Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,26.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Eugen Nicolicea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Rog secretarii de şedinţă să mă acompanieze.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschidem lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 412 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 254; sunt absenţi 158, din care 135 participă la alte acţiuni parlamentare.

Cvorumul legal este de 207 deputaţi.

La punctul 1 al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de marţi 7 şi miercuri 8 mai 2013; programul de lucru pentru perioadele 29 aprilie - 4 mai şi 6 - 11 mai 2013; lista rapoartelor depuse în perioada 22 aprilie - 7 mai 2013 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Punctul 2 de pe ordinea de zi - este vorba de încetarea mandatului domnului deputat Dan Radu Ruşanu.

Am să vă citesc demisia domniei sale: "Prin prezenta, subsemnatul Dan Radu Ruşanu - deputat PNL în Colegiul uninominal nr.3 Circumscripţia nr.22 - Hunedoara, legitimaţia nr.321, demisionez din funcţia de deputat în Parlamentul României, ales în legislatura 2012 - 2016, începând cu data de 29 aprilie 2013, conform art.198 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor".

Stimaţi colegi,

Cu această ocazie, declar vacantă poziţia de deputat în Colegiul uninominal nr.3 - Circumscripţia nr.22 Hunedoara.

Urmează ca Guvernul să decidă asupra datei sau oportunităţii alegerilor parţiale.

Rog frumos, domnule deputat, vreţi să luaţi cuvântul?

Vă rog, luaţi cuvântul. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma votului din cadrul Grupului parlamentar al PNL de astăzi avem un nou lider de grup: Andrei Dominic Gerea, adică eu. Vă mulţumesc pentru ocazia pe care mi-aţi dat-o să mă anunţ la microfon.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Felicitări! Vă urez succes în noua poziţie pe care o aveţi. (Aplauze.)

Ar fi trebuit să încep spunându-vă tuturor "Hristos a Înviat!" Este prima şedinţă după Sfintele Paşti. Îmi cer scuze!

Punctul 3 pe ordinea de zi: Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

În temeiul art.40 alin. (4) şi art.42 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre: articol unic: Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.872/20 decembrie 2012, se modifică după cum urmează: domnul deputat Florian Daniel Geantă, aparţinând Grupului parlamentar al PDL, trece de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la Comisia pentru afaceri europene, în calitatea de membru, în locul domnului deputat Secară Florin Mihail; domnul deputat Dănuţ Culeţu, aparţinând Grupului parlamentar al PDL, trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în calitate de membru, în locul domnului deputat Geantă Florian Daniel.

Hotărârea merge la votul final de mâine.

Am primit pe procedură un material pe care trebuie să vi-l prezint: "Subsemnatul Cioată Cezar, deputat în Colegiul nr.9 Suceava, Circumscripţia electorală nr.35, vă rog să înaintaţi plenului Camerei Deputaţilor demisia mea din Partidul Poporului - Dan Diaconescu, urmând să activez ca deputat independent".

Asta am făcut, domnule Cioată, am prezentat demisia dumneavoastră.

La punctul 4 pe ordinea de zi este dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 52 de deputaţi.

În legătură cu timpul alocat pentru dezbaterea acestei moţiuni simple, vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Moţiunea simplă va fi citită de către unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor deveniţi independenţi, neafiliaţi unui grup parlamentar, este de 70 de minute şi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 27 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 17 minute; Grupul parlamentar al PDL - 9 minute; Grupul parlamentar al PP-DD - 7 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 3 minute; deputaţi independenţi - un minut.

Există obiecţii? Înţeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea Biroului ...

Procedură? Domnule deputat, aveţi microfonul pe procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Haideţi să aprobăm întâi ordinea de zi şi apoi restul. Nu aţi aprobat ordinea de zi şi programul de lucru.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

A fost aprobată în Comitetul liderilor de grup, după cum cunoaşteţi Regulamentul nostru.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Şi pe urmă în plen.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dar aţi uitat, au fost modificări ulterioare. A fost aprobată în Comitetul liderilor de grup.

Dacă nu există intervenţii privind modificarea ordinii de zi sau a programului - ele v-au fost prezentate, cum am citit la început, v-am prezentat programul de lucru, ordinea de zi - nu au fost intervenţii şi am considerat că mergem mai departe.

Nu aveţi intervenţii înţeleg? Nu. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpii alocaţi grupurilor parlamentare şi Guvernului pentru dezbaterea moţiunii simple.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Cu 125 de voturi pentru, o abţinere şi niciun vot împotrivă, timpii au fost aprobaţi.

Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care îşi retrage semnătura de pe moţiunea simplă? Nu este.

Reamintesc faptul că la moţiunea simplă nu pot fi propuse amendamente.

Rog liderii grupurilor parlamentare ca înainte de începerea dezbaterii să depună la secretariatul şedinţei numele deputaţilor înscrişi pentru dezbatere.

În continuare, rog unul dintre semnatari să dea citire moţiunii simple.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnule viceprim-ministru, ministru al finanţelor publice,

De aproape un an de zile, Guvernul USL invocă greaua moştenire a vechilor guvernări PDL, dar în toată această perioadă nu este capabil să genereze nicio măsură de stimulare a economiei.

După aproape un an de zile de guvernare USL, terenul economic a rămas arid, iar faptul că economia a crescut în 2012 cu o modestă rată de 0,7% (faţă de aproape 2%, cât era prognoza la începutul anului) arată doar mediocritatea actualilor guvernanţi.

Guvernul USL s-a angajat să continue acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, pe care i-au criticat cu multă duritate în perioada în care se aflau în opoziţie, din simplul motiv că nu aveau un "plan B" pentru redresarea economiei. Numai că, în buna tradiţie a limbajului dublu, practicat de stânga românească în relaţia cu parteneri internaţionali, una au promis în faţa Fondului Monetar şi alta au făcut.

Exemplul managementului privat în companiile de stat este poate cel mai relevant în acest sens: în loc să avem specialişti în conducerea acestor companii, Guvernul USL a creat noi locuri de muncă pentru politruci şi clientelă politică, condamnând economia românească la degradare, insolvenţe şi falimente. Dar cum am ajuns aici?

România a încheiat, la 31 martie 2011, un Acord stand-by preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, cu asistenţa Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale.

Pe 15 martie anul acesta, tot boardul FMI a aprobat prelungirea acestui Acord, astfel că România să aibă la dispoziţie până la sfârşitul lunii iunie 2013, fondurile necesare şi să îndeplinească obligaţiile asumate.

Obiectivul acestui Acord, conform scrisorii de intenţie din martie 2011, era de a susţine un "program de relansare a creşterii economice sustenabile, de continuare a ajustării şi de atenuare a efectelor şocurilor viitoare, în cazul în care acestea s-ar materializa". Prin aceeaşi scrisoare de intenţie, Guvernul României se angaja să viabilizeze întreprinderile de stat care acumulaseră arierate de peste 4% din PIB şi să reformeze guvernanţa acestora.

În prima scrisoare de intenţie din Acordul stand-by preventiv, din iunie 2011, pentru îmbunătăţirea guvernanţei întreprinderilor de stat, se stabilea, ca şi criteriu structural, elaborarea şi adoptarea legislaţiei de îmbunătăţire a guvernanţei până la finele lui august 2011. Legislaţia urma să cuprindă şi un cod de aplicare pentru toate întreprinderile de stat, care să asigure aplicarea principiilor impuse de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Mai exact, care erau obiectivele prevăzute în scrisoarea de intenţie: audituri externe independente; obligaţia întreprinderilor de stat de a raporta şi de a publica trimestrial date financiare; consolidarea drepturilor acţionarilor minoritari; transferul controlului financiar de la ministerele de resort la Ministerul Finanţelor Publice; în cazul întreprinderilor mari, proces internaţional de selecţie, derulat de firme specializate de resurse umane (head hunting) recunoscute în plan internaţional; membrii consiliilor de administraţie trebuiau selectaţi de acţionari şi evaluaţi de specialişti independenţi; şi, bineînţeles, autonomie suficientă pentru manageri.

În urma consultărilor cu Banca Mondială şi prin implicarea tuturor ministerelor care aveau în coordonare întreprinderi de stat, Guvernul României a aprobat, în decembrie 2011, Ordonanţa de urgenţă nr.109 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Principalele prevederi ale acestei ordonanţe se referă la:

• stabilirea atribuţiilor autorităţii tutelare a unei întreprinderi publice;
• stabilirea raporturilor între autoritatea tutelară, consiliul de administraţie, conducerea executivă, pentru a asigura independenţa deciziei de administrare faţă de cea de management;
• reguli pentru o mai accentuată protecţie şi reprezentare a acţionarilor minoritari (vot cumulativ, condiţii mai simple pentru votul în absenţă);
• reguli care asigură transparenţa deciziei de administrare faţă de acţionari şi public;
• reguli care asigură transparenţa politicii de acţionariat a statului.

Aşadar, guvernarea PDL a adoptat o legislaţie cuprinzătoare în ceea ce priveşte asigurarea unui management eficient al companiilor de stat, un management selectat independent, pe baza unor criterii clare şi transparente.

La a patra evaluare a implementării Acordului stand-by, din februarie 2012, misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional - Comisia Europeană - Banca Mondială aprecia noua legislaţie şi paşii deja făcuţi pentru implementarea prevederilor guvernanţei corporatiste. Acest lucru a fost statuat chiar în scrisoarea de intenţie de la momentul respectiv.

În luna martie a anului 2012, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a selectat o firmă de consultanţă care a elaborat caietele de sarcini pentru întreprinderile de stat la care Guvernul României s-a angajat să instaleze management profesionist.

Pentru companiile Hidroelectrica şi Romarm, MECMA a semnat contractele cu societăţile de Executive Search în aprilie 2012, iar pentru Electrica Furnizare şi Complexul Energetic Oltenia, aceste contracte urmau a fi semnate până la finalul misiunii FMI din aprilie 2012.

În ceea ce priveşte stadiul de selecţie al consiliilor de administraţie, respectiv al consiliilor de supraveghere la companiile de stat Hidroelectrica, Romgaz, Electrica Furnizare, Transgaz, Electrocentrale Bucureşti şi Transelectrica, în aprilie 2012 erau elaborate caietele de sarcini în vederea selectării societăţilor de Executive Search.

Care era situaţia la Ministerul Transporturilor? În martie 2012, pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii era aprobată finanţarea prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative a unui proiect de asistenţă cu Banca Mondială pentru implementarea guvernanţei corporatiste la întreprinderile din subordine şi selectarea managementului privat. Aceste lucruri erau recunoscute în scrisoarea de intenţie din iunie 2012, cu toate etapele stabilite de către aceste două ministere.

Aceasta era situaţia când Uniunea Social-Liberală a preluat guvernarea. Aveam legislaţia necesară pentru a selecta, în mod transparent, manageri profesionişti la companiile de stat, aveam firme de resurse umane, care să ne asiste, aveam consultarea Băncii Mondiale, astfel încât toate criteriile de selecţie să fie echitabile, imparţiale şi să asigure numirea celor mai competente persoane, aveam deja un calendar de implementare.

Guvernarea USL însă şi-a bătut însă joc de aceste angajamente, iar managementul privat a fost înlocuit cu un management politic, de partid. Ministerele Economiei şi al Transporturilor au cheltuit sume impresionante de bani pentru a recruta directori la companiile de stat din subordine, directori care, în cele mai multe cazuri, sunt calificaţi de recomandările politice cu care au venit.

Aşa se face că la finalul anului 2012 ţinta pentru reducerea arieratelor pentru cele 19 companii prevăzute în Acordul cu FMI a fost depăşită, de la 9 miliarde de lei până la 12,7 miliarde de lei, însemnând peste un miliard de euro.

Problema creşterii explozive a arieratelor în guvernarea USL este doar vârful aisbergului. Săptămânile trecute a făcut senzaţie o declaraţie a unui fruntaş liberal, conform căreia situaţia economică este atât de gravă, încât există riscul ca actualul Guvern să nu mai fie capabil să returneze tranşele datorate FMI. O declaraţie apocaliptică, o bună perdea de fum pentru aleşii locali din Caraş-Severin, dar în acelaşi timp de luat în serios pe principiul "nu iese fum fără foc".

Adevărul este că pentru actuala guvernare USL acordul cu FMI este doar o asigurare în faţa investitorilor de pe pieţele internaţionale, nu este însă şi un instrument pentru reforma profundă a unui sector de stat neproductiv şi lipsit de competitivitate.

În această cheie trebuie citit dezinteresul cronic al actualului guvern pentru deblocarea situaţiei de la Oltchim, după o tentativă de privatizare marca "PSD"; în această cheie trebuie citită şi problema pe care o supunem atenţiei dumneavoastră astăzi. Este vorba de măsura introducerii managementului profesionist în companiile de stat, ca o soluţie pentru depolitizarea şi eficientizarea acestor întreprinderi căpuşate frecvent de reprezentanţii conducerilor politice.

Această măsură a fost asumată de Guvernul României încă din 2011, iar actuala guvernare USL nu trebuia decât să respecte angajamentul, lăsând specialiştii în recrutare să îşi facă treaba.

Să luăm însă câteva exemple de management privat de succes în viziunea USL.

În cazul TAROM, Consiliul de administraţie este condus de Dan Pascariu, iar membri sunt astronautul Dumitru Prunariu, Lucian Isar, fost ministru în Guvernul Ponta I, Valentin Macec, fost consilier al ministrului Silaghi, Ciprian Lăduncă, şeful companiei de asigurări Metlife Alico Romania şi omul de afaceri Marius Ghenea. Primul director general numit a fost Christian Edouard Heinzmann, asta după ce Heinrich Vystoupil a refuzat să semneze contractul.

Care sunt măsurile de redresare a companiei TAROM anunţate de această conducere privată? Mai multe curse spre capitalele europene de pe Aeroportul Iaşi - întâmplător şi oraşul de origine al actualului ministru al transporturilor - şi înlocuirea flotei de avioane în totalitate cu avioane Mitsubishi care abia au început producţia şi primul va fi gata pentru un zbor comercial abia anul viitor; o interdicţie, de asemenea, pentru directorul general de a vorbi cu presa şi uniforme noi semnate de Cătălin Botezatu.

Care este situaţia la Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa? Managerul privat este Lucian Băluţ, şeful organizaţiei locale a PSD, numit probabil pentru a uşura trecerea portului în administraţia "Republicii Mazăre". Preşedinte al Consiliului de administraţie este Răzvan Bădălicescu, fost vicepeşedinte al unei bănci şi cu siguranţă un expert în transportul maritim. Printre membri CA avem din nou bancheri, oameni de afaceri, dar nu experţi în domeniu, oameni care să ştie ce înseamnă să dezvolţi o afacere în domeniul transportului maritim.

La Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile, director general este Daniel Georgescu, fost consilier local PSD, tocmai cel care oricum fusese numit anterior, prin ordin al ministrului transporturilor, în aceeaşi funcţie, şi declarat incompatibil de ANI la începutul acelei luni pentru contracte dubioase cu primăria Constanţa. Membri în CA sunt iarăşi reputaţi bancheri, finanţişti, dar fără vreo legătură cu domeniul de activitate al companiei.

La Metrorex, conducerea a fost "vanghelizată", iar director general este un foarte bun specialist în economate. Îl numesc aici pe domnul Aurel Radu, încadrat la Metrorex iniţial ca inginer IV, adică inginer fără experienţă. A fost numit director general la nici două luni după angajarea în companie, deşi conform contractului colectiv de muncă, directorul general trebuie să aibă 12 ani vechime în "aparatul propriu de specialitate".

La CNCF CFR SA, directorul general şi membrii Consiliului de administraţie au fost înlocuiţi, întrucât planul lor de administrare nu era pe placul conducerii ministerului. Acelaşi plan a fost însă acceptat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a acordat un credit CFR SA pentru plata datoriilor la furnizorii de electricitate.

Nu este deloc întâmplător că după ce Dimitris Sophocleous a anunţat măsuri drastice de reducere şi eficientizare a cheltuielilor, conducerea politică a Ministerului Transporturilor a trimis corpul de control şi la 2 zile managerul privat şi-a prezentat demisia.

Deja avem o a treia conducere la CFR SA, după ce primul preşedinte al Consiliului de administraţie, vedeta de televiziune Niels Schnecker, a renunţat la funcţie. Vorbim aici de compania cea mai importantă din portofoliul Ministerului Transporturilor, aşa cum însuşi ministrul recunoaşte, o companie care gestionează două miliarde de euro din fonduri europene şi pe care USL nu vrea s-o scape din mână.

La CFR Călători, managerul privat este Valentin Dorobanţu, numit anterior director general tot prin ordin de ministru.

În cazul companiei CFR Marfă, director general a fost numit un fost director general adjunct al Gazprom, iar vicepreşedinte al CA un bancher. Numai că şi aici am avut parte de o demisie la nici două luni de la numire, preşedintele CA prezentându-şi demisia şi fiind înlocuit cu domnul Liviu Radu, inginer, specialist IT, fără nicio legătură cu domeniul feroviar.

Domnul Liviu Radu este însă, se pare, specialist în aviaţie pentru că a fost numit şi director general la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti. Iar pentru Consiliul de administraţie au fost numiţi domnul Bogdan Găurean, avocat şi consilier personal al domnului ministru Fenechiu şi domnul Marius Bodea, fost prefect de Iaşi în timpul guvernării Tăriceanu, judeţul de suflet al domnului ministru al transporturilor.

La Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), recrutatorii au trimis Ministerului Transporturilor listele scurte cu propuneri pentru manageri privaţi, însă procesul de recrutare a fost blocat. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale este condusă de un director interimar, acelaşi care fusese destituit pentru că a optat să stea la o petrecere cu angajaţii în loc să coordoneze deszăpezirea.

La Complexul Energetic Oltenia, manager privat este Laurenţiu Ciurel, fostul vicepreşedinte al PSD Gorj, şi un consilier judeţean al USL.

În cazul Electrica Distribuţie Muntenia Nord, membri în CA au fost desemnaţi fără a ţine cont de recomandările consultantului independent, iar doi dintre aceştia sunt afiliaţi PSD: este vorba despre Darius Meşca (PSD Ploieşti) şi Aurel Gubandru (PSD Buzău).

La Poşta Română a rămas în funcţie domnul Ion Smeianu, fost secretar de stat PSD, care era director general şi preşedinte al Consiliului de administraţie al companiei, din mai 2012, la puţin timp după instalarea Cabinetului Ponta.

La Transelectrica a fost schimbată conducerea de trei ori fără a se respecta prevederile OUG 109/2011.

La Salrom avem un caz special, a fost numit la conducerea acestei companii un consilier local PSD din Târgu Ocna. Desemnarea s-a făcut de către Consiliul de administraţie, fără a fi respectate criteriile şi procedurile transparente prevăzute de OUG 109/2011. Preşedinte al Consiliului de administraţie este domnul Dumitru Pîrvulescu, fost secretar general adjunct în Ministerul Economiei şi inculpat într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor publice, numit de altfel şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica. Tot în Consiliul de administraţie îl regăsim pe domnul Liviu Radu, care mai ocupă în acelaşi timp poziţia de director general la Aeroporturi Bucureşti şi preşedinte al Consiliului de administraţie al CFR Marfă.

La Nuclearelectrica, din Consiliul de administraţie face parte Daniela Lulache, fosta preşedintă a Fondului Proprietatea, unde avea un salariu de peste 400.000 euro pe an, dar care s-a retras anul trecut când trebuia să fie numită director general la această companie.

Pentru Transgaz, din Consiliul de administraţie face parte Radu Cernov, fostul asociat al ministrului Şova în firma sa de avocatură, prin care au căpuşat complexele energetice Rovinari şi Turceni.

La Oltchim şi Hidroelectrica nici nu s-au mai obosit să numească management privat, le-au băgat direct în insolvenţă, deşi ambele trebuiau să aibă conduceri profesioniste din vara anului trecut, când USL era ocupat cu suspendarea statului de drept, şi poate n-am mai fi ajuns să avem mii de oameni lăsaţi pe drumuri.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor,

Domnule viceprim-ministru şi ministru al finanţelor publice,

Dacă în privinţa modului falimentar de a guverna România putem acuza USL de incompetenţă, în cazul problemei specifice a managementului privat în companiile de stat putem vorbi despre rea-credinţă. Moştenirea guvernelor Boc şi Ungureanu a însemnat predarea unei legislaţii la cheie, proceduri de selectare a recrutatorilor deja demarate, inclusiv surse de finanţare alternative identificate şi accesate, cum a fost cazul proiectului derulat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative de Ministerul Transporturilor.

Guvernul USL nu a ţinut cont de aceste progrese salutate inclusiv de Fondul Monetar Internaţional şi a derulat programul de managementului privat în acelaşi stil neaoş românesc, pe principiul "PCR": pile, cunoştinţe şi relaţii. De fapt, singura intenţie a USL pare a fi falimentarea companiilor de stat, astfel încât valoarea de piaţă a acestora să scadă, în perspectiva unor privatizări de pe urma cărora să profite clientela de partid.

Consecinţele acestei atitudini sfidătoare a guvernului USL în relaţia cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială vor fi grave pentru toţi românii. O eventuală încetare a relaţiilor dintre FMI şi România transmite un semnal extrem de negativ pe pieţele internaţionale, opreşte reformele din sectoarele cheie ale economiei şi creşte costurile de finanţare pentru România. Pe scurt, USL ar pune economia şi ţara, în general, pe butuci.

Dacă în acest moment România arată ca un pacient care respiră din ce în ce mai greu, o decizie de rupere a acordului cu FMI ar aduce ţara direct în comă, ţinută în viaţă doar de aparate.

Iată de ce ţinem să atragem atenţia, prin această moţiune simplă, asupra gravităţii temei managementului profesionist în companiile de stat. Guvernul USL trebuie să înţeleagă măcar în ceasul al 12-lea că deţinerea unei majorităţi covârşitoare în Parlament nu poate fi un medicament pentru însănătoşirea României, atâta timp cât eşecuri răsunătoare precum introducerea managementului profesionist în companiile de stat riscă să izoleze România de partenerii internaţionali.

Iată de ce, prin intermediul acestei moţiuni simple, supunem atenţiei dumneavoastră următoarele propuneri: prim-ministrul să transmită Parlamentului lista completă a persoanelor desemnate de către statul român să ne reprezinte în fiecare companie majoritară sau minoritară de stat. Lista va include numele, funcţia, compania la care activează în conducerea executivă, Consiliul de administraţie, Adunarea Generală a Acţionarilor şi anii de experienţă în domeniul respectiv.

Guvernul, prin viceprim-ministrul desemnat pentru coordonarea ministerelor economice, să prezinte în Parlament un raport asupra respectării OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă.

Ministerele care au în coordonare/subordonare/subautoritate companii de stat să urgenteze numirea unor conduceri profesioniste selectate de consultanţi independenţi, în baza unor criterii transparente şi imparţiale la toate companiile de stat, conform criteriilor şi procedurilor prevăzute de Ordonanţa nr.109.

la acele companii de stat unde au fost desemnate persoane implicate politic şi fără experienţă în domeniul de activitate, să fie reluate imediat procedurile pentru numirea conducerilor.

Partidul Democrat Liberal solicită miniştrilor care au în coordonare companii de stat să îşi asume responsabilitatea numirii unui management profesionist, eficient la conducerea acestora, astfel încât bugetul de stat să nu mai fie împovărat de arieratele acumulate. Asigurarea unui management profesionist, pe criterii identice celor care funcţionează în mediul privat este singura şansă pentru ca economia României să revină la rate de creştere sustenabile, iar competitivitatea noastră, în raport cu celelalte state membre UE, să crească.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, aveţi microfonul pentru a răspunde moţiunii. Vă rog.

Domnul Daniel Chiţoiu (viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încă de la început vreau să mulţumesc din nou colegilor de la PDL că mi-au dat ocazia, pentru a doua oară în această sesiune parlamentară, să scot în evidenţă dezastrul şi jaful Partidului Democrat Liberal din companiile de stat.

În acelaşi timp, orice moţiune simplă a opoziţiei reprezintă un bun prilej pentru a sublinia eforturile prin care Guvernul Uniunii Social Liberale încearcă să corecteze abuzurile dintr-o perioadă nefastă pentru dezvoltarea economică a României.

Întrucât opoziţia a avut bunăvoinţa de a se apleca cu un ochi critic spre o temă importantă pentru guvernarea social-liberală, şi anume reforma companiilor de stat aflate astăzi în subordinea unor ministere conduse de colegi de-ai mei social-democraţi şi liberali, am să răspund mai degrabă în calitate de vicepremier şi poate mai puţin în calitatea de ministru al finanţelor publice.

Îmi revine, ca şi în alte momente, datoria de a pune faptele cap la cap, de a respinge neadevărurile şi de a le demonta, întrucât minciuna din guvernarea de ieri a PDL pare că are tendinţa de a se perpetua prin vocea noii opoziţii de astăzi.

Stimaţi colegi parlamentari ai PDL,

Aş vrea să fac, cu permisiunea dumneavoastră, o observaţie care mi se pare de bun-simţ. Modul în care aţi denumit moţiunea pe care o dezbatem astăzi pare extrem de nerealist. Căpuşarea companiilor de stat şi "băieţii deştepţi", emblema guvernării PDL, ar fi fost un titlu mult mai exact, întrucât vine în întâmpinarea unei realităţi pe care am arătat-o în nenumărate rânduri încă de la preluarea guvernării, atât eu, cât am fost ministru al economiei, cât şi colegii mei responsabili ai ministerelor economice.

După ce aţi căpuşat, pur şi simplu, companiile de stat, după ce aţi protejat "băieţii deştepţi" şi contractele lor păguboase pentru statul român, acum veniţi în Parlament şi, printr-un instrument care ar trebui să critice constructiv guvernarea, dumneavoastră doar încercaţi să mai salvaţi imaginea şifonată a guvernării Boc. Deşi, în mod paradoxal, domnul Blaga nu a iubit-o foarte tare, iată că astăzi, prin intermediul textului moţiunii, încercaţi să-i atribuiţi alte calităţi. Să nu credeţi că ne deranjează moţiunea simplă prin care vă exercitaţi dreptul democratic şi parlamentar de a critica guvernarea, ne deranjează că încercaţi să menţineţi o practică a dublului discurs.

Am sperat că odată cu dispariţia guvernării Boc veţi înceta să mai distorsionaţi adevărul. Depunerea de moţiuni succesive poate fi un exerciţiu democratic statutar, dacă acestea îndeplinesc o minimă condiţie, aceea de a avea consistenţă şi de a semnala lucruri desprinse din realitate. Patru ani de exerciţiu al guvernării se pare că nu au fost suficienţi pentru PDL, pentru a învăţa că orice acţiune politică, în special cele ce se desfăşoară în cadrul Parlamentului, trebuie să aibă parte de o fundamentare serioasă în ceea ce priveşte argumentaţia.

Din păcate, reacţiile actualilor lideri PDL par a fi rezultatul unei agresivităţi date de pierderea privilegiilor pe care mulţi din camarila PDL-istă le-au avut în companiile de stat, şi nu numai. Ne dezvăluiţi în textul moţiunii că de aproape un an de zile Guvernul USL continuă să invoce greaua moştenire.

Stimaţi parlamentari ai PDL, aveţi mare dreptate. Readucem în discuţie dezastrul guvernelor Boc, pentru că este un fapt, nu o ipoteză. Căci moştenirea lăsată, din păcate, este cu adevărat grea. Aţi lăsat o ţară prădată, în ruină, aţi dezamăgit, aţi ignorat nevoile românilor şi aţi guvernat cu dispreţ. Guvernul USL dezvăluie zi de zi lucruri ascunse cu grijă de guvernarea PDL, identificăm maladii acute lăsate moştenire şi găsim soluţii pentru a le vindeca. Guvernul Uniunii Social-Liberale are sarcina dificilă de a redresa România în plină criză economică globală.

Înainte de a putea reconstrui, misiunea noastră a fost de a repara. Aceasta a fost ordinea logică şi firească a lucrurilor. Mai mult de un an de zile am avut nevoie să punem lucrurile în ordine şi să reparăm o parte din nedreptăţile pe care le-aţi provocat românilor. Anul 2012 a fost un an al schimbărilor în bine, unele reuşite, altele, din păcate, zădărnicite. O schimbare în bine după guvernarea PDL este că Uniunea Social-Liberală redă românilor dreptul de a cunoaşte adevărul despre starea ţării lor şi despre costurile redresării economice. USL şi-a asumat fără jumătăţi de măsură gestionarea unei situaţii economice dramatice ce a fost lăsată în urmă de fosta guvernare. Faptul că acum liderii ai PD-L vin şi depun moţiuni în Parlament nu poate fi decât un simplu exerciţiu de imagine.

Stimaţi colegi,

Moţiunea PDL pe care o dezbateţi astăzi şi care, nu ne îndoim, va fi respinsă, este o reclamaţie împotriva României scrisă cu rea-credinţă. Această moţiune readuce în Parlamentul României dublul discurs de pe vremuri al Partidului Democrat Liberal, dar pe o voce mult mai mică şi de acum fără priză la public.

Partidul care susţine moţiunea a devenit un partid mic într-un timp scurt şi din cauza aceasta are dublu discurs. Textul moţiunii este o culegere de acuze nefondate, de răstălmăciri şi de insinuări strigate de PDL pe un ton agitat, aici, în Parlamentul României, în speranţa că vor răzbate până la instituţiile financiare internaţionale.

Şi încă un argument ce ţine de o procedură parlamentară normală. O moţiune simplă are ca obiectiv formularea unei poziţii la o problemă de politică internă sau externă, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Aţi sărit etapa interpelării, un instrument foarte la îndemână, prin care aţi fi putut primi răspunsurile căutate foarte simplu, e adevărat, fără o vizibilitate mediatică.

Aţi auzit de la cititorul moţiunii, domnul deputat Nazare, că USL nu şi-a respectat "promisiunile făcute Fondului". Această exprimare trădează modul incorect în care Partidul Democrat Liberal, pe când era un partid mare ce controla Guvernul, a abordat relaţia României cu instituţiile financiare internaţionale, şi anume prin promisiuni repetate şi niciodată respectate.

După ce, în urmă cu un an, românii au încredinţat Uniunii Social Liberale conducerea administraţiilor locale, iar apoi la finale anului 2012 poporul a decis cu o majoritate fără precedent că Uniunea Social Liberală trebuie să-şi continue misiunea încă 4 ani, pentru a readuce ţara pe calea bună, relaţia României cu instituţiile financiare internaţionale a devenit mai serioasă şi mai substanţială decât a fost vreodată în timpul guvernării PDL.

Neajunsurile guvernării PDL au fost naţionale. Salarii tăiate în toată ţara, peste 100 de mii de locuri de muncă desfiinţate prin decizii deliberate ale Guvernului PDL. Partidul Democrat Liberal a devenit sinonim cu injustiţia, suferinţa şi nesiguranţa la scară naţională. Dacă au existat reuşite în guvernarea PDL, ele au fost strict personale şi tăinuite cu grijă până anul trecut. Acum ele se regăsesc în concluziile rapoartelor de control ale Guvernului USL. Unele se regăsesc şi în dosare instrumentate de instituţiile specializate în combaterea infracţiunilor.

Cel mai frecvent, Guvernarea PDL a utilizat în companiile de stat angajarea de cheltuieli masive peste limitele bugetare aprobate, atribuirea de contracte fără control financiar preventiv, direcţionarea contractelor către firme agreate prin eludarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi suplimentarea discreţionară a valorii contractelor. Toate acestea pentru a îndesa averi colosale în conturi personale, pe cheltuiala celor mulţi.

La Complexul Energetic "Oltenia", numai în ultimele 3 luni ale guvernării PDL, câteva firme agreate de Partidul Democrat Liberal au căpătat contracte în valoare de peste 350 de milioane de lei, contracte de 220 de milioane de lei au fost atribuite prin eludarea controlului financiar preventiv. Aici regăsim şi nelipsita practică a licitaţiilor competitive "marca PDL" în care, spre exemplu, se cerea prin caietul de sarcini al unei licitaţii ca autovehiculele oferite spre vânzare să aibă neapărat 8 boxe, 2 ţevi de eşapament dreptunghiulare cromate şi ampatamentul de 2893 mm. Asta da competiţie!

Culmea contractelor dezavantajoase pentru companiile de stat o regăsim la Hidroelectrica, bineînţeles, tot sub guvernarea PDL. prejudiciile aduse acestei companii sunt deja de notorietate: 440 de milioane de lei prejudiciu din cumpărarea de energie electrică la preţuri majorate în perioada 2009-2011; 5 miliarde de lei pierderi totale din vânzarea energiei la preţuri diminuate prin contractele cu "băieţii deştepţi".

La Compania Naţională "Poşta Română", PDL a încălcat constant hotărârile propriului guvern în 2009, 2010, 2011, depăşind limitele de cheltuieli, lăsând această companie naţională cu pierderi de 500 de milioane de lei, acumulate în cei 3 ani, cu datorii de 550 de milioane lei şi cu încă 175 de milioane lei neîncasaţi, fără nicio procedură operaţională privind modul de recuperare a creanţelor.

Întrebăm public PDL: dacă aţi fi rămas la guvernare, cu cât aţi fi crescut tarifele poştei pentru a recupera de la populaţie aceste sume uriaşe?

În acelaşi timp, la Compet S.A., sub guvernarea PDL au crescut de 8 ori sumele alocate pentru cheltuieli de protocol. Până şi la Regia Autonomă "România Film" s-au întins practicile abuzive ale guvernării PDL: 24 milioane de lei prejudiciu la bugetul de stat, stabilit prin acte de control, din vânzarea sălilor şi grădinilor de cinematograf deţinute în toată ţara, în perioada 2009-2011.

Am dat câteva exemple, puţine dar grăitoare, despre modul în care guvernarea PDL a înţeles să privatizeze, în fapt, regiile autonome şi companiile de stat, capturând profiturile acestora în firme private prin contracte preferenţiale şi prin politica managementului defectuos intenţionat.

Au fost astfel în pragul falimentului companii mari, de tradiţie, odată reprezentative, care puteau fi jucători importanţi pe piaţa europeană. Reamintesc aici situaţia dezastruoasă de la Oltchim, caracterizată prin pierderi şi datorii în valoare totală de circa 4 miliarde de lei, acumulate în proporţie covârşitoare sub guvernarea PDL, fără nicio măsură de stopare a dezastrului şi fără nicio transparenţă faţă de public.

De asemenea, CFR-Marfă, astăzi cu pierderi şi datorii de 3 miliarde de lei, acumulate până în 2012. nu este de mirare că, în aceste condiţii, partenerii financiari internaţionali au fost nevoiţi să impună României captive sub stăpânirea democrat-liberală măsuri atipice de salvare, până la schimbarea puterii politice.

În privinţa arieratelor celor 19 companii de stat prevăzute în acordul cu FMI, ţinta stabilită pentru finele anului 2012 a fost de 9 miliarde de lei.

Reţineţi însă că realizarea acestei ţinte era pusă în corespondenţă cu finalizarea lichidării Companiei Naţionale a Huilei şi cu privatizarea Oltchim. La finele anului 2012 arieratele înregistrate de aceste două companii de stat erau de 1,85 miliarde lei la Oltchim, respectiv 4,93 miliarde lei la Compania Naţională a Huilei, ceea ce înseamnă, cumulat, 6,78 miliarde de lei.

Aşadar, prin corectarea volumului arieratelor de 12,7 miliarde lei înregistrate în decembrie 2012 cu arieratele cumulate ale celor două companii sus-menţionate, rezultă cu managementul economic al Guvernul USL a reuşit să se încadreze în ţinta de arierate prevăzute în Acordul cu Fondul Monetar Internaţional. Din acest punct de vedere, suntem convinşi că şi prin managementul realizat în sectorul companiilor de stat suntem pe drumul cel bun. Chiar dacă remarcăm şi evoluţii inerţiale, acestea sunt însă tot consecinţa contractelor oneroase, multianuale, prin care clientela politică portocalie a căpuşat, tot multianual, companiile aflate încă în portofoliul statului.

Asumarea de către Guvernul PDL faţă de Fondul Monetar Internaţional, la finele anului 2010, a unor angajamente privind modul de desemnare a conducerilor companiilor de stat a reprezentat recunoaşterea faptului că, în mai puţin de doi de guvernare, PDL provocase o degradare gravă a performanţelor companiilor de stat prin înlăturarea profesioniştilor din funcţiile de conducere şi prin înlocuirea lor cu oameni fideli PDL sau anumite persoane din conducerea PDL. Un apel rapid la memorie ne arată că în perioada 2009-2010 s-a petrecut în România o operaţiune concertată, pe scară largă, de racolare agresivă sau de înlăturare a persoanelor cu funcţii de conducere în toate zonele: administraţie publică centrală şi locală, autorităţi şi agenţii naţionale, regii autonome şi companii naţionale.

Mii de profesionişti au fost obligaţi să jure credinţă oarbă Partidului Democrat Liberal şi să-şi dovedească supunerea prin diverse favoruri sau să-şi piardă posturile. În România a reapărut atunci nomenclatura, o nouă castă de privilegiaţi de despoţi ghidaţi de interese personale, oameni fără experienţă, care căpătaseră o putere neaşteptată şi care imediat au abuzat de ea.

Până în anul 2009 România nu avusese nevoie de angajamente internaţionale pentru a avea performanţe cel puţin acceptabile la nivelul instituţiilor şi întreprinderilor publice. Anterior primului cabinet Boc, în România, era de la sine înţeles că o regie autonomă sau companie de stat nu poate fi încredinţată decât unei echipe de profesionişti cu experienţă, membri de partid sau nu. Până la guvernarea PDL, managerii companiilor de stat erau ţinuţi de criterii de performanţă corecte, bune pentru companii şi pentru bugetul statului.

După primul an de guvernare PDL a fost sesizată o degradare rapidă a performanţelor companiilor de stat proaspăt încredinţate nomenclaturii PDL. Deja în anul 2010 Acordul dintre România şi Fondul Monetar Internaţional releva scăparea de sub control a pierderilor companiilor de stat. Lipsa de interes a guvernării PDL pentru stoparea declinului sectorului economic de stat în România a devenit evidentă la Washington şi astfel au apărut, în Acordul cu Fondul Monetar Internaţional, angajamente specifice cu privire la companiile de stat româneşti.

Partidul Democrat Liberal a întârziat cât a putut de mult revenirea la un sistem normal de administrare a companiilor de stat şi a lăsat să treacă cel puţin un an până la adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr.109/2011.

Mizând că va rămâne la guvernare încă un timp îndelungat, PDL nu a adoptat o legislaţie la cheie, cum se pretinde în moţiune, ci un act normativ incomplet, defectuos, menit să creeze aparenţa unei voinţe politice de schimbare a propriilor practici. Viciile de substanţă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109 au fost dublate de vicii de procedură în adoptare. Actul normativ nici nu a fost pus în dezbatere publică şi, după cum am arătat, Guvernului PDL i-a trebuit un an să emită acest act normativ.

Noi am întâmpinat deja unele dificultăţi în implementarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, sub aspectul legalităţii actului normativ, care era deja contestat în faţa instanţelor judecătoreşti la data învestirii primului guvern USL.

Alte dificultăţi în implementarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109 au fost generate de erori, intenţionate sau nu, în economia actului normativ. Spre exemplu, administratorii nou- desemnaţi sunt obligaţi să prezinte în termen de 3 luni un plan de administrare a companiei cu capital integral sau majoritar de stat. Însă acest termen s-a dovedit a fi imposibil de respectat, în condiţiile în care marea majoritate a membrilor consiliului de administraţie provin din afara companiei şi ar trebui să formeze o echipă eficientă, să relaţioneze cu conducerea executivă şi cu acţionarii, să identifice problemele companiei şi soluţiile concrete pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi să formuleze o strategie de redresare a companiei.

Mai mult, acolo unde Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109 putea fi pusă corect în aplicare, ultimul guvern PDL a avut grijă să greşească implementarea. Astfel, la Ministerul Economiei, în loc să fie organizate licitaţii pentru angajarea unor experţi independenţi care să prezinte candidaţi pentru consiliile de administraţie ale companiilor nominalizate în ultimul acord cu Fondul Monetar Internaţional, Guvernul PDL, debarcat în primăvara anului trecut, prin voinţa Parlamentului, angajase cheltuieli de 600.000 de euro numai pentru angajarea unui consultant care să redacteze caietele de sarcini în baza cărora ar fi urmat, eventual, vreodată, să fie angajaţi şi experţi în resurse umane. Apoi, în cele 4 cazuri indicate şi în moţiune, Guvernul PDL demis obligase companiile Romarm, Oltchim, Hidroelectrica şi Electrica-furnizare să plătească alţi 700 de mii de euro, onorarii pentru selectarea doar a câte unui director general, fără a se preocupa să schimbe din funcţii propriii vasali numiţi în consiliile de administraţie.

Pentru a elimina toate viciile, intenţionate sau nu, lăsate de trecutele guverne PDL în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, precum şi pentru a oferi un cadru legal pentru guvernanţa corporativă, la nivelul întreprinderilor publice, adaptat realităţilor din România, USL a iniţiat încă din toamna anului trecut proiectul de lege privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, aflată actualmente în dezbaterea Parlamentului. Avem convingerea că în înţelepciunea sa puterea legiuitoare va reda întreprinderilor publice garanţia îndreptării greşelilor din perioada guvernării PDL.

Între timp, Uniunea Social-Liberală, prin intermediul Guvernului Ponta, a luat măsuri de stopare a dezintegrării companiilor de stat, acolo unde au fost constatate abuzuri şi practici dăunătoare statului român. Este adevărat că în unele cazuri au fost înlocuiţi membri sau vasali PDL, dar aceasta pentru că PDL acaparase toate companiile de stat şi are o legătură oficială cu starea deplorabilă în care ne-au lăsat aceste companii.

Prin susţinerea populară neegalată, prin majoritatea parlamentară stabilă şi dedicată, prin angajamentele ferm asumate de a readuce România pe traiectoria europeană meritată, prin priceperea de a găsi soluţii viabile atât problemelor economice, cât şi celor sociale, guvernarea social-liberală are baze puternice pentru un parteneriat bun cu instituţiile financiare internaţionale, pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice a României, pentru revenirea la un climat sănătos după guvernarea PDL.

Am făcut progrese însemnate în implementarea măsurilor asumate prin programul de guvernare şi prin acordurile negociate, iar implementarea guvernanţei corporative la companiile de stat nu a fost neglijată. Ministerul Economiei a demarat în 2012, sub conducerea subsemnatului, procedura de selecţie a administratorilor neexecutivi şi executivi pentru 38 de companii de stat din energie, apărare şi alte ramuri ale industriei, contractând servicii a 5 consorţii de firme specializate în recrutarea de manageri.

Procesul de selecţie a fost preluat de noii titulari ai portofoliilor economiei şi energiei. Banul public a fost mai bine gestionat. Cheltuiala pentru selectarea unui întreg consiliu de administraţie se situează acum la nivelul tarifului plătit de PDL pentru un singur caiet de sarcini. Cheltuiala totală pentru 10 consilii de administraţie desemnate în acord cu procedura Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109, dintre sute de candidaţi, este inferioară onorariilor agreate de PDL pentru un singur director general. Au primit deja votul adunărilor generale ale acţionarilor administratorii de la următoarele companii: Transgaz, Electrica-furnizare, Electrica-distribuţie Muntenia-Nord, Nuclearelectrica, Romgaz. Sunt în pregătirea experţilor listele finale de candidaţi pentru Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Electrica şi Transelectrica. A fost atribuit şi urmează să fie semnat contractul subsecvent pentru consiliile de administraţie la OIL-Terminal, Compet, Societatea Naţională de Închidere a Minelor Valea Jiului.

Ministerul Transporturilor integrează un amplu proiect, finanţat din Fondul Social European, activităţilor de îmbunătăţire a guvernanţei corporative la întreprinderile publice din subordine şi a încheiat în luna mai 2012 un contract de asistenţă tehnică cu Banca Mondială. Şi la acest minister a fost sesizată anomalia generată de guvernarea PDL prin numirea de directori generali înainte de a fi selectate consiliile de administraţie.

De asemenea, unele deficienţe manageriale acute la companiile din subordine, cum este Metrorex, au fost înlăturate prin numirea de administratori provizorii până la finalizarea procedurilor de selecţie, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011.

Consiliile de administraţie au fost selectate de experţi şi validate de adunarea generală a acţionarilor la CFR, CFR - Călători, CFR - Marfă şi Tarom.

Preşedintele consiliului de administraţie şi directorul general au fost desemnaţi şi la Compania Naţională Aeroporturi - Bucureşti S.A.

La CFR - Telecomunicaţii, CFR - Electrificare, Metrorex procedura de selecţie este în fază avansată şi se estimează finalizarea ei în scurt timp.

În toate cazurile, numirea directorilor generali executivi este încredinţată consiliilor de administraţie, şi nu acţionarului, Statul Român, astfel cum este normal şi corect, inclusiv din perspectiva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011.

Ministerul pentru Societatea Informaţională a finalizat încă de anul trecut procesul de implementare a managementului profesionist la Compania Naţională "Poşta Română".

Cât despre guvernarea PDL, nu putem spune decât că va rămâne una în care "băieţii deştepţi" au condus discreţionar aceste companii, la fel cum au condus şi ţara. O guvernare în care unii s-au îmbogăţit pe seama românilor, în care unii au prădat, iar alţii au răbdat.

Ceea ce a rămas din guvernarea dumneavoastră, legat de subiectul companiilor de stat, nu este o legislaţie la cheie, ci sunt imensele datorii şi pagube acumulate într-o perioadă scurtă de timp. Misiunea noastră rămâne aceea de a eficientiza companiile de stat şi de a corecta aberaţiile economice pe care le-am găsit în aceste companii.

În guvernarea USL vom introduce în mod real managementul profesionist.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Aţi consumat jumătate din timpul aflat la dispoziţie.

Începem cu intervenţiile colegilor parlamentari, pe grupuri politice.

Dau cuvântul domnului deputat Relu Fenechiu.

Domnule deputat, aveţi microfonul, domnule ministru, aveţi microfonul. Relu Fenechiu, ca deputat.

Domnule ministru, acum sunteţi deputat, aveţi microfonul.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

În primul rând, aş vrea să vorbim puţin despre sectorul public, care nu a mai dominat economia de mulţi ani, însă importanţa întreprinderilor aflate în portofoliul statului nu poate fi contestată de niciunul dintre noi, fie că ne gândim la ponderea lor în economie, fie pentru că reprezintă sectoare strategice cu efecte considerabile asupra competitivităţii mediului de afaceri şi performanţei economice.

Astăzi avem un angajament cu Fondul Monetar Internaţional pe care actualul guvern l-a găsit în vigoare. Un angajament pe care două guverne anterioare nouă nu l-au respectat, dar pe care noi am promis că-l continuăm şi că-l respectăm. Nu actualul guvern a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109, ci Guvernul Boc, ordonanţă care a fost trecută în programele cu Fondul Monetar Internaţional. Rolul nostru este însă acela de a asigura continuitate, este acela de a finaliza această procedură asumată şi nerespectată de Guvernul Boc.

Vreau să vă amintesc că, în urmă cu doar un an, pe 9 mai 2012, Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional declara: "continuă derapajul privind calendarul privatizărilor, mai ales că mai multe procese au eşuat din raţiuni ce ar fi putut fi prevenite".

Asta este, de fapt, într-o frază, sinteza performanţei dumneavoastră, domnilor de la PDL, în ceea ce priveşte managementul privat.

Ţinând cont de realităţi, dar şi de această declaraţie a lui Jeffrey Franks, vreau să vă reamintesc situaţiile financiare doar ale celor trei companii feroviare conduse în ultimii ani de dumneavoastră.

CFR Marfă a înregistrat în 2011 pierderi de 93.400 mii lei, CFR Călători a înregistrat în 2011 pierderi de 830 de milioane de lei, CFR SA a înregistrat în 2011 pierderi de 708 milioane de lei. Acesta este, de fapt, rezultatul managementului superprofesionist pe care l-aţi păstorit dumneavoastră, cei care astăzi veniţi şi încercaţi să ne daţi lecţii.

CFR Marfă a fost preluată, din nefericire, cu o situaţie economico-financiară cu peste 2 miliarde de lei datorii totale. Vreau să fiţi atenţi şi să ascultaţi, pentru că sunt cifre care îngrozesc pe oricine, dar sunt cifre reale. Deci, datorii de peste 2 miliarde de lei, cu datorii aproape duble activelor acestei companii, nimeni, nici cel mai mare manager din lumea asta, nu ar fi putut vreodată să redreseze această companie decât în condiţiile în care am avea o infuzie puternică de capital din partea unui investitor privat.

De asemenea, vreau să vă amintesc tuturor, în special semnatarilor acestei moţiuni: Compania TAROM a înregistrat în 2011 numai pierderi totale de peste 262 de milioane de lei.

Ceea ce contează este faptul că progresele făcute de Ministerul Transporturilor în doar câteva luni pentru implementarea managementului performant - şi accentuez că discutăm de management performant, nu management privat -, cât şi cele referitoare la stadiul de privatizare a CFR Marfă, au fost apreciate permanent de reprezentanţii Băncii Mondiale şi de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

Cred cu tărie că dacă aceste companii ar fi avut, de-a lungul anilor, management performant, astăzi ar fi fost profitabile şi s-ar fi putut angaja într-o competiţie reală cu marile companii europene. Din păcate, astăzi, în urma managementului defectuos din ultimii ani, multe sunt considerate găuri negre, companii care anual înregistrează datorii de miliarde de lei la bugetul de stat.

Revenind la tema moţiunii, citesc titlul acesteia şi mă amuz. Oare cumetrie de partid este şi atunci când sunt numiţi la conducerea companiilor de stat oameni care au fost promovaţi de foştii miniştri democrat liberali?

Eu recunosc faptul că au fost numite astfel de persoane la conducerea unor companii din portofoliul ministerului. Acest lucru înseamnă să recunoşti că profesioniştii trebuie apreciaţi şi promovaţi, indiferent de culoarea politică, indiferent de ministrul care i-a susţinut sau care i-a numit la un moment dat.

Vă asigur că introducerea managementului profesionist la companiile de stat din subordinea sau de sub autoritatea Ministerului Transporturilor reprezintă unul dintre obiectivele asumate ale Acordului dintre România şi Fondul Monetar Internaţional şi nu dorim decât să demonstrăm că reuşim să facem un pas înainte pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste a acestor companii.

Vreau, de asemenea, să precizez că, de când sunt ministru al transporturilor, toţi managerii şi toate boardurile de conducere ale companiilor la care a fost numit management performant, au respectat cerinţele din Ordonanţa nr.109 şi nu au fost numiţi decât oameni selectaţi pe lista scurtă de către companiile specializate în acest sens.

În urma selecţiei realizate de consultant exclusiv pe criterii de performanţă a membrilor neexecutivi şi executivi în consiliile de administraţie, avem astăzi 16 companii sau regii autonome cu management profesionist.

Nu e nevoie să fii doar profesionist, ci e nevoie să ai un caracter puternic care să se poată ocupa atât de responsabilităţi, cât şi de riscuri. Astfel caracterizez eu nişte oameni precum domnul Dan Pascariu, bancher cu experienţă profesională în activitatea unor bănci, precum HVB, Ţiriac sau UniCredit; domnul Marius Ghenea, expert în IT şi antreprenor; domnul Sorin Mîndruţescu, CEO Oracle România, fost preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Americane; domnul Peter Weiss, fost director general al BANCPOST şi RBS România; doamna Alexandra Gătej, cu o bogată experienţă în management, fost preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Americane; domnul Dragoş Drăghici, manager cu experienţă profesională în companii multinaţionale, cum ar fi Parmalat sau Ţiriac Holding; domnul Radu Merica, fost director general executiv la Ţiriac Holding, actual preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane şi preşedinte Aircraft Owners and Pilots Associations.

Am amintit doar câteva dintre numele celor care conduc astăzi consiliile de administraţie ale unora dintre cele mai importante companii din portofoliul Ministerului Transporturilor.

Vă întreb pe dumneavoastră, dragi colegi în Parlamentul României de la PDL: de ce nu aţi făcut acest lucru pe vremea guvernării dumneavoastră? Aş putea să vă dau şi eu exemple de oameni care au condus consiliile de administraţie, care au condus aceste companii în perioada în care dumneavoastră gestionaţi Ministerul Transporturilor. Dar cu siguranţă mi-ar fi şi mie ruşine şi v-ar fi şi dumneavoastră ruşine, comparându-i cu cei care sunt astăzi aici.

Am văzut că s-a discutat despre faptul că unii dintre manageri sau reprezentanţi în consiliile de administraţie nu au experienţă notabilă în domeniul de care astăzi se ocupă. Vreau să vă spun tuturor că la şcoală există o singură disciplină numită management. Şi cine este manager, ştie să conducă aproape orice tip de companie. Faptul că astăzi avem manageri profesionişti, este într-adevăr o provocare.

Propunerea mea este să ne uităm la rezultatele acestor manageri, să ne uităm la rezultatele consiliilor de administraţie şi, după aceea, dacă rezultatele muncii lor nu se vor transforma în performanţe economice, vă invit să depuneţi moţiune simplă. Până atunci, cred că este corect să-i lăsăm să-şi facă treaba, aşa cum cred că pentru prima oară în istoria postdecembristă a României se întâmplă, sunt lăsaţi într-adevăr aceşti manageri şi aceste boarduri să-şi facă treaba şi să ştiţi că rezultatele se văd.

Este pentru prima oară în ultimii patru ani, domnilor colegi de la PDL, când cei de la CFR Marfă reuşesc să câştige licitaţii publice în defavoarea unor companii private. Pentru că, până acum, de fiecare dată, au fost cu un leu mai scumpi decât privaţii cu care erau în competiţie. Oţi fi ştiind dumneavoastră de ce.

Este pentru prima oară când înregistrăm rezultate economice notabile la TAROM, la CFR SA, la CFR Călători şi chiar dacă nu se poate peste noapte să se schimbe situaţia financiară la 180 de grade, se văd, cu siguranţă, de departe, schimbările în abordarea managerială.

Eu sunt mândru de ceea ce s-a întâmplat în ultimele 4 luni de când conduc Ministerul Transporturilor, în ceea ce priveşte Ordonanţa nr. 109. Puteţi şi dumneavoastră să-i întrebaţi pe reprezentanţii Băncii Mondiale şi ai FMI-ului ce părere au despre modul în care noi am implementat managementul profesionist şi după aia puteţi eventual să şi comentaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 14 minute.

Urmează, din partea Grupului parlamentar PDL, domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Stăteam în bancă şi ascultam. E vorba de moţiunea depusă de dumneavoastră sau de noi? Nu aţi făcut altceva decât aţi repetat ceea ce aţi făcut exact acum un an de zile, criticând acţiunile pe care le-am făcut noi. Nu am auzit nimic, niciun fel de răspuns concret - ce se întâmplă la METROREX, de ce aţi pus un responsabil de cantină, de ce aţi pus tot felul de specialişti care sunt practic personalităţi marcante ale Partidului Social Democrat sau ale PNL-ului. Aia aşteptam de la dumneavoastră. Nu aţi făcut altceva decât aţi prezentat ceea ce s-a întâmplat în guvernarea noastră - bună sau rea; la dumneavoastră toate au fost făcute foarte rele, inclusiv Ordonanţa 109, pe care dumneavoastră puteaţi să o schimbaţi de 20 de ori până acum, într-un an de zile. Dacă consideraţi că ceva nu era convenabil - şi nu era convenabil, că nu puteaţi schimba oricând orice manager, aşa cum aţi făcut chiar în această aşa-zisă privatizare.

La ce am ascultat aici am să pun câteva întrebări şi domnului Fenechiu.

Domnule, ce mari specialişti? Credeţi-mă că cunosc domeniul la Administraţia Portului Constanţa, Lucian Băluţ, care este un profesor universitar de navigaţie, care nu are nicio legătură cu Portul; ca să nu mai spun de domnul Daniel Georgescu, la ACN, care la fel este un bun specialist în IT, dar niciunul nu a lucrat în mediul privat. Cum poţi să gândeşti ca un manager privat dacă nu ai lucrat în mediul privat?

Şi ca să vă explic încă un lucru pe care tot vrând-nevrând, în domeniul pe care-l cunosc relativ bine, vreau să vă întreb ce înseamnă managementul privat sau managementul performant? Ca veniturile să acopere cheltuielile, să ai un plan de investiţii pe care poţi să-l realizezi şi să poţi să faci un management cu adevărat ca această companie să iasă din situaţia financiară în care se află.

Domnule ministru Fenechiu, întâmplător, am stat de vorbă cu fostul manager de la CFR Infrastructură, pe care domnul Nica îl cunoaşte foarte bine, că a fost manager la Romtelecom; nu are nicio legătură cu partidul, este un grec, nu are niciun fel de legătură cu activitatea politică din România. A făcut un plan de management care i-a fost respins; şi un plan de management care a fost respins pe nişte criterii pe care nu le-am înţeles niciodată. După ce am stat de vorbă cu dânsul şi mi-a explicat, am înţeles de ce a fost obligat să-şi dea demisia. Domnule, fiindcă asta este lista pe care trebuie să o plăteşti din arierate, pe care ţi-o dăm noi. Domnule, dar eu sunt manager, eu trebuie să hotărăsc cum dau, ce dau, atât prin lege, cât şi prin activitatea pe care o desfăşor.

Al doilea: dumneata trebuie să plăteşti obligatoriu datoriile pe care le ai la o companie de servicii de la Craiova, care e în litigiu cu ANAF-ul şi are o serie de conturi blocate. Tu trebuie să plăteşti, cu toate că trebuia să-ţi facă vreo sută de kilometri de sârmă pentru electrificare. Nu, domnule, asta trebuie să faci.

Nu pot să înţeleg de ce poţi să schimbi un manager când el a primit, practic, recomandarea BERD-ului. Şi ştiţi foarte bine că nu semnaţi acest contract cu BERD-ul dacă nu era pus acest manager, cu toate că dumneavoastră, prin influenţele pe care le-aţi avut, l-aţi propus de domnul Ghibu. Şi a spus, domnule, dacă nu-l puneţi pe Dimitris Sophocleous, nu mai aveţi nicio şansă; semnaţi contractul! Aţi semnat contractul, după aia aţi început să găsiţi tot felul de chichiţe, să spună omul: domnule, nu pot! Şi credeţi-mă că nu poţi să faci un management cu adevărat performant dacă nu ai mână liberă din punct de vedere politic. Indiferent ce am face noi şi orice om care este angajat politic şi nu a fost în viaţa lui într-o firmă privată, să conducă o firmă privată, nu va putea să facă un management performant.

Dumneavoastră asta aţi făcut şi am vrut să vă dau exemplul acestui Sophocleous, care a fost schimbat; pur şi simplu, a avut un plan de management: mărirea chiriilor spaţiilor comerciale - corect; mărirea taxelor de la TUI, conform unui contract pe care trebuia să-l facă cu o firmă specializată de consultanţă; operatorii de stat să fie trataţi ca şi operatorii privaţi. Aceasta este o gândire de management performant, nu neapărat privat. Dumneavoastră aţi zis: domnule, dă-te de o parte, punem unul care ne este subordonat nouă, ca să ne putem rezolva problemele pe care le avem de rezolvat.

Iar dacă dumneavoastră ne-aţi criticat nouă felul cum am condus şi am guvernat, fraţilor, aveţi un an de zile de guvernare. Ce mai vreţi? O ţineţi tot cu greaua moştenire, încă cât timp? Încă un an, doi ani, trei ani? Probabil, prin 2020, o să spuneţi la fel - domnule, ăia au fost vinovaţii!

Dumneavoastră aveţi de realizat un contract, până la urmă, pe care România l-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional, un angajament pe care trebuie să puneţi manageri performanţi. Dumneavoastră aţi spus singuri: domnule, aşteptaţi un an de zile, ca să vedeţi cum se desfăşoară activitatea respectivă. Daţi un exemplu cu cel de la CFR Infrastructură. De ce l-aţi schimbat după două luni şi jumătate? Că nu v-a acceptat părerile dumneavoastră?

Deci, hai să fim foarte realişti: moţiunea noastră trebuia să primească răspunsuri concrete la fiecare punct de la noi. Nu o teorie în ceea ce a făcut PDL-ul şi cum a condus PDL-ul şi ce manageri a avut. Oricum, a avut mai buni specialişti decât ceea ce ne-aţi propus dumneavoastră, nişte activişti foarte loiali ai PSD-ului şi PNL-ului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 5 minute.

Sigur, aveţi drept la replică.

Domnul ministru Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Aş vrea, totuşi, să dau câteva răspunsuri - şi mă bucur că încă sunt aici. Şi îmi pare rău, consider că atunci când vii la acest microfon şi faci acuzaţii, ar trebui, în primul rând, să cunoşti legea în baza căreia acuzi.

Vreau să vă spun, domnule Toader, că planul de management, conform Ordonanţei nr.109, nu se aprobă decât de Consiliul de administraţie. El se aprobă de Consiliul de administraţie după ce planul de administrare a acestui consiliu este aprobat de către minister, de către AGA.

Vreau, de asemenea,... deci, la mine, la ministru, nu a ajuns niciodată planul de management al domnului Sophocleous. Eu văd că vă supără foarte tare că a fost schimbat domnul Sophocleous, dar ce să-i fac dacă l-a filmat presa cu Videanu şi cu Popescu, în restaurant, încercând să facă un business? Nu-i vina mea. Dacă dumneavoastră l-aţi pus acolo ca să vă facă businessurile, vă spun că nu mai merge cu businessuri acum.

Dincolo de asta, vreau să mai ştiţi un lucru. Noi ... Dar, ce, aţi tăcut deodată, total, aşa. Vă invit după.

Vreau să vă mai spun un lucru interesant. Noi am schimbat Consiliul de administraţie. Directorul general şi-a dat demisia; şi-a dat demisia, spunând că nu doreşte să lucreze decât cu acel consiliu de administraţie. De ce oare? Poate vă puneţi dumneavoastră întrebări.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Niţă, întâi. Domnule ministru, domnule deputat, eu decid cine.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu voiam să iau cuvântul, dar, cumva, m-a provocat domnul Toader.

Vorbim despre de ce trebuie să punem sau de ce trebuie să spunem management privat, management profesionist.

Domnule Toader, putem să-i spunem cum vrem. Trăim într-o societate de piaţă, o economie de piaţă. Sigur, ne dorim cu toţii să funcţioneze cât mai bine şi centrul managementului trebuie să fie profitul. Ai profit, eşti bun. Nu, stai acasă.

Acelaşi lucru trebuie să-l facem şi în companiile de stat, iar managementul profesionist, tocmai acesta are scopul - ca toate companiile de stat să obţină profit. Desigur, depinde şi de modul în care îl faci, sau cum îl faci. Că, dacă faci un profit mic, cu mii de angajaţi, n-ai făcut nicio treabă, nu-i capitalist. Şi, atunci, trebuie să te raportezi, cum ar spune o distinsă doamnă economist de la dumneavoastră, la productivitatea muncii.

ai retehnologizare, reduci numărul de personal şi aşa mai departe. Exact cum aţi învăţat la şcoală. Deci, lucrurile acestea încercăm să le facem şi noi. Nu spunem că este extraordinar, vom face o gaură în cer cu treaba asta, dar sper ca ceea ce înseamnă clientelă politică, ceea ce înseamnă management defectuos, furtul pe faţă, să dispară. Pentru că, iată, exemplele...

Dumneavoastră spuneţi, domnule, păi răspundeţi la întrebări! Păi vă răspundem la întrebări, făcând comparaţie cu celălalt stil de management, pe care l-aţi avut. Că, până la urmă, unele companii nu le-am selectat noi. Domnul ministru Bode a selectat Egon Zehnder pentru Hidroelectrica, de exemplu. Da? Deci, nu noi am făcut treaba asta. Noi am preluat şi am dus şi mai departe.

Acum, depinde de noi ce fel de contracte de performanţă facem, contracte în care trebuie să se prevadă foarte clar cum se obţine profit, pe ce bază, care este raportul dintre numărul de personal şi producţia făcută şi aşa mai departe, toţi indicatorii care definesc o activitate economică.

Deci, lucrul acesta îl facem, indiferent că unora le place sau nu. Şi fiţi convins că deranjăm pe foarte multă lume.

Nu întâmplător rapoartele Corpului de control al primului-ministru scot la iveală tot felul de nereguli, începând de la simplele, banalele limuzine închiriate, revândute, refăcute prin tot felul de şmecherii, prin leasinguri şi aşa mai departe, până la cheltuielile de achiziţie publică. Şi aţi văzut astăzi, dacă aţi citit raportul Corpului de control de la Complexul energetic Oltenia, unde cheltuielile de achiziţii, în general, mai mari cu cel puţin 20%. Ce să mai spun, în cheltuieli de închiriere a unor utilaje de sute de ori mai mari decât preţul pieţei? Aşa trebuie făcută comparaţia.

Pentru că, dacă tot ne-aţi provocat, atunci trebuie să facem o analiză serioasă. Şi putem lua companie de companie şi vedem cât şi cum s-a greşit - fiecare. Şi fiecare să răspundă pentru ceea ce a făcut. Asta este realitatea. Ştiu că adevărul supără. Nu avem ce să facem. Trebuie să vi-l spunem.

mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Da, domnule deputat Toader, aveţi dreptul la replică.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să nu cuantificaţi în dreptul partidului nostru, grupului nostru, fiindcă mai avem ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă promit că nu fac asta.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulţumesc mult. Vă mulţumesc anticipat.

Am să încerc să dau ... În primul rând, domnule Niţă, vă mulţumesc de lecţia asta. Ştim toţi. Şi nu numai că ştim toţi, eu v-am dat un exemplu foarte clar că orice management performant presupune venituri şi cheltuieli şi profit. Eu v-am dat un exemplu de schimbare a unui director general care nu a apucat să demonstreze că are sau nu are profit. Deci, eu am dat un exemplu. Eu nu am nicio legătură cu Sophocleous, că s-a întâlnit cu Videanu, sau cu cine s-o fi întâlnit el. Eu v-am dat un exemplu - şi-l văd pe colegul meu, domnul ministru al comunicaţiilor, domnul Nica, şi cred că-l cunoaşte şi nu cred că poate să-i spună ceva, cel puţin că nu era un manager performant.

Dar eu revin la ceea ce am vrut să răspund şi domnului ministru Fenechiu şi domnului Niţă. Aşa este: managementul privat sau managementul performant se vede în timp, se vede pe baza a ceea ce poţi să faci. Dumneavoastră nu aţi făcut, cum a zis domnul Niţă, faceţi o comparaţie între ce aţi făcut voi şi ce am făcut noi. Păi, deocamdată, noi vă punem întrebările dumneavoastră. Dumneavoastră ne-aţi întrebat acum un an de zile şi pe ceea ce ne-aţi întrebat, am şi răspuns cu votul electoratului, este adevărat.

Dar dumneavoastră trebuie să răspundeţi: de ce unul care nu a lucrat niciodată în mediul privat, poate să fie un bun manager. Dacă dumneavoastră credeţi că... şi eu sunt unul care am lucrat în mediul privat, să nu aveţi impresia că poţi să realizezi o activitate economică bună şi cu profit dacă habar nu ai cum să faci, pe de o parte. Pe de altă parte, să ştiţi că marea problemă, pe care o ştim cu toţii, fără să ne ascundem, la aceste managemente, care sunt numite politic, cum vreţi să le spunem noi, pe bază de mari specialişti, atât timp cât nu vor avea libertatea de acţiune şi nu vor avea nicio posibilitate să hotărască singuri ce trebuie să facă, nu să-i spui: vezi, plăteşte-l p-ăla, plăteşte-l p-ăla, plăteşte-l pe celălalt şi du-te... dau un exemplu la respectivul CFR, a zis omul: domnule, schimbaţi-mi pe unul Trandafirescu, îl cheamă, care răspunde de fonduri europene, că habar nu are, că face caietele de sarcini predestinate, mai ales că n-are nici certificat ORNIS, schimbaţi-l că nu pot să fac treabă cu el. Nu, te schimbăm pe tine, dacă vrei să umbli la domnul Trandafirescu, care, probabil, e un om care..., de casă, al cuiva, nu ştiu al cui este, că nu ştiu toate amănuntele.

Deci, ăsta este purul adevăr. Încercăm să facem ceva performant, numai pe acest principiu. Şi am dat exemplul celui de la CFR fiindcă l-a schimbat înainte. Domnule, dacă îl schimba după un an de zile, ... e adevărat, sau la 6 luni de zile. Omul a zis: domnule, nu-ţi plătesc cum vrei dumneata, nu-ţi decontez cum vrei dumneata, nu stau de vorbă cu o firmă care nu..., sau să primească banii fără să am, într-adevăr, un proces-verbal final de execuţie. Nu îţi plătesc! Şi nu-l plăteşti? Te schimbăm. Consiliul de administraţie l-a schimbat, de aceea a numit consiliu de administraţie.

Ce face ministrul? A făcut planul de management, e adevărat. Dacă nu-l aprobă? Şi ştiu, întâmplător, că a stat vreo trei săptămâni planul ăla de management - domnule, îl aprobi, nu-l aprobi, vezi ce faci cu FCC-ul ăla, daţi-i drumul la lucrările de execuţie pe tronsoanele de cale ferată! Dar, nu am consultant. Păi, n-ai consultant, nu-i nimic, mergi fără consultant.

Deci, astea sunt situaţiile reale. Dacă vreţi să facem un lucru bun, haideţi să-l facem cu adevărat. Niciodată nu o să găsiţi pe cineva care a fost un activist foarte bun politic, să fie şi foarte bun manager, dacă nu a fost în mediul privat. Dacă era în mediul privat foarte bun, da, domnule, ia-l şi pune-l în domeniu că, într-adevăr, poate să facă faţă. Dar să ştiţi că nu vor oamenii ăia.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc pentru extinsul drept la replică.

Dar ce vi s-a spus numele cumva? Nu am fost atent. Eu v-am lăsat. După cum vedeţi, vreau să vă spun că ştiu foarte bine regulamentul. Toate discuţiile, de când a început dreptul la replică, nu au nimic de-a face cu dreptul la replică. Dreptul la replică se dă atunci când un coleg de la microfon jigneşte un coleg din sală.

Dar ţinând seama că dumneavoastră, că noi considerăm că e bine să discutăm, vă rog luaţi cuvântul, dar vă rog să stăm într-un minut, măcar partea asta cu minutul s-o reuşim.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vă promit că mă încadrez într-un minut şi-i mulţumesc domnului Niţă pentru ocazia pe care mi-a oferit-o.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi dumneavoastră lui, acum.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Exact.

Dragi colegi, sigur, dincolo de inconsecvenţa pe care o vedem în fiecare clipă, la începutul mandatului, înainte de a prelua mandatul, aţi criticat vehement Ordonanţa nr.109 şi azi o aplicaţi, cu bune, cu rele. La fel se întâmplă şi cu Legea sistemului unic de pensii şi exemplele ar putea continua.

Aş vrea să revin la subiectul discuţiei noastre de astăzi, la moţiune.

Noi am adresat nişte întrebări în această moţiune şi una dintre întrebări se referea la ce aţi făcut cu acele contracte pe care noi le-am lăsat încheiate, aşa cum spunea domnul Niţă aici - şi a dat un exemplu, şi anume, una dintre cele mai importante companii de profil, Executive Search din lume, firma Egon Zehnder, dumneavoastră aţi spus-o, am încheiat un contract cu această companie, un contract pentru Hidroelectrica şi un contract pentru Electrica Furnizare.

Nici pe departe, domnule ministru Chiţoiu, acel contract nu se ridica la 700 de mii de euro. Informaţiile dumneavoastră sunt false; domnul Niţă vă poate confirma. Nu depăşeşte 200 de mii de euro. Vă rog să discutaţi şi poate altă dată veniţi cu sumele exacte.

Ce aţi făcut, întrebarea noastră este ce aţi făcut cu acele contracte semnate cu una dintre cele mai importante firme de profil din lume - Egon Zehnder. Aceasta este întrebarea la care vă rog să răspundeţi, pentru că este în joc, până la urmă, bugetul unor companii şi statul român s-a angajat, prin contract, să respecte anumite clauze, dumneavoastră trebuie să ne răspundeţi ce aţi făcut cu aceste contracte semnate. Sigur, vremelnic, acolo, acel minister a fost condus de un PDL-ist. Dar contractele trebuie respectate; dacă nu, denunţate şi, sigur, transmise instituţiilor abilitate, dacă s-a încălcat legea.

Nici pe departe, domnule Chiţoiu, suma la care faceţi dumneavoastră referire la acea companie care trebuia să pregătească acele caiete de sarcini pentru firmele de Executive Search nu se ridică la 700 de mii de euro. Contractul este cu o firmă - şi pot să-i spun numele: Patterson Partners care s-a ridicat undeva la 100-120 de mii de euro, nicidecum 700 de mii, aşa cum spuneţi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Dreptul la replică, domnul ministru deputat Niţă.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnule Nica, doriţi şi dumneavoastră dreptul la replică, că v-au provocat, nu?

Domnul Constantin Niţă:

Stimate coleg,

Vreau să vă spun că noi am respectat Ordonanţa nr.109 deşi vă spun cu toată sinceritatea că nu este ceea ce ar fi trebuit. Poate că ar trebui modificată. Dar, deocamdată, nu ne-am propus lucrul acesta şi am mers pe această ordonanţă.

Ce vreau să spun este că... vă dau un exemplu: la Romgaz, la Transgaz, la Nuclearelectrica sunt numai oameni de business, ca să ne înţelegem asupra acestei chestiuni.

În ceea ce priveşte contractul Egon Zehnder, el a fost respectat, stimate coleg. Însă, la Hidroelectrica fiind în insolvenţă, ştiţi foarte bine că toată conducerea o are administratorul judiciar, şi nu noi. Până în momentul când iese din insolvenţă nu putem face nimic. Din acel moment, putem să reîncepem respectivul contract, adică să reintrăm în contractul respectiv. Cu Electrica Furnizare trebuie să se depună planul de management. Deci e făcută selecţia din câte ştiu eu, trebuie numai să depună planul de management actuala echipă.

prin urmare, am respectat întocmai ceea ce aţi făcut dumneavoastră. Nu ştiu, o fi fost bine, o fi fost rău, asta rămâne de văzut. Dar anumite chestiuni le-am respectat. Chiar dacă am mari dubii în ceea ce priveşte valoarea acestor contracte. Dar, asta este o altă discuţie. Sunt alţii care să verifice, nu eu.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc.

Domnule ministru, domnul deputat Nica. Dumneavoastră aveţi dreptul la vreo trei răspunsuri, replici.

Domnul Dan Nica:

Domnule Toader, nu-l cunosc pe domnul căruia i-aţi pomenit numele, dar vreau să mă refer la altceva. Aţi spus aici un lucru care m-a marcat foarte profund, că dacă tot e management privat, el ar trebui să vină din sectorul privat. E un lucru care m-a tulburat, pentru că tocmai am dat afară un manager de la Poşta Română care venea din sectorul privat, venea de la fabrica de chiuvete. Şi cred că asta era înţelegerea noastră, a tuturor, că trebuie să dovedeşti nişte aptitudini şi să ai un pic de legătură cu ceea ce înseamnă conducerea unei companii şi să poţi să demonstrezi acest lucru. Pentru că altfel ajungem ca în situaţia de la Poşta Română, unde managementul ăsta care era privatizat aşa şi pe felii, o felie din Poştă era arondată pe la Prahova, una pe la Braşov, alta pe la Neamţ, şi cred că mai era una dată şi pe la Iaşi. Şi toate aceste lucruri au dus la o datorie numai de vreo sută de milioane de euro.

Eu cred că numai de management privat n-ar fi trebuit să mai vorbim în aceste condiţii. Poate de un management selenar. Când o companie o aduci ca dintr-o sută de lei pe care-i produce să dea 80 de lei pe salarii, că în ultimii patru ani s-au mai angajat vreo 6 mii de oameni, 10 lei să-i dea pe cheltuieli din astea: benzină, rechizite şi ce mai au ei, şi 10 lei, penalităţi la bugetul de stat. Ce să-i faci unei asemenea companii? Şi cei 32 de mii de oameni din poştă, ce să le spui? Că de un an de zile faci o echilibristică extraordinară ca să ţii această companie să fie şi în viaţă, oamenii să-şi ia salariile atât cât pot fi date ele în fiecare lună şi toate pentru că un management, dacă poate fi numit un management, a adus o companie care are 150 de ani vechime în pragul falimentului.

Astăzi se împlineşte un an de zile de când e Guvernul Ponta. Pe 13 iunie, domnule Toader, anul trecut, eu primeam notificare de la domnul de la fabrica de chiuvete de care vă spuneam, că intră Compania Naţională "Poşta Română" în faliment.

Deci, cu toţii trebuie să avem un pic de responsabilitate şi mai ales să cântărim cu mai multă atenţie evaluările pe care le facem, şi cred că toate lucrurile astea ar trebui să fie mult mai clar şi mult mai limpede spuse. Pentru că efectele din păcate... spuneaţi: "Nu mai comparaţi ce a fost anul trecut cu ce e anul ăsta". Şi eu cu suta de milioane ce fac? De euro. Ce fac, că mi-a mai găsit ANAF, zilele astea, încă 90 de milioane de lei pe care trebuie să-i plătesc la bugetul de stat numai până în 2008, şi mai vine acum şi până în 2012 cu o sumă care e tot atât. Şi toate lucrurile astea vin în capul a 32 de mii de oameni care pentru câteva sute de lei pe lună fac zeci de kilometri, se chinuiesc şi ei să ducă scrisorile pe unde pot, cum pot, că e frig afară, că plouă, că e cald, şi nu pot să le spun cum e cu managementul privat şi cu fabrica de chiuvete, pentru că nu-i interesează foarte tare lucrul ăsta. ci-i interesează ca această companie să meargă şi să meargă cât de cât bine, şi să meargă în fiecare zi.

Şi atunci eu cred că toate lucrurile acestea ar trebui să aibă o mult mai mare greutate şi o mai mare responsabilitate.

Cam asta este cu managementul privat. Şi mai ales cu fabrica de chiuvete.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Toader, dreptul la replică, sigur că da.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că e o moţiune foarte bine dezbătută, măcar atât să putem să tragem o concluzie din dezbaterea de astăzi. Niciodată, domnule Nica, n-am spus să punem manageri care nu sunt de specialitatea lor. Nu ştiu ce a fost la Poştă cu chiuveta, sau mai puţin chiuveta, dar nici ăla care este şef de cantină nu poate să conducă un metrou. Hai să fim serioşi!

Noi ce-am făcut, am făcut, am răspuns. Vă rog să nu faceţi greşelile pe care eventual le-am făcut noi. Asta am vrut. Şi daţi-ne un răspuns la ceea am prezentat noi. Cel care a fost, cu toate că... să fac aşa o paranteză, Poşta este un serviciu public cu un anumit specific, dar un transport de cale ferată sau naval este foarte specific, şi nu pot să pun, eu ştiu, pe unul care a condus o cantină, sau un foarte bun profesor de astronomie să conducă un port.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Şcheau Ion de la PP-DD.

Aveţi trei minute, domnule deputat.

Domnul Ion Şcheau:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule viceprim-ministru,

Stimaţi colegi,

Moţiunea pe care o discutăm noi astăzi nu este importantă din perspectiva dezbaterii numirilor care se fac la conducerea companiilor de stat. Moţiunea de astăzi şi discursurile pe care tocmai le-am ascultat ne dau dimensiunea adevăratei probleme a României. Cei care au condus în ultimii ani ţara au urmărit doar propriile interese, satisfacerea propriei clientele de partid. Aşa am ajuns ca toată industria României să fie ori vândută pe doi lei, ori căpuşată de politicieni şi acoliţii lor, în timp ce mediul privat este sufocat de taxe, de o birocraţie extinsă pentru a face loc tuturor pilelor, de o infrastructură comparabilă doar cu statele subdezvoltate.

Da, avem nevoie la companiile de stat de conduceri profesioniste, care să le aducă pe linia de plutire, astfel încât să nu mai fie găuri negre pentru bugetul de stat, iar noi, toţi cetăţenii, să nu mai dăm din buzunar pentru a întreţine clientela politică. Însă îi întreb pe colegii de la PDL de ce nu au fost în stare timp de trei ani de zile, cât au fost la guvernare, să pună ei în practică acest tip de management eficient şi transparent. În loc să închidă robinetul pentru clientela de partid, au preferat să taie salariile şi să mărească tva-ul.

A fost nevoie să vină iarăşi FMI să ne spună de ce avem nevoie, ca după doi ani să realizăm că totul s-a făcut tot cum ştim noi mai bine: pile, cunoştinţe şi relaţii. Acestea sunt principiile managementului privat în România, iar efectele le vedem cu toţii: oameni trimişi în şomaj, salarii care nu se plătesc cu lunile, datorii care cresc şi care ajung să fie plătite de noi toţi. Nu în ultimul rând, ajungem ca aceste companii să fie privatizate pe doi lei, cu argumentul că măcar aşa nu mai produc pierderi pentru bugetul de stat, aşa cum se întâmplă zilele acestea cu CFR marfă. Însă, de fapt, aceste privatizări înseamnă locuri de muncă mai puţine şi pierderi continue pentru buget.

Doamnelor şi domnilor,

Exemplul companiilor de stat nu este însă singular în ceea ce priveşte efectele dezastruoase ale amestecului factorului politic în economie. Este suficient să ne uităm la politica de investiţii din ultimii 20 de ani pentru a vedea că de fapt singura raţiune a oricărei investiţii a fost interesul politic, în combinaţie cu avantaje economice. Şi am un exemplu foarte clar la mine în circumscripţie, unde lucrări la două pasaje vitale pentru traficul de mărfuri dinspre şi către Ungaria sunt blocate pentru că s-au schimbat miniştrii şi s-au schimbat priorităţile. Jaful trebuie să înceteze. Susţin organizarea de concursuri transparente pentru toate poziţiile de conducere din companiile de stat şi consider că nici un membru de partid nu ar trebui să aibă voie să se înscrie la aceste concursuri. Susţin bugete multianuale şi priorităţi clare de investiţii, astfel încât să nu mai stăm la cheremul schimbărilor politice. Doar aşa vom reuşi să stârpim odată pentru totdeauna reţelele politico-economice care au dus la faliment această ţară.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aţi folosit patru minute din cele şapte. Grupul mai are trei minute.

Domnul Florea Damian, Partidul Conservator.

Aveţi trei minute, domnule deputat.

Domnul Florea Damian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnii şi doamnele din PDL şi-au propus, se pare, ca penitenţă pentru relele tratamente la care au supus poporul român în perioada în care au guvernat să vină des şi periodic în faţa noastră cu câte o mostră din măsura neputinţei, incompetenţei şi relei-credinţe a dumnealor. Au venit prima oară cu moţiunea Oltchim, arătându-ne cum şi-au bătut dumnealor joc de această companie de stat, cum au îmbunătăţit guvernanţa acestei companii, cum au reuşit să o căpuşeze cu talent. Ar fi de râs, dacă în urma acestei mostre de guvernanţă nu ar fi rezultat o gaură neagră în economia naţională, cu cel mai negativ impact asupra angajaţilor de la Oltchim: pierderea locurilor de muncă.

Le-am spus şi atunci că lecţii de bună guvernare, de bună purtare poţi da când ai rezultate pozitive. Dar se pare că nu au înţeles. Au hotărât să ne facă mai departe de ocară şi ne-au prezentat moţiunea pe Schengen, aducându-ne aminte de politica externă falimentară a binomului toxic Băsescu-PDL, aducând osanale birocraţilor de la Bruxelles, uitând să spună că România este pregătită şi a îndeplinit criteriile de aderare la spaţiul Schengen încă de pe când Traian Băsescu se lupta cu lalele, fructele şi legumele olandeze şi accepta MCV-ul asupra României în schimbul susţinerii de către Bruxelles a regimului său dictatorial şi corupt.

Dând dovadă că le lipseşte simţul ridicolului, au produs încă un material, intitulat "Moţiune simplă cu privire la metroul bucureştean", în parcursul căreia ne-au devoalat cum vecinii noştri bulgari au atras încă din 2010 fonduri europene nerambursabile din programul POS - T pentru metroul din Sofia, arătând cum guvernarea Boc-Ungureanu nu a fost capabilă să atragă bani europeni, bani pentru care noi toţi, românii, am dat contribuţii Uniunii Europene. Mai pe scurt, contribuţia noastră a fost şi pentru metroul din Sofia.

Am să le dau o veste colegilor de la PDL, sper să li se pară bună: urmare a demersului Guvernului Ponta, Comisia Europeană a aprobat acum o săptămână, respectiv, marţi 30 aprilie 2013, includerea a două proiecte de investiţii care vizează construcţia magistralelor de metrou M4 şi M5, precum şi a tronsonului de autostradă Sebeş-Turda, în programul POS - T cu susţinere financiară din fonduri structurale, este vorba de aproximativ două miliarde de euro.

Dar, aşa cum spuneam şi data trecută, metroul merge mai departe, dar de data asta cu fonduri europene şi pentru noi. Din cauza guvernelor PDL nu s-au pierdut decât trei ani. Un fleac, cum zicea domnul Traian Băsescu.

În sfârşit, ajungând şi la moţiunea de azi, sesizăm autoironia semnatarilor prezentă chiar în titlu: "Management privat sau cumetrie de partid. Parcă ne duce cu gândul la managementul excesiv de privat al domnilor Roibu, Videanu şi compania - apropo de faptul că întreba cineva aici ce este management privat - şi la cumetria de partid a fraţilor Boureanu în căpuşarea acestei companii.

Şi ca să nu avem dubii că semnatarii ştiu despre ce vorbesc, continui cu un mic citat edificator: "În această cheie trebuie citită şi problema pe care o supunem atenţiei dumneavoastră astăzi, este vorba de măsura introducerii managementului profesionist la stat ca soluţie pentru depolitizarea şi eficientizarea acestor întreprinderi căpuşate frecvent de reprezentanţii conducerilor politice".

Deci, oamenii ştiau cum e bine, ce e rău, dar nu s-au putut abţine. Şi acum vin cu manualul în mână, de la catedră, să ne prezinte principii, angajamente ale dumnealor pe care şi le-au asumat cu organismele internaţionale, pe care le-au cunoscut şi nu le-au aplicat, mergând pe principiul "după noi, potopul".

Din fericire, motoul dumneavoastră a fost perceput de români şi drept răsplată v-au trimis pe majoritatea dintre dumneavoastră la plimbare. Acum, după ce aţi intrat pe uşa din dos a Parlamentului, veniţi şi ne spuneţi lucruri pe care le-aţi ştiut foarte bine şi nu le-aţi corectat. De ce nu le-aţi aplicat? Pentru că nu aţi vrut. Pentru că dumneavoastră aveaţi clientela de partid, pentru că dumneavoastră făceaţi cumetrie politică, pentru că nu v-a interesat în ce sens se îndreaptă ţara asta, pentru că nu v-a păsat de cetăţenii români.

Aveaţi ocazia foarte bună să tăceţi. Poate românul, iertător cum îl ştim, ar fi uitat de dumneavoastră. Dar dumneavoastră veniţi aici şi nu le spuneţi milioanelor de români îndatoraţi că peste trei zile, adică vineri, 10 mai, trebuie să mai achităm către UE o rată de 33,8 milioane de euro, reprezentând dobânzi şi comisioane. Românii trebuie să plătească în urma guvernării dumneavoastră, numai în această lună, suma de 201,4 milioane de euro către FMI, UE şi BERD.

În primele luni ale lui 2013 s-au achitat 227,1 milioane de euro. În iunie, România trebuie să mai achite 122,1 milioane de euro, iar în august, 164,4 milioane de euro.

Şi mă opresc aici, pentru că graficul de plată e ameţitor şi merge până în 2015.

Acestea sunt faptele pentru care trebuie să daţi socoteală românilor. Ne-aţi îndatorat pe fiecare dintre noi ca să vă îndestulaţi clientela politică şi camarila dumneavoastră să rămână la putere.

Acestea sunt realităţile cu care se confruntă Guvernul şi la care trebuie să găsească răspunsuri imediat. Sigur, guvernanţa întreprinderilor de stat, managementul privat la aceste companii trebuie avute în vedere, trebuie găsite soluţii optime de la caz la caz, cum se zicea mai devreme aici.

Dar retorica dumneavoastră, domnilor colegi de la PDL, este o doar o bombăneală plină de ipocrizie, pentru că vă situează - a câta oară? - în ridicol. De dragul democraţiei, suntem aici şi vă ascultăm, asistăm la spectacolul dumneavoastră, dar vă spunem că nu mai păcăliţi pe nimeni cu asemenea producţii, pentru că faceţi opoziţie în acelaşi stil în care aţi şi guvernat.

Ca o consecinţă firească, Partidul Conservator nu are cum să voteze pentru această moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Aţi folosit cinci minute, două le-aţi primit cadou de la Partidul Social Democrat.

Domnul deputat Marian Neacşu,

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule viceprim-ministru,

Stimaţi semnatari ai moţiunii, câţi aţi mai rămas în sală,

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru răbdare şi pacienţă.

Domnule Preda, da, şi dumneavoastră. Dar nu-i nimic, şi dumneavoastră puteam să vă dăm două-trei minute din timpul alocat Partidului Social Democrat.

Ne aflăm în seara asta în faţa a încă uneia dintre nenumăratele premiere cu care ne-au obişnuit colegii noştri de la Partidul Democrat Liberal. Ne-au obişnuit cu asta pentru că au inventat o nouă categorie politică. ea se cheamă, şi termenul nu-mi aparţine, a fost reluat cu ceva-multă-vreme în urmă, ea se cheamă "moţiunea de autocenzură" sau "automoţiune."

De ce "automoţiune"? Păi, aproape că am fost înduioşat de colegul meu Mircea Toader când foarte plin de candoare se întreba, retoric, bineînţeles, dacă este vorba de o moţiune a noastră sau de o moţiune a dumneavoastră. Şi cred că mai degrabă este vorba de o moţiune a dumneavoastră împotriva dumneavoastră. Asta fiind prima idee de terminologie.

Al doilea termen insolit în această ecuaţie este faptul că această moţiune se referă la managementul privat. Şi dumneavoastră, şi am să vă demonstrez asta în continuare, ne-aţi propus şi aţi inventat "managementul privat de libertate", iar exponentul acestui management extrem de calificat, de interesant şi de important pentru opinia publică, care a făcut, şi vă doresc cât mai multe astfel de moţiuni, să ajungeţi la un procent electoral care începe să se scrie cu o cifră şi galopaţi eficient către coeficientul de inflaţie, am să citez din presa vremii despre câţiva dintre extrem de competenţii manageri privaţi pe care i-aţi propus românilor.

Şi am să încep, cumva istoric, cu inegalabilul domn Costel Iancu, ex-vicepreşedinte executiv al PDL Dolj, ex-secretar de stat PDL, fost director ANIF, omul domnului Berceanu, care se ocupa de... conform presei vremii, trafic de carne vie, sclavie, răpiri, sechestrări de persoane, umiliri inimaginabile, arme.

În urma percheziţiilor din toamna anului 2006 făcută de procurori la domiciliul lui Costel Iancu în Padea, judeţul Dolj, au fost ridicate mai multe bunuri, printre care fotografii, scrisori şi arme. Procurorii DIICOT au făcut un rezumat de 50 de pagini cu acuzaţiile aduse lui Costel Iancu şi complicilor săi. Din dosar reiese că Iancu ar fi ordonat în toamna anului 2006 şi răpirea unui om de afaceri şi a soţiei acestuia, cu scopul de a-i ceda acţiuni la o firmă. Iancu a fost trimis în judecată pentru sechestrare de persoane, ameninţare şi constituire de grup infracţional, lipsire de libertate, ameninţare şi lovire sau alte violenţe.

Dacă a fost achitat, domnule Toader, vă doresc să îl reluaţi în viitoarea dumneavoastră guvernare, când va fi să fie.

Un alt caz celebru din presa vremii: fostul şef ANOFM Silviu Bian cerea bani de la subordonaţi ca să-şi cumpere un post de senator. Aceasta este una din menţiunile magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti în motivarea sentinţei prin care a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare şi plata sumelor de aproximativ un milion de lei şi 22 de mii de euro.

Acesta solicita circa 25 de mii de euro lunar de la angajaţii implicaţi în proiecte europene, sugerând că dacă încetează plata proiectele vor fi oprite.

Nu ştiu dacă este vorba de persoana cu chiuvetele a domnului Nica, Daniel Neagoe, Poşta Română.

În iunie 2010, sub oblăduirea directă a conducerii PDL Prahova, Dumitru Daniel Neagoe... observ că vă interesează totuşi ce se întâmplă în teritoriu şi promovaţi oamenii în teritoriu. Dumitru Daniel Neagoe ajungea director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie la Compania Naţională "Poşta Română".

Tot directorul Neagoe a dat aproximativ 90 de milioane de euro pentru serviciul unei firme care are sediul în locuinţa mamei sale, firma "Mefisto Com." SRL din Breaza.

Florin Muntean, şeful Transgaz, Marcel Piteiu, şeful Romgaz. Muntean este fostul coleg de armată, apoi de facultate şi colegul de cameră din studenţie al preşedintelui PDL Vasile Blaga. Locotenentul lui Muntean este Marcel Piteiu, proaspăt cercetat penal după ce ANI a demonstrat afacerile sale cu companiile de gaz. Muntean şi Piteiu au fost deputaţi ai PDL şi sunt şefii Filialei Mediaş. În 2009, susţinut de Vasile Blaga, Florin Muntean este împins şef la Transgaz şi Marcel Piteiu, şef la Romgaz. Afacerile încep să curgă spre conturile companiei cu care cei doi aveau interes. Astfel, Piteiu deţinea acţiuni la companiile "Dafora" şi "Condmag", cele două companii fuseseră privatizate după acelaşi scenariu, rupându-se bucăţi din compania-mamă Romgaz la mijlocul anilor '90. Acţionarul semnificativ al companiilor "Dafora" şi "Condmag" este Gheorghe Călburean, un pion extrem de important al grupării economico-politice de la Mediaş. Doar în 2009, firmele lui Călburean au câştigat contracte în valoare de 110 milioane de euro cu Romgaz.

Adrian Criţ, director RATB.

Adrian Criţ a fost numit la conducerea RATB în iunie 2010, după ce anterior fusese director tehnic la Registrul Auto Român. El a avut un salariu de 4785 de lei pe lună, a fost preşedintele Organizaţiei Oamenilor de Afaceri din cadrul Organizaţiei PDL a sectorului 6. De numele lui Adrian Criţ se leagă un contract dubios încheiat între RATB şi Astra Vagoane Călători în valoare de 600 de milioane de euro pentru construcţia de tramvaie. Anterior semnării contractului, Adrian Criţ a luat un credit de 250 de mii de lei de la Banca Comercială Feroviară, al cărui proprietar era Valer Blidar, care deţinea în acelaşi timp şi Astra Vagoane. Tot Valer Blidar a garantat cu un cont personal împrumutul directorului Adrian Criţ.

Acum câteva societăţi legate de persoane.

Transelectrica, căpuşa Smart SA, condusă de Cosmin Monac, personaj puternic susţinut de Gheorghe Seculici, socrul lui Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Băsescu şi preşedintele PDL Arad, firmă care are ca obiect de activitate efectuarea de revizii şi reparaţii la echipamentele primare, secundare din reţelele electrice, inclusiv măsurători profilactice, remedierea incidentelor la instalaţiile electrice, prestări de servicii în domeniul energetic, microproducţie de echipamente electrice de plată pentru participanţii la piaţă, în conformitate cu tranzacţiile realizate.

Cu alte cuvinte, filialei Smart SA îi revin tot felul de atribuţii echivoce care, lăsând loc la interpretări, să permită oricând invocarea unor necesităţi imediate privind tot soiul de servicii şi lucrări care implică resurse şi costuri greu de cuantificat.

Transelectrica a semnat un contract pe 36 de luni prin care se obligă să plătească filialei sale Smart SA, colosala sumă de 361.341.361 de lei. contractul nr.57/2012 are ca obiect furnizarea de servicii şi lucrări strategice în instalaţiile din gestiunea Transelectrica.

TAROM

Zeci de firme şi şmecherii PDL care au supt peste 100 de milioane de euro în guvernele Boc 1, 2, 3, 4, 5, în mandatul marelui specialist în transporturi, domnul preşedinte Băsescu, au falimentat Compania Naţională TAROM şi Compania ROMAVIA. Au pustiit totul.

Compania aeriană TAROM se aşteaptă să realizeze pierderi de 186 de milioane de lei, şi nu a mai obţinut profit din anul 2007, iar pierderile înregistrate în intervalul 2008-2011 totalizează 830 de milioane de lei.

Doamna Ruxandra Brutaru a demisionat din funcţia de director general al TAROM după ce a fost acuzată de sabotaj şi management defectuos intenţionat. Ea a fost acuzată că a păgubit compania cu peste100 de milioane de dolari.

METROREX... Şi o declaraţie legată şi de CFR a domnului ministru Fenechiu. Îmi permit să-l citez.

"Am descoperit lipsuri masive în gestiune. Am găsit, de exemplu, un contract prin care s-au dat în avans 20 de milioane de euro unui om de afaceri pentru a construi o stradă, o autostradă. Nu a făcut nici un metru, nu şi-a plătit nici subcontractorii, a luat banii şi a cumpărat nişte terenuri, şi totuşi nimeni nu s-a autosesizat." Este vorba, bineînţeles, de Nelu Iordache.

La METROEX, contracte de sute de milioane de lei anual pentru consultanţă date unei societăţi "Metroul SA" de care se spune că nu este străin un deputat PDL.

Contractul nr.10... şi dau şi un exemplu colegii noştri de la presă: "Contractul nr.10/2006 în valoare de 41.308.106 lei plus tva a fost acordat prin negociere directă şi fără anunţ de participare. Cifra acestor contracte se ridică la peste 100 de milioane de euro."

Acum, revenim la un domeniu care îi este mai drag domnului Toader: Compania Naţională "Administraţia Canalelor Navigabile".

Actualul director al Companiei Naţionale "Administraţia Canalelor Navigabile", bineînţeles că era la vremea respectivă Constanţa, Valentin Zeicu este cercetat de procurori pentru că a prejudiciat Agenţia Naţională a Resurselor Minerale. Firma cu pricina se afla sub tutela Ancăi Boagiu, Zeicu fiind membru al PDL. Cu toate acestea, ministrul transporturilor nu părea deranjată de activitatea infracţională a şefului Companiei Naţionale "Administraţia Canalelor Navigabile."

Administraţia Porturilor Maritime Constanţa

Ministrul transporturilor şi infrastructurii din acea perioadă, doamna Anca Boagiu, anunţa la mijlocul lunii ianuarie 2012 că a semnat un ordin prin care Ion Bălan este eliberat din funcţia de director general al Companiei Naţionale "Administraţia Portului Constanţa." Demiterea lui Ion Bălan avea legătură cu faptul că Administraţia Porturilor Maritime era implicată într-un mare scandal după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale, măsura acestei reţineri a fost luată după ce acesta a fost acuzat că l-ar fi favorizat pe libanezul Said Baaklini, cercetat pentru restituire nelegală de tva de 60 de milioane de dolari.

Compania Naţională CFR SA

Avocatul clujean Emil Sabo este încă o dovadă vie a promovărilor care se fac în rândul PDL. La cei 33 de ani, Sabo a condus deja Compania Naţională de Investiţii şi CFR S.A., societate din cae a demisionat.

Directorul general al CFR SA, Emil Sabo a fost trimis în judecată de DNA pentru o fraudă de 700 mii de euro, la momentul comiterii faptelor el fiind director general al "Activ Inest", firmă prin care s-a derulat vânzarea a şase automotoare cu remorcă second-hand din Germania către CFR Călători. Prejudiciul cauzat statului este de 700 de mii de euro şi procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată în 25 august sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave.

Cu voia dumneavoastră, ultima pe listă, CFR Călători.

Într-un comunicat de presă al Ministerului Transporturilor se arată că, în baza raportului Corpului de Control al Ministrului referitor la derularea procedurilor de achiziţie publică pentru repararea automotoarelor seria 700 - 900 - 1000 de către CFR călători, ministrul vremii respective - Anca Boagiu - a dispus demiterea lui Liviu Cristian Pescăraşu din funcţia de director general şi de preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii. Două zile mai târziu, fostul director general a fost numit în funcţia de director general adjunct şi urma să aibă salariu dublu.

După cum vedeţi, ne-am permis să nu adăugăm nimic la textul pe care l-au prezentat colegii noştri ca moţiune, la textul de răspuns al ministerului de resort, şi n-am făcut nimic altceva decât să readuc în atenţia cetăţenilor, a opiniei publice nişte lucruri cu care ei au fost familiarizaţi de-a lungul timpului, nişte lucruri care, într-un fel sau altul, au determinat scorul electoral pentru care domnul Toader a anunţat că partidul Domniei Sale a plătit, şi a plătit, şi credem că nu a terminat de plătit.

Credem că, în situaţia dată, a veni şi a depune la o anumită perioadă de timp, săptămânal, la două săptămâni, câte o astfel de "automoţiune" nu face decât, aşa cum am spus-o iniţial, să ne uşureze sarcina şi nouă, şi electoratului.

Vă rog s-o ţineţi aşa până la alegerile europarlamentare. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 11 minute.

Îl rog pe domnul deputat Gerea Andrei Dominic să ia cuvântul, din partea PNL-ului.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule preşedinte,

Domnule viceprim-ministru,

Stimaţi colegi,

Pregătisem şi eu mai multe pagini de răspuns la această moţiune simplistă depusă de PDL, dar ascultând tot ce s-a vorbit aici, sigur, răspunsurile date de colegii noştri din USL au fost foarte pertinente şi bine punctate.

O să mai dau şi eu câteva date, dar ascultându-i pe colegii de la PDL, iniţiatorii acestei moţiuni, stau şi mă întreb dacă Domniile Lor chiar au luat în serios acest demers democratic sau doar încearcă să-şi umple timpul, sau doar încearcă să mai vorbească, să-şi mai exerseze retorica la această tribună, pentru că, pe de o parte, chiar ar trebui să-i înţelegem, ei vin după 4 ani de zile în care nu au vorbit. Este un partid nevorbit, un partid care n-a făcut decât să execute anumite ordine ani de zile, a tăcut cu desăvârşire şi acum încearcă să-şi scoată pârleala.

Din păcate, încearcă să-şi scoată pârleala pe timpul nostru, pe timpul Guvernului, pe timpul Parlamentului care, probabil, astăzi, în această după-amiază ar fi avut ocazia să dezbată nişte proiecte de lege mult mai bune pentru ţară şi aşteptate decât, eu ştiu, să oferim ocazia unor astfel de dezbateri, din punctul meu de vedere, sigur, democratice, dar pentru ţară inutile, sau să zicem că singurul câştig pe care îl avem din această moţiune este că ne aducem aminte. Pentru că, aceşti colegi ai noştri, de la PDL, au grijă să nu se aştearnă uitarea peste anii de guvernare, au grijă să ne readucă aminte toate fărădelegile pe care le-au făcut. Iată, suntem la a patra moţiune.

Mai avem, probabil mai sunt domenii pe care încă nu le-au atins şi care au fost profund afectate de guvernarea PDL. Aşteptăm moţiunile simple şi pe acele domenii în continuare.

Pentru astăzi, nu putem decât să ne exprimăm mirarea asupra demagogiei, în continuare, practicată la nivelul PDL-ului, nu putem decât să atragem, încă o dată, şi noi atenţia, că aceste moţiuni măcar dacă ar fi fost... era foarte bine să fi fost discutate, măcar în cadrul Grupului PDL, în timpul guvernărilor dumneavoastră. Dar, sigur, acum ne întâlnim aici, în forul suprem, democratic al ţării, şi totuşi aş vrea să vă punctez şi eu câteva lucruri, aşa, pentru o bună aducere aminte, pentru că, practic, moţiunea dumneavoastră nu zice decât "de ce l-aţi schimbat pe cutare cu cutare, şi de ce nu l-aţi lăsat pe al nostru, care avea o frumoasă lesă portocalie, pe care puteam şi noi s-o zgândărim acolo, de ce luaţi măsuri, de ce schimbaţi incompetenţii, de ce încercaţi să faceţi ordine în ţară?!"

Nu ştiu ce vreţi să ne spuneţi, pentru că, pe lângă toate celelalte fapte şi cifre care au fost date de către colegii mei, vă mai dau şi eu. Nu aţi reuşit nici măcar să vă ţineţi de cuvânt pe programul numirii managerilor privaţi. Tot ce aţi promis, listele scurte cu propuneri de directori ş.a.m.d., trebuiau să fie făcute undeva la nivelul anului 2011. Nu aţi apucat să le finalizaţi.

În domeniul companiilor de stat aţi făcut un jaf incredibil. La Compania Naţională a Huilei, pagubă după pagubă. Aţi vândut cărbune sub preţul de piaţă, aţi făcut, aţi provocat pierderi care cu greu se mai pot recupera, v-aţi comportat ca şi cum aţi fi fost acolo doar pentru a vă lua comisionul, nu pentru a gestiona pentru această ţară. La Oil Terminal a fost un bal într-adevăr superb! Poate doar performanţa domnului Mihai-Răzvan Ungureanu de a achiziţiona vită Kobe şi coniac din acela, cel mai fin, o poate egala. Dar să ajungi acolo şi să te pui pe achiziţionat bijuterii, obiecte din aur, butoni, ace de cravată, bunătăţuri, parfumuri, genţi ş.a.m.d., nu ştiu, pur şi simplu, pe noi ne lasă interzişi. Pe dumneavoastră văd că vă stimulează să mai depuneţi câte o moţiune.

La Ministerul Transporturilor... s-a mai spus deja, dar stăm şi noi şi ne întrebăm, cum aţi reuşit să acceptaţi şi să priviţi cum sute de vagoane sunt pierdute din cauza sechestrelor puse, din cauza incompetenţei managementului aplicat la nivelul CFR-ului: vagoane de persoane, vagoane de marfă predate fără procese-verbale, ilegalităţi după ilegalităţi, deci lucruri care, pe noi, cel puţin. - Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic -, ştiţi, ne-ar face să râdem, dar, într-adevăr, totuşi este cam tragic ce s-a întâmplat.

La nivelul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, iarăşi bal, plăţi nelegale în sumă totală de 6 milioane de lei, aproape 1,3 milioane de euro, fără documente justificative, care să probeze livrarea bunurilor sau efectuarea serviciilor ş.a.m.d.

Acceptarea la plată, cantităţi suplimentare de lucrări, în valoare de 24,2 milioane de euro, la fel, fără documente justificative ş.a.m.d.

Bomboana sau, mai bine-zis, bomboana de pe colivă a guvernării la nivelul Ministerului Transportului a constituit-o suspendarea fondurilor europene, pe POS, transporturi, tocmai în urma controalelor făcute de forurile europene, şi tocmai datorită "performanţelor" acestei guvernări PDL-iste.

Deci, nu ştiu, chiar nu vă înţeleg, stimaţi colegi de la PDL, nici eu, nici colegii mei, de ce continuaţi cu aceste moţiuni, de ce, măcar nu vă puneţi cenuşă în cap odată şi să vă vedeţi de treaba dumneavoastră şi să încercaţi, măcar acum, în Parlamentul României, să susţineţi, să veniţi cu iniţiative acum, legislative, haideţi să punem şi noi umărul la scoaterea din criză a acestei ţări, criză pe care dumneavoastră, practic, aţi provocat-o.

Dar asta este, ne-am obişnuit, aşa cum v-am spus, vă aşteptăm şi la alte moţiuni simple, că mai aveţi domenii neatinse. Nu ştiu ce o să faceţi după ce se vor fi terminat acestea, pentru că, iată, performanţele economice ale guvernării USL se îmbunătăţesc pe zi ce trece. Veţi cam rămâne fără obiectul muncii.

Eu vă mulţumesc, stimaţi colegi, cei care aţi mai rămas în această sală. Constat că pe noi ne-a interesat un pic mai mult decât pe domnii de la PDL această moţiune.

Vă mulţumesc din suflet.

Mulţumesc, domnule viceprim-ministru, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. 8 minute.

Domnul Alexandru Nazare, PDL. Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

PDL-ul mai are 4 minute.

Domnul Alexandru Nazare:

V-am ascultat, ne-am notat, am văzut cum n-aţi combătut nici măcar un singur argument din această moţiune. Aţi vorbit despre alte lucruri. Adică, dacă noi, PDL-ul, am fi numit numai oameni buni, mai eram acum în opoziţie? Este normal că am făcut greşeli, da?

Problema dumneavoastră este că faceţi aceleaşi greşeli, şi le faceţi în condiţiile în care v-aţi asumat ceva în faţa Fondului Monetar Internaţional. Asta este problema pe care o ridicăm. O faceţi în condiţiile în care aveţi o ordonanţă de urgenţă pe care v-aţi asumat în faţa Fondului Monetar Internaţional c-o respectaţi. Şi, ce, îl auzim pe domnul Relu Fenechiu că managerii privaţi trebuie să aibă caracter puternic. Păi nu toată lumea poate să aibă caracter puternic ca Relu Fenechiu! Nu poate să fie toată lumea şi ministru, şi în AGA, şi în CA, şi la conducerea tuturor companiilor. Numai el poate să fie atât de performant, încât să fie în toate astea la un loc. Este greu să găseşti un om cu asemenea caracter puternic.

Şi-l ascultăm pe domnul Niţă care ne spune că... să-i lăsăm să-şi facă treaba, anumite chestiuni, de la 109, le-am respectat. Cum adică, anumite chestiuni, domnule Niţă?! Adică în faţa Fondului Monetar Internaţional, când o să meargă domnul ministru, domnul viceprim-ministru, aici, şi o să dea ochii cu domnul Vrijer, da, că-mi imaginez scena, o să puteţi să-i spuneţi, domnule ministru de finanţe, că anumite chestiuni le-a respectat şi altele nu, puteţi asta?!

Şi vă întreb ceva acum: când o să vină Fondul Monetar Internaţional din nou în România? Aveţi o dată, aveţi vreo comunicare în scris pentru asta? Sunt şi eu curios dacă aveţi. Şi sunt şi eu curios dacă, în ultimii 3 ani de zile s-a mai întâmplat să vină Fondul Monetar Internaţional să discute cu dumneavoastră şi să plece de aici fără să avem o scrisoare de intenţie. Asta înseamnă, pur şi simplu, că aveţi un guvern care este corigent în raport cu Fondul Monetar Internaţional. Asta este soluţia pe care o oferiţi dumneavoastră.

Şi, din păcate, nu aţi dat niciun răspuns, nici cine sunt cei numiţi în CA-uri, nici cum sunt remuneraţi şi nici nu v-aţi angajat să-i scoateţi afară pe aceia numiţi politic, şi dumneavoastră, domnilor, care vă distraţi aici, domnilor deputaţi care vă distraţi, dumneavoastră veţi plăti electoral, domnilor deputaţi, pentru ce se face acum în acest guvern.

Vă urez succes!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. 2 minute.

De la PNL, pentru că la PSD nu mai este nimeni înscris, UDMR-ul şi minorităţile nu au vrut să intervină în această dezbatere, mai este domnul Dragomir Gheorghe.

Domnule deputat...

A renunţat şi PNL-ul.

Atunci mai avem doar de la PDL, doamna Andreea Paul, 2 minute. (Vociferări.)

Vă rog să fiţi politicoşi.

Doamnă deputat, aveţi microfonul pentru 2 minute.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua! Apreciez această primire, puteţi să şi aplaudaţi, nu mă deranjează, să ştiţi, la final. Vă rog.

Domnule ministru Chiţoiu,

Domnul ministru Fenechiu, chiar dacă absentează,

Recunosc că amândoi daţi clasă ministrului "Niţă strică tot". Dumneavoastră aplicaţi o singură teoremă: "La ce nu mă pricep, omor", şi asta aţi făcut şi în ceea ce priveşte managementul privat. Confundaţi managementul politic... aveţi bună creştere, cred, de acasă, şi ascultaţi scurta intervenţie, că durează 2 minute. Dacă nu, vă invit să părăsiţi sala.

Bun, revenind, este păcat că în răspunsurile cu care aţi venit, de la vârful Guvernului, confundaţi managementul politic cu managementul companiilor de stat, şi că nu aţi venit cu nicio soluţie pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative în zona publică.

Şi acum, haideţi să revenim la fapte, şi nu la vorbe şi politicianism de doi bani. (Rumoare.)

Faptele sunt următoarele: arieratele au crescut enorm în ultimul an de guvernare USL.

Culmea ridicolului a fost atinsă în privatizarea Oltchim. Pentru prima dată în istoria României, la Complexul Energetic Oltenia sunt 15.000 de oameni trimişi în concediu forţat şi, din păcate, lista continuă.

Aţi acuzat că nu există interpelări parlamentare. Ba da, există, chiar dumneavoastră este adresată, de către mine, unde cer transparenţă în numirile din CA-uri, din AGA, la toate companiile de stat. Desigur, însă, răspunsul întârzie să apară.

Vă spun atât: transparenţa în companiile de stat, transparenţa informaţiilor publice duce la creştere economică cu un punct procentual. Deci gândiţi-vă serios la această problemă.

Şi închid spunându-vă că aţi venit la guvernare ca un USL al promisiunilor, şi, din păcate, plecaţi ca un guvern al minciunilor.

Vă mulţumesc pentru răbdare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule ministru, domnule viceprim-ministru, vă rog, ultima intervenţie a Guvernului.

Domnul Daniel Chiţoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi parlamentari ai Partidului Democrat Liberal,

Vreau să dau răspunsuri, inclusiv doamnei Andreea Paul, doamnei deputat, legat de implementarea Ordonanţei nr.109/2011 de către Guvernul USL.

Ştiţi foarte bine şi dumneavoastră că implementarea acestei ordonanţe la toate companiile de stat în prezent se realizează de către ministerele de resort, asistate de companii de resurse umane selectate în acest scop. Deci numirea managementului la companiile de stat, atât boardul, cât şi directoratul - directorul general sau directorii adjuncţi - se face de către adunările generale desemnate de miniştrii de resort, dar pe baza selecţiei făcute de companiile de resurse umane.

Eu ce am criticat în răspunsul dat la moţiune, mai devreme, şi regret că nu este domnul ministru Bode de faţă, am spus că, în momentul când s-au încheiat anii trecuţi - sfârşitul lui 2011, începutul lui 2012 - contractele, mai ales la Ministerul Economiei, de selecţie a companiilor de resurse umane, s-au încheiat pe sume foarte mari de bani. Cele 4 companii pentru care a fost selectată firma Egon Zehnder pentru selecţia numai a managerului general, a directorului general, nu a board-ului, onorariul pentru selecţia unui manager general era de 200.000 euro.

Noi am renegociat aceste contracte, în sensul că în onorariul de 200.000 euro să se selecteze şi board-ul şi managerul general. Deci eu asta am criticat şi am dat răspunsul la moţiunea ridicată de dumneavoastră.

Legat de implementare, dacă dumneavoastră consideraţi că o firmă de resurse umane de renume, pentru că sunt multe firme de resurse umane care asigură selecţia managementului privat şi la Ministerul Transporturilor, şi la Ministerul Energiei, şi la Ministerul Economiei, la Ministerul Comunicaţiilor s-a încheiat procesul de selecţie, sunt firme de renume. Sunt firme din Big Four, sunt firme de renume în domeniul recrutării de resurse umane. Deci nu putem să-i acuzăm pe acei specialişti că selectează pe criteriu politic membrii care sunt nominalizaţi în board.

Şi aţi văzut mai devreme, domnul ministru Fenechiu a făcut referire la câteva persoane de notorietate, buni manageri, care inclusiv v-au ajutat pe dumneavoastră în guvernare. Deci nu puteţi să spuneţi că firmele de recrutare resurse umane care asigură asistenţa conducerii ministerelor pot fi influenţate politic.

Eu ce pot să vă asigur, vă asigur că, din punctul meu de vedere, al coordonării activităţii economice şi în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional vreau să vă spun că noi, lunar, informăm Fondul Monetar Internaţional asupra stadiului de realizare a obiectivelor şi a ţintelor asumate, iar în ceea ce priveşte scrisoarea de intenţie, aceasta a fost semnată de către mine şi guvernatorul BNR, doar că am decalat termenul de încheiere a acordului de la sfârşitul lunii martie la sfârşitul lunii iunie.

Eu vă mulţumesc şi fiţi siguri că managementul profesionist va fi implementat conform Ordonanţei nr.109.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Aţi spus numele, că n-am fost atent.

A, domnule deputat, vă rog mult să luaţi cuvântul. Insist!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Exact, foarte scurt. Domnule Neacşu, vă spun că Ţeicu este membru PC, a fost susţinut când eram noi împreună în guvernarea cu dumneavoastră, şi este director de exploatare de pe vremea domnului ministru Mitrea.

Cât despre cazul Bălan, Bălan, în momentul când a făcut porcăria aia, a fost schimbat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să mulţumesc tuturor celor 10 membri PDL care v-aţi susţinut până la urmă moţiunea simplă pe care aţi depus-o.

Stimaţi colegi,

Prima parte a şedinţei noastre se încheie.

Peste 30 de secunde trecem la a doua parte a şedinţei: răspunsuri orale la interpelări.

11 membri, mă iertaţi! Din 52 aţi rămas 11.

După pauză

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deschidem a doua parte a şedinţei noastre de astăzi consacrată răspunsurilor orale la interpelări. Avem patru.

Ca de obicei, am să rog colegii de la ministere să prezinte răspunsurile pentru parlamentarii, pentru deputaţii care sunt în sală să le asculte.

Primul răspuns, de la Ministerul Transporturilor. Este prezent domnul secretar de stat Septimiu Buzaşu, care trebuie să răspundă domnului deputat PDL, Nazare Alexandru.

Domnul deputat Nazare este în sală? Nu.

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc. Vă rog să depuneţi răspunsul la secretariat.

Ministerul Economiei este prezent în sală, vă mulţumesc. Trebuie să răspundă domnului deputat Ioan Benga - PSD, prezent în sală.

Vă rog, domnule secretar de stat, să luaţi cuvântul.

Sunteţi mulţumit, domnule deputat, deci nu mai doriţi răspunsul oral.

Deci, domnule secretar de stat, vă mulţumesc. Deputatul este mulţumit de răspunsul pe care l-aţi dat Domniei Sale.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este prezent în sală.

Domnul deputat Roman Cristian Constantin, de la PDL. Nu este prezent.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, depuneţi răspunsul.

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine este prezent, pentru domnul Niculescu Dumitru de la PP-DD.

Domnul deputat este? Nu este.

În acest caz, vă rog să depuneţi răspunsul.

Pentru celelalte două răspunsuri se solicită amânarea.

Nefiind alte persoane şi alte răspunsuri pe ordinea de zi, declar închisă şedinţa noastră de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,49.