Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Mihai Alexandru Voicu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa şi bine v-am găsit!

O densitate foarte mare de ziarişti, în primul rând, şi după aceea şi de parlamentari la aceste declaraţii politice din septembrie 2011.

Daţi-mi voie să deschid şedinţa declaraţiilor politice de astăzi, 6 septembrie 2011.

Văd că PDL-ul este ocupat cu gigacaloria, nu mai face declaraţii politice astăzi, aşa încât o să-i dau cuvântul domnului profesor Anghel Stanciu, de pe poziţia 9. Domnule profesor, ce s-a întâmplat cu dumneavoastră de aţi ajuns pe poziţia 9 de pe poziţia întâi?

Domnule profesor, aveţi cuvântul. De la Iaşi citire.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Astăzi, cu voia dumneavoastră, mă voi adresa prin această scrisoare deschisă domnului Emil Boc, premierul României, şi în calitatea mea de autor al actualului tip de vot uninominal, aplicat în alegerile din anul 2008.

Domnule prim-ministru,

Democraţiile europene consolidate au la bază dreptul electoral al cetăţeanului, concretizat în vot, în corespondenţa biunivocă dintre vot şi mandatele obţinute. Omul obişnuit, onest, alegătorul conştiincios, intră o dată la patru ani într-o cabină de vot şi, cu o ştampilă, o aplică pe un buletin de vot. Este părticica lui de putere, pe care o încredinţează, repet, o dată la patru ani, cu speranţă şi încredere, unui candidat şi, respectiv, unui partid. Votul lui, însumat cu votul altor alegători, trebuie să fie decisiv în desemnarea câştigătorului alegerilor, fie USL, fie PDL, fie UDMR.

Constatăm însă că uneori practica contrazice aceasta. Vom da numai un exemplu, unde câştigătorul, cel care obţine cele mai multe mandate de parlamentar, nu a obţinut şi cele mai multe voturi: şi anume la alegerile din octombrie 1974, Partidul Laburist din Marea Britanie a câştigat majoritatea absolută de 50,2% şi a preluat puterea, formând Guvernul cu numai 39,3% din totalul voturilor valabil exprimate.

Acesta este acum, domnule prim-ministru, obiectivul prioritar al dumneavoastră, să obţineţi puterea, adică mandatele necesare formării Guvernului, cu mai puţine voturi decât Uniunea Social Democrată, creditată acum cu peste 65%.

Cum aveţi de gând să faceţi aceasta? Simplu. Prin manipularea, adică mânuirea instrumentelor alegerii cu aproape un an înainte de desfăşurarea acestora.

Obiectivul intermediar al manipulării îl reprezintă folosirea acelor instrumente care să determine ca votul cetăţeanului să nu mai fie elementul esenţial care decide câştigarea alegerilor şi, respectiv, formarea Guvernului.

Este normal şi firesc, după părerea dumneavoastră, ca prin mijloace tehnice să deturnaţi această voinţă şi să obţineţi mai multe mandate cu mai puţine voturi.

Mânuirea acestor instrumente, practic aflate acum la mâna dumneavoastră, domnule prim-ministru, poate constitui factorul decisiv în determinarea rezultatelor alegerilor din anul 2012.

"Nu contează ce introduci în urnă, ci ceea ce scoţi din urnă!", afirma Iosif Visarionovici Stalin, dictatorul comunist, şi se pare că este singura cale pe care doriţi să o urmaţi pentru a vă asigura puterea.

Evitarea acestui lucru, care reprezintă un atac direct la democraţie, a făcut Comisia de la Veneţia să recomande: "Trebuie evitată modificarea sistemului de scrutin cu mai puţin de un an înainte de alegeri". Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele imediate ale puterii.

Or, dumneavoastră, acum, în calitate de prim-ministru, forţaţi, în vederea deturnării voinţei alegătorului şi menţinerii cu orice preţ la putere, următoarele:

1. schimbarea tipului de vot de la vot uninominal cu finalitate proporţională la aşa-zis uninominal pur, unde învingătorul ia totul, aplicat acum într-o singură ţară europeană;

2. regionalizarea ţării, spre a retrasa circumscripţiile electorale, respectiv colegiile electorale, izolând astfel opoziţia şi maximizând rezultatele actualei puteri;

3. comasarea alegerilor locale cu cele generale, forţând legea şi deturnând finalitatea fiecărui tip de alegeri.

Domnule prim-ministru, manipularea acestor trei instrumente reprezintă un atac de o gravitate nemaipomenită la adresa democraţiei româneşti.

Ca urmare, şi în calitatea mea de autor al tipului de scrutin aplicat în 2008, cu bunele şi cu relele respective, vă solicit, în baza bunelor recomandări ale Comisiei de la Veneţia pentru apărarea şi consolidarea democraţiei şi evitarea derapajelor, următoarele:

1. constituirea unei comisii din toate partidele parlamentare pentru evaluarea rezultatelor scrutinului uninominal cu finalitate proporţională din 2008 şi stabilirea punctelor bune şi slabe ale acestuia;

2. dacă doriţi neapărat să schimbaţi, forţând legea, scrutinul, este de adoptat uninominalul german, care ar putea reprezenta "mercedesul" democraţiei româneşti;

3. renunţaţi la ideea de a comasa alegerile de dragul de a face din primarii PDL mici locomotive ale alegerilor parlamentare;

4. abandonaţi ideea absurdă a regionalizării României de dragul izolării, de dragul iluzoriei dorinţe de a rămâne la putere.

Altfel, domnule prim-ministru Emil Boc, dumneavoastră aplicaţi politica cunoscută de a agita sacul puterii să nu-l poată roade opoziţia.

Vă urăm succes!

Finalitatea este clară: pierdeţi puterea şi intraţi în istorie ca unul care a jertfit totul pentru a se menţine la putere.

Sperăm că în ultimul ceas vă treziţi din beţia puterii, care e totuşi trecătoare. Faceţi-o pentru România şi pentru români!

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi noi vă mulţumim pentru atenţie.

Daţi-mi voie, domnilor colegi, să vă citesc lista colegilor din grupurile parlamentare care au depus în scris: de la PDL Cezar Preda, de la Partidul Social Democrat domnul Mircea Drăghici, domnul Florin Pâslaru, domnul Stan Ion, domnul Marian Ghiveciu, domnul Ion Dumitru, subsemnatul Valeriu Zgonea şi domnul Eugen Bejinariu.

Din partea Grupului parlamentar PNL + PC... Domnule Ciuhodaru, haideţi, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Văd că mai sunt câţiva rezistenţi chiar şi la această sesiune de declaraţii politice şi de-abia sesiunea parlamentară a început.

Aş fi vrut să vorbesc despre coplată, este pe ordinea de zi în plen, despre ea voi vorbi puţin şi vă voi spune doar că va însemna moartea sistemului de ambulanţă şi a unităţilor de primire a urgenţelor, pentru că în momentul în care va exista această coplată, care de fapt înseamnă un bir suplimentar pentru cei care plătesc în fiecare zi asigurări de sănătate, cei care nu vor avea altă alternativă vor aglomera în continuare şi vor chema ambulanţa pentru fiecare caz în parte, pentru a încerca să beneficieze de asistenţă medicală.

Dar, tot în ideea de vot uninominal necompensat, vă reamintesc că am depus acest proiect legislativ în momentul în care parlamentarii puterii au fost mult prea obosiţi pentru a se ridica de pe scaun, pentru a vota moţiunea de cenzură ce împiedica distrugerea sistemului de sănătate, de educaţie, de ordine publică din această ţară.

Ni se spune astăzi că trebuie să fie comasate alegerile, că este mai ieftin. Dictatura este cel mai ieftin sistem de a guverna, iar faptul prin care se invocă nişte economii nesemnificative, echivalentul a două-trei săli de sport în comune în care media de vârstă este de peste 70 de ani, ridică probleme serioase în ceea ce priveşte sistemul democratic în România.

Eu cred în dreptul fiecărui român de a alege, eu cred că într-adevăr campaniile nu ar trebui să se desfăşoare pe bani publici şi de aceea - pe lângă Legea votului uninominal necompensat, ce există în Camera Deputaţilor, a trecut de Senat şi sper ca declaraţiile preşedintelui Băsescu să nu fie doar simple declaraţii politice - voi depune un proiect legislativ în care campaniile electorale să nu se desfăşoare pe bani publici. Există varianta americană, există acel sistem de find rating, există posibilitatea ca partidele care îi susţin pe anumiţi candidaţi să finanţeze aceste campanii electorale, iar din punctul meu de vedere nu sunt dispus să finanţez niciodată, să plătesc din banii mei pentru ca oricine să candideze. Cine are ceva de spus în această viaţă politică va candida oricum. Iar până una, alta cred că cetăţenii trebuie să facă agenda celui care este ales.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule Ciuhodaru.

Din păcate, ca şi mine, şi dumneavoastră aveţi foarte puţină influenţă asupra legislaţiei electorale, astfel încât ce vor decide cei puţini vor vota cei mulţi.

Daţi-mi voie să-i dau cuvântul domnului Kötő Iosif, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule Iosif, aveţi cuvântul. Se pregăteşte domnul Gheorghe Ana.

Domnul Kötő Iosif:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea nr.1/2011 are menirea de a asigura calitatea învăţământului românesc, contribuind astfel la competitivitatea ţării în spaţiul european, factor vital în secolul al XXI-lea, epoca ştiinţei. Sarcina noastră comună este de a veghea asupra implementării acestei legi deosebit de importante, conform literei şi spiritului documentului.

În Legea nr.1/2011, conform prevederilor Constituţiei, se garantează păstrarea identităţii naţionale şi prin posibilitatea ca membrii diferitelor comunităţi etnice să fie instruiţi în limba lor maternă la toate formele de învăţământ. Legea nr.1/2011 respectă principiile convenţiilor internaţionale ratificate şi de România, care, de asemenea, impun asigurarea practicării principiului democratic al pluralismului educaţional. Astfel, la art.363 sunt prevăzute cele 3 universităţi multiculturale: Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş şi Universitatea de Artă Teatrală tot din Târgu Mureş.

Conform art.135 alin.(1) - "Învăţământul superior pentru minorităţile naţionale se realizează:

a) în instituţii de învăţământ superior în cadrul cărora funcţionează facultăţi/linii/programe de studii cu predare în limba maternă;

b) în instituţii de învăţământ superior multiculturale şi multilingve; în acest caz, se constituie secţii/linii de predare în limbile minorităţilor naţionale."

La alin.(2) se precizează: "Linia de studiu din cadrul universităţii multilingve şi multiculturale se organizează în departamente".

În privinţa structurii celor trei universităţi multiculturale legea formulează clar şi univoc, în mod imperativ - funcţionează, se constituie, se organizează - şi nu foloseşte expresii permisive, nu lasă loc interpretărilor. Totuşi, Senatul UMF din Târgu Mureş a adoptat prin vot majoritar o cartă universitară care încalcă în mod flagrant prevederile art.131 alin.(1) lit.b) şi art.135. alin.(2), discriminându-i pe studenţii de etnie maghiară. Acest document nu permite restructurarea universităţii, interzice constituirea secţiei şi departamentelor cu limba de predare maghiară.

Doresc să menţionez că aplicarea legii înseamnă consfinţirea stării de fapt existente. În cadrul universităţii multiculturale funcţionează trei facultăţi: medicina dentară, farmacia şi medicina generală. Conform dispoziţiilor în vigoare, admiterea la universitate a studenţilor români şi maghiari la locurile bugetate de stat s-a executat în mod proporţional, 50-50%. Astfel, la medicină dentară sunt înscrişi 35 de studenţi români şi 35 de studenţi maghiari; la specializarea farmacie numărul este identic, iar la medicină generală numărul de studenţi este de 135-135. Predarea s-a făcut în limba română şi maghiară, conform componenţei grupurilor de studenţi. Corpul profesoral a fost structurat, de asemenea, după acest model. Prin decizia senatului însă se limitează gradul învăţare-predare în limba maternă, ceea ce are consecinţe deosebit de grave. Nefiind constituite departamentele, nu poate fi înfiinţată secţia de studiu, fapt care influenţează în mod negativ instituţionalizarea procesului instructiv şi calitatea învăţământului în limba maternă.

Trăim într-un stat de drept. Respectarea legilor este obligatorie pentru toţi cetăţenii ţării, şi nu facultativă. Încălcarea prevederilor legale nu poate fi tolerată, astfel este necesară aplicarea normelor care restabilesc legalitatea.

În Legea nr.1/2011 este prevăzut că proiectele cartelor universitare trebuie avizate de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, tocmai pentru ca acestea să nu contravină implementării unei reforme reale.

Îmi exprim speranţa că ministerul de resort va restitui senatului UMF proiectul în cauză pentru revizuire, în vederea elaborării unei variante perfect legale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Daţi-mi voie să vă informez, întrucât avem câţiva colegi care au depus în scris: domnul Dorel Covaci, Grupul parlamentar al PSD, domnul Nicolae Bănicioiu, Grupul parlamentar al PSD, domnul Mircea Irimescu şi domnul Gigel Ştirbu, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Are cuvântul domnul Gheorghe Ana, din partea Grupului Social Democrat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul şi bună dimineaţa. Salutăm şi prezenţa presei. Este pentru prima dată când am ajuns noi înaintea dumneavoastră, aşa că e un salt, o evoluţie a societăţii.

Domnul Gheorghe Ana:

Mulţumesc, domnul preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Are sau nu dreptate domnul Stolojan?"

Declaraţia domnului Theodor Stolojan privind posibilitatea ca România să intre în recesiune, în procent de 60-70%, a trecut aproape neobservată deşi, în fond, această declaraţie conţine nişte adevăruri pe care Guvernul Boc încearcă să le ascundă încă de la declanşarea crizei economice în România. Atunci când nu-ţi recunoşti greşelile nu ai cum să găseşti soluţii pentru a le îndrepta.

"Nu avem nevoie în continuare de măsuri de austeritate, dar avem nevoie să stăvilim risipa", declara domnul Stolojan. Cu alte cuvinte, este obligatoriu să se acorde o atenţie sporită investiţiilor şi destinaţiei acestora, pentru a se putea obţine o creştere economică. Numai că de mai bine de trei ani, în plină criză, se cheltuiesc miliarde de euro cu investiţii gen: locuri de joacă pentru copii, baze sportive în mediul rural, bazine de înot, săli de sport, patinoare, parcuri, piste pentru biciclişti în mediu rural etc., care nu asigură o creştere economică, dar asigură bani pentru clientela politică a PDL.

În acelaşi timp, investiţii mari şi foarte necesare şi care creează o creştere economică, cum ar fi: infrastructura rutieră (autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene, centuri ocolitoare ale oraşelor), infrastructura tehnică (alimentări cu apă, reţele de canalizare şi staţii de epurare), investiţii care ar asigura şi infrastructura necesară marilor dezvoltatori, chiar dacă ele sunt începute de mult timp, sunt abandonate din lipsă de fonduri, în detrimentul acelor investiţii mărunte şi neimportante despre care am amintit mai sus, mai ales în această perioadă.

Am mai spus de la această tribună şi o repet: este necesară o inventariere a tuturor investiţiilor începute în ultimii patru ani, de către o comisie neutră, europeană, care să stabilească oportunitatea, dar şi utilitatea acestor investiţii şi totodată prioritizarea lor. Propun o comisie neutră de la Uniunea Europeană pentru că actualul Guvern nu este în stare să fie obiectiv şi cheltuieşte cu nesăbuinţă, pompând sume considerabile acolo unde are interese electorale, generând nemulţumiri, dar şi perspectiva unei noi recesiuni economice în România. De aceea, trebuie să fiu obiectiv şi să recunosc că din acest punct de vedere domnul fost prim-ministru Theodor Stolojan are perfectă dreptate. Se face risipă şi iar risipă cu banii publici. Mă întreb de ce nu-şi trage de mânecă actualii colegi de partid şi în special pe domnul prim-ministru Emil Boc, din acest punct de vedere, sau poate ar trebui să-1 înveţe puţină economie pentru a opri acest dezmăţ în cheltuirea banilor publici. Ar fi indicat ca domnul fost prim-ministru să se uite şi în judeţul de baştină şi măcar acolo ar putea stopa acest dezmăţ în cheltuirea banilor publici.

Dacă ar face şi una, şi alta, afirmaţiile domnului Stolojan ar avea greutate în mersul dezvoltării României. Nefăcând-o, afirmaţiile rămân numai vorbe care se uită şi nu sunt luate în considerare de nimeni.

Concluzia care se trage: are dreptate domnul Theodor Stolojan!

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult pentru declaraţia dumneavoastră. M-am emoţionat. M-am gândit că dacă domnul Stolojan are dreptate, înseamnă că şi doamna Vass are dreptate, care ne spune ce bine e când îţi taie unul o mână, îţi bagă mâna în buzunar, îţi ia subvenţia la căldură, îţi mai taie şi pensia. Avem numai bucuroşi din aceştia care ne taie şi ne iau. Îmi aduc aminte, în istorie, parcă, au venit turcii, după aceea i-am chemat pe greci... Aceeaşi bucurie o avem şi astăzi. Cineva ne ia din buzunar şi noi suntem fericiţi! Până la urmă o să ne naţionalizeze şi apartamentele, ca să fim fericiţi, să stăm şi noi cu chirie la stat.

Domnul deputat Bot are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Octavian Bot:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Răul care ne pândeşte".

Când ai un prim-ministru ca Emil Boc, care în ultimul timp a devenit tare curajos, îmbărbătându-şi colegii, punând etichete liderilor opoziţiei şi promiţându-le câştigarea alegerilor, te gândeşti la România parafrazând: "Frumoasă ţară, păcat că are asemenea conducători!".

Când urmăreşti ce spune cel care conduce un Guvern al unui stat ce se vrea a fi un stat de drept, te cuprinde teama, teama că în ţara ta, ţară membră a Uniunii Europene, respectarea legii este un moft, nu o obligaţie.

În aceste zile, Partidul Democrat Liberal se confruntă cu o problemă de existenţă, după ce responsabilii săi au uitat să comunice Tribunalului Bucureşti modificările produse la convenţia naţională din luna mai a acestui an, în termen de 30 de zile. Legea partidelor politice prevede, potrivit art.26, că, dacă nu s-au comunicat documentele, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activităţii partidului şi radierea sa din registrul partidelor politice.

În faţa unei asemenea situaţii clare ca lumina zilei, Emil Boc vine cu o explicaţie uluitoare şi aiuritoare. Cel care pretinde că este jurist ne spune că nu este nicio problemă, termenul de 30 de zile este un termen de recomandare, o invenţie a lui Emil Boc, şi nu unul de decădere.

Pentru orice om care ştie să citească e clar că o asemenea interpretare este o prostie. Legea este foarte clară: ai greşit, plăteşti! Nu e vorba de nicio recomandare. Cugetările lui Emil Boc par a fi desprinse din doctrina Băsescu, rezultat al cultului personalităţii practicat în PDL.

Conform acestei aşa-zise doctrine, nimeni nu e mai presus de lege, cu excepţia Partidului Democrat Liberal, bineînţeles. Este doctrina răului, a imposturii, a ipocriziei şi a minciunii.

Tăcerea vinovată a Ministerului Public care trebuia să acţioneze imediat este tot o consecinţă a aplicării doctrinei Băsescu, o dovadă de servilism. Perpetuarea acestei doctrine este răul care ne pândeşte.

În încheiere, vreau să-i transmit domnului Boc, care vorbeşte despre termen de recomandare, că îi recomand prieteneşte să se întoarcă la o îndeletnicire care îi este mult mai la îndemână, mult mai familiară, şi anume la iarba verde de acasă, la cosit, să bată coasa, să cosească iarba şi să fredoneze "Când iese badea la cosit"...

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, bine că n-aţi mai pomenit şi dumneavoastră, ca domnul Băsescu, de Reagan şi de Thatcher, că m-am gândit că până la urmă o să scriem în limba română smartem... nu ştiu cum era pe acolo... be cool şi o să deschidem întotdeauna cu Imnul Marii Britanii până la urmă. Oricum, politica doamnei Thatcher se continuă şi în România, nu? Acum mai avem de privatizat CFR marfă şi CFR călători. Privatizăm şi aviaţia, exact ce a făcut şi doamna Thatcher, că nu cred că este ceva ieşit din comun. Domnul Berceanu închidea minele, cum făcea doamna Thatcher, privatizăm acum şi gazele, ce o mai fi pe aici... Dacă mai avem ceva de privatizat, aflăm imediat.

Daţi-mi voie să vă citesc lista colegilor care au depus în scris declaraţiile politice: domnul Mircia Giurgiu, de la grupul parlamentar fără apartenenţă politică, domnul Ion Stan, domnul Florin Iordache, domnul Ioan Stan, domnul Gheorghe Ana, de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, şi domnul Eugen Nicolăescu, de la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule Mocanu, vreţi să luaţi cuvântul în încheiere? Am început cu ieşenii, am continuat cu ieşenii şi încheiem cu ieşenii. Şi până la urmă o să mergem pe discursul "Ardi Iaşiul!"... Cum era? "Ia ardi Iaşiul!"

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Să fie o declaraţie fulminantă...

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "O toamnă fierbinte".

Ne aşteaptă o toamnă fierbinte.

Bacalaureatul din acest an şi criza gravă din sistemul sanitar românesc ne-au arătat că România a intrat într-o criză de timp care ne distruge viitorul. Educaţia şi sănătatea, două dintre cele mai importante domenii ale unei societăţi care se respectă, sunt în agonie. Dacă în următoarele luni nu se iau măsuri ferme de stopare a degringoladei din cele două sisteme, vom asista la un colaps total.

Actuala putere nu pare însă prea interesată de situaţie.

Partidul Democrat Liberal se arată mult mai preocupat să schimbe Legea electorală şi să comaseze alegerile de anul viitor. Insistenţa cu care guvernanţii pun aceste subiecte pe tapet pare deosebit de suspectă. Ce-i mână pe aceşti PDL-işti în luptă? Spaima că vor fi alungaţi de la putere? Teama că vor fi traşi la răspundere pentru marile greşeli pe care le-au săvârşit în ultimii şapte ani? Sau pur şi simplu dorinţa de neostoit de a rămâne permanent la guvernare, indiferent de mijloace?

"Ţara arde şi baba se piaptănă", spune o vorbă românească.

În timp ce actuala putere se chinuieşte să inventeze tot felul de instrumente prin care să schimbe votul de anul viitor, populaţia priveşte cu groază iarna care se apropie. Desfiinţarea subvenţiei pentru căldură îi va sărăci şi mai tare pe români. Chiar dacă segmentul de populaţie cu venituri foarte mici va fi în continuare ajutat de stat, sute de mii de români, consideraţi nişte "bogătani" de PDL, vor fi în pericol de a-şi ceda tot venitul pentru încălzire.

În ultimii ani, PDL a transformat CET-urile într-un alt instrument electoral. În vreme ce centralele din oraşele conduse de primari PDL au primit în continuare subvenţii, cele din oraşele cu primari din opoziţie au fost lăsate de izbelişte. Este şi cazul Iaşiului, care se zbate să nu-i lase pe ieşeni fără căldură şi apă caldă.

Aşa-zisa reformă a PDL a însemnat până acum doar desfiinţări de şcoli şi spitale, concedieri masive de bugetari, lichidări de firme, tăieri de subvenţii etc., măsuri care nu au făcut altceva decât să prăbuşească nivelul de trai al majorităţii populaţiei.

Dar un program de austeritate nu poate fi alcătuit doar din decizii rele. E nevoie în primul rând de soluţii.

Partidul Social Democrat a arătat de fiecare dată că are şi soluţiile, dar şi oamenii potriviţi pentru a rezolva multe probleme ale României. Am început deja să le prezentăm, iar românii sunt de partea noastră.

Aşadar, ne aşteaptă o toamnă fierbinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult. Aşa cum am promis, am început cu ieşenii şi închei cu ieşenii.

Doamnelor şi domnilor, daţi-mi voie să închid şedinţa de declaraţii politice de astăzi, 6 septembrie 2011.

Vă mulţumesc.

Vă urez o zi frumoasă, căldură ieftină, că aveţi nevoie în toamna aceasta, şi alegeri anticipate.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Referitor la priorităţile sesiunii parlamentare din această toamnă"

Din punctul meu de vedere, sesiunea parlamentară din această toamnă este cea mai grea sesiune din actuala legislatură. Spun asta pentru că suntem pe ultima sută de metri a îndeplinirii tuturor angajamentelor luate, ca parlamentari, în faţa cetăţenilor.

Pentru actuala sesiune parlamentară avem o serie de priorităţi legislative necesare continuării reformelor începute în toate domeniile de activitate. Printre cele mai importante iniţiative se află reorganizarea administrativă, comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare şi modificarea Constituţiei. Stabilirea consensului politic şi luarea acestor decizii în Parlamentul României se impune în perspectiva reformei electorale, absolut necesară pentru organizarea unor alegeri corecte, transparente în vedere găsirii unor oameni pregătiţi să conducă ţara. Responsabilizarea noastră de către cetăţeni trebuie să răspundă în final aşteptărilor lor. Una dintre dorinţele clar exprimate de români este reducerea numărului de parlamentari şi trebuie să facem şi asta.

Susţin ideea că alegerile trebuie organizate simultan, în toamna anului viitor, din mai multe considerente. Pentru a face legătura între priorităţile legislative, aş spune unul dintre argumente, respectiv acela că amânarea alegerilor din primăvară înseamnă să avem timp pentru reorganizarea administrativă. După experienţa de până acum, cred că numai prin reorganizare teritorială vom fi capabili să atragem fondurile europene atât de necesare. Cred că dacă nu vom reuşi să aducem aceşti bani în ţară, să modernizăm societatea cu ajutorul lor, românii nu ne vor ierta niciodată.

A început o sesiune parlamentară foarte grea, avem proiecte importante de realizat, proiecte pe care românii le aşteaptă de ani de zile. Sper să reuşim să cădem cu toţii de acord că trebuie să facem ce vor cetăţenii şi să găsim cele mai bune variante. Sper să se aplece şi opoziţia asupra acestor proiecte şi să contribuie la realizarea lor, deşi observ că din nou au ratat startul. Opoziţia a anunţat ca prioritate pentru începutul actualei sesiuni parlamentare o moţiune, pe care sunt ferm convins că au schiţat-o înainte să vadă legea aşa cum e ea. Cred că noi, parlamentarii, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate şi maturitate şi să facem tot ce depinde de noi să ducem la bun sfârşit proiectele de modernizare a României.

Domnul Ciprian-Nicolae Nica:

"Cine îşi asumă dezastrul de la bacalaureat?"

Guvernul României a hotărât, în data de 24 august 2011, să dubleze numărul de burse acordate elevilor şi studenţilor din Republica Moldova, de la 2.150 de burse în anul şcolar 2010-2011, la 5.000 burse în anul şcolar 2011-2012.

Decizia anunţată de Guvern a fost imediat îmbrăţişată de "bossul luminat" al educaţiei din România, care a spus că se bucură că ministerul pe care îl conduce stabileşte cu Republica Moldova "cea mai trainică legătură cu putinţă: legătura prin educaţie".

Pentru aceste locuri studenţii şi elevii moldoveni nu vor plăti taxe de şcolarizare, iar unii vor primi şi burse. Cele mai multe burse sunt prevăzute în învăţământul universitar, la categoria "Studii universitare de licenţă (anul I)".

Şi, pentru ca "legătura" să fie şi mai strânsă, Ministerul Educaţiei a anunţat că în perioada 31 august-10 septembrie se va organiza o nouă sesiune de admitere pentru tinerii de origine română din Republica Moldova, în anul de învăţământ 2011-2012.

Duminică, 4 septembrie 2011, Ministerul Educaţiei a publicat rezultatele la sesiunea de toamnă a bacalaureatului, iar rata de promovare la nivel naţional este de 16,6%.

Acest nou eşec al copiilor noştri nu pare să mai şocheze şi să revolte pe nimeni. Mulţi dintre specialişti îl anticipau chiar cu câteva săptămâni înainte, iar duminică, atunci când rezultatele au fost date publicităţii, reprezentanţii inspectoratelor şcolare judeţene au declarat, parcă citind de pe aceeaşi foaie, că "Rezultatele sunt normale!". Evident, o strategie de manipulare clară, dictată de Ministerul Educaţiei pentru a calma o situaţie explozivă - cea care arată că mai puţin de un sfert din elevii care au dat sesiunea de toamnă au luat acest examen. Această situaţie este cu adevărat dezastruoasă dacă o comparăm şi cu cea din vară, când doar 44,47% dintre elevi au luat bacalaureatul.

O situaţie gravă pentru bieţii elevi pe care se fac experimente, pentru părinţii acestora care sunt, probabil, debusolaţi şi dezorientaţi. O situaţie "normală" însă pentru subalternii lui Funeriu care au transmis, fără a clipi şi fără remuşcări, "mesajele" venite de la minister.

De ce am prezentat toate aceste date şi de ce am făcut aceste precizări? Deoarece vreau să trag un semnal de alarmă, pentru a nu ştiu câta oară, în legătură cu diferenţa dintre ceea ce spune şi ceea ce face actuala putere şi pentru a demasca strategia evidentă a PDL de a câştiga alegerile folosind orice mijloc: de la votul prin corespondenţă la plasa verde plină cu alimente de strictă necesitate, de la acordarea dublei cetăţenii pentru moldoveni până la întărirea "legăturilor" cu un număr dublu de studenţi bursieri de peste Prut într-un an pre-electoral.

Ţin să precizez că nu am nimic împotriva cetăţenilor Republicii Moldova şi cu atât mai puţin împotriva unor copii cărora li se acordă o şansă de a studia în condiţii mai bune pentru ei. Nemulţumirea mea vine de la modul în care Guvernul PDL îşi bate joc de propriul popor doar de dragul puterii.

Consider că nu este normal să îţi baţi joc de învăţământ şi, după un eşec monstru în vară, când rezultatele la bacalaureat au fost dezastruoase, să nu faci mai nimic pentru ca cei care au ratat acest examen să aibă o şansă reală de a promova în toamnă! Această atitudine este cea care trebuie să genereze indignare, la fel cum indignare trebuie să genereze şi declaraţiile reprezentanţilor ISJ care consideră "normale" rezultatele dezastruoase din această toamnă şi care se lamentează spunând că elevii nu învaţă! Eu cred că elevii din România de astăzi sunt la fel ca şi cei de acum 2-3 generaţii, care au luat bacalaureatul cu brio şi care acum îşi fac planuri să se angajeze la companii străine. Cred că adevăratele probleme din învăţământ nu sunt la elev, ci în alte zone, care ar trebui mai atent analizate şi monitorizate. Problemele din învăţământ sunt şi cele legate de subfinanţarea acestui sistem, dar şi de modul în care sunt trataţi de PDL-işti profesorii de la catedră cărora li s-au tăiat sporurile şi salariile.

Personal, sunt de părere că faptele celor din PDL arată clar că ei sunt dispuşi să îi sărăcească pe români pentru ca apoi să le cumpere votul pe o plasă de făină sau că sunt dispuşi să îşi bată joc de câteva zeci de mii de elevi de clasa a XII-a pe care să îi pice la bacalaureat pentru ca să obţină o mână de voturi de la studenţii moldoveni care vin să facă facultăţile în România, dar şi de la familiile lor care, fireşte, se vor considera datoare să voteze cu Emil Boc şi PDL.

Aceasta este "cheia" ediţiei din acest an a bacalaureatului şi, indiferent de cât de buni erau copiii noştri, mulţi fuseseră dinainte condamnaţi la a pica examenul pentru că trebuia să li se facă loc în universităţi viitorilor votanţi ai PDL.

Cred că actualul Guvern PDL este în stare de orice şi că, pentru reprezentanţii săi în instituţiile statului, cuvinte precum: lege, dreptate, responsabilitate, echitate, solidaritate nu există.

Nu mă obosesc să îi cer demisia ministrului educaţiei! Este mult prea arogant şi autosuficient pentru a-şi asuma eşecul rezultatelor de la bacalaureat şi, în atare condiţii, pentru domnia sa şi pentru oameni ca domnia sa, nu putem vorbi despre principiile enumerate mai sus. Totuşi, pentru simplul fapt că România este ţară membră NATO şi UE, acel "club select" în care ne-am dorit să intrăm, cred că măcar bunul-simţ de a-şi asuma eşecul acestor examene ar reprezenta un gest de minimă normalitate a ministrului de resort.

Domnul Costică Macaleţi:

"Insuficienţi bani pentru spitalele botoşănene"

Declaraţia mea politică se referă la subfinanţarea cronică a spitalelor din judeţul Botoşani.

Astfel, odată cu noua clasificare atribuită spitalelor botoşănene de către Ministerul Sănătăţii acestea au suportat o grea lovitură! Unităţile spitaliceşti au pierdut cel mai mult pe partea de finanţare, astfel ca sistemul sanitar botoşănean, şi aşa subfinanţat, devine din ce în ce mai bolnav.

Bugetele de venituri şi cheltuieli arată că fondurile au scăzut dramatic. În ultima şedinţă de Consiliu Judeţean, consilierii au aprobat bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 ale unităţilor sanitare cu paturi din subordinea Consiliului Judeţean şi este evident că spitalele vor avea de suferit din punct de vedere al finanţării.

Spre exemplu, bugetul cel mai mare pentru anul 2011, în sumă de 70,5 milioane de lei, îl areSpitalul Judeţean Mavromati. Cea mai mare unitate spitalicească din judeţ a fost clasificată provizoriu în categoria a III-a, cu plan de conformare până la finalul anului. Practic, pentru a rămâne în această categorie, va trebui făcută comasarea cu celelalte spitale. Dacă în trimestrul I Spitalul Judeţean a avut un buget de 23,05 milioane de lei, treptat, acesta a tot început să scadă, astfel că pentru ultimul trimestru din an bugetul este de 14,3 milioane de lei, din care 5,3 milioane de lei reprezintă cheltuieli de personal. LaSpitalul de Obstetrică şi Ginecologie, bugetul din ultimul trimestru al anului s-a înjumătăţit faţă de primul trimestru. Astfel, dacă pentru primele trei luni ale anului spitalul a avut un buget de 4,5 milioane de lei, pentru trimestrul IV bugetul este de doar 2,1 milioane de lei, din care 1,6 milioane de lei reprezintă numai cheltuieli de personal. Bugetul pe tot anul este de 12,1 milioane de lei.

Aceeaşi situaţie este şi laSpitalul de Psihiatrie,care de la un buget de 4,8 milioane de lei în primul trimestru a ajuns la un buget de 2,4 milioane de lei în trimestrul IV, din care cheltuielile de personal sunt de 1,7 milioane de lei. Bugetul pe întreg anul este de 15,5 milioane de lei. Sanatoriul de Pneumoftiziologie de la Podrigaare pentru trimestrul IV un buget de 662.000 de lei, faţă de 834.000 de lei în primul trimestru. Cheltuielile de personal de la această unitate pentru ultimele trei luni din an sunt de 442.000 de lei. Bugetul pe 2011 este de 2,8 milioane de lei.

Cifrele vorbesc de la sine! Sub pretextul reorganizării şi comasării spitalelor, se reduc dramatic sumele alocate acestora de la buget. Cunoaştem cu toţii condiţiile din spitale şi că deja bolnavii şi gândacii sunt "camarazi de suferinţă", împărţindu-şi firimiturile de mâncare care poartă numele de raţie zilnică de hrană. Dar să mai şi tai de undeva de unde ştii că este inuman să o faci, deja este nu numai un atentat la siguranţa naţională, dar şi o dovadă de adevărat sadism şi inconştienţă criminală! Solicit renunţarea la aceste comasări inconştiente şi alocarea de resurse financiare corespunzătoare tratamentului în condiţii omeneşti a suferinzilor internaţi în spitalele din Botoşani!

Domnul Dorel Covaci:

"România şi românii - Cod portocaliu de sărăcie, umilinţă, deznădejde şi ignoranţă din partea puterii"

Intervalul de timp dintre cele două sesiuni parlamentare anuale mi-a permis să efectuez vizite în fiecare localitate-centru administrativ din colegiul pe care îl reprezint. A fost un prilej cu totul special de a întâlni oamenii în mijlocul problemelor cu care se confruntă şi de a lua pulsul real, la faţa locului, a ceea ce înseamnă viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din judeţul Timiş.

Greutăţile sunt recurente şi aproape identice de la o comunitate la alta. Majoritatea românilor a resimţit regresul economiei în ultimul an. Gospodăriile au sărăcit şi sărăcesc de la o zi la alta, şi aceasta în situaţia în care, sub ochii fiecăruia, edilii susţinuţi de PDL "îndeasă" banii contribuabililor în proiecte aberante, inutile, dar atent încredinţate spre execuţie clientelei de partid, care trebuie să încaseze peşcheşul cuvenit pentru efortul financiar depus în campanie şi să verse procentul necesar pentru noile runde de alegeri. Se construiesc fântâni arteziene, terenuri de sport, se plantează flori, se vopsesc faţade în culoarea simbol a puterii în localităţi în care nu există canalizare, apă curentă, drumuri sau dispensare. Activităţile firmelor partidului se numesc oficial investiţii, dar în practică sunt simple donaţii din banii publici.

Cetăţenii simt că plătesc dările faţă de stat fără ca aceste sume să se întoarcă sub formă de servicii de protecţie socială, poliţie, armată, sănătate, învăţământ, infrastructură. Când ajung la pensie nu îşi mai permit să achite nici măcar pâinea sau întreţinerea locuinţei.

Se vorbeşte tot mai frecvent de reţele de mafii locale, interconectate la nivel naţional, care deţin monopolul tuturor surselor de venit. Locuri de muncă nu se mai găsesc la liber, pentru cei care nu au servit partidul, ci se tranzacţionează doar pe sume considerabile de bani, care trebuie vărsate în puşculiţa portocalie.

Taxele şi impozitele se scurg pe filiere paralele cu statul. Şi după cum ştim că paralele nu se întâlnesc niciodată, nici resursele colectate nu ajung la bugetul statului pentru a fi direcţionate spre comunităţi.

Statul este doar un instrument al politicului. Interesant este că reţelele paralele (de stat şi cele camuflate) sunt controlate de aceeaşi oameni ai puterii politice. Pentru a avea succesul şi supremaţia asupra reţelei formale de stat, e necesar controlul asupra caracatiţei contrabandei şi evaziunii. E vital controlul asupra acestor reţele paralele, prin numirea şefilor care sunt însărcinaţi cu direcţionarea veniturilor spre bugetul de partid. Se încasează bani puţini la buget, prin taxe mari, aplicate doar unor contribuabili, care se împing tot către economia neagră.

Se ajunge astfel la punctul în care statul nu-şi mai poate onora obligaţiile faţă de cetăţeni, pentru a-şi putea plăti, în schimb, datoriile faţă de clientelă.

Legile se aplică doar celor care nu se conformează intereselor puterii. Cei care nu dau mită sau încearcă să eludeze în orice mod caracatiţa mafiotă au de înfruntat acelaşi stat, prin pârghiile sale coercitive - poliţia, justiţia, fiscul.

În teritoriu, cei de la putere nu se mai interesează de problemele oamenilor de rând. Ei ştiu doar să se ploconească şi să organizeze petreceri în cinstea şi pentru distracţia şefilor de partid, care le oferă în schimb garanţii pentru păstrarea locului călduţ. Acum e sezonul în care se pompează sume considerabile din banii publici pentru organizarea cu fast a zilelor localităţilor, în ciuda situaţiei dezastruoase în care se află bugetele locale, într-un păienjeniş în stilul cazului Ridzi, care împuşcă doi iepuri deodată: stinge pofta alegătorilor de muzică, dănţuială şi oferă prilej de a dirija scurgerea grosului banilor pe culoare ascunse, spre filialele PDL. Mai toţi capii puterii politice au acumulat averi nejustificate din exploatarea poziţiilor pe care le ocupă, nefiind împiedicaţi de legislaţia permisivă, incompletă şi aplicată discriminatoriu.

O altă îngrijorare se referă la viitoarele alegeri. În 2009, la prezidenţiale, între cele două tururi, a şocat o afirmaţie a echipei PDL: "Dacă diferenţa este de maxim 2 puncte procentuale, putem să întoarcem jocul. Până în 2 procente nu ne facem probleme, câştigăm alegerile". Nu putem decât să ne întrebăm pe ce se baza această siguranţă şi dacă nu cumva câştigarea alegerilor nu a avut în spate maşinăria electorală PDL-istă, care a oferit în contrapondere în străinătate un rezultat care "să repare" pierderea alegerilor în ţară. Mai nou, ridicarea problemei votului prin corespondenţă parcă întăreşte certitudinea colectivă că în ţara noastră cu greu vom mai avea rezultate electorale corecte şi reale ale alegerilor, care să reflecte într-adevăr opţiunile cetăţenilor.

Din nefericire pentru poporul român, actuala conducere, prin proiectele de lege pe care le propune, nu face decât să scoată în evidenţă dorinţa de câştigare a alegerilor viitoare, cu orice preţ. Manipularea, mita electorală, şantajul, denigrarea adversarilor politici, racolarea parlamentarilor şi primarilor din opoziţie, precum şi sărăcirea populaţiei sunt strategii pe care le folosesc pentru a-şi păstra puterea şi privilegiile.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Trei priorităţi pentru actuala sesiune parlamentară: modificarea Constituţiei, legea electorală şi reîmpărţirea administrativ-teritorială"

Mai este doar un an până la momentul alegerilor parlamentare. Ne aflăm, practic, în ultima parte a mandatului nostru şi cred că trebuie să ne punem problema în ce măsură actualul Legislativ a avut o activitate eficientă. Cu sinceritate, afirm că în acest ciclu s-a derulat unul dintre cele mai importante procese de reformă a statului, de după 1990. Legea salarizării unitare, Legea pensiilor, Codul muncii, codurile de procedură, Legea educaţiei - toate au obţinut votul Parlamentului într-o perioadă relativ scurtă de timp. Mai mult, a trebuit gestionată situaţia acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi aprobate legi specifice pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării.

S-au făcut foarte multe, dar nu s-a atins unul dintre obiectivele majore, trasate chiar de electorat. În 22 noiembrie 2009, românii au votat pentru un Parlament unicameral şi maximum 300 de deputaţi. Eu cred că nu putem încheia acest ciclu legislativ fără să punem în aplicare voinţa cetăţenilor. Pentru aceasta avem nevoie de modificarea Constituţiei şi modificarea Legii electorale. Iată două obiective extrem de importante spre care trebuie să tindem în această sesiune parlamentară. Un proces atât de meticulos precum revizuirea Constituţiei are nevoie de timp, şi plasarea acestei responsabilităţi într-un an electoral, cum va fi 2012, va face mult mai greu compromisul politic. De aceea, mi-aş dori ca deopotrivă puterea şi opoziţia să înceapă să lucreze asupra noii formule constituţionale.

Revizuirea nu este doar un demers simbolic, ci unul de natură să stimuleze progresul în societatea şi economia românească. Dacă la asta adăugăm extrem de probabila cerinţă a Comisiei Europene ca statele membre ale UE să introducă în Constituţiile proprii limitarea deficitului bugetar, ca măsură de prevenţie în faţa unei posibile crize a datoriilor suverane, vom vedea un tablou mult mai concret al necesităţii modificării Legii fundamentale.

Limitarea numărului de parlamentari la 300 este măsura deopotrivă a neîncrederii românilor în clasa politică, cât şi a dorinţei acestora de a avea un stat mai suplu şi mai eficient. De-a lungul ultimilor ani, s-au purtat extrem de multe războaie politice în care cetăţenii au fost mai degrabă elemente exterioare. Lungul şir de campanii electorale pornit în 2007 i-a îndepărtat pe aceştia de urne, iar rezultatele prezenţei la vot sunt cât se poate de îngrijorătoare pentru democraţia noastră. Iată de ce cred că odată cu modificarea Legii electorale trebuie să ne gândim foarte serios şi la ideea comasării alegerilor parlamentare cu cele locale. Cu siguranţă, dacă oamenii ar fi chemaţi o singură dată la urne anul viitor, să voteze şi pentru parlamentari, dar şi pentru aleşii locali, prezenţa la urne ar fi mai mare şi reprezentativitatea aleşilor va fi la fel.

În acest context general al discuţiilor legate de revizuirea Constituţiei şi modificarea Legii electorale, e momentul cel mai potrivit să reluăm şi dezbaterea privind reorganizarea administrativ-teritorială. Aceasta nu s-a împotmolit din cauza elementelor de natură utilitară, ci din considerente politice, mulţi fiind îngrijoraţi de efectele pe care le-ar putea avea asupra vieţii politice româneşti. Cum Constituţia şi Legea electorală nu pot fi adoptate decât în urma unui compromis politic, ar fi extrem de bine dacă în acest pachet ar fi inclusă şi reîmpărţirea administrativă a României, pentru că este evident că doar acum se poate realiza. Dacă am amâna acest proces, în momentul în care s-ar reveni la el, ar trebui să vorbim din nou despre modificarea Constituţiei şi a Legii electorale.

Acestea sunt cele mai importante trei priorităţi pe care clasa politică românească ar trebui să şi le stabilească pentru actuala sesiune parlamentară. Sunt teme politice care pot genera efecte administrative majore. Dezbaterea lor nu trebuie grăbită. În măsura în care vom reuşi să adoptăm toate aceste proiecte cred că, parlamentari ai puterii şi opoziţiei, vom putea merge anul viitor în campania electorală, să le spunem românilor câte lucruri bune am făcut în acest ciclu legislativ.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

"Bacalaureat 2011, sesiunea de toamnă"

După cum bine se ştie, rezultatele la examenul de bacalaureat din sesiunea de vară au fost sub aşteptările părinţilor, profesorilor şi, nu în ultimul rând, al persoanelor care conduc destinele educaţiei şi cercetării în România. Astfel, elevii care nu au obţinut o notă de trecere la examenul din sesiunea iunie a.c. s-au văzut nevoiţi să-şi încerce şansa în sesiunea de toamnă a examenului de bacalaureat. Deşi rezultatele din iunie au fost dezamăgitoare prin procentul mic al promovabilităţii, această nouă şansă reprezentată de sesiunea de toamnă a înregistrat cele mai critice cifre privind numărul mare de elevi înscrişi şi numărul infim de elevi care au reuşit să promoveze examenul.

Pentru examinări au fost înscrişi 109.595 de candidaţi, cu 40.000 mai mulţi decât în anul anterior, majoritatea înscriindu-se pentru susţinerea probelor scrise unde în vară au fost cei mai mulţi picaţi. La această sesiune, din numărul de 109.595 de candidaţi înscrişi aproape 90.000 nu au reuşit să obţină notă de trecere, promovabilitatea fiind de 16%. La această sesiune au fost înregistrate mai multe fenomene, printre care amintim eliminarea din examen a 311 candidaţi, adică 240 la limba şi literatura română şi 71 la matematică, 95 dintre ei fiind eliminaţi pentru tentativă de fraudă. În ceea ce priveşte proba de matematică, foarte mulţi elevi au plecat din examen după o oră şi jumătate, după ce au predat lucrarea fără să scrie nimic. În ceea ce priveşte situaţia promovabilităţii din capitală şi celelalte judeţe, procentul rareori trece de 20%. În Bucureşti doar 18% dintre elevi au promovat, rezultatele fiind critice comparativ cu anul 2010, când în sesiunea de toamnă au reuşit să promoveze circa 30% din numărul celor înscrişi. Cea mai slabă rată a promovabilităţii a fost înregistrată în judeţul Maramureş, unde doar 8% au reuşit să obţină note de trecere, iar cele mai bune rezultate au fost înregistrate în Suceava, unde înaintea depunerii contestaţiilor 36,31% din numărul elevilor reuşiseră să treacă examenul. Nu a existat nicio medie de 10, au fost 9 medii de peste 9, 352 de medii de peste 8 şi 2894 de medii peste 7. Judeţul Dolj a avut cele mai multe medii peste 9 - 3 iar Bucureştiul a avut cele mai multe medii peste 7 şi 8. În ceea ce priveşte judeţul Olt, rata de promovabilitate a fost de 11%, după ce în sesiunea din vară se înregistrase o rată de promovabilitate de 55,7%, Oltul fiind între primele 4 judeţe, după Harghita, Constanţa şi Brăila. În judeţul Olt, dintre cei 1.447 elevi care s-au prezentat la examenul de bacalaureat din toamnă, doar 169 au luat note de trecere. Au fost înregistrate două medii peste 8, treizeci de medii peste 7 şi 137 de medii peste 6.

După cum lesne se poate observa, cifrele sunt foarte mici în comparaţie cu anii anteriori, ceea ce arată că sistemul educaţional din România se află în colaps. Cauzele acestui regres sunt mai multe, începând cu remuneraţia dascălilor, continuând cu reducerea şi chiar anularea sporurilor de deplasare, şi terminând cu această nouă lege a educaţiei, care este piatra de moară ce atârnă de gâtul sistemului de învăţământ.

Domnul Ion Dumitru:

"Pădurea, principala resursă a zonei montane, trebuie să devină principalul obiectiv al dezvoltării rurale"

Istoria demonstrează că pădurea a fost o componentă implicită a sistemului de agricultură denumit agrosilvo-pastoral. Până în secolul al XVII-lea pădurile acopereau între 2/3 şi 3/4 din suprafaţa teritoriilor ocupate de români, oferind populaţiilor locale cvasitotalitatea mijloacelor de existenţă: păşunile şi fâneţele pentru creşterea animalelor, lemne de foc, de construcţie şi materie primă pentru meşteşugari, vânat, fructe de pădure, ciuperci şi nu în ultimul rând refugiu în vremuri de restrişte.

Înmulţirea populaţiei şi dezvoltarea comerţului cu vite şi apoi cereale au declanşat în secolul XVIII şi în cel următor defrişarea masivă a pădurilor, pentru a face loc de păşune şi apoi de arătură. Tăierile abuzive au continuat şi în secolul XX până când în 1948, fondul forestier al României mai însuma 6.705 mii ha.

Regimul totalitar a naţionalizat pădurile ca "bun al întregului popor" şi le-a exploatat în folos propriu, cheresteaua şi produsele manufacturate din lemn fiind printre produsele cele mai solicitate la export.

Evoluţia fondului forestier în perioada regimului totalitar nu a fost una pozitivă, cu toate programele de împădurire derulate în epocă. Statistica vremii consemnează pentru fondul forestier naţional o suprafaţă de 6.446 mii ha în 1950 şi 6.372 mii ha în 1989, cu 74 mii ha mai puţin.

În perioada postcomunistă, defrişările cu voie sau fără voie au continuat, pe seama acestora punându-se o mare parte din calamităţile naturale ale tranziţiei.

Statistic vorbind, fondul forestier naţional nu a suferit modificări semnificative după anul 1989. În schimb, acţiunile de refacere a pădurilor, respectiv împăduririle, au fost mult mai reduse.

Negocierile cu Uniunea Europeană au conţinut doar prevederi vagi la subcapitolul Dezvoltare rurală, şi anume măsuri de agromediu. De aceea, Guvernul României trebuie să ia măsuri urgente, conform Planului Naţional Strategic, şi să rezolve criza patrimoniului forestier, prin creşterea suprafeţei totale de vegetaţie forestieră de la 26,7% la 35%, cât este media Uniunii Europene, respectiv de la 0,25 ha pe cap de locuitor, la 0,35 ha/locuitor, cât este media în Uniunea Europeană.

Domnul Marian Ghiveciu:

"Apicultura, o subramură a producţiei animale care poate fi rentabilă şi cu profitabilitate"

Ca vechime, albinăritul este o îndeletnicire ce se pierde în preistorie, iar stupăritul era cunoscut încă din antichitate, atât de către daci, cât şi de neamurile înconjurătoare.

În epoca feudală albinăritul a constituit o ocupaţie de bază a locuitorilor din cele două principate române. Suzler (1781) îi numea pe cei din Ţara Românească mari maeştri ai albinăritului, care ştiau să producă mierea cea mai limpede şi curată şi ceara cea mai apreciată pe piaţa Veneţiei.

Cu timpul, pe măsură ce s-au operat defrişări masive de păduri (principala bază meliferă) pentru a face loc la arătură, intensivitatea albinăritului s-a redus mult.

În primii 10 ani ai tranziţiei, atât numărul de stupi, cât şi producţia de miere au scăzut simţitor. Începând cu 2001, numărul de familii de albine a început să crească din nou, ajungând în 2005 la 930 mii de familii şi la o producţie totală de miere de 19.366 to, cu aproape 60% mai mare decât în 1989, aceasta datorită randamentului pe stup de peste 2,4 ori mai mare.

În anul 2010 producţia de miere a fost de 22.222 to.

Producţia de miere a României reprezintă 10% din producţia Uniunii Europene şi ceva mai mult de 1% din producţia mondială.

Pentru perspectivă, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România are programe ambiţioase, ţinând seama de potenţialul melifer al ţării. Se crede că la nivelul anului 2012, numărul familiilor de albine ar putea ajunge la peste două milioane, cu o producţie marfă de circa 30.000 to, din care 20.000 to pentru export.

Consider că performanţa sus-menţionată nu poate fi atinsă curând, atât timp cât Guvernul nu realizează programul de împădurire, nu asigură modernizarea tehnologiilor de creştere şi concentrarea şi profesionalizarea apicultorilor.

Domnul Mircia Giurgiu:

"Piaţa volantă în centrul Clujului"

Am salutat iniţiativa primarului municipiului Cluj-Napoca de a organiza o piaţă cu produse agricole în centrul oraşului şi de a le acorda şansa producătorilor care nu au o masă în pieţele de cartier de a-şi vinde produsele.

Totodată, am aflat cu regret că piaţa volantă nu va mai funcţiona pe locaţia mai sus amintită, urmând a fi mutată într-un cartier al municipiului Cluj-Napoca.

Ţin să menţionez faptul că am fost sâmbătă, 13 august 2011, în mijlocul celor care-şi vindeau produsele în locul special amenajat pentru ei, iar producătorii români de etnie maghiară, ca şi cei de naţionalitate română, şi-au manifestat nemulţumirea cu privire la faptul că piaţa va fi mutată.

Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de cumpărătorii români şi maghiari. Este regretabil că o decizie bună a fost respinsă pe motive politice.

În aceste condiţii, cred că ar trebui depuse toate diligenţele pentru ca, în mod legal, piaţa volantă de produse agricole să rămână pe locaţia din centrul municipiului Cluj-Napoca.

Iniţiativa este susţinută şi de cetăţenii români care domiciliază în străinătate, dar şi de locuitorii municipiului Cluj-Napoca, aceştia iniţiind o campanie de strângere de semnături în acest sens.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

"Resursele epuizabile ale României făcute cadou"

E greu să planifici politici publice viabile şi stabile, e greu să relansezi economia naţională, e greu să găseşti bani pentru pensii şi salarii, e greu să acorzi subvenţii celor săraci când nu ai idee de ce e nevoie de asistenţă socială. E greu să guvernezi urmărind interesul naţional, însă e foarte uşor să crezi că, în postura de preşedinte, ţara îţi aparţine şi că o poţi vinde pe bucăţi.

România are zăcăminte de aur şi de argint, zăcăminte care nu sunt exploatate şi care, desigur, sunt un sac uriaş de bani pentru cei care vor tranzacţiona marea afacere.

Proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană a devenit deja extrem de cunoscut, a fost îndelung discutat, fără însă ca cetăţenii români să cunoască termenele, condiţiile şi beneficiile pe care statul român le-ar avea sau pe care, dimpotrivă, le-ar putea pierde printr-un contract păgubos.

Studiile de specialitate estimează bogăţia de la Roşia Montană la aproximativ 300 tone de aur şi 1.400 tone de argint, în condiţiile în care rezerva actuala în aur a Băncii Naţionale este de 103,7 tone.

Roşia Montană Gold Corporation, companie cu capital majoritar străin, înfiinţată în 1997, a primit în octombrie 2000, prin transfer de la o companie de stat, licenţă de exploatare minieră a zonei, sub mandatul ministrului industriei şi comerţului de la aceea vreme, Radu Berceanu. Preocuparea pentru acest proiect a rămas în curtea democrat-liberalilor, astfel încât în perioada în care a fost ministru al economiei, Adriean Videanu a declarat ca Proiectul Roşia Montană va fi inclus în Programul de guvernare. Aceasta preocupare are în spate interese personale şi clauze contractuale păguboase pentru statul român.

În contextul unei afaceri de miliarde de dolari, făcută cadou de către guvernanţi, preşedintele României se pronunţă în favoarea exploatării miniere. Ce are acesta de câştigat? Probabil că mult mai mult decât ar avea statul prin redevenţa minieră de 4% prevăzută în ceea ce ar putea fi o lovitura cu impact negativ pe termen lung pentru România.

În iulie 2009 preşedintele Traian Băsescu a vizitat Roşia Montană. În campania electorală Traian Băsescu a declarat că nu se poate pronunţa nici pro nici contra proiectului deoarece nu are la îndemână o concluzie clara a unor specialişti. Acestea sunt cuvintele lui Traian Băsescu de atunci «Nu o să intru nici în demagogia de a pune problema "Nu, nu se poate exploata" pentru că 80% din români spun să nu exploatăm, şi n-o să intru nici în capcana de a spune "Sunt şase sute de tone de aur, două mii de tone de argint, este criză, hai să le exploatăm!". Deci, aştept o opţiune făcută de oameni de ştiinţă». Între timp, se pare că oamenii de ştiinţă s-au pronunţat sau s-a întâmplat ceva, pentru că nu am auzit de consultarea poporului român în această speţă. Dacă domnul preşedinte ştia în 2009 că 80% dintre români se opun, acum câţi români sunt de acord? Sau acum, în 2011, nu mai contează opinia poporului?

Eu consider că este necesară consultarea poporului român în aceasta speţă, vorbim despre zăcăminte de aur şi argint, zăcăminte care odată exploatate nu sunt regenerabile, iar o greşeală în acest moment ar fi imposibil de reparat. Dacă într-adevăr preşedintelui Traian Băsescu îi pasă de bugetul României şi de această ţară, dacă îşi iubeşte şi îşi respectă poporul, atunci ar trebui să fie de acord cu organizarea unui referendum popular pe această temă.

Pe lângă redevenţa pe profit de doar 4/% pe care statul român ar primi-o în condiţiile contractului actual, revedenţă al cărui nivel este jenant, ar mai fi două probleme. Prima constă în perioada de exploatare minieră de 16 ani. Pentru că este vorba despre resurse epuizabile ar trebui să discutăm şi despre dezvoltare durabilă, or, dacă în 16 ani o să fie extras tot aurul cred că asistăm la o dovadă de inconştienţă din partea autorităţilor. A doua problemă se leagă de investiţiile în mediu şi de acoperirea pagubelor în cazul unui dezastru ecologic, iar conform clauzelor bine ascunse din contract, acestea ar reveni statului român. Cu alte cuvinte, din exploatarea aceasta statul român ar putea să cheltuiască mai mulţi bani decât ar câştiga.

Având în vedere faptul că exploatarea zăcămintelor miniere, şi mai ales modul în care aceasta va fi făcută, va afecta viitorul României, consider că este necesară organizarea unui referendum, iar domnul preşedinte, care s-a pronunţat de atâtea ori în favoarea consultării poporului, mă aştept să adere la acest demers.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

"Guvernul lasă în frig milioane de români"

Sărăciţi de guvernarea portocalie, după doi ani de tăieri şi măsuri iresponsabile, românii trebuie să îndure o altă decizie aberantă a Guvernului Boc: eliminarea subvenţiei pentru căldură. Pentru cetăţenii din zona urbană, aceasta înseamnă că preţul la încălzire se va dubla în iarna care vine.

Sunt absolut convins că Băsescu & Boc nu s-au gândit la cei mai mulţi dintre români. Oamenii vor fi nevoiţi să taie din banii pentru medicamente, pentru hrană, pentru copii, astfel încât să poată plăti facturile la întreţinere! Sau să trăiască în frig şi să se spele o dată pe săptămână.

La nivel naţional, diferenţa dintre costul de producţie al gigacaloriei şi costul facturat către populaţie ajunge până la 150%. Noile costuri vor fi greu de suportat chiar şi de către persoanele cu venituri mai mari, dar ce vor face pensionarii? Sunt în jur de un milion de pensionari care au pensii de peste 786 de lei. Cei mai mulţi dintre ei au venituri modeste, însă nu vor mai beneficia de ajutoare la încălzire. Ce vor face familiile tinere? Cum se vor descurca oamenii care nu au un loc de muncă? După cum ştiţi, aproape 740.000 de locuri de muncă s-au pierdut din 2009 şi până azi. 740.000 de oameni nu au un venit. 740.000 de familii sunt afectate de măsurile acestor guvernanţi incapabili să găsească o soluţie prin care viaţa românilor să se schimbe în bine, nu în rău.

Acum Guvernul se spală pe mâini şi lasă primăriile şi cetăţenii să suporte costurile. Primăriile vor acorda ajutoare celor cu venituri foarte mici. Banii pentru ajutoare nu acoperă subvenţia, iar costurile vor creşte pentru toţi românii, indiferent de veniturile pe care le au. Desigur, primarii noştri nu vor primi niciun leu în plus, aşa cum nu au primit niciun leu în ultimii doi ani de la acest guvern incompetent. Actuala guvernare nu i-a tratat niciodată egal pe toţi cetăţenii României, iar această măsură este un atac direct la populaţia care nu a votat până acum PDL. Eliminarea subvenţiei reprezintă un instrument de presiune în mâna PDL pentru viitoarele alegeri. Românii din localităţile conduse de primari ai opoziţiei vor fi cei mai crunt loviţi de această măsură.

În plus, şi modalitatea de acordare a ajutoarelor, în funcţie de bunurile mobile sau imobile deţinute, este o aberaţie. În acest moment, primăriile nu pot calcula nici cuantumul, nici numărul celor care urmează să primească ajutoare de la autorităţile locale, până când Guvernul nu publică normele metodologice ale deciziei adoptate. E posibil ca mâine să ne anunţe Guvernul că maşina de spălat este un semn de bunăstare, prin urmare, toţi deţinătorii de maşini de spălat sau de frigidere sunt tăiaţi de la ajutoare.

Sunt de acord cu ideea că ajutoarele la încălzire nu trebuie să ajungă la cetăţenii care au venituri suficiente pentru a-şi plăti facturile, însă trebuie să ştiţi faptul că cei care au bani şi-au putut permite o centrală proprie. Prin urmare, cei ce depind de sistemul de încălzire centralizat sunt, în marea lor majoritate, oameni care au nevoie într-adevăr de ajutoare la încălzire. Oricum, anunţul oficial al Guvernului vine târziu pentru oamenii care vor dori să se debranşeze, mai ales că în anumite localităţi acest proces este extrem de anevoios. În aceste condiţii, mulţi cetăţeni vor fi obligaţi să rămână racordaţi la sistemul centralizat de încălzire, chiar dacă doresc să se debranşeze.

Subliniez încă o dată că eliminarea subvenţiei la întreţinere este o măsură antisocială, luată fără o analiză serioasă, fără a se ţine cont de realitate. Guvernul Boc îşi bate joc de poporul român care a fost sărăcit, înfometat şi adus în sapă de lemn de o gaşcă de indivizi fără scrupule, care nu face decât calcule electorale meschine. Nu vedem nicio soluţie de creştere economică, nicio investiţie notabilă sau vreun progres în absorbţia de fonduri europene. Obsesia amputării veniturilor populaţiei este singura strategie a Guvernului Boc.

Măsura noastră, a USL, este să luptăm pentru drepturile românilor. Dacă Guvernul Boc îi desconsideră pe cetăţenii acestei ţări şi bagă mâna în buzunarul oamenilor, noi suntem datori să-i blocăm. De aceea vom iniţia o moţiune simplă pe tema eliminării subvenţiei la căldură în săptămânile următoare. Dacă nu vom avea sorţi de izbândă, echipa USL va depune în Parlament un proiect de lege pentru reducerea la 9% a TVA-ului aferent gigacaloriei, astfel încât cetăţenii din zona urbană să suporte mai uşor această creştere aberantă a preţului la căldură.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Derapajele din limbajul politic contemporan"

În ultima perioadă, în România sunt la modă scandalurile politice şi jignirile fără limite de bun-simţ şi fără orice urmă de demnitate. Atacurile la persoană şi cuvintele vulgare mai ceva ca la uşa cortului au devenit laitmotivul reuşitei pe scena politică. Vrei să fii tare în PDL? Scoţi câteva înjurături despre opoziţie, faci pe bufonul, arunci cu noroi în toţi şi în toate şi devii automat vedetă PDL-istă de prim rang!

Politica nu înseamnă jigniri la adresa familiei sau a legilor statului şi nici nerespectarea Constituţiei sau afaceri între firma familiei şi instituţia de stat în fruntea căreia te-au trimis voturile electorilor.

De ceva vreme, limbajul violent, insultător, ţine loc de proiect politic pentru majoritatea utilizatorilor lui, inclusiv la Traian Băsescu. S-a creat iluzia că succesul lui în politică este urmarea firească a violenţei cu care şi-a atacat adversarii. Şi mai toată lumea s-a repezit, la stânga şi la dreapta, să imite un "model de succes", numai că violenţa de limbaj a ucis dialogul politic.

Dezechilibrele politicii româneşti sunt tot mai evidente. Aproape că nu este lider al puterii care nu iasă în faţă cu un vocabular destul de restrâns, format, în esenţă, din cuvinte obscene, triviale şi total nepotrivite pentru un politician, o persoană publică, menită să fie în slujba oamenilor.

Modelul negativ al tipului de personalitate introdus de Traian Băsescu în politica actuală de la noi, care presupune "golăneală", "şmechereală" şi mitocănie urbană, face ravagii mai mult decât oricând.

În această vară, mai precis în iunie, Partidul Democrat Liberal invita opoziţia la dialog, pentru a pune capăt "violenţei" şi "degradării" limbajului unor lideri politici: "Sunt încă oameni care cred că, exhibând ura, câştigă electoratul", spunea atunci purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu.

"Îi lăsăm să viseze frumos şi dimineaţa le-o tragem!", la asta s-a rezumat transpunerea în practică a dezideratului PDL-list. Ca de fiecare dată, una spun şi alta fac. Enunţul constituie noua filozofie cu care liderii PDL au încercat să-şi mobilizeze tinerii activişti la şcoala de vară a partidului. Lansată de secretarul general al partidului, Ioan Oltean, maxima aminteşte de limbajul preşedintelui Traian Băsescu, care la anunţarea alegerilor pentru primăria Capitalei de acum 10 ani se adresa, euforic, unui adversar nevăzut: "M..., ţi-am spus". Politică mai fără obraz, mai fără onoare şi bun-simţ nici pe vremea fanarioţilor nu cred că era!

De fiecare dată când se apropie alegerile, politicienii portocalii scot de la naftalină arsenalul cu cuvinte grele într-o încercare de a convinge că ei sunt cei "şmecheri".

"Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim" - fiecare generaţie, la vremea ei, a învăţat la şcoală această expresie celebră. Astăzi însă după două decenii de libertate, limba română cea "dulce şi frumoasă" s-a transformat în "ciocu’ mic", "ţigancă împuţită", "găozari"!

În politica actuală găseşti acum jigniri pentru orice ocazie. Se practică un limbaj jignitor şi ofensator, iar dacă vrei să-l defineşti suburban eşti amabil. Acest discurs nu mai poate continua şi, dincolo de ofensele şi jignirile personale, produce un rău în sistemul social românesc.

Este inadmisibil să promovăm în dialogul dintre oamenii politici obscenităţi şi afirmaţii calomnioase, tocmai de aceea, la început de sesiune parlamentară, cer tuturor colegilor care cred în respect, bun-simţ şi politeţe să sancţioneze dur mojiciile din limbajul actual, iar românilor să nu mai accepte astfel de derapaje ale oamenilor politici.

Domnul Eugen Bejinariu:

"Legalizarea conduitei de succes a PDL în alegerile viitoare"

Campania electorală pentru alegerile locale şi parlamentare a PDL a început, iar rezultatul lor a fost anunţat prin declaraţia domnului Emil Boc care ne-a comunicat că singura formaţiune politică în măsură să obţină peste 50% din voturi este PDL. În acest scop se lucrează în prezent.

Prima măsură priveşte comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Alegerea primarilor, a preşedinţilor Consiliilor judeţene şi a consilierilor locali, care în campania electorală vin cu obiective, promisiuni şi programe cuprinzând pietruirea, asfaltarea sau repararea drumurilor, podurilor şi podeţelor etc., odată cu alegerea deputaţilor şi senatorilor care au datoria de a elabora şi adopta legi pentru România este un amestec politic şi managerial eterogen, confuz şi profund greşit.

Ca urmare, PSD şi, respectiv, USL se declară împotriva acestei decizii politice greşite doar în favoarea PDL, şi o respinge categoric.

O altă măsură priveşte reducerea numărului de parlamentari şi pentru care PSD a depus un proiect de lege. Votul prin corespondenţă va face posibilă chiar şi depăşirea promisiunii domnului ministru Teodor Baconschi de a aduce un milion de voturi din diaspora pentru PDL la viitoarele alegeri, iar prin noile reglementări din Legea electorală se vor introduce peste tot în secţiile de votare oamenii coaliţiei de la guvernare, dacă această coaliţie se va menţine până atunci.

Eforturi mari s-au depus pentru adunare de bani. Aceste eforturi continuă. În campania electorală punga portocalie sau verde şi plicul vor deveni cele mai puternice dintre "argumente", pentru a convinge cetăţenii sărăciţi din mediul rural să voteze pe filantropii politici - liderii PDL şi UNPR. Realitatea social-politică este însă alta.

În comunicarea noastră cu cetăţenii aflăm şi stări de spirit, şi nemulţumiri, dar şi multe, foarte multe reacţii justificate ale cetăţenilor care se vor exprima la urna de vot, fie el şi uninominal, într-un singur tur de scrutin, comasat, şi dirijat politic de putere. Cetăţenii nu mai suportă apăsarea, imperativele, nedreptăţile şi nesocotirea normelor democratice.

Sub înrâurirea politică a USL, într-o atmosferă de bună comunicare, cu înţelegerea corectă a ceea ce s-a întâmplat în România în anii de "democraţie uninominală" de 7 ani şi cu dorinţa intrării într-o lume a democraţiei autentice, cetăţenii, şi cei tineri, şi cei mai în vârstă, vor vota candidaţii PSD, PNL şi PC. Va fi un moment important pentru revenirea la normalitatea vieţii politice în România. În acest sens vom acţiona şi milita noi, cei din USL, şi toţi cei care poartă în fiinţa lor valori morale româneşti adevărate. Avem în vedere nu numai marea mulţime dezamăgită şi revoltată a cetăţenilor, ci şi oamenii care până acum au tot fredonat "Să trăiţi bine!"

Votul cetăţenilor la viitoarele alegeri parlamentare va fi, într-un fel, o nouă revoluţie care va înlătura dictatura portocalie din România, aşezată în structuri şi norme clamate a fi democratice.

Domnul Ion Stan:

"Cum să înţelegem ce ni se întâmplă: Traian Băsescu - agent de influenţă?"

Nu-mi face deloc plăcere sa fac declaraţii politice pe seama faptelor neavenite ale preşedintelui republicii, dar dânsul simte tot mai des nevoia să fie în atenţia critică a concetăţenilor şi, mai nou, şi a cancelariilor străine, de la Est la Vest şi de la Nord la Sud.

Aşa de exemplu, mai zilele trecute, deloc inspirat de numele bulevardului de pe latura de miazănoapte a Palatului Preşedinţiei, a stabilit un dead-line de trei ani pentru ca micii oameni de stat din fruntea Franţei, Italiei, Germaniei şi Marii Britanii să devină la fel de mari, de înţelepţi şi vizionari, precum Traian Băsescu, pentru a repune pe tapet, precum Bonaparte, proiectul francmasonico-rotschildian al Statelor Unite ale Europei.

Când asemenea idei nu vă aparţin, dar vă folosiţi de poziţia oficială pentru a le promova în spaţiul comunicării publice internaţionale, se cheamă că sunteţi în reţea. În reţeaua de influenţă a unui grup de interese, ca agent al acelei entităţi, alta decât România, a cărei suveranitate, independenţă, unitate şi integritate aţi jurat să le apăraţi. O entitate exterioară poporului român, pentru a cărui prosperitate aţi jurat cu mâna pe Biblie şi pe Constituţia României.

După mulţi ani de tăcere în chestiunea concesionării minelor de aur, o problemă ce ne divizează şi contrapune opiniile la nivel naţional, evidentă fiind opoziţia faţă de nefericitele soluţii acceptate de reprezentanţii statului, într-o conjunctură parcă anume aşteptată, preşedintele iese în lumina reflectoarelor şi se pronunţă în favoarea concesionărilor. Fără să fie stabilite, elaborate şi decise condiţiile prealabile! Pe bună dreptate, asemenea declaraţii pot fi suspectate de a fi expresia unor interese ascunse. Ca şi anterior, acelaşi comportament tipic al agentului de influenţă.

Astfel de gesturi nu sunt gratuite. Istoria este ticsită de statele de plată ale agenţilor de influenţă, iar cadeţilor din academiile serviciilor de informaţii şi poliţiei le sunt date exemplele de prim rang, pentru a nu le fi teamă să caute şi să dovedească această specie periculoasă de agenţi, tocmai acolo unde pot provoca răul cel mai mare, adică în cancelariile puterii.

Ca să nu fiu acuzat de lipsa argumentelor, fie-mi îngăduit să recurg la un citat de manual:

"Agenţii de influenţă. Prima categorie, de nivel înalt, este compusă din conducători politici, militari şi economici, sindicali, înalţi prelaţi şi alţii asemenea, implicaţi în crearea evenimentelor ce se doresc influenţate. Astfel de agenţi au fost: regele Hussein al Iordaniei, foştii preşedinţi ai Libanului, Bashir Gemayel, Egiptului, Anwar El Sadat, al Republicii Costa Rica, Jose Figuerez, al Mexicului, Gustavo Diaz Ordaz şi Luis Echeveria, Giovani Battista Montini (Papa Paul al Vl-lea), Karol Wojtyla (Papa Ioan-Paul al II-lea), Mihail Gorbaciov (...) Recompensarea serviciilor efectuate de asemenea agenţi se face cu bani, dar şi prin contraservicii: instruirea şi dotarea gărzilor personale, furnizarea de informaţii despre opoziţie, logistică şi metode pentru influenţarea rezultatelor alegerilor (3 milioane în campania lui Eduardo Frei, Chile, din 1964), campanii de presă, crearea majorităţilor parlamentare pro sau contra, acordarea de diverse alte facilităţi."

La anul vom avea alegeri. Nu întâmplător am ales citatul de mai sus cu referire la malversarea opţiunilor electorale. Dacă s-a ajuns în situaţia disperată a nevoii de perpetuare a actualei coaliţii de putere pe seama rezervelor de aur şi a altor resurse preţioase încă neexploatate ale României, atunci ne-am putea găsi într-o împrejurare de o gravitate ale cărei precedente în contemporaneitate au generat mari tulburări politico-sociale şi războaie civile.

Agenţii de influenţă din rândul şefilor de state figurau în deconturile "agenţiilor" cu rente viagere anuale de ordinul zecilor de mii de dolari, între 35.000 şi 70.000 (n.n. - într-o perioadă în care salariul preşedintelui SUA nu depăşea 150.000 de dolari). Meritele speciale le puteau fi recompensate cu elicoptere, cai de rasă şi femei seducătoare. Evident, în misiune de soţii ori concubine (Mihai I, fost rege al României, a primit avion, automobil şi o... roşcată!). Cât de puţin este cotată o ţară la bursa trădărilor naţionale!

În ţările unde şefii de state au fost agenţi de influenţă nu au existat decât perioade efemere de stabilitate, regimul politic a căpătat caracteristici despotice, parlamentele au devenit instituţii de prostituţie politică, legea a devenit măsura de voinţă a camarilelor politice, sistemul educaţional a devenit un incubator de clone, elitele necorupte de putere au ales calea exilului, milioane de cetăţeni au emigrat, trezoreriile au fost secătuite de marii actori ai corupţiei politice, iar viitorul naţiunilor amanetat cămătarilor internaţionali.

Mai nou, consecinţă a depolarizării ordinii internaţionale, pe scena factorilor de presiune şi a ameninţărilor au apărut noi actori, între care reţelele criminalităţii organizate transnaţionale, clanurile mafiote, grupuri de interese economice nelegitime, asasini economici. Aşadar, agenţii de influenţă nu trebuie neapărat prezumaţi ca fiind ai unor puteri ori organizaţii străine inamice.

Dacă din toate acestea ni se întâmplă şi nouă câte ceva, ce să înţelegem? Că România nu are conducători independenţi în decizii, iar puterea a fost fraudulos încredinţată unor agenţi de influenţă?

Domnul Mircea Irimescu:

"Politica pătimaşă"

Ne aflăm la începutul unei noi sesiuni parlamentare, probabil penultima a acestei legislaturi. În aceste împrejurări se impune o întrebare: ce poate aduce ea pentru uşurarea vieţii celor ce-şi simt povara imposibil de dus?

Experienţa sesiunilor trecute nu ne permite un răspuns încurajator. Restanţele legislative, cele mai multe, urmăresc sprijinirea "reformei" pe care o duce Guvernul. Iar reformă (puţini au rămas naivii ce pot crede şi altceva!) înseamnă acum diminuarea cheltuielilor sociale ale statului. Posibilităţile de consum se vor reduce, îngrijorările se vor agrava.

Limpezirea condiţiilor de desfăşurare a viitoarelor alegeri ce se aşteaptă de la actuala sesiune parlamentară nu se va produce în acest an, iar, dacă se va produce, nu va fi mângâietoare pentru nimeni. Nu eficienţa selecţiei viitorilor parlamentari interesează, ci întărirea celor deja tari din politică şi aceeaşi marotă a disperării: reducerea cheltuielilor. Nu se va sinchisi nimeni de lovitura pe care o va primi democraţia, încă o fata morgana pentru un popor surprinzător de ataşat de bizantinism. De altfel, la noi doar se mimează jocul democratic. Marile decizii se iau de 2-3 persoane sus-puse ce ştiu a mânui cum se cuvine "disciplina de partid".

Mari proiecte legislative referitoare la domeniile importante ale vieţii sociale (pregătirea şi ocuparea forţei de muncă, sănătatea, cercetarea ştiinţifică, valorificarea potenţialelor de orice fel, asistenţa socială, valorile naţionale, amendarea Constituţiei) nu vor fi sau, câte vor fi, nu vor schimba tenta spre sumbru a viitorului nostru. Modificări de conjunctură, ajustări pentru crearea de avantaj politic pentru putere, îngreunarea accesului la pâine pe calea pensiilor, lefurilor şi stipendiilor bugetare.

Nu este de aşteptat nici îmbunătăţirea raporturilor parlamentare dintre putere şi opoziţie. Aceeaşi lipsă de încredere şi de conlucrare va domni în legislativ. Topul priorităţilor politice va fi dominat de interese de partid. Cele publice vor mai aştepta. O temă legislativă majoră ca aceea a organizării administrative a ţării va fi tratată ca o banală luptă pentru os politic.

Solidaritatea naţională este o chestiune desuetă, ce nu intră în vederile oamenilor politici "ancoraţi în realitate". Intoleranţa politică este o trăsătură comportamentală a majorităţii liderilor partidelor parlamentare şi a preşedintelui României.

Nu-i sigur că opoziţia va fi capabilă în viitoarea sesiune să provoace vreo schimbare a cursului vieţii politice din ţară, asta în ciuda faptului că tendinţa de distanţare de actuala putere a UDMR-ului este tot mai evidentă.

Multe dispute parlamentare se vor da pe teme legate de politica de dezvoltare a Guvernului. Postulatul că investiţiile publice sunt factor eficient de combatere a crizei economice, spre disperarea opoziţiei care se vede înlăturată de la importante resurse financiare, va fi speculat exclusiv în favoarea puterii politice care doreşte să intre în viitoarele confruntări electorale cu imaginea de bun gospodar, cu activişti bogaţi şi fonduri îndestulătoare pentru perpetuarea în fruntea bucatelor. Ce se economiseşte prin reducerea cheltuielilor sociale se transferă, prin risipa controlată din lucrările publice, în conturile şi buzunarele celor puternici. Instituţiile în drept ale statului se pare că nu vor afla nici în actuala sesiune că aici sunt locuri de fraudă cu impact asupra siguranţei naţionale.

Pe plan extern, statul român nu va fi capabil să se împrumute ieftin, nu-şi va ajuta mai mult cetăţenii care trudesc în ţările Europei, nu va dobândi niciun spor de respect de nicăieri. Relaţiile cu Ucraina şi Moldova nu se vor îmbunătăţi, duşmăniile cu care plătim obedienţa faţă de SUA se vor înteţi. Vom cumpăra bani, petrol, gaze şi altele la preţuri de spoliere.

Tradiţia de guvernare a ţării noastre tinde a nu fi eficientă, ci doar nefastă. Îngăduirea răului, nechibzuinţa, jefuirea bunurilor publice, clientelismul devin la noi permanente şi comune. Statul este perceput de cetăţenii săi ca un duşman; consacrarea lui ca unul de drept se amână sine die. În numele statului se fac toate la noi: marile abuzuri, marile fraude, marile nedreptăţi.

Spre amărăciunea celor care mai aşteaptă ceva bun de la ea, politica românească va fi tot un domeniu al inconsecvenţelor, intereselor personale şi de grup şi al incorectitudinilor. Va fi aşa cum o facem de la începuturile vieţii noastre parlamentare: pătimaşă. Când va sosi viitorul capabil să o schimbe e greu de precizat. În tot cazul, nu în actuala sesiune parlamentară.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Turismul în Roşia Montană"

Aţi fost vreodată la Roma la Coloseum? Ca să mă uit la câteva pietricele expuse acolo, am plătit 15 euro. Pietricele alea fac parte din istoria lor. Ei au promovat istoria lor, acum vin vizitatori şi plătesc ca să se uite la nişte pietre, noi de ce nu putem sau nu vrem să promovăm zona? Deja există multe monumente din vremea romanilor, există muzee, avem tot ce trebuie şi oamenii care vizitează zona plătesc să vadă pietre din aur, nu nişte pietre simple. Zeci de milioane de oameni din întreaga lume au auzit de Roma, dar de România câţi au auzit? Sunt sigur că mai puţin de 5% dintre români ştiu unde e Roşia Montană sau ce e aia Roşia Montană. Decât să plătească să dea la televizor reclame mincinoase şi stupide despre proiectul Roşia Montană, mai bine cu banii ăia ar promova turismul în Roşia Montană.

O să ajungă Roşia Montană ca Petrom, OMV a cumpărat staţiile peco, depozitele de carburanţi şi rafinăriile, dar petrolul de unde îl ia? Din Austria? Are Austria zăcăminte de petrol? Nu are zăcămintele de petrol, le iau gratis de la noi.

Tot ce se vrea să se facă acolo e prostia şi hoţia guvernanţilor, au vândut tot ce era bun şi profitabil din România (fabrici, uzine, Petrom, BCR, CEC, Electrica şi multe altele). Acum vrea să dea şi aurul, tot ce avem se duce la străini şi vor să ieşim din criză, împrumută bani de la FMI şi suntem datori vânduţi, ne vindem singuri şi o să ajungem robi în ţara noastră.

Dacă tot vor să scoată aurul de acolo... să îl scoată românii şi toţi banii de pe el să îl ia România... nu 20% românii şi 80% străinii!

Dacă tot sunt aşa de multe comentarii că oamenii vor autostrăzi... oare ei nu au învăţat matematica la şcoală? Cât e mai mult: 20% sau 100%? Nu se fac mai multe drumuri şi autostrăzi cu 100% cu banii de pe aur decât cu 20%? Propun ca celor care sunt de acord cu acest proiect, după ce se termină de scos aurul, să li se doneze acolo un teren cu multe hectare pentru un cimitir şi câteva terenuri ca să îşi construiască acolo fabrici de monumente funerare şi staţiuni turistice şi balneare de tratament, apoi cei care au fost de acord cu proiectul să facă baie în iazurile sau lacurile de cianură.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Soluţii pentru Roşia Montană"

Considerăm că un proiect minier de anvergură, ca cel propus de RMGC la Roşia Montană, poate dăuna grav turismului din zona bazinului Arieşului. Spre deosebire de proiectul minier propus de RMGC, dezvoltarea turismului şi a micilor afaceri conexe ar conduce la locuri de muncă sustenabile şi la dezvoltarea şi stimularea spiritului antreprenorial, aducând cu adevărat prosperitate pe termen lung locuitorilor zonei.

O soluţie mult mai potrivită pentru dezvoltarea durabilă a zonei ar fi, de exemplu, lansarea unui program turistic masiv, cu sprijin guvernamental, pentru exploatarea ecologică a aurului de la Roşia Montană, utilizându-se exclusiv metodele vechi, tradiţionale, similar "goanei după aur" din California secolului al XIX-lea. Un astfel de obiectiv turistic ar putea deveni unic în lume şi probabil ar atrage masiv turişti care, în termen de câteva decenii, ar putea aduce profituri chiar mai mari decât exploatarea aurului din subteran.

Agro şi ecoturismul au în zona Roşia Montană un potenţial major. Acestea ar putea asigura, odată cu atragerea masivă a turiştilor, o sursă importantă de venit locuitorilor zonei. Pentru a stimula dezvoltarea turistică, statul trebuie să asigure drumuri decente de acces, să susţină zona prin publicitate şi prin programe de informare atât în ţară cât şi în străinătate.

O altă ramură economică importantă cu potenţial deosebit o reprezintă prelucrarea lemnului. Statul trebuie să se implice activ pentru limitarea exportului de material lemnos brut şi să stimuleze prelucrarea locală a lemnului, care aduce valoare adăugată mult mai mare. O posibilitate o reprezintă acordarea de stimulente fiscale fabricilor de mobilă şi axarea suplimentară a exploatării lemnului care nu este însoţită de procesul de prelucrare până la stadiul de produs finit cu valoare adăugată mare (mobilă, elemente de decor etc.).

În fine, pe lângă turism şi prelucrarea lemnului, poate fi stimulată şi creşterea de animale şi fabricarea produselor lactate, în special pentru zona Apusenilor. Statul ar putea stimula dezvoltarea de mici întreprinderi de creştere a animalelor prin metode ecologice, fiind avantajate de zona montană şi de păşunile extinse deja existente. Printr-o coordonare locală eficientă, aceste afaceri pot fi cuplate cu cele din turism, asigurându-se un consum constant şi susţinut. În plus, datorită zonei montane şi tradiţiilor culturale, se pot fabrica produse deosebite, cu specific local, care să fie atât consumate de turişti, cât şi exportate, dacă printr-un program consistent şi susţinut pe termen mediu se pot crea pieţele externe de desfaceri.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Probleme economice şi în 2012"

România se va confrunta şi în 2012 cu o serie de probleme economice şi sociale atât în urma crizei care a lovit greu ţara noastră, cât şi ca urmare a ineficienţei soluţiilor pentru a o combate, propuse de Guvernul Boc.

Fără măsuri de relansare economică şi de creare de locuri de muncă ne aşteaptă cădere economică şi în 2012, de 0,5%.

Majorarea taxelor nu are impactul aşteptat în România din cauza evaziunii fiscale, astfel că ne va impune reducerea cheltuielilor.

Când s-a luat măsura creşterii TVA cu 24%, fostul ministru al finanţelor a afirmat că se mizează pe încasări de 3,5-4 miliarde de lei în plus la buget.

Guvernarea portocalie a trecut de la creşterea pe consum şi importuri din perioada 2005-2008 la creşterea pe datorie.

Măsurile de austeritate vor determina creşterea automată cu aproximativ 400.000 a numărului românilor situaţi sub pragul sărăciei.

România a devenit a doua ţară a UE din punct de vedere a inegalităţii veniturilor.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Dezvoltarea agriculturii româneşti"

Zi de zi suntem bombardaţi cu ştiri despre scumpirea alimentelor de bază, despre evaziunea fiscală în domeniul agricol, terenuri arabile necultivate din lipsă de mijloace, gospodării rurale ruinate, ţărani umiliţi, importuri masive şi agresive de produse agricole la preţuri de dumping, ce îngroapă agricultura naturală autohtonă, abuzuri ale mafiilor speculante ale pieţelor de producători.

Potrivit unor statistici recente, în România avem 3 milioane de hectare de terenuri agricole nelucrate. De curând, pe agenda Guvernului a apărut aplicarea măsurii amendării proprietarilor de terenuri necultivate şi neîngrijite, cu un cuantum cuprins între 50 şi 60 de euro la hectar. Guvernanţii doresc amenzi şi pentru micii producători agricoli neînregistraţi ca persoană fizică autorizată, care îşi vând produsele în pieţe sau la unităţile de procesare.

Evident, pentru a se descuraja agricultura de subzistenţă nefiscalizată, nu se mai doreşte nici acordarea sprijinului pentru micii producători agricoli neînregistraţi la fisc, cu toate că Regulamentul european privind ajutoarele de stat nu obligă la acest lucru, ba chiar precizează că statele UE nu au voie să facă discriminare de niciun fel între micii agricultori şi marii fermieri.

Evazionişti nu sunt cei care vând în piaţă un kilogram de mere şi două de ceapă pentru o pâine pe masă. Situaţia reală a ţăranilor din România este aceea că, după ce cu mari eforturi şi renunţări reuşesc să cultive pământul, recolta obţinută nu poate fi valorificată în lipsa unor canale de distribuţie, iar bruma de resurse financiare investite rămâne blocată astfel în producţia anului trecut. Caracterul perisabil al produselor agricole şi zootehnice face ca sume importante, investite cu trudă de ţărani, să curgă pe apa sâmbetei, în lipsa aplicării unor strategii coerente şi realiste pentru sprijinirea agriculturii de subzistenţă. Lipsa lichidităţilor pentru seminţe, utilaje agricole, produse de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură determină blocaje, amânări şi întârzieri în calendarul lucrărilor agricole anuale sau chiar declararea falimentului personal al gospodăriei de subzistenţă şi ieşirea din activitate.

În mod categoric, este nevoie de investiţii în infrastructură, tehnică şi tehnologie, iar fondurile europene par a fi singura soluţie. Din păcate, sistemul este birocratic, greoi, corupt sau incompetent. Banii europeni cer alţi bani din buzunarele ţăranilor, unde, de cele mai multe ori, flutură vântul. Deseori, coeficientul de contribuţie proprie a beneficiarului ajunge la peste 50%, datorită diferenţelor de curs valutar neasumate în cofinanţarea publică.

Guvernanţii noştri s-au exprimat în favoarea necesităţii ţăranilor de a se organiza în asociaţii de producători locali, care să aibă un cuvânt de spus în accesarea fondurilor, impunerea preţurilor produselor şi desenarea structurilor de distribuţie. Cu toate acestea, consider că iniţiativa trebuie să vină de la nivel central, prin asigurarea consilierii şi a sprijinului logistic şi informaţional pentru realizarea acestor deziderate. Să nu uităm programul Leader, cu rezultate excelente în regiunile rurale din Europa de Vest, care ar fi trebuit să acopere tocmai aceste sincope de identificare a nevoilor locale, îmbunătăţirea capacităţilor organizatorice, dezvoltarea mediului economic şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare. Din păcate, în ţara noastră a debutat în extaz, ca, mai apoi, să se prăbuşească în agonie.

Cred că soluţia nu este amendarea ţăranilor care nu cultivă pământul, ci asigurarea unui cadru favorabil pentru colectarea sau desfacerea produselor. Ţăranii nu sunt leneşi, nu vor mila nimănui, dar, pur şi simplu, nu au soluţii în lupta cu nepăsarea statului şi agresivitatea mafiilor locale, care monopolizează piaţa produselor agricole.

Am fost o ţară agrară şi am avut rezultate excelente în producţie, deci avem şi experienţa necesară. Ne putem inspira din înseşi elementele pozitive ale trecutului nostru pentru a ieşi la liman. De aceea, dezvoltarea agriculturii trebuie să devină prioritate naţională.

Avem obligaţia şi puterea să dăm ţării legi bune, pentru a îndrepta răul făcut ţăranilor şi agriculturii din România. Semnalele nu sunt pozitive, aşa că trebuie să luăm măsuri imediat pentru a ne abate de la direcţia greşită pe care zăbovim.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Încotro ne îndreptăm"

Dacă lăsăm deoparte criza mondială, e evident că România pluteşte în derivă. O derivă cu atât mai îngrozitoare cu cât autorităţile o miros, o adulmecă, o percep, dar nu pot s-o rezolve. Tot omul cu capul pe umeri ştie că în perioada imediat următoare vor urma curbele de sacrificiu. Toţi ştiu, cu excepţia Guvernului, care se încurcă în declaraţii contradictorii.

Din resurse proprii nu se poate asigura finanţarea minimală şi e musai să întindem, din nou, mâna către FMI. Guvernanţii acceptă cu jumătate de gură că au zbârcit-o, încă o dată, cu evaluarea crizei. Însă de ce poporul nu e informat corect despre adevărata situaţie? De ce e aburit cu statistici şi afirmaţii ridicole? Poate... ca să nu se producă panică. O fi şi asta o tehnică guvernamentală.

Ca în orice ţară sărăcită, infracţionalitatea explodează, corupţia sporeşte, graba zapciului şi ploconeala vânătorului de recompense cresc exponenţial. Agresivitatea infractorului, ca şi neruşinarea escrocului exprimă în absolut nesiguranţa prezentului. La nivelul cel mai înalt, aceeaşi foame. Legea lui "Om" (eşti om cu mine şi cu partidul meu, sunt om cu tine şi ai tăi) e singura lege funcţională.

În faţa acestei invazii a lăcustelor, cetăţeanul se simte abandonat. El, a cincea roată de la căruţă, dospeşte o ură grea. Iar România actuală e compusă din milioane de Românii mici, familiale sau individuale, mustind de ură, de revoltă, de neputinţă.

E clar că, azi, România nu mai e a noastră. Când am pierdut-o? Unde ne-a fost capul?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ucişi de glie"

Zeci de pacienţi au necesitat asistenţă de urgenţă în ultima perioadă în urma accidentelor legate de muncile agricole de toamnă. Căderile din căruţă sau din copaci, alunecarea de pe căpiţele de fân, precum şi traumatismele rezultate din utilizarea obiectelor casnice au produs numeroase fracturi şi plăgi. Constatăm creşterea gravităţii acestor traumatisme legate de neatenţie, vârstă înaintată, consumul de alcool sau întuneric.

Un pacient de 58 de ani a ajuns politraumatizat în comă de gradul IV cu fractură de coloană cervicală şi hemotorax drept după un accident de trafic (cădere din căruţă). Datele de anturaj precizează faptul că pacientul nu ar mai fi reuşit să stăpânească atelajul, care l-a prins sub roţi. Pacientul a intrat în stop cardiorespirator şi am fost nevoiţi să continuăm resuscitarea volemică şi respiratorie şi s-a realizat explorarea CT şi drenarea hemotoraxului. Prognosticul este extrem de rezervat, iar starea pacientului este critică.

Un alt pacient de 74 de ani şi-a tocat antebraţul drept la o maşină utilizată la prelucrarea cocenilor. S-a intervenit în echipă mixtă medic de urgenţă - ortoped - traumatolog şi chirurg reconstructiv, iar intervenţia chirurgicală a durat mai multe ore. Severitatea leziunilor cu distrucţii importante de părţi moi, precum şi fracturile deschise asociate indică un prognostic rezervat.

Recomandăm şi în această perioadă evitarea consumului de alcool la muncile câmpului sau prelungirea lor târziu în noapte în absenţa vizibilităţii. Celor vârstnici le reamintim că există riscuri legate de munca la înălţime şi că leziunile ce se suprapun peste patologia preexistentă pot fi extrem de grave.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Sovietizare etnobotanică!"

Măsurile guvernamentale privind interzicerea etnobotanicelor sunt un simplu show mediatic, cu finalitate strict electorală. Sovietizarea procesului legislativ este un nou atentat la democraţie.

Guvernul se pare că tocmai s-a trezit după o priză bună de etnobotanice şi şi-a dat seama că nu sunt bune. Îi urăm doar o demisie grabnică şi îi amintim că am depus în urmă cu trei ani prima iniţiativă legislativă privind interzicerea acestor droguri, ce a fost adoptată de Camera Deputaţilor, dar nu a fost niciodată promulgată.

Şi pentru că nimeni nu e profet în ţara lui, aceleaşi propuneri legislative nepromulgate în România se vor concretiza în acest an într-o directivă europeană privind interzicerea drogurilor de sinteză, după ce le-am susţinut la Parlamentul Europei.

Actuala putere este bolnavă de sovietizare. Doar în acei ani de măreţe realizări stahanoviste toate invenţiile Occidentului decadent au fost reinventate de savanţi comunişti.

Astăzi, Guvernul respinge din start orice iniţiativă a parlamentarilor opoziţiei, pentru ca apoi să o reinventeze în nuanţe de oranj... sau verde... cine mai ştie.

Astăzi la modă e "reevaluarea" şi probabil, din nefezabile, legile pe care le-am iniţiat devin mai bune doar prin schimbarea autorului, dar, stimabililor domni, luaţi măcar conţinutul în ansamblul său pentru a realiza un lucru bun şi care într-adevăr să ajute pe cei mulţi. Ce faceţi pare să fie o doar goană dezlânată în vederea realizării unei liste cât mai mari de "succesuri ".

Din păcate, nu este prima oară când trebuie să revin pe aceeaşi temă: Guvernul fură iniţiative legislative aflate în dezbaterea parlamentară profitând de lipsa unei legi a copyright-ului şi pentru legi sau de imposibilitatea înregistrării la OSIM.

Problema este că de multe ori conţinutul iniţial este ciuntit, astfel încât se ajunge la apariţia unor acte normative totalmente ineficiente - vezi ordonanţa de urgenţă privind consumul de produse etnobotanice, numărul tinerilor victime ale acestui adevărat flagel fiind în creştere -, fie incomplete - vezi introducerea cardului de sănătate în care nu sunt introduse şi alte date importante, cum ar fi consimţământul informat pentru transplantul de organe -, fie transformă o lege cu menirea de a combate activ agresiunea asupra personalului medical aflat în exerciţiul funcţiunii, aşa cum era propus în iniţiativa mea legislativă din martie 2010, într-o flască creştere a protecţiei prin schimbarea încadrării juridice a faptei.

Tinerii continuă să moară din cauza drogurilor de sinteză. Pentru această crimă nu trebuie să existe imunitate.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Sistemul sclavagist din sănătate va duce la noi decese evitabile"

Blocarea posturilor din sănătate reprezintă o crimă cu premeditare. Celor 60.000 de mii morţi evitabile din sistem li se adaugă azi o nouă victimă.

Sub masca reformei şi grijii faţă de pacient, Guvernul dă o nouă dovadă de cinism. Reformele postulate cu iz de cimitir au instituit sistemul sclavagist. Muncitorul sanitar lucrează pe plantaţia guvernamentală pentru a suplini munca a încă şapte oameni. Puţini, agresaţi zilnic, făcând şi munca portarului, şi a brancardierului inexistent, prost plătiţi, suprasolicitaţi, lucrând în condiţii pe care colegii lor europeni nici nu şi le pot imagina, aceştia sunt puşi să deconteze cu propria viaţa incompetenţa sistemului.

La un an de la dezastrul de la Giuleşti, reprezentanţii ministerului continuă doar să se mire că cinci dintre cei cinci nou-născuţi au supravieţuit şi uită de cele 60.000 de mii de morţi evitabile.

Nici acum vinovaţii nu au fost deferiţi justiţiei şi nici nu şi-au dat demisia. Vorbesc de adevăraţii vinovaţi, şi nu de câte o asistentă transformată în acar Păun.

Adevăraţii vinovaţi sunt toţi cei numiţi politic în Ministerul Sănătăţii - de la ministru până la subsecretar de stat.

A continua blocarea posturilor în sistemul sanitar constituie o crimă cu premeditare. Vinovaţii sunt tot cei de mai sus, dar şi cei care nu spunem nimic atunci când suntem nemulţumiţi de un sistem pe care nu l-am organizat noi.

Încă din 2009 am iniţiat un proiect legislativ ce prevedea deblocarea posturilor în acord cu normativele europene, dar ministerul are alte griji decât sănătatea românilor.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Patru sinucigaşi pe noapte"

Nu mai puţin de patru pacienţi au încercat să se sinucidă într-o singură noapte. O pacientă de 29 de ani a ingerat substanţe corozive (hipoclorit) în urma unui conflict casnic, a ajuns la urgenţe prezentând greţuri, vărsături, dureri epigastrice, disfonie, disfagie şi a necesitat imediat măsuri de suport volemic, tratament cu antisecretorii, antalgice şi antispastice, antiinflamatorii steroidiene. Prognosticul este rezervat datorită riscului de hemoragie, perforaţie şi infecţie la nivel digestiv.

Un alt pacient de 35 de ani a recurs la ingestia de medicamente şi a necesitat măsuri de depurare a toxicului prin spălătură gastrică, antidotism, nootrope, factorul declanşant al gestului suicidar fiind conflictele casnice în context depresiv. Alţi doi pacienţi şi-au provocat plăgi mutilante la nivelul antebraţelor în urma consumului de alcool şi au necesitat profilaxie antitetanică, repleţie volemică, intervenţii chirurgicale.

Intoxicaţiile acute exogene reprezintă o problemă de sănătate publică subevaluată şi necorespunzător tratată în acest moment.

Considerăm că înfiinţarea unui centru pilot va plasa Spitalul de urgenţe într-o poziţie de referinţă la nivel naţional şi european.

Unul din trei pacienţi prezentaţi în urgenţă prezintă o patologie toxică sau cu determinantă toxică, iar moartea violentă de cauză toxică este pe al doilea loc în cazul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani.

Incidenţa cazurilor de toxicologie este în continuă creştere.

a) Intoxicaţiile acute exogene în scop recreaţional au avut o adevărată explozie începând din 2008. Fenomenul "etnobotanicelor" a fost semnalat şi tratat pentru prima dată în serviciul nostru de urgenţă, iar extinderea abuzului de substanţe în rândul pacienţilor nu şi-a găsit niciodată rezolvarea. Mai mult decât atât, expertiza şi experienţa noastră în acest domeniu (2 medici primari şi specialişti de urgenţă cu mastere în toxicologie) a făcut ca adresabilitatea să fie atât regională cât şi la nivel naţional.

În contextul creşterii abuzului de substanţe am iniţiat în 2007 CIRTITA (Centrul Integrat Regional de Tratamente Intoxicaţii Traume şi Adicţii) care a tratat până acum peste 3000 de pacienţi. Experienţa noastră în acest domeniu a fost confirmată de Comisia de sănătate a Parlamentului European şi deschide calea unor programe europene în acest domeniu.

b) Intoxicaţiile acute în scop suicidar reprezintă o altă patologie cu evoluţie ascendentă. Depresia va reprezenta în 2020 principala patologie europeană, iar unul din cinci români a avut deja o problemă de ordin psihologic sau psihiatric. Nu mai miră pe nimeni creşterea incidenţei cazurilor de sinucidere, iar 80% din acestea sunt realizate prin ingestia de toxice.

c) Dezvoltarea industrială şi deficienţele în manipularea toxicelor au dus la numeroase intoxicaţii accidentale. Intoxicaţiile cu monoxid sau cu fum reprezintă cel puţin o treime din patologia toxică pe perioada iernii, iar accidentele constând în ingestia de substanţe utilizate în gospodărie (insecticid, detergenţi, acizi, etilenglicol etc.) sunt din ce în ce mai frecvente. Fără o abordare unitară se creează dificultăţi terapeutice cu numeroase implicaţii medico-legale.

Intoxicaţiile în scop suicidar sau cele recreaţionale precum şi cele accidentale (accident de muncă sau casnic) prezintă numeroase particularităţi de abordare în urgenţă atât prin măsurile terapeutice necesare pentru faza acută cât şi prin necesitatea menţinerii unui circuit special pentru asigurarea protecţiei personalului referitor la agresivitatea pacienţilor sau aparţinătorilor, precum şi cele referitoare la asigurarea tratamentului de suport în echipa mixtă în vederea prevenirii recidivei.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Adoptarea legii uninominalului necompensat înseamnă resuscitarea dezbaterii democratice"

Consider drept desconsiderare a activităţii parlamentare absenţa ordinii de zi la Camera Deputaţilor. Cer adoptarea de urgenţă a legii Ciuhodaru privind votul uninominal necompensat.

Este o inducere în derizoriu a activităţii parlamentare. Sunt legi de care depinde viitorul fiecăruia dintre noi şi care sunt puse pe lista aşteptare.

Sper doar ca adoptarea legii Ciuhodaru a uninominalului necompensat să resusciteze dezbaterea democratică în România.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Comasarea alegerilor este un atentat la lege şi democraţie"

Consider comasarea alegerilor prin devansarea localelor drept un atentat la lege şi democraţie.

Dictatura e cel mai ieftin mod de a guverna o ţară. Sub masca unei economii ştirbim democraţia.

A renunţa la dreptul de a alege la termenul corect pentru echivalentul a 2-3 săli de sport în comune cu media de vârsta de 70 de ani este un preţ mult prea mare ce ne apropie de anii de dinainte de 1989.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Drumurile europene ale etnobotanicelor"

Am fost invitat de Comisia Europeană şi de preşedinţia Consiliului Europei la acţiunea europeană privind drogurile (EAD) din iulie de la Varşovia. Invitaţia a avut loc după ce am susţinut la Parlamentul European pe 29 şi 30 iunie necesitatea abordării drogurilor de sinteză ca o problemă de sănătate publică ce necesită o abordare unitară la nivelul UE.

Problematica drogurilor este un motiv major de îngrijorare în Europa, iar preluarea de către Polonia a preşedinţiei UE a făcut ca aceasta să se numere printre priorităţile Parlamentului European.

Am arătat evoluţia fenomenului în România atât din punctul de vedere al toxicologului care a tratat sute de cazuri de intoxicaţi cu etnobotanice, cât şi din cel al celui care a oferit soluţii legislative pe baza unui proiect de cercetare în cadrul unei burse postdoctorale sub egida UMF "Gr.T.Popa" din Iaşi.

Consider că în domeniul drogurilor de sinteză trebuie gândit global la nivel european politici de sănătate, dar acest lucru trebuie dublat de acţiuni locale cu implicarea întregii comunităţi.

Campania naţională "Nu toate frunzele sunt bune. Stop etnobotanicelor!" precum şi expertiza în domeniul toxicologiei a echipei de la Spitalul de Urgenţe "Sfântul Ioan" din Iaşi a fost apreciată de Comisia Europeană şi suntem primii invitaţi din România laacţiunea europeană privind drogurile pentru o oferi soluţii în lupta împotriva drogurilor de sinteză.

Forurile europene au invitat la acest eveniment organizaţii, instituţii şi personalităţi care au confirmat implicarea în lupta împotriva drogurilor, iar faptul că tema acestei reuniuni estecentrată pe noile droguri de sinteză arată gravitatea problemei la nivel european.

Nu pot decât să constat că "nimeni nu e profet în ţara lui", atât timp cât expertiza şi soluţiile noastre, apreciate de Comisia Europeană şi de preşedinţia UE, au fost ignorate sau în cel mai bun caz plagiate incomplet şi ineficient de autorităţile locale şi centrale.

Am cerut ca drogurile de sinteză să fie considerate o problemă de sănătate publică ce necesită o abordare unitară la nivelul UE atât din punct de vedere legislativ cât şi din al terapiei şi prevenţiei ce trebuie realizate de experţi în domeniu, ajutaţi de implicarea întregii societăţi.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ambulanţa accidentată - lege pentru prioritatea ambulanţei şi poliţiei"

O ambulanţă de Neamţ a fost izbităfrontal de un taxi pe bulevardul Independenţei în timp ce transporta un pacient la Spitalul de Neurochirurgie. Pacientul din ambulanţă a fost preluat rapid de ambulanţa Iaşi şi transportat la Spitalul de Neurochirurgie, iar şoferul de pe ambulanţă este la Spitalul de Urgenţe în curs de evaluare.

Sunt din ce în ce mai multe cazuri în care ambulanţelor aflate în misiune nu li se facilitează accesul pe străzile oraşelor, iar intervenţia de urgenţă sau desele transporturi între spitale se desfăşoară cu dificultate. Voi depune un nou proiect legislativ pentru ca intervenţia ambulanţelor şi poliţiei să aibă oriunde prioritate şi sper ca el să nu aibă aceeaşi soartă ca cel al "benzii roşii de urgenţă" din jurul spitalelor pe care trebuiau să circule doar maşinile ce deservesc urgenţele (ambulanţe, poliţie, pompieri), aprobat cu înţelepciune de Comisia pentru sănătate a Camerei, dar respins de plen, deşi nu presupunea cheltuieli suplimentare. Aceeaşi soartă a avut-o şi proiectul ce prevedea existenţa defibrilatoarelor în spaţii publice. Sper ca măcar de această dată parlamentarii să se gândească că şi ei pot fi trataţi de urgenţă de cei de la ambulanţă şi că viaţa oricărui cetăţean depinde de promptitudinea intervenţiei.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Traficanţii şi moartea nu ţin cont de aceste clasificări oficiale."

Am susţinut în iulie la Acţiunea Europeană privind Drogurile (EAD), la Varşovia ca toate drogurile să fie scoase în afara legii. Consider că abuzul de substanţe trebuie privit ca o problemă de sănătate publică şi cer o abordare unitară la nivelul UE. La invitaţia Comisiei Europene şi a preşedinţiei Consiliului Europei am pledat pentru necesitatea abordării integrate a fenomenului drogurilor şi am participat la elaborarea unui model de guvernanţă clinică în ceea priveşte abuzul de substanţe.

Trei pacienţi au solicitat serviciul de urgenţă într-o singură zi în urma consumului de etnobotanice. În stare gravă a fost adusă de către cei doi fraţi o pacientă de 24 de ani din Vaslui ce consuma de 2 ani variate produse etnobotanice. Tulburările de comportament, agitaţia extremă, tulburările cardiace, respiratorii şi digestive au necesitat suport respirator şi volemic asociate tratamentului simptomatic. Pacienta este dependentă de etnobotanice, iar în ultima perioadă a crescut progresiv dozele şi a trecut la drogurile ilegale, cannabis, heroină, cocaină.

Consider că problema consumului de substanţe psihoactive este pusă greşit, ele fiind împărţite artificial în droguri de mare risc şi droguri "uşoare, legale". Împărţirea este menită liniştirii conştiinţei decidenţilor şi iluziei că fenomenul este ţinut sub control.

Traficanţii şi moartea nu ţin cont de aceste clasificări oficiale. Spun asta deoarece oricum am privi fenomenul consumului de "etnobotanice", legale, de design, uşoare -evoluţia nu poate fi decât nefastă. Fie că victima ajunge la adicţie faţă de substanţa ca atare, crescând dozele şi scăzând intervalul de administrare cu risc enorm de supradoză şi deces sau capătă dependenţă de ceea ce numeşte "stare de bine" şi va încerca să o atingă mult mai uşor utilizând drogurile clasificate drept de mare risc.

Din acest motiv susţinem ca toate drogurile trebuie să fie scoase în afara legii.

Apariţia fenomenului etnobotanicelor a modificat profilul pacientului cu abuz de substanţe ce devine mai expus riscului de intoxicaţie acută, supradoză şi deces.

Nevoile de terapie ale acestor pacienţi depăşesc cu mult posibilităţile actualelor structuri medicale şi impun apariţia centrelor integrate care să realizeze prevenţia, tratamentul şi readaptarea în societate a pacientului cu abuz de substanţe.

În acest moment constatăm doar încercări disparate de abordare a acestui tip de pacient existând multiple instituţii ale statului şi ONG-uri preocupate de această problemă, dar acţiunile lor sunt ineficiente în absenţa unei viziuni holistice a fenomenului şi a comunicării inadecvate sau chiar absente între actorii implicaţi în problema managementului abuzului de substanţe.

Consider că abuzul de substanţe trebuie să fie considerată o problemă de sănătate publică ce necesită o abordare integrată care să implice toţi factorii ce intervin succesiv sau simultan în prevenţia şi terapia consumului de droguri prin realizarea unui nou model de guvernanţă clinică la nivel naţional şi european."

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Miri muşcaţi de căpuşe"

Consider că proiectul legislativ ce prevede ca autorităţile locale să efectueze dezinsecţii pe domeniul public pentru prevenirea bolii Lyme (datorată muşcăturii de căpuşă) îşi dovedeşte zilnic necesitatea datorită numărul mare de pacienţi din întreagaţară ajunşi în serviciile de urgenţă, complicaţiilor multiple ale acestei boli şi costurilor importante de tratament.

Un mire de 26 de ani a ajuns la urgenţe după ce a fost muşcat de căpuşe în timp ce făcea fotografiile de nuntă în faţa Palatului Culturii.

România este cuprinsă în zona de răspândire a bolii Lyme - iar unele zone sunt considerate endemice, chiar dacă diverse raţiuni implică sau nu recunoaşterea acestei boli pe plan naţional. Expansiunea căpuşelor este rapidă şi se consideră că în America boala Lyme a devenit la fel de răspândită ca şi SIDA, iar Europa este invadată deja de căpuşe, existând chiar în Letonia păduri care sunt interzise publicului datorită invaziei de căpuşe.

Căpuşele se pot găsi atâtîn grădina casei în care locuiţi precumşi în parcuri publice, terenurile de sport, pe iarbă sau gazon, pe pomii din livadă sau în pădure şi chiar şi pe animalele noastre de casă (câini şi pisici). Locurile favorite sunt pădurile umede, cu temperaturicuprinse între 7 şi 25˚ C, iardacă afară e cald şi uscat, căpuşele se ascund în pământ sau sub vegetaţie. Riscul de a fi muşcaţi creşte în sezonul cald datorită îmbrăcămintei sumare, iar copiii sunt cei mai expuşi datorită locurilor de joacă în vecinătate vegetaţiei iar riscurile de boală cresc prin nerelatarea muşcăturii.

Numărul pacienţilor muşcaţi de căpuşe e în creştere şi aproape că nu mai există zi în care să nu tratăm în serviciile de urgenţă 2-3 pacienţi cu astfel de patologie. Mai mult decât atât, complicaţiile multiple şi severe implică tratamente pe termen lung şi costuri importante.

De aceea propunem ca autorităţile locale să aibă obligaţia de a combate vectorii maladiilor transmisibile prin dezinsecţii pe domeniul public efectuate cel puţin o dată la trei luni.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ca ciupercile după ploaie"

După ploile din ultima perioadă au început să apară şi pacienţii cu intoxicaţii cu ciuperci. La câteva ore, cei care au ingerat ciuperci toxice au prezentat greţuri, vărsături, astenie, vertij, transpiraţii. Aceste cazuri necesită preluarea rapidă în UPU de medicii de urgenţă şinecesită măsuri de suport volemic, terapie simptomatică, depurarea toxicului prin spălături gastrice, antidotism precum şi internare într-un serviciu specializat în Toxicologie.

Reamintesc riscul letal al acestui tip de intoxicaţie prin insuficienţă hepatorenală, de necesitatea consumului doar a ciupercilor avizate fitosanitar şi de faptul că aceste intoxicaţii necesită terapie într-un serviciu specializat în Toxicologie existent în Iaşi doar la Urgenţe în Copou. Din păcate, un pacient de 54 de ani din Popricani a ignorat aceste sfaturi şi prezintă această insuficienţă hepatorenală.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Legale, dar mortale"

Am susţinut la Acţiunea Europeană privind Drogurile din iulie de la Varşovia ca toate drogurile să fie scoase în afara legii. Consider că nu există niciun motiv pentru a proteja pe traficanţii de droguri în loc de a proteja sănătatea copiilor noştri. Am susţinut de asemenea necesitatea abordării integrate a fenomenului drogurilor şi am participat la elaborarea unui model de guvernanţă clinică în ceea ce priveşte abuzul de substanţe.

Iată situaţia unui tânăr de 22 de ani din Iaşi care a necesitat asistenţă de urgenţă după ce a trecut de la drogurile de sinteză la cele de mare risc. Tulburările de comportament, agitaţia extremă, tulburările cardiace, respiratorii şi digestive au necesitat suport respirator şi volemic asociate tratamentului simptomatic. Pacientul este dependent de etnobotanice de aproape 2 ani, iar în ultima perioadă a crescut progresiv dozele şi a trecut la drogurilor ilegale - cannabis, heroină, cocaină. În urmă cu nici măcar două săptămâni un pacient a decedat în urma consumului de etnobotanice. Consumul experimental şi recreaţional se menţine în creştere şi un alt tânăr a necesitat terapie de urgenţă după ce a fumat un nou produs de sinteză (DJ).

Din păcate, ceea ce prevedeam în urmă cu doi ani ajunge să se întâmple astăzi. Cazurile de dependenţă sunt din ce în ce mai numeroase precum şi trecerea la consumul de droguri de mare risc.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Morţi evitabile"

Consider că există o legătură cauzală între creşterea numărului de tentative de sinucidere şi faptul că românii au ajuns la fundul sacului. Apreciez că lipsa centrelor de criză şi toxicologie la nivel naţional face imposibilă orice intervenţie eficientă şi program de prevenţie. Din această cauză, patru ieşeni au încercat să-şi pună capăt zilelor, iar brutalitatea metodelor nu poate lăsa indiferent pe nimeni. Voi iniţia la începutul sesiunii parlamentare un proiect legislativ în care în clădirea noului spital din Copou să fie înfiinţat centrul regional de urgenţe care să poată deservi şi aceşti pacienţi.

În fiecare zi un ieşean recurge la o tentativă de sinucidere prin intoxicaţie voluntară. Acum au fost patru ieşeni care au încercat să-şi pună capăt zilelor datorită depresiei şi condiţiilor socio-economice precare.

E greu să nu reacţionezi şi să nu cauţi soluţii pentru rezolvarea acestor probleme când un pacient de 47 de ani ingerează fiolă după fiolă de insecticid şi îşi bagă lama în gât din cauza condiţiilor precare şi a depresiei. Sau când o femeie de 51 de ani depresivă ajunge în comă după sute de pastile ingerate.

Pe o statistică parţială putem spune că profilul pacientului ce recurge la tentativă de sinucidere prin intoxicaţie voluntară s-a modificat datorită condiţiilor socioeconomice (anterior vorbeam de femei tinere din urban): este vorba de un bărbat din urban fără ocupaţie ce recurge la o tentativă autolitică prin intoxicaţie medicamentoasă datorită vulnerabilităţii sociale (sub 20% din cazuri asociază consumul etanolic).

În cazul pacienţilor de peste 50 de ani constatăm că ponderea maximă este reprezentată de bărbaţi cu vârste cuprinse între 51 -60 de ani cu dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă, iar dacă vorbim de grupa de vârsta 61-70 şi peste 71 de ani, acestea sunt aproape cu aceeaşi pondere (de 3,4%) şi preponderent femei. Este cazul şi pacientei de 64 de ani ce a recurs azi la gestul suicidar intoxicaţie voluntară polimedicamentoasă ce a necesitat măsuri de depurare a toxicului prin spălături gastrice, antidotism, suport volemic şi examene toxicologice, iar pacienta va beneficia de suportul psihologic al voluntarilor CIRTITA.

Nu există niciun centru de criză la nivel naţional, iar încercările izolate bazate pe voluntariat, precum CIRTITA, la Iaşi, au fost ignorate de reprezentanţii ministerului.

Prin creşterea numărului tentativelor de sinucidere românii arată şi că au ajuns la fundul sacului....

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Masca pentru droguri"

Consider că apariţia băuturilor cu denumiri de droguri este doar o nouă încercare de a acredita ideea că existădroguri legale şi uşoare care să permită ulterior comercializarea lor pe scara largă. Aflat la Varşovia la acţiunea europeană împotriva drogurilor, la invitaţia preşedinţiei poloneze a Consiliului Europei, am susţinut elaborarea unei directive europene prin care toate drogurile să fie considerate ilegale.

Se uită cu prea multă uşurinţă că "etnobotanicele" au intrat în România tot prin Galaţi şi tot sub o mască inofensivă.

Se încearcă iar acreditarea că există droguri "legale sau uşoare" şi se face reclama consumului de droguri. Nici traficanţii şi nici moartea nu ţin cont de clasificări oficiale privind drogurile.

Oricum am privi fenomenul consumului de "etnobotanice", legale, de design, uşoare - evoluţia nu poate fi decât nefastă. Fie că victima ajunge la adicţie faţă de substanţa ca atare, crescând dozele şi scăzând intervalul de administrare cu risc enorm de supradoză şi deces sau capătă dependenţă de ceea ce numeşte "stare de bine" şi va încerca să o atingă mult mai uşor utilizând drogurile clasificate drept de mare risc. Studiile de supraveghere, pe perioade de mai mulţi ani arată tendinţa acestor consumatori în primul rând de a mări dozele şi în al doilea rând de trecere de la drogurile legale la cele ilicite.

S-a făcut deja mult prea mult rău, iar lipsa reacţiilor eficiente ale autorităţilor locale şi centrale a făcut ca fenomenul să explodeze. Cine mai are dubii, poate să-i întrebe pe cei care şi-au pierdut deja copii.

Nu trebuie să apărăm drepturile traficanţilor de droguri ci trebuie să găsim soluţia sănătoasă pentru a proteja viaţa copiilor noştri.

Cerem azi adoptarea unei directive europene prin care toate drogurile să fie scoase în afara legii şi considerarea noilor droguri de sinteză o problemă de sănătate publică ce se cere rezolvată printr-un model de guvernanţă clinică la nivel european.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Caniculare"

Zeci de persoane afectate de căldură au avut nevoie de asistenţă medicală de urgenţă în ultimele ore. Cei mai mulţi sunt vârstnici cu afecţiuni cronice, în general, cardiace, ce au fost expuşi în ziua precedentă la căldura excesivă sau au stat în apartamentele supraîncălzite. Anginele, insuficienţele cardiace decompensate şi stările lipotimice pe stradă au fost cele care au dominat patologia.

O altă categorie de pacienţi sunt bărbaţii tineri care au muncit multe ore în spaţiile deschise şi au ajuns la spital cu eritem solar şi insolaţii. Căldura şi excesul de alcool a făcut ca agresivitatea să fie exacerbată, iar mulţi pacienţi au ajuns în urma agresiunilor. Un bărbat a fost agresat chiar de ziua lui de către concubină în urma excesului etanolic. Se pare că şi căpuşele sunt mai "agresive" în această perioadă, iar mulţi pacienţi au ajuns la spital după ce au fost muşcaţi de căpuşele aflate înspaţiile verzi din zonele de agrement. Întrucât urmează şi alte zile caniculare vă reamintim câteva măsuri recomandate în perioadele caniculare.

În spaţii închise (acasă şi la birou): a) evitaţi creşterea temperaturii având grijă să: limitaţi utilizarea aparatelor electrocasnice, a luminii artificiale şi a surselor de căldură; acoperiţi ferestrele expuse la soare; menţineţi închise toate ferestrele când temperatura exterioară este mai mare decât cea din spaţiul închis; nu utilizaţi ventilatoare dacă temperatura a depăşit 32 grade.

b) scădeţi temperatura având grijă să: aerisiţi dimineaţa devreme sau seara târziu utilizând curenţi de aer; reglaţi aerul condiţionat la 5 grade sub temperatura ambientală.

În spaţii deschise (pe stradă şi la locul de muncă): deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineţii sau seara, pe cât posibil, prin zone umbrite, alternaţi deplasarea cu repausul în spaţii dotate cu aer condiţionat (magazine, spaţii publice) sau fără expunere directă la soare (corturi, umbrare).

Purtaţi haine lejere, subţiri, deschise la culoare, pălării şi ochelari de soare; beţi 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă sau sucuri naturale de fructe sau ceaiuri călduţe (soc, muşeţel, urzici), neaşteptând apariţia senzaţiei de sete, adică un pahar la 15-20 minute.

Mâncaţi fructe şi legume (pepene, prune, roşii) sau iaurt (echivalentul unui pahar de apă), mâncaţi echilibrat şi variat insistând pe produsele cu valoare calorică mică.

Menţineţi legătura cu persoanele în vârstă (rude, vecini, persoane cu dizabilităţi) interesându-vă de starea de sănătate a acestora şi oferiţi-le asistenţă ori de câte ori au nevoie.

Evitaţi deplasările, aglomeraţiile, expunerea la soare, efortul fizic intens desfăşurat în exterior între orele 11.00-18.00.

Evitaţi băuturile ce conţin cofeină (cafea, ceai, cola) sau zahăr (sucurile carbogazoase) în cantitate mare întrucât sunt diuretice. Evitaţi alimentele cu un conţinut mare de grăsimi, în special de origine animală. Nu consumaţi alcool (inclusiv bere) - vă deshidratează şi vă transformă într-o potenţială victimă a caniculei.

Nu lăsaţi copilul singur în maşină.

În caz de apariţie a manifestărilor legate de expunerea la căldură (crampele de căldură, insolaţia, epuizarea, şocul hipertermic) se recomandă: odihnă în spaţiu umbrit şi răcoros; consum de lichide (apă, sucuri de fructe, ceaiuri, iaurt); scăderea temperaturii corpului (udat şi ventilat); activitatea fizică se reia după câteva ore.

Dacă manifestările nu dispar rapid sau se agravează: sunaţi la 112; îndreptaţi-vă spre cea mai apropiată din cele patru unităţi de primire a urgenţelor.

Atenţie sporită la expunerea la soare în zonele de agrement, precum şi la asocierea alcoolului ce vă face vulnerabili în faţa căldurii şi soarelui. Orice arsură (eritem solar) este bine să fie tratată de specialişti (existenţi în Iaşi doar la Urgenţe în Copou), întrucât pot apărea complicaţii şi sechele de ordin estetic.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ca-n iad"

Atenţionez asupra creşterii numărului de tentative de sinucidere în contextul temperaturilor crescute şi recomand urmărirea de către familie şi specialişti a celor cu risc suicidar.

În fiecare zi un ieşean recurge la o tentativă de sinucidere prin intoxicaţie voluntară, iar odată cu creşterea temperaturilor, numărul acestora a crescut îngrijorător.

În aceste condiţii, recomandăm ca pacienţii cunoscuţi cu tulburări psihice, în special depresivii, să respecte recomandările noastre privind evitarea expunerii la temperaturile mari ale acestei perioade, precum şi supravegherea de către familie a acestora. Orice schimbare de comportament trebuie urmată de reevaluare de urgenţă de către psiholog sau psihiatru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"112 - extremă urgenţă"

Consider că se impune un proiect legislativ ca cei cu apeluri false sau abuzive la 112 să fie pedepsiţi cu munca în folosul comunităţii. Am iniţiat un pachet de măsuri legislative ce vizează îmbunătăţirea accesului la sistemul de urgenţă şi cer ca acesta să fie adoptat în regim de urgenţă pentru reducerea numărului de morţi evitabile.

Numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112 este gratuit şi poate fi apelat de pe orice telefon fix sau mobil în România şi întreaga Uniune Europeană. Apelurile de urgenţă sunt destinate adesea salvării de vieţi, întrucât marea majoritate a acestor apeluri sunt transferate către ambulanţă - 64,70%, Poliţie - 23,54%, Pompieri - SMURD - 10,73% şi Jandarmerie - 0,91%. Constatăm cu îngrijorare că din cele 4,7 milioane de apeluri la 112 din primul trimestru din acest an, 74,10% sunt false, în creştere faţă de 2010, când 73,78% din cele 21,2 milioane de apeluri au fost false.

Vrem ca fiecare român să aibă o şansă atunci când sună la 112, iar ambulanţele să nu mai fie dirijate inutil şi de aceea acest proiect legislativ prevede ca cei care trimit serviciile de urgenţă spre destinaţii inexistente să fie pedepsiţi cu munca în folosul comunităţii, eventual să participe la igienizarea staţiilor de ambulanţă.

Acest proiect legislativ face parte dintr-un pachet de măsuri menit îmbunătăţirii asistenţei de urgenţă alături de legea ce prevede achiziţionarea de 8 elicoptere SMURD pentru fiecare regiune de dezvoltare, precum şi de defibrilatoare care să fie amplasate în spaţiile publice.

Sper ca măcar acum, după desfiinţări şi comasări ce se dovedesc în fiecare zi dezastruoase, sănătatea să nu aibă culoare politică şi ca parlamentarii să voteze pentru resuscitarea sistemului medical românesc.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pregătiţi să fie aleşi?"

Voi depune un proiect legislativ prin care demnitarii vor fi obligaţi să îşi facă declaraţia educaţională şi profesională cuprinzând toate diplomele şi foile matricole, precum şi parcursul profesional. Astfel se va şti exact gradul de pregătire al celor care ne reprezintă şi se vor evita neclarităţile şi interpretările.

Alegătorii au dreptul să ştie parcursul profesional şi pregătirea celor care îi reprezintă şi posesiile şi veniturile demnitarilor. Consider că poţi să-ţi asumi responsabilitatea de a conduce destinele cetăţii doar după ce ai o meserie în care ai excelat şi doar dacă rezultatele obţinute de-a lungul timpului arată că poţi să te implici în viaţa comunităţii.

Recentele controverse legate de pregătirea celor care ne conduc justifică o astfel de abordare, iar problema poate fi cu uşurinţă rezolvată printr-o declaraţie educaţională şi profesională susţinută de diplome şi foi matricole care să confirme gradul de pregătire precum şi parcursul profesional. Aceste acte trebuiesc făcute publicealături de declaraţiile de avere şi interese la intrarea în funcţie, în acest fel putându-se evita şi salturile profesionale şi ştiinţifice pe care unii politicieni le obţin pe parcursul ocupării unei funcţii publice sau demnităţi.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Reducerea CAS"

Solicit urgentarea adoptării propunerii legislative depuse la Camera Deputaţilor în septembrie 2010 ce vizează reducerea CAS, considerând că modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal va duce la încurajarea creşterii economice, a numărului de locuri de muncă şi a protecţiei sociale a pensionarilor, precum şi la crearea premiselor pentru atragerea investiţiilor străine prin scăderea impozitului pe venit de la 16% la 13%.

Strategia de reducere a costurilor prin concedieri este greşită. Nu putem vorbi de creştere economică dacă avem mai puţine locuri de muncă şi mai puţini oameni care plătesc taxe mai mari. Economia îşi poate reveni doar dacă sunt mai mulţi angajaţi care plătesc taxe moderate.

Scăderea impozitului pe venit la salarii va duce la creşterea angajărilor. Estimările indică faptul că scăderea acestor contribuţii cu 3% ar duce la crearea de 100.000 de locuri de muncă. Se va diminua munca la negru şi evaziunea fiscală, având loc astfel o colectare suplimentară de venituri publice. Având în vedere că forţa de muncă va deveni mai ieftină, se vor crea premisele pentru atragerea unor investiţii străine.

Scăderea impozitului pe venit la pensii va asigura protecţia socială şi va susţine consumul ducând implicit la creştere economică.

Prin toate efectele enumerate anterior scăderea impozitului pe venit de la 16% la 13% pentru salarii şi pensii este de natură să încurajeze o creştere economică în situaţia actuală de criză. Alături de scăderea TVA la 5% pentru produsele fabricate în România, lege pe care deja am iniţiat-o, consider că această iniţiativă poate scoate ţara din marasmul economic.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Arieratele, cauza insomniei conducătorilor grijulii"

În acest moment, pacienţii şi organizaţiile profesionalenu au posibilitatea reală de a participa la actul decizional, atunci când sunt contractate servicii medicale - nici în ceea ce priveşte tipul şi nici numărul acestor servicii, deşi prin lege contribuţiile la asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii. Implicarea acestora în actul decizional va aduce normalitate în asigurarea unei asistenţe medicale centrate pe nevoile pacienţilor şi va asigura transparenţa distribuirii puţinelor resurse acolo unde este cu adevărat nevoie.

Se impune astfel adoptarea proiectului legislativ de modificare şi completare a Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ce vizează creşterea accesibilităţii la servicii medicale a celor ce contribuie la asigurările sociale de sănătateprin reprezentarea asociaţiilor de pacienţi, precum şi a celor ai colegiului medicilor şi ordinului asistenţilor medicali în consiliul de administraţie al caselor de asigurări de sănătate.

România se împrumută cu 2 milioane de euro pe oră. Teoretic, pentru plata pensiilor şi salariilor. Un rezident are disponibil un leu pe oră pentru întreaga sa viaţă. Adică, doar 733 de lei pe lună.

În tot acest timp, uitând că sistemul sanitar nu ebugetar în cea mai mare parte, ci plătit de Casa de Asigurări de Sănătate în funcţie de mulţi indicatori, CAS subvenţionează pe banii asiguraţilor câte un proprietar de spital privat.

Vă reamintesc faptul că toţi plătim contribuţii la asigurările sociale de sănătate şi nu există vreo posibilitate legală să evităm acest decont social. Am hotărât chiar în Constituţie că statul ocroteşte sănătatea şi că toţi avem dreptul egal la sănătate.

Arieratele vor persista atâta timp cât sistemul va fi subfinanţat şi deşi sună mai interesant aşa (arierate), nu sunt altceva decât datorii pe care în mod nesimţit nu ţi le-ai plătit la timp.

Ce înseamnă un sistem care nu vrea să se reformeze. Reforma nu este un proces care se desfăşoară de la sine. Cine nu vrea să se reformeze? Brancardierul care nu apucă să îşi tragă sufletul între zecile de tărgi pe care le târâie pe zi? Infirmierele şi îngrijitoarele care deservesc într-o lună mai mulţi pacienţi şi saloane decât corespondenţii lor din occident într-un an? Medicii care s-au încăpăţânat să rămână în ţară ca să poată beneficia de plăcerea masochistă de a fi declaraţi incompetenţi de tot felul de politicieni agramaţi şi cu gândirea tulbure şi lipsită de orice viziune? Sau poate reforma ar trebui începută cu vârful ministerului şi al casei de asigurări, locul de unde se împarte tainul.

De mai bine de doi ani auzim de reforma care nu se lasă implementată: s-a lărgit baza de colectare la niveluri niciodată atinse până acum, s-au desfiinţat şi comasat spitale, medicii de familie primesc mult mai puţini bani, salariile au fost diminuate şi în continuare aflăm că reforma trebuie să continue deoarece se cheltuieşte prea mult. În acest fel vom ajunge să aflăm că ar fi bine ca în concedii lumea să se ducă să strângă rezerve de coada şoricelului, muşeţel, sunătoare şi alte buruieni pe care să şi le administreze după indicaţiile doctorului Google.

Sănătatea este scumpă oriunde în lume. Medicamentele, aparatura şi consumabilele sunt aliniate la preţurile europene, doar cheltuielile de personal sunt cu până la de 10 ori mai mici. Un caz rezolvat într-un spital occidental este mult mai mare decât acelaşi caz la noi, dar asta nu interesează pe nimeni. În momentul în care se produc scumpiri la combustibili şi energie se spune că se datorează alinierii la economia europeană. Şi preţul serviciilor medicale, medicamentelor şi materialelor urmează aceeaşi direcţie. Managerii, adevărat, de multe ori incompetenţi, pot fi schimbaţi în fiecare săptămână, căci oricum ar face, nu pot administra nimicul. Nu vor face decât să rostogolească datoriile transformându-le în arieratele care dau atâta nelinişte celor care nu mai pot de grija ţărişoarei şi celor care încă mai au tupeul să sălăşluiască în ea.

De ce trebuie să plătim asigurări de sănătate şi să fim certaţi că ne îmbolnăvim prea des? Dacă nu poţi administra o criză, nu te apuci să urli că vinovaţi sunt cetăţenii că nu vor să se reformeze, adică să atingă standarde aberante doarde minţi portocalii visate, ci te duci frumuşel acasă şi îi laşi pe alţii care pot să o facă.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"S-a decis pentru Decis"

Lipsa oricăror măsuri de precauţie în utilizarea substanţelor toxice în gospodărie duce la numeroase accidente casnice extrem de grave.

O pacientă de 71 de ani din Răducăneni a fost internată la ATI-Toxicologie după ce a ingerat accidental insecticid. Pacienta depozitase toxicul în vecinătatea sticlelor de vin. iar intoxicaţia s-a făcut în urma confundării toxicului. Pacienta prezenta mioclonii, incontinenţă, bradicardie şi mioză şi a necesitat spălături gastrice, resuscitare volemică şi antidotism. Starea este critică, iar prognosticul se menţine extrem de rezervat.

Un alt pacient de 30 de ani a ajuns la spital cu arsuri de gradele II-III pe o suprafaţă de 30% după ce a utilizat dezinfectant. Pacientul etilic şi-a aprins ţigara şi simultan soluţia inflamabilă. Este internat la arsuri cu un prognostic extrem de rezervat.

Necunoaşterea riscurilor legate de depozitarea şi utilizarea toxicelor în gospodărie, precum şi neatenţia sau consumul de alcool fac ca accidentele casnice să reprezinte aproape 10% din patologia traumatică.

Sperăm ca legea privind educaţia pentru sănătate în şcoli să fie adoptată cât mai repede pentru a preveni aceste forme grave de accidente. În contextul în care românii se informează în proporţie de peste 70% din media, apreciem că mediatizarea măsurilor de prevenţie (inclusă într-un alt proiect legislativ) va duce la scăderea numărului acestor accidente.

După pauză.

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Mihai Alexandru Voicu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa!

Vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă.

Daţi-mi voie să vă urez tuturor bine aţi revenit în plenul Camerei Deputaţilor, să vă urez tuturor să aveţi şi să avem cu toţii o toamnă bogată în acte normative votate cu o majoritate consistentă, să avem cu toţii o atmosferă de lucru constructivă, pace şi linişte şi atmosferă cât mai plăcută pentru lucru.

Am să vă anunţ că din totalul celor 332 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171; sunt absenţi 161, din care 9 participă la acţiuni parlamentare. În consecinţă, suntem în cvorum. Şedinţa este statutar constituită.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa în plen pentru ziua de marţi, 6 septembrie 2011; programul de lucru pentru perioada 6-10 septembrie 2011; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 27 iunie - 6 septembrie 2011 de comisiile permanente sesizate în fond şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Înainte de a intra efectiv în dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi, daţi-mi voie să-i dau cuvântul domnului deputat Zoicaş, care are o declaraţie de făcut.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte, am o rugăminte. În documentele pe care le-am primit la casetă, la poziţia 34 ...

Domnul Ioan Oltean:

Numai puţin! Domnule deputat Rădulescu, vă anunţ că interviurile în sala de şedinţă, în plen, sunt interzise. Vă rog să poftiţi pe culoar şi rog presa să respecte Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Şi vă rog şi pe dumneavoastră, orice fel de declaraţie de presă o faceţi în afara acestei săli.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, la poziţia 34, la vot final, apare o iniţiativă legislativă în ce priveşte redevenţa minieră.

Ţinând cont de dezbaterile care au loc la această oră pe toate posturile de televiziune, în toate mediile referitor la proiectul Roşia Montană, acest proiect aş dori să fie scos de la vot final şi această dezbatere să fie purtată pur tehnic de către cei care reprezintă Executivul, pentru că dorim să vedem poziţia clară a Guvernului în ce priveşte exploatarea aurului şi argintului. Nu putem să facem referire numai la Roşia Montană. Eu reprezint o zonă într-un bazin minier, Bazinul Maramureş, unde avem zăcăminte de aur cu concentraţie la fel de bună, probabil mai mare, dar zăcămintele sunt mai mici, conţinutul este probabil şi mai mare. Deci, nu trebuie să ne grăbim, să-i lăsăm pe cei de specialitate ca să-şi spună cuvântul.

noi ne găsim şi într-o situaţie în care multe lucruri nu mai pot fi negociate, pentru că avem de-a face cu o licenţă emisă către o societate în care şi statul român este acţionar 19% şi, pe de altă parte, statul român deţine terenurile şi activele respective. Deci, negocierile trebuie făcute cu calm de către Guvern, deci Ministerul Mediului, Ministerul Culturii, Ministerul Industriilor, Ministerul Finanţelor. Nu putem să vorbim despre o redevenţă într-un anumit procent, pentru că zăcămintele sunt, repet, cu un conţinut mai mare, dar sunt mai mici zăcămintele şi trebuie gândit, discutat chiar în CSAT, nu să ajungă în Parlament, nu decidem noi politic. Noi urmărim intenţia Guvernului, dacă avem nevoie de aur sau nu. Vedeţi că Banca Naţională nu este implicată în acest proiect. sunt multe detalii pe care aş dori să le stabilească cei care sunt de profesie.

Eu vin dintr-o zonă minieră şi eu sunt interesat ca în această zonă să se redeschidă activitatea minieră. Avem zăcăminte de aur şi trebuie să tratăm această lege cu prudenţă.

Revin cu rugămintea de a scoate de la vot final şi a intra în dezbatere, înapoi, în Comisia pentru industrii şi servicii, dacă este cazul, să formaţi o subcomisie în cadrul acestei comisii, sau cum veţi decide dumneavoastră.

Eu, ca independent, pot numai să vin cu rugămintea la dumneavoastră de a accepta acest lucru, pe care l-am făcut eu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Mă bucur că sunteţi plină de vervă din prima zi a acestei sesiuni.

Doamna deputat, îmi face plăcere să vă ofer cuvântul.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să nu mă provocaţi, că cine ştie, aşa, în prima zi, ce o să vă spun, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Nu vreau să vă provoc, doamna deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

Aşa că să trecem la ordinea de zi şi pe problema pe care a ridicat-o domnul deputat Zoicaş.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege este o iniţiativă a doi senatori - domnul Funar şi un senator UDMR, care solicitau modificarea art.4 din Legea minelor.

La momentul respectiv, în analizele care au fost făcute în Comisia pentru industrii şi servicii, s-a pus problema nu Roşiei Montane, ci, teoretic, industriei miniere din România. În acest moment, sunt şi alte locuri unde teoretic sunt folosite cianurile în procesul minier, dar nu numai. Ele sunt folosite şi în farmacie, în producţia farmaceutică şi alte industrii.

La momentul respectiv, aşa cum domnul Zoicaş a solicitat, a fost făcută o comisie de raportori, unde au fost invitaţi cei din societatea civilă, sindicate, patronate, de asemenea reprezentanţi ai ambasadelor care, la momentul respectiv, au solicitat să participe la dezbateri.

În condiţiile în care specialiştii au venit şi ne-au spus că în acest moment nu avem un altfel de proces a pune la loc, iar un proces care poate să înlocuiască în acest moment - nu vorbesc de Roşia Montană, ci de restul industriei, cum este Bazinul Hunedoara nu există, există un singur procedeu care funcţionează în acest moment în Africa de Sud, în condiţiile în care, el, fiind în premieră, costă foarte mult.

La momentul respectiv, nefiind în vogă, prin solicitarea preşedintelui Băsescu şi a unei mari părţi dintre membrii Partidului Democrat, partid de guvernământ, care se rebrenduiesc în verde, se rebrenduiesc în verde, ei spunând că sunt ecologişti, dar, în acelaşi timp, doresc să transforme Apusenii într-un mare lac de cianuri, deci, în acel moment, Comisia pentru industrii şi servicii a solicitat ca amendament pe proiectul respectiv trecerea în lege, în proiectul de lege, a Directivei Uniunii Europene şi a Comisiei Europene privind folosirea cianurilor până în 2025.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat!

Doamna Aurelia Vasile:

30 de secunde şi finalizez, domnule preşedinte!

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog foarte mult!

Doamna Aurelia Vasile:

Sper că nu v-a supărat faptul că v-am spus că vă rebrenduiţi în verde.

Domnul Ioan Oltean:

Nu, nu, nu. Îmi place culoarea verde. Numai puţin! Numai puţin!

Doamna Aurelia Vasile:

Atunci, înseamnă că mă lăsaţi printr-o frază să închei.

Domnul Ioan Oltean:

Vă las, dar vă rog să aveţi puţintică răbdare.

Doamna Aurelia Vasile:

10 secunde, să închei.

Domnul Ioan Oltean:

Am să vă rog să încheiaţi.

Doamna Aurelia Vasile:

Pentru noua situaţie creată în România de partidul de guvernământ, prin solicitarea preşedintelui României de a transforma România într-un deşert, şi grupul meu solicită ca acest proiect de lege să fie retrimis la Comisia pentru industrii şi servicii, în condiţiile în care în acest moment mai sunt vreo 4-5 proiecte de lege de modificare a Legii minelor, iar toate la un loc să facă parte dintr-un singur proiect de lege, în condiţiile în care şi pe alte proiecte de lege sunt foarte, foarte multe aberaţii.

Deci, şi noi solicităm scoaterea de pe ordinea de zi, retrimiterea la Comisia pentru industrii şi servicii şi realizarea unui singur raport, cu toate proiectele de lege care în acest moment solicită, mascat sau mai puţin mascat, modificări într-o zonă atât de sensibilă care, până la urmă, trebuie să rămână o avere pe care noi o lăsăm generaţiei viitoare din România.

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi, vreau să vă informez că nu avem înscris pe ordinea de zi un asemenea subiect. I-am dat cuvântul domnului deputat Zoicaş, pentru că mi-a spus că are de făcut o declaraţie. V-aş ruga să ne oprim aici. Nu avem pe ordinea de zi înscris un asemenea subiect. În consecinţă, cred că... domnule deputat Nicolăescu, v-aş ruga să fiţi foarte scurt. Şi domnul Nicolăescu este ultimul vorbitor pe această temă.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, preşedinte de şedinţă,

cred că totuşi este bine să discutăm despre ceea ce interesează pe foarte multă lume.

Aş spune, în primul rând, că avem o ordine de zi, în care la vot final este acest proiect de lege. În consecinţă, discutăm despre ordinea de zi. Şi, procedural, putem să spunem dacă ordinea de zi este în regulă sau are nevoie de anumite modificări.

Mergem în continuare...

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, daţi-mi voie să vă reamintesc că nu discutăm despre ordinea de zi, domnule deputat. Înseamnă că nu aţi fost în sala de şedinţă atunci când am deschis şedinţa. Vă rog să fiţi atent ce discutăm şi să vă referiţi exact la punctele care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte, nu vreau, din prima zi de plen, să intru în conflict cu dumneavoastră sau să intrăm în discuţii contradictorii. Suntem în prima şedinţă de plen din această sesiune. Şi cu asta cred că lucrurile sunt clare, chiar dacă unii le văd altfel.

Doi. Este clar că Legea minelor are nevoie de anumite modificări, dar ele nu trebuie făcute pe picior, ele nu trebuie făcute într-un mod în care să fie avantajate anumite entităţi. Sunt foarte multe organizaţii neguvernamentale care sesizează intenţia de a legifera infracţiunea, la ceea ce noi ar trebui să fim, evident, foarte atenţi. Sunt semnale care vin către Parlament, iar Parlamentul nu poate să ignore opinia publică.

Este ciudat cum se poate accepta ca o entitate privată să ia atribuţiile statului de expropriere. Este ciudat că Parlamentul poate fi de acord cu asemenea aberaţie. În consecinţă, eu cred că şi dumneavoastră şi grupurile majorităţii parlamentare trebuie să ţină cont de tot ceea ce este legislaţie în România, pe de o parte, şi de ceea ce opinia publică ne atenţionează.

Ca să dovedim că avem bună-credinţă şi că lucrăm pentru binele acestei ţări, lucrul cel mai simplu care poate fi făcut este retrimiterea la comisie, care trebuie să organizeze dezbateri publice serioase, în care să se confrunte toate părerile care se află astăzi în societate şi mai ales să se respecte Constituţia.

În consecinţă, şi Grupul parlamentar al PNL vă propune să supuneţi plenului la vot eliminarea de pe ordinea de zi de la vot final şi retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

mulţumesc. Domnule Fenechiu, din partea grupului parlamentar am avut un vorbitor. Dar, vă rog să fiţi foarte scurt.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule Oltean, vă mulţumesc.

De mult nu v-am mai deranjat şi nici n-am de gând să vă deranjez. Vreau doar, în baza regulamentului, având în vedere că acesta prevede că la începutul şedinţei pot fi abordate subiecte de interes major, să vă propun să consideraţi de interes major subiectul Roşia Montană.

Guvernul României, Preşedinţia României au anunţat, în ultima perioadă ....

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Fenechiu, numai puţin!

Domnul Relu Fenechiu:

Am acest drept, domnule Oltean. Vă rog, daţi-mi voie ...

Domnul Ioan Oltean:

Eu conduc şedinţa. Vă rog să mă ascultaţi.

Domnul Relu Fenechiu:

Nu fac declaraţii politice. ( vociferări)

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să aveţi răbdare, domnule deputat.

Domnilor colegi ..., domnule deputat ...

Domnul Ioan Oltean:

Eu vă rog să aveţi un pic de răbdare.

Domnul Ioan Oltean:

Dumneavoastră aţi propus ca acest subiect să fie considerat un subiect major şi să fie înscris pe ordinea de zi. (Rumoare, vociferări)

Păi, daţi-mi voie, deocamdată, să vedem dacă plenul ia în considerare această propunere şi pe urmă să dezvoltăm subiectul. Este o propunere.

Domnul Relu Fenechiu:

Eu nu vreau să-l dezvolt. Vreau doar să vă fac o propunere şi atât.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Da. Deci, având în vedere faptul că atât Guvernul României, cât şi Preşedinţia au recunoscut că contractul pentru exploatarea zăcămintelor aurifere de la Roşia Montană este un contract care nu este benefic pentru statul român şi trebuie renegociat, vă atrag atenţia că atât la punctul 32, cât şi la punctul 34, la amendamente respinse, există modificări în Legea minelor care fac referire la acest subiect. Este motivul pentru care mă alătur şi eu colegilor mei şi vreau să vă propun întoarcerea la comisie a celor două legi, tocmai pentru a găsi o rezolvare a problemelor la care se chinuiesc astăzi Guvernul şi Preşedinţia să găsească o rezolvare. Una dintre marile probleme ale exploatării miniere este aceea că din această exploatare statul român şi românii nu ar câştiga mai nimic.

Într-una dintre propunerile legislative, noi propunem ca exploatările aurifere să nu poată fi făcute decât de companii la care acţionar majoritar să fie statul român. Este o dezbatere pe care trebuie să o avem şi vă propun insistent să întoarcem această lege la comisie şi să o discutăm serios.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu.

Domnilor colegi, proiectul de lege respectiv este înscris pe lista de acte normative supuse votului final. Noi suntem la începutul şedinţei, când dezbatem proiectele înscrise pe ordinea de zi. V-aş ruga să fiţi absolut de acord că la şedinţa de vot final, atunci când va avea loc, solicitarea pe care au făcut-o grupurile parlamentare să fie supusă atenţiei plenului Camerei Deputaţilor.

Da. Pe procedură. Vă rog. Doamna Aura Vasile, pe procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu mă aşteptam ca din prima zi a noii sesiuni să inventaţi noi articole sau alineate în regulamentul de funcţionare al Camerei. Poate vă doriţi ceea ce aţi spus, dar în acest moment nu aşa spune în regulament. Noi, în momentul în care aprobăm ordinea de zi, lucru pe care dumneavoastră îl veţi supune plenului, aprobăm şi ordinea de zi a votului final. Vă aduc aminte că, înaintea şedinţei de vot final, nu supuneţi la vot ordinea de zi pentru vot final, domnule preşedinte.

Ca atare, solicitarea noastră, a Grupului parlamentar al PSD, a domnului deputat Zoicaş şi a Grupului parlamentar al PNL este justificată.

Supuneţi, vă rog, votului scoaterea de pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege de la poziţia 34 de pe lista votului final.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna Aura Vasile, mă bucură creativitatea dumneavoastră, dar vă amintesc că astăzi nu există şedinţă de vot final. Este ordinea de zi pentru dezbatere, şi nu pentru vot final, iar, din câte îmi amintesc eu, doamnelor şi domnilor, niciodată lista de vot final nu a fost supusă votului. Ea a urmat desfăşurătorul pregătit de către secretariatul general, iar, atunci când ajungeam la vot, la un anumit act normativ, se intervenea şi se făceau propuneri.

În consecinţă, v-aş ruga să aveţi în vedere aceste prevederi regulamentare şi să le respectaţi.

Doamna Aura Vasile. Dar, vă rog pe procedură din regulament, şi nu pe procedură pe care dumneavoastră o inventaţi.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte, totdeauna pe procedură. Partidul Democrat este pe alături de fiecare dată, dar noi suntem pe procedură.

Domnule preşedinte, am primit, la intrarea în sala de plen, această ordine de zi care spune: aprobată în 05.09.2011, pentru şedinţa din ziua de marţi, 6 septembrie. Nu există două ordini de zi - o ordine de zi pentru dezbateri generale şi o ordine de zi pentru votul final. Avem acest lucru, asta votăm.

Deci, vă rog să supuneţi la vot solicitarea a două grupuri parlamentare şi a domnului deputat Zoicaş. Vă rugăm să supuneţi la vot. Regulamentul vă obligă.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat.

Stimaţi colegi, şedinţa de vot final pentru astăzi nu a fost aprobată în şedinţa de ieri.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi pentru şedinţa de dezbateri. Vă rog să votaţi.

Da, mulţumesc. 41 de voturi pentru, 36 împotrivă, nicio abţinere. Propunerea a fost adoptată.

Intrăm în ordinea de zi. Sigur că nu trebuia, dar am făcut pe plac.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

La punctul 2 avem informare din partea Preşedintelui României referitoare la aprobarea propunerilor primului-ministru al României privind solicitări ale Statelor Unite ale Americii. Daţi-mi voie să dau citire acestei scrisori.

(Domnul deputat Ioan Oltean, preşedintele de şedinţă, coboară la tribună.)

Stimaţi colegi, dau citire Scrisorii adresate de către Preşedintele României doamnei preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

Doamnă preşedinte,

În baza Legii nr.268/2006 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României, SUA au solicitat continuarea desfăşurării, în perioada 01.07. - 31.12.2011, a activităţii de testare şi validare privind posibilitatea de executare a tranzitului pe teritoriul României a resurselor materiale şi umane aparţinând Guvernului SUA, dinspre şi către Afganistan, în sprijinul operaţiei NATO International Security Assistance şi al operaţiei de coaliţie Enduring Freedom.

Totodată, SUA au cerut permisiunea de dislocare şi operare temporară pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu a până la patru aeronave de transport C-17 în sprijinul desfăşurării activităţii de testare şi validare Proof-of-Principal, a operaţiei NATO International Security Assistance şi a operaţiei de coaliţie Enduring Freedom.

Cererile Statelor Unite ale Americii vizează şi utilizarea facilităţilor Centrului Administrativ Aerodromul Mihail Kogălniceanu, Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu şi Portului Maritim Constanţa pentru traficul aerian şi naval în sprijinul operaţiei SUA New Dawn în Irak.

În temeiul şi în condiţiile articolului 4 alineatul (1) din Legea nr.29/2007 privind intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, am aprobat propunerile primului-ministru al Guvernului României referitoare la solicitarea părţii americane. De asemenea, am aprobat tranzitul şi staţionarea temporară, în cadrul Centrului Administrativ Mihail Kogălniceanu a resurselor umane ale Statelor Unite ale Americii cu un ritm estimat de până la 2.000 de persoane pe zi. Condiţiile concrete privind continuarea dislocării şi operării pe şi de pe aceste facilităţi vor fi stabilite printr-un acord tehnic care se va încheia între Ministerul Apărării Naţionale şi reprezentanţii autorizaţi ai Statelor Unite ale Americii, cu participarea tuturor instituţiilor guvernamentale române implicate în soluţionarea acestor solicitări.

Semnează Preşedintele României, Traian Băsescu.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Ioan Oltean, preşedintele de şedinţă, revine la prezidiu.)

Doamna Aura Vasile. Vă rog. Procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă, două probleme.

Am rugămintea să citiţi cererea domnului deputat Boabeş. Trebuia să o faceţi înainte, dar puteţi să o faceţi şi în acest moment, care a fost adresată Biroului permanent. Şi a doua problemă, domnule preşedinte, vă rog să luaţi notă şi doresc să rămână în procesul-verbal de şedinţă, că prima oară când veţi spune că plenul este suveran, atunci am să mă ridic, ca şi acum, şi am să vă contrazic, sau am să vă aduc aminte de ceea ce aţi făcut astăzi. Nu înţeleg de ce nu aţi supus la vot solicitarea a două grupuri parlamentare. Este adevărat că este problema Comitetului liderilor, dar dumneavoastră, de foarte multe ori, sau doamna Roberta, aţi trecut peste acest lucru, spunând că plenul este suveran, iar împăratul împăraţilor care a încălcat regulamentul la acest capitol, a fost domnul Toader.

Deci, domnule preşedinte, altădată, când veţi spune că plenul este suveran, vă rog să vă aduceţi aminte de prima zi a noii sesiuni privind dezbaterile generale.

Şi acum, am să vă rog să citiţi cererea domnului deputat Boabeş.

Domnul Ioan Oltean:

Îmi pare bine să vă reamintesc dumneavoastră, în special, că întotdeauna plenul a fost suveran, inclusiv astăzi, când, prin vot, majoritatea a impus punctul de vedere. V-am spus şi ar fi trebuit liderul dumneavoastră să vă anunţe că astăzi nu există şedinţă de vot final şi, în consecinţă, în mod normal nu trebuia să apară în ordinea de zi partea referitoare la votul final. Şi asta pe de o parte.

Pe de altă parte, doamnă deputat, tot pentru dumneavoastră, niciodată lista de vot final n-a fost supusă votului plenului Camerei Deputaţilor.

Iar în ce priveşte scrisoarea domnului deputat Boabeş, îmi pare foarte rău, pe ordinea de zi pe care o am la îndemână nu există un punct distinct şi nu există o solicitare din partea domnului Boabeş în privinţa aceasta.

Vă rog, doamnă deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Să vă spun că încercaţi să treceţi pe după copaci? Cred că n-ar trebui. Dumneavoastră nu aţi supus votului solicitarea noastră de scoatere de pe ordinea de zi, dumneavoastră aţi supus votului ordinea de zi în totalitate, ca să fim punctuali.

A doua problemă, dacă dumneavoastră nu doriţi, atunci am să vă anunţ eu că domnul deputat Boabeş, începând cu această sesiune... Vii tu? O să anunţe colegul. Iar dumneavoastră vă rog să luaţi notă că aţi încălcat regulamentul din prima oră a noii sesiuni, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă Aura Vasile, deocamdată eu conduc şedinţa şi eu dau cuvântul. Domnule Boabeş, vă rog să ocupaţi loc în sala de şedinţe. Deocamdată asta e. Când o să fiţi dumneavoastră pe scaunul meu, dumneavoastră o să conduceţi, dar cred că n-o să aveţi ocazia. Îmi pare rău că trebuie să vă spun lucrul acesta.

Doamnă deputat, vreau să vă mai spun un lucru: atâta timp cât nu există şedinţă de vot final, nu există ordine pentru şedinţă de vot final. Deci nu aveam ce supune la vot.

Doamna Aurelia Vasile:

Drept la replică.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă deputat, vă rog, aveţi cuvântul, drept la replică.

Doamna Aurelia Vasile:

Câte minute?

Domnul Ioan Oltean:

Un minut.

Doamna Aurelia Vasile:

Am să mă grăbesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

Ştiu că aţi avut broasca în gât, cred că aţi înghiţit-o! Ştiu că aţi avut probleme cu liderii USL-ului, aveţi în continuare şi o să aveţi aşa o problemă, domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, dar ceea ce trebuie să ţineţi minte astăzi, când este ziua de naştere a preşedintelui partidului dumneavoastră, căruia îi urez sănătate, dar îi doresc să meargă acasă şi să poată să cosească iarba verde, dacă sunteţi aşa de buni, de ce vă schimbaţi culoarea? De ce vă ascundeţi?

Domnule preşedinte,

Faceţi-vă poză pe scaunul acesta - dumneavoastră şi toţi ai dumneavoastră -, că e ultima sesiune în care o să mai staţi pe el!

Domnul Ioan Oltean:

Vise, doamnă deputat, vise. Visaţi frumos.

Domnilor, haideţi să continuăm şedinţa. Dialogul cu doamna deputat e plăcut, dar nu e înscris pe ordinea de zi.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Am să dau citire hotărârii şi o să vă rog să urmăriţi cu atenţie.

"Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

În temeiul art.40 alin.(4) şi al art.42 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.875/23 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Adrian Rădulescu, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; domnul deputat Florin-Cristian Tătaru, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii."

Această hotărâre, sigur, va fi adoptată astăzi, 6 septembrie, cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţie.

Dacă sunt observaţii? Există obiecţii din sală? Nu. Considerăm în unanimitate aprobată această hotărâre a Camerei Deputaţilor privind repartizarea celor doi colegi în...

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Cum? Regulamentar?

Doamnă Aura Vasile, n-am înţeles. Domnul... vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, preşedinte de şedinţă,

Până acum ne-aţi făcut apologia respectării regulamentului şi acum sunteţi primul care-l încalcă. Cum votaţi dumneavoastră această hotărâre? Cu ce cvorum de şedinţă, după ce temei legal statutar şi, mai ales, noi ştim că hotărârile toate se validează în şedinţă de vot final.

Aţi propus pentru vot plenului o altă procedură sau nu? Cu alte cuvinte, încercaţi să vă faceţi, dumneavoastră şi plenului Camerei Deputaţilor, o analiză serioasă asupra modului în care respectaţi regulamentul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

În situaţia aceasta, deşi a fost o înţelegere a grupurilor parlamentare, amânăm votul pentru şedinţa de vot final, care va avea loc săptămâna viitoare.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Nu suntem complici cu furtul!

Domnul Ioan Oltean:

Nu funcţionează USL, dar asta este. E prima dată când...

Poziţia 4, Propunerea legislativă pentru completarea art.121 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale.

Vă rog să observaţi că termenul pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit.

Propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Poziţia 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Iniţiatorul nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Da, domnul deputat, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care a avizat negativ această iniţiativă legislativă.

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Iniţiativa legislativă a fost dezbătută în şedinţele comisiei din zilele de 15 şi 21 iunie 2011.

În conformitate cu art.75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României, republicată, Camera decizională este Senatul.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului respingerea propunerii legislative pentru completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Doamna Aura Vasile, vă rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Au fost multe iniţiative legislative legate de TVR de la colegii noştri din alte grupuri parlamentare decât grupul parlamentar de guvernământ - grupul rebrenduit în verde şi care este ilegal în momentul acesta, neputând să se înscrie în termen - dar, de fiecare dată, tot ce a venit de la altcineva decât de la deputaţii PDL nu a fost bun, nu a fost în dezbatere.

Ce este bun pentru TVR, TVR care este plătit din bani publici, Televiziunea Română la care plăteşte taxă până şi un amărât cu o tarabă pe care vinde pătrunjel, dacă este înmatriculat ca o societate mică, mare, mijlocie? Este televiziunea de casă a Partidului Democrat, locul unde Boc poate să meargă şi să mintă poporul român.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Grupul meu solicită ca acest proiect de lege să fie reîntors la comisie, să ne aplecăm cu responsabilitate asupra lui, pentru că acest proiect de lege propune ca cei care sunt propuşi în consiliul de administraţie să aibă un minim de experienţă, şi nu neapărat carnet de partid al Partidului Democrat Liberal, iar ceea ce se propune poate este bine să luăm în calcul, în condiţiile în care, în acest moment, în afară de membrii PD, preşedinte, prim-ministru sau ştiu eu cine altcineva, nu are acces la televiziunea publică.

Poate ar trebui să ţinem cont că doamna Culcer, care este omul de casă al partidului dumneavoastră, este singurul român - singurul român - care poate să cumuleze pensia cu salariul.

De aceea, domnule preşedinte, găsind - cred eu - grabă în momentul în care s-a făcut acest raport, poate că este timpul să luăm în seamă şi un management privat al Televiziunii Române, care este o gaură neagră a bugetului României, în condiţiile în care, fiind o televiziune care poate să intre în casa tuturor, este pe locul nu ştiu care în ceea ce priveşte ratingul.

Vă rog să mă credeţi că, dacă mai apar acolo mult Boc şi membrii PD-ului, o să rămână cu rating de 000, atât cât mai sunt membrii partidului dumneavoastră, la nivelul celor 22 de milioane care urmăresc acest lucru.

Vă rog să supuneţi votului retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru a ne apleca cu mai multă responsabilitate atunci când este vorba de bani publici şi de conducerea acestei instituţii, în condiţiile în care în acest moment se ştie că este falimentară, că este o gaură neagră, că acolo nu se face decât politica Partidului Democrat şi nu se respectă măcar această lege a CNA-ului, care spune că trebuie să fie o proporţie între putere şi opoziţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii cu caracter general? Dacă nu, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră propunerea doamnei... domnilor colegi, am spus care supun votului plenului Camerei Deputaţilor propunerea de restituire către comisia sesizată în fond.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

56 de voturi împotrivă, patru abţineri, 47, insuficiente pentru a fi adoptat.

Ţin să vă anunţ că, oricum, astăzi expiră termenul constituţional pentru adoptare în plen. Legea va fi adoptată tacit, va fi trimisă Senatului.

Domnul deputat Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, preşedinte de şedinţă,

Aşa cum aţi anunţat acum, acelaşi lucru se întâmplă şi la punctul următor. Mâine expiră termenul pentru următorul proiect de lege şi vă întreb pe dumneavoastră, care reprezentanţi majoritatea parlamentară, de ce ieri, în cadrul Biroului permanent şi al şedinţei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, n-aţi luat decizia ca astăzi să fie vot final şi să nu se adopte proiecte de lege în mod tacit?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, am să vă rog să-l întrebaţi pe liderul dumneavoastră, care ieri a fost de acord ca astăzi să nu existe şedinţă de vot final, printre alţi votanţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Putem să-l întrebăm şi pe Papa Pius, dacă doriţi, nu asta e problema.

Dumneavoastră, puterea, aveţi... majoritatea parlamentară aveţi obligaţia să legiferaţi în mod absolut normal. N-o faceţi, asumaţi-vă, nu daţi vina pe alţii aşa cum faceţi pentru orice în această ţară.

Domnul Ioan Oltean:

N-am dat vina. V-am făcut o recomandare, domnule deputat, şi nimic altceva.

Stimaţi colegi,

Următorul punct pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind Acordurile bilaterale încheiate în perioada 1956-1989, semnat la Phenian la 20 ianuarie 2011.

Din partea Guvernului, domnul ministru Valentin Iliescu.

Vă rog, domnule ministru, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Valentin Adrian Iliescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Înainte de a mă referi la argumentele pentru care acest proiect de lege a ajuns în faţa dumneavoastră, la început de sesiune parlamentară, aş vrea să vă mulţumesc foarte mult pentru sprijinul pe care ni l-aţi acordat în sesiunea trecută şi care, în ciuda multelor probleme sensibile din punctul nostru de vedere, al Guvernului, s-a încheiat cu un bilanţ pozitiv.

Avem la fel de multe proiecte în această sesiune, care interesează, cred, în egală măsură şi puterea şi opoziţia, dar mai ales pe cei pe care dumneavoastră îi reprezentaţi aici, în Parlament, şi vă rog din toată inima şi vă mulţumesc anticipat pentru modul constructiv în care sunt convins că veţi discuta pentru a scoate legi bune.

Înainte de a încheia această mică intervenţie a mea, aş dori să vă urez sănătate multă, putere de muncă şi să reuşiţi să contribuiţi la ceea ce aşteaptă alegătorii de la dumneavoastră: să faceţi legi bune.

Referitor la proiectul de lege aflat astăzi în dezbaterea Camerei Deputaţilor, o să fiu foarte succint şi o să vă spun următoarele lucruri: acest proiect are ca obiect de reglementare ratificarea protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind Acordurile bilaterale încheiate în perioada 1956-1989, acord semnat la Phenian la 20 ianuarie 2011.

Astfel, în momentul intrării în vigoare a acestui protocol, va exista un cadru juridic agreat de cele două părţi, conţinând tratatele încheiate de România şi Republica Populară Democrată Coreeană în perioada 1956-1989, care vor continua să guverneze relaţiile dintre cele două state.

Protocolul mai cuprinde şi o clauză referitoare la identificarea ulterior semnării a unor acorduri care nu au fost menţionate în anexe, iar pentru clarificarea situaţiei acestor tratate, părţile se vor consulta prin canale diplomatice.

Doresc să fac afirmaţia că, în eventualitatea unor răspunsuri solicitate de dumneavoastră, este aici prezent domnul secretar de stat Anton Niculescu, căruia îi mulţumesc foarte mult pentru modul serios în care-şi face treaba.

Comisia de specialitate fiind de acord cu acest proiect de lege, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să fiţi de acord cu votarea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Calimente, pe procedură, vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am crezut că nu înţeleg sau că nu aud bine. Este vorba ca actualul Parlament, în 2011, să semneze sau să fie de acord să dea votul pentru tratate încheiate între 1956 şi 1989. De ce nu încheiate între 1305 şi 1410, pentru că este tot acelaşi lucru?!

Eu cred că domnul secretar de stat, domnul ministru, ar fi trebuit să ne explice mai pe îndelete despre ce este vorba, pentru că, între timp, comunismul a fost condamnat, ştim care este puterea din Republica Democrată Coreeană şi comportamentul acestei puteri, care de foarte multe state ale lumii civilizate este considerată ca o putere teroristă. Deci nu înţeleg ce rol avem noi în a ratifica lucruri care s-au întâmplat în urmă cu 40-50 de ani şi, cu atât mai mult, ce relaţii mai avem noi cu această Republică Democrată Coreeană astăzi.

În mod oficial vă anunţ că eu personal voi vota împotriva acestui proiect de tratat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Am dori să invitaţi la microfon pe reprezentantul ministerului de resort, aşa cum a prezentat domnul ministru Valentin Iliescu şi i-a mulţumit pentru activitate, să ne spună şi nouă, ca să ştim ce votăm, ce a fost reluat în discuţiile din anul 2008, când din nou au fost reluate negocierile, finalizându-se prin semnarea, la Phenian, în 20 ianuarie 2011, a unui protocol între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene, având la bază acordurile bilaterale încheiate între '56 şi '89.

Ţinând cont de felul în care a fost prezentată tema acestui protocol, perioada '56-'89, bineînţeles că am fi împotrivă, dar, socotind că au fost reluate negocierile, poate este bine să fim şi noi informaţi ce a însemnat '56-'89 şi ce înseamnă acum 2008-20 ianuarie 2011.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Domnul secretar de stat? Domnul secretar de stat Niculescu.

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că acest proiect a fost supus atenţiei comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi a fost votat de colegii dumneavoastră din Comisiile juridică, respectiv de politică externă. Este vorba despre relaţii diplomatice pe care dorim să le dezvoltăm cu cât mai multe ţări de pe glob. Nu este nimic deosebit, nu facem nimic care ar aduce atingere intereselor României. Dimpotrivă, sunt foarte multe ţări pe acest glob care au relaţii inclusiv cu Republica Democrată Coreeană, dar nu înseamnă că nu venim în întimpinarea intereselor ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulţumesc.

Doamna deputat Aura Vasile şi pe urmă domnul deputat Calimente.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mă declar uşor necăjită şi nemulţumită de răspunsul secretarului de stat, iar aşa cum dânsul a dat răspunsul, aşa este şi activitatea ministerului de resort, în condiţiile în care suntem o ţară izolată, o ţară amânată pentru Schengen şi toate celelalte.

Întrebarea a fost simplă, iar ceea ce şi domnul deputat Calimente, şi grupul meu parlamentar a întrebat este următorul lucru: în perioada '56-'89 în România era un alt regim, regim pe care îl boscorodeşte acum domnule preşedinte Băsescu, regimul comunist - pentru că dumneavoastră n-aţi fost niciunul comunişti, toţi aţi apărut după '90, deja populari sau socialişti sau ce Dumnezeu aţi mai fost, în condiţiile acelea - şi în anul 2011, când România este o ţară membră a Uniunii Europene, când suntem membri NATO, dorim şi noi, ceilalţi deputaţi, care nu facem parte din comisia de specialitate, să înţelegem ce şi cum au fost modificate problemele acelei perioade, pe care dumneavoastră o incriminaţi spunând "a comunismului", şi această bucăţică de timp. Dacă nu este nicio diferenţă, atunci să nu mai spuneţi că, în acea bucăţică de timp, a comunismului, totul era greşit şi totul era bolşevism.

Domnule secretar de stat,

Dorim să ne spuneţi, dacă ştiţi, dacă nu, vă rog să recunoaşteţi că nu cunoaşteţi care este conţinutul şi modificările acestui tratat între noi şi Republica Populară Coreeană, faţă de care noi avem tot respectul şi dorim să avem acorduri şi colaborări, dar, în acelaşi timp, dorim să ne spuneţi dumneavoastră ce a negociat ministerul pe care-l reprezentaţi faţă de perioada lui Ceauşescu.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Stimaţi colegi,

Vreau să-i mulţumesc colegului meu de bancă, domnul Daniel Budurescu, fost ambasador, care mi-a explicat că, de fapt, în acest tratat, este vorba despre abrogarea unor părţi din tratatele semnate în perioada anilor '56-'89.

Aşteptam ca acest răspuns să vină din partea ministerului.

Eu din partea ministerului aud o apologie a relaţiilor actuale, din 2011, cu Republica Democrată Coreeană - v-am mai spus, ţară în care populaţia moare de foame, ţară care nu respectă drepturile omului, ţară care este caracterizată ca teroristă şi ameninţă cu arma nucleară, de multe ori, alte naţiuni.

Vreau să ştiu care ţară din Uniunea Europeană sau din NATO are relaţii diplomatice cu această ţară? Pentru că nu vorbesc aici de China, sau de Vietnam, sau de Cuba, alte ţări cu acelaşi regim comunism.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul secretar Mircovici, vă rog.

Domnul Niculae Mircovici (de la tribună):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că am intrat într-o discuţie care nu este neapărat necesară. Eu n-am un coleg ambasador sau fost ambasador lângă mine, ci am, pur şi simplu, documentul, expunerea de motive, protocolul şi cele două anexe care sunt cuprinse în documentul la care facem vorbire şi protocolul care ne este supus în momentul de faţă ratificării. Practic, este vorba despre faptul că, în 2011, Guvernul României şi Guvernul Coreei de Nord s-au pus de acord asupra unor documente, semnate în perioada 1956-1989, care să-şi înceteze activitatea şi a unor documente care să rămână în vigoare. Aspectul a fost necesar pentru a asigura baza juridică a dezvoltării relaţiilor în continuare.

Şi ca să luăm un singur exemplu, este foarte clar, chiar în secţiunea a II-a, în motivul emiterii documentului, se arată că lista cuprinde acordurile care vor rămâne în vigoare, respectiv lista celor care-şi vor înceta valabilitatea. Iar atunci când e vorba de protocol, la art.2 al protocolului se spune: "Părţile contractante confirmă că acordurile menţionate în Anexa nr.2 la prezentul protocol sunt considerate că-şi încetează valabilitatea."

Or, dacă ne uităm la lista 2, tot aşa, o singură privire dacă am arunca pe Anexa nr.2, vom observa că-i vorba de Tratatul, de exemplu, privind cooperarea între Consiliul Securităţii Statutului al Republicii Socialiste România şi Ministerul Securităţii Publice a Republicii Populare Democrate Coreene. E normal că un astfel de acord nu mai are ce căuta.

Or, reglementarea, din punct de vedere formal, din punct de vedere juridic, a unui acord semnat între două state şi ratificat de parlamentele - la momentul respectiv - legal constituite ale celor două state se putea face tot printr-un act normativ de genul celui care ne este supus în momentul de faţă ratificării.

Eu cred că orice alte discuţii, domnule preşedinte, în continuare, pe această problemă, nu reprezintă decât o încercare de politizare a unui subiect extrem de lipsit de importanţă în momentul de faţă şi v-aş propune să mergem mai departe pe ordinea de zi după ce se termină dezbaterea asupra acestui proiect de lege prin ratificarea protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Coreene.

În ceea ce priveşte răspunsul pe care l-a dat domnul secretar de stat, punctul meu de vedere este diferit. Este pentru prima dată când suntem atât de interesaţi să discutăm nişte acorduri despre care habar nu avem şi n-am citit deloc, numai pentru a găsi vina cuiva care - vezi Doamne - n-a fost suficient de detaliat în explicaţiile pe care le dă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar.

Pe procedură. Vă rog, doamna deputat Aura Vasile. Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte de şedinţă şi stimate domnule deputat Mircovici,

Poate nu ştiţi - şi atunci vă informez eu - că pe site-ul Camerei Deputaţilor, azi-noapte, după 1şi jumătate spre ora 2 dinspre dimineaţă, a fost publicată, a apărut afişată ordinea de zi a zilei de astăzi.

Mai mult, ea a fost trecută pe pdf, deci, teoretic, nu aveai acces la documente decât dacă schimbai şi intrai pe caseta electronică, ca să poţi să vezi despre ce este vorba.

Dumneavoastră veniţi să ne daţi lecţii, domnule deputat Mircovici, în condiţiile în care trebuia să incriminaţi Ministerul Afacerilor Externe, că ei trebuiau să vină şi să ne explice.

Noi nu suntem obligaţi, domnule deputat, să citim tot acordul cap-coadă. Dar, dacă-mi aduc aminte, prin toată vara asta, toţi liderii dumneavoastră şi dumneavoastră şi alţii aţi spus că trebuie să schimbăm actul parlamentar în momentul în care ne aplecăm asupra acestor proiecte de lege, acorduri şi toate celelalte. Ne certaţi, domnule deputat Mircovici, pentru că dorim să ştim, poate ne întreabă ziariştii când ieşim din această sală. Iar dumneavoastră ne împiedicaţi, vrând să acoperiţi mizeria care este în Ministerul Afacerilor Externe? Când în faţa noastră vine un secretar de stat care putea el să ne citească ce este la secţiunea respectivă, domnule deputat! De ce a trebuit să coborâţi dumneavoastră...

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, doamna deputat...

Doamna Aurelia Vasile:

... să citiţi ceea ce putea să ne spună cel care a scris?

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să nu vă enervaţi, doamna deputat. Da, drept la replică, domnul deputat, domnul secretar Mircovici. Drept la replică...

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dreptul meu la replică se referă la faptul că bunul-simţ mă obligă să-mi cer scuze pentru un lucru pe care nu l-m săvârşit. Nu avem nici un moment intenţia de a certa pe cineva, cu atât mai mult de a da lecţii, mai ales aici, unde nu de lecţii este vorba, ci despre opinii politice ferme pe care fiecare trebuie să le exprime conform conştiinţei sale, conform obligaţiilor pe care le-a avut de la cei pe care-i reprezintă şi conform grupului parlamentar din care face parte şi a punctului de vedere şi a poziţiei pe care un astfel de grup le are.

Faptul că de abia azi-noapte la ora 2 a apărut pe site-ul Camerei Deputaţilor ordinea de zi, nu cred că are nici o legătură cu o problemă care a fost dezbătută, încă în sesiunea trecută, în Comisia pentru politică externă în care fiecare grup parlamentar are reprezentanţi, iar eu am fost favorizat de faptul că reprezentanţii noştri în grupul parlamentar, în grupul de politică externă, ne-au informat despre proiectele de lege care urmează a fi discutate acolo şi unul dintre ele a fost şi acesta privind Acordul cu Republica Democrată Coreeană.

Deci, din acest punct de vedere, încă o dată îmi cer scuze, eu nu am vrut să jignesc Parlamentul. În ceea ce priveşte exprimare pe care am făcut-o vizavi de reprezentantul Ministerului de Externe, eu nu am spus nimic altceva decât faptul că este pentru prima dată, aşa cum eu constat, în care luăm la puricat pe reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe pentru o problemă care probabil că după ce vom pleca din această sală nu va mai reprezenta nici un interes pentru noi. Ce acorduri au mai rămas sau nu în vigoare, semnate în 1956 cu Republica Democrată Coreeană.

Haideţi să fim rezonabili, totuşi să ne ocupăm de probleme pe care le avem, până la urmă, de rezolvat.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar.

Pe procedură, domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

M-am interesat şi eu când s-a discutat în comisie acest raport sau acest proiect de lege şi când s-a făcut raportul, este vorba despre luna martie. Sigur că acest document, dacă l-am văzut în luna martie, nu ne-am mai adus aminte de el, cât despre faptul că el a apărut azi-noapte pe site-ul Camerei sau... da.

Vreau să constaţi că în sală nu funcţionează reţeaua şi că nu putem avea acces la aceste proiecte de lege care sunt pe site şi asta se întâmplă încă de ieri că nu funcţionează site-ul şi cu atât mai mult mă aşteptam din partea Ministerului Afacerilor Externe să ne explice detaliat despre ce este vorba, fiind vorba totuşi de o perioadă de tristă amintire, până la urmă, iar despre colegul nostru Mircovici, sigur, nu am ce să-i reproşez este şi prietenul meu, însă nu ştiam că în Grupul parlamentar minorităţilor naţionale din Parlamentul României avem şi un reprezentant al coreenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi, daţi-mi voie să corectez informaţiile pe care distinsul nostru coleg vi le-a dat, pentru că există în practica parlamentară dorinţa unora de a dezinforma. Raportul comisiilor sesizate în fond este încheiat în iunie, la începutul lunii iunie 2011, deci nu a fost dezbătută în martie, ci în iunie, haideţi să... şi din iunie până acum termenul e atât de lung încât uitarea să-şi spună cuvântul în mintea fiecăruia dintre noi.

Ultimul, da, numai puţin, numai puţin, domnule deputat. Drept la replică, domnul Mircovici. Haideţi că astăzi vă faceţi planul, vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Voiam, doamnelor şi domnilor colegi, ca drept la replică să-i spun doar domnului Calimente că mă onorează prima parte a afirmaţiei pe care a făcut-o, că suntem prieteni, cred că toţi ar trebui să fim prieteni aici.

În ceea ce priveşte însă numărul de minorităţi naţionale care sunt reprezentate în Parlamentul României cred că faptul că are vreo 3-4 mandate de deputat ar fi trebuit să-l facă să ştie până acum care sunt minorităţile naţionale care în 1918 au votat constituirea statului naţional unitar român şi care se găsesc în momentul de faţă în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc. Procedură, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

În primul rând, vreau să fac o remarcă şi o recunoaştere faţă de dumneavoastră de tot respectul de care se bucură domnul deputat Mircovici, domnul general Mircovici, general al Armatei Române, din partea Grupului parlamentar al PSD, dar aici, totuşi, în acest moment facem parte, dânsul de la putere, din arcul puterii, şi noi din arcul opoziţiei, şi de aceea, dezbaterile sunt vizate, unul apărând Guvernul, noi încercăm să arătăm adevărata faţă a Ministerului Afacerilor Externe, minister care se ocupă de votul prin corespondenţă.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, pe procedură, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Iar pe procedură, domnule preşedinte de şedinţă, vreau să vă spun că scrie aici în ordinea de zi care a fost publicată, trecută pe site azi-noapte spre ora 2 noaptea, spune că raportul a fost distribuit în data de 15.06.2011.

Vă pot spune că nu a apărut decât în ultima şedinţă de plen pentru dezbateri generale, pe ordinea de zi, el este ca şi nou în dezbatere şi, oricât aţi dori dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, să puneţi capacul pe Ministerul Afacerilor Externe să nu cadă acolo scrum şi praf, n-o să reuşiţi să anulaţi faptul că astăzi secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al Guvernului Boc nu a putut să citească din expunerea de motive ceea ce a făcut domnul deputat Mircovici ca să poată, cât de cât, să-l scoată astăzi basma curată.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat, eu nu pun capacul, doar corectez pe cei care dezinformează opinia publică şi Parlamentul României. 15.06 înseamnă 15 iunie, şi nu înseamnă 15 martie. Atât. OK. Dumneavoastră aţi spus corect, eu nu v-am corectat pe dumneavoastră, am corectat pe cei care au spus că acest raport, această lege a fost adoptată în martie.

Eu cred că putem continua dezbaterile. Îl rog pe domnul Kerekes, din partea comisiilor sesizate în fond, să prezinte raportul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Fără a intra în dezbateri generale, numai o menţiune. Secretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe foarte clar a precizat că este vorba de un protocol prin care se menţin anumite acorduri din trecut care sunt absolut necesare în relaţiile dintre cele două ţări. Numai câteva: asistenţă juridică, asistenţă socială, transporturi, relaţii economice. Indiferent ce fel de regim este vorba aceste relaţii trebuie menţinute.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc. Dacă la dezbateri generale mai doreşte cineva să ia cuvântul sau deja le-am epuizat.

Stimaţi colegi, vă rog să observaţi că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în articolul 106, în care se spune că se trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Neexistând amendamente, urmează ca acest proiect să fie supus votului final.

Poziţia 7 din ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.597/2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor ne aflăm în procedură de urgenţă, în consecinţă, vom respecta această procedură.

Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Eugen Curteanu.

Domnule ministru, microfonul vă aparţine pentru a exprima în termeni scurţi şi concişi punctul de vedere al Guvernului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Eugen-Dicones Curteanu (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ supus atenţia dumneavoastră are ca obiect de reglementare modificarea Legii 597/2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre, cu modificările ulterioare, în sensul majorării limitelor amenzilor contravenţionale, precum şi al stabilirii agenţilor constatatori ai contravenţiilor.

Totodată, prin proiect se prevede aplicarea măsurii de desfiinţare a lucrărilor de construcţii şi a construcţiilor realizate pe teren proprietate publică sau privată, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr.597/2001, în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.41/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.3/2011.

În fapt, propunerea de act normativ creează cadrul legislativ necesar stopării activităţii de construire necontrolată, cu încălcarea prevederilor Legii nr.597/2001, sens în care vă şi solicităm să fiţi de acord cu propunerea formulată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, domnul vicepreşedinte Vasile Soporan.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.597 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre, doresc să fac următoarele precizări: Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 mai 2011. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.597, cu modificările ulterioare, în sensul majorării limitelor amenzilor contravenţionale, precum şi al stabilirii agenţilor constatatori ai contravenţiilor.

Totodată, prin proiect se prevede aplicarea măsurii de desfiinţare a lucrărilor de construcţii şi a construcţiilor realizate pe terenuri proprietate publică sau privată, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr.597/2001, cu modificările ulterioare, în condiţiile şi cu respectarea proceduri prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.41/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.3/2011.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.597 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc foarte mult pentru raportul prezentat.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Doamna vicelider Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte, încă o dată şi prin această iniţiativă legislativă, ordonanţă a Guvernului Boc se demonstrează că singurul fel de a conduce ţara şi de a aduce bani la bugetul ţării nu înseamnă decât tăieri, taxe şi impozite. Iar în partea cealaltă, noi spunem că suntem de dreapta şi atunci majorăm, majorăm, majorăm, luăm amenzi, luăm amenzi.

Domnule preşedinte,

În momentul în care citeşti expunerea de motive este clar că ceea ce partidul dumneavoastră spune atunci când spune de descentralizare şi de trecerea deciziilor la nivelul administraţiilor publice locale este numai o zicere care în spate este o pungă de aer. Tot ce este şi ce se urmăreşte şi s-a urmărit şi cu alte iniţiative legislative sau ordonanţe ale Guvernului Boc nu face decât să concentreze în cadrul ministerului condus de doamna Udrea toate deciziile.

Eu aş solicita, domnule preşedinte, ca acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2011 să fie retrimis la comisie şi să fie discutat, domnule preşedinte, într-un cadrul larg, în condiţiile acelei strategii pe care dumneavoastră aţi avut-o cândva în Programul de guvernare privind tot ce înseamnă turism, tot ce înseamnă litoral, tot ce înseamnă turism în România, în condiţiile în care probabil că partidul dumneavoastră, de la frunza care înseamnă reclama turismului în România, va inspira şi culoarea verde. Acum m-am gândit la acest lucru.

Domnule preşedinte de şedinţă, pentru că ceea ce spune această iniţiativă, această lege de aprobare a ordonanţei privind majorarea amenzilor şi modificări care sunt aduse la... vă rog să mă scuzaţi, care sunt aduse la autorizaţiile emise privind disciplina în construcţii, cele care sunt acceptate, cele care nu sunt acceptate, de asemenea, faptul că pe plajă, deci acolo unde turistul merge aceste lucruri nu se aplică, este puţin hilar, de ce unii să plătească, iar alţii nu. Ştiu că disciplina în construcţii privind litoralul şi protecţia zonei de coastă a Mării Negre este valabilă poate, sau este interesantă mai mult pentru zona de plajă, zonă care, aşa cum toată lumea ştie, se micşorează în fiecare an, pentru că lipsesc toate lucrările de protecţie.

În loc să ne îngrijim de ceea ce face Guvernul Boc, tăieri de salarii şi majorare de impozite şi taxe pentru orice investitori din România, mai bine ne-am preocupa pentru a proteja litoralul ca şi generaţii de mâine şi de poimâine să se poată bucura de o palmă de nisip. Dar noi nu, ne ocupăm doar de distrugere, doar de încasare, doar de înrobire, domnule preşedinte de şedinţă.

Solicit retrimiterea la comisie a acestei legi de aprobare a ordonanţei pentru a ne putea apleca cu altă responsabilitate. Poate... dumneavoastră spuneţi că faceţi politică de dreapta, poate vă uitaţi spre noi şi faceţi o politică de centru-dreapta, în condiţiile în care să putem să facem, să dăm o mână de ajutor investitorilor şi, bineînţeles, să facem o descentralizare adevărată către administraţiile publice locale, aşa cum încercaţi să explicaţi în această expunere de motive pentru o dezvoltare durabilă a zonelor respective.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc. Aşa, spre informarea dumneavoastră, doamna deputat, raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de cei 29 de membri prezenţi din 30, inclusiv de membrii Partidului Social Democrat.

În consecinţă, n-ar fi rău dacă, în prealabil, v-aţi pune de acord asupra poziţiilor faţă de anumite acte normative.

Da, doamna, drept la replică.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte, în comisie de foarte multe ori, ştiţi foarte bine că sunt specialiştii fiecărui grup. Acum vorbim de politică şi vă aduceam aminte, domnule preşedinte de şedinţă, de Programul de guvernare al Guvernului Boc, care s-a transformat în frunza doamnei Udrea şi care una a spus şi alta a făcut. Decizia politică a noastră, domnule preşedinte, este de a nu vota acest proiect de lege, iar noi vă solicităm reîntoarcere la comisie a acestui proiect de lege pentru a putea să facem aşa, ceea ce trebuie. Dezvoltarea durabilă, faceţi referire la ea, dar n-o aplicaţi niciodată.

Domnul Ioan Oltean:

Da, stimaţi colegi, să înţelegem că nu mai contează părerea specialiştilor într-un act normativ, ci contează părerea politică. Dar, cu toate acestea, eu am să supun votului dumneavoastră propunerea doamnei deputat de retrimitere către comisia sesizată în fond a acestui proiect de lege.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi că sunt îndeplinite prevederile art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Următorul punct, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2011 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2010 pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.

Vă reamintesc că ne aflăm în procedură de urgenţă, potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi, în consecinţă, dau cuvântul iniţiatorului, domnul secretar de stat Eugen Curteanu.

Domnule ministru, vă rog din nou, succint şi la obiect poziţia iniţiatorului.

Domnul Eugen-Dicones Curteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Actul normativ supus atenţiei dumneavoastră prezintă ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2010 pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, care prevede finanţarea proiectelor prioritare pentru dezvoltarea infrastructurii din sume alocate anual cu această destinaţie din fonduri externe nerambursabile şi rambursabile de la bugetul de stat, precum şi din alte surse legal constituite.

Prin completările aduse acestei ordonanţe, se precizează explicit beneficiarii finali ai investiţiilor, care sunt autorităţile administraţiei publice locale, unităţile administrativ-teritoriale, şi se asigură cadrul legal prin care investiţiile deosebit de complexe să poată fi realizate prin PNDI şi pe terenuri proprietate privată, dar şi cadrul legal privind transferul final al investiţiilor realizate în proprietate sau administrare către beneficiarii finali, către unităţile administrativ-teritoriale.

Pentru acest motiv, vă rugăm să fiţi de acord cu propunerea de modificarea a Ordonanţei Guvernului nr.105/2010 privind aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumim şi noi, domnule ministru.

Din partea comisiilor sesizate în fond? Avem un raport comun al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Din nou domnul deputat Soporan Vasile. Vă rog, domnule deputat, punctul de vedere al celor două comisii.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de un raport comun. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2010 pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2011.

Prin acest act normativ se are în vedere implementarea proiectelor prioritare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, cu precizarea modului de gestionare a acestor proiecte de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi, respectiv, de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Acesta a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 16 mai 2011.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi-a desfăşurat lucrările în ziua de 31 mai 2011, iar Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi-a desfăşurat lucrările şedinţei în ziua de 15 iunie 2011.

Raportul comun al comisiilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi de către deputaţii prezenţi la dezbateri.

În urma dezbaterilor comisiilor, acestea propun plenului Camerei raportul comun în forma adoptată de Senat.

Doresc să precizez că pentru acest proiect de lege Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale? Da, domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa a încă unui proiect legislativ care denotă, în opinia mea, superficialitatea cu care Guvernul întocmeşte proiectele normative. La nici un an de zile după ce s-a aprobat Ordonanţa Guvernului nr.105 s-au demonstrat şi, în ceea ce secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ne-a prezentat aici, îmi întăreşte această convingere, s-au demonstrat, spun, slăbiciunile acelui act normativ şi a fost nevoie ca într-un interval extrem de scurt să apară un alt proiect de modificare a ordonanţei, cel care se află în faţa dumneavoastră. Asta este prima dintre abordări.

A doua, acest proiect de act normativ se referă la unele modificări, necesare, dacă trebuie să judec obiectiv, pentru punerea în aplicare al Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Încă unul dintre proiectele, aş zice megalomanice, care n-au avut până acum nici un fel de finalitate şi nici nu credem că vor avea. Aşa cum a fost şi "Prima casă" care a rămas singura casă, aşa cum a fost şi "Case pentru specialişti" şi le ştiţi dumneavoastră şi pe celelalte. Aşa cum în România construim auto... câte 5-7-10 km de autostradă care pleacă de nici unde şi se termină nicăieri, ăsta este încă unul dintre exemplele de acest fel.

Exemple de acest tip pe care Guvernul României, un guvern pentru care toate lucrurile rele au rămas undeva în trecut şi toate lucrurile bune urmează să se întâmple, şi vine astăzi să ne propună acest Program Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii pe care eu, mai degrabă, l-aş numi un Program Naţional de Vânzare de Iluzii. Este un program naţional prin care se încarcă, şi dumneavoastră, cei care veniţi din teritoriu ştiţi foarte bine, mai ales cei care vă aflaţi în zona opoziţiei, că este un principal instrument de momire primarilor aparţinând grupurilor parlamentare din opoziţie.

Este un instrument care vinde iluzii, aşa cum am spus, este în momentul ăsta nefuncţional şi va rămâne nefuncţional. Şi nu cred că ceea ce ni se propune în momentul ăsta va avea darul de a-l face funcţional. Motiv pentru care din toate motivele enumerate de mine ceva mai devreme, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va vota acest proiect.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Nicolăescu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, preşedinte de şedinţă,

O să încep cu concluzia la acest proiect de lege. grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu va vota pentru acest proiect de lege.

Şi acum am să argumentez: programul naţional de dezvoltare a infrastructurii este un program frumos în sine, frumos pe hârtie, dar inexistent în practică. Iar dacă se va pune ceva în funcţiune vreodată din acest program, el va avea un caracter pur electoral şi pur politic.

Mai constatăm că aşa cum este făcută ordonanţa de urgenţă, nu urmăreşte decât să poată să-i permită ministerului doamnei Udrea să aloce fonduri acolo unde vrea dumneaei, acolo unde-i place PDL-ului, acolo unde are interes PDL-ul. Mai trist e altceva: că PDL-ul vorbeşte de descentralizare, că vorbeşte de întărirea autonomiei locale, dar în acest program, ordonator principal de credite este Ministerul Dezvoltării. El face tot ce trebuie şi când şi-a luat ce-a putut să ia de pe unde a putut, transferă obiectivul de investiţii la comunitatea locală. Pe ce criterii? Pe ce principii? Poate numai Guvernul ştie şi cu PDL-ul.

În consecinţă, un program care alocă clientelar fondurile publice nu poate fi acceptabil într-o ţară democratică. Şi, ca atare, reiterez ce-am spus: vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii. Dacă nu mai sunt, vă rog să constataţi, stimaţi colegi, că sunt îndeplinite prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Următorul proiect de lege este cel privind gestionarea taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii ale Uniunii Europene.

Dacă din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Tanczos, vă rog să exprimaţi poziţia Guvernului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Tanczos Barna (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca obiect de reglementare, actul normativ se referă la gestionarea de către România a contribuţiilor şi a altor taxe colectate în cadrul aplicării politicii comune agricole şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii tradiţionale ale Comunităţii Europene.

Taxele la care se referă privesc sistemul de gestionare a cotei de zahăr, sistemul de gestionare a cotei de lapte şi vorbim despre acele taxe care se plătesc în cazul depăşirii cotelor.

Prezentul proiect de lege realizează transpunerea în legislaţia naţională a tuturor obligaţiilor de plată instituite de legislaţia comunitară în contextul organizării acestor pieţe comune, precum şi asigurarea unui sistem rapid şi eficient de protejare a intereselor financiare a Comunităţii Europene şi ale României.

Având în vedere aceste elemente importante la care se referă actul normativ sau proiectul de act normativ, vă rog să fiţi de acord cu adoptarea acestuia.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul.

A! Comisia. Vă rog să mă iertaţi.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreşedinte, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Marian Avram:

Deputatul Avram, secretarul Comisiei pentru agricultură.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Biroul permanent a sesizat pentru examinare şi avizare în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice cu Proiectul de Lege privind gestionarea taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea obligaţiilor de plată, stabilirea, determinarea, colectarea şi controlul sumelor reprezentând taxe colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură şi pentru sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene.

Pe scurt, este vorba de colectarea taxelor pentru depăşirea cotelor la zahăr, izoglucoză şi lapte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterilor, comisiile propun adoptarea în plenul Camerei Deputaţilor a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule secretar.

la dezbateri generale, domnul Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Specialiştii în agricultură, vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Domnul secretar de stat şi colegul meu, secretarul Comisiei de agricultură, v-au expus principalele motive pentru care în comisiile pentru agricultură reunite şi de buget-finanţe am aprobat acest proiect de lege.

Eu aş vrea să vă dau câteva detalii în plus. Este vorba de stabilirea autorităţilor competente pentru încasarea acestor taxe. E vorba de Ministerul Agriculturii, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Ministerul de Finanţe prin ANAF. Proiectul de act normativ stabileşte ceea ce este în neregulă. Colegul meu Marian Avram spunea că se referă exclusiv la excedentele de cote, sau depăşirile de cotă pentru zahăr, izoglucoză şi lapte.

Ce trebuie să mai ştiţi este că aceste taxe se fac venit la bugetul de stat şi se varsă în bugetul comun al Uniunii Europene şi alimentează în mod deosebit fondul european de dezvoltare a agriculturii. Şi în plus faţă de excedentele de cote depăşite, apare o taxă de 5 euro pe tonă pentru cei care în termen de 7 luni sau începând cu a 7-a lună nu declară ce au făcut cu importul de zahăr pe care l-au prelucrat. Dacă nu declară în 7 luni, începând cu a 9-a lună, taxa devine 500 de euro pe tonă.

Sunt prevederi preluate din Regulamentele 1290/2005 şi 318/2006 ale Comisiei Europene, ultimul privind producţia de peste cotă şi cred că era obligatoriu să le transpunem în legislaţia românească.

Din acest punct de vedere, Partidul Democrat Liberal votează acest proiect de act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Din partea Partidului Social Democrat, doamna Aura Vasile.

Aveţi cuvântul, doamna colegă.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Probabil că nu am fi avut niciun comentariu legat de acest proiect de lege, fiind un lucru care este reglementat printr-un regulament al Consiliului Europei, avem regulamentul OCPI-ului, bineînţeles toate actele care sunt indicate de către ministerul de resort, în condiţiile în care trebuie intrăm şi noi cu aceste reglementări alături de ţările membre ale Uniunii Europene.

Dar aceste lucruri Comisia Europeană le-a reglementat începând cu 2006, 2007, 2008. Constat că la nivelul anului 2005, atunci când noi eram în preaderare şi nu eram membri deplini ai Uniunii Europene, Guvernul Tăriceanu din acel moment a elaborat o serie de ordonanţe de urgenţă care să facă cât de cât armonizarea României cu ceea ce impuneau la acel moment regulamentele Uniunii Europene.

Dar, domnule preşedinte, că nu s-a făcut nimic din 2005 până în 2011, că în acest moment, probabil strânşi cu uşa de forurile europene, ne-am adus aminte să facem aceste reglementări? Sau pur şi simplu ceea ce scriem şi ceea ce se realizează sunt două deziderate total deosebite?

Vorbim aici de obligarea la plata unor taxe suplimentare către bugetul general al comunităţilor europene pentru producătorii de lapte şi cei care produc zahăr şi îl şi prelucrează pe producţia de izoglucoză. Despre cine vorbim? Ce zahăr? Ce lapte? Aţi văzut dumneavoastră în România în acest moment industrie de lapte care să aibă supraproducţie? În condiţiile în care am avea acest lucru, domnule preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi, şi s-ar aduna aceste taxe, ele ar fi virate către comunităţile europene, în condiţiile în care aşa cum Guvernul României nu a putut să atragă decât 3% din fondurile care sunt repartizate României până în 2013, stau să mă întreb dacă am avea această supraproducţie la lapte, în industria laptelui şi a zahărului, am alimenta din nou industriile agricole şi producţiile agricole ale altor state membre ale Uniunii Europene? În condiţiile în care noi nu am fost în stare să atragem decât 3%?

Este corect că trebuie să avem reglementările în legislaţia naţională privind directivele şi regulamentele europene, dar în acelaşi timp trebuie să facem două constatări: că ministerul nu s-a ocupat de atragerea fondurilor pe zonele respective; a doua, că din 2005 şi până astăzi n-a interesat pe nimeni să facă armonizarea legislativă; iar al treilea lucru, socotind că ici şi colo, câte un producător ar putea să depăşească cât de cât ceea ce i-a fost repartizat, autorităţile cu competenţe să poată să-l sancţioneze, să vireze banii la comunităţile europene, deci bugetul general al comunităţilor europene, de unde niciodată nu se vor mai întoarce în România.

Deci, domnilor colegi, încă o dată vă remarc că ceea ce ştie să facă Guvernul Boc, să taie salarii, să impoziteze pensii şi să instituie constant amenzi, amenzi, majorare de taxe şi de impozite.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă vicelider.

Domnul secretar de stat Tanczos. Cum staţi cu amenzile? Vă rog. Am spus domnul secretar de stat. Imediat.

Vă rog.

Domnul Tanczos Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu tot respectul pentru doamna deputat, trebuie să fac câteva corecţii: aceste reglementări sunt binecunoscute pentru cei care cunosc sectorul; cota de lapte este instituită din momentul aderării şi producătorii de lapte ştiu foarte bine ce înseamnă dacă depăşesc cu producţie cota instituită şi cota alocată sau cumpărată de fiecare producător, nu sunt noutăţi şi taxele nu îi vizează pe cei care produc lapte de obicei, se referă strict la cei care depăşesc cota proprie de lapte.

La zahăr, la fel, această reglementare există, doamnă, şi taxele nu îi vizează pe cei care procesează sau produc zahăr, ci pe cei care depăşesc cotele. Iar Ministerul Agriculturii, spre deosebire de alte ministere, nu are 3% grad de absorbţie sau rată de absorbţie, ci 30%.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Domnul deputat Kelemen, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Kelemen Hunor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este deosebit de greu să vorbesc după secretarul nostru general şi trebuie să spun de la început că, da, cunoaştem obligaţiile României şi aceste taxe care s-au fixat la Uniunea Europeană trebuie să fie plătite.

Şi, totuşi, profit de această ocazie să iau cuvântul şi să vă spun de la început că eu, unul, nu sunt un membru al Parlamentului României pentru care însăşi amintirea Uniunii Europene înseamnă un cuvânt magic. Pentru mine Uniunea Europeană nu este un cuvânt magic. Pentru mine, într-adevăr, multe, multe probleme s-au adunat în agricultură, şi nu numai în calitate de medic veterinar, dar ca şi crescător de animale trebuie să vă spun că anumite lucruri trebuiau făcute nu numai în cadrul zootehniei, dar şi la alte culturi.

Şi dacă, de exemplu, ne referim la sfecla de zahăr...de fapt, aceste discuţii s-au purtat în 2004 şi cotele de pe atunci nu erau, reglate cel puţin la nevoile Transilvaniei pe care o cunosc foarte bine, partea transilvană a României, de exemplu, se ştia că aveam nevoie de cel puţin 120 de mii de hectare pentru cultura sfeclei de zahăr. Am primit o cotă pe 90 de mii de hectare şi de la început ştiam că această discuţie era bine să fie reluată şi să primim cote suplimentare. În ultimul an am asistat şi la o criză a zahărului în toată Europa, preţurile au săltat şi noi, în România, din 37 de fabrici de zahăr care existau înainte de ′89, printre care şi una veche la Târgu-Mureş, nu mai există. Funcţional, mai sunt trei fabrici de zahăr şi suntem la mâna importatorilor şi nu cred că este o situaţie foarte agreabilă pentru România.

Şi cred că agricultura şi noi aceste lucruri cu colegii mei din Comisia pentru agricultură de multe ori le-am discutat, agricultura sau producţia de zahăr nu prea are culoare politică, stimaţi colegi. şi, de exemplu, în judeţul Mureş, sunt sate întregi, acea linie îngustă de cale ferată care străbate Câmpia Transilvaniei până la Pogăceaua, nu era făcută pentru transportul oamenilor, era făcută pentru transportul sfeclei de zahăr la centrul din Târgu-Mureş. Ştiţi când s-au pus bazele acestei linii ferate cu o linie îngustă? În 1892.

Deci, sate întregi au rămas fără cultura tradiţională, nu mai pot produce sfeclă de zahăr. Aşa am păţit şi cu tutunul. Am primit cote insuficiente. Şi tutunul şi zahărul, cele două culturi care într-adevăr erau cele mai bune culturi plătitoare pentru ţăranul agricultor, astăzi, au fost atrofiate artificial pe Câmpia Transilvaniei, nu mai există nici acele uscătorii de tutun unde am uscat şi am exportat tutun şi pentru ţigările Kent sau Wincester, sau alte ţigări, Pall Mall. Şi astăzi iarăşi spunem la ţărani care vin la noi, la birourile parlamentare, la fiecare săptămână avem oameni care zic "Domnule, ce puteţi face să reintroducem în culturi tutunul sau zahărul?"

La producţia de lapte este un lucru cunoscut, stimaţi colegi, că este o sete de lapte în toată Europa, produsele lactate sunt insuficiente după analizele multor specialişti din agricultura Europei unite, şi totuşi noi vorbim de supraproducţie. Nu cred că este în ordine, iarăşi. Ştim foarte bine că acele fabrici, ICIL-urile care s-au privatizat şi multe firme mari străine şi nu vreau aici să nominalizez, dar ştiţi foarte bine care sunt acestea, au cumpărat piaţa, şi nicidecum nu strângerea producţiei autohtone.

Şi eu sunt crescător de vaci. Trebuia să facem alte modele şi aici este un model, de exemplu, la S.C. Therezia care pe lângă faptul că poate să prelucreze 50 de mii de litri zilnic de lapte autohton, exportă în 12 ţări din Uniunea Europeană produse omologate. Acesta trebuia să fie adevăratul exemplu pentru producţia autohtonă.

Deci, ştim că dacă am semnat ceva, atunci, aceste lucruri trebuie plătite. De aceea, aici nu cred că avem discuţii, nu putem să pierdem credibilitatea în faţa Europei prin neplata anumitor lucruri. Dar ce a ridicat o antevorbitoare a mea aici, la această tribună, este un adevăr. Şi aceste adevăruri trebuie să fie spuse şi trebuie să ne intereseze.

Dar, iarăşi vă pun o întrebare poate retorică, stimaţi colegi, cum să ducem noi acea luptă pentru rediscutarea acestor probleme, dacă din 33 de eurodeputaţi din România, niciunul nu este din domeniul agriculturii, o ţară unde economia agrară ar trebui să fie pe primul loc, nu trimite niciun specialist în agricultură. Pardon! Numai dacă nu considerăm specialist în agricultură pe un fost cioban care este astăzi în Parlamentul European!

Deci, ştim că trebuie să votăm această lege, dar aceste probleme trebuie ridicate, ridicate foarte energic şi trebuie să rediscutăm multe, multe probleme şi să nu trimitem în Europa numai yesmeni.

Mulţumesc.

(Câteva aplauze)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Drept la replică, doamna Aura Vasile. Şi pe urmă domnul deputat Calimente.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să-i spun domnului secretar de stat că de la început am spus că este vorba de taxă pe excedent pentru producţia de zahăr, am amintit şi izoglucoza. Şi, de asemenea, atunci când am vorbit despre lapte, am spus că este un excedent de producţie. Deci, o taxă de excedent pentru producţie. Deci, m-aţi corectat degeaba, domnule preşedinte.

A doua problemă pe care am ridicat-o. Aş vrea să vă citesc foarte scurt ceea ce spune Expunerea de motive la schimbări preconizate, ceea ce Guvernul scrie aici: "Neadoptarea acestui proiect de act normativ poate avea consecinţe negative asupra sistemului de resurse proprii al comunităţilor europene, precum şi asupra bugetului de stat respectiv." Şi curge textul.

Deci, vorbim despre interesul comunităţilor europene înainte de a vorbi de interesul naţional pe multele probleme pe care le are agricultura, iar noi am făcut pariu cu agricultura şi spune actualul ministru al agriculturii că vom hrăni nu ştiu câte milioane de cetăţeni ai Europei din ceea ce produce în acest moment România.

În condiţiile în care vorbim de două capitole în aceste reglementări, zahăr şi lapte, vă rog să-mi spuneţi, domnule secretar de stat, care este producţia de zahăr şi ce avem noi excedent de producţie ca să putem sau să apăraţi atât de tare şi să ne contraziceţi. Poate nu stăpânim toate datele, dar în orice caz, vreau să vă amintesc ce aţi scris aici. "Prin legislaţia naţională în vigoare nu este reglementată activitatea de colectare a creanţelor reprezentând resurse proprii ale comunităţilor europene...".

Nu vorbim niciodată şi ceea ce spunea antevorbitorul meu, chiar dacă nu avem un europarlamentar specialist pe probleme de agricultură şi asta este vina tuturor partidelor politice, vreau să vă spun că există la fiecare minister departament special care are legătura cu Comisia Europeană şi cu comisiile de specialitate ale Uniunii Europene care fac negocieri. Polonia, Bulgaria, Ungaria şi toate celelalte ţări vecine nouă sau mai îndepărtate, îşi negociază problemele. Noi nu suntem în stare să negociem pentru această agricultură, acest aur care într-adevăr este la suprafaţa pământului şi nu la fundul pământului şi dezvoltând agricultura, poate ar trebui să plătim şi taxe de excedent de producţie şi aşa mai departe.

În această expunere de motive grija noastră majoră este de a respecta, vezi Doamne, şi a plăti imediat către Fondul European de Dezvoltare a Agriculturii în termen de 30 de zile orice suprataxă, poate ici şi colo existând un producător de zahăr sau de lapte sau unul din derivatele lor, care ar face zece kilograme în plus şi atunci trebuie neapărat autorităţile competente să meargă, să se repeadă să-i încaseze suprataxa şi cu un întreg aparat administrativ central să facem această virare.

Cred că ar trebui să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra problemelor adevărate ale industriei laptelui, a producerii laptelui şi a zahărului în România. Şi-mi pare rău că nu mi-am adus şi eu aminte de tutun, pentru că în vara aceasta am căutat prin tot felul de amici şi prieteni câteva frunze de tutun, vă aduceţi aminte că la casele din zona rurală erau acele şnururi pe care erau înşirate frunze de tutun, pentru, ca orice gospodină, să-mi pun în şifonier. A fost imposibil să mai găsesc undeva, cel puţin în comunele din jurul Bucureştiului, câteva frunze de tutun.

Da, domnul deputat antevorbitor a avut dreptate. Iar faptul că vă lăudaţi, domnule secretar de stat, pe Ministerul Agriculturii 30% din atragerea de fonduri, este timpul prea scurt să vă aduc aminte şi dumneavoastră ar fi trebuit să spuneţi cum sunt defalcate şi pe ce capitole sunt fondurile. Faceţi un total de 30%, dar nu acolo unde interesează adevărata problemă a agriculturii româneşti, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat.

O intervenţie largă şi cuprinzătoare şi extrem de pertinentă.

Da. domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De la început vreau să vă spun că nu mă pricep la agricultură. Vreau însă să remarc că domnul Kelemen avea dreptate atunci când spunea că probabil dintre europarlamentarii noştri niciunul nu este cu pregătire de specialitate. Dar vreau să vă aduc aminte că, totuşi, parcă dacă eu mi-aduc bine aminte, comisarul pe agricultură al Uniunii Europene este român. Sau să fie adevărat ceea ce se spunea prin presă că Franţa are doi comisari?

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tinel care a sărit ca un arc. Ia să vedem ce ne spuneţi foarte important, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

n-am să spun altceva, domnule preşedinte de şedinţă, decât să împrospătez memoria şi să vă reamintesc, stimaţi colegi, că bune, rele, cotele astea au fost negociate în perioada de preaderare şi a fost închis capitolul de agricultură la 31 decembrie 2004, că dacă vrem într-adevăr să le îmbunătăţim şi avem semnale din teritoriu că vrem mai multă producţie de lapte, de zahăr, intrăm în noul PAC, noua politică agricolă comună, care se negociază şi vă chemăm alături de noi să renegociem, acolo unde într-adevăr potenţialul este mai mare şi că am purtat o jumătate de oră discuţii pe ceva pe care n-ar fi trebuit să purtăm discuţii, pentru că actul ăsta normativ era obligatoriu să-l adoptăm vizavi de cotele cu care am intrat noi la 1 ianuarie 2007.

Deci, din acest punct de vedere n-avem ce să discutăm. Dacă vrem să discutăm în perspectivă pentru ce va fi din 2014, da, sunt de acord. Veniţi alături şi renegociem cotele dacă sunt semnale din teritoriu că trebuie să avem şi la lapte şi la zahăr şi la tutun şi la celelalte produse cantităţi mai mari. Dar actul ăsta normativ pe care noi, astăzi, îl discutăm, haideţi să-i dăm drumul în forma în care l-a propus Guvernul pentru că rezolvă punctual problema pentru care noi am intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Ce va fi din 2014 încolo, veniţi alături şi le renegociem pe toate dacă există voinţă politică.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulţumesc.

Doamna Aura Vasile, drept la replică, vă rog.

Referitor la 31 decembrie 2004, bănuiesc.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este adevărat, capitolul de preaderare a fost încheiat în 2004 - şi vreau să ştiţi, domnule deputat - astăzi putem vorbi de România, ţară membră a Uniunii Europene, pentru că în perioada 2000 - 2004 a fost la putere PSD-ul cu Guvernul Năstase, care a reuşit în 4 ani să facă ce nu a reuşit partidul dumneavoastră, din partea Convenţiei Democrate, şi mai departe, să faceţi în foarte mulţi ani.

Vreau să vă spun că Partidul Democrat, în formele pe care le-a avut - de stânga, de centru, popular, în sus, în jos, mai mult dreapta, mai puţin dreapta - aveţi, socotind, mai mulţi ani de guvernare decât are PSD-ul. Prima problemă.

A doua problemă: care articol al regulamentului îmi interzice să ridic o problemă pe un proiect de lege şi dumneavoastră să-mi limitaţi timpul şi să spuneţi că am voie să vorbesc numai despre problema literă pe care a scris-o Boc în expunerea de motive a acestei iniţiative legislative?

Suntem în Parlamentul României, şi dacă aici nu ridicăm problemele atunci când ne putem auzi, dumneavoastră nu aţi fi venit cu oferta, domnule deputat, să facem negocieri colective - înţeleg că toate partidele parlamentare - pentru a putea să facem renegocieri.

Vreau să vă spun, cu toate că s-a închis, în 2004, capitolul pe agricultură, condiţiile de atunci nu sunt condiţiile lui 2011, condiţiile de atunci nu sunt condiţiile crizei economice, dar ceea ce aveam noi şi nu are Guvernul Boc, noi aveam Ministerul Afacerilor Externe, cu specialiştii şi oamenii care făceau legătura cu Comisia Europeană, aveam negociatori şi poftă de muncă şi de a ajuta acest popor.

Ceea ce se întâmplă astăzi, spun încă o dată, ministerul de resort se ocupă de votul prin corespondenţă şi popularea consulatelor cu specialişti în procesul electoral în ziua de vot...

Domnul Ioan Oltean:

La obiect, doamnă deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

...iar politicile pe agricultură, domnule deputat, departe de a se realiza.

Domnul Ioan Oltean:

Coborâţi la realitate. Doamne, Doamne!

Domnul deputat Rădulescu, daţi-mi voie să vă şi felicit pentru mandatul obţinut tocmai acolo unde agricultura se face şi unde alţii credeau că vor câştiga. Vă felicit şi vă urez succes, şi să-i bateţi şi data viitoare. Vă rog.

Domnul Adrian Rădulescu:

Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Nu avem dreptul să confiscăm agricultura. Agricultura României nu este a niciunui partid. Este a noastră, a tuturor. În toate colegiile în care sunteţi, toţi aveţi agricultori. Eu sunt unul din acei agricultori, care am venit aici ca, alături de dumneavoastră... consider că întreg Parlamentul, fără culoare politică, nu avem dreptul să facem decât lucruri bune.

A spune că un partid sau altul, într-o anumită perioadă, a favorizat o anumită agricultură nu este un adevăr. A început reconstrucţia agriculturii cu toate partidele politice, pe mandatele lor, fiecare cât a putut, cum a putut. Hai să ştergem cu buretele tot, pentru că politica agricolă este una singură şi este comună în toată Europa.

Ceea ce primesc agricultorii europeni trebuie să primească şi agricultorii români. Urmează politica agricolă 2014 - 2020 şi, vă rog, alături de ... (Rumoare, vociferări din partea opoziţiei.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Rădulescu, un pic mai încet, pentru că se sperie colegii noştri, vă rog!

Domnul Adrian Rădulescu:

Mă bucur, vă aştept alături de mine, fără nicio problemă.

Agricultorii aşteaptă de la noi, cei din Parlamentul României, să facem lucruri bune pentru ei şi credeţi-mă că numai împreună le putem face.

Vă repet, în calitate de agricultor, fiecare partid a făcut câte ceva. Şi eu vreau să mulţumesc tuturor partidelor politice că au înţeles, atunci când au fost la guvernare, cât au putut şi cum au putut, să facă câte un mic pas înainte spre o agricultură modernă.

Dacă vom spune tot timpul: agricultura României este cea mai slabă, nu s-a făcut nimic, pe nimeni nu interesează, fondurile nu vor fi absorbite, nu vom face un progres înainte. Spunea cineva că avem un comisar european. Să ne mândrim că ministrul agriculturii este un comisar european. Dar, conform proverbului românesc: "copilul care nu plânge, mama nu-i dă ţâţă", dacă nu o să începem să spunem ce dorim, cum dorim, şi împreună să construim ceva, eu sunt sigur că vom face nişte lucruri bune împreună şi pentru asta vă mulţumesc şi mă bucur că sunt alături, aici, de dumneavoastră şi cred că vom fi în consens în ceea ce priveşte agricultura.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Iată câtă înţelepciune în a trata cu aceeaşi unitate de măsură guvernele prezente şi trecute.

Stimaţi colegi,

Dezbateri generale intense.

Daţi-mi voie să trecem acum la dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond.

Domnule profesor, vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul şi o să constataţi lucruri interesante.

La nr.crt.1 dacă sunt observaţii?

Nr.crt.2, 3, 4.

O să vă rog să mă urmăriţi cu atenţie.

Nr.crt.5, 6.

Poziţia 7, poziţia 8.

Poziţiile 9, 10, 11, nemodificate.

Poziţia 12.

Poziţia 13.

Poziţiile 14 şi 15 sunt nemodificate.

Poziţia 16 dacă sunt intervenţii? Nu avem.

Poziţia 17?

Poziţia 18... avem modificări. Dacă există intervenţii? Nu există.

Poziţiile 19, 20, 21, nu sunt modificări în raport. Nu avem nici aici intervenţii.

La poziţiile 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38 nu avem intervenţii.

La poziţia 39 nu avem intervenţii.

Poziţiile 40, 41 nu cuprind amendamente, deci sunt texte nemodificate.

La poziţia 42 nu avem intervenţii.

Poziţiile 43, 44, 45 şi 46 sunt fără amendamente.

Dacă la poziţia 47, şi ultima, este vreo intervenţie? Nu avem.

Am epuizat raportul celor două comisii sesizate în fond.

Mulţumesc pentru participarea activă a tuturor grupurilor parlamentare.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Poziţia nr.10 din ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit.

Suntem în procedură de urgenţă, potrivit art.115 din regulament. În consecinţă, ne vom ocupa cu mai multă rapiditate de aceste proiect de lege.

Din partea iniţiatorului? Da, domnule secretar de stat Ghizdeanu, vă rog să exprimaţi poziţia iniţiatorului.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedinte, Comisia Naţională de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege vine să aducă îmbunătăţiri unei reglementări din 2004 privind falimentul instituţiilor de credit, în special prin întărirea rolului Băncii Naţionale a României în procedura de faliment a instituţiilor de credit şi reducerea unor termene pe tot acest parcurs legislativ, de la intervenţia, de la avizul Băncii Naţionale până la etapele finale.

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine şi roagă să fie adoptat acest proiect de lege în forma care a fost discutată în cadrul comisiei de specialitate, respectiv cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog, doamnă preşedinte, să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi al Comisiei juridice. Este raport comun.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit.

Comisiile comune au discutat acest proiect de lege, fiind sesizate în procedură de urgenţă.

Obiectul de reglementare îl constituie aprobarea Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit, în scopul asigurării îndeplinirii condiţiilor prevăzute din aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi o serie de recomandări formulate de acestea, cu ocazia misiunii în România, din octombrie 2009.

Este vorba despre cererea instituţiei de credit debitoare sau a creditorilor acesteia pentru deschiderea procedurii falimentului şi va fi însoţită de aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, în calitate de autoritate de supraveghere prudenţială a instituţiilor de credit.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu unanimitate de voturi, şi membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, cu majoritatea celor prezenţi la dezbatere, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, prezentate în Anexa nr.1, şi amendamentul respins, prezentat în Anexa nr.2.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă preşedinte Eugenia Barna.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule deputat, aveţi cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să remarc, de la bun început, că şi acest proiect normativ manifestă acelaşi nivel formal. El survine ca urmare a intervenţiei Fondului Monetar Internaţional, în urma semnării Acordului stand-by. Şi, potrivit prevederilor Acordului stand-by, trebuia să adoptăm măsuri referitoare la falimentul instituţiilor de credit până la data de 31 martie 2010.

Evident că, şi de astă dată, Guvernul României şi-a dovedit suficienţa şi a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, acea Ordonanţă nr.37 pe 14 martie.

Mă rog, puţină întârziere n-ar fi trebuit să deranjeze pe nimeni, dar este totuşi încă un semnal de alarmă asupra seriozităţii cu care tratăm fiecare dintre demersurile la care suntem nevoiţi să fim parte.

O altă abordare ar trebui să fie... şi este, în opinia mea, una constructivă. Am urmărit cu mult interes dezbaterile actului normativ anterior şi evident că am sesizat modul în care fiecare dintre colegii mei antevorbitori a ridicat probleme serioase, importante, şi am reţinut de aici invitaţia la dialog şi la cooperare.

Evident că fiind sub influenţa acelor îndemnuri şi a relaţiei, dacă vreţi, personale pe care mi-o propun, care ar trebui să fie una constructivă, dar constructivă dintotdeauna, între putere şi opoziţie, nu numai atunci când puterea are interes, vă reafirm faptul că, referitor la acest proiect normativ, grupul nostru parlamentar va vota proiectul normativ de aprobare a ordonanţei, din două considerente. Primul dintre ele este acela că, în materia falimentului instituţiilor de credit, Banca Naţională capătă un rol extrem de important, aşa cum este normal, să iasă din zona contemplativă şi să se implice în mod serios, deşi, dintr-un anumit punct de vedere, mi se pare cumva nepotrivit ca în perioada în care - parafrazându-l pe Mark Twain - economia americană stă să intre în recesiune şi datoria publică a atins un maxim istoric, în condiţiile în care zona euro este una convulsivă şi neaşezată şi, mergând până la capăt, nici economia românească nu se simte prea bine, a vorbi despre falimentul instituţiilor de credit este ca şi cum ai vorbi despre funie în casa spânzuratului.

Dar, cu toate acestea, sporindu-se, în mod evident, rolul Băncii Naţionale, apreciem că este cea mai importantă dintre măsurile care puteau să fi luate. Şi nu este acesta singurul lucru care ne determină să avem o poziţie, evident, constructivă, ci mai ales acela că, pe poziţia a doua, în ordinea creanţelor privilegiate, în cadrul puţin probabil, sperăm noi, şi evident, de nedorit, al falimentului vreuneia dintre instituţiile de credit din România, pe acea poziţie 2 se vor afla depozitele garantate ale populaţiei - atâtea câte mai sunt în momentul acesta într-o ţară sărăcită şi secătuită - şi evident că socotim aceste lucruri ca fiind pozitive.

Încă o dată, vă spun că n-ar trebui să vă surprindă, atunci când s-au discutat probleme care sunt de maxim interes pentru cetăţenii României, pentru bunul mers al economiei României, opoziţia şi Partidul Social Democrat au avut o poziţie constructivă şi serioasă.

Vom vota pentru acest proiect normativ.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii.

Dacă nu avem, stimaţi colegi, trecem la dezbaterea pe articole, nu înainte de a o ruga pe doamna preşedinte Barna să propună plenului timpul necesar pentru dezbaterea raportului comisiei.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Având în vedere că nu sunt foarte multe amendamente, propun două minute.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Timp 2 minute.

Supun votului dumneavoastră timpul propus.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 6 voturi împotrivă, o abţinere şi 73 voturi pentru, propunerea a fost adoptată.

Trecem la dezbaterea raportului.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul comisiilor sesizate în fond, la capitolul "amendamente admise".

La nr.crt.1 dacă sunt observaţii? La titlul legii nu avem.

La poziţiile 2, 3, 4, 5, 6, 7 nu avem amendamente.

La poziţiile 8, 10, 11, 12 dacă sunt observaţii? Nu avem.

Poziţiile 13, 14, 15, 16 sunt poziţii fără amendamente. Nu avem intervenţii.

La poziţia 17 dacă există vreo intervenţie? Nu avem.

La poziţiile 18, 19 sunt observaţii? Nu sunt.

Poziţiile 20, 21 nu avem nici aici observaţii.

Cu aceasta am epuizat raportul comisiilor sesizate în fond.

Proiectul de lege în forma pe care astăzi dumneavoastră aţi acceptat-o va fi readus în atenţia noastră în şedinţa de vot final.

Continuăm dezbaterea cu poziţia nr.11 din ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.1/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile.

Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Cristian Irimie, vă rog să prezentaţi această poziţie.

Domnul Cristian Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege, în baza raportului Comisiei pentru sănătate şi familie, cu amendamentele respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, o rugăm pe doamna preşedinte Rodica Nassar, preşedinta Comisiei pentru sănătate şi familie, să prezinte raportul.

Vă rog, doamnă preşedinte, aveţi cuvântul.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.1/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile.

În şedinţa din 30 mai 2011, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, pentru întocmirea unui nou raport, care înlocuieşte raportul din 20 aprilie 2011.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru industrii şi servicii specifice, avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, precum şi punctele de vedere ale Ministerului Sănătăţii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, în conformitate cu prevederile art.73 din Constituţia României, republicată.

Prin proiectul de lege menţionat se modifică şi se completează Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, în sensul transpunerii complete şi aplicării corecte a prevederilor Directivei nr.9883 a Comisiei Europene din 3 noiembrie 1998, privind calitatea apei destinate consumului uman.

Printre modificările introduse enumerăm corectarea formulei de stabilire a cantităţii de nitriţi la ieşirea din staţia de epurare, precum şi modificarea parametrului clor rezidual liber, prin care este stabilită valoarea minimă obligatorie la capăt de reţea.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind calitatea apei potabile, cu amendamentele din anexă.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Ia, să vedem cum sună calitatea apei la dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Am dorit să iau cuvântul pentru că aş fi vrut ca de la această tribună să trag un semnal de alarmă vizavi de aprobarea modificărilor la Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile. Noi ştim că... şi colegul meu de la Slobozia, Marian Neacşu, tocmai pentru că vreau să fie... să termine acest mandat proaspăt, fresh, aşa cum a început această sesiune, ştim că la Slobozia avem mari probleme cu apa potabilă. Şi poate că modificările şi concentraţia minimă de nitriţi acceptată prin lege se va implementa şi se va auzi şi la Slobozia.

Îl rog pe colegul meu să transmită un mesaj autorităţilor locale că au o mare problemă, că legea este pentru toată lumea. Şi, ştiţi foarte bine, stimate coleg, că, într-adevăr, la Slobozia calitatea apei potabile este o mare problemă.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă provocaţi reciproc.

Domnul deputat Marian Neacşu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Evident că n-aş fi avut intenţia să discut despre acest proiect normativ. Am parcurs materia, ştiu despre ce este vorba, dar, din nefericire, aş spune eu, că într-un mod necolegial colegul meu este mai preocupat de apa de la Slobozia decât de apa de la Fierbinţi sau din toată zona Urzicenilor, care este cel puţin de aceeaşi calitate îndoielnică, ca şi la Slobozia, numai că acolo sunt şanse şi mai puţine de a fi remediat acest lucru.

Referitor la actul normativ, pentru că nu ţin neapărat să-i răspund Domniei Sale, ci ţin să le răspund în mod deosebit alegătorilor noştri de la Slobozia, şi ai Domniei Sale de la Fierbinţi, acest act normativ este unul care reglementează într-un mod pozitiv şi favorabil, pentru că transpune o directivă a Uniunii Europene.

Şi, în consecinţă, vreau să vă asigur, domnule deputat, şi vreau să-i asigur şi pe toţi cetăţenii, şi de la Slobozia, şi din tot judeţul Ialomiţa, că apa de la Slobozia va avea calitatea stabilită în acest proiect normativ. (Interpelări din sală.)

Păi, n-o are, domnule deputat -, iertaţi-mă că intervin cu sala -, pentru că în momentul de faţă acest act normativ nu este în vigoare.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumim.

Spre liniştea locuitorilor din Slobozia, este foarte bună informaţia pe care aţi adus-o.

Domnilor colegi, nemaiexistând intervenţii cu caracter general, vă rog să-mi permiteţi să trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect.

Să urmăriţi cu atenţie, toată lumea are... şi domnul Călian are raportul, vă rog să urmăriţi cu atenţie. Este vorba de calitatea apei pe care noi o consumăm zilnic.

Poziţia 1, dacă sunt observaţii, intervenţii? Nu sunt.

Nr.crt.2 nu avem.

Poziţiile 3, 4, 5, 6 nu avem amendamente.

Dacă la poziţia 7 doreşte cineva să intervină? Nu avem nici aici doritori.

Poziţiile 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 sunt nemodificate. Nu avem intervenţii.

Poziţia 15, ultima din raport, nu avem.

Raportul este adoptat.

Vă mulţumesc pentru contribuţia dumneavoastră.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Continuăm dezbaterea.

Poziţia 12 din raport, Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

Din partea iniţiatorului, Ministerul Muncii, domnul secretar de stat Valentin Mocanu este invitat să prezinte poziţia iniţiatorului.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Mocanu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit prevederilor Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi ale Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, este specificată obligaţia de elaborare a unei legi speciale privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii privat.

Prezentul proiect de lege are ca obiect reglementarea, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, în vederea introducerii şi implementării unui mecanism viabil de funcţionare a sistemului de pensii private, în condiţiile unui control public transparent asupra gestionării acestora.

Prin urmare, acest act normativ a fost elaborat în scopul asigurării unui mecanism eficient de funcţionare a Fondului de garantare şi prin conţinutul propus va contribui la clarificarea scopului, reglementarea statutului juridic al acestuia, a modului de constituire, administrare şi utilizare a resurselor financiare.

Faţă de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale susţine adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezintă raportul comun domnul Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din regulament, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

La întocmirea raportului au fost avute în vedere avizele favorabile al Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, în vederea introducerii şi implementării unui mecanism viabil de funcţionare a sistemului de pensii private, în condiţiile unui control public transparent asupra gestionării acestora.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente. De asemenea, s-a avut în vedere garantarea drepturilor dobândite de participanţii la sistemul de pensii private, în scopul de a proteja atât interesele participanţilor, cât şi ale beneficiarilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiilor reunite au fost prezenţi 59 deputaţi, din totalul de 60 membri ai celor două comisii.

Raportul comun a fost adoptat cu unanimitate de voturi în comisii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 februarie 2011.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională şi vă propunem adoptarea, cu modificările din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Se pare că lucrurile sunt clare şi nu sunt doritori.

Intrăm atunci în etapa de adoptare şi dezbatere a raportului comisiei.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul şi acolo unde consideraţi că se impune să interveniţi. Rog şi secretarii de şedinţă să urmărească sala.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu avem.

Poziţiile 2, 3, 4 sunt neamendate. Nu avem intervenţii.

La poziţia 5 nu avem nici un fel de intervenţie.

La poziţiile 6, 7, 8, 9, 10 nu avem intervenţii.

Poziţia 11? Nu avem intervenţii.

Poziţiile 12, 13, 14, 15 nemodificate.

La poziţia 16 avem un amendament. Dacă doreşte cineva să comenteze? Nu avem.

La poziţiile 17, 18, 19, 20 dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

La poziţia 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 dacă intervine cineva? Nu.

La poziţia 28 dacă există vreo intervenţie? Nu avem nici aici.

La poziţiile 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37 şi 38 nu avem amendamente.

La poziţia 39 avem un amendament. Dacă doreşte cineva să comenteze, să intervină? Nu.

Poziţiile 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47 neamendate.

La poziţia 48 dacă intervine cineva?

La poziţia 49? Nu avem intervenţii.

La poziţiile 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56 şi 57 nu avem intervenţii.

Mulţumesc, domnule preşedinte Paul Victor Dobre, mulţumesc dumneavoastră pentru operativitate. Proiectul de lege rămâne pentru votul final ce va avea loc atunci când liderii grupurilor parlamentare vor stabili acest lucru.

Următorul punct pe ordinea de zi, la poziţia 13, număr cu noroc, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.672/2002 privind auditul public intern.

Din partea iniţiatorului, acelaşi domn secretar de stat Ion Ghizdeanu.

Vă rog, domnule ministru, să ne prezentaţi punctul de vedere pe scurt al Guvernului.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.672/2002 privind auditul public intern vine să modernizeze şi să perfecţioneze cadrul legislativ actual, în concordanţă cu cerinţele din Uniunea Europeană, dar şi cu dificultăţile întâmpinate în realizarea practică a acestui proces şi în special a faptului că în sectorul public, în multe entităţi şi în special unităţi ale administraţiei publice locale nu a putut şi este foarte dificil de organizat acest audit public.

Ca urmare, prin modificările aduse se propune fie cooperarea, fie externalizarea acestei activităţi.

În consecinţă, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, vă roagă să adoptaţi acest proiect de lege în varianta discutată, dezbătută, finalizată de către comisia de specialitate, respectiv cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule ministru, vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul Adrian Niţu.

Domnule vicepreşedinte, pe scurt, raportul comisiei.

Domnul Adrian Henorel Niţu:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.672/2002 privind auditul public intern.

Prezentul proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind auditul public intern urmăreşte întărirea cadrului legislativ specific. Principalele modificări sunt: implementarea sistemului de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public intern, extinderea competenţelor Ministerului Finanţelor Publice în exercitarea auditului intern la entităţile publice centrale, înfiinţarea comitetelor de audit intern la nivelul ordonatorilor principali de credite de nivel central, atestarea auditorilor interni.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de Lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 9 februarie 2011.

Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Constituţiei României, proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, în şedinţa din data de 15.06.2011, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu amendamentele admise, prezentate în anexa nr.1 şi amendamentul respins prezentat în anexa nr. 2.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Aveţi cuvântul, domnule coleg.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, preşedinte de şedinţă, voi începe din nou cu o concluzie. Şi anume, Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor va vota acest proiect de lege.

Şi am să argumentez şi de ce vom da un vot favorabil. Pentru că lucrul cel mai important care se realizează şi cred eu că va trebui în toată viaţa publică românească să se generalizeze este profesionalizarea acestei activităţi.

Faptul că vom avea auditori publici interni profesionişti, sigur, termenul de şase ani e puţin cam lung, dar am înţeles greutăţile Ministerului Finanţelor Publice de a face atestarea tuturor auditorilor publici interni din România într-un termen mai scurt. Şi, ca atare, un termen de şase ani este, să spunem, rezonabil, chiar dacă nu este mulţumitor.

În al doilea rând, faptul că se poate realiza audit public intern într-o unitate administrativ-teritorială mică, prin acest sistem de colaborare este, până la urmă, un pas înainte, în sensul în care vom avea o privire profesionistă asupra modului de utilizare a fondurilor publice.

Din aceste motive, noi vom vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat şi vicelider al grupului.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Îngăduiţi-mi să supun atenţiei dumneavoastră raportul comisiei sesizate în fond.

Dacă la poziţia 1, titlul legii există intervenţii?

La poziţiile 2, 3, 4, 5 nu avem amendamente.

La poziţia 6 dacă sunt intervenţii?

Poziţia 7? Poziţia 8? Poziţia 9? Poziţia 10? La poziţiile 11, 12, 13 avem amendamente? Nu avem intervenţii.

La poziţia 14 dacă intervine cineva? Nu avem intervenţii.

La poziţiile 15, 16, 17, 18, 19, 20, articol nou, nu avem intervenţii.

La poziţiile 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40 nu avem intervenţii din plenul Camerei Deputaţilor.

La poziţiile 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49 nu avem intervenţii.

La ultima poziţie, 50, dacă doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Raportul a fost dezbătut de la un capăt la altul, însuşit, rămâne să-l şi votăm în şedinţa următoare de vot final.

La poziţia 14 pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2011 privind transmiterea unui imobil din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Autonome "Monitorul Oficial" în proprietatea acesteia.

Acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă, fiind îndeplinite prevederile art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Domnule secretar de stat Ghizdeanu, vă mai gândiţi sau v-aţi gândit deja? Vă rog să poftiţi atunci la microfonul înaltei Camere şi să prezentaţi punctul de vedere al iniţiatorului, pe scurt.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Foarte pe scurt, este vorba despre transmiterea unui imobil din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Autonome "Monitorul Oficial" în proprietatea acesteia.

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice susţine şi vă roagă să adoptaţi proiectul de lege în forma prezentată de Guvern, respectiv fără amendamentul discutat şi admis în cadrul comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule secretar al comisiei, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al acesteia.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2011 privind transmiterea unui imobil din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Autonome "Monitorul Oficial" în proprietatea acesteia.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, în conformitate cu art. 75 alin.(1) din Constituţie.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Totodată, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către invitaţi, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentul admis, prezentat în anexa la prezentul raport.

În raportul cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Fiind procedură urgenţă, vă propun cinci minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru dezbaterea pe articole.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule secretar.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, propunerea cu timpii de dezbateri.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În principiu, Grupul parlamentar al PDL susţine această iniţiativă legislativă. Însă, probabil că era bine să se ia un punct de vedere şi din partea "Monitorului Oficial". Însă, v-aş ruga să supuneţi la vot, de la Capitolul "Amendamente admise" amendamentul de la punctul 10, în mod special, cu care nu suntem de acord.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, suntem la Capitolul "Dezbateri generale". O să vă rog să interveniţi la vremea respectivă. Vă rog. Ne consumaţi timpii în mod inutil.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Atunci...

Domnule deputat Mircia Giurgiu, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege este binevenit, mai ales datorită faptului că acel imobil oricum este folosit de "Monitorul Oficial", numai că nu poate să investească atâta vreme cât nu este în proprietate, chiar dacă în administrare, nu este în proprietate. Aşadar, este un proiect de lege pe care îl aşteaptă de mai multă vreme cei de la "Monitorul Oficial".

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc. Iată o informaţie utilă pentru toţi. Cu siguranţă aceasta vă va ajuta să vă hotărâţi ce vot veţi da.

Raportul comisiei, stimaţi colegi.

Daţi-mi voie să-l supun atenţiei dumneavoastră, după ce doamna Aura Vasile se consultă cu viceliderul Petru Călian. Staţi prea aproape, o să vă consultaţi prea tare.

La poziţia 1 dacă sunt observaţii, stimaţi colegi? Nu avem.

Poziţia 2? Poziţia 3? Poziţia 4, 5, 6? Nu avem amendamente. Poziţia 7, 8, 9? La poziţia 10, domnule Petru Călian? Vă rog să interveniţi acum şi să vă exprimaţi poziţia.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar dacă a fost preventiv, cred că a prins bine intervenţia mea anterioară.

V-aş ruga să supuneţi la vot acest amendament, deoarece Grupul parlamentar al PDL nu susţine amendamentul 6 de la poziţia10. Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi, la poziţia 10 am să vă citesc forma articolului: "Suprafaţa de teren de 5.353 m² prevăzută în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă va putea fi înstrăinată, după dobândirea proprietăţii, de către Regia Autonomă "Monitorul Oficial", doar în urma aprobării prealabile de Guvern, prin hotărâre a Guvernului". Amendamentul este de abrogare, al Comisiei juridice.

Doamna Aura Vasile, specialistă în proprietăţi, vă rog...

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte de şedinţă, dacă sunteţi la ora de mişto, vă rog să mă anunţaţi, că vă garantez că nu ştiu dacă îmi ţineţi piept, în condiţiile în care poate vă dau chiar broasca...

Iar mă întorc la problemele zilei, aici unde trebuie într-adevăr să ne facem treaba, respectând Constituţia şi Regulamentul.

Dacă vă uitaţi, domnule preşedinte de şedinţă, în raport, o să vedeţi că ceea ce propune colegul meu Călian este text, Ordonanţa de urgenţă nr. 24, în condiţiile în care el apare nemodificat. În acest moment, conform Regulamentului, dacă doriţi să faceţi modificare, am rugămintea să retrimiteţi la comisia de specialitate, comisia de fond, pentru a lua act şi pentru a veni cu propunerea respectivă.

Dacă vreţi într-adevăr să vă faceţi meseria, dacă vreţi într-adevăr să fiţi serios şi să vă duceţi acasă cu mişto-ul, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna Aura Vasile.

Am să supun propunerea dumneavoastră votului Camerei Deputaţilor, aceea de a se retrimite...

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Nu era propunerea mea, era propunerea lui Călian!

Domnul Ioan Oltean:

...poziţia 10 din raport, pentru că restul au fost deja însuşite, spre o analiză mai profundă de către comisia sesizată în fond.

V-aş ruga să vă pronunţaţi prin vot asupra acestei propuneri. Vă rog să votaţi.

Cu 71 de voturi pentru, 8 împotrivă şi nicio abţinere, această poziţie 10 din raport se retrimite comisiei. Termen: o săptămână, pentru a se analiza şi a se readuce spre dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi, este ora 13,00, timpul alocat dezbaterilor punctelor înscrise pe ordinea de zi s-a epuizat, continuăm activitatea în comisiile permanente şi astăzi şi mâine dimineaţă.

Vă doresc tuturor o zi frumoasă, să ne auzim şi să ne vedem cu bine. Membrii Biroului permanent sunt invitaţi în sala de şedinţă pentru şedinţa Biroului permanent.

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,00.