Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 12,22.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Georgian Pop şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschise lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 325 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 182. Sunt absenţi 143, din care 11 participă la alte acţiuni parlamentare.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art.15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vedere exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi Legii gazelor nr.351/2004, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Intrăm în ordinea de zi.

Pe primul punct la ordinea de zi se află Proiectul Legii energiei electrice şi a gazelor naturale.

Este procedură de urgenţă.

Poziţia Guvernului? Vă rog.

Domnul ministru. Vă rog. Domnul ministru Chiţoiu. Vă rog.

Domnul Daniel Chiţoiu (ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea energiei electrice şi a gazelor naturale face parte din Pachetul Legislativ 3 Energie, adoptat de Uniunea Europeană în anul 2009, prin care au fost promovate noile norme comune privind piaţa internă în sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu implicaţii asupra dezvoltării sectorului energetic şi, implicit, a cadrului legislativ existent.

Proiectul de lege este structurat pe două secţiuni: energia electrică, un capitol, şi al doilea capitol, gazele naturale.

Prin acest proiect de lege se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2009/72 a Comisiei Europene a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2009 privind Normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54 a Comisiei Europene, precum şi a Directivei 2009/73 a Comisiei Europene a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55 a Comisiei Europene.

Principalele aspecte vizate de prezentul proiect sunt următoarele: alegerea modelului operatorului de sistem independent; deoarece reţeaua de transport energie electrică este proprietate publică a statului, s-a optat pentru modelul operatorului de sistem independent. Acest model permite certificarea operatorului de transport şi sistem, cu respectarea prevederilor comunitare, concomitent cu păstrarea regimului juridic de proprietate existent, asigurând, în acelaşi timp, o separare efectivă a intereselor legate de transportul energiei electrice faţă de cele legate de producerea şi furnizarea acesteia. Certificarea Transelectrica şi Transgaz, ca operatori, conform celor menţionate mai sus; întărirea rolului ANRE, ca reglementator al domeniilor energiei electrice şi gazelor naturale; definirea clientului vulnerabil atât de energie electrică, cât şi de gaze naturale, şi crearea cadrului legal pentru susţinerea acestuia.

Clienţii vulnerabili vor beneficia de facilităţi privind asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice şi gaze şi acces la reţea.

Obligativitatea realizării planului naţional de acţiune, în cazul de sărăcie energetică, plan prin care se definesc situaţiile critice şi clienţii care nu pot fi deconectaţi în astfel de situaţii; renunţarea etapizată la tarifele reglementate pentru consumatorii finali şi dezvoltarea pieţei concurenţiale de energie electrică, în condiţiile suportabilităţii acestei măsuri de către clienţii finali; îmbunătăţirea cadrului de reglementare în sectorul energiei, pentru a garanta concurenţa loială, investiţii suficiente, accesul pentru noi operatori economici pe piaţă şi integrarea pieţei de energie în piaţa internă europeană.

Pe de altă parte, pe piaţa de gaze naturale, proiectul de act normativ stabileşte suplimentar cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor privind producţia, transportul, distribuţia, furnizarea şi înmagazinarea gazelor naturale, modalităţi de organizare şi funcţionare a sectorului gazelor naturale, de acces pe piaţă, precum şi criteriile şi procedurile aplicabile pentru acordarea de autorizaţi şi/sau licenţe în sectorul gazelor naturale.

Creşterea ponderii pieţei concurenţiale de gaze naturale se va realiza gradual, prin asigurarea accesului pe această piaţă pentru cât mai mulţi participanţi, furnizori şi clienţi finali.

Creşterea concurenţei pe piaţă va fi înlesnită şi de renunţarea graduală la preţurile reglementate pentru clienţii finali.

Garantarea accesului nediscriminatoriu al clienţilor finali la reţeaua de gaze naturale, printr-un ansamblu de reguli, în baza cărora acestea îşi pot exercita dreptul de a se racorda şi de a folosi, în condiţiile legii, reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale.

Eu vă mulţumesc şi am o rugăminte la dumneavoastră: ca, după dezbateri, să dăm un vot acestui proiect de lege, având în vedere că avem termen limită data de 15 iunie, pentru a comunica instituţiilor financiare internaţionale, conform angajamentelor asumate.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul. Domnul preşedinte Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere una dintre cele mai importante legi dintr-un pachet pe care, în această sesiune, Parlamentul îl are în dezbatere, respectiv Legea energiei electrice şi a gazelor naturale.

Aceste legi au ca principal obiect transpunerea directivelor europene, respectiv Directiva 72/2009 şi 73 a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind Normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi a gazelor naturale.

În principal, noutăţile pe care le aduce parchetul legislativ sunt cele legate de alegerea operatorului de sistem independent, renunţarea la tarifele reglementate pentru consumatorii finali, dezvoltarea pieţei concurenţiale de energie electrică şi gaze naturale, protecţia consumatorilor de energie electrică, siguranţa aprovizionării cu energie electrică şi gaze naturale.

Pe lângă aceste aspecte, capitole importante, legea, într-un mod specific pentru România, aduce câteva elemente de noutate, în sensul că face, în sfârşit, posibilă funcţionarea într-o piaţă liberă, nediscriminatorie, transparentă, concurenţială a platformei de tranzacţionare într-o operare unică, pe o bursă de energie, bursă care îi permite astfel să stabilească un preţ de referinţă în România şi ulterior să se racordeze la piaţa regională, respectiv piaţa unică europeană.

Acesta este semnalul cel mai important, pentru că, deopotrivă, elimină şi fenomenul apărut în ultimii ani în România, cel al "băieţilor deştepţi", care au distorsionat atât preţul la consumatorul final, cât şi întreaga piaţă de energie, dar şi şansa de dezvoltare a sistemului energetic naţional.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au propus plenului adoptarea Proiectului de Lege a energiei electrice şi a gazelor naturale cu amendamente admise.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Vă rog. Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o lege, într-adevăr, foarte importantă, o lege pe care a depus-o în Parlament Guvernul Ungureanu şi cred că şi în Comisia pentru industrii şi servicii, prin amendamentele făcute am realizat până la urmă o lege care să fie şi o lege foarte bună.

Totuşi, sunt câteva întrebări pe care ni le punem noi şi-l rog pe domnul ministru, dacă ne poate şi răspunde.

Una dintre întrebări ar fi: ce facem cu acele contracte cu "băieţii deştepţi"? Sigur că este o prevedere în lege, e o prevedere în lege care blochează, până la urmă, profituri foarte mari, nu ştiu cum se poate realiza transparenţa din punct de vedere financiar-contabil a profitului pe care poate să-l aibă o firmă care nu ştiu dacă are numai activitatea aceasta exclusivă. Dar eu aş vrea să-l întreb pe domnul ministru, în condiţiile acestei legi, cum se va aplica, eu nu ştiu exact prevederile contractuale, cred că le ştie domnul ministru foarte bine, cum se va aplica această lege, dacă nu cumva, până la finalizarea contractului, vor fi nişte prevederi care obligă statul român, sau Hidroelectrica, sau partenerul de contract să plătească o serie de penalizări. Asta ar fi o întrebare.

Şi tot pentru domnul ministru, a doua întrebare, având în vedere liberalizarea preţului şi la energie, dar în special la gaze, pe o prognoză până în 2013-2015, cam cât crede dânsul că poate să crească preţul la gaze, la consumul de gaze pentru consumatorii casnici, în primul rând, sigur, şi pentru cei industriali, fiindcă se păstrează prevederile vechii ordonanţe pe două coşuri de gaze.

Deci, rugămintea mea este ca domnul ministru să răspundă, ca să putem clarifica dacă prevederea din lege cu acea cotă pentru un fond de dezvoltare poate fi aplicată şi în condiţiile acestor contracte vechi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru.

Domnul Daniel Chiţoiu:

Domnule deputat,

Legat de prima întrebare, privind preţul la energia electrică în contractele existente cu "băieţii deştepţi".

Ce pot să vă asigur, pot să vă asigur că până la sfârşitul acestui an va exista o piaţă concurenţială a energiei electrice şi gazelor în România. Nu vor mai exista contracte bilaterale cu "băieţi deştepţi". Pot să vă garantez acest lucru.

Legat de creşterea preţului la gaze ca urmare a liberalizării asumate cu instituţiile financiare internaţionale, calendar care a fost elaborat de ANRE, împreună cu specialiştii Comisiei Europene şi, de asemenea, angajamente ale statului român - şi ale Guvernului anterior şi ale Guvernului actual -, a fost ca preţul la consumatorii noncasnici la gaze să fie liberalizat, începând cu luna decembrie a acestui an, până la sfârşitul anului 2014 şi, în cazul în care nu se ajunge la preţul mediu practicat în Uniunea Europeană, până la sfârşitul anului 2015, iar la consumatorii casnici, începând cu iulie 2013, până la sfârşitul anului 2018.

Creşterea trimestrială sau semestrială este destul de rezonabilă, astfel încât să nu aibă implicaţii majore atât în costurile de producţie ale consumatorilor noncasnici, ale firmelor, ale operatorilor economici şi, de asemenea, să nu aibă o influenţă majoră într-un timp scurt asupra veniturilor populaţiei.

Mai mult decât atât, pentru a acoperi dificultăţile financiare ale populaţiei şi a acoperi riscurile de a nu putea suporta creşterea de preţ, se vor impozita suplimentar veniturile excepţionale obţinute de producătorii de gaze.

De asemenea, tot conform angajamentelor cu instituţiile financiare internaţionale angajate şi de fostele guverne şi de către noi, avem în vedere ca, până la sfârşitul anului, să elaborăm un pachet de legi privind taxarea veniturilor obţinute din produsele petroliere, respectiv redevenţele pentru toate categoriile de resurse minerale.

Altă întrebare?

Vreau să vă spun în legătură cu noile contracte în vigoare..., deci, creşterea de preţ nu afectează contractele în vigoare. Dar, dacă vă referiţi la anularea contractelor existente, aceasta nu pot să vă promit eu sau să spun acum modalitatea şi rezultatul negocierilor, astfel încât să pot să vi le prezint astăzi. Rezultatul îl veţi vedea în perioada imediat următoare.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Iancu. Vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Începusem să vă spun că este cel mai important pachet legislativ din această sesiune. Am să încerc să vă spun şi de ce este cel mai important, pentru că se răsfrânge, în primul rând, asupra costurilor fiecărei familii din România.

În al doilea rând, vizează în mod direct siguranţa şi confortul fiecărui cetăţean din această ţară.

În al treilea rând, vizează şansa de relansare economică şi de ieşire din criză a României.

Pachetul legislativ, însă, aduce câteva elemente de noutate faţă de orice altă lege care a reglementat sectorul energiei electrice şi gazelor naturale până în prezent. Respectiv, se adresează regimului de proprietate, pe de o parte, vizând transportul de energie electrică şi de gaze naturale, pe de altă parte, regimul proprietăţii în situaţia necesităţii extinderii sistemului de distribuţie, de transport, energie electrică, respectiv gaze naturale, oferind, astfel, şansa dezvoltării sistemului şi realizării de noi capacităţi de producţie, respectiv de distribuţie.

Al doilea element crucial este cel legat de operatorul pieţei de energie electrică şi gaze naturale. În sfârşit, România are un regim foarte clar privind platforma de tranzacţionare şi operatorul acesteia.

Un alt aspect crucial şi care începe să dea răspuns din această lege, sau ca urmare a acestei legi, preocupării ridicate aici de către domnul Mircea Toader şi care ar fi putut fi rezolvată încă din 1 martie 2011, este cea legată de obligativitatea impusă de lege ca întreaga cantitate de energie electrică să fie tranzacţionată pe piaţă în mod transparent, nediscriminatoriu şi concurenţial, lucru care până astăzi nu a fost posibil şi care a făcut, practic, posibilă această tranzacţionare netransparent, în spatele uşilor închise, a unei cantităţi de mai bine de 30% din energia electrică a ţării.

Un alt element fundamental este cel legat de consumatorul vulnerabil. În sfârşit, legea defineşte categoriile de consumatori care, din cauza resurselor financiare, motivelor de sănătate sau de vârstă, sunt protejaţi. În afară de protecţia explicită, legea îşi ia câteva măsuri de siguranţă pe care, de această dată, le reglementează atât în cadrul primar, dar le stabileşte în sarcina autorităţii Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor, pentru definirea cadrului legislativ de suport, inclusiv financiar, pentru aceste categorii de cetăţeni.

Un alt element crucial este cel al dobândirii independenţei autorităţii de reglementare în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale. Din acest moment, această autoritate având buget propriu, regulament propriu, raportare numai la Parlament, poate stabili regulile de piaţă în mod autonom, independent, fără a fi influenţă din partea factorului politic sau a oricărui alt factor.

Seria şi pachetul important de măsuri în monitorizarea autorităţii fac din această autoritate o autoritate reper în România pentru desfăşurarea vieţii economice şi sociale în continuare. Cu alte cuvinte, sarcina Parlamentului nu se opreşte doar prin promovarea pachetului legislativ, ci şi prin monitorizarea şi controlul asupra autorităţii de reglementare, pentru că autorităţii de reglementare îi revine sarcina monitorizării modului în care şi impactului asupra consumatorului în urma deschiderii pieţei, în urma creşterii preţurilor atât în sectorul industrial, cât şi la consumatorul casnic. În funcţie de această creştere şi acest impact, autoritatea de reglementare poate să dispună dacă, spre exemplu, cantitatea de gaze din această ţară va fi, până în 2018, comercializată numai în piaţa internă sau nu. Iată, un prim aspect.

Un alt aspect este cel legat de monitorizarea influenţei în preţul final a tehnologiilor privind sursele regenerabile, fapt care permite anual autorităţii să intervină. Intervenţia ei poate frâna sau poate stimula noi tehnologii în producţia de energie.

De asemenea, sunt prevederi explicite pentru consumatorul casnic. Este pentru prima dată când consumatorul casnic, la capacităţi de până la 100 de kw, poate, fără autorizaţie, fără licenţă, să-şi monteze instalaţia, echipamente pentru a-şi asigura autonomia în consumul energetic.

Iată câteva din multele elemente care au făcut obiectul unor dezbateri destul de aprinse la nivelul raportorilor, la nivelul comisiilor, ministerelor, în această perioadă.

De aceea, cred şi consider că rolul Parlamentului, în acest domeniu, abia din acest moment începe, prin monitorizarea anuală pe care trebuie să o exercităm asupra acestui sector care este vital pentru economia şi viaţa socială a ţării.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Intrăm în dezbaterea pe articole.

La punctul 1 - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 20.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 20 la punctul 70.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 70 la punctul 120.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 121 la punctul 145.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 145 la 187.

Nu sunt observaţii. Adoptate.

De la 188 la 230.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Urmează votul final pentru acest proiect.

La ultimul articol. Vă rog. Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

A scăpat la redactare: este "şi/sau".

Doamna Roberta Alma Anastase:

Rămăsesem restanţi, să spunem, cu Legea privind funcţionarea camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte să ia cineva cuvântul? Nu.

Raportul comisiei, raportul suplimentar al comisiei.

Vă rog, staţi două secunde, domnule Rădulescu.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

La punctul de pe această ordine de zi, aşa cum prevede regulamentul în mod corect, este un raport comun asupra mai multor legi. Una dintre legile care au fost luate în discuţie de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice este o iniţiativă de a mea, de abrogare a acestei legi.

Eu..., evident, raportul respinge legea de abrogare, adică proiectul de abrogare, încercând, eventual, să se facă acele corecturi pentru care eu am propus abrogarea legii.

La dezbaterile generale o să intervin şi o să spun, mai pe îndelete, care sunt problemele mele cu această lege, dar legea, în varianta adoptată, cu raportul suplimentar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, are, în continuare, aceleaşi hibe. Şi această lege, aşa cum atunci când am intervenit şi am încercat să opresc adoptarea acestei legi în forma pe care a adoptat-o odată Camera Deputaţilor, conţine acel A şi B şi, din nou, nu se va putea aplica. Legea este inaplicabilă în forma în care s-a votat la această comisie. Drept pentru care, eu vă solicit respectuos să retrimiteţi la comisie acest proiect de lege şi, onor colegii noştri din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice să mai consulte şi persoanele din Comisia juridică şi persoanele care se pricep cât de cât la legislaţia alegerilor, că aşa, vă spun încă o dată: cum a rămas, chiar şi modificată, această lege, va fi în continuare inaplicabilă şi nu se vor alege în 90 de zile organele care se propun aici.

Deci, încă o dată, solicităm retrimiterea la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Este o intervenţie procedurală consistentă, pe care a făcut-o domnul deputat Márton Árpád.

O să vă rog să introduceţi cartelele, pentru a putea să ne exprimăm votul.

Domnul deputat Márton Árpád a propus retrimiterea la comisie a Legii camerelor agricole.

Bun. Introduceţi cartelele.

Supun la vot propunerea făcută de domnul Márton Árpád, pentru ca acest proiect să se întoarcă la comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

159 de voturi împotrivă şi doar 17 voturi pentru.

Drept urmare, acest proiect rămâne în continuare în dezbaterea plenului.

Raportul comisiei.

Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Adrian Rădulescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi!

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.283/2010 pentru înfiinţarea şi funcţionarea camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

În şedinţa din 13 iunie 2012, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea unei noi examinări şi întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea şi completarea Legii nr.283 privind camerele agricole pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, în scopul corectării neconcordanţelor şi a confuziilor generate de textul actualei reglementări, în ceea ce priveşte dispoziţiile privitoare la "organizarea alegerilor pentru camerele agricole zonale, la sistemul electiv, la atribuţiile şi funcţionarea camerelor agricole, care fac inoperabile măsurile dispuse", astfel cum se afirmă în expunerea de motive.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.283/2010 privind funcţionarea camerelor agricole pentru silvicultură şi dezvoltare rurală face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Gheorghe Albu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 28 de deputaţi.

Raportul a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 13 iunie 2012.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări şi completări a proiectului de lege.

Am de făcut o precizare.

Avem o eroare materială, pe care domnul secretar de stat o va prezenta. Este vorba despre adăugarea cuvântului "pot".

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbatere.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Domnule secretar, mai ales că am şi anunţat din timp că voi mai interveni. Vă rog să observaţi că acolo mai există, e adevărat, suntem mai puţini, dar este loc pentru Grupul parlamentar al UDMR.

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Antevorbitorul meu, în mod corect, a spus că era nevoie de modificarea acestei legi, pentru că sunt nişte formulări care nu sunt destul de clare şi nişte reglementări mai ales în domeniul alegerilor pentru aceste structuri, care sunt inaplicabile. Sunt cu totul de acord cu Domnia Sa şi am fi fost de acord cu modificarea acestei legi, în ipostaza în care toate aceste lucruri s-ar fi corectat.

Dar, din păcate, textul legii a rămas în continuare total confuz, această structură a rămas în continuare o struţo-cămilă, care, cică: "Camerele agricole sunt instituţii private de interes public nonprofit cu personalitate juridică". Acest ceva, în continuare, are atribuţiuni de administraţie executivă, poate avea activitate economică, ia bani de la bugetul de stat, şi ceea ce dumneavoastră aţi sesizat corect, că vechea lege n-a reglementat destul de clar modalitatea desfăşurării alegerilor, eu adaug, nici a candidaturilor, dacă se poate, această lege a încurcat şi mai mult acest procedeu. M-ar mira că cineva ar putea să aplice această lege.

Această lege nu reglementează destul de clar cine este candidat, cine nu este candidat, are nişte invenţii foarte interesate legat de tinerii agricultori care vin cu 25 de semnături de la nu ştiu cine, pentru că cineva ca să intre, ca să aibă dreptul de a alege, trebuie să fie propus de alţi 25 ca să aibă acest drept, dar acei 25 de unde vor avea acest drept nu ştiu; se mai vorbeşte că se vor alege oamenii pe listă, nu ştim ce fel de listă şi cine o depune şi ce număr de candidaţi vor fi pe această listă şi cum se aleg, cum se decide cine va intra pe acea listă, câţi vor intra şi după ce există acea desfăşurare foarte interesantă, că există un număr de locuri pentru cei aleşi de către agricultori, un alt număr de locuri pentru tineret şi aşa mai departe, sunt vreo 10 asemenea structuri, eu vă spun că aşa cum este această prevedere, care, cică, se va aplica în 90 de zile, nici în 90 de ani nu se va putea aplica această lege, aşa cum este.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Pavel Horj:

Mulţumesc, doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori să răspund cu respectul cuvenit şi colegului de la UDMR, faptul că această alege a fost reîntoarsă în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ieri s-au dezbătut toate aceste chestiuni care puteau fi îndreptate, cum susţine domnul coleg deputat, se pare că toată terminologia care s-a folosit în proiectul de lege este în concordanţă cu noile prevederi ale noului Cod civil.

Având în vedere faptul că ţăranii români, în acest moment, produc scump şi vând ieftin, nu ne mai putem permite să mai amânăm adoptarea acestui proiect de lege. Această lege deschide calea astfel încât ţăranii, fermierii să se poată asocia. Cu toţii ştim că fără acest lucru agricultura românească nu poate fi pusă într-o direcţie bună.

Aşa fiind, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, al Partidului Social Democrat vor susţine acest proiect de lege, recomandând tuturor să-l voteze pentru că este o aşteptare mare în rândul agricultorilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Neacşu, pe procedură, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În numele Grupurilor parlamentare ale Uniunii Social-Liberale, solicit prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun votului dumneavoastră propunerea.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Bun. Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 până la punctul 15 dacă aveţi observaţii?

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos, fiţi atenţi, vă citesc un text foarte interesant. E punctul 13, articolul nou. "Alegerea membrilor colegiului judeţean al camerei agricole se face prin vot într-un singur tur de scrutin pe listele colegiului camerei agricole judeţene propuse de..." deci încă o dată, "pe listele colegiului camerei agricole..." ce înseamnă asta, vă rog să-mi spuneţi. Acum am ieşit din nişte alegeri locale, da? Am mai trecut şi prin alegeri parlamentare, am intrat în Parlament.

Vă rog să-mi explicaţi ce înseamnă asta, încă o dată vă citesc, "se face prin vot într-un singur tur de scrutin pe listele colegiului camerei agricole judeţene". Pe ce listă? Pe urmă, se spune "propuse de". Şi vin nişte propuneri.

Dumneavoastră înţelegeţi ceva din asta? Eu nu înţeleg. Nu ştiu cum se va aplica. Dacă doriţi, să-mi explicaţi şi mie ca să înţeleg. Deci, încă o dată, "listele colegiului camerei agricole judeţene". Se vor face alegeri.

Domnul Adrian Rădulescu:

O cameră agricolă judeţeană este un singur colegiu. Pe camera agricolă judeţeană, acest colegiu este format din 25 de membri. Agricultorii, pe categorii, aşa cum o să vă uitaţi în lege, pentru ca acest colegiu să fie reprezentativ, să reprezinte tot spectrul agriculturii, adică cooperative, patronate, asociaţii de diferite tipuri, pădurea, medicii veterinari, institutele de învăţământ, pe bază de reprezentativitate, fiecare are un număr de voturi pe un număr de candidaţi care participă la aceste alegeri. Veţi vedea că pentru cooperative, deci pentru cele două locuri rezervate tuturor celor care lucrează în cooperative, cooperativa vine cu listă în care propune 2-3-5 agricultori, nu este limitat, şi în funcţie de numărul de voturi pe care le au agricultorii de pe lista membrilor unei cooperative, primii doi fac parte din colegiul director al camerei agricole judeţene. Punct.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád. Şi formulaţi şi o propunere, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

N-am ce propunere să fac, doamnă preşedinte.

Nu ştiu, cine a fost atent, cred că a devenit şi mai confuz. Eu cel puţin aşa am devenit, după ce am citit.

Încă o dată, nu ştiu cine propune, cât propune şi cine intră de pe listă, adică câţi. Eu am auzit ce aţi spus dumneavoastră, lucrurile astea au o terminologie a alegerilor, o terminologie consacrată în România şi pentru că acest lucru să fie clar, credeţi-mă, dacă vom merge cu acest ceva care este aici, nu se va putea aplica. Deci, ca toată lumea, inclusiv agricultorul, să înţeleagă sau cel care va avea de propus ceva, să ştie ce poate să propună, pentru câte locuri, şi ce votează agricultorul, trebuie să fie scris aici inteligibil.

Aşa cum apare aici, n-are nicio legătură cu legislaţia alegerilor din România şi ce aţi spus dumneavoastră poate să mă ducă la ideea de listă majoritară, adică intră cineva cu două propuneri, dacă pentru acea parte a consiliului există două locuri, cine ia cele mai multe voturi, intră cu ambele. Sau s-ar putea să fie proporţional, în funcţie de câte locuri ia, pentru că dincolo sunt 9, unii să intre cu 3, alţii cu 4, dar dumneavoastră ne-aţi spus că cine ia cele mai multe voturi, ăia intră. N-am înţeles. Care intră?

Şi încă o dată vă spun: ca, într-adevăr, să fie operantă această lege, credeţi-mă, trebuie să o puneţi de acord cu legislaţia în vigoare în România ca toată lumea să ştie cine propune, ce propune şi cum se aleg oamenii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Rădulescu, înţeleg că aveţi o dezbatere politică, pentru că niciunul dintre dumneavoastră nu formulaţi ce avem de făcut, suntem la dezbaterea amendamentelor.

Domnul Adrian Rădulescu:

Atât. O singură precizare vreau să fac, dacă vă uitaţi în lege, Comitetul Naţional de Iniţiativă şi comitetul judeţean care vor organiza alegerile vor stabili absolut toate..., acesta este numai un cadru general.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Bun. Înţeleg că nu există nicio propunere vizavi de acest amendament. Supunem la vot amendamentul? Am înţeles.

Supunem la vot amendamentul propus de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Deci amendamentul susţinut de comisie îl supunem la vot. Bun, înţeleg că trebuie să repetăm votul. Nu a funcţionat.

Încă o dată, supun la vot amendamentul. Deci, supun la vot amendamentul susţinut de comisie. Deci, aşa cum a ieşit el din comisie, da?

Votul este deschis, vă rog să votaţi. 186 de voturi pentru, 7 împotrivă şi 11 abţineri. A fost susţinut.

Mergem mai departe, de la punctul 17 la punctul 24, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

La punctul 25? Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă refer la varianta propusă de comisie care prea mult n-a schimbat din articolul 29 care se regăseşte la punctul 26 cu atribuţiunile acestei struţo-cămilă. Zice la punctul 8: "Avizează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole..." de acord, "precum şi scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor cu vegetaţie forestieră". Nu!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este amendamentul tău?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu. Domnule deputat, dumneavoastră aţi promis că nu veţi face ca pe vremuri, a făcut-o altă guvernare şi veţi încerca să respectaţi legea.

Este un amendament al comisiei, este conform regulamentului, este un amendament al comisiei cu care eu nu sunt de acord şi solicit să fie supus votului şi argumentez de ce nu sunt de acord. Şi poate colegii noştri din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, care mai sunt şi pădurari, se gândesc dacă este corect ca acest punct 8 să ceară avizul acestui ceva şi pentru scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor cu vegetaţie forestieră. Dacă este corect. Şi să rămânem doar la avizarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor agricole.

Avizează tăierile de nuci din afara fondului forestier, e ok, avizează tăierile vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, este corect.

Dar, vă rog să-mi spuneţi, de ce aţi crezut în continuare că trebuie să acordaţi acestui ceva, evident, la nivel judeţean, avizarea dezvoltărilor care se doresc a fi făcute de consiliile locale, autorităţile publice locale? Unde este acea mult trâmbiţată autonomie a autorităţilor publice locale, când deasupra lor le impuneţi un ceva care cică e privat şi care avizează orice solicitare şi încercare de a dezvolta comunitatea. Şi nu numai. Şi nu numai în acele situaţii, în...

Nu, nu ştiţi că n-aţi fost atent când am început, domnule ministru. Am arătat şi punctul despre care discut, inclusiv din raport, da?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog mult, nu intraţi în dialog cu sala.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Sunt atribuţiile acestui ceva la nivel judeţean şi zonal. Acum nu vorbesc despre faptul că se aleg oamenii la nivel judeţean şi avem zonal dacă doreşte, în domeniul judeţean. Punctual am spus, domnule ministru, sunteţi foarte... neconform cu regulamentul. Dumneavoastră, dacă doriţi să spuneţi ceva, veniţi la microfon, ridicaţi mânuţa, că sunteţi deputat şi dacă vă dă doamna preşedinte cuvântul, interveniţi.

Încă o dată, ca să înţelegeţi, aşa. Am o hârtie elaborată de onor comisie, am spus poziţia 26, este amendamentul comisiei, punctul 8, se regăseşte la pagina 54, legat, aşa am început, nu ai fost atent, domnule coleg. Deci, încă o dată vă spun că aceste lucruri, aceste lucruri nu sunt corecte. Şi vă rog frumos să supuneţi votului, este art.19, doamnă preşedinte. Dar vă spun încă o dată, daţi nişte atribuţiuni neconstituţionale, împotriva autonomiei locale, unor structuri care, pe deasupra nici nu sunt ale statului, ci sunt private.

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, solicit să supuneţi votului atribuţiile prevăzute la art.19, 20...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Adică punctul 26, ca să fie clar.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Punctul 26.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înţeles.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am încercat doar pe un singur punct, pe punctul 8, că poate s-or trezi colegii noştri pădurari să vadă dacă este corect. Se pare că nu sunt în sală sau nu s-au trezit. E bine.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Lăsaţi, că uitaţi, se afirmă domnul deputat Tinel Gheorghe. Ia vorbiţi în numele pădurarilor!

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul Márton Árpád cunoaşte foarte bine regulamentul.

În plen se dezbat amendamentele respinse. Dacă ar fi vrut să afle noutăţi despre lege, despre amendamentele admise, le puteam discuta în comisie. Ieri am întors legea la comisie şi am discutat la comisie toate aceste lucruri.

Acum, tehnic, pe partea de silvicultură, silvicultorii au admis şi au aprobat legea în forma propusă, pentru că noi credem că aceste camere agricole, pe care intenţionăm să le punem în practică, să aibă, să capete responsabilitatea măcar a avizării documentaţiilor de scoatere din circuitul forestier.

Este vorba de aviz, nu de aprobare. Aprobarea îşi urmează calea legală, conform Codului silvic. Nu facem niciun rabat de la Codul silvic, de altfel, în comisie se află la modificare şi Legea privind Codul silvic, aşteptăm avizul şi punctul de vedere al Ministerului Mediului şi vom corela aceste aspecte, încă o dată vă spun, nu se încalcă prevederile Codului silvic prin ceea ce am propus în momentul de faţă.

Credem, însă, că este corectă propunerea noastră şi creşte responsabilitatea şi atribuţiile celor care se vor ocupa de camerele agricole din momentul în care ele vor fi înfiinţate, faţă de ceea ce fac ei acum.

Mai mult, partea silvică este reprezentată în camerele agricole, participă la deliberări, participă la avizele respective, deci nu vedem unde ar fi impedimentul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád, desigur.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Şi vă rog, stimaţi colegi, nu spuneţi lucruri care nu se pot susţine. În mod evident, regulamentul nostru, aşa cum bine ziceţi şi dumneavoastră, îmi permite să-mi susţin un amendament depus în scris şi respins de comisie. Totodată nu-mi permite să intervin pe părţile textului de lege în care n-au fost amendamente, n-au fost amendate sau s-au propus a fi acceptate în varianta propusă de iniţiator.

Însă, în cazul în care comisia vine cu un amendament, eu n-am cum să propun amendament la amendament, pentru că nu am de unde să ştiu ce va propune comisia. Şi, în această situaţie, citiţi regulamentul, am dreptul să intervin şi să vă combat amendamentul, care, în această situaţie, se supune votului. Altfel nu se supune votului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Are dreptate procedural domnul Márton Árpád, drept care permiteţi-mi să supun la vot punctul 26, aşa cum a ieşit el din comisie. Şi dacă sunteţi de acord cu el, îl validaţi prin vot.

Votul este deschis, vă rog să votaţi. Deci, supun la vot amendamentul, aşa cum a ieşit din comisie, da? Bun.

183 de voturi pentru, 4 împotrivă, 6 abţineri.

Dacă la poziţia 27 mai sunt observaţii?

De la poziţia 28 la poziţia 38.

De la poziţia 39 la poziţia 43?

De la poziţia 44 la poziţia 49? Nu mai sunt observaţii, am terminat dezbaterea, urmează votul final pentru acest proiect.

3. Urmează Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul? Iniţiatorul e parlamentar. Nu este ordonanţa de urgenţă.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Iniţiativa legislativă se doreşte a fi o măsură reparatorie, pentru aproximativ 26 de mii de pensionari din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În urma procesului de revizuire a pensiilor realizat de Guvernul Boc, 26 de mii de oameni au rămas cu pensiile diminuate. Mai mult, ei ar fi trebuit să returneze diferenţa între vechea pensie şi cea revizuită, sumă pe care au primit-o şi în 2011. Deci, ar fi vorba de două măsuri care ar putea afecta aceste persoane, o dată returnarea în termen scurt a acestei diferenţe şi, de asemenea, diminuarea pensiilor.

USL repară aceste nedreptăţi. Într-un prim pas, nu se mai recuperează prin acest proiect de lege aceste diferenţe de plată. Rezolvăm astăzi o problemă importantă cu care se confruntă cei 26 de mii de pensionari militari.

În continuare, Uniunea Social-Liberală îşi declară angajamentul politic ca din 2013, viitorul guvern USL, validat de alegerile parlamentare, să înceapă procesul de revenire a pensiilor diminuate ale militarilor la plafonul din decembrie 2010.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Punctul de vedere al Guvernului şi apoi raportul comisiei. Vă rog.

Domnul Corneliu Dobriţoiu (ministrul apărării naţionale):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Una din categoriile sociale care a fost nedreptăţită de măsurile arbitrare luate de Guvernarea Boc a fost rezerva Armatei Române.

Mă aflu aici în faţa dumneavoastră ca reprezentant al Guvernului USL pentru a repara injustiţiile produse în ultimii ani, printr-o serie de acte normative care au contribuit la învrăjbirea categoriilor sociale sau au atacat demnitatea unor oameni, au generat mari probleme existenţiale altora şi decesul câtorva, în loc să primească din partea ţării respect şi recunoştinţă.

USL a agreat ca primă măsură reparatorie soluţia de amnistie fiscală, aprobată prin memorandumul adoptat de Guvern în şedinţa din 30 mai şi avizată în unanimitate ieri, în comisiile de specialitate.

Ca atare, vă solicit cu respect, într-o primă etapă, sprijinul pentru a aproba proiectul de Lege de modificare a art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2011, în sensul amnistierii obligaţiilor de plată rezultate din scăderea pensiilor ca efect al recalculării şi revizuirii acestora.

Vom stopa astfel măsura abuzivă şi de un cinism înfiorător, prin care am fost obligaţi să le băgăm oamenilor mâna în buzunar din nou pentru a restitui sumele primite anul trecut în deplină legalitate.

Din păcate, din cauza constrângerilor bugetare nu putem ca, în acelaşi timp, să dispunem şi revizuirea pensiilor diminuate, la cuantumul din decembrie 2010.

Mai mult, unul din principiile fundamentale ale armatei este cel al camaraderiei, care presupune spirit de corp şi sacrificiu, dar şi solidaritate. Există, în acest moment, şi rezervişti din alte structuri militare - altele decât armata - ale căror pensii au fost diminuate şi pentru care aceste instituţii nu au banii necesari pentru a efectua plăţi în consecinţă.

De aceea, mi se pare împotriva spiritului de corp ca noi, militarii, să beneficiem, în timp ce alte categorii ar fi nevoite să aştepte încă o bucată de vreme.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intenţia noastră de a repara nedreptăţile nu se opreşte aici, după cum aţi auzit. Angajamentul nostru politic este ca într-o a doua etapă să includem în viitorul program de guvernare al USL - problematica pensiilor militare.

Această măsură va fi asumată de partidele din USL la negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, ca încă din 2013 să demarăm procedurile de revenire a pensiilor militare diminuate la cuantumul din 31 decembrie 2010.

Este un angajament politic al USL, de aceea votul dumneavoastră de astăzi este hotărâtor, pentru că poate determina, în conformitate cu programa de guvernare, redarea statutului, drepturilor şi demnităţii rezerviştilor României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Scuze, înainte de aceasta, raportul comisiei.

Domnul Gheorghe Ana:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură obişnuită, cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, trimis cu adresa PL-x 102/4 mai 2012 şi înregistrată cu nr.32/135/7.V.2012, respectiv nr.27/123/7.V.2012.

Consiliul Legislativ cu nr.1.161/02.11.2011 a avizat favorabil propunerea legislativă, cu anumite observaţii şi propuneri.

Guvernul, prin punctul său de vedere, trimis cu adresa nr.2.745/2.XII.2011, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.1/2011, astfel încât punctajul minim anual să fie calculat în funcţie de datele din memoriul personal al pensionarului, iar în situaţia în care din procesul de recalculare a rezultat un cuantum mai mic al pensiei, să se menţină cuantumul din luna decembrie 2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu prevederile art.61 şi art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe comune pe 21 mai şi 13 iunie 2012.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 23 aprilie 2012.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La şedinţă, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 23 membri ai acesteia, iar din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au fost prezenţi 13 deputaţi din totalul de 25 de membri ai acestei comisii.

În urma dezbaterii, cu unanimitate de voturi pentru Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială, propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege cu amendamente.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul deputat Ghiţă Cornel.

Domnul Cornel Ghiţă:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am luat cuvântul la această iniţiativă PL-x 102, prin care se aduc modificări Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 şi pentru a înţelege foarte bine despre ce-i vorba, am să explic faptul că este vorba de recalcularea pensiilor. Această perioadă de recalculare a durat aproximativ opt luni, timp în care s-au adunat sume de restituit, pentru cei care au avut un cuantum mai mic după recalculare, sau sume de primit, pentru cei care au avut un cuantum mai mare.

Aceste sume - şi de primit şi de returnat - trebuiau să se facă în mod eşalonat.

Actul normativ pe care-l avem astăzi în faţă aduce ştergerea, amnistia sumelor pe care pensionarii trebuiau să le returneze, dar în niciun caz nu modifică cuantumul pensiei.

Ceea ce nu s-a spus aici, şi pensionarii din toată ţara - pensionarii militari - trebuie să înţeleagă şi să ştie că pensiile recalculate rămân în cuantumul ieşit după recalculare.

Deci, cred că în mod demagogic s-a prezentat acest proiect cu două puncte, din care este rezolvat pozitiv numai unul. Cuantumul pensiilor care în urma recalculării a ieşit mai mic rămâne în plată.

Vreau să vă spun că, în cadrul şedinţei comisiei de ieri, am fost surprins de punctele de vedere pe care le-au prezentat Ministerul Apărării şi Ministerul Muncii. Confuziile flagrante între pensiile speciale şi pensiile ocupaţionale, între sistemul public de pensii şi pensiile speciale, pe care reprezentanţii Guvernului le-au prezentat ieri în comisie, ne-au arătat faptul că ne aflăm în faţa unui act normativ, care, dacă va fi modificat, va aduce deservicii majore pensionarilor militari.

După cum s-a spus de la acest microfon, pensionarii sunt rugaţi să meargă în campania electorală de la parlamentare din toamnă cu speranţa că în 2013 vor fi recalculate aceste pensii militare.

Acum, intrând pe fond, trebuie spus următorul lucru: sistemul de pensii actual prevede un principiu şi o normă transparentă şi unitară pentru toţi pensionarii.

În condiţiile în care se va face această modificare pentru pensiile militare, va apărea o lege specială. În momentul în care va apărea această lege specială, vom avea deschis un larg orizont pentru toate categoriile socio-profesionale, iar în acel moment, vom vedea o presiune teribilă pe Legea pensiilor, şi eu sunt sigur că, în doi ani de zile, ea va ajunge la lipsa de transparenţă şi la lipsa de unitate pe care au avut-o legile anterioare.

Vom urmări modul cum se va acţiona pe această lege, ce modificări vor fi aduse, şi trebuie să fim foarte atenţi pentru a nu apărea aceste legi speciale.

În concluzie, trebuie să spun că este un demers demagogic, de întârziere, dar de dare de speranţe câtre foştii militari care au pensii militare.

Dacă urmărim ce se întâmplă în acest moment cu biletele de tratament pentru pensionari şi deja focarele de revoltă din ţară referitoare la acest punct, vedem că toată această teorie şi critică insistentă pe Legea pensiilor a fost făcută în mod demagogic, numai din motive electorale.

Domnilor colegi,

A venit momentul în care trebuie să modificaţi - aşa cum aţi propus, dacă aveţi voinţa şi sursa de finanţare - această lege a pensiilor.

Altfel, rămâne un demers demagogic şi pensionarii militari vor înţelege foarte curând acest demers.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun! Vă mulţumesc.

Domnul Georgian Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Georgian Pop:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt foarte bucuros că în Parlamentul României au început să se întâmple lucruri bune, iar lucrurile bune ţin de acţiune, şi nu de vorbe.

Un lucru bun este acest proiect de lege.

Practic, prin acest proiect de lege facem o reparaţie morală pentru rezerviştii, pentru pensionarii din sistemul militar.

De ce spun acest lucru? Pentru că, la cum arăta legislaţia până să avem noi acest proiect de lege, pensionarilor - celor 26 de mii - nu doar că li se reduceau pensiile, dar, mai mult, trebuiau să vină şi cu bani de acasă pentru acele opt luni în care s-a produs recalcularea.

Într-adevăr, una dintre promisiunile noastre, ale USL-ului, că odată veniţi la putere vom face o reparaţie morală, una dintre ele, s-a întâmplat. şi vedeţi, în timpul guvernării Ponta, pensionarii militari beneficiază, în acest prim pas de o amnistie şi nu trebuie să mai vină cu bani de acasă.

Este un mare lucru pe care l-am realizat şi vreau să-i felicit pe colegii mei, pe iniţiatori, şi pe noi, cu toţii care vom pune în aplicare această chestiune.

Vorbea colegul dinainte despre demagogie.

Păi, stimate coleg de la PDL, demagogie înseamnă doar să vorbeşti şi să nu faci nimic! ceea ce aţi făcut dumneavoastră până acum!

Noi, prin acest proiect de lege, facem ceva, îi ajutăm efectiv pe pensionarii militari, şi lucrul acesta cred că este lăudabil. Cred că, în această perioadă destul de grea, să faci gesturi efective este cel mai important lucru.

Iar prin acest proiect de lege noi am trecut din domeniul vorbelor în domeniul acţiunii efective şi sunt convins că pensionarii militari receptează pozitiv şi la adevărata valoare acest lucru.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Scutaru, vă rog. Domnul deputat din partea Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Se pare că rezultatele alegerilor locale au efecte asupra discursului unor colegi din PDL.

Da, domnilor, aţi pierdut alegerile, o să le pierdeţi şi pe cele din toamnă, trebuie să vă mulţumiţi cu acest gând.

Ce vreau să vă spun. Spre deosebire de dumneavoastră, colegii din PDL, USL respectă principiul neretroactivităţii unei legi. Şi cei care au beneficiat de pensii majorate vor rămâne cu aceste pensii, nu aşa cum aţi făcut dumneavoastră şi aţi călcat în picioare şi Constituţia şi principii care au guvernat de 22 de ani acest Parlament.

În al doilea rând, da, Uniunea Social-Liberală se va lupta din 2013 pentru introducerea pensiilor ocupaţionale pentru militari. E un sistem de pensii, care, în România, a apărut de pe vremea lui Cuza şi l-a desfiinţat Boc - dacă vă este cunoscut acest personaj.

În al treilea rând, spuneaţi, ne faceţi pe noi demagogi fiindcă încercăm să îndreptăm ceea ce aţi făcut dumneavoastră. Aţi făcut o recalculare pornind de la invective şi acuze la adresa militarilor. Mai ţineţi minte când domnul Boc îi făcea "pensionari nesimţiţi"?

Şi aţi făcut o reformă aşa-zisă a sistemului militar de pensii, prin care aţi adus un plus de vreo 150 de milioane la buget, care apasă pe buget în acest moment.

Vă lăudaţi cu această reformă pe care aţi făcut-o.

Stimate coleg,

în bugetul Ministerului de Interne n-aţi prevăzut pentru tot anul bani pentru aceste pensii. În Ministerul de Interne sunt bani pentru pensionarii militari, prevăzuţi până în luna noiembrie inclusiv. În decembrie nu ştiu cine îi va aduce, dar în niciun caz domnul Igaş. Domnul Igaş, care a avut... - singurele rezultate pozitive ale domnului ministru Igaş au fost în lupta sa perpetuă cu limba română.

Uniunea Social-Liberală îşi asumă în viitorul program de guvernare revenirea pensiilor militare la plafonul din 31 decembrie 2010. Este un angajament politic pe care noi îl luăm şi îl vom duce la îndeplinire, aşa cum astăzi îndreptăm un lucru care ar fi putut afecta cei 26 de mii de pensionari militari. pe o lege proastă pe care aţi făcut-o dumneavoastră, cei din PDL, acestor oameni să li se bage mâna în buzunar, să li se ia banii înapoi, lucru cu care noi nu suntem de acord.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader, după aceea domnul Mircovici, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor. E adevărat, sunteţi parlamentar independent şi trebuie să iau grupurile în ordine.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

De la Comisia pentru muncă, dacă nu ştiaţi că e vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Eu sunt puţin surprins şi vreau să le atrag atenţia colegilor de la putere că, pe site-ul Asociaţiei Cadrelor de Rezervă din Armată, semnată de domnul Dogaru, e o scrisoare deschisă către domnul Ponta şi domnul Antonescu, în care vă atrage atenţia că trebuie să vă respectaţi promisiunile, aşa cum le-au respectat ei.

Ei au fost în Piaţa Universităţii în numele societăţii civile - şi n-a fost aşa; ei au susţinut la vot şi au adus oamenii la vot în numele USL-ului; ei au spus că au propus preşedinţi şi vicepreşedinţi de secţii de votare, dumneavoastră având obligaţia de a semna acel protocol cu dânşii, să le respectaţi cererile, inclusiv a le da toţi banii din urmă şi toate solicitările lor.

Deci eu aş vrea să nu cădeţi într-o situaţie penibilă, să nu vă respectaţi promisiunile, când v-au ajutat să ajungeţi la putere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircovici, vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnă preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt unul dintre pensionarii militari afectaţi de recalcularea pensiilor.

Sunt unul dintre cei care sunt interesat ca problema aceasta să fie rezolvată.

În momentul în care s-a renunţat la Legea nr.164 ca lege ocupaţională, care reglementa pensiile ocupaţionale, adoptată în 2004, în preajma şi ca o condiţie a intrării României în NATO, dacă vrem, aşa cum este în toate statele NATO, am reţinut atenţia în dezbaterile care au avut loc, că vor fi cheltuieli suplimentare, că se vor produce dezechilibre majore în sistemul militar, că se va realiza pierderea calităţii de militar a rezerviştilor militari şi, prin aceasta, neputând rămâne obligaţia de mobilizare atâta timp cât dreptul dispare şi practic că este un atentat la siguranţa naţională.

Acest lucru nu a fost luat în seamă, motiv pentru care, la Legea unitară a pensiilor, atunci când a fost în discuţie acel vot, au fost două voturi împotrivă: unul dintre cele două voturi împotrivă a fost al meu. Deşi Grupul parlamentar al minorităţilor a stabilit că nu va vota moţiuni de cenzură, am fost singurul care - înţeles fiind sau nu de colegi, dar, oricum, până la urmă au acceptat acest lucru - am votat moţiunea de cenzură tocmai în interesul acestui element de securitate naţională care trebuia asigurat prin neafectarea cadrelor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cărora li se menţin obligaţiile militare şi după ieşirea la pensie.

Repararea greşelii şi a inechităţii în momentul de faţă este parţială. De fapt, cu mâna pe inimă, nici nu putem vorbi, practic, de o reparare a acestor inechităţi care s-au produs. Putem să vorbim despre faptul că unii oameni care au avut un statut aparte în toată activitatea lor militară sunt puşi în situaţia de a li se diminua încă o dată pensia, prin retragerea sumelor acordate pe perioada recalculării.

În acelaşi timp, vreau să vă informez, cu tot respectul cuvenit, că ieri, în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială, întâlnite în şedinţă comună, am votat acest raport care a fost prezentat tocmai datorită angajamentului public făcut în numele Guvernului de ministrul apărării naţionale, angajament pe care l-a făcut şi astăzi în faţa forului reprezentativ suprem al poporului român, care este Parlamentul, că problema va fi soluţionată. Noi ştim, modalitatea practică, constituţională de adoptare a unei legi este atunci când în buget există sursa bugetară care trebuie indicată. Evident, în momentul de faţă această sursă bugetară nu există.

Mai mult decât atât, există un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, care, indiferent care este guvernul României, trebuie să fie respectat.

Datorită acestui lucru am înţeles foarte clar că în bugetul din 2013, pentru că programul de guvernare va cuprinde această rezolvare, în bugetul din 2013 vor exista bani pentru această soluţionare.

Vreau să vă spun, doamnelor şi domnilor, că nu vorbim de pensii speciale, vorbim de pensii ocupaţionale, în condiţiile în care militarii sunt singurii din ţară care nu au salariu, care au soldă. Şi atâta timp cât au soldă, ei trebuie să fie trataţi ca atare.

În ceea ce priveşte conţinutul iniţial al proiectului de lege care a intrat în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vreau să vă spun că, alături de colegul Scutaru, am avut amendamente care să rezolve în totalitate, în integralitate problemele care erau şi-i afectau pe militari. Şi am solicitat în plenul comisiei ca aceste amendamente care apăreau respinse, datorită imposibilităţii bugetare, să nu fie cuprinse ca amendamente respinse.

Pentru mine ar fi fost foarte bine, un gest politic extraordinar să arăt că sunt amendamente respinse, să vin la tribuna Parlamentului şi să le susţin. Aş atrage interesul şi sprijinul colegilor mei pentru o viitoare campanie electorală.

Dar ar fi fost nedemn să folosesc o astfel de modalitate pentru a obţine nişte voturi pe care sunt sigur că le voi obţine.

Celor care mi-au spus ieri că n-am avut coloană vertebrală când am spus să nu se mai retragă aceste amendamente, le spun acum public: n-am vrut să speculez politic şi electoral o problemă care era evident în favoarea mea.

Sunt convins că se va găsi soluţia pentru ca pensiile militare să revină la statutul de pensii ocupaţionale, aşa cum sunt în toate statele NATO.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Marian Săniuţă şi apoi reluăm celelalte grupuri care mai vor să intervină.

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am să vă rog să-mi permiteţi doar un punct de vedere tehnic pe care să vi-l expun astăzi.

Am avut aici o prezentare extrem de interesantă a domnului ministru, dar unilaterală, strict de perspectiva Ministerului Apărării - nici nu putea să facă altfel, am avut o prezentare a colegilor mei iniţiatori - eu îi felicit pentru iniţiativă, dovadă că am votat-o, însă această iniţiativă nu rezolvă toate problemele pe care le ridică această lege pentru rezerviştii militari.

Şi aici, vreau să mă refer la un singur aspect, stimaţi colegi, nu rezolvă problema pe care am ridicat-o în comisie, că această reparare vine şi atinge şi pe cei care, purtând haina militară, erau paznici în închisori şi pe cei care, fiind rezervişti militari, au păzit satele de deportaţi din Bărăgan şi care, în acest moment, în această iniţiativă, vor avea, cu toţii, aceleaşi drepturi.

Sigur că aş putea aminti şi de alte categorii.

Mă opresc aici, spunând: este o decizie în alb şi negru. În alb, pentru că, într-adevăr, trebuie să reparăm nişte inechităţi. Pe de altă parte, din păcat, cu această ocazie, mai scapă, totuşi, anumite categorii, care, din anumite perspective - şi stau şi mă gândesc ce-or gândi, în acest moment, cei care au fost deportaţi în Bărăgan, când află că paznicii lor intră în această categorie de favorizaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Vişan, dar o să vă rog să aveţi o intervenţie...

Domnul Gelu Vişan:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vorbesc foarte rar la acest microfon.

Cu tot respectul pentru cadrele militare în rezervă, cu tot respectul pentru Parlamentul României, vreau să spun că domnul Toader a adus în câteva cuvinte în atenţie ceea ce se întâmplă astăzi. Probabil şi noi o să luăm în considerare o măsură reparatorie, dar ceea ce se face astăzi în Parlamentul României este un troc între conducerea USL-ului şi Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate. Acestea au trimis o scrisoare către Victor Ponta şi Crin Antonescu, în care spun următoarele lucruri - e pe site-ul cadrelor militare - Sindicatului: "Noi toţi am avut o contribuţie majoră la căderea succesivă a Guvernelor Boc şi Ungureanu. Am asigurat, în măsura în care ni s-a cerut sau n-am fost înlocuiţi prin reprezentanţi ai UDMR, secţiile de vot cu preşedinţi, vicepreşedinţi, membri şi observatori. Pe baza promisiunii dumneavoastră, am scos, aşa cum ne-am angajat lumea la vot ş.a.m.d.

Adică implicarea acestui sindicat în politica din România.

Mai cere acest sindicat copreşedinţilor USL - Victor Ponta, Crin Antonescu şi Constantin Daniel - suspendarea, demiterea răului absolut, personificat de numitul Traian Băsescu, alegeri generale prezidenţiale concomitente cu nu ştiu ce, semnarea contractului social ş.a.m.d.

Această scrisoare e publică, pe site-ul Sindicatului Cadrelor Militare.

Voci din sală:

Lasă-ne, că-l citim de acolo!

Domnul Gelu Vişan:

Chiar vă rog. Are a face! Că dumneavoastră, în acest moment, USL-ul, cedaţi unui troc politic. Nu-i o chestiune reparatorie, ci-i un troc politic. Mulţumesc. (Vociferări.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnul deputat, nu mai doreşte, am înţeles. Îl convingeţi şi pe domnul Giurgiu să nu mai ia cuvântul? Îmi promiteţi să fie scurt.

Domnul Mircia Giurgiu:

Nu e niciun război, vreau să spun că este o lege binevenită, aşteptată de foarte mulţi oameni şi, pe lângă militari, avem şi pensionari care, în acest moment, trebuie să plătească, fără să fie de vină cu nimic, din alte categorii.

Aşadar, trebuie să-i avem în vedere pe absolut toţi cei care au fost afectaţi şi să venim cu măsuri reparatorii cât mai urgent.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Titlul legii: Lege pentru modificarea art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Adoptat.

La punctul 2, observaţii? Nu aveţi. Adoptat.

Punctul 3, observaţii? Nu aveţi. Adoptat.

Punctul 4, observaţii? Nu aveţi. Adoptat.

Punctul 5, observaţii? Nu aveţi. Adoptat.

Punctul 6, observaţii? Nu aveţi. Adoptat.

Punctul 7, observaţii? Nu aveţi. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Şi mai avem Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul? Nu.

Raportul comisiei juridice, vă rog, domnule vicepreşedinte Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

foarte repede, orele sunt înaintate. În cazul acestui proiect de lege, Consiliul Legislativ a avizat favorabil. S-a primit un punct de vedere de susţinere şi din partea Guvernului, care susţine această iniţiativă.

Obiectul de reglementare este de eliminare din cuprinsul alin.(1) a hotărârilor plenului Camerei şi al Senatului, a hotărârilor adoptate în plenuri reunite şi plenuri comune să fie supuse controlului Curţii Constituţionale.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă propunem adoptarea propunerii legislative, aşa cum o aveţi în raport, iar prin obiectul şi conţinutul lui, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

De multe ori am fost acuzat că prezentăm în plenul Camerei Deputaţilor iniţiative legislative fără raport. N-am văzut acest raport, îl intuiesc numai. Rapoartele trebuiau depuse, chiar dacă în regim de urgenţă a fost dezbătut ieri, n-am căutat nici pe la casete, de regulă se dădeau în sala de plen. Eu nu-l am, deci nu-l avem. Niciunul dintre colegii noştri nu-l are.

Dar v-am spus că intuiesc la ce se referă acest proiect de lege şi intuiesc şi discuţia care a fost despre această iniţiativă legislativă. Vă aduceţi aminte că acum câţiva ani de zile, nu mult, cu un an şi jumătate în urmă, un senator de la PSD a modificat legea din ’92, privind atribuţiunile Curţii Constituţionale, în sensul că aceste hotărâri ale Parlamentului pot fi atacate la Curte.

Atunci, vă convenea, probabil. Şi sunt sigur că vă convenea. Acum nu vă mai convine ca aceste hotărâri să fie atacate şi modificaţi legea. Eu cred că consecvenţa în politică trebuie să fie un element fundamental, dacă vrem să facem cu adevărat politică, nu după interesul de moment. Interesul dumneavoastră de moment este să nu mai putem ataca aceste hotărâri, iar majoritatea să fie cea care hotărăşte. Majoritatea conjuncturală sau de moment. Ăsta este sensul acestei legi. Probabil că dacă nu vă convine, mai modificaţi încă o dată legea aşa cum vreţi dumneavoastră. Hai să fim consecvenţi, e o lege din ’92.

Domnul Ponta a spus că e bine să gândim altă structură a Curţii şi altfel să-i alegem. Ţineţi minte că dumneavoastră aţi propus, senatori şi deputaţi ai PSD-ului la Curte de ani de zile.

Deci, vă rog să fiţi consecvenţi atunci când doriţi să faceţi un lucru bun. Dacă nu, îl faceţi numai în interesul personal al dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Florin Iordache, din partea Grupului parlamentar PSD. Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Da, în primul rând, l-aş ruga pe domnul Toader să-şi consulte caseta pentru că la casetă, da, la casetă... probabil colegii v-au luat raportul, nicio problemă, dacă eraţi foarte atent, colegul dumneavoastră Gabriel Andronache care are un amendament care a fost respins ieri.

Dar eu vreau să vă spun foarte clar. Prin această modificare pe care o facem noi la Legea Curţii Constituţionale vrem să stabilim că a treia Cameră în România nu există. Pentru că prin această modificare..., era foarte clar că peste hotărârile Parlamentului venea Curtea constituţională ca a treia Cameră care stabilea ce e bine şi ce e rău. Nu. În Constituţie scrie foarte clar, Curtea constituţională are nişte atribuţii foarte bine definite, stabileşte constituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor.

Curtea Constituţională nu trebuie să cenzureze activitatea şi hotărârile Parlamentului. Parlamentul, aşa cum este, este ales democratic şi reprezintă opinia populară şi, în aceste condiţii, hotărârile Parlamentului în niciun caz nu trebuie să fie cenzurate de către Curtea Constituţională, care în ultima perioadă, vrem sau nu vrem, a avut anumite păreri care, într-adevăr, au exces atribuţiilor sale.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Există situaţii când dreptatea este undeva pe la mijloc. Şi noi suntem de părere că nu toate hotărârile celor două Camere trebuie să fie atacate la Curtea Constituţională. Pe de o parte, de această posibilitate s-a abuzat şi de o parte şi de cealaltă, am blocat activitatea Curţii Constituţionale şi din când în când însăşi Curtea Constituţională şi-a dat seama că nu e de competenţa sa problema respectivă care s-a ridicat de unii sau alţii.

Totodată, a scoate de tot toate hotărârile Camerei de sub posibilitatea controlului constituţional este un joc foarte periculos, stimaţi colegi. Pentru că aceste hotărâri s-ar putea să atingă nişte drepturi constituţionale. Acum, vreo 2-3 luni s-a dat un vot prin care am constatat că un deputat nu mai are mandat. Mă rog, a fost motivat că a fost arestat, condamnat. tot aşa, prin hotărâre, se validează mandatele dumneavoastră, ale tuturor. Ce se întâmplă dacă cineva îşi dă seama că, mă rog, ia o hotărâre Camera Deputaţilor, retrage mandatul unui deputat, că aşa le convine lor, ăia care sunt în momentul respectiv majoritari....

şi încă o dată, încă o dată, doamnelor şi domnilor, atrag atenţia, am spus şi celorlalţi guvernanţi şi actualilor guvernanţi. Fiţi atenţi, faceţi legi care să vă convină şi atunci când, eventual, ajungeţi în opoziţie.

Ca atare, grupul nostru parlamentar se va abţine, încă o dată spun, este corect ca nu toate hotărârile să ajungă la Curtea Constituţională, dar mi se pare că acele hotărâri care vizează direct nişte drepturi constituţionale ar trebui să fie atacabile la Curte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc. dacă mai sunt alte intervenţii?

domnule Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

S-a modificat un articol cu un amendament mai demult aprobat şi prin care Curtea se pronunţa nu numai asupra regulamentelor Camerelor, ci şi asupra hotărârilor. Dar, pentru că acest amendament a fost făcut la vremea respectivă pe picior, nu s-a făcut niciun fel de corelare cu restul legii şi dacă s-ar respecta Legea nr.47, de fapt, Curtea nu s-ar putea pronunţa asupra hotărârilor din următoarele motive.

Potrivit Constituţiei, Curtea are în atribuţii, atribuţiile date prin Constituţie, iar art.146 zice: sau cele din Legea nr.47. ne uităm la art.2, unde sunt atribuţiile Curţii. O să constataţi că autorul a uitat să treacă, Curtea are în atribuţii să se pronunţe şi asupra hotărârilor. Să zicem că încălcăm acest art.2 şi trecem la art.11: Curtea emite decizii cu privire la constituţionalitatea legilor etc., dar autorul amendamentului, data trecută, uitase să treacă hotărârile, că această Curte poate să emită şi decizii. Deci, în mod concret, dacă dumneavoastră sesizaţi Curtea cu neconstituţionalitatea unei hotărâri, o să constataţi că datorită imperfecţiunii legii, că n-a fost corelată, Curtea nu poate emite decizii.

Să zicem că încalcă şi art.11 Curtea şi emite decizie, deşi cazurile sunt limitativ prevăzute, şi emite o decizie că acea hotărâre este neconstituţională. Şi pentru că nu există o nouă corelare, dacă la legi se spune că 45 de zile dispoziţiile declarate neconstituţionale se suspendă şi apoi îşi încetează efectele juridice, în cazul hotărârilor s-a uitat să se spună ce se întâmplă. Adică o hotărâre declarată neconstituţională, printr-o decizie care nu poate exista, n-are nici un fel de urmare.

Apoi, hotărârile sunt şi cu caracter individual, vezi numirile la anumite instituţii, şi cu caracter normativ sau general. Întrebare: hotărârea poate să fie atacată şi de cel interesat când este o hotărâre cu caracter individual? Nu scrie în lege. Hotărârea cu caracter general sau normativ în câte zile poate să fie atacată? Pentru că celelalte legile, le dai un termen de 5 zile, poate să fie atacată sau nu. Nici asta nu scrie.

Deci un amendament făcut pe picior a produs multe dereglări în această Lege nr.47. Existau două posibilităţi. Ori ne aşezam şi toate aceste corelări trebuiau făcute şi spuneam că are dreptul Curtea să se pronunţe şi asupra hotărârilor, la art.2. Spuneam că emite decizii şi în cazul hotărârilor, spuneam ce se întâmplă cu hotărârile declarate neconstituţionale, spuneam modalitatea de atac a hotărârilor, deci nişte modificări de ansamblu. sau pur şi simplu eliminam amendamentul buclucaş care ne-a băgat în aceste situaţii.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a ales calea cea mai simplă. A eliminat acest articol. Problemele pe care le-am enumerat în urma acestei eliminări nu mai există. Dacă cineva doreşte să supună controlului de constituţionalitate şi hotărârile Camerelor şi ale Parlamentului, trebuie să ţină cont de tot ceea ce am spus eu aici, dar este o modificare de ansamblu. Şi dacă ar fi vorba de modificat, apoi cred că în Legea nr.47 ar trebui să existe posibilitatea ca atunci când Curtea emite decizii care sunt contradictorii, să existe măcar în această situaţie o posibilitate ca aceste decizii să fie puse în acord, pentru că aţi văzut, există decizii care se bat cap în cap, la intervale relativ scurte.

În concluzie, din punct de vedere legislativ, această eliminare a amendamentului care a produs toate aceste probleme a eliminat problemele pe care le avem. Dacă legiuitorul va vrea pe viitor ca hotărârile să fie supuse controlului de constituţionalitate al Curţii, trebuie să ţină cont să facă toate corelările pe care le-am expus.

mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu. Acum intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

La punctul 1, Legea pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează votul final.

Vă rog, haideţi, ridicaţi şi introduceţi cartelele, astfel încât să verificăm dacă funcţionează toate cartelele.

Votul este deschis.

Vă rog să votaţi prezent şi da. Invit liderii de grup să vină să-şi ia, opriţi votul, să-şi ia print-urile să vadă dacă sunt.

Bun, aţi verificat, cartelele funcţionează? Bun.

Vreau să vă spun că anumite grupuri parlamentare au o agendă politică foarte încărcată. Şi, aşa cum am promis, la ora 13,00 trebuia să terminăm programul. Dar, haideţi că suntem în cvorum, nu e niciun fel de problemă. Bun.

Vă rog introduceţi cartelele. Sunt 7 legi. Primele sunt legile ordinare. Haideţi să începem votul că mai vin colegi şi pe parcurs.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Este lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

179 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 7 abţineri.

A fost adoptat.

Legi ordinare, respingeri.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind înfiinţarea şi funcţionarea camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Toate s-au conexat, s-a făcut un raport şi avem în momentul de faţă încă 3 legi care au raport de respingere.

Vă supun la vot prima, cu raport de respingere. Da? Votul este deschis, vă rog să votaţi. Deci, supun la vot raportul de respingere. Da? Este PL-x 704/2011.

185 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 5 abţineri.

Acum supun la vot PL-x 705/2011, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.283/2010 privind înfiinţarea şi funcţionarea camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, se referă la acelaşi lucru şi are tot raport de respingere.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

186 de voturi pentru, 4 împotrivă, 5 abţineri.

Şi Pl-x 462/2011 - Propunerea legislativă privind abrogarea Legii nr.283/2010 privind Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală publicat în Monitorul Oficial al României nr.15 din 07 ianuarie 2010 - se referă la acelaşi lucru, din nou avem raport de respingere.

Votul este deschis, vă rog să votaţi. 187 de voturi pentru, 4 împotrivă, 4 abţineri.

Legi organice.

Proiectul Legii energiei electrice şi a gazelor naturale - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

186 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 7 abţineri.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Şi Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Domnule Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am spus punctul de vedere, voiam să vă anunţ că noi părăsim sala.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

184 de voturi pentru, 2 împotrivă, 9 abţineri.

Supun la vot... vă rog, pe procedură, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Doamnă preşedinte, în numele grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal, vă solicit, în primul rând retragerea de pe ordinea de zi, la acest moment şi retrimiterea la comisie a proiectului legislativ nr.134/2012, Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Şi mai am încă o serie de legi pentru care solicit retrimiterea la comisie şi v-aş ruga frumos, am să le citesc pe toate să le supuneţi la un singur vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

PL-x, poziţia 5 era la mine pe ordinea de zi, PL-x-ul 627/2009 - Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Poziţia 19, Pl-x 760/2010 - Propunerea legislativă pentru completarea art.42 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţii şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Poziţia 25 - Pl-x 559/2010 - Propunerea legislativă privind transmiterea în administrarea Consiliului Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucureşti a unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", pentru realizarea obiectivelor de investiţii cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a zonei Plumbuita-Steaua Roşie-Petricani.

Poziţia 26 - PL-x 673/2011 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun, haideţi să le retrimitem pe acestea şi marţi mai retrimitem o tură, da? Bun.

Domnul Marian Neacşu:

Le citesc pe toate ca să rămână pentru stenogramă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

A, le citiţi pe toate? Ok.

Domnul Marian Neacşu:

Poziţia 36 - Pl-x 434/2011 - Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea consiliilor locale, în scopul transformării acestora în obiective de utilitate publică, cu caracter social.

Poziţia 42 - Pl-x 229/2011 - Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi".

Pl-x-ul de la poziţia 63 nr. 628/2010 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Poziţia 64 - PL-x 339/2009 - Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(4) al art.14 din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Poziţia 65 - PL-x 206/2011 - Proiectul de Lege pentru completarea art.55 pct.(5) din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Poziţia 67 - Pl-x 342/2010 - Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.135 din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrare privat.

Poziţia 84 - PL-x 797/2010 - Propunerea legislativă privind modificarea art.3 pct.(8), pct.(9) şi pct.(13) al Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Poziţia 85 - Pl-x 798/2010 - Propunerea legislativă privind modificarea art.1 alin.(2) pct.e) al Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Poziţia 86 Pl-x 799/2010 - Propunerea legislativă privind modificarea art.11 lit.c) al Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Poziţia 87 - Pl-x - 800/2010 - Propunerea legislativă privind modificarea art.121 alin.(1) al Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Poziţia 88 - Pl-x - 801/2010 - Propunerea legislativă privind modificarea art.3 pct.(27) al Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Poziţia 89 - Pl-x 802/2010 - Propunerea legislativă privind modificarea art.19 alin.(2) al Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Poziţia 90 - Pl-x 803/2010 - Propunerea legislativă privind modificarea art.31 alin.(3) al Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Poziţia 99 - Pl-x - 608/2011 - Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.94 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Şi atât, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie, numai o secundă, e vorba de lista de vot final generală, nu cea stabilită pentru ziua de astăzi, dar pentru a fluidiza lucrările era firesc să facem acest lucru.

Domnul Marian Neacşu:

Exact, vă mulţumesc pentru precizări, doamnă preşedinte, până săptămână viitoare aceste proiecte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Perfect. Votul este deschis, vă rog să votaţi.

169 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri.

Vă mulţumesc. Vă doresc o zi bună. (Consultări.)

Domnul Márton Árpád vrea să facă o precizare, deschideţi microfonul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Punctul 7 de pe ordinea de zi, aţi constatat-o votată fără s-o supuneţi votului sau aţi amânat votul acestuia?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, a fost primul anunţat pentru retrimitere la comisie.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Am înţeles că s-a citit de pe o altă listă. Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu, despre acela.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,30.