|
Domnul Martin Schulz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este o onoare deosebită să vorbesc în această limbă. S-a făcut azi o comparaţie între Martin Schulz şi Martin Heidegger... Dar, oricum, eu cred că voi vorbi în limba germană. Vă mulţumesc, aşadar, pentru invitaţie, pentru faptul că pot să vorbesc în faţa dumneavoastră. Acum 5 ani, ţara dumneavoastră devenea membru al Uniunii Europene, un pas important, istoric pentru România, dar şi pentru Europa, bineînţeles, şi pentru Germania. Prin acest pas se producea sfârşitul separării artificiale a Europei prin "Cortina de fier". Tot prin acest pas, România scăpa de o dictatură brutală şi revenea la locul pe care-l merită, mai exact, în mijlocul familiei europene. Aderarea României a constituit o trecere a unui hop foarte important: trecerea de la dictatură la democraţie, de la economia socialistă catastrofală la economia de piaţă. Doamnelor şi domnilor, Dragi colegi şi colege, Şi mă adresez şi colegilor din Parlamentul European prezenţi aici, reprezentanţilor Guvernului, mă adresez tuturor. Mă cunoaşteţi ca prieten al României şi cred că cei mai mulţi dintre dumneavoastră mă cunosc ca fiind şi un om foarte sincer. Zilele acestea ajung la Bucureşti trei scrisori din partea Comisiei Europene, prin care Guvernului României i se aduce la cunoştinţă faptul că, până una-alta, trei dintre cele mai importante programe operaţionale cu fonduri europene vor fi suspendate. Această decizie se ia ca urmare a gravelor deficienţe înregistrate în procesul de acordare a contractelor de licitaţie publică şi în administrarea acestora. Este o veste foarte greu de digerat, care însă arată faptul că procesul de reformă nu a fost finalizat, la fel, nici lupta împotriva corupţiei nu a fost finalizată. Dar, vreau să vă asigur că nu sunteţi singuri în această luptă, dumneavoastră, parlamentarii dumneavoastră, membri Guvernului - instituţiile Uniunii Europene, Parlamentul European vă susţin. Uniunea Europeană este mai mult decât un spaţiu economic. Noi reprezentăm o comunitate de valori: democraţia, statul de drept, drepturile omului, drepturile fundamentale şi drepturile minorităţilor naţionale. Am întâlnit azi, vreau să spun, reprezentanţii comunităţii rome. Am avut discuţii foarte importante. Noi suntem o comunitate a drepturilor. Avem, am convenit asupra unor valori comune, care valori se aplică tuturor membrilor, adică tuturor, nu doar României. Se aplică şi altor ţări. Vreau să subliniez faptul că, uneori, se face o anumită discriminare, care nu poate fi acceptată. Am definit standarde care trebuie să fie valabile pentru toţi: pentru România, la fel ca şi pentru orice altă ţară. Mulţi dintre dumneavoastră probabil că vă amintiţi că, la un moment dat, Parlamentul European a avut o dispută serioasă cu prim-ministrul Orban şi cu alte ţări. Deci nu e vorba doar de România. Instituţiile europene trebuie să ia măsurile necesare ca toate criteriile comune să fie aplicate. Acum nu prea multă vreme au existat critici substanţiale privind evoluţia politică din ţara dumneavoastră. Şi mă bucur că domnul Victor Ponta a dovedit a avea o atitudine constructivă în ce priveşte procesarea acestor critici, mă bucur că a început procesul de punere în practică a recomandărilor Comisiei în acest sens. Nu-mi este foarte uşor să vă spun următorul lucru, dar, ca prieten, trebuie să fiu sincer. Pentru mine, nici abuzul de încredere şi nici ordonanţele de urgenţă nu sunt compatibile cu spiritul democraţiei. O astfel de practică politică subminează principiul controlului democratic reciproc. Cu toate acestea, am încredere că problemele pot fi rezolvate în baza unei încrederi reciproce. În situaţii de criză, nu putem să ne permitem tensiuni între statele membre şi nici lupte politice partizane la nivel naţional. Acum, trebuie să lăsăm deoparte interesele proprii şi să ne concentrăm pe problemele de la nivel european. Progresele înregistrate până acum în lupta împotriva corupţiei şi construcţia unui sistem juridic modern nu au voie să fie periclitate. Toate partidele trebuie să contribuie în acest sens, bineînţeles, cu sprijinul instituţiilor europene, totul pentru a pune pe picioare instituţii comune solide. Acest proces de reformă, continuarea acestuia, doamnelor şi domnilor, este responsabilitatea dumneavoastră faţă de cetăţeni. Răspunderea Parlamentului European este să vă însoţească pe dumneavoastră pe acest drum. Cunoaşteţi că Parlamentul European a fost un susţinător al aderării României la Uniunea Europeană. Ştiţi că au existat voci care nu susţineau această idee. Cunoaşteţi că Parlamentul European, în Rezoluţia sa din 13 octombrie 2011, s-a pronunţat în favoarea primirii ţării dumneavoastră în spaţiul Schengen. România, vreau să subliniez, a transpus toate instrumentele Schengen. Şi aş dori să vă felicit pentru progresele înregistrate în domeniul controlului la frontiere. România supraveghează o mare parte din frontierele exterioare. Ţara dumneavoastră are graniţe cu Serbia, Ucraina, Moldova şi Marea Neagră. Este bine ca cetăţenii să vadă că aceste chestiuni sunt luate foarte în serios. Parlamentul European se va angaja într-o mai bună integrare a ţării dumneavoastră în Uniunea Europeană. La nivelul Uniunii Europene, în momentul de faţă, se negociază cu privire la uniunea bancară. Un proiect extraordinar, deoarece criza ne-a învăţat că avem nevoie, la nivel european, de un sistem puternic de supraveghere bancară. Nu este normal ca cetăţenii, contribuabilul, să plătească pentru greşelile altora. Acum doi ani, Parlamentul European venea cu propuneri în ce priveşte crearea unei instituţii europene de reglementare a băncilor. La vremea respectivă propunerile au fost respinse, însă acum ele sunt reluate. Noi, în ce ne priveşte, vom face tot ce vom putea pentru a construi o instituţie de reglementare solidă şi transparentă, paneuropeană, funcţională şi care, eventual, ulterior, să poată fi extinsă la domeniul asigurărilor fondurilor de pensii şi pieţelor financiare. Dorim extinderea acestei instituţii de reglementare de la zona euro la toate celelalte state membre UE. Nu mi se pare adecvat să separăm Uniunea Europeană din cauza faptului că două ţări au optat să nu adopte moneda euro. Aşadar, supravegherea trebuie să se realizeze la nivelul Uniunii Europene, pentru că, în afara celor două ţări, toate celelalte state membre s-au angajat prin tratate să introducă moneda euro şi dorim ca fiecare stat care doreşte să participe la definirea politicilor să şi introducă această monedă. De aceea, este clar: Parlamentul European doreşte ca România să devină membru în această uniune bancară. România a suferit atât de mulţi ani din cauza unei dictaturi comuniste extrem de brutale. După căderea regimului comunist şi plecarea dictatorului Ceauşescu, situaţia statului dumneavoastră a fost mult mai dificilă decât în alte ţări ale blocului socialist. După zece ani de instabilitate economică a urmat o perioadă de stabilitate macroeconomică. S-au înregistrat rate de creştere de şapte procente şi o rată a şomajului extrem de redusă. Piaţa internă europeană a îmbunătăţit standardul de viaţă al multor cetăţeni. Pentru economia românească se estimează o rată de creştere, pentru 2013, de 2,5%. Gradul de îndatorare, în momentul de faţă, este de 34,6% din PIB. Toate acestea reprezintă indicatori care fac unele state să vă invidieze. Ca prieteni şi parteneri, noi ne dorim să colaborăm în continuare şi să ne aducem contribuţia în vederea continuării proceselor de reformă deja iniţiate şi abordarea provocărilor împreună. Bazele Uniunii Europene le reprezintă principiul solidarităţii. Noi, în Europa, am înţeles că singuri pierdem şi că împreună suntem puternici. Noi am înţeles că prin a-i ajuta pe cei care sunt mai slabi nu facem decât să ne întărim noi. Politica de coeziune reprezintă aplicarea practică a acestui principiu fundamental al integrării europene. Pentru a continua această politică, noi, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, trebuie să acţionăm responsabil faţă de cetăţeni. Dumneavoastră trebuie să vă aduceţi aportul în ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie. La nivel european, noi luptăm pentru un buget UE rezonabil, care să permită investiţii în creştere şi crearea de locuri de muncă. În momentul de faţă, aceste dezbateri privind negocierile se află în plină discuţie. După cum ştiţi, există anumite intenţii în ce priveşte îngheţarea sau chiar reducerea fondurilor bugetului Uniunii Europene. Se spune că, peste tot trebuie să faci economie atunci când te afli într-o criză. Posibil ca acest lucru să sune bine, chiar populist şi poate că poţi să îţi asiguri nişte voturi spunând astfel de vorbe. Dar, din punctul meu de vedere, astfel de percepţii denotă o lipsă de responsabilitate, pentru că, tocmai în momente de criză oamenii în Europa au nevoie de un buget european care să se transforme într-un vehicul pentru crearea de locuri de muncă şi creştere. Orice euro investit aduce după sine alţi doi, trei, patru euro. Banii europeni aduc o plusvaloare concretă pentru cetăţeni, pentru că aceşti bani sunt investiţi exact în domenii care sunt critice. Bugetul Uniunii Europene reduce efectele pachetelor de austeritate din cauza cărora cetăţenii suferă. Deci tocmai de aceea avem nevoie de aceste investiţii. Fondul Monetar Internaţional a spus foarte des că trebuie să faci foarte multe reduceri pentru a recâştiga încrederea investitorilor. Eu, din câte ştiu, Fondul European a spus, acum câteva zile, că această politică este greşită şi că bugetul, pe de o parte, şi investiţiile, pe de altă parte, reprezintă cele două feţe ale unei medalii. Deci ambele sunt necesare. Doamnelor şi domnilor, Bugetul UE nu reprezintă bani pentru Bruxelles, ci pentru oamenii din statele Uniunii Europene. Ca reprezentanţi ai Europei, noi luptăm pentru interesele cetăţenilor, în special cu cei care doresc să distrugă Europa prin economii exagerate. Noi insistăm să investim în solidaritatea europeană, în creştere şi locuri de muncă, în inovaţie şi cercetare. Aceste buget reprezintă un instrument pentru un viitor sigur al cetăţenilor noştri, şi avem nevoie de sprijinul dumneavoastră. Doamnelor şi domnilor, Criza economică din Europa a intrat în cel de-al cincilea an. Numărul şomerilor a ajuns la un record de 25 de milioane. Unele state au ajuns într-o recesiune puternică. Această criză socială devine din ce în ce mai pregnantă. Rata şomajului printre tineri este o otravă pentru Comunitatea Europeană, pentru că dă naştere unei generaţii pierdute. E vorba de tineri care sunt foarte bine pregătiţi, extrem de bine pregătiţi, din toate statele Uniunii Europene. Oamenii de la Atena, Madrid, Bucureşti şi din alte părţi, peste tot, ies în stradă, pentru că li se pare că duc un greu prea puternic. Şi, într-adevăr, am fost şi la Atena, şi la Madrid, şi la Roma. Am fost să văd cum e acolo. Se reduc salariile, pensiile. Prăpastia dintre săraci şi bogaţi se adânceşte. Pot să-i înţeleg pe oameni, pentru că, de exemplu, la Atena, s-au redus pensiile de trei ori. Dar, după cum ştiţi, există şi foarte mulţi oameni în Grecia care şi-au dus banii, averile în paradisuri fiscale şi nu pot să înţeleg această atitudine a acelor cetăţeni. Oamenii care ies în stradă demonstrează împotriva instituţiilor şi politicienilor care, aşa au ei impresia, nu îi înţeleg şi au impresia, de asemenea, că ei nu le reprezintă interesele. De aceea, este datoria noastră să-i ascultăm pe oameni şi să luăm în serios grijile acestor oameni. Este adevărat, trebuie să avem o consolidare bugetară. Este o chestiune de echitate între generaţii. Nu putem să le lăsăm urmaşilor noştri doar datorii. Este, de asemenea, adevărat că, în anumite situaţii, nu există alternativă la reformele structurale. Vremurile sunt dificile, pentru că reducerile de salarii şi aşa mai departe, efectele acestora, se resimt imediat. Reformele structurale sunt însă necesare pentru a creşte competitivitatea economică. Este foarte clar. Şi aceste reforme structurale sunt foarte dure uneori şi oamenii se împotrivesc, dar sunt necesare pentru a fi capabili să ne asigurăm o viaţă mai dreaptă şi mai confortabilă. Parlamentul European este de părere că politica de austeritate care se duce acum în Europa este prea unilaterală. Măsurile structurale necesare şi consolidarea bugetară durează prea mult până când efectele acestora se fac simţite şi competitivitatea poate să crească. Noi trebuie să ne asigurăm că Europa nu se va fragmenta în urma acestei politici de austeritate. Ţările noastre, economiile naţionale sunt atât de întrepătrunse, încât problemele unui stat devin problemele întregului continent, motiv pentru care trebuie să încercăm să soluţionăm problemele împreună. Ştiu că şi România depinde de evoluţia situaţiei pe piaţă în zona euro. Ştiu că mai mult de jumătate din exporturile dumneavoastră se îndreaptă spre zona euro, de unde vin 80% din investiţiile directe. De aceea, vă rog foarte mult ca, în numele şi pentru cetăţenii dumneavoastră, să vă raliaţi reprezentanţilor europeni, împreună cu care să reuşiţi să concretizaţi diverse iniţiative. Doamnelor şi domnilor, În decembrie, Uniunea Europeană va primi Premiul Nobel pentru pace. Această distincţie va fi o confirmare pentru succesele trecute, dar şi un imbold pentru provocările viitoare. Prin integrarea europeană, am reuşit ceva unic, un proiect unic în istoria omenirii. Am reuşit să depăşim trecutul sângeros al acestui continent. Eu reprezint în Parlamentul European o ţară a cărei istorie este legată indisolubil de momentele cele mai cumplite din istoria omenirii. Cu toate acestea, azi, în calitate de membru al Parlamentului European, în calitate de reprezentant al unei entităţi multilinguale, multietnice, vreau să vă spun că aceasta se întâmplă la câteva decenii după cel de al Doilea Război Mondial, după Holocaust. La câteva decenii după aceste evenimente, se întâmplă această minune şi acesta este semnul că suntem capabili, noi, popoarele, să ne înţelegem, să creăm instituţii comune prin care să facem faţă provocărilor secolului al XXI-lea. Faptul că toate acestea le facem împreună, la nivel european, nu înseamnă că toate prerogativele sunt la nivel european. Ele se completează. Această idee trebuie să fie susţinută. Identitatea naţională este importantă pentru noi toţi, dar trebuie să ne asigurăm, împreună, că vom reuşi să punem copiilor noştri la dispoziţie locuri de muncă, trebuie să ne unim eforturile pentru a ne elibera de consecinţele diverselor regimuri trecute. Trebuie să o rupem cu trecutul şi trebuie să ne coalizăm forţele pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea la nivelul relaţiilor economice internaţionale, în domeniul combaterii criminalităţii organizate, în domeniul migraţiei, protejării mediului înconjurător, în domeniul financiar. Este clar, niciun stat nu poate fi singur în acest proiect: nici Germania, nici Franţa, nici Italia, nici Polonia, nici România. Deci toate acestea sunt posibile doar prin conjugarea eforturilor a 500 de milioane de cetăţeni europeni. Această idee reprezintă cel mai bun instrument pentru asigurarea păcii şi bunăstării sociale în secolul al XXI-lea. Dumneavoastră, membrii Parlamentului, dumneavoastră trebuie să fiţi partenerii noştri la nivel european. Este nevoie de suportul dumneavoastră. Dumneavoastră trebuie să vă oferiţi spiritul de cooperare. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze)
|
Video - Flash & IOS
