile acestea.

Proiectul de Lege privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie.

Doamna Aurelia Vasile:

Voiam să intervin pe ceea aţi spus mai înainte.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Nu, iniţiatorul era absent şi atunci v-am propus să amânăm câteva minute până soseşte în sală. Atât. Ca să avem toate punctele de vedere, aşa cum e firesc să fie.

Iniţiatorul pe această lege, vă rog.

Domnul Mihai Capră (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul proiect de act normativ se propune crearea cadrului juridic necesar aplicării deciziei 371 a Consiliului Europei din 6 aprilie 2009 privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie, cunoscut sub numele de EUROPOL.

Se au în vedere următoarele: desemnarea reprezentantului României în consiliul de administraţie al EUROPOL şi a supleantului acestuia; participarea personalului EUROPOl în cadrul echipelor comune de anchetă care funcţionează pe teritoriul României; stabilirea canalelor de cooperare cu EUROPOL; utilizarea sistemului informaţional EUROPOL cu accent pe stabilirea autorităţilor abilitate să folosească acest sistem; stabilirea regulilor în domeniul protecţiei datelor incluse în sistemul informaţional EUROPOL; asigurarea cheltuielilor efectuate în cadrul procesului de comunicare cu EUROPOL din bugetul aprobat al MAI şi, totodată, se prevede abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr.61/2007 privind reglementarea unor măsuri de punere în aplicare a Convenţiei prin constituirea Oficiului European de Poliţie.

În considerentele celor prezentate, vă solicităm votul pentru aprobarea prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Sulfina Barbu, din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Doamna Sulfina Barbu:

În conformitate cu prevederile Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond în procedură obişnuită a Proiectului de Lege privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie.

Conform dispoziţiilor constituţionale, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 decembrie 2010, iar Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, la analizarea acestui act normativ am avut în vedere şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Obiectul de reglementare a fost prezentat de iniţiator, dar cred că este important să subliniem că se asigură cadrul juridic necesar aplicării Deciziei Consiliului nr.371/2009, în sensul stabilirii regulilor privind cooperarea României cu EUROPOL.

La dezbaterile comisiei a participat reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 30 de deputaţi din totalul de 31 de membri ai comisiei, iar în urma examinării intervenţiei legislative, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie, EUROPOL, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte,

Uitându-mă pe raport, am văzut că proiectul de lege care aprobă punerea de acord cu Comisia EUROPOL nu are niciun fel de modificare faţă de ceea ce a trimis Guvernul.

Dacă ne uităm pe avizul care este dat de Consiliul Legislativ o să vedem că în nenumărate poziţii... şi n-o să stau să vă indic cele 14-16-17 poziţii care atrag atenţia asupra faptului că nu sunt corelate corect o serie de puncte de vedere sau de prezentări în decizia EUROPOL cu felul în care a fost tradus sau interpretat de către partea română.

De exemplu, Capitolul "Date şi informaţii operative" nu este corelat cu dispoziţiile corespunzătoare din Dispoziţia EUROPOL.

De asemenea, definirea noţiunilor de la art.1 alin.(1) trebuie să fie corelată cu decizia EUROPOL, ceea ce înseamnă sfera datelor şi informaţiilor care, teoretic, într-un fel apar acolo şi altfel apar la noi.

Cred eu că nu se pot prezenta astfel de materiale în condiţiile în care într-un fel se stabileşte pe acord şi altfel se prezintă pentru a fi pus în practică de către cei care trebuie să opereze.

De asemenea, în Consiliul Legislativ se atrage atenţia şi asupra felului în care trebuie să eliminăm modalitatea de soluţionare a litigiilor avute în vedere de text, dar constat că nu s-a făcut niciun fel de intervenţie pe text.

Eu cred că ar trebui să retrimitem la comisie, iar comisia să solicite Guvernului revizuirea materialului. Din nou, nu ştiu dacă iar trebuie să mă reped în Ministerul de Externe sau de data asta nu, în Ministerul de Interne, dar pentru mine este tot una, pentru că, doamnă preşedinte, şi altă dată am atras atenţia că aceste probleme sunt probleme importante pentru cei de astăzi, dar mai ales pentru cei de mâine şi de felul în care România îşi respectă îndatoririle faţă de aceste acorduri.

Or, dacă în Guvern sunt salariaţi care nu ştiu să traducă, care nu ştiu să facă coroborare între ceea ce este pe o decizie internaţională sau un acord internaţional sau, ştiu eu, o altă abrogare cu ceea ce trebuie să ştie cetăţeanul român, cred eu că ne face rău şi nouă, Parlamentului, inducându-ne în eroare şi, bineînţeles, calităţii, dacă vreţi, a materiei de legiferare, în condiţiile în care aceste lucruri nu sunt operate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale.

Iniţiatorul doreşte să facă precizări suplimentare?

Domnul Mihai Capră:

Observaţiile Consiliului Legislativ au fost luate în considerare. Avem aviz şi de la Comisia juridică. Noi credem că sunt respectate toate normele în materie legislativă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii? Nu.

Atunci, urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.16...

A, scuze! Era propusă retrimiterea la comisie.

Vă rog să pregătiţi cartelele.

Supunem la vot...

Domnule Călian, vă rog. Aveţi o precizare?

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Dacă tot se rediscută de retrimiterea la comisie, aş ruga conducerea comisiei să ia act de Adresa nr.1.281 din 26.X.2010 din partea Guvernului, astfel încât să fie însuşite prevederile din adresa respectivă, pentru că în acest caz Guvernul are un punct de vedere favorabil.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înţeleg că susţineţi acest demers de retrimitere la comisie, da? Da. Bun. Termen? Doamna Aura Vasile, termenul propus? O săptămână, două? Două săptămâni?

Doamna Aurelia Vasile:

Să spună domnul Valentin Iliescu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cel mult o săptămână, înţeleg, da? Da.

Domnule Toader?

Deci se supune la vot retrimiterea proiectului la comisie. Termen: o săptămână.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

51 voturi pentru, 53 voturi împotrivă şi 8 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Trecem la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul? Nu sunt solicitări.

Comisia pentru muncă, raportul.

Domnul preşedinte, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art.95 din regulament, comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru egalitate de şanse, avizul negativ al Comisiei pentru buget, precum şi punctul de vedere favorabil al Guvernului, cu unele observaţii şi amendamente.

Proiectul de lege are obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului, amendamentele propuse urmărind mai multă flexibilitate şi eficienţă în acţiunile şi activităţile Consiliului, restrângerea cheltuielilor bugetare şi consolidarea Consiliului ca organism de reprezentare la nivel naţional a persoanelor vârstnice din România în dialogul social instituţionalizat, cu autorităţile publice pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor acestei categorii de populaţie.

Comisia propune plenului Camerei adoptarea proiectului de lege, cu amendamente pentru claritatea formulărilor şi corelarea cu prevederile legale în vigoare.

De asemenea, s-a ţinut cont şi de evitarea perturbării activităţii Consiliului prin alegerea membrilor acestuia o dată pe an, faţă de patru ani, cât era stabilit în textul iniţial al legii, membrii comisiei considerând că un mandat de doi ani este acoperitor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituţie.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi.

Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 16 februarie 2010.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, comisia propune raportul de adoptare cu modificări, aşa cum îl aveţi în tabel.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Victor Paul Dobre:

Propunem un timp de trei minute pentru dezbateri şi un minut.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc pentru precizări.

Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Noi apreciem că iniţiativa colegului nostru, domnul senator Cordoş, este utilă, oportună şi profesionistă, deşi nu este una spectaculoasă. Deşi legea nr.16 din 2000 privind organizarea, înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice a mai fost completată, modificările pe care aceasta le propune sunt utile, sunt necesare pentru punerea de acord cu situaţia actuală, cu atât mai mult cu cât această iniţiativă legislativă are în vedere şi o oarecare restrângere a cheltuielilor bugetare.

Aceste motive ne îndreptăţesc pe noi, membrii Grupului parlamentar PSD, să votăm această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu pentru aceste precizări.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

La punctul 2, nemodificat de comisie, sunt observaţii? nu sunt.

Punctul 3? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 4? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 5? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 6? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 7? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 8? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 9? Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 10, de asemenea, nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 11? Nu sunt observaţii. Adoptat.

12. Nu sunt observaţii. Adoptat.

13. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

14. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează votul final.

Proiectul de Lege privind declararea zilei de 24 ianuarie zi de sărbătoare naţională legală.

Din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnule preşedinte Dobre, vă invit să prezentaţi raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind declararea zilei de 24 ianuarie zi de sărbătoare naţională legală.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi punctul negativ de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 24 ianuarie ca fiind zi de sărbătoare naţională legală şi includerea acestei zile printre zilele de sărbătoare legală, în care nu se lucrează, fapt ce a impus şi modificarea art.134 alin.(1) din Legea nr.53/2000 Codul muncii.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, având în vedere importanţa istorică a zilei de 24 Ianuarie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, numai 4 voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în condiţiile art.75 alin.(2), teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu sunt amendamente.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare, în legătură cu acest proiect de lege?

Vă rog, domnule deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog frumos să nu interpretaţi greşit, dar aici ar fi un viciu de procedură: iniţiatorii au propus ca 24 Ianuarie să fie declarată Zi de sărbătoare naţională. Aşa ceva nu există.

Există, potrivit Constituţiei, Ziua Naţională a României, şi atunci, dacă vrem să mai avem încă o zi de zi naţională, atunci trebuie să modificăm Constituţia.

În schimb, dacă vorbim despre zile de sărbătoare legale, atunci, potrivit Codului muncii... ar trebui să modificăm Codul muncii.

Deci, ori este vorba de zi naţională, şi atunci trebuie să modificăm Constituţia, ori sărbători legale, şi atunci trebuie să modificăm Codul muncii.

Sub această formă, cum este propusă, e cam greu de acceptat, şi cred că şi Guvernul a avut dreptate când nu a fost de acord cu această propunere.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte,

Nici eu nu vreau să fiu interpretată altfel decât ceea ce am să spun.

Nu-mi aduc aminte cum este trecută ziua de 15 martie, când stăm acasă.

Şi ziua de 24 Ianuarie este o zi când, oricum, o sărbătorim şi stăm acasă, şi cred că este o zi importantă pentru români, chiar o zi foarte, foarte importantă pentru cei majoritari din această ţară.

Deci, cum este trecut în titlu şi cum este interpretat... nu cred că atât timp cât comisia a dat raport favorabil, interpretând, dacă vreţi, aşa cum şi secretarii de stat ai actualului Guvern spun că este corect să nu fie ceea ce eu văd şi ceea ce dânşii spun, cred că putem să adoptăm proiectul de lege, şi o să fim de acord cu raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială privind adoptarea iniţiativei legislative a domnului deputat Zătrean.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat Diana Tuşa.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă bucur că, în sfârşit, acest proiect, această iniţiativă legislativă a ajuns pe ordinea de zi, însă vreau să vă atrag atenţia asupra unui lucru extrem de grav, petrecut din nou în Camera Deputaţilor. Şi este vorba, mai precis, de un furt, în stilul caracteristic cu care ne-am obişnuit, de către actuala putere.

Vreau să vă atrag atenţia că în data de 25 ianuarie, anul trecut, depuneam o iniţiativă legislativă având acelaşi obiect cu cel care astăzi se discută.

Peste şase luni, în data de 7 iulie, tot 2010, colegul meu, pe care de altfel îl respect, de la PDL, depunea o altă iniţiativă având acelaşi obiect, care astăzi se discută.

Ei, bine, vreau să vă spun că iniţiativa mea, depusă cu şase luni mai devreme, a căpătat un număr anterior iniţiativei depuse de colegul meu, astfel încât iniţiativa depusă în ianuarie are nr.433, iar iniţiativa care astăzi se discută, depusă de colegul meu după şase luni de zile, are nr.423.

Vă spun sincer că nu atât mă deranjează acest lucru, pentru că, normal, îmi doresc să treacă o idee dacă ea este cea bună.

Numai că, din păcate, cei din Camera Deputaţilor au ales varianta care nu este corectă, iar colegul de la UDMR are perfectă dreptate. Nu poţi să stabileşti printr-o iniţiativă legislativă o zi de sărbătoare naţională, poţi să stabileşti o zi de sărbătoare legală.

Drept urmare, având în vedere nu numai furtul care s-a produs, din nou, în Parlamentul României, ci şi ideea, care este bună şi care vine în sprijinul recunoaşterii acestei zile de o importanţă, zic eu, capitală, vă rog să respingeţi acest proiect de lege şi să-l adoptaţi pe cel următor.

Mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Duvăz, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că marea majoritate, covârşitoarea majoritate din această sală, poate unanimitate chiar, aşa cum suntem astăzi, să fie de acord că este o zi de maximă importanţă ziua de 24 Ianuarie şi să ne-o dorim cu toţii o sărbătoare consemnată în calendarul legal, ca şi Ziua Naţională, dar în termeni de sărbătoare legală.

Dacă pornim la drum însă cu această confuzie juridică, strict juridică, repet, nu mă refer la oportunitate şi la dorinţa noastră evidentă de a susţine ca această zi să fie declarată zi liberă şi sărbătoare în România - Prima Unire a Românilor - este, însă, de asemenea, de pus problema să ajungem la concluzia firească.

În analiza făcută de colegul nostru de la UDMR, spunea, ar putea să fie doar o modificare în Codul muncii. Nu, stimate domn. Este nevoie de o iniţiativă legislativă pentru a declara o sărbătoare legală.

Este adevărat, însă, că sărbătoarea legală poate fi declarată doar prin iniţiativă legislativă, iar sărbătoarea naţională este una singură, şi este cea din Constituţie. Nu are rost să ne expunem. Nu are rost să expunem această frumoasă zi şi nici să facem o dezbatere politicianistă în jurul ei.

Vă fac propunerea s-o trimitem Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru muncă şi protecţie socială, înapoi, pentru a trage concluziile rapid necesare.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială este cea sesizată în fond; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, însă, a avut un aviz, care aviz a făcut referire la această inadvertenţă constituţională.

Deci, încă o dată, ca să nu compromitem acest lucru, care este absolut necesar şi de salutat, indiferent până la urmă iniţiativa cui a fost, este să facem această corectură: să vorbim de o sărbătoare legală, de maximă importanţă, care se referă la Unirea Principatelor Române, dar nu de Sărbătoarea Naţională, pentru că nu putem avea două pe an.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Zătreanu.

După aceea, domnul deputat Mircovici.

Domnul Dan-Radu Zătreanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constat că, sigur, şi eu o respect pe colega noastră, dar face o mare greşeală: ea are această obsesie a furtului, pe care o au toţi colegii liberali. Ştie prea bine că împreună am fost la Senat. Deci iniţiativa mea legislativă a fost înaintea dânsei. De fapt, se poate vedea când a fost depusă.

Deci, de aceea... nu s-a furat nimic... şi de aceea este trecut numărul înaintea iniţiativei dânsei.

Sunt complet de acord să trimitem la comisie, să returnăm proiectul la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnă preşedinte,

Şi eu sunt de acord cu retrimiterea la comisie, din moment ce toată lumea o solicită, pentru că, probabil, acel cuvânt, "naţional", împreună cu "sărbătoarea" a creat această confuzie.

Însă, pentru că suntem în Parlament, şi pentru că este o problemă de drept constituţional, aş vrea să lămurim totuşi un aspect: acolo unde Constituţia României, la art.12, tratează simbolurile naţionale, Constituţia României nu vorbeşte de sărbătoare naţională, pentru că atunci s-ar crea această confuzie.

Constituţia României este foarte clară: ea, atunci când vorbeşte de drapel, vorbeşte de imn, de stemă şi de Ziua Naţională. Or, Ziua Naţională nu are nicio legătură cu sărbătoarea naţională. Este o sărbătoare naţională Ziua Naţională, dar ea este simbol, şi acesta poate fi numai unul singur - 1 Decembrie.

În realitate, sărbători naţionale pot fi mai multe, şi noi când vorbim de sărbătoare naţională nu ne referim... sărbătoarea naţională sigur că nu poate fi decât legală, pentru că altfel nu ar putea avea celelalte elemente legate de obligativitatea prevăzută în Codul muncii de a se asigura libertatea în ceea ce priveşte libertatea muncii şi alte elemente de natura aceasta.

Nu ştiu ce va face comisia, prin retrimiterea la comisie, dar cred că această problemă în momentul de faţă nu ar fi necesară şi foarte bine ar putea să meargă la vot sub această formă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Păduraru, să ştiţi că trebuie să supunem la vot.

Deci, vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Până la ora 18,00 avem timpul alocat dezbaterilor.

Domnul Nicuşor Păduraru:

Am să fiu foarte scurt.

Am văzut că s-a discutat puţin despre paternitatea ideii, să spunem, ceea ce este profund eronat.

Nu aparţine cuiva, să zic, încercarea de a da un simbol corect, în faţa României, zilei de 24 Ianuarie.

Prima oară s-a discutat despre acest subiect în ziua de 24 Ianuarie, la Iaşi. Tot mediul universitar şi academic ieşean, împreună cu autorităţile locale şi cu noi, cu parlamentarii, am semnat un document, onorific, l-am numit noi, prin care am încercat să redăm în istoria României o importanţă, altfel.

Deci mai există o iniţiativă, sunt vreo trei pe traseu. Se pare că sunt mai mulţi colegi care au dorit să vorbească despre acelaşi subiect.

Eu am dorit doar să fac acest apel la simbolul pe care îl reprezintă ziua de 24 Ianuarie.

Grupul parlamentar al PDL este de acord cu revenirea la comisie, şi cred că este corect ca toate cele trei propuneri să se integreze într-o formă care să onoreze, în primul rând, istoria României, şi mai puţin persoanele care, întâmplător, într-un fel sau altul, uitându-se la televizor sau aducându-şi aminte, au trecut printr-un asemenea subiect.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult, domnule Păduraru.

domnule preşedinte Dobre, cred că ar fi bine să fie toate trei, pentru că aşa şi este regulamentar. De altfel, scrie în Regulament faptul că toate iniţiativele care au acelaşi obiect devin o singură iniţiativă, devin o singură propunere care este semnată de toţi iniţiatorii.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi, în special cei de la PD,

Nu ideea m-a deranjat, şi acest lucru l-am spus de la început. M-a deranjat modalitatea prin care înţelegeţi dumneavoastră, de fiecare dată, să transformaţi un lucru bun în ceva ce nu există. m-a deranjat faptul că nu aţi putut să supuneţi votului, aşa cum trebuia, de la bun început, ci a trebuit să faceţi apel la astfel de subterfugii şi să schimbaţi regulile de la Camera Deputaţilor. V-am spus foarte clar, nu asta m-a deranjat, nu m-a deranjat faptul că este iniţiativa mea sau este iniţiativa domnului Zătreanu, ci faptul că a trebuit să treceţi o iniţiativă legislativă şi să-i daţi un număr cu şase luni mai devreme, atâta tot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Eu cred că ziua de 24 Ianuarie şi orice iniţiativă care vizează această zi trebuie să fie o zi a unităţii, în primul rând, şi, domnul preşedinte Dobre sunt convinsă că va găsi soluţia, astfel încât să integreze toate cele trei proiecte depuse şi toţi să devină iniţiatori.

Vă rog, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte,

Pentru că suntem toate grupurile parlamentare prezente în această şedinţă, pentru că este preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, pentru că ceea ce colegul Păduraru a propus este un lucru just - este adevărat că toate grupurile parlamentare au făcut câte o iniţiativă legislativă - şi, cu toate că ştiu că regulamentul spune că, în momentul în care sunt mai multe proiecte de legi cu aceeaşi temă, se păstrează prima înregistrată, preluându-se celelalte proiecte de legi ca amendamente în primul proiect, deci rămâne autor cel care are prima lege înregistrată -, vă propun ca la autor să trecem toate grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor, în condiţiile în care să fie o iniţiativă a Parlamentului României, pentru că suntem români, pentru că ziua de 24 Ianuarie înseamnă şi pentru mine ceea ce înseamnă şi pentru domnul Păduraru, şi pentru domnul Zătreanu, şi pentru Daniel Buda, şi pentru ceilalţi colegi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă şi domnul preşedinte Buda este de acord, sigur.

Vă propun să supunem la vot retrimiterea la comisie şi acolo sunt convinsă că această propunere va fi îmbrăţişată de toţi membrii comisiei.

Termen două săptămâni pentru acest proiect.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat.

100 voturi pentru, două împotrivă, o abţinere.

Vă mulţumesc.

În câteva minute începe sesiunea de întrebări şi răspunsuri adresate Guvernului.

după pauză

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Marian Sârbu:

Începem, stimaţi colegi, sesiunea consacrată răspunsurilor orale la întrebări, şi cea consacrată prezentării interpelărilor.

În ceea ce priveşte răspunsurile orale la întrebări, dacă domnul deputat Giurgiu Mircia este în sală?

Dacă nu este în sală, rog reprezentantul Guvernului... dânsul are două, domnule secretar de stat, două întrebări adresate Guvernului. Vă rog să-i prezentaţi răspunsul în scris şi vă mulţumesc pentru participare.

Trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt.

Dacă domnul deputat Tinel Gheorghe este în sală şi doreşte să intervină? Nu doreşte să intervină. Interpelarea dumnealui a fost depusă în scris.

Dacă domnul deputat Ion Dumitru este în sală? Nu este în sală. Interpelarea dumnealui a fost depusă în scris.

Acelaşi lucru pentru doamna deputat Cristina Pocora.

Dacă domnul deputat Anghel Stanciu este în sală? Da. Îl rog să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinse domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Interpelarea noastră de astăzi se adresează Excelenţei Sale domnul ministru Attila Cseke, ministrul sănătăţii, şi are ca obiect sistarea producţiei de polidin la Filiala Iaşi a Institutului "Cantacuzino".

Stimaţi colegi, distinşi miniştri şi domnule preşedinte,

În 1959, o echipă formată din 14 cercetători au muncit, dacă ar fi să ne referim la presa vremii, zi şi noapte şi au descoperit un anumit medicament imunologic, care se cheamă şi a fost botezat "polidin".

El nu are, nici în România, nici în exterior, asemănare, în sensul lucrurilor benefice pe care le face, dar, evident, nu a reuşit - deşi distruge, se pare, bacteriile, chiar viruşii - să distrugă pe cei care au înmormântat Institutul "Cantacuzino", unde se găsesc mormintele a doi savanţi de renume - Victor Babeş şi Ioan Cantacuzino. Şi, odată cu Institutul "Cantacuzino", vor să îngroape şi filiala ieşeană care produce acest veritabil brand românesc, denumit polidin.

Obiectul interpelării noastre se referă efectiv la ceea ce întreprinde Guvernul şi, respectiv, onor ministrul, pentru a scăpa de acest blestem românesc "demolează în România", acum, când Guvernul - pe care, stimate şi iubite preşedinte, chiar susţineţi - promovează cu obstinaţie, pe toate căile şi pe toate cărările "fabricat în România".

Oare, asta înseamnă "demolat în România" şi începe cu polidinul?

Aceasta este, stimaţi tovarăşi, interpelarea pe care noi o vom dezvolta, pentru că polidinul s-a făcut când eram "tovarăşi", şi-l distrugem acum, când suntem "domni".

Mulţumesc pentru atenţie, domnule preşedinte, stimaţi colegi, onoraţi miniştri.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă domnul deputat Corneliu Olar este în sală? Dacă nu este în sală, are depusă o interpelare în scris.

Domnul deputat Andrei-Valentin Sava dacă doreşte să intervină? Dacă nu, are şi dânsul o interpelare care a fost depusă în scris.

Domnul deputat Nicuşor Păduraru, de asemenea, are şi dumnealui o interpelare pe care a depus-o în scris.

Domnul deputat Ion Mocioalcă are o interpelare depusă în scris.

Urmează doamna deputat Aurelia Vasile cu şapte interpelări depuse în scris.

Doamna Aurelia Vasile:

Le las depuse în scris.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul deputat Gheorghe Ana, de asemenea, are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ciprian-Florin Luca are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Florin-Costin Pâslaru, de asemenea, are 15 interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Stan are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Angel Tîlvăr are trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan are şase interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Aledin Amet.

Vă rog, domnule deputat, aveţi două interpelări.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am formulat trei interpelări. Pe scurt, domnului Valentin Iliescu, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul.

Reprezentanţii instituţiei Muftiatului Cultului Musulman din România doresc să sesizeze că în ţara noastră au apărut unele unităţi de cult islamice nerecunoscute, înfiinţate de anumite fundaţii.

Astfel de unităţi religioase au apărut în mod deosebit în Bucureşti.

Se cere o clarificare din partea autorităţilor statului în acest sens.

Cea de-a doua interpelare este adresată domnului Kelemen Hunor, ministrul culturii şi patrimoniului naţional.

O problemă importantă, nu numai pentru comunitatea musulmană din România, din păcate încă tergiversată, este cea legată de Geamia Hunchiar din municipiul Constanţa.

La situaţia deja existentă au apărut noi elemente pentru a fi discutate. Anexez o adresă din partea reprezentanţilor Muftiatului Cultului Musulman din România.

Iar cea de-a treia interpelare este adresată domnului Valentin Iliescu, secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul.

Domnul Iusuf Dogan a sesizat, prin interpelarea pe care am formulat-o în urmă cu câteva luni, autorităţile abilitate, în legătură cu problemele apărute la aducerea unui autoturism din Statele Unite ale Americii în România.

Anexez, în acest sens, mai multe documente.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Mihai Cristian Adomniţei are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Cristian Buican are 9 interpelări depuse în scris.

Domnule deputat Viorel Palaşcă, doriţi să interveniţi? Da.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Palaşcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am o interpelare adresată doamnei Anca Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Aş dori să semnalez problema Drumului Naţional 6, în special a porţiunii Filiaşi-Ciochiuţa.

Acesta este o porţiune de drum la care s-a început reabilitarea în anul 2003, pe fonduri ISPA.

Din nişte motive pe care nu le discutăm acum, firma care a câştigat această licitaţie, o firmă grecească, a abandonat lucrarea în anul 2007, fără a o finaliza.

În anul 2008, Ministerul Transporturilor a dispus măsurile necesare pentru rezilierea contractului şi continuarea acestei lucrări, dar, din păcate, nici până în ziua de azi lucrările nu au fost reluate.

Precizez faptul că am mai făcut o interpelare acum doi ani şi mi s-a spus de către domnul ministru de atunci al transporturilor că lucrarea va fi finalizată undeva la sfârşitul anului 2010.

A trecut anul 2010, şi nici măcar nu s-a început reluarea acestei lucrări.

Şi aş dori s-o întreb pe doamna ministru care este stadiul derulării licitaţiei pentru reluarea lucrărilor la porţiunea aceasta de drum Filiaş-Ciochiuţa? Dacă există surse de finanţare sau dacă mai există surse de finanţare, pentru că, aşa cum ştim, sursele ISPA aveau finalitate la sfârşitul anului 2010, şi, mai ales, când estimează doamna ministru că în sfârşit aceste lucrări vor fi finalizate?

Mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cornel Pieptea are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Petru Călian are trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Doru Frunzulică are două interpelări depuse în scris.

Domnule deputat Vasile Popeangă, doriţi să interveniţi? Da.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Am patru interpelări.

una se adresează domnului ministru Daniel Petru Funeriu şi se referă la Legea învăţământului.

Obiectul interpelării este legat de analiza consecinţelor social-economice şi politice produse prin intrarea în vigoare a Legii educaţiei, dacă s-a făcut această analiză şi care sunt aceste consecinţe şi, dacă, de asemenea, s-au analizat efectele juridice imediate şi de perspectivă, prin aplicarea Legii educaţiei? Şi, dacă da, care sunt aceste consecinţe?

Cea de-a doua interpelare este adresată domnului ministru Cseke Attila şi se referă la criteriile de închidere sau reprofilare a spitalelor, în condiţiile în care există spitale care nu au datorii financiare restante, iar unele dintre ele sunt amplasate în puncte strategice. Şi de ce nu se face o descentralizare şi să se aloce şi resursele necesare?

Mă refer în această interpelare la două unităţi din judeţul Gorj, şi anume Spitalul Orăşenesc "Sf. Ştefan" Rovinari, şi Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-Jiu.

Cea dea treia interpelare este adresată domnului ministru Ion Ariton, ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri. Şi, sigur, am nişte întrebări legate de banii care sunt consumaţi de Complexul Energetic Turceni, după părerea mea, într-un mod inoportun.

Iar cea dea patra şi ultima interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Ialomiţianu şi se referă la lipsa procedurilor de lucru în cadrul Consiliului Local al municipiului Târgu Jiu, Direcţia publică de venituri, pe marginea art. 19 din Legea nr.276 din 7.07.2009.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Eugenia Maria Barna. Vă rog, doamna deputat.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al sănătăţii, Attila Cseke, şi se referă la desfiinţarea Centrului de sănătate Buziaş.

Stimate domnule ministru, am primit numeroase sesizări de la cetăţenii din Buziaş, membrii ai UNPR, având ca obiect nemulţumirea cauzată de propunerea de desfiinţare a Centrului de sănătate Buziaş, sub motivul rentabilizării unităţilor sanitare.

Vă precizez că acest centru de sănătate este o unitate sanitară publică multifuncţională, care deserveşte atât populaţia oraşului Buziaş, cât şi a satelor arondate.

Deţine un compartiment cu 32 de paturi, primire de urgenţe, are activitate permanentă, laborator de analize medicale, radiologie şi ambulatoriu de specialitate integrat.

În această unitate medicală avem angajate 14 cadre medicale, 13 asistente medicale şi 21 de angajaţi ca personal auxiliar şi de deservire.

Mai mult, acest centru medical este dotat cu aparatură de specialitate multifuncţională şi a fost evaluat în martie 2010.

Desfiinţarea acestui centru va avea consecinţe foarte grave pentru această importantă regiune a ţării, iar costurile pentru asigurarea unui act medical calitativ vor creşte prin deplasarea la Timişoara.

De aceea, domnule ministru, vă solicit să reanalizaţi situaţia procesului de reorganizare şi să discutaţi solicitarea primăriei Buziaş cu privire la păstrarea centrului de sănătate.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu - 11 interpelări depuse în scris; domnul deputat Matei Brătianu - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Viorel Buda - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Cristian Horia - două interpelări depuse în scris; domnul deputat Nicolae Bănicioiu - două interpelări; domnul deputat Aurel Vlădoiu - trei interpelări; domnul deputat Cornel itu - o interpelare; domnul deputat Andrei Dolineaschi - o interpelare; domnul deputat Eugen Bejinariu - o interpelare; domnul deputat Valeriu Zgonea - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ioan Munteanu - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Cătălin Cherecheş, - trei interpelări depuse în scris, şi, ultimul pe listă, domnul deputat Dan-Radu Zătreanu - o interpelare. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Radu Zătreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Kelemen Hunor, ministru culturii şi patrimoniului naţional.

Domnule ministru, cel mai facil răspuns la problema pe care am s-o ridic ar fi invocarea bugetului de austeritate pe care cu siguranţă că şi ministerul pe care îl conduceţi îl are. Criza economică însă nu trebuie să atragă sub nicio formă o criză de identitate sau, mai grav, o criză morală a societăţii româneşti. Iar pentru asta dumneavoastră, ca ministru al culturii, sunteţi dator să vegheaţi. Dumneavoastră, ca ministru al culturii, sunteţi dator să afirmaţi valorile spiritului românesc în spaţiul cultural al Europei Unite, căci, nefăcând acum teoria unităţii în diversitate, trebuie totuşi să spunem că numai afirmându-ne valorile naţionale vom putea conta cu adevărat în spaţiul european, nu numai din punct de vedere cultural, ci chiar şi economic.

De aceea, nu înţeleg de ce sărbătorirea a 135 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi nu a stat pe agenda Ministerului Culturii, iar opinia publică a trebuit să afle din mass-media despre eveniment, tangenţial, urmărind o ştire despre câţiva bucureşteni care au încercuit Ateneul Român pentru a semnala indiferenţa statului român faţă de o personalitate considerată de toţi criticii de artă din lume ca fiind cel mai mare sculptor al secolului XX?

Putem să ne uităm noi, românii, unii în ochii altora, ştiind că un colos al informaţie, ca Google, a dedicat pagina de start din 19 februarie lui Constantin Brâncuşi, afişându-i câteva dintre cele mai cunoscute opere, iar noi l-am dat aproape complet uitării? Să vă reamintesc faptul că regimul comunist a refuzat să-i primească peste 200 de opere pe care artistul a vrut să le doneze statului român? Prin aceasta suntem acum mult mai săraci, atât spiritual, cât şi material. N-am învăţat nimic din greşelile trecutului? Continuăm să-l respingem, oare, pe cel care a revoluţionat viziunea artistică contemporană şi pe care Occidentul nu ştie cum să-l mai omagieze?

Cum este posibil, domnule ministru, ca din casa părintească a lui Constantin Brâncuşi de la Hobiţa să nu mai existe decât patru bârne de lemn care putrezesc în ploaie? Pentru indiferenţă, pentru ignoranţă nu există justificări de ordin economic, nu poate fi invocată criza economică, nu poate fi invocat bugetul de austeritate. Însă indiferenţa faţă de patrimoniul cultural naţional al unui minister ce poartă şi în titulatură aceste cuvinte poate reprezenta un semn al crizei morale cu care negreşit începem să ne confruntăm din ce în ce mai pregnant!

Vă solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Cu aceasta, şedinţa pentru întrebări şi interpelări a luat sfârşit. Vă doresc o seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,25.