Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.20.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Vasile Blaga, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, şi domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, secretar al Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa până în acest moment 324, iar 142 sunt absenţi. Prin urmare, cvorumul de lucru este îndeplinit.

Înainte de a intra în ordinea de zi, aş vrea, în primul rând, să citesc o notă procedurală. În prima şedinţă a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 decembrie 2011, primul ministru a prezentat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea în conformitate cu prevederile constituţionale.

Întrucât nu a fost depusă moţiune de cenzură în termenul prevăzut de Constituţie, în conformitate cu Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost depusă la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În cea de-a doua şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din aceeaşi zi, primul ministru a prezentat Proiectul de lege privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea. Cu privire la acest proiect de lege, a fost depusă moţiunea de cenzură iniţiată de 200 de deputaţi şi senatori, în condiţiile art. 113 din Constituţia României, care urmează a fi prezentată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Mai există o notă.

În conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, vă informez că s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive;
• Lege privind modificarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 privind stabilirea unor măsuri referitoare la Banca de Export-Import a României - EximBank S.A.;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2011 privind înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri;
• Lege pentru declararea municipiului Caransebeş "Oraş-martir al Revoluţiei din decembrie 1989".

Acum, vă rog, domnule deputat, o intervenţie pe procedură.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc.

O procedură mai specială.

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Stimaţi colegi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vreau să aducem aici, în Parlamentul României, un pios omagiu în memoria celui care a fost Václav Havel.

Personalitatea lui Václav Havel, artizan al "Revoluţiei de catifea" din Cehia şi apărător al valorilor democratice, a depăşit graniţele ţării sale, fiind recunoscut drept un om de mare viziune şi corectitudine de către întreaga lume democratică.

Preşedinte al Republicii Cehoslovacia şi preşedinte al Republicii Cehe, Václav Havel a marcat în mod pozitiv şi decisiv parcursul democratic al ţării sale, dar şi al întregii lumi, contribuţia sa la supremaţia valorilor autentice fiind incontestabilă.

Forţa pe care personalitatea fostului preşedinte ceh a emanat-o de-a lungul timpului a venit, în mod incontestabil, din credinţa sa în bine, în principiile democraţiei, în natura pozitivă a oamenilor pe care i-a reprezentat. În spatele personalităţii sale nu s-au aflat niciodată marile flageluri care macină pe mulţi dintre oamenii politici de azi pentru atingerea vreunui interes personal.

Prin moartea sa, Václav Havel lasă un gol imens nu doar în cadrul poporului ceh, ci pentru întreaga omenire. Cu toate acestea, istoria democraţiei contemporane nu va putea fi povestită fără un capitol special dedicat fostului preşedinte.

Odată cu trecerea sa în nefiinţă, Václav Havel face pasul de la o mare personalitate politică la un simbol istoric ce va traversa generaţii şi frontiere.

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

În numele comunităţii cehe din România, în numele minorităţilor din România, vă rog să ţinem un moment de reculegere în semn de respect pentru cel care a fost marele om de stat Václav Havel. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Fie-i ţărâna uşoară!

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Tot la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului s-au depus, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Lege pentru modificarea art. 3 din Legea gazelor nr. 351/2004;
• Lege pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea gazelor nr. 351/2004;
• Lege privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule;
• Lege pentru acceptarea amendamentelor la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la poluanţii organici persistenţi, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998, adoptate prin deciziile 2009/1, 2009/2 şi 2009/3 cu ocazia celei de-a douăzeci şi şaptea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 14 - 18 decembrie 2009;
• Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

În aceste condiţii, putem să revenim la ordinea de zi.

Birourile permanente, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, propun ca pe ordinea de zi a acestei şedinţe să avem prezentarea moţiunii de cenzură iniţiate de 200 de deputaţi şi senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Am să supun acum la vot ordinea de zi.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost aprobată ordinea de zi.

În legătură cu programul de lucru sunt observaţii? Nu sunt.

Supun la vot programul de lucru.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, programul de lucru a fost aprobat.

Acum am să-l invit pe domnul deputat Eugen Nicolăescu pentru a da citire moţiunii de cenzură.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Vă prezint moţiunea de cenzură "După 22 de ani, democraţia este în pericol".

Stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În România anului 2011, problema deficitului de democraţie este una reală. Cu fiecare acţiune a acestui Guvern de marionete, mânuit de păpuşarul suprem de la Cotroceni, asistăm la o punere în scenă macabră a unei drame cu tuşe accentuate de umor negru, în care democraţia şi statul de drept sunt terfelite şi ajunse la cheremul unui grup infracţional, ce pune în practică o adevărată lovitură de stat. Fie că vorbim despre măsurile economico-sociale catastrofale promovate de acest Guvern, de la amputări de venituri pentru toate categoriile sociale până la anularea iniţiativei private prin măsuri fiscale de afundare, şi nu de relansare a sectorului IMM-urilor, fie că vorbim despre modul arbitrar în care este condusă această ţară, prin angajări repetate de răspundere, toate subminează democraţia şi pun sub semnul întrebării existenţa statului de drept.

S-a ajuns într-un punct critic, în care gradul de suportabilitate a atins un nou maximum istoric, după perioada de tristă amintire care a fost regimul ceauşist. Pericolul pentru democraţie este iminent, iar măsura comasării alegerilor încununează această operă de distrugere a mecanismelor democratice.

Domnilor guvernanţi,

Nu vă place deloc acest cuvânt "democraţie". Îl invocaţi destul de des în discursurile publice, pentru că "dă bine" la auditoriu, pentru că este în trend şi îl aveţi chiar şi în denumirea a două partide din arcul guvernamental - Partidul Democrat Liberal şi Uniunea Democrată Maghiară din România -, însă, când vine vorba despre aplicarea lui, acţiunile guvernamentale, care sunt o anexă a celor prezidenţiale, completându-se reciproc, sunt golite de acest principiu.

Stimaţi guvernanţi,

Contrar aparenţelor, aţi strivit democraţia în aceşti ultimi doi ani. Fără a vă ţine o lecţie de politică, să ştiţi că democraţia nu este un concept abstract, democraţia este măsurabilă. Instituţii precum Economist Intelligence Unit au elaborat Indexul democraţiei măsurat în anii 2006, 2008, 2010, iar, în ceea ce ne priveşte, concluziile sunt alarmante. În funcţie de cinci criterii - procesul electoral şi pluralismul, libertăţile civile, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultură politică -, statele sunt clasificate în patru tipuri de regimuri: democraţii integrale, democraţii viciate, regimuri hibride şi regimuri autoritare.

În 2010, faţă de 2006, România a scăzut şase poziţii, ajungând pe locul 56, cu cinci locuri sub Bulgaria, cu care ne place să ne comparăm şi care, în parte, a împărtăşit acelaşi destin istoric şi european cu al nostru, şi devansând cu doar un loc Columbia şi cu două Papua Noua Guinee.

Dacă aceasta este situaţia înaintea reformei electorale, cu vârful său de lance - comasarea alegerilor, pe care v-aţi angajat răspunderea, ne întrebăm unde ne vom plasa în acest clasament după acest ultim asalt asupra democraţiei. La nivelul ţărilor bananiere ne aflam deja, mai rău de atât se poate oare? Iar dacă ne întoarcem la clasificarea regimurilor în funcţie de cele cinci criterii enumerate mai sus, în ritmul acesta, vom ajunge, de la o democraţie viciată, la un regim autoritar în toată plenitudinea lui.

Proiectul privind comasarea alegerilor este un demers discreţionar, unilateral şi antidemocratic al actualei puteri, elaborat fără consultarea societăţii civile, şi impus prin procedura angajării răspunderii, Parlamentul fiind din nou eliminat din ecuaţia democratică. Efectele devastatoare ale acestor schimbări asupra gradului, şi aşa precar, de democraţie din ţara noastră sunt îngrijorătoare. Modificarea legislaţiei electorale pe care o impuneţi acestei ţări contravine Codului bunelor practici în materie electorală, ce conţine recomandări ale Consiliului Europei, adoptate de către Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare.

Interesul politic meschin de a vă menţine la putere cu orice preţ vă împinge să încălcaţi cu bună ştiinţă practici europene în materie electorală. Vă place să vă recomandaţi europeni, să participaţi la întruniri la nivel european, unde poza de grup este tot ce contează, pentru că participarea este de cele mai multe ori lipsită de consistenţă şi viziune. Singura dumneavoastră viziune în actul de guvernare, ce transpare în politicile publice promovate, se circumscrie câtorva clişee păguboase pentru români: liberalizări de preţuri, diminuări de salarii şi pensii, servicii medicale pe bani, fonduri publice acordate clientelar şi comunităţi locale conduse de primari ai opoziţiei - subfinanţate, de altfel -, investiţii publice megalomanice în detrimentul atragerii de investiţii private cu valoare adăugată pentru economie. Valoarea adăugată trebuie să ajungă doar în buzunarele reprezentanţilor puterii, precum şi ale acoliţilor portocalii, iar populaţia trebuie menţinută într-o stare perpetuă de dependenţă şi umilinţă, pentru ca sacoşa portocalie din alegeri să fie mană cerească pentru poporul sărăcit. Comasarea alegerilor vă economiseşte nişte bani, însă nu de la buget, aşa cum aţi argumentat, ci din fondul Partidului Democrat Liberal destinat mitei electorale. Astfel, veţi cumpăra voturi cu sacoşa doar o dată.

În schimb, atunci când trebuie să ne raportăm la recomandări europene care, dacă le-am implementa, ne-ar ajuta să ne îmbunătăţim performanţele democratice şi am intra în rândul statelor civilizate, cu democraţii solide şi instituţii funcţionale, nu vă mai place, adoptaţi politica struţului. Asta în cazuri fericite, când nu sfidaţi prin răspunsuri cinice şi impertinente.

Pentru buna dumneavoastră informare, vă amintim că printre recomandările Comisiei de la Veneţia formulate în Codul bunelor practici în materie electorală se numără şi următoarea: "Elementele fundamentale ale dreptului electoral nu trebuie deloc modificate cu mai puţin de un an înaintea alegerilor şi trebuie tratate la nivel constituţional sau la un nivel superior celui al unei legi ordinare." În declaraţia interpretativă asupra stabilităţii dreptului electoral [CDLAD(2005)043], această dispoziţie este clarificată: "De o maniera generală, orice reformă a legislaţiei electorale destinată să fie aplicată în alegeri trebuie să intervină suficient de devreme pentru ca aceasta să fie într-adevăr aplicabilă." La limită, în anume circumstanţe, exceptarea regulii de un an poate fi acceptată, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute sau pentru a rectifica legislaţia electorală acolo unde "aceasta ar aduce atingere drepturilor internaţionale recunoscute".

Se poate oare vorbi în România despre astfel de circumstanţe? Sau problema neprevăzută este faptul că în urma studiilor sociologice aţi constatat că veţi pierde alegerile de la anul, fie că le comasaţi, fie că nu, ceea ce aduce gravă atingere intereselor de partid ale PDL, dar şi celor politice ale UDMR, şi nicidecum unor drepturi internaţionale, cum se prevede mai sus?

Astfel, constatăm că toate criteriile de bună practică în materie electorală sunt ignorate de către Marea Coaliţie Pro comasare şi că întreaga procedură propusă de Comisia de la Veneţia este maculatură pentru minţile luminate din Guvern şi de la Cotroceni.

Angajându-şi răspunderea în faţa Parlamentului pe un proiect de lege antidemocratic, Guvernul Boc demonstrează o dată în plus existenţa în interiorul său a unei crize şi a unei dezorientări în ceea ce priveşte pierderea masivă a încrederii românilor, scopul real al acestei angajări de răspundere nefiind binele ţării, ci pur şi simplu nevoia PDL de a-şi asigura, pentru 2012, un calendar electoral cât mai favorabil. Ce altceva ar mai putea face acest Guvern - care, în acest moment, se bucură de încrederea a doar 7% dintre cei pe care-i guvernează - pentru a mai putea emite pretenţii la un eventual alt mandat, decât să manipuleze şi să încerce să deturneze rezultatele procesului electoral din 2012?

1. Comasarea alegerilor - un simulacru de procedură legislativă

Modul în care proiectul de lege privind comasarea alegerilor a fost generat, gestionat şi comunicat partidelor politice, societăţii civile şi opiniei publice, în general, poate face obiectul mai multor observaţii de fond şi de formă, cu sublinierea că responsabilitatea nu-i revine doar ministrului Igaş, specializat mai degrabă în anacolute şi fracturi lingvistice, decât în legislaţie, ci întregului arc guvernamental şi abonaţilor săi politici. Practica democratică, neglijată, ba, mai mult, încălcată de guvernanţi, spune că legile trebuie create numai prin modalităţile permise de instrumentul de stabilire a criteriilor şi prin voinţa organului desemnat de popor ca legiuitor. Pentru că numai astfel putem vorbi de funcţionarea statului de drept, privit fie ca limită în faţa emiterii de legi de către organe care nu sunt împuternicite, fie ca împiedecare a utilizării unor căi care nu sunt prevăzute de instrumentul de stabilire a criteriilor.

Desigur, e greu să vorbeşti în România de respectarea criteriilor statului de drept atunci când Ministerul Administraţiei şi Internelor hotărăşte cum să schimbe legile organice ca să-i fie bine partidului său la alegeri sau când Ministerul Afacerilor Externe iniţiază şi el un proiect al votului prin corespondenţă, pe care să-l gestioneze în regie proprie ministrul numit de partid pentru a strânge voturile diasporei, sau când Preşedinţia transmite ce este permis şi ce nu în schimbarea Constituţiei, în reorganizarea administrativă, precum şi în diverse alte domenii care fac obiectul gestiunii Executivului ori al legiferării Parlamentului. Ştim, ca de altfel majoritatea concetăţenilor noştri, că, dacă interesele Guvernului şi ale PDL o cer, negrul poate deveni alb şi invers, că şeful Guvernului poate susţine cu fermitate ceva dimineaţa, pentru ca după-amiaza să respingă dezaprobator, în aplauzele corifeilor şi ale tovarăşilor umili, tot ceea ce a susţinut cu vehemenţă dimineaţa.

Pentru prima oară, în practica legislativă românească din ultimii ani, un guvern lansează în dezbatere publică un proiect legislativ pe care îl modifică "în principiu" cu propriile amendamente la doar 48 de ore de la postarea pe site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Asistăm la un joc dublu din partea Guvernului, care intră în rolul clar atribuit Parlamentului de a amenda un text de lege. Acest fapt dovedeşte reaua-credinţă şi incompetenţa crasă a Guvernului Boc, care elaborează un act normativ care oricum nu era necesar, deoarece aveam o legislaţie în materie electorală care răspundea foarte bine criteriului stabilităţii.

Stimaţi guvernanţi,

Vă temeţi că majoritatea de strânsură pe care aţi creat-o artificial, prin trădare şi minciună, în Parlament nu va răspunde la ordine în aşa fel încât această aberaţie legislativă, care este comasarea alegerilor, să treacă de Parlament în procedură normală. De aceea, aţi apelat la aceeaşi măsură de forţă, care este angajarea răspunderii, sărind etape necesare unei dezbateri democratice - dezbaterea publică şi cea parlamentară.

Aşadar, daţi două lovituri democraţiei româneşti: pe de o parte, prin promovarea ideii de comasare a alegerilor şi, pe de altă parte, prin recurgerea la o procedura extraordinară de legiferare, pentru care urgenţa nu se justifică.

Jucaţi popice cu democraţia românească! Dintr-o singură lovitură dărâmaţi toate principiile de drept, toate mecanismele democratice, precum şi toate recomandările europene în materie electorală.

2. Reducerea cheltuielilor bugetare - un argument necredibil

Argumentul principal invocat în susţinerea acestei anomalii nedemocratice, care este Legea comasării alegerilor, a fost reducerea cheltuielilor din fondurile publice. Acest argument enunţat de Domniile Voastre, stimaţi guvernanţi, este hilar şi, totodată, revoltător.

Faceţi economii acolo unde nu trebuie. Aţi afirmat că organizarea simultană a alegerilor ar reduce cheltuielile la jumătate, respectiv la aproximativ 22 de milioane de euro, de la 43 de milioane de euro, dar în acelaşi timp aţi încurajat şi încurajaţi risipa banului public, prin construirea de patinoare la sume exorbitante, cum a fost cel de la Braşov, care a înghiţit 12 milioane de euro, sau alte obiective inutile, precum telegondola din Bucureşti, în valoare estimată de 20 de milioane de euro.

Extravaganţe ale unui Guvern iresponsabil, care face rabat de la democraţie, dar niciodată de la satisfacerea propriilor interese şi sinecuri de partid.

Totodată, aţi invocat şi sărăcia bugetelor locale, care ar putea duce chiar la nedesfăşurarea în bune condiţii a alegerilor.

Culmea tupeului, sărăcirea bugetelor locale este tot opera acestui Guvern. Acum înţelegem mai bine care a fost miza acestei sărăciri. Pe lângă şantajul ordinar, practicat la adresa aleşilor locali ai opoziţiei, care primesc bani pentru comunităţile lor doar dacă semnează o adeziune în alb la partidul-stat, acum tabloul este complet - bugetele locale nu ar putea susţine financiar organizarea alegerilor locale dacă ar avea loc la termen, iar bunul samaritean portocaliu, Guvernul României, ia povara aceasta de pe umerii autorităţilor locale, comasând alegerile. Ne întrebăm: cu ce cost însă? Cu ştirbirea democraţiei în România, cu încălcarea tuturor regulilor democratice şi provocarea unui haos din suprapunerea celor două scrutine, astfel încât manipularea şi bulversarea electoratului să fie mai uşor de realizat de către aparatul de propagandă a PDL.

Nu mai mimaţi grija pentru desfăşurarea în bune condiţii a alegerilor, pentru că nu vă mai crede nimeni! Aţi minţit şi aţi înşelat de prea multe ori aşteptările românilor! Nu vă interesează nici cât negru sub unghie destinul acestei ţări şi soarta românilor, ci doar cum să vă aranjaţi mai bine propriul destin pentru următorii patru ani.

Dacă luăm în calcul precedentul din 2009, când am avut concomitent alegeri prezidenţiale şi referendum, este evident faptul că vor exista cheltuieli pentru organizarea de birouri electorale (ale secţiilor de votare) necesare susţinerii fiecăruia dintre tipurile de alegeri. Unde este economia mult invocată, de la prim-ministru până la "branconatul" ministru de interne? Costurile rămân aceleaşi, dovadă fiind şi faptul că în bugetul pe anul 2012 nu aţi prevăzut niciunde cheltuielile cu organizarea alegerilor. Vă ascundeţi şi veţi folosi, probabil, la momentul respectiv, fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, sacul magic folosit discreţionar de această guvernare, de unde finanţaţi toate nenorocirile pe care le pregătiţi românilor în cele două palate - Victoria şi Cotroceni.

Dacă am accepta principiul invocat al economiilor la buget în perioadă de criză, criză care afectează întreaga Europă, ar trebui ca, în logica îngustă a domnului Igaş, Franţa, care la anul organizează două tipuri de scrutin, prezidenţiale şi legislative, să le comaseze. Cu atât mai mult cu cât au loc la diferenţă de doar o lună (în mai prezidenţialele şi în iunie legislativele), iar cheltuielile în Franţa sunt cu mult mai mari, fiind proporţionale cu numărul populaţiei, teritoriului şi altele, dar şi pentru că se poate ajunge în situaţia organizării a două tururi de scrutin. Şi, ca să fie şi mai ieftin, de ce nu ar comasa francezii şi alegerile regionale, cantonale şi municipale, care au loc în 2014? Dacă-i criză pentru români, de ce nu ar fi şi pentru francezi? Însă nu avem cunoştinţă de faptul că preşedintele Nicolas Sarkozy ar intenţiona să propună comasarea acestor tipuri de alegeri. Chiar dacă democraţia costă, nu îl sperie, cum nu îl sperie nici faptul că nu stă strălucit în sondaje. Asta dovedeşte că în Franţa, şi nu numai, respectul faţă de electorat şi faţă de valorile democraţiei este mai presus decât jocurile infame, politicianiste, practicate în România de către coaliţia de guvernare, condusă de dumneavoastră, domnule Boc.

Vă agăţaţi de acest argument al economiilor la bugetul de stat, care nu poate deveni sursă constantă de legitimare a unor acţiuni ce pot risca să pericliteze buna funcţionare a unui stat democratic.

Stimaţi guvernanţi,

Constituţia României cuprinde prevederi foarte clare de natură a creiona un stat funcţional, în care supremaţia legii şi a principiilor de drept este primordială. Legislaţia electorală, în România ultimilor 20 de ani, a avut ca principală caracteristică stabilitatea şi respectarea principiilor şi valorilor europene în acesta materie.

Evoluţia democratică a României a însemnat, în primul rând, organizarea unor alegeri libere şi democratice, care au dat ţării şi liderilor săi legitimitatea necesară accederii României în marea familie transatlantică.

Departe de a fi perfectă, nu întotdeauna corect aplicată, legislaţia electorală care a funcţionat în România ultimilor ani s-a raportat permanent la patrimoniul electoral european, aşa cum defineşte Comisia de la Veneţia ansamblul principiilor de bază care trebuie să guverneze alegerile în statele democratice.

Schimbarea filosofiei actualului sistem electoral românesc, acum, după 20 şi ceva de ani, este nu numai o utopie, dar şi o greşeală majoră, care poate avea consecinţe deosebit de grave în ceea ce priveşte legitimitatea viitoarelor autorităţi ale statului român.

De altfel, numai calculul politic al regimului autoritar Băsescu-Boc poate imagina modificarea unui sistem electoral care, printre altele, a avut şi darul de a-i aduce vremelnic la putere pe cei doi.

Stimaţi guvernanţi,

Ştim că vă confruntaţi cu riscul înregistrării unui rezultat electoral care să vă scoată de pe scena politică a României pentru totdeauna, precum şi cu posibilitatea ca unii dintre dumneavoastră să ajungeţi să răspundeţi în faţa românilor, iar alţii în faţa legii. Asta însă nu poate justifica măsura comasării alegerilor, pe care o consideraţi ca singura salvare pentru a scăpa de furia electoratului român. Prin aceasta măsură, aruncaţi, practic, la gunoi tot ceea ce s-a reuşit din 1989 până acum în materia democratizării societăţii româneşti.

Poate ar trebui să ştiţi faptul că legislaţia în vigoare în materia organizării şi desfăşurării alegerilor locale şi parlamentare încununează viziunea constituţională asupra principalelor instituţii ale statului de drept şi are la bază o serie de principii de drept, imuabile şi general recunoscute.

Măcar de la dumneavoastră, domnule profesor de drept Emil Boc, am fi aşteptat să ştiţi sau măcar să înţelegeţi aceste lucruri.

Sper totuşi să pricepeţi ceva şi, de aceea, o să explicăm în continuare câteva aspecte.

3. Mandatele de ales local, respectiv de parlamentar sunt guvernate de regimuri juridice distincte.

Constituţia României tratează în mod distinct Parlamentul, în raport cu autorităţile administraţiei publice locale, trasând diferenţe majore între cele două categorii de autorităţi publice.

Astfel, alin. (1) al art. 61 din legea supremă ne arată că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării".

Pe de altă parte, legiuitorul constituţional a reglementat, în alt capitol al textului legii fundamentale, autorităţile administraţiei publice locale, evocând astfel categoric diferenţele majore dintre cele două categorii de autorităţi publice.

Astfel, potrivit art. 121, se prevede că:

Alin. (1) - "Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii."

Alin. (2) - "Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe."

Aşadar, prevederile constituţionale mai sus evocate arată clar faptul că rolul, atribuţiile şi competenţele celor două categorii de autorităţi publice sunt total distincte, ceea ce, pe cale de consecinţă, presupune existenţa unui sistem de alegere specific fiecăreia dintre acestea.

De altfel, există dispoziţii constituţionale exprese care indică acest fapt, iar aici avem în vedere prevederile alin. (1) al art. 63, care stipulează: "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora."

Aşadar, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, sper că aţi reţinut faptul că discutăm despre două regimuri juridice diferite.

4. Prelungirea mandatelor aleşilor locali în funcţii - schimbarea regulilor în timpul jocului

În esenţă, comasarea alegerilor presupune, de fapt, o prelungire a mandatelor aleşilor locali, actualmente în funcţie, şi obţinute în alegerile din iunie 2008, în conformitate cu prevederile Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală vin în aplicarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în alin. (1) al art. 121 al legii fundamentale şi reglementează regimul juridic al mandatelor aleşilor locali, după cum urmează:

- art. 26 alin. (1): "Mandatul primarului, consiliului local, respectiv al consiliului judeţean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condiţiile legii.";

- art. 38 alin. (1): "Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.";

- art. 69 alin. (1): "Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.";

- art. 93 alin. (1): "Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă."

Aşadar, mandatele actualilor aleşi locali au, în mod evident, o durată de patru ani. Organizarea alegerilor locale în acelaşi timp cu cele parlamentare, în toamna anului 2012, presupune o prelungire a mandatelor actualilor aleşi locali.

Acesta este un fapt absolut imposibil, în condiţiile în care orice modificare a duratei mandatului aleşilor locali nu se poate face decât prin amendarea în acest sens a prevederilor Legii nr. 215/2001. Or, modificarea în acest moment a Legii nr. 215/2001, în sensul măririi duratei mandatului de ales local, nu se poate aplica decât viitorilor aleşi locali, în niciun caz celor aflaţi acum în funcţie, pentru că asta ar însemna o încălcare a principiului conform căruia "legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă".

Aşadar, domnule Boc, încercarea dumneavoastră de a prelungi durata mandatelor actualilor aleşi locali cu aproximativ şase luni este total ilegală şi contrazice principiile de drept general recunoscute şi în baza cărora funcţionează actualul sistem juridic românesc.

Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 93 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, există posibilitatea prelungirii mandatelor aleşilor locali numai în anumite situaţii expres prevăzute, şi anume în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

În cazul nostru, nu se întruneşte niciuna dintre condiţiile special prevăzute de lege care să justifice prelungirea mandatelor actualilor aleşi locali. De fapt, aceste situaţii speciale sunt singurele motive care pot constitui motiv legal întemeiat de prelungire a mandatului aleşilor în funcţie.

Dar poate Guvernul ştie ceva ce nu ştim noi atunci când invocă existenţă unei astfel de situaţii speciale. Aşteptăm un raport amănunţit cu nenorocirile, catastrofele şi cataclismele care ne vor paşte la anul, elaborat, probabil, de o nou înfiinţată comisie prezidenţială cu experţi în arta divinaţiei.

De fapt, este posibil ca dumneavoastră să aveţi dreptate. În ultimii ani, aţi fost în prima linie a războiului contra românilor, uneori chiar pe post de armă cu care preşedintele Băsescu a luat la ţintă fiecare categorie socială.

Revenind, concluzia de bun-simţ care se impune este aceea că, în conformitate cu prevederile legale, mandatele actualilor aleşi locali expiră în iunie 2012. Astfel, persoanele care, în mod ilegal, vor exercita atribuţiile de aleşi locali, fără a fi confirmaţi prin alegeri organizate în conformitate cu legea, vor trebui să suporte consecinţele legale. Mai mult, orice act juridic emis sau adoptat de către aceste persoane este ilegal şi, pe cale de consecinţă, lovit de nulitate absolută.

Bineînţeles, pe dumneavoastră acest fapt nu vă interesează absolut deloc, aşa cum aţi dovedit până acum, dar venim şi vă spunem că o astfel de situaţie ar însemna, practic, blocarea administraţiei publice locale din România, a cărei atribuţie este şi executarea legii, prin emiterea sau adoptarea unor acte normative subsecvente acesteia.

Aşadar, stimaţi guvernanţi, prelungirea mandatelor actualilor aleşi locali nu are niciun fel de motivaţie legală şi, de altfel, nu poate fi susţinută juridic, ci numai politic.

Vă anunţăm, dacă nu ştiaţi, deşi suntem convinşi că acţionaţi în perfectă cunoştinţă de cauză, că sunteţi pe cale de a săvârşi un abuz de drept grosolan pentru a vă atinge scopurile politice. Este clar că măsura comasării alegerilor va dinamita întregul sistem juridic românesc.

5. Fraudarea alegerilor - adevărata miză a comasării alegerilor

Furtul şi frauda au devenit politică de stat în guvernarea Boc. Am avut parte de mai multe episoade din acest foileton infracţional sub semnătura unor iluştrii reprezentanţi ai PDL. De la preşedintele Camerei Deputaţilor, doamna Roberta Anastase, care a furat votul la Legea pensiilor, revoluţionând aritmetica elementară şi lăsând o pată neagră în istoria parlamentarismului românesc, până la Ioan Oltean, care, atunci când nu înghite broaşte, repetă votul până iese, aşa cum s-a întâmplat cu ocazia desemnării membrilor Curţii Constituţionale. Peste toţi tronează preşedintele Băsescu, care a promulgat Legea pensiilor, trecută prin fraudă, punându-şi semnătura pe această lege cu cele două degete cu care măsoară nivelul cuburilor de gheaţă din pahar.

În această logică infracţională, au fost organizate şi alegerile parţiale din judeţul Neamţ, pentru un mandat de deputat, scrutin care nu a fost altceva decât un exerciţiu dureros pentru democraţie, în care PDL şi-a exersat îndemânarea la furat voturi. Aceste alegeri sunt, de fapt, preambulul furtului instituţionalizat pregătit pentru toamna anului 2012.

Doamnelor şi domnilor,

Poate dumneavoastră, celor din banca ministerială, ideea comasării alegerilor vi se pare una genială sau care vă va salva de la un dezastru electoral, însă vrem să vă informăm că, de fapt, este una extrem de proastă şi asta nu numai în viziunea noastră, ci şi în cea europeană.

În niciun stat din Uniunea Europeană alegerile locale nu pot fi comasate cu alegerile parlamentare, pentru că niciun stat cu adevărat european nu încalcă prevederile şi recomandările Comisiei de la Veneţia, materializate în documentul intitulat "Codul bunelor practici în materie electorală".

Stimaţi guvernanţi,

Aţi venit de nenumărate ori în faţa opiniei publice, în frunte cu preşedintele Băsescu, şi aţi dat lecţii de cunoaştere a legislaţiei europene. Aţi pozat în campioni ai europenismului şi în mari apărători ai valorilor europene.

Va spunem astăzi răspicat că aţi minţit. Comasarea alegerilor este o măsură specifică ţărilor bananiere, şi nu ţărilor europene.

Dacă aţi fi respectat câtuşi de puţin patrimoniul electoral european definit în Codul bunelor practici în materie electorală, nu aţi fi îndrăznit nici măcar să discutaţi despre o asemenea aberaţie legislativă, numită comasarea alegerilor.

Stimaţi colegi,

Ne-am gândit să evocăm, spre luare-aminte, câteva idei dintre cele cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală, elaborate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, mai bine cunoscută sub numele de Comisia de la Veneţia.

Unul dintre principiile fundamentale care stau la baza codului este acela potrivit căruia "alegerile trebuie organizate în mod periodic". Periodic, stimaţi guvernanţi, înseamnă la intervale egale de timp. Nu o dată la patru ani, apoi, dacă vrem să mai rămânem la putere câteva luni, modificăm legea.

În ceea ce priveşte condiţiile de implementare a principiilor fundamentale, Comisia de la Veneţia arată: "Elementele fundamentale ale dreptului electoral, şi în special sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi delimitarea circumscripţiilor electorale nu ar trebui să poată fi amendate înainte de un an faţă de data alegerilor."

Cu alte cuvinte, dragi reprezentanţi ai PDL, UDMR şi UNPR, ar fi trebuit ca măcar în iunie 2011 să veniţi cu un proiect de lege care să pună în discuţie data alegerilor locale din 2012. Însă, la momentul respectiv, nu erau definitivate negocierile dumneavoastră. Şantajul UDMR nu slăbea deloc Guvernul, iar UNPR-ul solicita încă tot felul de asigurări că trădarea va fi recompensată.

Prin astfel de manevre care ocultează legea, domnule prim-ministru, vă plasaţi în afara Europei cu această măsură.

De altfel, nu ar fi prima oară când o faceţi. Tot în materie electorală, mai aveţi antecedente, când, la ordinul preşedintelui Băsescu, disperaţi că veţi pierde alegerile prezidenţiale, aţi inventat două referendumuri organizate concomitent cu scrutinul prezidenţial.

Dar să revenim la Comisia de la Veneţia şi să vedem ce părere are această entitate despre organizarea, în aceeaşi zi, a două sau mai multe scrutine. Citez: "Procedurile de votare joacă un rol vital în cadrul procesului electoral, deoarece în timpul votării pot fi comise eventualele fraude electorale. De aceea, procedura de votare trebuie să fie simplă."

Cred că ne putem uşor imagina, nu-i aşa, cam cât de simplă poate fi în România procedura de vot în care alegătorul va trebui să primească două buletine de vot pentru alegerea reprezentanţilor în Parlament, două buletine de vot pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale/sector (primar, respectiv consiliu local) şi încă două pentru alegerea autorităţilor administrative judeţene /municipiul Bucureşti. Total, şase buletine de vot.

Mai mult, alegătorul va trebui să opteze atât pentru persoane, cât şi pentru liste de candidaţi. Simplu, ce să spunem?!

Vă imaginaţi cum vom demonstra noi întregii Europe că românii se vor descurca excelent cu şase buletine de vot. Şi putem să fim siguri că, în anumite secţii de votare, se vor înregistra iarăşi recorduri de viteză în procedura de vot.

De la Paris, se aude că în 2012, crescând numărul de buletine de vot, prin urmare şi dificultatea, PDL va solicita înscrierea în rândul disciplinelor olimpice a unui nou sport: vot viteză.

Ca de obicei însă, la Paris e una, în ţară e alta. Cel puţin aşa ne-a demonstrat domnul Baconschi, ministru-antrenor responsabil cu performanţa în sportul olimpic brevetat de actuala putere - vot viteză.

În ţară, comasarea alegerilor va genera o mare confuzie în rândul electoratului. Se vor înregistra numeroase situaţii în care cetăţeanul care votează, urmând să mânuiască şase buletine de vot, bulversat fiind, nu va mai face diferenţa între a pune ştampila pe un candidat sau o listă de partid. Acesta este, de fapt, un aspect al vicierii rezultatului votării, aşa cum, de altfel, este definit chiar de către Comisia de la Veneţia.

Un aspect extrem de important în materia legislaţiei electorale este stabilitatea acesteia.

Codul bunelor practici în materie electorală prevede: "Stabilitatea dreptului este un element important al credibilităţii procesului electoral şi este esenţială pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului."

Aşadar, domnule prim-ministru, prin comasare nu faceţi altceva decât să decredibilizaţi procesul electoral şi să induceţi în eroare alegătorii.

Da, doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai puterii, de fapt, chiar asta urmăriţi.

Vă doriţi ca alegerile din 2012 să fie organizate într-un haos general, în care dumneavoastră, cu prefecţii, şefii de instituţii şi întreaga clientelă politică, cu buzunarele bine garnisite în aceşti ani de guvernare, să puteţi fura mai uşor. Asta aţi urmărit permanent prin această aberaţie legislativă, prin impunerea căreia încercaţi acum să daţi, practic, o adevărată lovitură de stat, fără a utiliza tancul sau mitraliera, ci o majoritate parlamentară de strânsură, un conglomerat bine cimentat de infracţiune, înşelătorie, şantaj, laşitate, trădare şi micime.

Ceea ce propuneţi este o demenţă electorală, menită să creeze dezordine atât în rândul electoratului, cât şi în rândul celor implicaţi în desfăşurarea procesului electoral. Cum vă puteţi imagina că rezultatele alegerilor vor fi corecte, când dumneavoastră obligaţi membrii comisiilor birourilor secţiilor de votare să numere buletine de vot aruncate la grămadă în trei urne, unde se amestecă candidaţii de la Cameră cu cei de la Senat, de la consiliul judeţean cu cei de la preşedinţia consiliului judeţean, precum şi cei de la consiliile locale cu candidaţii la primărie?

De ce faceţi asta, stimaţi guvernanţi? Mizaţi pe faptul că aceşti oameni vor claca fizic şi psihic în faţa acestui volum imens de muncă şi a responsabilităţii uriaşe care apasă pe umerii lor? Suntem siguri că asta urmăriţi.

Mai mult decât atât, impuneţi, în birourile electorale de circumscripţie, procurori. Practic, subordonaţi procesul electoral elementelor de forţă ale statului român. Mai lipseau din acest construct diabolic ofiţeri SRI, SIE şi STS, deşi nu suntem siguri că nu vor fi implicaţi în vreun fel, măcar prin activitatea unor agenţi sub acoperire din cadrul celor trei structuri. Probabil că de asta le-aţi mărit bugetele în an electoral, să-i puteţi recompensa pentru aceste activităţi ilegale într-un stat de drept.

Procurorii numiţi în birourile electorale vor face astfel o scurtă pauză de la instrumentarea dosarelor politice cu care ne-au obişnuit în ultimii ani şi vor lupta ca cei pe care îi slujesc acum cu atât devotament să le rămână şefi şi în viitor. Aşadar, suntem în faţa unei fraude electorale fără precedent, în care structurile de forţă ale statului român sunt implicate activ, amintindu-ne de pretorianismul autoritar, specific unor vremuri de tristă amintire.

Domnule prim-ministru,

Zilele acestea se împlinesc 22 de ani de la sacrificiul unor tineri care şi-au dat viaţa în decembrie 1989 pentru democraţie, libertate şi mai ales alegeri libere. Ce aţi înţeles dumneavoastră, stimaţi guvernanţi, din acest sacrificiu? Se pare că nimic. Călcaţi în picioare toate principiile şi valorile pentru care acei oameni şi-au dat viaţa şi datorită cărora sunteţi astăzi în cele mai înalte funcţii ale statului român, de unde aţi devalizat bugete, aţi luat comisioane grase prin organizarea de licitaţii cu dedicaţie pentru clientela politică, iar acum veniţi şi comasaţi alegerile pentru a vă menţine la putere cu orice preţ şi a nu răspunde în faţa românilor pentru aceste nelegiuiri.

Stimaţi guvernanţi,

Întreaga procedură de angajare a răspunderii este una abuzivă, nedemocratică şi adânceşte criza de legitimitate cu care deja vă confruntaţi.

Într-un stat modern, aşa cum este România, deşi Domniile Voastre aţi reuşit performanţa să ne întoarceţi în timp nu cu 22 de ani, ci în zona neofeudalismului, legitimitatea guvernanţilor se bazează pe percepţia cetăţenilor că instituţiile statului se achită satisfăcător de rezolvarea necesităţilor economice, politice şi sociale ale populaţiei. În aceşti trei ani aţi gafat continuu şi, în ciuda discursurilor triumfaliste prin care încercaţi să ne convingeţi că toate măsurile luate sunt spre binele comun, al tuturor, cetăţenii au simţit pe pielea lor contrariul.

Astfel, ultimele sondări sociologice relevă faptul că v-aţi prăbuşit la un nivel de sub 10% din încrederea populaţiei. Atât dumneavoastră, domnule Boc, cât şi mentorul de la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu, aţi atins minimele istorice întâlnite în ultimii zece ani la un om politic; la capitolul încredere, evident. Pe scurt, asta înseamnă că poporul nu vă mai vrea. Regimul pe care îl întruchipaţi nu mai are susţinerea cetăţenilor. Faptul că vă menţineţi la putere prin tertipuri şi încălcări repetate ale regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, ale legilor şi ale Constituţiei reprezintă disperarea şi falimentul acestei guvernări.

Promovând Legea comasării alegerilor, prin procedura angajării, veţi reporta această criză de legitimitate şi pentru următorii patru ani. Vom avea aleşi locali nelegitimi, un Parlament nereprezentativ, pe modelul celui din ultimii ani, când aţi forţat crearea unui grup parlamentar de transfugi politici, împreună cu care aţi dat naştere unei majorităţi toxice, nesocotind voinţa electoratului.

În final, noi, parlamentarii opoziţiei, semnatari ai acestei moţiuni de cenzură, dorim să adresăm un mesaj tuturor parlamentarilor puterii:

Votaţi alături de noi această moţiune de cenzură!

Ar trebui să vă simţiţi şi dumneavoastră jigniţi, ca şi noi, de modul total netransparent în care a fost adoptată această lege. Ar trebui să fiţi revoltaţi, în calitate de parlamentari, că pentru a 14-a oară Guvernul ignoră Parlamentul şi recurge la procedura angajării răspunderii. Ar trebui să refuzaţi să fiţi părtaşi la cea mai gravă lovitură dată democraţiei din România prin adoptarea acestei legi. Şi, dacă nimic din toate astea nu vă determină să acţionaţi şi să daţi un vot favorabil moţiunii de astăzi, poate faptul că va trebui să daţi socoteală la viitoarele alegeri, fie ele comasate sau nu, cetăţenilor din colegiile unde veţi candida - iar pe aceia pe care nu veţi reuşi să-i cumpăraţi va trebui să-i priviţi în ochi când le cereţi votul - sperăm să vă pună pe gânduri în următoarele minute, până va începe procedura de vot a moţiunii, respectiv joi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îi mulţumesc domnului deputat Eugen Nicolăescu, mai ales pentru rezistenţă. Iată, sunt 50 de minute, cred.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au decis că dezbaterea moţiunii de cenzură prezentate în această şedinţă comună va avea loc în ziua de joi, 22 decembrie 2011, atenţie, la ora 9.00, conform prevederilor constituţionale şi celor din Regulamentul şedinţelor comune ale Parlamentului.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Mai era o intervenţie? Nu.

Ne revedem joi, începând cu ora 9.00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.25.