Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,50.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Din totalul celor 410 parlamentari, sunt 216 prezenţi, 194 sunt absenţi, 49 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul este legal îndeplinit. Începem dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vreau să vă fac două anunţuri importante. Discursul domnului preşedinte al Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia, domnul Cemil Çiçek, va fi la ora 12,50.

Am cerut Biroului permanent şi a aprobat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi lucrează în paralel, la ora 11-11,15 va aduce cele două rapoarte. Raportul pe care l-am citit ieri, cu vacantarea postului domnului Aurel Nechita, care conţine câteva erori din punct de vedere al interpretării constituţionale, şi proiectul de vacantare a postului domnului Becali, care a fost transmis eronat către Monitorul Oficial unde scrie că are o pedeapsă de 5 ani de zile. Dânsul n-are decât una de 2 ani, cea pe care am primit-o noi, comunicarea oficială de la Ministerul Justiţiei, astfel încât şi acolo va trebui să facem vacantarea postului. Conform Constituţiei, vacantarea postului, astfel încât Guvernul să poată face procedura legală şi să înceapă stabilirea anticipatelor în acel colegiu, trebuie făcută doar printr-un proiect de hotărâre. Deci vom avea la votul final două proiecte de hotărâri de vacantare a celor două posturi ale colegilor noştri care şi-au pierdut, datorită unor decizii definitive ale instanţei, mandatele de parlamentari.

Votul final va fi la încheierea alocuţiunii domnului preşedinte Cemil Çiçek.

Domnul deputat Dominic Gerea, din partea Grupului parlamentar al PNL, are o rugăminte al distinşii noştri colegi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O să am rugămintea să introducem pe ordinea de zi, primul punct chiar să-l dezbatem, având în vedere efortul colegilor de la Comisia pentru sănătate şi familie, a proiectului de Lege nr.699/2010, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, sunteţi de acord? E angajamentul cu FMI-ul, din ce am înţeles, nu, domnule Gerea? Doamnă preşedinte? Da? Un punct. Da, să înceapă acum discuţia că a fost trimis la casete. Liderii grupurilor politice parlamentare sunt de acord.

Din partea Ministerului Sănătăţii, da? Avem, o secundă, domnule ministru, ca să supun la vot.

Se suplimentează ordinea de zi, la cererea Grupului parlamentar al PNL, cu proiectul de lege sus-menţionat. O să-i rog şi eu pe cei de la tehnic să mi-l aducă şi mie. Mulţumesc foarte mult.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul.

92 de voturi pentru, o singură abţinere.

Deci mergem pe Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006.

Înainte?

Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar PDL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă comunic o modificare a structurii de conducere a grupului. A fost ales vicelider domnul Negruţ Clement, astfel că grupul nostru are următoarea componenţă în conducere: Mircea Toader - lider, Gheorghe Tinel - vicelider, Cezar Preda - vicelider, Negruţ Clement - vicelider şi Dan Cristian Popescu - secretar.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. Îi urez succes domnului Clement Negruţ în această funcţie. Nu e uşor. Bun.

Din partea iniţiatorului, domnule ministru, aveţi cuvântul. Vă rog frumos.

Doamna Nassar, din partea Comisiei de sănătate şi familie după aceea.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Obiectul de reglementare al acestei iniţiative legislative constă în reglementarea posibilităţii pentru medici, medicii dentişti şi farmaciştii parlamentari de a desfăşura în continuare activităţi medicale şi farmaceutice în unităţile sanitare private şi de stat.

Ministerul Sănătăţii apreciază pozitiv această iniţiativă legislativă. Este de acord şi cu amendamentele formulate care vin în susţinerea angajamentelor noastre faţă de organismele internaţionale financiare şi susţin adoptarea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în baza raportului de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Doamna preşedinte Rodica Nassar, preşedinta Comisiei pentru sănătate şi familie. Pentru sănătatea toată, a tuturor, sănătatea noastră. Şi familie, familia fiecăruia.

Doamnă preşedinte, aveţi cuvântul.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, avizul negativ al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, precum şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea creării cadrului legal pentru ca medicii dentişti şi farmaciştii care sunt aleşi într-o funcţie de demnitate publică să îşi poată practica profesia de medic dentist, respectiv farmacist în unităţi sanitare publice şi private.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Am avut un singur vot împotrivă.

În urma dezbaterii, Comisia pentru sănătate şi familie propune adoptarea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupurile politice parlamentare? Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, Grupul parlamentar al PDL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noul proiect de act normativ sau completarea la Legea reformei în sănătate are câteva modificări extrem de interesante. Pentru unele dintre ele Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dat aviz negativ şi eu aş vrea să încep cu acest aspect, dacă într-adevăr deputaţii şi senatorii de profesie medic pot profesa în acelaşi timp cât sunt în Parlamentul României.

Atunci şi profesorii vor profesa, începem să... da, pentru toate categoriile pe care noi le vom identifica, ca fiind liber aleşi, stă în forţa noastră... atunci unde mai e, eu ştiu, calitatea de incompatibilitate, pentru că toţi vom dori ca profesiile pe care le reprezentăm aici să fie asociate profesiei liberale şi va fi un haos de nedescris. Eu cred că nu întâmplător Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dat un aviz negativ acestui proiect de act normativ.

În al doilea rând, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă faptul că prevederile modificării la art.183³ alin.(1), lit. o) în sensul că în cazul existenţei a 3 luni consecutive de plăţi restante a căror vechime este mai mare decât termenul scadent de plată, respectiv a arieratelor, conform prevederilor contractuale sau legale, înseamnă că e o sarcină în plus în spatele managerilor şi cred eu că asta e pusă ca o ghilotină, aşa. Îi dăm afară, închidem spitale, nu cred că ăsta e sensul legii. Ar trebui s-o discutăm altfel, să le acordăm banii, să le dăm banii, dar nu să venim să spunem: "dacă în 3 luni de zile n-ai achitat..." poate nu au avut sursele financiare alocate necesare achitării arieratelor.

Eu cred că ar trebui să facem în alt fel şi m-aş gândi să vă propun s-o reîntoarcem totuşi la comisie, s-o regândim. Pentru că, încă o dată, plecăm din start cu o deschidere a Cutiei Pandorei. Am avut în legislatura trecută de la Legea învăţământului foarte multe discuţii cu cei care ocupau funcţiile de conducere la universităţi. Şi aţi văzut ce scandal a fost, până când unii au înţeles să se retragă, să aleagă între calitatea de parlamentar şi cea de conducere a universităţilor respective. Acum venim şi spunem, da, medicii pot fi în acelaşi timp... foarte bine. Atunci, haideţi să deschidem Cutia Pandorei şi să începem pentru toate profesiile pe care noi le vom identifica ca liberale. Şi avocaţii să practice, da, nu toţi, da, veţi vedea că nu toţi, şi atunci să începem să spunem... şi toţi ceilalţi, toţi ceilalţi care se identifică. Propun, în numele Grupului parlamentar al PDL, reîntoarcerea la comisie, pentru a reanaliza acest proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord, trebuie să supun la vot, n-am ce să fac. Asta e procedura, nu e oltenească, dar e românească. E procedura românească regulamentară.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Grupul parlamentar al PDL propune retrimiterea la comisie. Să înceapă votul.

24 voturi pentru, 85 împotrivă. A fost respinsă.

Continuăm dezbaterile. Grupul parlamentar al PNL.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorabilul coleg din opoziţie face exerciţiul opoziţiei.

În primul rând, vreau să vă spun că, de principiu, orice profesie liberală este compatibilă cu calitatea de demnitate publică. În principiu. Pentru că nu înseamnă acelaşi program de lucru. Bineînţeles, cu respectarea conflictelor de interese care sunt prevăzute de lege.

Trebuie să subliniez că medicii, profesorii şi avocaţii pot să-şi continue şi actualmente activitatea, cu aprobarea Camerei din care fac parte.

Trebuie să subliniez faptul că această precizare pe care vine s-o facă în lege are rolul de a evita orice fel de neclarităţi în ceea ce priveşte incompatibilitatea persoanelor alese în funcţiile de demnitate publică. Şi am să vă dau un exemplu din practica curentă. Am făcut o cerere către ANI care să-mi confirme sau să-mi infirme dacă sunt incompatibil cu calitatea de coordonator într-un program POSDRU, program la care este aplicant Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara, unde sunt angajat şi unde-mi desfăşor activitate legală, conform legii în vigoare, şi unde sunt... aş fi fost doar un simplu angajat care desfăşoară acest program. ANI mi-a răspuns că sunt incompatibil, motivând printr-un articol din Codul penal care face vorbire despre foloasele materiale pe care le poate primi funcţionarul public.

Această exprimare incorectă sau insuficient de corectă din lege face ca salariul, retribuţia care este răsplata muncii să fie confundată cu folosul material, ceea ce este profund greşit. De aceea, am scris acest proiect de lege pentru a evita astfel de interpretări ale legii.

În doilea rând, în ceea ce priveşte precizarea ca managerii să nu poată să facă arierate timp de mai mult de 3 luni, este extrem de bine-venită şi ea vine dintr-o practică curentă îndelungată, domnule deputat, în care managerii, chiar sub răspunderea Legii finanţelor publice, angajau cheltuieli peste bugetul real pe care ştiau că-l au. Da, dumneavoastră.

Ce făceau domnii manageri? Domnii manageri aveau un buget de venituri de la Casa de Asigurări de Sănătate la care mai puneau 3-4-5-10-15 milioane venituri proprii şi angajau cheltuieli în aceste bugete. La sfârşitul anului veneau şi spuneau: "nasol, n-am reuşit să fac veniturile proprii de 15 milioane pe care mi le-am angajat, am făcut numai un milion de lei!" Şi nu se întâmpla nimic. Acesta este motivul pentru care, an după an, în sistemul sanitar se creează arierate.

Este momentul ca aceşti manageri să răspundă imediat pentru faptul că angajează cheltuieli, fără ca aceste cheltuieli să aibă acoperire în veniturile spitalelor. Acesta este motivul pentru care s-a făcut această propunere, care a fost discutată şi dezbătută cu FMI-ul, care este în acordul cu FMI-ul şi care noi considerăm că este o precizare extrem de bine-venită. Deci, din acest punct de vedere, cred că acest proiect de lege vine să completeze foarte bine Legea nr.95 şi PNL va vota acest proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna doctor deputat, doamna deputat doctor, viceliderul grupului parlamentar.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbesc atât în nume propriu, cât şi în numele grupului parlamentar şi aş vrea să vă spun că salut această iniţiativă legislativă în partea care priveşte, în special, posibilitatea medicilor dentişti şi a farmaciştilor de a profesa în paralel cu activitatea parlamentară, bineînţeles, aşa cum a spus şi antevorbitorul meu, este vorba de posibilitatea de a profesa în intervale orare de timp care să nu se suprapună cu activitatea parlamentară.

Iniţial, proiectul de lege avea menţionat acolo că ar putea să profeseze şi ca medic-şef şi farmacist-şef. Aceste discuţii, ieri, în Comisia pentru sănătate şi familie au condus la concluzia că acest lucru ar provoca o incompatibilitate privind funcţia de şef, medic-şef, farmacist-şef şi, respectiv, cea de demnitate publică şi, de aceea, faptul că un medic poate să-şi profeseze în paralel profesia sa cu cea de demnitar este foarte important. Vă spun din proprie experienţă că pregătirea profesională a unui medic, care constă nu numai în cei 6 ani de studii universitare, studii masterale, studii de specializare şi tot ce înseamnă pregătirea lui până la moarte, trebuie să fie validată şi de o experienţă practică, altfel, prin faptul că medicul ajunge într-o funcţie de demnitate publică, îl face să se deprofesionalizeze. Este un lucru foarte grav. El a fost ales în funcţia de demnitate publică în principal datorită activităţii sale profesionale şi bunei sale reputaţii, respectiv renumelui profesional. Aceste beneficii pe care le aduce societăţii s-ar putea să se deterioreze în timp dacă această persoană nu practică medicina, cel puţin în condiţiile temporale care să-i permită desfăşurarea în paralel a celor două activităţi.

De aceea, grupul nostru susţine aprobarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Domnul deputat Ciuhodaru, după care domnul deputat Ganţ.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Credeam că trebuie să facem în Parlament legi bune pentru oameni. Şi aflu peste noapte că sunt prea mulţi medici în România, deşi acest lucru nu este adevărat. Nu cred că trebuie să-i discriminăm pe cei care au mai ales să lucreze în România în nişte condiţii pe care alţii nu şi le-ar putea imagina.

De-a lungul vieţii am depus două jurăminte. Unul este jurământul lui Hipocrat, de a-mi trata pacienţii, şi al doilea este pe Constituţia României, de a ajuta pe toţi românii. Vom susţine acest proiect legislativ, ce permite pacienţilor şi medicilor de a avea o viaţă normală în România, aşa că grupul meu parlamentar va susţine acest proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ. O secundă, că domnul Bode e nehotărât unde să stea. Nu-şi găseşte locul la PDL.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota în favoarea acestui proiect, însă vreau să precizez că niciunul dintre membrii săi nu exercită una dintre aceste profesiuni. O facem totuşi, pentru că suntem de părere că dacă e valabilă această posibilitate pentru profesori universitari, avocaţi, ştiu şi eu, alte profesii, atunci nu vedem de ce să nu fie valabilă şi pentru colegii dentişti sau farmacişti. De aceea, vom fi de acord.

Personal am un singur regret, că fiind profesor în învăţământul preuniversitar, unde norma didactică este de 18 ore, nu pot să-mi exercit profesia de bază.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Ştiţi intervalul de timp şi vă rog frumos să-l păstraţi, da? Mulţumesc foarte mult.

Domnul Tinel Gheorghe:

Un drept la replică stimatului coleg de la PNL. Spuneaţi că aţi fost interpelat de ANI şi declarat incompatibil tocmai din acest motiv, că ocupaţi în aceeaşi funcţie şi, eu ştiu, aveaţi calitatea de demnitar parlamentar şi de medic şi aţi venit în Parlamentul României şi aţi modificat legea ca să lămuriţi această problemă. Sincer să fiu, n-aş fi făcut această afirmaţie de la tribuna Parlamentului, că v-aţi rezolvat problema de incompatibilitate modificând legea, pentru a vă clarifica problema cu ANI.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. Îmi pare rău, nu facem dialog. (Domnul deputat Horia Cristian solicită dreptul la replică.)

Mulţumesc. N-am înţeles, e cineva dintre dumneavoastră care conduce şedinţa astăzi? Este un drept la replică faţă de afirmaţiile domnului deputat. Dacă dăm dreptul la replică, la replică, stăm 45 de minute numai pe dreptul la replică.

Domnule deputat, data viitoare trebuie să formulaţi în aşa fel limbajul dumneavoastră, astfel încât colegul dumneavoastră să nu se simtă ofensat. Îmi pare rău că trebuie să vă spun asta. Asta este arta fiecărui politician.

Mergem mai departe.

Trecem la dezbaterea iniţiativei.

Mergem pe calupurile de 1-5 la amendamentele admise, ca de obicei, da?

1-5 amendamente admise. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

6-10. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

11. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum v-am propus şi cum am discutat în Biroul permanent, înainte de poziţia 17, vă cer un vot pentru suplimentarea ordinii de zi cu cele două proiecte care au revenit de la comisie, proiectul de hotărâre pentru vacantarea unui loc de deputat, al domnului Becali George şi al domnului Nechita Aurel. Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele pentru începerea votului.

Să înceapă votul. Reintroducem pe poziţiile 17 şi 18. Mulţumesc mult.

116 voturi pentru, o singură abţinere.

Mergem pe cel al domnului George Becali, care are erori materiale şi-l refacem.

Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

în temeiul dispoziţiilor art.70 alin. (2) din Constituţie, republicată, cu art.7 alin.(1) şi (5) din Legea nr.96, coroborat cu Legea nr.35, art.48 alin.(16), Legea nr.67, Legea nr.215 şi Legea nr.393, precum şi art. 210 din Regulamentul Camerei Deputaţilor,

Având în vedere că în şedinţa plenului din data 29 mai s-a luat act de Decizia penală nr.830 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, definitivă prin Decizia penală nr.124 din aceeaşi zi, 20 mai 2013, Completul de 5 judecători a hotărât condamnarea domnului Becali George, deputat ales în Parlamentul României, Circumscripţia electorală nr. 42, Colegiul uninominal nr. 25.

Potrivit art.36 alin.(1) din Codul penal, raportat la art.33 lit.a), combinat cu art.34 alin.(1) lit.b) şi art.35 Cod penal, domnul Becali George are doi ani - nu 5 cum a fost publicat în Monitorul Oficial - închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) şi b) din Codul penal, pe o durată de 5 ani.

Astfel încât avem următoarea hotărâre pe care v-o supun atenţiei.

dacă nu aveţi nicio obiecţie, comentariu, merge la votul final. Camera Deputaţilor declară vacant locul domnului deputat Becali George în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, Colegiul uninominal nr. 25.

hotărârea Camerei Deputaţilor nr.18/29 mai 2013 privind constatarea încetării unui mandat de deputat se abrogă.

Obiecţii, comentarii? Nu. Mulţumesc mult.

Mergem la următoarea, domnul Nechita Aurel, tot la fel, Decizia instanţei nr.585 din 5 februarie 2013 prin care s-a constatat - actul de constatare nr.73 895 -, s-a constatat incompatibilitatea în care se află domnul deputat Aurel Nechita.

articolul unic - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Nechita Aurel în Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi, Colegiul uninominal nr.9.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Merge la votul final.

16. Mergem la următorul proiect de lege, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, Administraţia Naţională "Apele Române".

Din partea iniţiatorului? Numele, prenumele şi funcţia, o să vă rog frumos.

Domnul Ionuţ Iuga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ionuţ Iuga, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Departamentul de ape, păduri şi piscicultură.

Având în vedere necesitatea creării unor condiţii reale pentru dezvoltarea economico-socială în zona litoralului Mării Negre şi ţinând cont de nivelul actual de exploatare a potenţialului economic reprezentat de valorificarea resurselor acvatice vii, se impune adoptarea rapidă a unor măsuri de consolidare a activităţilor economice specifice pescuitului, realizate din fonduri europene derulate în cadrul Axei 3.

În acest sens, Guvernul susţine proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, Administraţia Naţională "Apele Române" susţinând, de asemenea, în baza raportului de admitere al comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiilor comune?

Doamna deputat Surdu.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Surdu:

Bună ziua.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 15 aprilie 2013, în conformitate cu prevederile art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, s-a hotărât retrimiterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române". S-a hotărât retrimiterea către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Acest proiect are ca obiect de reglementare darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", în vederea modernizării, restructurării locurilor de debarcare şi construirii de mici adăposturi pentru desfăşurarea activităţii cu specific pescăresc.

La întocmirea prezentului raport comun înlocuitor, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege în şedinţa din 27 mai 2013, iar membrii Comisiei pentru administraţie publică, au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 21 mai 2013.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii, s-a hotărât cu unanimitate de voturi menţinerea raportului comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională Apele Române, transmis anterior cu nr.24/179 din 3 aprilie 2013, respectiv, cu nr.26/73 din 3 aprilie 2013.

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat, vă mulţumesc şi eu.

Din partea grupurilor politice parlamentare.

Domnul Tinel Gheorghe, după care, din partea grupurilor politice parlamentare, cine mai doreşte să ia cuvântul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunteţi în vervă astăzi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Încă n-am început.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Proiectul ăsta de act normativ, lăsând la o parte necesitatea adoptării lui, la data când a fost elaborat, avea o structură instituţională corectă, în sensul că atât Autoritatea pentru Management - Programul Operaţional de Pescuit, cât şi Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură erau în subordinea Ministerului Agriculturii. Proiectul de act normativ, ordonanţa în speţă, a fost iniţiată pentru a uşura accesarea fondurilor pe Axa 3 a Programului Operaţional de Pescuit, în sumă de vreo 40 de milioane de euro. A venit Guvernul Ponta 2 şi a spus: "Nu e bine aşa. Ca să uşurăm accesarea fondurilor europene să luăm ANPA, Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură de la agricultură, s-o ducem la mediu, şi să lăsăm POP-ul, Programul Operaţional de Pescuit, la agricultură. Şi să le separăm." ca şi cum putem să facem distincţie între, eu ştiu, cei care implementează şi cei care fac proiecte.

Şi a apărut... eu am înţeles din raportul citit aici de distinsa mea colegă de la Comisia pentru administraţie că, vezi Doamne ANPA ar fi tot în subordinea Ministerului Agriculturii. Aşa am înţeles din raport.

Nu. ANPA este în subordinea Ministerului Mediului în momentul de faţă.

Una peste alta, el este foarte important. De ce? Vreo 12 locaţii care aparţineau Agenţiei Apele Române, situate în localităţi gen Costineşti, Agigea, Tusla, Năvodari, treceau de la Apele Române, neavând, eu ştiu, sporul economic necesar, la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură.

A fost reîntors la comisie, s-au menţinut punctele de vedere, precum şi necesitatea adoptării acestui proiect de act normativ şi ne găsim în situaţia în care trebuie să-l adoptăm. Şi aşa este, trebuie să-l adoptăm. Dar nu în forma instituţională în care gândim noi operaţionalizarea Programului Operaţional pentru Pescuit, în sensul că dacă vrem să accesăm cele 40 de milioane de euro pentru care nu am cheltuit bani acum, şi pentru care uşurăm, eu ştiu, munca celor care vor să se ocupe de pescuit şi acvacultură, ar trebui să le refacem dualismul, integritatea, integralitatea, să le readucem... ori luăm POP-ul de la PNDR şi-l ducem la mediu, ori aducem ANPA înapoi la Ministerul Agriculturii. Pentru că altfel, vă spun, n-o să avem viitor. O să avem încă o dată două instituţii, două entităţi care răspund de aceeaşi problematică a absorbţiei fondurilor europene.

Asta este o temă pentru viitor. Sper ca ministerul, Guvernul, în ansamblu când va proceda la o remaniere guvernamentală, la proxima remaniere, să înţeleagă necesitatea aceasta de a grupa din punct de vedere instituţional cele două instituţii.

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PDL susţine proiectul de act normativ, în forma în care a fost iniţiat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Aurelia Cristea.

Doamna Cristea, aveţi cuvântul. Aţi ridicat mâna.

Dacă ridică doi, vorbiţi cu liderul de grup şi vă înţelegeţi care dintre cei doi ridică primul mâna. Dacă e concurs la PSD, eu ce să fac? Am înţeles că alegerile sunt în 2016, nu acum. Dumneavoastră candidaţi în Iaşi, doamna deputat candidează la Cluj.

Doamna Aurelia Cristea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să exprim mult mai clar ceea ce înseamnă Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor - Apele Române.

Este practic punctul de vedere al Grupului PSD.

Este necesară consolidarea şi dezvoltarea instituţională a sectorului pescăresc, prin modernizarea punctelor de debarcare şi a adăposturilor deja existente, în vederea desfăşurării activităţii pescăreşti.

O infrastructură adecvată asigură şi o monitorizare eficientă şi operaţională a capturilor. Astăzi, administrarea şi monitorizarea operaţională a capturilor de peşte nu este eficientă. Se evită prin această preluare în administrare pierderea unor fonduri europene de 40 de milioane de euro alocate Axei 3 din Programul Operaţional de Pescuit 2007-2013, iar aceste fonduri ar trebui astfel preluate de bugetul naţional, în baza angajamentelor asumate de România.

Fără o infrastructură adecvată, există riscul diminuării sau chiar al desfiinţării flotei de pescuit la Marea Neagră. Vasele nu pot acosta, debarca şi stoca peştele până la valorificarea acestuia, condiţii impuse de legislaţia europeană. De asemenea, ajută substanţial la combaterea evaziunii fiscale în domeniul pescuitului.

Terenurile menţionate în lege sunt libere de sarcini, nu se află în litigiu şi nu fac obiectul unor revendicări. Administratorul actual a comunicat acordul pentru schimbarea acordului. Prin această lege se oferă şi posibilitatea creării de noi locuri de muncă şi se contribuie în acelaşi timp la dezvoltarea locală şi regională.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Celelalte grupuri politice parlamentare. Nu mai vrea nimeni.

Dacă-i daţi voie şi domnului Mocanu să spună două cuvinte. Cu permisiunea opoziţiei, domnul Mocanu

Cu permisiunea opoziţiei, având în vedere experienţa dumneavoastră îndelungată în această materie şi lungul drum pe care l-aţi făcut de la Iaşi până la Bucureşti, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Răţoi nu este de faţă să vă vadă!

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Răţoi e aici.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este şi domnul Răţoi de faţă şi vă vede. Atunci, toate lucrurile sunt îndeplinite.

Aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Mocanu:

Eu nu vreau să spun foarte multe lucruri, doar o chestiune foarte importantă asupra acestui proiect de lege... Domnule, noi la agricultură trebuie să ne hotărâm ce avem de făcut. În Comisia pentru agricultură. M-am săturat să las cercetarea fără pământ. Asta e singura chestie. Mişcările astea de pământ au dus ca la cercetare să nu mai avem cu ce lucra. Una.

A doua chestiune. Este pentru prima dată când sunt de acord, am fost de acord cu domnul Tinel Gheorghe, dar am votat cu partidul, fiindcă eu sunt om de partid. Atât.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O intervenţie de succes. Zdrobitoare. S-a cutremurat această clădire. Să luăm act şi să rămână... a rămas în memoria stenogramei Camerei Deputaţilor intervenţia domnului deputat.

Doamnelor şi domnilor, mergem la dezbaterea pe articole. Lucrăm pe raport. Avem şase amendamente admise.

De la 1 la 5. Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Amendamentul nr.6. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Admis.

Anexa. Dacă la anexă aveţi obiecţii, comentarii. Nu. Admisă.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

17. Următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene. PL-x 122/2013.

Tot caracter ordinar.

Din partea iniţiatorului. Vă rog frumos, numele şi prenumele, pentru stenogramă.

Domnul Dan Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dan Manolescu, secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice.

Ordonanţa de urgenţă nr.17/2013 a stabilit alocarea unei sume de 104 milioane lei din sumele obţinute ca urmare a scoaterii la licitaţie prin platforma comună a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru finanţarea lucrărilor desfăşurate prin Ministerul Transporturilor la Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei. Şi, de asemenea, s-a instituit un mecanism de flexibilizare a finanţării, astfel încât sumele obţinute din comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră să poată fi utilizate pentru proiecte urgente care se încadrează în categoria prevăzută la art.10 din Directiva 2003/87.

Menţionăm că în ceea ce priveşte alocarea sumei de 104 milioane lei Ministerului Transporturilor, întrucât se suplimentează atât veniturile, cât şi cheltuielile bugetului de stat cu aceeaşi sumă, proiectul de act normativ nu are impact asupra deficitului bugetului general consolidat.

Ministerul Finanţelor susţine ordonanţa în forma propusă de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiilor comune.

Doamna deputat Surdu, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Surdu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică, au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii şi servicii a transmis un aviz favorabil.

Obiectul de reglementare a fost susţinut de minister.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare.

Domnul ministru Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

De fapt, ce aprobăm? Un act normativ prin care repartizăm nişte sume pentru investiţii. Vreau să vă readuc aminte că întreaga procedură de vânzare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră s-a aprobat atunci când Guvernul Boc a fost şi a răspuns de problemele financiare ale României. Şi a fost desemnat Ministerul de Finanţe. Eu mă bucur că Ministerul de Finanţe a avut mai mult succes decât Ministerul Mediului. Dacă v-aduceţi aminte, atunci când Ministerul Mediului a răspuns de vânzarea certificatelor, s-a înregistrat un blocaj.

Şi vreau să-i felicit pe colegii de la Ministerul Finanţelor că au continuat demararea acestui proces de vânzare şi s-a finalizat cu succes. Sper că prin aprobarea acestui act normativ n-o să invocaţi greaua moştenire. Pentru că, de fapt, sunteţi beneficiarii unor sume realizate pe timpul guvernării Boc.

Aşa că vă rog foarte mult să analizaţi cu mai multă răspundere atunci când faceţi evaluări la fostele guvernări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Sunteţi subţiri, aşa că... domnul Popescu e un pic mai greu aşa şi poate atârnă un pic, dar nu cred că e o problemă.

Doamna deputat Cristea, Grupul parlamentar al PSD.

Aveţi cuvântul.

Domnule deputat, după aceea vă dau şi dumneavoastră cuvântul din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Aurelia Cristea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pentru conformitatea faptelor, Guvernul Boc a implementat o directivă care prevedea vânzarea certificatelor de emisii de gaze, aşa că să fim corecţi faţă de acest lucru.

Prin aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.17/2013, se instituie însă un mecanism flexibil de finanţare a proiectelor urgente din domeniile stabilite conform Directivei 2003/87 şi a Consiliului Europei din 13 octombrie 2003, din sumele obţinute ca urmare a comercializării cotelor de emisii de gaze cu efect de seră. Se evită astfel imobilizarea acestor sume, iar această sursă de finanţare nou creată este menită să contribuie la creşterea economică, menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă şi nu în ultimul rând va contribui la îmbunătăţirea calităţii mediului, proiectele finanţate având drept scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Prima alocare de sumă se face către Ministerul Transporturilor pentru finanţarea în anul 2013 a proiectului de investiţii "Magistrala 5 - Metrou, Etapa I, Drumul Taberei-Universitate".

Guvernul arată că-şi respectă astfel promisiunile de a utiliza cât mai eficient resursele bugetare şi a investi în proiecte de dezvoltare durabilă, în acest caz crearea unui mediu sănătos.

Şi pentru că astăzi este Ziua mondială a mediului, fac un apel pentru a fi cu toţii mai responsabili, mai atenţi la modul în care exploatăm resursele ţării şi în care lăsăm o moştenire copiilor noştri.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege prevede o modificare la Ordonanţa nr.115/2011, ordonanţă prin care se stabilea modul în care se reglementa un cadru prin care Guvernul putea beneficia de sumele provenite din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate României, dar această ordonanţă prevede un lucru foarte important mai ales pentru bucureşteni, şi anume faptul că 104 milioane lei merg către finanţarea Magistralei 5 a metroului din Capitală, şi anume faptul că mulţi dintre cetăţenii Capitalei şi nu numai pot beneficia de un mijloc de transport modern. Este un merit al Guvernului USL şi al Ministerului Transporturilor şi mai important este faptul că aceste sume nu afectează bugetul de stat, sunt venituri din afara bugetului şi toate aceste lucruri ne îndreptăţesc să credem că este un proiect de lege bun.

Cei din Grupul PNL vom vota şi vă îndemn să faceţi acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Bun. Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Vă reamintesc că nu avem amendamente admise sau respinse. Conform art.106, merge la votul final.

Are caracter ordinar.

18. Următorul proiect de lege, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului.

Proiect cu amendamente admise. Caracter ordinar. Procedură de urgenţă. PL-x 138/2013.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Popa Stan (vicepreşedinte, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Popa Stan, vicepreşedinte AAAS.

Modificările supuse atenţiei vizează în principal următoarele lucruri: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului devine Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului în toate actele normative în vigoare.

De asemenea, se precizează, ca o altă completare, faptul că o parte a încasărilor instituţiei va merge pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect creanţe deţinute împotriva Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului.

Se precizează, de asemenea, faptul că coordonarea activităţii AAAS se va face de către ministrul economiei, sprijinit de un consiliu de supraveghere şi îndrumare format din 5 membri, reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Justiţiei, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Finanţelor Publice.

De asemenea, se redefinesc unele atribuţii care revin preşedintelui Autorităţii, în sensul acordării unor înlesniri la plata unor creanţe. Suplimentar, au fost propuse unele amendamente, între care faptul că Autoritatea... se precizează faptul că este o instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea ministrului economiei.

Pentru executarea silită a titlurilor executorii, astfel cum sunt definite în Ordonanţa nr.51, se înfiinţează Corpul propriu de executori fiscali, numiţi prin Ordin al preşedintelui AAAS, şi care are competenţă pe întreg teritoriul ţării.

De asemenea, sunt precizări legate de faptul că numirea şi revocarea membrilor Consiliului de îndrumare şi supraveghere se face pentru operativitate de către conducătorii instituţiilor care i-au desemnat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisiile. Comisia pentru politică economică. Domnule deputat.

Azi e ziua Clujului? Da. Am înţeles.

Aveţi cuvântul, domnule Itu.

Domnul Cornel Itu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, transmis cu adresa PL-x 138 din 13 mai 2013.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 28 mai 2013.

La dezbaterea acestui proiect de lege au participat în calitate de invitaţi din partea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, domnul Stan Popa, vicepreşedinte, şi doamna Cristina Gociu, director.

La dezbaterea acestei iniţiative legislative, din totalul de 28 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost prezenţi 27.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, cu amendamentele admise care sunt redate în anexă la prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Grupurile parlamentare.

Vă rog, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Laurenţiu Ţigăeru Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Aş vrea să vă exprim punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL.

Găsim foarte bune modificările aduse şi aş vrea să vă supun atenţiei doar două dintre ele. Una care ni s-a părut nouă foarte interesantă este că dânşii aveau o problemă foarte mare în recuperarea creanţelor şi vin astăzi să ne propună înfiinţarea unui corp de control de executori fiscali propriu, ceea ce va duce în mod evident la recuperarea creanţelor. Pentru că dumneavoastră ştiţi că ei au două obiective. În primul rând, este vorba de administrare şi de recuperarea creanţelor. În zona recuperării creanţelor erau probleme, şi această măsură este de natură să rezolve aceste probleme.

O altă chestiune interesantă şi importantă este că se creează şi se trasează noi reguli pentru acest consiliu de coordonare, consiliu de coordonare care strategic ia toate deciziile importante ale acestei instituţii.

Aceasta este poziţia Grupului parlamentar al PNL. Noi susţinem această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Mircea Toader.

Am spus. Domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă uitaţi în altă parte şi am crezut că nu-mi daţi mie cuvântul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mă uit unde vreau, dar vă văd să ştiţi.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Trebuie să fim foarte realişti. De ce e nevoie de a unifica cele două autorităţi ca să recupereze creanţele? Ştiţi bine că din punct de vedere juridic, procesele în instanţă au ca titular de recuperare a creanţelor AVAS-ul. Nu se va duce niciodată. De acum încolo dacă va fi această problemă. Ştiţi că a fost şi cu domeniile statului, la fel, aceeaşi problemă, că Ministerul de Finanţe va recupera.

Eu cred că... şi colegii mei sunt în asentimentul meu, că doresc practic să îngroape, să nu mai ştie nimeni cine trebuie să recupereze, fiindcă din punct de vedere juridic, titularul merge până la sfârşit. Acum pe cine întreabă? Acel consiliu de coordonare şi conducere, de ce nu s-a recuperat creanţa de la nu ştiu ce investitor eventual. Cred că acesta este adevărul. Şi aş fi curios să vedem o dată la şase luni de zile dacă se înfiinţează această nouă instituţie, care este suma recuperată din zona cealaltă.

E adevărat că băncile au cu totul altă organizare. Dar au organizare fiindcă sunt mai interesate decât marea majoritate, sunt societăţi comerciale private.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci îl acuzaţi pe domnul Popa de colaboraţionism cu fostul Guvern? Am înţeles. Nu vrea să recupereze datoriile fostului Guvern!

Vreţi să vorbiţi în numele grupului parlamentar al PSD? Păi n-aţi vorbit din partea comisiei? (se adresează domnului deputat Cornel Itu.)

Mergem la amendamentele admise. Intrăm în calupuri de câte cinci.

1 - 5. Obiecţii, comentarii? Nu.

6 - 10. Obiecţii, comentarii? Nu.

11 - 14. Obiecţii, comentarii? Nu.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

19. Următorul proiect de lege, Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor la Acordul de garanţie între Statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific şi din ţările şi teritoriile de peste mări. PL-x 118/2013.

Guvernul României.

Domnul Dan Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dan Manolescu, secretar de stat Ministerul Finanţelor Publice.

Proiectul de lege vizează ratificarea amendamentelor aduse Acordului de garanţie semnat între statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific.

Ca urmare a deciziei Consiliului de Administraţie a Băncii Europene pentru Investiţii din data de 16 noiembrie 2010 s-au stabilit următoarele: creşterea limitei de expunere pentru sectorul public de la 60 la 80%, precum şi asumarea riscului comercial aferent fiecărei operaţiuni individuale cu entităţi din sectorul privat de către bancă, în timp ce riscul politic va fi acoperit prin garanţia statelor membre.

Ministerul Finanţelor susţine proiectul de lege în forma propusă de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Din partea comisiei raportoare. Comisia pentru buget.

Doamna deputat, aveţi cuvântul, sărut-mâna.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea amendamentelor la Acordul de garanţie între Statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific şi din ţările şi teritoriile de peste mări.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, şi în conformitate cu prevederile art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, a fost sesizată Camera Deputaţilor, care este prima Cameră sesizată. cu adresa nr.139 din 11 martie 2013, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare este cel mai sus amintit, iar în şedinţa din 14 mai 2013, în conformitate cu art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, membrii comisiei au examinat, cu o prezenţă de 31 de membri, acest proiect de lege pe care l-au avizat favorabil, în unanimitate, 31 de deputaţi.

În acest fel, această lege care face parte din categoria legilor ordinare este prezentată spre dezbatere şi adoptare ca proiect de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu vrea nimeni să ia cuvântul.

Merge la votul final. Nu are niciun amendament admis sau respins. Caracter ordinar.

20. Următorul proiect, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre România şi Republica Austria, şi a Protocolului adiţional, semnate la Viena, la 1 octombrie 2012. PL-x 119.

Domnule ministru, aveţi cuvântul din partea Guvernului.

Domnul Dan Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca urmare a acceptării de către Austria a schimbului de informaţii în baza modelului Convenţiei-cadru OCDE, România a încheiat un protocol care creează posibilitatea efectuării unui schimb de informaţii extins, în domeniul fiscal, inclusiv în cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de informaţii de către autorităţile competente ale celor două ţări.

Ca atare, Guvernul supune aprobării Parlamentului Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre România şi Austria, pe care Ministerul de Finanţe îl susţine în forma promovată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat din partea comisiei sesizate în fond, aveţi cuvântul.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de ratificare a Protocolului dintre România şi Republica Austria, şi a Protocolului adiţional semnat la Viena, la 1 octombrie 2011, de modificare a Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale, cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 30 martie 2005.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbaterea în fond, cu proiectul mai sus amintit.

În conformitate cu art.75 alin. (1) din Constituţia României, şi art.92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

După ce s-a obţinut avizul favorabil cu nr.221 din 1 martie 2013 din partea Consiliului Legislativ, proiectul de lege cu obiectul de reglementare mai sus amintit a fost luat în dezbatere, în conformitate cu art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Din totalul de 31 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, în şedinţa din 14 mai 2013, 31 au aprobat acest proiect de lege, în forma prezentată de Guvern.

Precizez că, în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Caracter ordinar.

Nu sunt amendamente admise sau respinse.

Merge la votul final.

21. Intrăm pe o reexaminare, la cererea domnului Preşedinte al României, a Legii privind acordarea formelor de ajutoare restante în sectorul vegetal.

A fost trimisă la comisie în 18 februarie, şi a primit un raport înlocuitor în 15 mai anul acesta.

Vă reamintesc că, în 25 septembrie 2012, a fost supusă la vot şi nu a întrunit numărul de voturi, de aceea a fost reprogramată în această sesiune.

Din partea iniţiatorului? Nu mai există intervenţii.

Comisia de specialitate? Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice... şi ce mai are domnul Săpunaru.

Comisia pentru agricultură, nu are nimeni raportul?

Comisia pentru agricultură... nu vrea nimeni să...

De la Comisia pentru agricultură nu este nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, raportul. PL-x 541/2010-2011.

Bună dimineaţa. V-aş ruga frumos, dacă puteţi, să luaţi şi haina pe dumneavoastră. Vă rog frumos.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere.

Domnul Marin Anton:

Şi eu mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre reexaminare asupra Proiectului de Lege privind acordarea formelor de ajutoare restante în sectorul vegetal.

Preşedintele României, la data de 14 iunie 2011, s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare asupra Proiectului de Lege privind acordarea formelor de ajutoare restante în sectorul vegetal.

În şedinţa din 18 februarie 2013, plenul Camerei Deputaţilor, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a hotărât retrimiterea la comisie a Legii privind acordarea formelor de ajutoare restante.

În urma reexaminării, Senatul, în şedinţa din 31 octombrie, 2011, a admis cererea formulată de Preşedintele României, şi, în consecinţă, a respins proiectul de lege sus-menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea formelor de sprijin financiar restante pe anul 2009 producătorilor agricoli din sectorul vegetal, resursele financiare aferente măsurilor de sprijin urmând să se asigure de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare ale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2011.

În şedinţa din 8 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 27 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a cererii de reexaminare şi, în consecinţă, respingerea proiectului de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar proiectul de lege sus-amintit este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule vicepreşedinte, mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt luări de cuvânt.

Nefiind amendamente, urmează votul final, reamintindu-vă că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea legii.

La dezbateri generale... la un proiect de lege respins şi retrimis din 2010.

Vă mulţumesc foarte mult, şi pentru înţelegere, că sunteţi colegii mei din USL.

O să-l rog pe domnul vicepreşedinte Mitrea să preia conducerea şedinţei.

Suntem la cea de-a doua reexaminare, PL-x 181.

Domnule vicepreşedinte, mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bună ziua.

22. Reexaminarea Legii privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012.

Guvernul?

Domnul Constantin Marius Banu (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Numele meu este Marius Banu, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice susţine adoptarea acestui proiect de act normativ, cu un singur amendament, respectiv modificarea termenului prevăzut la art.56 alin. (1), după cum urmează: mijloacele de publicitate autorizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi menţinute pe amplasamentele autorizate până la data expirării contractelor de publicitate în curs, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2014.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia? Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Bună ziua. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic pentru punctul de vedere al comisiei. Nu-i nimeni de la Comisia pentru administraţie? Domnul deputat Almăjanu? Altcineva?

Sau juridică, dacă vreţi juridică. Este în regulă, raport comun, cineva de la comisie. Perfect.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu cererea de reexaminare a Legii privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.26 din 18 ianuarie 2012.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în data de 20 decembrie 2011, iar în data de 23 decembrie 2011, un număr de 80 de deputaţi, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi 55 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, au formulat o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2011", cuprinsă în art.56 alin. (1) din Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate este neconstituţională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru a pune de acord sintagma "dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2012" cu Decizia Curţii Constituţionale nr.26/2012, a reexaminat legea şi a adoptat în cuprinsul acesteia sintagma "dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2014".

Membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au reexaminat legea în şedinţa din 23 aprilie 2013.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reexaminat legea în şedinţa din 20 mai 2013.

În urma reexaminării legii şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, şi de către membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, s-a hotărât cu unanimitate de voturi admiterea cererii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale, şi adoptarea Legii privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, cu amendamentele admise.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dezbateri?

Doamna deputat Udrea. Aveţi microfonul, doamnă deputat.

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Vă mulţumesc.

Dragi colegi,

Nu puteam să nu marchez acest important moment, pentru că legea care va pune ordine în publicitatea stradală s-a realizat cu un efort extraordinar al echipei de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, la vremea aceea.

Nu numai că au fost specialişti care au lucrat îndelung la acest proiect de lege, dar au fost şi adevărate lupte care s-au dat cu firmele de publicitate stradală, pentru că interesele, ştim cu toţii, în acest domeniu sunt uriaşe.

Există şi interese politice, şi eu pun pe seama acestor interese politice faptul că această lege a fost trimisă la Curtea Constituţională pentru a se judeca pe neconstituţionalitatea ei.

Ştim cu toţii că în timpul alegerilor avem nevoie de panouri publicitare şi atunci lobby-ul care s-a făcut de către firmele de publicitate a avut succes anul trecut.

Speranţa mea este că suntem cu toţii conştienţi de importanţa pe care o are reglementarea publicităţii stradale. Pe lângă faptul că afectează peisajul, şi dacă ne uităm la Bucureşti constatăm că această capitală a devenit un bazar, în care cearşeafurile murdare de pe clădiri fac să arate exact ca în zona de suburbii din marile capitale, cred că este şi o dovadă de responsabilitate pentru siguranţa celor care se nimeresc, câteodată, sub un panou în timpul furtunii. Şi aţi avut cazuri, zilele trecute, când au fost persoane care au fost accidentate în timpul furtunii din Bucureşti de panourile care, nefiind bine amplasate, au fost smulse.

Sper ca toţi cei care vom vota să ţinem cont şi de recomandarea Curţii Constituţionale. Singurul articol declarat neconstituţional este cel legat de termenul la care această lege trebuia să intre în vigoare. Curtea Constituţională s-a pronunţat mai târziu decât prevedea legea intrarea în vigoare, şi anume 1 ianuarie 2012.

1 ianuarie 2014 ar trebui să fie deci momentul de la care în toată ţara se face ordine în publicitatea stradală.

Şi profit de ocazie să vă rog ca şi la Legea urbanismului, o altă lege la care s-a lucrat foarte mult şi la care ne-am luptat cu interesele şi ale autorităţilor publice locale, de data aceea, dar şi ale marilor dezvoltatori imobiliari, să sperăm că şi acolo vom fi responsabili şi vom urmări interesul public, interesul comun general, şi nu interesul economic al unora care cred că pot face în ţara asta orice doresc, doar pentru că îşi permit din punct de vedere financiar.

Şi, speranţa este că, până la alegerile următoare, firmele de publicitate vor face ordine în activitatea lor, şi chiar şi noi, cei care vom avea nevoie să ne afişăm în campania electorală, o vom face în mod civilizat.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă există ale luări de cuvânt la dezbateri generale? Înţeleg că nu.

Intrăm la dezbaterea pe amendamente.

Este şi n-am văzut? Domnul Mocanu, mă iertaţi.

Domnul deputat Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Mă iertaţi! Să-mi pun ochelarii de distanţă.

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am venit la acest microfon să spun că nu sunt şi nu pot fi de acord cu doamna deputat Udrea, datorită faptului că noi avem o capitală destul de frumoasă, îngrijită, interesantă. Şi cum n-am rezolvat problemele în ţară, toate, aşa nu-s rezolvate nici în capitală.

Dacă domnul Oprescu mai prinde un mandat, se rezolvă absolut tot cred că.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai există intervenţii? Înţeleg că nu.

Trecem la dezbaterea legii. Lucrăm pe raportul comisiei.

Amendamente admise. Nu avem respinse.

Nr.crt.1 - nemodificat. Intervenţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr.crt.2 - nemodificat. Intervenţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr.crt.3, 4 şi 5 - nemodificate. Intervenţii? Nu sunt. Adoptate.

Nr.crt.6 şi 7 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.8 şi 9 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.10, 11, 12 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.13, 14 şi 15 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.16, 17, 18 şi 19 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.20 - nemodificat. Sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.21, 22, 23 şi 24 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.25 şi 26 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.27, 28, 29, 30 şi 31 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.32, 33, 34 şi 35 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.36, 37, 38 şi 39 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.40, 41, 42 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.43, 44, 45 - nemodificate. Sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.46, 47 şi 48 - nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.49, 50, 51 şi 52 - nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.53, 54, 55 - nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.56, 57, 58 şi 59 - nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.60, 61, 62 - nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.63, 64, 65, 66 - nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.67, 68 - nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.69, 70, 71 - nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.72, 73 - nemodificate. Există intervenţii? Nu. Adoptate.

Nr.crt.74, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat 74.

Nr.crt.75, 76 - nemodificate. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Am terminat dezbaterea reexaminării legii.

O trimitem la votul final.

23. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.

Guvernul României iniţiatorul, aveţi cuvântul.

Da, domnule deputat, procedură. Aveţi microfonul.

Domnul deputat Pâslaru, pe procedură.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicităm retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, pentru completarea punctului de vedere al Guvernului.

Vă mulţumesc.

Termen, o săptămână.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Toader.

Termen, o săptămână.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Voiam şi noi să solicităm retrimiterea la comisie, dar poate, dacă o retrimitem, reanalizaţi acea poziţie pe care, cel puţin... prevederea din actul normativ prin care întreprinzătorii care angajează să fie scutiţi de plata CAS-ului. Este o măsură activă şi cred că nu influenţează în mod deosebit, dar în mod cert - nu în mod deosebit zona bugetară -, dar în mod cert va stimula foarte mult pe întreprinzători să poată să angajeze din rândul şomerilor.

Şi noi susţinem retrimiterea, dar vă rugăm să reanalizaţi acea excludere care s-a făcut din textul legii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Sunt convins, colegii dumneavoastră în comisie vor ridica această problemă. Vom analiza.

Deci, o săptămână retrimitere la comisie, propunerea Grupului parlamentar al PSD, sprijinit de PDL, supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

108 voturi pentru, două abţineri, niciun vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru o săptămână.

24. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.30 din Legea nr.255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Domnul deputat Pâslaru, procedură.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem retrimiterea la comisie a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea art.30 din Legea nr.25 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, local şi judeţean, pentru că nu avem punctul de vedere al Guvernului Boc.

Termen: 2 săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Că nu aveţi punctul de vedere al Guvernului... doar al Guvernului Boc? A, da, da, da. Este în regulă.

Domnul Toader, vă rog, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Îmi pare rău să spun, nu-i nevoie de punctul de vedere al Guvernului. Guvernul Boc nu a dat un punct de vedere pe această lege.

Voiam să spun... motivaţia pe care a făcut-o colegul nostru de la PSD este că premierul Ponta a zis: "Domnule, hai să ne gândim cum facem să ajutăm administraţiile locale pentru expropriere de utilitate publică". Sunt prevăzute în lege toate condiţiile.

Acum, acolo vor să majoreze de la 2 la 3 ani de zile. Dacă vrei, neapărat, să expropriezi pe cineva, şi în 2 ani de zile nu eşti în stare să-ţi porneşti acţiunea şi iniţiativa de investiţie, nu are niciun sens. Dar cred că motivul ăsta e.

Şi, totuşi, să-l informaţi pe domnul prim-ministru că sunt toate prevăzute în această nouă lege, exproprierea pentru utilitate publică, şi la nivel naţional, şi la nivel local. Numai să nu cumva să rămână la nivel local total. Ele, aşa cum prevede legea, trebuie să primească un aviz de la Guvern, pentru o analiză pertinentă a unor eventuale activităţi şi investiţii corelate, şi nu a unor abuzuri.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, după cum ştiţi, este nevoie ca respectiva lucrare să capete un anumit caracter, ca să poată fi expropriat. Sunt convins că cunoaşteţi acest lucru, ştim şi noi caracterul respectiv, deocamdată, în România, îl stabileşte Guvernul, la propunerea administraţiei locale, de asemenea. Nu cred că la asta se referea domnul deputat.

Dar am să supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PSD, de retrimitere la comisie pentru două săptămâni a proiectului de lege.

Cine este pentru?

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

99 de voturi pentru, o abţinere, două voturi împotrivă.

Proiectul de lege - două săptămâni la comisie.

25. Urmează Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă.

Iniţiatorul - Guvernul României.

Domnul Mihai Adrian Albulescu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest act normativ are drept scop protecţia comercianţilor împotriva publicităţii înşelătoare şi a consecinţelor defavorabile ale acesteia, precum şi stabilirea condiţiilor în care publicitatea comparativă este permisă.

Legea nr.158/2008 transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei nr.2006/114 a Parlamentului European şi a Consiliului privind publicitatea înşelătoare şi comparativă.

Proiectul de act normativ vizează: 1. asigurarea unităţii legislative; 2. stabilirea autorităţilor competente - în acest sens, se introduce Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ca autoritate competentă cu verificarea respectării prevederilor ce au drept scop protecţia consumatorilor; 3. stabilirea perioadei de prescripţie.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Comisia? Domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că cele două comisii au supus dezbaterii, având avizul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, precum şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Senatul, de asemenea, a adoptat proiectul de lege, ca primă Cameră sesizată, proiect de lege care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, în sensul introducerii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ca autoritate competentă în administrarea publicităţii comparative în relaţia dintre comercianţi şi consumatori, având în vedere modificările aduse recent de Comisia Europeană în Regulamentul nr.2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie 2004.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii supun raportul de adoptare plenului Camerei Deputaţilor în sensul adoptării acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare există colegi care vor să intervină? Înţeleg că nu.

Nefiind amendamente, nici admise, nici respinse, proiectul de lege merge la votul final.

26. Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" Muntenia Sud S.A.

Guvernul, vă rog.

Domnul Mihai Adrian Albulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de ordonanţă are ca obiect aprobarea măsurilor pentru derularea exercitării opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice, cu respectarea prevederilor contractului de privatizare aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.528/2007.

Coordonarea desfăşurării procesului de vânzare-cumpărare a acţiunilor se realizează sub coordonarea MEGMA, prin OPSPI, care va acorda mandat reprezentanţilor săi în AGA Electrica S.A.

Având în vedere cele de mai sus, propunem plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentul propus de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, domnule deputat, aveţi microfonul.

Întâi comisia. Mă iertaţi. Comisia. Vă rog, luaţi cuvântul. E vina mea, îmi cer scuze. Totdeauna doamnele. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au primit, spre dezbatere în fond, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" Muntenia Sud S.A.

Conform prevederilor art.75 din Constituţia României şi ale art.92 alin.(9) pct.1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 februarie 2013.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul, prin adresa nr.274 din 7 februarie 2013, precizează că menţine punctul de vedere iniţial de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.25/2012.

Iniţiativa legislativă are ca obiect reglementarea aprobării Ordonanţei Guvernului nr.25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" Muntenia Sud S.A.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2012, cu amendamentele admise care sunt redate în anexă la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dezbateri? Domnule deputat, dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PDL. Aveţi microfonul.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Se pare că suntem iar puşi în faţa faptului împlinit, în situaţia de a reglementa ceva de genul Rompetrol, Kazmunaygaz.

Într-adevăr, în 2007, Electrica Muntenia Sud este preluată, pachetul majoritar de acţiuni este preluat de către Compania Enel Italia şi, prin contractul de privatizare, Electrica se angajează să ofere Enel dreptul de primă opţiune pentru a cumpăra cele aproximativ 14% din acţiunile deţinute de statul român în intervalul 2009-2012.

Guvernul Ponta, aşa cum s-a precizat aici, a adoptat Ordonanţa nr.25/2012, prin care reglementează posibilitatea achiziţionării de către Enel a celor 14% din acţiuni, subliniez, până la data de 31 decembrie 2012; de altfel, acest termen este considerat termenul legal.

Analizele financiare ale Electrica S.A. au relevat faptul că anul 2012 este optim pentru exercitarea de către Electrica a dreptului de opţiune de vânzare de acţiuni către Enel. Opţiunea de vânzare, subliniez, putea avea loc o singură dată, în intervalul 2009-2012, aşa cum este precizat în ordonanţă.

Doamnelor şi domnilor colegi, se impun câteva clarificări.

1. De ce Enel nu a achiziţionat cele 14% din acţiuni în termenul legal - 31 decembrie 2012? Aştepta, cumva, reducerea valorii nominale a acţiunilor prin hotărâre de Guvern?

Am văzut în ultimele zile o declaraţie a celor de la EON care spuneau: niciodată noi nu vom achiziţiona pachete mici pe bursă. Bineînţeles, nu vor achiziţiona pachete mici la preţuri mari în favoarea statului român. Aşteaptă să achiziţioneze pachete mari la preţuri mici, în defavoarea statului român.

A doua întrebare: de ce insistăm să vindem cele 14% din acţiuni, cât mai deţine statul român la Electrica Muntenia Sud, în condiţiile în care termenul din contract a expirat? De ce nu listăm pe bursă cele 14% din acţiuni? De ce nu le păstrăm în proprietatea statului român? Oare mai este oportun să vindem? România să nu mai aibă niciun control în această companie?

Şi ultimele precizări, înainte de a face o propunere: de ce companiile din sistemul energetic naţional din România nu pot funcţiona pe verticală-distribuţie, furnizare, servicii, aşa cum funcţionează CEZ, EON, ENEL? Sigur, şi aceste companii sunt companii de stat, dar acţionarul este statul italian, ceh sau german.

În concluzie, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, cu amendamentul că avem rugămintea: Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor să fie sesizată în fond, noi, de această dată, din nefericire, am fost ocoliţi, unde, sigur, vom decide fie vânzarea, dacă vom decide vânzarea, să vindem pe bursă aceste acţiuni, fie păstrarea şi, bineînţeles, să luăm dividende de pe aceste acţiuni.

Mai fac o ultimă precizare: valoarea celor 13,7% din acţiunile pe care statul român le mai deţine la Electrica Muntenia Sud este de aproximativ 522 de milioane de euro.

Vă propun, domnule preşedinte de şedinţă, să supuneţi la vot retrimiterea la comisie, iar Comisia pentru industrii şi servicii să fie sesizată în fond pe acest proiect de lege.

mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă există intervenţii? Nu. Am o propunere de retrimitere la comisie. De câte săptămâni, domnule deputat? De două săptămâni, a proiectului de lege.

Vă rog. Supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi.

21 de voturi pentru, cinci abţineri, 72 de voturi împotrivă.

Propunere respinsă.

Rugăminte la colegi. Când aveţi probleme care sunt de procedură, să se facă înainte de începerea dezbaterii proiectului de lege.

Trecem în continuare la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Lucrăm pe raportul comisiei.

Nr.crt. 1, nemodificat.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt. 2, nemodificat.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt. 3, nemodificat.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt. 4, amendament al comisiei. Adoptat.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat amendamentul.

Nr.crt. 5, nemodificat.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt. 6, nemodificat.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt. 7, 8 şi 9, nemodificate.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterea proiectului de lege s-a finalizat.

Trimitem proiectul de lege la votul final.

28. Aşa cum ne-am înţeles la începutul şedinţei noastre de astăzi, din acest moment, trecem la punctul 28 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Vă informez, cu această ocazie, că participă la lucrările şedinţei noastre Delegaţia Federaţiei Saşilor Transilvăneni condusă de domnul Bernd Fabritius, preşedinte, precum şi de directorul executiv Erhard Graeff, cărora le urez bine au venit în plenul Parlamentului.

Domnule ministru Corlăţean, vă rog, aveţi microfonul pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnul Titus Corlăţean (ministrul afacerilor externe):

mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

În numele Guvernului României, aş dori să susţin adoptarea, astăzi, a acestui proiect de lege - Proiectul de Lege nr.150/2013 privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Este vorba, de fapt, de o modificare, o completare a Decretului-lege nr.118/1990.

Este vorba despre un proiect de lege care, înainte de orice, reprezintă un gest necesar, un gest reparatoriu şi are mai ales o semnificaţie morală pentru cei care au avut de suferit de pe urma deportărilor şi represiunilor săvârşite de regimul comunist instaurat de trupele sovietice.

Şi eu aş dori, în calitate de ministru al afacerilor externe, să salut prezenţa în sală a preşedintelui Asociaţiei Saşilor Transilvăneni din Germania, domnul Bernd Fabritius şi pe ceilalţi membri ai delegaţiei care reprezintă Comunitatea germană originară din România.

După cum ştim, Comunitatea originarilor germani din România a avut, în decursul secolelor, o contribuţie deosebită, remarcabilă la istoria, la dezvoltarea României, la patrimoniul cultural. În egală măsură, ştim foarte bine istoria, trecutul, o istorie cu momente dramatice, care, în contextul celui de al doilea război mondial, a însemnat divizarea continentului european şi a produs efecte dramatice care, din păcate, se resimt în parte şi astăzi.

Şi pentru Comunitatea germanilor din România, cel de al doilea război mondial a avut consecinţe dramatice, inclusiv legate în mod evident de cea de a doua conflagraţie mondială şi consecinţele care au decurs din acest lucru.

Sub dominaţia sovietică şi regimul comunist, s-a recurs arbitrar la deportări masive şi la alte măsuri represive contra minorităţii germane care nu au ţinut seama, de exemplu, de faptul că mulţi germani au luptat şi în armata română.

Astfel de lucruri au lăsat urme şi, atât pentru minoritatea germană originară din România, şi mai ales pentru persoanele în vârstă, vorbim de persoane aflate la vârsta de 80 de ani, 90 de ani, acest gest reparatoriu, gest moral pe care astăzi vi-l propunem, în numele Guvernului României, dumneavoastră, Parlamentului României, să-l facem, este un gest aşteptat de foarte mulţi ani. Au fost discuţii de-a lungul anilor, au fost promisiuni ale diferitelor guverne ale României, cu bună-intenţie făcute, nefinalizate, din păcate.

Astăzi este un moment extrem de important şi aşa se şi explică faptul că Guvernul României a promovat acest proiect de lege, ministerul Muncii este cel care a gestionat pe fond acest proiect şi a existat sprijinul politic al premierului şi al Guvernului şi, sunt convins, al Parlamentului României, în clipa de faţă.

Aş încheia, spunând că este un gest care ştim că este salutat şi va fi salutat de etnicii germani originari din România, cei care mai trăiesc în România, cei care sunt în Germania sau în alte state, în Europa, sau în afara Europei. Ştim că este şi un gest aşteptat la Berlin şi care va avea consecinţe benefice.

şi mai adaug un lucru. S-a formulat - şi acest lucru a fost şi discutat în comisia de specialitate - un amendament la proiectul de lege, care a fost formulat de altfel cu bune-intenţii. Vă adresez solicitarea şi rugămintea, în acelaşi timp, pentru a nu adăuga un element suplimentar de birocraţie şi a nu lăsa în afara domeniului de aplicare un număr de oameni, încă o dată, vorbim de octogenari sau nonagenari, v-aş adresa rugămintea, dacă se poate ca proiectul de lege să rămână aşa cum a fost el redactat la nivelul Guvernului şi transmis la Parlament, deci, fără amendamentul respectiv.

mulţumesc foarte mult şi adresez apelul unui vot cât mai consistent în Camera decizională, în Camera Deputaţilor a României.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Invit la cuvânt Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Domnule deputat Iordache, preşedintele comisiei, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi. Toate aceste comisii au dat un aviz favorabil.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul ministru Titus Corlăţean.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Amendamentele respinse le găsiţi în Anexa nr.2.

În condiţiile propunerii domnului ministru, domnule preşedinte de şedinţă, supuneţi la vot, în aceste condiţii, articolul unic, amendamentul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială pentru articolul unic şi, în condiţiile în care articolul unic, în formula comisiei, nu va trece, va rămâne articolul unic ca propunere a Guvernului.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc. Vă mulţumesc şi pentru îndrumările pentru modul în care trebuie să conduc. Sunt foarte preţioase, domnule deputat.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule ministru al afacerilor externe,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am să spun, în primul rând, că în mod evident Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea acestei iniţiative. Dar pentru că aceia care au avut iniţiativa, şi anume, confraţii noştri din Germania, asociaţiile saşilor, şvabilor emigraţi nu pot lua cuvântul de la tribuna Parlamentului, am să o fac eu şi în numele lor şi al potenţialilor beneficiari ai acestei iniţiative.

Şi am să încep, stimate domnule ministru al afacerilor externe, prin a vă mulţumi dumneavoastră, în primul rând, personal.

S-a întâmplat, în repetate ocazii, ca politicieni din România să răspundă formal în mod favorabil unor propuneri venite din partea noastră, ca să spun aşa, dar s-a întâmplat rar ca acestea să se şi materializeze.

Deci, acest lucru care este astăzi propus putea, de fapt, să se întâmple mai demult. Este meritul dumneavoastră personal, domnule ministru, dar este şi meritul Guvernului României, în ansamblu, pentru faptul că o promisiune devine realitate.

Şi, de aceea, vă mulţumesc în numele acelora care sunt vizaţi de această lege. Au suferit în 1945 de pe urma acestei măsuri punitive colective împotriva unor civili, cetăţeni români. Subliniez acest lucru, pentru a mă asocia propunerii dumneavoastră de eliminare a acelui amendament pe care-l consider superfluu, pentru că aceştia cu toţii erau cetăţeni români şi introducerea oricărei birocraţii suplimentare ar îngreuna unor oameni care astăzi au peste 80 de ani, 90, să poată să acceadă la aceste eventuale drepturi pe care statul român este dispus astăzi să le acorde.

Mai important poate decât aceste drepturi este reparaţia morală pe care aţi invocat-o, stimate domnule ministru, pentru aceşti oameni care au trăit o viaţă cu urmările acestei măsuri. Eu cred că gestul pe care astăzi îl face Guvernul României şi sper să-l facă şi Camera Deputaţilor, la votul final de astăzi, este un gest de o importanţă covârşitoare.

În fine, aş dori, stimate domnule ministru, să vă mai spun că aveţi perfectă dreptate. În opinia mea, gestul respectiv are reverberaţii politice importante în relaţia pe care statul nostru, România, le are cu Republica Federală Germania.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră şi anticipat colegilor pentru votul de astăzi.

Pe de altă parte, stimate domnule preşedinte, am să revin. Vreau să ridic formal obiecţii împotiva amendamentului adoptat.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dobre. Aveţi microfonul, domnule deputat. Mă iertaţi că nu v-am văzut.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal sprijină acest proiect de lege al Guvernului. Vom vota alături de el şi cred că trebuie să-l votăm în formula propusă de domnul ministru al afacerilor externe. Şi procedural, domnule preşedinte de şedinţă, va trebui să supuneţi votului amendamentul iniţial admis şi să rămânem în forma adoptată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar UDMR.

Domnule deputat vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În mod evident, şi Grupul UDMR susţine adoptarea acestui proiect de lege, cu observaţia făcută aici de către toţi antevorbitorii, cu procedura de eliminare a unui amendament făcut de comisie, dar trebuie să accentuez că iată de ce este util acel alineat din regulament, a cărui aplicare s-a încercat a se bloca acum o zi, pentru că, din când în când, mai e nevoie să fie supusă şi înţelepciunii plenului o decizie dintr-o comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

De fapt, avem un singur articol - articolul unic al proiectului de lege.

avem un număr de amendamente respinse şi un număr de amendamente admise.

Amendamentele respinse sunt trei.

Dacă sunt susţinute cele trei amendamente?

Domnul Márton Árpád, amendamentul de la numărul curent, care? 1. OK. Vă rog, aveţi microfonul.

O să facem întâi discuţia pe amendamente şi după aceea supunem votului amendamentele.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, este un amendament al grupului nostru, semnat de domnul deputat Kerekes în comisie, cu următoarea argumentare: în legea actuală, este vorba de reprezentarea persoanei respective de către cetăţeni români şi s-ar putea ca persoana respectivă să fie o persoană bătrână, în vârstă, dar să aibă un copil care poate să-şi reprezinte părintele, dar şi el este cetăţean, nu mai este cetăţean român şi este de altă cetăţenie.

Şi această amendare propusă de domnul Kerekes deschide posibilitatea ca părintele să fie reprezentat de copilul său.

Aceasta este susţinerea amendamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să-mi spuneţi la ce număr curent? Că domnul Kerekes are trei amendamente respinse. Mi le arătaţi? Ca să ştiu ce supun la vot.

Deci avem trei amendamente respinse, amendamentele de la numărul curent 1 şi 2 nu se susţin, deci sunt respinse.

Domnul deputat a susţinut din partea Grupului parlamentar al UDMR amendamentul respins de la numărul curent 3 din raportul de amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră amendamentul. Vă rog votaţi.

17 voturi pentru, două abţineri, 107 împotrivă.

Amendamentul s-a respins.

Mă întorc pe raportul cu amendamente admise. Avem un amendament admis de către comisie. Există însă o solicitare din sală să-l supun votului pentru respingere.

Supun votului amendamentul comisiei şi vă rog să votaţi.

Trei voturi pentru, zece abţineri, 120 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Supun articolul unic al legii votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

134 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă.

Articolul unic a fost adoptat în forma în care a venit de la Guvern.

Titlul legii nu l-am mai supus votului dumneavoastră. Nu au existat discuţii, este nemodificat, deci e considerat adoptat.

Proiectul de lege a fost dezbătut, pleacă în forma iniţială la votul final.

Stimaţi colegi,

Facem punctul 27, rapid.

27. Proiectul de Lege privind abrogarea art.IV din Legea nr.10/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive.

Doamna secretar de stat, foarte rapid, vă rog.

Doamna Irina Alexe (şef Departament Relaţia cu Parlamentul, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem în faţa dumneavoastră cu un proiect de lege prin care propunem rezolvarea unei chestiuni de procedură, în sensul că, la un articol din lege avem reglementate anumite proceduri care se vor stabili prin ordin al ministrului, iar în art.IV, pe care-l propunem astăzi spre abrogare, se propune ca aceste norme să fie aprobate de către Guvern.

Deci vă solicit aprobarea proiectului în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege privind abrogarea art.IV din Legea nr.10/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art.IV din Legea nr.10/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive.

Prin art.IV din Legea nr.10/2012, s-a instituit obligativitatea Guvernului României de a emite normele metodologice corespunzătoare de aplicare a Legii nr.4/2008.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare, dacă aveţi intervenţii?

Doamna deputat, vă rog. O să vă rog să vă limitaţi la două minute intervenţia. Trebuie să închidem şedinţa

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Dragi colege,

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii cât de important este să descurajăm răspândirea cazurilor de violenţă, inclusiv în competiţiile sportive.

De fiecare dată când în cadrul unui eveniment sportiv au loc acte de violenţă, atât localitatea respectivă, cât şi întreaga ţară sunt puse într-o lumină total defavorabilă.

Eu, personal, de-a lungul timpului, am militat împotriva cazurilor de violenţă de orice fel, fie că vorbim de violenţă domestică, violenţă împotriva copiilor sau împotriva femeilor, cu atât mai mult cu cât vorbim de violenţă în cadrul competiţiilor sportive.

Cu siguranţă, conducerea Ministerului Afacerilor Interne poate să emită cadrul legal pentru a combate asemenea acte de violenţă în cadrul activităţilor sportive, inclusiv cele de fotbal.

În consecinţă, Grupul parlamentar al PSD susţine şi supune spre aprobare acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Calimente. Aveţi cuvântul, domnule deputat, cu aceeaşi rugăminte.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, este vorba despre un act normativ asupra căruia, dacă nu ne aplecăm cu atenţie, am putea crede că cineva încearcă să simplifice controlul pe care îl instituie organele de ordine la accesul pe stadioane la competiţiile sportive şi, în special, a celor certaţi cu legea.

De fapt, aici este vorba despre eliminarea unui articol care creează o suprareglementare, pentru că din cele două legi rezultă, pe de o parte, că ministrul de interne elaborează norme metodologice, pe de altă parte, că Guvernul ar trebui să emită aceste norme metodologice.

Modificarea nu face decât să reglementeze şi să lase în sarcina Ministerului de Interne această reglementare.

În consecinţă, Grupul Partidul Naţional Liberal este de acord cu această modificare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intervenţii ale grupurilor? Nu.

În acest caz, nu există amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

Întrerupem aici prima parte a şedinţei.

În câteva minute urmează alocuţiunea preşedintelui Marii Adunări Naţionale a Turciei, după care, la cinci minute după finalul alocuţiunii domniei sale, va avea loc votul final, conform programului pe care l-aţi aprobat astăzi.

Vă mulţumesc.

După pauză

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Voicu, domnul deputat, domnul Iulian Iancu, vă rog frumos să luaţi loc în bănci. Şi pe domnul Popa îl rog frumos să ia loc în bancă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru de externe,

Distinşi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

Continuăm lucrările de azi ale Camerei Deputaţilor cu şedinţa consacrată vizitei în România a Excelenţei Sale, domnul Cemil Çiçek, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia, cu ocazia vizitei oficiale pe care domnia sa o efectuează în România.

Suntem deosebit de încântaţi să îl avem ca oaspete, mai ales în acest an - în acest an aniversăm 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două state, România şi Turcia.

Această acţiune se înscrie pe linia relaţiilor excelente dintre ţările noastre în cadrul parteneriatului strategic, relaţii care au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare dinamică, prin creşterea dialogului politic şi a cooperării economice.

Doamnelor şi domnilor,

Vă reamintesc că Turcia este principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi din cadrul statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre.

Ne dorim continuarea acestei colaborări şi ne propunem ca schimburile economice să atingă 10 miliarde de dolari.

În acest context, dialogul parlamentar bilateral este o componentă a efortului nostru de a promova interese comune atât ale părţii române, cât şi ale părţii turce în multiple domenii.

În prezent, cooperarea parlamentară reprezintă unul dintre factorii cei mai importanţi care contribuie la stabilitatea politică internaţională, la susţinerea dezvoltării economice şi a eficienţei procesului democratic.

Prezenţa domnului preşedinte Cemil Çiçek în forul legislativ al României subliniază încă o dată rolul parlamentelor naţionale în promovarea cooperării pe plan internaţional, iar misiunea care ne revine nouă, tuturor deputaţilor, parlamentarilor, este aceea de a contribui la diversificarea colaborării dintre ţările noastre şi a legăturii dintre cetăţenii pe care-i reprezentăm.

De asemenea, doamnelor şi domnilor, cooperarea interparlamentară a dobândit noi valenţe în contextul negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.

România a fost, este şi va fi un susţinător puternic - şi sprijin acest demers - şi avem convingerea că Turcia va avea o contribuţie pozitivă la consolidarea proiectului european.

Stimate domnule preşedinte,

Am toată convingerea că vizita dumneavoastră în România va constitui un moment de referinţă pentru continuarea bunei cooperări dintre Camera Deputaţilor şi Marea Adunare Naţională a Republicii Turcia.

Cu sprijinul diplomaţiei parlamentare, ca modalitate de dezvoltare a raporturilor româno-turce în ansamblul lor, cele două state vor prospera.

Vă urez încă o dată, în numele Camerei Deputaţilor, bun venit şi vă invit, domnule preşedinte, să luaţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Cemil Çiçek (preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia):

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Stimate domnule Zgonea,

Cu ocazia vizitei pe care o întreprind în România, împreună cu delegaţia care mă însoţeşte, vizită pe care o fac la invitaţia preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Valeriu Zgonea, sunt deosebit de onorat să mă adresez tuturor stimaţilor deputaţi ai României - ţară prietenă şi aliată -, în această clădire impozantă care a devenit simbolul democraţiei româneşti. Şi am o deosebită onoare să vă adresez, şi în numele Parlamentului Turciei, un salut deosebit de călduros tuturor.

Noi suntem reprezentanţii unor popoare care au trăit în pace pe aceste meleaguri secole de-a rândul, au asimilat aceeaşi cultură, au împărtăşit valori comune şi au scris împreună istoria comună.

Trecutul nostru comun inspiră puternice legături de prietenie existente între ţările noastre şi luminează construirea unui viitor comun.

Aflate în aceeaşi zonă geografică şi vecine la Marea Neagră, Turcia şi România aniversează, în acest an, 131 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ele.

Referindu-ne la anul 2013, suntem deosebit de satisfăcuţi de atingerea unui nivel extraordinar al relaţiilor politice dintre ţările noastre, până în prezent. Turcia şi România colaborează intens de la economie la domeniul transportului şi energiei, de la cultură la învăţământ, având o strânsă colaborare în toate domeniile de activitate.

Suntem deosebit de satisfăcuţi să continuăm puternica voinţă politică şi hotărârea ambelor părţi de a dezvolta şi mai mult relaţiile existente între ţările noastre şi sunt încântat de acest lucru.

În acest cadru, cu ocazia vizitei oficiale pe care preşedintele ţării dumneavoastră, domnul Băsescu, a efectuat-o în decembrie 2011 în Turcia, semnarea de către preşedintele ţării noastre şi preşedintele ţării dumneavoastră, domnul Băsescu, a documentului Parteneriatul strategic a constituit un moment de răscruce al colaborării noastre bilaterale.

Documentele semnate cu ocazia vizitei efectuate în luna martie de către ministrul de externe, domnul Corlăţeanu, împreună cu ministrul nostru de externe, domnul Davutoglu, vor transpune în viaţă prevederile Parteneriatului strategic şi, în acelaşi timp, reprezintă un alt element important, care încununează relaţiile noastre care se vor dezvolta şi mai mult; şi suntem convinşi de acest lucru.

Avem convingerea că acest plan de acţiune care pregăteşte terenul aplicării în practică a proiectelor de colaborare în diverse domenii de activitate va dezvolta şi mai mult şi va adânci relaţiile bilaterale dintre ţările noastre.

În cadrul întrevederii pe care am avut-o puţin mai devreme cu domnul Zgonea, am discutat pe larg despre intensificarea contactelor şi a vizitelor reciproce dintre grupurile de prietenie şi comisiile de specialitate constituite sub cupola parlamentelor noastre, despre constituirea unor noi canale de dialog între parlamentele celor două ţări.

Sunt fericit să constat încă o dată că manifestăm aceeaşi hotărâre pentru a face paşi înainte ca să se dezvolte şi mai mult relaţiile dintre parlamentele noastre.

Considerăm că pentru ca proiectele comune realizate cu scopul de a face ca dialogul existent şi colaborarea să fie în interesul popoarelor noastre, avem şi trebuie să avem în continuare un schimb de idei deosebit de rodnic.

Cu această ocazie, doresc să-mi exprim sentimentele de apreciere faţă de distinşii membri ai Parlamentului României, care ştiu că nutresc sentimente frăţeşti faţă de Turcia.

Am convingerea că relaţiile exemplare dintre Turcia şi România aduc o importantă contribuţie la pacea şi stabilitatea regională. În această perioadă în care sunt provocate ciocniri îndeosebi etnice, religioase şi sectante şi care constituie ameninţări la adresa păcii mondiale, colaborarea existentă între ţările noastre atât la nivel bilateral, cât şi la nivel de platforme multilaterale, a devenit şi mai importantă în chestiuni regionale şi internaţionale.

În acest cadru, solidaritatea dintre ţările noastre, atât sub egida NATO, dar şi colaborarea în structuri regionale, cum este colaborarea economică la Marea Neagă, forumul procesului de colaborare al ţărilor din Europa de Sud-Est joacă un rol important în rezolvarea problemelor regiunii noastre, dar şi a celor de dincolo de ea şi la instaurarea prosperităţii. Şi colaborarea noastră la Marea Neagră, care formează graniţa noastră comună maritimă şi care are o importanţă deosebită pentru ambele ţări, reprezintă o altă expresie a relaţiilor apropiate dintre ţările noastre.

În lumina obiectivului de aderare la Uniunea Europeană, care reprezintă o opţiune strategică pentru ţara noastră, noi continuăm procesul de democratizare şi de reforme.

În acest sens, doresc să menţionez aprecierea noastră pentru sprijinul pe care-l acordă România procesului de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană în mod deosebit.

Noi, Marea Adunare Naţională a Republicii Turcia, vom continua să depunem toate eforturile care ne stau în putinţă pentru ca negocierile de aderare să progreseze în sensul şi ritmul dorit de noi şi pentru realizarea aderării la Uniunea Europeană, care constituie ultima verigă a integrării noastre europene.

Considerăm că este necesar ca proiectul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, care durează de peste 50 de ani, să se realizeze în cel mai scurt timp.

În acest sens, pornind de la o viziune strategică, referitoare la aderarea la Uniunea Europeană, ne aşteptăm ca plusvaloarea pe care Turcia o va conferi Uniunii Europene prin populaţiei ei dinamică, prin forţa de muncă calificată, economia ei puternică şi politica, influenţa şi avantajele ei să fie apreciate în mod just de toţi.

Stimaţi deputaţi,

Criza economică şi financiară care şi-a pus amprenta asupra ultimilor ani a fost resimţită în întreaga lume şi a zguduit din temelii în special zona euro.

Din cauza crizei, economiile s-au contractat, şomajul şi datoriile au crescut, relaţiile economice şi comerciale dintre ţări au fost afectate.

În cadrul acestui tablou sumbru, atât economia Turciei, cât şi a României au trecut cu succes examenul.

În ciuda efectelor negative ale crizei economice, anul trecut volumul schimburilor comerciale dintre ţările noastre a atins un nivel de aproximativ 6 miliarde de dolari. Scopul nostru este de a întări şi mai mult relaţiile comerciale şi avem ca obiectiv comun atingerea unui volum anual al schimburilor comerciale de 10 miliarde de dolari.

Datorită economiei sale de piaţă care funcţionează sănătos şi a pieţei largi pe care o reprezintă, România a devenit un centru de atracţie pentru oamenii noştri de afaceri. În prezent, în România îşi desfăşoară activitatea peste 7000 de investitori turci, cu un evantai larg de activităţi, de la domeniul bancar, industrial, până la diverse sectoare de investiţii.

Investiţiile oamenilor de afaceri turci, care aduc o importantă contribuţie la dezvoltarea relaţiilor noastre comerciale şi economice, au depăşit, împreună cu cele venite de pe terţe pieţe, 5 miliarde de dolari.

Prin întărirea legăturilor economice ţările noastre se apropie şi mai mult, contactele dintre oamenii de afaceri se intensifică şi mai mult pe zi ce trece. În plus, am fost bucuros să aflu că, anual, aproximativ 400 de mii de turişti români ne vizitează ţara.

Şi în Turcia se manifestă interes pentru România. Contactele intense dintre popoarele noastre au contribuit la realizarea a 40 de curse aeriene săptămânale între Istanbul şi Bucureşti.

Faptul că, peste două zile, se va inaugura şi cursa Constanţa-Istanbul este un argument important pentru a demonstra nivelul atins de contactele între cele două popoare.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Şi colaborarea noastră în domeniul culturii a contribuit la dezvoltarea relaţiilor de prietenie, cu rădăcini adânci, dintre popoarele noastre.

S-au deschis în anul 2011 centrele de cultură "Yunus Emre" de la Bucureşti şi Constanţa şi cel de la Istanbul, Centrul cultural "Dimitrie Cantemir". Toate şi-au asumat o importantă sarcină în vederea promovării culturilor noastre şi a dezvoltării relaţiilor dintre popoarele noastre.

Pe de altă parte, am aflat că mâine, la Moscheea Carol I din Constanţa, va avea loc o ceremonie cu ocazia aniversării a 100 de ani de la darea în folosinţă pentru cult a acesteia.

Moscheea Carol I, construită în anul 1823 de către Sultanul Mahmud I şi cunoscută sub denumirea Moscheea Mahmudie şi care a fost afectată ulterior de un incendiu, a fost reconstruită în anul 1910 de către Regele Carol I şi reprezintă un bun exemplu al moştenirii noastre culturale şi istorice comune.

Desigur că, la constituirea punţilor de prietenie dintre ţările noastre, un rol important l-au jucat şi conaţionalii noştri turci şi tătari care trăiesc în România.

Doresc să subliniez faptul că noi apreciem abordarea pozitivă a autorităţilor române, care asigură un trai liniştit şi prosper conaţionalilor noştri, care pot vorbi liber în limba lor şi îşi manifestă liber credinţele religioase şi s-au integrat în societatea românească, abordare cunoscută sub numele de "modelul dobrogean".

În zilele noastre, prevenirea polarizării dintre comunităţi având religii şi culturi diferite, asigurarea întăririi dialogului între civilizaţii au devenit elemente inevitabile ale instaurării păcii şi prosperităţii mondiale.

Din acest punct de vedere, considerăm că abordarea constructivă a statului român faţă de minorităţi trebuie să constituie un exemplu pentru întreaga lume.

Suntem deosebit de fericiţi de faptul că şi conaţionalii noştri care trăiesc în România muncesc pentru a servi această ţară şi că sunt buni cetăţeni.

Faptul că în Camera Deputaţilor minorităţile sunt reprezentate, iar conaţionalii noştri turci şi tătari, care constituie o punte de prietenie între ţările noastre, sunt reprezentaţi de câte un deputat în Parlament, este important pentru a demonstra că sistemul pluralist parlamentar din România se dezvoltă atât de bine şi din acest punct de vedere.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Am convingerea că colaborarea apropiată în perioada următoare dintre ţările noastre va continua foarte eficient şi doresc să accentuez încă o dată faptul că suntem gata să depunem toate eforturile pentru a dezvolta colaborarea în toate domeniile de activitate.

Înainte de a încheia, doresc, în numele delegaţiei noastre, să vă mulţumesc pentru ospitalitatea manifestată faţă de mine şi să vă adresez sentimentele mele de stimă şi salutul meu pentru poporul român şi pentru distinşii membri ai Parlamentului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc Excelenţei Sale, domnul preşedinte al Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia Cemil Çiçek, pentru discursul prezentat în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

Doamnelor şi domnilor,

Daţi-mi voie să ofer în numele Camerei Deputaţilor, aşa cum a propus Biroul permanent, Colanul Camerei Deputaţilor, domnului preşedinte al Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia.

Domnule preşedinte!

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, îi înmânează distincţia domnului Cemil Çiçek, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia. Aplauze.)

Ne vedem la 13,30, conform programului, da?

Mulţumesc mult.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor,

Revenim la votul final.

O să îi rog pe distinşii mei colegi şi distinsele mele colege să ia loc în bănci.

Liderii grupurilor parlamentare au în faţă proiectele de hotărâri şi proiectele de lege pentru votul final.

Începem... Domnul Săpunaru, dacă vă rog frumos, vorbiţi şi cu domnul deputat? Rugaţi-l frumos pe domnul Săpunaru să ia loc în bancă, ca să putem să finalizăm votul final.

Vă mulţumesc foarte mult, bine aţi venit în rândurile noastre, domnule deputat.

Domnul Anton v-a reprezentat cu onoare şi cu cinste, să ştiţi, astăzi.

Facem o verificare la votul final, da.

Liderii grupurilor parlamentare.

Să înceapă votul.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi ridice extrasul de vot, să vadă colegii pe care trebuie să-i cheme.

Liderii grupurilor parlamentare au ridicat extrasul de prezenţă? PDL?

Partidul Social Democrat. Domnul Neacşu, începem votul? Da?

PC-ul, OK. Mulţumesc foarte mult.

PP-DD-ul, OK.

Să începem votul, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Primul proiect este Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat. Este proiectul cu domnul Becali, se anulează fosta publicare în Monitorul Oficial şi se vacantează postul.

Să înceapă votul. Mulţumesc.

247 voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă.

2. Al doilea proiect, Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat. Domnul deputat Aurel Nechita.

Să înceapă votul.

242 de voturi pentru, şase abţineri, două voturi împotrivă.

II. Reexaminare la cererea preşedintelui României

3. Legea privind acordarea formelor de ajutoare restante în sectorul vegetal, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune admiterea cererii de reexaminare şi respingerea legii. Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul. Mulţumesc.

242 de voturi pentru, patru abţineri, 16 voturi împotrivă.

III. Reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale.

4. Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente.

Să înceapă votul. Vă mulţumesc.

263 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Lege ordinară.

Procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

232 de voturi pentru, patru abţineri, 31 de voturi împotrivă.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare.

Comisia pentru industrii şi servicii propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul. Vă mulţumesc.

253 de voturi pentru, 2 abţineri, şase voturi împotrivă.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

247 de voturi pentru, patru abţineri, 14 voturi împotrivă.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

Lege ordinară.

Procedură de urgenţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale propun adoptarea acestui proiect.

Să înceapă votul.

265 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun adoptarea proiectului.

Să înceapă votul. Mulţumesc.

240 de voturi pentru, 25 de abţineri, două voturi împotrivă.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie propune adoptarea proiectului legislativ.

Să înceapă votul. Mulţumesc.

242 de voturi pentru, o abţinere, 26 de voturi împotrivă.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor - Administraţia Naţională "Apele Române".

Lege ordinară, procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, o abţinere.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Lege ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul. Mulţumesc.

267 de voturi pentru, două abţineri, niciun vot împotrivă.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului.

Lege ordinară.

Procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propune adoptarea.

Să înceapă votul. Mulţumesc.

217 voturi pentru, patru abţineri, 51 de voturi împotrivă.

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor la Acordul de garanţie între Statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific şi din ţările şi teritoriile de peste mări. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea.

Să înceapă votul. Mulţumesc.

271 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între România şi Republica Austria şi a Protocolului adiţional, semnate la Viena la 1 octombrie 2012, de modificare a Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 30 martie 2005, lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea.

Să înceapă votul. Vă mulţumesc.

271 de voturi pentru, o abţinere.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.158 din 2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul. Vă mulţumesc.

270 de voturi pentru, o abţinere.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Sud" - S.A.

lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

208 voturi pentru, cinci abţineri, 55 de voturi împotrivă.

18. Proiectul de Lege privind abrogarea art. IV din Legea nr.10/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive.

Lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propun adoptarea.

Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, o abţinere.

19. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Lege ordinară.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul. Mulţumesc.

269 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Domnul ministru Titus Corlăţean, pentru explicarea votului.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În numele Guvernului României aş dori să felicit Parlamentul României - Camera Deputaţilor - pentru acest vot unanim şi să felicit toate grupurile parlamentare pentru poziţia exprimată prin vot. Este nu doar o lege adoptată în unanimitate care reprezintă, aşa cum spuneam mai devreme, un gest necesar reparatoriu cu o încărcătură morală importantă, dar reprezintă în acelaşi timp un semnal politic cu profunde semnificaţii care va avea consecinţe pozitive.

Şi ultimul meu comentariu, dacă-mi permiteţi, ca să înţelegem chiar mai mult despre ce este vorba, comunitatea germană originară din România, saşii, separat şvabii, au anual o întâlnire care poartă numele de Heimattag - Ziua Patriei. Faptul că este păstrată această memorie a României şi a originilor din România şi această relaţie şi afectivă este un lucru pe care doream să-l semnalez în plenul Parlamentului şi să vă spun că votul dumneavoastră de astăzi va conta foarte mult pentru întărirea acestor relaţii şi foarte mult şi în relaţia dintre România şi Germania.

Încă o dată vreau să vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Şi mulţumesc colegilor.

O să-l rog pe domnul deputat Ovidiu Ganţ, reprezentantul minorităţii germane în Parlamentul României, să ia cuvântul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Ovidiu Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am revenit la microfon pentru a vă mulţumi pentru unanimitatea de la acest vot şi a mulţumi încă o dată Guvernului României, în numele germanilor din România, dar mai ales a germanilor din străinătate pentru acest demers.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi eu vă mulţumesc. Şi-i salut şi pe cei doi colegi care sunt prezenţi din Germania şi au venit aici să vadă această solidaritate a noastră.

Mergem la legile organice, doamnelor şi domnilor.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nr.104/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Lege organică, procedură de urgenţă. Comisia pentru sănătate şi familie propune adoptarea.

Să înceapă votul.

251 de voturi pentru, trei abţineri, 20 de voturi împotrivă.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Tot lege organică, procedură de urgenţă.

Tot comisia doamnei preşedinte Nassar spune că trebuie să adoptăm proiectul de lege.

Să înceapă votul.

Toată lumea a votat, aproape toată lumea a votat pentru.

22. Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul silviculturii.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propun respingerea proiectului de lege.

Este lege organică. Procedură de urgenţă.

Să înceapă votul.

246 de voturi pentru, patru abţineri, 23 de voturi împotrivă.

Înainte de a închide şedinţa, domnul deputat Tinel Gheorghe - motivarea votului, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am votat pozitiv acest proiect de act normativ, în sensul că am acceptat să respingem, pentru că am obţinut garanţiile guvernamentale că suma de 5 milioane de euro necesară pentru administrarea celor 500 de mii de hectare de pădure se va regăsi în noua modificare a Codului silvic.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Benga vrea să vă spun ceva. În numele dumneavoastră vrem să urăm "La mulţi ani" unui fost...

Domnul Ioan Benga:

Vreau să vă spun că astăzi este "Ziua învăţătorului".

Aş dori să le spunem "La mulţi ani" tuturor dascălilor din România şi să fim alături de ei printr-o lege a educaţiei mai bună. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi eu sper la fel. Mulţumesc, domnule deputat.

Vă urez o zi frumoasă. Ne vedem săptămâna viitoare. Vă urez succes în activitatea în comisii.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,04.