Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ştefan Valeriu Zgonea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, iar în a doua parte, de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor!

Daţi-mi voie să deschid şedinţa de declaraţii politice de astăzi, 8 noiembrie 2011, urându-le la mulţi ani tuturor Gabrielelor şi Mihaelelor şi tuturor Mihailor şi Gabrielilor, cu multă sănătate, un an frumos şi îndeplinirea tuturor dorinţelor!

Din partea Grupului social-democrat, domnule profesor Anghel Stanciu, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinse domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Declaraţia noastră de astăzi abordează un subiect vechi şi totuşi nou: coşmarul ieşenilor, centrala electrică de termoficare, aşa-numitul CET Iaşi.

Stimaţi colegi,

CET Iaşi, o societate comercială deţinută până nu de mult de Guvern, cu datorii cu tot, a fost transferată Primăriei Iaşi. Aceasta este destinată, ca şi alte CET-uri din ţară construite înainte de ′89, să producă energie electrică, apă caldă şi căldură, pentru locuinţele din Municipiul Iaşi.

Deteriorarea în mod constant şi accelerat a sistemului de termoficare, în lipsa fondurilor de întreţinere alocate de Guvern, a generat pierderi de căldură care reprezintă o mare parte din costul căldurii atât pentru Primăria Iaşi, dar şi pentru beneficiari, locuitorii Iaşiului.

Aceasta a făcut ca datoriile CET Iaşi, atât cele istorice, transferate de la Guvern, cât şi cele actuale, să se ridice la peste 400 milioane lei, cu tot cu majorări, datorii care depăşesc chiar întregul buget al municipiului Iaşi.

Structura celor mai importante datorii ar fi aproximativ următoarea: peste 100 milioane lei datorii comerciale; circa 20 de milioane de lei credite la bănci; aproape 86 milioane lei datorii la bugetul de stat; 46 milioane de lei la bugetul local; 41 milioane lei la fondul de risc pentru creditele acordate; 29 milioane lei alte datorii.

Faţă de aceste impresionante datorii, CET Iaşi ar avea de încasat: 12 milioane de lei pentru energie electrică livrată în sistemul naţional; 95 de milioane de lei, adică 950 de miliarde de lei vechi, cu tot cu majorări, pentru energia termică, apă caldă şi căldură livrată populaţiei şi firmelor ieşene. Această situaţie economică dezastruoasă, sintetic reflectată în cifrele prezentate mai sus, s-a concretizat în renunţarea cetăţenilor, aflaţi în imposibilitatea de a-şi mai plăti facturile, la serviciile CET Iaşi, respectiv prin debranşarea de la sistemul de încălzire centralizată sau închiderea repartitoarelor. Astfel, s-a ajuns ca dintre familiile ieşene, totalizând circa 300 de mii de persoane, circa jumătate să fie debranşate, rămânând aproximativ 56de mii de familii cuplate la sistemul centralizat CET. Dintre aceste familii numai circa 13 mii ar putea beneficia de ajutor de stat sau de la bugetul local, având venituri nete sub 1000 de lei pe membru de familie. Restul, peste 46 de mii de familii, vor trebui să plătească integral factura de încălzire în această iarnă.

Prin schimbarea subvenţiei la încălzire, ca urmare a modificării Ordonanţei nr.36/2006 cu Ordonanţa nr.69/2011, preţul gigacaloriei în municipiul Iaşi va creşte cu circa 43%, adică de la 185 de lei la 265 de lei, respectiv 2.650.000.

În aceste condiţii, distinşi colegi parlamentari, costurile maxime pe luna ianuarie numai pentru încălzirea locuinţei, fără alte cheltuieli de întreţinere, care vor fi suportate de ieşeni, vor avea următoarele cifre ameţitoare: circa 3,6 milioane lei vechi pentru o garsonieră; 4,8 milioane lei vechi pentru două camere; 6 milioane lei vechi pentru 3 camere; 8 milioane lei vechi pentru 4 camere, ceea ce ar implica costuri totale variind de la 15 milioane lei vechi pentru o cameră, până la circa 30 de milioane de lei vechi pentru 4 camere pe timpul sezonului de iarnă.

Sumele pe care le-aţi auzit sunt practic imposibil de suportat pentru cei mai mulţi ieşeni, ceea ce va duce, prin neachitarea datoriilor, direct la falimentul sistemului centralizat de încălzire, cu efecte grave asupra sănătăţii cetăţenilor care preferă să stea în frig închizând repartitoarele sau debranşându-se spre a fugi de acumularea datoriilor.

Distinşi parlamentari,

Acesta este coşmarul ieşeanului de rând, de a îngheţa privind caloriferul, de frica datoriilor, sau a risca prin acumularea datoriilor să piardă apartamentul pe care-l scoate la mezat primăria sau banca, şi toate acestea prin modificarea Ordonanţei nr.36/2006 privind furnizarea energiei termice ca urmare a apariţiei prevederilor Ordonanţei nr.69/2011 care anulează subvenţiile guvernamentale, punând, practic, peste 43 de mii de familii ieşene în imposibilitatea de a se încălzi.

Faţă de această situaţie, considerăm necesar, stimaţi colegi, pentru a elimina coşmarul frig sau casă, ca Guvernul să ia următoarele măsuri: să renunţe urgent la discriminarea cetăţenilor în raport de apartenenţa politică a primarului şi să dea sumele cuvenite în mod normal, pe criterii obiective, nu aşa cum a făcut, dă la Motru, care este mult mai mic decât Iaşiul, peste 70 miliarde, iar la Iaşi, 68, ca să nu vorbim de preferatul Guvernului, domnul Falcă de la Arad, care a primit peste 400 de miliarde; ştergerea celor 87 de milioane datorii către stat sau eşalonarea acestora similar cu acţiunea Guvernului, care strigă pe toate părţile, inclusiv prin gura Preşedintelui, că nu are de unde să dea bani...

Domnul Ştefan Valeriu Zgonea:

Domnule profesor, am să vă rog să vă opriţi.

Domnule profesor, vorbiţi de 10 minute...

Domnul Anghel Stanciu:

...îngheţarea gigacaloriei în loc de îngheţarea cetăţenilor, prin introducerea în grilă pentru acordarea ajutorului pentru încălzire a încă două tranşe suplimentare, deci peste 786 de lei, astfel încât mai multe familii de ieşeni din cele 56 branşate la CET să beneficieze de ajutoare pentru încălzire.

Astfel, stimaţi colegi, prevederea art.48 din Constituţie - "cetăţenii au dreptul la asistenţă socială" - devine o lozincă fără conţinut.

Cu speranţa că domnii parlamentari ai puterii, inclusiv cei 7 aleşi de către ieşeni în exclusivitate, vor înţelege mesajul nostru şi vor sprijini măsurile enunţate, vă asigurăm de alesele noastre sentimente.

Nu pot încheia, domnule preşedinte de şedinţă, fără a mă alătura şi eu urărilor dumneavoastră de la mulţi ani sfinţilor Mihail şi Gavril!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule profesor.

Daţi-mi voie să vă informez... să anunţ plenul Camerei despre colegii care au depus în scris: de la Partidul Democrat Liberal, doamna Doina Chircu, domnul Severus Militaru, doamna Sanda-Maria Ardeleanu, domnul Stelică Iacob Strugaru, domnul Constantin Uricec, Ioan Balan şi domnul Adrian Rădulescu; de la Partidul Social Democrat: subsemnatul, domnul Ion Călin, domnul Neculai Răţoi, domnul Mircea Drăghici, domnul Ion Dumitru şi domnul Ioan Stan; de la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal: domnul Gheorghe Dragomir, domnul Teodor Atanasiu, domnul Marin Almăjanu, domnul George Ionuţ Dumitrică, domnul Mihai Donţu, domnul Andrei Dominic Gerea, domnul Mihai Lupu, domnul Călin Potor, Vasile Berci, Dan Bordeianu, Cristian Buican, Liviu-Bogdan Ciucă, Mihăiţă Calimente, Relu Fenechiu, Horea-Dorin Uioreanu, Dan-Ştefan Motreanu, Florin Ţurcanu, Graţiela Gavrilescu, Lucia-ana Varga, Mariana Câmpeanu, Radu Bogdan Ţâmpău, Viorel Palaşcă şi Titi Holban; din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul Miron Ignat, şi din partea Grupului progresist, domnul Tudor Ciuhodaru.

Din sală:

De la Partidul progresist.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Ciuhodaru, aveţi cuvântul.

Progresist. Da. Unii suntem regresişti şi alţii progresişti. Aşa era... La Iaşi, domnul profesor vorbeşte zece minute, domnul Tudor Ciuhodaru devine progresist. Ce să vă fac? Dumneavoastră, acolo, între ieşeni. E greu pentru noi să vedem ce se întâmplă la Iaşi.

Domnule Ciuhodaru, aveţi cuvântul, vă rog frumos. Şi bună dimineaţa.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi mulţumesc onoratei asistenţe de la Iaşi, pentru că aş considera astăzi, cu cei trei parlamentari de Iaşi în sală şi cu domnul Zgonea suntem doar cinci, putem ţine o şedinţă de consiliu local, şi pot spune că după ce atâţia ani primăria ne-a învăţat că lucrurile importante au nevoie de timp, astăzi constatăm că ne învaţă şi întoarcerea în timp. Dar ordinea de zi a consiliului local este deja aprobată, majorarea tarifului la gigacalorie cu 40%. Şi sunt de acord cu domnul profesor, da, sunt probleme. Numai că în 2004, când a fost preluată de actuala administraţie, CET-ul avea măcar un profit minimal. Astăzi nu-l mai are nici pe acela.

Este adevărat, strângem caloriferele în braţe ca să le încălzim, ne spălăm în lighene cu apă rece, dar mai aşteptăm probabil să izbucnească şi epidemii în urma acestei administraţii incompetente şi defectuoase.

Eu sunt convins că domnul profesor ne mai poate ţine un curs pe tema cum poate fi administrat eficient un astfel de obiectiv şi sunt convins că în următoarea administraţie vom găsi alte soluţii sănătoase pentru ca lucrurile să funcţioneze în Iaşi.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La mulţi ani tuturor celor care se numesc Mihail şi Gavril şi remarcaţi încă o dată faptul că am cedat din minutele mele domnului profesor Stanciu pentru curs.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule profesor, aţi văzut, discursul e... nu mai ştii dacă eşti la guvernare sau în opoziţie. O chestie excepţională.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vreau să vă spun o poveste. Zice că Ştefan cel Mare şi cu Mihai Viteazul se întâlnesc cu Sfântul Petru şi Sfântul Petru îl întreabă pe Ştefan cel Mare: "Bă, cum o duc moldovenii tăi?", "Rău, Măria Ta.", "Păi de ce o duc rău?", "Păi jumate sunt în Spania, jumate sunt în Italia. Şi acum e şomajul ridicat acolo, nu mai e bine.", "Şi tu, Mihai?", "Măria Ta, oltenii o duc bine.", "Cum o duc bine, mă?" - "Păi, jumate sunt în Senat şi jumate sunt în Camera Deputaţilor".

Aşa că e complicată chestia.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Sunt convins că vă refereaţi la domnul profesor Stanciu.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Iaşiul, azi e ziua Iaşiului. După Marea Revoluţie din Octombrie nu poate să urmeze altceva decât ziua Iaşiului, nu?

Domnule Mocanu, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte, mulţumesc foarte mult.

La mulţi ani pentru Mihail şi Gavril!

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Război împotriva buruienilor".

Ministerul Agriculturii vrea să declanşeze marele război împotriva buruienilor care au cotropit, mai ales în ultimii 6-7 ani, teritoriul ţării. Am saluta o astfel de iniţiativă, dacă nu am şti deja că ea este sortită eşecului.

Proiectul de lege prevede amendarea cu peste 400 de lei a tuturor celor care nu-şi cosesc terenul aflat în proprietate măcar o dată pe an. Potrivit ministerului agriculturii, peste 15% din suprafaţa agricolă a ţării ar fi năpădită de buruieni, ceea ce, recunoaştem, e destul de grav.

Totuşi, e de mirare cum, din nou, ministerul de profil pune carul înaintea boilor. Un astfel de proiect de lege ar trebui să pornească de la următoarea întrebare banală: de ce avem atâta pământ pârloagă? Orice analiză ar dezvălui un lucru pe care îl ştim de fapt cu toţii, inclusiv domnul ministru al agriculturii. Cele mai multe suprafeţe de tern nelucrate aparţin unor oameni în vârstă, care nu mai au puterea să-1 lucreze. îmbătrânirea populaţiei rurale este o realitate care nu mai poate fi trecută de mult cu vederea, şi de aici trebuie pornit în orice strategie de dezvoltare a agriculturii româneşti.

Curios este că, în acelaşi timp cu lansarea războiului împotriva buruienilor, ministrul agriculturii sfătuieşte posesorii de teren agricol să nu-şi înstrăineze pământurile. Ţăranul român este prins astfel într-o tragică dilemă. Dacă nu vinde pământul, riscă să fie amendat, iar dacă îl vinde, sigur va fi admonestat pe motiv că nu-şi iubeşte pământul strămoşesc. Iată cum întreaga responsabilitate funciară este transferată pe capul ţăranului, în vreme ce ministrul lucrează doar la propria sa imagine de om politic.

O întâmplare norocoasă a făcut ca anul acesta să avem producţii record la hectar. Spun o întâmplare norocoasă pentru că totul s-a datorat vremii bune, şi nu măsurilor pline de înţelepciune ale actualei conduceri a Ministerului Agriculturii. Dar dacă mâine nu vom mai fi atât de norocoşi, oare a cui va fi vina? Tot a ţăranului?

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat vă mulţumesc mult de tot.

Daţi-mi voie să anunţ încă trei colegi din Grupul parlamentar democrat-liberal care au depus în scris declaraţiile politice: domnul Marius Rogin, domnul Silviu Prigoană şi doamna Claudia Boghicevici; iar din Grupul social-democrat: domnul Filip Georgescu, domnul Dorel Covaci şi domnul Florin Iordache.

Şi Dragoş Gabriel Zisopol - la mulţi ani! -, aveţi cuvântul. După care domnul Mihăiţă Calimente.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc pentru urări. Asemenea, la mulţi ani tuturor celor care poartă astăzi numele sfinţilor Mihail şi Gavril.

Declaraţia mea politică de astăzi, stimate domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, se referă la ziua de 28 octombrie 1940 - Ziua marelui nu, un moment de vârf al istoriei contemporane a Greciei.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

28 octombrie 1940 este ziua în care Benito Mussolini i-a dat ultimatum premierului grec Ioaniss Metaxas, impunându-i ocuparea de către armata italiană fascistă a unor poziţii strategice în Grecia, fără ca acestea să fie nominalizate. Premierul grec a răspuns printr-un categoric nu. La mai puţin de două ore, Grecia a fost atacată de armata italiană fascistă, intrând astfel în cel de-al doilea război mondial. După şapte luni de război împotriva armatelor italiene şi germane (28 octombrie 1940 - 31 mai 1941), grecii şi-au câştigat prin luptă libertatea şi independenţa.

În acest context, ministrului adjunct de externe al Republicii Elene, Excelenţa sa domnul Dimitris Dollis, în mesajul de anul acesta, transmis Uniunii Elene din România, grecilor şi filoelenilor de pretutindeni, spune: "Aniversarea zilei de 28 octombrie reprezintă un moment de vârf al istoriei contemporane a Greciei. Epopeea reflectă rezultatul puternicei voinţe a unui popor de a-şi păstra libertatea, independenţa şi mândria naţională. Aceste idealuri pot fi uşor dobândite în cuvinte, dar grecii au demonstrat cât de greu este să le cucereşti în realitate. Reprezintă un exemplu de urmat pentru toate societăţile contemporane. Astăzi, mai mult ca oricând, întreg elenismul trebuie să sărbătorească şi să urmeze exemplul din 1940. această generaţie ne-a arătat că libertate unui popor, patriotismul şi păstrarea demnităţii naţionale nu sunt noţiuni de la sine înţelese şi cuvenite, doar prin luptă şi sacrificii pot fi cucerite.

În faţa unor puteri care erau considerate de neînvins şi în timp ce alte ţări se declarau supuse fără a trage măcar un glonte, noi, grecii, am reuşit, cu mijloace materiale limitate, dar cu un înalt simţ al datoriei, să ne apărăm principiile şi idealurile lăsate moştenire de înaintaşii noştri şi să ne îndeplinim datoria, în primul rând faţă de conştiinţa noastră şi mai apoi faţă de istorie. În aceste momente critice au existat armonie, unitate naţională şi concordia poporului grec în faţa provocărilor istorice întâmpinate.

Astăzi, mai mult ca oricând, patria noastră are nevoie de noi. ţara noastră întâmpină cea mai mare criză după al doilea război mondial. În aceste clipe va trebui ca noi toţi să ne regăsim rolul în societatea greacă. Avem datoria de a ne situa la înălţimea împrejurărilor şi să scoatem ţara din blocajul în care se află. Ne aflăm la limita unor hotărâri importante. avem această responsabilitate faţă de eroii continuităţii noastre istorice. Va trebui ca idealurile şi principiile pe care ni le-au insuflat înaintaşii noştri să ne arate direcţia noastră de acţiune. Unitatea, concordia, demnitatea naţională sunt trilogia soluţiei pentru labirintul contemporan căruia trebuie să-i facem faţă.

28 octombrie 1940 va reprezenta întotdeauna farul care va ghida corabia elenismului. Sacrificiul luptătorilor greci din 1940 a conservat libertatea, mândria şi independenţa elenismului, într-un moment de cotitură critică în istoria sa. A-i onora şi a-i cinsti în fiecare an reprezintă datoria şi obligaţia de a le îndreptăţi lupta pe care au dus-o pentru noi."

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În fiecare an, la 28 octombrie, membrii Uniunii elene din România, ca de altfel toţi grecii de pe mapamond, comemorează cu demnitate eroii căzuţi în luptele antifasciste din cel de-al doilea război mondial.

În calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii elene din România mă alătur diasporei elene şi îmi aduc omagiul eroilor noştri greci.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Zisopol, vă mulţumesc şi eu.

Ultimul pentru ziua de astăzi... domnule Calimente, poftiţi la microfon.

Daţi-mi voie, până ajungeţi dumneavoastră, să-i citesc şi pe colegii de la PDL care au depus în scris: domnul Petru Călian, Gheorghe Ciobanu, Cătălin Obuf Buhăuianu, domnul Valentin Sava, Marius Dugulescu, Daniel Buda. Sunt cei care au depus în scris din partea Grupului PDL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi, pe care am s-o citesc, se numeşte "Încă un pas spre dictatură".

Traian Băsescu se vrea un reformator al României. Vrea să schimbe Constituţia, organizarea administrativ-teritorială a ţării, să reducă numărul Camerelor şi al parlamentarilor, să unifice alegerile locale şi cele parlamentare, să introducă votul prin corespondenţă.

Aparent, dacă nu am cunoaşte personajul şi partidul pe care îl conduce, am putea crede în intenţiile reformatoare ale lui Traian Băsescu. Ghinionul său şi al PD este că îl cunoaştem foarte bine.

Ultima ispravă de acest gen s-a petrecut săptămâna trecută, când enervat că nu îi trece în Parlament Legea de numire a judecătorilor la Înalta Curte, s-a trezit răţoindu-se la aceştia şi dând indicaţii preţioase, cum şi în ce fel să fie rezolvat actul de justiţie. Reclama, în primul rând, faptul că statul nu are bani şi, în consecinţă, judecătorii să nu mai dea sentinţe favorabile petiţionarilor care cer măriri de salarii conform legii.

Care lege? Legea pentru care Traian Băsescu spunea, în 2008, că sunt bani, legea pe care a fluturat-o pe la nasul profesorilor în campania electorală prezidenţială şi pe care domnia sa a promulgat-o, în ciuda opoziţiei premierului de la acea vreme, Călin Popoescu-Tăriceanu.

Recomand, ca lectură obligatorie, pentru domnul preşedinte, Constituţia României, să lase la o parte, pentru ultimii 2 ani ai mandatului pe care îi mai are, "Levantul" lui Mircea Cărtărescu. Mă tem însă că 2 ani nu sunt suficienţi pentru ca preşedintele să parcurgă întreaga Constituţie.

Îi recomand, în acest caz, să înceapă cu capitolul II, Preşedintele României. Mare atenţie la următoarele articole: art. 84 - Incompatibilităţi şi imunităţi; art. 85 - Numirea Guvernului; art. 87 - Participarea la şedinţele Guvernului; art. 88 - Mesaje către Parlament; art. 91 - Atribuţii în domeniul politicii externe; art. 92 - Atribuţii în domeniul apărării; art. 94 - Alte atribuţii.

Cred că dacă aprofundează măcar aceste articole, preşedintele va înţelege că domnia sa nu este o putere separată în stat, că puterile statului sunt cea legislativă (Parlamentul), judecătorească şi puterea executivă (Guvernul). Domnia sa este o părticică a puterii executive, cu atribuţii limitate tocmai de articolele pe care îl rog să le citească cu mare atenţie. Aceste lucruri le spun în sprijinul domniei sale şi al stabilităţii politice a ţării, pentru că dacă mai continuă acest joc periculos s-ar putea să aibă iarăşi o mare surpriză.

Parlamentul, care este singurul reprezentant al poporului român, singurul organ legiuitor (art. 61 din Constituţia României), s-ar putea să-i aplice art. 95, adică suspendarea din funcţie. În orice stat civilizat din lume, ceea ce a făcut Preşedintele României în ultimele 2 săptămâni se pedepseşte automat cu punerea sub acuzare a acestuia. Amestecul în treburile Parlamentului şi ale justiţiei înseamnă încălcarea flagrantă a unuia dintre cele mai importante capitole din art. 1 al Constituţiei, care se referă la statul român. La alineatul 4 se arată: "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă, judecătorească, în cadrul democraţiei constituţionale". La alineatul 5 din acelaşi capitol se prevede că "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

Asta şi pentru preşedinţii-jucători, fie ei de table sau cu vieţile cetăţenilor acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, Mihai Calimente.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc.

Daţi-mi voie să citesc colegii din partea Grupului social-democrat care au depus în scris: domnul Laurenţiu Nistor, Vasile Popeangă, Cornel Itu, Florin Pâslaru, Ciprian Luca, Marian Ghiveciu şi Iuliu Nosa.

Doamnelor şi domnilor,

Cu regret închid şedinţa de azi de declaraţii politice. Dar m-am gândit, înainte de a o închide, să-l mai rog o dată pe domnul profesor Stanciu să mai citească, ca să poată să intre pe deplin în conştiinţa parlamentarilor şi pe nota de înscriere de la stenogramă, în aşa fel încât ieşenii să fie astăzi în frunte, ei încep, ei închid.

Domnule profesor, dragi colegi, vă urez o zi frumoasă, sărbători fericite şi să ne dea Dumnezeu mai multă minte decât avem!

Doamne ajută!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Costică Macaleţi:

"Insuficiente microbuze şcolare în judeţul Botoşani"

Declaraţia mea politică de azi se referă la numărul insuficient de microbuze şcolare pentru elevii botoşăneni din mediul rural.

Sute de copii botoşăneni din 30 de localităţi nu au suficiente microbuze şcolare pentru a se deplasa la şcoală. Mai exact, aceşti copii au fost lăsaţi în grija autorităţilor locale, până când Ministerul Educaţiei va reuşi să achiziţioneze microbuzele pentru ei.

Cu toate că un nou an şcolar a început, reprezentanţii Ministerului Educaţiei nu se grăbesc să rezolve problema transportului pentru elevi. Autorităţile locale au cerut, dar nu s-a aprobat, de mai multă vreme un număr suficient de mijloace de transport destinate copiilor. Este nevoie de încă 27 de microbuze şcolare pentru ca elevii din toate unităţile administrativ-teritoriale din Botoşani să beneficieze de transport către şcoală. Se pare că maximum două sau trei ar putea fi alocate, dar nici acest număr nu este sigur.

Pe lista trimisă la minister se menţionează că sunt necesare microbuze în localităţile Adaşeni, Avrameni, Băluşeni, Bucecea, Blindeşti, Brăeşti, Călăraşi, Cordăreni, Corlăţeni, Corni, Cristeşti, Durneşti, Darabani, Frumuşica, Hăneşti, Hiliseu-Horia, Ibăneşti, Leorda, Lunca, Mihălăşeni, Nicşeni, Pomârla, Răchiţi, Rădăuţi-Prut, Stăuceni, Suliţa, Truşeşti, Tudora, Unteni şi Vlădeni.

La nivelul judeţului sunt funcţionabile 58 de microbuze şcolare, a căror gestionare este făcută la nivel local, Inspectoratul şcolar fiind cel care doar le-a achiziţionat, iar prin protocol le-a dat consiliilor locale sau centrelor financiare cu personalitate juridică. Din acestea 45 sunt la comune, iar 13 aparţin inspectoratului şcolar, primăriilor de oraşe, cluburilor şi palatelor din subordinea ISJ Botoşani. Dar toate acestea nu sunt suficiente.

În acest timp, autorităţile de la Bucureşti susţin că legea oferă soluţii pentru aceşti copii. Mai exact, acolo unde nu sunt microbuze şcolare autorităţile locale au posibilitatea legală de a încheia contracte cu firmele de transport pentru ca elevii să fie duşi şi aduşi de la domiciliu la şcoală. Cât se poate de frumos, însă ce ne facem că nu sunt bani la bugetele locale pentru aşa ceva?! În condiţiile în care peste jumătate din comunele din Botoşani sunt în incapacitate de plată, de unde sume ca să fie alocate microbuzelor şcolare din nişte bugete care nu pot susţine aşa ceva? E ca şi cum ai zice: "da, oameni buni, dacă vă e foame există piaţă, mergeţi acolo şi cumpăraţi-vă hrană.", "Dar nu avem bani!", "Ei, asta nu mai e treaba noastră!"

Soliciţi autorităţilor centrale să analizeze încă o dată situaţia şi să aloce mai multe microbuze pentru şcolarii din Botoşani şi, în acelaşi timp, să înceteze să se facă că nu pricep că un copil de 7-8 ani nu poate să meargă iarna, la -20 de grade, 4, 5, 10, 20 km prin zăpadă, până la şcoală şi înapoi.

Domnul Angel Tîlvăr:

"Bugetul României, rezultatul proastei guvernări"

Faptul că preşedintele Traian Băsescu ia deciziile în locul Guvernului nu mai e de mult timp o temă de actualitate, această practică fiind una frecventă, dar faptul că preşedinţia se ocupă de alcătuirea bugetului ţării, iar preşedintele ţării anunţă parametrii bugetului pentru 2012 depăşeşte orice limită. Dar, în ziua de astăzi, nu cred că ne mai poate mira nimic din ceea ce face Guvernul sau PDL sau Traian Băsescu.

La sfârşitul lunii august 2011 premierul Emil Boc declara că România ar putea avea o creştere economică în 2012 de 3,5%. De fapt, încă din 2008 liderii marcanţi ai PDL au avut în fiecare an acelaşi discurs: "la anul ne va fi mai bine!". Acelaşi slogan, folosit la nesfârşit, fără însă vreo urmă de îmbunătăţire a situaţiei. Din 2008, în mod constant, asistăm la o degradare continuă a nivelului de trai, la o lipsă totală a respectului faţă de cetăţeni şi la o pleiadă de promisiuni neonorate de actualul Guvern.

Mă întreb ce credibilitate poate avea premierul României în această situaţie? În primul rând, în timp ce lideri politici veritabili ai Europei, precum Angela Merkel, declară că "Europa va avea nevoie de un deceniu pentru a depăşi criza", Emil Boc şi PDL declară că România a ieşit din criză încă din primele luni ale acestui an. În al doilea rând, deşi Emil Boc a anunţat la sfârşitul lunii august că în 2012 creşterea economică va fi de 3,5%, preşedintele Traian Băsescu anunţa o creştere economică de 2,5%.

Iată de ce consider că şi bugetul pe 2012 va fi făcut în bătaie de joc de către PDL. Va fi un buget croit astfel încât să ascundă eşecul politicilor de austeritate şi un buget care va permite PDL-ului diverse jonglerii cu banii cetăţenilor.

Până în prezent guvernul a făcut o ajustare pur cantitativă a cheltuielilor, punând accent pe amânarea rezolvării problemelor, şi nu pe soluţii pentru rezolvarea lor. Guvernul nu a făcut nimic altceva decât să amâne plata arieratelor, a salariilor câştigate în instanţă, a drepturilor salariale, rostogolindu-le de la un exerciţiu financiar la altul, în speranţa că oamenii vor renunţa a-şi mai cere drepturile.

Din păcate, actuala guvernare a făcut aproape imposibilă stimularea investiţiilor străine. În ultima perioadă, ţara noastră nu a atras niciun mare investitor străin. Mai mult decât atât, recent, Nokia a lăsat fără loc de muncă 2.000 de români. Nici măcar acest lucru nu e de mirare. Costul muncii în România este foarte mare, contribuţiile sociale fiind la un nivel foarte ridicat. Dacă la acest lucru adăugăm şi taxele care sunt în număr foarte mare şi creşterea TVA la 24%, alcătuim un scenariu care ne răspunde la întrebarea de ce nu avem investii străine în România.

Consider că bugetul pe 2012 trebuie bazat pe stimularea creşterii economice, şi nu pe reducerea puterii de cumpărare prin noi disponibilizări. Trebuie un buget echilibrat, care să ducă la o îmbunătăţire a nivelului de trai al cetăţenilor.

Domnul Ioan Balan:

"Despre legea Big Brother"

Zilele trecute presa românească, dar şi cea străină, au stârnit o puternică efervescenţă în jurul unui subiect extrem de sensibil, şi anume transpunerea în legislaţia proprie, naţională, a unei directive a Uniunii Europene care obligă furnizorii să stocheze datele de trafic şi localizare pentru convorbirile telefonice şi conexiunile la internet. Această solicitare a venit sub forma unui aviz motivat din partea Comisiei Europene, absenţa unei asemenea implementări putând conduce la declanşarea procedurii de infringement împotriva României.

Ne aducem cu toţii aminte că un astfel de demers a mai avut loc în România, în anul 2008, atunci când o lege a fost adoptată de Parlamentul României în acest sens, iar în anul următor Curtea Constituţională a României a declarat acest act normativ ca încălcând normele constituţionale cu privire la principalele drepturi şi libertăţi fundamentale.

Ceea ce presa a minimizat în comentarii şi analize este faptul că o astfel de obligaţie nu implică şi stocarea conţinutului datelor transferate sau convorbirilor efectuate, ci sursa, destinaţia, durata, ora, modul de comunicare şi tipul de echipament folosit.

De asemenea, unii analişti au minimizat importanţa unei astfel de reglementări pentru întărirea instrumentelor de asigurare a securităţii informatice în spaţiul extins al Europei.

Temerea, justificată în mare parte, a celor care au făcut un front comun împotriva acestei reglementări a dreptului european este legată mai degrabă de cei/cele care vor avea acces la acest tip de informaţii.

Această temere poate fi înlăturată printr-un management performant al informaţiilor şi printr-un spectru extrem de drastic de sancţiuni împotriva celor care ar fi tentaţi să "privatizeze" astfel de informaţii.

Sensibilităţile acestui act normativ nu sunt nicidecum uşor de înlăturat. Suntem însă obligaţi să găsim calea de mijloc, prin care să respectăm toate drepturile şi libertăţile constituţionale, dar în acelaşi timp să evităm să fim chemaţi în faţa Curţii Europene de Justiţie.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

"Noi semne ale dictaturii statului PDL!"

La începutul acestei luni, mai precis în data de 2 noiembrie 2011, aproape nesesizat de nimeni, a fost depusă la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor o propunere legislativă privind reţinerea datelor de trafic de către operatorii de telefonie mobilă. Iniţiativa cu numărul BP816/2011 aparţine ministrului comunicaţiilor, Valerian Vreme, şi deputatului PDL Adrian Bădulescu, fost ofiţer SRI, şi prevede că, timp de 6 luni, sunt reţinute şi stocate datele de trafic şi localizare în cazul convorbirilor de telefonie şi internet, mai precis: numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul către care a fost redirecţionat apelul, durata, dar şi numele acestora. În cazul folosirii poştei electronice se are în vedere înregistrarea IP-ului, utilizatorul, serviciul de internet folosit, numele şi adresa abonaţilor, ora conectării şi a deconectării etc.

Iniţiativa în cauză ar putea fi privită ca un gest singular şi fără girul partidului, dacă aceasta nu ar relua aproape în totalitate prevederile unei legi similare adoptate în anul 2008 şi care a fost declarată neconstituţională un an mai târziu, pe motive de încălcare a dreptului la viaţa privată.

Actualul proiect, contestat deja de reprezentanţi ai societăţii civile, are în cuprinsul său prevederi la care Curtea Constituţională a făcut referire explicit, în fundamentarea verdictului, că atacă drepturi şi libertăţi fundamentale.

Argumentul ministrului Vreme este unul şubred: se prevalează de ameninţarea cu declanşarea procedurii de infringement şi penalizarea României dacă nu transpune în practică directiva UE care obliga furnizorii să stocheze datele de trafic şi localizare pentru convorbirile telefonice şi pe internet. Cu toate acestea, dacă ar fi vrut urgentarea transpunerii Directivei europene în legislaţia internă, ar fi folosit calitatea de ministru şi ar fi depus-o în Parlament sub forma unui proiect de lege, susţinut de către Guvernul din care face parte. Mai mult decât atât, proiectul celor doi parlamentari conţine prevederi suplimentare faţă de cele cerute în Directiva europeană.

Consider că iniţiativa ministrului Vreme şi a colegului său trebuie să fie un punct de interes pentru agenda publică a cetăţenilor români, pentru toţi cei care veghează la respectarea democraţiei în România, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Mai mult decât atât, în calitate de parlamentari va trebui să sancţionăm orice prevedere neconstituţională printr-o amendare riguroasă a acestei iniţiative legislative, evitând adoptarea acesteia tacit, în forma prezentă.

O astfel de iniţiativă este un real pericol pentru viaţa privată a cetăţenilor români, dând actualei puteri atribute de Big Brother în supravegherea vieţii fiecăruia dintre noi.

Domnul Petru Călian:

"Veşti bune de la FMI"

Cea de-a zecea misiune de evaluare a FMI încheiată ieri arată că până acum România şi-a făcut temele, rezultatele sunt satisfăcătoare, chiar dacă, din păcate, un singur aspect reduce optimismul indicatorilor: numărul scăzut al salariaţilor.

Semnalele încurajatoare pe care le-au dat indicatorii macroeconomici în ultima perioadă - creşterea PIB-ului cu 3% în trimestrul al III-lea al anului (faţă de trimestrul al III-lea din 2010), reducerea ratei inflaţiei sub 4% anul acesta (în intervalul ţintit de BNR), creşterea salariului mediu net pe economie cu 14% (în august 2011 faţă de august 2008) sau scăderea ratei şomajului (avem sub 450.000 de şomeri şi una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Europa) - sunt umbrite de problema salariaţilor, problemă spionoasă dezvoltată de guvernul Tăriceanu. Cea mai bună evoluţie a numărului angajaţilor a fost în timpul guvernului Tăriceanu (2004 -2008), când în statistici au apărut peste 340.000 de nou-angajaţi. 150.000 din noile angajări au fost făcute în sistemul bugetar, când şi cheltuielile statului cu salariile funcţionarilor publici s-au dublat. "Moştenirea" pe care guvernul Boc trebuie să o accepte nu ne îmbogăţeşte cu nimic, ci, din contră, ne sărăceşte în faţa finanţatorilor externi. Ne împotmolim în umbra unei perioade considerate prolifice din punct de vedere economic, dar care s-a dovedit a fi mai înşelătoare decât am fi crezut. Ne-am dezvoltat peste un fundament economic nesustenabil şi nu avem altă soluţie decât să continuăm reformele cerute de FMI.

S-a convenit cu autorităţile române în privinţa îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor, care ar putea fi însă majorate limitat la jumătatea anului viitor, însă trebuie să fim prudenţi cu aceste creşteri, deoarece creşterea indicatorilor a fost una moderată, iar majorarea pensiilor trebuie bine analizată.

Ca să privim spre viitor cu optimism, închei cu punctul de vedere al lui Jeffrey Franks: "România a îndeplinit toate criteriile de performanţă din acordul preventiv cu Fondul Monetar Internaţional".

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Criza datoriilor din Europa va aduce sfârşitul epocii politicienilor populişti"

Criza datoriilor suverane care macină acum Europa este argumentul cel mai clar al faptului că nu se poate merge înainte cu politici publice al căror singur scop este câştigarea alegerilor. De-a lungul timpului, inclusiv în România, în anii electorali, politicienii au făcut tot posibilul ca să câştige simpatia alegătorilor. Multe campanii electorale s-au câştigat cu măriri de salarii, pensii sau prestaţii sociale. De asemenea, foarte multe ţări şi-au finanţat creşterea economică prin deficite bugetare mari, care au generat datorii greu de plătit acum.

Grecia reprezintă exemplul cel mai clar al unor astfel de decizii politice aberante. Cu o datorie publică de peste 150%, Grecia nu îşi poate permite să refuze planul de salvare al liderilor europeni. Cu toate acestea, chiar aflându-se pe muchie de cuţit, politicienii de la Atena demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că populismul a pus Europa în genunchi. Premierul Papandreou a negociat cu liderii zonei euro un plan de austeritate, în schimbul căruia Greciei i s-ar fi şters 50% din datorii. Nici nu s-a văzut cu sacii în căruţă socialistul, că, odată ajuns acasă, a cerut organizarea unui referendum prin care poporul grec să se pronunţe asupra măsurilor de austeritate. E doza maximă de populism, în condiţiile în care, în mod evident, nicio societate nu va accepta în mod voluntar măsuri care, într-un final, diminuează nivelul de trai. Referendumul cerut de Papandreou nu este un semn al democraţiei, ci o şmecherie politică tipic socialistă. Dacă vroia cu adevărat să fie democrat, şeful Guvernului elen ar fi trebuit să ceară mandat de la popor înainte de a merge la negocierile cu liderii politici ai zonei euro.

Faptul că Giorgios Papandreou a fost obligat de răspunsul cvasiunanim al ţărilor europene să bată în retragere cu ideea referendumului reprezintă semnul cel mai clar al faptului că epoca politicienilor populişti este pe cale să apună. Datoria noastră, ca reprezentanţi ai poporului în Parlament sau în alte instituţii ale statului, este să facem în aşa fel încât oamenilor care ne-au ales să le fie mai bine pe termen lung. Trebuie cumva răsplătită politica făcută în interesul cetăţeanului, nu cea specific socialistă, cu ochii pe sondaje. Pentru asta, cetăţenii trebuie să realizeze că nu toate promisiunile pot fi respectate şi că multe dintre pomenile electorale sunt doar semnul unei slăbiciuni conceptuale a guvernanţilor.

Din fericire, România are de trei ani unul dintre cei mai curajoşi premieri europeni. Emil Boc şi-a sacrificat imaginea politică pentru a salva economia naţională de la colaps. Este unul dintre cei mai curajoşi politicieni români pentru că a spus lucrurilor pe nume, a luat deciziile dure, dar corecte care se impuneau şi nu le-a vândut românilor iluzii. Este, din punctul meu de vedere, prototipul politicianului responsabil.

Nu degeaba Fondul Monetar Internaţional punctează în ultima perioadă progresele înregistrate de România în ultimii trei ani. În timp ce în majoritatea ţărilor europene perspectivele s-au înrăutăţit, România este acum mult mai bine pregătită pentru un al doilea val al crizei economice, iar acest lucru se datorează în mare măsură actualului Executiv şi majorităţii parlamentare.

2012 este un an dificil pentru România şi din perspectiva bătăliei electorale care se va duce. Va fi o confruntare între forţele de dreapta responsabile şi Uniunea Socialistă, formată din politicieni populişti, care le vor promite românilor imposibilul. Cred că a venit timpul ca oamenii simpli să respingă minciunile şi promisiunile deşarte şi să îmbrăţişeze şansa ieşirii la liman prin muncă şi responsabilitate economică.

Nu există soluţii magice, ci doar eforturi comune. Nu există strategii individuale de salvare, ci doar nevoia de a avea cu toţii acelaşi scop. Este lecţia actualei crize economice, pe care toţi românii trebuie s-o aplice anul viitor. Trebuie să respingă odată pentru totdeauna cântecul de lebădă al politicienilor populişti, de orice culoare ar fi ei.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ialiano vero"

Un italian de 33 de ani a fost găsit în comă toxică pe bulevardul Ştefan cel Mare. Poliţia locală a alertat ambulanţa, iar pacientul a fost transportat la UPU de la Centrul de Toxicologie de la Spitalul de Urgenţe "Sfântul Ioan".

Pacientul a necesitat măsuri de resuscitare respiratorie, depurarea toxicului prin spălături gastrice şi diureză osmotică, antidotism, asigurate de medicii de urgenţă, şi este internat la ATI. Examenele toxicologice au relevat consumul de droguri de sinteză, iar prognosticul se menţine extrem de rezervat, din cauza asocierii de toxice.

Alţi doi pacienţi au ajuns la UPU după ce au prizat droguri de sinteză, iar examenele toxicologice au relevat coexistenţa cannabisului.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Divorţ de criză"

Cinci pacienţi au ajuns într-o singură gardă la Centrul de Toxicologie de la Spitalul de Urgenţe din Copou după ingestia medicamentoasă în scop suicidar. Doi sunt în stare critică, în comă toxică exogenă, datorată sedativelor şi hipnoticelor din medicaţia părinţilor. Medicii de urgenţă din UPU au asigurat imediat măsurile de eliminare a toxicelor din organism prin spălături gastrice, diureză osmotică, antidotism,precum şi măsurile de resuscitare volemică şi respiratorie, iar examenele toxicologice au confirmat ingestia medicamentoasă.

Pacienţii, de 37 şi 40 de ani, sunt internaţi la ATI-Toxicologie, iar din cauza tipului şi dozelor de toxic ingerate, precum şi severităţii formei clinice, precum şi complicaţiilor posibile, prognosticul rămâne rezervat.

Ambele gesturi suicidare au fost declanşate de decizia partenerilor de a divorţa, din cauza condiţiilor socio-economice precare.

Constatăm că numărul de gesturi suicidare pe fondul dificultăţilor economice e în creştere, reflectând vulnerabilitatea crescută a diverselor categorii de populaţie.

În absenţa asistenţei psihologice, de la preluarea acestor pacienţi şi continuarea integrată a măsurilor terapeutice şi de suport, recidivele gestului suicidar au loc frecvent după prima săptămână de la externare.

Cei de la urgenţe vor să dezvolte în noua clădire a centrului de toxicologie un program de prevenţie a unor astfel de gesturi, prin asigurarea de asistenţă psihologică şi psihiatrică, linie telefonică de suport, implicarea ONG-urilor şi a bisericii în cadrul unui proiect finanţat prin fonduri europene. Totodată, vor iniţia un proiect legislativ care să asigure un maxim terapeutic pacienţilor aflaţi în pragul disperării.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Crime cu premeditare"

voi depune un proiect legislativ de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, ce vizează o deplasare mai sigură pe şosele şi reducerea numărului de accidente rutiere prin înăsprirea măsurilor legislative referitoare la conducerea sub influenţa alcoolului, stupefiantelor sau conducerea fără permis a autovehiculelor sau tramvaielor. cer ca cei care conduc în stare de ebrietate, sub efectul drogurilor sau fără permis şi produc accidente cu victime să fie pedepsiţi pentru crimă cu premeditare.

Un român moare sau este schilodit în fiecare oră în accidente rutiere. Prima cauză de deces la tinerii între 16 şi 24 de ani este accidentul rutier, iar pierderile economice estimate sunt cât tranşele FMI şi reprezintă 1,5-2% din PIB.

Peste 1.700 de oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 6.400 au fost grav răniţi în accidente auto în 2010. Conform statisticilor europene, în 2009 România a înregistrat cei mai mulţi morţi în accidente rutiere. În 2009, în România s-au înregistrat 130 decese la un milion de locuitori. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privinţa ratei evenimentelor rutiere soldate cu morţi şi răniţi grav. Din 1990 şi până în prezent, peste 62.000 de români au murit în evenimente rutiere.

3% dintre accidente au drept cauză consumul de alcool. A te urca la volan în stare de ebrietate, aflat sub efectul substanţelor stupefiante sau fără permis, urmat de producerea unui eveniment rutier soldat cu victime, echivalează cu săvârşirea infracţiunii de crimă cu premeditare.

Mă întreb doar ce măsuri am lua dacă un român ar fi victima unui atac terorist în fiecare oră? Ce forţe ar fi mobilizate? Cât de rapid am lua măsuri legislative?

În ţări precum Portugalia, Franţa, Anglia, Luxemburg, Olanda siguranţa rutieră a devenit politică de stat, iar prin măsurile legislative luate s-au înregistrat scăderi de 30-50% ale numărului de evenimente rutiere soldate cu morţi şi răniţi. România s-a angajat să reducă numărul deceselor în evenimente rutiere cu 50%, iar nerealizarea acestor obiective şi mai ales continuarea trendului ascendent poate conduce la adoptarea unor măsuri din partea UE.

Această măsură legislativă prevede ca fapta persoanei care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, care se află sub influenţa unor substanţe ori produse stupefiante sau fără permis de a conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai, soldată cu producerea unui accident de circulaţie din vina sa, din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală gravă a unei persoane, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Sperăm ca, prin înăsprirea măsurilor legislative, cât mai mulţi români să ajungă în siguranţă acasă.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"O altă victimă a crizei"

O pacientă de 35 de ani a fost adusă de ambulanţă la centrul de toxicologie de la Spitalul de Urgenţe "Sfântul Ioan" în urma unei tentative de sinucidere prin ingestie de medicamentoasă. Pacienta a beneficiat imediat de măsuri de depurare a toxicului prin spălături gastrice, purgativ şi diureză osmotică şi va rămâne internată în ATI-Toxicologie. Condiţiile socio-economice precare, vulnerabilitatea economică au determinat gestul suicidar.

Constatăm creşterea numărului de cazuri de sinucideri legate de criză, dar şi lipsa programelor de prevenţie.

Apariţia primului centru de toxicologie la Iaşi va face ca aceşti pacienţi să beneficieze de tratament integrat, pentru a realiza şi prevenţia gestului suicidar.

Sperăm ca măcar de această dată baronii ieşeni ai sănătăţii să gândească pentru binele pacienţilor, şi nu pentru orgoliile şi câştigurile personale mari cât funcţiile pe care le deţin.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Lungul drum spre şcoală"

Voi depune un proiect legislativ care vizează asigurarea decontării navetei profesorilor. consider învăţământul prioritate naţională, în condiţiile creşterii continue a cazurilor de analfabetism, şi apreciez că acest proiect legislativ va asigura şansa la educaţie pentru toţi românii.

Prin prezenta iniţiativă avem în vedere modificarea art. 105 alin.(2) lit. f) al Legii nr.1/2011 (Legea educaţiei naţionale) prin trecerea lit. f) la art. 104 alin.(2), referitoare la modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă al personalului didactic din învăţământul de stat, din mediul rural şi urban. Prezenta iniţiativă propune ca decontarea sau plata echivalentă a costurilor de transport să se realizeze prin repartizarea din sumele defalcate pe finanţarea de bază, către autorităţile publice locale, într-un cont special, cu destinaţia: decontarea transportului personalului didactic, în baza unei cereri însoţite de un raport întocmit de către Inspectoratul şcolar judeţean, din care să rezulte situaţia personalului didactic care face naveta pentru anul şcolar în curs. Suma afectată decontării poate fi suplimentată la prima rectificare de buget, după începerea anului şcolar.

Prevederea în vigoare, din articolul 105, potrivit căreia decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se efectuează pe finanţarea complementară de către administraţia locală, fără nominalizarea niciunei instituţii ori proceduri, a făcut ca, în prezent, mai multe unităţi de învăţământ ori sindicatele care le reprezintă să ajungă în instanţă cu primăriile. De cele mai multe ori, deciziile instanţei, decizii definitive, irevocabile şi executorii, au fost câştigate de către unităţile de învăţământ. Dar victoria din instanţă nu reprezintă în toate cazurile şi rezolvarea problemei, întrucât unele primării nu pun în practică decizia luată, sub pretextul lipsei de fonduri.

Unele primării se află în incapacitatea reală de a susţine financiar decontul de navetă, deşi, dacă ar avea fonduri, ar aproba cererile unităţilor de învăţământ pentru decontul costurilor de transport. Astfel, unele primării suportă costul transportului pe o anumită perioadă, după care îşi retrag sprijinul, din lipsă de bani.

Alte primării refuză pur şi simplu să suporte decontarea şi plata echivalentă costurilor de transport ale cadrelor didactice, pe motiv că nu se simt obligaţi să facă acest lucru de către legea în vigoare.

Prezenta iniţiativă legislativă vine în rezolvarea acestor situaţii prin solicitarea fondurilor de la Consiliul judeţean, care va repartiza sumele necesare autorităţilor publice locale, într-un cont special cu destinaţia decontarea transportului personalului didactic, în baza unei cereri însoţite de un raport întocmit de către Inspectoratul şcolar judeţean, din care să rezulte situaţia personalului didactic care face naveta pentru anul şcolar în curs. Astfel se garantează acoperirea financiară a tuturor cazurilor de transport al personalului didactic. Mai mult, prezenta propunere prevede ca suma afectată decontării să poată fi suplimentată la prima rectificare de buget, după începerea anului şcolar, întrucât inspectoratele şcolare judeţene au o situaţie clară asupra numărului de profesori care fac naveta abia la începutul anului şcolar.

Cei mai mulţi profesori suportă costurile de transport către şi de la şcoală acasă, în prezent, din veniturile proprii, adică din salariul pe care-l primesc din învăţământ. Asta înseamnă că ei cheltuiesc aproximativ 300, 400 şi chiar 500 lei lunar dintr-un salariu de 700-800 lei. Dacă tot există o lege prin care profesorii au acest drept de a le fi decontat transportul lunar către şi de la şcoală spre casă, atunci să facem ca legea să fie aplicabilă.

Considerăm că prin această iniţiativă legislativă decontarea şi plata echivalentă costurilor de transport ale cadrelor didactice va putea fi, într-adevăr, realizabilă.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Zilele cartierului gai"

Vin în atenţia dumneavoastră şi vă prezint un important eveniment desfăşurat pe plan local în Municipiul Arad, în acest sfârşit de săptămână, şi anume organizarea împreună cu domnul senator Ovidiu Marian şi Primăria Arad a "Zilelor cartierului Gai". În sprijinul nostru au venit şi Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Sârbă şi şcolile din zona Gai.

Am ales acest eveniment cu totul deosebit din mai multe motive, iar cel mai important ar fi faptul că acest cartier este un colţ unic în Arad, este locul unde armonia etnică şi culturală este la ea acasă, este locul unde se regăseşte la propriu moto-ul Uniunii Europene "uniţi în diversitate". Pentru a marca ca atare acest loc, consider că a sosit vremea ca oamenii din afara locului să cunoască şi să se bucure de acest lucru şi sper ca evenimentul organizat să nu fie singular.

Prin acest eveniment am promovat şi am vrut să le arătăm oamenilor din afară obiceiurile şi cultura acestor conlocuitori prin activităţi culturale specifice fiecărei etnii: române, sârbe, maghiare.

Evenimentul s-a axat în mod deosebit pe activităţi culturale care să evidenţieze tradiţiile, cultura şi particularităţile acestui cartier. Am dorit, şi zic eu că am şi reuşit, să creăm o tradiţie în acest sens, astfel încât fiecare cetăţean al Aradului să aştepte cu bucurie ziua sa de sărbătoare.

Chiar dacă acţiunea a fost intens sabotată de către opoziţie, evenimentul a fost un real succes, toţi locuitorii cartierului Gai au primit cu bucurie această sărbătoare, iar feedback-ul a fost pe măsura aşteptărilor.

Recomand cu căldură tuturor colegilor să desfăşoare astfel de acţiuni în colegiile lor. În primul rând pentru bucuria cetăţenilor care recompensează orice efort depus pentru o astfel de acţiune.

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

"România este condamnată la austeritate de incapabilul Guvern Boc"

Uniunea Social-Liberală abordează dezbaterea privind bugetul de stat pe 2012 cu propuneri foarte clare, cu o viziune pe care este dispusă să o discute în mediul politic decizional din România. USL are soluţii pentru relansarea creării de noi locuri de muncă şi creştere economică, pe care le-a prezentat la întâlnirea de vineri, 4 noiembrie, cu reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene. În urma aplicării celor zece măsuri formulate de USL, bugetul de stat pe 2012 va avea un plus de 0,7% din PIB, undeva spre zona unui miliard de euro:

1. Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale;
2. Reducerea TVA (începerea reducerii eşalonate a TVA, pentru a se reveni spre 19%);
3. Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produse agricole - 9% către bugetul de stat şi 15% să se întoarcă la producător;
4. Respectarea legii actuale în ceea ce priveşte indexarea pensiilor cu rata inflaţiei + 50% din creşterea salariului mediu pe economie;
5. Menţinerea cotei de cofinanţare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene;
6. Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, pentru oprirea risipei actuale;
7. Blocarea cheltuielilor de partid - suspendarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii şi a altor cheltuieli similare, care nu se fac decât prin clientela de partid;
8. Obligarea primului-ministru de a nu mai folosi fondul de rezervă al guvernului decât pentru situaţii de urgenţă (catastrofe naturale), în locul alocării de fonduri primarilor puterii;
9. Menţinerea actualei contribuţii la pilonul 2 de pensii (pensiile administrate privat);
10. Stimularea de atragere de fonduri europene, care să completeze fondurile interne şi care să ajungă în economie pentru crearea de noi locuri de muncă.

PSD şi USL nu acceptă premisa pe care încearcă să ne-o inducă preşedintele Traian Băsescu şi toţi cei care vorbesc pe acelaşi ton cu el, şi anume că suntem condamnaţi la o politică lipsită de orice şansă de revigorare economică. Românii sunt condamnaţi la austeritate, în vreme ce puterea actuală nu ia nicio măsură pentru a creşte veniturile cetăţenilor, pentru a creşte economia, pentru a spori numărul de noi locuri de muncă. Preşedintele Băsescu şi Cabinetul Boc nu au niciun fel de preocupare pentru reducerea uriaşei evaziuni fiscale, ei deţin harta completă a marii evaziuni fiscale, dar nu fac nimic pentru a o limita, pentru a o combate în mod serios.

PSD şi USL nu acceptă să-şi asume ideea că în această ţară dificultăţile şi rigorile crizei, austeritatea şi strânsul curelei, sunt numai pentru cei mici, pentru cetăţenii de rând, pentru contribuabilii care nu fac parte nici din grupuri interlope şi nici din marile grupuri de influenţă asociate puterii.

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

"Tupeul fără margini al UDMR"

Propunerea UDMR de eliminare din Constituţia României a caracterului naţional al statului depăşeşte limitele de revizuire a Legii fundamentale. Potrivit articolului 1 alin.(1) din Constituţie, România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Amendamentul UDMR încalcă articolul 152 alin.(1) al Constituţiei, care stabileşte explicit că prevederile art. 1 nu pot face obiectul revizuirii: "Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii."

Resping categoric, alături de PSD, eliminarea caracterului naţional al statului român şi nu vom face niciodată rabat de la ideea de stat naţional, aşa cum de-a lungul întregii sale istorii partidul nostru a pus umărul la sprijinirea ideii de stat unitar, naţional şi respectarea Constituţiei.

Nu încape nicio îndoială şi niciun dubiu că statul trebuie să fie unitar, naţional şi nu se poate trece peste această limită. Caracterul naţional al statului român nu poate face obiectul niciunei negocieri, iar PSD îşi exprimă speranţa că toate forţele politice reprezentate în Parlamentul României, evident fără UDMR, vor da dovadă de responsabilitate, urmând să respingă la unison propunerea UDMR.

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

"Puterea portocalie nu mai are nici urmă de bun-simţ"

Partidul Social Democrat s-a declarat de la bun început împotriva adoptării tacite a proiectului de lege iniţiat de deputatul PDL Cezar Preda, privind securitatea naţională. După cum vedem, însă, parlamentarii PDL în frunte cu celebra doamnă Anastase şi-au făcut un obicei din a încălca Regulamentul Camerei. De aceasta dată, preşedintele de şedinţă Ioan Oltean nu a permis dezbaterea proiectului de lege iniţiat de Cezar Preda, încercând astfel să se ajungă la trecerea tacită a proiectului şi trimiterea lui la Senat, cameră decizională în acest caz. Acest pachet de legi poate să aducă o atingere serioasă ordinii constituţionale existente şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.

În lupta sa disperată pentru deţinerea controlului asupra instituţiilor statului, PDL vrea să modifice acum trei legi în vigoare din domeniul securităţii naţionale. PSD s-a pronunţat împotriva iniţiativei legislative care îl are drept autor pe deputatul PDL Cezar Preda, şi a considerat că actul trebuie respins fără echivoc de Parlamentul României. În loc să promoveze o legislaţie nouă, unitară în domeniul securităţii, care să reflecte nevoile şi aşteptările tuturor instituţiilor din domeniu, acum ni se propune intempestiv un proiect care modifică la foc automat trei legi în vigoare - Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României, Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. De fapt, ni s-a propus o lungă listă de riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale, în baza cărora vor acţiona pe viitor serviciile secrete, unele cu formulări destul de ambigue şi generale, care pot crea abuzuri. În plus, vom vorbi de o secretizare excesivă ce pune sub semnul întrebării posibilul control judecătoresc, afirmându-se, spre exemplu, că "documentele SRI, indiferent de suport, privind operaţiunile informativ-operative pentru realizarea securităţii naţionale, sunt acte de comandament militar".

Cu această iniţiativă, SRI capătă noi atribuţii în sfera cercetării penale, înfiinţându-se organele de cercetare penală speciale ale SRI. Pretextul pentru o asemenea lărgire a sferei de competenţe sunt unele prevederi ale noului Cod de procedură penală, care nu este însă intrat în vigoare şi care nu are încă legea de aplicare. Astfel, la Secţiunea a 5-a, art. 55 (organele de urmărire penală), pct.5 precizează că "atribuţiile organelor de cercetare penală speciale sunt îndeplinite de ofiţeri anume desemnaţi în condiţiile legii", fără însă a fi făcută vreo referire exactă la SRI în acest caz.

O asemenea manieră de a legifera un domeniu atât de special şi sensibil, precum cel al securităţii naţionale, este în detrimentul credibilităţii tuturor instituţiilor din domeniu. Nu este admisibil ca legiferarea să se facă exclusiv prin partidul de guvernământ, fără o dezbatere prealabilă, în condiţiile în care mecanismul de lucru al comisiei parlamentare unde trebuiau să se elaboreze aceste legi a fost sabotat cu bună ştiinţă chiar de PDL.

Domnul Cristian Buican:

"Repartizarea fondurilor pe criterii politice reprezintă falimentul primăriilor conduse de edilii opoziţiei"

am venit astăzi în faţa dumneavoastră pentru a aborda un subiect de interes naţional, o practică neortodoxă a majorităţii guvernelor ce s-au perindat în ultimii 20 de ani, acela al repartizării fondurilor guvernamentale pe criterii politice. Din discuţiile pe care le-am purtat atât cu dumneavoastră, cât şi cu reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, fie că vorbim de primării sau consilii judeţene, ştiu că există o nemulţumire generalizată asupra practicii de repartizare a fondurilor pe criterii politice, mai ales în aceste momente de austeritate şi criză financiară. Tocmai de aceea consider obligatorie stabilirea unor principii generale pe baza cărora cazuri precum cel pe care îl voi prezenta să nu se generalizeze şi să nu se mai repete.

La Perişani, comună situată în colegiul pe care îl reprezint, situaţia este una disperată. Încă din anul 2008, de când la conducerea ţării se află un guvern PDL, iar funcţia de primar al acestei frumoase localităţi de munte a fost ocupată de un liberal, locuitorii acestei comune nu au beneficiat de sprijin financiar din partea executivului. Chiar dacă pentru proiectele pe Ordonanţa nr.7 finanţarea era începută, chiar dacă restul proiectelor duse la bun sfârşit de edilul din Perişani aveau contracte de finanţare semnate şi contrasemnate, banii nu au venit nici până în ziua de azi. Astfel, în această primăvară, firmele care au lucrat la aceste obiective de investiţii au acţionat în instanţă administraţia publică locală pentru a-şi recupera creanţele şi au câştigat chiar dacă pe respectivele proiecte de finanţare erau şi semnăturile miniştrilor de finanţe, a celor de la administraţie şi interne sau de la dezvoltare regională.

Pe scurt, executivul a pasat întreaga responsabilitate financiară primăriei, chiar dacă iniţial se angajaseră să susţină aceste proiecte. În acest moment conturile primăriei Perişani sunt blocate, iar firmele ameninţă cu executarea silită. Posibilităţile financiare ale primăriei sunt limitate faţă de creanţele acumulate, în valoare de 500.000 lei, iar executivul nu face nimic în această privinţă.

Doresc de asemenea să vă informez că am adus şi la cunoştinţă primului-ministru acest caz, prin intermediul unei interpelări, însă speranţele îmi sunt distruse de către acţiunile contradictorii ale acestuia. În timp ce pentru astfel de cazuri disperate nu se alocă fonduri, premierul Boc a repartizat, la sfârşitul lunii octombrie, din fondul de rezervă pus la dispoziţia sa, 36,5 milioane de lei către 550 de primării conduse de edili de la PDL şi doar 19,1 milioane de lei către 205 primării conduse de edili de la PSD şi PNL. Aceste cifre arată foarte clar cum sunt repartizate fondurile guvernamentale, chiar dacă realitatea politică de după alegerile locale din anul 2008 este cu totul alta.

Aceste fapte m-au determinat să vin în faţa dumneavoastră şi să vă solicit stabilirea, o dată pentru totdeauna, unor principii obiective pe baza cărora să se realizeze repartizarea fondurilor guvernamentale. Ştiu că deputaţii aleşi în colegii preponderent rurale se confruntă cu astfel de probleme, indiferent dacă sunt din arcul guvernamental sau din opoziţie, şi tocmai de aceea ştiu că mă vor înţelege. Cazul comunei Perişani nu este singular nici în judeţul Vâlcea şi nici în alt judeţ şi tocmai de aceea fac un apel la dumneavoastră pentru prioritizarea repartizării fondurilor guvernamentale, pe criterii obiective şi de necesitate, şi nu pe criterii politice, aşa cum este în prezent.

Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf:

"Nu uitaţi învăţământul!"

În această perioadă se lucrează intens la proiectul bugetului de stat pentru anul 2012. Este o perioadă în care se fac presiuni din toate domeniile pentru a se aloca fonduri cât mai mari, astfel încât să se acopere datoriile acumulate, în unele cazuri, de-a lungul ultimilor 10 ani şi sistemul să poată funcţiona. Însă un domeniu ce trebuie avut în vedere este învăţământul, atât pentru că educaţia reprezintă piatra de temelie a oricărui stat, cât şi în urma unor probleme ce ţin de aplicarea unor hotărâri judecătoreşti.

Noi, cei din Botoşani, ne-am confruntat pe tot parcursul acestui an cu o problemă: cea a plăţii salariilor pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar. De ce s-a ajuns în această situaţie care cu siguranţă se va extinde în 2012 şi în alte judeţe, pentru că încă există procese pe rol? Profesorii din judeţul nostru au câştigat în instanţă plata retroactivă a salariilor mărite cu 33 la sută, aşa că s-a pornit încă de la începutul anului 2011 cu deficit. La întocmirea bugetului prin care s-a făcut împărţirea fondurilor pe trimestre s-au prevăzut banii necesari pentru întregul an, pe baza sistemului aplicat la nivel naţional - finanţarea per elev, fără a se ţine cont de particularitatea judeţului Botoşani. În aceste condiţii, de-a lungul anului, doar s-a peticit gaura, adică s-au transferat fonduri de la un trimestru la altul, aşa că ultimul trimestru din an, adică perioada octombrie-decembrie, a rămas descoperit.

Pentru octombrie situaţia s-a rezolvat din nou printr-o improvizaţie: cadrele didactice şi-au primit banii doar în urma unei redistribuiri a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pe unităţi administrativ-teritoriale, transferându-se 3,8 milioane de lei către plata retribuţiilor. Însă această soluţie este una legată cu sfoară, adică nu va mai ţine şi în lunile următoare. În consecinţă, deficitul la fondul de salarii pentru cele peste 6.000 de cadre didactice din judeţul Botoşani este, până la finalul anului, de circa şapte milioane de lei, iar la această sumă se adaugă obligaţiile impuse autorităţilor locale prin hotărâri judecătoreşti, obligaţii în valoare de circa nouă milioane de lei.

În aceste condiţii, stimaţi domni miniştri ai educaţiei şi finanţelor, vă solicit să aveţi în vedere atât rezolvarea problemei din judeţul Botoşani, în lunile noiembrie şi decembrie, cât şi identificarea unor soluţii la întocmirea bugetului din 2012. Pentru 2011 nu mai există altă variantă decât cea a unei rectificări bugetare care ar trebui, însă, să aibă loc cât mai curând, astfel încât banii pentru lefurile profesorilor să fie alocaţi la timp. Altfel, aceştia vor rămâne fără salarii chiar în pragul sfintelor sărbători de Crăciun şi de Anul nou.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

"Guvernul aruncă milioane de euro pentru investiţii ineficiente"

În plină perioadă de incertitudini financiare şi sub ameninţarea unui val doi al unei crize puternice, când cetăţeanului român i se cere să strângă cureaua (de recuperat din tăierile salariale - nici vorbă), guvernul Boc aruncă sume exorbitante de bani pe investiţii care cel puţin în această perioadă - din păcate, cred, nici în viitorul apropiat - nu se justifică.

Astfel, pentru construirea a încă cinci pârtii de schi în staţiunea Poiana Braşov s-au alocat 27 de milioane de euro (88% suportaţi de către guvern, 12% de către Primăria municipiului Braşov). Premierul Emil Boc anunţă triumfalist că după inaugurarea în luna decembrie a celor cinci pârtii noi, "românii vor veni aici, nu vor mai merge în Austria", iar ministrul Elena Udrea îi ţine isonul: "Turiştii care vor veni aici în această iarnă vor avea cu siguranţă sentimentul că se află în Austria".

Dacă această investiţie, 27 de milioane de euro este totuşi o sumă consistentă, ar avea drept efect un aflux mare de turişti străini care să vină şi să cheltuiască bani mulţi în România, aş aplauda iniţiativa. Dar cum scopul declarat al guvernanţilor este unul limitat şi incert - evitarea exodului turiştilor români spre Austria -, o astfel de investiţie intră în categoria risipei fără noimă a banului public. Pentru simplul motiv că numărul turiştilor românii nu va creşte odată cu darea în folosinţă a cinci noi pârtii şi cu mărirea numărului de kilometri de pârtii, de la 14 la 24.

Şi nu va creşte, atât din motive obiective, cât şi subiective. În primul rând infrastructura rutieră actuală constituie o piedică în creşterea numărului de turişti. Un traseu (Bucureşti-Braşov) de două ore şi jumătate - trei ore, parcurs în şase ore, lipsa acută a locurilor de parcare din Poiana Braşov, tarifele foarte mari de la unităţile de cazare din staţiune nu vor constitui în niciun caz argumente pentru creşterea numărului de turişti. Mai repede - şi aici mă refer exclusiv la bucureşteni (capitala asigură principalul contingent al turiştilor pentru staţiunile de pe Valea Prahovei şi Poiana Braşov) - şi mai civilizat se poate ajunge în mai tânăra staţiune bulgărească Bansko, unde lungimea pârtiilor de schi este de trei ori mai mare decât va avea Poiana Braşov după finalizarea lucrărilor, iar preţurile de trei ori mai mici.

Nici numărul turiştilor străini, atâţia cât vin în zona respectivă, nu are şanse să crească, chiar şi după această investiţie, pentru simplul motiv că staţiunile pentru sporturi de iarnă din România nu sunt destinaţii în agenda turiştilor occidentali. Nu o spun eu, o afirmă doi oficiali ai unuia dintre cei mai mari tour-operatori din Europa, TUI: "Nu ştim nimic despre staţiunile de schi din România. România nu este o destinaţie de vacanţă pe harta nemţilor. Austriecii, germanii, francezii sau italienii nu se gândesc la România când vine vorba de destinaţia în care să îşi petreacă vacanţa. Aceasta este realitatea. Dacă vor să meargă la mare, aleg mai repede Turcia sau Grecia, iar când vine vorba de schi, sunt multe alte opţiuni, mai puţin România. Nu ştim de acest slogan «Explore the Carpathian Garden» pentru că în Austria şi Germania unde trăim şi lucrăm nu l-am văzut sau auzit niciodată". Aşa sună declaraţia oficialilor TUI preluată de mass-media.

Guvernul Boc şi PDL au acuzat neîncetat, din 2009 şi până în prezent, fostul cabinet liberal pentru că nu a cheltuit raţional banul public. Mai mulţi economişti au demonstrat că acuzaţiile sunt neîntemeiate şi că au un puternic iz electoral. Ceea ce face, însă, acum guvernul Boc şi în special MDRT prin Elena Udrea, nu se poate numi risipă a banului public, ci dezmăţ pe bani publici.

A compara o staţiune cu 24 de km de pârtie, o telegondolă, 3 telecabine şi 5 teleschiuri cu staţiunile din Austria, mi se pare o lipsă a simţului măsurii. Voi da doar trei exemple luate aleator din presa din aceste zile, privind staţiuni de schi din Austria: Lech - St. Anton am Arlberg - 284 km de pârtie, 86 linii de cale ferată alpine, telecabine, telescaune şi teleschiuri; Gerlos - 160 km de pârtie, 53 de instalaţii de transport pe cablu, capacitate 81.000 pers./oră); Solden - 151 km de pârtie, 8 telecabine, 8 teleschiuri, 18 telescaune. Cred că orice comentariu în plus este de prisos.

Domnul Relu Fenechiu:

"Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi devine parte a reţelei TEN-T. Guvernul are datoria să demareze procedurile pentru începerea lucrărilor"

La ora actuală, nu este un secret pentru nimeni, România stă foarte prost la capitolul absorbţia fondurilor comunitare. Nu face obiectul acestei declaraţii politice cauzele pentru care s-a ajuns în această situaţie. Dimpotrivă, intenţionez să semnalez oportunitatea atragerii de fonduri europene nerambursabile pentru un proiect de anvergură.

În luna octombrie a.c., Comisia Europeană a publicat hărţile ce conţin noile trasee TEN-T (reţeaua transeuropeană de transport). Noua reţea rutieră de interes european corectează o mare nedreptate care exista în varianta anterioară, în care întreaga regiune de Nord-Est a României, inclusiv Iaşiul, rămânea izolată de Europa de vest.

Astfel, reţeaua rutieră TEN-T include acum şi tronsonul Iaşi - Târgu-Mureş, ceea ce va permite, în perioada 2014 - 2020, obţinerea de fonduri europene nerambursabile pentru realizarea întregului coridor autostradal Oradea - Cluj-Napoca - Târgu-Mureş - Iaşi.

Dezvoltarea acestei axe rutiere de importanţă continentală, în perspectiva Coridorului Budapesta-Odessa, va conferi avantaje geostrategice deosebite României.

Mai mult, investiţiile care vizează infrastructurile cheie vor contribui la crearea de locuri de muncă şi vor stimula competitivitatea Europei, într-un moment în care Europa are foarte mare nevoie de acestea.Mecanismul de conectare a Europei va finanţa proiecte care vor elimina verigile lipsă din reţelele de transport, energetice şi digitale ale Europei

În cadrul Mecanismului de conectare a Europei se vor investi31,7 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii de transport în Europa, construirea legăturilor inexistente şi eliminarea blocajelor.Această investiţie include 10 miliarde euro din Fondul de coeziune, rezervate proiectelor în domeniul transportului în ţările de coeziune, restul de 21,7 miliarde euro fiind pus la dispoziţia tuturor statelor membre pentru investiţii în infrastructura de transport.Ideea este de a îmbunătăţi conexiunile între diferite părţi ale UE pentru a înlesni schimbul de mărfuri şi de persoane între ţări.

În ansamblu, pentru o perioadă bugetară de 7 ani, contribuţia UE la dezvoltarea infrastructurii de transport principale va fi în mod normal de aproximativ 20% din costurile investiţiei. Sprijinul pentru studii individuale poate fi de până la 50%, iar pentru studii şi lucrări de construcţii, în cazul proiectelor transfrontaliere, de până la 40%.Restul provine de la statele membre, de la autorităţile regionale sau eventual de la investitori privaţi.

Există însă o condiţie. Statelor membre le revine sarcina de a prezenta comisiei propuneri detaliate, finanţarea urmând să fie alocată pe baza acestora.Aceasta ar trebui să se petreacă încă de la începutul anului 2014.Nivelul exact al finanţării UE disponibile depinde, de asemenea, de detaliile propunerilor naţionale.

Ţinând cont de aceste elemente şi de termenele agreate de Comisia Europeană, cer guvernului şi tuturor factorilor de decizie în domeniu să demareze procedurile pentru începerea lucrărilor pentru autostrada Târgu-Mureş - Iaşi, în noile condiţii în care pot fi solicitate fonduri europene, şi mai departe să demareze şi procedurile pentru restul coridorului autostradal Târgu-Mureş - Cluj-Oradea.

Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi este o necesitate pentru zona Moldovei şi reprezintă o promisiune făcută Moldovei şi Iaşiului încă din anul 2000. Nu în ultimul rând, în aprilie 2011, guvernul a lăsat de înţeles că există intenţia de a se construi această autostradă printr-un parteneriat public-privat.

La ora actuală autostrada se află în stadiul studiilor de fezabilitate. De asemenea, nu trebuie omis nici faptul că autostrada reprezintă la nivel naţional aproape jumătate din lungimea coridorului autostradal Oradea - Cluj-Napoca - Târgu-Mureş - Iaşi, care trebuie realizat, fiind parte integrantă în modulului de transport european Ungaria-România-Ucraina. Deci în acest caz este vorba de o obligaţie a României.

Orice întârziere în demararea procedurilor, ne poate duce în situaţia de a pierde din cuantumul finanţărilor sau de întârziere a alocării fondurilor, ceea ce ne-ar pune într-o situaţie extrem de neplăcută.

Domnul Dorel Covaci:

"PDL bagă mâna în Fondul de rezervă bugetară, la fel ca în propria puşculiţă"

În Monitorul Oficial din 17 octombrie 2011 s-a publicat Hotărârea de Guvern care vizează alocarea unei sume de 66.410 lei din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului pentru aproximativ 300 de administraţii locale. Sumele sunt împărţite bugetelor locale pentru plata unor arierate, precum şi pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital. Deşi creat pentru a fi folosit în situaţii limită, în situaţii neprevăzute, de criză, de urgenţă, Fondul de rezervă bugetară pus la dispoziţia Guvernului e repartizat pe criterii care ţin de afilierea edililor localităţilor beneficiare la partidele alianţei de la guvernare. Mai mult de jumătate din fondurile repartizate de Guvern au fost direcţionate către primăriile conduse de PDL şi UNPR, unităţile administrative conduse de partidele din opoziţie primind cu până la de patru ori mai puţin din alocări.

Fondurile pică numai bine acum, spre final de an, pentru că, nu-i aşa, având în vedere că anul viitor este unul electoral, cetăţenii localităţilor a căror conducere e de culoarea puterii trebuie să fie convinşi de partea cui să rămână, iar cei cu mai puţin noroc, din localităţile conduse de opoziţie, trebuie să-şi primească pedeapsa şi lecţia pentru data viitoare, când vor mai pune mâna pe ştampila de vot.

Toamna se numără recoltele şi e momentul în care cei care au cotizat la bugetul PDL să-şi recupereze cu profit investiţia. Sămânţa plantată pe teren portocaliu, bine udată şi îngrăşată, dă roade îmbelşugate, traduse în contracte grase cu statul.

Finanţatorii PDL se află în fruntea listei priorităţilor pentru recuperarea arieratelor cu statul şi de multe ori e vorba de încasări prin contracte privilegiate pentru investiţii aberante, inutile şi umflate exagerat ca de exemplu binele cunoscute fântâni muzicale, amenajarea de parcuri în apropierea pădurilor, înlocuirea bordurilor existente cu altele identice, linii vopsite pe şosele, patinoare, bazine de înot şi săli de sport, în sate fără drumuri şi reţele de apă şi canal.

În situaţia de criză economică profundă în care ne regăsim, aceste investiţii care risipesc banul public sfidează omul de rând, contribuabil sărăcit şi deznădăjduit, precum şi mediul economic sufocat de fiscalitatea excesivă şi de hăţişul birocratic în care se zbate prizonier.

Dirijările neprincipiale şi ineficiente ale resurselor pentru investiţiile de stat, sub marca clientelei şi a sponsorilor PDL-ului, se fac concomitent cu intimidarea contribuabililor care nu sunt contributori la bugetul partidului de guvernământ. Cei din ultima categorie, care au avut totuşi "norocul de a prinde" execuţia unei investiţii publice, sunt în situaţia în care şi-au executat obligaţiile din contract la termenele prevăzute, dar se află în coada listei la încasarea banilor şi, deci, sub sabia falimentului.

trebuie să mă alătur, la rândul meu, protestului colegilor care au remarcat maniera constant discriminatorie de împărţire a banului public în epoca guvernării democrat-liberale. Rămâne speranţa ca pe viitor cei de la putere să nu mai confunde bugetul statului cu propria puşculiţă pe care să o golească de conţinut de fiecare dată când prietenii se anunţă în vizită cu cadouri şi pretind trataţie cu dulciuri la schimb!

Doamna Doiniţa-Mariana Chircu:

"Prea mulţi copii sunt victimele neglijenţei"

Experienţa mea de o viaţă, dedicată aproape fără excepţie viitorului copiilor noştri, mă îndreptăţeşte să nu trec cu vederea niciun fenomen negativ care afectează dezvoltarea fizică şi psihică a micuţilor noştri.

În nenumărate rânduri, am afirmat că nu există un mediu mai bun pentru o dezvoltare sănătoasă a copilului decât familia naturală cu doi părinţi. Este cea care garantează maxima protecţie a minorului şi grijă pentru dezvoltarea sa. Este drept că modificările socio-economice din ultimele două decenii s-au repercutat şi asupra structurii familiei, însă grija pentru copii trebuie să rămână aceeaşi.

Nu pot însă să nu remarc faptul că din ce în ce mai mult constatăm evenimente neplăcute, chiar şi în sânul familiilor naturale, sub forma neglijenţei pentru copii.

Vedem, astfel, zi de zi prezentate prin intermediul mass-media, cazuri în care minori ajung la unităţile de primiri urgenţe, fie din cauza alcoolemiei, fie din pricina malnutriţiei sau a unor accidente provocate de momente în care părinţii nu îşi îndeplinesc îndatoririle în cel mai adecvat mod.

Vedem şi ne îngrozim cazuri în care copiii devin victimele violenţei conjugale, ale consumului excesiv de alcool al unuia dintre părinţi, ale perversiunilor sexuale ale unor părinţi dezechilibraţi mintal.

Îmi menţin opinia potrivit căreia familia naturală trebuie să reprezinte mediul principal în care copiii să crească şi să se dezvolte sănătos. În acelaşi timp, nu pot să nu recomand autorităţilor locale, care conduc serviciile de specialitate de protecţia minorilor, mult mai multă vigilenţă reală şi nu declarată, care să se transpună în măsuri rapide de protecţie a copilului, iar acolo unde situaţia o impune, decăderea din drepturile părinteşti să devină realitate.

Nu putem să mai sperăm că suntem europeni, atâta vreme cât grija pentru viitorul real al României, pentru copiii noştri, nu este o realitate.

Domnul Mihai Lupu:

"Când veţi relansa economia românească, domnule Boc, după ce plecaţi de la guvernare?!"

Deşi domnii Boc şi Băsescu ne spun în fiecare lună că România a ieşit din recesiune şi că economia merge din ce în ce mai bine, spre creştere, în realitate lucrurile stau cu totul altfel: principala problemă de fond este aceea că după 3 ani de aşa-zise măsuri anticriză, România se află într-o situaţie economică şi socială mult mai rea, iar guvernul a ratat din nou toate ţintele pe care şi le-a asumat la începutul anului.

Contrar afirmaţiilor minunaţilor conducători, România nu este mai pregătită acum să facă faţă unui nou val de recesiune, în ciuda optimismului afişat de dumnealor. Consecinţele vor fi poate mult mai dramatice decât în 2009, deoarece guvernul Boc îşi construieşte bugetul pe 2012 în acelaşi stil profund eronat, continuând efervescenţa politicilor de împrumuturi fabuloase şi a unor noi măsuri dure de austeritate, ale căror facturi exorbitante vor fi plătite numai de populaţie.

În aceste zile se discută foarte mult despre nivelul deficitului bugetar pe care domnul Băsescu îl vrea acum minuscul şi se laudă performanţele guvernelor Boc în acest sens!

În realitate însă, în ciuda secătuirii sectorului bugetar, al creşterii numărului de şomeri fără speranţă, al sărăcirii salariaţilor de stat şi al batjocoririi pensionarilor, al ignorării responsabilităţilor fundamentale ale statului, sub guvernul Boc, deficitele bugetului de stat - nominal, real, ca procent în PIB - au fost în permanenţă mult mai mari decât în 2008. În 2008 deficitul a fost de 3,9%, în 2009 de 7,2%, în 2010 de 6,8%, iar în 2011 este estimat la 4,7% - 4,8% din PIB.

O mare vulnerabilitate, în plus, o reprezintă datoria publică şi costurile ei. Cheltuielile cu dobânzi în 2008 - 3,9 miliarde lei; în 2009 - 6 miliarde lei; în 2010 - 7,3 miliarde lei; în 2011 - la nouă luni 6,5 miliarde lei, preliminat pe întregul an 8,6 miliarde lei; în 2012 - estimat la 11,4 miliarde lei!

Dacă guvernul Boc va asuma pentru 2012 un deficit bugetar de sub 2% din PIB, el nu va ajunge nici pentru plata dobânzilor. Practic, în anul 2012, România, o ţară adâncită în sărăcie, va plăti pentru datorii aproape cât tot bugetul public al sănătăţii.

În cea mai mare parte, reducerea deficitului de cont curent se datorează prăbuşirii investiţiilor străine şi interne. În anul 2008 investiţiile străine în România au fost de 9,5 miliarde euro; în anul 2009 s-au prăbuşit la 3,5 miliarde euro, iar în anul 2010 au coborât din nou la 2,6 miliarde euro.

În anul 2011, preliminatul ne duce la 1,8 miliarde euro. Comisia Naţională de Prognoză ne spune că rata investiţiilor (totalul investiţiilor raportat la PIB) scade dramatic an de an, de la 32% în 2008 la 26,6% în 2009 şi la doar 22% în 2010. Potrivit INS, investiţiile au scăzut în primul semestru al acestui an. Şi asta în condiţiile în care economia urmează să crească cu 1,5%!

Reducerea sub 3% a deficitului bugetar, care este lăudabilă ca intenţie, nu se poate face sustenabil decât pe baza creşterii economice. Pentru actualul guvern, reducerea deficitului bugetar este doar scop în sine pe care îşi propune să-l atingă exclusiv prin reduceri de cheltuieli. În acest fel nu se va reuşi altceva decât limitarea perspectivelor de creştere economică şi sărăcirea şi mai mare a poporului român.

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Şomaj mare, indemnizaţie mică, familie numeroasă"

Este greu să vorbeşti de la tribuna Parlamentului României atunci când te interesează real soarta celor care te-au trimis să le reprezinţi interesele. Poate pentru unii colegi parlamentari care reprezintă colegii electorale mai bogate şi cu probleme sociale mai puţine, acest exerciţiu este mai simplu. Pentru mine, însă, recunosc că este extrem de dificil, eu reprezentând o zonă care se luptă să iasă din "topul sărăciei" din România.

De exemplu, judeţul Gorj se află între judeţele cu cel mai mare număr de şomeri, în condiţiile în care activităţile economice, în special miniere, au produs în decursul timpului un număr din ce în ce mai mare de persoane care şi-au pierdut locul de muncă.

Mai grav este, însă, faptul că aceste familii sunt familii numeroase cu mulţi copii. Un şomer reprezintă, astfel, nu o singură persoană afectată, ci 3, 4, 5 sau chiar mai multe.

Ultimele date oferite atât de Institutul Naţional de Statistică, cât şi de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de muncă arată că şomajul din Gorj are tendinţa de a se stabiliza în rândul adulţilor cu o relativă vechime în muncă şi creşte extrem de mult în rândul tinerilor absolvenţi. Acest din urmă aspect este îngrijorător, punând sub semnul întrebării perspectivele tinerilor din judeţ, în special al celor care nu decid să-şi caute norocul peste hotare.

În ultimele două decenii guvernele României au experimentat diverse politici în regiunea noastră, mai ales în zonele miniere, fără ca efectul să fie acela de a reduce şomajul şi implicit sărăcia familiilor.

Astăzi, când Guvernul acţionează cu responsabilitate, avem obligaţia morală de a ne concentra spre zonele în care coeziunea socială rămâne un deziderat. Soluţia investiţiilor publice, pe care o susţine actualul cabinet, este aşteptată de toate familiile gorjene.

Crearea climatului economic necesar stimulării investiţiilor străine directe reprezintă un al doilea obiectiv stringent pentru anul 2012. Gorjenii nu au nevoie nici de milă, pentru că sunt oameni demni, nici de ajutoare sociale. Gorjenii au nevoie de locuri de muncă plătite decent, pentru a-şi putea hrăni copiii şi a-i putea duce la şcoală.

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Semne bune anul are!"

În ultimele douăsprezece luni nu ne-am putut lăuda cu prea multe veşti bune venite din exterior, care să ne dea prilejul să ne construim o perspectivă favorabilă asupra mediului economic din România.

Criza grecească şi neîncrederea generalizată manifestată de investitorii străini în economiile emergente din regiune s-au transformat într-o reală furtună asupra tuturor economiilor din Sud-Estul Europei. Efectele cele mai nedorite s-au manifestat sub forma creşterii accelerate a ratelor dobânzilor la titlurile de stat, fluxul din ce în ce mai redus al investiţiilor străine directe şi nu în ultimul rând scăderea comenzilor pentru anumite segmente din industria românească.

Din fericire, Institutul Naţional de Statistică, cel care ne-a prezentat numai cifre pesimiste în ultimii ani, ne anunţă acum că situaţia pentru anumite ramuri industriale se îmbunatăţeşte. Astfel, în luna septembrie, comenzile noi din industrie au crescut cu 25,4%, iar cifra de afaceri cu 13,6%. Şi pe primele 9 luni cifrele ne arată creşteri consistente de 17,2%, cu o creştere a cifrei de afaceri de 17,6%.

Sunt cifre care nu pot să nu ne facă să fim optimişti, însă de un optimism foarte rezervat. Când spun acest lucru mă refer la faptul că nu toate ramurile industriei româneşti au evoluat cu aceeaşi intensitate. Dacă industria textilelor, a producţiei de maşini sau a produselor metalurgice au înregistrat comenzi noi, cuprinse între 28% şi 53%, nu aceleaşi ritmuri le-au avut şi alte ramuri industriale.

Ştim cu toţii că cea mai mare parte a creşterii economice din România este puternic dependentă de cererile din exterior. Este soarta tuturor economiilor deschise şi care au un volum slab al cererii locale. Aş mai adăuga că trebuie să fim extrem de prudenţi în a interpreta aceste evoluţii pozitive din industrie ca fiind nelimitate în timp şi valoare. Va trebui să vedem această evoluţie pe un termen mai lung şi generalizată pe toate ramurile industriale. Atunci vom avea certitudinea că evoluţia industrială românească este departe de vulnerabilităţi.

Domnul Daniel Buda:

"La justiţie ne pricepem cu toţii"

Tema justiţiei din România şi necesitatea reformării acestui sistem au fost în permanenţă subiecte supuse dezbaterilor televizate şi publice. Lipsa unor iniţiative concrete de reformare a sistemului judiciar, precum şi tergiversarea aplicării legilor în vigoare au poziţionat România, în perioada mai 2007-noiembrie 2008, respectiv imediat după intrarea în Uniunea Europeană, în topul statelor corupte. Sigur, sub acest aspect al lipsei reformelor din sistemul juridic, în perioada respectivă, ţara noastră devenise un subiect tabu, atât la nivel naţional, cât şi european, în cadrul reuniunilor oficiale fiind ţinta unor atacuri dure sau chiar al impunerii unor restricţii în anumite zone de interes. Toate acestea aveau ca fundament deficienţele din sistemul juridic, un sistem nereformat, bazat pe vechile practici fără rezultate concrete şi eficiente.

Începând cu ianuarie 2009, Partidul Democrat Liberal a înţeles faptul că o justiţie la standarde europene este practic osatura care sprijină întregul mecanism statal şi economic al oricărei ţări. O justiţie nefuncţională şi nereformată suprimă încrederea cetăţeanului în instituţiile statului, împiedică reforma morală a societăţii.

După nici patru ani de guvernare, România se poate mândri astăzi cu un nou Cod civil revizuit după mai bine de 147 de ani, cu o lege privind mica reformă în justiţie care are ca scop accelerarea rezolvării proceselor, în contextul în care principalele critici ale sistemului juridic din România vizau lipsa de celeritate în soluţionarea cauzelor şi durata lungă a proceselor.

Desigur, acest proces amplu de reformare a justiţiei din România continuă în acelaşi ritm susţinut şi cu aceleaşi controverse din partea colegilor din opoziţie. În ultimele săptămâni, am avut parte de reale surprize din partea marilor jurişti, avocaţi sau foşti magistraţi din rândul partidelor din actuala opoziţie, care de dragul de a mai puncta o apariţie televizată şi-au etalat veleităţile oratorice şi juridice pe toate canalele media. De apreciat acest curaj, însă nu pot face abstracţie de modul populist şi demagogic de a face nişte declaraţii total eronate şi iresponsabile numai de dragul şefilor de partid.

Pe scurt, aş face referire la recentele reacţii ale liderului PSD, Victor Ponta, privind adoptarea legii de modificare a procedurii de numire a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Din nefericire, frustrările şi nepriceperea îl determină pe ilustrul jurist să facă abstracţie de principiile democratice şi, condus de o mânie inexplicabilă faţă de cei care fac ceva pentru statul român, să afirme tot felul de inepţii sau chiar să ignore "munca" colegilor lui din forul legislativ. Deranjat probabil că Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a exprimat public ceea ce toţi oamenii politici cunosc, şi anume imposibilitatea funcţionării normale a statului democratic din cauza absenţei în masă a multor senatori de la serviciu, în special cei ai USL, Victor Ponta proferează acuzaţii halucinante la adresa şefului statului şi la adresa celor care fac eforturi astfel încât ţara noastră să îşi îndeplinească angajamentele luate în faţa partenerilor internaţionali.

Acest politician care conduce partidul precum maşina de raliu cu care s-a răsturnat în şanţ de nenumărate ori, îşi permite să atace instituţii fundamentale ale statului, precum Preşedinţia şi Guvernul, reprezentantele puterii executive, care şi-au exprimat regretul faţă de blocajul intervenit în funcţionarea Parlamentului.

Nu m-am aşteptat ca domnul Ponta să priceapă ceea ce înseamnă necesitatea unei reforme în justiţie, însă, în schimb m-am aşteptat, în calitate de fost magistrat, să cunoască faptul că modalitatea de accedere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va face, de asemenea, ca şi în cazul celorlalte instituţii juridice, pe baza unui concurs, respectiv examen scris. Din păcate, acest tânăr politician a rămas înrădăcinat în vechile metehne socialiste când promovarea în sistemul judiciar se făcea conform intereselor de partid.

Partidul Democrat Liberal a înţeles ceea înseamnă adoptarea unor măsuri urgente, ca urmare a angajamentelor luate faţă de partenerii internaţionali şi europeni, şi va continua procesul de reformare a statului astfel încât cetăţenii acestui stat să beneficieze de instituţii reformate şi standarde cu adevărat europene în toate domeniile de activitate.

Este un proces greoi, dar cu rezultate concrete şi reale, şi am convingerea că cetăţenii pe care noi îi reprezentăm înţeleg mai bine decât unii politicieni că România se află în faţa unei provocări care se numeşte criza mondială. În faţa acestei provocări, PDL este conştient că procesul de reformare a statului trebuie să continue cu sau fără sprijinul opoziţiei, deoarece România trebuie să îşi respecte angajamentele asumate faţă de oficialii europeni, trebuie să facă eforturi pentru ieşirea din criză economică, dar, şi morală pentru a nu ajunge în situaţia altor state europene, iar cetăţenii, am convingerea că vor înţelege că urgentarea luării unor măsuri dure vor fi necesare tocmai din cauza iresponsabilităţii guvernanţilor din anii precedenţi.

Domnul Teodor Atanasiu:

"Când dreptatea în România înseamnă doar dictatura bunului-plac portocaliu"

Este absolut incredibilă starea de fapt a României de astăzi, după mai bine de 20 de ani de la instaurarea fragilei noastre democraţii, cu cele mai mari sacrificii omeneşti ale acelor vremuri de pe continentul european

Aproape toate valorile naţionale, dar şi multe dintre drepturile cetăţenilor sau independenţa unor instituţii ale statului de drept se reduc, mai nou, doar la ce vrea preşedintele şi ce-i ordonă premierului în funcţie să execute. Am ajuns să trăim vremuri în care justiţia este profund anihilată de imixtiunea prezidenţială, când hotărârile judecătoreşti definitive sunt tratate de guvernarea Boc cu autism şi când minciuna prezidenţială despre justiţie este dezavuată instant de instituţiile europene.

România zilelor noastre este România în care preşedintele Băsescu se amestecă permanent în justiţie, în politicile de guvernare sau în viaţa partidelor politice, uitându-şi constant obligaţiile funcţiei pe care i le stabileşte fără echivoc Constituţia: art.80 alin.(2) "Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate". Verbul a media, domnule preşedinte, înseamnă, conform definiţiei din Dicţionarul Explicativ al limbii române, "a mijloci o înţelegere între două sau mai multe părţi adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităţilor", şi în niciun caz a dicta, a interveni peste voinţa tuturor cu propriile variante sau a inventa atribuţii inexistente, total contrare literei legii fundamentale.

România are valori pe care aţi reuşit cu brio să le goliţi de conţinut şi are o istorie pe care dumneavoastră, domnule Băsescu, aţi terfelit-o şi aruncat-o la coşul infamiei.

România are instituţii, precum: justiţie, preşedinţie sau guvern, pe care dumneavoastră le utilizaţi ca pe propriile obiecte de buzunar şi cărora nu le permiteţi să se abată de la interesele găştii de partid pe care o oblăduiţi. Spuneţi despre justiţie că este coruptă, dar toleraţi fără niciun fel de scrupule corupţia fără precedent, pe care a ajuns guvernul dumneavoastră să o practice în loc de politică guvernamentală.

Vorbiţi despre imoralitatea unei justiţii care apără drepturile salariale ale cetăţenilor, dar nu vorbiţi niciodată despre imoralitatea miniştrilor dumneavoastră care fac cheltuieli bugetare de miliarde de euro, risipind banii contribuabililor pe tot felul de găselniţe contractuale, benefice puşculiţei portocalii, dar, în acelaşi timp, susţineţi că nu mai sunt bani decât din împrumuturi pentru pensii şi salarii şi nu respectaţi niciun moment legile aflate în vigoare privitoare la salarii sau pensii.

Până şi Comisia Europeană vă dezminte afirmaţiile mincinoase despre justiţie, domnule Băsescu! Până aici aţi ajuns cu făţărnicia! Minciuna sfruntată, interpretarea abuzivă a legilor şi sărăcirea profundă a românilor sunt politicile dumneavoastră de căpătâi pe care le utilizaţi intens, de vreo şapte ani, şi pe care le-aţi ridicat la rang de politică de stat.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"Finanţaţi sistemul de sănătate, domnule Boc!"

Sistemul de sănătate din România a ajuns o reală epavă, blocată într-o degringoladă fără precedent, din cauza subfinanţării cronice şi a deciziilor proaste implementate în ultima perioadă!

În anii de guvernare portocalie, bugetul de stat alocat pentru sănătate a fost mult mai mic decât ar fi avut nevoie sistemul pentru a susţine cheltuielile curente şi pentru a funcţiona, cât de cât, la capacitate normală. În loc de o modernizare sistematică şi temeinică a sistemului de sănătate şi de o continuare ascendentă a reformelor reale, începute în anii precedenţi, prin aşa-zisă reformă portocalie, inventată în laboratoarele obscure de la Cotroceni, românii au avut parte, în cei trei ani de guvernare Boc, de tot ce se putea mai rău pentru a le pune sănătatea pe butuci: au fost închise sute de spitale, au plecat din sistem mii de medici şi zeci de mii de asistente, nu sunt, de multă vreme, bani pentru medicamentele compensate, atât de necesare bolnavilor cronici, iar mare parte din programele naţionale de boli grave, precum cancer, diabet etc. sunt blocate, neluându-se nici un moment în considerare consecinţele!

Posibilitatea ca aceste deficienţe grave ale sistemului de sănătate să se modifice în anul 2012 este, din păcate, foarte scăzută, ba chiar este aproape o certitudine, ca guvernul Boc să aloce, pentru anul viitor, chiar mai puţini bani decât în 2011!

Deoarece guvernele Boc au avut întotdeauna alte priorităţi decât sănătatea românilor, nici anul acesta intenţiile domnului prim-ministru Boc şi ale cabinetului său, de a schimba în bine lucrurile şi de a face să funcţioneze sistemul de sănătate, nu se întrevăd a fi altele! Sănătatea nu va primi mai mulţi bani, iar pentru ca ministerului să îi ajungă fondurile ar trebui să primească 30 de miliarde de lei, fondurile de la bugetul de stat şi din bugetul CNAS, instituţie care, din luna septembrie a anului curent, a trecut în subordinea Ministerului Sănătăţii. Anul acesta, Ministerul Sănătăţii a primit de la bugetul de stat 4,417 miliarde lei, mai mult cu 11% faţă de proiecţia de buget pentru 2010, dar mai mic cu 2,7 miliarde lei faţă de execuţia bugetară pentru anul 2009. În aceeaşi perioadă, bugetul CNAS a fost de 16,5 miliarde lei. Dar, ca Ministerul Sănătăţii să îşi poată acoperi toate cheltuielile, anul viitor ar trebui să primească de la bugetul de stat 30 miliarde de lei, adică 6% din PIB, ceea ce mai mult ca sigur nu se va întâmpla!

Deci arieratele din sănătate, ajunse deja la sume fabuloase, vor creşte şi mai mult, harababura va lua o şi mai mare amploare, iar sistemul va muri, încet, dar sigur, cu contribuţia însemnată a performantului guvern Boc!

Domnul George Ionuţ Dumitrică:

"Dacă intră în incapacitate de plată, un guvern trebuie să plece!"

Pentru precupeaţa echipă Băsescu-Boc, talerul cu care este cântărită dreptatea în România este, fără niciun dubiu, contrafăcut! Altfel, ce explicaţie ar putea avea domnii Băsescu sau Boc, pentru faptul că statul are nişte obligaţii clare, foarte bine stipulate de lege, pe care guvernul nu şi le onorează sub nicio formă, ba chiar le eludează fără mustrări de conştiinţă, iar cetăţenii sau întreprinzătorii privaţi, aflaţi în situaţii similare, sunt obligaţi, tot de legile în vigoare, să plătească orice datorie, chiar dacă n-au cu ce sau să intre în faliment, deşi nu ei, ci guvernul este de vină pentru starea economiei şi pentru blocarea lichidităţilor?!

Tot astfel, în acelaşi registru, se poate spune că un guvern care nu-şi onorează datoriile, fie ele şi faţă de salariaţii săi, pentru că aceştia au drepturi câştigate prin hotărâri definitive în instanţe, se află în incapacitate de plată şi trebuie sancţionat! Acelaşi lucru putem sublinia şi faptul că, dumneavoastră vă permiteţi orice: să încălcaţi flagrant şi Legea pensiilor, lege pentru care v-aţi angajat răspunderea în Parlament, domnule prim-ministru Boc şi pe care acum nu o mai respectaţi! Dacă legea respectivă prevede, destul de limpede, faptul că pensia se indexează cu procentul inflaţiei, dar dumneavoastră încălcaţi acest lucru, pe considerentul că nu aveţi bani pentru pensii acum, oare cum ar trebui să răspundeţi în faţa justiţiei? Nu cumva, ca oricare alt cetăţean, care trebuie să răspundă şi să plătească, conform legii, pentru faptele sale penale?

Adică, domnilor Băsescu şi Boc, cetăţenii României sunt obligaţi să-şi plătească toate contribuţiile la zi, să muncească în continuare cu acelaşi sârg, chiar dacă dumneavoastră le anihilaţi drepturile salariale şi le ciopârţiţi, după cum aveţi chef, bugetul personal, dar, în acelaşi timp, când vine vorba de obligaţiile statului pe care-l reprezentaţi, măsura şi dreptatea au cu totul şi cu totul alt conţinut, redesenat de propria dumneavoastră voinţă!

Consideraţi, domnilor Băsescu şi Boc, că în acest mod unilateral avantajos, eminamente arbitrar şi profund anticonstituţional, sunt respectate în România legile şi statul de drept?!

Dacă articolul 16, la alin.(1) din Constituţie spune că: "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", iar la alin.(2), că "Nimeni nu este mai presus de lege", de ce dumneavoastră, în funcţiile înalte pe care le deţineţi, puteţi face tot ceea ce doriţi, încălcând orice lege sau interpretând-o abuziv şi transformând orice limită a bunului simţ, într-un real coşmar pentru români, fără să răspundeţi niciodată pentru aceste fărădelegi, iar cetăţenii fiind sancţionaţi şi pentru o călătorie cu transportul public fără bilet, despre ce egalitate sau fără privilegii şi fără discriminări mai vorbim în România, domnilor?!

Domnul George Ionuţ Dumitrică:

"Primarii PDL finanţează din bani publici echipe de fotbal şi galeriile lor în scopuri electorale"

Întreaga Românie este oripilată de gravele evenimente petrecute cu ocazia meciului de fotbal dintre echipele Petrolul Ploieşti şi Steaua Bucureşti. Nu face subiectul declaraţiei politice de faţă creşterea numărului de acte de violenţă de pe stadioane sau săli de sport. Un alt subiect ţin să-l supun atenţiei. Din relatările de presă referitoare ale incidentele de la Ploieşti au rezultat unele aspecte care merită să se constituie în semnale de alarmă.

Presa - mă refer la cea sportivă în primul rând, deci nu pot exista suspiciuni de partizanat politic - a relatat căsuporterii Petrolului merg la fiecare meci în deplasare cu autocare plătite de primărie. S-a mai aflat că de fapt echipa Petrolul Ploieşti este finanţată de primăria municipiului Ploieşti (Din alte articole de presă reiese că şi echipa FCM Târgu-Mureş, tot din Liga 1, este şi ea finanţată de primărie şi că ar fi mai multe echipe de fotbalprofesionistesusţinute din bani publici).

Tot de la Ploieşti s-a mai aflat că Primăria municipiuluinu percepe nicio chirieechipei Petrolul pentru noul stadion construit în localitate, făcându-i practic cadou un stadion care a costat 17 milioane de euro, bani publici.

Dacă privim la culoarea politică, atât la Ploieşti, cât şi la Târgu-Mureş, observăm că primarii sunt membri PDL.

Este inadmisibil ca un club profesionist să fie susţinut din banii publici ai unei primării - din câte ştiu, şi UEFA recomandă neapelarea la fonduri publice - mai ales că nu este vorba de sume modice, ci de câteva milioane de euro. Se vede însă că pentru PDL nu contează că România se află în criză, că banul public nu ajunge pentru problemele comunităţilor locale. Se pompează bani în echipe de fotbal. Întâmplător sau nu, cele două echipe sunt recent promovate în prima ligă, FCM Târgu-Mureş în 2010, Petrolul Ploieşti în 2011.

Tot din presa sportivă, care preia declaraţii de la reprezentanţi aiBrigăzii Mobile de Jandarmi "Matei Basarab" din Ploieşti, rezultă căultraşii (nucleul dur al galeriei echipelor de fotbal - n.a.)pot deveni miză electorală, dar şi masă de manevră pentru eventuale timorări şi mişcări de forţă.De fapt asta şi urmăresc primarii PDL din cele două municipii: utilizarea nucleelor dure ale galeriilor în operaţiuni electorale.

Aşa ceva este inadmisibil pentru o ţară membră a Uniunii Europene. Să ne amintim şi de faptul că scânteia războaielor din fosta Iugoslavie a fost aprinsă de nucleul dur al galeriei echipei Steaua Roşie Belgrad şi că atrocităţile cele mai mari în Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, şi mai târziu în Kosovo, au fost opera organizaţiei Tigri lui Arkan, constituită pe scheletul galeriei respectivei echipe.

Ţinând cont de toate aceste aspecte, solicit ministrului de interne, Traian Igaş şi premierului Emil Boc să declanşeze anchete privind finanţarea din banii primăriilor a echipelor de fotbal din Ploieşti şi Târgu-Mureş. Concubinajul dintre zona politicului, care vine cu finanţarea din bani publici şi o echipă profesionistă nu poate avea ca finalitate decât acte de corupţie (situaţia de la Târgu-Mureş, unde un apropiat al echipei este învinuit de DNA) sau violenţe de genul celor de la Ploieşti.

Domnul Călin Potor:

"Guvernul boc îşi bate joc de bătrâni"

România: guvernul închide spitale, dă vina pe pensionari, considerându-i asistaţi sociali şi îi condamnă la frig prin tăierea subvenţiei la căldură. Marea Britanie: guvernul conservator, de dreapta, a demarat un program social complex, pornind de la constatarea că în timpul iernii mulţi bătrâni suferă de frig şi viaţa le este pusă în pericol. Programul britanic prevede trei tipuri de măsuri: 1. un sistem special de avertizare; 2. deplasarea periodică a asistenţilor sociali la casele pensionarilor cu venituri mici, pentru a vedea dacă au probleme de sănătate, dacă au alimente şi căldură; 3. alocarea de fonduri pentru încălzire.

Este cel mai bun exemplu al modului în care o ţară civilizată îi tratează pe pensionari şi în care un guvern cu adevărat de dreapta îşi asumă responsabilităţi sociale. Iată că într-o societate normală nu se foloseşte "distincţia ideologică" stânga vs. dreapta, pentru a justifica umilirea unor categorii sociale sau învinovăţirea lor.

Ar trebui să luăm aminte la acest exemplu şi să ieşim din falsa discuţie ideologică atunci când vine vorba de chestiuni elementare, care ţin de gradul de civilizaţie şi dezvoltare al unei societăţi care tinde măcar spre democraţie...

Domnul Călin Potor:

"Băsescu, cu "b" mic, nu respectă separarea puterilor în stat"

Recentele atacuri ale lui traian băsescu, evident cu litere mici, reprezintă fără doar şi poate încă o nepermisă imixtiune în activitatea justiţiei române, pe care acelaşi preşedinte-jucător o doreşte independentă. Mai nou, şeful statului, sub regimul căruia România a ajuns în ultimul hal din toate punctele de vedere, spune un lucru extrem de grav, respectiv că justiţia nu ar mai trebui să aplice legea, sau să o aplice facultativ, în funcţie de calculele puterii. Băsescu cu "b" mic uită deliberat însă că nu justiţia s-a pus în situaţii delicate, aşa cum spune el, ci guvernul pe care-l girează, atunci când a luat măsurile aberante de tăiere a veniturilor şi când a promovat şi alte politici neconforme cu legea. Nu justiţia creează probleme financiare în România, ci doar incompetenţa şi corupţia puterii.

Este ciudat faptul că traian băsescu vorbeşte despre respectarea echilibrului între puterile statului, când tot el este primul care încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, se substituie premierului, dă lecţii Parlamentului şi admonestează justiţia. Este culmea ipocriziei!

Într-o ţară normală, fiecare cetăţean este îndreptăţit să se adreseze justiţiei atunci când consideră că drepturile i-au fost încălcate. Justiţia nu face altceva decât să judece în baza legilor. În cazul de faţă, nu discutăm calitatea actului de justiţie, ci faptul că intervenţia preşedintelui duce la subminarea competenţelor puterii judecătoreşti. În mod deliberat nu se pun în executare hotărâri pronunţate de judecători, sub imperativul imposibilităţii de plată. Puterea judecătorească nu are datoria de a se interesa de posibilităţile de plată ale niciunui debitor, inclusiv ale statului. Instanţa judecă dacă un drept reclamat, pretins a fi încălcat, a fost cu adevărat încălcat sau nu. Dacă da, pronunţă soluţia de obligare la plata de despăgubiri. Justificarea de tipul "nu plătim pentru că nu avem bani" este inadmisibilă şi este o dovadă de iresponsabilitate. Pe acest principiu şi firmele private ar putea spune la fel de bine "nu plătim impozite pentru că nu avem bani". Iar fiecare cetăţean ar putea să nu-şi mai achite datoriile la întreţinere, utilităţi sau să le amâne cu vreo câţiva ani, pentru că nu are cu ce plăti.

După acelaşi principiu şi aceeaşi judecată "dreaptă", aşteptăm acum ca traian băsescu, tot cu litere mici, să sară acum la gâtul CEDO, atunci când dă hotărâri prin care obligă statul român să plătească despăgubiri unor cetăţeni cărora le-au fost încălcate drepturile... Nu este pentru prima dată în acest regim de tristă amintire când argumentul financiar este invocat pentru a face rabat de la principii democratice pentru a justifica încălcarea unor drepturi, derapajele populiste şi autoritariste. Probabil că şi băsescu ştie că democraţia este costisitoare, iar dictatura este cea mai ieftină...

Domnul Călin Potor:

"Parlamentul mai există doar cu numele sub actualul regim băsescu"

O nouă ruşine s-a petrecut săptămâna trecută în Parlamentul României. Este incalificabil ca un proiect de o asemenea importanţă, precum cel iniţiat de un coleg de la pdl privind securitatea naţională, să fie aprobat în mod tacit, fără nicio dezbatere parlamentară. În fapt, proiectul de lege iniţiat de deputatul cezar preda, tot cu litere mici, privind securitatea naţională, a fost o şmecherie caracteristică aceluiaşi artizan traian băsescu. De această dată, preşedintele n-a mai procedat ca în anii trecuţi, nu şi-a mai asumat un pachet de legi ale securităţii. Cum nici pdl-ul nu şi-a mai asumat un pachet de legi, preşedintele a mandatat un "timonier alergător", pe deputatul cezar preda, care, culmea, avea pretenţia să modifice legea securităţii naţionale şi legea de organizare şi funcţionare a SRI-ului.

Duplicitatea puterii se observă cu ochiul liber. cezar preda este aruncat în acest război, dar CSAT-ul nu dă aviz acestui proiect! Mai mult, pe un proiect atât de important pentru siguranţa naţională şi organizarea şi funcţionarea SRI, nici Guvernul şi nici Consiliul Legislativ nu au, culmea, vreun punct de vedere!

PNL atrage atenţia asupra faptului că cezar preda, folosindu-se de calitatea dublă, de iniţiator al proiectului, dar şi de preşedinte al Comisiei de supraveghere şi control SRI, a redactat un document fals către Comisiile juridică şi de apărare, în care precizează că proiectul său a fost discutat şi avizat de comisia pe care o conduce. În realitate, Comisia de supraveghere şi control SRI nu s-a întrunit şi nu a luat în discuţie un asemenea proiect. Iată astfel cum Parlamentul a devenit unul strict decorativ, iar procedurile parlamentare sunt respectate de actuala putere, exclusiv în funcţie de propriile interese.

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Recensământul demonstrează că referendumul împotriva desfiinţării judeţului Constanţa este perfect valid!"

Primul referendum din ţară cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială s-a desfăşurat duminică în judeţul Constanţa, după ce tema reorganizării administrative a ţării a fost adusă în discuţie în luna mai de către reprezentanţii PDL, iar la începutul lunii iunie preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să analizeze acest proiect.

La acea dată, reprezentanţii opoziţiei au contestat propunerea, cu care nu au fost de acord în totalitate nici liderii UDMR. Ulterior, mai multe consilii judeţene, printre care şi Consiliul Judeţean Constanţa, au emis hotărâri privind organizarea de referendumuri pe tema intenţiei de reîmpărţire administrativă, majoritatea acestor decizii ale autorităţilor judeţene fiind contestate în instanţă de prefecturi. Pentru a dovedi încă o dată cât de important este acest proiect pentru actuala guvernare, chiar în ziua în care îşi serba cei 60 de ani, Traian Băsescu le-a cerut expres democrat-liberalilor să ducă la bun sfârşit reorganizarea administrativă a României şi împărţirea ţării noastre în regiuni, până la finalul acestui an, chiar şi cu preţul asumării răspunderii guvernamentale în Parlament. "Ţin foarte mult la chestiunea asta. Că sunt 12, 14 sau 18, trebuie să treceţi la înlocuirea judeţelor", a spus preşedintele Băsescu.

Aşa cum spuneam, constănţenii au fost chemaţi duminică la urne pentru a-şi exprima opinia în privinţa desfiinţării judeţului Constanţa. Chiar dacă, potrivit centralizării, referendumul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi valid, din cei peste 43 la sută dintre constănţenii prezenţi la vot, 95% au fost împotriva desfiinţării judeţului Constanţa.

Altfel spus, constănţenii au spus un "nu" hotărât reorganizării administrativ-teritoriale ticluite de Guvernul Boc, în frunte cu preşedintele Băsescu. Deşi cu câteva zile înainte de referendum, cei mai mulţi dintre cetăţeni nu credeau într-o prezenţă mare la urne, iată că la un referendum, care se credea fără miză, surpriza a venit la închiderea secţiilor de votare, când un număr nesperat de constănţeni au votat pentru menţinerea în actuala formă organizatorică a judeţului Constanţa.

Sunt convins că participarea în număr mare a constănţenilor la referendum se datorează, nu numai dorinţei acestora de a nu se desfiinţa judeţul Constanţa, ci şi ca semn al dezaprobării politicilor de orice natură ale incompetentului Guvern Boc.

Probabil participarea la referendum ar fi putut fi chiar mai mare dacă, în zilele premergătoare scrutinului, aghiotanţii partidului de guvernământ nu ar fi încercat să boicoteze referendumul şi să dezinformeze atât alegătorii, cât şi membrii secţiilor de votare, iar o serie de primari portocalii din judeţ nu ar fi abuzat de funcţia deţinută vremelnic şi nu ar fi obstrucţionat procesul de votare. "Ajutoarele" PDL au trimis mesaje membrilor secţiilor de votare prin care erau informaţi că referendumul este nelegal, pentru ca aceştia din urmă să nu se prezinte la secţii. Mai mult, reprezentanţii Biroului Electoral Judeţean au fost ameninţaţi nu de puţine ori cu plângeri penale, iar reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică (organism subordonat direct premierului Boc) au fost "sfătuiţi" tot de către "apărătorii" legii portocalii în teritoriu să nu se implice în procesul de votare.

Peste toate acestea, nu putem să nu ţinem cont de faptul că, recent, în judeţul Constanţa, la fel ca în întreaga ţară, s-a finalizat procesul de recenzare a populaţiei. Din datele preliminare date publicităţii de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică, am aflat cu toţii că populaţia României, şi implicit a judeţului Constanţa, a scăzut cu aproximativ 10 procente. Ca atare, referendumul, având loc la o dată ulterioară recensământului naţional, mă întreb, oare nu era corect să ne raportăm la cifrele de astăzi, în schimbul celor de acum 9 ani? Cât va dura oare şi ce implicaţii ar putea avea o numărătoare reală şi corectă a participanţilor la referendumul de duminică?

Concluzionând, putem spune că locuitorii judeţului Constanţa au ieşit duminică la urne nu numai pentru a se exprima împotriva desfiinţării unităţii administrativ-teritoriale, ci şi pentru a sancţiona activitatea Guvernului Boc, a conducerii centrale, a tot ceea ce înseamnă politica portocalie.

Participarea mare a constănţenilor la referendum ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru democrat-liberali. Ce părere aţi avea, domnilor din PDL, dacă în viitorul apropiat ar fi nevoie de organizarea unui nou referendum pentru schimbarea preşedintelui României?

Domnul Marin Almăjanu:

"USL are soluţii pentru relansarea economiei româneşti!"

Ce perspective oferă bugetul guvernului Boc pentru anul viitor? Nici una de bun augur, ci, încă odată, doar veşti rele şi sărăcie multă, adică o continuare a măsurilor de austeritate, fără nicio perspectivă de relansare economică!

Guvernul Boc nu urmăreşte adoptarea unor măsuri de relansare economică, în schimb, păstrează banii pentru Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, care este de fapt destinat clientelei politice.

Toate discuţiile purtate, în aceste zile, între guvern şi reprezentanţii FMI nu au atins problema principală a românilor: şomajul şi crearea unor noi locuri de muncă. Prin măsurile preconizate pentru anul 2012, nu se creează nici un loc de muncă, ba dimpotrivă, vor fi restructurări şi în zona bugetară şi în cadrul companiilor de stat, ceea ce înseamnă un şomaj şi mai mare.

Toate promisiunile pe care puterea portocalie le-a făcut - indexarea pensiilor, recuperarea tăierilor salariale - au fost încălcate şi vor fi în continuare uitate. Temerea noastră este că, din cauza incompetenţei şi lipsei de seriozitate a guvernului, tot ceea ce se promite şi pentru anul viitor în buget nu va fi respectat.

Reprezentanţii USL au prezentat Delegaţiei FMI condiţiile în care opoziţia este dispusă să sprijine adoptarea bugetului. Este vorba de cele 10 măsuri care pot contribui într-adevăr la relansarea economiei:

Măsuri pentru relansarea economică:

1. Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale;
2. Reducerea TVA (începerea reducerii eşalonate a TVA, pentru a se reveni spre 19%);
3. Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produse agricole - 9% către bugetul de stat şi 15% să se întoarcă la producător;
4. Respectarea legii actuale în ceea ce priveşte indexarea pensiilor cu rata inflaţiei + 50% din creşterea salariului mediu pe economie;
5. Menţinerea cotei de cofinanţare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene.

Măsuri care ar aduce venituri suplimentare la buget:

1. Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, pentru oprirea risipei actuale;
2. Blocarea cheltuielilor de partid - suspendarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii şi a altor cheltuieli similare, care nu se fac decât prin clientela de partid;
3. Obligarea primului-ministru de a nu mai folosi fondul de rezervă al guvernului decât pentru situaţii de urgenţă (catastrofe naturale), în locul alocării de fonduri primarilor puterii;
4. Menţinerea actualei contribuţii la pilonul 2 de pensii (pensiile administrate privat);
5. Stimularea de atragere de fonduri europene, care să completeze fondurile interne şi care să ajungă în economie pentru crearea de noi locuri de muncă.

Reprezentanţii USL au discutat cu Delegaţia FMI problema revenirii salariilor la nivelul de dinainte de tăieri şi cea a indexării pensiilor. USL susţine asumarea clară, prin proiectul de buget, a acestor măsuri nu de la mijlocul lui 2012, ci de la începutul anului viitor.

Dacă nu se angajează prin buget aceste măsuri, ele nu vor putea fi onorate. Prin amânarea lor până în semestrul II al anului 2012, PDL încearcă să păcălească din nou populaţia.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Mai ştiţi şi altceva decât să îndatoraţi la nesfârşit România, domnilor cei mai performanţi guvernanţi?!"

"Proiectul de buget pentru anul viitor va fi construit pe o creştere economică în jurul a 2%. Pentru deficitul bugetar sunt încă discuţii, dar cifrele sunt cuprinse la acest moment între 1,9% şi 2,1% din PIB, cu menţiunea că în semestrul II al anului viitor, pe fondul unei evoluţii economice încurajatoare şi dacă restructurarea companiilor de stat va conduce la diminuarea pierderilor, deficitul bugetar să poată fi majorat până la maximum 2,5%, astfel încât, incluzând şi pierderile acestor companii, să nu depăşească limita de 3% din PIB", a anunţat în aceste zile guvernul Boc după discuţiile avute cu FMI.

Mă întreb cum de poate vehicula guvernul Boc asemenea cifre aberante, dacă performanţele sale de până acum, în cei trei ani de guvernare, sunt, din păcate, aproape de zero: şomajul a fost diminuat doar pe hârtia de scris de la Palatul Victoria; locurile de muncă s-au înmulţit în ţările vecine, dar nu şi pe plaiurile româneşti; sănătatea, administraţia sau educaţia, funcţionează, toate, la cote de avarie, iar salariile şi pensiile, abia dacă mai pot susţine o parte infimă din cheltuielile unei familii! Investiţiile s-au diminuat din ce în ce mai mult - rata investiţiilor (totalul investiţiilor raportat la PIB) scade dramatic an de an, de la 32% în 2008, la 26,6% în 2009 şi la doar 22% în 2010 -, iar datoria publică ia o amploare uriaşă, costurile acesteia fiind tot mai devastatoare: cheltuielile cu dobânzile în 2008 - 3,9 miliarde lei; în 2009 - 6 miliarde lei; în 2010 - 7,3 miliarde lei; în 2011 - la noua luni 6,5 miliarde lei, preliminat pe întregul an 8,6 miliarde lei; în 2012 (estimat) - 11,4 miliarde lei!

Cum poate vorbi guvernul Boc despre obţinerea în 2012 a unui deficit sub 3%, dacă nu se bazează pe nicio măsură reală de relansare a economiei, ci tot pe împrumuturi uriaşe şi dacă, tot sub guvernul Boc, deficitele bugetului de stat (nominal, real, ca procent în PIB) au fost în permanenţă mult mai mari decât în 2008?! În 2008, deficitul a fost de 3,9%, în 2009 de 7,2%, în 2010 de 6,8%, iar în 2011 este estimat la 4,7% - 4,8% din PIB).

Singura performanţă cu adevărat notabilă a guvernelor Boc este doar viteza cu care a ajuns să se împrumute România! Astfel, un studiu făcut recent arată că România se va îndatora, în medie, cu peste 30.000 de euro pe minut! Adică statul român se va îndatora anul viitor cu o sumă de minimum 16,13 miliarde de euro, pentru a reuşi să plătească datoriile făcute până acum prin creditele mai vechi, dar şi pentru a acoperi deficitul bugetar!

Deci, cam la atât se reduce mult lăudata capacitate guvernamentală a fantasticei echipe Băsescu-Boc: imprimarea unui ritm de creştere uluitor a gradului de îndatorare a României!

La un deficit sub 2%, nu vom avea, în 2012, nici măcar banii pentru plata dobânzilor!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

"Atac inacceptabil la adresa Justiţiei"

Traian Băsescu a mai găsit nişte "vinovaţi" pentru dezastrul în care a dus ţara actuala guvernare: judecătorii! Îl deranjează foarte tare faptul că judecătorii nu ascultă ordinele de la Cotroceni. Îl enervează peste măsură când oamenii îşi cer drepturile şi îşi caută dreptatea în instanţe. Prin urmare, i-a chemat pe judecători la ordine şi a dorit să-i înveţe cum să împartă dreptatea şi cum trebuie aplicată legea, ca să nu strice socotelile guvernanţilor.

Aşadar, în anul 2011, preşedintele unei ţări europene îi ceartă pe judecători pentru că respectă legea şi le face oamenilor dreptate! Este un gest incalificabil şi o ingerinţă grosolană a lui Traian Băsescu în Justiţie!

De fapt, Traian Băsescu vrea să închidă gura tuturor celor care nu sunt de acord cu el. Nu este o noutate pentru nimeni modul în care preşedintele Băsescu sapă insistent la temelia democraţiei româneşti. Nu este primul atac la adresa Justiţiei, care se adaugă şirului de încălcări grave ale Legii fundamentale, alături de subminarea autorităţii Parlamentului şi de ingerinţa în problemele Executivului.

Afirmaţiile preşedintelui - garantul Constituţiei! - la adresa magistraţilor sunt iresponsabile, pentru că incită la nerespectarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti.

Într-un stat de drept, o hotărâre judecătorească trebuie respectată. Într-un stat de drept, preşedintele nu îşi poate permite să le spună magistraţilor ce hotărâri să adopte şi nu poate milita pentru neaplicarea deciziilor instanţelor!

Ţin să subliniez faptul că nu hotărârile Justiţiei afectează bugetul de stat, ci deciziile abuzive ale Guvernului şi modul în care guvernanţii atribuie contracte cu bani publici clientelei de partid. Nu Justiţia trebuie să indice sursele de finanţare, ci Guvernul. Pentru primarii PDL şi firmele clientelei politice sunt bani. Peste 90% din banii aflaţi la dispoziţia premierului au fost alocaţi anul acesta primarilor PDL pe criterii strict politice. În cazul PNDI, peste 60% din bani au ajuns la primarii PDL. Sunt bani pentru borduri, bazine de înot şi pentru telegondole care nu duc nicăieri. Pentru drepturile cetăţenilor, câştigate în instanţă, nu sunt bani. Nici pentru pensii.

Mai mult decât atât, a acuza justiţia de insuccesul unei achiziţii publice este inoportun şi periculos. În realitate, instanţele constată că puterea aranjează licitaţiile, aceasta este problema pentru Traian Băsescu şi PDL. Guvernul este cel care decide câştigătorii de licitaţii, iar aceştia sunt desemnaţi pe criterii strict clientelare, devalizând bugetul ţării. Comisia Europeană nu este deranjată de deciziile instanţelor unui stat membru al Uniunii Europene, ci de corupţia actualilor guvernanţi.

Nu putem trece cu vederea derapajele extrem de grave ale actualei puteri. Declaraţiile lui Traian Băsescu pun sub semnul întrebării principiul separaţiei puterilor în stat, independenţa justiţiei şi democraţia ţării.

Pentru declaraţiile pe care le-a făcut la adresa judecătorilor, cer demisia preşedintelui Traian Băsescu. Dacă un judecător din această ţară decide că Guvernul face un abuz, atunci Guvernul, Băsescu şi PDL trebuie să respecte decizia instanţei. Altfel, nu mai trăim într-o ţară democratică, într-un stat de drept.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

"Preşedintele Traian Băsescu subminează autoritatea justiţiei"

"De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei ca să-şi arate respectul pentru hotărârile justiţiei?Poate indicaţi şi sursa, că aşa spune în Constituţie, cine dă, cine afectează bugetul de stat indică sursa, iar corect ar fi ca magistraţii când dau hotărâri (...). Spuneţi-ne şi sursa de finanţare. Este un lucru pe care vi-l cer pentru că este constituţional", afirmase Traian Băsescu.

"Unele procese întârzie 10 ani, veselia e mare", a mai spus preşedintele, care a criticat amânarea la nesfârşit a unor procese, lucru care face ca justiţia să fie ineficientă. "Poate mâine veţi da o hotărâre cine e şeful statului", a zis Băsescu, adăugând că "justiţia trebuie să înţeleagă că nu se poate substitui la nesfârşit Executivului. Dacă am pune în aplicare deciziile judecătoreşti din România, am fi într-o situaţie dificilă", a spus şeful statului, adăugând: "Degeaba facem coduri noi dacă nu respectăm legea".

"Judecătorii îşi autoîncarcă agenda pentru că nu judecă dosare, tot amână", a spus preşedintele Băsescu. "Nu aşa se poate face justiţia mai eficientă, cu amânări", a afirmat şeful statului.

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu care îndemnau judecătorii să nu pronunţe hotărâri prin care să se dispună restituirea către angajaţii din mediul bugetar a unor drepturi salariale restante, precum şi cererea sa ca judecătorii să nu admită contestaţiile făcute în licitaţiile publice sunt abateri grave. prin afirmaţii preşedintele încălca grav Constituţia României şi principiul fundamental al separaţiei puterilor în stat. A cere judecătorilor să pronunţe o anumită hotărâre judecătorească, în funcţie de contextul politic sau economic, adică ignorând legea, este o gravă eroare, care neagă României statutul de stat democratic. Dacă o astfel de solicitare vine, în mod public, din partea preşedintelui, acesta este un act direct de ingerinţă în activitatea justiţiei, de încălcare a independenţei acesteia şi contravine Constituţiei României, creând o puternică presiune asupra magistraţilor care, într-un real stat democratic, trebuie să se bucure de toată libertatea în momentul în care decid şi pronunţă o hotărâre judecătorească. Ceea ce preşedintele Traian Băsescu a făcut în faţa judecătorilor este probabil cea mai gravă încălcare a normelor fundamentale ale statului de drept şi ale democraţiei din România. acesta a ignorat spiritual şi litera Constituţiei şi a dictat precum un conducător totalitar Justiţiei cu ce măsură să judece şi ce hotărâri să ia. acest fapt este unul fără precedent într-un stat de drept şi o ofensă adusă justiţiei din România şi totodată este un temei de începere a procedurii de suspendare şi ulterior demitere a preşedintelui României, fapt pe care preşedintele Băsescu nu-l conştientizează.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Studii de filologie română într-o universitate-monument UNESCO"

Nu mai fusesem demult la Cernăuţi, cotropită de treburi de tot soiul, iar colegii şi prietenii mei, români şi ucraineni, mi-au trimis în ultima vreme, pe bună dreptate, mesaje mustrătoare. Aşa m-am hotărât, într-o sâmbătă de toamnă minunată, să fac o scurtă vizită în cel mai romantic oraş bucovinean, Cetate a istoriei spiritualităţii trans şi multinaţionale, ce leagă puternic România de Ucraina şi pe acestea, de Europa.

Am fost primită, încă de la intrarea în Cetate, de profesorul Stepan Kostyshyn, fost rector, timp de cincisprezece ani, al Universităţii "Yurii Fedkovici", împreună cu bunul meu prieten, conf. dr. Gheorghe Jernovei, şeful Catedrei de Filologie Clasică şi Română. La universitate eram aşteptată de rectorul acesteia, profesorul Stepan Melniciuk. Discuţii ca între prieteni, despre universităţi şi reforme, despre proiecte viitoare.

Profesorul Kostyshyn ne prezintă, de data aceasta în biroul său de consilier al rectorului, proiectul "Grădina Biblică" ce a început deja să prindă contur şi pe care îl vom vedea materializat într-o adevărată grădină lângă Capelă, sperăm, chiar vara viitoare.

Piaţa Teatrului, Piaţa Filarmonicii, Piaţa Turcească, Strada Domnească - toate însorite şi îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păşi pe urme româneşti: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra "stelelor teatrului cernăuţean", lacrimi la Casa lui Aron Pumnul. Energia pe care Cernăuţiul o emană nu ne lasă să ne întristăm prea tare în faţa destinului neînţeles şi necunoscut pentru mulţi români de-acasă al atâtor şi atâtor nume sonore de ilustre personalităţi culturale, ştiinţifice: I.G. Sbiera, Yoseph Schmidt, Traian Popovici, Alexandru Hurmuzachi, Dimitrie Dan, Emil Kaluzniacki, Dimitrie Onciul, Teodor V. Stefanelli, Matthias Friedwagner, Karl Adolf Romstorfer, Alexe Procopovici, Vladimir de Repta, Constantin Hurmuzachi, Nicolae Hurmuzachi, Francisc Iosif Reiner, Ion I. Nistor, Vasile Grecu, Vasile Gheorghiu, Ilie E. Torouţiu, Eusebiu Camilar, Dragoş Rusu, Alexandrina Cernov, Grigore C. Bostan, Dimitrie Vatamaniuc, toate legate de pământul românesc.

vă îndemn, atât pe dumneavoastră cât şi pe orice român, ca la Cernăuţi să nu mergeţi niciodată singuri, la Cernăuţi să aduceţi, de fiecare dată, măcar încă un român!

Doresc, la finalul declaraţiei mele politice, să împărtăşesc cu dumneavoastră, deputaţii Parlamentului României, bucuria unui eveniment deosebit şi, poate, unic în lumea universitară: Universitatea Naţională "Yurii Fedkovici" a devenit, cu puţin timp în urmă, al treilea monument UNESCO din Ucraina. În faţa dumneavoastră felicit, încă o dată, conducerea universităţii, pe toţi slujitorii ei, pe studenţi şi am plăcerea să invit o delegaţie academică din partea acestei universităţi la Parlamentul României, pentru a prezenta Universitatea-monument UNESCO, proiectul "Grădina Biblică" şi tradiţia filologiei române la Cernăuţi.

Domnul Vasile Berci:

"Recensământul portocaliu"

Am ajuns să vedem, pentru a nu ştiu câta oară în ultimii trei ani, gradul de incompetenţă şi decredibilizare la care au ajuns instituţiile statului sub oblăduirea guvernării Băsescu-Udrea-Boc. Primul recensământ organizat în ţara noastră, în acord cu normele europene în materie, a fost presărat de gafe şi practic ratat. O sumă uriaşă, adică 45 de milioane de euro, s-au dus pe apa sâmbetei. Răspunde cineva de această sumă şi de faptul că datele recensământului sunt mai mult decât aproximative? Nu cred. Asumarea răspunderii este o sintagmă care nu are nimic în comun, prin asociere, cu actul de guvernare exercitat de portocalii şi "oastea de strânsură" a lui Gabriel Oprea.

Pe site-ul Institutului Naţional de Statistică (INS) se precizează că informaţiile obţinute vor sta la baza "fundamentării strategiei şi a programelor de dezvoltare regională, precum şi a programelor de dezvoltare economică şi socială a unor regiuni şi zone defavorizate". Greu de crezut că datele aproximative obţinute la recensământ pot constitui un instrument de referinţă pentru orice tip de strategie.

Să enumerăm doar câteva gafe şi mostre de incompetenţă şi diletantism:

* În lipsa unei minime campanii de informare a populaţiei, primul recensământ european din România a început cu stângul şi a intrat rapid în fundătură. Curat mioritic. Vergil Voineagu, directorul INS, s-a plâns că televiziunile comerciale au cerut 20.930 euro pentru promovare. La zecile de milioane de euro duse pe apa sâmbetei e, să recunoaştem, o economie.

* Problema CNP-ului, fără a intra în detalii, a fost o mostră monumentală de prostie şi incompetenţă portocalie, pe care cred că nu o putea imagina nici genialul dramaturg I. L. Caragiale.

* Faptul că în ultima zi a recensământului recenzorii au spart norma ca altădată stahanoviştii sovietici, înregistrând de 4-5 ori mai multe gospodării decât în zilele anterioare, vorbeşte de la sine despre acurateţea informaţiilor înscrise.

Recensământul populaţiei constituie categoric un eşec de mari proporţii, care pune în evidenţă faptul că flagelul politizării face ravagii în rândul celor 2145 de angajaţi ai INS.

Politizarea instituţiilor statului, angajarea pe criterii exclusiv politice de la şefii serviciilor deconcentrate până la şefii de birou, consilieri, directori de şcoli şi spitale şi chiar şoferi este expresia clară a partidului-stat caracteristică societăţilor totalitare.

Din păcate, noţiunile de competenţă, moralitate, decenţă, concurs nu îşi găsesc locul în preocupările puterii portocalii, iar corupţia şi nepotismul fac casă bună cu lipsa de profesionalism.

Contează doar gradul de susţinere pe care candidatul la o funcţie sau alta îl are în partid şi obedienţa în faţa şefilor.

Decredibilizarea statului şi a instituţiilor sale, asociată cu accesul nelimitat la banul public explică de ce suntem percepuţi în exterior ca un stat şi o populaţie ciudate la marginea Europei.

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

"Traian Băsescu, un demn urmaş al lui Stalin"

Săptămâna trecută în România s-a înregistrat unul dintre cele mai grave derapaje de la principiile statului de drept. În discursul ţinut la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, preşedintele României, Traian Băsescu, nici măcar nu a mai încercat să ascundă aparenţele, ci a dat indicaţii directe şi clare magistraţilor cum să judece în anumite cauze.

Comportamentul lui Traian Băsescu - practic, preşedintele a bătut cu pumnul în masa magistraţilor, este unul de tip dictatorial.

Concret, preşedintele a cerut magistraţilor ca în procesele intentate de către companiile care pierd licitaţii, să nu mai dea câştig de cauză petenţilor. "Am venit să vă atenţionez cu privire la un lucru care mie mi se pare grav: ştiţi că există obiceiul celor care pierd licitaţii să se ducă în instanţă (...) chiar ieri s-a primit o scrisoare legată de o licitaţie pe un tronson de autostradă (...) câştigă cineva o licitaţie, şi în instanţă iese câştigător cel care a ieşit pe locul şase", a spus Traian Băsescu. O astfel de formulare, fără precedent, nu încalcă doar principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, ci încalcă fără drept de apel şi prevederi ale art.21 din Constituţie:

"(1)Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil."

În acest caz, nu este vorba doar de încălcarea Constituţiei de către preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele, prin intervenţia sa punctuală, pledează practic pentru favorizarea propriei clientele politice şi a celei a PDL, formată din firmele aşa-numiţilor regi ai asfaltului. Cred că nu este un secret pentru nimeni modul în care sunt câştigate licitaţiile "cu dedicaţie" în ultimii trei ani.

Tot Traian Băsescu a mai pledat ca judecătorii să nu mai dea în multe situaţii curs la solicitările de suplimentare a probelor şi să renunţe pe cât posibil la returnarea dosarelor la parchete. Aici preşedintele intervine brutal în procedurile judiciare perfect legale şi chiar în drepturile părţilor aflate în litigiu. Şi în acest caz, suntem în faţa încălcării flagrante a prevederilor art.21 din Constituţie.

Atunci când preşedintele Traian Băsescu vorbeşte despre Justiţie arată că temeiul unei hotărâri judecătoreşti trebuie să fie indicarea sursei financiare, din acel moment este negat rolul de putere în stat al instanţei judecătoreşti. Mai mult, în acest caz Traian Băsescu pune în discuţie caracterul obligatoriu al unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce reprezintă o aberaţie fără precedent.

Sunt convins că atacul fără precedent la adresa justiţiei, la adresa magistraţilor şi intenţia lui Traian Băsescu de a modifica prin directive personale actul de justiţie a făcut deja ocolul cancelariilor străine, pentru că un astfel de eveniment nu trece neobservat. Şi sunt convins că din cauza comportamentului preşedintelui nostru, de suferit va avea tot România, care va înregistra un mare deficit de imagine.

Consider cănu exagerez când spun că este o asemănare izbitoare între preşedintele Traian Băsescu şi Stalin, atunci când acesta a desfiinţat toate instanţele judiciare şi a înfiinţat tribunalele poporului. Acest neo-stalinism nu conduce însă nicăieri din prisma constituţională - şi reamintesc prevederile articolului 16 alin.(2) din Constituţia României, care sună în felul următor:"Nimeni nu este mai presus de lege".

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Dacă cineva şi-a închipuit, fie şi pentru o singură clipă, că actuala coaliţie de guvernare şi-a epuizat doza de incompetenţă şi de penibil, este suficient să privească la ceea ce se întâmplă în judeţul Vrancea în aceste zile, pentru a înţelege cât de mult s-a înşelat!

Aşadar, într-un an în care, datorită "înţelepciunii" sale proverbiale, domnul Emil Boc şi aliaţii domniei sale în producerea de dezastre economico-sociale au decis interzicerea subvenţionării preţului de producţie pentru energia termică destinată încălzirii populaţiei, Prefectura Judeţului Vrancea contestă în instanţă hotărârile Consiliului Local Focşani de a transpune în fapt această decizie.

Care să fie oare logica acestei acţiuni de-a dreptul stupefiante?

Să fie oare vorba despre o frondă a prefectului Sorin Hornea faţă de deciziile aberante ale propriului guvern?

Să fie vorba, ca de atâtea alte ori, de celebrele de pe-acum bâlbe ale acestei adevărate catastrofe care se numeşte guvernarea PDL?

Să fie vorba de o nescuzabilă necunoaştere a faptului că, în comparaţie cu anul 2008, bugetul Primăriei Focşani a fost redus cu 13%?

Sau este vorba, pur şi simplu, de stupizenie asociată cu demagogie electorală, în condiţiile în care este foarte clar că, diminuat în mod constant, bugetul primăriei nu va putea suporta subvenţionarea cheltuielilor aferente încălzirii locuinţelor, decât pentru cetăţenii cu venituri foarte, foarte mici?

Deoarece mă declar total depăşit de logica aflată la originea celor mai multe decizii ale acestui guvern şi ale acoliţilor săi, nu-mi rămâne decât să apelez, încă o dată, la înţelepciunea premierului Emil Boc, acest adevărat titan al ştiinţei administraţiei, pentru a înţelege şi eu, în sfârşit, dacă domnia sa şi cei care-l reprezintă gândesc, vreodată, înainte de a lua vreo decizie.

Nu în ultimul rând, aş vrea să ştiu, de asemenea, care cred domniile lor că este păcatul capital pe care acest popor trebuie să-l plătească, suportând de atâţia ani efectele celei mai dezastruoase guvernări din istoria sa, mai mult sau mai puţin recentă?

Catalogând actuala guvernare drept una incompetentă, vă asigur că nu o fac nici din interese strict politice şi nici din vreo ranchiună personală. Pur şi simplu asta este percepţia mea asupra modului în care este guvernată ţara în momentul de faţă. Aştept cu mare interes ca reprezentanţii actualei puteri să mă contrazică, dovedindu-mi că multitudinea de aberaţii guvernamentale nu provin, în nici un caz, din nepriceperea cronică în a gestiona interesele naţionale, ci au ca punct de pornire, pur şi simplu, imensul şi nedisimulatul dispreţ pe care partidele din actualul arc guvernamental îl manifestă faţă de cele mai vitale interese ale acestui popor şi ale ţării pe care se prefac că o guvernează!

Domnul Ion Dumitru:

"Înfiinţarea unei instituţii de credit specializat pentru agricultură"

Una din problemele importante pentru agricultură, pe care tranziţia nu a reuşit să o rezolve în mod satisfăcător, este aceea a creditului agricol. Necesitatea acestuia s-a simţit în toate stadiile de dezvoltare ale agriculturii şi cu atât mai mult acum, când recolta înseamnă imputuri pe care agricultorul trebuie să le cumpere cu bani, de care în majoritatea cazurilor nu dispune decât în finalul unor lungi procese tehnologice.

În domeniul producţiei primare nevoia agricultorului de solicitare a unui credit se manifestă în următoarele situaţii:

• cu ocazia înfiinţării unei exploataţii, fie periodic pentru înlocuirea capitalului fix uzat, fie pentru modernizarea sau extinderea activităţii;
• pentru achiziţionarea de imputuri, plata serviciilor, a forţei de muncă etc.;
• pentru situaţii neprevăzute (ani cu recolte slabe, calamităţi naturale etc.).

În acest moment, pentru agricultură, oferta de credite aparţine băncilor comerciale sau altor instituţii specializate cu putere diferită de acoperire a cererii (în volum, în timp) şi care reprezintă următoarele caracteristici:

• practicarea unor dobânzi înalte şi variabile;
• informaţie incompletă şi risc de eşec al producţiei;
• piaţă segmentată şi o raţionalizare a creditului.

Capitalul financiar pentru agricultură este necesar pentru orice acţiune şi anume, atât pentru investiţii, cât şi pentru exploatare. În agricultură fluxurile financiare trebuie să derive din specificitatea fluxurilor tehnologice ale căror principale trăsături sunt discontinuitatea şi durata lor foarte lungă.

În aceste condiţii, agricultura este dependentă de o anumită piaţă financiară şi anume de piaţa de credit.

Dacă politicul s-ar fi ocupat de înfiinţarea unei pieţe de credit special pentru agricultură, aşa cum are Franţa, nu cred că eram în situaţia în care suntem astăzi, procesul de absorbţie a fondurilor europene fiind numai de 13%, din cauza lipsei cofinanţării.

Consider că nu este încă târziu pentru a proceda la înfiinţarea unei instituţii bancare, specializate în creditarea agriculturii. Astfel, Guvernul ar putea renunţa la acţiunile pompieristice de cofinanţare a investiţiilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Prudenţa PDL-istă"

Cu toate că proiectul de buget pentru anul 2012 trebuia depus în Parlament până la data de 15 octombrie 2011, acest document întârzie să apară.

Premierul Boc ne-a explicat, plin de importanţă, că proiectul de buget este finalizat, dar că va fi înaintat Parlamentului după ce Comisia Europeană va anunţa prognoza de creştere economică şi după ce va fi stabilit nivelul deficitului bugetar pentru anul viitor, în urma negocierilor cu FMI şi CE.

Atât Emil Boc, cât şi stăpânul său, Traian Băsescu, ne-au mai spus o poveste despre prudenţa care trebuie să fie cuvântul de bază pentru cheltuirea banului public în anul 2012.

Între două pahare de vin ciocnite cu acoliţii de la putere, cu ocazia zilei sale de naştere, Băsescu a amintit adunăturii de portocalii că prudenţa este esenţială şi că, pentru nişte voturi, nu trebuie să batjocorească efortul uriaş pe care l-au depus românii în 2010 şi 2011.

Despre ce prudenţă vorbesc aceste personaje care şi-au împărţit banii publici după bunul plac, între ei şi gaşca lor, aşa cum ne-au obişnuit?

De ce nu au curajul să vorbească despre imprudenţa cu care, de când s-au cocoţat la putere, au aruncat banii în proiecte inutile, ca celebrele terenuri de fotbal în pantă şi bazine care au fost închise pentru că nu aveau adresabilitate?

De ce nu spun nimic despre situaţia jalnică în care au ajuns spitalele din această ţară, cele pe care (încă) nu le-au închis?

Poate că marele nostru premier Boc are vreo idee năstruşnică şi îi învaţă pe cei de la Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" din Bucureşti cum să împartă "cu prudenţă" cei 87 de lei pe care îi au în buget pentru luna decembrie.

De ce nu au curaj să ne povestească câte ceva despre sumele astronomice cheltuite pentru câţiva km de aşa-zisă autostradă, care măsoară mai puţin decât măsoară panglicile pe care le taie Boc la fiecare inaugurare penibilă?

Cu siguranţă că cetăţeanul de rând va fi foarte prudent atunci când va trebui să cheltuiască fiecare leuţ din bugetul propriu. Dar asta nu este o noutate; românul a tot exersat acest tip de prudenţă încă din 2009, încât a ajuns să îşi lase pe lista de priorităţi numai strictul necesar, atât cât să îşi asigure supravieţuirea.

Din păcate, Băsescu şi slugile lui credincioase de la putere nu au reuşit să fie un exemplu de prudenţă şi eficienţă în cheltuirea banilor publici, dar au reuşit să aducă înşelăciunea şi furtul la un asemenea nivel, încât cu greu mai poţi avea încredere în orice declaraţie a lor, oricât de "nevinovată" ar părea.

Nu cred că îşi imaginează cineva că proiectul de buget pe anul 2012 va fi foarte transparent şi va cuprinde un capitol în care va fi prevăzut câţi bani îşi propune PDL să fure, cu gândul la alegerile de anul viitor. Nici vorbă. Ei vor fi iar acei "băieţi deştepţi" şi vor transforma aceste sume pentru partid în "investiţii prudente", dar absolut necesare pentru creşterea economică şi bunăstarea "poporului suveran".

Toate guvernele care au fost incapabile să ia măsuri de creştere economică, de creştere a avuţiei naţionale şi a bunăstării cetăţenilor au apelat la FMI. Nu au făcut lucrul acesta pentru că nu aveau şi alte opţiuni, ci pentru că guvernanţii au fost lipsiţi de viziune, au fost incapabili să recunoască şi să înţeleagă un plan de măsuri care, într-adevăr, să scoată ţara din criză.

Proiectul de buget pe care Guvernul FMI - Băsescu îl va depune la Parlament se va înscrie, cu siguranţă, în aceeaşi notă electorală în care au fost făcute toate bugetele portocalii.

Nu este prima dată şi, din păcate, nu va fi nici ultima dată în care PDL va pune mai presus de orice interesul de partid. Vor face orice este posibil pentru ca cea mai mare parte a banilor să ajungă, într-un fel sau altul, în puşculiţa lor. Faptul că au ajuns să controleze toate pârghiile de putere din această ţară şi că au control absolut asupra banilor publici îi face să viseze că vor fi veşnici la guvernare şi că îşi pot permite să calce în picioare pe cei care nu joacă după cum le cântă afonii puterii de azi.

Aşteptăm cu interes momentul în care proiectul de buget pentru anul 2012 va fi depus la Parlament.

Deputaţii şi senatorii liberali nu vor vota acest proiect dacă nu va cuprinde măsurile pe care PNL le consideră prioritare pentru ieşirea din criză şi pentru dezvoltarea economică a ţării, măsuri care au fost comunicate în mai multe ocazii şi din care amintesc doar de reducerea TVA şi de reducerea contribuţiilor la asigurările sociale.

Voi urmări cu mare atenţie toate demersurile puterii legate de bugetul pentru 2012, un buget care va fi alcătuit pentru un an electoral foarte greu pentru PDL. Numai un naiv ar putea să creadă că banii vor fi împărţiţi pe criterii obiective, că cei care nu fac parte din camarila portocalie vor avea vreun cuvânt de spus în momentul în care proiectul de lege va fi dezbătut.

Nu vor accepta nicio altă idee care nu le aparţine, oricât de bună ar fi ea, pentru că aşa fac incompetenţii şi autosuficienţii. În mintea lor de pigmei politici nu sunt capabili să înţeleagă că există oameni care sunt cu adevărat specialişti în domeniul economic şi în cel financiar, ale căror idei avizate ar putea ajuta la alcătuirea unui buget realist, "corect cu viitorul", aşa cum îi place lui Boc să declare.

Ne-au anunţat deja, pe mai multe voci, că în 2012 salariile şi pensiile nu vor scădea şi au avut curajul să vorbească şi despre măriri, cu toate că ar fi fost mai corect să vorbească despre înapoierea banilor pe care i-au furat din buzunarele atâtor români.

Au început deja să vorbească multe, de parcă vorbele lor ar însemna ceva în care poţi să mai crezi...

Domnul Marian Ghiveciu:

"Se apropie dezastrul în sectorul de îmbunătăţiri funciare"

Înţeleg că suntem în perioada de criză, înţeleg că unele sectoare din economie trebuie restructurate şi aduse pe calea cea bună, dar nu înţeleg de ce Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la iniţierea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, nu a consultat părţile implicate în activitatea de îmbunătăţiri funciare, şi anume: reprezentanţii Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), producătorii agricoli, beneficiarii activităţilor de îmbunătăţiri funciare, asociaţiile profesionale ale specialiştilor în domeniu, mediul academic şi sindicate pentru a cunoaşte adevăratele aspecte din domeniu.

Actul normativ sus menţionat reglementează reducerea personalului din domeniu de la 5.100 la 1.500 salariaţi. Întreb autoritatea care răspunde de domeniul îmbunătăţirilor funciare cum pot 1.500 de salariaţi să asigure exploatarea, întreţinerea şi funcţionarea a peste 3.500 staţii de pompare pentru irigaţii şi desecare, 2.270 km de diguri la Dunăre şi pe râurile interioare, 114 baraje şi a 184 cantoane de apărare, 3.086.000 suprafaţă desecată şi a 834.000 ha suprafaţă apărată împotriva inundaţiilor, 1.500.000 ha suprafaţă de utilitate publică amenajată pentru irigaţii şi 2.224.469 ha suprafaţă amenajată cu lucrări de combatere a eroziunii solului.

Consider că aplicarea noilor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 va avea un puternic impact negativ, prin:

• afectarea siguranţei alimentare datorată secetei sau a excesului de umiditate;
• afectarea siguranţei naţionale prin ruperea digurilor, a barajelor, a alunecărilor de teren şi inundaţiilor;
• apariţia conflictelor internaţionale din imposibilitatea respectării acordurilor încheiate cu ţările pentru zonele de frontieră;
• pierderea fondurilor europene din proiecte transfrontaliere în derulare.

În afară de cele prezentate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 va avea un impact negativ asupra mediului, asupra salariaţilor (social).

În sfârşit, autoritatea care a emis ordonanţa sus menţionată nu a respectat prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale referitoare la stabilirea cadrului de informare şi consultare a salariaţilor (Directiva 2002/14/CE), Legea nr.467/2006, Legea nr. 67/2006, Codul muncii, Legea dialogului social, contractele colective de muncă în vigoare).

Pentru a elimina aspectele negative semnalate, actuala coaliţie aflată la guvernare trebuie să participe efectiv, în Parlament, la îndreptarea erorilor din actul normativ, altfel, vor fi părtaşe la dezastrul din sectorul de îmbunătăţiri funciare.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

Au trecut deja multe zile de când a avut loc incidentul/ oroarea! de pe Stadionul "Ilie Oană" din Ploieşti, însă frecvenţa cu care oraşul meu este adus în atenţia opiniei publice drept exemplu al exacerbării violenţei în lumea sportului este în creştere, evenimentul devenind parcă un grad de comparaţie, un fel de superlativ absolut al "aşa nu se face".

Au vorbit despre el jurnalişti sportivi, reprezentanţi ai poliţiei şi jandarmeriei, ai firmelor de pază, oameni politici şi cetăţeni de pe stradă, medici, psihologi, sociologi, voci autorizate şi voci consacrate... ca simple voci în talk-shouri.

Duminică, a vorbit despre Ploieştiul meu - din perspectiva evenimentului de pe "Ilie Oană" - inclusiv Ion Ţiriac, un om care nu prea se joacă de-a cuvintele şi căruia, şi de această dată, i-am dat dreptate: nu poate fi numit fan un individ care intră, neinvitat, fără drept şi cu rea-intenţie în "casa" sportivului, care este terenul! Fan este bunicul care stă lângă nepot în tribună, care poartă fular în culorile clubului şi aplaudă sportivii preferaţi când performează!

Ca cetăţean al municipiului Ploieşti şi fost viceprimar al acestui oraş pe care îl iubesc, le solicit tuturor ploieştenilor de bună-credinţă să facem front comun pentru reabilitarea numelui oraşului în care trăim!

Nu vreau ca, şi peste ani, Ploieştiul să fie... Heyselul României, ci unul dintre oraşele cu cele mai frumoase, mai sigure şi mai civilizate stadioane!

Domnul Mircea Grosaru:

"Ziua Armatei italiene şi ostaşii români"

În acest an, ziua de 4 noiembrie a fost sărbătorită de autorităţile italiene prezente în România într-un mod inedit, prin faptul că alături de depunerile oficiale de coroane, 13 ostaşi italieni căzuţi în luptă la Galaţi în primul război mondial au fost înmormântaţi alături de ceilalţi circa 1.800 de soldaţi italieni din Cimitirul Ghencea.

Ceremonia a fost una simplă dar plină de semnificaţii atât pentru cetăţenii români, cât şi pentru cei italieni prezenţi la ceremonie.

Ca în fiecare an, Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT. a fost prezentă la ceremonie, împreună cu o parte din membrii săi şi cu conducerea asociaţiei care, pe lângă gestul simbolic de depunere a coroanei a arătat încă odată atât respectul pentru ostaşii căzuţi în luptă, cât şi pentru autorităţile italiene.

Desigur că nu a lipsit nici răspunsul autorităţilor prezente, în sensul deplasării la Cimitirul ostaşilor români din acelaşi cimitir Ghencea pentru a aduce şi ei la rândul lor un omagiu ostaşilor români care au luptat împreună cu cei italieni în primul război mondial.

A fost scrisă o nouă pagină de istorie, care va fi cu siguranţă evocată în viitorul relaţiilor dintre România şi Italia.

Chiar dacă misiunile diplomatice în ţara noastră încep, iar apoi se termină, de fiecare dată sunt evocate momentele tradiţionale ale legăturilor dintre cele două ţări, şi acest lucru nu se uită niciodată.

Alături de toate celelalte amănunte protocolare nu putem să nu sesizăm că într-o Europă din ce în ce mai complicată, atât România, cât şi Italia au nevoie de susţinere şi sprijin reciproc la orice nivel.

Frăţia dintre cele două ţări, devenită proverbială, se manifestă în orice clipă şi în orice zi, atunci când se găsesc pretexte de a evoca aceste lucruri, şi nu va înceta a continua, pentru că viaţa de zi cu zi ne arată realitatea.

În încheierea acestei declaraţii aş dori să transmit un salut de prietenie şi succes în activitate şi cariera pe care i-o prevăd de mare viitor, celui care şi-a încheiat misiunea într-o manieră exemplară în România, Pierluigi D’Elia, cel care cu siguranţă îşi va aduce aminte cu plăcere de ţara noastră chiar şi de la Tripoli.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Românii vor şti să aleagă bine!"

Statisticile oficiale făcute publice în ultimele zile au scos la iveală faptul că "reforma" promovată de actuala putere prin intermediul noului Cod al muncii este doar apă de ploaie. Numărul salariaţilor din economie este în continuare mult sub cel din anul 2008, astfel că în august 2011 se înregistrau cu 630 de mii de locuri de muncă mai puţine faţă de momentul în care domnul Emil Boc s-a mutat cu serviciul de la primăria Cluj-Napoca la reşedinţa oficială a premierilor României.

Scăderea ratei de ocupare a forţei de muncă (raportul dintre numărul total al persoanelor apte de muncă şi cel al angajaţilor care lucrează legal) denotă faptul că, în realitate, actuala guvernare este incapabilă să scoată ţara din criză. Investiţiile anunţate de domnul Boc nu au creat locuri de muncă, prevederile noului cod al muncii au scos la iveală doar o parte dintre angajaţii din economia subterană. România s-a îndatorat până peste cap, fără ca împrumuturile să ajute cu ceva economia.

Guvernanţii spun că România are printre cele mai mici rate ale şomajului, dar se feresc să spună că şi nivelul de trai al românilor este mult sub media europeană. Zilnic ni se spune că nu vom avea soarta Greciei, dar un şomer din Grecia trăieşte mult mai bine decât angajaţii din sistemul public din România. Ne bucurăm că au scăzut preţurile legumelor, pe fondul unui an agricol bun, dar ne pregătim de o iarnă în care preţurile energiei electrice, gazelor şi alimentelor de bază ne vor arde la buzunare. Mass-media a început să prezinte ştiri despre români care rabdă frig, fiind prea săraci ca să dea drumul la încălzire. E vorba despre oameni reali, care au o viaţă ireală în România domnilor Băsescu şi Boc, oameni care chiar au crezut că cei doi lideri politici îi vor ajuta să trăiască bine.

În trei ani s-au pierdut sute de mii de locuri de muncă şi, mai grav, numărul acestora va creşte nu doar din cauza dictatului FMI, ci pentru că investitorii pleacă, fără ca locul lor să fie luat de ceva sau cineva. În loc să se ocupe de redresarea economiei şi de ordinea din ţară, guvernaţii de azi se jeluiesc pe la toate televiziunile şi hulesc guvernarea liberală. O guvernare care a creat locuri de muncă aducătoare de plusvaloare, bunăstare şi civilizaţie, lucruri considerate "populiste şi demagogice" de reprezentanţii PD.

Îi asigur pe domnii de la PD că liberalii sunt pregătiţi ca, împreună cu colegii din PSD, să readucă românilor bunăstarea şi speranţa. România de azi, datoare vândută, prinsă între interesele clientelei politice a guvernanţilor şi facturile tot mai mari, nu se mai lasă înşelată de vocile blonde şi suave, specialiste în tricotat şi dat cu mopul. Va alege bine, de data asta!

Doamna Mariana Câmpeanu:

În condiţiile în care Guvernul Boc a ales de-a lungul mandatului său să ignore vocea opoziţiei şi a partenerilor sociali, USL a ales să aibă un dialog direct cu reprezentanţii organismelor internaţionale - FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană - pentru a-şi prezenta punctele de vedere. Acest lucru s-a întâmplat în data de 4 noiembrie a.c, când USL şi-a exprimat poziţia în ceea ce priveşte situaţia în care ţara noastră se află în acest moment, dezastrul economic şi social pe care Guvernul Boc l-a instaurat, ratând toate obiectivele fixate de la începutul mandatului.

Am avut astfel posibilitatea să aducem la cunoştinţă reprezentanţilor celor trei organisme internaţionale, mai ales în contextul apropierii venirii bugetului de stat pe anul 2012 în Parlamentul României, faptul că susţinerea noastră vis-ŕ-vis de acest act normativ extrem de important va fi posibilă doar în condiţiile în care măsuri pentru relansarea economică precum reducerea contribuţiilor la asigurările sociale, reducerea TVA, introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, respectarea legii actuale în ceea ce priveşte indexarea pensiilor, menţinerea cotei de cofinanţare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene, dar şi măsuri care ar aduce venituri suplimentare la buget, precum reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, blocarea cheltuielilor de partid, obligarea primului-ministru de a nu mai folosi fondul de rezervă al guvernului decât pentru situaţii de urgenţă, menţinerea actualei legislaţii referitoare la contribuţia la pilonul 2 de pensii, stimularea de atragere de fonduri europene care să completeze fondurile interne şi care să ajungă în economie pentru crearea de noi locuri de muncă vor fi adoptate de actualul guvern.

În condiţiile în care din declaraţiile de până acum ale reprezentanţilor guvernului Boc se desprinde clar faptul că bugetul nu oferă perspective pentru viitor, ci doar o continuare a măsurilor de austeritate, nu şi o perspectivă de relansare economică, sperăm ca întâlnirea cu reprezentanţii organismelor internaţionale să fie de bun augur şi să convingă factorii de decizie de necesitatea adoptării unor măsuri de relansare economică, atât de necesare pentru redresarea României.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Importanţa promovării practicii judecătoreşti unitare în sistemul juridic românesc"

Dreptul fundamental la justiţie presupune în mod nemijlocit respectarea unor garanţii procedurale definitorii pentru efectivitatea şi puterea normativă a liberului acces la o justiţie independentă şi imparţială.

Constituţia României statuează la art.124 alin.(2) faptul că "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi", iar în deplină conformitate cu arhitectura sistemelor judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, art.126 alin.(3) din Constituţia României prevede faptul că "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale."

Este adevărat că o jurisprudenţă incoerentă, fluctuantă şi neunitară este inevitabilă într-un sistem judiciar românesc cu aproape 250 de instanţe judecătoreşti, care în cazuri similare pronunţă soluţii total contradictorii, dar ca parte a reformei în justiţie, trebuie susţinută pe deplin unificarea jurisprudenţei instanţelor şi parchetelor din România.

Pentru a spori sentimentul de încredere în eficienţa actului de justiţie, trebuie implementată o metodologie unitară pentru soluţionarea cauzelor, prin modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judecătorească, dar şi introducerea unor noi mecanisme procedurale pentru susţinerea unei interpretări şi aplicări unitare a legii la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a instanţelor inferioare.

De asemenea, specializarea judecătorilor şi a completelor de judecată, dar şi reevaluarea rolului precedentului judiciar printr-o jurisprudenţă stabilă şi constantă, sunt linii directoare fundamentale pentru reforma din sistemul judiciar românesc, mai ales pentru percepţia înfăptuirii justiţiei de către justiţiabil.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, în mod regretabil şi inexplicabil, Senatul României a respins, în data de 31 octombrie, "Proiectul de lege privind promovarea practicii unitare", proiect de act normativ bazat pe concluziile grupului de lucru constituit la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul proiectului Phare "Unificarea jurisprudenţei instanţelor şi parchetelor din România".

Problemele sistemului judiciar din perspectiva practicii unitare nu au fost remediate, aşa cum s-a susţinut prin prevederile Legii nr.202/2010, dar nici prin noile coduri de procedură; astfel că se impune cu celeritate modificarea Legii nr.304/2004, în sensul promovării unei jurisprudenţe unitare, în sprijinul viziunii şi avertismentelor Consiliului Superior al Magistraturii, spre binele justiţiabilului de bună-credinţă, pe deplin îndreptăţit la exercitarea dreptului fundamental la justiţie.

Domnul Mircia Giurgiu:

"Violenţa, incompatibililă cu sportul"

Violenţa pe stadioane nu este specifică numai României, din păcate ea este vizibilă şi pe marile arene sportive, din Mexic şi până în Asia.

Ultimele evenimente au demonstrat că legile nu sunt suficiente şi trebuie modificate pentru a le da putere şi chiar a demonstra că o competiţie sportivă trebuie să fie fair-play, şi nu una violentă.

Violenţa în sportul românesc este o problemă gravă, profundă şi cronică. Agresivitatea din arenele sportive nu apare din neant.

Există o stare de agresivitate verbala şi fizică care a scăpat de cele mai multe ori nesancţionată de către autorităţi. Injuriile scandate de galerii, bătăile dintre grupările adverse nu au fost tratate cu seriozitate de poliţia şi jandarmeria română, considerându-le normale în sport. În ultimii ani violenţa în sport a luat amploare. deşi presa a atenţionat în numeroase rânduri acest aspect, nu există la nivelul populaţiei o sensibilizare deosebită cu privire la prezenţa şi nocivitatea acestui fenomen.

Măsurile de prevenire pot fi diverse: educative şi sociale, ameliorarea relaţiilor dintre cluburi şi suporturi, până la o legislaţie adecvată.

Din aceste motive, dar şi din alte considerente, trebuie modificată Legea nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive.

Domnul Miron Ignat:

"Dublă lansare de carte"

Pe data de 24 octombrie 2011 a avut loc la Clubul Parlamentarilor Români lansarea cărţilor "Scriitori ruşi. Eseuri biografice"- volumul III şi "Imagini de pe strada Kanta".

La acest evenimentul au participat scriitori, profesori, colegi deputaţi, reprezentanţi ai ambasadelor Rusiei, Ucrainei, Armeniei, Azerbaidjanului, Lituaniei, reprezentanţi ai firmelor cu capital rusesc din România şi ai Şcolii Ruse de pe lângă Ambasada Federaţiei Ruse, studenţi, iubitori ai limbii şi culturii ruse.

Angara Nyiri, autoarea lucrării "Scriitori ruşi. Eseuri biografice" a prezentat în lucrarea sa date biografice şi bibliografice ale scriitorilor ruşi. Lucrarea se află la cel de al treilea volum, care a adunat laolaltă informaţii mai puţin cunoscute despre scriitorii ruşi.

Nichita Danilov este autorul volumului de poezii "Imagini de pe strada Kanta". Operele sale literare au fost traduse şi publicate în diferite reviste de gen din Anglia, SUA, Cehia, Slovacia, Franţa, Spania etc.

Pe parcursul serii, invitaţii au avut parte de scurte momente artistice oferite de ansamblul "Ciubcik" al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din Bucureşti.

Acest eveniment denotă dorinţa de a ne promova imaginea reală, de a ne raporta la valorile esenţiale, de a susţine şi de a promova cultura rusă.

Domnul Ioan Munteanu:

"Protecţia socială a copiilor care au părinţii plecaţi în străinătate"

Statisticile de ultimă oră scot în evidenţă cifre impresionante în ceea ce priveşte situaţia familiilor afectate de fenomenul migraţiei românilor spre alte ţări din Europa.

Astfel, numărul total al copiilor ai căror părinţi au fost împinşi de sărăcie să-şi câştige existenţa pe alte meleaguri este de 85576, dintre care 25048 sunt înregistraţi ca fiind lipsiţi de ambii părinţi. Cei mai mulţi dintre ei au fost lăsaţi în grija bunicilor, a altor rude sau la alte familii, fără ca autorităţile să fi fost sesizate în legătură cu situaţia lor.

Efectele migraţiei nu pot fi apreciate momentan pentru că ele se vor măsura în efecte de lungă durată. Chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp pot fi luate în calcul unele beneficii financiare, cei plecaţi să facă bani pentru a-şi ajuta copiii şi pe ceilalţi membri ai familiei vor plăti, pe plan personal, mult mai mult decât modestele sume pe care le-au dobândit cu atâta trudă şi umilinţă.

"Aş da toţi banii de pe lume ca să mai dau timpul înapoi şi să mai cresc alături de părinţii mei"- îşi exprima dorinţa unul dintre miile de copii-orfani cu părinţi în viaţă; "Eu şi părinţii mei suntem nişte străini, oricât am încerca să ne apropiem, nu reuşim...". Este cea mai dură judecată pe care copiii fără părinţi au putut-o formula şi căreia nimeni nu ar şti să-i dea un răspuns de bun-simţ. Ce cuvinte să găseşti pentru a explica, pe înţelesul sufletului lor, cumplitul sentiment de abandon pe care-l trăiesc în fiecare zi?

Imensa suferinţă a acestor copii care au fost privaţi de primul mediu educaţional, cel al familiei cu ambii părinţi alături de ei, se va răsfrânge asupra a tot ceea ce va însemna dezvoltarea lor ulterioară. Nu puţine sunt cazurile de tulburări psiho-afective, de deviaţii de comportament, de abandon şcolar, de izolare faţă de grupul de prieteni, de nesupunere, de alegere a unor anturaje periculoase, mergând până la delincvenţa juvenilă sau la racolarea de minore de către reţelele de proxeneţi. Cazul fetiţei care a murit de dorul mamei, refuzând să mai mănânce, spune foarte multe despre dramele nerostite care se nasc în sufletul unui copil care nu mai întrevede speranţa revenirii la familia normală de altădată...

Trebuie avută în vedere şi situaţia, absolut de neconceput, în care mama îşi uită promisiunea de a se întoarce acasă şi îşi reface viaţa alături de altcineva, acolo, pe alte meleaguri. Oare nu este prea mare acest preţ pe care oamenii au trebuit să-l plătească pentru a scăpa de sărăcia din propria lor ţară? Aceşti părinţi, care şi-au lăsat pruncii de izbelişte, care au pierdut cele mai frumoase momente din devenirea copiilor lor, sunt în cea mai dramatică postură din câte se pot imagina...

Plecând de la cele semnalate, consider că noi, societatea civilă, autorităţile locale, şcoala, serviciile de asistenţă socială, forumul legislativ al României trebuie să ne asumăm răspunderea faţă de aceşti copii lăsaţi în voia sorţii. Pentru că deja există un proiect de lege care vizează situaţia lor, am rugămintea să ne ocupăm, în regim de urgenţă, de această situaţie care generează atâta suferinţă. Este de datoria noastră să găsim cele mai bune soluţii pentru a diminua efectele acestui fenomen asupra celor care nu au nici cea mai mică vină pentru dezastrul în care trăiesc.

Domnul Ioan Munteanu:

"Stoparea violenţei de pe stadioane"

Imaginile surprinse la meciul Petrolul - Steaua au făcut deja înconjurul lumii, punând, din nou, România într-o lumină nefavorabilă. Gestul incalificabil al unui spectator care s-a năpustit pe teren şi a lovit un jucător cu un obiect contondent a fost blamat de către toţi cei prezenţi, dar şi de opinia publică din ţară şi din străinătate. Reacţia colegilor de echipă ai fotbalistului lovit apare ca una legitimă, doi dintre ei trântindu-l la pământ şi lovindu-l cu picioarele. Arbitrul a decis eliminarea celor doi stelişti şi continuarea meciului, dar peste câteva minute a explodat o petardă pe teren, iar portarul a suferit arsuri pe spate şi pe gât, situaţie în care s-a decis întreruperea meciului.

Ca urmare a acestor acte huliganice, agresorul a fost reţinut de către procurori, el fiind învinuit de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, precum şi de port ilegal de armă în incinta unei arene sportive. Indiferent, însă, de măsurile ce se vor lua în urma acestei întâmplări reprobabile rămâne un sportiv care va lipsi de pe teren 45 de zile pentru îngrijiri medicale, dar, mai ales, rămân imaginile de groază, care n-au nimic în comun cu ideea de competiţie corectă şi cu fair-play-ul care ar trebui să caracterizeze orice manifestare sportivă.

Reacţiile iubitorilor de fotbal nu au întârziat să apară. Suporterii cer judecarea acestor fapte reprobabile în regim de urgenţă şi sancţionarea severă a faptelor, nu cu amendă, ci cu închisoare. "Dacă ar condamna cu închisoare vreo 20-30 de astfel de huligani după fiecare meci în care s-au comis asemenea fapte - spunea un suporter de bun-simţ - s-ar diminua considerabil numărul acestor infracţiuni". Deşi s-a vorbit despre violenţa de pe stadioane, niciodată deciziile luate nu au fost pe măsura gravităţii respectivelor infracţiuni, deci nu au avut efectul scontat. De ce acel individ care a provocat incidentul de la Ploieşti a fost lăsat să intre la meci, cu toate că avea interdicţie, în urma unor manifestări de violenţă anterioare? De ce o persoană de pe stradă care încalcă legea se alege cu dosar penal şi cu închisoare, iar asemenea indivizi violenţi scapă doar cu arest preventiv şi cu o amendă simbolică?

Este absolut necesar ca să fie cât mai bine pusă la punct organizarea fiecărui eveniment sportiv, cu implicarea totală a conducerilor cluburilor participante, dar şi a forţelor de ordine, respectiv: jandarmerie, poliţie, firme de pază private. Cei care se fac vinovaţi de manifestări violente ar trebui să nu mai aibă niciodată acces pe stadioane! Vinovate sunt şi conducerile cluburilor care transportă la meciurile din deplasare tot felul de aşa-zişi microbişti, care ajunşi în mulţime nu se feresc să stârnească scandaluri şi confuzie. Pentru ca efectul sancţiunilor să fie cel aşteptat, pe stadioanele pe care se întâmplă astfel de fapte ar trebui interzise meciurile pentru 2-3 ani, atunci dorinţa de spectacol adevărat ar fi una reală.

Aceste câteva gânduri ale unui suporter normal ar putea constitui includerea unor prevederi ferme într-o lege absolut necesară pentru stoparea violenţelor care se înregistrează în viaţa sportivă.

Domnul Iuliu Nosa:

Titlul intervenţiei mele de astăzi este "Boc recunoaşte că România este guvernată de FMI"

După cum ştiţi, Legea finanţelor publice prevede ca termen limită pentru trimiterea bugetului la Parlament data de 15 octombrie, un termen legal încălcat de guvern şi în acest an. Scuza lui Emil Boc pentru încălcarea acestui termen a fost lipsa indicatorilor macroeconomici, pe care, spune el, îi aşteaptă de la Comisia Europeană, şi discutarea lor cu experţii Fondului Monetar Internaţional.

Boc a uitat probabil că indicatorii macroeconomici pe care îi aşteaptă sunt prevăzuţi, de fapt, în Strategia fiscal - bugetară pe 2012 - 2014, document elaborat chiar de guvernul condus de domnia sa. Deci, principalii indicatori macroeconomici, adică cel de creştere economică şi cel de deficit bugetar, există, chiar dacă nu sunt reali, dar asta nu a împiedicat guvernul să încalce termenele legale şi Constituţia ţării. Încercând să justifice întârzierea depunerii la Parlament a proiectului de buget pentru anul 2012, Emil Boc ne-a informat că aşteaptă prognoza de toamnă a Comisiei Europene cu privire la indicatorii macroeconomici. Nici prin cap nu i-a trecut să recunoască greşelile pe care le-a făcut guvernul său în stabilire indicatorilor de creştere economică şi de deficit bugetar pentru 2012.

De fapt, întârzierea voită a depunerii în Parlament a proiectului de buget arată faptul că acest guvern nu are capacitatea de a elabora bugetul pentru anul 2012, contrazicându-se pe el însuşi şi dând dovadă de incoerenţă. Boc aşteaptă indicaţiile experţilor FMI, în loc să îşi recunoască incompetenţa.

Suntem martorii celor mai dezastruoase politici fiscale şi economice pe care le ia un Guvern din 1989 încoace. Nu pot să nu mă întreb de ce nu cerem direct Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional să elaboreze proiectul de buget al României, pentru că guvernul PDL şi-a dovedit deja incapacitatea de a conduce, de a face prognoze şi de a aplica măsuri economice.

Aşteptăm cu interes să discutăm în Parlament legea bugetului pe 2012, lege care ar trebui să conţină viziunea de ansamblu şi detaliată a economiei şi societăţii româneşti, pentru a vedea dacă românii vor trebui să suporte alte curbe de sacrificiu, noi tăieri de pensii sau de salarii, noi taxe sau alte măsuri, marca "Boc", adoptate în numele mult invocatei crize economice.

Domnul Viorel Palaşcă:

"În România lui Băsescu şi Boc, interlopii «fac legea»"

Despre criza financiară mondială care a cuprins şi România s-a discutat intens şi încă se mai discută. Din păcate, răspunsul anticriză al Guvernului PDL nu a fost eficient şi nu a dus la contracararea efectelor multiple ale acestui fenomen. Din 2009 încoace, Guvernul PDL, în variantele sale diferite conduse de acelaşi om, îşi dovedeşte incompetenţa în fiecare zi de guvernare, fiind incapabil să adopte măsuri reale de stimulare economică pentru susţinerea locurilor de muncă şi a investiţiilor. Acest Guvern, în complicitate cu FMI, preferă, şi respectă cu stricteţe, o singură strategie păguboasă de ajustare continuă a cheltuielilor şi de tăiere a veniturilor de orice fel: pensii, salarii, indemnizaţi, ajutoare pentru cei mai defavorizaţi. Cât despre îmbunătăţirea colectării, combaterea evaziunii fiscale şi creşterea veniturilor bugetare, nicio vorbă, niciun rând, niciun progres.

Singura performanţă notabilă, dacă se poate numi aşa, a Guvernului PDL a fost transferarea cu vârf şi îndesat a propriei incompetenţe din actul de guvernare în spinarea cetăţenilor români, pentru care speranţa în ziua de mâine şi într-o viaţă mai bună a devenit un obiectiv greu de realizat.

La fel de grav ca adâncirea crizei economice, la care Guvernul PDL a contribuit decisiv, este crearea unei alte crize, marca aceluiaşi Guvern: criza de autoritate a instituţiilor statului. Siguranţa şi ordinea publică nu se mai regăsesc în viaţa cotidiană a cetăţenilor români.

Este suficient să privim în ograda Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru a observa haosul guvernamental ale cărui efecte, din păcate negative, se răsfrâng la nivelul societăţii noastre. Prin multiplele disponibilizări făcute fără cap în rândul structurilor interne, prin închiderea a mii de posturi de poliţie, prin tăierea de salarii ale angajaţilor din sistem şi batjocorirea demnităţii şi a statutului acestora, Guvernul PDL nu a făcut decât să încurajeze proliferarea fenomenului infracţional în România.

Asistăm în fiecare zi la lupte între diverse clanuri interlope, la reglări de conturi, la violenţe nemaiîntâlnite în spaţiul public românesc, iar răspunsul Guvernului este zero. Nicio măsură de sancţionare, din contră, nu de puţine ori, aceste fenomene reprobabile au avut loc cu complicitatea şefilor din sistem (a se vedea cazul Şoric de la Neamţ), numiţi în funcţii doar în baza carnetului de partid portocaliu. Şi nu e de mirare că acolo unde domnesc dezordinea, violenţa, disoluţia autorităţii statului apare şi înfloreşte corupţia patronată de sistemul clientelar PDL. Un stat slab, cuprins de o corupţie la scară, la toate nivelurile, aceasta este contribuţia Guvernului PDL la România zilelor noastre, acesta este rezultatul a trei ani de guvernare portocalie, acesta este răspunsul la o criză în care ne adâncim, fără perspective de redresare, şi care amanetează viitorul copiilor noştri.

Iar soluţia nu este doamna Udrea, aşa cum ne pregăteşte PDL, nici zece şedinţe foto în diferite ipostaze ale ministrului de la dezvoltare, ci doar o altă guvernare, mai responsabilă, mai eficientă, susţinută de o forţă politică puternică a USL, care să aibă susţinerea românilor, dar şi curajul de a adopta măsuri economice de stimulare a mediului de afaceri şi de eradicare a corupţiei din România.

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"Sistemul politic şi îngrijorările românilor"

Stimaţi colegi, filozoful Karl Popper spunea într-una dintre scrierile sale că pentru a constata progresul unei entităţi sociale se pot compara problemele pe care aceasta este nevoită să le rezolve la momentele analizate.

Societatea românească nu face excepţie, iar una dintre întrebările cele mai importante pe care politicieni şi analişti şi le pun deopotrivă în timpuri de criză este în ce măsură criza economică facilitează reformele structurale. Studiile care au analizat dinamica unor economii în ultimele decenii arată că nu există o legătură destul de solidă între reforme şi crizele economice. Mai degrabă crizele politice sunt cele care modifică structural, prin decizii mai curajoase, anumite stări de lucruri.

Dar crizele politice sunt cauzate de cele mai multe ori de dinamica sistemului politic, şi nu de evoluţii sociale sau economice, la care politicienii nu găsesc răspunsuri sau au răspunsuri diferite.

Sistemul politic românesc pare de multă vreme blocat. Un sistem politic blocat este unul care nu evoluează şi care foloseşte o bună parte a resurselor doar pentru propria întreţinere. Lipsa de evoluţie face imposibilă dezbaterea problemelor noi care apar, temele populare sau populiste fiind reluate la nesfârşit. Lupta politică este una de uzură şi, uneori, competiţia internă din partide determină în mai mare măsură temele de dezbatere decât probleme de urgenţă socială sau agendă publică.

Un sistem blocat nu reuşeşte să asigure o dinamică socială şi nici imaginea evoluţiei sistemului de care se pot lega diferite speranţe ale populaţiei. Afirmaţia este susţinută şi de un îngrijorător 80% din populaţie, care consideră că principala problemă este clasa politică. Un sistem politic blocat îi obligă pe cei din politică să caute mai degrabă să penetreze sistemul prin şmecherii, metafore mirobolante şi retorică.

Printre cele mai mari îngrijorări ale românilor, în momentul de faţă, sunt nivelul corupţiei, salariile, sistemul de sănătate şi adâncirea clivajelor sociale. Aceste îngrijorări sunt urmate de cele privind sistemul de pensii, şomajul, poluarea sau starea mediului înconjurător.

Politica nu-i ajută pe oameni nici măcar să-şi creeze mici rezerve de optimism. Puţine dintre aceste teme le găsim în zona discursurilor sau în cadrul iniţiativelor legislative.

Vă invit să redevenim pragmatici, să încercăm să acordăm agenda noastră cu cea a cetăţenilor pe care îi reprezentăm, să preluăm problemele societăţii şi să încercăm să găsim cele mai bune soluţii.

Domnul Adrian Rădulescu:

"Problema câinilor vagabonzi se tergiversează"

În declaraţia politică de astăzi vreau să mă refer la o problemă destul de des ridicată în marile oraşe şi nu numai. Este vorba despre soarta câinilor fără stăpân, patrupede care au ajuns să se înmulţească astfel încât periclitează uneori viaţa unor copii şi adulţi.

Aşa se face că în ultima vreme, problema câinilor fără stăpân a fost foarte intens dezbătută nu numai în rândul factorilor de decizie, ci şi în întreaga societate românească.

Nu vă mai aduc la cunoştinţă că în plenul Camerei Deputaţilor această problemă a câinilor vagabonzi a fost dezbătută luni la rând, iar votul final asupra unei legi care să reglementeze această situaţie neplăcută a României s-a amânat de atâtea ori.

S-au încercat diverse rezolvări, dar s-au dovedit fără succes. Câinii sterilizaţi şi cu microcip repuşi în libertate continuă să fie o ameninţare asupra populaţiei.

Există alarmant de multe cazuri de persoane muşcate de câini. şi în prea multe situaţii, atacurile au fost fatale.

În cazul fericit în care persoana supravieţuieşte atacului este obligatoriu vaccinul antirabic. Acest vaccin se găseşte doar în secţiile de specialitate din spitalele judeţene. Astfel, persoana muşcată trebuie să străbată în unele cazuri distanţe de câţiva zeci de kilometri pentru a primi ajutorul de care are nevoie.

Vă spun cu toată sinceritatea că majoritatea cetăţenilor acestei ţări este de acord cu varianta propusă de majoritatea parlamentară pentru a scăpa de acest flagel al câinilor fără stăpân, prin adoptarea unui program de eutanasiere a lor. Desigur, opoziţia încearcă să stopeze acest demers al nostru, propunând alte variante populiste, care să-i ajute în câştigarea voturilor la alegerile care se apropie.

Eu, ca cetăţean ales al acestei ţări, susţin şi sunt total de acord ca această problemă a câinilor fără stăpân să fie rezolvată cât mai urgent printr-un act legislativ, iar în calitate de parlamentar, voi vota, cum am mai spus, varianta legislativă propusă de actuala putere.

Majoritatea dintre dumneavoastră a vizitat ţări din întreaga lume. Cu ocazia acestor vizite aţi constatat mai ales că în ţările occidentale nu există câini vagabonzi pe străzi, oamenii putându-se plimba în voie, fără a le fi pusă în pericol viaţa.

Această lege vrea sa responsabilizeze cetăţenii să ia o decizie în legătură cu această problemă gravă cu care ne confruntăm toţi.

Stimaţi opozanţi ai acestei legi, dovediţi că vă pasă într-adevăr, după exprimarea votului pozitiv: adoptaţi măcar un câine comunitar. Astfel veţi da un exemplu şi vă veţi recâştiga voturile electoratului pierdute în urma deciziei dumneavoastră!

Noi tindem să ajungem o ţară civilizată, iar pentru a îndeplini acest deziderat trebuie să luăm măsuri ferme şi eficiente pentru a stopa odată pentru totdeauna acest flagel.

Domnul Marius Rogin:

"Palestina în UNESCO: educaţie, cultură şi dezbinare"

Palestina a devenit cel de-al 195-lea membru al UNESCO, organismul subordonat Naţiunilor Unite şi responsabil pentru educaţie, ştiinţă şi cultură. Decizia a fost luată în urma unui vot ce a consemnat opoziţia a 14 state, între care Statele Unite, Germania şi România, şi abţinerea altor 52.

Dincolo de momentul cu semnificaţii mai degrabă simbolice pentru comunitatea arabă din teritoriile controlate de Israel, rezultatul votului de luni, din plenul organizaţiei cu sediul la Paris, a stârnit o veritabilă furtună diplomatică, în special în Occident.

Aşa cum era de aşteptat, autorităţile statului evreu nu s-au declarat prea fericite la aflarea veştii. Dimpotrivă, purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe, Yigal Palmor, a vorbit despre consternare şi despre un autogol al palestinienilor, în defavoarea procesului de pace. Despre o veste proastă pentru Israel a vorbit şi şefa opoziţiei, Tzipi Livni; aceasta a criticat, însă, Guvernul Netanyahu pentru absenţa iniţiativelor constructive în negocierile cu tabăra arabă şi a avertizat că o revizuire a colaborării statului evreu cu UNESCO ar duce la o izolare sinucigaşă.

Revizuirea relaţiei cu organismul ONU, anunţată de diplomaţia israeliană, vine în paralel cu blocarea finanţărilor Statelor Unite către UNESCO, ceea ce înseamnă 70 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 22% din bugetul programelor de educaţie şi dezvoltare culturală. Canada, la rândul ei, a transmis că "nu este fericită" cu cele petrecute în capitala franceză şi că urmează să îşi reanalizeze relaţia cu UNESCO.

În teritoriile palestiniene, vestea sosită de la Paris a fost percepută ca un pas important în calea recunoaşterii internaţionale ca stat. Oficialii palestinieni au declarat că se aşteaptă, cu această ocazie, la o încetare a distrugerii mărturiilor palestiniene din Ierusalim, fapt care, acuză arabii, este o mişcare menită să creeze o istorie exclusiv evreiască a Oraşului Sfânt. Chiar şi gruparea integristă Hamas a salutat votul din plenul UNESCO.

Din punctul de vedere al filosofului şi consilierului politic palestinian George Giacaman, decizia de la Paris nu va elibera Palestina dar o aşează pe hartă şi, mai ales, generează clivaje între europeni şi Statele Unite. Un clivaj care nu se manifestă doar transatlantic, ci şi în interiorul Uniunii Europene: 11 state, în frunte cu Franţa, au susţinut admiterea Palestinei, alte 11 (între care Marea Britanie şi Italia) s-au abţinut, în vreme ce Germania, România, Olanda, Cehia şi Lituania au votat împotrivă.

Cabinetul de criză al Israelului, în formulă restrânsă la opt miniştri ce se reunesc periodic în momente speciale, va discuta o reacţie la admiterea Palestinei în UNESCO. Sunt de aşteptat sancţiuni la adresa conducerii teritoriilor palestiniene; nu este exclusă nici o accelerare a construcţiilor în coloniile israeliene din zonele arabe.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"10 milioane de euro pentru modernizarea tehnologiei folosite în procesarea seminţelor oleaginoase - un prim pas"

În ultimii ani am putut observa un interes crescând şi o reorientare a statelor spre resursele regenerabile, pe de o parte ca urmare a crizelor în domeniul energiei - fie fluctuaţii semnificative la preţul petrolului sau criza gazelor din Rusia -, iar pe de altă parte, datorită angajamentelor politice ale unor state, în principal membre ale Uniunii Europene, de a reduce emisiile de gaze cu efecte de seră. Ceea ce a condus în principal la dezvoltarea industriei biocombustibililor a fost promovarea de către UE a unui cadru legislativ favorabil, transpus de fiecare stat membru prin reduceri de taxe şi rate obligatorii de amestec al biodieselului în benzină şi motorină. La nivelul anului 2020, obiectivul minim obligatoriu, conform legislaţiei Uniunii Europene, este de 10% pondere biocombustibili în consumul de benzină şi motorină utilizate în transport, însemnând 600.000 de tone biocombustibili anual.

Subiectul biocombustibililor revine în atenţia mass-media româneşti ca urmare a întâlnirii ce a avut loc vineri, 21 octombrie a.c., între primul-ministru, Emil Boc, şi delegaţia grupului "Sofiproteol" (unul dintre cei mai mari producători de biodiesel din Franţa, companie cu peste 6.000 de angajaţi şi afaceri de 5,5 miliarde de euro). În cadrul acestei întâlniri s-au purtat discuţii despre proiectele de investiţii ale grupului în România, în următorii ani, perspectivele de dezvoltare a sectorului biodiesel şi aspecte cu privire la Politica Agricolă Comună după 2013.

Faptul că reprezentanţii grupului francez şi-au exprimat disponibilitatea de a investi anul acesta 10 milioane de euro pentru modernizarea tehnologică a celor două fabrici de procesare a seminţelor oleaginoase din Slobozia şi din Urziceni reprezintă un semnal încurajator mai ales din punct de vedere economic - dezvoltarea industriei biocarburanţilor şi crearea de noi locuri de muncă -, dar şi de perspectivă în ceea ce presupune respectarea angajamentelor în faţa UE, privind obiectivul 2020 în consumul de biocombustibil. De cealaltă parte, după adoptarea Directivei privind utilizarea energiei regenerabile, în aprilie 2009, Politica Agricolă Comună a devenit o parte integrantă a politicii energetice şi de mediu a Uniunii Europene. Astfel, promovarea producţiei interne de biocombustibili are un rol fundamental. De la structura clasică a PAC, constând în subvenţii pentru produse agricole, cu scopul de a asigura în mod artificial un avantaj competitiv şi o plasă de siguranţă fermierilor europeni, s-a ajuns la utilizarea instrumentelor de intervenţie pentru sprijinirea politicii de mediu, pentru subvenţionarea producţiei de biocombustibili.

Astfel, discuţiile purtate de Guvernul român cu reprezentanţii grupului francez trebuie privite ca o asumare a potenţialului pe care ţara noastră îl are în producţia de biocombustibil, dar, în acelaşi timp, pun pe tapet o serie de probleme care trebuie rezolvate în vederea unei eficienţe la nivelul producţiei naţionale de energie "verde".

În 2008, România ocupa locul 18 în Europa în ceea ce priveşte producţia de biodiesel, în timp ce locurile fruntaşe erau adjudecate de Germania şi Franţa; astăzi, în 2011, situaţia nu e cu mult schimbată. Deşi vorbim de un potenţial mare în ceea ce priveşte producţia de biodiesel, realitatea ne aduce în prim-plan o serie de probleme cu care ne confruntăm în acest domeniu al bioenergiei. Aceste probleme le întâlnim de la producţie şi până la distribuţia biodieselului pe piaţa românească. Mai precis, procesul de obţinere de autorizaţii de producţie este unul foarte greoi şi există numeroase lipsuri în ceea ce priveşte subvenţionarea biocombustibilului şi promovarea lui. În plus, companiile petroliere locale se aprovizionează cu biodiesel în cea mai mare parte din import. Acest lucru se întâmplă din cauză că industria locală e precară, iar capacităţile de producţie sunt mai mult pe hârtie.

O altă problemă, este dată de faptul că ţara noastră nu dispune de un sistem de irigaţii bine pus la punct, care să acopere suprafeţe mari de teren cultivat cu seminţe oleaginoase, fapt care determină dependenţa într-o proporţie mult prea mare de condiţiile naturale de vreme. Chiar de curând, la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie, ţara noastră s-a confruntat cu secetă, iar rezerva de apă din sol la 7 octombrie a.c., conform informaţiilor transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, înregistra cote extrem de scăzute. Toate acestea fac ca producţia să fie una redusă, raportată la terenul cultivat.

Biocombustibilii reprezintă viitorul, o industrie în plină creştere. După cum am spus în repetate rânduri pe parcursul acestei declaraţii, România are potenţial în furnizarea de materie primă pentru biocarburanţi, atât pentru biodiesel, cât şi pentru bioetanol, astfel încât să fie atinse ţintele stabilite la nivel european, dar mai ales să avem o industrie a biocombustibililor funcţională şi rentabilă. De exemplu, putem furniza aproape 550.000 de tone de materie primă pe an pentru biodiesel, respectiv ulei vegetal (floarea-soarelui, soia, rapiţă), ceea ce permite realizarea unui nivel similar de producţie de biodiesel.

Nu este suficient însă să ai potenţial, de vreme ce nu ştii să-l valorifici. De aceea, este de datoria Guvernului să încurajeze industria românească de biocombustibili, prin oferirea de condiţii favorabile pentru investiţii, şi să adopte măsuri de sprijinire şi protejare a producătorilor interni care să conducă la diminuarea importurilor.

De asemenea, este importantă întocmirea de rapoarte semestriale privind producţia de energie din surse regenerabile şi desfacerea ei pe piaţa internă sau la export.

În final, sunt convins că, în timp, toate aceste eforturi vor contribui negreşit la creşterea industriei de biodiesel din România la cote comparabile cu industriile altor state europene care ocupă locuri fruntaşe în producţia de combustibili bio.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Un semnal de alarmă pentru procesul de restructurare a sectorului energetic românesc"

România deţine resursele şi are capacitatea pentru a deveni unul dintre stâlpii politicii energetice europene în viitorul apropiat. Pe de o parte, dimensiunea pieţei şi politica fiscală fac sectorul energetic românesc atractiv pentru investitorii străini, pe de altă parte, lipsa de transparenţă şi de eficienţă în producţie îl fac vulnerabil în faţa altor jucători de pe piaţă.

Liberalizarea pieţei de energie şi investiţiile străine prin privatizarea unor pachete deţinute de companiile de stat sunt singurele căi prin care sectorul energetic românesc poate fi revigorat, retehnologizat şi rentabilizat. De aceste investiţii străine avem mare nevoie, în prezent, atât pentru dezvoltarea capacităţii de producţie - prin crearea de noi unităţi de generare a energiei - şi creşterea eficienţei în producţie, cât şi pentru conformarea noilor companii la standardele de mediu ale UE. Vorbim de un necesar de investiţii în domeniul energiei care se ridică la zeci de miliarde de euro, pe care România nu le poate obţine decât prin încurajarea parteneriatelor statului cu investitori regionali privaţi din sectorul energiei.

Aşa cum a declarat şi Jeffrey Franks zilele trecute, "investiţiile vor veni în România numai atunci când preţurile la energie vor fi cele corecte, când competiţia va fi onestă şi când climatul de afaceri va deveni favorabil", cu alte cuvinte, numai atunci când vom putea vorbi de o producţie de electricitate restructurată şi eficientă în România şi când vom avea contracte bilaterale transparente care să susţină producţia în acest sector.

Planul de reorganizare a producătorilor de stat de electricitate în două companii energetice noi, Oltenia şi Hunedoara, are ca termen de finalizare convenit cu instituţiile financiare sfârşitul lunii iunie 2012. Scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI la finalul misiunii de evaluare din iulie-august, aprobată de Executiv la jumătatea lunii septembrie, prevede că până la sfârşitul acestui an va fi înfiinţatănouacompanie energetică prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) cu termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari şi că această companie va fi privatizată până la sfârşitul lunii iunie 2012. Procedura de privatizare va fi lansată şi în cazul celei de-a doua companii, Complexul energetic Hunedoara, care va rezulta din fuziunea minelor viabile ale Companiei Naţionale a Huilei cu termocentralele Paroşeni şi Mintia, termenul stabilit pentru finalizarea privatizării fiind şi în acest caz sfârşitul lunii iunie 2012.

Cu toate acestea, avem deja la ora actuală o întârziere în calendarul procesului de privatizare, aspect semnalat şi de reprezentanţii FMI în vizita din România desfăşurată săptămâna trecută. Aceeaşi întârziere o avem şi în ceea ce priveşte managementul privat în companiile de stat, termenul-limită prevăzut pentru unele companii fiind sfârşitul acestui an.

Să nu uităm că România poate deveni, în următorii ani, un exportator de energie şi un jucător-cheie în regiune în domeniul furnizării de electricitate. Însă pentru aceasta este necesară restructurarea producţiei în sectorul energetic şi transparentizarea politicilor energetice, inclusiv prin depolitizarea conducerii acestor societăţi şi atragerea unui management performant.

Reforma în sectorul energetic este un proces greoi, cu mize mari, nimeni cu contestă acest lucru. Cu toate acestea, nu ne mai putem permitem întârzieri. Guvernul trebuie, de acum, să meargă în linie dreaptă şi să-şi continue angajamentele pe linia privatizării şi a îmbunătăţirii capacităţii manageriale în acest sector-cheie. Odată constatată încetinirea procesului de reformă, trebuie luate măsuri rapide pentru redresarea situaţiei: rediscutarea termenelor-limită, restabilirea direcţiilor de acţiune prioritare, luarea în considerare a noilor indicatori macroeconomici şi a poziţiei României la nivelul Uniunii Europene etc. Nu mai este suficient angajamentul şi dorinţa de a progresa în această direcţie, ci este nevoie de acţiune şi de rezultate în programul de reforme structurale.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Apel la responsabilitatea USL pentru deblocarea Legii-cadru a asistenţei sociale"

Timp de 20 de ani în România s-au alocat sume din ce în ce mai mari pentru asistenţa socială, dar nivelul calitativ al serviciilor oferite a scăzut invers proporţional cu sumele cheltuite. În momentul de faţă, am ajuns în punctul în care nu ne mai permitem un astfel de sistem şi nu îl mai putem tolera. Cu toate acestea, datorită intereselor politice ascunse ale opoziţiei, de mai bine de 5 luni România este privată de un sistem echitabil şi eficient al asistenţei sociale de care astăzi are mare nevoie.

Începând cu luna mai a acestui an, de când această lege a intrat în Parlament, parlamentarii PSD au boicotat sistematic cursul adoptării acesteia, neprezentându-se la vot, provocând suspendarea şedinţelor şi, implicit, amânarea votului pentru acest proiect. Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care peste 40 din cele 60 de amendamente ale opoziţiei au fost votate şi în condiţiile în care proiectul a obţinut aviz favorabil din partea Comisiei pentru muncă din cadrul Senatului. Aşadar, ce dovedeşte acest lucru mai mult decât boicot, iresponsabilitate şi nepăsare?

Drept rezultat al muncii depuse de USL, de către aceia care fără ruşine se intitulează "reprezentanţi ai românilor în Parlament", România ajunge să fie plasată pe lista ţărilor necredibile, care nu îşi respectă angajamentul faţă de partenerii şi creditorii internaţionali: FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană. ţara noastră şi-a asumat adoptarea legii până în septembrie a.c., acum însă riscăm ca ea să nu poată intra în vigoare nici la începutul anului următor. În plus, această tergiversare va crea dificultăţi pentru votarea bugetului pentru anul 2012.

prin blocarea Legii-cadru a asistenţei sociale, USL acordă credit sistemului actual, un sistem viciat în care mulţi oameni dintre cei care au nevoie stringentă de sprijin nu sunt suficient ajutaţi, în timp ce oameni cu case şi maşini de lux beneficiază de ajutoare sociale nemeritate. Aceasta să fie România bunului-simţ pe care o vrea USL, cum suna sloganul domnului Antonescu în campania pentru alegerile prezidenţiale?! Eu unul sunt ferm convins că nu. Verificările recente au adus la lumină multe cazuri de fraudare a sistemului de asistenţă socială. Odată cu adoptarea noii legi, acest fenomen va fi stopat. Noile prevederi impun introducerea testării veniturilor şi dezvoltarea unui sistem de detectare a cazurilor de fraudă prin verificări încrucişate. Totodată, pentru o continuă monitorizare a situaţiei reale, se va implementa un sistem informatic integrat care va asigura verificarea datelor înscrise în cerere, precum şi a altor informaţii referitoare la solicitant şi situaţia socio-economică a acestuia.

Prevederile noii legi-cadru vin, totodată, să înlăture dependenţa creată în sistemul asistenţei sociale de până acum. Oamenii apţi pentru muncă vor fi stimulaţi şi ajutaţi să se reintegreze pe piaţa muncii, să nu mai trăiască din puţinul de la stat. Astfel, angajatorii care vor încadra în muncă persoane cărora li se acordă asistenţă socială vor putea beneficia de facilităţi fiscale sau de altă natură. De asemenea, perioada de acordare a ajutorului de asistenţă socială va putea fi prelungită cu maximum 3 luni din luna încadrării în muncă.

actualele condiţii economice ne-au arătat clar că nu mai putem face risipă. Este timpul să renunţăm la un sistem greoi, ineficient, în care cheltuim 19 miliarde de lei, fără să avem certitudinea că toţi cetăţenii care beneficiază de aceşti bani au cu adevărat nevoie de ei. Pentru că argumentele raţionale sunt cele care susţin adoptarea noii Legi-cadru a asistenţei sociale, fac apel la dumneavoastră, membri ai opoziţiei, şi vă invit să renunţaţi la orgoliile politicianiste şi să acţionaţi responsabil, pentru deblocarea acestei legi.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Modernizarea politicilor UE în domeniul achiziţiilor publice - un îndemn la simplificarea şi eficientizarea procesului de achiziţie publică la nivel naţional"

Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută, în cadrul şedinţei plenare de la Strasbourg, Raportul referitor la modernizarea politicii UE în domeniul achiziţiilor publice. Importanţa acestui raport este dată de faptul că urmărirea liniilor de acţiune trasate de Parlamentul European va sta la temelia viitorului achiziţiilor publice. La nivelul construcţiei europene, achiziţiile publice reprezintă un segment strategic al pieţei unice europene şi, de asemenea, un element-cheie pentru îndeplinirea obiectivelor de creştere economică fixate de UE.

Consider importantă concentrarea atenţiei noastre asupra acestui subiect, deoarece achiziţiile publice în România s-au dovedit a fi un domeniu anevoios care ne-a creat multe piedici în absorbţia fondurilor europene. Cadrul legislativ european, reprezentat de directivele UE ce trebuie transpuse în legislaţia naţională, influenţează în mod direct funcţionarea sistemului naţional de achiziţii publice. Conform constatărilor raportului, revizuirea directivelor UE privind achiziţiile publice în 2004 a avut un rol benefic, conducând la o dezvoltare suplimentară şi utilă a pieţei unice pentru achiziţiile publice la nivel european. Cu toate acestea, la nivelul statelor membre au apărut anumite deficienţe ulterior transpunerii Directivelor 2004/17 şi 2004/18 în legislaţiile naţionale. Aşadar, deşi există o procedură foarte bine detaliată, transpusă în practică, aceasta se dovedeşte a fi o procedură complexă, dar greoaie. De aceea, este necesară o revizuire a acesteia. În acest sens, au fost formulate câteva aspecte esenţiale ale acestui raport, pe care aş vrea să le punctez.

Una din liniile de acţiune trasate de Parlamentul European este simplificarea normelor şi promovarea unor proceduri mai flexibile în domeniul achiziţiilor publice.

Având în vedere că politica în domeniul achiziţiilor publice trebuie să asigure în primul rând utilizarea eficientă a fondurilor publice de către statele membre şi să obţină rezultate optime cu achiziţiile publice, raportul solicită explicit elaborarea unor proceduri mai clare, transparente şi flexibile.

O bună măsură în ce priveşte flexibilitatea, pe care acest raport o recomandă, este aplicarea unor versiuni accelerate ale procedurilor de atribuire, în special în cazul proiectelor publice majore, autorităţile locale şi regionale fiind încurajate să aplice aceste proceduri pentru a nu periclita soarta proiectelor. Cred că această măsură va fi de real ajutor şi pentru sistemul românesc al achiziţiilor publice, în condiţiile în care, în momentul de faţă, timpul necesar finalizării procesului de achiziţie publică, precum şi unele acţiuni în justiţie, sub forma unor proceduri de apel îndelungate, blochează de multe ori proiectele cu finanţare europeană. Aplicarea unor versiuni accelerate ale procedurilor de atribuire propusă de Parlamentul European este o soluţie viabilă pentru stoparea acestor blocaje.

O altă linie de acţiune trasată de acest raport este îmbunătăţirea accesului pentru IMM-uri la achiziţiile publice. Raportul subliniază că un bun acces al IMM-urilor la achiziţiile publice, ca motor al economiei europene, este esenţial în vederea ocupării forţei de muncă, dar şi pentru garantarea dezvoltării durabile, a inovării şi a creşterii economice. Aşa cum am susţinut şi în intervenţiile anterioare, sectorul IMM se înscrie printre preocupările guvernării actualei coaliţii conduse de PDL. În general, IMM-urile nu dispun de capacităţi administrative specializate semnificative şi, de aceea, este necesară reducerea la minimum a cerinţelor administrative impuse acestora sau a criteriilor de selecţie privind situaţia financiară în cadrul procesului de achiziţie publică. Totodată, raportul subliniază că autorităţile contractante ar trebui să utilizeze în mai mare măsură posibilitatea de a distribui contractele de achiziţii publice pe loturi, ceea ce ar oferi IMM-urilor mai multe şanse de a participa la achiziţiile publice în termeni calitativi şi cantitativi, crescând în acest fel şi concurenţa.

acestea sunt doar câteva dintre măsurile prevăzute în Raportul privind modernizarea politicilor UE în domeniul achiziţiilor publice, adoptat de Parlamentul European. Consider că aceste măsuri ce privesc sistemul de achiziţii publice trebuie susţinute ferm de reprezentanţii României în instituţiile europene abilitate să elaboreze acte legislative. În acelaşi timp, consider că transpunerea acestor măsuri în legislaţia naţională, trebuie să constituie încă de pe acum o componentă a activităţii noastre legislative.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Disponibilizările de după recesiune - efectele acestora şi necesitatea unei susţineri din partea statului"

Doi ani de recesiune au zguduit economia românească, o economie care deşi începe să dea semne de revigorare şi reintrare pe plus a suferit profund mai ales în ceea ce priveşte piaţa muncii. Astfel, cu toate că cifrele actuale marchează semnul redresării economice, situaţia rămâne una delicată, iar acordurile pe care le avem cu FMI sau Uniunea Europeană ne impun noi diponibilizări de personal din administraţia statului şi din cadrul companiilor naţionale.

Judeţul Prahova ocupă locul 8 în topul disponibilizărilor în aceşti doi ani. În primele nouă luni ale lui 2011 au fost înregistrate, deja, 2000 de concedieri, numărul şomerilor apropiindu-se de un total de 17.000. În plus, pentru lunile septembrie şi octombrie, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Şomaj Prahova a anunţat disponibilizarea a 800 de salariaţi din industria de maşini şi utilaje, precum şi din cea alimentară. La toate acestea se mai adaugă disponibilizările masive făcute de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

La nivelul întregii ţări numărul persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă este remarcabil. Prin programul de ocupare al ANOFM şi-au găsit un loc de muncă, anul trecut, aproximativ 370.000 de persoane, dintr-un total de 725.000 de şomeri, şi în condiţiile în care 1.093.999 de români au beneficiat de asistenţă privind înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active. Tot în 2010, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,3%, la o distanţă de 6,7 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Aceste date oficiale demonstrează nevoia ca autorităţile locale şi centrale să elaboreze şi să dezvolte noi programe solide în vederea sprijinirii persoanelor şomere, dincolo de eforturile depuse de AJOFM-uri. Măsurile care se cer implementate trebuie, negreşit, să prevadă acordarea de servicii gratuite de informare şi consiliere profesională a persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă, prin acordarea de consiliere în carieră, informaţii privind piaţa muncii, precum şi evaluarea şi autoevaluarea personalităţii, în vederea reorientării profesionale. Mulţi dintre aceia care nu au un loc de muncă la momentul actual sunt persoane care necesită consultanţă şi în ceea ce priveşte metodele şi tehnicile de căutare a unui job, precum şi dezvoltarea abilităţii şi încrederii în sine. Totodată, România are nevoie de programe de reconversie profesională adaptate la noile cerinţe, cât şi dezvoltarea unor programe de asistenţă în vederea iniţierii unei afaceri într-un anumit domeniu, în condiţiile economice actuale. Numai astfel, şomerii de astăzi pot fi reintegraţi în câmpul muncii, într-o perioadă cât mai scurtă de timp şi fără prea multe efecte negative asupra moralului şi asupra psihicului lor.

În plus, dincolo de măsurile active de stimulare a angajării demarate de Guvern, precum sprijinul pentru crearea de noi locuri de muncă în cadrul IMM-urilor şi pentru începerea unei afaceri, Cabinetul Boc trebuie să facă din România un punct de interes pe harta investitorilor străini prin iniţiative care să întâmpine nevoile giganţilor economici de o manieră rentabilă pentru ţară şi pentru cetăţenii români şi să susţină, în paralel, proiecte de anvergură, investiţii în infrastructură, spre exemplu, proiecte care să permită ocuparea la un nivel cât mai extins.

Domnul Ioan Stan:

Au dumnealor, bătrânii neamului meu sucevean, un fel de a te pune la cale, pentru a face ce-ţi cer Domniile lor, care nu îngăduie abatere de la spusa înşelător domoală cu care îţi întipăresc în suflet şi în minte ceea ce vor să fie auzit prin glasul tău. Nici a te face că nu înţelegi nu-ţi lasă loc, fiind adevăraţi ctitori de vorbă meşteşugită, dar limpede ca lacrima de rouă.

Aşa mi-au făcut şi mie când m-au găsit vrednic să le port cuvântul până la dumneavoastră. M-au şcolit pe îndelete, m-au întrebat din când în când câte ceva spre a se linişti că nu se ostenesc degeaba şi că m-am învrednicit a le ţine minte spusele şi m-au juruit că întocmai precum le-a fost vrerea şi cuvântul le voi fi sol.

Nu smintesc deci nimic din cele ce mi-au încredinţat şi vă cer îngăduinţa să le aştern la voia Domniilor voastre.

Iată deci cuvântul celor născuţi mai demult şi încă trăitori pe meleag sucevean, aflaţi la vârsta la care, după o viaţă de muncă, li s-ar fi cuvenit, cu prisosinţă şi mulţumiri, pacea şi liniştea unui timp fără griji.

"Suntem bucuroşi şi liniştiţi la spusele domnului Preşedinte că nimic rău nu ni se va întâmpla în anul ce vine, fiind noi toţi, foştii slujbaşi, de ni se mai zice şi asistaţi social, vorbă pentru care mulţumim cu smerenie şi le dorim asemenea, fiind deci, noi toţi, închingaţi zdravăn în centurile de siguranţă de care părinteşte s-a îngrijit a ni le pune însuşi preşedintele ţării. Bine că ne-a spus Domnia sa că e vorba de centuri de siguranţă, pentru că la grumazul nostru le simţim ca nişte laţuri gata-gata să ne lase fără suflare. Acum ştim că sunt menite a ne feri de furtuna următorilor ani de criză, aia despre care ştim tot de la domnul Preşedinte, săracul, încă din anul 2008, că nu vine la noi, şi ne străduim să respirăm prin pori spre a nu plezni, Doamne fereşte, bunătate de legători.

Zice tot Domnia sa, Preşedintele, că tot ce trebuia să avem în 2008 avem acum, aşa că tare ne mai bucurăm şi de asta şi-i mulţumim şi, după cuviinţă, iar îi dorim asemenea, căci cu adevărat în 2008 nu aveam nici pensii impozitate şi ciuntite, nici copii şomeri şi nici nepoţi rămaşi să înveţe la umbra gardului, şcolile cele multe şi netrebuincioase fiind închise spre a nu mai naşte inexactitudini.

Mai suntem liniştiţi că centurile astea puse de domnul Preşedinte ne-au scăpat şi de grija mersului la doctori, acestora arătându-li-se drumul. Drumul pribegiei!

Ne pare numai rău că s-a văzut silit să-şi caute de sănătatea zdruncinată de grija noastră prin cele străinătăţuri, dacă la noi, cu aceeaşi străduinţă cu care s-au desfiinţat şcolile, s-au închis şi spitalele.

Aşa că suntem tot mai bucuroşi şi mai liniştiţi în scurta aşteptare ce ne-a mai rămas până la liniştea de pe urmă.

Până atunci mai avem a-i mulţumi Domniei sale, domnului Preşedinte, pentru asigurarea că în anul ce va să vină, în derapajele în care România nu va intra, aşa cum nici în criză n-a intrat, nu se vor reduce cheltuielile cu pensiile şi salariile. Adevărat este că nu vor creşte. Dar înţelegem că nu se poate. Destul că au crescut şi vor mai creşte cu hotărâre cheltuielile cu traiul. Nu pot creşte toate odată şi noi pricepem asta şi înţelegem mai bine ca niciodată de ce a socotit domnul întâiul ministru câţi vom trece hotarul după iarna asta, spre a mai uşura grijile domnului Preşedinte.

Deci cu dreptate ni se pare a-i mulţumi şi domniei sale ca bun şi silitor ucenic al înaintegrijitorului de neam şi ţară şi, tot aşa, a-i dori asemenea.

O nedumerire am avea totuşi, în umilinţa noastră.

De ce un marinar, cum se sumeţeşte a se declara Preşedintele, se bizuie în paza poporului său pe legătorile astea, când până şi noi, asistaţii, am aflat că pe corăbii nu cu legătoarea de siguranţă îşi păzesc dumnealor pielea la vreme de cumpănă, ci cu nişte covrigi cu gaura mai mare, de le zice colaci, şi care au aşa putere de ţin omul căzut în apă să nu se ducă la fund.

Numai că stând noi strâmb şi judecând drept, după vorba cea veche, singuri ne dumirim că din colacii cu pricina au mai scăpat cu viaţă oameni, pe când din nişte legători cu pricepere strânse, ca cele de care am făcut vorbire, cine să mai scape?

Deci să te duci mata, domnule deputat, acolo unde te-am trimis noi când te-am votat şi întocmai precum ţi-am spus noi să le spui şi dumnealor, celor care au avut cândva, iar cei mai bogaţi mai au încă, părinţi".

Ceea ce, cu închinare de suflet, am făcut.

Domnul Gheorghe-Mirel Taloş:

În 2010, guvernul Boc, format din PDL, UDMR şi UNPR, şi-a asumat răspunderea pe Legea pensiilor. În cuprinsul acestei legi, articolul 102 are următorul cuprins: "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei. (2) Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent."

Acelaşi guvern PDL, UDMR şi UNPR a anunţat recent că pensiile nu vor fi nici măcar indexate în bugetul pe anul 2012, încălcând astfel o lege pentru care şi-a asumat răspunderea.

Consider acest lucru inacceptabil din perspectiva statului de drept. Dacă guvernul nu respectă propria lege, putem aştepta de la cetăţeni respectarea legilor? Şi dacă preşedintele ţării ameninţă judecătorii să nu dea decizii care să implice costuri pentru guvern, cetăţenii nu ar putea şi ei face la fel, de exemplu să nu îşi plătească taxele sau să nu se supună deciziilor judecătoreşti?

Guvernul Boc este campion mondial la încălcarea legilor şi a Constituţiei, dar culmea este atinsă acum, când nu este respectată propria lege. Acest lucru duce din punct de vedere politic la pierderea încrederii cetăţenilor în sistemul democratic şi în statul de drept şi are consecinţe grave pentru democraţia din România.

Domnul Titi Holban:

"7 irosiţi pentru unul!"

S-au scurs deja 2 ani de când Traian Băsescu a obţinut cel de-al doilea mandat de preşedinte şi a rămas să exercite această funcţie la Palatul Cotroceni. Dacă socotim şi primul mandat de 5 ani, avem în total 7 ani ai preşedinţiei lui Traian Băsescu, 7 ani care s-au scurs fără folos pentru actualul preşedinte.

Să ne înţelegem, nu grija pentru preşedinte ne frământă aici. Totuşi, în cei 7 ani de mandat, preşedintele nu a înţeles nimic din regulile democraţiei româneşti, pe care le-a încălcat neîncetat şi a încercat să le schimbe după propria voinţă, în mod dictatorial şi într-un dispreţ total faţă de puterile statului, faţă de instituţii, clasă politică, cetăţeni, societate civilă.

Cel care în 2004 a jurat că va juca totul pe o singură carte - Constituţia, a ales să joace 7 ani pentru alta - Traian Băsescu! Cel care în 2004 jura să joace pentru propriul popor, a ajuns să joace, tot 7 ani, doar pentru propriul partid !

Am putea spune că ne-am obişnuit cu acest joc de-a democraţia practicat de Traian Băsescu, numai că în acest joc este implicată România, sunt la mijloc interesele românilor, drepturile şi libertăţile fundamentale, acest joc se poartă pe spinarea cetăţenilor şi amanetează viitorul copiilor noştri.

Cât despre copii, se ştie că primii 7 ani din viaţă sunt cei mai importanţi pentru educaţia acestora. Până şi un copil este capabil să înveţe în acest timp regulile esenţiale ale vieţii, ceea ce este bine şi ce este rău, cum să se comporte în societate. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune despre preşedintele Băsescu, care, în 7 ani de mandat, nu a învăţat nimic despre democraţie, despre societate, despre funcţionarea statului, despre puterile şi echilibrul acestora într-un stat democratic şi european, aşa cum pretindem cu toţii că este România.

Atacul fără precedent lansat de curând de Băsescu la adresa puterii judecătoreşti, la independenţa acesteia, în fapt o instigare la nerespectarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, este edificator în acest sens. El aminteşte de un alt caz, la fel de grav şi întunecat din istoria postdecembristă a României, petrecut în 1995, când un alt preşedinte îndemna magistraţii să dea dreptate chiriaşilor în litigiile cu proprietarii. Urmarea: mii de procese câştigate la CEDO, totul pe socoteala statului român, aruncat o lungă perioadă în izolare externă.

Astăzi, un alt preşedinte atacă magistraţii în numele reformei şi instigă la încălcarea legii. Din fericire, anii au trecut, suntem în Uniunea Europeană, iar puterea judecătorească dă semne, şi face foarte bine, că nu respectă "îndemnurile" prezidenţiale şi nu le aplică, pentru că efectele ar fi aceleaşi ca în 1995.

În cei 7 ani, preşedintele Băsescu a devenit o prezenţă neglijabilă în Europa şi o prezenţă inutilă pentru România. În 7 ani preşedintele a încercat, chiar a şi reuşit, mai ales din 2009 încoace, la adăpostul unui Guvern docil, să transforme România într-un stat slab, cu instituţii politizate şi neperformante în planul politicilor publice, mai ales anticriză, la temelia căruia s-a înfiripat şi înfloreşte, de 3 ani încoace, o corupţie puternică, patronată de sistemul clientelar portocaliu. Aceasta este contribuţia lui Traian Băsescu la România de astăzi.

7 ani irosiţi pentru unul! Ajunge, sunt suficienţi, e timpul să nu mai irosim niciunul pentru unul!

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Unii ar trebui să se ruşineze!"

La începutul mandatului acestui guvern, una dintre priorităţile de guvernare a reprezentat-o promovarea unui atu concurenţial al ţării noastre, şi anume capacitatea de a dezvolta activităţile de turism. De asemenea, stimularea investiţiilor de profil, precum şi investiţiile efective realizate de ministerul abilitat au avut o cadenţă incontestabilă.

Pentru prima dată, după douăzeci de ani, am încercat să identificăm României un brand turistic relevant sau, altfel spus, un brand care să corespundă reprezentărilor pe care străinii le dau ţării noastre. Aşa s-a ajuns la celebra sintagmă "Romanian Garden", graţie naturii încă virgine din multe colţuri ale ţării noastre.

Reacţiile ipocrite şi nefundamentate ale gurilor rele, în faţa unei astfel de viziuni, nu au întârziat să apară. "Bani risipiţi!", spuneau unii. "Campanie fără impact!", spuneau alţii. Realitatea însă avea să le astupe gurile răuvoitoare şi avea să întărească ideea că demersurile Guvernului României şi ale Ministerului Turismului au fost de bun augur şi necesare.

Când mă refer la realitate, mă refer în primul rând la efervescenţa din ce în ce mai mare din ultimele luni, care caracterizează o lume întreagă, în jurul interesului fără precedent de a descoperi "Grădina Maicii Domnului", cu o numea regretatul Papa Ioan Paul al II-lea.

Astăzi, moştenitorul Coroanei Britanice, prinţul Charles, nu conteneşte să promoveze, ori de câte ori are ocazia, minunile pe care le descoperă în România. Ce ţară din această lume nu şi-ar dori ca poate cea mai reprezentativă figură monarhică din lume să-i promoveze brandul turistic şi minunile naturale?

Mai mult, presa americană nu conteneşte să laude, prin vocea reporterilor săi, minunile pe care le-au văzut în ţara noastră. Nu pot să nu remarc că zilele trecute înşişi reprezentaţii elveţieni aveau să declare că, pe lângă frumuseţile româneşti, Alpii elveţieni par o grădină artificială.

Eu nu pot nega evidenţa. Nu pot să nu recunosc faptul că Guvernul României a promovat o politică înţeleaptă. Ceea ce aş putea însă să fac este să avertizez Guvernul ca, în pofida unui buget estimat mai auster, să nu pericliteze această politică, ci, dimpotrivă, să o intensifice.

De asemenea, aş mai recomanda celor care iubesc România şi îşi doresc ca natura sălbatică pe care încă o mai avem să nu ajungă sub dinţii nemiloşi ai ferăstraielor, caracteristică a tuturor statelor care şi-au dorit o evoluţie economică spectaculoasă pe seama naturii.

I-aş mai invita pe cei care iubesc România să vină şi să pună umărul real la adoptarea unei legi moderne a turismului care se va practica peste ani de zile în România, pentru a asigura acestuia dezvoltarea şi, în acelaşi timp, să rămânem o ţară de invidiat în lume.

Domnul Samoil Vîlcu:

"Municipiul Râmnicu Vâlcea, exemplu de succes al atragerii şi cheltuirii fondurilor europene"

Investiţiile sunt cheia modernizării României, iar acest lucru se poate face, cred eu, prin atragerea masivă a fondurilor europene, mai ales în condiţii de criză economică.

Din acest punct de vedere, al atragerii fondurilor europene, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea poate constitui un exemplu. Râmnicu Vâlcea a fost desemnat unul dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană a României care beneficiază de fonduri europene în valoare de 38,2 milioane de euro, în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa Prioritară 1.

Municipiul Râmnicu Vâlcea are un Plan Integrat de Dezvoltarea Urbană care cuprinde proiecte care au ca scop modernizarea oraşului. Nouă proiecte importante pentru Râmnicu Vâlcea se află în evaluare sau în implementare la Primăria municipiului. Aceste proiecte fac parte din Programul Operativ Regional 2007-2013, fiind incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru municipiul Râmnicu Vâlcea - "Pol de Dezvoltare Urbană". Pentru ele, Râmnicul beneficiază de finanţare externă în proporţie de 98% (17,65% de la bugetul de stat şi 80,35% din Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR), cu o cofinanţare locală de numai 2%. Prin derularea acestor proiecte va creşte standardul de viaţă al locuitorilor, se va moderniza infrastructura şi se va dezvolta turismul zonal. De asemenea, creşterea siguranţei cetăţenilor şi modernizarea unităţilor de învăţământ sunt priorităţi pentru actuala administraţie locală a municipiului.

Unul dintre proiectele incluse în acest portofoliu de 9 a fost deja finalizat cu succes. Astfel, proiectul "Extindere şi modernizare sistem de supraveghere video cu dispecerat pe linia siguranţei publice şi prevenirea criminalităţii, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea", în valoare totală de 848 de mii de euro, din care 634 de mii de euro reprezintă finanţare nerambursabilă, a însemnat instituirea unui sistem de supraveghere video cu dispecerat, care monitorizează 30 de zone- cheie. Sistemul cuprinde un număr de 80 de camere de supraveghere video, iar dispeceratul se află la sediul Poliţiei Locale.

În plus, pentru rezolvarea problemelor de trafic, municipalitatea are în vedere implementarea unui proiect important, "Pod peste râul Olăneşti în prelungire strada Carol I", în valoare totală de 3,2 milioane euro, din care 2, 5 milioane euro reprezintă finanţare nerambursabilă. Proiectul include un nou pod şi două artere de legătură cu două străzi importante care vor fi prevăzute cu iluminat public, marcaj şi semnalizare rutieră specifică. Pe aceeaşi linie, a fluidizării traficului, a fost dezvoltat şi proiectul "Artera de legătură între strada Ştirbei Vodă şi strada Morilor, inclusiv podul peste râul Olăneşti", care are o valoare totală de 1,2 milioane euro, din care 916 mii de euro reprezintă finanţare nerambursabilă. Fluidizarea traficului din zona centrală a fost motivul elaborării acestui proiect. Proiectul va contribui la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei, facilitarea accesului pietonilor şi a autovehiculelor, la reducerea poluării rezultate din emisii şi noxe, precum şi a poluării fonice. De asemenea, va creşte calitatea serviciilor publice, se vor crea condiţii optime de desfăşurare a activităţii operatorilor de transport din zonă, un acces mai rapid la serviciile medicale, de învăţământ, administrative, juridice pentru populaţia din zonă.

Acum investiţia se află la final şi va fi inaugurată.

Pe 11 noiembrie vă invit să luaţi parte la un eveniment care înseamnă finalizarea unui proiect ce va aduce beneficii municipiului Râmnicu Vâlcea, dar şi întregii zone.

Exemplul de succes al municipalităţii din Râmnicu Vâlcea poate fi urmat şi de alţii, iar pentru a continua pe aceeaşi linie, în 2012 va demara procedura de contractare a patru noi proiecte, aflate în prezent pe lista de rezervă.

În concluzie, administraţia din Râmnicu Vâlcea a înţeles foarte bine cum trebuie atrase şi cheltuite fondurile europene.

Doamna Lucia-Ana Varga:

"Vieţile femeilor din România, în pericol!"

Potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Manchester, numărul tinerelor care dezvoltă cancer de col uterin a crescut cu 40 de procente, acest lucru fiind extrem de îngrijorător.

Concluzia este clară: femeile din România au nevoie absolută de programele de prevenţie, aşa cum ar fi cele pentru screeningul pentru cancerul de col uterin şi cancerul de sân. Acest fapt este confirmat de realitatea cotidiană, dar şi de statisticile oficiale care arată că aceste boli afectează o mare parte din populaţia feminină a ţării.

Femeile sunt una dintre categoriile cele mai afectate de criza economică, de multe ori acestea negăsind resursele necesare pentru investigaţii vremelnice şi ajungând astfel să se confrunte de multe ori cu situaţii medicale limită care, de altfel, printr-un program de prevenire şi sesizare din timp, ar putea avea o rezolvare fericită. Cancerul de col uterin sau cancerul de sân sunt boli care lovesc o mare parte a femeilor din România, dar de multe ori acestea fiind depistate mult prea târziu şi cu urmări tragice pentru paciente.

De altfel, chiar în campania de informare a Centrului Naţional de Informare pentru Prevenirea Cancerului de Col Uterin se precizează că "80% dintre femei se vor infecta cu HPV de-a lungul vieţii, iar 50% dintre acestea cu tulpini care ar putea produce cancer de col uterin." De asemenea, în România se înregistrează anual 3.000 de cazuri noi şi un total de 40.000 de femei care au diagnosticul de cancer de col uterin.

La fel de dramatică este situaţia femeilor care se află în luptă cu cancerul de sân, afecţiune care, în viziunea multora, a atins proporţiile unei epidemii. În România sunt aproximativ 6.000 de cazuri noi de cancer la sân diagnosticate în decursul unui an.

În aceste condiţii, consider că, testele de screening pentru aceste două afecţiuni sunt deosebit de importante, pentru că ele pot salva vieţile a milioane de femei. Aceste teste fac posibil ca identificarea cancerului să fie făcută înainte de apariţia simptomelor, într-un stadiu precoce. Iar când celulele tumorale sunt detectate precoce, cancerul este mai uşor de tratat.

Acesta este motivul pentru care, în calitate de parlamentar, am solicitat ministrului sănătăţii în repetate rânduri să aloce fondurile corespunzătoare pentru funcţionarea programelor de screening pentru depistarea cancerului de col uterin şi a cancerului de sân, mai ales în contextul sosirii bugetului de stat pentru anul 2012 în Parlament, la acest final de an.

De asemenea, prin prezenta declaraţie politică cer sprijinul tuturor colegilor parlamentari pentru ca aceste finanţări să fie prevăzute, salvarea vieţii femeilor din România putând schimba destinul a milioane de familii. Prezentul demers nu este condiţionat de vreo culoare politică sau de apartenenţa la vreo ideologie, ci este unul care face apel la solidaritate şi responsabilitate.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Acordul de interconectare în domeniul gazelor naturale între Bulgaria, Grecia şi România"

În numele meu şi al deputatului minorităţii bulgare din România, domnul Niculae Mircovici, vă rog să-mi permiteţi să expun câteva gânduri în legătură cu acordul de interconectare în domeniul gazelor naturale între România, Bulgaria şi Grecia. Este vorba despre conducta de gaz caspic Azerbaidjan - Georgia - România Interconnector, concurentă directă pentru proiectul Nabucco, Coridorului sudic de gaz, care leagă Europa de resursele cele mai bogate de gaze - Regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu - fiind de o importanţă deosebită pentru Uniunea Europeană.

Conducta Giurgiu - Ruse, de interconectare a reţelelor de gaze naturale dintre România şi Bulgaria, va fi gata în 2012. Pe data de 12 octombrie a.c. ministrul economiei, energiei şi turismului din Bulgaria, domnul Traicio Traikov, şi omologul său român, domnul Ion Ariton, au semnat un memorandum care dă startul acţiunii comune pentru studiul de fezabilitate al proiectului. Comisia Europeană a aprobat o cofinanţare de circa 9 milioane euro pentru acest proiect, suma urmând a fi repartizată între cele două companii, Transgaz (din România) şi Bulgartransgaz (din Bulgaria), în funcţie de valoarea investiţiei pe teritoriul fiecărei ţări. Conducta va avea o lungime totală de circa 26 km, dintre care 7,2 km sunt pe teritoriul României, 15,4 km pe teritoriul Bulgariei şi 2,4 km subtraversează Dunărea. Interconnectorul va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi/an şi o capacitate minimă de transport de 0,5 miliarde metri cubi/an. Valoarea totală estimată a proiectului este de 24 milioane euro (din care Transgaz - 10 milioane euro şi Bulgartransgaz - 14 milioane euro).

Conducta Turcia - Grecia - Italia (ITGI - Interconnector Turcia - Grecia - Italia) face parte şi ea din Coridorul de Sud, proiectul ITGI incluzând şi crearea unei conducte de gaz între Bulgaria şi Grecia (IGB - Interconnector Grecia - Bulgaria). Conducta va lega oraşul Komotini din Grecia de oraşul Stara Zagora. Lungimea ei va fi de 117 km, iar capacitatea de 3 miliarde de metri cubi de gaz pe an, dar este de aşteptat ca acesta să crească la 5 miliarde de metri cubi. Proiectul a intrat într-o fază decisivă la 11 august 2011, prin semnarea contractului dintre ICGB SA şi consorţiul "Penspen SRL & M Engineering SA" pentru proiectarea tehnică generală şi de evaluare a impactului asupra mediului. Prin semnarea contractului a început efectiv lucrul la conducta de interconectare. Se preconizează ca şi acest proiect de interconexiune să fie gata până la sfârşitul anului 2012.

În condiţiile crizei actuale, toate cele trei ţări - Bulgaria, Grecia şi România - se confruntă cu probleme similare sub aspectul aprovizionării cu gaz. Aceste proiecte aduc o diversificare a surselor de energie şi sunt un pas spre mai buna colaborare între cele trei guverne în spaţiul sud-est european.

În calitate de deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, ne exprimăm convingerea că aceste întreprinderi vor conduce la noi paşi pe calea rezolvării problemelor complexe pe care cele trei ţări le au de rezolvat.

Domnul Dan Bordeianu:

Un aspect foarte important pentru situaţia economică a României este modul în care va fi construit bugetul pe anul 2012.

Nu putem accepta premisa de la care pleacă guvernanţii în construirea acestui buget, şi anume că suntem condamnaţi la o politică lipsită de orice şansă de revigorare economică. Românii sunt condamnaţi la austeritate, în vreme ce puterea actuală nu ia nicio măsură pentru a creşte veniturile cetăţenilor, pentru a creşte economia, pentru a spori numărul de noi locuri de muncă.

Este bine ştiut faptul că actualul Guvern nu are niciun fel de preocupare pentru reducerea uriaşei evaziuni fiscale, deşi executivul deţine harta completă a marii evaziuni fiscale şi nu face nimic pentru a o limita, pentru a o combate în mod serios.

Nu putem accepta ideea că în această ţară dificultăţile şi rigorile crizei, austeritatea şi strânsul curelei sunt numai pentru cei mici, pentru cetăţenii de rând, pentru contribuabilii care nu fac parte din marile grupuri asociate puterii.

În acest context, PNL, împreună cu partenerii săi, abordează dezbaterea privind bugetul de stat pe 2012 cu propuneri foarte clare, cu o viziune pe care este dispusă să o discute în mediul politic decizional din România.

Avem soluţii pentru relansarea creării de noi locuri de muncă şi creştere economică, pe care le vom prezenta astăzi, la întâlnirea cu reprezentanţii FMI, ai Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene.

Propunem, aşadar, zece măsuri în baza cărora bugetul de stat pe 2012 va avea un plus de 0,7% din PIB, undeva spre zona un miliard de euro:

1. Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale;
2. Reducerea TVA (începerea reducerii eşalonate a TVA, pentru a se reveni spre 19%);
3. Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produse agricole - 9% către bugetul de stat şi 15% să se întoarcă la producător;
4. Respectarea legii actuale în ceea ce priveşte indexarea pensiilor cu rata inflaţiei + 50% din creşterea salariului mediu pe economie;
5. Menţinerea cotei de cofinanţare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene;
6. Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, pentru oprirea risipei actuale;
7. Blocarea cheltuielilor de partid - suspendarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii şi a altor cheltuieli similare, care nu se fac decât prin clientela de partid;
8. Obligarea primului-ministru de a nu mai folosi fondul de rezervă al guvernului decât pentru situaţii de urgenţă (catastrofe naturale), în locul alocării de fonduri primarilor puterii;
9. Menţinerea actualei contribuiţii la pilonul 2 de pensii (pensiile administrate privat);
10. Stimularea de atragere de fonduri europene, care să completeze fondurile interne şi care să ajungă în economie pentru crearea de noi locuri de muncă.

Domnul Ion Călin:

"Traian Băsescu - între Constituţie, demagogie şi populism"

Săptămâna trecută s-a terminat sau trebuia să se termine recensământul populaţiei. Cum s-a desfăşurat acesta? Specific actualei guvernări: haos, confuzie, suspiciune şi, bineînţeles, incoerenţa instituţiilor. Proasta organizare, interpretarea legii după bunul-plac au fost o bătaie de joc la adresa cetăţenilor. Ceea ce trebuia să reprezinte unul dintre puţinele evenimente în care autorităţile române se coordonau cu cele din toate statele UE a devenit o chestiune care va marca gradul de încredere în instituţii.

Că la noi este cum nu este la nimeni arată şi relaţia dintre preşedinte şi puterea legislativă. Preşedintele Traian Băsescu încalcă Constituţia substituindu-se Guvernului României, amestecându-se în activitatea legislativă a Parlamentului şi hotărând ce acte normative trebuie adoptate.

Continuând procesul de denigrare a instituţiilor statului preşedintele doreşte să scoată vinovat Parlamentul pentru nerealizările în domeniul justiţiei şi al noţiunii de "asistenţă socială". Pentru preşedinte prevederile Constituţiei de separare a puterilor în stat nu contează, dumnealui îşi permite chiar să ceară parlamentului "o atenţie deosebită în adoptarea... cât mai urgent posibil" a unor acte normative.

Traian Băsescu are o abordare de opoziţie, uitând că PDL deţine poziţia dominantă chiar şi în camera superioară a parlamentului, compromisă grav, dar îi lipseşte disciplina şi poate dorinţa de a adopta legile pe care le doreşte preşedintele. Aşadar, Traian Băsescu ar trebui să fie, şi poate chiar este, dezamăgit în primul rând de putere şi abia apoi de opoziţie, de la care nu ar fi trebui să aibă nicio aşteptare, pentru că PDL nu i-a ascultat cuvântul sau nu a reuşit să-i impună voinţa. Când frâiele afacerii au scăpat, preşedintele i-a băgat chiar în şedinţă pe parlamentarii PDL-işti şi le-a ţinut morală. În locul "neutralităţii" pe care ar fi trebuit să o promoveze, Traian Băsescu a preferat implicarea aproape totală.

Şi dacă puterea legislativă îl incomodează pe preşedinte, nici relaţia cu puterea judecătorească nu este pe placul acestuia. Domnul preşedinte nu este mulţumit că instanţele de judecată se substituie şi "executivului, şi legislativului, şi justiţiei". Probabil dumnealui este nemulţumit de faptul că aceasta se opune legal anumitor acţiuni ale puterii. Uită preşedintele că într-o ţară democratică există separarea puterilor, iar dumnealui nu are dreptul, conform Constituţiei, să se amestece în treburile acestora.

Cu executivul, preşedintele are cea mai bună relaţie, poate şi pentru că în guvern sunt oameni de carton, simple marionete, personaje care nu ştiu să decidă ceva singure.

Membrii Guvernului, în frunte cu Emil Boc, sunt doar nişte simpli executori şi atât. Un exemplu concret este acum realizarea bugetului de stat pe 2012. Cu toate că trebuia să ajungă în Parlament încă din 15 octombrie, premierul a aşteptat întâi vizita şi aprobarea FMI, precum şi acordul preşedintelui, şi abia după aceea poate ajunge bugetul şi în Parlament. După numeroase întâlniri şi iar întâlniri, declaraţii şi iar declaraţii, făcute de la Cotroceni, nu de la Palatul Victoria, am aflat cât de cât ceva despre acest buget. Va fi un "buget prudent" "pentru vreme rea", un buget care să răspundă realităţilor economice, chiar dacă anul 2012 este un an electoral. Dacă prudenţa este cuvântul de ordine, pentru liniştirea populaţiei sau pentru conservarea şi mărirea numărului de voturi aceasta s-a schimbat în "indexări" majorări de pensii şi salarii în a doua jumătate a lui 2012, dacă economia permite. Şi atunci, cum rămâne cu "demagogia şi populismul", sau aceste cuvinte nu pot fi folosite decât de putere, opoziţia nu are voie?!

Dacă Andrei Şaguna a lăsat urme în istoria ţării, recunoscute chiar de preşedinte, prin faptul că "şcoala, educaţia, cultura sunt elementele de perenitate ale unui popor", Traian Băsescu nu lasă în urma dumnealui nici şcoli, nici cultură, dar mai rău este faptul că actualul recensământ a scos în evidenţă că sub conducerea lui Traian Băsescu şi a PDL, România a pierdut cea mai importantă resursă: omul.

Domnul Neculai Răţoi:

"Blejnar ia cu japca!"

Administraţia fiscală şi, în general, toate instituţiile de control au rol de japcă. Au rol de a se duce, de a controla şi a da o amendă, fără să spună dacă este ceva de îndreptat, dacă şi unde s-a greşit.

Acest tip de atitudine este unul total dăunător. Şi nu vorbesc numai de administraţia fiscală, vorbesc de toate organismele de control pe care le are ţara asta. Mesajul meu către ei este: "Schimbaţi-vă atitudinea! Fiţi proactivi şi încercaţi să îndrumaţi business-ul în România şi nu să-l distrugeţi!". Nu, citatul acesta nu aparţine, aşa cum s-ar crede, vreunui discurs al cuiva din opoziţie. Citatul aparţine chiar lui Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, printre puţinii oameni care au reuşit să pună degetul pe rană şi care să recunoască, fie şi voalat, că "imperiul lui Blejnar" este o permanentă sursă de abuzuri şi corupţie, fiind foarte politizată - adică exact ce nu s-ar aştepta de la o astfel de instituţie a statului!

Iată că şi altcineva cu o voce credibilă, din afara opoziţiei, spune că majoritatea instituţiilor de control din România sunt surse majore de corupţie. Că majoritatea instituţiilor care ar trebui să vegheze la apărarea legii şi a drepturilor cetăţeneşti sunt pline cu indivizi care cer pur şi simplu taxă de protecţie de la cei care sfidează legile. De la Garda Financiară până la Inspectoratele Teritoriale de Muncă se negociază încălcarea legii. Iată că o replică de om sătul de abuzuri, a lui Mihai Tănăsescu, readuce astfel pe tapet in extenso ideea că Blejnar ar putea fi regina din celebrul joc de şah imaginar care a debutat odată cu spectaculoasa adunare cu elicopterele vameşilor şi poliţiştilor vamali. După cum a eşuat de lamentabil operaţiunea ce s-a dovedit a fi doar un imens balon de săpun, unul din zvonurile care a justificat eşecul acesteia a fost şi cel că, de fapt, a fost doar o operaţiune de imagine, care să dea bine în faţa Europei şi că tot cu această ocazie s-au stabilit alte tarife, mai de "campanie", urmând ca sumele care să ajungă în buzunarele portocalii să fie şi mai consistente.

Întrucât este greu de crezut că în urma examenelor destul de dure în sânul corpului inspectorilor sunt numai persoane incompetente şi că e absolut normal ca un inspector bun să fie acela care, în momentul în care îţi găseşte o greşeală în activitate sau în scripte, să îţi atragă atenţia şi să îţi explice ce şi cum, ca să nu mai repeţi greşeala - căci inspectorii administraţiei fiscale nu sunt ca agenţii de circulaţie tupilaţi în tufe aşteptând cu rânjetul pe buze ca să depăşeşti o căruţă pe linia continuă - atunci rămâne o singură explicaţie pentru japca practicată de oamenii lui Blejnar, care vin călare pe tine doar ca să plece cu banii de amendă în buzunar: au fost transformaţi într-un soi de portărei în interes de partid! Niciodată nu a fost mai politizată administraţia financiară mai mult decât este acum! Niciodată abuzurile acesteia nu au fost mai mari şi mai multe ca sub regimul Băsescu!

Fiscul este văzut şi folosit ca o armă până şi împotriva adversarilor politici care, în ochii băsiştilor nu sunt, aşa cum e normal oriunde în lume, parteneri într-o activitate politică democratică, deoarece fără opoziţie nu există democraţie, ci sunt duşmani de moarte, care trebuie neapărat exterminaţi fizic, chiar, ajungându-se la perfecţionarea dictonului totalitar "cine nu e cu noi, e împotriva noastră", la varianta portocalie: cine nu e cu noi, trebuie să piară din România, de pe planetă, din sistemul solar, galaxie şi chiar din univers!

Şi cum aneantizarea opoziţiei trebuie să înceapă de undeva, prima dată sunt trimise organele de control ale statului, pentru a se păstra măcar o brumă de aparenţă de legalitate, după care presiunea organelor statului devine din ce în ce mai puternică, până când oponentul cedează şi ori se dă la o parte din calea portocalie, ori înfiinţează UNPR-ul sau Mişcarea Ploconară...

După Asociaţia Magistraţilor din România, iată că şi reprezentantul României la FMI răbufneşte. E semn bun, e semn că actuala putere începe să aibă zilele numărate...

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Bâlbâielile Guvernului Boc"

Principalul partid de la guvernare ne-a dovedit încă o dată că interesul suprem este rămânerea cu orice chip la guvernare pentru a-şi mulţumi clientela politică. Aşa se face că PDL a acceptat propunerea UDMR ca presupusa creştere a pensiilor şi salariilor bugetarilor să se devanseze din iunie în aprilie 2012. Liderul grupului minorităţilor din Parlamentul României, Varujan Pambuccian, a confirmat faptul că UDMR a propus majorarea pensiilor şi a salariilor din aprilie 2012.

Trebuie să precizez că nu textul deciziei este cel criticat în prezenta declaraţie, ci modul în care portocaliii iau decizii care afectează viaţa cetăţenilor acestei ţări. PDL a acceptat soluţia UDMR pentru că ultimul lucru pe care şi-l doreşte este ca acest partener fidel să iasă de la guvernare, altfel nu se poate explica faptul că în urmă cu două săptămâni nu concepeau respectarea legii.

Liderii PDL fac declaraţii iresponsabile, fără să se gândească la faptul că în mâinile lor stă soarta a milioane de oameni. Portocaliii nu dau dovadă de fermitate politică şi îşi schimbă declaraţiile privind viitorul bugetarilor şi al pensionarilor în fiecare zi. Nu a trecut mult timp de când liderii PDL cereau prudenţă şi anunţau îngheţarea pensiilor şi a salariilor. În urmă cu doar două săptămâni premierul acestei ţări ne spunea că nu s-a discutat despre indexarea pensiilor în 2012. Când şi-au dat seama că anul 2012 este un an electoral şi-au nuanţat declaraţiile şi s-au gândit să respecte legea pensiilor pe care singuri au trecut-o prin furt în Parlamentul României. Astfel, s-au hotărât să respecte legea începând din a doua jumătate a anului 2012. Vedem că această decizie a suferit o nouă modificare la dorinţa UDMR. Când USL a cerut respectarea legii pensiilor, comunicatorii PDL s-au grăbit să spună că este vorba de populism. PDL nu îşi poate permite în acest moment să nu facă toate capriciile UDMR-ului pentru că s-ar putea trezi prematur fără puterea şi controlul care i-ar putea ajuta să treacă pragul electoral.

Din păcate, toţi vom suferi pentru bâlbâielile acestui partid. Această schimbare zilnică a declaraţiilor ne dovedeşte iresponsabilitatea şi neprofesionalismul portocaliilor. Soarta acestei ţări este lăsată pe mâna unor oameni care-şi pun interesul propriu mai presus de orice şi îşi schimbă declaraţiile şi deciziile după cum bate vântul!

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Noul val de concedieri pregătit de Guvernul Boc"

Două acorduri cu FMI de la începutul crizei şi cea de-a zecea misiune de evaluare care s-a finalizat recent au demonstrat că România s-a împrumutat degeaba: economia nu duduie, investitorii se tem de corupţie, iar peste toate, actuala putere trebuie să dea oamenii afară, pentru că locurile de muncă sunt tot mai puţine şi mai greu de găsit!

Cel mai grav este că am luat 20 de miliarde de euro de la FMI şi că banii au fost folosiţi greşit: rata inflaţiei nu s-a redus, şomajul nu a scăzut, salariile nu s-au majorat. Guvernul trebuie să răspundă pentru modul în care au fost folosiţi banii de la FMI: nu a creat locuri de muncă, iar românii au doar o singură variantă: să meargă peste hotare pentru o slujbă.

Potrivit datelor statistice, faţă de debutul crizei, numărul de salariaţi a scăzut, în prezent fiind înregistraţi doar puţin peste 4 milioane de români care lucrează, un minim istoric, care nu s-a mai întâlnit în ultimii 50 de ani.

În urmă cu câteva luni, premierul Emil Boc se bătea cu pumnul în piept la toate televiziunile că noul Cod al muncii va aduce noi joburi, va opri munca la negru şi va revitaliza piaţa muncii. Mult zgomot pentru nimic! Câteva amenzi de imagine şi încă o minciună marca PDL!

Mai mult decât oricând avem nevoie de locuri de muncă. Banii de la FMI ar fi trebuit orientaţi strict pentru investiţii şi pentru a creşte posibilităţile de pe piaţa muncii.

FMI ne-a indicat de unde să tăiem, unde să punem, pe cine să dăm afară şi cum să reducem cheltuielile. Şeful FMI este cel care guvernează România! Din păcate, tot ce a reuşit să facă până acum a fost să spulbere piaţa muncii şi să ne pună pe cap datorii greu de imaginat. Românii sunt printre cei mai îndatoraţi din lume, arată un studiu al prestigioasei companii de consultanţă The Gartman Letter. Suntem pe locul doi în lume după Grecia, în ceea ce priveşte datoria către FMI. Câţi bani v-au revenit din datoria făcută în numele dumneavoastră la FMI? Dar din datoria publică? Dar din fondurile UE?

Ei bine, chiar dacă nu sunt locuri de muncă, nu a crescut nivelul de trai şi nu trăiţi mai bine, datoriile va trebui să le plătiţi! Datoriile ţării noastre s-au triplat în ultimii ani, fiecare român salariat fiind nevoit să dea din propriul buzunar undeva la 5.500 de euro pentru a scăpa România de colaps.

Situaţia din Grecia naşte tot mai multe întrebări privind soarta statului român, preşedintele Traian Băsescu spune că în 2012 există un risc major să revină recesiunea, iar FMI bate cu pumnul în masă să facem noi concedieri! Şi atunci, la ce ne-au servit toate împrumuturile de la FMI, dacă am ajuns tot pe marginea prăpastiei? Cu siguranţă, guvernul Boc şi puterea portocalie vor trebui să plătească, să spună public unde sunt banii împrumutaţi şi să răspundă pentru chinul adus fiecărui român!

Domnul Florin Iordache:

"Raportul Curţii de Conturi despre managementul CNAS trebuie să devină public!"

Despre controlul Curţii de Conturi la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate se ştia de ceva vreme. Mai nou, au apărut "pe surse" date care ne conduc la concluzia că în respectiva instituţie este vorba despre un management dezastruos: 800 de milioane de lei (aproape 200 de milioane euro) bani necolectaţi şi 500 de milioane de lei cheltuiţi pentru creditele de angajament şi neînregistraţi, contracte de achiziţie fără respectarea procedurilor şi lipsă de comunicare cu autorităţile care strâng taxele. Acestea sunt numai câteva date extrase dintr-un pachet mult mai substanţial.

Aşadar, haos la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUAS)!

Normal şi corect ar fi fost ca după apariţia - fie şi "pe surse"-, a acestor informaţii, factorii cu atribuţii să ne spună dacă ele corespund sau nu realităţii. Or, dat fiind faptul că o asemenea acţiune nu a avut loc, putem să luăm în calcul datele respective. Chiar şi sub beneficiu de inventar...

Mai presus de discuţiile de natură tehnică despre celeritatea cu care datele din Raportul Curţii de Conturi vor deveni publice, există problema respectului instituţiilor statului faţă de milioanele de cetăţeni care plătesc în mod corect pentru a-şi avea asigurată sănătatea. Ei au dreptul să ştie care este situaţia la FNUAS şi trebuie să primească informaţii clare şi corecte.

Sincer să fiu, nu mă mir că, până acum, nici preşedintele Traian Băsescu şi nici primul său ministru nu au găsit de cuviinţă să se pronunţe asupra acestui subiect de maxim interes public. De aceea, consider că Parlamentul, prin comisiile sale de specialitate, trebuie să demareze neîntârziat procedurile pentru discutarea respectivului document, stabilind totodată măsurile care se impun, aşa încât activitatea CNAS să se desfăşoare în mod corect şi transparent.

Domnul Filip Georgescu:

Cu două decenii în urmă, eram 23 de milioane de suflete pe pământul de la Dunăre, mare şi Carpaţi, România plasându-se pe locul al şaptelea între ţările Uniunii Europene, din punct de vedere al numărului de locuitori. Astăzi, am rămas cu puţin peste 20 de milioane. Ţara se goleşte de la an la an, iar fenomenul depopulării îşi are multiple cauze.

Un prim factor în această privinţă este cel demografic. Şi în acest an, sporul populaţiei a fost unul negativ, înscriindu-se pe linia descendentă intervenită după 1990. în luna mai a acestui an, numărul naşterilor a fost depăşit de cel al deceselor cu 5.578 de persoane. La rândul său, numărul căsătoriilor a fost cu 2.127 mai mic decât cel înregistrat în mai 2010, iar prin hotărâri judecătoreşti definitive, numărul divorţurilor a fost mai mare cu 626.

Stephen W. Mosher, preşedintele Institutului pentru Cercetarea Populaţiei din SUA, spunea pe bună dreptate: "Când o societate îşi pierde voinţa de a se reproduce, îşi pierde vitalitatea". O cauză care determină în mod constant scăderea populaţiei o constituie mortalitatea, atât de ridicată în ţara noastră. în 2009, în România au decedat 257.200 de persoane, iar anul trecut 259.700. Mortalitatea generală a crescut la 12,1 decese la mia de locuitori, faţă de 10, cât reprezintă media europeană. în mediul rural, acest indicator ajunge, la noi, la 14,7 la mia de locuitori.

într-un recent raport Eurostat se menţionează că România este ţara cu cea mai ridicată rată a decesului în rândul copiilor sub cinci ani: 10,1 la mia de nou-născuţi, de două ori mai mare decât în celelalte ţări comunitare. Ţara noastră se plasează pe ultimul loc în UE şi în ce priveşte speranţa de viaţă: 77,4 ani femeile şi 69,8 ani bărbaţii. Suedezii trăiesc în medie cu 10 ani mai mult decât românii. Mortalitatea atât de ridicată care se înregistrează astăzi în România constituie rezultatul cel mai concludent al aşa-zisei reforme în domeniul sănătăţii.

Dar oare la ce ne puteam aştepta când au fost închise şi comasate peste o sută de spitale, când au fost desfiinţate peste 5.000 de paturi de spital, când medicamentele compensate se dau cu linguriţa (bolnavii de cancer primesc algocalmin în loc de morfină), când la o mie de locuitori au mai rămas doi medici, adică jumătate din media europeană? Din păcate, subfinanţarea sănătăţii creşte de la o lună la alta, ca urmare a măsurilor draconice adoptate de actuala Putere.

Scăderea populaţiei este determinată în cea mai mare măsură de sărăcia nemaiîntâlnită cu care se confruntă românii, de trei ani încoace. Salariile şi pensiile sunt la noi de 7-8 ori mai mici decât în ţările vest-europene, dar guvernanţii le-au ciopârţit drastic, preconizând un nou asalt asupra lor; preţurile cresc în mod aberant, şomajul se apropie de un milion de oameni, iar condiţiile de hrană, de locuit şi de ocrotire a sănătăţii sunt sub orice critică. În aceste condiţii, când dictatura îi împiedică să-şi spună păsurile, românii îşi iau lumea-n cap. Circa 10.000 de medici au plecat până acum în alte ţări, în care lucrează pe salarii de 3.000-4.000 de euro, iar alţi 16.000 au întreprins demersurile necesare pentru a profesa în străinătate. Nu mai puţin de 20.000 de cadre didactice au ieşit din învăţământ, mulţi dintre ei angajându-se peste hotare, în diverse munci, cu mult mai bine plătite decât profesorii în România. Au plecat, de asemenea, zeci de mii de muncitori constructori, electronişti, programatori, ingineri, cercetători şi alţi specialişti.

Dar cel mai surprinzător lucru îl constituie exodul ţăranilor spre ţările Uniunii Europene. Ţăranul român, care în decursul istoriei s-a bătut pe viaţă şi pe moarte pentru fiecare palmă de pământ, îşi lasă acum fără nicio remuşcare părinţii, casa, ţarina şi ţara, în căutarea unui trai mai bun. Circa 700.000 de ţărani lucrează pe ogoarele Spaniei, alte sute de mii în Italia, Franţa, Germania, Austria. O asemenea emigrare în masă a ţăranilor nu s-a mai pomenit de la sfârşitul primului război mondial, când zeci de mii de ardeleni, maramureşeni şi bănăţeni au trecut Oceanul şi s-au stabilit în Statele Unite ale Americii.

Criza mondială a însemnat pentru noi nu doar o lovitură mortală sub raport economic, ci şi social. Românii de atunci, ca şi cei de astăzi, îşi părăsesc in corpore ţara, refugiindu-se din calea crizei, pe drumul fără de întoarcere al bejeniei.

Domnul Ciprian-Florin Luca:

"Demagogia în România"

Din păcate, cele mai multe subiecte cu care vin în atenţia dumneavoastră nu sunt deloc plăcute, dar mai ales sunt nocive pentru cetăţeni. Suntem intoxicaţi prin toate formele posibile de către actuala putere, care nu face nimic altceva decât să se agaţe cu disperare de ultimele pârghii de acţiune pe care le mai au.

Un celebru citat spunea "dezbină şi cucereşte" şi am senzaţia că acesta este luat ad litteram mai ales de domnul preşedinte Traian Băsescu şi, pe cale de consecinţă, de toţi subalternii săi.

Faptul că o bună parte din deciziile economice ale ţării sunt luate de experţii FMI, nu mai surprinde pe nimeni, în definitiv doar, suportăm consecinţele nesăbuinţei actualilor noştri conducători, dar ceea ce mă surprinde în continuare este tupeul de care nu se dezic aceşti "dumnezei" ai destinului românesc (sau mai bine spus "demoni"!).

Nu bine s-a întâlnit preşedintele nostru cu delegaţia FMI (că doar el era în măsură să participe la întâlnire, din moment ce premierul este de carton) că a şi ieşit public să mai taie din crâmpeiele de optimism râmase românilor, spunându-le că nu e loc de optimism şi demagogie pentru anul care bate la uşă. Cu alte cuvinte, să nu ne aşteptăm la creşteri salariale, de personal şi aşa mai departe.

Şi atunci? Cum se vor arăta fenomenalele lor rezultate dacă cetăţenii continuă să o ducă din rău în mai rău... Sau poate nu vor mai fi cetăţeni în 2012!

Un alt lucru care m-a surprins a fost atitudinea doamnei ministru Elena Udrea, care, într-un moment de spovedanie în faţa Partidului Trădătorilor (PT=UNPR), le-a declarat că printre dorinţele PDL şi unul din punctele de pe agenda electorală a anului viitor este "ca în jumătatea a doua a anului viitor să dăm oamenilor înapoi din ceea ce le-am luat". Această confesiune să o iau ca pe o spovedanie sau ca pe o demagogie?

Cu alte cuvinte, în România haosul este la el acasă, incertitudinea la fel, iar, în aceste condiţii, găsesc din ce în ce mai plauzibilă întrebarea "Să vină oare în 2012 sfârşitul?"

Domnul Vasile Popeangă:

"Democraţie de speluncă"

Din "meciul" dintre preşedinte şi magistraţi ajunge la populaţie un semnal pentru care eticheta de "îngrijorător" este necuprinzătoare, cuvântul "devastator" fiind mult mai aproape de realitate. Deoarece preşedintele a făcut enorma greşeală într-o ţară democratică - pentru care nu doar se dau demisii, ci se poate lăsa chiar cu război civil - de a îndemna justiţia să ţină cont nu de legi şi de reguli, ci de cât de plin este buzunarul acuzatului! Cu alte cuvinte, dacă buzunarul este autodeclarat a fi gol, atunci se poate echivala acest lucru cu acela că fapta nu există, iar făptaşul nu poate fi tras la răspundere!

Din păcate, în cazul guvernului, s-a dovedit că nu este sărac, ci doar se preface că este sărac, pentru a scăpa mai uşor basma curată, furând de la săraci ca să dea la bogaţii din clica proprie! Căci nu s-au găsit câteva milioane de euro pentru a menţine sistemul sanitar pe linia de plutire, însă acele milioane s-au împărţit pentru a face două-trei ştranduri. Bineînţeles, sub pompoasa denumire de "investiţii", fapt ce dovedeşte că acest guvern este atât de habarnist, încât nici măcar nu ştie că o cheltuială neeconomicoasă (risipă cu ambele mâini, adică) niciodată nu poate fi o investiţie!

încă de pe vremea liceului, la primele noţiuni de economie, orice elev învaţă că investiţia reprezintă o plasare de capitaluri în întreprinderi industriale, agricole, comerciale etc., cu scopul obţinerii de profituri. Care este profitul scos dintr-un patinoar sau dintr-un ştrand care, după tăierea panglicii, este imediat închis, autointitulaţi dibaci portocalii? Ia zii, Nuţa Priceputa, care este profitul ţării scos dintr-un teren de fotbal amenajat într-un sat în care mai sunt doar vreo 10 pensionari? Sau dintr-un teren de fotbal în pantă? Şi atunci, despre ce investiţii sau pricepere managerială a miniştrilor vorbim? Deci, se dovedeşte că pentru prostii se găsesc toţi banii din lume, doar pentru ceva util, în folosul cetăţeanului contribuabil, nu se poate nimic - nu-s bani!

Iată că vrăjelile pe care le spunea preşedintele ca să culpabilizeze unul dintre puţinele bastioane ale democraţiei nu stau în picioare! în plus, rolul justiţiei nu este să determine de unde să se facă rost de bani pentru îndreptarea unei situaţii, ci să arate că acela care a creat această situaţie e doar un papagal amărât care habar n-are de capul lui şi face toate prostiile posibile din lume în speranţa că vine preşedintele să-i ia apărarea şi să nu fie tras la răspundere! Rolul justiţiei e să arate vinovatul şi să participe la îndreptarea greşelii! Unde a mai auzit Traian Băsescu, în lumea asta, un preşedinte sau alt conducător de stat democratic zicând: "Daţi-le-n acolo de hotărâri ale justiţiei, de separări ale puterilor în stat: doar eu şi guvernul ştim ce e just în ţara asta, aşa că doar noi hotărâm, justiţia poate sta pe tuşă şi să ia notiţe de la măreaţa noastră înţelepciune olimpiană"? în ce ţară din Uniunea Europeană a mai auzit Traian Băsescu de vreun conducător de stat care trasează sarcini justiţiei ca să nu şi facă treaba şi să favorizeze incompetenţa puterii?

în vreme ce, din 2009 şi până în prezent, nu poate nimeni să enunţe măcar un singur lucru pozitiv făcut de către actuala putere (demonstraţii făcute chiar din sânul actualei coaliţii, de către oameni care încă nu şi-au pierdut simţul realităţii), iată că vine "responsabilul" epigon prezidenţial Traian Băsescu să ceară justiţiei să renunţe benevol la rolul şi funcţiile sale în statul român şi să intre în cârdăşia portocalie, ca să salveze tenderul unui executiv care se plimbă pe marginea genocidului! Deci, Băsescu crede că vinovatul nu e cel care greşeşte, ci acel care arată cine a greşit! Nu e vinovat cine încalcă legile, ci acel ce depistează asta, şi îl arată cu degetul pe făptaş şi mai şi cere revenirea la normalitate!

Iată un motiv mai mult decât suficient să cerem demisia lui Traian Băsescu şi a cabinetului Boc, măcar pentru imixtiunea în treburile altei puteri în stat - puterea judecătorească, fapt de neconceput într-o democraţie, fie ea şi originală, sau, ca să se înţeleagă chiar şi la Cotroceni, democraţie de speluncă...

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Judecătorii îi trag una după ceafă lui Traian Băsescu"

Comisia Europeană transmite preşedintelui Traian Băsescu, de ziua lui, că... minte! Bruxelles-ul nu a condiţionat niciodată finanţarea unui proiect de faptul că unele proceduri de achiziţie sunt contestate în justiţie sau de faptul că rezultatul final este decis de către instanţele de judecată, aşa cum afirmase Traian Băsescu, pentru intimidarea celor care mai au curaj încă să mai vorbească şi să împartă dreptatea în această ţară de la care Dumnezeu şi-a întors faţa de când a urcat actuala putere portocalie la cârma destinelor. În compensare, tot de ziua lui, Băsescu a aflat chiar de la magistraţi că trăim într-un stat poliţienesc şi că a fost declarat chiar de către judecători ca fiind un dictator care se consideră singurul mai presus de lege. Aşa ţi se întâmplă când acuzi magistraţii că din cauza lor se duce ţara de râpă, în loc să deschizi ochii larg să vezi adevăraţii vinovaţi, pentru că asta ar însemna să te arăţi singur cu degetul!

În sfârşit, după o lungă perioadă în care magistraţii s-au lăsat călcaţi în picioare de către actuala putere cu speranţa clasică a românului de rând că, dacă vor tăcea, o să treacă furtuna şi o să fie iarăşi bine, Asociaţia Magistraţilor din România s-a săturat să tot fie ciuca bătăilor prezidenţiale şi a dat o replică pe măsura atacului lui Băsescu, trăgându-i locatarului inutil de la Cotroceni o scatoalcă după ceafă de o să-1 doară locul cu pricina de câte ori o să plouă, amintindu-i astfel de ce şi de unde i se trage. Pentru că Traian Băsescu face parte din categoria celor care nu ţin minte decât momentele în care au capul spart şi pe cei care au reuşit această performanţă. Iată că a prins şi vremurile când o altă putere a statului, în care Băsescu tot încearcă să se imixtioneze încă de la începutul primului său mandat, să îi dea o ripostă care, în mod normal, ar putea opri din înaintare până şi o avalanşă din Alpi.

Traian Băsescu se face a nu pricepe că, atacând justiţia, atacă, de fapt, fundamentul statului de drept, readucând România la nivelul statului sclavagist, în care legea era făcută de către stăpânul de sclavi atotputernic, în funcţie de cum se trezea de bine dispus dimineaţa sau cât de bine mânca la masa de prânz. Cu astfel de exemplu chiar la vârf, să nu ne mai mirăm atunci de proliferarea unor cazuri precum acel al prefectului de Teleorman, care a şi fost filmat comportându-se într-o clădire publică mai rău decât în stâna familiei, insultând ziarişti, ameninţând jandarmi şi toate astea din nişte hachiţe că i s-a feştelit imaginea, chiar cu largul său concurs! Iar unui asemenea individ abuziv nu i s-a clintit nici măcar un fir de păr, întrucât a urmat linia directoare trasată de însuşi preşedintele ţării, aceea de a băga frica în toţi cei care ar putea să te arate lumii cum eşti în realitate!

Iată că acum magistraţii sunt cei care se revoltă, nemaisuportând pe gât cizma matrozului rătăcit pe la Cotroceni dintr-o ironie a istoriei. Culmea este că tot ei sunt cei chemaţi să aducă lumină şi în cazul Flota, şi în cazul spălărilor de bani din afacerile imobiliare ale lui Traian Băsescu - sursa ulterioarelor "vânzări anterioare" niciodată explicate, în ciuda promisiunilor atât ale lui Traian Băsescu, cât şi ale Ioanei Băsescu. Unii ar spune că, lămurit fiind de faptul că mai degrabă mai devreme decât mai târziu, Băsescu va fi iarăşi faţă-n faţă cu magistraţii (dar într-o altă postură!) şi se grăbeşte să-i timoreze preventiv pentru a exista justificarea publică în caz că dosarele sale se vor termina aşa cum este de aşteptat, adică mai mult decât negativ pentru încă locatarul de la Cotroceni.

Însă acum, simţind până şi magistraţii că puterea actuală e pe drojdie, au considerat că o zvâcnire suficient de puternică ar putea fi eliberatoare. Din păcate, un bulldog de talia lui Băsescu, atunci când simte zbaterile victimei, mai abitir îşi încleştează fălcile, singura variantă de a scăpa de abuzurile sale fiind doar o unire a ceea ce a mai rămas din forţele apărătoare ale democraţiei din această ţară pentru a înlătura acest ultim bastion al dictaturii din Europa. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Cornel Itu:

"De la o democraţie firavă la o dictatură crâncenă"

Au trecut aproape 22 de ani de când ne străduim să implementăm şi să realizăm în practică conceptul de democraţie.

Democraţia este o formă de organizare şi conducere politică a societăţii prin consultarea cetăţenilor, ţinând cont de voinţa acestora, de interesele şi aspiraţiile de progres ale ţării.

Este guvernarea de către popor, puterea supremă revenind poporului şi fiind exercitată direct de el sau de către reprezentanţii aleşi conform unui sistem electoral liber.

Pornind de la aceste principii de-a lungul vremii s-a cristalizat un ansamblu de legi clare aplicate în organizarea şi desfăşurarea vieţii sociale din societatea modernă, de neconceput în afara unor alegeri libere, la toate nivelurile structurilor existente.

Alegerea preşedintelui, a membrilor parlamentului, a preşedinţilor de consilii judeţene, a primarilor este un proces complex, are la bază o luptă de idei şi programe prin care se cern cei mai buni, cei care reprezintă cu adevărat expresia voinţei majoritare a populaţiei.

Reducerea procesului electoral la un singur tur de scrutin, pe toate palierele de organizare politică duce în prealabil la sărăcie de idei şi iniţiative şi apoi evident la dictatură. Pe această cale, Parlamentul devine un fel de Mare Adunare Naţională condusă de preşedintele suprem, consiliile judeţene şi primăriile ajung pe mâna unor mici dictatori în cârdăşie cu baronii locali, distrugându-se, dacă ne referim la ţara noastră, firavii muguri de democraţie în care poporul şi-a pus atâta speranţă.

În ţările cu o democraţie consolidată se aplică cu succes alegerile pe programe, pe concurenţă între candidaţi, sistem pe care l-am agreat, l-am adoptat şi noi. Sistemul sigur că nu-i perfect, dar poate fi şi trebuie îmbunătăţit, nu prin schimbarea sa, ci prin schimbarea celor aleşi.

Exprimându-mă fără ocolişuri, alegerea organelor de conducere fie la nivel central, fie la nivel local, duce inevitabil la impunerea voinţei personale, la reîntoarcerea în trecutul nu prea îndepărtat.

În consecinţă, motivul invocat cu privire la costurile alegerilor este unul fals. Costurile alegerilor electorale se compensează din buna funcţionare a societăţii, consecinţa unor alegeri corecte şi democratice, realizate de popor în folosul său.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Folosirea banului public"

În această ţară s-a tăiat tot ce putea fi tăiat, s-au retras toate avantajele binemeritate şi ajutoarele pentru români. Încontinuu se vorbeşte de sacrificii, de disponibilizări şi de conştientizarea perioadei prin care trecem. Toate acestea sunt doar vorbe aruncate în vânt, mesaje de influenţare a populaţiei, trucuri ieftine de psihologie inversă şi, de ce să nu recunoaştem, prostirea pe faţă a unui întreg popor ajuns la limita de subzistenţă.

Puterea şi-a făcut un obicei din a prezenta opoziţia drept oaia neagră a vieţii politice româneşti, cea care obstrucţionează şi sabotează aleasa şi măreaţa activitate a Guvernului şi a armatei de profitori.

De ce nu recunosc că folosesc banul public după bunul plac şi pentru atingerea obiectivelor lor politice? De ce se hotărăşte brusc, în ajunul votării unei moţiuni de cenzură, capitale pentru stat, să se ofere pomeni, să se cumpere voturi şi să se şantajeze? Sunt întrebări pentru care Boc şi compania nu au niciun răspuns în afara veşnicelor mesaje populiste.

Dacă v-a dispărut şi ultima urmă a bunului-simţ şi a grijii faţă de această ţară, puteţi măcar să vă mai disciplinaţi "aghiotanţii", cei care vă dau de gol, declarând cu seninătatea tipică lipsei oricărei activităţi intelectuale, că banii pe care tocmai i-aţi oferit sunt plata unui comportament supus în Parlament.

Ca de obicei, veţi arunca acum vina pe opoziţia mereu "vinovată" pentru greşelile dumneavoastră, demonstrând cum banii s-au oferit administraţiilor PSD, într-un acces de solidaritate şi de profesionalism. Dacă aţi dorit să vă perfecţionaţi în ceva, a fost în manipularea opiniei publice. Însă şi aici rateurile sunt din ce în ce mai dese şi mai flagrante, din nefericire pentru dumneavoastră şi din fericire pentru români.

Un lucru rămâne însă cert. În timp ce românii suferă de foame, boli şi lipsuri, milioane de euro se aruncă dintr-un moft şi din dorinţa malignă de păstrare cu orice preţ a puterii, profitând de faptul că viaţa politică românească a fost năpădită de executanţi, de marionete fără coloană vertebrală, fără idealuri şi fără conştiinţă.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"În ce condiţii se deţine puterea!"

În mod tragic, în România, puterea este strict asociată cu banii. În acest fel, a deţine putere politică fără bani a devenit de-a dreptul desuet şi pentru mulţi dintre oamenii politici este de neconceput. Legătura intrinsecă dintre bani şi puterea politică este pentru actuala putere o condiţie sine qua non.

Banul public a devenit moneda de schimb cea mai sigură a acestei puteri care dovedeşte "metode nelimitate" în a spolia statul şi de ultima sa resursă. Cu banul public se cumpără voturi, favoruri, se fac averi şi se cultivă puterea politică.

În condiţiile în care aceşti aşa-zişi politicieni nu deţin alte atuuri pentru a câştiga şi perpetua puterea, singura lor valoare a devenit banul pe care îl iau prin orice mijloace de la stat.

Statul cu instituţiile sale s-a transformat în "puşculiţa" mai marilor zilei care folosesc şi ultimul bănuţ în scopuri personale. Modul în care banul public s-a transformat în mecanism de obţinere şi menţinere a puterii denotă primitivismul celor care au pretenţia să fie numiţi oameni de stat, arhaici şi sălbatici periculoşi, care consideră România propria moşie, pe cetăţenii săi nişte sclavi ce trebuie să îi întreţină, iar banul public buzunarul propriu menit să servească cele mai josnice planuri.

În aceste condiţii, vă mai miraţi de lipsa oricărei dovezi de respect? Vă mai miraţi de ce se întâmplă la vamă sau în oricare instituţie a ţării? Vă mai miraţi că poporul este exploatat şi i se cer sacrificii peste sacrificii, atât timp cât această putere nu ştie altceva decât să se consolideze cât mai bine într-un regim ce a depăşit de mult limitele dictaturii?

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Şansa de a trăi"

Nu ne putem ura sănătate între noi. Poate pentru că atunci când rostim aceste cuvinte, mintea ne este asasinată de faptul că România continuă să aibă cel mai mare procent al mortalităţii infantile de pe continent. Peste 2.250 de copii cu vârsta mai mică de un an au murit anul trecut. "Recordul" trecerilor în nefiinţă al celor care au văzut lumea şi părinţii doar cu un singur bilet este confirmat şi de raportul periodic privind implementarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului care a fost trimis la Geneva, de aici, de la noi.

În dimineţile României mele am aflat că decesele în spitale şi maternităţi deţin supremaţia, cu menţiunea că numărul lor este în continuă creştere. Pentru că avem dreptul de a ne naşte şi o mie de obligaţii de a muri. În mizeria unui salon de spital, în aşteptarea ambulanţei, sub ochii celor dragi, în faţa celor care stau cu braţele cruciş. Să mai spun că lecţia morţii nevinovate o simt şi acei copii seropozitivi care din vina unor nesăbuiţi au fost contaminaţi cu sânge infectat la începutul anilor '90. De aceea, din nou, suntem primii între ţările europene ca număr de copii cu HIV-SIDA.

O altă statistică arată că 5.000 de copii cu boli cardiace mor în fiecare an în România, pentru că nu sunt diagnosticaţi la timp. Şi aici urcăm pe treapta cea mai înaltă, fiindcă am ales să ciuruim un sac al sănătăţii, în loc să specializăm oameni cu potenţial. Pentru că, întrebaţi fiind de şansele bolnavilor de cancer captivi "în inima landului păgubaş", angajaţii Ministerului Sănătăţii au expediat trei rânduri de cifre triste. Pentru că, pentru ei, la asta se reduce amar sau nu, traiul unui român. Pentru că, în viziunea lor, chetele sociale care ajută la "expulzarea fericită" a celor cu cancer în lumea altor posibilităţi nu sunt o dovadă a neputinţei lor. Sunt campanii sociale ce reprezintă o practică utilizată în toate ţările. Semnat, Serviciul de presă.

Să ne împăcăm deci cu faptul că tumorile reprezintă a doua cauză de deces în rândul românilor, peste 40.000 de persoane căzând victime. Dar nu contează suficient, sloganul României bolnave ţine cu dinţii de voia şi paza lui Dumnezeu. Cu părerea de rău şi neşansa de a nu rămâne sănătoşi în ţara în care alţii aleg pentru tine să te stingi mai repede, avem dreptul de a ne naşte, avem dreptul de a trăi, dar nu de a trăi mult în România dimineţilor triste, căreia i s-a terminat perfuzia sau transfuzia.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Subvenţiile la căldură"

Anunţul revoltător referitor la limitarea subvenţiilor la căldură confirmă faptul că, printr-o altă întâmplare nefericită, ţara nu este guvernată de personajul supranumit Bokemon, ci de Jeffrey Franks, băiatul cu pantofi găuriţi. În calitate de deputat al României, condamn această practică antisocială, întrucât ea lasă populaţia fără un sprijin important, făcând astfel ca gradul de suportabilitate a noilor tarife ce vor fi aplicate să fie unul extrem de redus. Consecinţele regulilor impuse de şeful misiunii FMI, însuşi atins de criză, care fac trimitere directă la eliminarea ajutoarelor de stat, vin să crească presiunea asupra cetăţenilor, care, potrivit statisticilor, au deja restanţe însemnate către asociaţiile de proprietari, dată fiind aplicarea reducerilor salariale.

În mod cert nu susţin această iniţiativă, oricât de convingător ar fi prezentată, gândindu-mă câţi români vor fi siliţi să-şi reducă raţia de hrană pentru a nu îndura frigul în propriile imobile ori câţi vor fi nevoiţi să se debranşeze pentru a nu fi cocoşaţi de preţul agentului termic, un preţ ce te îndeamnă să faci focul ca în mijlocul unei tabere. Pe de altă parte, găsesc profund discriminatorie intenţia Guvernului care susţine că prestează peste "un popor de asistaţi", dar potrivit căreia subvenţiile ar urma să nu se mai acorde celor "bogaţi".

Ei bine, în fiecare dimineaţă, fiecare contribuabil se trezeşte bucuros că este condus de un aparat profund guvernat de respectul pentru legile ţării şi drepturile ce i se cuvin. În fiecare dimineaţă, nici un român nu se supară, pentru că se trezeşte înstărit, indiferent la câte cheltuieli l-ar supune puterea. În fiecare dimineaţă, vlăstarele societăţii poartă discuţii despre conturile bancare, alimentate de părinţi milionari, nefiind nici pe departe robii unei patrii nefericite.

Dar ce poate fi mai satisfăcător pentru cei care nu ştiu să numere până într-acolo unde ajunge cifra oamenilor sărăciţi, decât să anunţe întâi limitarea unui sprijin financiar, în ciuda faptului că sunt incapabili să determine sintagma "persoane cu venituri ridicate"? Sau ce poate fi mai important decât ca într-o perioadă în care românul adoarme cu deziluzia şi se trezeşte cu lehamitea, Boc să fie mai preocupat de funcţiile din partid decât necesităţile naţiunii.

Sper să aibă un deznodământ această poveste, pentru oamenii care în toţi aceşti ani au întregit rândurile nu unui popor de asistaţi, ci unui popor sedus, maltratat şi apoi abandonat de nişte întreţinuţi din banul public.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Lipsa valorilor morale"

Realitatea tristă care ne înconjoară nu este susţinută doar de un peisaj economic apocaliptic, ci şi de lipsa valorilor morale, sociale şi etice care în această ţară sunt omorâte şi îngropate. Luând în calcul unele excepţii şi cetăţenii care trudesc pentru a supravieţui în vremea "regimului portocaliu" sau regulilor sfidătoare ale "talibanilor", am alcătuit un top al joburilor şi "ocupaţiilor" care nu numai că asigură un trai decent în România, ci care reprezintă şi o trambulină spre statutul de vedetă autohtonă cu mai multă sau mai puţină notorietate.

Pe scurt, ca să dai lovitura şi să ajungi la vaca de muls trebuie să faci parte din PDL, să ai putere şi influenţă, şi mai ales să fii lipsit de inhibiţii. Dacă încă nu ai găsit calea prin care să devii milionar, ştirile din ultimele săptămâni te pot ajuta. Dacă nici o astfel de ocupaţie nu te avantajează, atunci trebuie să fii un manelist evazionist, care are un profit fantastic mai ales în campaniile electorale.

Potrivit unor estimări, cântăreţii de la petreceri pot câştiga şi 10.000 de euro într-o singură noapte. Dezamăgitor sau nu, în frumoasa noastră ţărişoară, o nouă ocupaţie bulversează buzunarele. În funcţie de "dotare", asistentele TV sunt remunerate satisfăcător cu până la 4.000 de euro pe lună, în ciuda faptului că nu trebuie să gândească, ci doar să defileze provocator. Culmea este că la fel de bine sau poate mult mai bine o duc şi traficanţii de persoane sau proprietarii magazinelor de etnobotanice. Spre exemplu, potrivit Europol, o reţea de traficanţi români a câştigat într-un an, fără a avea probleme cu autorităţile, circa 12 milioane de lire sterline din traficul cu minori.

Acestea nu sunt nişte modele de urmat, sunt dovezile clare ale unor carenţe în educaţie şi pregătire profesională. Este tragic că, în România, "să trăieşti bine" este doar dacă eşti politician corupt, manelist, prostituată, infractor periculos sau şpăgar. Cu un gust amar spun că acestea sunt doar unele dintre consecinţele unei guvernări cariate şi influenţa nefastă a PDL care s-a limitat la a promova în societatea actuală o grămadă de oameni care nu cunosc sensul cuvintelor integritate, corectitudine sau responsabilitate, ci doar noţiunea unui show denaturat, dar bine plătit.

După pauză

După pauză, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Rog secretarii să vină la prezidiu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei de astăzi a Camerei şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-a înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171, sunt absenţi 159, din care 74 participă la alte acţiuni parlamentare.

În ceea ce priveşte ordinea de zi, avem pe ordinea de zi, punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea. Aşa cum ştiţi, săptămâna trecută a fost solicitarea iniţiatorului de retragere şi ea este pe ordinea de zi a votului final.

Vă rog, doamnă Aura Vasile, pe procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte,

În şedinţa Biroului permanent de astăzi s-a aprobat să fie sesizate comisiile pentru avizare şi comisia de fond, Comisia pentru muncă, în procedură de urgenţă, la cererea iniţiatorilor, conform art.115 alin.(1), cu Proiectul de Lege privind asistenţa socială. Bineînţeles, în condiţiile în care aveţi majoritatea în acest Birou, se pot stabili lucruri care sunt dorite de arcul guvernamental, în condiţiile în care din nou se încalcă toate procedurile.

Doamnă preşedinte, cu acceptul dumneavoastră şi al colegilor, aş vrea să reamintesc care sunt procedurile de sesizare în procedură de urgenţă, deoarece aşa cum a fost stabilit termenul de depunere a amendamentelor 11 noiembrie 2010 şi termenul de depunere a raportului 14 noiembrie 2011 este în afara regulamentului.

La art.93 din regulamentul modificat se spune că proiectele de lege, propunerile legislative şi proiectele de hotărâre ale Camerei se distribuie deputaţilor după prezentarea lor în Biroul permanent. Deci acest proiect de lege nu a fost în mape astăzi.

Mai departe. La casetele deputaţilor se vor distribui, iar dumneavoastră astăzi trebuia în clar să spuneţi că se informează Camera, informarea va cuprinde titlul, iniţiatorul, comisii sesizate, comisiile vor întocmi aviz şi aşa mai departe.

Dacă mergem la art.116 unde se stabileşte procedura de urgenţă, se spune că amendamentele se depun în scris şi se trimit comisiei sesizate în fond în termenele stabilite conform art.65 alin.(4), care stabileşte că acest termen nu poate fi mai mic decât jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunţarea în plenul Camerei.

Dacă ne uităm doamnă preşedinte, în calendar, o să constatăm că data de 11 este vineri, că data de 14 este luni, în condiţiile în care în acest moment în casetele deputaţilor nu există acest proiect de lege şi nu a existat nici în mapele de Birou permanent.

În continuare, aş vrea să vă întreb: s-a stabilit cumva ca sâmbătă şi duminică să lucreze Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru a da aviz pe acest proiect de lege, în condiţiile în care Comisia pentru muncă şi protecţie socială nu are şedinţă în ziua de luni, ci abia în ziua de marţi?

Şi chiar dacă Biroul permanent ar obliga Comisia pentru muncă şi protecţie socială să lucreze în timpul desfăşurării şedinţei de plen de luni, doamnă preşedinte, v-aş adresa o întrebare dumneavoastră - nu dumneavoastră ca persoană, ci pentru că în momentul acesta reprezentaţi arcul guvernamental, cu toate partidele care fac parte din acest guvern: cum se poate ca o lege atât de importantă, o lege despre care dumneavoastră spuneţi că este prinsă în scrisoarea cu Fondul Monetar Internaţional, o lege de care depinde, dacă vreţi, sănătatea şi viaţa foarte multor cetăţeni din România, să nu fie foarte bine argumentată de fiecare parlamentar în parte, indiferent dacă este de la putere sau din opoziţie?

Doamnă preşedinte, se încalcă din nou flagrant regulamentul. În condiţiile în care cred eu că o instituţie - orice instituţie, de orice fel poate ...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Intervenţia pe procedură durează două minute.

Doamna Aurelia Vasile:

O secundă, doamnă preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog ca precizările să încercaţi să le faceţi în două minute, da? Vă rog, doamnă Aura Vasile, să încheiaţi intervenţia dumneavoastră. Am înţeles şi o să vă fac precizările necesare.

Vă rog, continuaţi cu fraza de încheiere.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Deci, în această situaţie, doamnă preşedinte, eu vă propun să retrimitem Biroului permanent acest proiect de lege, cu ceea ce a fost stabilit. Şi din nou, în prima şedinţă de Birou permanent, puteţi astăzi să convocaţi din nou Biroul permanent şi să intraţi în reglementare.

Doamnă preşedinte, spuneam că orice instituţie care se respectă, trebuie să-şi respecte propriul regulament, propria lege, pentru a fi credibilă. În condiţiile în care... poate că înţeleg, că vine bugetul şi dumneavoastră vă grăbiţi, că toate chestiile acestea trebuie să fie prinse în viitorul buget - dar totuşi, nu pot să fiu de acord şi grupul meu parlamentar nu poate să fie de acord ca să nu ne aplecăm, fiecare dintre noi, cu multă atenţie asupra vieţii cetăţenilor din ţara asta, cunoscut fiind că, în urma adoptării acestui proiect de lege, mulţi cetăţeni din România, probabil, nu vor supravieţui peste iarnă şi spun acest lucru cu tot crezământul.

Doamnă preşedinte,

Vă solicit, în numele grupului meu parlamentar, ca Biroul permanent să reia, poate într-o şedinţă pe care o convocaţi astăzi, planificările pentru aviz şi termene de depunere a amendamentelor pentru acest proiect de lege.

Este un drept al parlamentarilor, doamnă preşedinte, să se poată exprima pe proiecte de legi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Aş vrea să fac precizările. Biroul permanent a fost convocat azi-dimineaţă, având ca punct principal pe ordinea de zi această temă, proiectul de lege, programul de dezbatere şi adoptare a acestui proiect de lege. Prin urmare, şi liderii de grup, şi membrii Biroului permanent erau încunoştinţaţi cu privire la acest aspect.

În al doilea rând, exista, bineînţeles, la mape acest proiect. Programul adoptat este în conformitate cu regulamentul. În acelaşi timp, nu exista niciun fel de intervenţii sau contestare cu privire la acest program din partea membrilor Biroului permanent.

În altă ordine de idei, acesta este apanajul Biroului permanent. Discuţia nu-şi are fundament în acest moment în plen.

Pe procedură, vă rog. Două minute o să vă rog să vă încadraţi.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Stimată doamnă preşedinte,

Vă rog să transmiteţi Biroului permanent din partea mea, personal, cu titlu personal, următoarele lucruri: Biroul permanent nu are dreptul sub nicio formă să anuleze prevederi ale regulamentului şi cu atât mai mult dreptul parlamentarilor la dezbatere.

A pune în imposibilitate comisii din Parlamentul României să dezbată proiecte de lege, chiar dacă se află în avizare, şi nu pe fond, este ilegal, este imoral şi este total nesănătos pentru parlamentarismul românesc. Vă asumaţi o răspundere clară, dumneavoastră personal şi acea majoritate din Parlament, care-şi bate joc de regulament.

Vă rog să le transmiteţi cu titlu personal această observaţie a mea şi să fie consemnat pentru generaţiile viitoare sau măcar pentru următoarea legislatură acest lucru în stenogramele Parlamentului.

Este inadmisibil şi este intolerabil ceea ce faceţi. Procedura de urgenţă înseamnă, într-adevăr, o procedură specială, dar nu înseamnă niciodată derogarea de la lege şi de la regulament, clar şi precis.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în Proiectul de lege privind declararea ...

Domnul Eugen Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă deputat Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Am constatat că nu puneţi preţ pe problemele regulamentare, pe care doamna Aura Vasile le-a ridicat.

Şi, în mod normal, ar fi trebuit să rediscutaţi cu liderii grupurilor parlamentare şi cu Biroul permanent toate aceste probleme, care mie mi se par deosebit de grave.

În consecinţă, Grupul parlamentar al PNL vă solicită o pauză de consultări, dumneavoastră cu liderii grupurilor parlamentare, pentru a intra în legalitate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Suntem în legalitate. Înţeleg că simţiţi nevoia să avem o întâlnire. Era programată pentru astăzi, la ora 9,00. Faptul că aţi lipsit, nu este vina nimănui.

La ora 11,00 revenim în plen.

Vă invit la mine în birou.

Vă mulţumesc.

- După pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Invit secretarii la prezidiu pentru a prezenta şi concluziile întâlnirii liderilor.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, viceliderul Grupului parlamentar al PNL şi purtătorul de cuvânt al liderilor.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă deputat Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor,

În urma întâlnirii liderilor de grup şi, aş spune, negocierilor care au avut loc, cred că am găsit o soluţie, astfel încât prevederile regulamentare să poată fi respectate întru totul.

În acest sens, v-am propus dumneavoastră şi liderii de grup au acceptat ca luni după-amiază să nu mai fie şedinţă de plen, să fie numai şedinţe de comisii, astfel încât şi comisiile avizatoare, şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială, sesizată în fond, să poată să facă rapoartele potrivit prevederilor noastre regulamentare, iar marţi de dimineaţă, de la ora 10,00, să se poată intra cu proiectul de lege în plen pentru dezbateri, cu sau fără raport (depinde cum vor lucra comisiile noastre), urmând ca marţi să se dea votul final. Cred că în felul acesta intrăm pe un făgaş aproape de respectarea regulamentului.

Şi, în al doilea rând, aş vrea să sesizez faptul că pe holul de aici, de la P1, avem o expoziţie minunată de icoane realizate de nişte copii foarte talentaţi şi îi rog pe colegii noştri deputaţi să meargă să viziteze această expoziţie, pentru că este un strop din sufletul acestor copii îndreptat către sinceritate şi adevăr.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu pentru această intervenţie şi mă alătur domnului Eugen Nicolăescu pentru a vă invita să vizitaţi expoziţia de pe holurile Parlamentului.

Trecem la ordinea de zi.

10. Proiectul de Lege privind declararea municipiului Constanţa - Oraş-martir al Revoluţiei din decembrie 1989.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Revoluţia din decembrie 1989 reprezintă indiscutabil pentru naţiunea română un moment istoric marcant, inclusiv prin tragismul evenimentelor derulate.

Trebuie să ne raportăm permanent la faptele eroilor acelui timp; trebuie să înfăptuim gesturi, nu neapărat spectaculoase, prin care să-i omagiem pe aceştia. Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Braşov, Târgu-Mureş, Cluj, Craiova - îmi cer scuze dacă am omis anumite localităţi - sunt câteva oraşe în care, în acel teribil sfârşit de an, tragismul şi ideea de libertate au coexistat.

Oraşul Constanţa merită să capete titlul de Oraş-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989. Spiritul de sacrificiu, sacrificiul suprem, a fost unul real. În cărţile de istorie poate fi citit acest adevăr.

Iată de ce, stimaţi colegi, în calitate de iniţiator, vă rog să sprijiniţi demersul legislativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule deputat Iorguş, raportul comisiei.

Domnul Zanfir Iorguş:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind declararea municipiului Constanţa Oraş-martir al Revoluţiei din decembrie 1989.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Fac menţiunea că proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea municipiului Constanţa Oraş-martir, iar proiectul de lege a fost adoptat în Senat în şedinţa din 15 iunie 2011.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 30 de deputaţi, din totalul de 30 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 29 de voturi pentru şi unul împotrivă.

Menţionez faptul, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnul deputat Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ieri am discutat despre Propunerea legislativă privind acordarea acestui titlu oraşului Craiova. Şi la Constanţa au fost 30 de morţi, a fost un număr mare de răniţi şi apreciem, şi ca timişorean, spun treaba aceasta, ar fi fost normal ca o astfel de recunoaştere să existe, cu atât mai mult cu cât Revoluţia română a fost un fapt extrem de important, care a marcat schimbarea de regim.

Dar, am ţinut să ies la microfon şi pentru un alt considerent: uitându-mă pe ordinea de zi, am observat că la punctul 103 avem Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.258 privind declararea zilei de 22 decembrie ca Zi a Libertăţii României. Şi pentru că este vorba ca această zi să fie şi Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii României, v-aş propune, stimaţi colegi, dat fiind faptul că avem şi astăzi şi mâine dezbateri parlamentare, dacă nu reuşim să ajungem până la punctul 103, să trecem această iniţiativă legislativă mai devreme, cu atât mai mult cu cât sunt o serie de activităţi care se pregătesc pentru această zi de 22 decembrie şi ar fi bine să avem cadrul legal, pentru ca activităţile acestea să nu fie desfăşurate în pripă, să fie din respect faţă de tot ceea ce a însemnat atât victoria Revoluţiei române, cât şi libertatea obţinută în acel moment.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Mircea Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Ca procedură, doamnă preşedinte.

Propunerea colegului nostru poate fi realizată modificând mâine ordinea de zi şi, cu acordul colegilor mei, o vom discuta cu prioritate mâine-dimineaţă, pentru a marca cu adevărat ziua de 22 decembrie, să fie prima în discuţie mâine-dimineaţă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, atunci urmează votul final, nefiind amendamente.

17. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.1/2011 privind educaţia naţională.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

18. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea art.64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu sunt solicitări.

Din partea comisiei?

Raportul comisiei, domnule preşedinte Cristian-Sorin Dumitrescu, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să adaug la intervenţia mea: şi eu susţin şi consider că este foarte bine să aducem mai devreme acea lege cu privire la ziua de 22 decembrie.

Şi aş mai vrea să menţionez ceva, dacă-mi permiteţi, doamnă preşedinte. A fost adoptată în mod tacit o lege de modificare a Legii nr.1. Vreau să vă spun că nu cred că putem să dăm vina pe nimeni de ce s-a întâmplat acest lucru, dar pentru a preîntâmpina ideea că a fost o malversaţiune, cumva, a preşedintelui de comisie, că am mai întâmpinat astfel de situaţii din partea, chiar de curând, din partea colegului Trăşculescu - care în presa locală a declarat că îi blochez nu ştiu ce lege -, vreau să vă spun că a trecut tacit, pentru că în perioada (a se vedea), comisia nu a lucrat, neîntrunind cvorumul, din diverse motive. Nu aş vrea să le exprim aici, dar să rămână consemnat pentru stenogramă.

Mai exact, ştie toată lumea de ce nu a fost cvorum. Nu s-a venit, pentru că - vă daţi seama! - este vorba de majoritate, pentru că minoritatea nu poate, opoziţia nu poate ...

Această cerere de reexaminare are un motiv destul de ciudat: este vorba despre o lege care reaşază nişte drepturi de rentă viageră pentru sportivii de performanţă, în aşa fel încât să existe o echitate pentru cei care au medalii de argint la Jocurile Olimpice ş.a.m.d. Este o lege în favoarea sportului românesc.

Cererea de reexaminare, care a fost respinsă prin votul comisiei, vorbea despre faptul că, dacă aceste rente se acordă în perioada în care sportivul este în activitate, el nu mai este stimulat să facă performanţă, că are bani în buzunar şi câştigă din rentă mai mult decât poate ar avea din veniturile care-i revin ca sportiv.

Sigur, la această lege, la dezbaterea ei a fost prezentă şi doamna secretar de stat Melinte, dar şi preşedintele Comitetului Olimpic Român, care nu a fost de acord - şi nici noi nu am fost de acord - să gândim despre sportivii noştri, pentru că nu ne permite această idee, ideea de sportivitate, ideea de competiţie, ideea olimpismului, că sportivii amatori ar urmări performanţa prin prisma unor obiective de natură materială.

Pe baza acestui raţionament, care eu personal cred că este corect, dar şi membrii comisiei au crezut la fel, a fost respinsă cererea de reexaminare în comisie, conform celor arătate în raportul prezentat, cu 14 voturi pentru şi 4 abţineri, deci niciun vot împotrivă.

Pe cale de consecinţă, doamnă preşedinte, raportul comisiei susţine respingerea acestei solicitări şi ca această lege să intre în vigoare, aşa cum a fost ea aprobată de Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Marius Spînu, în cadrul dezbaterilor generale, vă rog.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Dragi colegi,

Aşa cum aţi auzit din prezentarea făcută de preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, acest proiect de lege încearcă să rezolve o inechitate apărută în cadrul acordării rentelor viagere pentru sportivii de înaltă performanţă, şi mă refer aici la campioni olimpici şi vicecampioni olimpici, la campioni mondiali şi vicecampioni mondiali, la campioni europeni şi vicecampioni europeni.

Legea nr.64 - Legea educaţiei fizice şi sportului - face la un articol o ierarhizare a valorii, să spunem, rezultatelor sportive, punând pe primul loc campionul olimpic, pe locul doi campionul mondial şi pe locul trei campionul european şi evident cuantumul acesta al rentelor viagere este diferit pentru cele trei categorii.

În lege, se ia în calcul şi a doua medalie obţinută, nu numai prima medalie, şi aici apare o necorelare, pentru că performanţele, de exemplu, unui vicecampion european sunt considerate, în acordarea rentei, mai mari decât performanţele unui vicecampion olimpic - şi să ne reamintim, olimpiadele sunt o dată la 4 ani - şi rezultatul, aşa cum este perceput de noi, toţi, la olimpiadă este, din punctul de vedere al valorii, mai mare decât în cazul concursurilor europene sau mondiale.

Vorbim de nişte sume extrem de mici, reaşezarea aceasta nu influenţează, practic, niciun buget, apare doar o reordonare morală, pentru că aici România încă nu are atâţia campioni europeni, mondiali şi olimpici pe cât ne-am dori. Vorbim doar de câteva cazuri, dar ale unor personalităţi pe care le-am aplaudat atunci când ne-am uitat la televizor şi am văzut performanţele şi care moralmente se simt discriminate.

Colegul Toader Stroian, care a iniţiat acest proiect de lege, a venit în plenul comisiei şi a explicat motivaţia acestui lucru. Iniţial, a trecut prin plen şi prin Cameră, s-a reîntors la reexaminare, dar motivaţia, considerăm că nu este în acord chiar cu principiile enunţate iniţial în lege.

Aşa încât, dragi colegi, indiferent de apartenenţa la un grup parlamentar, vă rog să votaţi această lege, pentru că se referă la acei oameni pe care îi aplaudăm totdeauna, care nu doresc neapărat o recompensă financiară, pentru că aici este vorba de câţiva lei, ci de o aşezare morală, să spunem, a ierarhizării valorii eforturilor lor, concretizate printr-o medalie olimpică, mondială sau europeană.

Deci, a fost o scăpare, iniţial, în lege şi vrem s-o reparăm; vrem să votaţi în favoarea acestui proiect de lege, indiferent de apartenenţa la un grup parlamentar, pentru că discutăm, până la urmă, de simbolurile României.

Vă mulţumesc şi sper că o să susţineţi, prin votul dumneavoastră, ca proiectul iniţial să treacă în forma în care a fost.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte,

Acest proiect de lege demonstrează că atunci când un lucru bun poate fi realizat, parlamentari din mai multe grupuri parlamentare se pot uni într-un proiect de lege care, aşa cum spunea antevorbitorul meu, să corecteze anumite vicii sau anumite scăpări din proiecte de legi existente.

Este ştiut că sportivii unei naţiuni, sportivii români, în cazul nostru, sunt cei care pot să fie cei mai buni ambasadori ai noştri, în condiţiile în care fiecare dintre noi tresărim atunci când tricolorul se înalţă pe unul din catarge.

Este bine să înţelegem corect situaţia acestor sportivi - sportivii de performanţă - în condiţiile financiare care sunt astăzi în România, şi nu numai acum, ci chiar în ultimii ani. Banii de care dispun federaţiile şi corpurile loturilor olimpice sau loturilor naţionale, în vederea pregătirii, nu întotdeauna pot să asigure condiţiile optime ca aceşti sportivi să poată să se pregătească. Este vorba de o hrană deosebită, de tot felul de vitamine, medicamente în forma vitaminelor sau a altor produse care să concure la sprijinul sportivului, atunci când îşi desfăşoară antrenamentele, în condiţiile în care se ştie ce eforturi şi ce renunţări fac aceşti oameni.

De foarte multe ori, sau aproape întotdeauna, banii pe care îi primesc sportivii sub formă de indemnizaţie sau sub formă de premiu îi folosesc pentru a completa lipsurile pe care le întâmpină federaţia sau forma în care ei trebuie să se pregătească.

Este ştiut că de foarte multe ori trebuie să-şi plătească taxe, este cunoscut că trebuie să-şi cumpere echipament, este cunoscut că de foarte multe ori, pentru o pregătire performantă, ei trebuie să-şi plătească cazări - nu în România, ci în alte părţi - acolo unde pot să găsească condiţiile meteorologice, condiţiile climaterice pentru a putea să facă faţă concursurilor pe care le desfăşoară în momentul competiţiilor europene, mondiale sau olimpice.

În legea iniţială sunt cuprinşi numai sportivii olimpici, or, trebuie ştiut că pentru olimpiadă ne pregătim 4 ani, dar în cei 4 ani se desfăşoară diverse alte concursuri la nivel regional, la nivel european sau mondial, pe care, în general, antrenorii şi cei care conduc federaţiile le consideră ca pe nişte repetiţii generale în vederea concursului olimpic.

De aceea, cred că iniţiativa legislativă a colegilor din Partidul Social Democrat şi din Partidul Democrat, pentru a face corecţii, este bine-venită şi mă bucur că toate grupurile parlamentare din comisia de fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, au fost de acord ca la solicitarea de reexaminare, să aducă câteva corecţii, dar să propună respingerea cererii de reexaminare.

Grupul PSD va vota acest proiect de lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Petrescu. După aceea domnul deputat Anghel Stanciu şi Negruţ Clement.

Domnul Cristian Petrescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Iniţiativa este lăudabilă, dar avem două probleme, după părerea mea.

Pe de o parte, preşedintele are dreptate, există cazuri de acest gen, sportivi retraşi din activitate doar pentru a lua renta viageră, după care se întorc în performanţă, ceea ce e un lucru bun, pentru că ne aduc alte medalii după ce s-au întors. Deci trebuie corelat într-un fel sau altul acest lucru.

Pe de altă parte, după părerea mea, nu este de ajuns doar pentru vicecampioni olimpici, pentru că, până la urmă, aşa cum ştim cu toţii, clasamentul pe medalii se face cu toate medaliile, nu numai cu cele de aur şi de argint.

Ceea ce vă propun este ca, prin reîntoarcerea la comisie, să corelăm aceste lucruri, să fie prinşi şi medaliaţii cu bronz, nu doar cei cu argint, pentru că mi se pare foarte logic.

Iar pentru acurateţe, faţă de cele spuse mai devreme, Olimpiada reprezintă cei patru ani dintre jocurile olimpice, ca să ştie toată lumea despre ce e vorba. Jocurile olimpice se organizează o dată la patru ani. Bineînţeles că vorbim de o rentă viageră, nu de ce spunea colega noastră de la PSD, cu medicamente, cu deplasări, cu tot ce înseamnă aceste lucruri.

Vorbim de o pensie pe care sportivii respectivi, pentru meritele deosebite pe care le au datorită medaliilor aduse pentru ţară, merită să o primească şi este un lucru foarte bun.

Noi vă propunem retrimiterea la comisie pentru corelarea aspectelor pe care le-am menţionat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Domnul deputat Anghel Stanciu, domnul deputat Negruţ Clement se pregăteşte şi după aceea domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Iată că şi atunci când ai necazuri în viaţă, vine o vreme când răsare soarele şi pe uliţa ta.

Şi nu aş fi luat cuvântul dacă nu aş fi văzut distinşi colegi de-ai mei, deputaţi în actuala legislatură, cum laudă un lucru foarte criticat în legislatura '96-2000. Atunci când, pentru această idee de rentă viageră, venită din partea Comitetului Olimpic Român, din partea unui sportiv de excepţie susţinută, Cristian Gaţu, angajat consilier al preşedintelui comisiei de atunci, Anghel Stanciu, "s-a bătut" (între ghilimele) pentru sportivii României.

Rezultatul, această bătălie s-a concretizat, la un moment dat, într-o comisie de mediere de şapte la şapte Cameră şi Senat, şi votul preşedintelui de atunci, conform regulamentului, a înclinat balanţa spre a se menţine această - mult lăudată astăzi - rentă viageră.

Toamna, când se numără bobocii, când am revenit în băncile Parlamentului, în ziarul "Adevărul", de la vremea aceea, pe prima pagină, scria foarte clar: "Ministrul liberal al sportului, deputat şi membru al comisiei, Crin Antonescu, a mituit membrii Comisiei pentru învăţământ." Şi, bineînţeles, am fost întâmpinat de distinşii ziarişti - ca şi astăzi - la o ştire excepţională, să vedem ce mită am luat şi ce şpagă.

Mulţi dintre colegi au evitat să răspundă. Bineînţeles, preşedintele comisiei de atunci trebuia să ia în piept această mită. Şi am răspuns. "Domnule preşedinte, aţi primit mită la Braşov din partea ministrului tineretului şi sportului, Crin Antonescu?" "Da!" "Ce aţi primit?" "O sticlă de vin alb şi una de vin roşu." "Şi ce aţi făcut cu ea?" "Am băut-o."

Vă spun, stimaţi colegi, că nu-mi pare rău nici că am băut-o atunci, nici că am luat atunci o decizie imperfectă. Iată că se perfecţionează.

V-am spus aceste mici detalii ca să vedeţi că gustul amar al celor care nu vor nimic să construiască, ci numai să dărâme, se întoarce peste arc de timp împotriva lor.

Aceste lucruri le găsiţi şi într-o cărţulie de memorii a unui deputat din coaliţia de atunci a Convenţiei Democrate, în care descrie cu lux de amănunte toate aceste etape şi consideră că, la banii pe care îi iau sportivii astăzi, nu mai merită această rentă viageră.

Rămân convins la ideea că acest prinos de recunoştinţă faţă de sportivii ţării, care, prin activitatea lor - nu de puţine ori plină de sacrificii la o vârstă adolescentină - fac să fluture drapelul României pe cele mai înalte catarge. Ei fac să se vorbească de România mult mai frumos decât alte acţiuni ale noastre de promovare a României, susţinute de mult mai mulţi bani decât prin munca şi sudoarea lor.

Este clar că dacă nu sprijinim toate valorile, şi în domeniul ştiinţific, şi în domeniul sportiv, şi chiar în domeniul, aş putea spune politic - mă uit la colegul meu care vorbeşte simultan cu mine, la Petrică Călian, fostul meu coleg de la PRM, care mă ascultă fără să mă privească, cum a crescut prin valoare transferându-se de la PRM la PC şi apoi dincoace.

Aşteptăm alt, şi în plan sportiv, transfer ca să se vadă că valoarea creşte prin mobilitate.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Eu vă spun să votaţi acest lucru, pentru că altfel veţi fi în postura să vă pară rău atunci că nu aţi făcut un lucru bun.

Mulţumesc, doamna preşedinte, pentru îngăduinţă, căci, evident, şi eu am învăţat multe de la dumneavoastră în ultima perioadă, dar şi dumneavoastră de la mine, când aţi fost colaboratoarea mea în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Aceasta este denumirea corectă pentru cei care o scurtează numai la Comisia pentru învăţământ.

Aştept să văd sportivi de talia doamnei secretar de stat în continuare în Parlament, dar în principal pe podiumul marilor arene internaţionale.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, şi la mai multe victorii pentru România. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Negruţ Clement.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este foarte greu să vorbeşti după ilustrul orator, domnul profesor Stanciu. Sper să-mi crească şi mie valoarea oratorică, după Domnia Sa, să se ia de la dânsul şi la mine.

Ce vreau să spun: de la început eu susţin acest proiect legislativ.

Dar - şi aici vorbesc şi în calitate de director al Academiei Olimpice Române de la Alba - oare nu creăm o discriminare atunci când vorbim şi de vicecampioni olimpici, şi nu vorbim şi de ceilalţi vicecampioni? Oare nu se cântă imnul doar pentru locul I? Atunci de ce nu discutăm şi despre laureaţii cu bronz?

Statul şi un guvern responsabil îşi recompensează sportivii care au adus valoare şi prestigiu ţării promovându-i, sprijinindu-i atât pe plan sportiv şi de ce nu şi pe plan profesional. Şi avem aici un exemplu viu: pe doamna Melinte, care ne-a adus cinste statului nostru şi naţiunii noastre.

Pierre de Coubertin spunea că "Sportul uneşte mult mai mult decât căile diplomatice."

Iată de ce cred că o reexaminare şi o reanalizare a acestui proiect legislativ ar fi bine-venite, dar, dacă nu se întâmplă acest lucru, cred că va trebui, pe viitor, să fim foarte atenţi atunci când vorbim despre sportivii noştri, cei care aduc cinste naţiunii române.

Mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Ultima intervenţie domnul deputat Cristian Dumitrescu, care este şi preşedintele comisiei.

După aceea am să supun la vot propunerea făcută de Grupul parlamentar al PDL de... am înţeles, domnul...

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu am aici, în faţă, cererea de reexaminare.

Nu e vorba, în cererea de reexaminare, de a se da ceva, ci de a se lua. În sensul că, în punctul 2, se menţionează faptul că această acordare nu trebuie făcută pentru că rentele se acordă numai după retragere ş.a.m.d. şi suntem într-o perioadă de austeritate.

Ca atare, dacă vrem - şi mulţi din cei care au intervenit aici şi au solicitat să rediscutăm acest proiect de lege la comisie, raportul, în sensul de a-l îmbunătăţi şi a acorda ceva în plus. Or, spiritul acestei solicitări pe care deja am şi respins-o este, din contră, să reducem, şi nu să solicităm ceva în plus.

Pe de altă parte, vă atrag atenţia că suntem în cadrul unei proceduri de reexaminare. Procedura de reexaminare priveşte stricto sensu proiectul de lege în speţă, aşa cum el a fost adoptat în Parlament. Pentru că el al trecut prin procedurile parlamentare, a fost adoptat, este expresia voinţei Parlamentului, care a fost de acord cu textul respectiv.

Pe cale de consecinţă, ar fi şi mult mai greu acum să spunem că de ce atunci când am adoptat legea şi am adaptat-o în cele două Camere şi a fost trimisă la promulgare nu ne-am gândit s-o îmbunătăţim ca atare.

Deci iată de ce cred că sunt foarte multe elemente în această dezbatere care să ne conducă către ideea de a lăsa legea să meargă spre promulgare, aşa cum propune raportul comisiei. Sigur că mai binele este bine, dar câteodată e şi duşmanul binelui, ţinând cont de faptul că redeschidem o discuţie legată de o idee de austeritate ş.a.m.d., care nu este în acest moment benefică pentru mişcarea sportivă, care, şi aşa, se află într-o perioadă de subfinanţare extrem de mare.

Iată de ce eu vă mulţumesc foarte mult dumneavoastră, celor care aţi avut intenţia de a acorda - principial vorbind - o egalitate şi pentru celelalte medalii ş.a.m.d., dar vreau să vă spun că noi am modificat doar textul legii existente. Dacă există voinţa politică şi dorinţa domnilor parlamentari ca să se modifice legea în sensul celor spuse, putem să facem un proiect de iniţiativă legislativă, să întrebăm Guvernul dacă are resursele respective şi după aceea să o promovăm ca atare.

Iată de ce cred că cel mai înţelept ar fi să mergem în continuare pe acest proiect de lege existent şi să îl votăm ca atare. Non multa, sed multum. Mai bine cât avem, decât să riscăm să avem mai puţin sau deloc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petre Călian.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, argumentele aduse de la acest microfon de către toţi vorbitorii sunt argumente reale şi corecte.

În momentul în care retrimitem la comisie acest act normativ nu ne vom putea pronunţa decât strict pe ceea ce a solicitat preşedintele în cererea de reexaminare. Extinderea lui nu poate să fie făcută prin această variantă, astfel încât într-adevăr subscriu asupra a ceea ce a propus domnul deputat Petrescu şi cred că vom putea scrie o altă propunere legislativă, care să fie extinsă şi să permită acordarea unor rente şi pentru alţi medaliaţi cu medalii de bronz şi poate că atunci vom rezolva corespunzător toate aceste probleme.

În consecinţă, Grupul parlamentar al PDL nu susţine retrimiterea la comisie a acestui act normativ.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun! Deci îşi retrage propunerea.

Vă mulţumesc.

Ultimul intervenient, domnul deputat Calimente, vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Discutăm din nou despre sportul românesc, discutăm din nou despre una dintre singurele activităţi prin care România este recunoscută în străinătate, pentru că dacă te afli în orice ţară din lumea asta şi spui că eşti din România, imediat lumea îşi aduce aminte de Hagi, de Ilie Năstase, de Nadia Comăneci. N-o să-şi aducă aminte de niciun politician, vă asigur, cei cu care stai de vorbă în Occident.

Pentru cei care câştigau jocurile olimpice în antichitate, pentru că Pierre de Coubertin de acolo îşi trage esenţa reînvierii jocurilor olimpice, pentru un campion olimpic se dărâma zidul cetăţii. Nu mai intra pe poarta principală, ci se dărâma zidul cetăţii.

Gloria care i se acorda şi onoarea care i se acorda se răsfrângeau asupra întregii cetăţi.

Eu cred că preşedintele, care nu ştiu ce fel de sport a practicat, cere sau a cerut rediscutarea legii tocmai pentru faptul că nu sunt bani. Or, eu vă asigur că retrimiterea la comisie a acestei legi va face o lege mai proastă, probabil, decât cea care este acum, pentru că este normal ca de aceste beneficii şi de rente să beneficieze şi învingătorul. Pentru că altfel vom putea spune: de ce nu şi cel de pe locul IV, care a adus în clasamentele olimpice puncte României.

Laurii se pun totdeauna pe fruntea învingătorului şi învingătorul trebuie să merite aceşti lauri.

Deci eu sunt pentru ca legea, aşa cum este ea, să meargă mai departe şi să fie supusă votului, pentru că vă asigur că, dacă o vom rediscuta, ea va ajunge probabil din nou în Cameră, nu ştiu când şi într-o formă mult mai proastă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Nefiind amendamente, urmează votul final şi pentru acest proiect de lege.

Trecem la următorul proiect de lege. Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Beneficiind şi de acordul colegilor mei lideri, vă rog să dezbatem un proiect de lege care aprobă Ordonanţa nr.80 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa nr.37 e nevoie pentru a fi aprobată şi a o introduce în Legea bugetului şi cu rugămintea de a fi de acord s-o dezbatem acum.

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Ce poziţie e?

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Domnul Toader, doamna Aura Vasile mergeţi la secretariat să lămuriţi subiectul acesta.

Aveţi cartelele introduse. Vă rog să vă exprimaţi prin vot cu precizarea că următorul proiect de pe ordinea de zi va fi dezbătut şi o să vă rog, pentru că e şi preşedinta comisiei şi viceliderul Grupului parlamentar al minorităţilor, care solicită, deci Legea arhivelor va intra imediat după acest proiect. Da?

Doamna Aurelia Vasile:

Ce poziţie?

Procedură! Nici nu e pe ordinea de zi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Solicită să se discute acum. Deci introduce acum.

Haideţi să supunem la vot. Vorbiţi dumneavoastră.

Votul... Haideţi că suntem în procedură de vot.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

74 de voturi pentru, 49 împotrivă, nicio abţinere.

Pe procedură, domnul Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă rog să se consemneze pentru posteritate, că altceva cred că nu mai avem ce face, după ce asistăm astăzi la introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege, care, practic, nu este în ordinea de zi.

Întreb şi eu când s-a mai întâmplat, că chiar aşa nu s-a mai întâmplat. Adică s-a mai întâmplat fără să discutăm în Comitetul ordinii de zi să aducem mai încoace un proiect de lege, prin voinţa majorităţii. Dar exista în ordinea de zi. Ştiţi, pare o chestiune mică aşa, mititică. Vine şi Dumitrescu ăla şi dă şi el cu gura şi face scandal pe o chestiune mititică.

Nu, domnilor! S-a creat un precedent. Un precedent foarte grav. Acela de a nu respecta Regulamentul în litera lui şi de a putea introduce oricând, oricum şi când vrem noi pe ordinea de zi ceva care nu este conform Regulamentului propus de către Comitetul ordinii de zi.

Eu nu-s de acord cu chestiunea aceasta, Comitetul ordinii de zi, dar acesta este regulamentul.

Am deschis o cutie a Pandorei şi altă dată o să se invoce acest precedent, cum la multe alte lucruri s-a invocat, şi mă uit la colegii mei mai vechi în Parlament, de acolo, din partea dreaptă, de la UDMR, şi-i întreb dacă e bine. Dar ei se uită la calculator.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnul preşedinte Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă preşedinte,

Suntem pe cale să descalificăm Camera Deputaţilor.

Este inadmisibil să vină cineva şi să spună: introduceţi PL-x nu ştiu care. Fără raport, fără să treacă prin Comitetul ordinii de zi, fără să treacă prin Biroul permanent.

Suntem aici 200 de oameni care nici nu cunoaştem despre ce e vorba şi trebuie să dezbatem şi e legat de bugetul ţării. Este o situaţie incredibilă.

Până unde credeţi, doamna preşedinte, că puteţi descalifica această Cameră şi a vă bate joc în maniera aceasta de regulamentul ei?

Cred că este o limită, totuşi.

Şi fac şi eu un apel la colegii de la UDMR şi de la minorităţi, la respectul pentru ei înşişi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte,

Au spus colegii mei mai înainte că, sigur, sunt lucruri mici. Că pas cu pas ceea ce se întâmplă zilnic mai nou în Parlamentul României încalcă regulamentele.

Cred că lucrul acesta este deja depăşit de mult şi că gravele încălcări succesive ale regulamentului ne-au adus în situaţia în care nu mai ţinem cont, practic, nici de cel mai important act normativ al ţării, şi anume Constituţia. Pentru că mandatele noastre, din mandate reprezentative s-au transformat în mandate imperative. Iar dumneavoastră puneţi aici, în Cameră, în operă, o democraţie directă, care se practică în anumite ţări, dar nu şi în România.

Adică noi, practic această adunare, ne-am transformat într-o adunare care rezolvă absolut toate problemele prin simpla ridicare a mâinii. Este simplu aşa. Atunci nu înţeleg de ce mai sunt comisiile, de ce mai este Biroul permanent, de ce mai sunt regulamentele şi de ce mai sunt toate celelalte elemente? Pentru că dumneavoastră aveţi votul iar noi avem celelalte elemente cu care ne putem apăra.

În condiţiile în care dumneavoastră ne luaţi instrumentele cu care putem să apărăm în mod democratic democraţia din această ţară, dumneavoastră ne puneţi în situaţia unei democraţii imperative, directe, care rezolvă numai prin vot. Şi atunci, propun ca să continuaţi cu această linie şi să nu mai avem nici comisii, să desfiinţăm regulamentul, să desfiinţăm tot ce este în legătură cu organizarea Camerei, să ne întrunim în fiecare zi aici, facem pe loc ordinea de zi şi votăm prin ridicare de mână şi am rezolvat lucrurile.

Or, cred că acest lucru n-o să-l întâlniţi nici într-o democraţie consolidată europeană. Poate la triburile africane!

O voce din sală:

Şi ăia au Sfatul bătrânilor!

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Procedură!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte,

Vreau să-mi anunţ colegii că acest PL-x 410 nu este deloc pe ordinea de zi, nu avem raport de la comisia de fond nici în mape, nici la casetă, probabil că doar preşedinta Comisiei pentru buget, finanţe are acest raport şi vreau să vă informez că parlamentarii PSD din comisia de fond nu ştiu de întocmirea acestui raport.

Doamnă preşedinte,

Grupul PSD vă solicită o pauză de o oră pentru a putea să luăm act şi să vedem despre ce este vorba în acest proiect de lege în condiţiile în care ne puneţi - nu dumneavoastră, pentru că Toader a făcut propunerea - să votăm pe "N.V."

Or, cred eu că noi, parlamentarii care suntem trimişi pentru a dezbate şi pentru a putea să corectăm şi pentru o viaţă mai bună pentru ceilalţi, pentru întreprinzători, mediu de afaceri şi toată activitatea din România, mai ales că înţeleg că este o chestiune pentru viitorul buget, vă rog să permiteţi ca parlamentarii grupului meu să vadă despre ce este vorba, în condiţiile în care, pe dezbaterea bugetului, poate o să aveţi nevoie şi de noi sau poate o să fim puşi în faţa faptului de a primi din nou un raport pe care veţi pune şi pe parlamentarii dumneavoastră să voteze pe "N.V.".

Deci solicit timp de consultare de o oră pentru a putea să vedem ce conţine acest proiect de lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircea Toader, pe procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură, doamna preşedinte.

Sigur că orice lider de grup poate să ceară o pauză de consultări. Aş veni cu rugămintea - şi cred că şi cu acceptul doamnei Aura Vasile - să discutăm Legea arhivelor, pentru că era înainte, şi după aceea să facem pauza de consultări dacă doreşte, şi vom dezbate după aceea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Legea arhivelor.

Nu. Deci înţeleg că vă menţineţi propunerea de pauză de consultări.

Domnul Toader, este fără zece. La şi 20 este în regulă, o jumătate de oră de consultări? Vă rog. Şi intrăm, cu acordul dumneavoastră, şi supun la vot prelungirea programului până la dezbaterea acestor două proiecte de lege.

Vă rog să vă exprimaţi înainte.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

68 de voturi pentru, 49 împotrivă, patru abţineri.

Propunerea a fost adoptată.

Ne revedem în plen la 12,20.

După pauză.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc, înainte de a începe votul final, mai avem două proiecte pe ordinea de zi.

Primul este Proiectul privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2010 pentru completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar şi cel de-al doilea vizează Arhivele Naţionale.

Pentru primul proiect este procedură de urgenţă.

Domnule Mircea Duşa, vă rog. Vă rog, pe procedură.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încercaţi din nou ca un act normativ, cum este acest proiect de lege, în mod şmecheresc, să-l aduceţi în plenul Camerei şi mă scuzaţi pentru expresia pe care o folosesc, probabil trebuia una chiar mai urâtă, fără a respecta procedurile parlamentare. Uitând că acest proiect de lege, şi aşa raportul a fost întocmit tot şmechereşte, pe o ordonanţă care se referea la un alt subiect şi, de fapt, el a fost completat cu amendamente care n-au trecut prin Senat şi se referă la salarizarea pe anul 2012, deşi dumneavoastră afirmaţi ieri că veţi majora salariile.

Sigur, o să spun la dezbateri generale, sunt pe procedură acum, dar este un act foarte important care afectează bugetul anului viitor şi viaţa românilor în 2012 şi nu acceptăm să fie dezbătut pe sub uşă în plenul Camerei Parlamentului, când este vorba de drepturilor românilor şi de viaţa românilor în 2012.

De aceea, conform regulamentului, raportul a fost distribuit în acest moment, să acordaţi acel termen de 3 zile pentru ca deputaţii să poată să studieze şi să-şi însuşească raportul comisiei.

Dumneavoastră ştiţi că există această prevedere în regulament, rapoartele se distribuie cu 3 zile înainte de a fi supuse dezbaterii plenului şi vă rog să respectaţi prevederile regulamentului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Plenul a aprobat dezbaterea astăzi.

Domnul Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Intervenţia mea este tot pe procedură, doamnă preşedinte.

Şi am să mă adresez direct dumneavoastră, pentru că, nu-i aşa, dumneavoastră ocupaţi acel scaun de preşedinte al Camerei.

Vreau să vă aduc aminte că cel mai vechi Parlament din lume este Parlamentul englez. Acolo cel care conduce şedinţele se numeşte speaker. El nu este angajat politic şi Parlamentul englez face acest lucru tocmai pentru ca cel care conduce şedinţele să fie cât mai imparţial şi ca probitatea lui să nu fie pusă la îndoială. Cred că ar putea fi un bun exemplu şi pentru dumneavoastră şi pentru funcţia pe care o ocupaţi.

Tot acolo grupurile parlamentare stau faţă în faţă şi există două linii roşii pe care nu au voie să le depăşească, pentru că era din vremea când, nu-i aşa, parlamentarii veneau înarmaţi şi este distanţa dintre două săbii, dar ei au trecut de mult de această etapă şi dumneavoastră vreţi să ne aduceţi în această etapă în care, probabil, va trebui să venim cu săbii la noi ca să ne putem rezolva problemele, pentru că pe cale parlamentară nu le mai putem rezolva.

Şi vreau să vă spun, apropo de faptul că în România există un model de republică pe care dumneavoastră cu onoare îl reprezentanţi şi mă refer la Republica de la Ploieşti, care a fost condusă de maiorul de la acea vreme Candiano Popescu, dar care şi-a revenit şi a devenit după aia erou al Războiului de Independenţă...

Doamna Roberta Alma Anastase:

E intervenţie pe procedură, nu-i aşa, domnule Calimente? Vreau să faceţi referire la procedură.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Pe procedură, vreau să vă spun că ceea ce faceţi dumneavoastră seamănă cu Republica de la Ploieşti şi citiţi-l pe Caragiale, vă recomand "D-ale carnavalului" şi "Conu Leonida faţă cu reacţiunea". Acolo aşa se conduce Parlamentul, cum faceţi dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun.

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă deputat Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Tot o problemă de procedură, pe lângă cele ridicate de colegii mei. Şi anume, în conformitate cu Legea responsabilităţii fiscale, odată cu aprobarea strategiei fiscale, trebuie adoptaţi şi indicatorii macroeconomici ai României. Numai în baza acestor două documente aprobate de Parlament putem noi mai departe să discutăm şi să adoptăm acte normative legislative care să corespundă întru totul acestor două documente fundamentale.

Vă aduc aminte că proiectul de Lege privind indicatorii macroeconomici ai României nu s-a discutat în plenul Parlamentului. Ca atare, nu avem cadrul legal pe baza căruia putem să construim orice altă invenţie pe care majoritatea parlamentară doreşte să o realizeze.

În acest moment, dacă dumneavoastră acceptaţi să dezbatem un asemenea proiect de lege, ne scoateţi în afara legii, iar eu cred că dumneavoastră, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, trebuie să dispuneţi aplicarea regulamentului. Drept pentru care returnarea la comisie a acestui raport până când vom discuta indicatorii macroeconomici şi vom avea legea aprobată şi numai după aceea, sigur, se poate veni cu orice altă propunere pe temă fiscală.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Intrăm în procedură, punctul de vedere al Guvernului? (Vociferări.)

A, scuze, supun la vot întâi, nu, a fost scăparea mea..., vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Am să supun la vot propunerea făcută în numele Grupului parlamentar al PNL de domnul deputat Eugen Nicolăescu pentru retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

86 de voturi pentru, 123 împotrivă, 2 abţineri. Propunerea a fost respinsă de plen.

Intrăm în dezbatere, punctul de vedere al Guvernului?

Vă rog.

Domnul Gheorghe Gherghina (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2010 pentru completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar reglementează, pe de o parte, un mecanism de finanţare a autorităţii locale, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, precum cele din domeniul salarizării.

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine amendamentele prezentate în raportul comisiei de specialitate şi adresează rugămintea ca proiectul de lege, aşa cum este el prezentat de către comisia de specialitate, să fie aprobat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu mulţumesc.

Doamna preşedinte Barna.

Vă rog, vă rog, sigur.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte, atunci când un reprezentant al Guvernului vine să susţină un proiect de lege, trebuie s-o facă explicând plenului ce e prevăzut în acel proiect de lege.

Domnul secretar de stat a fost foarte superficial şi nu ne spune că e vorba de tăierea dreptului la viaţă al românilor în 2012 şi de plafonarea salariilor şi veniturilor românilor şi, în principal, ale bugetarilor. Asta să ne explicaţi, domnule secretar de stat.

Ordonanţa de care ne vorbiţi se referă la împrumuturi, numai că aţi profitat de acest proiect de lege şi aţi făcut 50 de amendamente care vizează plafonarea salariilor în 2012.

Să ne explicaţi asta şi atunci vom face dezbaterile în cunoştinţă de cauză.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Asta cuprinde raportul comisiei.

Doamna preşedinte Barna, vă rog.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi deputaţi şi doamnelor colege deputate,

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Biroul permanent a sesizat comisia, în procedură de urgenţă, pentru examinare şi avizare în fond pentru acest proiect de lege.

La întocmirea raportului am avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat în data de 15 iunie 2011 şi este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei, care s-au desfăşurat ieri, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 28 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor domnul Gherghina, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice.

Raportul prezent a fost adoptat cu unanimitatea membrilor prezenţi la dezbatere.

În urma dezbaterii proiectului de lege, care a avut loc în data 7.11.2011, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu amendamentele admise şi respinse prezentate în anexă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Mircea Duşa şi după aceea domnul Eugen Nicolăescu.

Vă rog.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încă o dată revin la chestiunile de procedură. Sigur, nu aţi respectat cele 3 zile pentru prezentarea raportului deputaţilor, nu aţi respectat decizia Curţii Constituţionale legată de textul raportului, în sensul că există o ordonanţă, care, sigur, în limitele decenţei, reglementa modul în care se iau împrumuturile şi cuantumul în care se pot face acestea.

Aţi profitat de această ocazie şi aţi venit cu 30 de prevederi noi, 30 de articole, care nu fac altceva decât taie dreptul la viaţă al românilor. Şi sigur că aş putea să le enumăr pe toate, dar vă amintesc câteva prevederi din acest raport.

Salariile de bază şi salariile tarifare se plafonează la nivelul anului 2011 - decembrie. Sigur că expresia pe care o folosiţi este alta, că remunerarea, salarizarea în anul 2012 vor fi la nivelul lunii decembrie din 2011. Asta înseamnă, de fapt, plafonare, deşi ieri cineva spunea sus şi tare că după ce se va vedea evoluţia economică pe primul trimestru, se vor putea face majorări de venituri. Or, prin acest act normativ care, de fapt, vreţi să-l adoptaţi în Parlament, faceţi plafonarea salariilor şi a veniturilor.

Şi acest lucru este enumerat pe toate categoriile pe bugetari, începând de la poliţie, armată, continuând cu învăţământul, continuând cu cei din sectorul administraţiei locale, continuând cu revoluţionarii, continuând cu drepturile revoluţionarilor şi reducându-le tichetele de călătorie şi multe, multe alte prevederi care nu fac altceva decât să plafoneze veniturilor românilor pe anul 2012. Şi, sigur că după aceea veţi spune, domnule, noi am vrut să mărim salariile în 2012, dar Parlamentul prin lege ne-a fixat nişte limite, în aşa fel încât să nu le putem mări.

De asemenea, o serie de acte normative în vigoare pe care dumneavoastră le-aţi adoptat şi unele chiar prin angajarea răspunderii Guvernului, nu doriţi să le respectaţi şi prorogaţi termenele de aplicare a acestora până la sfârşitul anului 2012.

În concluzie, Grupul parlamentar al PSD nu va vota acest proiect de lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă deputat Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Suntem în situaţia în care avem de dezbătut un proiect de lege care, din punctul nostru de vedere, nu întruneşte condiţiile legale.

În primul rând, acest proiect de lege, aşa cum este el prezentat astăzi, este neconstituţional şi declar astăzi că dacă majoritatea parlamentară va reuşi să voteze acest proiect de lege, îl vom contesta imediat la Curtea Constituţională.

Motivaţie: Un proiect de lege se dezbate întâi în prima Cameră sesizată şi după aceea în a doua Cameră sesizată. În situaţia în care într-una din Camere, în speţă, Cameră decizională, se introduc capitole noi care n-au de-a face cu textul iniţial, proiectul de lege trebuie să se întoarcă la prima Cameră sesizată, să se ia cunoştinţă, să se exprime asupra acestor propuneri şi după aceea se întoarce la a doua Cameră, care este Camera decizională.

În situaţia noastră nu s-a întâmplat aşa. Senatul a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, a venit la noi, la Camera decizională şi noi am introdus un noian de amendamente care n-au nicio legătură cu ordonanţa de bază. Sunt referiri de la cu totul alte acte normative. Deci, motiv de neconstituţionalitate există şi vom face uz de acest drept pe care legea ni-l permite.

În al doilea rând, aşa cum v-am spus în prima intervenţie, crezând că cineva va încerca să devină înţelept şi n-am găsit, din păcate, o asemenea atitudine, acest proiect de lege nu poate fi adoptat înaintea proiectului de lege privind aprobarea indicatorilor macroeconomici ai României. Al doilea motiv care ne face să credem că proiectul de care astăzi discutăm este supus dezbaterii şi adoptării în mod nelegal.

Şi al treilea lucru pe care vreau să-l spun, vorbim de probleme de etică. Sigur că unora le este străină etica. Le este străin faptul că atunci când promiţi ceva, trebuie să te ţii şi de cuvânt. Şi am să vă dau câteva exemple din proiectul de lege.

La art.4 la alin.(1) se spune: "Valoarea de referinţă se menţine şi în anul 2012 la 600 de lei", iar la alin.(2): "În anul 2012 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de realizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice".

Ce trebuie să înţelegem din asta? Că, deşi se anunţă pe foarte multe canale în mod demagogic şi diversionist, că este posibil ca în 2012 să se majoreze salariile, după cum vedeţi în textul de lege scrie negru pe alb, că nu se vor majora salariile şi că se vor menţine la nivelul din anul 2011.

Un alt text de lege... domnule ministru, bine că aţi venit să ne spuneţi aici, că până acum aţi spus numai lucruri neadevărate cetăţenilor, în legătură cu faptul că o să le daţi salarii majorate, dar în textul de lege spuneţi că nu le daţi salarii.

Art.9: "În anul 2012 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă". Mai e ceva de comentat?

Şi art.16: "Termenul prevăzut la alin.(2) al art.193..." şi aşa mai departe "...din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se prorogă până la data de 1 ianuarie 2013". Ce înţelegem din acest text? Înţelegem că pensiile nu vor fi indexate şi că, de fapt, Legea pensiilor se amână ca intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2012 la 1 ianuarie 2013. Despre această etică discutăm.

Nu-i mai lăsaţi pe reprezentanţii dumneavoastră, stimaţi membri ai grupului majoritar din Cameră, să vă mai mintă pe dumneavoastră şi pe cetăţeni. Că dumnealor, prin amendamentele făcute doresc să nu se modifice pensiile, să nu se modifice salariile şi, ca atare, românii să trăiască tot mai prost.

Şi o ultimă constatare de ordin procedural: dacă vă uitaţi pe raport, toate amendamentele admise n-au niciun iniţiator. Nimeni nu-şi însuşeşte aceste amendamente. În schimb, la anexa cu amendamente respinse, sunt prevăzuţi iniţiatorii care au făcut amendamente, dar sigur, Comisia pentru buget, dominată de majoritatea parlamentară, le-a refuzat. Cu alte cuvinte, ori le-a fost frică să-şi asume aceste texte, ori dacă vreţi să fim foarte sinceri, e făcut pe picior azi-noapte în grabă şi nimeni n-a mai avut grijă şi răbdare să respecte regulamentul.

Ca atare, Grupul parlamentar al PNL nu are decât o singură soluţie: să vă trimită acest raport înapoi la comisie sau, dacă nu, să voteze împotrivă. Dar eu cred că în acest moment, după toate câte vi le-am spus, este motiv important de retrimitere a raportului la comisie şi vă rog, doamnă preşedinte, să treceţi la vot pe această propunere.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Tot dumneavoastră aţi făcut propunerea, am şi supus la vot, asta e.

Domnule Dobre, este procedură. Pe procedură? Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă preşedinte,

Dacă eram într-o procedură obişnuită, un asemenea act normativ nu ar fi putut să ajungă în dezbaterea plenului Camerei decât dacă, cel puţin, prealabil, trecerea pe la Comisia pentru muncă şi protecţie socială pentru aviz de fond. De ce?

Din toată acea Lege nr.263 pe care sunt convins că n-o s-o uitaţi niciodată, toată bătălia, dezbaterea, plecarea noastră, votul dumneavoastră ilegal s-a datorat problemei calculului pensiilor. Modalitatea de indexare a pensiilor este cheia întregii legi. Acest mod de calcul, această prevedere se prorogă pe sub uşă de o manieră incalificabilă, fără să fie discutată, e Legea pensiilor, în comisia de fond, ceea ce încă o dată vă întreb, până când o să ne batem joc de Camera Deputaţilor, de instituţiile democratice, de regulament. Şi chiar vă rog să veniţi la microfon să-mi daţi un răspuns, doamnă preşedinte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Pe procedură, vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o chestiune chiar de procedură. O procedură care vizează respectarea Constituţiei. Ce faceţi dumneavoastră, încălcaţi cu nonşalanţă Constituţia acum. Pentru că Parlamentul României a fost sesizat pentru modificarea art.11 din Ordonanţa nr.37/2008.

Şi dumneavoastră aţi adăugat o nouă lege acestei sesizări, noi stăm în afara cadrului de sesizare. E neconstituţional, vă rog să mă credeţi. Deci noi vom ataca la Curtea Constituţională această lege şi în mod cert nu vă va folosi la elaborarea proiectului de buget pentru 2012, aşa cum aţi motivat dumneavoastră urgenţa, deşi nu înţeleg, că avem o scrisoare de la primul-ministru al României care ne promitea că proiectul de buget ajunge în Parlament pe 20 octombrie. A dat în scris această chestiune, acum văd că ne spune verbal că e pe 26 noiembrie, s-ar putea, în sfârşit, până la 1 decembrie, sper să veniţi.

Şi chiar nu înţeleg de ce aţi ales varianta să încălcaţi Constituţia şi toate regulamentele şi bunul-simţ, în ultimă instanţă, în condiţiile în care Parlamentul României a fost sesizat din luna iunie cu proiectul de lege de aprobare a indicatorilor macroeconomici şi a plafoanelor de cheltuieli pentru 2012, care în partea a doua în acest proiect, care a parcurs toate etapele procedurale, constituţionale şi este în regulă din punctul acesta de vedere, are exact conţinutul acestor amendamente pe care vreţi să le introduceţi dumneavoastră pe uşa din dos. Chiar nu înţeleg de ce.

Domnule Gherghina, nu vă foloseşte acest artificiu, nu-i mai împingeţi să încalce Constituţia şi legile că toate au o limită. Noi vom ataca la Curtea Constituţională pe acest argument şi cu siguranţă Curtea Constituţională va admite contestaţia noastră, iar dumneavoastră n-o să aveţi temei legal pentru proiecţia bugetară la care lucraţi văd, de atâta timp şi nu reuşiţi s-o mai terminaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

La titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2010 pentru completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

19. Trecem la următorul proiect de lege, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996 şi Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996. Este procedură de urgenţă.

Punctul de vedere... dacă iniţiatorul doreşte. Pe procedură, pe Legea arhivelor? Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte, acest proiect de lege, în conformitate cu regulamentul, nu în afara lui, preia, uneşte două PL-x-uri, 459 din 14.09.2010 cu PL-x 27/2010, în condiţiile în care acest lucru s-ar putea face cu admiterea lui 27 şi respingerea lui 459, pentru că regulamentul spune că se preia ca titlu de lege primul amendament respins, iar 27 este înaintea lui 459. Aceasta e prima problemă.

A doua problemă, doamnă preşedinte. Proiectul de Lege nr.459, proiect al Guvernului, a trecut pe la Comisia pentru muncă pentru avizare. Parlamentarii din Comisia pentru muncă şi protecţie socială au dat vot în unanimitate acestui proiect de lege, pentru că ceea ce susţinea PL-x 459 era just faţă de cetăţeni, faţă de cei care aveau nevoie la un moment dat de diverse adeverinţe sau date de la o arhivă a unei societăţi sau altei instituţii care dăduse faliment.

Pl-x 27, stimaţi colegi, este un proiect de lege care a mers, nu a trecut pe la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, în condiţiile în care noi suntem puşi în faţa unui raport la o lege care nu a primit avizul parlamentarilor din grupul meu pentru a putea să fie cumulate.

Faţă de acest lucru, pentru a corecta şi să fie adoptat Pl-x 27, nu 459, dacă se va adopta, solicităm ca Pl-x 27 să treacă şi pe la Comisia pentru muncă şi protecţie socială pentru a putea să ne spunem punctul de vedere, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, deci la comisia de fond şi solicit ca 27 să treacă pentru avizare şi la comisiile pe unde a trecut 459, pentru că aşa cum a ajuns acest raport, nu are nicio legătură cu proiectul de lege care a trecut pe la comisiile de avizare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun.

Dragi colegi, o să vă rog să luaţi loc.

Trebuie să supun la vot propunerea făcută de doamna Aura Vasile de retrimitere la comisie a acestui raport.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

102 voturi pentru, 135 împotrivă şi 8 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Prin urmare, intrăm în dezbatere.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul?

Dacă nu, doamna preşedinte Raluca Turcan, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Vă mulţumesc foarte mult.

Prezint acum raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii arhivelor naţionale nr.16/1996, PL-x 459, şi asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii arhivelor naţionale nr.16 din 1996, Pl-x 27.

În urma votului din Camera Deputaţilor, cele două propuneri legislative au fost retrimise la comisie, în baza regulamentului se face un raport comun şi, practic, a rezultat un singur raport pentru Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii arhivelor naţionale nr.16 din 1996.

Şi raportul are următoarea formă: se respinge Pl-x 27/2010 şi se adoptă Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii arhivelor naţionale nr.16 din 1996, PL-x 459, cu amendamente.

Aş mai menţiona că proiectul care se aprobă are aviz favorabil de la Guvern.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule Mircea Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de două proiecte de lege, de fapt de un proiect de lege şi de o iniţiativă legislativă. Dacă proiectul de lege trimis de Guvern l-am apreciat, pentru că vine să reglementeze tehnic câteva prevederi din Legea arhivelor, în sensul ca acolo unde s-au desfiinţat, s-au lichidat societăţi comerciale de stat să se creeze nişte operatori de arhivă care să preia arhiva şi să poată să elibereze cetăţenilor care au fost salariaţi la acele instituţii documente de vechime şi alte documente care sunt solicitate şi care trebuie păstrate în arhivă cu termen permanent...

Însă din nou mă faceţi... şi să mă puneţi în situaţia de a folosi această expresie, că în mod şmecheresc, pe o lege care cred că-şi are rostul şi acea parte a legii trebuie votată, să introduceţi nişte prevederi dintr-o iniţiativă legislativă care vizează trecerea documentelor existente în arhivele naţionale sau în filialele acestora din teritoriu, care vizează activitatea cultelor religioase şi mai ales a cultelor religioase din Ardeal. Eu nu cred că este corect acest lucru şi dacă la proiectul de lege iniţial mă refeream la faptul că dumneavoastră nu mai aveţi demnitate şi tăiaţi drepturile la viaţă ale românilor, de data aceasta o să vă spun că vindeţi şi istoria Ardealului. Şi vindeţi istoria Ardealului prin acele documente care atestă proprietăţi în Ardeal, care atestă hotare, care atestă localităţi, care atestă existenţa românilor pe aceste meleaguri, or, dumneavoastră vreţi, aşa, pe sub uşă, ca aceste documente să dispară. Oricum există o dezbatere destul de serioasă în opinia publică şi în societatea civilă din Ardeal de felul în care dumneavoastră cedaţi la orice presiune şi treceţi cu vederea orice dispută referitoare la Ardeal, referitoare la Tratatul de la Trianon, şi acum, tot aşa, şmechereşte, tot folosesc această expresie, dar nu este nici una supărătoare şi nici una care să jignească, ca să nu folosesc alta, atrăgându-vă atenţia că din nou cedaţi la presiuni care sunt făcute din anumite interese.

De aceea, şi pe aceste argumente, Grupul PSD, deşi apreciam prima parte a legii şi proiectul de lege al Guvernului este bun, şi rezolvă o problemă tehnică, dar legând proiectul de lege al Guvernului de această iniţiativă legislativă aţi descalificat calitatea pe care o avea actul normativ trimis de Guvern, Grupul PSD va vota împotrivă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Atragem şi noi atenţia asupra faptului că prin acest proiect de lege, de fapt, se propune ca documentele care fac parte din fondul arhivistic naţional al României, deci care fac parte din administrarea statului, să fie trecute într-o administrare privată. În acest moment nu avem o reglementare în legătură cu ce se întâmplă cu aceste documente care ajung într-o administrare privată. Se prevede să rămână la stat un microfilm, nu cred că este o soluţie şi, mai mult decât atât, creează o nemulţumire în Ardeal. Eu sunt din Oradea, unde noi avem o convieţuire foarte bună cu colegii noştri de la minoritatea maghiară şi nu dorim ca, printr-o modificare de lege, printr-un câştig politic de partea unui partid politic, să trecem la stricarea acestor relaţii.

Prin urmare, eu şi grupul nostru parlamentar vă solicităm să retrimitem această lege la comisie şi să analizăm ce se întâmplă cu documentele care ajung în administrarea privată, documente care sunt din arhiva naţională a României.

Deci vă rugăm să supuneţi la vot retrimiterea la comisie în vederea completării şi rediscutării acestui articol 19, altfel, noi vom vota împotriva legii.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dragi colegi, încă o dată, luaţi loc.

Supun la vot retrimiterea la comisie propusă de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

(Domnul deputat Mircea Duşa îi atrage atenţia doamnei preşedinte că s-a mai supus la vot o dată.)

A! A fost votat. Scuze! Da. şi a fost respins. A mai fost încă o dată...

Bun, dacă nu mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, doamna preşedinte Turcan doreşte să facă câteva precizări referitoare la intervenţiile făcute.

Doamna Raluca Turcan:

Da. Câteva precizări.

Aş dori să vă spun că "şmecherii" poate se fac, dar nu la Comisia pentru cultură.

Acolo se respectă regulamentul şi se urmăreşte textul legii. Cele două proiecte au fost retrimise din plenul Camerei Deputaţilor. Unul dintre ele, cel care este votat, era în procedură de urgenţă. Deci, în mod normal, baza raportului comun pleacă de la cel în procedură de urgenţă, la care se pot aduce amendamente.

În al doilea rând, n-aş vrea să folosim nişte clişee politicianiste care probabil că dau bine politic în anumite zone, însă nu reflectă fondul textului de lege. În textul legii este vorba de arhivele preluate abuziv prin două decrete, nr.153 şi 472. În acelaşi timp, aceste arhive se predau doar dacă există condiţii pentru prezervare şi punere în valoare. În acelaşi timp, nu se predau decât în momentul în care la arhivele naţionale rămân nişte microfilme ca martor pentru ceea ce pleacă de la arhivele naţionale.

Un al treilea argument, care sper să fie folositor, orice om politic în special cunoaşte faptul că, în momentul în care există decizie în instanţă, se creează precedent. Dacă există decizie în instanţă pentru retrocedarea la anumite culte, înseamnă că în curând se va ajunge şi la celelalte culte, da? Şi, practic, toate cultele care au avut arhive preluate în mod abuziv vor ajunge să-şi recâştige acest drept în instanţă. Şi vă întreb: eu, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru cultură, cum doriţi să se facă această retrocedare, aşa cum hotărăşte instanţa, fără nişte termeni şi criterii foarte clare, sau aşa cum am inclus noi în textul legii, în care să existe condiţii de prezervare, de punere în valoare, cu obligativitatea păstrării la arhivele naţionale a unor microfilme, document-martor pentru tot ceea ce se restituie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Duvăz, o intervenţie pe procedură. Pentru că asta este pe procedură de urgenţă şi au fost intervenţiile grupurilor.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Intervenţia mea pe procedură vizează de fapt această situaţie sensibilă care a fost introdusă, ca să spun aşa, oarecum escamotând realitatea.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chestiunea are o implicaţie foarte serioasă şi eu cred că, dacă trebuie să discutăm subiectul acesta, el trebuie să facă parte dintr-o discuţie separată şi dintr-o lege separată.

A introduce aici într-un mod absolut neclar şi nelimpezit retrocedarea unor arhive, gândiţi-vă că se pun în discuţie o serie de acte şi de fapte administrative care s-au petrecut începând cu 1918, cu ceea ce s-a întâmplat înainte şi după, cu transferarea unor proprietăţi care între timp au devenit proprietăţi ale statului român în alte condiţii. Poate că este justificată cererea. Nu vreau să discut că procedural nu se poate accepta să laşi microfilmele la arhivele naţionale şi să iei actele în original, dar...şi invers în cel mai bun caz. Dar dacă există această justificare, cu toată seriozitatea şi responsabilitatea, în spiritul în care am făcut restituiri cu toţii de proprietăţi în ţara românească, în care toţi am vrut să întindem mâna inclusiv în domeniul confesional pentru a opri ceea ce în comunism s-a întâmplat ca abuzuri şi ca forţare a acestei categorii de activităţi, ar trebui să facem o discuţie separată.

Deci, procedural, doamnă, v-aş ruga ca acest articol ori să fiţi de acord să-l scoatem prin voinţa noastră, a tuturor, din dezbatere, şi să facem o lege separată, sau să reîntoarcem la comisie pentru a pune în dezbaterea comisiei acest subiect cu mult mai mare detaliu şi mult mai serios abordat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Numai o secundă. Vă referiţi la art.18, domnule Duvăz?

18, da? Păi, atunci când ajungem la dezbaterea pe articole supun la vot, ca să... Am reţinut.

Intrăm în amendamentele admise.

Titlul legii: Lege pentru modificarea şi completarea Legii arhivelor naţionale nr.16/1996.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 3, dragi colegi, vă solicit atenţia dumneavoastră. La art.3, domnule Duvăz, e corect? La punctul 3 din raport? Acesta sau punctul 4? E punctul 3 sau punctul 4, asta e întrebarea.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz (din sală):

Punctul 3.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád.

Bun. E corect.

Supun la vot punctul 3 asupra căruia dumneavoastră aţi ridicat aceste observaţii şi aţi solicitat respingerea lui din acest proiect de lege.

Votul... Deci, supun la vot punctul 3 din amendamentele admise. Dânşii solicită ca amendamentul formulat de comisie să fie respins, Grupul parlamentar al PSD+PC.

Vreţi să faceţi nişte precizări, domnule Márton Árpád? Nu.

Punctul 5? Vă rog eu, clarificaţi-vă, ca să nu...

Vă rog, domnule Márton Árpád, pe procedură.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Conform procedurii regulamentare, în mod evident, colegii noştri dacă au o problemă cu oricare dintre amendamentele admise sau doresc să îşi susţină nişte amendamente respinse au acest drept. Dar ordinea de supunere la vot şi modul de supunere la vot este în felul următor: se supune prima dată la vot, pozitiv, amendamentul comisiei. Dacă nu trece amendamentul comisiei, urmează celelalte propuneri.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect.

Înţeleg că nu există observaţii la punctul 3. Adoptat.

Punctul 4. nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 5. Vă rog, domnule Duvăz, ca să şi formulaţi solicitarea.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Acesta este articolul pe care vă solicit, doamnă preşedinte, să supuneţi votului Camerei, ori respingerea acestui articol, ori întoarcerea la discuţii în comisie pentru clarificări.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Întâi am să supun punctul 5 aşa cum el a fost adoptat de comisie.

Dragi colegi, supun la vot punctul 5 aşa cum el a fost adoptat de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

123 de voturi pentru, 110 împotrivă şi 7 abţineri.

Formularea adoptată de comisie a trecut.

La punctul 6, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 8. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 9. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 10. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 11. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 12. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctele 13 şi 14. Nu sunt observaţii. Adoptate.

Proiectul rămâne pentru sesiunea de vot final.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterea.

Cinci minute pauză pentru a începe sesiunea de vot final. Cinci minute pauză. Rog liderii de grup să-i cheme pe colegii care se află afară din sală, astfel încât să începem sesiunea de vot final.

După pauză.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircovici. Lista de vot final.

Vă rog, luaţi loc.

Mă uit dacă a intrată toată lumea în sală.

Vă propun să începem sesiunea de vot final. Luaţi loc.

Primul vot, vot-test. Înregistraţi-vă prezenţa şi "da".

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Invit liderii de grup să-şi verifice prezenţa.

Bun. Înţeleg că suntem gata, putem să intrăm.

1. Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2012.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de hotărâre. Se adoptă cu votul majorităţii.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

139 de voturi pentru, 109 împotrivă şi 4 abţineri.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2010.

De asemenea, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

143 de voturi pentru, 107 împotrivă şi două abţineri.

Legi ordinare - adoptări.

Punctul 3. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.571 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Punctul de vedere al Guvernului este că nu susţine.

Propunerea Comisiei pentru buget, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi ca urmare s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară.

În urma dezbaterilor se supune la vot final adoptarea iniţiativei.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

113 voturi pentru, 136 împotrivă, 3 abţineri.

Propunerea nu a fost adoptată.

4. Proiectul de Lege privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării.

Punctul de vedere al Guvernului - nu susţine.

Propunerea Comisiei juridice, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară.

În urma dezbaterilor de luni, se supune votului final adoptarea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

112 voturi pentru, 129 împotrivă şi 11 abţineri.

Dragi colegi,

Domnule deputat Adrian Năstase,

Vă rog să daţi interviuri pe holurile Parlamentului, şi nu în sală. (Vociferări.)

Da. Subiectul nici măcar nu e legat de Cameră, da...

Deci proiectul de lege a fost respins.

5. Propunerea legislativă pentru declararea municipiului Craiova, judeţul Dolj, oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989.

Comisia propune adoptarea.

Guvernul susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

223 de voturi pentru, 16 împotrivă şi 12 abţineri.

Proiectul a trecut.

6. Proiectul de Lege privind declararea municipiului Constanţa - oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune adoptarea.

Guvernul susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 217 voturi pentru, 14 împotrivă, 20 abţineri.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Pe procedură, vă rog, domnule deputat.

Domnul Erdei Doloczki István:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

În calitatea mea de membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, am constatat că în raportul comisiei, la poziţia 6 art.17 alin. (2) apare, datorită probabil unei erori materiale, sintagma "şi confesional, particular acreditat".

Aş dori să luaţi act de această constatare, şi raportul este valabil fără această sintagmă: "şi confesional, particular acreditat".

Mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Cu tot respectul pentru colegul meu, domnul deputat Erdei, nu se pot face aceste corecturi în perioada procesului de vot final. Aceste lucruri trebuiau sesizate în timpul dezbaterilor generale.

Ceea ce Grupul parlamentar al PSD a susţinut, prin liderul lui, Mircea Duşa, că este un raport ilegal, făcut pe genunchi, încălcând toate reglementările şi tot ceea ce ţine de Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Deci, dacă doriţi, putem numai să retrimiteţi, doamna preşedinte, la comisie - pe fond - acest articol, cu un alt termen de dezbatere şi toate celelalte.

Nu se poate face acest lucru în procedura de vot final.

Puteţi dumneavoastră să trimiteţi acest articol la comisie, să fie corectat, se reîntoarce, şi vă dăm votul final altădată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

S-a specificat faptul că este o eroare materială. De aceea, a fost şi anunţat pentru stenogramă. Pentru stenogramă a fost anunţat, tocmai pentru ca să nu existe niciun fel de problemă.

Supun la vot acest proiect.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 146 voturi pentru, 104 împotrivă, 4 abţineri.

Proiectul a trecut.

Vă rog, pe procedură, domnul Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Sigur, când este vorba de vânzarea statului român, nu acceptăm nici măcar să respectăm Regulamentul.

Vă anunţ că tocmai aţi votat împotriva unităţii statului român şi a distrugerii documentelor care atestă Marea Unire de la 1918.

De aceea, vom contesta la Curtea Constituţională acest proiect de lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Numai o secundă! Cred că era discursul pentru următoarea lege, care... (Aplauze.)

Acesta cu arhivele naţionale, acum vine.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996.

Legea are caracter ordinar.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea.

Iniţiator este Guvernul.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 127 voturi pentru, 117 împotrivă şi 4 abţineri.

Vă rog, domnule Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna preşedinte,

Degeaba zâmbesc colegii dumneavoastră, că şi la precedentul proiect de lege aţi votat tot împotriva românilor. Era vorba de tăierea salariilor şi a drepturilor românilor pe 2012.

Şi vom contesta la Curtea Constituţională şi acel proiect de lege.

Iar legat de Proiectul de Lege privind Arhivele, pe argumentele pe care le prezentam anticipat - dumneavoastră nu prea aveţi elementele plenului, de asta râdeţi - v-am atenţionat înainte de lege, să nu votaţi, mai ales ardelenii, această lege, că votaţi împotriva poporului român. Dar, nu v-aţi prins, râdeţi!, că asta ştiţi să faceţi, şi votaţi doar împotriva statului român şi a poporului român.

V-am atenţionat, înainte de a vota: ardeleni, nu votaţi, că votaţi împotriva dumneavoastră. Şi aţi râs!

Dacă aşa trataţi dumneavoastră unitatea poporului şi a statului român, asta este ceea ce puteţi dumneavoastră!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Oajdea.

Urmează apoi domnul Bode, că este mai aproape de microfon.

Haideţi să-l ascultăm pe domnul deputat.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Vreau să ridic o problemă de procedură. Am solicitat de mai multe ori de la această tribună ca ordinea de zi la care avem noi acces şi după care votăm să corespundă realităţii.

Dacă aveţi curiozitatea să vă uitaţi pe ceea ce au parlamentarii în sală, mai puţin poate liderii de grup, dacă ne uităm pe ceea ce este pe internet la vot final, la punctul 8, este cu totul alt punct; şi nu numai la punctul 8.

Mi se pare o lipsă de respect faţă de procesul legislativ, a avea o ordine de zi care să nu corespundă realităţii.

De aceea, solicit conducerii Camerei Deputaţilor ca pe viitor să se hotărască, şi în afară de cazurile, efectiv, care necesită introducerea urgentă pe ordinea de zi, să nu se mai introducă tot felul de proiecte. Eu vreau să ştiu ce votez, vreau ca toţi colegii mei să ştie ce votează, şi să nu votăm în orb, aici, în Parlament.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Bode. Vă rog să vă încadraţi în timp.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Stimaţi colegi,

Mă adresez dumneavoastră în calitate de iniţiator a mai multor amendamente depuse la Legea nr.16/1996 - Legea Arhivelor Naţionale - şi susţinută de dumneavoastră.

Vreau să vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru faptul că, prin votul dumneavoastră, aţi dat posibilitatea sutelor de mii de români, foşti angajaţi ai unor societăţi falimentare începând cu anul 1990, să li se stabilească drepturile de pensie, drepturi cuvenite, drepturi garantate de stat, prin autorizarea unor societăţi care vor putea gestiona fonduri arhivistice. Spre exemplu, numai la nivelul judeţului Sălaj, sunt 8.963 de societăţi de acest tip, iar foştilor salariaţi nu li se poate stabili dreptul de pensie.

De asemenea, astăzi am eliminat o incompatibilitate în care se aflau casele teritoriale de pensii deţinătoare de fond arhivistic. Acestea sunt în imposibilitatea eliberării documentelor necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie, rolul acestor instituţii fiind acela de a stabili drepturi de pensie, şi nu acela de a produce documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie.

Totodată, am stabilit azi care sunt documentele care stau la baza stabilirii drepturilor de pensie. Foarte bine, vă mulţumesc pentru aplauze, şi vă mulţumesc în numele celor peste 700 - 800.000 de români, beneficiari ai acestei legi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi noi, vă mulţumim mult.

Intrăm în legi ordinare cu propunere de respingere.

Pe procedură, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna preşedinte,

Aşa cum am spus în prima intervenţie, atunci când am solicitat procedură, acest proiect de lege adună două proiecte de lege: 459, despre care s-a făcut vorbire, şi 27.

Şi Grupul parlamentar al PSD, în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a votat acest lucru. De aceea, am solicitat retrimiterea la comisie, pentru a putea să susţinem ceea ce colegul a prezentat aici. În momentul în care, în această lege care, într-adevăr, îşi găsea utilitatea, sunt introduse amendamente care nu au nicio legătură cu proiectul de lege, ci numai o îndreptare sau o dorinţă a unora, iar ca justificare, cât de ilegală este, am să vă prezint punctul 7, care nu a mai fost dezbătut la momentul respectiv, care spune aşa: "Retrocedarea în natură a fondurilor arhivistice preluate în mod abuziv de la cultele religioase se realizează numai după executarea unui microfilm pentru fiecare document ce urmează a fi predat, care va rămâne în administrarea Arhivelor Naţionale."

Stimaţi colegi, toată lumea ştie că un microfilm nu poate să fie o dovadă sau...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnă Vasile, cred că aţi avut şansa să aveţi aceste intervenţii. Este o intervenţie pe procedură. Explicarea votului o puteţi face la sfârşitul sesiunii. Cred că este un plen întreg care aşteaptă să-şi dea votul. Vă rog, frumos, haideţi, din respect pentru colegi, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Deci, 10 secunde.

Spuneam că nu am votat proiectul de lege, cu toate că prima parte a proiectului am susţinut-o, pentru că niciodată un microfilm sau un înlocuitor, la o instituţie ca Arhivele Naţionale, nu poate să fie o dovadă juridică sau un lucru care să poată să reîntregească. Nu înţeleg de ce nu se dau microfilmele Cultelor, şi să rămână Arhiva acolo unde-i este locul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Intrăm în legi ordinare cu propuneri de respingere.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea art.22 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2008, cu modificările ulterioare.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propun respingerea.

Guvernul nu susţine.

Vă rog, domnule Săniuţă, intervenţie pe procedură.

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc.

Voi fi foarte scurt.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie, pentru că timpul scurs între momentul susţinerii şi momentul votului este foarte mare, să vă aduc aminte că această propunere legislativă poate fi intitulată şi SOS Ministerul Administraţiei şi Internelor, sau SOS ordinea publică din România, iar ultimele evenimente de la Ploieşti susţin acest lucru.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Votul este deschis.

Încă o dată, supun la vot raportul cu propunere de respingere.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 138 voturi pentru, 104 împotrivă şi 4 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă, iar raportul a fost adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Legea are caracter ordinar.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea propunerii.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Supun la vot raportul.

Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 137 voturi pentru, 102 împotrivă şi 2 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea şi funcţionarea Monitorului Oficial al României, cu modificări şi completări, republicată.

Prin raport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 142 voturi pentru, 98 împotrivă şi nicio abţinere.

12. Proiectul de Lege privind modificarea art.9 din Legea nr.112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 237 voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

13. Propunerea legislativă privind măsurile de simplificare şi de accelerare a înscrierii proprietarilor în cartea funciară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 234 voturi pentru, 4 împotrivă şi 3 abţineri.

14. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor propune respingerea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 244 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 235 voturi pentru, 3 împotrivă şi 2 abţineri.

16. Proiectul de Lege privind sistemele de agricultură practicate în România.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 143 voturi pentru, 97 împotrivă şi 2 abţineri.

17. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Hotărârii nr.932/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 140 voturi pentru, 97 împotrivă şi 4 abţineri.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 233 voturi pentru, 5 împotrivă şi 2 abţineri.

19. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr.195/2001, republicată.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 230 voturi pentru, 5 împotrivă şi 8 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

20. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.218/2002.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune respingerea.

Vă rog să vă pronunţaţi asupra raportului.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 139 voturi pentru, 100 împotrivă şi 2 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă, raportul a fost adoptat.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată de Legea nr.290/2005, cu modificările ulterioare.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi asupra raportului.

Votul s-a încheiat: 234 voturi pentru, 4 împotrivă şi 2 abţineri.

Raportul a trecut, propunerea legislativă a fost respinsă.

22. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.303 din 3 decembrie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr.328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 142 voturi pentru, 96 împotrivă şi 4 abţineri.

Raportul a trecut, propunerea legislativă a fost respinsă.

23. Propunerea legislativă pentru completarea Hotărârii nr.527 din 30/05/2007 privind denumirea, marcarea compoziţiei fibroase şi etichetarea produselor textile.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 234 voturi pentru, 6 împotrivă şi 2 abţineri.

Raportul a trecut, propunerea legislativă a fost respinsă.

24. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Zonei Montane.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune respingerea.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 137 voturi pentru, 100 împotrivă şi 4 abţineri.

25. Propunerea legislativă privind contractarea serviciilor sociale.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Supun la vot raportul comisiei.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 143 voturi pentru, 100 împotrivă şi 4 abţineri.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2009 privind pescuitul şi acvacultura.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 236 voturi pentru, 5 împotrivă şi o abţinere.

27. Propunerea legislativă "Lege pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996."

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat: 226 voturi pentru, 10 împotrivă şi 5 abţineri.

Cu aceasta, am terminat sesiunea de vot final.

Conform programului stabilit, la ora 14,00 ar fi trebuit să reluăm lucrările.

Vă propun să facem acest lucru, dacă liderii de grup sunt de acord, la ora 15,00 să reluăm lucrările în plen.

Vă mulţumesc.

La ora 15,00 ne revedem.

După pauză.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc, pentru a relua lucrările noastre.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii.

Este procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Domnul Cristian-Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Guvernul susţine raportul de admitere, al Comisiei pentru sănătate şi familie, în forma adoptată.

Vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei. Doamna preşedinte, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate cu dezbaterea pe fond - în procedură de urgenţă - a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art.73 din Constituţia României, republicată.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, respectiv a Legii nr.95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către administraţiile publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. Se asigură, astfel, rezolvarea problemelor de sănătate ale populaţiei, cu grad ridicat de complexitate, în asistenţa medicală prespitalicească, în scopul eficientizării utilizării fondurilor alocate.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

De asemenea, proiectul a fost examinat de către membrii Comisiei pentru sănătate şi familie, iar raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, în forma adoptată de Senat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu sunt, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Având în vedere că soluţiile legislative propuse prin acest proiect de lege au fost avute în vedere ca amendamente la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, Guvernul - prin Ministerul Finanţelor Publice - susţine propunerea din raportul comun, elaborat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, respectiv respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei, vă rog, domnule Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

În şedinţa din 14 septembrie 2011 s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, prin adresa PL-x 297 din 16 septembrie 2011.

În conformitate cu prevederile Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a reexaminat proiectul de lege în şedinţă separată.

La lucrările Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea soluţiei iniţiale, de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, în sensul respingerii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2010.

La lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, s-a hotărât, de asemenea, menţinerea soluţiei iniţiale.

În urma finalizării dezbaterilor, s-a depus prezentul raport comun suplimentar cu menţinerea de soluţionare iniţială, respectiv adoptarea proiectului de lege cu amendamente, în sensul respingerii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2010.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

La punctul 1, Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71 din 2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

La punctul 2 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

22. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45 din 2010 pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71 din 2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Punctul de vedere al Guvernului? Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine propunerea din raportul comun elaborat de cele trei comisii de specialitate, respectiv adoptarea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2010.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comisiei? Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea taxelor prevăzute la alin. (1) lit.a)-lit.c) şi alin. (9¹) al art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prelungirii termenelor de executare.

Este, de asemenea, un raport comun, semnat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Raportul prevede menţinerea soluţiei iniţiale, respectiv adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnul deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În primul rând, dincolo de opiniile personale, pe care le avem referitor la această temă, îmi exprim în primul rând o nedumerire. Reprezentantul Guvernului a venit şi a spus că susţine un punct de vedere care se referă la respingerea acestei ordonanţe, iar raportul comisiei se referă la o propunere de adoptare.

Faptul că există o divergenţă certă, de data asta, manifestă între punctul de vedere al Guvernului şi punctul de vedere al comisiei este un lucru evident.

Noi, ca grup parlamentar, împărtăşim, de data asta, punctul de vedere al Guvernului. Bineînţeles că vom fi împotriva adoptării acestei ordonanţe de urgenţă care modifică, aşa cum s-a amintit aici, partea introductivă a Ordonanţei nr.71, cea referitoare la prorogarea unor termene privind punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti care se referă la recuperarea unor creanţe salariale.

De la această tribună, şi eu, şi colegii mei, atunci când am avut posibilitatea să mai discutăm Ordonanţa nr.71, ne-am exprimat punctul de vedere. Este o practică şi neconstituţională, şi, în mod evident, este discriminatorie. Sunt proceduri care, într-un fel sau altul, nu fac decât să înlăture prezumţia separaţiei puterilor în stat.

Avem o dispoziţie definitivă şi irevocabilă a unui organ jurisdicţional, care nu este pusă în practică de către Executiv şi pe ce temei? Pentru aceea că o practică CEDO nu face decât să stabilească un termen în care o atare abordare poate să se susţină.

Ea nu face decât să aibă efecte nebenefice şi în ceea ce priveşte dezvoltarea de ansamblu a economiei. Pentru că sume suplimentare înseamnă un consum suplimentar, iar cuantificarea, din punct de vedere al efectelor economice, este una extrem de discutabilă şi nu cred că, într-un fel sau altul, a fost avută în vedere de către guvernanţi.

Toate aceste lucruri mă fac şi ne fac să afirmăm că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va sprijini acest demers şi vom vota împotriva adoptării raportului favorabil al comisiei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Precizări, domnul Petru Călian. Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Pentru că în permanenţă avem o bună colaborare cu Grupul parlamentar PSD, vreau să-i reamintesc distinsului meu coleg faptul că, de la Senat, raportul este de respingere. Iar, prin păstrarea raportului de adoptare a formei adoptate de Senat, mergem, într-adevăr, pe respingere, şi nu pe adoptare.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107 din 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.107 din 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Cristian-Anton Irimie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Guvernul susţine adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2010, în forma promovată şi, în consecinţă, susţine respingerea Propunerii legislative privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107 nr. PL-x nr.444/2011.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comisiei. Doamna preşedinte Nassar.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107 din 6 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii au fost retrimise Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru sănătate şi familie, în vederea reexaminării şi întocmirii unui raport suplimentar.

În urma rediscutării în şedinţa comună din 18 octombrie 2011, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea soluţiilor iniţiale exprimate în raportul depus cu nr.28/209, respectiv 27/418 din 26 septembrie 2011, astfel: adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, în sensul respingerii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2010, precum şi respingerea propunerii legislative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iar aceste două iniţiative legislative fac parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog. Domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PDL solicită retrimiterea la comisie a acestui act normativ, pe chestiuni de procedură, pentru că în comisie se stipulează faptul că au fost prezenţi 15 deputaţi, fiind date 9 voturi.

Asta am înţeles eu din materialul pe care-l deţin. Dacă greşesc, îmi cer scuze. Oricum, pentru clarificare, solicităm să supuneţi la vot retrimiterea la comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca să nu fie niciun mister, vă spun eu. Această ordonanţă prevede instituirea contribuţiei pe pensie, contribuţie la fondul de sănătate pe pensii. Cei 5,5% pentru fiecare pensie care depăşeşte 740 de lei.

Ordonanţa a fost de două ori respinsă. Este a doua oară când această ordonanţă este respinsă şi invocarea unor măsuri sau a unor cauze procedurale este ca şi aceea cu pachetul care vine de la Comisia Europeană, pe care a invocat-o domnul Toader săptămâna trecută.

Cred că este cazul să ne abţinem să mai facem asemenea retrimiteri repetate la comisie, când comisia a stabilit deja de două ori că acest proiect de lege este neavenit şi că el trebuie respins.

Nu vreau să vorbesc doar despre aspectul social al problemei, respectiv despre faptul că o categorie prizonieră, care sunt pensionarii, sunt taxaţi şi impozitaţi la liberul plac al Guvernului, ci vorbim de faptul că acest proiect de lege vrea să modifice Legea nr.95 şi să rupă legătura existentă între impozitul care se aplică pensiilor, respectiv care era mai mare de o mie de lei, şi contribuţia care se aplică pe pensii.

Deci acest proiect de lege vrea să facă o inechitate, în sensul în care sunt impozitate numai pensiile peste o mie de lei, dar contribuţiile se pun de la pensiile de peste 740 de lei.

Şi vreau să mai subliniez încă un fapt. Dacă aţi fi vrut să faceţi, într-adevăr, o ordonanţă care să fie corectă, ar fi trebuit să stabiliţi contribuţie şi pentru veniturile făcute din alte activităţi decât cele salariale sau din pensii, cum sunt, de exemplu, din activităţile financiare, din câştigurile făcute la bursă, din câştigurile făcute în bănci, din câştigurile făcute pe închiriere. Or, acest lucru nu l-aţi făcut.

De aceea, consider că această ordonanţă trebuie respinsă şi vă rog să votaţi împotriva retrimiterii la comisie a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile. Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am să vorbesc în numele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, cel puţin din partea Grupului parlamentar al PSD şi al Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat Călian, nu aţi fost la acea şedinţă. Nu puteţi să ştiţi că am fost 9 sau câţi aţi spus dumneavoastră, pot să spun, nu ştiu, eu pot să spun ce a fost şi cum a fost, în condiţiile în care, de două ori au fost discutate separat în fiecare comisie, după care s-a solicitat şedinţă comună, a avut raport de respingere ordonanţa, s-a retrimis la comisie, din nou au avut raport de respingere, în condiţiile în care au fost la acea comisie şi reprezentanţi ai ministerului şi alţi demnitari, directori din cadrul ministerului.

Dumneavoastră aţi solicitat acest lucru, ce au vorbit antivorbitorii mei este corect. Încercaţi să treceţi această ordonanţă care îşi face efectele, în condiţiile în care doriţi transformarea ei în lege, pe spinarea acestor oameni care, aşa cum ştim, de-abia îşi duc zilele, în condiţiile în care, cu toate impozitele care se iau pentru acest capitol, din zi în zi, sănătatea intră în vrie, din zi în zi, se închid spitale, vedem medici, vedem tot felul de oameni din sistemul sanitar care declară că închid unităţile spitaliceşti, se închid secţii în spitale din cauza lipsurilor care sunt pe acest capitol.

S-a vorbit de reformă, dar reformă care să ducă la decesul cetăţenilor, în condiţiile în care personalul medical părăseşte ţara, în condiţiile în care partidul PDL a spus acestor oameni, prin gura premierului şi a preşedintelui ţării, că trebuie să plece din ţară, dacă sunt nemulţumiţi.

În condiţiile date, aşa cum spun statisticile, în curând nu o să mai avem personal medical la niciun nivel. Iar faţă de marile personalităţi ale lumii medicale din România, care au programe de cercetare în derulare sau intervenţii deosebite, cred eu că nu este corect, în condiţiile în care ar fi putut să meargă oriunde în lume, dar naţionalismul i-a făcut să rămână în acest loc.

Deci vom vota împotriva retrimiterii la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, când avem un raport de la o comisie, acest raport conţine nişte elemente legate de modul de adoptare a raportului.

Există situaţii când raportul conţine un enunţ scurt că s-a adoptat cu unanimitatea celor prezenţi.

Evident, dacă atât s-a scris, avem o prezenţă, se consideră că este vorba despre aşa ceva.

În alte ipostaze, este menţionat numărul de voturi date în momentul adoptării.

În aceste situaţii, elementele scrise acolo ne duc către analiza dacă exista cvorum sau nu în momentul luării hotărârii în comisie, privind adoptarea raportului, care este obligatoriu să fie realizat în cvorum.

Deci analiza textului ne poate duce la ideea că a existat sau nu acest cvorum.

Referitor la două enunţuri ale ante, şi nu antivorbitorilor mei, chiar dacă eu o să fiu antivorbitor (Râsete; aplauze.), trebuie să accentuez două lucruri: pe de o parte, poate nu cunoaşteţi legislaţia existentă, evident, adoptată de alte guvernări, dar, din punctul meu de vedere, din păcate, şi pentru închirieri se plăteşte această taxă, domnule deputat, şi pentru închirieri este obligatorie această taxă. Verificaţi!

Pe de altă parte, atunci când este vorba despre o ordonanţă care măreşte, deci are tendinţa de a mări fondurile din care să se plătească salariile pentru cercetători, pentru medici şi alţii asemenea, şi doriţi să respingeţi această ordonanţă, a vorbi despre necesitatea măririi acestor salarii mi se pare deplasat. Adică sunteţi la o altă lege, stimată colegă, pentru că această lege vorbeşte despre modul în care, eventual, fondul pentru asigurările de sănătate ar avea nişte surse suplimentare faţă de cele care, până în momentul adoptării ordonanţei respective, au existat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Drept la replică doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Dezbaterile generale nu obligă întotdeauna să faci referire strict la ceea ce este, iar expunerea pe care am făcut-o am făcut-o ca o introducere pe tot ce înseamnă sistemul sanitar.

Am luat raportul unde, la pagina 2/2, spune aşa: "În urma rediscutării în şedinţa comună din 18 octombrie, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi (17 voturi împotrivă)"; deci arcul guvernamental PDL, UDMR, UNPR, minorităţi, au fost în număr de 17 şi au fost împotrivă, de la cele două comisii. Spune mai departe, raportul menţine soluţiile iniţiale exprimate în raportul depus. Deci, 17 voturi împotrivă, nu sunt puse cele care au fost majoritare, aşa că aţi fost prezenţi şi ştiţi foarte bine cum a decurs votul în acel moment.

A se încerca denigrarea celor două comisii că şi-ar fi desfăşurat activitatea în lipsă de cvorum, în momentul în care au fost prezenţi colegii, cei 17 deci 17, din arcul guvernamental, care au votat împotriva menţinerii soluţiilor iniţiale de respingere a acestei ordonanţe.

Deci, am rugămintea, atunci când se vorbeşte, să se spună adevărul şi să nu se încerce a se arunca cu acuze asupra membrilor comisiei, mai ales a celor care au desfăşurat activitatea şi au condus acea comisie, preşedinţii celor două, cel de la sănătate şi cel de la muncă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád, drept la replică.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Vă mulţumesc pentru precizarea. Dacă precizarea spusă de dumneavoastră este corectă, ştim doar câţi au fost împotrivă, nu şi câţi au fost pentru. Aţi citit-o dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Horia Cristian:

Pentru domnul deputat, îi spun eu: au fost 18 pentru, 17 împotrivă.

Tot pentru domnul deputat, ca să-i fac aşa, un crash course în finanţarea sistemelor de sănătate, vreau să vă spun că România este singura ţară din lume în care se constituie excepţii la contribuţii la fondul de sănătate.

Peste tot în lume contribuţiile se fac indiferent de natura venitului, numai în România cei care sunt aleşi sunt mai aleşi decât cei care nu sunt aleşi. Şi mă refer aici la toţi cei care fac venituri altele decât din muncă, pensii, şomaj, venit agricol, care reprezintă jumătate din PIB-ul României.

OK! Şi mai vreau să subliniez faptul că această taxare a pensiilor nu aduce o creştere semnificativă a bugetului fondului de asigurări sociale de sănătate. Deficitul la ora actuală este 1,3 miliarde de euro, deficit pe care Guvernul are datoria morală şi legală să-l acopere, aşa cum se întâmplă în toate ţările din lume, domnule deputat.

Contribuţia medie din bugetul de stat la asigurările de sănătate este în medie, în lume, subliniez, medie în lume, de 10% din buget. Or, în România este de 0,8% din buget pentru a acoperi deficitul în sănătate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun.

Am avut o discuţie cu liderii de grup şi au fost de acord să sistăm discuţiile pe acest proiect acum şi să le reluăm mâine-dimineaţă la ora 10,00.

Până atunci, există şi o consultare între lideri cu privire la ceea ce avem de făcut cu acest proiect de lege.

24. Trecem la următorul proiect, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.273 din 2004 privind regimul juridic al adopţiei.

Este procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

Domnul Bogdan Adrian Panait (preşedintele Oficiului Român pentru Adopţii):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Voiam doar să vă prezint câteva detalii. Proiectul doreşte, practic, să coordoneze mai bine prevederile naţionale cu Convenţia de la Strasbourg în materie de adopţii, Convenţia de Haga. Convenţia de la Strasbourg a fost adoptată de curând de Parlamentul României.

De asemenea, îşi propune să coordoneze mai bine prevederile din noul Cod civil, cu modificările pe care le facem.

Am avut în vedere, practic, îmbunătăţirea procedurilor de adopţie. Ţinta noastră a fost să mărim numărul de adopţii naţionale, să creăm posibilitatea unor categorii de copii cu vârste mai mici să poată să fie declaraţi adoptabili, să reducem timpul de şedere în sistemul de protecţie - şi aici este un articol care clarifică acest lucru, un copil care este neglijat de părinţi şi stă în sistemul de protecţie mai mult de un an poate să fie declarat adoptabil.

De asemenea, am introdus testul la ADN, tocmai ca să micşorăm suspiciunile asupra unor adopţii care se fac la limita legii.

Nu în ultimul rând, Oficiul Român pentru Adopţii şi-a asumat responsabilitatea, cu acelaşi număr de personal, să preia o parte din potrivirea teoretică, în aşa fel încât să avem o evidenţă mai clară asupra numărului de copii adoptabili şi asupra familiilor care au atestat în vederea adopţiei.

Sunt doar câteva prevederi pe care le-am introdus în această lege şi eu cred că ele, cu celelalte care s-au adus... cu îmbunătăţirile celelalte pot să mărească nu numai numărul de adopţii naţionale, cât şi şansa unor copii de a avea o familie.

Vreau să fac precizarea că adopţia nu este o măsură de protecţie, ci este o succesiune de acte juridice care stabilesc practic relaţia de filiaţie între copil şi familie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comisiei.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind regimul juridic al adopţiei.

Potrivit prevederilor Constituţiei României şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de reprezentantul Guvernului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

De asemenea, a primit aviz favorabil şi de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, cât şi de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru politică externă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr.1 la raport şi cu amendamentele respinse prezentate în Anexa nr.2 la raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Fiind procedură de urgenţă, vă propun 5 minute dezbateri generale şi câte două minute pe articole.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna Alina Gorghiu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimaţi colegi,

Doamna preşedinte,

Voiam să vă spunem că este o lege pe care Grupul parlamentar al PNL o va vota în forma în care a ieşit de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Este o lege care ajută la flexibilizarea procedurii de adopţie şi sperăm noi şi credem că statistica ne-o va dovedi în viitorul apropiat că numărul adopţiilor naţionale va creşte în urma flexibilizării acestor condiţii.

Vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Máté András-Levente.

Domnul Máté András-Levente:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

În Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi am avut mai multe amendamente, dar, până la urmă, este vorba de interpretare.

Amendamentul meu se referă la noţiunea de domiciliu, pe care am dorit să-l utilizăm în tot cuprinsul legii. Dar, până la urmă, prin reşedinţa obişnuită, în orice stat parte la acea Convenţie, se înţelege locul unde persoana fizică are locuinţa în mod obişnuit, în mod normal, şi nu ocazional, potrivit declaraţiei oficiale.

Eu am înţeles că până la urmă asta este şi dorinţa legiuitorului, adică Parlamentului, fapt pentru care nu mai susţin aceste amendamente şi Grupul parlamentar al UDMR va vota proiectul.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea amendamentelor.

Titlul legii - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 10.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 30.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 31 la punctul 49.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 50 la punctul 75.

Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 76 la punctul 96.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României.

Procedură de urgenţă.

Domnul secretar de stat. Vă rog.

Domnul Cristian Apostol (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Pădurilor):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, avea obligaţia de a transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.2009/123 de modificare a Directivei nr.2005/35.

În prezent, prevederile care sunt modificate prin directiva menţionată sunt cuprinse în Legea nr.17/1990.

A fost necesară transpunerea prin ordonanţă, în regim de urgenţă, a articolelor de la 2 la 5, 8 şi 16, din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.2005/35.

Având în vedere că transpunerea urgentă a Directivei poate conduce la reducerea poluării Mării Negre, datorită introducerii unor prevederi mai stricte în ceea ce priveşte restricţionarea faptelor de poluare de la nave, făcute cu intenţie sau din neglijenţă, cât şi faptul că transpunerea acestei Directive europene vizează interesul public, vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea prezentei ordonanţe.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comisiei?

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2011.

Conform Constituţiei şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru industrii şi servicii au avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor din cadrul comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Fiind, de asemenea, procedură de urgenţă, vă propun două minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru dezbaterea pe articole.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea art.9 şi 15 din Legea nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte să ia cineva cuvântul?

Vă rog. Domnul Nicuşor Păduraru.

Domnul Nicuşor Păduraru:

Stimaţi colegi,

Este vorba de o iniţiativă legislativă care corectează forma actuală menţionată la încetarea mandatului aleşilor locali - şi fac referire la condiţiile de încetare.

Printre condiţiile de încetare a unui mandat al unui ales local, indiferent că vorbim de un primar, consilier local, consilier judeţean sau preşedinte de consiliu judeţean, deci, printre acele condiţii, se face referire la situaţia în care persoana respectivă este condamnată penal, a trecut prin justiţie, s-a obţinut hotărâre definitivă şi irevocabilă.

În textul de lege un asemenea caz era tratat până acum doar prin prisma privaţiunilor de libertate.

Se ajunge în situaţia în care există aleşi locali care, deşi sunt condamnaţi penal şi justiţia şi-a încheiat tot parcursul, ei rămân în funcţie, pentru că nu au privare de libertate, ci doar un regim suspensiv şi, din acest punct de vedere, mi se pare total incorect şi intră în contradicţie de fapt şi cu Statutul funcţionarilor publici, sau, mai bine zis, cu statutul unei demnităţi publice, pentru că un ales local nu este funcţionar public. A avea demnitate publică înseamnă a ţine cont de asemenea principii morale, iar textul şi iniţiativa legislativă încearcă să corecteze acest lucru foarte simplu, printr-o chestiune de formă, şi anume, dacă există o hotărâre definitivă şi irevocabilă de condamnare, indiferent de forma ei - că este suspensivă sau că este cu aplicare -, respectivul ales local îşi pierde mandatul.

Cred că este firesc, este şi un simbol, în acelaşi timp, al activităţii noastre. Ne exprimăm deseori asupra corupţiei. Un corupt dovedit nu mai are ce căuta în funcţie.

Am văzut că această iniţiativă legislativă, din păcate, deşi are avizul Consiliului Legislativ, a fost respinsă în comisiile juridice. Cred că a fost o chestiune de neînţelegere a simplităţii. Este adevărat, era un aspect de tehnică legislativă, şi anume de corectare a unui articol. Cei de la Consiliul Legislativ prevăzuseră acest lucru. Speranţa mea este că, indiferent de cum va trece de noi, ea va deveni lege, pentru că este evident că este corectă şi este necesară.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád, ca iniţiator.

Pe procedură. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Constat că s-ar putea să dezbatem pe degeaba acest proiect de lege, din punct de vedere procedural. Adică, facem noi astăzi o dezbatere, dacă mâine nu avem o sesiune de vot final în care cel puţin teoretic să avem posibilitatea de a vota organic pentru respingerea acestei legi, această lege va fi considerată poimâine adoptată tacit.

Deci, putem să dezbatem foarte uşor. Există diferite sisteme de a adopta tacit anumite legi, ori prin nici dezbatere în comisie, ori prin retragere şi pe urmă nedezbatere în comisie, ori prin această dezbatere în care dezbatem aici, în plen, dar nu mai ajungem la vot final.

Ca atare, doamna preşedinte, va aparţine Biroului permanent, eventual, această decizie de a încerca să se dea un vot final asupra acestei legi. Altfel, nu are sens dezbaterea.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Andronache. Aşa este, termenul constituţional este 9 noiembrie. O să am o discuţie cu liderii de grup, dacă vor, în mod excepţional, mâine dimineaţă să facem un vot final pentru această lege.

Până una alta, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Cele două comisii, respectiv Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art.9 şi 15 din Legea nr.393/2004.

Camera Deputaţilor, aşa cum s-a afirmat mai înainte, este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de către iniţiator.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci, urmează votul final.

27. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Atunci, raportul comisiei. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Şi în cazul acestei iniţiative legislative avem de-a face cu sesizarea a două comisii.

Astfel, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.393/2004, în sensul că se doreşte ca jumătate din numărul consilierilor locali şi din cel al consilierilor judeţeni să fie din rândul celor înscrişi pe lista partidului politic, a alianţei politice sau alianţei electorale susţinătoare a primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, după caz, bineînţeles, în urma desfăşurării alegerilor.

Având în vedere discuţiile purtate în cadrul celor două comisii, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În cadrul raportului sunt redate pe larg dezbaterile din cadrul celor două comisii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Urmează votul final.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Raportul. Domnul Andronache. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această iniţiativă legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.215/2001.

Astfel, potrivit Expunerii de motive, se doreşte ca numărul de consilieri locali şi judeţeni să fie reprezentat în proporţie de 50% din reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice sau electorale susţinătoare ale primarilor sau preşedinţilor de consilii judeţene. Practic, are aceaşi obiect de reglementare ca şi iniţiativa anterioară.

În urma dezbaterilor, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

29. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2010 pentru modificarea art.III alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia? Raportul comisiei?

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, întâi.

Domnul Nicolae Ivăşchescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.5/2010 şi-a produs efectele până la intrarea în vigoare a Legii nr.118/2010, respectiv 3 iulie 2010.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.5/2010 a fost abrogată de art.15 alin. (1) lit.h) din Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Astfel, prezentul act normativ a rămas fără obiect.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale susţine raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei?

Domnul Adrian Henorel Niţu:

Raport înlocuitor asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2010, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Cu adresa C.A.775 din data de 12 iulie 2010, Preşedintele României a înaintat Senatului cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2010. Motivul cererii se referă la faptul că ordonanţa a fost abrogată în mod expres de art.5 alin. (1) din Legea nr.118 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, astfel încât prezentul act normativ a rămas fără obiect.

În urma dezbaterii Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2010, reexaminată la cererea Preşedintelui României, în şedinţa din data de 3 mai 2011, comisia, cu unanimitate de voturi, admite cererea Preşedintelui României şi înaintează spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a legii.

Până la termenul de depunere a amendamentelor nu au fost depuse amendamente la propunerea formulată de comisie, astfel încât Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cu unanimitate de voturi, exprimte de către deputaţii prezenţi la dezbateri, a hotărât înaintarea spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor a unui raport înlocuitor de respingere a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2010 pentru modificarea art.3 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

30. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţie a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Punctul de vedere al Guvernului?

Pe procedură, domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele Grupului parlamentar al PDL, solicit retrimiterea la comisie a acestui act normativ, pentru a fi întocmit un raport înlocuitor de respingere, deoarece prezenta ordonanţă a rămas fără obiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă rog să introduceţi cartelele şi să vă exprimaţi prin vot asupra propunerii de reîntoarcere la comisie, cu termen două săptămâni, domnule Călian, da?

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

42 de voturi pentru, 21 împotrivă; a fost aprobată solicitarea; termen două săptămâni.

31. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea alin. (2) al art.29 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Domnul preşedinte Gherasim; raportul.

Domnul Vasile Gherasim:

Actul normtiv trimis spre promulgare prevede modificarea art.29 alin. (2) din Legea nr.350/2011 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, sens în care certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice, precum şi pentru întocmirea documentaţiilor, atunci când operaţiunile respective au ca obiect împărţeli ori comasări de parcele - la cel puţin trei parcele - solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii, precum şi pentru constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil.

Se consideră oportun ca emiterea certificatului de urbanism să fie obligatorie şi pentru realizarea lucrărilor de infrastructură.

În urma reexaminării, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi, în consecinţă, a adoptat proiectul de lege sus-menţionat, în şedinţa din 18 mai 2011.

În temeiul art.135 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au analizat cererea de reexaminare şi, în urma dezbaterilor, a fost întocmit Raportul nr.26/248, depus pe data de 1 iunie 2011, care este înlocuit de prezentul raport.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Cameră decizională este Camera Deputaţilor.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, admiterea cererii de reexaminare trimisă de Preşedintele României şi propun plenului adoptarea Legii pentru modificarea alin. (2) al art.29.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

32. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei? Vă rog.

Domnul Sorin Ştefan Zamfirescu:

În conformitate cu prevederile art.135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată spre reexaminare cu Legea pentru completarea art.7 din Legea nr.50 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, trimisă cu adresa din 2 iunie 2010.

Această lege, adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art.75 şi ale art.76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României, la data de 13 noiembrie 2009.

În temeiul prevederilor art.77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare pentru mai multe motive.

În urma reexaminării, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi, în consecinţă, a admis proiectul de lege sus-menţionat, în şedinţa din 25 mai 2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor, însă, este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au hotărât, cu unanimitate de voturi, admiterea cererii de reexaminare trimisă de Preşedintele României şi propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru completara art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi a amendamentelor depuse, din următoarele considerente: autorizarea tacită ar putea duce, aşa cum este semnalat în avizul negativ al Consiliului Legislativ, la situaţia în care, deşi nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru emiterea autorizaţiei de construire, aceasta nu a fost respinsă, să se considere, totuşi, acordată ca urmare a depăşirii termenului de 30 de zile.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Da. Vă rog. Domnul deputat.

Domnul Gheorghe Antochi:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este recunoscut faptul că, în ciuda termenelor care sunt stabilite, toate documentaţiile care se depun pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţii primesc un răspuns cu foarte mare întârziere. Şi, din acest motiv, s-a făcut această propunere ca, în eventualitatea în care instituţiile de la care se solicită nu răspund în termen de 30 de zile, să se considere că a fost prezentată o documentaţie completă, să se considere că aceasta îndeplineşte condiţiile legii şi să fie aprobată.

Din acest motiv, grupul nostru va vota pentru această propunere legislativă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Bun! Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor.

La punctul 1, dacă sunt observaţii? Nu.

Dacă susţine cineva amendamentele respinse? Nu.

Atunci rămâne la votul final.

33. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.248/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/1998 privind acordarea unor facilităţi la plata preţului acţiunilor şi la plata unor obligaţii bugetare, în scopul privatizării Societăţii Comerciale "Petromidia" - S.A. Constanţa.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Punctul de vedere al Guvernului, domnul Ghizdeanu, vă rog frumos.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Având în vedere faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.248/2000 şi-a produs deja efectele juridice, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu susţine concluzia din raportul comisiei de respingere a cererii şi roagă şi susţine aprobarea cererii de reexaminare, formulată de preşedintele României.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Călian? Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit retrimiterea la comisie a acestui act normativ pentru a fi redactat un nou raport înlocuitor în conformitate cu cele exprimate de reprezentantul Guvernului şi aşa cum este normal, de fapt.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să pregătiţi cartelele pentru votul asupra propunerii.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

41 de voturi pentru, 18 împotrivă şi un vot dat pentru abţineri şi atunci două săptămâni este termenul propus.

34. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiţiei.

Dacă iniţiatorul? Iniţiatorul, vă rog.

Punctul de vedere al Guvernului pe subiectul ăsta.

Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cererea de reexaminare a Preşedintelui României a rămas fără obiect, dat fiind că s-a aprobat Ordonanţa de urgenţă nr.71/2009, care a preluat calendarul din ordonanţa care se dorea a fi modificată prin această Ordonanţă nr.225.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Raportul comisiei.

Domnul Adrian Henorel Niţu:

Raport comun al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi asupra cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.225/2008.

Această lege adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat cu respectarea prevederilor art.75 şi art.76 din Constituţia României, republicată, a fost trimisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 20 mai 2009.

În conformitate cu dispoziţiile art.77 alin.(2) din Constituţie, Preşedintele României a solicitat Parlamentului să reexamineze legea trimisă spre promulgare.

Potrivit prevederilor art.61 şi art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au dezbătut Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.225/2008 în şedinţe separate în data de 21 septembrie 2011.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiilor şi de către reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, s-a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.225/2008 cu amendamente, care sunt redate în anexa la prezentul raport, în sensul respingerii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.225/2008.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale, este titlul.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

La punctul 2 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Urmează votul final.

35. Următorul punct: Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2008 privind modificarea art.III alin.(1) lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".

Iniţiator Guvernul, vă rog.

Domnul Octavian Liviu Bumbu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul nu mai susţine proiectul de lege, deoarece acest proiect nu mai are obiect, luând în considerare că Legea nr. 290/2002 a fost abrogată prin art.56 din Legea nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea ASAS - Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare în domeniul agriculturii şi industriei alimentare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, preşedinte.

Domnul Marian Avram:

Deputatul Avram, secretarul comisiei.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere şi avizare în fond cu cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2008 privind modificarea art.III alin.(1) lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti"

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art.III alin.(1) lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.29/2005 privind modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.232/2005 cu modificările ulterioare, în sensul că unităţile de cercetare-dezvoltare sunt scutite de la plata sumelor reprezentând creditele şi dobânzile aferente preluate de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi de la Banca Agricolă S.A.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, comisiile au propus cu unanimitatea voturilor celor prezenţi adoptarea cererilor de examinare şi respingere a legii pe considerentul că acordarea de scutiri de la plata obligaţiilor fiscale restante implică elemente de ajutor de stat, măsuri care trebuiau supuse autorizării şi modificării Comisiei Europene.

Aceste facilităţi fiscale sunt în contradicţie cu angajamentele asumate de România prin Tratatul de aderare. Concret, sunt în contradicţie cu art.87-89 din Titlul IV, Norme comune privind concurenţa, impozitarea şi armonizarea legislativă a Tratatului de instituire a Comisiei Europene.

Stimaţi colegi, vă propun respingerea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, vă rog.

Şi după aceea dumneavoastră, domnule Tinel.

Domnul Gheorghe Antochi:

Şi acest proiect de lege, care este cu o vechime destul de mare, scoate în evidenţă cât de puţină importanţă am acordat cercetării agricole din România. Şi dacă în primii ani aceasta a fost neglijată, în ultimii ani a fost serios agresată, pentru ca, prin această întârziere, nenumărate cereri, uneori nejustificate, să conducă la diminuarea suprafeţelor exploatate de unităţile de cercetare din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".

Sunt nenumărate exemple de solicitări de terenuri atât pentru reconstituirea dreptului de proprietate, cât şi pentru unele lucrări de interes general de infrastructură, beneficiind de existenţa acestor suprafeţe comasate în rândul acestor unităţi.

Sigur că şi unităţile de cercetare trebuiau să se modernizeze, să răspundă cerinţelor economiei rurale actuale, dar nu putem accepta ca, în continuare, acestea să fie agresate prin solicitări nejustificate.

Din acest punct de vedere, grupul nostru nu va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.