Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Georgian Pop, secretari.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei şi anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa până în acest moment un număr de 173.

Sunt absenţi 158, din care 34 participă la alte acţiuni parlamentare.

Au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi şi programul de lucru, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie luate în discuţie de comisiile permanente, lista rapoartelor depuse în perioada 14-20 iunie, lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial.

Înainte de a intra în discuţia pe marginea ordinii de zi, vă anunţ că domnul deputat Frunzulică Doru, deputat în Circumscripţia nr.30, Colegiul uninominal nr.7, ne aduce la cunoştinţă faptul că, începând din data de 16 iunie 2011, se declară deputat independent în Parlamentul României şi aderă la Grupul deputaţilor independenţi.

Domnul deputat Călian, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deoarece avem câteva proiecte extrem de importante pe care ar fi bine să reuşim să le dezbatem astăzi, v-aş propune să facem câteva modificări.

Şi aş vrea să vă rog ca punctul 20, PL-x 31/2010, să fie adus la punctul 9.

De asemenea, poziţia 33 PL-x 330/2011, să fie adusă mai în faţă, la punctul...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să mai repetaţi o dată a doua propunere. poziţia?

Domnul Petru Călian:

Poziţia 33, PL-x 330, să fie adusă la punctul 7, deci, 20 la punctul 9; şi 33, la punctul 7, şi mai am o singură poziţie, 44, Pl-x 349, să fie adusă la punctul 8.

Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

La poziţia 6 era propunerea făcută împreună cu domnul Duşa, nu?

Referitor la punctul 44, deci poziţia 6.

În regulă, supun la vot. O să vă rog să pregătiţi cartelele. Nu merge pentru că nu am dat drumul încă. Am aşteptat să se introducă cartelele.

Acum votul este deschis. Vă rog să votaţi.

54 de voturi pentru, 56 împotrivă şi o abţinere.

Propunerea a fost respinsă. Rămân pe aceleaşi poziţii ca şi până acum. (Rumoare, vociferări.)

Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

v-aş ruga să supuneţi la vot individual fiecare propunere (rumoare, vociferări.), astfel încât să... probabil, unii colegi nu doresc anumite puncte să le susţină, iar pe altele probabil că le vor susţine. Cel puţin aşa ne-au confirmat liderii partidelor de opoziţie, unii dintre dânşii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog.

Domnul Adrian George Scutaru:

Doamnă preşedinte, cred că nu are rost să facem o interpretare a votului. S-a dat un vot şi apreciez intervenţia dumneavoastră. Deci intrăm în ordinea de zi, aşa cum este ea.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă mulţumesc şi eu. într-adevăr, avusese loc o discuţie între liderii de grup... Nu ar fi mai bine să aveţi o discuţie de un minut?

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că se profită întotdeauna de o discuţie care a avut loc între liderii de grup. Am convenit, înainte de a începe şedinţa, să solicităm aducerea proiectului de lege de pe punctul 44 pe punctul 6 al ordinii de zi. După aceea, fără să ne consultaţi, aţi propus să mai aduceţi alte două proiecte de lege, deşi la Biroul permanent am modificat substanţial ordina de zi şi tot ceea ce consideraţi dumneavoastră că este prioritar am adus în faţă pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă mulţumesc.

De aceea şi atrăgeam atenţia, pentru că în şedinţa Biroului permanent, cu acordul tuturor liderilor de grup, poziţia 44 fusese adusă mult mai în faţă pe ordinea de zi. Din păcate, secretariatul general a făcut o greşeală şi nu a consemnat acest lucru. Înţeleg că, mă rog, le-a scăpat acest aspect. Drept care, vă propun să supunem la vot această propunere făcută în acord şi cu liderul de grup al PSD.

Poziţia 44 să meargă pe poziţia 6.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

111 voturi pentru, 9 împotrivă şi două abţineri.

Domnul Călian. Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Precedentul s-a creat deja. Dacă aţi supus la vot individual o propunere, vă rog să supuneţi la vot şi celelalte propuneri, pentru că aşa este corect. Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Eugen Nicolăescu. Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor,

Cred că suntem în situaţia în care trebuie să distingem între două situaţii complet diferite, şi anume: prima situaţie este aceea prin care viceliderul Grupului parlamentar al PDL a propus trei modificări ale ordinii de zi, din care - reţineţi! - una era deja aprobată de Biroul permanent, dar exista o eroare materială. În consecinţă, trecem la a doua situaţie. Dumneavoastră aţi considerat necesar - şi vă felicit pentru acest lucru - să aprobaţi prin plen corectarea acelei erori materiale, cu toate că simpla dumneavoastră afirmaţie că există o eroare în ordinea de zi era suficientă, mai ales că liderii grupurilor parlamentare fuseseră la şedinţa Biroului permanent.

În consecinţă, nu putem să repunem la vot ceea ce noi am votat. Am făcut o corecţie şi cu asta cred că s-a încheiat toată problema de procedură.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Vă menţineţi propunerea de a vota individual? Nu. Înţeleg că v-o retrageţi.

Vă mulţumesc foarte mult că aţi găsit această cale de înţelegere.

Intrăm în ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

La punctul 4 pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind modificarea art.5 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ.

Este lege organică.

Procedură. dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Dacă nu, raportul comisiei.

Vă rog, domnul deputat Andronache, secretarul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art.5 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi un punct de vedere prin care susţine eliminarea din textul art.5 alin.(3) a sintagmei "care privesc apărarea şi securitatea naţională".

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art.5 alin.(3), în sensul că actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgenţă, ori demisă pentru restabilirea ordinii publice sau pentru culegerea de informaţii de către organele de stat în condiţiile legii, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale, epidemiilor şi epizootiilor, pot fi atacate numai pentru exces de putere.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind modificarea art.5 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu amendamentele redate în anexa la propunerea legislativă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu sunt, atunci intrăm în dezbaterea pe amendamente.

La punctul 1, avem titlul legii: "Lege privind modificarea art.5 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ nr.554 din 2004".

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La poziţia 2, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 3. Nu sunt observaţii. Adoptată.

Urmează votul final.

La poziţia 5 avem Propunerea legislativă privind trecerea satului Fânaţele Mădăraşului din componenţa comunei Band în componenţa comunei Mădăraş, judeţul Mureş.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege iniţiat de noi de fapt corectează o greşeală făcută acum 7 ani, când, din comuna Band, cu 14 localităţi, s-a desprins localitatea Mădăraş. Fânaţele Mădăraşului, în buletinele vechi ale oamenilor din Mădăraş, figurează ca o stradă, de fapt, a localităţii Mădăraş. Din acest punct de vedere, nu s-au putut rezolva nici retrocedările, fiindcă foarte mulţi din Mădăraş au pământ în acest sat mic de 72 de numere. În plus, Fânaţele Mădăraşului se situează la 3 kilometri de Mădăraş, dar la 9 kilometri şi jumătate de Band, unde aparţine acum.

Deci această greşeală am dorit să o corectăm şi sperăm în votul pozitiv al domniilor voastre.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei? Doamna preşedinte Sulfina Barbu. Vă rog.

Doamna Sulfina Barbu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbatere pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative privind trecerea satului Fânaţele Mădăraşului, din componenţa comunei Band, în componenţa comunei Mădăraş, judeţul Mureş.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea acestui sat, Fânaţele Mădăraşului, aflat în componenţa comunei Band, în componenţa comunei Mădăraş.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise, astfel cum sunt redate în anexa la prezentul raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputaţi din totalul de 30 de membri ai comisiei şi reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor constituţionale şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale pe marginea acestui proiect?

Doamna Aura Vasile. Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte,

Am tot fost criticaţi, noi, Partidul Social Democrat, că am aprobat modificări ale Statutului administraţiei locale: din sate - comune, din comune - oraşe şi aşa mai departe, fiind acuzaţi, în acest moment, că anumiţi cetăţeni suferă din cauza noastră, deoarece taxele, impozitele şi alte obligaţii ale cetăţenilor, normal, se modifică după statutul administrativ pe care-l are localitatea respectivă.

În condiţiile în care, peste tot, ministrul Boc, şi nu numai, în general, Partidul Democrat Liberal şi partidele din coaliţia de guvernare, spun că trebuie făcute economii, că trebuie să luăm măsuri ca să avem reglementări care să nu ne trimită în situaţii de colaps, stau şi mă crucesc de ce trebuie acum să facem această modificare, în condiţiile în care, bineînţeles, vor costa bani, aşa cum primul-ministru spunea că trebuie să confecţioneze - vă rog, cu ghilimelele de rigoare - ştampile.

De aceea, cred eu că alt gând decât a pregăti alegerile locale de anul viitor nu se ascunde în această iniţiativă legislativă şi cred eu că trebuie, de data asta, să-l ascultăm pe Boc şi să votăm împotriva cheltuielilor inutile, ale banilor din bugetul ţării.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Kelemen Atilla.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă colegă, totdeauna am avut un respect deosebit faţă de opiniile dumneavoastră, dar, în acest caz, este vorba despre un sat, cum v-am spus, care a fost iniţial o străduţă, o stradă în comuna Mădăraş. Comuna Mădăraş s-a despărţit acum 7 ani şi Fânaţele Mădăraşului, un cătun, de fapt, lângă acest sat, a rămas la Band. Noi am făcut un referendum. Aceşti oameni au fost în situaţia că la ultimele alegeri nu au putut să voteze nici cu Bandul, fiindcă în buletin era sat din Mădăraş, şi acum noi am rectificat doar această treabă. Nu s-a modificat nicio comună. Bandul rămâne cu 12 localităţi şi acest sat foarte mic... 72 de case trec unde au fost întotdeauna.

Eu vă rog să reflectaţi şi să acceptaţi această argumentare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog. Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Intervenţia domnului deputat a fost salutară, pentru că a făcut câteva precizări, precizări care, de altfel... precizările acestea sunt şi în expunerea de motive a proiectului de lege.

Dar, am vrut să arăt şi să ridic problema discuţiilor care au loc de 7 zile, legat de tot felul de modificări administrative. Bineînţeles că şi cele 72 de case, probabil cu mai multe suflete în fiecare casă, trebuie să-şi exprime obligaţiile privind drepturile civice.

Domnule deputat, o să votăm proiectul de lege, dar, încă o dată trebuie să atrag atenţia că primul-ministru, atunci când se gândeşte la modificările pe care le doreşte în interiorul graniţelor României, el vede ca o cheltuială numai confecţionarea unei ştampile.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, atunci intrăm în dezbaterea pe marginea proiectului de lege.

Pe marginea amendamentelor depuse la comisie.

La poziţia 1 avem titlul: "Lege privind trecerea satului Fânaţele Mădăraşului din componenţa comunei Band în componenţa comunei Mădăraş, judeţul Mureş".

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La poziţia 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Urmează votul final.

La poziţia 6, avem Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în domeniul public al municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului local al municipiului Braşov, judeţul Braşov.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul?

Domnul deputat Andronache. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este vorba despre o iniţiativă legislativă care vizează transferul unor terenuri de la Institutul Cartofului Braşov către Consiliul local al municipiului Braşov. Această iniţiativă legislativă întruneşte consensul politic al tuturor deputaţilor de Braşov care sunt iniţiatori şi, prin urmare, există un astfel de consens politic la nivel local. Vă rugăm, din această perspectivă, să susţineţi această iniţiativă legislativă.

Pe scurt, iniţiativa legislativă, după cum vă spuneam, vizează transferul unor terenuri pentru realizarea următoarelor obiective: realizarea unui centru de afaceri, care este un proiect major al componentei economice din planul integral de dezvoltare al municipiului Braşov. Astfel, municipiul Braşov, prin Asociaţia Zona Metropolitană Braşov, a declarat obiectivul ca fiind un obiectiv major, structură care este menită să sprijine legătura directă între furnizorii de cunoaştere, adică universităţi, institute de cercetare ştiinţifică şi beneficiarii de cunoaştere, respectiv companii sau firme din Braşov şi din zona adiacentă Braşovului.

De asemenea, pe suprafaţa de teren al cărui transfer îl propunem, în perioada 1960-1970, Institutul de Cercetare pentru Cartof Braşov a edificat blocuri de locuinţe ce aveau destinaţia de locuinţe de serviciu.

În anul 2002, locuinţele pentru care existau contracte de închiriere au fost vândute către cetăţenii care locuiau în aceste blocuri, însă, din cauza faptului că terenul nu era intabulat, aceste contracte nu au putut fi autentificate.

Precizăm că este vorba de un număr de 10 blocuri de locuinţe, în care locuiesc un număr de peste 200 de cetăţeni.

Totodată, propunem transferul unor suprafeţe de teren, indispensabile pentru realizarea unei noi infrastructuri rutiere în municipiul Braşov, respectiv a tronsonului 3 de ocolitoare, care va elimina traficul greu din interiorul municipiului şi va reduce poluarea din oraş.

Subliniez încă o dată că toţi deputaţii de Braşov au semnat această iniţiativă legislativă, fapt pentru care vă propunem să sprijiniţi şi să votaţi această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei?

Raportul comisiei, întâi, şi pe urmă dezbaterile comisiilor.

Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, în legătură cu raportul comisiei. Acest proiect de lege priveşte cercetarea ştiinţifică, fiindcă este vorba despre terenurile unui institut.

De când suntem în Parlamentul României, toate aceste proiecte de lege au trecut prin Comisia pentru învăţământ şi cercetare. În mod cu totul nemaiîntâlnit, la acest proiect de lege, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost întâi acreditată cu studierea pe fond a acestui raport - deci, prezentarea pe fond a raportului, după care i s-a luat acest raport, s-a transmis spre raport final Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Deci, agricultură, în sensul că institutele respective aparţin de domeniul agriculturii, dar cercetarea nu a mai fost luată în considerare, că sunt, de fapt, instituţii care aparţin domeniului cercetării şi se iau din patrimoniu terenuri şi a fost solicitată comisia, zic eu, în mod abuziv, să prezinte doar aviz. Pentru care motive? O să vă spun atunci când o să mă exprim personal de la acest microfon la dezbaterile generale.

Am făcut o solicitare către dumneavoastră, doamnă preşedinte, şi către Biroul permanent, să spun că este inadmisibil ca o problemă legată de un institut de cercetare, un institut de cercetare care reprezintă o problemă, pentru că era vorba de institut de cercetare al cartofului, să fie trimisă spre dezbatere şi spre luarea unei decizii la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, da? De ce? O să vă explic în continuare, dar este vorba despre 45 de hectare de teren, pe care se va face un mall, un centru nu de cercetare, adică un centru de conferinţe. Da? Vă mulţumesc foarte mult.

Poftiţi, domnule coleg. În fond, vorbesc cei de la agricultură şi cei de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, nu cei de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comisiei? Domnul preşedinte Fuia. Vă rog.

Domnul Stelian Fuia:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă menţionată, care presupune trecerea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole în administrarea Consiliului local Braşov.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea unui teren din domeniul public al statului în administrarea Consiliului local al municipiului Braşov.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, la dezbateri au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 23, ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, şi 26 de deputaţi din 27 ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre aprobare şi adoptare raportul de adoptare, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Mocanu.

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice am avut mai multe cazuri de genul acesta. Şi noi, împreună, şi cei de la PDL, şi cei de la PSD, şi cei de la toate partidele care stăm aici, în sala asta frumoasă, am hotărât să nu mai dăm pământ de la cercetare, chiar cum se cuvine, aşa, fiecare, cum cere câte o suprafaţă, să i se dea.

De aceea, eu vin şi vă propun ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, această lege să meargă din nou la Biroul permanent. În primul rând, sunt de acord cu cele ridicate aici de domnul preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, fiindcă acest proiect de lege trebuie analizat şi de către această comisie.

Raportul trebuia întocmit comun - şi de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Pentru acest lucru, am rugămintea ca, doamna preşedinte, să fie întors acest proiect de lege la Biroul permanent şi să fie repartizat pentru ambele comisii. Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iată cum o asemenea propunere legislativă naşte discuţii, naşte opinii contradictorii şi sigur că dumneavoastră urmează să hotărâţi prin vot dacă iniţiativa parlamentarilor braşoveni va fi adoptată sau nu. eu vă mărturisesc că mă număr printre iniţiatori, ca urmare a solicitării făcute de către colegii din Partidul Democrat Liberal.

Le-am adus aminte, cu acea ocazie, că atunci când a fost o iniţiativă legislativă pornită din partea liberalilor, de a se acorda teren pentru construirea unui aeroport la Ghimbav Braşov, colegii din Partidul Democrat Liberal s-au opus. Noi, membri ai Partidului Naţional Liberal, care am fost de acord acum să semnăm această iniţiativă legislativă, am făcut acest lucru pentru că am considerat că este pentru binele cetăţenilor municipiului Braşov. Şi, prin votul nostru, vom încerca să adoptăm această iniţiativă.

Dar, dragi colegi, trebuie să ne gândim întotdeauna dacă legile pe care noi le facem sunt pentru binele populaţiei, pentru binele cetăţenilor acestei ţări, sau a unei zone bine delimitate, cum este cazul de faţă, municipiul Braşov.

Cred întotdeauna că noi trebuie să facem legile pentru binele cetăţeanului, şi nu pentru interese personale, sau să nu fim de acord cu adoptarea unui proiect de lege pentru că porneşte de la altcineva.

În cazul de faţă, este vorba de o anumită suprafaţă de teren pe care sunt construite zeci de blocuri, încă dintr-o perioadă mai îndepărtată şi oamenii aceia nu sunt stăpâni pe terenul pe care se găsesc blocurile, deşi ei sunt stăpâni ai apartamentelor.

De aceea, eu vă solicit să daţi un vot pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Sigur, se pune problema de ce să tot luăm teren de la Institutul Cartofului? Este o situaţie destul de delicată, dar trebuie să ne gândim şi la faptul că acest Institut al Cartofului stăpâneşte o suprafaţă de teren foarte mare, pe care nu o foloseşte în scopul cercetării. Şi ar trebui reglementată situaţia în sensul de a se limita o anumită suprafaţă de teren, pe care să se facă cercetare şi să fie folosită în scop bine stabilit, dar să fie folosită şi nu să se părăsească terenul.

În încheiere, vă rog să binevoiţi ca, prin votul pe care-l veţi da mâine, să adoptăm acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Duvăz. Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În mod sistematic, în ultimii ani, din patrimoniul institutelor de cercetări din domeniul agricol, au dispărut semnificativ terenurile care erau destinate cercetării. Sigur, ştim cu toţii aceste terenuri au fost supradimensionate într-o vreme, că în mare parte erau folosite la producţia agricolă şi nu la cercetare, dar lucrul a evoluat negativ şi, din păcate, rezultatele sunt cele pe care le vedem, în sensul că cercetarea românească din domeniu a scăzut drastic, că materialul genetic pe care sunt chemaţi să-l reproducă fermierii este un material adeseori care nu ne aparţine, care nu este adaptat şi mai ales marea cantitate de alimente nu mai este produsă pe terenurile româneşti.

Cred că în faţa unei asemenea dezbateri ar trebui să ne punem problema de fond. Eu nu ştiu dacă acest teren este ocupat de blocuri, spune un coleg de-al nostru. Poate. Nu ni s-a făcut o prezentare foarte pe larg. Poate că, într-adevăr, este o reparaţie care trebuie făcută, dar, pe de altă parte, cred că era important şi cred că ar trebui să ne gândim, când mai luăm 45 de hectare, să-i dăm în alt loc, în compensaţie, teren şi cred că asta ar fi şi soluţia cea mai echilibrată. Sunt de acord cu cei care au propus, de la această tribună, şi susţin şi eu să retrimitem comisiei, în vederea analizării compensării cu un teren, poate nu la fel de mare, nu ocupat, ci neocupat, dar destinat acestei cercetări care suferă din ce în ce mai mult şi faţă de care suntem foarte datori cu toţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tinel Gheorghe. După aceea, domnul Andronache.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am văzut că s-au inflamat spiritele în ceea ce priveşte, nu 45, ci cele 35 de hectare care sunt solicitate de Primăria Municipiului Braşov pentru derularea unui centru de afaceri.

Acum, nu vreau să fac o scurtă istorie, să ne aducem aminte că am aprobat-o anul trecut şi la iaşi 100 de hectare am dat, şi la Braşov 200 de hectare pentru aeroport.

În Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, vă reamintesc că am blocat, timp de două săptămâni, adoptarea proiectului, pentru că am solicitat prezenţa şefului Institutului de Cercetare a Cartofului şi a venit în plenul comisiilor reunite, pentru că voiam să avem şi punctul de vedere al domniilor lor, să vedem dacă au fost de acord cu această cedare şi au explicat foarte clar că sunt de acord ca cele 35 de hectare să plece la Primăria Braşovului.

Într-adevăr, după ce am aprobat Legea nr.45, am spus că nu am vrea să mai procedăm la diminuarea suprafeţelor afectate cercetării. Problema este însă că multe dintre aceste suprafeţe pe care institutele de cercetare în agricultură le deţin în momentul de faţă, sunt suprafeţe care ar trebui reanalizate prin prisma obiectului de activitate. Eu sunt ferm convins că dacă Institutul Cartofului avea o temă de cercetare acolo, Institutul Cartofului se opunea predării, cedării celor 35 de hectare.

Dacă întoarcem acum legea la comisie, să ştiţi că deznodământul este acelaşi. Punctul de vedere este acelaşi. Aşa cum am dat 100 de hectare la Iaşi şi 200 anul trecut pentru Aeroportul de la Braşov, putem să cedăm 35. Ele sunt justificate, din punctul meu de vedere, nu pentru că iniţiativa aparţine tuturor colegilor parlamentari, de la dreapta la stânga, ci prin prisma investiţiei care se derulează acolo.

Încă o dată, vă rog să analizăm şi să dăm un punct de vedere favorabil. Să ştiţi că în comisie am avut discuţii foarte aprinse pe oportunitatea acestei cedări şi reprezentanţii Academiei, dar şi ai Institutului au exprimat un punct de vedere afirmativ.

Deci, din acest punct de vedere, nu ştiu ce s-ar schimba dacă s-ar întoarce înapoi în comisie. Poate am mai amâna încă o săptămână sau două. Pentru ce? Pentru acelaşi rezultat - ar reveni în plen cu un punct de vedere favorabil cedării celor 35 de hectare.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine proiectul de lege, în forma adoptată în plenul reunit al celor două comisii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să fac o precizare tehnică. Acest proiect de lege a fost dezbătut la Senat de către comisiile juridică şi pentru agricultură. Prin urmare, Camera Deputaţilor urmează în oglindă aceeaşi procedură care s-a urmat la Senat. Dacă Senatul a greşit, înseamnă că, în situaţia aceasta, greşim şi noi. Dar este bine şi corect să urmăm aceleaşi proceduri pe care le urmează şi Camera superioară. Acesta este punctul nostru de vedere.

Cu privire la anexele acestei iniţiative legislative, veţi observa că în anexă sunt în mod clar detaliate poziţiile şi destinaţia suprafeţelor de teren, al căror transfer se solicită. Într-adevăr, este vorba despre 10 blocuri edificate pe o suprafaţă de teren, blocuri care nu sunt intabulate la această dată.

Cu privire la faptul că acolo se face cercetare, pe terenul respectiv. Pe terenul respectiv nu se face cercetare. Terenul respectiv este situat în apropierea unui centru în care se dezvoltă de către Universitatea Transilvania un nou campus universitar şi aceste două centre - centrul de afaceri şi centrul expoziţional, vor veni în completarea activităţii de cercetare pe care Universitatea Transilvania o va desfăşura la momentul edificării acestui campus universitar.

Prin urmare, iniţiativa este logică, vizează, de asemenea, programul integrat de dezvoltare urbană a municipiului Braşov. Şi de aceea încă o dată vă solicităm sprijinul pentru a vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Totodată, mai vreau să fac o precizare - că Grupul parlamentar al PDL nu susţine retrimiterea la comisie a acestei iniţiative legislative.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Munteanu şi după aceea domnul Kelemen Atilla.

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că argumentele iniţiatorilor privind necesitatea acestor investiţii sunt corecte, dar nu sunt de acord cu ceea ce a spus colegul nostru, domnul deputat Andronache; faptul că acolo nu se face cercetare, ne dă nouă dreptul să fărâmiţăm toate terenurile statului, subliniez. Pentru că vreau să vă spun o cifră de dinainte de comunism, cum ne place nouă să vorbim. Statul român avea în proprietate 1,8 milioane de hectare de teren arabil. Astăzi, şi urmare a bunăvoinţei noastre şi a altora, mai are nici resturi, pe ici, pe colo, care se ridică pe undeva spre 500 de mii de hectare.

Noi continuăm să fărâmiţăm terenurile, să le distrugem, de fapt, motivat, până la urmă, pentru că în spate stau nişte investiţii de interes public, în mod deosebit. Dar ceea ce nu facem noi şi ar trebui să facem este ceea ce spunea domnul deputat Duvăz - ori compensare, ori redare, obligatoriu. Avem terenuri degradate care pot fi redate în circuitul agricol, cu eforturi financiare. Vrei să-ţi dezvolţi centrul de afaceri, bagi bani şi dincolo, că de acolo, probabil, o să iasă bani, că nu cred că-l face pentru nunţi. Deşi şi de acolo ies bani, la unii.

Deci, nu este normal să se întoarcă acest proiect de lege la Biroul permanent, pentru că Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, potrivit regulamentului, avea termenul necesar la dispoziţie, de 5 zile, să solicite dezbatere pe fond şi nu aviz.

Ceea ce spunea iniţiatorul, domnul secretar Andronache, e că, până la urmă, cu toate aceste dezbateri pe care şi noi le înţelegem, am fost de acord, cu un singur vot împotrivă, nu cu unanimitate, al domnului deputat Antochi. Şi eu nu pot să uit asta, pentru că săptămâna viitoare le punem câte una. O să vină una care o să fie de 41 de hectare.

Deci, trebuie să ne oprim odată. Să ne oprim, nu să nu dăm voie investiţiilor, ci să găsim soluţie să repunem înapoi suprafeţe de teren pe care le scoatem din circuitul agricol, pentru că le scoatem.

Pe de o parte, cu argumentele pe care le-am spus, ar trebui să nu votez, dar, în acelaşi timp, participând la dezbaterea din comisiile reunite, sunt conştient că aceasta este singura soluţie astăzi, dar mă întreb când ne oprim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Kelemen Atilla.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am auzit argumente pro şi contra cu acest proiect legislativ şi trebuie să vă spun că vă vorbeşte aici un membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Suntem absolut conştienţi, stimaţi colegi, că cercetarea, în orice ţară, deci şi în România, este un lucru foarte important. Cine trăieşte din rezultatele cercetărilor altora, este cel mai sărac om. Deci, şi eu sunt absolut conştient. Dacă am analiza acum, aici, de ce nu se mai face cercetare de fond sau cel puţin nu suficient, atunci am ajunge la nişte concluzii foarte triste. Bineînţeles că în această ţară, în ultimii 20 de ani, au fost bani mai mulţi sau mai puţini pentru multe lucruri, dar nu am avut bani niciodată - cel puţin nu suficienţi bani - pentru cercetare. Din păcate, de aceea a ajuns cercetarea românească acolo unde este.

Bineînţeles, nimeni nu este mai conştient că - şi aici trebuie să contrazic pe antevorbitori, mulţi ridică că, domnule, pe acel teren nu se face cercetare, ci se face producţie. Păi, în cercetarea agricolă, normal că se face producţie, fiindcă, pe baza acelor rezultate date de acea producţie, poţi să tragi nişte concluzii ştiinţifice. Cred că toată lumea înţelege foarte bine despre ce vorbesc.

Totuşi, trebuie să fiu în asentimentul antevorbitorului că noi, în comisiile reunite, am ascultat şi pe directoarea de la Staţiunea de Cercetări a Cartofului, domnul secretar general al ASAS, fostul nostru coleg Ianculescu, a fost, de asemenea, prezent acolo, în comisie. Şi toată lumea a zis că este acum inutil să discutăm că aprobăm sau nu, fiindcă acele 10 blocuri sunt construite. Deci, cred că parlamentarii din Braşov au vrut să legifereze, de fapt, o situaţie existentă. În rest, toată lumea are dreptate. Da, am putea găsi terenuri ca să suplimentăm fondurile pentru cercetare, dar ar trebui să găsim şi fonduri pecuniare pentru a sprijini această cercetare.

Eu cred că şi exprim şi părerea UDMR, UDMR cere ca acest proiect să fie aprobat aşa cum este şi nu retrimis, fiindcă facem doar o amânare inutilă, bineînţeles pentru celelalte elemente trebuie să vedem şi să ne aplecăm serios pe aceste elemente şi să facem nişte legi care să sprijine cercetarea românească şi în domeniul agricol.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Antochi, înţeleg că urmează.

Domnul Gheorghe Antochi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este firesc, este absolut normal să reglementăm orice solicitare care vizează realizarea de investiţii în România.

Era, de asemenea, normal şi firesc să găsim soluţii tuturor solicitărilor de retrocedare a suprafeţelor în cadrul operaţiunii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Din păcate, cu o uşurinţă condamnabilă, în ultimii 20 de ani, cu implicarea comunităţilor locale, dar şi cu un sprijin politic demn de alte cauze, am reuşit să diminuăm suprafaţa arabilă a României cu aproape un milion de hectare. Şi vă reamintesc că, până în anul 1990, şi scoaterea unui singur metru pătrat de pământ din circuitul agricol nu se putea realiza decât prin redarea acelei suprafeţe în judeţul respectiv sau oriunde pe teritoriul României.

Astăzi, cea mai uşoară soluţie şi cea mai puţin costisitoare este să solicităm din perimetrele unităţilor care încă mai stăpânesc mai puţin de 30 de mii de hectare, faţă de 132 de mii de hectare, câte aveau în 1990,... deşi, printr-o recentă lege adoptată tot de Parlamentul României, acest lucru era ilegal. Şi din acest motiv, şi în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, dar şi în şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, am votat împotriva acestui proiect de lege şi în continuare voi face acelaşi lucru, pentru că urmează scoateri din suprafeţe administrate de institutele şi staţiunile de cercetare şi solicitări la Arad, la Timişoara, la Constanţa, pentru căi de comunicaţii, pentru fel de fel de obiective de investiţii.

Şi, aşa cum colegul meu Munteanu a subliniat aici, nu avem nimic împotriva realizării acestor obiective pe amplasamentele care au rezultat din studii şi cu justificările respective, cu condiţia ca aceste suprafeţe să fie scoase din circuit numai după redarea unor suprafeţe echivalente în circuitul agricol.

Şi încă un argument pentru cei care susţin că cercetarea agricolă, în aceste unităţi, nu trebuie să se facă pe suprafeţe de ordinul sutelor sau miilor de hectare de teren. Vă reamintesc că aceste suprafeţe nu sunt destinate cercetării fundamentale. Pe acestea se realizează multiplicarea soiurilor şi hibrizilor care sunt în testare, pe aceste suprafeţe se realizează furajele necesare pentru rasele sau liniile de hibrizi din sectorul de creştere a animalelor din România.

Din acest motiv, vă adresez călduros rugămintea ca orice scoatere din circuitul agricol să nu se mai realizeze cu sprijinul nostru, pornind şi de la faptul că pămânul nu l-am moştenit, ci-l avem închiriat de la nepoţii noştri.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Donţu. Vă rog.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Mă simt dator să fac câteva precizări faţă de ceea ce s-a discutat până acum, şi anume, faptul că acest teren, pentru cine nu ştie, este alipit municipiului Braşov, în primul rând este cultivat, dar în mică măsură se face cercetare agricolă acolo. Există o zonă în care se face, într-adevăr, dar nu este în această zonă şi, prin scoaterea celor 45 de hectare de la Institutul Cartofului şi al Sfeclei de Zahăr, practic, diminuarea este minoră. Precum ştiţi, în anul trecut, cele 200 de hectare pentru Aeroportul Internaţional Braşov, au fost transferate tot de la acest institut, astfel încât, şi după aceste transferuri, tot au rămas câteva sute de hectare la dispoziţia cercetării în domeniul respectiv; pe de o parte.

Pe de altă parte, trebuie să aveţi în vedere faptul că parteneri şi cei care vor realiza această investiţie - şi nu este vorba de mall sau de sală de înot, cum s-a vorbit aici, sunt Universitatea Transilvania Braşov şi Camera de Comerţ şi Industrie Braşov. Prin aceste instituţii se vor derula aceste investiţii de care s-a făcut vorbire, iar prin realizarea acestor investiţii, care reamintesc că a fost consens politic la data când s-a semnat acest protocol printr-o conferinţă foarte mare la nivelul Braşovului, municipiul şi judeţul Braşov fac paşi înainte.

De aceea, grupul nostru parlamentar doreşte votarea acestui proiect de lege şi vă roagă să votaţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna preşedinte,

Am să vă aduc aminte de ceea ce era trecut în Programul de guvernare al Partidului Democrat Liberal, al UDMR-ului şi, atunci, al Grupului de independenţi.

Printre altele, în acel Program de guvernare, dacă vă aduceţi aminte, se spunea că se pune mare bază pe tot ce înseamnă cercetare, inovare, în condiţiile în care se cunoaşte deja că pe următorul program al structurii europene, la prim rang va fi inovarea.

Merg mai departe şi vă aduc aminte că, prin bugetul aprobat pe 2011 şi pe urmă, prin tot felul de acte normative, a fost redus drastic bugetul pentru tot ce înseamnă cercetare, inovare în România. Mai mult, cu ajutorul lui Funeriu, au fost desfiinţate o serie de centre care puteau să guverneze şi să aducă ceva bun privind cercetarea şi inovarea în România.

Ne lăudăm, doamna preşedinte, şi nu este vina dumneavoastră şi a PDL, cu tot felul de medalii la nu ştiu ce târg de la Viena, care este un târg privat şi unde, nu ştiu pe ce bază, se pot obţine acele medalii. Iar, pe urmă, ministrul Funeriu se laudă cu aceste lucruri care n-au valoare.

Citeam zilele trecute un studiu care arăta de ce în România nu mai cresc cartofii. În România nu mai cresc cartofii - şi arăta acel studiu făcut de specialişti - datorită unei ciuperci care invadase cartoful şi nu se găseau în niciun fel soluţii pentru a putea fi stârpită. Şi spunea în expunere că, datorită acestui lucru, astăzi, în toate expoziţiile, în toate mallurile şi în toate prăvăliile din România, vedem aşa: cartofi Turcia, cartofi Austria, cartofi Germania, usturoi Turcia şi aşa mai departe.

Dacă citiţi, vă rog, expunerea de motive pentru această iniţiativă legislativă, cred că uşor autorii au crezut că nu o să ne aplecăm niciodată asupra acestui lucru, se spune... doi poli urbani şi aşa mai departe, zice: "Dezvoltarea unui centru de afaceri reprezintă unul dintre proiectele majore ale companiei economice din planul integrat de dezvoltare al municipiului Braşov, fapt pentru care este necesar transferul terenului menţionat la art.1 alin.(1) lit.a) din prezenta iniţiativă legislativă, deoarece municipalitatea nu mai deţine în patrimoniul său suprafeţe de teren disponibile pentru aplicarea acestui proiect." Ei nu zău, o să pot să demonstrez oricând că sunt, slavă Domnului, foarte multe terenuri care sunt disponibile.

Mai departe: municipiul Braşov, prin Asociaţia sa Metropolitană Braşov, a declarat ca obiectiv economic major Centrul de afaceri. Ce va face Centrul de afaceri? Centrul de afaceri va face expoziţii, va face valorificarea arealului montan şi tot felul de altele, biosferă energetică, ştiu eu, realizarea consumuri minime materii prime energie şi...

Domnilor, în condiţiile în care în această ţară a fost aproape totul distrus, în condiţiile în care în toamna trecută a fost privatizat Centrul de cercetare al cartofului din judeţul Covasna, în condiţiile în care spunea prim-ministrul Boc că trebuie să punem bază în continuare pe inovare şi cercetare pentru că acestea sunt criteriile pentru următorul program de dezvoltare al structurilor europene, noi ce facem? Luăm, în loc să dotăm cu oameni suficienţi, care pot să facă această cercetare, să dispară acea ciupercă care-ţi spune că de aceea nu mai creşte cartof în România, în loc să alocăm banii necesari pentru a putea să facem cercetare, pentru că aceste terenuri, stimai colegi, nu au fost date degeaba.

Vreau să vă spun că ne lăudăm şi spune ministrul agriculturii că niciodată România nu va intra într-o criză alimentară.

Da, nu va intra într-o criză alimentară dacă se fac lucrurile pe care le ştia domnul ministru al agriculturii, nu ceea ce se întâmplă acum. Sfecla, floarea-soarelui, cartoful şi multe altele, lucruri de bază pentru poporul român, cred că aţi auzit despre studiul, care a stabilit că, pentru români, cartoful este de bază, nu carnea, nu untul şi altele.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am să vă rog să încheiaţi.

Doamna Aurelia Vasile:

Imediat, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Aurelia Vasile:

Am făcut, doamna preşedinte, şi vă rog să mă scuzaţi, o expunere mai largă, pentru a putea să ne aducem aminte că, în această ţară, dacă dorim să ieşim din criză, atunci într-adevăr, trebuie să mergem şi pe ceea ce Uniunea Europeană recomandă: cercetare, inovare. Or, aceste lucruri se fac cu bani, cu oameni, dar şi cu spaţii unde pot fi dezvoltate acestea.

N-o să fim de acord cu acest lucru în condiţiile în care, vă rog, stimaţi colegi, să vă aplecaţi asupra proiectului de lege şi să vedeţi câte greşeli are, iar, doamna preşedinte, în numele Grupului PSD, vă solicit ca acest raport, acest proiect de lege, să se întoarcă la Biroul permanent şi el să fie distribuit şi către Comisia pentru învăţământ ca comisie de fond, în condiţiile în care este pe temă şi ştiţi că au mai fost proiecte unde am avut raport comun al Comisiei pentru agricultură şi al Comisiei pentru învăţământ. Spre că nu a fost ocolită Comisia pentru învăţământ doar că este condusă de un deputat al partidului meu.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Andronache şi după aceea...

Domnul Gabriel Andronache:

Încă o scurtă intervenţie, stimaţi colegi, în calitate de iniţiator.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă declaraţiile celor doi copreşedinţi ai Uniunii Social-Liberale din Braşov, făcute în presa locală acum câteva săptămâni cu privire la acest proiect de lege, domnul Constantin Niţă, preşedintele PSD Braşov şi vicepreşedinte PSD la nivel naţional. Titlul declaraţiei este: "Nu doar că îl voi vota, dar voi face şi lobby pentru acesta."

Iată ce spune domnul Niţă în presa locală: "Personal susţin acest proiect. Eu am declarat, în calitate de lider de filială, că doresc o asemenea investiţie. Când proiectul va ajunge în Camera Deputaţilor, nu doar că îl voi vota, dar voi face şi lobby printre colegii de grup parlamentar."

De asemenea, declaraţia domnului Aristotel Căncescu, preşedintele PNL Braşov: "Este, într-adevăr, o oportunitate şi susţinem acest proiect. Tot ceea ce este benefic pentru Braşov este bine-venit."

Acestea sunt declaraţiile celor doi copreşedinţi ai USL Braşov. Prin urmare, rugămintea mea este să-i susţineţi pe cei doi copreşedinţi. Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate coleg,

Cred că nu aţi fost atent la ce am spus eu. Eu nu am spus că îl respingem, eu am solicitat să fie trimis la comisiile de specialitate, după aceea o să ne exprimăm punctul de vedere.

Deci n-am spus că nu vom vota sau că îl respingem. Am solicitat doamnei preşedinte să întoarcă proiectul de lege la Biroul permanent pentru a putea fi repartizat şi la Comisia pentru învăţământ.

Domnule Călian, v-am plictisit, cumva?

Domnul Petru Călian (din bancă):

Da.

Doamna Aurelia Vasile:

Îmi pare rău, dar ar trebui să fiţi atent, că sunteţi din zonă şi că, într-adevăr, Transilvania era patria cartofului, cel care alimenta şi pe cei de dincolo de Carpaţi, iar în condiţiile acestea şi dumneavoastră luaţi pătrunjelul din Turcia.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Călian, vă rog, drept la replică. Nu poate. Să ne spună dacă îl plictiseşte doamna Aura Vasile sau nu.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că o soluţie inteligentă ar fi să sistăm discuţiile, dacă consideraţi necesar să spuneţi la vot. Altfel să mergem mai departe. Aceasta este replica.

Doamna Roberta Alma Anastase:

E clar, v-aţi plictisit.

Domnul Ghiveciu.

Domnul Marian Ghiveciu:

Este foarte clar că terenurile Academiei de Ştiinţe Agricole din aproprierea municipiului Braşov sunt foarte tentante şi cred că în apropierea municipiului Braşov mai sunt şi alte terenuri, probabil ale unor persoane fizice, dar acele terenuri sunt foarte scumpe.

Nu că aş fi contra dezvoltării municipiilor din România, dar am o propunere în beneficiul Academiei de Ştiinţe Agricole. Ştim că se confruntă cu mari greutăţi Academia, că nu sunt bani pentru cercetare. Şi aş propune să se dea în compensare o suprafaţă egală de teren şi să se întocmească un raport de evaluare al terenurilor, iar dacă tot se face un centru de afaceri, să se facă pe bani.

Academia de Ştiinţe Agricole să primească bani pentru această suprafaţă şi, din câte cunoştinţe am, în zona respectivă terenurile se vând cu peste 200 de euro metrul pătrat.

Doamna Aurelia Vasile:

1.200.

Domnul Marian Ghiveciu:

Să intre banii la Academia de Ştiinţe Agricole şi atunci Academia va avea banii necesari pentru cercetare. Dar şi în compensare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Haideţi să votăm. Am să supun la vot propunerea făcută de PSD de reîntoarcere la comisie, cu termen... deci pe ce termen? O săptămână sau două săptămâni? O săptămână, propunere, înţeleg, nesusţinută de Grupul PDL şi... mă rog...

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

27 de voturi pentru, 85 împotrivă, nicio abţinere.

Propunerea a fost respinsă.

Intrăm acum în dezbaterea pe articole a legii.

Titlul legii: "Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în domeniul public al municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, judeţul Braşov".

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

La poziţia 2, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 3, nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 4, nu sunt observaţii Adoptată.

Poziţia 5, nu sunt observaţii. Adoptată.

La poziţia 6.

Domnul Stelian Fuia:

Doamnă preşedinte,

La poziţia 6, alin.(2) o modificare. A fost o greşeală de redactare, deci "drum de la institut la ferma de taurine, parcela 1.149, tarlaua 153" se corectează cu "tarlaua 151".

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. S-a reţinut în stenogramă.

La poziţia 7, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 8, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 9, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 10, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 11? Nu sunt observaţii. Adoptată.

La anexă, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Urmează votul final.

Trecem la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Este lege organică.

Procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului?

Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul României a învestit Parlamentul cu un proiect de lege care are ca obiect instituţia promovării magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Acest proiect se înscrie în concepţia reformelor iniţiate prin intermediul iniţiatorului Ministerul de Justiţie, iar cel în cauză are în vedere întărirea rolului Înaltei Curţi pentru a-şi îndeplini misiunea sa constituţională de unificator de jurisprudenţă în România şi de îndrumare a instanţelor judecătoreşti în procesul de făurire a actului de justiţie.

Ne-am fi dorit ca acest proiect de lege să transpună normele iniţiatorului - el a fost amendat în cadrul Comisiei juridice - însă, în esenţă, acest proiect vizează întărirea competenţelor profesionale, sociale şi umane ale viitorului magistrat, care urmează a funcţiona la Înalta Curte. În acest fel, vechimea este mult mai bine reglementată pentru accesul la Înalta Curte - proiectul stabileşte o vechime minimă de 15 ani ca judecător sau procuror la nivelul Curţilor de Apel.

În acelaşi timp, proiectul propune norme riguroase privind evaluarea competenţelor umane şi sociale ale magistratului de Înaltă Curte, întrucât inserarea legilor pe care Parlamentul le adoptă în ţesutul social este o problemă care presupune un angajament ce absoarbe nu numai aptitudini de tip profesional, dar şi garanţii de tip moral, uman, social extrem de dezvoltate la nivelul funcţiei de magistrat în stat.

Cele două faze imaginate de Guvern, evident, se regăsesc şi în proiectul aflat în faţa dumneavoastră. Este vorba de o fază iniţială, de evaluare a performanţelor profesionale ale magistratului, pe care Guvernul, iniţial, a conceput-o a fi în atributul exclusiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru evaluarea celorlalte tipuri de competenţe sociale-umane, evident, exerciţiul Consiliului Superior al Magistraturii urma să între în acţiune.

În acelaşi timp, Guvernul a urmărit respectarea întocmai a Constituţiei, care atribuie competenţa de a dispune cu privire la promovarea magistraţilor Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest fel, am abordat acest proiect de la nivelul Guvernului.

Vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă, iar Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil iniţiativa.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Barac.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei şi de către invitaţi, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Fiind în procedură de urgenţă, vă propun cinci minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru dezbaterea pe articole.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnul deputat Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În esenţă, aţi văzut, şi votul comisiei a fost cu unanimitate de voturi propunem plenului ceea ce propunem noi.

Faţă de forma iniţiatorului, în care accesul la Înalta Curte se făcea printr-un aviz, de care, de cele mai multe ori, Consiliul Superior al Magistraturii nu a ţinut cont, şi vreau să vă spun, stimaţi colegi, că iată noul Consiliu Superior al Magistraturii funcţionează deja de şapte luni de zile şi în şapte luni de zile nu au putut promova niciun judecător la Înalta Curte. Pe de o parte, sunt de acord cu noi, că trebuie promovaţi judecători la Înalta Curte, dar, în aceste şapte luni de zile, de când funcţionează acest mini CSM, pentru că, din câte ştiţi, există şi în acest moment, două locuri din partea societăţii civile şi trei judecători care încă nu sunt validaţi - deci iată că există un mini CSM, acest mini CSM, în şapte luni de zile, nu a reuşit să promoveze niciun judecător la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Ceea ce am propus noi în Comisia juridică, am propus ca promovarea să se facă prin examen, pentru că, dacă până la Înalta Curte, de la nivel de Judecătorii până la Curţi de Apel promovările se făceau prin examen, examene care erau apoi aprobate de către CSM, propunem, la fel, să existe un examen cu un personal pe care... cu oameni abilitaţi, mă refer aici: profesori universitari, reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, reprezentanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, deci repet, nişte oameni competenţi. Aceştia să examineze şi numai printr-un examen foarte serios să promoveze cei mai buni oameni la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.

De aceea, noi vom susţine forma amendată. Forma amendată, repet, cu unanimitate de voturi trecută prin Comisia juridică.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Vă rog, domnule deputat Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iată încă un proiect legislativ bun.

Vă rog să mă credeţi că, la acest proiect, s-a lucrat în Comisia juridică multe zile. Spun multe zile, pentru că s-a dezbătut câteva săptămâni la rând, iar miercuri seama am stat până târziu, până pe la ora 20,00

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

22,00.

Domnul Gheorghe Gabor:

Nu, la 22,00 s-a terminat dezbaterea cu despăgubirile pentru foştii deţinuţi politici.

Deci iată că, în urma unor dezbateri serioase, a ieşit un proiect legislativ bun, care va permite completarea locurilor de judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De aceea, Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect şi mâine, la vot final, îl vom vota. Lucru pe care vă invit să-l faceţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea pe marginea amendamentelor depuse la comisie.

Titlul legii: "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară".

Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt.

La punctul 2, observaţii? Nu sunt.

Poziţia 3, observaţii? Nu sunt.

Poziţia 4? Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 5? Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 6? Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 7? Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 8? Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 9? Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 10? Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 11? Nu sunt observaţii. Adoptată.

Rămâne la votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2010 privind modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996.

Este procedură de urgenţă.

Domnule Chiriţoiu, vă rog, punctul de vedere al Consiliului Concurenţei.

Domnul Bogdan-Marius Chiriţoiu (preşedintele Consiliului Concurenţei):

Doamna preşedinte,

Mulţumesc pentru invitaţia de a lua cuvântul.

Vorbesc în numele Consiliului Concurenţei.

Legea care vă e supusă atenţiei aprobă ordonanţa Guvernului de anul trecut.

Sunt o serie de amendamente, iarăşi, incluse de comisii faţă de ordonanţă.

În esenţă, este o actualizare a Legii concurenţei. Este prima modificare a legii după intrarea în Uniunea Europeană. Concurenţa e un domeniul comunitar şi în care apar o serie de evoluţii şi atunci e normal ca, din când în când, să ne punem în acord legislaţia noastră cu ceea ce se întâmplă la nivelul Uniunii.

Doi. Instituţia noastră a fost parte din analiza pe care o face Banca Mondială la nivelul administraţiei publice. Din această analiză a Băncii Mondiale, finalizată anul trecut, au rezultat o serie de recomandări, care au fost prinse după aceea în planul de acţiune însuşit de Guvernul României şi de Uniunea Europeană şi, din acest plan de acţiuni, au rezultat o serie de amendamente care sunt prinse în proiectul de lege pe care-l aveţi în faţă.

Vreau, în încheiere, să mulţumesc celor două comisii, un raport comun al Comisiei pentru industrii, conduse de domnul Iancu, şi al Comisiei juridice, conduse de domnul Buda. Suntem întru totul de acord cu raportul lor comun şi le mulţumesc foarte mult pentru efortul pe care l-au depus în sprijinul instituţiei noastre.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc mult.

Raportul, domnul deputat Mircea Marin, vă rog.

Domnul Mircea Marin:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2010 privind modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 20 octombrie 2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu anumite observaţii şi propuneri, conform avizului 787/23 iunie 2010.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a transmis un aviz favorabil în forma adoptată de Senat.

În conformitate prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat iniţiativa legislativă pe parcursul mai multor şedinţe, dezbaterile finalizându-se în şedinţa din 15 iunie 2011, iar membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au finalizat dezbaterile în şedinţa din data de 1 iunie 2011.

Faţă de cele prezentate mai sus, în urma opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii şi de către invitaţi, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare prezentul proiect de lege, cu amendamentele admise, care sunt redactate în Anexa nr.1 la raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna preşedinte,

De abia acum îmi explic de ce această instituţie, privind concurenţa şi verificarea în piaţă şi la tot ce se întâmplă într-o ţară, pentru a putea să nu apară monopoluri şi alte activităţi sau să fie înregistrate neajunsuri la nivelul cetăţenilor ţării respective, cred că această instituţie nu a putut să facă analiza preţului la combustibil - benzină şi motorină - în ultimii şapte ani, pentru că nu făcuseră aceste modificări la lege.

De asemenea, cred eu că alte activităţi pe piaţa media sau în orice altă zonă, nu au putut fi interpretate, iar cei care sunt îndriguiţi de către primul-ministru să facă aceste verificări pentru bunul mers al economiei, pentru echilibrul în economie, pentru protejarea cetăţenilor din această ţară, nu au putut să facă acest lucru pentru că nu armonizaseră legea. Probabil că tot institutul a stat pentru a scrie această expunere de motive, care cred că este unică - n-am mai văzut în procesul legislativ ca un proiect de lege să fie scris de două ori. O dată în expunere de motive, fiind luat articol cu articol şi prezentându-se care este modificarea, după care este preluat în proiectul de lege unde, de asemenea, este copiat din expunerea de motive.

Probabil că colegii noştri din această instituţie au fost aşa de ocupaţi, că n-au putut să protejeze cetăţenii nici privind concurenţa pe piaţa pâinii, concurenţa pe piaţa zarzavaturilor, concurenţa pe combustibili.

De asemenea, ei n-au putut să intervină niciodată în momentul în care un cetăţean a încercat să-şi apere drepturile.

Stimaţi colegi,

Nu contest că nu trebuiau făcute. Nu contest că, într-adevăr, trebuie făcute armonizări şi că, într-adevăr, trebuie să aducem şi în România legislaţia europeană, dar, aşa cum se mişcă această instituţie, vă garantez că dacă vechea lege, care le dădea toate drepturile şi toate posibilităţile şi toate instituţiile şi resursele să-şi desfăşoare activitatea, gândiţi-vă că: până când o să însuşească acest proiect de lege nou, până când vor citi directivele, recomandările şi regulamentele la care face trimitere, probabil că, în următorii şapte ani, tot n-o să aflăm cât costă, într-adevăr, un litru de benzină şi un litru de motorină.

Probabil că lucrurile se vor agrava! Poate că ar trebui ca să vedem într-o zi, poate prin Comisia pentru industrii, ce fac aceşti colegi şi de ce nu ajută Guvernul atunci când sunt solicitaţi?

Vă garantez că o să le trebuiască încă un mandat pentru a se putea instrui pe acest nou proiect de lege, în condiţiile în care pe vechiul n-au putut să-l interpreteze niciodată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

Titlul legii: "Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2010 privind modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21 din 1996".

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la poziţia 2 la poziţia 4 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Poziţia 5. Nu sunt observaţii. Adoptată.

De la poziţia 6 la poziţia 19 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 20 la 35, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 36 la 52. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 53 la 64, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 65 la 78, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare.

Procedură de urgenţă.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Mircea Leontin Matei (preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnă preşedinte, vă mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006, precum şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr.241/2006, modificări care rezultă în principal din eliminarea contradicţiilor pe care prevederile principalelor reglementări în domeniu le-au avut pentru aceste acte normative, precum şi apariţia altor reglementări, apariţia Legii parteneriatului public-privat precum şi apariţia şi dezvoltarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.

Guvernul susţine forma aprobată de către cele două comisii şi în final vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc membrilor celor două comisii, respectiv Comisiei pentru administraţie publică locală şi Comisiei pentru industrii şi servicii, pentru profesionalismul de care a dat dovadă în cei doi ani cât s-a aflat în procedură această ordonanţă de urgenţă.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Mircea Marin:

Vă prezint iarăşi un raport comun al Comisiei pentru industrii şi servicii şi al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, care au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr.241/2006.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 aprilie 2008.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu unele observaţii şi propuneri, conform avizului nr.1725 din 12 decembrie.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate ale celor două comisii sesizate în fond, la data de 11 martie 2009 de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, respectiv 12 aprilie 2011 de către Comisia pentru industrii şi servicii.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr.241/2006, cu amendamente admise şi respinse, care sunt redate în anexele la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole.

Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr.241/2006.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 2. Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 3. Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 1 bis. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 2 bis. Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 3 bis.

Poziţia 4. Nu sunt observaţii. Adoptată.

Poziţia 5.

Vă rog.

Domnul Mircea Marin:

La poziţia 5, observaţii de tehnică legislativă, la numărul curent 5, pagina 10, în partea de jos a paginii, cu referire la definiţia operatorului regional de la lit.g¹) a art.2, întrucât Ordonanţa Guvernului nr.29/2007 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2009, care are acelaşi obiect de reglementare, se face înlocuirea corespunzătoare în text cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul "Convergenţă", aprobat cu modificări prin Legea nr.362/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

De la poziţia 6 la 25. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la poziţia 26 la 52. Nu sunt observaţii. Adoptate.

De la 53 la 79. Nu sunt observaţii. Adoptate.

De la 80 la 94. Nu sunt observaţii. Adoptate.

De la 95 la 100. Nu sunt observaţii. Adoptate.

Poziţia 101.

Vă rog.

Domnul Mircea Marin:

De asemenea, la numărul curent 101, pagina 102, pentru claritatea reglementării, se reformulează art.2 alin.(1), astfel: "Art.2 alin.(1). Prevederile referitoare la abrogarea lit.d) a alin.(2) al art.13, precum şi cele referitoare la alin.(4) al art.13 şi la lit.b) a alin.(1) al art.38 din Legea nr.51/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică la data intrării în vigoare a..." şi textul curge.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege merge la votul final.

În această seară, dezbaterile se încheie acum.

Vă mulţumesc. Vă doresc o seară bună.

Urmează, în câteva minute, răspunsurile la întrebări şi interpelări.

După pauză

Domnul Marian Sârbu:

Bună seara!

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Vreau să întreb mai întâi dacă din partea Grupului parlamentar al PSD se află în sală domnul deputat Itu Cornel. Da.

Vă rog. Doriţi să răspundeţi la interpelare, da?

Vreţi să luaţi cuvântul înainte, domnule deputat? Nu.

Deci, va răspunde la interpelarea făcută de domnul deputat Itu Cornel doamna şef al DRP din MAI, doamna Irina Alexe.

Vă rog, doamnă Alexe.

Doamna Irina Alexe (şeful Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Ca urmare a întrebării transmise domnului ministru Constantin Traian Igaş, precizăm următoarele: trecerea Agenţiei Naţionale Antidrog în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei în anul 2009 nu a fost de natură să determine o stare de regres în lupta împotriva drogurilor. Dimpotrivă, chiar şi în aceste condiţii, Agenţia Naţională Antidrog a fost în măsură să-şi îndeplinească în condiţii corespunzătoare atribuţiile principale de coordonare, evaluare şi monitorizare la nivel naţional a politicilor în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor.

De altfel, după cum ştiţi şi vă mulţumim pentru acest lucru, Agenţia Naţională Antidrog a revenit şi a fost reorganizată ca structură cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În ceea ce priveşte obiectivul Mica, acesta face parte din Programul naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de droguri din România 2009-2012, este prevăzut la punctul 8.2, Subprogramul servicii de asistenţă de nivel 3, amenajarea parţială a comunităţii terapeutice Mica, cu 50 de locuri, cu un buget alocat de 4 mii de mii de lei.

De la data reorganizării Agenţiei Naţionale Antidrog în structura Inspectoratului General al Poliţiei Române şi până în prezent, nu au existat fonduri suficiente pentru continuarea lucrărilor la Centrul Terapeutic Mica.

Alocarea în continuare a resurselor financiare pentru acest obiectiv va fi posibilă în funcţie de priorităţile identificate în perioada următoare, în corelare cu misiunea şi viziunea Agenţiei Naţionale Antidrog, asumată prin documentele strategice, dar şi de execuţia financiară şi a subprogramului anterior menţionat.

De asemenea, ca urmare a revenirii la statutul de structură eligibilă pentru accesarea fondurilor europene, Agenţia Naţională Antidrog va depune, în funcţie de deschiderea sau redeschiderea mecanismelor financiare, în vederea finanţării un proiect ce va avea ca obiectiv înfiinţarea şi dezvoltarea serviciilor de tip comunitate terapeutică pentru consumatorii de droguri.

Acest proiect va avea ca posibil partener Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj, precum şi autorităţile administraţiei publice locale ale municipiului Cluj-Napoca.

Concluzionând, din perspectiva demersurilor ce vor fi întreprinse de Agenţia Naţională Antidrog, este necesar ca imobilul în discuţie să rămână în administrarea aceste instituţii.

Totodată, referitor la punctul 2 al întrebării dumneavoastră, precizăm faptul că, potrivit art.9 alin.(1) din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului general al Municipiului Bucureşti, dacă este cazul, sau a consiliului local, după caz, prin hotărârea Guvernului.

Vă mulţumim.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Itu, doriţi să interveniţi? Nu.

Mulţumesc.

Vreau să întreb dacă doamna deputat Tuşa Diana Adriana, din partea PNL, se află în sală. Nu se află.

În aceste condiţii, o voi ruga pe doamna Irina Alexe să trimită în scris răspunsul doamnei deputat. E în regulă.

Dacă doamna deputat Mitrea Manuela, Grupul parlamentar al PSD, se află în sală? Dacă nu se află, îl voi ruga pe domnul secretar de stat Cristian-Anton Irimie să trimită răspunsul în scris doamnei deputat.

De asemenea, domnul secretar de stat Anton Niculescu, din partea Ministerului Afacerilor Externe, îl rog să trimită răspunsul în scris la o a doua interpelare, doamnei Tuşa Adriana Diana, din partea PNL.

E în regulă.

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt: domnul deputat Aurel Vainer a depus o interpelare; domnul deputat Ion Dumitru, o interpelare depusă în scris; domnul deputat András Edler are o interpelare pe care doreşte să o prezinte.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi cuvântul.

Domnul Edler András György:

Bună seara!

Întrebarea este adresată Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, domnului preşedinte Marcel Opriş, iar obiectul interpelării se referă la interconectarea serviciului 112 cu organizaţia neguvernamentală Poliţia Animalelor.

Domnule preşedinte Opriş,

Mă adresez dumneavoastră cu propunerea de a susţine iniţiativa Poliţiei Animalelor de a intra ca partener al serviciilor de urgenţă 112 pentru a veni să completăm stricta necesitate ce se impune în acest moment în urma numeroaselor petiţii adresate Parlamentului din partea iubitorilor de animale. Aceştia ne aduc la cunoştinţă faptul că de multe ori, sunând la numărul de urgenţă 112, operatorii refuză să redistribuie apelurile către Poliţia Română pe motiv că solicitările venite din partea cetăţenilor nu se încadrează în dispoziţiile date de MAI, respectiv prinderea pisicilor din copaci şi muşcături de câine etc.

Este cunoscut faptul că organizaţia neguvernamentală Poliţia Animalelor şi-a pus la dispoziţie un serviciu public de intervenţie în soluţionarea acestor cereri, printr-un dispecerat ce funcţionează 24 de ore din 24, şi poate fi apelat la numărul de telefon 0219667.

Cred că este oportună iniţierea unui program către această structură, ţinând cont de multiplele intervenţii la care aceştia au fost solicitaţi şi de soluţionarea favorabilă a cazurilor expuse.

De asemenea, precizez că din discuţiile purtate cu Poliţia Animalelor, această organizaţie ar fi dispusă să organizeze o bază de date la nivel naţional cu privire la serviciile veterinare din diversele zone ale ţării, lucru ce ar permite ca în cazul găsirii unor animale lovite de maşini sau bolnave, cetăţeanul să poată apela la 112 pentru a obţine informaţii cu privire la cel mai apropiat cabinet veterinar.

Acest ultim aspect a fost un proiect de iniţiativă pe care am dorit să-l promovez şi care şi-ar găsi soluţionarea pe această cale.

Solicit răspunsul dumneavoastră în scris.

Cu stimă.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm prezentarea listei. Domnul deputat Dan Morega, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Cristian Buican, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Claudiu Manda are o interpelare pe care doreşte s-o prezinte.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice.

Obiectul interpelării este nerespectarea Legii nr.69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Stimate, domnule ministru,

Anul trecut s-a aprobat Legea responsabilităţii fiscal-bugetare care obligă Guvernul, la propunerea Ministerul Finanţelor Publice, să aprobe strategia fiscal-bugetară pe următorii trei ani.

Conform prevederilor Legii nr.69/2010, până la data de 30 mai, Guvernul trebuia să prezinte Parlamentului cadrul macroeconomic care stă la baza politicilor fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognoze bugetare şi politica fiscal-bugetară, cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi o declaraţie de răspundere.

Având în vedere cele menţionate anterior, vin şi vă întreb, domnule ministru: de ce nu s-a respectat Legea nr.69/2010?

În calitatea dumneavoastră de ministru al finanţelor publice, de ce nu aţi propus Guvernului până la data de 30 mai să aprobe strategia fiscal-bugetară?

A fost dată această lege în mod voit fără niciun fel de sancţiuni? Nu răspunde nimeni pentru nerespectarea legii privind responsabilitatea fiscal-bugetară? De ce Guvernul continuă să nu respecte legile României?

Solicit răspuns scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm prezentarea listei: domnul deputat Aurel Vlădoiu, patru interpelări; domnul deputat Ioan Cindrea, o interpelare; domnul deputat Vasile Popeangă, două interpelări; domnul deputat Eugen Bejinariu, trei interpelări; domnul deputat Mircia Giurgiu, 11 interpelări.

Vreţi să le prezentaţi?

Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fiindcă e ultima zi de interpelări din această sesiune, o să fie 12 interpelări. O să prezint doar 3 foarte pe scurt.

Prima se referă la o interpelare adresată primului-ministru Emil Boc, premierul României.

Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă cei care lucrează pe centura Vâlcele-Apahida din Cluj-Napoca. Este vorba de 23 de kilometri de centură şi care până în acest moment au costat peste 658 de milioane de lei, ceea ce înseamnă peste 155 de milioane de euro.

Întrebarea este cum s-a ajuns la acest preţ şi unde s-au dus banii.

O altă interpelare este adresată domnului Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor, şi obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă Poşta Română. Am solicitat la sfârşitul lunii aprilie un răspuns cu privire la reducerea cheltuielilor şi a pierderilor de acolo, după cum se ştie sunt contracte păguboase pentru companie. Nici până acum n-am primit răspunsurile şi vin cu această solicitare.

Şi o altă interpelare estre adresată domnului Emil Boc, primul-ministru al României. Obiectul interpelării îl reprezintă declaraţiile pe care le-a făcut un membru al Guvernului, domnul Kelemen Hunor, care prin ceea a spus putem spune că incită la nesupunere civică, iar pe urmă se poate ajunge chiar la ură interetnică.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm prezentarea listei: domnul deputat Gheorghe-Mirel Taloş, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Sorin Stragea, o interpelare; domnul deputat Marin Almăjanu, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ion Stan, o interpelare depusă în scris.

Cu aceasta, încheiem şi şedinţa dedicată listei deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt.

Vă doresc o seară foarte bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,17.