Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 17.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului, şi domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Domnule Preşedinte al României,

Aş vrea să vă solicit, înainte de a intra propriu-zis în desfăşurarea şedinţei noastre, ca, în urma tragicului accident din cursul zilei de ieri, în care şi-au pierdut viaţa patru militari români - căpitan-comandorul Mitică Docuz, maistrul militar Cătălin Topoliceanu, maistrul militar Viorel Cojocaru şi studentul Ştefan Coropeţchi -, din Academia Forţelor Aeriene "Henri Coandă", să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Domnule Preşedinte al României,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună de astăzi, 6 iulie 2012, a Senatului şi Camerei Deputaţilor, în cadrul sesiunii extraordinare, convocate pentru zilele joi, 5 iulie - sâmbătă, 7 iulie 2012, şi să vă anunţ că, din totalul de 432 de senatori şi deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 318 parlamentari, fiind absenţi 114.

Cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor, de 217 parlamentari, este îndeplinit.

La ordinea de zi avem dezbaterile pe fond şi votul asupra Propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, iniţiate de un număr de 154 de senatori şi deputaţi.

Supun votului ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru ziua de astăzi.

Cine este pentru?

Se numără mai cu atenţie decât altă dată.

218 voturi pentru.

Împotrivă? 123 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Propun ca programul de lucru să dureze până la finalizarea ordinii de zi.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 126 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat şi programul de lucru.

Stimaţi colegi,

Doresc să fac un apel la dumneavoastră toţi, la începutul acestei şedinţe, pentru ca lucrările ei să se desfăşoare într-o atmosferă demnă de instituţia în care ne aflăm, chiar dacă subiectul este extraordinar, chiar dacă subiectul generează, în chip firesc, poziţii contradictorii.

Reamintesc faptul că, în şedinţa comună de ieri, joi, 5 iulie 2012, a fost prezentată în întregime Propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României şi, de asemenea, au fost ascultate explicaţiile domnului Traian Băsescu, Preşedintele României.

Potrivit hotărârii plenului Parlamentului, s-a solicitat şi a fost primit avizul consultativ al Curţii Constituţionale cu privire la propunerea de suspendare.

Astăzi, în şedinţa Birourilor permanente reunite, am convenit asupra modalităţii de desfăşurare a acestei şedinţe: un reprezentant al iniţiatorilor să prezinte, pe scurt, actul, propunerea de suspendare, domnul Preşedinte al României să aibă dreptul la o intervenţie care nu va fi limitată în timp, deci cât va dori Domnia Sa, urmând ca, după aceea, grupurile parlamentare, plecând de la alocarea a zece secunde pe senator sau deputat, să dispună de următorii timpi:

- Grupul parlamentar al PDL - 24 de minute;

- Grupul parlamentar al PSD - 22 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL - 13 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR - 5 minute;

- Grupurile parlamentare progresiste - 5 minute;

- Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute;

- deputaţii şi senatorii independenţi - 2 minute.

Supun votului dumneavoastră propunerea Birourilor permanente privind timpul maxim alocat pentru dezbateri.

Cine este pentru?

(Domnul deputat Mircea-Nicu Toader solicită cuvântul.)

Domnul deputat Mircea Toader, pe procedură. Vă rog.

Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Nu se poate interveni când suntem în procedură de vot.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule Preşedinte al României,

Domnilor preşedinţi,

Asta voiam să vă şi atenţionez, să nu mai păţim ca ieri, să fiţi, vă rog, atent când ridicăm mâna pe procedură, să ne daţi cuvântul, că, altfel, nu mai intrăm în Regulament. Pe de o parte.

Pe de altă parte, pentru o prezentare corectă în faţa plenului, vreau să vă informăm că, în Birourile permanente reunite, reprezentanţii Partidului Democrat Liberal au solicitat ca Birourile permanente reunite să se desfăşoare din momentul când se primeşte avizul de la Curtea Constituţională. S-a trecut peste această solicitare a noastră şi aţi spus că, indiferent cum ar fi, este sau nu este aviz, ne vedem la ora 17.00, în plen. Corect era ca, în momentul când venea avizul de la Curtea Constituţională, să se reunească Birourile permanente şi, în 24 de ore, trebuia să ne vedem în plen.

Deci, pentru a rectifica, în mod corect, anunţul dumneavoastră, noi nu ne-am solidarizat cu poziţia celorlalţi membri din Birourile permanente reunite.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revin cu aprobarea propunerii Birourilor permanente privind timpul alocat pentru dezbateri.

Vă rog, cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă? 131 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, au fost aprobaţi timpii pentru intervenţii.

Pe procedură, domnul deputat Cezar Preda.

Domnul Cezar Preda:

Domnule preşedinte,

Pentru istorie. Când faceţi adunarea, depăşiţi cu mult cvorumul pe care l-aţi invocat la începutul şedinţei. E o problemă de aritmetică, nici măcar de matematică. Vă rog să reveniţi, să vedeţi dacă eu am dreptate sau nu, şi să corectaţi.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Explicaţia îmi pare mai degrabă de natură fizică. Anumite corpuri nu erau în momentul când am numărat - (Aplauze) -, când am verificat, iniţial, cvorumul, şi au pătruns după aceea în acest spaţiu. Dar nu e niciun fel de problemă, putem să verificăm, cum doriţi dumneavoastră.

Îngăduiţi-mi, dar, să deschidem dezbaterea şi să-l invit pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea iniţiatorilor, pentru a prezenta o sinteză a Propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, conform prevederilor art. 95 din Constituţie, coroborat cu art. 67 din Regulamentul şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule Preşedinte al României Traian Băsescu,

Domnule preşedinte al Senatului Crin Antonescu,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Analiza evenimentelor politice din ultimii trei ani arată că cel care a generat, conceput şi întreţinut procesul de alterare a statului democratic a fost preşedintele Traian Băsescu.

Acest regim neconstituţional, care a căpătat, încet-încet, accente dictatoriale, a supus instituţiile statului unui proces de erodare şi disoluţie fără precedent.

Acţiunile făţişe ale preşedintelui Traian Băsescu, care şi-a asumat, în mod deschis, neechivoc, rolul de prim-ministru şi de preşedinte de facto al Partidului Democrat Liberal, şi care a încercat să domine şi să subordoneze Legislativul şi puterea judecătorească, ridică grave probleme de ordin politic şi juridic.

De aceea, semnatarii acestui document, senatori şi deputaţi, consideră că se impune convocarea cât mai rapidă a unui referendum popular, prin care românii să aibă posibilitatea de a spune, în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord cu acţiunile lui Traian Băsescu şi cu politicile iniţiate şi impuse de acesta prin încălcarea prevederilor constituţionale cu privire la rolul instituţiilor în statul democratic. Nu există o altă cale, prin care preşedintele să răspundă pentru acţiunile sale, decât referendumul popular, în condiţiile art. 95 din Constituţie. Referendumul popular este necesar, pentru că există o listă importantă de încălcări ale Constituţiei.

În aceşti ultimi trei ani, preşedintele Traian Băsescu a uzurpat rolul prim-ministrului şi s-a substituit în atribuţiile constituţionale ale Guvernului.

Preşedintele României a săvârşit aceste fapte într-un mod abuziv, impunând Guvernului propunerile sale, de la modificarea Constituţiei, până la actele normative privind reformarea educaţiei şi sănătăţii. Însă, cea mai gravă a fost situaţia generată de anunţul preşedintelui din mai 2010, referitor la reducerea salariilor şi a pensiilor. În acel caz, nu numai că preşedintele s-a substituit Executivului, dar măsurile anunţate de acesta s-au dovedit, ulterior, a fi neconstituţionale, cel puţin în ceea ce priveşte reducerea pensiilor. Astfel, cel puţin în cazul concret enunţat, preşedintele a acţionat în mod direct. A cerut Guvernului să implementeze anumite măsuri, Emil Boc a ascultat, dar măsurile au fost declarate în afara Constituţiei. Este evident că ne-am aflat în faţa unei situaţii de o gravitate deosebită, iar preşedintele nu se poate sustrage de la răspunderea sa directă. A ordonat Guvernului să acţioneze în afara cadrului constituţional. Mai mult, măsurile impuse de preşedinte au avut consecinţe economice şi sociale extrem de grave: aruncarea în sărăcie a numeroşi cetăţeni români.

Se ştie că esenţa unui regim democratic rezidă în faptul că Guvernul răspunde în faţa Parlamentului. În schimb, preşedintele nu răspunde pentru faptele sale decât în faţa poporului, prin referendum. De aceea, preşedintele nu poate avea puteri executive, pentru că el scapă controlului reciproc între puterile statului.

Tot în aceşti ultimi trei ani, preşedintele a încălcat, în mod repetat, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute în Constituţia României.

Prin declaraţiile susţinute în spaţiul public, care contravin cu rolul şi conduita unui preşedinte, Traian Băsescu a antagonizat categorii sociale, atunci când a declarat că "4,2 milioane de salariaţi nu pot susţine pensiile a 4,9 milioane de pensionari", dovedindu-se un factor potenţator al unui conflict social, în loc să găsească soluţii pentru a preveni astfel de situaţii.

Un preşedinte care a dovedit o atitudine profund guvernată de rasism şi xenofobie, prin declaraţiile sale jignitoare la adresa oamenilor cu dizabilităţi sau declaraţiile ofensatoare la adresa comunităţii rome, nu poate conduce o ţară. Astfel de atitudini sunt incompatibile cu calitatea de preşedinte al unui stat membru al Uniunii Europene şi cu Constituţia României.

Din aceeaşi categorie de încălcări grosolane ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor face parte episodul promulgării Legii pensiilor, adoptate prin fraudă de Camera Deputaţilor. Faptul că semnătura preşedintelui se află pe un act recunoscut ca fiind rezultatul unui furt grosolan de voturi, care va intra, din păcate, în istoria neagră a parlamentarismului românesc, reprezintă o încălcare gravă a atribuţiei constituţionale referitoare la promulgarea legilor - art. 77 din Constituţie.

Sub regimul Traian Băsescu, presa a fost inclusă pe lista vulnerabilităţilor care afectează securitatea naţională, fapt fără precedent şi o acţiune clară de intimidare a acesteia, o consecinţă evidentă a faptului că cineva şi-a permis să aducă critici la adresa ta - a preşedintelui şi a apropiaţilor săi! Este revoltător!

Traian Băsescu, folosindu-se de calitatea de şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a inclus presa printre vulnerabilităţile ce ameninţă securitatea naţională, care au fost identificate în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, urmând ca instituţiile statului să fie obligate, în urma adoptării acestui document, să acţioneze împotriva organismelor de presă şi pentru limitarea libertăţii de exprimare.

În acelaşi registru de limitări, intimidări şi imixtiuni, se înscrie şi încălcarea de către preşedinte, în mod repetat, a principiului separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei.

Contrar rolului de mediator între puterile statului, conferit de Constituţie, Traian Băsescu a provocat crize în raporturile dintre Preşedinţie şi principalele autorităţi publice. Astfel, principalele critici vizează modul direct în care a cerut Guvernului să legifereze, practic, fără Parlament, ceea ce a condus la subminarea democraţiei prin nesocotirea rolului Legislativului, forul democratic de dezbatere, constituit prin voinţa poporului, prin încurajarea procedurii de angajare a răspunderii de către Guvern, procedură care trebuie să fie excepţie, şi nu regulă.

Atacurile fără precedent la adresa justiţiei, prin care preşedintele a periclitat independenţa, instigând, totodată, la nerespectarea legii, se înscriu nu doar într-o zonă de neconstituţionalitate, ci intră, chiar, în sfera penalului.

Am avut de-a face cu argumente aberante, care să susţină aceste teze periculoase pentru democraţie şi statul de drept. În concepţia preşedintelui Traian Băsescu, justiţia a făcut mai mult rău României decât politicienii sau românii care cerşesc prin Roma sau Paris. Asistăm, aşadar, la un atac fără precedent la adresa justiţiei şi la adresa magistraţilor, din motive electorale înguste, pentru a ascunde incapacitatea Guvernului pe care l-a numit în funcţie la acea dată, Guvernul Boc, de a rezolva problemele concrete ale ţării, cum ar fi aderarea României la spaţiul Schengen.

Atacurile preşedintelui au vizat şi Camera superioară a Parlamentului, Senatul României. Traian Băsescu atacă în mod direct puterea legislativă reprezentată de Senatul României.

Încălcând flagrant acelaşi principiu al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, preşedintele Traian Băsescu a declarat la Televiziunea Română, la momentul respectiv, că reforma sănătăţii, Legea asistenţei sociale şi legislaţia legată de justiţie trebuie adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvern, afirmând că Senatul s-a compromis de la preşedinte până la ultimul senator, amânând discuţiile pe aceste subiecte.

Aşa cum afirmam anterior, pe parcursul celui de-al doilea mandat de preşedinte, justiţia a reprezentat o temă predilectă de atac pentru Traian Băsescu. De la ingerinţe continue în activitatea şi autoritatea judecătorească, de natură să aducă atingere în mod direct independenţei justiţiei şi principiului separaţiei puterilor în stat, la încălcarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, până la încercările de intimidare a magistraţilor, au devenit obsesii ale unui preşedinte nociv pentru democraţia din această ţară.

În toată această manieră prezidenţială anticonstituţională şi antidemocratică, Traian Băsescu a iniţiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei şi a încălcat procedura de revizuire a Constituţiei, prevăzută chiar de Legea fundamentală. El şi-a asumat, astfel, din nou, rolul Guvernului, inversând rolurile prevăzute de Constituţie, care stabileşte clar că propunerea privind revizuirea Legii fundamentale revine Guvernului. În cazul de faţă, proiectul de revizuire a fost trimis de preşedinte către Guvern, care l-a restituit preşedintelui. Curtea Constituţională a constatat elemente de neconstituţionalitate, dar preşedintele nu a ţinut cont. A decis să trimită proiectul de revizuire către Parlament. Cum respectă, în această situaţie, preşedintele opiniile Curţii Constituţionale?

Lista motivelor de suspendare continuă cu instigarea la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, presiunile directe făcute asupra judecătorilor Curţii - prin vizite înaintea unor decizii importante.

Preşedintele Traian Băsescu a încălcat grav prevederile constituţionale când a declarat public, în data de 16 noiembrie 2011, că regimul personal instaurat de Domnia Sa nu intenţionează să respecte deciziile Curţii Constituţionale.

Vizita făcută la Curtea Constituţională de către preşedintele Traian Băsescu, cu intenţia de a pune presiune pe aceştia, în urma anunţului făcut de PSD şi PNL că se vor adresa Curţii Constituţionale reclamând decizia conform căreia Guvernul va îngheţa pensiile şi salariile bugetare pe parcursul anului 2012, este edificatoare.

Traian Băsescu declara, cu vădită lipsă de respect faţă de autoritatea Curţii şi faţă de Constituţie, că nicio altă decizie a Curţii Constituţionale a României nu va schimba radical hotărârea coaliţiei de a menţine îngheţarea salariilor şi pensiilor pe parcursul anului 2012.

În aceşti trei ani, preşedintele a încălcat sistematic principiul neapartenenţei politice a persoanei care ocupă funcţia prezidenţială şi a abandonat rolul constituţional de mediator între stat şi societate.

Am văzut cum preşedintele a acţionat, în numeroase situaţii, în mod explicit şi direct, ca lider al PDL. De exemplu: în ziua de 4 martie 2011, a participat la întâlnirea la vârf a Partidului Popular European, la Helsinki. Şeful formal al PDL, Emil Boc, nu a fost invitat. Mai mult, pentru deplasarea preşedintelui în Finlanda, s-au folosit resursele financiare şi materiale ale statului român, deşi reuniunea Partidului Popular European era clar, evident, una de partid.

Am văzut cum preşedintele a respins dialogul real cu partidele politice, cu excepţia propriului său partid, PDL, pe care îl lăuda, îl susţinea şi îl conducea în mod autoritar.

În decursul ultimului mandat, Traian Băsescu a avut cel puţin 20 de întâlniri cu lideri marcanţi ai PDL în afara cadrului de consultări cu partidele parlamentare.

Traian Băsescu a fost, de fapt, liderul Partidului Democrat Liberal, neputând fi vorba despre imparţialitatea şi neutralitatea cerute de la un adevărat preşedinte - art. 84 din Constituţie -, care ar trebui să se reflecte în modul în care relaţionează cu toate forţele politice din ţară.

Preşedintele a încălcat în mod grav prevederile Constituţiei şi principiul fundamental al democraţiei reprezentative, atunci când declara că nu va numi un prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formaţiune politică va obţine majoritatea absolută în Parlament. Practic, preşedintele ne spunea, prin acest refuz, că nu va respecta viitoarele decizii ale poporului, ale electoratului.

În concluzie, se poate spune că Traian Băsescu a încercat mereu, în ultimii trei ani, să anuleze regimul democratic românesc şi, prin încălcări repetate ale Constituţiei, să îndrepte regimul politic românesc către unul prezidenţial, de conducere unipersonală, în care preşedintele decide totul, prin uzurparea atribuţiilor celorlalte instituţii fundamentale.

Până în prezent, preşedintele nu a răspuns, din punct de vedere politic, pentru aceste fapte. De aceea, considerăm că un referendum, prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunţa asupra continuării mandatului domnului Traian Băsescu, este extrem de necesar.

Perseverenţa domnului Băsescu de a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive şi care afectează grav funcţionarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine iremediabilă a acestuia, ceea ce ne îndreptăţeşte să solicităm suspendarea lui din funcţie.

Stimaţi parlamentari,

Sunt dovezi şi probe care demonstrează că România sub Traian Băsescu este pe un drum greşit, care nu respectă Constituţia şi, de aceea, mandatul acestuia trebuie să înceteze.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule Preşedinte al României, aveţi cuvântul.

Fac precizarea, pentru colegi, că, în baza prevederilor constituţionale, domnul preşedinte are dreptul să intervină de câte ori doreşte pe parcursul dezbaterii, în continuare.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

(Aplauze)

Domnul Traian Băsescu - Preşedintele României:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Onorată conducere a celor două Camere,

În primul rând, trebuie să vă spun că am luat notă de avizul Curţii Constituţionale şi m-am bucurat constatând că, în acest aviz, Curtea Constituţională nu constată nicio abatere a preşedintelui care să justifice suspendarea, aşa cum ea este prezentată în art. 95 din Constituţia României.

(Aplauze)

Permiteţi-mi să mai fac o constatare, se pare că eu nu reuşesc să coabitez cu PSD-ul şi cu PNL-ul. În 2007, atunci când Guvernul liberal era în parteneriat cu PSD-ul din Parlament, aţi recurs la suspendarea preşedintelui. Acum, vă aflaţi din nou la guvernare împreună şi primul lucru de care aţi considerat că trebuie să vă ocupaţi este suspendarea preşedintelui.

Sigur, ca să ajungeţi la suspendarea preşedintelui trebuia să înlocuiţi din funcţie Avocatul Poporului pentru a putea emite ordonanţe neconstituţionale, spre a vă putea atinge scopul politic.

Vreau să ştiţi că sunt lucruri mai importante decât atingerea scopurilor politice. Şi un lucru care este infinit mai important este stabilitatea ţării şi reputaţia ţării.

Ceea ce faceţi de două săptămâni nu reprezintă nimic altceva decât o puternică zdruncinare a statului de drept spre a-l pune la dispoziţia USL. Eu cred că este o greşeală şi ceea ce aţi făcut va avea consecinţe pe termen lung.

Nu aş vrea să intru acum în detalii, dar vă asigur că ori nu aveţi o evaluare corectă asupra a ceea ce faceţi ori o aveţi şi nu vă pasă, pentru că este mai important pentru dumneavoastră să puneţi mâna pe toate pârghiile puterii, inclusiv pentru justiţie, pentru a vă apăra, eventual, penalii. Vine rândul domnului Voiculescu, dacă am înţeles bine din presă. L-aţi salvat acum două săptămâni. Nu ştiu dacă, fără să puneţi mâna pe structurile justiţiei, veţi reuşi s-o faceţi şi în continuare. Sigur, părerea mea este că obiectivul principal pe care-l aveţi este să puneţi sub control justiţia.

De asemenea, refuzaţi să duceţi la îndeplinire rezultatul referendumului din noiembrie 2009, prin care trebuia revizuită Constituţia şi să ajungem la 300 de parlamentari şi la Parlament unicameral, iar crearea acestei "revoluţii" violente din punct de vedere legislativ, credeţi dumneavoastră că acoperă acest deficit de responsabilitate faţă de poporul pe care pretindeţi că, prin acţiunea de astăzi, îl reprezentaţi.

Mă acuzaţi că nu am respectat deciziile Curţii Constituţionale.

Domnilor, minciuna trebuie să fie şi ea în nişte limite acceptabile. Ca să nu fie minciună această afirmaţie a dumneavoastră, ar fi posibil să fie probată, dacă-mi daţi un singur exemplu când eu nu am respectat deciziile Curţii Constituţionale. Poate că am făcut greşeala să le comentez, dar să nu le respect..., asta niciodată. Probabil acest punct a fost înscris exact pentru a acoperi sfidarea pe care însuşi premierul a făcut-o legat de decizia Curţii Constituţionale prin care i se spunea că nu el poate reprezenta statul român în Consiliul European.

Mă acuzaţi că am dat o informaţie corectă, care venea de la statistică şi era legată de numărul de salariaţi în raport cu numărul de pensionari. La acea vremea, erau 4,1 milioane de salariaţi şi 4,9 milioane de pensionari, iar semnalul public pe care eu l-am tras a fost legat de faptul că, niciodată, la nivelul CAS-ului de astăzi şi de la acea vremea, nu vom putea avea un fond de pensii echilibrat, ceea ce este confirmat şi astăzi. Astăzi, dacă priviţi în buget, veţi constata că deficitul fondului de pensii este de 3,6 miliarde de euro, iar acest lucru nu poate fi compensat decât dacă mărim numărul de salariaţi prin realizarea de investiţii.

Sigur, ceea ce s-a întâmplat în aceste zile va reprezenta un impediment în ceea ce priveşte atracţia României pentru investiţii străine, dar poate aveţi resurse interne să creaţi locuri de muncă în altă zonă.

Apropo, profit de acest subiect să vă spun tuturor că, dacă veţi tergiversa proiecte, dacă nu veţi accelera viteza de absorbţie a fondurilor europene, dacă nu veţi da drumul la investiţii străine în minerit, spre exemplu, vă asigur că nu există soluţie să alimentaţi corespunzător bugetul fondului de pensii.

În acuzaţiile dumneavoastră, susţineţi că am influenţat justiţia. Greşit. Poate mulţi dintre dumneavoastră aveţi rude, cunoştinţe, judecători sau procurori. Şi dacă aţi găsi măcar un singur judecător sau un singur procuror din această ţară sau un singur ofiţer de poliţie cu care eu să fi vorbit direct sau căruia să-i fi transmis mesaje indirecte - cum făcea domnul senator Voicu care, înţeleg că, astăzi, va vota pentru suspendarea preşedintelui - deci, dacă veţi găsi un singur astfel de caz, eu îmi voi asuma răspunderea afirmaţiilor dumneavoastră. Dar dacă nu, încetaţi să dezinformaţi.

Ceea ce am făcut eu, în ceea ce priveşte justiţia, a fost să o critic în baza rapoartelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, pentru că ineficienţa constatată la un moment dat nu putea fi ţinută ascunsă de români. Am făcut-o şi în şedinţele CSM unde, prin Constituţie, preşedintele participă şi, atunci când participă, conduce lucrările. Ca, de altfel, şi atunci când participă la şedinţele de Guvern. Dar cred că sunt circa 2 ani de când nu m-aţi mai auzit criticând justiţia. Dintr-un motiv simplu: a început să meargă şi asta îi înspăimântă pe mulţi infractori, fie că sunt din politică sau sunt din afara politicii, dar cu bune legături în politic.

Mă acuzaţi că nu s-a urmărit procedura legală în revizuirea Constituţiei. Vreau să ştiţi că greşiţi. Proiectul de revizuire a Constituţiei a pornit de la Guvern. Mi-am asumat să fac observaţiile legate de acest lucru şi, cu observaţiile pe textul iniţial, am trimis proiectul înapoi la Guvern. Proiectul a revenit cu observaţiile acceptate şi a plecat la Curtea Constituţională. Nu era misiunea mea să adaptez observaţiile Curţii Constituţionale la textul proiectului, ci am trimis acel proiect la Parlament. Dumneavoastră puteaţi decide dacă le menţineţi, dacă le schimbaţi, dacă daţi cu totul alt conţinut proiectului de revizuire a Constituţiei, pe care vi l-am transmis şi care avea ca principal obiectiv implementarea în Constituţie a referendumului care prevedea Parlament unicameral şi 300 de parlamentari.

Sigur, datorită experienţei acumulate în funcţia de Preşedinte al României, nu puteam să nu propun Parlamentului, în procesul de revizuire, să ţină cont de disfuncţionalităţile din interiorul Constituţiei. Păcat, că aţi refuzat să vă aplecaţi asupra acestui proiect, cu ocazia referendumului de suspendare a preşedintelui puteam să supunem referendumului şi noua Constituţie.

Aţi pierdut o ocazie să răspundeţi pozitiv prevederii din Constituţia României care spune un lucru simplu: suveranitatea poporului se manifestă şi în mod direct prin referendum.

Îmi reproşaţi că am respins dialogul cu partidele. Cred că n-ar trebui să fim într-o situaţie în care să ne amintim că au fost puţine invitaţiile cărora USL-ul le-a răspuns. De cele mai multe ori răspunsurile erau violente, neplăcute - trebuie să recunosc - pentru preşedinte şi a fost o bună perioadă în care dialogul cu USL-ul, practic, nu a fost posibil datorită refuzului de a răspunde pozitiv invitaţiilor preşedintelui.

Aş vrea să mai fac o ultimă precizare legat de afirmaţiile cu privire la xenofobie. Ele au fost în limita la care au fost sancţionate cu avertisment de către instituţiile statului şi niciodată nu au fost sancţionate în instanţe penale, deşi, de multe ori, acestea au ajuns până la instanţele de judecată. Le regret şi sunt de acord că astfel de afirmaţii nu trebuie făcute de niciun om politic şi, cu atât mai puţin, de un şef de stat.

Îmi rezerv dreptul ca, pe parcursul dezbaterilor, să mai am şi alte intervenţii punctuale, şi, din acest punct de vedere, cred că nu rămâne decât să ne încadrăm în limitele responsabilităţii fiecăruia.

Eu vă asigur că am avut deplină responsabilitate ca şef de stat, într-o perioadă în care criza economică a lovit cumplit, repet, a lovit cumplit România şi problemele legate de finanţele ţării au fost tratate, în perioada 2009, 2010 şi chiar 2011, la nivel de riscuri la adresa securităţii naţionale.

Vă mulţumesc mult şi succes!

(Aplauze)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al României.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Cred că aţi uitat sau aţi schimbat foaia, că în Birourile permanente reunite..., înainte de răspunsul preşedintelui, trebuia prezentat avizul consultativ al Curţii Constituţionale. Ştiu că s-a votat în Birourile permanente reunite că, indiferent dacă vine sau nu vine avizul consultativ, dumneavoastră, oricum, ţineţi această şedinţă, încălcând prevederile constituţionale. Şi cred că aţi citit greşit foaia pe care o aveaţi în mod normal, în care nu era prevăzută citirea avizului consultativ.

Şi daţi-mi voie să vă şi justific de ce Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a susţinut că timpul pe care l-aţi dat la dispoziţia Curţii Constituţionale pentru a redacta avizul este foarte scurt. Şi vă citez: "Menţionăm că termenul de 24 de ore, acordat Curţii Constituţionale pentru a emite acest aviz consultativ, este un termen nerezonabil, în cadrul căruia este dificil de analizat probleme de importanţă naţională."

Probabil că pentru dumneavoastră ceea ce susţineţi aici nu are nicio importanţă naţională.

Deci vă rog să reveniţi la ordinea de zi aşa cum este votată de Birourile permanente reunite.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Stimate domnule deputat,

Cu respect şi blândeţe, vă spun: este adevărat, în termeni populari, că foaia s-a schimbat întrucâtva, dar nu o foaie de-a mea, de aici.

Am discutat - şi eu nu intenţionez să reluăm, acum, în plen, discuţia - în legătură cu interpretarea acelor articole, dar ceea ce vă spun este că sunt informat - şi sper corect - că la căsuţa electronică a fiecărui senator şi deputat este documentul complet şi destul de copios, trimis de Curtea Constituţională, adică avizul. Pe site-ul Monitorului Oficial, pe site-ul Curţii Constituţionale, pe site-ul Parlamentului, de asemenea. Este la dispoziţia dumneavoastră. Suntem în cunoştinţă de cauză şi el nu mai trebuie citit întrutotul aici.

Dacă plenul doreşte să dăm citire acestui aviz în integralitatea lui, eu nu mă pot opune voinţei plenului suveran. Dacă faceţi o astfel de propunere, sunteţi invitatul meu.

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

Drept la replică.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Adică tot dumneavoastră dreptul la replică? Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Dumneavoastră vă dau dreptul la replică.

Dacă luaţi stenograma şedinţei Birourilor permanente reunite, vedeţi că acolo s-a stabilit ca un membru al Comisiei juridice să citească o sinteză a acestui aviz. Nu este o chestiune de prezentare la casetă şi fiecare spune ce vrea. Şi mi se părea şi corect ca să prezentaţi acest aviz. Foarte mulţi dintre colegii noştri..., şi nici nu ştiu dacă la putere au acest aviz. Să citească, să ştie foarte bine.

Corect era să se prezinte ca să putem să avem un punct de vedere faţă de acest aviz.

Aşa a fost stenograma, aşa s-a stabilit în ordinea de zi, că, dacă vine avizul consultativ, cineva din Comisia juridică - chiar domnul Iordache spunea că-l va citi - va prezenta o sinteză a acestui aviz.

Vă rog să reveniţi la ordinea de zi, nu la opinia dumneavoastră.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule deputat,

Mai întâi, daţi-mi voie să remarc faptul că, spre deosebire de dumneavoastră, Curtea Constituţională nu a socotit deloc nerezonabil termenul pe care noi l-am solicitat, drept pentru care, cu oarecare aproximaţie, l-a şi respectat.

Dacă aveţi o propunerea concretă, în sensul citirii în sinteză sau in extenso a documentului Curţii Constituţionale, vă rog s-o faceţi şi o supun plenului fără nici un fel de problemă.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Iar mă obligaţi să vin la microfon. Eu am citit aici ceea ce a scris Curtea Constituţională, exact: "un termen nerezonabil". Nu am spus eu, am spus sub semnătura preşedintelui Curţii Constituţionale.

Iar eu nu vă cer în mod special să citească, ci vă cer să respectaţi ceea ce am hotărât în şedinţa Birourilor permanente reunite. Acolo s-a hotărât să se citească o sinteză. Dacă vrea cel din Comisia juridică să-l citească pe tot, nu am nimic împotrivă, dar trebuie să fim în cunoştinţă de cauză asupra a ceea ce a scris Curtea Constituţională şi a modului în care a răspuns pentru fiecare acuzaţie a dumneavoastră.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Bun. Reţinând, stimate domnule deputat, că nu aveţi nicio propunere de făcut, mergem mai departe cu ordinea de zi şi invit reprezentantul...

(Discuţii în sală)

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Procedură.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Procedură din nou? Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Păi, procedură. Dacă mă obligaţi, am să vă solicit să fie citit, dar eu vă oblig să respectaţi ordinea de zi discutată în Birourile permanente reunite.

Dar dacă vreţi neapărat să ignoraţi ceea ce au stabilit Birourile permanente reunite în şedinţa la care dumneavoastră aţi fost - nu aţi condus dumneavoastră, este adevărat, a condus domnul Zgonea -, atunci vă solicit să se prezinte într-o formă, în sinteză sau citit integral, acest aviz.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Da. Este în regulă.

(Discuţii în sală)

Vă rog să păstraţi o atmosferă civilizată, s-a făcut o propunere...

Domnule senator, doriţi să interveniţi?

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Da.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Sunt vicelider la Senat şi, în calitatea aceasta, vă rog să respectaţi ordinea de zi pe care am votat-o.

Am votat ordinea de zi, da? Aţi votat-o. Atunci, dacă propuneţi schimbarea ei, supuneţi la vot schimbarea ordinii de zi.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule senator, am votat ordinea de zi - şi putem lua stenograma - fără un punct în care se dădea citire avizului Curţii Constituţionale. Nu mă opun, dar lăsaţi-mă să supun la vot.

Domnul preşedinte Valeriu Zgonea, pe procedură.

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

(În locul domnului preşedinte Valeriu Ştefan Zgonea, la prezidiu vine domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Preşedinte al României,

Domnule preşedinte Crin Antonescu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Daţi-mi voie să vă citesc ordinea de zi, aşa cum a fost publicată, pentru această şedinţă extraordinară, în Monitorul Oficial şi pe care dumneavoastră aţi aprobat-o. Probabil că, fiind stresaţi şi nervoşi, nu aţi fost atenţi.

Ordinea de zi şi programul de lucru pentru şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor din data de joi, 5 iulie 2012, şi vineri, 6 iulie 2012 - sesiune extraordinară:

Propunerea Grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL din Camera Deputaţilor şi Senat privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României.

Pe de altă parte, domnule deputat Toader, este neprincipial şi incorect să cereţi, după ce i-am dat cuvântului preşedintelui Traian Băsescu, pentru că preşedintele Traian Băsescu intervine după ce cele două proceduri sunt îndeplinite: citirea propunerii Grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL şi primirea de către deputaţi şi senatori, în conformitate cu Regulamentul comun, de la forma electronică până la forma în scris, a avizului Curţii Constituţionale. Cele două proceduri au fost îndeplinite. Pe cale de consecinţă, preşedintele de şedinţă, preşedintele Senatului, domnul Crin Antonescu, a dat cuvântul, aşa cum scrie şi în Constituţie, Preşedintelui României, domnului Traian Băsescu.

Domnule preşedinte Crin Antonescu, vă rog frumos să sistaţi dezbaterile pe această temă, care nu are niciun fond şi nicio substanţă, să trecem mai departe la luările de cuvânt ale grupurilor parlamentare, stabilite prin vot. Fiecare grup parlamentar are numărul de minute acordate, în funcţie de numărul de deputaţi şi senatori pe care-l au.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, revine la prezidiu.)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Da. Domnul Toader, din nou.

Eu nu doream să sistez nimic, doream să supun la vot o propunere, pentru că mi se pare modul cel mai simplu de a încerca să mergem mai departe.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, dar eu voiam să vă spun că, în momentul când i-aţi dat cuvântul domnului preşedinte Traian Băsescu, mă ridicam să vă cer tocmai această prevedere, dar...

(Discuţii în sală)

Vă rog să-mi permiteţi...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Eu credeam că vă ridicaţi din alte motive.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, Nu. Ascultaţi-mă foarte atent. Dumneavoastră aţi încălcat procedura stabilită în Birourile permanente reunite şi am aşteptat să vorbească domnul preşedinte.

Numai că trebuie să fac o remarcă şi, dacă vreţi neapărat, luaţi stenograma şedinţei Birourilor permanente reunite, acolo aşa aţi stabilit. Dacă dumneavoastră sau personalul care administrează Birourile permanente reunite nu a transmis din stenogramă ceea ce am stabilit noi şi aţi transmis la Monitorul Oficial altceva decât ceea ce au stabilit Birourile permanente reunite este problema dumneavoastră.

Eu nu am citit în Monitorul Oficial, m-am bazat pe ceea ce am vorbit, la rândul tuturor, în Birourile permanente reunite, motiv pentru care vă rog să supuneţi la vot ceea ce am solicitat eu, să fie citit integral acest aviz.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Da. Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Mircea Toader de a fi citit integral documentul, avizul trimis de Curtea Constituţională.

Cine este pentru? 107 voturi pentru.

Cred că propunerea a fost respinsă, da?

(Vociferări în sală)

Cine este împotrivă? 234 de voturi împotrivă.

Abţineri? 17 abţineri.

Cu 107 voturi pentru, 234 de voturi împotrivă şi 17 abţineri, propunerea a fost respinsă.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Niculescu Duvăz pentru justificarea votului.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnilor preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat vreau să subliniez că această procedură a fost introdusă - asta a fost şi respingerea pe care noi am dat-o - într-un moment nepotrivit.

Dacă aveaţi nevoie de a modifica ordinea de zi, dacă aţi fi constatat că ea nu coincide cu discuţiile din şedinţa Birourilor permanente reunite, în momentul în care s-a pus în faţa plenului ordinea de zi pentru a fi votată, trebuia să interveniţi, domnule Toader.

Dacă n-aţi făcut-o atunci, dacă, ulterior, în faţa unei proceduri complete, în faţa faptului că s-a distribuit acest aviz consultativ al Curţii Constituţionale, Preşedintele României, în discursul dumnealui a făcut referire deja la acest aviz, introducerea acestui punct, acum, în mijlocul dezbaterilor, era un lucru fără sens.

Vă rog, dacă vreţi să ţineţi regula jocului, ţineţi-o, interveniţi, supunem la vot, dar supunem corect. Noi am votat împotrivă, pentru că momentul era total nepotrivit şi pentru că era un moment în care nu se mai cerea o asemenea intervenţie pentru citirea, fie şi în rezumat, a avizului.

Vă mulţumesc.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Vă mulţumesc.

În fine, dau cuvântul domnului senator Vasile Blaga, preşedintele Partidului Democrat Liberal, care intervine în numele Grupului parlamentar al PDL.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

(Aplauze)

Domnul Vasile Blaga:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu aţi dorit să respectaţi ordinea de zi propusă în Birourile permanente reunite pentru că nu aţi dorit ca românii să audă avizul dat de Curtea Constituţională. Acesta a fost motivul. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

România trece în aceste zile prin momente dificile, poate cele mai dificile din istoria tinerei noastre democraţii. Şi aceasta numai pentru că un grup de politicieni, uniţi în minciună şi fărădelege, încearcă să confişte această ţară. Zi de zi, instituţiile fundamentale ale statului sunt atacate. Zi de zi, sunt călcate în picioare normele şi procedurile legale, în dispreţ faţă de români şi decredibilizând România în plan internaţional. Europa, întreaga lume priveşte cu îngrijorare cum România stă să se prăbuşească sub restauraţia fărădelegii.

Doamnelor şi domnilor,

Ceea ce se întâmplă în aceste zile în România nu este decât o luptă a noii puteri, condusă de cuplul Ponta - Antonescu împotriva statului de drept şi a democraţiei, nu este decât dorinţa unor oameni de a acapara puterea totală, uitând că adevărata menire a oamenilor politici nu este deţinerea puterii, ci exercitarea acesteia în slujba binelui public.

Domnilor de la USL, de când aţi preluat guvernarea, nu v-aţi ocupat niciun moment de viaţa românilor. Singura dumneavoastră preocupare este acapararea şi controlul total al puterii.

Guvernul României, stat membru al Uniunii Europene, este condus astăzi de un doctor în furt intelectual. Presa de pretutindeni vuieşte de plagiatul, hoţia lui Ponta şi se cruceşte de cât tupeu poate să aibă acesta, stând înţepenit în fotoliul de prim-ministru. "Ponta copy-paste" a făcut înconjurul lumii, făcând de ruşine românii de pretutindeni. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

Domnule Ponta,

Domnule Antonescu,

Nu mai încercaţi să-i prostiţi pe români. Ei văd în fiecare zi minciuna şi impostura uselistă manifestându-se în toată splendoarea ei. Trompetele USL au minţit că România are bani, dar când aţi pus mâna pe guvernare v-aţi trezit că e criză, că nu puteţi onora niciuna din promisiunile făcute când eraţi în opoziţie. Şi mai grav este că, din cauza incompetenţei guvernării useliste, criza economică se adânceşte. Acest Guvern nechibzuit este în stare să ne ducă până la toamnă în sapă de lemn.

Domnilor Victor Ponta şi Crin Antonescu,

Domnilor parlamentari din USL,

Zilele acestea, treceţi cu şenilele peste români, peste România, peste toate instituţiile democratice ale statului. Nu v-a scăpat nimic, nu aţi iertat nimic în demersul vostru de a înlocui regimul democratic câştigat în urmă cu 22 de ani cu regimul bunului plac al cuplului uselist Ponta - Antonescu. Aţi lovit succesiv şi continuaţi asediul împotriva tuturor puterilor legitime ale statului. Aţi început cu lovitura dată puterii judecătoreşti, prin presiunile făcute asupra justiţiei, prin schimbarea Avocatului Poporului şi cu restrângerile atribuţiilor Curţii Constituţionale. Aţi lovit puterea legislativă, prin puciul organizat permanent şi cu trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului.

Acum, loviţi în preşedinte. Prin propunerea de suspendare a preşedintelui, vreţi să doborâţi ultima instituţie care nu este la cheremul vostru, singura instituţie pe care nu o controlaţi. Preşedintele este ultima redută care vă stă în cale în ceea ce priveşte acapararea puterii totale a instituţiilor statului de drept.

Doamnelor şi domnilor din USL,

Demersul dumneavoastră de suspendare a preşedintelui este, în acelaşi timp, şi ipocrit, şi ilar. Or, stindardul guvernării dumneavoastră, domnul Victor Ponta, este primul demnitar al statului care a încălcat Constituţia şi a făcut-o cu bună ştiinţă. A plecat cu nonşalanţă să reprezinte România la Consiliul European, cu toate că nu avea acest drept, fapt dovedit de decizia Curţii Constituţionale, pe care aţi mutilat-o deja.

Încercaţi pentru a doua oară să-l suspendaţi pe preşedintele României, un preşedinte legitim, votat de milioane de români, şi tot pentru a doua oară nu aveţi niciun argument în favoarea minciunilor.

De ce aţi început pentru a doua oară suspendarea preşedintelui? Pentru că preşedintele Băsescu a fost şi este apărătorul legii egale pentru toţi. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

De el v-aţi împiedicat mereu, pentru că preşedintele nu a favorizat puterea aflată la guvernare, ci a instalat, a insistat pentru aplicarea legii. După părerea USL, un asemenea om trebuie înlăturat.

Doamnelor şi domnilor,

Este un lucru clar şi îl văd toţi românii. Preşedintele Băsescu nu a încălcat Constituţia, pe când Victor Ponta şi Antonescu o încalcă în fiecare zi. Acesta este adevărul. Duşmanii Constituţiei vor să suspende un preşedinte care respectă Constituţia. Culmea ipocriziei!

Domnule Ponta şi domnule Antonescu,

Aţi devenit maeştri în fărădelege. Acesta este singurul doctorat luat cu brio de Victor Ponta. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

Credeţi că în România minciunile pot lua locul adevărului, iar hoţia locul dreptăţii. Vreţi să întoarceţi România, dintr-o ţară democratică, într-o dictatură a moftului, a bunului plac. Asaltaţi toate instituţiile democratice ale ţării şi, în felul acesta, vreţi să vă plasaţi deasupra legii şi credeţi că veţi scăpa nepedepsiţi. Dacă asta credeţi, vă înşelaţi amarnic.

Aţi uitat că nu puteţi confisca instituţia supremă în această ţară, instituţia supremă într-o democraţie - alegătorii. Nu uitaţi, voturile românilor sunt singura forţă reală. Veţi afla curând de la ei, de la alegători, că ştiu să îşi apere ţara şi democraţia pe care o construiesc de 22 de ani. Veţi afla asta de la alegătorii de stânga sau de dreapta, de la alegători care sunt apropiaţi de PDL sau nu sunt. Românii vor vota, dincolo de un partid sau altul, pentru democraţie şi stat de drept. Iar dumneavoastră, Guvernul dumneavoastră şi majoritatea parlamentară pe care o conduceţi, v-aţi angajat ferm şi oficial împotriva democraţiei şi împotriva cetăţenilor români.

Doamnelor şi domnilor,

Alegătorii români văd şi înţeleg.

Domnilor guvernanţi uselişti,

Aţi comis atâtea nedreptăţi şi atâtea abuzuri într-o atât de scurtă perioadă, încât aţi zguduit din temelii întreaga societate românească. Răspunderea pentru apărarea democraţiei în România nu este doar în soarta alegătorilor. Noi, reprezentanţii aleşi, avem aceeaşi răspundere. De aceea, doresc să fac încă o dată un apel.

Dragi colegi din UNPR, UDMR, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, treziţi-vă! Nu puteţi pune umărul la demolarea statului de drept din România. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

Am guvernat împreună, am lucrat împreună şi ştiţi foarte bine că nici Constituţia şi nici democraţia nu s-au aflat vreodată în pericol în această perioadă. Nu puneţi umărul la răsturnarea democraţiei în România. Demonstraţi că aveţi conştiinţă, pentru ca apoi să vă puteţi uita în ochii celor care v-au ales.

Dragi colegi, astăzi trebuie să apărăm libertăţile şi drepturile cetăţeneşti, supremaţia legii şi instituţiile statului de drept, să apărăm democraţia şi valorile ei. Acesta este mandatul nostru, al tuturor românilor de bună-credinţă şi responsabili.

Grupurile parlamentare ale PDL vor vota astăzi împotriva suspendării din funcţie a Preşedintelui României.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Îngăduiţi-mi să iau cuvântul în numele Grupului parlamentar al PNL.

(Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule Preşedinte al României.

Domnule Preşedinte al României, cred, în momentul acesta, că există măcar un lucru care ne uneşte pe noi doi: dorul de Emil Boc. Cred că dumneavoastră îi duceţi dorul prim-ministrului Emil Boc, iar eu vă mărturisesc că duc dorul discursurilor parlamentare ale lui Emil Boc... (aplauze) ... pe vremea căruia credeam că nu se poate mai rău; dar azi am constat că da.

Să zicem însă că domnul Blaga n-a spus nimic şi să ne referim la subiect.

Stimaţi colegi,

Parlamentul nu este, de bună seamă, o instanţă juridică, Parlamentul nu este un tribunal şi hotărârea pe care noi o vom lua astăzi nu este o sentinţă. Nu e mai puţin adevărat că, în ciuda tensiunii, e una din cele mai frumoase zile ale vieţii politice româneşti şi, în orice caz, ale vieţii parlamentare. Pentru că astăzi, reuniţi aici, indiferent cu ce verdict politic vom pleca, nu dăm nicio lovitură de stat, nu atacăm nicio instituţie, nu punem între paranteze nicio literă a Constituţiei, ci ne aflăm în miezul exerciţiului democratic, constituţional şi parlamentar. Şi vreau să salut faptul că, cel puţin în principiu, până şi domnul preşedinte al României a recunoscut ieri acest lucru, performanţă la care membrii Partidului Democrat Liberal n-au ajuns nici până azi.

În fond, dincolo de argumentele cu trimitere juridică la articole de Constituţie încălcate constant şi flagrant, arătate în documentul politic pe care noi îl supunem dezbaterii şi votului dumneavoastră astăzi, în fond, cred că foarte mulţi dintre cei care au trăit şi trăiesc în această ţară ştiu că în fond astăzi s-a ajuns la solicitarea de suspendare a Preşedintelui României după ce ani de zile Preşedintele României a suspendat, de fapt, Constituţia României. A suspendat spiritul Constituţiei României şi măcar la nuanţă, deşi, evident, sunt semnatar al documentului care propune suspendarea, mă despart de textul pe care l-a reluat azi Eugen Nicolăescu.

Nu e vorba doar de faptul că Traian Băsescu şi numeroasa lui camarilă politică şi de altă natură au transformat ilegal şi neconstituţional România într-un regim politic prezidenţial de facto. Un regim politic prezidenţial, chiar dacă nu e cazul deloc în România, în Constituţia actuală, poate fi încă un regim democratic. Domnul Traian Băsescu, susţinătorii săi politici, susţinătorii săi din Parlament, din Guvern, atunci când l-a avut, din alte instituţii au încercat mereu să transforme România, din punct de vedere politic, într-un regim unipersonal şi discreţionar, ceea ce e cu totul altceva chiar şi decât un regim prezidenţial.

Sigur că auzim mereu distincţia - şi am auzit-o chiar şi azi din partea preşedintelui - între vorbă şi faptă. Preşedintele - şi acesta este un lucru la care nu mă aşteptam, pentru că lipsit de curaj nu a fost niciodată - se ascunde astăzi, a făcut-o şi în faţa noastră, în spatele unei false distincţii între vorbă şi faptă. Trebuie să ştie domnul preşedinte, trebuie să ştim toţi care facem politică până la nivelul de a asuma responsabilităţi în statul şi în sistemul politic românesc că, în anumite împrejurări şi în anumite funcţii, vorba, declaraţia înseamnă faptă.

Preşedintele Traian Băsescu a dat ordine direct şi în mod public unor instituţii care nu-i sunt şi nu i-au fost subordonate. Căror instituţii? Tuturor: Parlamentului, Guvernului, atunci când a putut, Curţii Constituţionale, instanţelor judecătoreşti, serviciilor de informaţii şi tuturor celorlalte instituţii care sunt în slujba cetăţenilor României, şi nu a preşedintelui ei sau a oricăruia dintre noi. Aceasta este, de fapt, marea problemă pe care noi azi propunem să o sancţionăm printr-un vot politic în Parlament, trimiţând-o la judecata electoratului român.

În fond, domnule preşedinte Băsescu, noi dorim să vă suspendăm azi printr-un act perfect constituţional, perfect democratic. În realitate, dumneavoastră v-aţi autosuspendat de mult, de ani buni, din funcţia de Preşedinte al României, iar marea eroare pe care aţi comis-o şi marele păcat politic şi instituţional pe care l-aţi comis, nu faţă de noi, adversarii sau susţinătorii dumneavoastră politici, ci faţă de cetăţenii acestei ţări, care v-au dat de două ori votul pentru a fi preşedinte, este că aţi lăsat această ţară fără preşedinte.

Constituţia României dă dreptul cetăţenilor români să-şi aleagă un preşedinte pentru ca acesta să fie garant, să fie moderator şi să fie reprezentant al tuturor. Şi în aceşti ani, în orice caz, în cei trei din urmă ani, despre care vorbim, România nu a avut preşedinte, pentru că nu a avut garant în persoana lui Traian Băsescu decât pentru camarila coruptă a Domniei Sale şi a Partidului Democrat Liberal, pentru că nu a avut mediator între puterile statului şi între stat şi cetăţean. Şi cum putea avea, când preşedintele s-a transformat, în mintea şi în acţiunea sa, în singura putere a acestui stat, când s-a transformat şi s-a considerat statul însuşi? Şeful statului, în realitate, preşedintele este, chiar dacă nu e numit aşa expresis verbis în Constituţie. Dar de aici şi până la ideea că este, ca preşedinte, şef al tuturor instituţiilor şi, în fond, şef al tuturor cetăţenilor este o distanţă enormă, ca distanţa de la dictatură la democraţie.

Sigur, există nuanţe juridice, discuţii de natură constituţională care se pot purta. Fondul, adevărul este cunoscut de toţi românii, că-l acceptă sau nu, că-l susţin sau nu.

Ieri, domnul preşedinte ne spunea aici, în prima pledoarie a Domniei Sale, că a spus adevărul românilor. Se referea la necesitatea măsurilor economice de austeritate, la necesitatea unei justiţii independente şi la alte lucruri frumoase, cu care totdeauna toţi am fost de acord şi pe care - mă refer la justiţie - foarte puţini dintre noi, în diferitele guverne, am reuşit cu adevărat să le aplicăm.

Nu, domnule preşedinte, nu le-aţi spus românilor tot adevărul, nu le-aţi spus românilor că, în vreme ce pentru milioane dintre ei se impuneau, impuneaţi, prin guvernele dumneavoastră marionetă şi prin majorităţile parlamentare marionetă, măsuri de austeritate, un grup restrâns de clientelă şi camarilă politică a prosperat la cote nemaivăzute. Nu le spuneaţi, de exemplu, că, atunci când 25% din salariile tuturor bugetarilor se tăiau, bugetul unor instituţii, ca de exemplu Preşedinţia României, creştea la cifre fără precedent. Nu le-aţi spus adevărul despre faptul că niciunul dintre apropiaţii dumneavoastră nu a fost deranjat de niciun element al sistemului judiciar din România, aşa cum spuneţi că vă doriţi şi aşa cum ne dorim cu toţii în mod echitabil şi corect. Nu le-aţi spus că dosare sau plângeri în justiţia română împotriva unor apropiaţi politic sau economic au fost blocate.

Ne acuzaţi astăzi pe noi şi ne acuzaţi, stimaţi colegi din Partidul Democrat Liberal, că vrem să-l suspendăm pe preşedinte pentru că ne temem de o justiţie independentă. De ce m-aş teme eu, de ce s-ar teme Victor Ponta, de ce s-ar teme cei mai mulţi dintre dumneavoastră, din orice parte a spectrului politic, de justiţie? Nu eu şi nu zdrobitoarea majoritate a parlamentarilor avem dosare închise sau suspendate de justiţia română, ci preşedintele Traian Băsescu. (Aplauze)

Am văzut că şi preşedintele, şi domnul Blaga, ba chiar şi domnul Toader sunt foarte îngrijoraţi. Poate, mai important, şi-au exprimat îngrijorarea ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România şi o serie de importanţi responsabili sau actori politici occidentali. Salut această îngrijorare, măcar pentru faptul că îngrijorarea exprimă interes, iar interesul Statelor Unite, interesul cancelariilor occidentale pentru România a fost dorit de noi mereu şi cred că e întotdeauna benefic.

Am cinstea de a vorbi acum ca reprezentant al unui partid - Partidul Naţional Liberal - care este cel mai vechi partid liberal în activitate din Europa şi care este singurul partid democratic care a supravieţuit în Europa de Est perioadei comuniste. Vorbesc ca reprezentant al unui partid care din 1990 a vorbit deschis şi a rămas mereu în opoziţie sau la putere ataşat valorilor occidentale, ataşat ideii statului de drept, pluralismului, democraţiei, economiei de piaţă liberă şi justiţiei eficiente şi independente.

Pentru cine este foarte îngrijorat, reamintesc faptul că Partidul Naţional Liberal făcea parte din Guvernul care a luat primele măsuri absolut necesare pentru apropierea României de NATO şi Uniunea Europeană. Pentru cei îngrijoraţi, reamintesc faptul că în timpul unei guvernări PSD, cu Ion Iliescu preşedinte şi Adrian Năstase prim-ministru, România a intrat în NATO şi România a desfăşurat cea mai mare parte a negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. (Aplauze)

Reamintesc faptul că - pentru cei îngrijoraţi din ţară şi de peste hotare - am intrat în Uniunea Europeană, luându-ne toate angajamentele în vigoare şi azi, cu un Guvern condus de Călin Popescu-Tăriceanu. Reamintesc faptul că reforma justiţiei, la care toţi ţinem, de la Washington, Bruxelles sau Bucureşti, a fost introdusă în vigoare în România prin angajarea răspunderii nu a lui Traian Băsescu, ci a aceluiaşi premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu. (Aplauze)

În fine, dacă reafirm şi garantez în numele Partidului Naţional Liberal şi, sper şi sunt convins, în numele Uniunii Social-Liberale ataşamentul nostru ferm pentru toate aceste valori, o fac pentru că există oameni care cunosc poate mai puţin istoria României şi care se pot îngrijora sincer.

Unii sunt atât de îngrijoraţi, încât fac comparaţii cu mineriada din 1990 şi, pentru edificarea lor, am să fac o foarte scurtă trimitere la memorie. Da, în 1990, mineriadele acelea au fost cel mai grav atentat la statul de drept din cei 20 de ani. Ştim oare ce făcea fiecare? Ştim că Ion Iliescu era preşedintele României şi ştim că va fi însoţit toată viaţa sa - şi mă tem că în toată istoria - de responsabilitatea şi umbra uriaşă a acelui moment. Ştim, de asemenea, că în acel moment Călin Popescu-Tăriceanu, Varujan Vosganian, Radu Stroe, Puiu Haşotti, eu, într-un oraş de provincie, eram membri ai Partidului Naţional Liberal, aveam sediile atacate, dar nu încetam să susţinem atunci, acum 20 de ani, valorile libertăţii. Ştiu că Victor Ponta, liderul de azi al PSD, era elev de liceu, ştiu că Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor de azi, PSD-ist, era student, ştiu că Liviu Dragnea era un inginer în Teleorman şi mai ştiu că Vasile Blaga, Radu Berceanu, Adriean Videanu erau deputaţi în partidul lui Iliescu, în partidul care cauţiona mineriada. (Aplauze)

Iar singura mea rugăminte către domnul preşedinte Traian Băsescu este aceea ca, atunci când îşi va scrie memoriile - sau poate le va dicta lui Mircea Cărtărescu -, să ne spună ce făcea exact şi unde se afla în zilele de 13, 14 şi 15 iunie 1990. Nu există pentru nimeni onest motiv de îngrijorare. Motivele de îngrijorare s-au risipit. În România, echilibrul puterilor s-a restabilit, iar şedinţa şi decizia noastră de astăzi sunt o dovadă.

În fine, dincolo de sancţiuni pe care nu le dăm noi, ci le va da, dacă le va da, electoratul României, există şi lucruri de care oamenii nu sunt vinovaţi, nici măcar domnul preşedinte Băsescu, şi lucruri care nu pot fi sancţionate, dar merită să vorbim măcar o dată despre ele. Constituţia României nu poate impune Preşedintelui şi nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru că nu a făcut asta, dar marea calitate a unui lider naţional adevărat este aceea de a uni o naţiune, de a o mobiliza, de a o inspira. Traian Băsescu a fost şi este un om puternic, un om politic puternic. N-a fost - şi pentru asta nu-l putem pedepsi - şi nu va fi niciodată un adevărat lider al acestei naţiuni.

Drumurile mele şi ale dumneavoastră, domnule preşedinte Băsescu, oriunde v-aţi afla, se cam despart. Veţi fi sau nu suspendat astăzi, veţi fi sau nu demis de verdictul poporului român, ne cam despărţim. Dacă nu veţi fi demis la referendum, eu, Crin Antonescu, mă retrag definitiv din viaţa politică. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL)

Dacă veţi fi demis la referendum, nu ştiu ce veţi face, dar vă urez, şi dumneavoastră, şi mie, un singur lucru: să apucăm amândoi o justiţie pe deplin independentă politic în România, iar dumneavoastră, în special, vă urez un preşedinte atât de bun, încât să fie bun şi pentru dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

(Aplauze prelungite; domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu revine la prezidiu.)

Din sală: Bravo! Bravo!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac precizarea că Grupul parlamentar al PDL a consumat 10 minute din cele 24 de minute, iar Grupurile parlamentare ale USL din Camera Deputaţilor şi Senat au consumat 20 de minute din cele 35 de minute.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul deputat Márton Árpád Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule Preşedinte al României,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Activitatea preşedintelui României este cunoscută. Faţă de aceasta, expunerea propunerii de suspendare nu are elemente noi, iar decizia Curţii Constituţionale este interpretabilă.

Ca atare, Grupurile parlamentare ale UDMR nu au luat o hotărâre în legătură cu susţinerea sau nesusţinerea solicitării de suspendare, lăsând ca fiecare membru să voteze conform propriei conştiinţe.

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar progresist.

Nu doresc să ia cuvântul. Nici minorităţile nu doresc să ia cuvântul, dar nu pentru că nu am dori să-l dăm.

Senatori şi deputaţi independenţi?

Atunci, îl invit pe domnul deputat Cezar Preda. (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului deputat Daniel Vasile Oajdea)

După aceea? Bun.

Domnule deputat Preda, vă rog.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Mă aşteptam ca măcar astăzi, gândindu-vă că poate vă duceţi la Cotroceni, să aveţi un discurs mai cald şi mai uman.

Două lucruri aş vrea să vă spun înainte de a-mi formula intervenţia mea pe fond. În 1990, când dumneavoastră eraţi în Partidul Naţional Liberal, eu nu făceam politică. Am intrat în anul 2000, pentru că, să ştiţi, în ţara asta trebuia să mai şi muncească cineva şi, când am venit în Parlament, să ştiţi că nu am mai găsit nimic de împărţit, pentru că se împărţiseră toate, inclusiv averea României.

Să ştiţi că, apropo de răutatea unui om, domnule preşedinte al Senatului, aş vrea să vă spun că şi păpuşa Chucky a fost concepută ca a fi o păpuşă bună, dar nu a fost bună, pentru că răutatea i-a venit pe drum.

Şi, apropo de FSN, din cât am învăţat eu, dumneavoastră, domnule Antonescu, v-aţi aliat acum tocmai cu acea parte a FSN-ului pe care o conducea Ion Iliescu. Şi aici sunt: Sergiu Nicolaescu, Viorel Hrebenciuc, Bogdan Niculescu-Duvăz şi, cu voia justiţiei, ar fi fost şi Adrian Năstase. (Aplauze în sală)

Domnule preşedinte,

Domnilor preşedinţi ai Parlamentului,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

România este lovită crunt în fibra sa a doua oară în cei 22 de ani de libertate. Aveţi dreptate, bătrânul edec, "Ilici al României", şi securiştii, dovediţi acum miliardari, au lovit în ţara noastră prima oară cu mineriada. Europa şi lumea întreagă ne-au judecat aspru.

După mineriadă, astăzi, păpuşarii lovesc din nou cu golaniadă. Ce vedem acum? Oameni de-a valma. Vedem jurişti, artişti, medici, profesori, ingineri recunoscuţi şi respectabili, dar vedem şi corupţi, hoţi, plagiatori, proxeneţi, repetenţi, incompetenţi, tineri sau vopsiţi tinereşte, dar golani pur sânge care vor România. (Aplauze în sală) O parte pentru ei, o parte pentru pofta lor, o parte însă pentru păpuşari. Dar toţi sunt legaţi ombilical de un sindrom de frică. Frica faţă de o justiţie dreaptă, frica faţă de instituţii democratice corecte, frica faţă de puterea Constituţiei. Din acest motiv, găsesc şi se grăbesc să demită preşedintele.

Un bărbat şi un om de stat, în situaţii grele, ia decizii grele, aşa cum ştim fiecare, cei care am muncit şi cei care am răspuns de mii de oameni.

În familie, când nu mai ai veniturile pe care le doreai, nu mai dai bani copiilor de cheltuieli extravagante, nu mai schimbi hainele şi nu mergi de două pe an în concediu cu familia. Ce face familia atunci capului familiei? Îl dă afară din casă? Nu, sunt solidari cu el şi trec împreună peste greutăţi. Nu sunt motive ca noi, românii, o ţară europeană de 20 de milioane de oameni, să ne suspendăm, să ne demitem preşedintele.

Şi în cazul în care Curtea Constituţională a afirmat că preşedintele a fost în suprapunere cu ceea ce însemna responsabilitatea Guvernului, vă spun, cu toată responsabilitatea, că era în acceptul, după discuţii cu prim-ministrul, cu guvernatorul Băncii Naţionale a României şi cu cei care finanţează Tratatul României, tratat pe care l-aţi criticat şi aţi spus că la putere îl veţi demonta; şi astăzi, mai devreme, aţi spus răspicat că-l veţi respecta până la Dumnezeu. Cât Dumnezeu aveţi?

Ne-am făcut de râs în 2007. De ce recidivăm? Cui foloseşte? Românilor care au credite la un curs istoric al leului, românilor care plătesc acum curentul mai scump, românilor care aşteaptă creşterea punctului de pensie promis de dumneavoastră, USL, românilor care muncesc în privat şi cărora contractele li se anulează, iar investitorii pleacă, românilor care privesc în fiecare seară scandal, dezinformare, jigniri, promisiuni şi angajamente neonorate? Nimănui.

Sunt 60 de zile în care nu se întâmplă nimic bun pentru români. Prim-ministrul a minţit şi minte românii şi europenii. Se contrazice de la oră la oră, face tot ce poate, pe la spate, să-şi atingă scopul, siluind instituţiile, iar la microfon se angajează să le respecte.

Această atitudine este specifică unui om care toată viaţa a copiat şi şi-a falsificat CV-ul. Tipul acesta de om va minţi toată viaţa pe toată lumea, va înşela şi va băga cuţitul în spatele oricui şi mai ales al apropiaţilor lui. Toată istoria scurtă a acestui tip de om confirmă spusele mele.

Domnilor parlamentari,

Nu sunt motive de suspendare, nu sunt motive să lăsăm ţara nici măcar o secundă fără preşedinte, pentru că aveaţi altă treabă. Aveţi treabă în fiecare zi să schimbaţi viaţa românilor în bine, să faceţi ce aţi promis.

I-aţi minţit pe români că dumneavoastră veţi schimba tot ce nu a fost bine pentru ei, dar nu aţi făcut nimic. I-aţi minţit că toate acordurile cu instituţiile financiare au fost făcute împotriva românilor şi României, iar acum vă angajaţi în faţa tuturor să le respectaţi în totalitate. Aţi minţit Europa că nu veţi afecta instituţiile fundamentale ale statului de drept şi, în două săptămâni, aţi pulverizat o muncă de opt ani a guvernelor anterioare proeuropene.

Acum aici, ne minţiţi din nou. Spuneţi României că preşedintele a încălcat grav Constituţia. Spuneţi românilor că trebuie s-o ducă mai greu, pentru că aveţi o treabă personală cu preşedintele ales de ei. Minţiţi România şi Europa că le luaţi un preşedinte rău şi o să le propuneţi unul mai bun. Nimic mai fals. Multe minciuni, dar picioarele minciunii sunt scurte şi veţi afla asta în curând.

În final, vă spun un lucru care se va dovedi curând: nici pentru mineriadă, nici pentru golaniadă, Ilici şi securiştii dovediţi nu au plătit şi nu plătesc. Au plătit şi plătesc cetăţenii României; şi au murit oameni nevinovaţi.

Să nu uităm ce responsabilitate avem şi ce aproape e decontul!

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnul deputat Oajdea, deputat independent, cred.

Vă rog.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Într-un stat democratic, orice cetăţean are voie, are dreptul să fie judecat, respectând legile ţării. Graba USL de a suspenda preşedintele, încălcând Constituţia şi legile ţării, reprezintă un derapaj de la democraţie.

Nu voi susţine, prin votul meu, încălcarea legii.

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Invit la cuvânt pe domnul senator Dan Şova, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnule senator, vă rog.

Domnul Dan-Coman Şova:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi că Preşedintele României, Traian Băsescu, nici în penultimul act al existenţei Domniei Sale ca Preşedinte al României nu acceptă dialogul şi dezbaterea.

În mod corect, Domnia Sa a spus că nu poate coabita cu PSD şi cu PNL. Este firesc, pentru că Domnia Sa nu poate coabita cu oameni liberi, cu oameni care gândesc independent. Domnia Sa poate coabita doar cu slugi. Domnia Sa poate coabita doar cu cei care-l ascultă orbeşte. Şi astăzi, prin votul pe care-l vom da, vom restabili ceea ce scrie în art. 61 din Constituţia României, şi anume supremaţia Parlamentului în ordinea constituţională a României.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a venit în faţa dumneavoastră şi a denaturat adevărul cu aceeaşi nonşalanţă cu care o face din 2005. A spus că în avizul Curţii Constituţionale nu a fost reţinut nimic în sarcina Domniei Sale. Îi acord circumstanţa că nu l-a citit sau, probabil, a fost informat de conţinutul lui de către consilieri cărora le este frică să-i spună adevărul. Alţii care-i bat în strună.

Şi am să vă spun eu foarte scurt cele patru puncte - pentru că s-a cerut aici citirea - pe care le-a reţinut Curtea Constituţională.

Primul punct este că preşedintele a uzurpat rolul prim-ministrului şi s-a substituit în atribuţiile constituţionale ale Guvernului. Pentru colegii de la PDL şi pentru preşedintele Traian Băsescu, pagina 12 din decizie. Şi am să-mi permit să vă citesc exact ce a spus Curtea Constituţională: "Faptul că Preşedintele României, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru. De aceea, această atitudine imputată domnului Traian Băsescu nu poate fi încadrată în conceptul «opinii şi opţiuni politice», astfel cum a fost acesta definit de Curtea Constituţională."

Al doilea punct reţinut de magistraţi este că preşedintele a încălcat, în mod repetat, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie. Şi vă puteţi duce la paginile 15 şi 16 din decizie să citiţi.

Al treilea punct este că preşedintele a încălcat exact ceea ce-şi permite să ne reproşeze nouă că vom face: a încălcat independenţa justiţiei şi separaţia puterilor în stat. (Vociferări în sală)

Şi un al patrulea punct, poate cel mai important, pe care l-a reţinut Curtea Constituţională este acela că Preşedintele României a încălcat principiul neafilierii politice a persoanelor care ocupă funcţia prezidenţială şi a abandonat rolul de mediator între stat şi societate, iar Curtea Constituţională ne spune expresis verbis că preşedintele va trebui să răspundă în faţa electoratului şi a societăţii civile. Adică să meargă la referendum. (Aplauze în sală)

Stimaţi colegi,

Situaţia din prezent este foarte simplă. Nu sunt jocuri politice, nu sunt subtilităţi juridice. Parlamentul votează pentru a-l trimite pe Traian Băsescu în faţa votului românilor, conform art. 95 din Constituţia României.

Ce poate fi mai democratic decât un vot popular? Şi ce întrebare mai simplă poate fi adresată decât: "Mai vreţi să continuăm cu Traian Băsescu preşedinte sau nu?"

Nu este nicio lovitură de stat, nu este nimic neconstituţional, nu este nimic nelegal.

De altfel, preşedintele Traian Băsescu ştie foarte bine: consilierul Domniei Sale, domnul Deaconu, în Constituţia comentată şi adnotată, scria în anul 2008, deci ulterior referendumului din 2007, următoarele rânduri în legătură cu relaţia dintre Parlament şi Preşedinte. Şi vă dau dreptul să apreciaţi singuri ce spune consilierul care stă zi de zi lângă preşedintele Traian Băsescu. Citez: "Parlamentul are această putere de a stabili dacă faptele care i se impută şefului statului sunt sau nu fapte grave de încălcare a Constituţiei. Dreptul de a-l suspenda din funcţie pe şeful statului este un drept discreţionar al Parlamentului. Aceasta înseamnă că Parlamentul, chiar şi în ciuda unui aviz negativ al Curţii Constituţionale - dar astăzi avem un aviz pozitiv -, poate suspenda pe şeful statului." Acestea sunt cuvintele domnului Deaconu.

Astăzi, ne aflăm într-o procedură perfect legală şi perfect constituţională. Singura problemă a preşedintelui este că presupune vot şi asta înseamnă că este democratică. Traian Băsescu se află în faţa unei decizii simple, aceea de a răspunde în faţa românilor pentru acuzaţiile care i-au fost aduse.

Această luptă nu este lupta parlamentarilor împotriva lui Traian Băsescu, nu este lupta noastră împotriva lui Traian Băsescu. Este lupta lui Traian Băsescu împotriva românilor, pe care ar fi trebuit să-i reprezinte.

Înainte de a vorbi însă despre Traian Băsescu, aş vrea să fac câteva precizări în legătură cu o serie de acuzaţii care ne-au fost aduse în ultima săptămână. Ni s-a spus că vrem să lovim justiţia şi că distrugem statul de drept. Dar Vasile Blaga şi Roberta Anastase au fost schimbaţi din funcţie pentru că au încălcat regulamentele Parlamentului. Şi reamintesc că preşedintele Traian Băsescu, în 2005, într-un interviu acordat BBC, spunea că majoritatea parlamentară trebuie să aibă un preşedinte în fruntea Camerelor.

Am fost acuzaţi pentru ordonanţele de urgenţă. Dar acestea nu produc un şoc sau vreo mirare. Revenim la reglementări care au existat în România ani de zile. Curtea Constituţională a României, între 1992 şi 2010, nu a avut niciodată atribuţia de a verifica hotărârile Parlamentului. Ba, din contră, până în 2003, atribuţia de a verifica hotărârile Curţii Constituţionale era a Parlamentului României, cu doi pe trei, şi a fost scoasă din Constituţie, vă reamintesc, stimaţi colegi, la cererea lui Emil Boc şi a Grupului parlamentar al PDL, care au condiţionat votarea modificărilor constituţionale care erau obligatorii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Adică au fost impuse prin şantaj politic în Camerele reunite.

În 2010, eu, în numele Partidului Social Democrat, am fost cel care am solicitat introducerea acestei prevederi: hotărârile Parlamentului să fie verificate de Curtea Constituţională. Am făcut-o cu bună-credinţă şi dumneavoastră aţi interpretat-o cu rea-credinţă. Şi am înţeles, după doi ani, ceea ce ne-a spus părinteşte - şi nu am să uit niciodată - fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Ioan Vida, în plenul Comisiei juridice a Senatului. Ne-a spus: "Se vor întoarce împotriva voastră!"

Ce s-a întâmplat de atunci? S-au contestat, de 10 sau de 11 ori, la Curtea Constituţională, hotărâri ale plenului Senatului, ale plenului Camerei Deputaţilor, ale plenurilor reunite.

Care a fost rezultatul? Curtea Constituţională a respins, de fiecare dată, orice sesizare formulată de oricare dintre noi, din Parlamentul României, susţinând permanent două argumente esenţiale.

Primul argument a fost că magistraţii Curţii nu trebuie să interfereze în activitatea politică a Parlamentului şi al doilea argument esenţial este suveranitatea plenului. De fiecare dată, ni s-a spus că plenul este suveran şi, prin deciziile pronunţate, şi-au menţinut poziţia formulată în scris către Comisia juridică a Senatului, aceea că o asemenea reglementare este inoportună şi încalcă separaţia puterilor în stat.

Vreţi să recunosc în faţa dumneavoastră că am greşit atunci?

Recunosc. Am greşit atunci. Astăzi, s-a îndreptat acea greşeală. (Aplauze în sală)

În legătură cu ordonanţa de urgenţă privind modificarea referendumului, acum două luni, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu şi majoritatea parlamentară de atunci, condusă de Partidul Democrat Liberal, a vrut să facă imposibilă demiterea preşedintelui prin referendum. Ne-a spus că preşedintele trebuie demis cu 51% din cei înscrişi pe listele electorale, adică pe listele electorale din 2002, dar noi suntem în 2012.

În 2002, stimaţi colegi, nu aveam trei milioane de români cu drept de vot muncind legal în afara României. În 2002, din păcate pentru noi, ca naţie, eram cu două milioane mai mulţi. Am făcut un calcul. Ca să fi respectat regula strâmbă a fostului premier Ungureanu, ar fi trebuit să iasă la vot 85% şi să voteze 85% pentru demiterea Preşedintelui României. Ne pare rău că nu v-am lăsat să inventaţi români care nu se află astăzi în România pentru a participa la vot.

Şi daţi-mi voie să vă spun un lucru simplu. Ne-am întors la legea din 2007. Formula consacrată de ordonanţa de urgenţă de ieri este în conformitate cu decizia Curţii, care a verificat constituţionalitatea legii din 2007. Astăzi, îl vom trimite la referendum pe preşedintele Traian Băsescu, în temeiul aceleaşi legi din 2007, pe care Domnia Sa a câştigat. Armele sunt egale. Să câştige şi acum. Să meargă în faţa românilor şi să le spună, cum ne-a spus nouă aici, că tot ce a făcut a fost bine, corect şi util pentru ei.

Nimeni de la USL nu s-a atins de justiţie, nimeni nu a pus în pericol funcţionarea DNA-ului, nimeni nu a pus în pericol funcţionarea ANI-ului, nimeni nu a interferat parchetele sau instanţele.

Ceea ce vă deranjează, stimaţi colegi - şi-mi pare rău că trebuie să vă spun în plen - este începerea controalelor, este jaful de la "Poşta Română", este ceea ce descoperim la "Hidroelectrica", este jaful de la Televiziunea Română. Asta este ceea ce vă deranjează. (Aplauze în sală) De aceea veniţi să spuneţi că cineva vrea să ia controlul pe justiţie.

Mă bucur că s-a întors preşedintele Traian Băsescu, pentru că aş fi vrut, de faţă cu Domnia Sa, să-i spun că, atunci când afirmă, atunci când preşedintele Traian Băsescu afirmă în faţa noastră că vrem să preluăm controlul asupra justiţiei, eu sesizez o fractură logică. Dacă noi vrem să preluăm controlul, atunci de la cine vrem să-l preluăm? Probabil de la preşedintele Traian Băsescu? (Aplauze în sală)

Noi nu vrem să preluăm controlul justiţiei şi vă dau exemple. Când Monica Macovei a ieşit şi a spus că un medic trebuie anchetat, medicul a fost anchetat. Când domnul Baconschi a ieşit şi a spus că Marga trebuie anchetat, a apărut o plângere penală. Când preşedintele Traian Băsescu a spus că un om de afaceri n-a greşit, a fost eliberat. Şi exemplele pot continua.

Dar domnul preşedinte Traian Băsescu, acum de faţă, este cel care a decis tăierea pensiilor. Poate să nege, dar a decis-o. Domnia Sa spunea ieri că se bazează pe votul celor cărora le-a crescut pensia. O să piardă la referendum atunci. Nimănui nu i-a crescut pensia. Tuturor le-a scăzut pensia. Dacă Domnia Sa se bazează pe asta, se află pe un drum greşit.

Domnia Sa este cel care a anunţat tăierea salariilor, fără ca unii miniştri să ştie, şi nu putem să uităm, niciunul, reacţia caraghioasă a fostului ministru Şeitan, parcă trezit din somn de anunţul prezidenţial.

Preşedintele Traian Băsescu este cel care a împărţit România între cei care merită respectaţi, cei care-l susţin şi cei care sunt leneşi, plătiţi de moguli, paraziţi sociali, adică cei care nu-l mai doreau şi nu l-au mai dorit ca preşedinte. (Aplauze în sală)

Nicicând divizarea societăţii şi ura adusă în mijlocul societăţii de cel care ar fi trebuit să fie mediator între stat şi societate şi între puterile statului nu au fost mai mari ca astăzi.

Preşedintele Traian Băsescu vorbeşte despre încălcarea Constituţiei. Îmi aduc aminte de refuzul Domniei Sale din 2009 de a-l numi premier pe Klaus Johannis şi de opţiunea de a sta cu un Guvern cu nouă miniştri, care aveau câte două, trei mandate, doar pentru a deţine controlul organizării alegerilor şi a-i da posibilitatea lui Baconschi să voteze un om la 11 secunde la Paris. Astea sunt adevăruri care trebuie spuse.

Preşedintele Traian Băsescu a făcut şi a desfăcut guverne în spatele uşilor închise. Domnia Sa însuşi a recunoscut, împreună cu fostul premier Ungureanu, că au pregătit luni de zile numirea acestuia din urmă.

Poate ne amintim cu toţii discursul preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, care spunea: "La început, a fost telefonul", pentru că, în regimul Traian Băsescu, guvernele nu se fac în Parlamentul României, ci se fac începând cu telefoane de seară.

De aceea ne aflăm astăzi în faţa unei proceduri de suspendare. (Aplauze în sală; vociferări şi strigăte)

Aş vrea să întreb unde erau cei care plâng astăzi de dragul statului de drept atunci când preşedintele, în contradicţie cu ceea ce afirmă Domnia Sa astăzi, spunea că nu va respecta deciziile Curţii şi când sugera că banii reţinuţi ilegal pensionarilor nu ar trebui returnaţi.

Uniunea Social-Liberală a respectat decizia Curţii şi a returnat banii pensionarilor, reţinuţi ilegal de Guvernul PDL, girat de Traian Băsescu. (Aplauze în sală)

Vedem acum câţi bani se folosesc în afara ţării pentru o campanie fără precedent de denigrare a României, de dragul menţinerii puterii şi de disperarea pierderii acesteia. Asta, la pachet cu încercarea de a forţa, în plan european, discuţii extrem de defavorabile pentru ţara noastră. Iar preşedintele tuturor românilor, aici de faţă, nu ne spune nimic despre asta.

Eu cred că, dacă aţi fi fost la fel de eficienţi în promovarea României, poate investiţiile ar fi venit în ţară, poate că nu s-ar fi prăbuşit economia, poate că nu ar fi dispărut, în trei ani, 700 000 de locuri de muncă. Dar este mult mai uşor să faci rău, decât să faci bine. Asta a fost tot timpul dictonul PDL-ului, iar preşedintele a încurajat aceasta.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule senator, iertaţi-mă, timpul a expirat, vă rog să pregătiţi încheierea.

Domnul Dan-Coman Şova:

Domnule preşedinte,

Aş încheia spunându-vă că nu trebuie să vă fie frică de votul românilor, nu trebuie să vă fie frică de cei cărora le spuneţi acum că le-aţi făcut bine prin tăierea salariilor şi pensiilor, nu trebuie să vă fie frică de cei cărora le-aţi închis spitale şi le-aţi tăiat ajutoare. Spuneţi că aşa îi ajutaţi să trăiască mai bine. Lor le-aţi luat locurile de muncă, lor le-aţi luat liniştea, pe ei i-aţi instigat unii împotriva altora, pe ei i-aţi minţit şi acum încercaţi să-i convingeţi că îi apăraţi.

Mergeţi în faţa românilor şi spuneţi-le cât de mândru sunteţi de tot ce aţi făcut. Mergeţi în faţa lor şi convingeţi-i că tot ce aţi făcut în aceşti ani e bine şi românii vor decide dacă îl mai vor pe Traian Băsescu preşedinte.

Vă mulţumesc. (Discuţii, rumoare, aplauze)

Din sală: Bravo! Bravo!

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Invit, pentru două scurte intervenţii, pe senatorul independent domnul Mircea Geoană şi domnul deputat Săniuţă.

Domnule senator Mircea Geoană, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Preşedinte,

Domnilor preşedinţi ai Camerelor Parlamentului României,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cred că lucrurile sunt suficient de clare, s-au spus multe. Întrebarea este: începând cu această seară, ce lecţii învăţăm din aceşti ani?

Începând din această seară, cred că trebuie nu să privim înapoi cu mânie, ci cu amărăciune şi cu înţelepciune. Din această seară, un nou preşedinte interimar şi, peste câteva luni, un nou preşedinte al României vor putea să demonstreze că se poate face mai mult şi mai bine... (aplauze) ... vor putea să demonstreze că ţara aceasta poate fi unită, şi nu dezbinată.

Şi, pentru a ne aduce puţin în amintire anii trecuţi, l-aş cita pe Abraham Lincoln, care spunea: "Poţi să-i păcăleşti pe toţi pentru o perioadă, poţi să-i păcăleşti tot timpul pe unii, dar nu poţi să-i păcăleşti pe toţi întotdeauna." Şi aici am ajuns la finalul mandatului domnului preşedinte Traian Băsescu. (Aplauze)

Este important şi fac un apel şi către cei care sunt astăzi în opoziţie, pentru că aţi fost la putere şi, evident, când eşti la putere îţi place să foloseşti majoritatea crezând că eşti la putere în eternitate. Nimeni nu este la putere în eternitate! Iar ceea ce trebuie să încercăm să dăm din această seară, dincolo de retorica din Parlament, este predictibilitate, respectabilitate şi reputaţie internă şi externă României.

Această perioadă ne-a afectat din punct de vedere extern. Nu trebuie să ne ascundem de această realitate. Din această seară, preşedintele Senatului sunt convins că va da un semnal, ca preşedinte interimar, de calm, de echilibru şi de respectare a tuturor angajamentelor externe ale României. (Aplauze)

România este un stat serios! România este o democraţie europeană, chiar dacă este, în mod evident, frământată de această plăpândă perioadă de 22 de ani.

Şi mai este un lucru important. Să ţinem minte că, atunci când vrei să fii conducătorul unei naţiuni sau liderul unei comunităţi sau liderul unei afaceri sau liderul unei asociaţii neguvernamentale, trebuie să încerci să scoţi ce este mai bun din oameni, şi nu să scoţi ce este mai rău din oameni. Că este nevoie de lideri care să inspire şi să conducă prin exemplul personal şi să nu învrăjbească societatea.

Apelul meu, şi închei, este să învăţăm din greşelile mandatului lui Traian Băsescu, să încercăm să nu facem aceleaşi greşeli. Să încercăm să unificăm o naţiune care este, în acest moment, rănită şi sângerândă, care şi-a pierdut încrederea în clasa politică. Este nevoie de un nou început şi poate că astăzi mandatul s-a scurtat, în mod dramatic, şi pentru că alegerile din 2009 au fost cel puţin neclare. (Discuţii, rumoare, vociferări)

Şi poate că preşedintele Băsescu astăzi plăteşte şi pentru faptul că a existat atât de multă neclaritate, indiferent de opinia pe care o putem avea.

Domnule preşedinte, nu cred că acest mandat trebuie încheiat pe un ton de ură, pentru că ura nu face bine. Nu cred că trebuie să mergem la aceste trei rânduri de alegeri care ne aşteaptă în câteva luni de zile încărcaţi de această patimă negativă.

Haideţi să venim cu soluţii! Haideţi să dăm ţării acesteia şi reputaţiei noastre în plan european şi internaţional mândria faptului că ţara aceasta se adună! Nu mai vreau să mai călcăm pe cioburi şi să respirăm şi să împroşcăm venin! A venit clipa revenirii la normalitate în această ţară!

Din această seară, România îşi găseşte normalitatea.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc domnului senator Mircea Geoană.

Îl invit pe domnul deputat Marian Săniuţă. Urmează domnul senator Gheorghe David.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte al republicii,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am încheiat de curând prima jumătate a anului 2012, an complicat şi dificil din cauza bătăliilor politice pe care le presupune calendarul electoral, dar şi din cauza evoluţiilor economice. Asupra acestora, vă rog să-mi daţi permisiunea să mă refer.

Prima jumătate a acestui an a adus şi în plan politic căderea a două guverne şi instalarea celui de-al treilea, premieră în istoria postdecembristă, ca în şase luni să avem trei premieri şi peste 50 de miniştri, iar astăzi să punem în discuţie suspendarea preşedintelui ţării.

În primele două trimestre ale acestui an, România a intrat din nou în recesiune, trimestrul I aducând o scădere a produsului intern brut de 0,1%, iar datele preliminare pentru trimestrul al II-lea arată că această tendinţă se va menţine. De altfel, dincolo de eforturile lăudabile ale BNR, cursurile leu - euro şi leu - dolar arată clar lipsa de performanţă a economiei româneşti: 4,31 de lei pentru un euro la 1 ianuarie 2012 şi, respectiv, 3,33 de lei pentru un dolar SUA; 4,51 de lei pentru un euro astăzi şi 3,64 de lei pentru un dolar american. Agenţia de rating Moody’s a înrăutăţit perspectiva ratingului Baa3 al României pentru datoriile pe termen lung în valută şi în lei, de la stabilă la negativă.

Fluxurile de investiţii străine directe în primele patru luni ale acestui an au totalizat 446 de milioane de euro, în scădere cu 10% faţă de valoarea din aceeaşi perioadă din 2011, de 490 de milioane de euro.

Pe primele patru luni, exporturile sunt în stagnare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, comparativ cu o ţintă anuală de 8%. Dar ceea ce este îngrijorător este reducerea cu 2,8% a exporturilor către pieţele din Uniunea Europeană. Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori datorită contribuţiei importante la crearea produsului intern brut, a înregistrat în primele patru luni o creştere de doar 1,4%. Deficitul bugetar a înregistrat un trend continuu ascendent în acest an, ajungând după primele luni la 7,2 miliarde de lei, respectiv 1,2% din produsul intern brut. Scumpirile la energia electrică, începând cu data de 1 iulie, şi intrarea în insolvenţă a "Hidroelectrica", principalul producător de energie electrică ieftină pentru economia românească, indică o perspectivă deloc favorabilă pentru mediul de afaceri. Nu în ultimul rând, şomajul a început să crească, 7,7% în luna iunie, lucru mai puţin obişnuit pentru perioada de vară.

Din partea fondurilor europene, ceea ce ar fi trebuit să împlinească în parte nevoile de investiţii din România, nu vin semne bune, ci, dimpotrivă, începând cu 1 iulie 2012, România nu mai trimite la Comisia Europeană cereri de rambursare pentru patru programe operaţionale.

În sfârşit, scrisoarea de intenţie a Guvernului României înaintată către Fondul Monetar Internaţional arată foarte clar că ţara noastră îşi propune o ţintă de dezvoltare la nivelul întregului an de 1,5%, bazată, în special, pe consum şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Nu în ultimul rând, salariul mediu net a scăzut în luna mai cu 1,5% faţă de aprilie.

Am creat şi dezvoltat în România după 1989 o economie asimetrică şi greu performantă, iar acum, când climatul economic la nivel european parcurge trasee sinuoase, nu ne propunem sub nicio formă încurajarea liberei iniţiative româneşti, susţinerea prin orice mijloace a capitalului sănătos autohton creator de...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule deputat, cu părere de rău, timpul...

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Închei, domnule preşedinte. Aveţi dreptate, imediat.

Închei spunând, spre nerăbdarea domnului preşedinte al Senatului, că, fără o economie performantă, românii nu vor vedea niciodată împlinite promisiunile clasei politice.

De aceea, stimaţi colegi, suspendaţi astăzi, dar nu scufundaţi economia şi statul de drept. (Discuţii, aplauze)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Urmează, în numele Grupului parlamentar al PDL - PDL, da? Sigur? -, domnul senator Gheorghe David. (Vociferări, aplauze, râsete)

(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Gheorghe David:

Domnule Preşedinte al României,

Domnilor preşedinţi ai Parlamentului,

Dragi colegi,

Vreau să vă spun că vă respect pe toţi, iar dacă prin cuvintele pe care le voi rosti cineva se va simţi jignit, aş vrea să mă ierte.

Am adus cu mine câteva cărţi.

În partea stângă, am aceste cărţi făcute de Parlament pentru parlamentari, un ghid care să-i conducă pe parlamentari să rezolve problemele din Parlament în condiţii bune. Uneori le-am respectat, alteori le-am modificat după cum ne-a plăcut, iar alteori chiar le-am ignorat. De aceea, le las deoparte.

În partea dreaptă, am Constituţia, mai veche şi mai nouă, pe care, de asemenea, am interpretat-o după bunul plac sau nu am mai ţinut cont de ea. O las deoparte şi pe aceasta. (Discuţii, rumoare)

Am în centrul pupitrului o carte, o carte pe care, atunci când am depus jurământul fiecare dintre noi, am pus mâna pe această carte şi am jurat credinţă. Este Cartea Sfântă, Biblia, o carte valabilă pentru toţi creştinii. Este îndreptarul învăţăturilor sănătoase. Este prima carte tipărită după apariţia tiparului în lume. Este cartea tradusă în peste 4 700 de limbi şi dialecte din cele 6 900. Este cartea tipărită, de la apariţie şi până în zilele noastre, în peste 6 miliarde de exemplare. (Discuţii, rumoare, vociferări)

De aceea, vreau să fac un apel, folosindu-mă de două citate din această carte.

Primul citat spune aşa: "Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu. Eu stăpânesc peste neamuri, eu stăpânesc pe pământ."

Dragi colegi,

Este un moment când putem să ne oprim din acest demers. Este un moment când putem să spunem: am ajuns prea departe... (rumoare, vociferări) ... şi este un moment de care trebuie să ţinem seama. Chiar dacă domnul coleg Şova spunea mai devreme că la început a fost telefonul... (râsete, discuţii) ... eu vreau să vă spun că la început a fost cuvântul. (Discuţii, rumoare, vociferări)

Iar Iisus Cristos spune în felul următor: "Puneţi sabia la locul ei, căci toţi cei ce scot sabia de sabie vor pieri." (Discuţii, rumoare, vociferări, aplauze, râsete)

Haideţi, dragi colegi, să lăsăm deoparte toate lucrurile care ne dezbină şi să ne unim forţele pentru cele comune, care ne unesc. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

(Discuţii, rumoare, vociferări, aplauze, râsete; domnul senator Gheorghe David revine la prezidiu.)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc. Mulţumesc frumos, domnule senator.

Minunate cuvinte!

Mai sunt trei înscrişi, trei fraţi întru Domnul... (discuţii, aplauze, râsete) ... de la PDL: domnul senator Dumitru Staicu, doamna deputat Raluca Turcan şi robul lui Dumnezeu Cristinel Dugulescu, dar mai au numai două minute. (Rumoare, vociferări, aplauze, râsete)

Vă rog. Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Nu, nu, şi dânsul, robul lui Dumnezeu. Adică nu vă supăraţi, că nu am spus nimic rău.

Din sală: Ruşine! (Rumoare, vociferări)

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte, mă bucur că aţi revenit printre noi. (Aplauze)

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Domnul preşedinte ne mai dă o probă de dispreţ, de nepăsare şi de desconsiderare pentru instituţia fundamentală a democraţiei, care este Parlamentul, dar, nefiind prima dată, trebuie să trecem cu vederea.

Stimaţi colegi,

Trăim astăzi clipe istorice, când poporul român îşi dobândeşte cu greutate şi emoţii libertatea, însă cel mai important lucru este că instituţiile democratice funcţionează normal, procedurile din Parlament se desfăşoară în conformitate cu Constituţia, iar decizia finală va fi luată de cetăţeni, de poporul român.

Cu toţii suntem conştienţi că refacerea morală, reconstrucţia socială şi economică a României după regimul Băsescu nu va fi una uşoară. Dar ceea ce este esenţial este faptul că Parlamentul este instituţia supremă a democraţiei, cea care are maxima legitimitate publică şi va putea judeca asupra faptelor preşedintelui şi care va găsi, fără îndoială, o soluţie pentru criza politică şi economică pe care o traversăm.

În acest moment, suntem reuniţi în plen, avem, după cum ştiţi, avizul Curţii Constituţionale, care, spre deosebire de cel din anul 2007, a reţinut în sarcina preşedintelui încălcări ale Constituţiei. Şi îmi pare rău că nu am timp să le şi citez, pentru a-i da satisfacţie - şi nu o spun peiorativ - domnului senator Blaga şi celorlalţi colegi de la PD. Dacă doriţi, la sfârşitul intervenţiei mele, o voi putea face de la această tribună.

Nu trebuie să uităm că cel care va avea însă cuvântul decisiv va fi poporul român, care va vorbi, evident, la referendum. Este perfect legitim şi democratic ca acţiunile şi faptele preşedintelui de după anul 2009 să fie supuse evaluării românilor. Parlamentul convoacă astăzi un referendum, iar poporul va putea spune dacă este mulţumit de ceea ce a făcut Traian Băsescu în ultimii trei ani.

Am convingerea că evenimentele de astăzi şi decizia referendumului popular vor reprezenta în România un moment decisiv de trecere spre o democraţie parlamentară. Va fi sfârşitul ceauşismului, al ideologiei prezidenţialismului, al obsesiilor unui om care se consideră şeful statului, situat deasupra legii, sfârşitul ideii de comandant suprem.

Sper ca la anul să pornim pe un drum de revizuire a Constituţiei, pentru a implementa în România o guvernare parlamentară după modelul majorităţii covârşitoare a statelor europene. Ceea ce se întâmplă acum nu trebuie privit cu emoţie, pentru că oamenii nu sunt instituţii şi cred că nimeni nu are dreptul să spună: "Statul sunt eu." Din contră, alternanţa la guvernare este o condiţie de bază a democraţiei. Instituţiile trebuie să funcţioneze indiferent de cine le conduce la un anumit moment. România, ca atare, este o democraţie, iar instituţiile, dragi colegi, vor funcţiona în continuare şi fără Traian Băsescu, şi fără cuplul Vasile Blaga - Roberta Anastase.

Întotdeauna, momentul alternanţei la guvernare este o încercare pentru instituţiile statului, dar sunt convins că îl vom trece cu bine, pentru că la bază va sta votul popular, votul cetăţenilor.

Noi, parlamentarii USL, am constatat încălcări grave ale Constituţiei din partea preşedintelui. Consider că uzurparea puterilor Executivului de către preşedinte este foarte gravă. O guvernare democratică se bazează pe controlul reciproc al puterilor în stat. Executivul nu poate funcţiona în afara controlului parlamentar, iar Constituţia noastră stabileşte clar că Parlamentul, care este Legislativul, cenzurează actele Guvernului. Preşedintele, în schimb, beneficiază de o anumită protecţie din partea Constituţiei şi nu este supus controlului parlamentar tocmai pentru că nu este o parte a Executivului. De aceea, considerăm că uzurparea puterilor Executivului este foarte gravă, pentru că preşedintele a încercat să-şi asume puterile Guvernului fără a răspunde în faţa puterilor statului în mod democratic.

Uzurpând puterile Guvernului, Traian Băsescu a acumulat suficientă putere pentru a-i transforma pe ultimii doi prim-miniştri în nişte persoane fără personalitate politică, iar Curtea Constituţională a confirmat aceste acuzaţii prin avizul consultativ dat chiar astăzi.

Infinit mai grav este faptul că preşedintele României a creat astfel o ţesătură de cutume şi reglementări care îi permite sabotarea Guvernului Ponta. În multe privinţe, Guvernul este pus acum în imposibilitatea de a-şi executa funcţiile executive. Constatăm astăzi că, dacă Traian Băsescu a acumulat destulă putere în ultimii ani pentru a uzurpa guvernele PDL, el are acum destulă putere şi pentru a sabota Guvernul USL. Vă spun acest lucru din perspectiva experienţei pe care am avut-o în funcţia de prim-ministru.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Mă uit spre dumneavoastră şi văd o mare nepotrivire între ceea ce spunea ieri domnul Traian Băsescu şi atmosfera din sală. Preşedintele invocă independenţa justiţiei, dar noi vedem acum că teama de justiţie a cuprins, în primul rând, PDL. Nu ştiu cum s-a întâmplat, dar ani de zile cei din PDL au fost feriţi de braţul legii. De astăzi însă, nu îi va mai proteja nimeni şi sunt convins că procurorii se vor ocupa de marile dosare pe care le ştie o ţară întreagă, referitoare la aluminiu, la energia hidro, la gazele naturale, la autostrăzi şi lista poate să continue.

Marile fraude legate de guvernarea PDL, patronată în mod direct de Traian Băsescu, ne duc cu gândul la marea minciună prin care românilor li s-a spus că salariile şi pensiile trebuie reduse pentru a securiza finanţele statului. Să nu uităm însă care a fost realitatea: guvernele PDL au cheltuit în timp de criză mai mult decât a cheltuit Guvernul PNL în timp de creştere economică şi prosperitate. Din păcate, aceste cheltuieli pe care Guvernul PDL le-a făcut nu i-au ajutat cu nimic pe români. În timpul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu, România a împrumutat, după cum ştiţi, zeci de miliarde de euro şi a dublat datoria publică şi, bineînţeles, cei care vor plăti vor fi generaţiile viitoare de români.

În acest moment, domnul Băsescu mai este sprijinit de câteva sute de oameni implantaţi în numeroase instituţii ale statului. Pentru ei, criza nu a însemnat aproape nimic. Scăderile de salarii şi necazurile românilor de rând nu i-au impresionat câtuşi de puţin. Din contră, pentru aceşti clienţi ai puterii, pentru această camarilă a puterii, au fost ani de prosperitate, de plimbări gratuite în toate ţările lumii şi aceştia sunt profitorii crizei.

În cazul în care Parlamentul va vota pentru suspendarea preşedintelui şi pentru convocarea referendumului, vom începe peste puţin timp campania electorală. Îi cer pe această cale preşedintelui Băsescu să nu se folosească de acest referendum pentru a încerca să dezbine societatea din nou, să creeze ură şi dihonie, aşa cum a făcut-o în repetate rânduri, între diferitele categorii sociale, să-i ridice pe români unii împotriva altora.

Curtea Constituţională a reţinut deja că preşedintele "nu şi-a exercitat cu eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului". Am citat din avizul Curţii Constituţionale.

Îi cerem să nu mai adauge alte încălcări ale Constituţiei în cursul campaniei electorale care urmează, faţă de cele deja comise până acum şi reţinute inclusiv de Curtea Constituţională.

Acelaşi apel îl fac, dragi colegi, şi faţă de dumneavoastră, cei care sunteţi reprezentanţii PDL. Vă cer că încetaţi denigrarea ţării, cu atât mai mult cu cât Curtea Constituţională a vorbit şi a reţinut în sarcina preşedintelui încălcări ale Constituţiei. PDL trebuie să înceteze minciunile şi declaraţiile politice aberante, trebuie să oprească propaganda îndreptată împotriva ţării şi a cetăţenilor români. În acest moment, declaraţiile pe care le faceţi, referitoare la lovituri de stat şi mineriade, minciunile referitoare la intenţiile USL faţă de Curtea Constituţională fac enorm de rău României. Toate acestea trebuie să înceteze.

Şi îl rog pe Vasile Blaga, în calitatea lui de preşedinte al PDL, să înceteze, să oprească acest aparat de propagandă, pentru care poartă toată răspunderea politică.

Am, în final, un mesaj pentru dumneavoastră, stimaţi colegi de la PDL. Ţara nu a fost niciodată a dumneavoastră, deci nu o puteţi lua înapoi. Încetaţi cu acest slogan. Ţara nu este proprietatea PDL, chiar dacă aţi crezut aşa o perioadă de timp. Ţara este a tuturor cetăţenilor, care vor avea posibilitatea să vorbească în curând prin referendum şi prin alegeri.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, mai sunt trei vorbitori din partea Grupului parlamentar al PDL. Mai sunt doar două minute. Vom prelungi, ca să dăm dreptul tuturor, dar fac apel să fie concentraţi.

Domnul senator Dumitru Staicu.

Domnul Dumitru-Florian Staicu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrucât domnul Antonescu a readus în atenţia noastră subiectul mineriadelor, aş vrea să vă expun şi eu, pe scurt, punctul meu de vedere legat de această temă.

În 1990, eram student la Universitatea Bucureşti şi am avut proasta inspiraţie să merg la cursuri în ziua în care minerii, chemaţi să restabilească ordinea democratică, erau deja instalaţi în Piaţa Universităţii şi făceau ce au fost puşi să facă. (Discuţii, rumoare, vociferări)

Băteau, omorau, distrugeau tot ce le ieşea în cale. Chiar în faţa mea, profesorul cu care aveam primul curs din acea zi şi-a primit porţia de picioare şi bâte. (Discuţii, rumoare, vociferări)

Am trăit atunci un sentiment de groază şi m-am întrebat cum e posibil aşa ceva.

A trecut, nu mai contează cum şi cu ce urmări, şi l-am văzut apoi pe domnul Iliescu ieşind în faţa lor şi mulţumindu-le pentru spiritul cetăţenesc de care au dat dovadă. (Rumoare, discuţii)

Cam aşa au înţeles să reacţioneze cei care au preluat puterea în ’90 la prima clătinare a regimului instaurat de aceştia.

Astăzi, sunt senator în Parlamentul României şi trăiesc acelaşi sentiment de groază pe care l-am trăit în acele momente din ’90. (Discuţii, rumoare, vociferări)

Numai că de data asta minerii sunteţi dumneavoastră, stimaţi colegi din USL! (Discuţii, rumoare, vociferări, râsete, aplauze)

Aţi preluat puterea aşa cum aţi preluat-o, folosindu-vă de instabilitatea emoţională şi materială a unor colegi de-ai noştri. Aţi început uşor stângaci, ezitând pe la Ministerul Educaţiei cu numirea unor miniştri nepotriviţi, pe la Ministerul Culturii cu unul incompatibil, după care, încet-încet, v-aţi dat arama pe faţă, declanşând Jihadul instituţional la care am asistat cu toţii în ultimele zile. Ce a urmat a cutremurat nu numai România, ci întreaga Europă; reacţiile nu au întârziat să apară din toate direcţiile: SUA, Germania, Franţa, Parlamentul European, Comisia Europeană şi presa străină. (Discuţii, rumoare, vociferări)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule senator, cu respect, o comprimare a nenorocirilor, vă rog.

Domnul Dumitru-Florian Staicu:

În numai trei zile, aţi destructurat tot ce înseamnă instituţie a statului democratic, neţinând cont de nicio regulă, lege sau principiu.

Ceea ce este, în schimb, cel mai grav - şi aici vă rog să fiţi atenţi - e faptul că folosiţi aceeaşi metodă patentată de colegul dumneavoastră Cătălin Voicu, care la cârciumă stabilea cine e ministru, cine e procuror sau judecător, cine trebuie să câştige procesele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cine îi gestionează pe aceştia şi, pe deasupra, mai lua şi bani pentru munca asta deosebită, pe care o presta.

Acestea sunt abilităţile dumneavoastră de guvernare, stimaţi colegi din USL. Dar ce am văzut astăzi la televizor? Aidoma domnului Iliescu, care le-a mulţumit minerilor, apare domnul Ponta, la 11.30, în conferinţă de presă, şi anunţă că dumneavoastră nu veţi încălca niciodată legile şi procedurile şi nu veţi destabiliza statul de drept. Ipocrizie, stimaţi colegi din USL!

Prin tot ce aţi făcut în aceste zile, aţi demonstrat, în aceste zile, disperare. Disperarea după putere, dar o putere similară cu cea totalitară. Numai să nu uitaţi că acţiunile dumneavoastră induc disperarea şi în rândurile celor mulţi, iar omul disperat va fi greu de controlat.

Feriţi-vă, domnilor din USL, de ceea ce o să urmeze, dacă nu vă opriţi!

Iar dumneavoastră, stimaţi cetăţeni, care astăzi ne urmăriţi, gândiţi-vă în ce fel vor renunţa cei din USL la putere, dacă felul în care au preluat-o e cel pe care l-aţi văzut în ultimele zile.

Înainte să vă mulţumesc pentru atenţie, aş vrea să dau citire, de la pagina 7, din motivaţia Curţii Constituţionale, din decizia de astăzi, a paragrafului următor: "Cu privire la aceste susţineri, cuprinse în propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, Curtea constată că acestea nu precizează elementele necesare identificării şi caracterizării faptelor de încălcare a Constituţiei, şi nici dovezile pe care se sprijină imputările".

Mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc.

Eu făcusem un apel. Nu aţi dorit să ţineţi cont de el. Timpul a fost depăşit de mult. Dacă mai au puţină răbdare şi îngăduinţă colegii, ca să nu rămână ceilalţi doi colegi fără să se exprime, le propun intervenţii de câte un minut doamnei Raluca Turcan şi domnului Cristinel Dugulescu.

Vă rog!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Traian Băsescu,

Domnilor preşedinţi,

Vreau să vă spun că suspendarea preşedintelui României este un abuz, este o greşeală costisitoare pentru români şi creează riscul unui precedent politic periculos.

Suspendarea preşedintelui este un abuz, pentru că ce a făcut USL în ultimele zile a fost, de fapt, să încalece politic tot statul. Deloc întâmplător, chiar în momentul în care fostul prim-ministru Adrian Năstase este acuzat de justiţie, PSD reuşeşte ce nu a reuşit în vremea guvernării Năstase: să-şi subordoneze toate instituţiile statului şi să supună politic toată România.

Suspendarea preşedintelui este o greşeală pe care românii o plătesc economic, pentru că această criză politică distruge credibilitatea României şi stabilitatea economică a ţării.

După trei ani de zile de criză economică, prin sacrificiile românilor, România avea o economie stabilizată şi o credibilitate câştigată în Uniunea Europeană prin măsuri economice corecte, apreciate în Uniunea Europeană. Acum, Uniunea Europeană îşi pune semne de întrebare în legătură cu capacitatea statului român de a funcţiona democratic.

Acum un an de zile, România era printre puţinele ţări din Uniunea Europeană, chiar alături de Germania, care avea creştere economică. Acum suntem comparaţi cu Ungaria când vine vorba despre încălcarea regulilor statului de drept şi abuzul politic.

Guvernul Ponta, din nefericire pentru români, nu a câştigat lupta pentru stabilizarea economiei, dar a câştigat războiul cu democraţia.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Doamnă deputat...

Doamna Raluca Turcan:

Suspendarea preşedintelui - şi voi încheia...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

...creează riscul unui precedent politic periculos, consfinţind, practic, ruperea echilibrelor constituţionale în funcţie de dorinţa unei majorităţi parlamentare.

Toate acţiunile USL din aceste zile ne-au adus în situaţia în care preşedintele nu mai este ales direct de români, ci este desemnat de o majoritate parlamentară. Aţi transformat un mecanism constituţional de control al unei puteri a statului într-o bâtă politică pe care o poate ridica oricine, în funcţie de interes, oricând, în funcţie de o majoritate.

Suspendarea preşedintelui - şi lucrul acesta reiese din avizul Curţii Constituţionale - nu se întemeiază pe argumente şi pe fapte...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Doamna Turcan...

Doamna Raluca Turcan:

... ci pe minciuni şi pe interpretări...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Chiar exageraţi! Cu durata, nu cu compunerea.

Doamna Raluca Turcan:

... ale unor declaraţii politice. Închei...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Cu durata compunerii. V-am oferit un minut. Au trecut trei. Nu mai aveaţi timp.

Doamna Raluca Turcan:

Voi încheia.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Compunerea e pasionantă, ne-o puteţi da pe net. Vă rog respectuos.

Doamna Raluca Turcan:

Vă voi spune doar atât: argumentaţia de suspendare a preşedintelui s-a făcut în studiourile unei televiziuni.

În sfârşit, domnule Antonescu, cred că veţi putea dormi liniştit. Aveţi şansa să deveniţi Preşedintele României, însă această funcţie, deşi n-o meritaţi, o veţi obţine nu printr-o înfruntare democratică la vot, ci printr-un abuz politic.

Şi v-aş mai spune că puteţi dormi liniştit. Frica de justiţie veghează.

(Aplauze)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Da. În fine, cu rugămintea, poate, de data asta, încununată de succes, la domnul deputat Dugulescu, cred, ultimul vorbitor înaintea...

(Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz solicită cuvântul pe procedură.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea (de la prezidiu):

Pe procedură, înainte.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Da, procedură. Domnul deputat Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnule preşedinte,

Apreciez generozitatea dumneavoastră în legătură cu luările de cuvânt, dar noi am votat aici şi un program, am stabilit împreună, tot prin vot, şi timpii pentru fiecare grup, iar această generozitate cred că se poate şi ea sfârşi.

V-aş ruga să constataţi că timpii au fost epuizaţi de către toate grupurile, să înceteze intervenţiile şi să continuaţi ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Da, aveţi dreptate. Nu-mi mai pot permite să fiu generos. Regulile sunt reguli.

Îmi pare rău, domnule deputat, vă mulţumesc.

Îl întreb pe domnul preşedinte al României dacă doreşte...

(Domnul deputat Marius Cristinel Dugulescu insistă să ia cuvântul.)

A trecut de mult timpul.

(Proteste în rândul parlamentarilor PDL)

Domnul Marius Cristinel Dugulescu (din sală):

Procedură!

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Da. Doream să-i dau cuvântul domnului preşedinte, dar dacă aveţi procedură... Dar să fie procedură, vă rog.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Domnule Antonescu, fiţi corect! Dumneavoastră, Grupul USL, aţi depăşit timpul cu mult. Dacă secretarii şi-ar fi făcut datoria, aţi fi văzut, aţi depăşit cu mult timpul, iar când vine vorba de Grupul parlamentar al PDL, văd că sunteţi foarte corect. Aveţi două unităţi de măsură. Vă rog să respectaţi Grupul parlamentar al PDL şi nu faceţi în aşa fel, încât să spuneţi că, acum, la sfârşit, noi nu mai avem timp. Bine că domnul Tăriceanu a putut să vorbească!

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule deputat...

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Domnule Antonescu...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

... Grupul parlamentar al PDL...

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

... vă rog frumos să respectaţi...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Grupul parlamentar al PDL a fost grupul care a primit timp suplimentar.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Dumneavoastră aţi depăşit suplimentar.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea (de la prezidiu):

Nu e adevărat, domnule deputat.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Haideţi... Până la urmă, suntem pentru altceva aici. Doriţi ceva? Vă rog!

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Mulţumesc.

V-aş fi răspuns mai multe, domnule Antonescu. La aroganţa dumneavoastră, să ştiţi că...

(Proteste în sală, vociferări)

Să ştiţi că nu pot să vă răspund. Proverbe 26:4 spune: "Nu răspunde nebunului după nebunia lui", aşa că o să trec direct la subiect.

(Vociferări în sală, aplauze în rândurile opoziţiei) P>La început aţi fost rugaţi să citiţi documentul în baza căruia Preşedintele României este acuzat astăzi de dumneavoastră şi nu aţi fost de acord. A venit domnul Şova şi a luat un text din context, ca să-l facă un pretext. A venit domnul Şova... (Rumoare, vociferări)

Staţi puţin! (Proteste, vociferări)

Ştiu că nu vă place, pentru că Curtea Constituţională spune că Preşedintele României nu a încălcat Constituţia. Ştiu că nu vă place. Daţi-mi voie să vă citesc câteva paragrafe. "Preşedintele României..."

(Gălăgie în sală, vociferări)

Daţi-mi voie să vă citesc.

"Preşedintele României are un rol în viaţa politică şi socială a ţării şi nu poate să fie caracterizat..." (Vociferări în sală)

Dacă o să tăceţi... Dacă o să tăceţi, o să las şi eu mai încet. (Intervenţii neinteligibile din sală)

Dacă o să tăceţi, o să mă ascultaţi...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Nu, n-o să tăcem. Vă mulţumesc.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

... mă ascultaţi...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Vă rog să mergeţi la loc.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Nu vă convine că Preşedintele României...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

A expirat timpul de mult. Vă rog...

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

... a fost declarat de către Curtea Constituţională că nu a încălcat...

(Preşedintele de şedinţă a închis microfonul de la tribună.)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule deputat, vă rog. Mulţumesc.

Întreb pe domnul Preşedinte al României dacă doreşte să ia cuvântul. Dacă doreşte s-o facă, îl invit.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

(Aplauze)

Domnul Traian Băsescu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Onorată conducere a Parlamentului României,

Aş vrea să dau doar câteva răspunsuri.

Mă acuzaţi că am dezbinat. Şi am să vă aduc aminte un element important, împreună cu dumneavoastră, cu toţi, în urma unor analize extrem de serioase, ale celor mai buni specialişti, s-a pus un diagnostic şi s-au dat soluţiile pentru sistemul de educaţie românesc. Noi toţi am reuşit să semnăm un Pact pentru educaţie, care, pe urmă, a dus la noua Lege a educaţiei. Toate partidele parlamentare l-au semnat. Pe urmă, aţi înţeles dezastrul, în imaginea dumneavoastră, a unei cooperări şi atunci aţi preferat confruntarea, nu s-a mai putut discuta cu dumneavoastră, dar aţi făcut eforturi uriaşe să afectaţi principiile Legii educaţiei când ea a fost trimisă de Guvern în Parlament. Voiaţi să reveniţi la sistemul clientelar din universităţile româneşti, din liceele româneşti. Şansa a fost că România a avut un Guvern curajos, care şi-a asumat răspunderea pe această lege şi, astăzi, avem o lege bună a educaţiei.

Deci am făcut încercări numeroase să fim împreună în sprijinul românilor, dar ce nu puteţi să-mi cereţi, nu puteţi să-mi cereţi ca preşedintele să genereze un sistem care să protejeze parlamentarii de responsabilitate în faţa legii. Asta nu puteţi să-mi cereţi şi asta a supărat pe foarte mulţi, cel mai tare. Iar în ceea ce mă priveşte, vă garantez că, atâta timp cât voi fi Preşedintele României, deci atâta timp cât voi fi, cu mine nu va reuşi să facă nimeni niciun compromis din acest punct de vedere, fie că este parlamentar la putere sau parlamentar în opoziţie, şi asta pentru un motiv simplu: eu nu fac intervenţii nici la procurori, nici la judecători, nici la poliţişti. N-am făcut-o şi nici n-am s-o fac. (Aplauze)

Ştiu că, uneori, s-au supărat şi cei din PDL, dar aşa e viaţa.

Am înţeles că unul din miniştrii dumneavoastră spunea zilele acestea, pe prăbuşirea leului ca urmare a atmosferei politice din România, că nu-i nicio problemă, facem mai mulţi bani la buget. Aşa este, numai că cele câteva sute de mii de români care au credite la bănci au fost aduşi într-o situaţie extrem de dificilă. Poate vă gândiţi la acţiunile dumneavoastră politice şi la impactul pe care îl au asupra vieţii de zi cu zi a românilor.

Aţi vorbit de dictatură. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, aţi văzut vreun dictator care să dea opoziţiei funcţia de prim-ministru? (Aplauze)

Aţi văzut vreun dictator care să dea opoziţiei cel mai puternic serviciu de informaţii interne? (Aplauze)

Aţi văzut vreun dictator care să dea opoziţiei şefia singurului serviciu de informaţii externe?

Ei, dacă nu aţi văzut, mai căutaţi dictatori! (Aplauze)

Am înţeles, chiar din gura domnului senator Antonescu, că vorbele sunt fapte.

Domnule senator, vă atenţionez că aţi făptuit destituirea a şase judecători de la Curtea Constituţională, că aţi spus-o. (Aplauze)

Înţeleg că unul din vorbitorii de la putere a spus că România îşi va respecta toate angajamentele internaţionale. Aşa este. Vedeţi că cel mai puternic angajament internaţional nu este scris, iar acesta se numeşte "respectarea statului de drept", pe care dumneavoastră nu o mai faceţi acum. (Aplauze)

Aveţi respect pentru statul de "drepţi"!

Apropo de asta, chiar am înţeles că domnul senator Şova era frământat că de ce mă supără faptul că "ia" justiţia de la cineva. Iar eu îi spun că justiţia nu trebuie luată de nicăieri. Dânsul a înţeles greşit. Justiţia nu trebuie luată din independenţa ei şi nu trebuie anexată intereselor de partid sau intereselor infractorilor.

Apropo de asta, pentru că înţeleg că aveţi dubii legat de respectarea hotărârilor judecătoreşti, mă tem că sunt hotărâri definitive cu privire la situaţia de incompatibilitate a domnului Pâslaru, a domnului Andon, a domnului Diaconu, toţi de la dumneavoastră, de la putere. (Aplauze)

Vreţi ca aceşti domni să voteze astăzi suspendarea Preşedintelui României? E doar o întrebare retorică. Sunt convins că va vota şi domnul Voicu. (Aplauze)

Doamnelor şi domnilor,

O să vă spun un regret, de data asta. Un regret. Am numit doi prim-miniştri. Unul se numeşte Călin Popescu Tăriceanu, altul se numeşte Victor Ponta. Paradoxal, după ce au ajuns la Palatul Victoria, amândoi şi-au propus ca obiectiv suspendarea Preşedintelui României. Şi i-am văzut pe amândoi, cu ochii blânzi şi umezi, înainte să le pun în mână mandatul, şi i-am văzut şi după ce au ajuns la Palatul Victoria, marionete ale propriilor lor partide şi ale intereselor corupţilor din partidele lor. (Aplauze)

Doamnelor şi domnilor,

Am auzit astăzi multe intervenţii, chiar dacă a trebuit să mai gestionez şi unele probleme pe care le aveam. Le-am mai văzut la televizor şi regretul meu este că am auzit foarte multe minciuni din partea puterii, legate de activitatea mea, şi foarte puţine abordări legate de ce-i de făcut pentru ţara asta.

Aş vrea să vă rog, poate în finalul unui discurs, să aveţi grijă de ţară şi de oamenii ei. A avea grijă de ţară înseamnă a-i respecta legile. A avea grijă de ţară înseamnă să faceţi să se aplice Legea educaţiei naţionale, aşa cum este ea, fără s-o modificaţi. A avea grijă de ţară înseamnă să faceţi să se aplice cele patru coduri, care au fost trecute prin Parlament. A avea grijă de ţară înseamnă să creaţi locuri de muncă. A avea grijă de ţară înseamnă, în mod deosebit, să nu vă atingeţi de justiţie şi de instituţiile statului.

Aş vrea să vă spun că nu aveţi cum să înţelegeţi care este sentimentul unui preşedinte, al unui şef de stat, care trebuie să treacă, cu ţara şi cu poporul lui, printr-o criză grea.

Vreau să vă spun, aici, tuturor. Am fost partener cu Guvernul şi cu majoritatea parlamentară într-o perioadă extrem de grea: 2009, 2010, 2011. Ştiu că s-au luat măsuri care i-au afectat pe oameni. Nu am făcut-o cu sufletul deschis, dar am făcut-o pentru a evita un rău mai mare: acel rău în care ajungeam să nu mai putem asigura nici salarii, nici pensii, nici funcţionarea statului, pentru că România nu mai era finanţată de nimeni.

Am conştiinţa împăcată că mi-am făcut datoria faţă de ţara mea, faţă de poporul meu.

O zi bună!

(Aplauze)

Şi acum, doar o mică observaţie, care depinde de votul dumneavoastră. Eu sunt la Cotroceni. Aştept, eventual, decizia Curţii Constituţionale, care să stabilească preşedintele interimar, pentru a preda mandatul. Dar, dacă nu veţi avea o astfel de decizie, datorită votului, tot puteţi să mă căutaţi, domnule Antonescu, pentru că vă las aici o foaie pe care să vă scrieţi, de pe acum, ce aţi promis: demisia, dacă eu voi câştiga referendumul.

(Aplauze prelungite)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc.

Există, domnule preşedinte, şi oameni care au cuvânt, şi care nu trebuie să scrie.

(Domnul Traian Băsescu, Preşedintele României, părăseşte sala de şedinţă.)

Pentru drept la replică - vă rog să luaţi loc, a plecat! -, domnul deputat Andon.

Vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Am solicitat un scurt drept la replică. Îi mulţumesc şi antevorbitorului.

(Intervenţie neinteligibilă din sală; gălăgie)

Poftim? Am să tac până voi putea vorbi.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Iertaţi-mă o secundă, domnule deputat.

Distinşi colegi de la PDL, cred că aţi văzut că, în ciuda aprecierilor, sentimentelor, deputaţii din partea majorităţii s-au comportat - sper că admiteţi - cât se poate de civilizat şi cu domnul preşedinte, şi cu dumneavoastră.

Noi ştim cine şi cum sunteţi, dar, vă rog, nu mai arătaţi încă o dată aici!

Dacă nu doriţi să mai participaţi la şedinţă..., accesul este liber. Dacă doriţi, vă rog să păstraţi regulile civilizate.

Domnule deputat Andon, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Mulţumesc şi antevorbitorului pentru faptul că mi-a menţionat numele, dându-mi posibilitatea să dau un foarte scurt răspuns pentru un zvon mârşav şi o minciună sfruntată, care e vehiculată cu insistenţă în ultimele zile, cu insistenţă în această săptămână, în legătură cu persoana mea.

Minciuna lansată de una din autorităţile dirijate - acum înţeleg de cine, respectiv de antevorbitorul meu -, este că ar exista o hotărâre judecătorească definitivă privind o incompatibilitate a mea, care să atragă revocarea din calitatea de deputat şi celelalte sancţiuni complementare, interdicţia de a mai candida etcetera.

Această sesizare, sub presiuni parţial mediatice de neimaginat, a fost respinsă de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu 12 voturi pentru şi 2 voturi împotrivă, din trei deputaţi PDL prezenţi, urmând să vină la plen. Şi sunt convins că şi plenul va judeca cu aceeaşi obiectivitate. De ce? Pentru că nu există o hotărâre judecătorească ce să privească posibilitatea atragerii acestor sancţiuni. Iar ca să fie lucrurile şi mai clare, justiţia este sesizată să se pronunţe, la termenul pe care l-a fixat, şi asupra acestor aspecte.

Am mulţumit pentru posibilitatea de a face precizări, dar, în special, mulţumesc pentru faptul că, în sfârşit, m-am lămurit cine e în spatele acestei calomnii odioase. Nu puteam să-mi închipui că firele merg atât de departe, că ditamai preşedintele ţării se ocupă la nivel de un parlamentar, concertează mârşăvii pe seama lui şi determină să circule, public, o minciună, mergând până la paralizarea drepturilor lui de reprezentant al celor care l-au trimis în Parlament.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule deputat, vă mulţumesc.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc.

Acest lucru am vrut să-l precizez, şi, dacă vreţi, legat de tema pe care o dezbatem, iată dovada, o dovadă în plus - a zecea mia, a suta mia - despre încălcarea Constituţiei, despre părăsirea...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Vă rog, domnule deputat. Sunt colegi care pleacă, au tren, vă rog din suflet.

Domnul Sergiu Andon:

... părăsirea înălţimii magistraturii sale şi dirijarea unor instituţii ale statului şi a unor campanii menite să denigreze un parlamentar român în plinătatea drepturilor sale.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

(Intervenţie neinteligibilă din sală)

Nu aveţi drept la replică, domnule deputat.

Iertaţi-mă, am dat cuvântul tuturor, dar totuşi avem, într-o sesiunea extraordinară, un anumit subiect. Practic, am încheiat dezbaterile.

Potrivit prevederilor art. 95 din Constituţia României şi ale art. 67 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret şi se exprimă cu bile.

Vă informez că a fost redactat un proiect de hotărâre al Camerei Deputaţilor şi Senatului, care a fost distribuit şi căruia îi voi da citire, pentru a-i dezbate, eventual, articolele sau a observa dacă sunt obiecţii.

Camera Deputaţilor şi Senatul, proiect.

H O T Ă R Â R E

privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României

În temeiul prevederilor art. 95 şi ale art. 146 lit. g) din Constituţia României, republicată,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1. - Domnul Traian Băsescu se suspendă din funcţia de Preşedinte al României.

Sunt obiecţii la formularea art. 1? Nu la conţinut, la formulare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Vă rog să număraţi.

(Rumoare, discuţii în sală)

Din sală: Aşa e procedura. Pe total se votează cu bile.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Votul cu bile este pe total. Votăm deschis doar formularea, atât.

Din sală: Formularea. Aşa am făcut şi în alte situaţii.

(Rumoare, discuţii în sală, discuţii la prezidiu)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Bun. Art. 2. - Hotărârea...

(Vociferări în sală, discuţii)

Vă ştiu foarte pretenţioşi, de aceea.

Art. 2. - Hotărârea se comunică Curţii Constituţionale pentru a constata existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.

Sunt obiecţii la această formulare? Nu sunt.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 6 iulie 2012, cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Rog chestorii să...

(Intervenţii neinteligibile din sală)

Poftim?

La Camera Deputaţilor.

Vă propun să începem cu Camera Deputaţilor.

Îl rog pe domnul secretar Georgian Pop să facă apelul şi chestorii să aducă bilele...

Pe procedură, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Atrag atenţia colegilor deputaţi şi senatori...

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Iertaţi-mă, o secundă, vă rog...

Îi rog pe toţi colegii, după exercitarea votului, să nu plece pentru că trebuie să dăm şi votul final, funcţie de rezultatul votului pe hotărâre. Asta voia să spună domnul Eugen Nicolăescu, o spunea mai bine ca mine, dar asta era.

Şi, bineînţeles, hotărârea pentru data referendumului, dacă propunerea de suspendare este adoptată de o majoritate. Mulţumesc.

Îl rog pe domnul secretar Georgian Pop, îi rog pe domnii chestori să-şi preia atribuţiile.

(Discuţii în sală)

Da. Îi mulţumesc domnului senator Vasile Blaga care mi-a atras atenţia, într-adevăr, că am omis să precizez că bila albă în urnă albă şi bilă neagră în urnă neagră înseamnă un vot pentru această hotărâre de suspendare, bilă albă în urnă neagră, bilă neagră în urnă albă este un vot împotriva acestui proiect de hotărâre de suspendare.

(Discuţii în sală)

Domnule secretar Pop, vă rog să aveţi puţină răbdare.

(Discuţii la prezidiu)

Birourile permanente reunite verifică voturile, îndeplinesc, practic, rolul unei comisii pentru numărarea voturilor.

(Discuţii în sală)

Domnule secretar Pop, vă rog.

Domnul Georgian Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Albu Gheorghe - prezent
Alecu Valeriu - prezent
Almăjanu Marin - prezent
Amet Aledin - prezent
Ana Gheorghe - prezent
Anastase Roberta-Alma - prezentă
Andon Sergiu - prezent
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Florin Serghei - absent
Antal István - prezent
Antochi Gheorghe - prezent
Apostolache Mihai Cristian - prezent
Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
Atanasiu Teodor - prezent
Avram Marian - prezent
Axenie Carmen - prezentă
Balan Ioan - prezent
Balcan Viorel - prezent
Banu Mihai - prezent
Barbu Sulfina - absentă
Barna Maria Eugenia - prezentă
Bădălan Eugen - prezent
Bădulescu Adrian - prezent
Bănicioiu Nicolae - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent
Bejinariu Eugen - prezent
Berci Vasile - prezent
Béres Ştefan Vasile - prezent
Blaga Iosif Veniamin - prezent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeş Dumitru - prezent
Bobeş Marin - prezent
Bode Lucian Nicolae - prezent
Boghicevici Claudia - prezentă
Boiangiu Victor - absent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - prezent
Bordeianu Dan - prezent
Bostan Emil - prezent
Bot Octavian - absent
Botiş Ioan-Nelu - prezent
Boureanu Cristian Alexandru - prezent
Brătianu Matei Radu - prezent
Brînză William Gabriel - prezent
Buciuta Ştefan - prezent
Bud Nicolae - prezent
Buda Daniel - prezent
Buda Viorel-Vasile - prezent
Budurescu Daniel-Stamate - prezent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
Buican Cristian - prezent
Burcău Doina - prezentă
Burlacu Cristian-Ion - prezent
Burnei Ion - prezent
Buta Sorin Gheorghe - absent
Calimente Mihăiţă - prezent
Canacheu Costică - prezent
Cantaragiu Bogdan - prezent
Cazan Mircea Vasile - prezent
Călian Petru - prezent
Călin Ion - prezent
Cărare Viorel - absent
Câmpeanu Mariana - prezentă
Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă
Chirilă Constantin - prezent
Chiriţă Dumitru - prezent
Chisăliţă Ioan Narcis - absent
Chiţoiu Daniel - prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
Ciobanu Gheorghe - prezent
Ciocan Gheorghe - prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
Ciuhodaru Tudor - prezent
Coclici Radu Eugeniu - prezent
Covaci Dorel - prezent
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - prezent
Dascălu Constantin - prezent
Derzsi Ákos - prezent
Dobre Cristina Elena - absentă
Dobre Victor Paul - prezent
Dolineaschi Andrei - prezent
Donţu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăgulescu Iosif Ştefan - absent
Dugulescu Marius Cristinel - prezent
Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrică George Ionuţ - prezent
Dumitru Georgică - prezent
Dumitru Ion - prezent
Duşa Mircea - prezent
Edler András György - absent
Erdei Dolóczki István - prezent
Farago Petru - prezent
Farkas Anna-Lili - absentă
Fenechiu Relu - prezent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Damian - prezent
Florescu Adrian - prezent
Fuia Stelian - prezent
Gabor Gheorghe - prezent
Ganţ Ovidiu Victor - prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia - prezentă
Geantă Florian Daniel - prezent
Georgescu Filip - absent
Gerea Andrei Dominic - prezent
Gheorghe Tinel - prezent
Gherasim Vasile - prezent
Ghiţă Cornel - absent
Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent
Ghiveciu Marian - prezent
Giurgiu Mircia - prezent
Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
Göndör Marius-Sorin - prezent
Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
Grama Horia - prezent
Grosaru Mircea - prezent
Gurzău Adrian - prezent
Gust Băloşin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - prezent
Holban Titi - prezent
Holdiş Ioan - absent
Horj Pavel - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
Iacob Strugaru Stelică - absent
Ialomiţianu Gheorghe - prezent
Iancu Iulian - prezent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - absent
Ionescu George - prezent
Iordache Florin - prezent
Iordache Luminiţa - prezentă
Iorguş Zanfir - absent
Irimescu Mircea - prezent
Itu Cornel - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Jolţa Nicolae - prezent
Kelemen Atilla-Béla-László - absent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Károly - prezent
Korodi Attila - absent
Kötő Iosif - absent
Leşe Doru Braşoan - absent
Liga Dănuţ - prezent
Longher Ghervazen - prezent
Lubanovici Mircea - absent
Luca Ciprian-Florin - prezent
Lup Silvestru Mircea - prezent
Lupu Mihai - prezent
Macaleţi Costică - prezent
Manda Iulian Claudiu - prezent
Manolescu Oana - prezentă
Marian Dan Mihai - prezent
Marin Mircea - prezent
Marinescu Antonella - prezentă
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Mazilu Constantin - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Militaru Constantin Severus - prezent
Mircovici Niculae - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mocanu Adrian - prezent
Mocanu Vasile - prezent
Mocioalcă Ion - prezent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Morega Dan Ilie - prezent
Motreanu Dan-Ştefan - prezent
Movilă Petru - prezent
Munteanu Ioan - prezent
Mustea-Şerban Răzvan - prezent
Nassar Rodica - prezentă
Neacşu Marian - prezent
Neculai Marius - prezent
Negruţ Clement - prezent
Nica Dan - prezent
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - prezentă
Nistor Laurenţiu - prezent
Niţă Constantin - prezent
Niţu Adrian Henorel - prezent
Nosa Iuliu - prezent
Novac Cornelia Brânduşa - absentă
Oajdea Daniel Vasile - prezent
Olar Corneliu - prezent
Olosz Gergely - absent
Oltean Ioan - absent
Oprea Gabriel - absent
Oprişcan Mihai Doru - prezent
Orban Ludovic - prezent
Pál Árpád - prezent
Palaşcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Pandele Sorin Andi - prezent
Panţîru Tudor - prezent
Pardău Dumitru - prezent
Păduraru Nicuşor - prezent
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Petö Csilla-Mária - prezentă
Petrescu Cristian - prezent
Petrescu Petre - prezent
Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent
Plăiaşu Gabriel - prezent
Pocora Cristina-Ancuţa - prezentă
Ponta Victor-Viorel - prezent
Pop Georgian - prezent
Popa Florian - prezent
Popa Octavian-Marius - prezent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Adrian - absent
Popescu Cosmin Mihai - absent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
Popov Duşan - prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
Postolachi Florin - prezent
Potor Călin - prezent
Preda Cezar-Florin - prezent
Prigoană Vasile-Silviu - absent
Rădulescu Adrian - prezent
Răţoi Neculai - prezent
Rebenciuc Neculai - absent
Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent
Riviş-Tipei Lucian - absent
Rizea Cristian - prezent
Rogin Marius - prezent
Roman Gheorghe - prezent
Roman Ioan Sorin - prezent
Roşca Lucreţia - prezentă
Rusu Valentin - prezent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Săniuţă Marian-Florian - prezent
Săpunaru Nini - prezent
Scutaru Adrian George - prezent
Seremi Ştefan - absent
Seres Dénes - prezent
Socaciu Victor - prezent
Solomon Adrian - prezent
Spînu Teodor-Marius - prezent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stan Nicolae - prezent
Stanciu Anghel - prezent
Stavrositu Maria - prezentă
Steriu Valeriu-Andrei - prezent
Stoica Mihaela - absentă
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuţ-Marian - prezent
Stroe Mihai - prezent
Stroe Radu - prezent
Stroian Toader - absent
Surpăţeanu Mihai - prezent
Surupăceanu Mugurel - prezent
Şandru Mihaela Ioana - prezentă
Ştefan Viorel - prezent
Ştirbeţ Cornel - prezent
Ştirbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabără Valeriu - prezent
Tabugan Ion - prezent
Taloş Gheorghe-Mirel - prezent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Tiţa-Nicolescu Gabriel - prezent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - prezent
Trăşculescu Alin Silviu - prezent
Tudose Mihai - prezent
Turcan Raluca - prezentă
Tuşa Adriana Diana - prezentă
Ţaga Claudiu - prezent
Ţintean Ioan - prezent
Ţîmpău Radu Bogdan - prezent
Ţurea Răzvan - prezent
Udrea Elena Gabriela - prezentă
Uricec Eugen Constantin - prezent
Vainer Aurel - absent
Varga Attila - prezent
Varga Lucia-Ana - prezentă
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilică Radu Costin - prezent
Vişan Gelu - prezent
Vîlcu Samoil - prezent
Vladu Iulian - prezent
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ştefan - prezent
Voicu Mihai Alexandru - prezent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent
Vreme Valerian - absent
Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent
Zătreanu Dan-Radu - prezent
Zgonea Valeriu Ştefan - prezent
Zisopol Dragoş Gabriel - prezent
Zoicaş Gheorghe - prezent

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Procedura de vot se încheie cu secretarul din partea Grupului parlamentar al PSD, care este secretarul şedinţei de astăzi.

Domnule deputat Pop, aţi votat?

Rog secretarul Senatului să se pregătească; şi chestorii de la Senat.

Chestorii de la Senat? Domnul senator Ruşanu.

Cel de-al doilea? Cel de-al doilea chestor cine e? Domnul senator Marcu? Oricare dintre ei, nu contează. Domnul senator Berceanu?

Domnul senator Berceanu, perfect.

Domnul senator David Gheorghe, secretarul Senatului, îl rog să...

Domnule senator David, vă rog frumos.

Domnul Gheorghe David:

Albert Álmos - absent
Andrei Florin-Mircea - prezent
Andronescu Ecaterina - prezentă
Antonescu George-Crin-Laurenţiu - prezent
Arcaş Viorel - prezent
Ariton Ion - prezent
Badea Viorel-Riceard - prezent
Banias Mircea-Marius - prezent
Bara Ion - absent
Başa Petru - prezent
Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
Belacurencu Trifon - prezent
Berca Gabriel - prezent
Berceanu Radu-Mircea - prezent
Bîrlea Gheorghe - prezent
Blaga Vasile - prezent
Boagiu Anca-Daniela - prezentă
Boitan Minerva - prezentă
Borza Dorel-Constantin-Vasile - absent
Bota Marius-Sorin-Ovidiu - prezent
Calcan Valentin-Gigel - prezent
Câmpanu Liviu - prezent
Chelaru Ioan - absent
Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent
Chivu Sorin-Serioja - prezent
Cibu Constantin-Sever - absent
Coca Laurenţiu Florian - prezent
Constantinescu Florin - prezent
Constantinescu Viorel - absent
Cordoş Alexandru - prezent
Corlăţean Titus - prezent
Crăciun Avram - prezent
Cseke Attila-Zoltán - prezent
Daea Petre - prezent
David Cristian - prezent
David Gheorghe - prezent
Diaconu Mircea - prezent
Dobra Nicolae - prezent
Dumitru Constantin - prezent
Fekete-Szabó András-Levente - prezent
Feldman Radu-Alexandru - prezent
Filip Petru - prezent
Fodoreanu Sorin - prezent
Frunda György - absent
Găină Mihăiţă - prezent
Geoană Mircea-Dan - prezent
Ghişe Ioan - prezent
Greblă Toni - prezent
Grosu Corneliu - prezent
Günthner Tiberiu - absent
Haşotti Puiu - prezent
Hărdău Mihail - absent
Humelnicu Augustin-Daniel - prezent
Ichim Paul - prezent
Igaş Traian-Constantin - prezent
Ion Vasile - prezent
Iordănescu Anghel - absent
Jurcan Dorel - prezent
Lazăr Sorin-Constantin - prezent
Luca Raymond - prezent
Mang Ioan - prezent
Marcu Gheorghe - prezent
Mardare Radu-Cătălin - prezent
Marian Ovidiu - prezent
Marian Valer - prezent
Markó Béla - absent
Mazăre Alexandru - prezent
Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
Mărcuţianu Ovidius - absent
Mihăilescu Petru-Şerban - absent
Mitrea Elena - prezentă
Mitrea Miron-Tudor - prezent
Mîrza Gavril - prezent
Mocanu Alexandru - prezent
Mocanu Toader - prezent
Moga Nicolae - prezent
Mutu Gabriel - prezent
Necula Marius-Gerard - prezent
Nedelcu Vasile - absent
Nicoară Marius-Petre - prezent
Nicoară Romeo-Florin - prezent
Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
Nicula Vasile-Cosmin - prezent
Nistor Vasile - prezent
Niţă Mihai - prezent
Onofrei Orest - absent
Oprea Dumitru - prezent
Oprea Mario-Ovidiu - prezent
Panţuru Tudor - prezent
Paşca Liviu-Titus - prezent
Păran Dorin - prezent
Pereş Alexandru - prezent
Pintilie Vasile - prezent
Plăcintă Sorina-Luminiţa - prezentă
Pop Gheorghe - prezent
Popa Mihaela - absentă
Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent
Prunea Nicolae-Dănuţ - prezent
Rasaliu Marian-Iulian - prezent
Rădulescu Cristian - absent
Rădulescu Şerban - prezent
Rotaru Ion - prezent
Ruşanu Dan-Radu - prezent
Ruşeţ Ion - prezent
Saghian Gheorghe - prezent
Savu Daniel - prezent
Sârbu Ilie - prezent
Sbîrciu Ioan - prezent
Secăşan Iosif - prezent
Severin Georgică - prezent
Silistru Doina - prezentă
Staicu Dumitru-Florian - prezent
Stănişoară Mihai - prezent
Şova Dan-Coman - prezent
Tămagă Constantin - prezent
Toma Ion - prezent
Ţopescu Cristian-George - prezent
Udriştoiu Tudor - absent
Urban Iulian - prezent
Valeca Şerban Constantin - prezent
Verestóy Attila - absent
Voicu Cătălin - prezent
Vosganian Varujan - prezent

(Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Rog membrii Birourilor permanente să meargă în sala de şedinţă a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Ceilalţi colegi să nu părăsească sala. În funcţie de vot, mai există un proiect de hotărâre. Vă rog frumos.

Mulţumesc.

PAUZĂ

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să daţi ascultare domnului secretar, domnului deputat Georgian Pop, care va prezenta rezultatele votului secret pentru hotărârea de suspendare.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Georgian Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra Proiectului de Hotărâre privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României:

În temeiul prevederilor art. 32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate, prin vot secret cu bile, de către deputaţi şi senatori asupra Proiectului de Hotărâre privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României şi au constatat următoarele:

- numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 432

- numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 374

- numărul total de voturi exprimate - 372

- numărul de voturi anulate - 2

- numărul total de voturi valabil exprimate - 370, din care:

- voturi pentru adoptarea proiectului de hotărâre - 256

(Aplauze prelungite)

- voturi contra proiectului de hotărâre - 114

În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) din Constituţia României, republicată, propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce înseamnă minimum 217 voturi.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 432 de deputaţi şi senatori, şi-au exprimat votul valabil 370, din care 256 au votat pentru, iar contra 114, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor cerută de Constituţie, Proiectul de Hotărâre privind suspendarea din funcţie a domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, a fost adoptat. (Aplauze)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Având în vedere decizia care s-a luat prin acest vot, vă propun următorul proiect de hotărâre.

HOTĂRÂRE

privind stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României

În temeiul dispoziţiilor art. 95 alin. (3) din Constituţia României, republicată, ale art. 8, 9 şi ale art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1 alin. (1) - Cetăţenii României sunt chemaţi să-şi exprime voinţa prin vot, în cadrul unui referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui României.

Sunt obiecţii la acest alineat?

Alin. (2) - Referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu.

Obiecţii?

Alin. (3) - Referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României va avea loc în data de 29 iulie 2012.

Art. 2 - Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?"

Din sală: Da, da!

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Observaţii?

Art. 3 - În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat.

Art. 4 alin. (1) - Data referendumului naţional se aduce la cunoştinţă publică prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi prin presă, radio şi televiziune.

Alin. (2) - Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului şi se încheie la data de - o să vedem exact - 27, cred...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

28 iulie, ora 7.00.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

... 28 iulie 2012, ora 7.00 a.m.

Art. 5 alin. (1) - În vederea repartizării şi monitorizării timpilor de antenă, se constituie o comisie parlamentară specială.

Alin. (2) - Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din 11 deputaţi şi senatori, desemnaţi cu respectarea configuraţiei politice a Parlamentului României, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, preşedintele Societăţii Române de Televiziune şi un reprezentant al domnului Traian Băsescu, Preşedintele suspendat al României.

Componenţa nominală din anexă: doamna Raluca Turcan - din partea PDL, domnul deputat Cristian Alexandru Boureanu - din partea PDL, domnul senator Radu Alexandru Feldman - din partea PDL, domnul deputat Marian Neacşu - din partea PSD, domnul deputat Florin Costin Pâslaru - din partea PSD, domnul senator Dan Coman Şova - din partea PSD, domnul deputat Gheorghe Mirel Taloş - din partea PNL, domnul deputat Mircea Vasile Cazan - din partea PNL, domnul deputat Márton Árpád Francisc - din partea UDMR, doamna deputat Aurelia Vasile - din partea Grupului parlamentar progresist şi un reprezentant din partea minorităţilor - domnul deputat Nicolae Păun, din partea minorităţilor naţionale.

Acesta este conţinutul hotărârii. Vi l-am prezentat articol cu articol şi alineat cu alineat. Supun acest proiect de hotărâre votului dumneavoastră, un vot deschis.

Cine este pentru? 242 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? O abţinere.

Cu 242 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Stimaţi colegi, vă mulţumesc pentru prezenţă, pentru răbdare.

Declar închisă şedinţa Camerelor reunite.

Şedinţa s-a încheiat la ora 21.10.