Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of September 3, 2013
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.99/2013
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of September 3, 2013 |
Sittings of the Chamber of Deputies of September 3, 2013
|
Şedinţa a început la ora 8,30. Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor. |
|
||||
|
|
Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi. Declar deschisă şedinţa de astăzi, 3 septembrie 2013, consacrată declaraţiilor politice. Daţi-mi voie să urez şi eu tuturor deputaţilor să aibă o sesiune bună, cu muncă multă, cu eficienţă şi cu colaborare între grupurile parlamentare. |
|||||
|
|
|
O să începem cu opoziţia şi o să-l rog pe domnul deputat Mártón Árpád, din partea UDMR, să dea citire declaraţiei pregătite, şi pe domnul Mircea Drăghici, din partea puterii, să se pregătească. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Intervenţia mea de astăzi are un titlu: "Regionalizarea, descentralizarea în stil USL". Unul din principiile de bază ale construcţiei Uniunii Europene este subsidiaritatea, adică acel deziderat de a se lua deciziile cât mai aproape de cetăţean. Acest principiu se bazează pe ideea că statul trebuie să se pună în slujba cetăţeanului, adică într-un stat sau cel puţin în Uniunea Europeană, cetăţeanul este cel mai important, iar autorităţile trebuie să activeze pentru uşurarea vieţii acestuia. Şi USL-ul, în programul său electoral şi de guvernare, pe urmă aproape la fiecare discurs mai important vorbeşte despre descentralizare. Se afirmă că regionalizarea are scopul de a muta anumite atribuţiuni ale statului de la nivel central la cel regional. Dar iată că se întâmplă exact invers: se mută atribuţiuni de la nivel judeţean la nivel regional chiar înainte ca poporul să-şi fi spus cuvântul dacă doreşte sau nu această regionalizare, prin referendumul care ar adopta revizuire Constituţiei. Prin reorganizarea activităţii fiscale, instituţiile judeţene au devenit doar filialele celor regionale. În Sfântu Gheorghe astfel s-au desfiinţat 75 de locuri de muncă, dar prin asta nu s-a realizat degrevarea bugetului autorităţii pentru că au fost înfiinţate 300 de locuri de muncă la Braşov. Adică, în municipiul care şi aşa are o rată a şomajului mult scăzută faţă de cea din zonă, punând pe drumuri în anumite situaţii sau în aşteptare îndelungată cetăţenii de la Aiud până la Topliţa. De mult s-a vehiculat ideea necesităţii regionalizării serviciului medical de urgenţă. Iată că şi asta s-a rezolvat. Se pare că de acum încolo ambulanţele vor fi în grija şi în îndrumarea unei autorităţi regionale. Asta probabil în scopul de a ajunge cât mai repede la cetăţean. Pentru că, de ce nu?, se ajunge mai repede dacă - de la Jina, judeţul Sibiu, până la Sita Buzăului, judeţul Covasna, de la Bilbor, judeţul Harghita, până la Arieşeni, judeţul Alba - se va da un apel telefonic la o centrală din Târgu Mureş. Permiteţi-mi să-l parafrazez pe nemuritorul Caragiale: "Curată descentralizare!" Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule deputat, vă mulţumim şi noi pentru declaraţia prezentată. |
|||||
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul Mircea Drăghici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi se pregăteşte domnul Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Dragi colegi, Declaraţie privind reducerea tva-ului la pâine. Stimaţi colegi, Scăderea TVA-ului la pâine începând cu data de 1 septembrie reprezintă o dovadă clară a faptului că Guvernul USL se ţine de promisiuni, punând în aplicare o măsură de importanţă deosebită din punct de vedere fiscal. Reducerea TVA-ului la pâine la 9% este vizibilă prin scăderea concretă a preţului la raft, fiind în acelaşi timp o măsură de la care se aşteaptă şi reducerea evaziunii fiscale din domeniul panificaţiei. Luarea acestei decizii a avut la bază o serie îndelungată de dezbateri cu reprezentanţii Fondului Monetar, dar am convingerea că micşorarea taxei pe valoare adăugată la pâine reprezintă doar un prim pas pentru extinderea măsurii şi la alte produse de bază. Cu siguranţă, acest lucru este direct influenţat de rezultatele care se vor înregistra din punct de vedere fiscal ca urmare a reducerii TVA la pâine, dar trebuie să facem un prim pas cu încredere într-un viitor mai bun. Totodată, ţin să subliniez că preocuparea mea faţă de reducerea TVA-ului la produsele alimentare de bază este un demers vechi şi că interesul meu pentru această chestiune este unul permanent. Astfel, în anul 2010, împreună cu 56 de parlamentari, am iniţiat propunerea legislativă privind modificarea părţii introductive a alin.(2ą) al art.140 din Legea nr.571/ 2003 privind Codul fiscal, care prevedea reducerea la 5% a TVA pentru produsele din coşul zilnic, lege respinsă însă de preşedintele Traian Băsescu. În fond, nu este o noutate pentru nimeni că m-am numărat şi continuu să fiu unul dintre susţinătorii activi ai reducerii TVA-ului la pâine şi nu numai. În acest sens, în sesiunea parlamentară anterioară, m-am adresat ministrului finanţelor publice şi ministrului agriculturii, tocmai pentru a vedea cu exactitate care sunt previziunile cu privire la reducerea evaziunii fiscale, la evoluţia preţului pâinii, cât şi la efectele acestei măsuri asupra sectorului panificaţiei şi a agriculturii româneşti. Nuîn ultimul rând, ţin să subliniez că introducerea TVA diferenţiat la pâine, indexarea pensiilor, creşterea salariului minim, returnarea CASS încasat ilegal de la pensii sau reîntregirea salariilor bugetarilor reprezintă tot atâtea exemple concrete ale faptului că Guvernul USL face toate eforturile pentru a îndrepta greşelile guvernării portocalii şi pentru a restabili dreptatea socială. Avem în faţă o nouă sesiune parlamentară şi implicit mult de muncă pentru a duce la bun sfârşit proiecte importante pentru societatea românească. Aşadar, trebuie să dăm de dovadă de unitate şi de deschidere pentru a găsi cele mai bune soluţii la problemele cu care se confruntă ţara noastră. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule deputat, vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi-l rog să se pregătească pe domnul deputat Blăjuţ Viorel, din partea Grupului parlamentar fără apartenenţă politică. |
|
|||
|
|
Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are un titlu care sună aşa: "Memorialul Sighetu Marmaţiei, loc de reculegere şi de redeşteptare a conştiinţei naţionale". În zilele de 12 - 13 iulie 2013 s-a sărbătorit la Sighetu Marmaţiei, jubileu Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţare. Manifestarea a fost organizată de Fundaţia Academia Civică, Fundaţia Konrad Adenauer, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Institutul Polonez şi Ambasada Republicii Cehe din România. Au participat reprezentanţi din: Franţa, Germania, Anglia, Cehia, SUA, Republica Moldova, Polonia şi România. Participarea la acest eveniment, vizitarea muzeului arată câtă suferinţă, chin şi durere s-au putut strânge între zidurile acestei închisori. Este greu să accepţi că cele văzute şi relatate sunt adevăruri trăite de români: politicieni, oameni de cultură, medici, profesori, preoţi, elevi, studenţi, ţărani. Practic aici a fost omorâtă la propriu elita neamului românesc. Desfăşurarea acestei manifestări a scos în evidenţă câteva fapte care trebuie aduse la cunoştinţa opiniei publice şi a clasei politice de azi. De remarcat numărul mare de oameni în vârstă care deşi aveau problemele de sănătate evidente au ţinut să participe la această manifestare. Erau foşti deţinuţi politici care au fost întemniţaţi aici în tinereţe. De remarcat apoi numărul mare de tineri care au venit aici pentru a participa la eveniment. Lipsea aproape în totalit6ate generaţia de mijloc care astăzi este segmentul activ al societăţii. Clasa politică românească nu a fost nici ea prezentă la această manifestare. Faptul că printre organizatori nu s-au aflat instituţii ale statului român, şi mă refer la Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Maramureş, consider că este un lucru nefiresc la cei 23 de ani de la revoluţie. Televiziunea şi Radioul public nu a fost prezente la faţa locului şi nici nu au relatat despre eveniment şi importanţa lui pe posturile naţionale. Aici la Sighetu Marmaţiei s-a născut primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Noi, prin Preşedintele Traian Băsescu am condamnat comunismul şi am înfiinţat o comisie pentru a găsi dovezile pentru această condamnare. Nu am mers mai departe, deşi dovezi sunt la acest memorial nenumărate. Cei care se mai îndoiesc de faptul că în ţara noastră comunismul s-a clădit pe durere, suferinţă şi crimă să vină la acest loc al suferinţei şi să se convingă. Dacă nu vom vorbi despre aceste adevăruri, înseamnă să dăm uitării chinurile, durerile, nevoinţele şi moartea a zeci de mii de români care s-au jertfit pentru noi care trăim azi pe pământ. Trecutul nu trebuie să-l uităm şi să se piardă, deoarece pe acesta, ca pe o temelie, zidim prezentul şi viitorul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc şi eu, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Blăjuţ Viorel, din partea Grupului parlamentar fără apartenenţă, şi o rog pe doamna deputat Natalia Intotero să se pregătească. Domnule coleg, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Titlul declaraţiei politice este "Ordonanţa Guvernului nr.7/2009 anulată de Guvernul Ponta". Deşi producţia agricolă din acest an a fost destul de bună, fermierii români nu au reuşit să se capitalizeze, aşa cum era de aşteptat, din cauză că preţurile la cereale au scăzut dramatic, printr-un joc stupid ai "samsarilor" de cereale. Practic, singurii beneficiari ai recoltei bogate au fost aceştia. producătorii agricoli, în special cei mici care nu deţin resurse de stocare şi nici financiare, au fost nevoiţi să vândă la preţuri mici cerealele, pentru a-şi putea înfiinţa noile culturi (de exemplu: preţul de vânzare mediu la grâu a fost de 0,6 lei/kg). Până la anularea OG nr.7/2009, prin decizia nr. 2/77394 din 10.04.2013 a Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit pentru seminţele de consum, producătorii agricoli aveau un instrument de protecţie - schema de garantare pentru certificatele de depozit prin Fondul de Garantare a Creditului Rural -, care le asigura finanţarea lucrărilor agricole pentru un nou ciclu. Producătorii agricoli reuşeau astfel să primească de la bănci credite, garantând cu aceste certificate de depozit, obţinute prin depunerea producţiei în silozuri autorizate, până când preţul la cereale creştea la valoarea lor reală. Rezultatul era unul firesc, şi anume capitalizarea societăţilor care activează în agricultură. Deranjant este că, după anularea schemei de garantare pentru certificatele de depozit, Ministerul Agriculturii nu a venit cu niciun proiect în loc, iar simpla motivaţie că această schemă de garantare a fost ineficientă (prea puţini operatori din agricultură au beneficiat de această schemă) este cel puţin hilară. Iată rezultatele acestei protecţii: au fost emise 1.187 de certificate de depozit, care înseamnă că 1,644 de milioane de tone de cereale nu au mai fost vândute la preţuri mici, direct din tarla. Valoarea acestor cereale e de circa 1.408 milioane lei. Ce-i drept, pe perioada de derulare a acestei scheme de garantare a certificatelor de depozit, cantitatea de cereale produsă a fost de 73 de milioane de tone, adică cei care au apelat la aceste servicii fiind de sub 2,5%. Totuşi, trebuie ţinut cont că cei care accesau această schemă erau micii producători (cei care nu aveau capacităţi de stocare), care astfel plecau la drum cu aceleaşi şanse cu marii producători agricoli. Ponderea micilor producători, raportată la suprafeţele cultivate, este destul de mică, ceea ce ne face să credem că peste 25% din operatorii mici din agricultură apelau la aceste instrumente. Consider că din primăvară, de când a fost tăiată această schemă de garantare, producătorii agricoli au fost "văduviţi" de un instrument financiar foarte eficient, iar faptul că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a venit cu măsuri compensatorii pe această temă, arată lipsa de respect pentru cei care investesc în agricultură. Cer ministrului Daniel Constantin ca până la elaborarea unui nou proiect (aşa cum a susţinut domnia sa) să reactiveze OG nr.7/2009, pentru a repara ce se mai poate în agricultura. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
O rog acum pe doamna deputat Natalia Intotero, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să-şi prezinte declaraţia. Şi-l rog pe domnul deputat Constantin Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, să se pregătească. Stimată colegă, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Doamna Natalia-Elena Intotero: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţie politică intitulată "Accidentul din Ungaria - solidaritatea umană rămâne singura soluţie în faţa tragediei". Învăţăm zi de zi, din situaţiile în care ne pune viaţa. Dintre toate încercările însă cele mai grele sunt tragediile. Şi ultimele luni au fost pline de tragedii pentru România. După accidentul rutier din Muntenegru, alte destine s-au frânt fulgerător săptămâna trecută pe o autostradă în Ungaria, iar spaima şi suferinţa au pecetluit şi de această dată vieţile celor care au supravieţuit. În astfel de momente, nu este uşor să fii eficient, rămânând calculat şi rece. Durerea celor aflaţi în mijlocul nenorocirii este copleşitoare. Încercând să depăşească emoţiile momentului, Guvernul român, autorităţile române s-au mobilizat exemplar şi au reacţionat cu mare promptitudine pentru a prelua coordonarea activităţilor de salvare şi pentru a-şi sincroniza acţiunile cu cele ale autorităţilor centrale şi locale ungare. Guvernul a alocat de asemenea toată logistica necesară pentru transportul victimelor şi răniţilor înapoi în ţară. Adresez şi pe această cale, încă o dată, mulţumiri atât Guvernului român, cât şi autorităţilor ungare pentru modul ireproşabil în care au venit în sprijinul victimelor. A fost încă o dovadă a ceea ce înseamnă solidaritatea umană şi a ceea ce înseamnă să preţuieşti şi să respecţi viaţa. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei care nu mai sunt, să-i vindece pe cei încă răniţi, să-i mângâie pe cei îndureraţi căci nimic nu mai e la fel după o astfel de încercare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna deputat, vă mulţumim şi noi. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toţi cei care au murit. |
|||||
|
|
|
Îl rog acum pe domnul deputat Constantin Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, să se deplaseze la microfonul Camerei pentru a-şi susţine declaraţia, şi pe domnul deputat Virgil Guran să se pregătească pentru a urma la acelaşi microfon. Aveţi cuvântul, stimate coleg. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia de astăzi se intitulează "De ce atâta nepăsare?". În anii Revoluţiei române, la care am participat activ (fără a emite pretenţii pentru certificat de revoluţionar sau alte favoruri), eram ferm convins de aportul extraordinar al cetăţeanului român de etnie maghiară László Tőkés, la aprinderea scânteii evenimentelor care aveau să consfinţească trecerea României de la un regim dictatorial la un regim democratic, în care libertăţile fundamentale ale omului începeau a fi conturate şi concretizate prin libertatea de exprimare, dreptul la libera circulaţie, libertatea de asociere, libertatea de manifestaţie, libertatea de a face grevă etc. Chiar devenise un simbol al curajului împotriva dictaturii. Personajul mai sus amintit, adică László Tőkés a fost cooptat în CFSN, a fost tratat cu toate onorurile, era invitat de onoare la mai toate manifestările ce marcau Revoluţia română, ce mai încolo şi încoace... era pe val. Imediat a urmat evenimentele din 30 martie de la Târgu Mureş, soldate cu o victimă şi mai mulţi răniţi, într-o confruntare înverşunată între români şi etnici maghiari. Gurile rele ale vremii au sugerat implicarea directă a pastorului László Tőkés în organizarea manifestaţiilor şi menţinerea atmosferei de încordare şi învrăjbire între majoritatea românească şi etnicii maghiari din Transilvania. Mai târziu, a încercat să se impună şi să impună o atitudine clar antiromânească în UDMR, dar nu a reuşit, deoarece Marko Bela a fost mai iute de picior şi i-a luat faţa politică definitiv pentru accesul la vîrf. Treptat, treptat, discursul public al domnului László Tőkés s-a radicalizat şi în ultimii ani, de la autonomia culturală a trecut la revendicarea autonomiei teritoriale, invocând aşa-zisul "ţinut secuiesc"; se agită, se organizează, emite puncte de vedere înveninate, instigă la nesupunere civică, iar Guvernul PDL al României şi Preşedintele au tăcut. Colac peste pupăză, cu sprijinul PDL şi al preşedinţiei României ajunge europarlamentar, dar nu renunţă la a înjura în continuare România în toate ocaziile ivite, adică ţara care i-a oferit această demnitate europeană. A mai trecut ceva timp şi cu alt prilej, la o manifestare a comunităţii maghiare din Transilvania, a declarat că ziua de 1 decembrie, adică Ziua Naţională a României, pentru el, reprezintă o zi de doliu. Acest "piţigoi al politicii româneşti", venit pe lume într-o zi a păcălelilor şi a păcăliţilor, nu pierde nici un prilej să denigreze România, an de an, pe 15 martie, sau la manifestările Universităţii de vară de la Tuşnad sau Balvanyos, sub privirea îngăduitoare a Preşedintelui Băsescu, care nu are nici o reacţie la atacurile programate ale domnului Tőkés. Mă întreb de ce? Mai rămâne ca acest "personaj pitoresc" să propună să trecem Pasul Ghimeş sau Pasul Prislop cu paşaportul în mână! Poate că mizează pe un precedent periculos: Kosovo! Am fost întotdeauna adeptul drepturilor individuale, nu al drepturilor colective, pentru că până la urmă suntem cu toţii cetăţeni români. Iată de ce, întreb şi mă întreb: De ce autorităţile române nu au nici o reacţie faţă de acţiunile antiromâneşti ale acestui om? De ce este lăsat domnul László Tőkés să ponegrească ţara care l-a făcut vicepreşedinte al Parlamentului European? De ce nimeni şi nimic nu-l opreşte în a continua alterarea relaţiilor interetnice? De ce nu renunţă la cetăţenia română? De ce nu i se retrage cetăţenia română? Sau nu este cadru legal! De ce instituţiile abilitate ale statului nu se autosesizează când chiar în această vară cere protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei? De ce şi cu sprijinul cui îşi permite acest individ atâtea? Poate pentru că preşedintele Traian Băsescu l-a decorat şi onorat cu cea mai înaltă distincţie în stat! Se pare că László Tőkés a uitat că sergentul Iordan şi caporalul Bivolaru, aflaţi sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, au pus opinca în Parlamentul Ungariei, în 1918? Cred că este momentul să-i mai amintim din când în când! Deputat Constantin Avram, Colegiul nr.6, Bacău. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
|
Domnule deputat, vă mulţumim şi noi pentru declaraţia prezentată. |
|||||
|
|
|
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi o rog să se pregătească pe doamna deputat Tamara Ciofu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Aveţi cuvântul, distinse coleg. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică se intitulează: "Despre reformă". De 23 de ani suntem într-o reformă continuă în România şi în momentul de faţă se încearcă acelaşi lucru, şi cum este logic, se porneşte de la reforma administrativă, de la reforma socială, de la reforma constituţională. În momentul de faţă se discută despre modificarea Constituţiei, este un lucru logic. În momentul de faţă se discută despre regionalizare, este un lucru logic. Dar toate acestea n-o să aibă nici un efect dacă nu se trece şi la adevărata reformă economică. Noi atragem atenţia colegilor noştri din Guvern că acest lucru trebuie să înceapă preponderent, să vedem cu ce legi putem să sprijinim această reformă economică şi cum se va aplica această reformă de către Guvern. Acest lucru trebuie să înceapă urgent şi să nu fie confundată reforma economică cu acea reformă fiscală. De fapt, reforma care se limitează de atâţia ani şi care de fapt limitează dezvoltarea economică. A creşte fiscalitatea sau a scădea fiscalitatea uneori este doar un instrument, de fapt, o reformă economică, reprezintă ceva mai amplu, ceva care trebuie să aibă o strategie, o direcţie şi o gândire de dezvoltare pentru viitor. Cred că trebuie să ne aplecăm asupra acestei probleme şi cred că trebuie să începem cu adevărat reforma care trenează de 23 de ani. Mulţumesc. Deputat de Prahova, Guran Virgil. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îngăduiţi-mi acum s-o invit la microfon pe doamna deputat Tamara Ciofu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi să-mi îngăduiţi şi mie pe urmă să iu cuvântul, ca să echilibrăm cât de cât raportul între putere şi opoziţie, pentru că se pare că opoziţia încă nu a realizat că a început sesiunea şi nu este prezentă aici. Doamna deputat, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei de astăzi este extinderea acordării ajutorului de minimis pentru persoanele fizice autorizate, în vederea stimulării investiţiilor şi a creării de noi locuri de muncă în România. Stimaţi colegi, Distinşi parlamentari, În prezent conform Hotărârii de Guvern nr. 274/2013 care prevede instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv acordarea de ajutoare de minimis se oferă finanţare pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, (IMM-uri), care îşi desfăşoară activitatea în mai multe domenii, cu anumite excepţii, cum este sectorul agricol. Ajutorul de minimis se acordă IMM-urilor, prin alocări de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice şi reprezintă acţiuni generale, sub formă de sume nerambursabile, în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita echivalentului în lei al valorii maxime de 200.000 euro, respectiv 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi. Consider că pentru a se stimula investiţiile şi pentru a se genera noi locuri de muncă, pe de o parte, şi pentru a se acorda şanse egale tuturor formelor de organizaţii comerciale, pe de altă parte, este oportună modificarea cadrului legislativ privind acordarea ajutorului de minimis, astfel încât să fie disponibil pentru a fi solicitat şi de către Persoanele Fizice Autorizate. Din situaţia statistică privind numărul total de comercianţi activi din punct de vedere juridic în 2012, în România erau înregistraţi peste 950 de mii comercianţi, din care peste 300 de mii în forma PFA-urilor. Consider că este importantă extinderea acordării ajutorului de minimis pentru Persoanele Fizice Autorizate, întrucât OUG nr.44/2008, care reglementează desfăşurarea activităţilor economice de către PFA-uri, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, permite acestora să aibă calitatea de angajator care poate încadra terţe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă. Criza economică a determinat o dublare a numărului PFA-urilor nou înfiinţate. Dacă numărul firmelor nou înfiinţate a scăzut substanţial începând cu 2009, cel al PFA-urilor s-a dublat brusc în momentul intrării României în criză economică. O explicaţie pentru acest fenomen ar putea fi dată de faptul că organizarea ca PFA este avantajoasă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, procedura de înfiinţare este mult mai simplă, în al doilea rând, cheltuielile de înfiinţare sunt mai reduse. Astfel, dacă în 2008 se înfiinţau puţin peste 20 mii de PFA-uri, în anul următor cifra s-a dublat şi a ajuns la peste 40 mii persoane fizice autorizate nou constituite. Trendul a continuat şi în anul 2010, când au apărut aproape 44 mii noi PFA-uri, în 2011, 40 mii, iar în 2012, 50 de mii. Nu doar evoluţia înfiinţărilor a fost deosebită, ci şi domeniile abordate de micii întreprinzători. Sectoarele de activitate preferate pentru deschiderea unui PFA au în vedere agricultura, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, în special consultanţă. În momentul de faţă, principalul motor al consumului şi al producţiei îl reprezintă clasa de mijloc care este reprezentată de organizaţiile comerciale instituite în forma IMM-uri, şi apoi de către PFA-uri. Apreciez că este oportun să se creeze locuri de muncă, dar este important şi câte locuri calificate de muncă se creează, pentru ca aceştia sunt cei care au salarii mai mari şi pot să determine şi o creştere economică reală a ţării noastre. Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea şi profitabilitatea IMM-urilor, care prezintă tendinţe opuse la nivelul aceleiaşi clase sau sector, dezvăluie situaţia precară a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, sub aspectul eficienţei şi competitivităţii lor. Clasa PFA-urilor îşi consolidează poziţia secundă după IMM-urile din Romania, având cel mai mare aport la crearea şi menţinerea locurilor de muncă şi cea mai bună evoluţie în 2011-2012 sub aspectul forţei de muncă, în majoritatea sectoarelor economice. Având în vedere argumentele prezentate cu privire la numărul de locuri de muncă pe care le asigură şi le creează permanent întreprinderile organizate sub forma PFA-urilor, vă solicit sprijinul pentru a face demersurile necesare în vederea susţinerii dezvoltării acestor tipuri de organizaţii, prin introducerea în categoria beneficiarilor eligibili de a aplica pentru acordarea ajutorului de minimis. Vă mulţumesc. Tamara Ciofu, deputat Colegiul nr.6, municipiul Botoşani. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult, doamna deputat. |
|||||
|
|
|
Îngăduiţi-mi acum să dau cuvântul deputatului Ioan Oltean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, pentru a-şi prezenta propria declaraţie. Şi-l rog să se pregătească pe domnul deputat Aurelian Ionescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. (Coboară la tribună.) Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia politică pe care am pregătit-o pentru astăzi se intitulează "Conştiinţa despre sine a propriei persoane şi drama de a nu te înţelege." De un an de zile asistăm la cea mai acută lipsă de responsabilitate pe care o presupune deţinerea unei funcţii publice a celor care vremelnic ocupă asemenea funcţii. Nu există zi în care să nu asistăm la declaraţii contradictorii oferite de către şeful Guvernului, cel care conduce cu iresponsabilitate, laşitate şi incompetenţa cu care ne-a obişnuit destinele cetăţenilor români. Orice declaraţie, orice măsură propusă spre binele poporului român îşi schimbă culoarea şi sensul în funcţie de momentul sau de locul în care sunt oferite. Absenţa de predictibilitate este cea care lipseşte nu numai în mediu economic din ţara noastră, ci este o caracteristică a acestei Uniuni Sociale care ne conduce pe culmile eşecului. Săptămâna trecută Guvernul a adoptat proiectul de lege care reglementează exploatarea minereului din perimetrul Roşia Montană. Domnul premier Ponta girând, prin propria semnătură, proiectul care va fi trimis Parlamentului. În fapt, exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, după cum ne informează domnul premier Ponta, fără să precizeze că statul va fi condiţionat să îndeplinească cumulativ mai multe obligaţii. Totodată, domnul Viorel Ponta uită să informeze cetăţenii acestei ţări despre drepturile pe care statul român, prin semnătura domnului Ponta, le acordă Companiei private Roşia Montană Gold Corporation. Astfel, printre cele mai importante regăsim neputinţa cetăţenilor din această zonă de a decide cu privire la soarta lor. În fapt, pentru soarta cetăţenilor acestei ţări se preocupă, zi de zi, domnul premier Ponta, mai ales prin desele apariţii media. Aşadar, toţi locuitorii Roşiei Montane care vor refuza să-şi vândă proprietăţile vor fi daţi afară de pe pământurile lor (care vor deveni, după plata unei compensaţii aflate propriu-zis la bunul plac al Companiei, în concesiune spre exploatare unei alte entităţi private, Gold Corporation). De asemenea, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) are dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa oricăror imobile expropriate din perimetrul minier, inclusiv a celor cu "destinaţie specială" (lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire etc.). Mai mult, perimetrul licenţei Roşiei Montane Gold Corporation nu are limite fixe, iar Agenţia Naţională de Resurse Minerale are obligaţia de a-l reconfigura oricând, la cererea acesteia, în afara oricărei proceduri de reglementare. În fapt, ceea ce reiese din actul normativ adoptat de către domnul prim-ministru Ponta este că dorinţa Roşiei Montane Gold Corporation devine lege pentru stat. Astfel, această corporaţie poate obţine orice avize (avize care nu au termen de valabilitate), poate obţine acordul de mediu concomitent, ba chiar înaintea avizului de mediu pentru planul de urbanism (în ciuda diverselor acte normative care sunt în vigoare astăzi), poate scoate, în termen de 30 de zile, orice teren din circuitul agricol pe care să-l includă în intravilan cu categoria de folosinţă pajişte din perimetrul proiectului minier, pe baza unei simple cereri a acestei corporaţii. De asemenea, această corporaţie poate deveni proprietarul sau concesionarul oricărui imobil necesar exploatării miniere din perimetrul minier asupra căruia statul român sau autorităţile publice locale deţin un drept de proprietate publică sau privată, în doar 45 de zile de la depunerea unei solicitări formale, fără nicio dezbatere sau decizie locală şi fără nicio licitaţie publică. În plus, dreptul de preempţiune la cumpărarea de păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publică a statului nu va reveni statului, ci acestei corporaţii, la preţ şi în condiţii egale. Toate acestea, repet, în condiţiile în care perimetrul licenţei Roşiei Montane Gold Corporation nu are limite fixe. Şi peste toate acestea, se va adăuga obligatoriu cantitatea de cianură. Adică, numai "avantaje" în dezavantajul statului român, adică în dezacord cu interesul naţional. Astfel, dacă în timpul campaniei electorale conştiinţa îi dicta domnului Ponta să nu susţină proiectul Roşia Montană, acum, la un an de la guvernare, domnul Ponta aprobă în şedinţa de guvern proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. Dar surpriza nu s-a lăsat aşteptată, astfel că domnul premier Ponta nu a putut fi de acord de două ori cu propria soluţie şi a declarat că va trimite proiectul de lege adoptat în şedinţa de guvern Parlamentului, dar că deputatul Ponta nu va fi de acord cu acest act normativ. Astfel, consider că problemele domnului Ponta depăşesc tematica penibilului şi a laşităţii cu care ne-a obişnuit deja. În fapt, obişnuinţa domnului prim-ministru de a minţi cu neruşinare ori de câte ori se iveşte ocazia nu ne este străină. Dilema cu privire la responsabilităţile pe care un premier le are în îndeplinirea funcţiei executive aparţine chiar primului-ministru Ponta. Astfel, aflăm din declaraţiile domnului premier că altă instituţie are rolul de a deţine toate elementele necesare luării unei decizii, şi anume Parlamentul. Mai mult, logica halucinantă a domnului premier este că a adoptat proiectul de lege din postura de prim-ministru, pentru că trebuie să se gândească la binele economiei şi să atragă investiţii, dar, în calitate de deputat, va vota împotrivă. Dubla personalitate a domnului Ponta, în fapt, reiese şi din declaraţiile şi acţiunile pe care le-a avut ca politician, atât în perioada când era în opoziţie, cât şi acum, când este responsabilul acţiunii guvernamentale. "Faceţi cum credeţi" este replica domnului Ponta cu privire la acţiunea parlamentarilor USL referitor la proiectul care va fi trimis în Parlament cu propunere de adoptare. Ne întrebăm, domnule premier, care este calitatea pe care o deţineţi în cadrul partidului dacă nu sunteţi capabil să oferiţi parlamentarilor partidului pe care-l conduceţi informaţii relevante, lămuriri, avantaje şi dezavantaje ale acestui contract pe care un astfel de proiect îl are pentru ţara noastră. Oare parlamentarii USL nu sunt decât o masă de manevră pe care o folosiţi potrivit intereselor politice de moment?! Dacă premierul unei ţări nu are toate informaţiile necesare adoptării sau respingerii unui act normativ, dacă nu există un studiu de oportunitate, pe baza căruia să se discute avantajele şi dezavantajele acelui proiect, când nu există o dezbatere la nivel politic cu factorii de conducere din partid, cu parlamentarii, cu factorii care urmează a fi implicaţi în proiect, cu societatea civilă, mă întreb, domnule Ponta, în baza căror elemente sunteţi în măsură să luaţi decizii care privesc viaţa cetăţenilor acestei ţări? Este posibil oare ca timpul irosit pe la diversele televiziuni sau lupta cu partenerul pactului de colaborare să fie una dintre posibilele cauze pentru care nu aveţi timpul necesar pentru a va informa, pentru a guverna? Mostra ipocriziei de a considera că parlamentarii USL reprezintă doar o masă de manevră, precum i-aţi considerat pe cetăţenii care v-au votat, este dovedită. Este laşitatea de a-ţi asuma politic un proiect pe care-l girezi prin semnătura ta în calitate de şef al guvernului, dar nu-l recunoşti ca fiind în acord cu interesul naţional, astfel, votezi împotriva proiectului în calitate de deputat. În plus, domnule prim-ministru, poate ne explicaţi ce reprezintă pentru dumneavoastră interesul naţional şi când acţionaţi în acord cu acesta? Pericolul de a fi conduşi de un prim-ministru pentru care interesul naţional se află pe ultimul plan, iar propria dezinformare se află la loc de cinste ar fi doar o tristeţe dacă nu ar reprezenta un atac la adresa siguranţei naţionale. Vă întreb, domnule prim-ministru, cine va fi tras la răspundere pentru incompetenţa de care daţi dovadă, zi de zi, în gestionarea intereselor statului român: domnul premier Ponta sau domnul deputat Ponta? Vă mulţumesc. (Îşi reia locul la prezidiu.) |
|
|||
|
|
|
Daţi-mi voie să ofer acum cuvântul domnului deputat Aurelian Ionescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, şi să îl rog pe domnul deputat Cătălin Drăguşanu, din partea aceluiaşi grup parlamentar, să-şi pregătească următoarea intervenţie. Domnule coleg, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi prezenţi, Declaraţia mea politică este despre Roşia Montană, titlul fiind "Roşia Montană - între mirajul economic şi distrugerea unui obiectiv de patrimoniu unic în Europa". În aceste zile, opinia publică din România a dezvoltat subiectul Roşiei Montane într-o manieră demnă de un obiectiv central, cu implicaţii profunde în sferele socio-economice şi de patrimoniu naţional. Chiar şi aşa, ca mecanism informaţional şi reţea de promovare a iniţiativelor publice, demonstrăm că suntem cu un pas în spatele diferitelor organisme europene care dezbat şi analizează toate aspectele relevante legate de o viitoare deschidere a exploatării minereurilor de la Roşia Montană. În ceea ce mă priveşte, eu personal voi vota împotriva acestui proiect de lege, pe care îl consider nu doar insuficient explicat din punct de vedere al riscurilor şi consecinţelor ce le presupune, ci mai ales confecţionat pe canalele mediatice prin reflectarea unui singur aşa-zis avantaj, şi nici acela de netăgăduit, şi anume principiul economic. Poate cel mai deranjant detaliu în acest tablou al împărţirii responsabilităţii este faptul că despre Roşia Montană şi despre ceea ce reprezintă ea pentru România şi pentru patrimoniul mondial se ştie mai mult în străinătate decât în ţară. Rând pe rând, mai multe organizaţii ce protejează patrimoniul natural şi cultural la nivel european au pus Roşia Montană în capul listei de priorităţi pentru conservare. Ceea ce vor europenii să protejeze la noi în ţară sunt cei 7 km de galerii subterane ce datează din timpuri dacice şi romane la Roşia Montană, siturile funerare romane, edificiile şi drumurile proprii acestei perioade. Ele, şi nu numai, fac ca peisajul minier de la Roşia Montană să pună România pe harta celor mai reprezentative vestigii de care Europa încă se poate bucura. Aceste importante obiective de patrimoniu cultural european vor dispărea odată cu demararea la Roşia Montană a proiectului minier, distrugându-se în mod ireversibil, aşa cum o şi arată cele mai elaborate studii, cel mai complex şi extins sistem de exploatare minieră auriferă antică existent până astăzi pe vechiul teritoriu al Imperiului Roman. Mai mult decât atât, viitorul proiect minier va afecta grav patrimoniul natural al zonei şi va altera complexul monumentelor Piatra Corbului şi Piatra Despicată, fiindcă acesta va trebui să lase locul construirii bazinului artificial de acumulare a reziduurilor. Efectele negative ale punerii în aplicare a proiectului de lege propus Parlamentului nu se opresc aici, din păcate. Alături de distrugerile deja enumerate, trebuie menţionat şi impactul major pe care utilizarea de cianuri l-ar avea asupra populaţiei şi biodiversităţii din zona Roşia Montană. În schimbul acestor dezechilibre, nu mă vor grăbi să pun niciodată nici infimele sume rezultate din redevenţa plătită de firma de exploatare şi nici locurile de muncă create în zonă pe o perioadă determinată. Prefer ca România să-şi păstreze valorile pentru care Europa o invidiază, considerând absolut obligatoriu, din punct de vedere moral, demersul de a lăsa nealterată copiilor noştri resursa materială, umană şi istorică pe care comunitatea veche de peste 2000 de ani şi practicile agriculturii tradiţionale de la Roşia Montană le reprezintă în plan naţional şi european. Astfel, mă alătur organizaţiilor constituite la nivelul societăţii civile româneşti şi asociaţiilor europene care recunosc şi îşi propun să protejeze patrimoniul de la Roşia Montană şi declar că nu voi susţine proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argintifere din această zonă remarcabilă a României. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl invit pe colegul dumneavoastră, Cătălin Drăguşanu să-şi prezinte declaraţia politică şi o rog pe doamna doctor Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să se pregătească pentru a urma la microfonul Camerei Deputaţilor. Stimate coleg, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia politică este intitulată "Febra aurului". La 15 ani de la începerea explorărilor aurifere în Roşia Montană, astăzi ne aflăm într-o nouă fază a acestui proiect, şi anume demararea exploatării. Guvernul a aprobat proiectul de lege ale cărui principalele măsuri sunt: - participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă la 25%; - redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va creşte de la 4% la 6%. La Roşia Montană se face minerit de peste 2000 ani. Au exploatat resursele existente toţi strămoşii noştri şi este normal să o facem şi noi, mai ales într-o perioadă economică nu tocmai fericită. Înţeleg raţiunile economice, dar nu înţeleg determinarea de a ieşi în pierdere când eşti proprietarul celui mai mare zăcământ de aur din Europa! Adică statul român nu este nici măcar partener egal cu firma canadiană? De ce nu putem negocia o situaţie win-win? De ce nu 50%-50%, noi cu aurul, ei cu tehnologia, dacă tot dorim să punem în aplicare acest proiect? Din măsurile proiectului de lege aprobat de Guvern reiese ceva de genul: daţi-ne resursele voastre şi vă lăsăm să munciţi pentru noi! Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafaţă dinEuropa princianurare şi va cuprinde patru cariere deschise şi o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului şi argintului, precum şi un iaz de decantarea substanţelor chimice cu o suprafaţă de circa 400 hectare. De altfel, din punct de vedere tehnologic, nici nu putem vorbi de un "proiect minier", ci mai degrabă asistăm la un proiect industrial - apropiat industriei materialelor de construcţii - întrucât operaţia de extragere a minereului aurifer nu se face prin metode clasice de către mineri, ci direct, la suprafaţă, prin dislocarea muntelui, urmată de transportul şi concasarea minereului aurifer şi separarea aurului princianurare în recipiente speciale. Prin acceptarea unui astfel de "parteneriat" România nu face altceva decât să-şi arate neputinţa de a-şi gestiona propriile resurse şi de a deveni independentă cu adevărat. România ar putea pune la punct un program de tehnologizare şi de exploatare pe cont propriu a acestor resurse, ce-i drept, necesită un pic de timp şi fonduri. De asemenea, s-ar putea apela la metodele tradiţionale de minerit, asta asigurând locuri de muncă pentru o perioadă mai mare de timp, iar efectele dăunătoare ar fi mai mici. Dar cred că cineva se grăbeşte, de aceea se apelează la metode rapide: decopertare şi cianurare. În această situaţie, trebuie să ne asumăm responsabilităţile ce rezultă din exploatarea metalelor nobile prin această metodă şi mă refer aici la execuţia, exploatarea, închiderea şi monitorizarea imensului iaz de decantare ce va rezulta în urma proiectului industrial Roşia Montană. La baza acestei afirmaţii se află starea celor peste 32 de iazuri de decantare asociate exploatărilor miniere aflate în judeţele Maramureş, Harghita, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Braşov, necorespunzător întreţinute din lipsa alocării de fonduri. Să ne amintim tragicul accident din ianuarie 2000, când barajul iazului de decantare al societăţii Aurul SA a cedat, deversând 100.000 de metri cubi de ape contaminate cu cianuri (aproximativ 100 de tone de cianuri) peste câmpuri şi în sistemul hidrografic local, afectând râurileSăsar,Lăpuş,Someş,TisaşiDunăreînainte de a ajunge laMarea Neagră. Au fost afectate sursele de apă din trei ţări, România, Ungaria şi Iugoslavia, afectând milioane de locuitori. Sute de tone de peşte mort au fost colectate din apele râurilor poluate. Mii de păsări au murit din cauza cianurii deversate. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice dinEuropade dupăCernobîl. Compania australiană Esmeralda Exploration, cu care statul român a înfiinţat societatea Aurul SA, promitea că iazul de decantare va fi monitorizat corespunzător şi nimic rău nu se va întâmpla, dar dezastrul ecologic s-a produs şi nici în ziua de astăzi nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta. Pe acelaşi model, astăzi, compania Gabriel Resources, canadiană, de data aceasta, promite românilor avantaje nemaipomenite. În acelaşi fel, promite că va întreprinde conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, va asigura protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, va contribui la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană. În realitate, nu exista aşa ceva: un proiect de o asemenea anvergură, care va şterge de pe harta României patru din munţii săi, lăsând în loc cratere imense şi un monstruos iaz de decantare a apelor cu cianuri, va aduce cu el şi următoarele efecte negative:
În ultimele zile am primit peste 2200 de emailuri cu diverse titluri cum ar fi: "Nu proiectului Roşia Montană"; "Votul tău poate salva Roşia Montană"; "Salvaţi Roşia Montană"; "Votaţi în numele nostru şi al copiilor noştri, vă rugăm să votaţi conştient" sau "Nu vă jucaţi cu soarta noastră şi a copiilor noştri". Nici măcar un singur email din cele care au venit nu a prezentat avantajele şi nu a susţinut acestui proiect, şi asta dintr-un singur motiv: sunt neglijabile în raport cu impactul general. În prima sesiune parlamentară am fost solicitat să iau atitudine şi în cazul altor proiecte legislative, cum ar fi: "Legea retrocedărilor", "Legea apiculturii", "Legea geodezilor", "Legea animalelor fără stăpân", "Codul silvic", "Actele de identitate biometrice", unele din ele fiind încă în circuitul Parlamentului, dar în nici unul din cazurile enumerate mai sus nu s-a pus atâta patimă şi nu s-au făcut atâtea eforturi câte s-au făcut şi se fac pentru blocarea proiectului Roşia Montană... şi pe bună dreptate! Personal nu voi susţine acest proiect în forma actuală! Vă mulţumesc. Cătălin Drăguşanu, deputat de Neamţ. |
|||||
|
|
Domnule deputat, mulţumim şi noi pentru declaraţia prezentată. |
|||||
|
|
|
O invit la microfon pe doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, şi o rog pe doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, să se pregătească. Stimată colegă, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Doamna Camelia-Margareta Bogdănici: Bună dimineaţa, dragi colegi. Declaraţia politică se numeşte "Pledoarie pentru modificarea legislaţiei din domeniul psihiatriei". Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această declaraţie politică porneşte de la un eveniment nefericit care a avut loc în Iaşi, în perioada vacanţei noastre parlamentare, când un pacient cu schizofrenie a încercat să detoneze o bombă într-un amfiteatru al unei universităţi. Ceea ce s-a întâmplat în urmă cu puţine luni la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi readuce în atenţia noastră faptul că sistemul de sănătate mintală din România se confruntă cu probleme serioase. Bărbatul care a detonat un material explozibil în Amfiteatrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, are nouă internări la Spitalul de Psihiatrie "Socola". Acest tip de pacienţi pot face gesturi cu repercusiuni extrem de grave în societate, reprezentând un adevărat pericol social, câtă vreme ei umblă nestingheriţi printre noi. Realitatea ne relevă tot mai multe cazuri în care bolnavi cu probleme psihice grave intră în conflict cu normele de convieţuire socială, punând în pericol integritatea noastră, a tuturor. Problema fundamentală a sistemului de sănătate mintală din România constă în incapacitatea serviciilor medicale de psihiatrie de a monitoriza într-un mod unitar aceşti bolnavi. Traseul bolnavului cu afecţiuni psihiatrice îi permite acestuia ca după momentul diagnosticării să revină în societate, fără a mai fi monitorizat atent asupra modului cum acesta îşi respectă schema de tratament. Abia în momentul în care se instalează un nou episod al bolii, de cele mai multe ori, acesta ajunge din nou la medicul de specialitate. Însă atunci când familia sau suportul social lipseşte, nici măcar această revenire nu se mai produce. Eventual, în cazul în care fapta antisocială comisă de bolnavul psihic afectează o altă persoană, iar aceasta sesizează organele abilitate, însă, de multe ori, prejudiciul cauzat de pacientul cu probleme psihice este ireparabil. Undeva, pe drum, între diagnosticare şi o nouă revenire, bolnavul psihic se pierde, pentru că nimeni nu mai urmăreşte dacă pacientul urmează tratamentul sau nu. Este îngrijorător faptul că ministrul Nicolăescu nu a ţinut seama de semnalele de alarmă trase de specialiştii din acest domeniu. Încă din luna septembrie 2012, la Iaşi au avut loc dezbateri intense cu privire la necesitatea îmbunătăţirii situaţiei în care se află actualmente centrele de psihiatrie din Moldova. De asemenea, s-a constatat că numărul acestor centre este insuficient raportat la numărul de cazuri din regiune. În acest moment, există doar două centre de psihiatrie în Iaşi care deservesc întreaga regiune. În cadrul dezbaterii mai sus amintite, s-a subliniat necesitatea înfiinţării a încă şase centre de profil în zona Moldovei. Pe de altă parte, specialiştii reclamă nevoia urgentă de îmbunătăţire a legislaţiei care reglementează funcţionarea serviciilor de psihiatrie. Aşadar, este nevoie de un cadru legislativ care să permită specialiştilor din domeniul sănătăţii mintale o monitorizare adecvată a acestor pacienţi. Actualmente, nu există nici măcar o evidenţă clară care să releve numărul exact al persoanelor cu afecţiuni psihiatrice. Celor din sistem le este cunoscut faptul că intervenţia în cazurile psihiatrice presupune conlucrarea mai multor specialişti - medici psihiatri, psihologi, asistenţi sociali, fiind necesară o abordare complexă şi unitară, lucru care nu funcţionează în acest moment. Fac pe această cale apel la responsabilitate din partea Ministerului Sănătăţii care trebuie să ia urgent măsurile ce se impun în privinţa îmbunătăţirii legislaţiei din acest domeniu. Este necesar ca ministrul sănătăţii să se aşeze la masa dezbaterilor cu factorii abilitaţi şi specialiştii din sistem şi împreună să ajungă la cele mai bune soluţii care să se materializeze într-un timp rezonabil în măsuri legislative concrete. Numai schimbând actuala legislaţie putem spera că această situaţie se va îmbunătăţi şi că unele întâmplări ce ne pot pune viaţa în pericol nu se vor mai putea repeta. Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Camelia Bogdănici. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult, doamna deputat. |
|||||
|
|
|
O invit acum la microfon pe doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Aveţi cuvântul, doamna deputat. |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, Sunt în faţa dumneavoastră într-o perioadă de mare învolburare politică, cu lovituri sub centură, cu lovituri politice de imagine şi mi-e tare teamă că în această perioadă uităm că se apropie un moment foarte, foarte important, acela al începutului anului şcolar. Din punctul meu de vedere, copiii care strigă în stradă "Nu ne otrăviţi viitorul!" şi au dreptate, este o părere personală, nu ştiu sau e normal, fiindcă sunt foarte tineri, să treacă cu vederea faptul că există metode mult mai subtile de a li se otrăvi viitorul. Sunt în faţa dumneavoastră cu un apel, stimaţi colegi, să trimitem copiii la şcoală! Să trimitem copiii la şcoală în acest an, pentru că avem la momentul acesta o rată de abandon şcolar de 17,4%, în scădere faţă de 2010, dar mult peste media Uniunii Europene, care este 12,8%. Rezultatele politicilor în domeniu ale Guvernului Ponta vor fi fără discuţie încununate cu succese în perioada care vine, dar şcoala începe acum şi consider că este cazul ca noi să ne punem în funcţiune credibilitatea de oameni votaţi în colegiile noastre pentru a sta de vorbă cu factorii implicaţi, mai toţi factorii implicaţi îl neglijează de foarte multă vreme pe şcolar. Neglijează nevoia şcolarului de a performa. Trebuie să vorbim, să discutăm cu părinţii care limitează perioada de şcolarizare, pentru că au din ce în ce mai puţină încredere în credibilitatea şi în consideraţia socială acordată omului cu şcoală şi de aceasta ne facem toţi vinovaţi, trebuie să ţinem legătura cu corpul didactic şi salut decizia ministrului Pricopie de a obliga şcolile ca începând cu anul şcolar 2013-2014 să raporteze lunar prin internet absenţele şcolarilor. De asemenea, neglijarea şcolarului şi a performanţelor lui de către familie este foarte, foarte grav. Şi consider, de asemenea, că avem nevoie de variante încă neexplorate, pentru că venind din această categorie, ştiu precis că investitorul român investeşte, stimaţi colegi, în această ţară nu doar bani, investeşte şi suflet. Şi ştiu din proprie experienţă că face, are atitudini de sprijin ale copiilor săraci, care provin în special din patru categorii: cei de etnie romă, cei care fac parte din familii sărace, cei din mediul rural şi cei cu dizabilităţi. Haideţi să încercăm cu toţii, cu tot respectul vă rog, să facem o emulaţie naţională, apelând la investitorul român, care nu va da faliment dacă îmbracă, încalţă şi cumpără caiete câtorva şcolari la început de şcoală. Este foarte adevărat că din punctul de vedere al politicilor care îl privesc pe şcolar, rezultatele vor apărea în curând, dar cine nu începe şcoala anul acesta, începe o viaţă fără şansă, care duce în întuneric, care duce în lipsă de perspectivă pentru viitorul lui personal şi pentru ţară. Statistic s-a dovedit că doar 8% dintre cei care încetează să meargă la şcoală vor relua ulterior studiile, pentru a termina ciclul primar. Dragi colegi, haideţi ca dincolo de lucrurile, fără discuţie, foarte importante, în legătură cu care ne confruntăm în momentul aceasta, să vedem 10 zile mai departe către un eveniment important, de mare influenţă pentru viitorul generaţiilor următoare şi să trimitem în toamna aceasta copiii la şcoală. Vă mulţumesc frumos. Sunt Carmen Hărău, deputatul municipiului Hunedoara. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult, doamna deputat. |
|||||
|
|
|
Urmează domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Stimate coleg, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi am să fac o declaraţie politică numită "Eliminarea tarifelor de roaming în Uniunea Europeană, o necesitate". De la 1 iulie, toţi operatorii care oferă servicii de roaming în reţelele publice de comunicaţii mobile în interiorul Uniunii Europene au fost obligaţi să aplice noi tarife maxime pentru serviciile oferite clienţilor care călătoresc într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi utilizează telefonul în sistemul roaming. Din 2007 Uniunea Europeană a redus tarifele de retail cu 80%. Dacă în perioada 2007-2008, pentru un apel efectuat în roaming clienţii plăteau 0,49 euro pe minut, între 2008 şi 2009 tariful pentru acelaşi serviciu era de 0,46 euro pe minut. Între 2009 şi 2010 tariful a scăzut la 0,43 euro pe minut, iar în 2010 - 2011 tariful a ajuns la 0,39 euro. În prezent, pentru acelaşi serviciu se aplică un cost de 0,24 euro pe minut fără tva. Dacă între 2010 şi 2011 abonaţii plăteau 0,15 euro pe minut, acum acelaşi serviciu îi costă pe abonaţi 0,07 euro pe minut. Noile tarife sunt conforme cu prevederile Regulamentului UE nr. 531/2012 a Parlamentului European şi a Consiliului privind roamingul în reţelele publice de comunicaţii mobile în interiorul Uniunii Europene. Iată, deci, necesitatea eliminării roamingului în Uniunea Europeană. Recent Comisia Europeană a votat pentru eliminarea tarifelor de roaming pentru apeluri telefonice, mesaje şi internet în Uniunea Europeană. În cazul în care propunerea comisiei va fi acceptată de către Parlamentul European, se vor crea utilizatorilor condiţii de a vorbi cu aceleaşi tarife ca în ţara lor. Ideea din spatele propunerii este de a încuraja consolidarea operatorilor de telefonie mobilă din Europa, cu scopul de a atrage noi investiţii. Alături de comisarul european pentru agendă digitală, Neelie Kroes, susţin ideea eliminării tarifului de roaming în Uniunea Europeană, ţinând cont de faptul că sunt şi secretarul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii din Parlamentul României. Odată eliminate tarifele de roaming, piaţa unică va permite operatorilor străini să concureze pentru clienţii din alte ţări, ceea ce ar putea duce la crearea de alianţe şi fuziuni, similare cu cele din industria aeronautică. Un alt aspect al iniţiativei - va avea efecte pozitive şi asupra economiei româneşti, mai precis asupra firmelor care au relaţii comerciale cu cele din Uniunea Europeană, având în vedere că 80% din exportul ţării noastre se îndreaptă către statele Uniunii Europene. Firmele româneşti vor avea un acces mai uşor la partenerii economici străini, cât şi la o mai mare deschidere către potenţialii clienţi din Uniunea Europeană. Dragi colegi, vă sugerez să susţinem împreună această măsură care va avea efecte benefice atât din punct de vedere economic, cât şi social. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule deputat Iacoban, vă mulţumesc şi eu. Înţeleg că nu mai avem colegi înscrişi, pentru a-şi prezenta declaraţia politică. Am epuizat lista prezentată de către Secretariatul Camerei Deputaţilor. Daţi-mi voie să-i nominalizez pe cei care au apreciat că astăzi îşi depun în scris declaraţiile politice. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, următorii deputaţi: Itu Cornel, Ioan Stan, Andrei Dolineaschi, Vlad-Alexandru Cosma, Cătălina Ştefănescu, Gheorghe Ciobanu, Scarlat Iriza, Ionuţ Vulpescu, Iuliu Nosa, Marian Enache, Ovidiu-Cristian Iane, Neculai Răţoi, Aurelia Cristea, Octavian Petric, Violeta Tudorie, Dorel Covaci şi Florin Iordache. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnii deputaţi: Radu Zlati, Florin Ciurariu şi Thuma Hubert. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal: Cezar Preda, Ioan Balan, Florin Secară şi Claudia Boghicevici. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator: Ion Diniţă. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu: Miron Smaradache, Daniel Oajdea şi Ioana Dumitru. Din partea Grupului parlamentar fără apartenenţă la un grup parlamentar, domnul deputat Ovidiu-Ioan Dumitru. În total, 14 parlamentari şi-au prezentat astăzi declaraţiile de la microfonul Camerei. Din aceşti 14, 5 reprezintă puterea şi 9 opoziţia, iar la Secretariatul Camerei şi-au depus declaraţiile politice 29 de deputaţi, din care 8 ai opoziţiei şi 21 reprezentanţi ai puterii. Stimaţi colegi, Cu acestea, declar închisă şedinţa consacrată astăzi declaraţiilor politice. Ne revedem la ora 10,00, atunci când va fi deschisă şedinţa consacrată dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi. Doamne ajută şi să auzim numai de bine! O zi bună tuturor! |
|||||
|
(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă) |
||||||
|
"ASF" A se face că face pentru ca lumea să nu vadă că nu face e actuala politică guvernamentală. După ce a plâns ani de zile pe umărul cetăţeanului năpăstuit, guvernul a decis măsuri reparatorii. Poate că o să vă mire... dar nu au creat, aşa cum au promis, un milion de locuri de muncă, şi nici nu au redus taxele şi impozitele. Guvernul a decis să acorde măsuri reparatorii poporului prin reprezentanţi, mai precis prin salariile compensatorii achitate foştilor conducători ai autorităţilor comasate în ASF. După ce au primit ani de zile salarii de sute de mii de euro şi li s-a găsit şi un nou loc călduţ de tăiat frunza la câini, USL dă până la 9 salarii în cazul CNVM sau până la 19 salarii în cazul CSA. Vă las să meditaţi la "dreptatea până la capăt" marca USL - cei 800.000 de euro acordaţi cu generozitate pentru vacanţa unui singur pseudisponibilizat rezolvau timp de o lună plata la timp a salariilor a 3.200 de rezidenţi. Am propus impozitarea cu 99% a acestor salarii, dar mâna lungă a USL preferă buzunarele rezidenţilor, şi evită pe cele susţinute politic. |
|
||||
|
"Antitetanos de Vaslui" Ministerul Sănătăţii a transformat vaccinarea antitetanică a românilor într-o telenovelă. La jumătatea lunii mai, Ministerul Sănătăţii ne informa că 24.000 de doze de vaccin antitetanos, dintre cele 30.000 aflate în momentul respectiv în stocul Unifarm, au fost transmise către unităţile sanitare şi direcţiile de sănătate publică, în funcţie de necesarul acestora. Ministerul Sănătăţii ne asigura şi îşi asigura liniştea precizând că nu există premisele unei crize de vaccin antitetanos întrucât spitalele pot face comenzi la Unifarm, care deţinea numărul necesar de doze. Se pare că spitalele din ţară nu au ştiu de preţioasele indicaţii ministeriale. Criza vaccinului antitetanic s-a acutizat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui. De două săptămâni unitatea medicală nu mai dispune de nicio doză de produs, iar plăgile pacienţilor sunt tratate cu penicilină. În fiecare lună în Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui se administrează cel puţin 400 de doze de antitetanos, însă în urmă cu câteva zile Ministerul Sănătăţii a transmis o adresă prin care spune pacienţilor şi medicilor să mai aştepte importul a 16.000 de doze de vaccin. Neadministrarea vaccinului antitetanos în cazuri ce reprezintă urgenţe medicale favorizează infecţia care poate duce chiar la deces. Pacienţii din întreaga ţară "mulţumesc din inimă partidului". Între timp, proiectul meu de lege ce prevede reînfiinţarea Institutului Cantacuzino rămâne prin sertarele parlamentului. |
|
||||
|
"Când le cerem socoteală?" Nu a trecut prea mult timp de la ultimele alegeri şi deja există numeroase motive să ieşim în stradă: promisiuni neonorate, noi taxe şi impozite, miniştri penali, contracte dubioase, clientele noi de partid, continuarea măsurilor de austeritate a guvernării PDL şi menţinerea acordului cu FMI, o lege a sănătăţii proastă şi, în aceeaşi notă cinică, demararea mineritului cu cianuri şi a exploatării gazelor de şist. În tot acest timp, politicienii puterii zâmbesc pe la televiziuni şi-şi văd liniştiţi de traiul îmbelşugat... Când le vom cere socoteală? |
|
||||
|
"Cine vorbeşte?" Premierul recunoaşte că nu a prevăzut creşteri salariale şi de pensii care să acopere creşterea preţurilor din România, dar ne oferă cu generozitate consolarea guvernamentală atunci când ne anunţă că şi în America sistemul de pensii e în faliment total. Premierul ne trage de urechi şi ne tot spune că impozitele sunt mici, noi plătim 16%, germanii plătesc 45%. E greu să ai aceleaşi şosele, şcoli şi spitale. Aici e veşnicul paradox al gândirii româneşti: vrem să avem de toate, dar să plătim cele mai mici taxe la stat. Premierul ne avertizează părinteşte că atunci "când vom avea cu un angajat mai mult decât pensionari, mai puţină muncă la negru, mai mulţi oameni care cotizează la buget, atunci când generaţia noastră va ajunge la pensie, nivelul pensiilor va ajunge să asigure un trai decent." Îl avertizăm pe premier că atunci când vom avea salarii nemţeşti sau condiţii ca în America vom înţelege să plătim şi impozite de 45%. Nu am înţeles însă cine vorbeşte: domnul Boc sau domnul Ponta? |
|
||||
|
"Cine-i opreşte? Patru şoferi beţi pe oră." În timp ce parlamentarii sunt veşnic în vacanţă, viaţa noastră este pusă în pericol. Într-o singură oră la Iaşi patru şoferi cu vârste de 23, 27 30 şi 42 de ani au fost depistaţi pozitiv la etilotest, cu concentraţii de alcool cuprinse între 0,49 şi 0,79 mg/l, iar unul dintre aceştia a refuzat recoltarea de probe biologice la spital. Proiectul legislativ prevede patru tipuri de măsuri: dublarea (şi chiar triplarea) pedepselor cu închisoarea pentru alcoolemie penală sau consum de stupefiante, creşterea duratei de suspendare a permisului (la 5-10 ani pentru alcoolemie penală şi la 6 luni - 1 an pentru contravenţii), majorări în cazul recidivei în cinci ani de la restituirea permisului (cu 10 ani pentru alcoolemia penală) şi imposibilitatea reducerii sancţiunilor aplicate pentru alcool şi droguri. Aceste măsuri sunt uşor de pus în practică, nu presupun niciun efort bugetar, iar eficienţa înăspririi legislaţiei rutiere e dovedită de scăderea cu 30-50% a numărului de evenimente rutiere soldate cu morţi şi răniţi în ţări precum Portugalia, Franţa, Anglia, Luxemburg, Olanda. În aceste ţări, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice (0,8 g/l) sau refuzul testării sunt pedepsite cu închisoarea până la doi ani, 4.500 de euro amendă, şase puncte de penalizare şi trei ani de suspendare a permisului, iar recidiva este pedepsită cu până la patru ani de închisoare, 9.000 de euro amendă, şase puncte de penalizare şi pierderea permisului pentru minim trei ani. Apreciem că adoptarea acestui proiect legislativ va duce la scăderea semnificativă a accidentelor rutiere şi va creşte siguranţa rutieră pe şoselele din România. |
|
||||
|
"Copiii României" Aproape jumătate din copiii din România sunt bătuţi, înjuraţi şi trăiesc în familii sărace. România a ajuns pe locul 29 din cele 29 de ţări industrializate studiate de UNICEF în ceea ce priveşte starea de bunăstare a copiilor, fiind situată în urma Letoniei şi a Lituaniei. 23,6% dintre copiii români sunt săraci şi 40% dintre ei declară că familia lor are bani puţini, iar 39,69% dintre copiii români au probleme cu locuinţa. 42,41% dintre copiii români sunt implicaţi în bătăi, 41,04% dintre ei fiind agresaţi de alţii, iar rata omuciderilor printre minori ne plasează pe locul 27 din 29. 14,78% dintre cei mici sunt obezi. Cauzele sunt multiple: doar 40,63% mănâncă fructe, doar 45,34% mănâncă micul dejun şi doar 19,61% dintre copiii români fac sport. 30,71% dintre adolescente devin mămici, 10,60% dintre minori fumează, 17,50% beau alcool şi 6,08% se droghează cu cannabis. O mare parte a acestor probleme se datorează faptului că suntem pe ultimul loc şi în ceea ce priveşte educaţia. Propunerea introducerii educaţiei pentru sănătate ca materie de studiu în instituţiile de învăţământ poate corecta o mare parte din aceste probleme. Până atunci, copiii României sunt condamnaţi la boală şi marginalizare. |
|
||||
|
"Cum se abandonează un gazoduct?! Varianta USL" 26 august 2013. Localitatea Rediu, Iaşi, România. Punctul zero al şantierului gazoductului Iaşi-Ungheni. Tovarăşul prim-ministru în faţa unei delegaţii consistente, asistă cu mândrie usl-istă la un spectacol fastuos: zeci de utilaje, sute de conducte, muncitori harnici ce sudează de zor sub privirile înţelepte ale guvernanţilor. Încă puţin şi vopseau şi frunzele în verde. Discurs măreţ: "până acum, de ani de zile am tot vorbit cum facem noi conducta şi n-a făcut nimeni nimic. Eu am vrut să văd acum că începem lucrările, vreau să văd în decembrie dacă s-au ţinut de cuvânt constructorii". Foarte, foarte bine! E foarte bine, dar... La nici două zile după entuziasmanta ceremonie locul e pustiu. Cârcotaşii din administraţia judeţeană a Iaşiului susţin că firma responsabilă de proiect ar fi transportat toate utilajele, conductele şi muncitorii pentru spectacolul de a doua zi de la Ungheni, pentru ca tovarăşul prim-ministru să se bucure şi în Republica Moldova, alături de premierul Iurie Leanca, de această minunată realizare a actualei guvernări. Alţi deviaţionişti spun că muncitorii au plecat să lucreze la marea reţea de autostrăzi pe care ne-a arătat-o domnul Fenechiu sub îndrumarea atentă a ministrului marilor proiecte, iar cei mai răi spun că se lucrează la spitalul regional de urgenţă de la Iaşi, dar că noi nu vrem să recunoaştem acest lucru. Din păcate pentru noi toţi, şi gazoductul Iaşi-Ungheni e doar o nouă gogoriţă a guvernului copy-TV care nu are bani decât pentru clientela de partid. Cu o majoritate toxică de 70%, România rămâne ţara tăiatului de panglici şi a discursurilor sforăitoare cu tricolorul în diagonală. Acum câteva minute am fost anunţat că nişte nerecunoscători spun că lucrarea se va termina în patru luni şi jumătate ca şi cincinalele de 4 ani şi jumătate. Dar asta într-o nouă apariţie a tovarăşului la TV. |
|
||||
|
"Gazele de şist aduc Vasluiul în zodia cancerului" În prima jumătate a acestui an peste 600 de vasluieni au fost diagnosticaţi cu diverse forme de neoplazii. Cancerul face ravagii în acest judeţ năpăstuit, iar numărul total al pacienţilor a ajuns la aproape 7.000. Statisticile înfiorătoare arată că în prima jumătate a acestui an, incidenţa bolii a crescut cu 9,87% faţă de acelaşi interval al anului trecut. Concret, sunt în evidenţă 6.902 bolnavi cu diferite neoplasme, 634 fiind luaţi în evidenţă în primul semestru. Acesta este doar vârful icebergului letal, pentru că numărul real al pacienţilor este mult mai mare din cauza deficitului de diagnosticare legat de lipsa specialităţilor de oncologie pediatrică şi hematooncologie. Într-un judeţ situat în cea mai săracă zonă din Europa, mii de suflete sunt condamnate la suferinţă datorită stilului de viaţă nesănătos şi a lipsurilor de tot felul... În locul prosperităţii mult promise, autorităţile ne oferă otravă pe pâine prin începerea explorării gazelor de şist, aşa că fiecare vasluian se întreabă dacă nu va fi el în postura următorului pacient lovit de această boală necruţătoare. |
|
||||
|
"În urgenţă nu există două categorii de cetăţeni" Sunt milioane de români care trăiesc şi muncesc în afara ţării. Sunt milioane de români care trăiesc în ţară şi plătesc asigurări de sănătate. Sunt sute de mii de români ce călătoresc în străinătate. Atunci când se uită la televizor, oamenii văd că atunci când ai o urgenţă este posibil să se trimită avioane sau elicoptere sau să fii aşteptat de ambulanţe pe aeroport şi transportat la marile spitale pentru a primi asistenţă medicală de înaltă performanţă. Oamenii văd că se poate pentru Muntenegru, dar că nu se vorbeşte nimic despre accidentaţii din Anglia sau Spania. Pacienţii spun că atunci când se primeşte un telefon de la Bucureşti, un ars sau un politraumatizat poate fi transportat oricând la Bucureşti, chiar dacă la Iaşi există clinicile şi specialiştii necesari. Toţi mă întreabă de ce există cetăţeni de rangul doi atunci când se vorbeşte de asistenţă medicală, iar cei disperaţi consideră că sunt îndreptăţi să sune oriunde pentru a primi sprijin. În acest moment există nouă ţări ce au încheiat acorduri cu ministerul afacerilor externe privind asistenţa medicală gratuită pentru membrii misiunilor diplomatice, 17 ţări ce au încheiat acorduri prinvind asistenţa medicală a cetăţenilor pe bază de reciprocitate şi 35 de ţări ce au încheiat acorduri cu ministerul educaţiei şi cercetării referitoare la acordarea asistenţei medicale. Solicităm prin acest demers parlamentar implementarea unei proceduri clare şi transparente, aplicabilă oricărui cetăţean român aflat într-o situaţie critică în afara ţării. |
|
||||
|
"Plini de datorii" Lipsa măsurilor de relansare economică aduce-n sapă de lemn tot mai mulţi români. Pentru traiul zilnic cetăţenii sunt nevoiţi să se împrumute, iar sumele datorate depăşesc sute de milioane de lei. Doar în Iaşi creditele în lei au depăşit 2.400 de milioane, iar cele în valută au trecut de 5.200 de milioane de lei. Mai bine de jumătate din aceste credite sunt contractate de populaţie, iar peste şaizeci la sută sunt făcute pentru consum, locuinţe, tratamente medicale sau studii, ceea ce arată disperarea şi lupta pentru subzistenţă. Din păcate, până şi aceste credite sunt greu de achitat. La nivel naţional restanţele au ajuns la aproape 14% din totalul creditelor iar lipsa locurilor de muncă şi cotele record ale şomajului fac iluzorie orice speranţă de mai bine. Am propus două proiecte legislative ce se regăsesc în promisiunile de campanie ale actualei majorităţi. Vorbesc astăzi de reducerea TVA şi a CAS-ului, care poate duce la relansare economică, stimularea producţiei şi a consumului, crearea de noi locuri de muncă şi reducerea evaziunii fiscale. Votul majorităţii va decide dacă vom fi din ce în ce mai săraci şi din ce în ce mai îndatoraţi sau vom avea noi locuri de muncă. |
|
||||
|
"Statul, dator vândut la Roşia Montană" Tele-premierul Victor Ponta are în ceea ce priveşte Proiectul minier de la Roşia Montană o strategie deliberată. În afară de minciuna evidentă, el mimează acum respectul pentru separaţia puterilor în stat. Ca şi în urmă cu un an, în timpul tentativei de lovitură de stat mascată într-un referendum, Victor Ponta vine cu aceeaşi poveste "eu, ca prim-ministru, nu decid, decide Parlamentul". Asta este povestea cu care prinde musculiţe în plasă, o minciună grosolană atâta vreme cât Guvernul, adică Victor Ponta, emite, conform prevederilor legii, aviz pozitiv pentru exploatarea de la Roşia Montană. Asta înseamnă că el, Guvernul Ponta şi el, şeful Guvernului Ponta, este de acord. Se joacă de-a deputatul indignat care votează negativ, deşi el deja a semnat pentru exploatare. Dacă nu mima respectul faţă de separaţia puterilor în stat, îşi asuma responsabilitatea şi înfrunta în Parlament riscul unei moţiuni de cenzură. Şi care, mă rog, era riscul, atâta vreme cât în Parlament are o majoritate zdrobitoare de 70%? În plus, sunt curios cum se va vota în Parlament - la vedere, sau la secret cu bile, în aşa fel încât toţi cei de la USL să se spele pe mâini. Inclusiv Victor Ponta. Iar pentru a edifica pe toată lumea de când datează acest proiect (1995) şi minciuna din care s-a născut, în proiectul contractului de societate care a dus la înfiinţarea firmei mixte - n.a. - Euro Gold Resources, care în prezent se numeşte Roşia Montană Gold Corporation, ce încearcă acum să exploateze aurul de la Roşia, este menţionat că firma Gabriel Resources, partenerul străin de la Roşia, a câştigat licitaţia având ca obiect procesarea iazurilor aurifere, pe data de 4 septembrie 1995, adică cu o zi înainte să fie făcut anunţul din Adevărul, "Publicăm mai multe contracte de împrumut care arată cum statul, după ce a cedat gratis şi fără licitaţie licenţa către compania Gabriel Resources, a ajuns să fie dator cu aproape 40 de milioane de dolari către aceeaşi companie.Contractele de împrumut pentru finanţarea afacerii demonstrează cum statul nu poate încasa niciun dolar din dividende până la momentul la care Roşia Montană Gold Corporation nu va returna împrumuturi de sute de milioane de dolari către acţionarii săi privaţi": http://www.riseproject.ro/articol/documentele-confidentiale-ale-afacerii-rosia-montana/ Deci, nu este de mirare că într-o afacere gen Bechtel, a reapărut mama lui Dan Şova să negocieze... |
|
||||
|
Domnul Adrian Gurzău: " Se vede că tele-premierul Victor Viorel Ponta este "cu munca". Dar mai ales se simte. În timp ce economia urcă din pix în statistici - nu degeaba a schimbat guvernarea USL conducerea INS, realitatea ne arată că povara creşterii fiscale a afectat consumul privat şi afacerile companiilor. Iute şi eficient, aşa cum îi place să "muncească" tele-premierului. Creşterile succesive de accize, impozite locale, adăugate altor majorări ale poverii fiscale din anii anteriori, precum şi măsurile de genul creşterii salariului minim pe economie, au distrus profitabilitatea companiilor şi au subţiat veniturile disponibile ale populaţiei, erodând şi mai mult consumul. Preţurile de consum nu au mai scăzut din iunie 2012, când au consemnat o diminuare de doar 0,04% faţă de luna anterioară Din cauza "eficienţei" muncii depuse în interesul românilor timp de mai bine de un an, am ajuns să importăm până şi cartofii şi am luat un extrem de ruşinos "argint" la inflaţie. Dar suntem pe podium! Importurile de cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată, au crescut de aproape 2,4 ori în primele patru luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2012, ajungând la 84.841,7 tone. În plus, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, preţul cartofilor a înregistrat în primele 7 luni din acest an o creştere cu 10,69% faţă de decembrie 2012. În ceea ce priveşte premiul luat la inflaţie, România a înregistrat în iulie a doua mare rată anuală din Uniunea Europeană (UE), de 3,4%, fiind devansată doar de Estonia, care a avut o inflaţie de 3,9%. Numai că Estonia are, cu totul, 1.342.409 locuitori, nu ca România, aproape 20 de milioane! Conform datelor Oficiului european de statistică (Eurostat), România se situează pe primul loc în UE atunci când este vorba despre creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni, cu un avans de 4,5%. În zona euro, în iulie rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 1,6%, în timp ce în UE inflaţia anuală a rămas stabilă la 1,7%. Conform opiniei publice a Consiliului Fiscal, aşa arată cifrele eşecului teleguvernării USL:
Marii economişti ai USL ar trebui să ştie faptul că nu veniturile trebuiesc ajustate la nivelul cheltuielilor, ci cheltuielile la nivelul veniturilor. Un Guvern responsabil, cu o strategie de dezvoltare economică, va crea cadrul cel mai bun de dezvoltare economică, asta însemnând, printre altele, în primul rând stabilitate şi predictibilitate fiscală - nu 20 de modificări ale Codului fiscal în jumătate de an. Un guvern responsabil va permite doar acele cheltuieli publice care sunt finanţabile fără deficit, pe cât posibil, şi direcţionate în vederea realizării unui mediu de afaceri relaxat, stabil şi predictibil. Dar aşa vom păţi până când nu va exista un cadru legal care să interzică politicienilor să constituie şi cheltuiască resursele bugetare după regula bunului plac. |
|
||||
|
"Creşterea natalităţii, esenţială pentru viitorul României" Astăzi vreau să supun atenţiei dumneavoastră o problemă de interes naţional care, deşi foarte gravă, este prea puţin cunoscută sau luată în serios: scăderea demografică din România şi previziunile sumbre legate de aceasta până la finalul acestui secol. Pentru a înţelege dimensiunea dezastrului, pentru evitarea căruia trebuie să începem acum să acţionăm, vă ofer o selecţie de date publicate de reputatul profesor Vasile Gheţău în studiile sale referitoare la datele ultimului recensământ, cel din 2011. În 2011, potrivit recensământului, populaţia stabilă a României număra 19,04 milioane de cetăţeni, număr pe care populaţia noastră l-a atins prima dată în 1965, pe fondul unui spor natural de 115.000 de persoane. În 2011 am avut spor natural negativ de 55.000 de persoane; 12 judeţe din România şi-au pierdut un sfert din populaţie în ultimii 20 de ani. Pe acest fond, mai adăugaţi şi faptul că între 1994 şi 2011 rata fertilităţii la românce a fost de 1,3-1,4 copii, în timp ce pentru simpla înlocuire a generaţiilor e nevoie de o rată de 2,1 copii. La actuala rată a fertilităţii, fără vreo intervenţie sau vreo politică publică privind demografia, avem în faţă un dezastru pe care îl vom lăsa pe spatele copiilor şi nepoţilor noştri. la finalul secolului ar urma ca România să aibă 34% din populaţie în vârstă de 65 de ani sau peste. Vă rog să meditaţi la acest procent, el este un indicator al calităţii vieţii urmaşilor dumneavoastră. Dacă nu schimbăm nimic, în anul 2100, dependenţa vârstnicilor va fi de 66 la 100 de adulţi, faţă de 26 la 100 de adulţi, cum este acum. E vorba de lumea în care vor trăi cei în care investim cel mai mult: copiii şi nepoţii noştri şi e mai adevărat ca niciodată că acum avem puterea să le schimbăm viitorul în bine sau în rău. Aceasta nu este o problemă care se rezolvă peste noapte, printr-o ordonanţă sau o lege, e nevoie de mult mai mult pentru ca familiile să aibă încredere în viitor, să îşi dorească să se bucure de cât mai mulţi copii în linişte şi prosperitate. Profesorul Gheţău arată în studiul său că, pentru a echilibra la limită această previziune, începând din 2013 şi până în 2075 am avea nevoie de o rată a fertilităţii de 2,1 copii. Anul 2013 e aproape trecut şi fiecare an care trece ne apropie de acel viitor în care oamenii vor fi o povară pentru semenii lor. Acesta este apelul unei mame. Lăsaţi, stimaţi colegi, luptele mărunte şi declaraţiile "incendiare", şi haideţi să începem să construim o Românie în care venirea pe lume a unui copil să nu fie privită cu scepticism şi spaimă de către părinţi, dar pentru asta e nevoie să acţionăm atât prin politici publice care să stimuleze creşterea demografică, cât şi printr-o schimbare de mentalitate! Am observat că în politica din România, rar sau aproape niciodată, nu discutăm de strategii pe termen lung sau dacă discutăm, cel mai lung termen este de câţiva ani. Aici vorbim de schimbarea mentalităţii pentru zeci de ani de acum înainte. Sunt convinsă că vă daţi seama ce bază solidă şi ce seriozitate implică o astfel de măsură. Vă rog, haideţi să începem să gândim şi aşa, pentru România secolului viitor! Veţi vedea, din această perspectivă, cât de "nearzătoare" devin declaraţiile şi replicile cu care ne-am obişnuit să ieşim în mass-media atunci când e vorba de politică. Dacă vrem ca familiile noastre şi ale celor dragi să aibă un viitor, trebuie să începem să-l construim acum. Avem nevoie de politici publice, dar cel mai mult avem nevoie de stabilitate, de predictibilitate şi de o atmosferă de încredere. Fără acestea, chiar, riscăm să dispărem încet ca naţiune! |
|
||||
|
"Premisele unei sesiuni parlamentare istorice pentru România" Sesiunea parlamentară ce tocmai a început poate reprezenta un moment de cotitură extrem de important în istoria României. Poate fi punctul de la care începem construirea unui sistem politico-administrativ mult mai flexibil şi mai apropiat de cetăţeni. Avem o mulţime de legi care, dacă reuşim să le adoptăm în această perioadă, vor contribui direct la atingerea acestor deziderate. În primul rând, vorbim de revizuirea Constituţiei. Chiar dacă decizia politică ar urma să fie organizarea unui referendum în 2014, noi trebuie să finalizăm acest proiect de maximă importanţă în această toamnă. Vorbim întâi de adoptarea Legii fundamentale revizuite şi apoi de obţinerea unui punct de vedere din partea Curţii Constituţionale a României. În funcţie de observaţiile CCR, dar şi de raportul pe care îl aşteptăm de la Comisia de la Veneţia, putem să avem un proiect legislativ finalizat pe care să-l putem trece prin Parlament, fie la sfârşitul anului, fie la începutul lui 2014 sau odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale de anul viitor. Într-o anumită măsură, contează mai puţin care este momentul de la care se va aplica noua Constituţie, deşi ar fi fost bine să putem face reorganizarea administrativ-teritorială din ianuarie 2014, fiind mult mai important cum arată şi ce conţine. A doua prioritate este modificarea Legii nr.315/1998 privind regiunile de dezvoltare. Trebuie să purcedem efectiv la procesul de descentralizare administrativă, şi nu numai, pentru că este nevoie şi de alocarea mai atentă a resursei financiare. Descentralizarea şi pregătirea regiunilor o putem face chiar de acum, nu avem neapărat nevoie de o Constituţie adoptată. În plus, faptul că nu putem constituţional să introducem Legea reorganizării administrativ-teritoriale nu ne împiedică absolut deloc să o realizăm. Pentru asta avem nevoie de finalizarea dezbaterii publice privind necesitatea acestui proiect şi stabilirea elementului cel mai important, mergem pe varianta cu 10 regiuni sau pe cea cu 8 regiuni, după care trebuie să ajungem la un acord politic în cadrul coaliţiei de guvernământ şi să finalizăm efectiv proiectul legislativ. Finalizarea legii, chiar dacă ea nu este adoptată sau este adoptată, urmând să fie aplicată după revizuirea Constituţiei. se poate face din această toamnă, nu trebuie să aşteptăm anul viitor. De maximă urgenţă este şi proiectul legislativ asupra căruia a atras atenţia recent premierul Ponta: adoptarea Legii referendumului cu modificările cerute de Curtea Constituţională. Având în vedere că una dintre cerinţele CCR era ca scăderea pragului la referendum la 30% să fie în vigoare abia peste un an, există urgenţa adoptării sale cel mai târziu până cu un an înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale. Dacă există un consens politic asupra referendumului în primul tur al prezidenţialelor din 2014, atunci trebuie să facem modificările cerute de CCR până la sfârşitul lunii septembrie. Preşedintele nu va mai putea să refuze promulgarea legii şi rămânem în calendarul stabilit politic. Dincolo de aceste importante proiecte administrativ-politice, cred că Parlamentul trebuie să fie foarte atent şi la realităţile social-economice. Observăm un progres destul de consistent la nivelul economiei naţionale, ţinta de creştere de 2% urmând să fie atinsă, dar avem un important decalaj până la care se resimt efectele în planul îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor. Dacă ne uităm la faptul că rata şomajului se află într-o stagnare la un nivel mai mare decât ne-am dori, singura concluzie pe care trebuie să o tragem este aceea a nevoii de a stimula crearea de noi locuri de muncă. Soluţia cea mai la îndemână rămâne, desigur, scăderea contribuţiilor sociale pentru angajatori, astfel încât costurile celor din mediul privat cu "forţa de muncă" să fie mici şi să facă posibile noi angajări. Pentru asta avem nevoie de o analiză a situaţiei actuale, de un dialog cu mediul de afaceri şi de calcule de impact cu privire la scăderea CAS cu 3% sau cu 5%. Trebuie coroborate aceste date şi cu cealaltă promisiune asumată: reducerea TVA treptat până la pragul dinainte de venirea la putere a Guvernul Boc - PDL. Pentru că a venit vorba de bunul mers al economiei, atrag atenţia că avem nevoie de un buget care să se facă mai devreme decât cel pe 2013. Discuţia trebuie pornită din timp şi trebuie să fie foarte aşezată, ca să nu ne trezim că amânăm bugetul pentru ianuarie sau februarie 2014. De asemenea, e important să intrăm în logica bugetelor multianuale, să existe un plan clar cu privire la direcţia în care vrem să îndreptăm România. În cazul în care această dezbatere din comisia pentru buget, finanţe şi bănci va reuşi, cred că şi soliditatea economiei naţionale se va îmbunătăţi. Iată, în concluzie, câteva elemente care creează posibilitatea ca această sesiune parlamentară să fie cu adevărat istorică pentru România. Sunt o mulţime de legi importante care ne aşteaptă, o muncă asiduă şi e important să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor. S-a vorbit foarte mult despre nevoia unei democraţii reprezentative, asupra modelului parlamentarismului şi ar fi păcat ca acum, când suntem chemaţi, să nu dăm măsura responsabilităţii şi priceperii noastre, să nu răspundem aşa cum trebuie. |
|
||||
|
"Roşia Montană - bumerangul guvernării USL?" Septembrie 2006, Budapesta. Pe piaţă apar înregistrările dintr-o şedinţă a Partidului Socialist Maghiar din 26 mai 2006. Premierul în exerciţiu, proaspăt învingător în alegeri, recunoaşte în faţa conducerii partidului că vreme de un an şi jumătate au fost nevoiţi să mintă populaţia pentru a avea câştiguri electorale. Imediat izbucnesc proteste în capitală, se cere insistent demisia Guvernului, iar la alegerile locale din octombrie 2006 majoritatea socialistă suferă o înfrângere catastrofală. Septembrie 2013, Bucureşti. După ce vreme de un an şi jumătate majoritatea socialistă a USL capitalizează electoral prin opoziţia la proiectul exploatării la Roşia Montană, într-o şedinţă de guvern la sfârşitul lunii august toată operaţiunea este pusă pe roate, Guvernul adoptând o lege specială care conferă exploatării la Roşia Montană statutul de "proiect de interes naţional". Brusc majoritatea socialistă a USL nu doar că nu mai respinge proiectul, dar îşi calcă în picioare angajamentele în faţa românilor luate atât în moţiunea de cenzură prin care a fost debarcat guvernul Ungureanu, cât şi în campania electorală pentru localele şi parlamentarele din 2012. De amintit doar cele 15 puncte ale premierului Ponta, unde la punctul 8 figura faimosul angajament prin care se respingea proiectul Roşia Montană. Ce avem de învăţat din această paralelă: ˇCă un guvern mincinos va fi până la urmă sancţionat de electorat. "Minciuna are picioare scurte" şi "de ce ţi-e frică nu scapi", iată cele două vorbe populare atât de aplicabile guvernării frauduloase a USL; ˇCă cel care a fost promovat prin fraudă, la fel va încerca să promoveze şi în continuare. Or, altfel spus, "aşchia nu sare departe de trunchi". Prin urmare, Ponta va plagia modelul Năstase, fugind de răspundere şi considerând că fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă. Dacă ne uităm la modelul Năstase, proverbul nu se validează. A scăpat nesancţionat pentru contractele dubioase de genul Petrom, Bechtel, Rompetrol, pentru care a pasat răspunderea la Parlament, dar nu a scăpat nepedepsit pentru alte găinării din perioada de guvernare; ˇCă istoria se repetă şi numai cei care nu învaţă trecutul nu pot aborda corect viitorul. Actuala guvernare USL a profitat pe nedrept la maximum de nemulţumirea populaţiei faţă de nişte măsuri de austeritate legitime, care nu au făcut altceva decât să salveze ţara la acel moment. Activiştii USL au escaladat protestele şi le-au folosit ca pretext pentru presiuni parlamentare care au dus în final la debarcarea unui guvern care abia îşi începuse activitatea. Astăzi amploarea protestelor din Piaţa Universităţii nu mai seamănă cu cea din ianuarie 2012, pentru că televiziunile prietene USL nu mai au interesul să amplifice văpaia din piaţă, pentru că opoziţia, spre deosebire de ianuarie 2012, nu face jocuri politicianiste aducându-şi oamenii în piaţă şi, cel mai important, pentru că o parte importantă a electoratului USL a fost abandonat după repurtarea victoriei din decembrie 2012. Aceşti oameni care protestează în Piaţa Universităţii au devenit brusc inutili pentru actuala guvernare. Pentru USL au fost doar carnea de tun necesară la un anumit moment. USL este mai nou pragmatic şi cinic. Dar oare cât va mai dura până o masă critică de români se va trezi? Până când nu doar suporterii salvării Roşiei Montane vor înţelege că au fost minţiţi de USL? Până când şi cei care au sperat la cele un milion de locuri de muncă promise de USL se vor simţi trădaţi? Până când şi întreprinzătorii aduşi la sapă de lemn se vor simţi înşelaţi? Până când toate promisiunile mincinoase ale USL se vor întoarce ca un bumerang împotriva lor? Suntem martorii unei guvernări în care:
În aceste condiţii, minciuna guvernanţilor în privinţa proiectului Roşia Montană este doar cireaşa de pe tort. Este scânteia care poate inflama toată construcţia. Este dovada că acest guvern devine ilegitim şi pentru populaţie, după ce au cucerit puterea prin frauda minciunilor electorale. Nu este de mirare că semne de panică apar în sânul USL. Când un premier îşi permite să încerce manipularea populaţiei, afirmând că în calitate guvernamentală susţine un proiect, iar în calitate de parlamentar îl respinge, avem de-a face cu cea mai joasă speţă de politicianism. Avem de-a face cu impostură politică, ca să nu mai vorbim de schizofrenie sau dedublarea personalităţii. În ultimă instanţă, avem de-a face cu minciună. În Ungaria a fost nevoie de puţin de doi ani pentru a fi sancţionată minciuna guvernului socialist. În România cred că perioada va fi mult mai scurtă, pentru că minciuna USL în cazul Roşia Montană este doar începutul sfârşitului, prima breşă reală în relaţia de încredere pe care USL a construit-o fraudulos cu populaţia în 2011-2012. Sunt convinsă că aceste breşe vor fi tot mai mari în perioada imediat următoare, iar USL va ajunge unde merită: la groapa istoriei! |
|
||||
|
"Guvernul USL şi-a adus aminte să protejeze şi copiii" Mă bucur că la mai bine de un an după preluarea Guvernării, USL şi-a amintit şi de copii. Păcat însă că plagiatul a devenit politică guvernamentală, iar proiectul Guvernului privind modificarea Legii nr.272/2004 vine la un an de după cel depus de mine în septembrie 2012 şi blocat la Senat, apoi redepus anul acesta şi iar blocat. Nu înţeleg de ce pe o temă atât de importantă, precum garantarea şi protejarea drepturilor copiilor, actuala guvernare preferă să folosească metode autoritare de stabilire a reglementărilor. Proiectul care este înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor nu are un raport, aşa cum ar fi fost normal, şi din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin Subcomisia pentru drepturile copilului, ci numai din partea Comisiei juridice. Cu tot respectul şi admiraţia pentru colegii jurişti, era nevoie în acest caz de o dezbatere cu cei care sunt preocupaţi de acest subiect, cu organizaţiile nonguvernamentale care de mai bine de 20 de ani au rezultate remarcabile în acest domeniu. Nu pot să mă dedublez ca premierul Ponta şi să spun acum că nu susţin prevederile acestui proiect, pentru că ele sunt identice cu cele din proiectul pe care eu l-am depus. Însă, solicit întoarcerea acestui proiect pentru un raport comun al Comisiei juridice cu Comisia de muncă şi protecţie socială, pentru ca proiectul să fie dezbătut în Subcomisia pentru drepturile copilului. Am convingerea că foarte mulţi colegi şi colege din cadrul comisiei au propuneri demne de a fi acceptate ca amendamente, întrucât mai există în procedură legislativă şi alte proiecte ce vizează această lege. Indiferent de activitatea Guvernului trebuie să ne aducem aminte că suntem forum legiuitor şi în mâinile noastre stă modificarea şi elaborarea unei legislaţii care să vizeze asigurarea unei mai bune protecţii a copilului şi delimitarea mai clară a atribuţiilor şi competenţelor care revin autorităţilor în cadrul acestui proces. |
|
||||
|
"Integrarea europeană a Republicii Moldova şi colaborarea regională cu România, în perspectiva unirii celor două state" În urmă cu câteva zile am participat, alături de reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova şi membri ai Guvernului României, la festivitatea prilejuită de Ziua Naţională a Republicii Moldova. Cu această ocazie, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova a lansat proiectul primului parc industrial din Republica Moldova. Este vorba despre un Parc industrial de tip greenfield, care se va întinde pe o suprafaţă de 40 de ha la marginea oraşului Cimişlia. Valoarea investiţiei va fi de 70 milioane lei, bani ce se vor aloca de la Guvernul Republicii Moldova şi Primăria oraşului Cimişlia, partener fiind Consiliul Judeţean Prahova. Acest proiect, alături de realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni vor contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Problemele mari ale economiei interne ale Republicii Moldova, la care se adaugă dimensiunile geografice, economice şi cele politice relativ mici, pot conduce, din păcate, pe termen lung şi foarte rapid la degradarea resurselor intelectuale şi umane, reprezentate de tânara generaţie a ţării. În acest context, doresc să îmi exprim deschis sprijinul tezei integrării politice şi economice ale celor două ţări româneşti: România şi Republic Moldova. Restabilirea parţială a avantajelor geoeconomice regionale poate fi obţinută prin integrarea economică şi politică a Republicii Moldova şi a României. În acest sens, mai întâi, se impune consolidarea socială şi politică internă a Republicii Moldova. Integrarea în UE a Republicii Moldova cere îndeplinirea unor anumite criterii economice şi financiare de admitere. astfel, este necesară elaborarea unui concept general al managementului structural şi macroeconomic în Republica Moldova, care să fie racordat la standardele legislative europene. Consider că în plan extern Republica Moldova trebuie să ducă o politică dinamică de apropiere de organismele europene şi euroatlantice în domeniul economic, politic, militar şi cultural. Din punctul de vedere al acţiunilor pe plan strategic, unirea Republicii Moldova cu România şi integrarea în Uniunea Europeană sunt două opţiuni parţial concurente, parţial complementare. Datorită factorilor istorici şi culturali incontestabili, unirea este susţinută de o mică parte a populaţiei Republicii Moldova. Cu toate acestea, 87,25% dintre români îşi doresc unirea cu Republica Moldova. Acesta este unul dintre rezultatele unui sondaj de opinie efectuat în România, în vara anului trecut, de către Centrul Român pentru Studii şi Strategii. În acelaşi timp 55,2% dintre cei care au răspuns consideră că politicienii din România ar trebui să trateze unirea ca prioritate, un procent mult mai ridicat dintre cei chestionaţi sunt de părere că cei din Republica Moldova sunt în primul rând români (67,8%), că limba vorbită de ei este româna (71,9 %) şi că "Basarabia este pământ românesc"(84,9%). Din păcate, nu există sondaje recente privind intenţia cetăţenilor din Republica Moldova. Rusofonii sunt ferm împotriva unirii cu România, iar cetăţenii de etnie română au păreri divizate, majoritatea optând pentru independenţă. Analizele efectuate de experţi independenţi susţin că unirea celor două ţări ar fi scenariul cu cele mai multe avantaje pentru Republica Moldova, atât din punctul de vedere al realizărilor pe planul politicii externe, cât şi din cel al perspectivelor de dezvoltare economică pe termen lung. În cazul realizării unor scenarii ipotetice privind evoluţia evenimentelor politice în Republica Moldova, în România şi în Europa de Sud-Est ar putea apărea o necesitate inevitabilă de integrare economică şi politică a Republicii Moldova şi a României. Pentru a realiza unirea în cazul acestor scenarii ipotetice, ar putea fi abordate următoarele etape: dezvoltarea cooperării la nivelul agenţilor economici şi a sectoarelor de producţie; intensificarea schimburilor comerciale între cele două ţări; crearea unei uniuni vamale prin aplicarea tarifului vamal unic faţă de ţările terţe; formarea unei pieţe comune pe baza principiilor UE; constituirea uniunii economice şi monetare. Pe parcursul ultimului deceniu, relaţiile economice dintre Republica Moldova şi Romania au fost în ascensiune. O confirmă datele statistice: volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a crescut din 2003 şi până în 2012 de circa cinci ori. În anul 2008, România a fost, chiar, cea mai importantă piaţă de desfacere pentru mărfurile moldoveneşti, devansând Federaţia Rusă. Aşadar, vă solicit sprijinul pentru a face toate demersurile necesare şi a contribui la realizarea condiţiilor celor mai favorabile pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi colaborarea regională cu România, care să conducă la realizarea unirii dintre cele două state. Voi încheia cu o afirmaţie făcută de Nicolae Iorga cu privire la Unirea Principatelor Române: "Această unire românească nu ar avea nicio valoare dacă nu s-ar sprijini pe însăşi conştiinţa noastră despre necesitatea ei, despre caracterul ei sacru, nezguduit, despre aceea că ea e astăzi, ceea ce nu înţelege o mulţime de lume, o condiţie pentru existenţa însăşi a poporului nostru". |
|
||||
|
"Drama României abandonate!" Actuala Putere încearcă din răsputeri, prin fel de fel de artificii administrative, să deturneze atenţia oamenilor de la incapacitatea guvernamentală a celor care ne conduc. În ciuda eforturilor lor disperate şi haotice, consider că românii nu pot fi minţiţi la nesfârşit. Problemele interne de corupţie ale unor miniştri din guvernul USL, poticnelile intenţionate ale premierului, precum în cazul proiectului Roşia Montană, unde este pe cale să îşi dubleze personalitatea, votând pro ca prim-ministru şi contra ca deputat, doar pentru "a da bine" în faţa populaţiei, creează un precedent extrem de periculos care va afecta România pe termen lung. De asemenea, discuţiile sterile, precum cele legate de reorganizarea administrativ-teritorială, nu fac altceva decât să ameţească populaţia şi să abată atenţia opiniei publice de la adevăratele realităţi economico-sociale din ţară: şomaj în creştere, stagnarea şi chiar scăderea economică, lipsa locurilor de muncă, criza românilor care se vor întoarce din străinătate ş.a.m.d. Aceste dezbateri politice isterice şi nefundamentate trebuie stopate, iar PP-DD se va opune cu toate mijloacele democratice de care dispunem. Este aberant că agenda guvernului nu are nicio legătură cu problemele românilor şi demonstrează indiferenţă totală faţă de realităţile de azi. Guvernul rămâne pasiv şi iresponsabil în faţa semnalelor economice îngrijorătoare. În acest context, voi solicita public guvernului Ponta să spună românilor oficial ce investitori au dat semnale că vor să părăsească România, precum şi ce măsuri va lua, dacă e capabil să ia vreuna, pentru a limita efectele plecării acestora. Toată retorica guvernului USL despre "investiţii" este totalmente goală de conţinut. În spatele ei se ascunde, în realitate, cea mai proastă perioadă din ultimii 10 ani, în materie de infuzie de capital, deoarece suntem la cel mai scăzut nivel al investiţiilor străine directe din 2002 încoace. Nu există nici măcar o investiţie majoră care să se fi realizat în timpul guvernării USL, nu există niciun proiect de succes care să fi fost dus până la capăt. Niciun investitor străin de anvergură nu mai doreşte să investească în România. Cauzele acestei stări de fapt îngrijorătoare sunt legate de climatul economic nefavorabil, taxarea excesivă, corupţie, impozitarea ridicată a muncii, impredictibilitatea legislativă, lipsa infrastructurii. Pentru toate acestea, guvernul Ponta este responsabil, mai ales că a câştigat guvernarea şi majoritatea incredibilă din Parlament cu promisiuni care se dovedesc a fi fără acoperire. Dacă ne uităm la politica actualului guvern, referitoare la mediul de afaceri şi la investitori, vedem încă o dată că USL şi Victor Ponta nu au nicio legătură cu protecţia socială, cu crearea locurilor de muncă promise, cu construcţia autostrăzilor, cu sprijinirea IMM-urilor, de fapt nu au nici o legătură cu nimic. Măsurile luate de guvern au condus la realitatea de azi: România este o ţară abandonată, izolată, fără perspective. Consider că singura soluţie pentru redresarea situaţiei dezastruoase existente este ca românii să propună actualului guvern să îşi dea demisia, iar în locul actualilor miniştrii să vină oameni competenţi, incoruptibili, bine pregătiţi profesional şi cu grijă faţă de poporul român. |
|
||||
|
"Guvernul USL şi PC se ţin de cuvânt - românii consumă pâine mai ieftină!" Din această săptămână, un deziderat concret al Partidului Conservator, respectiv reducerea TVA la pâine şi produsele de panificaţie, a intrat în vigoare, ieftinirea acestora fiind extrem de benefică pentru îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a românilor, îndeosebi a pensionarilor. Potrivit Ordinului comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, publicat în 28 august 2013 înMonitorul Oficial, prin pâine se înţelege produsul preparat dintr-un aluat obţinut din diferite sortimente de făină, utilizate în ansamblu sau singure, cu sau fără alte ingrediente, frământat cu apă, afânat prin fermentarea drojdiei şi precopt/copt, inclusiv în stare congelată, dar la care nu s-a adăugat miere, ouă, brânză sau fructe şi care au un conţinut de zahăr şi de grăsimi în substanţă uscată de maximum 5% din greutate. După ce modificările au intrat în vigoare, de la începutul acestei săptămâni, majoritatea producătorilor au anunţat ieftinirea imediată a preţului pâinii, odată cu ordinul care defineşte produsele cărora li se va aplica o cotă redusă de TVA de 9%. Prin această decizie politică, Guvernul USL a dovedit că îşi respectă promisiunile făcute în campania electorală de anul trecut şi va face dreptate milioanelor de români prejudiciaţi financiar şi moral de către guvernele anterioare. Reamintesc că măsura scăderii TVA-ului la pâine la 9% a fost propusă încă din 2006 de către parlamentarii Partidului Conservator la iniţiativa preşedintelui fondator Dan Voiculescu. Dincolo de preconizata reducere a fenomenului evaziunii fiscale, aplicarea TVA de 9% va duce inevitabil la majorarea consistentă a puterii de cumpărare a românilor, având în vedere faptul că pâinea este un produs zilnic în coşul tuturor românilor.Mai mult, un alt efect al acestei măsuri va fi probabila diminuare a pieţei negre, o mare parte din cuantumul acesteia urmând să se transforme în consum oficial fiscalizat. Sunt convins că Parlamentul va da tot sprijinul pentru aprobarea ordonanţei referitoare la reducereaTVA la pâine. De asemenea, salut pe această cale campaniile de informare ale firmelor serioase, oneste din domeniu, care au scăzut încă din prima zi de aplicare preţul la pâine. Am asistat din acest punct de vedere la un act de solidaritate cu guvernul, cu USL, o idee menită să descurajeze de acum înainte potenţialii evazionişti din domeniu, aceia care se fac că uită că sunt obligaţi să micşoreze preţul pâinii. Mai mult, pe această cale fac un apel public tuturor românilor de bună-credinţă să avertizeze instituţiile abilitate ale statului în legătură cu posibilele exemple de neaplicare a acestei legi, care ar dăuna tuturor consumatorilor de pâine şi produse de panificaţie din ţară. Reducerea TVA la panificaţie va aduce venituri mai mari la bugetul de stat şi va combate evaziunea fiscală. România va avea venituri suplimentare la bugetul de stat, chiar cu un TVA mai mic, prin combaterea evaziunii fiscale. Obiectivul urmărit cu scăderea TVA de la 24% la 9% la pâine, făină şi grâu, destinate panificaţiei, vizează combaterea evaziunii fiscale şi scoaterea la suprafaţă a zonei gri din acest sector. Să ne reamintim că, până acum, la nivel european consumul de pâine este de 89 de kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în România este de doar 23 de kilograme, diferenţa fiind evaziunea fiscală, care va fi covârşitor diminuată prin măsura aplicată din această săptămână. De asemenea, decizia Guvernului USL va salva multe fabrici importante din domeniile panificaţiei şi cărnii de la intrarea în insolvenţă în următoarea perioadă. |
|
||||
|
"Realizarea cadrului legislativ pentru susţinerea implementării de clustere economice în zona polilor de creştere din România" în prezent, România se confruntă cu o concurenţă majoră din partea pieţei europene şi mondiale pentru atragerea de noi investiţii. Fără implicarea autorităţilor locale şi centrale, România are şanse minime să atragă capital extern şi să îşi mărească capitalul autohton la adevăratul potenţial de care dispune. Într-un stat modern, cu o economie de piaţă funcţională, statul are obligaţia să asigure infrastructura şi cadrul legislativ şi administrativ adecvat pentru susţinerea investiţiilor. În cadrul strategiilor şi politicilor unui stat, strategia investiţională are cel mai important loc pentru crearea de noi locuri de muncă. Motorul economiei îl reprezintă activitatea societăţilor private. Prin activitatea acestora se creează locurile de muncă care alimentează bugetul de stat prin impozite şi taxe aferente salariilor, impozite ale activelor ce stau la baza desfăşurării activităţilor şi impozite pe activitatea economică în sine. În România, pentru a realiza o economie bazată pe competitivitate şi performanţă pe termen mediu şi lung, este necesar ca producţia să aibă la bază o industrie a serviciilor cu valoare adăugată mare foarte bine dezvoltată. În acest sens, vă cer sprijinul pentru iniţiativa legislativă pe care o voi propune în perioada următoare cu privire la realizarea cadrului legal de susţinere a implementării de clustere economice în zona polilor de creştere din România. Crearea de clustere de afaceri în zonele urbane/periurbane, definite ca poli de creştere naţională, consider că reprezintă o soluţie eficientă pentru dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată mare care conduc la creşterea competitivităţii şi performanţei în industrie. Clusterele oferă oportunitatea parteneriatelor publice-private de a evolua către un nivel cu totul nou. Promovarea dezvoltării de clustere economice este conformă cu principiile şi cu programele Uniunii Europene, având următoarele priorităţi: promovarea dezvoltării parteneriatului public-privat, deja pentru companii şi antreprenori; dezvoltarea nivelului de cercetare şi dezvoltare tehnologică; dezvoltarea capitalului uman. Un cluster acţionează ca o arie de competenţă, ca o rezervă de resurse în care toate companiile implicate contribuie şi din care se aprovizionează. De regulă, clusterele cuprind, pe lângă un grup de industrii înrudite şi alte entităţi importante din punct de vedere al concurenţei. Clusterele servesc drept fundament pentru dialogarea constructivă dintre reprezentanţii sectorului antreprenorial şi de stat, medii educaţionale, de informare, ONG- uri etc., ceea ce permite să crească eficienţa relaţiilor reciproce din cadrul proceselor de inovaţie dintre sectorul privat, stat, asociaţii comerciale şi instituţiile de cercetare. Clusterele reprezintă sursa cea mai importantă de generare permanentă de noi locuri de muncă în regiunea în care sunt dezvoltate şi concentrează verigile verticale pentru industriile specifice. În acelaşi timp, se optimizează şi costul înfiinţării locurilor de muncă. De asemenea, prin implementarea clusterelor economice se organizează o dezvoltare compactă, unitară şi armonioasă din punct de vedere urbanistic, cu un impact pozitiv în dezvoltarea arhitecturală a regiunii în care se creează. Clusterele reprezintă stratul cel mai dinamic al activităţii economiilor regionale în toate statele dezvoltate ale lumii. Industriile din Finlanda şi Suedia sunt integral clusterizate, industriile cheie, chimică şi auto din Germania, şi alimentară şi cosmetică din Franţa sunt de asemenea clusterizate. Apreciez că statul român are capacitatea să asigure cadrul legislativ şi administrativ adecvate pentru susţinerea dezvoltării de clustere economice. Sprijinul pe care acesta trebuie să-l acorde este indirect şi post factum prin intermediul politicii fiscale şi cu ajutorul regularizării administrative dintre autorităţile centrale şi autorităţile locale, şi ulterior între autorităţile locale şi entitatea care operează clusterul. Acest mecanism nu implică niciun risc din partea autorităţilor, în schimb stimulează activitatea economică a clusterului. Facilitatea care se doreşte a fi implementată, pentru facilitarea realizării de clustere, constă în generarea unor facilităţi fiscale pentru integrator, şi anume: din bugetul central să se acorde facilităţi companiilor din cadrul clusterului prin restituirea unei cote de 10% din cota de TVA aferentă salariului, cota de 24% aferentă TVA-ului fiind calculată la total anvelopă salariu. În ceea ce priveşte bugetul local, scutirea la plată a 90% din impozitul pe clădire şi restituirea unei cote de 80% din cota defalcată de 44% din impozitul pe venituri. Astfel, se măreşte baza de impozitare, rezultând o creştere a gradului de colectare, fără a micşora taxele şi impozitele; se amplifică factorul multiplicator pentru dezvoltarea regională; se măreşte atractivitatea pieţei româneşti şi creşte competitivitatea între operatorii economici. Prin această metodă nu creşte gradul de îndatorare al autorităţilor, în schimb se dinamizează bugetul, investiţiile publice şi toate ramurile economice şi nu există riscul folosirii bugetului generat în alte scopuri. O astfel de reglementare este benefică pentru bugetul statului, întrucât cu investiţie iniţială zero şi cu acordarea unor facilităţi, se stimulează întreaga economie şi se încasează bani la bugetele locale, sociale precum şi la bugetul statului. |
|
||||
|
"Roşia Montană - un proiect important pentru România" În aceste zile cel mai important subiect de interes naţional pare a fi proiectul minier de la Roşia Montană. Sunt voci care spun că România are nevoie de exploatarea acestor zăcăminte, cu avantajele ce rezultă din redevenţa mărită pentru stat, cât şi din crearea de câteva mii de locuri de muncă pentru o perioadă de timp. Pe de altă parte, sunt cei care apără mediul şi care cu toate asigurările specialiştilor spun că cianurile folosite în procesul de prelucrare afectează grav zona, apare poluarea solului, aerului, cât şi distrugerea siturilor arheologice. Pentru toate aceste argumente cred că este nevoie de crearea în Parlament a unui grup de lucru care să analizeze proiectul propus de Guvern şi înaintat spre dezbatere Parlamentului şi să-i invite să stea la aceeaşi masă şi pe minerii care susţin proiectul, dar şi pe opozanţii acestuia. Parlamentul este locul în care după toate discuţiile pro sau contra trebuie luată decizia cea mai bună. |
|
||||
|
"Sfârşit de sesiune parlamentară - iunie 2013" La final de sesiune, să facem un scurt bilanţ al celor 5 luni de activitate a Parlamentului României! În sesiunea februarie - iunie 2013 au avut loc 38 de şedinţe de plen la Cameră, 37 la Senat şi 12 şedinţe de plen reunit. Conform datelor Consiliului Legislativ, de la începutul acestui an, numărul legilor, ordonanţelor, hotărârilor guvernamentale etc. a ajuns la 1.965, iar Parlamentului i se atribuie circa o pătrime din numărul acestora. În acest interval de timp s-au dezbătut şi adoptat proiecte de lege cu referire la reformarea generală a administraţiei publice, a unor instituţii şi autorităţi publice, în particular, a sistemului judiciar, restituirea proprietăţilor naţionalizate etc. În paralel s-au desfăşurat activităţile Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei. Acest proiect a fost finalizat în comisie mixtă şi înaintat Consiliului Legislativ şi Curţii Constituţionale. Ulterior, va avea loc o consultare cu delegaţia Comisiei de la Veneţia, pe marginea proiectului finalizat, şi se va organiza o dezbatere publică. Partidul din care fac parte, PSD, a folosit cel mai mult interpelarea, ca instrument de control parlamentar la adresa Guvernului, 764 de întrebări şi 465 interpelări au fost adresate de parlamentarii PSD Guvernului, în această sesiune, la nivelul ambelor camere. În sesiunea februarie-iunie 2013, personal, am avut 22 de luări de cuvânt în cadrul a 16 şedinţe; 22 de declaraţii politice; 4 întrebări şi interpelări adresate Guvernului şi 8 propuneri legislative iniţiate, care se referă la:
În cadrul cabinetelor parlamentare deschise în oraşele Făget şi Buziaş, în această sesiune parlamentară, am acordat peste 1.250 de audienţe. Problemele ridicate de cetăţeni au constituit punctul de plecare pentru luările mele de poziţie în Parlament sau interpelările la adresa ministerelor. În cadrul Comisiei de muncă şi protecţie socială, în care activez, s-au soluţionat problemele cuprinse în 166 de scrisori, memorii şi petiţii; s-au rezolvat 20 de proiecte de fond şi 11 proiecte de la Parlamentul European; s-au dat 34 de avize pe proiecte normative din 34 primite. perioada care va urma, de aşa-zisă "vacanţă parlamentară" este de dorit să o folosim din plin pentru a intensifica contactul, la nivel local, cu cetăţenii, cu problemele lor şi ale comunităţilor, aşa încât, atunci când ne vom reîntoarce la activitatea din Parlament să fim în cunoştinţă de cauză, să propunem, să dezbatem şi să votăm cunoscând, la "cald" tot ceea ce înseamnă "a trăi în România". |
|
||||
|
"Început de sesiune parlamentară - septembrie 2013" Primele zile ale lui septembrie dau startul unei noi etape în activitatea noastră, a celor care ne-am pus energia, experienţa, cunoaşterea în slujba cetăţeanului. Fiecare început vine cu speranţe în mai bine, gânduri pozitive şi planuri măreţe. Dacă privim puţin în urmă, nu mai departe de sesiunea parlamentară trecută, 29 de deputaţi au migrat, cel puţin o dată, de la un partid la altul. În perioada care va urma ne dorim să punem stavilă fenomenului migraţiei politice şi suntem pentru reducerea numărului de parlamentari, probleme cuprinse, de altfel, în proiectul Constituţiei modificate. Reformarea sistemului constituţional este o problemă vitală pentru ţara noastră, în special, datorită necesităţii stabilirii mult mai clare a raporturilor între puterile statului şi a stopării unor eventuale abuzuri, provenite dintr-o direcţie sau alta. Ne reamintim că, în 19 iunie, Comisia de revizuire a Constituţiei a dat raport favorabil Proiectului de Lege, care a fost adoptat cu 17 voturi pentru şi o abţinere. Acest demers a fost amânat pentru 2014, datorită deciziei Curţii Constituţionale privind Legea referendumului, mai precis a intrării în vigoare, începând cu anul viitor, a pragului de prezenţă de 30%, în locul celui actual de 50%. Introducerea regiunilor, ca unităţi administrativ-teritoriale, se va putea realiza doar prin modificarea Constituţiei, cu menţiunea că, prin Legea nr.315/1998 privind dezvoltarea regională, se poate continua până atunci procesul de descentralizare şi debirocratizare, şi comutarea efectivă a atribuţiilor şi puterii decizionale spre regiuni şi judeţe. Aşa cum se ştie, absorbţia cea mai eficientă a fondurilor europene a avut loc la nivel regional, prin agenţiile de dezvoltare regionale. În legătură cu acest subiect, potrivit datelor Guvernului, la nivel general, atragem, în medie, 734 milioane de euro pe lună de la UE. Este importantă, aşadar, găsirea unei formule prin care acest proiect să se materializeze, să se lase la o parte orgoliile şi bătăliile istorice, să se implementeze o matrice a dezvoltării, viabilă pe termen lung. Tot de modificarea Constituţiei depinde şi obţinerea mult-doritului buget multianual, aşa cum ni l-am propus pentru intervalul 2014-2016. Deocamdată nu se poate realiza decât cel pe 2014, cu amendamentul că va trebui să construim o viziune solidară la nivel naţional, să urmărim priorităţile de dezvoltare pe care cetăţenii le aşteaptă de la noi şi pe care le-am promis, continuarea proiectelor locale, cu stabilirea clară a perspectivelor pentru fiecare. Nu în ultimul rând, chiar dacă nu avem buget multianual, este bine să gândim şi să prioritizăm pentru cel puţin 3 ani bugetari, aşa încât strategia de dezvoltare să aibă sens şi continuitate. În ceea ce priveşte consultarea societăţii civile, s-au implementat mecanismele şi logistica prin care cei interesaţi îşi pot exprima opiniile cu privire la proiectele de lege, dar pe viitor este necesară instituţionalizarea la nivelul comisiilor parlamentare, pentru a se beneficia de o contribuţie efectivă, în timp real, în momentul dezbaterilor. În noua sesiune se vor adopta reforme la nivelul regulamentelor şi procedurilor, care să întărească eficacitatea, responsabilitatea, forţa şi credibilitatea instituţiei Parlamentului, o necesitate pentru instaurarea unei democraţii reprezentative reale. Legea referendumului soseşte din nou în Parlament pentru a fi readoptată, în forma agreată de Curtea Constituţională. În ceea ce ne priveşte pe noi, aleşii poporului, să nu uităm că toate acţiunile noastre din sfera publică trebuie să fie în consonanţă, în primul rând, cu voinţa şi interesul poporului. Până la urmă, Instituţia Parlamentului, ca reprezentantă a poporului, trebuie să ajungă forul suprem de decizie la nivel de politică de stat, iar toate lucrurile importante care se întâmplă sau care implică ţara noastră trebuie să se petreacă doar cu acordul Parlamentului sau, cel puţin, cu informarea sa explicită. am fost învestiţi cu încrederea cetăţenilor, am fost aleşi să le purtăm stindardul, aici, în Parlamentul României, şi trebuie să învăţăm din greşelile trecutului, să nu uităm că avem datorii de onoare către poporul român: de a acţiona cu înţelepciune şi dăruire, pentru a le înfăptui aşteptările şi doleanţele; de a aduce ţara noastră pe un drum consolidat al normalităţii şi prosperităţii; strădania pentru atingerea unor obiective maximale şi trecerea pe o direcţie de creştere economică; înfăptuirea, în mod real şi transparent, a reformelor necesare ieşirii din criză, pentru a moderniza statul şi instituţiile sale, pentru a crea oportunităţi care să genereze un nivel de trai ridicat al cetăţenilor; eliminarea privilegiilor anumitor categorii; repararea inechităţii sociale şi fiscale; asumarea disciplinei fiscale şi bugetare; eliminarea risipei; prioritizarea investiţiilor şi gestionarea raţională a resurselor disponibile. Am făcut promisiuni, avem multe lucruri de corectat şi un drum anevoios de străbătut, dar nădăjduim că orizontul 2016 este suficient pentru a dovedi prin fapte seriozitatea, profesionalismul şi buna-credinţă. |
|
||||
|
"Am crezut în şansa dată noii generaţii de oameni politici ai USL reprezentată de domnul Victor Viorel Ponta" Aş. M-am înşelat! Personal, vă mărturisesc că evenimentele din ultimele zile de guvernare USL, cu domnul Victor-Viorel Ponta aflat într-o mare dilemă existenţială de genul sunt prim-ministru, sunt deputat sau sunt şi una şi alta, dar nu ştiu cum şi când să le combin, au confirmat temerile mele că alegerea şi apoi numirea domniei sale pentru această înaltă demnitate în stat a fost o mare greşeală sau mai bine spus una dintre marile erori politice de după 1989 petrecută în România. Eroare care, din păcate, nu cred că va fi asumată de cineva. Am crezut că privatizarea ratată a "Oltchim-ului" va fi cel puţin asumată politic, ca gest, de domnul Ponta. Aş. M-am înşelat. Am crezut că privatizarea "aproape" ratată a CFR Marfă, cu acuzaţii foarte grave din partea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, va fi pe de o parte explicată opiniei publice, cu argumente solide şi credibile, iar pe de altă parte asumate cel puţin politic, ca gest, de domnul Ponta. Aş. M-am înşelat. Am crezut că numirea, de la preluarea mandatului de prim-ministru al României, a 15 membri ai Guvernului, declaraţi fie incompatibili de ANI, fie condamnaţi de justiţie, va fi măcar asumată politic, în faţa opiniei publice, printr-un gest de regret al domnului Victor-Viorel Ponta. Aş. M-am înşelat. Am crezut că în cazul licitaţiei organizate de Ministerul Finanţelor - aşa numitul ajutor de "minimis" - domnul Victor-Viorel Ponta va da public de pământ cu ministrul Daniel Chiţoiu, măcar pentru prejudiciul de imagine creat Guvernului, prin proasta organizare a acestei licitaţii, dacă nu pentru suspiciunea de fraudă şi corupţie care au generat sesizarea DNA. Aş. M-am înşelat. Dar nu am crezut niciodată că "deputatul" Victor Ponta se va îndoi vreodată de "deciziile" luate de premierul Victor Ponta, aşa cum s-a întâmplat în cazul Proiectului Roşia Montană. Aş. M-am înşelat. Iar cazul Roşia Montană este, după mine, un simplu parlamentar român, măsura supremă a duplicităţii, laşităţii şi lipsei de responsabilitate manifestată de domnul Ponta într-una dintre cele mai importante funcţii de demnitate publică din România, cea de prim-ministru. Aş. Ce-ar mai vrea unii să mă înşel! Să nu mă înţelegeţi greşit, domnule Ponta. Nu am nimic personal de împărţit cu dumneavoastră, ca simplu cetăţean al acestei ţări. Dar ca om politic, din tânăra generaţie, cred cu tărie că altele erau aşteptările oamenilor faţă de prestaţia dumneavoastră guvernamentală. Aş. Ce n-aş da să mă fi înşelat! Iată, deci, de ce lipsa de maturitate politică, manifestată deseori prin poziţiile publice exprimate, la care se adaugă lipsa de responsabilitate, deseori mult mai vizibilă public chiar decât lipsa de maturitate, pot fi, domnule Ponta, motive suficiente pentru ca dumneavoastră să nu mai fiţi prim-ministrul României, chiar din acest moment. Aş. Cine să mă asculte şi să mă creadă pe mine! |
|
||||
|
"Artizanul dezbinării societăţii româneşti are un singur nume: Victor Ponta" Proiectul Roşia Montană Istoria acestui proiect minier, precum şi poziţiile pro şi contra exprimate în societatea românească de-a lungul ultimilor 10 ani sunt cunoscute. În prezent, ceea ce este neştiut de noi, este conţinutul actualului proiect Roşia Montană ce poartă marca Ponta. Şi de parcă nu ar suficient, asistăm cu mare îngrijorare la încă o dovadă de iresponsabilitate a actualului prim-ministru care creează haos în România. Semnează, dar nu e convins! Cât de credul poţi să fii să îl crezi pe Victor Ponta când ieri, ca prim-ministru, adopta proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, iar astăzi, după câteva proteste în piaţă, se bătea cu pumnii în piept că deputatul Victor Ponta va vota împotriva proiectului. Pentru oricine ar crede că e vorba de dedublare de personalitate, vă spun cinstit că nu este vorba decât despre un prim-ministru mincinos, care a început să îşi uite propriile minciuni şi a început să se încurce în ele. Nu poţi şi nu ai voie să arunci un măr otrăvit în curtea altuia, fiindcă nu eşti capabil să îţi exerciţi funcţia în care ai fost investit. Societatea românească este dezbinată zilele acestea pe tema acestui subiect şi singurul vinovat este doar Victor Ponta, în calitatea sa nemeritată de prim-ministru. Într-un stil propriu şi inconfundabil, domnul Ponta nu şi-a asumat nimic din ce îi poate aduce deconturi politice. Fuge ca un laş de orice responsabilitate guvernamentală. A fugit de privatizările falimentare, a fugit de creşterile de taxe şi mă aştept să fugă de responsabilitate şi în cazul proiectului Roşia Montană. Domnule Ponta, aţi minţit încă de la începutul carierei politice pentru a câştiga notorietate şi a conduce cel mai penal guvern al României. Aţi continuat să o faceţi toate cele 16 luni de când sunteţi prim-ministru. Acum, însă, când situaţia vă depăşeşte, este momentul să vă depuneţi mandatul şi să lăsaţi pe oricine altcineva să guverneze. Aţi guvernat destul împotriva României şi a cetăţenilor români! |
|
||||
|
Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici: Declaraţie privind priorităţile legislative pentru noua sesiune parlamentară Pentru noua sesiune parlamentară mi-am stabilit priorităţile legislative şi voi continua să promovez acele proiecte politice care să crească nivelul de trai al cetăţenilor, să încurajeze crearea de noi locuri de muncă şi să asigure accesul la serviciile de sănătate şi educaţie publică. De când USL este la guvernare ne-am îndeplinit promisiunile făcute cetăţenilor. Am avut grijă de cei loviţi de criza economică reducând şomajul şi oferind ajutoare sociale celor care au cu adevărat nevoie, am scăzut TVA-ul la pâine, am dat facilităţi celor care angajează tineri, am sprijinit pensionarii, militarii, agricultorii, am atras investiţii străine şi am scos România din izolarea externă. Odată cu începerea acestei noi sesiuni, parlamentarii social - democraţi vor continua să iniţieze proiecte menite a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor. Cele mai importante iniţiative ale acestei toamne vor fi regionalizarea şi descentralizarea, bugetul pe 2014 şi susţinerea marilor proiecte de infrastructură. Voi depune în această toamnă o serie de iniţiative legislative cu scopul de a îndrepta situaţia persoanelor cu handicap şi a persoanelor care provin din comunităţi sărace. De asemenea, mi-am propus să iniţiez un demers legislativ în vederea reducerii fenomenului muncii la negru. În paralel, pe tema mai sus menţionată, am iniţiat deja demersuri pe lângă Guvernul condus de Victor Ponta pentru adoptarea unui memorandum. Astfel, voi iniţia mai multe dezbateri de amploare pe tema combaterii fenomenului muncii la negru în sectorul lucrărilor executate în baza contractelor de achiziţie publică şi privind adoptarea de măsuri specifice în vederea dezvoltării comunităţilor sărace. În această vacanţă parlamentară am depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor o iniţiativă legislativă pentru modificarea art. 59 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Acest proiect vizează modificarea procedurii în cazul chemării la evaluare a persoanelor pentru care deja s-a stabilit că sunt afectaţi de un handicap ireversibil. Doresc să menţionez că în această vară am avut întrevederi cu reprezentanţi ai pensionarilor, transportatorilor şi ai service-urilor auto, cât şi cu instructorii autorizaţi independenţi. Pe baza celor solicitate de aceştia voi lucra la noi iniţiative legislative pe care le voi supune atenţiei dumneavoastră. |
|
||||
|
"Ca pe vremea lui Nicolae Ceauşescu" Ce ne-a fost dat să vedem zilele trecute ne arată că, deşi au trecut mai bine de 20 ani, practicile de dinainte de `89, o perioadă în care cultul personalităţii prinsese din ce în ce mai mult contur, nu par atât de îndepărtate. Mulţi dintre noi ne amintim de vizitele lui Nicolae Ceauşescu la diverse obiective din ţară: deplasări anunţate cu mult fast, delegaţii oficiale impresionante, comunităţi amenajate în cel mai mic detaliu, zeci de oameni mobilizaţi pentru a-l primi pe "iubitul conducător" şi, bineînţeles, discursurile elogioase care întregeau imaginea propagandei comuniste. Astăzi, îl vedem pe primul-ministru Victor Ponta în fruntea unei delegaţii de miniştri, plimbându-se pe dealurile comunei Rediu şi pe cele din raionul Ungheni, în faţa a zeci de jurnalişti şi muncitori aliniaţi pentru a-i primi pe oficialii de la Bucureşti. Cu acest prilej am fost anunţaţi cu fast că s-au deschis oficial lucrările de execuţie la gazoductul Iaşi-Ungheni care va lega România de Republica Moldova. Ce s-a întâmplat, de fapt? Este o întrebare la care primul-ministru nu a dat, până în prezent, un răspuns care să mă convingă că nu au fost inaugurate nişte ţevi goale, apărute de pe-o zi pe alta şi care, peste noapte, "au făcut paşi", împreună cu muncitorii care în urmă cu doar câteva zile lucrau de zor pentru faimosul eveniment. Întreaga situaţie pare desprinsă dintr-o operă tragicomică, în care tragicul nu este reprezentat neapărat de organizarea unui eveniment ca pe vremea comunistă, ci de faptul că România riscă să mai rateze o şansă de a fi inclusă pe harta mondială a resurselor. Gazoductul Iaşi-Ungheni ar creşte numărul de proiecte în care este implicată ţara noastră şi, mai mult decât atât, vorbim de gaz românesc care ar contribui la diminuarea importurilor din ţara vecină. Toate acestea se întâmplă în contextul în care România a mai ratat un proiect, proiectul Nabucco, care a însemnat pierderea unor investiţii de 15 miliarde de euro, ţara noastră rămânând la mâna Gazprom. Revenind la ceea ce spuneam la început, la mentalitatea de dinainte de `89 încă prezentă, mă întreb dacă nu cumva asta se şi doreşte, să rămânem cu toţii dependenţi de gazul rusesc. Reamintesc autorităţilor de la Bucureşti că nerealizarea proiectului gazoductului Iaşi-Ungheni ar reprezenta un nou mare eşec pentru România, pierderea de fonduri europene şi ar pune ţara noastră în situaţia neîndeplinirii unei obligaţii asumate ca stat membru al Uniunii Europene, respectiv începerea exportului de gaze în 2013, pentru care, de altfel, în octombrie 2012, a fost declanşată procedura de infringement. |
|
||||
|
Declaraţia politică se referă la rolul important pe care îl va juca gazoductul Iaşi-Ungheni în dezvoltarea relaţiilor României cu Republica Moldova. După două decenii irosite, conjunctura regională oferă un nou prilej istoric pentru realizarea unui parteneriat strategic, în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. România reprezintă astăzi cea de-a doua piaţă de desfacere, după Rusia, pentru produsele moldoveneşti şi prima piaţă de desfacere din Uniunea Europeană, iar importurile moldoveneşti din România reprezintă 12,1% din total. Din anul 2010, România se numără printre cei mai mari investitori în Republica Moldova, cei mai importanţi investitori fiind companiile ROMSTAL Trade, Rompetrol, UTI (sisteme de securitate), Petrom, Arabesque, European Drinks, Romsym Data (IT), Banca Transilvania etc. Gazoductul Iaşi-Ungheni, liniile electrice de înaltă tensiune Fălciu-Goteşti (100 kV) şi Suceava-Bălţi (400kV), extinderea staţiei de 400/330 kV Bălţi şi interconectarea Republicii Moldova prin România la reţeaua ENTSO-E (Asociaţia Operatorilor de Transport şi de sistem în domeniul energiei electrice din Europa) va consolida securitatea energetică a Republicii Moldova şi o va integra deplin în Comunitatea Energetică Europeană, din care face parte alături de toate statele membre ale Uniunii Europene. Gazoductul Iaşi-Ungheni, prin care România va furniza gaze naturale către Republica Moldova, va fi construit de consorţiul de companii JV Habau Pipeline Systems SRL România, Inspet SA România şi IPM-Partners SRL România şi va fi finalizat, după declaraţiile primului ministru român Victor Ponta, până la sfârşitul acestui an. Premierul român a mai afirmat că "România, în urma explorărilor de gaze naturale din Marea Neagră şi explorării gazelor de şist, va avea o producţie care să asigure toată necesitatea noastră internă. Din punctul meu de vedere, necesitatea include România şi Moldova". Bugetul total pentru gazoductul Iaşi-Ungheni se ridică la 26,4 milioane de euro, din care Uniunea Europeană contribuie cu 7 milioane de euro. Gazoductul are o lungime totală de 43,2 km (din care 32,8 km se află pe teritoriul românesc) şi o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi anual, reprezentând echivalentul a 15% din exporturile anuale ale României. Însuşi comisarul european pentru energie, Günther Oettinger - prezent la inaugurarea lucrărilor gazoductului - a apreciat că acesta va reprezenta un pilon important al securităţii energetice a Moldovei, furnizând acces la surse alternative de gaz, altele decât cele din Rusia, iar Republica Moldova nu va mai depinde de un singur furnizor de gaz. De asemenea, vicepremierul Republicii Moldova, Natalia Gherman a declarat că inaugurarea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni "reprezintă o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova". Nu putem încheia această declaraţie politică fără a menţiona şi faptul că România a devenit unul din liderii regionali în domeniul producerii energiei eoliene. Cu o capacitate instalată de 923 MW, România se situează pe locul 5 în ceea ce priveşte puterea eoliană nou instalată în Europa, după Germania (2415 MW), Marea Britanie (1897 MW), Italia (1973 MW) şi Spania (1122 MW). |
|
||||
|
"În vacanţă nu se guvernează!?" Nu mai poate nimeni contesta astăzi că, mai bine de două luni, în timpul vacanţei de vară, România nu a fost guvernată decât prin cărţile poştale, pe care miniştrii USL şi şeful lor "Prim-mincinosul României" le-au trimis de la Miami, din Antalya sau de la Cannes. Cât de responsabil poţi să te consideri când în fiecare zi oamenii îşi pierd locurile de muncă, iar tu, ca prim-ministru te sui în avion cu gândul de a nu rata apusul soarelui de la Miami. Când şi-a asumat vreodată Victor Ponta responsabilitatea uneia dintre multiplele privatizări eşuate sub guvernarea sa sau şi-a luat responsabilitatea demarării unor proiecte precum cel de la Roşia Montană? Cine îl poate lua în serios pe prim-ministrul care a dus în faliment o serie de combinate şi societăţi cu capital de stat, iar el cântă pe la televiziuni prosperitatea în care trăiesc românii, dar ei nu ştiu. Neseriozitatea, lipsa de responsabilitate şi derâderea în care înţelege Victor Ponta să guverneze România nu mai sunt străine pentru nici un român. Nu are nici un fel de respect pentru instituţia CSAT-ului, căreia i-a cerut convocarea în drum spre plajele Pacificului, conştient fiind că nu va putea participa. Nu are pic de respect faţă de mediul de afaceri, punându-şi slugile de la finanţe să măsluiască competiţiile pentru ajutoarele de minimis doar către firmele de partid apropiate de Chiţoiu, Şova, Dragnea, Mazăre sau Oprişan. Nu are nici respect şi nici responsabilitate faţă de cetăţeanul român, pe care îl prosteşte pe faţă că i-a ieftinit TVA-ul la pâine, însă pe furiş i-a crescut preţul la toate utilităţile şi a majorat pentru a nu ştiu câta oară impozitele şi taxele. Nu are nici măcar bun-simţ, minţind din zori şi până în seară, câte mii de locuri de muncă a creat el, în condiţiile în care numărul şomerilor a ajuns la cote mai ridicate decât în plină criză economică. Nu m-ar mira să şi modifice metodologia de comensurare a şomajului, aşa cum făcea mentorul său Adrian Năstase cu cifrele privind creşterea economică. Victor Ponta a făcut din minciună principala politică a guvernului său. Programul său de guvernare care are un singur punct "Jos Băsescu!" ne-a demonstrat că nu creează nici locuri de muncă, nu aduce nici o absorbţie mai bună a fondurilor europene, nu îndeamnă nici investiţiile străine să vină în România, nu creşte nici standardul de viaţă al populaţiei. Prin minciună se poate ajunge prim-ministru, însă prin minciună nu se poate guverna ţara, nu se poate ajunge la creştere economică, la dezvoltare şi la progres, ci la îndepărtare de Europa şi de lumea civilizată. |
|
||||
|
Declaraţie politică referitoare la Propunerea legislativă privind aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România. România dispune de o bogăţie naturală inestimabilă, prin zăcăminte bogate de petrol, gaze naturale, minereuri de aur, argint, platină, uraniu, dar şi alte resurse necesare dezvoltării economice. Aceste bogăţii nu ne aparţin numai nouă, ci şigeneraţiilor viitoare, astfel că satisfacerea nevoilor prezentului trebuie realizată fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi, aşa cum se arată chiar la nivel mondial, în Raportul Brundtland. Exploatarea acestora trebuie făcută într-un mod cât mai responsabil, respectând principiile dezvoltării durabile, în care formele şi metodele de dezvoltare socio-economică vor avea ca fundament asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice şi potenţialul natural. Proiectul de lege privind aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România este unul controversat, datorită impactului pe care îl va avea proiectul pe plan economic, social, dar şi în ceea ce priveşte protecţia şi conservarea mediului. Consider că, în momentul de faţă, beneficiile pe care le are statul român de pe urma exploatării nu sunt suficiente, raportat la valoarea resurselor care sunt valorificate. În acest sens, amintesc una din declaraţiile doamnei europarlamentar Daciana Sârbu, soţia domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României: "Putem compara Roşia Montană cu o casă închiriată: vom primi o chirie infimă, dar chiriaşii vor pleca la final cu tot cu mobila, cu parchetul, cu comoara din casă şi ne vor lăsa în urmă o bombă." Angajamentele asumate de Roşia Montană Gold Corporationsunt promiţătoare. Conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, asigurarea protecţiei mediului şi eliminarea poluării istorice, contribuţia la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană constituind atribute ale responsabilităţii sociale. Cu toate acestea, se impune o analiză obiectivă a beneficiilor pe care statul român le poate obţine pe termen mediu şi lung. Amintesc prevederile art. 135 din Constituţia României, care instituie obligaţia statului de a exploata resursele în concordanţă cu interesul naţional şi de a asigura refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic. În ceea ce priveşte caracterul de proprietate publică exclusivă şi inalienabilă al bogăţiilor de interes public ale subsolului, sunt incidente prevederile articolului 136 din Constituţie, pe marginea căruia se poate pune în discuţie chiar constituţionalitatea acestei propuneri legislative. De asemenea, s-a evitat să se ia în discuţie şi posibilitatea identificării unor zăcăminte de metale rare, mult mai valoroase decât aurul. Subliniez faptul că absolut toate argumentele pro şi contra exploatării vor trebui dezbătute în Parlamentul României, pentru ca fiecare membru al forului legislativ să îşi exprime votul în mod liber şi în deplină cunoştinţă de cauză. Consider că printr-o lege nu trebuie să fie reglementate situaţii particulare, aşa cum este cazul exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, ci legea trebuie să abordeze un tratament egal pentru toţi cei care au calitatea de subiecţi de drept. Având în vedere aspectele invocate, respectiv necesitatea exploatării şi a dezvoltării regionale pe de-o parte, iar pe de altă parte problemele legate de protecţia mediului şi beneficiile încă nesatisfăcătoare pentru statul român, nu pot adopta o poziţie dualistă, de susţinere şi respingere simultană a proiectului, aşa cum face domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta, în dubla sa calitate, motiv pentru care voi vota pentru respingerea propunerii legislative! |
|
||||
|
"USL ucide încet şi sigur economia" La aproape un an şi jumătate de când Uniunea Socialistă a preluat guvernarea în România singurele acţiuni şi măsuri implementate de aceasta s-au rezumat la sufocarea economiei şi distrugerea puterii de cumpărare a populaţiei. Taxe mai multe şi impozite mai mari, aceasta este fraza care caracterizează cel mai bine contraperformanţa incontestabilă a USL la guvernare. Cui foloseşte faptul că USL are astăzi cel mai stufos, cel mai greoi, cel mai scump şi cel mai puţin eficient guvern din Uniunea Europeană? Nici unui român, cu siguranţă! Mai mult, chiar dacă numărul de miniştri este la competiţie cu cel de parlamentari, singurul care decide la transporturi, la finanţe, la mediu, la turism, la fonduri europene, la educaţie, la justiţie este Victor Ponta. El este ministrul omnipotent care se pricepe la toate şi de fapt la nimic. Cui a folosit lupta politică absurdă, de veritabilă inspiraţie stalinistă, pe care USL a dus-o în vara lui 2012 şi din care încă se mai hrăneşte!? Nici unui român, cu siguranţă! Mii de investitori străini au fugit care cum au putut din România, iar cei care se gândeau să vină şi să dezvolte sectorul privat din România şi să creeze locuri de muncă au abandonat acest gând. Dacă în 2012 USL a speriat investitorii şi a umilit mediul de afaceri printr-un comportament politic invidiat şi de Kim Jong-un, în 2013 USL se ghidează după o nouă optică - ucidem economia cu taxe şi impozite. Este şi normal, pentru că banii din bugetul public nu sunt suficienţi pentru clienţii politici înfometaţi. Manipulările mediatice grosolane pe care Victor Ponta le promovează din zori şi până-n seară nu pot să ascundă realităţile economice din România. Chiar dacă Victor Ponta hrăneşte cu mulţi bani publici televiziunile de partid, nu poate ascunde faptul că în fiecare zi tot mai mulţi români intră în rândul şomerilor. Victor Ponta nu poate să mai mintă la infinit că a creat vreun loc de muncă, atâta vreme cât toţi banii publici se duc doar la firmele de partid. Şi contractele publice, dar şi schemele de ajutor de stat trec mai întâi pe la sediul USL, unde se decide cine câştigă şi cine pierde. Chiar săptămâna trecută USL a batjocorit IMM-urile punându-le la dispoziţie mai puţin de 6 minute pentru schemele de minimis. Orice ar mai minţi Victor Ponta, românii simt deja, mai rău ca niciodată, pe pielea lor faptul că standardul de viaţă a scăzut considerabil în ultimul an şi jumătate! Tot mai mulţi români spun astăzi că "Boc a tăiat salarii! Dar le-a dat înapoi! Chiar dacă am blamat PDL-ul aceştia ne-au reîntregit salariile. De când a venit USL salarii, pensii, solde, alocaţii se taie definitiv şi în fiecare lună prin taxe mai multe şi impozite mai mari!". Domnule Ponta, românii nu mai pot fi minţiţi că au în buzunar banii pe care nu-i au şi nici nu mai puteţi convinge un şomer că de fapt el lucrează şi nu ştie! Programul USL de guvernare care are doar două puncte - Jos Băsescu şi Sus fiscalitatea - nu face decât să ucidă economia românească. Aşa că, renunţaţi să mai puneţi biruri tot mai mari peste nişte români tot mai săraci şi să distribuiţi banii către sponsorii dumneavoastră de raliuri. |
|
||||
|
"Roşia Montană devine cel mai grav abuz făcut de autorităţile române, atât faţă de proprii cetăţeni, cât şi faţă de normele de mediu" Vreau în primul rând să vă urez bun venit înapoi în Parlament şi să aveţi o sesiune parlamentară spornică. Îmi pare rău totuşi că nu pot face acest lucru cu zâmbetul pe buze, pentru că subiectul pe care astăzi îl aduc în faţa dumneavoastră stârneşte cu totul alte sentimente. Sunt convinsă de faptul că în 13 ani de când este deschis subiectul Roşia Montană tranşeele s-au săpat adânc între cei care susţin cu pasiune menţinerea intactă a patrimoniului natural şi cultural din Apuseni şi cei care susţin cu o oarecare doză de cinism exploatarea auriferă de către RMGC. Eu una aştept cu maxim interes dezbaterile din comisiile şi din plenul Camerei Deputaţilor pe marginea oportunităţii începerii lucrărilor de exploatare în zonă. Nu mă declar o susţinătoare înfocată a exploatării, oricare ar fi avantajele economice, atâta timp cât costurile de reecologizare a zonei vor depăşi cu mult câştigurile imediate pe care statul român le va avea din această afacere. Vorbim despre o afacere şi vorbim despre o companie care caută cu orice preţ obţinerea profitului. Cred cu maximă convingere în faptul că este de datoria noastră să ne apărăm interesele, fie că vorbim despre protejarea siturilor culturale de la Roşia, fie că vorbim despre prevenirea intoxicării zonei cu cianuri. Ceea ce este foarte important, însă, este rolul pe care guvernul a ales să şi-l asume în această situaţie. Este foarte grav că o decizie de o asemenea importanţă este tratată fără responsabilitate de principalii factori de decizie. Mă refer evident la primul ministru şi la ministrul mediului Rovana Plumb. Din ce informaţii am la acest moment, semnătura ministrului mediului lipseşte de pe documentul care ne va parveni în scurt timp în Parlament. Eu sper totuşi că mă înşel, dar dacă este adevărat, consider impropriu ca un secretar de stat să se pronunţe, când superiorul ierarhic este disponibil să facă acest lucru. În cel de-al doilea rând, mă declar foarte surprinsă de faptul că primul-ministru al României are un comportament dual în ceea ce priveşte Roşia Montană. Vă aduc aminte, dacă mai este rost, de faptul că are calitatea de preşedinte PSD, principalul partid de guvernământ. Un vot, în calitatea sa de deputat, împotriva acestui proiect ar echivala cu un semnal puternic pentru tot activul de partid, din care faceţi parte şi dumneavoastră, stimaţi colegi social - democraţi. Este de-a dreptul curios cum poţi în politică să votezi împotriva şefului tău de partid, iar şeful tău de partid să voteze împotriva propriului proiect. Este un episod regretabil şi cred că asumarea răspunderii pentru ideile cu care vrei să guvernezi, fie acestea proaste sau bune este primordială dacă vrem să facem ceva să ieşim din cercul vicios al politicii ineficiente şi duplicitare pe care am văzut-o în continuă perpetuare pe malurile Dâmboviţei. Nu mă aşteptam din partea unui prim-ministru tânăr la un asemenea gest şi încă nu pot să îl explic. Poate când se va afla între noi vom avea o imagine mai clară a ceea ce vrea să facă domnul prim-ministru, dar, până atunci este de datoria noastră să luăm act de acest gen de fugă de responsabilitate şi să încercăm, cum putem, să atragem atenţia asupra acestui gen de practică dăunătoare pentru întreaga clasă politică. USL a promis negru pe alb că Roşia Montană va rămâne intactă. Trebuie să semnalăm faptul că începerea exploatării în zonă echivalează nu cu o promisiune nerespectată, ci cu o minciună electorală pe care cei de la putere cred şi speră că oamenii care i-au votat o vor uita. Eu nu cred aşa ceva. Când mă uit la manifestările din Piaţa Universităţii îmi dau seama că România nu este amorţită şi apatică şi cred că suntem încă pregătiţi să ne luptăm pentru ideile noastre şi pentru un set de valori pe care le considerăm importante pentru societate. Vreau să închei intervenţia pentru că sunt sigură că mulţi colegi vor avea multe de spus pe acest subiect, dar nu înainte să fac un apel la înţelegere şi la calm, atât pentru cei care protestează, cât şi pentru cei care asigură ordinea publică. Nu este bine pentru nimeni ca un protest paşnic care vrea să oprească un abuz, sau mai bine spus cel mai mare abuz pe care autorităţile centrale din ţară îl fac împotriva propriilor cetăţeni, să degenereze în violenţă, atunci mesajul pe care cei din stradă îl au pentru cei care ne guvernează va fi pierdut. vă rog să ţineţi cont atunci când votaţi de ceea ce dumneavoastră credeţi că este corect şi cinstit, nu de ceea ce cred preşedinţii dumneavoastră de partide. |
|
||||
|
"Solidaritatea naţională trebuie să fie prioritară" Consecinţele nefaste ale crizei mondiale sunt acum cunoscute în întreaga lume. La fel de cunoscute sunt şi cauzele. Incerte rămân însă soluţiile ei şi scenariile de reconfigurare a sistemelor financiare afectate. Din nefericire, duritatea acestei crize reînvie viziuni şi proiecte nefaste privitoare la organizarea economică. Oamenii sunt preocupaţi de problemele cu care se confruntă, de salarii, de slujbă, de pensiile mici. În pofida situaţiei economice dificile şi a temerilor multor români, am reuşit să obţinem condiţii optime pentru România în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional. În clipa de faţă, avem multe lucruri importante de rezolvat. Evident că starea de până acum nu poate continua. Este adevărat că s-au comis erori enorme şi că lucrurile au fost scăpate de sub control. În mod firesc, măsurile care se iau în prezent atât de fiecare stat în parte, cât şi la nivel mondial, vor corecta aceste derapaje. Astfel, va fi reevaluat fenomenul paradisurilor fiscale netransparente, precum şi modelul secretului bancar. Se va preveni apariţia conflictelor de interese în activitatea agenţiilor de rating şi se vor revizui standardele contabile internaţionale. Nu în ultimul rând, pe lângă injectarea sutelor de mii de miliarde de dolari în economia mondială, vor fi înfiinţate colegii internaţionale de supraveghere a sistemului bancar. Prioritatea absolută este crearea de noi locuri de muncă, inclusiv pentru absorbirea forţei de muncă reprezentate de românii care se vor întoarce din străinătate. Există resursele necesare, iar acordul cu FMI reprezintă un început de recâştigare a încrederii în economia românească. Trebuie să monitorizăm modul în care sunt gestionate fondurile, să urmărim dacă investiţiile publice au nivelul şi coerenţa necesare. Putem crea locuri de muncă prin lansarea unor proiecte de investiţii strategice care vizează infrastructura şi dezvoltarea rurală. Totodată, trebuie să existe transparenţă în deciziile Guvernului şi foarte multă deschidere faţă de partenerii sociali, pentru identificarea soluţiilor corecte, la masa negocierilor. Regăsirea solidarităţii naţionale este o condiţie absolut necesară pentru a combate criza, pentru a reduce efectele acesteia. Toate acestea sunt măsuri raţionale prin care sistemul va fi repus pe picioare. Şi totuşi, pericolele nu lipsesc. Ceea ce au stabilit ţările bogate ale lumii înseamnă impunerea a numeroase reguli, o normare dură a activităţilor financiare. Statul nu are ce căuta în economie decât ca paznic al sistemului, şi nu ca jucător major al său. Chiar dacă dificultăţile crizei sunt serioase, trebuie să apărăm cu orice preţ iniţiativa antreprenorială. Prin natura sa, omul va încerca oricând să acumuleze şi să obţină prosperitate prin efort personal. De aceea, rolul statului trebuie să fie doar acela de a veghea ca iniţiativa privată şi contractul să fie activităţi care să aducă beneficii tuturor participanţilor la ele, fără să pericliteze siguranţa sistemului. Iar dacă vom reuşi acest lucru, atunci economia şi societatea însăşi vor avea un viitor solid. |
|
||||
|
"De ce voi vota împotriva proiectului Roşia Montană?" Referitor la proiectul investiţiei de la Roşia Montană, avizat de Executiv, personal mă voi pronunţa împotriva realizării acestuia. În consecinţă, voi vota contra, din mai multe motive obiective. În primul rând, pentru faptul că veniturile ce vor reveni statului român în urma unei potenţiale exploatări a aurului din Munţii Apuseni sunt infime raportat la câştigurile ce urmează să fie obţinute de firma canadiană. În al doilea rând, locurile de muncă nou create în zonă nu vor putea contracara dezastrul ecologic şi social care va rămâne în Apuseni după extragerea aurului. Nu în ultimul rând, utilizarea cianurii în procesul de extracţie este nocivă pentru populaţie, iar românii nu trebuie să fie "mai catolici decât Papa" din acest punct de vedere, deoarece în prezent foarte puţine ţări din lume mai folosesc tehnologia respectivă. Este extrem de relevantă realitatea conform căreia în toate ţările Uniunii Europene, respectiv în toată industria minieră din Europa, se utilizează circa 1.000 tone de cianuri, iar la Roşia Montană se doreşte utilizareaa 13.000 tone de cianuri anual! În plus, investitorii doresc escavarea a 500 milioane tone de steril în urma utilizării cianurilor. Vor fi raşi efectiv de pe faţa pământului patru munţi şi se va săpa pe o adâncime de 400 de metri, creându-se un crater gigantic, vizibil şi de pe lună, de 8 kilometri diametru. În urma explorării, Munţii Apuseni vor rămâne de-a pururi cu un lac de cianuri, care va conţine 215 milioane de metri cubi de cianuri, şi cu un baraj ce trebuie să reziste pentru eternitate. Un alt "amănunt" dubios din acest proiect este acela că pentru operaţiunile de ecologizare şi supraveghere post-exploatare investitorii pun la bătaie doar 150 milioane de euro, în condiţiile în care Agenţia de Mediu a SUA evaluează aceste costuri la suma de 2.6 miliarde dolari. Punctul meu de vedere este că parlamentarii, indiferent de culoarea politică, trebuie să respingă prin vot acest proiect, care, să ne reamintim, nu este agreat nici de conducerea Uniunii Europene. Susţin că trebuie organizat un referendum naţional pe acest subiect, deoarece toţi românii care au mai rămas în România trebuie să îşi exprime poziţia faţă de bogăţiile pământului nostru, care nu aparţin niciunui premier, niciunui guvern, ci tuturor oamenilor din această ţară. |
|
||||
|
Domnul Miron Alexandru Smarandache: "Scutirea de la licitaţii a companiilor statului încurajează corupţia, evaziunea fiscală şi jaful banilor publici" Decizia potrivit căreia regiile autonome şi companiile naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuie contracte prin licitaţii constituie un nou exemplu prin care statul încurajează fraudele cu banii publici şi expansiunea unor societăţi clientelare. Argumentul puterii care a condus la această hotărâre extrem de periculoasă pentru funcţionarea economiei autohtone, şi, în general, a instituţiilor statului, conform căruia regiile autonome şi companiile naţionale şi-ar desfăşura activitatea pe o piaţă concurenţială, iar anumite reguli privind achiziţiile publice le-ar putea bloca, este lipsit de sustenabilitate, dar şi de logică economică. În realitate, această măsură nu va face altceva decât să încurajeze escrocheriile, jaful din bani publici şi dezvoltarea firmelor "de casă" ale USL, care vor profita din plin de metoda încredinţării directe. Consider că modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 în sensul menţionat este în măsură să deschidă o nouă "cutie a Pandorei" pentru firmele clientelare. De fapt, modificarea OUG nr.34/2006 este o dovadă concretă a fenomenului repetabil al istoriei. Reprezentanţii actualei puteri se comportă aidoma predecesorilor lor, modificând acte normative pe care le vor contesta la un moment dat. Este de notorietate faptul că, de-a lungul timpului, emitenţii unor acte normative le-au amendat după o perioadă ca nefiind viabile, uitând repede cât de "bune" au fost la momentul iniţierii. Spre exemplu, premierul Emil Boc şi-a "renegat" unele iniţiative legislative pe care le-a avut când era deputat, afirmând că nu mai sunt valabile. Probabil la fel se va întâmpla şi cu această modificare, care va fi contestată vehement, după ce USL va ajunge în opoziţie. În opinia mea, "scăparea de sub control" a achiziţiilor publice va avea drept consecinţe directe spolierea fondurilor publice şi creşterea fenomenului evaziunii fiscale. În joc este piaţa achiziţiilor publice, care reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător. Recenta modificare a OUG nr.34/2006 va creşte gradul de corupţie în rândul instituţiilor statului şi, de asemenea, va duce la un record nedorit în ceea ce priveşte acordarea preferenţială a contractelor încheiate cu statul. Nu în ultimul rând, corupţia din sistemul gestionat de stat va creşte exponenţial, fapt care nu cred că va fi pe placul oficialilor europeni. |
|
||||
|
"«Priorităţile» legislative ale USL, alte minciuni servite românilor" Iată că nici nu a început bine sesiunea de toamnă a Parlamentului României şi USL, cu tupeul binecunoscut deja, ne aruncă în faţă alte vorbe goale despre cât de mult vor lucra dumnealor şi cât de multă treabă vor avea în legislativ, bineînţeles, numai şi numai pentru binele poporului român. Şi culmea prefăcătoriei, cei doi "mari favoriţi" ai micilor ecrane, care fac politica numai la televizor, susţin sus şi tare că au nevoie de dialog şi de conlucrare cu opoziţia pentru mersul înainte al ţării. Dar dacă în sesiunea trecută bilanţul legislativ al puterii a fost jalnic, ce cred dumnealor că ne poate face pe noi să îi luăm în serios de data aceasta? Să o luăm mai în amănunt. Actualul parlament, "obez", chiulangiu şi ineficient, a iniţiat doar 11% dintre proiectele care au devenit legi în prima sesiune parlamentară din mandatul 2012-2016, restul de 89%, adică mai exact 195 de proiecte de lege fiind iniţiate de Guvern. Deci putem spune că, deşi beneficiază în continuare de o majoritate zdrobitoare, USl-ul nu are nici un interes să o folosească în beneficiul alegătorilor români. La finalul sesiunii parlamentare februarie - iunie 2013, doar 220 proiecte de lege aflate în dezbatere în Parlamentul României au devenit legi. Dintre acestea, peste 130 sunt numai modificări şi/sau completări ale ordonanţelor de urgenţă sau ale ordonanţelor simple. Socoteala este dureroasă şi tristă. Bilanţul arată că deşi Parlamentul are acum 588 de senatori şi deputaţi, deci cu mai bine de 100 în plus faţă de legislatura anterioară, numărul proiectelor de lege depuse în legislativ este, atenţie, mai mic cu 44% faţă de perioada similară a mandatului 2009 - 2012. USL ne aruncă în faţă drept prioritate legislativă adoptarea bugetului pe anul 2014. Dar aceasta e o obligaţie de la sine înţeleasă, nu poţi face din adoptarea bugetului un cap de listă şi să mai şi stai agăţat în acest punct, ca să treacă timpul. Mai vedem pe lista fluturată cu tupeu drept priorităţi legislative: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, dar şi rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2013. Nu înţelegem însă de ce anume s-o fi împiedicat actuala majoritate parlamentară, solidă de altfel, să nu rezolve până acum aceste probleme? Nu înţelegem de ce actuala confortabilă majoritate a preferat să iniţieze câte un proiect legislativ, şi acela nesemnificativ, de ochii lumii, pe săptămână, în timp ce problemele reale ale ţării se acutizau? USL a venit la putere pe un val uriaş de promisiuni care acum s-au transformat în minciuni, şi rânjeşte hidos, uitându-se la cei care au votat. USL nu mai are nicio scuză, nicio justificare pentru această nonacţiune, în afara faptului că este în sine prizoniera propriilor interese şi manipulări. Iar în timp ce USL scade în încrederea oamenilor şi se zbate să rămână la suprafaţă doar pentru a-şi satisface clientela, PDL continuă să lupte şi să spună adevărul. Priorităţile legislative ale PDL au în vedere în principal crearea de noi locuri de muncă şi reforma educaţiei. După cum a adus la cunoştinţă opiniei publice preşedintele Vasile Blaga, ţintele vizate în legislativ de PDL în actuala sesiune parlamentară sunt reducerea cotei unice la 12%, reducerea CAS cu 5%, scutirea de impozit a profitului reinvestit pentru capitalizare şi creşterea salariului minim la 1.000 de lei. Altă iniţiativă va viza încurajarea alimentaţiei sănătoase a copiilor în şcoli, măsurile concrete de combatere a violenţei în instituţiile de învăţământ, generalizarea şi deci obligativitatea existenţei cabinetelor psiho-pedagogice, dar mai ales creşterea ratei de supraveghere video în instituţiile de învăţământ, pentru descurajarea faptelor antisociale şi a delincvenţei juvenile. Iată deci, dragi colegi, care este şi va fi din nefericire situaţia reală din legislativ şi în actuala sesiune parlamentară în care USL, ca un organism viu, dar cu dublă personalitate, va împinge România spre prăpastia minciunii totale şi a neîncrederii. |
|
||||
|
"Reconsiderare parlamentară" A fost o vreme când Parlamentul României, fie ea mică sau mare, reprezenta o instituţie etalon, în care elita nu era doar o vorbă fără susţinere sau o etichetă pe care o foloseau unii cu snobism drept batistă la costum. Nu sunt un nostalgic şi cunosc foarte bine faptul că şi acele vremuri aveau problemele lor, ca şi personaje mai mult sau mai puţin îndoielnice. Au trecut apoi decenii de comunism, în care parlamentarismul era doar parte a unei istorii blamate şi contrafăcute. În democraţia ultimilor douăzeci de ani, instituţia Parlamentului, din care fac şi facem parte, stimaţi colegi, a trecut de la un simbol şi un garant ale statului de drept şi ale democraţiei, la principalul ţap ispăşitor în rândul românilor. O imagine care a trecut în doar două decenii de la extaz la agonie şi un statut pe care noi, parlamentarii, trebuie să ni-l asumăm, căci nu suntem străini de această degradare. Că ne place. Sau nu! În fiecare zi de marţi, la momentul prezentării declaraţiilor politice, am stat şi m-am gândit de ce aceste acte ale noastre ca parlamentari s-au degradat în aşa fel încât au devenit, de foarte multe ori din păcate, doar simple vorbe cărora prea puţini dintre noi le acordă importanţa pe care o merită. Atât cât cunoaştem din istoria parlamentară a României, au fost momente când ele reprezentau acte consistente şi adevărate luări de poziţie. Un lucru din ce în ce mai rar acum. Încep această nouă sesiune parlamentară, atât de aşteptată prin prisma numeroaselor proiecte vitale care îşi aşteaptă votul nostru, printr-un apel şi o luare de poziţie. Fac apel la dumneavoastră, stimaţi colegi, să reconsiderăm rolul acestor acte pe care le numim declaraţii politice şi să reconsiderăm rolul pe care îl avem aici în această instituţie. Suntem, deja, la o a doua sesiune din mandatul nostru şi cred că nu mai avem nevoie de timp pentru a ne lua rolul în serios. Totodată, atât pentru dumneavoastră, cât mai ales pentru cei pe care îi reprezint aici, vreau să anunţ poziţia mea faţă de votul asupra Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere din România. Vă anunţ, astfel, că voi vota împotriva acestui proiect, indiferent de ce va decide fiecare dintre dumneavoastră. Vă rog doar atât: gândiţi-vă bine la votul cu care sunteţi dator şi nu-l mai transformaţi doar într-un act unilateral. Mai presus de noi, cei aleşi, stau cei care ne-au ales, iar votul nostru trebuie să reflecte interesele vieţii lor, şi nu statistica noastră electorală. |
|
||||
|
"31 august - Ziua Limbii Române" Declaraţia mea politică se referă la sărbătorirea la 31 august - pentru prima dată de la adoptarea de către Parlament - a Zilei Limbii Române. Potrivit legii, în această zi trebuie organizate manifestări culturale, iar instituţiile publice trebuie să arboreze drapelul naţional. Este drept că ziua limbii române a existat întotdeauna şi ar trebui să fie sărbătorită în fiecare zi sau ar trebui să o simţim ca fiind în fiecare zi, dar este pentru prima dată când se sărbătoreşte graiul românesc într-o zi anume. "Limba română este patria mea", spunea Nichita Stănescu. Limba, tradiţiile, portul, cântecul sunt cele care ne definesc ca naţiune română şi ele se sărbătoresc, de facto, în fiecare zi. Dar limba română reprezintă cel mai puternic instrument de păstrare a identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite. Sărbătoarea Zilei Limbii Române derivă din lupta românilor din Republica Moldova pentru dreptul de a vorbi şi învăţa în limba română, cu grafie latină, luptă care a culminat în ziua de 31 august 1989 cu adoptarea Legii cu privire la limba de stat şi grafia latină. Rolul limbii române s-a dovedit deosebit de important în istoria poporului nostru, limba constituind elementul de legătură dintre regiunile istorice româneşti şi rolul ei în formarea statului naţional unitar român a fost esenţial. Totodată, limba română a fost liantul dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, legătura dintre aceştia nefiind ruptă nici după ce graniţele i-au despărţit. Ca români, trebuie să fim mândri că limba noastră, o insulă de latinitate în această parte a Europei, a făcut faţă istoriei şi încercărilor apărute. Este de datoria noastră să transmitem mai departe celor ce vor veni după noi graiul nostru şi să nu lăsăm vreodată ca acesta să se piardă. Avem obligaţia de a păstra şi de a cultiva limba română ca fundament al spiritualităţii şi al culturii noastre pentru că ea reprezintă expresia comuniunii şi a solidarităţii de destin prin care noi, ca popor, ne afirmăm propria noastră identitate în lume. Am onoarea să salut acţiunile organizate cu ocazia primei ediţii a sărbătorii Zilei Limbii Române de către comunităţile româneşti din lume, inclusiv cele organizate de Înaltul Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova sub genericul simbolic: "Limba Română este patria mea" şi "La izvoarele sărbătorii Zilei Limbii Române". De asemenea, transmit un gând bun românilor din afara graniţelor ţării care, în ciuda greutăţilor, menţin viu spiritul românesc în familiile şi comunităţile în care trăiesc, vorbind româneşte şi trăind româneşte! Sincere felicitări tuturor românilor cu ocazia acestei sărbători de conştiinţă şi suflet românesc! |
|
||||
|
"Teroarea de la UPU Alba Iulia continuă" În primăvară am adresat o interpelare ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu, pe tema problemelor reclamate de un numeros grup de angajaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba din municipiul Alba Iulia - asistente, infirmieri, brancardieri şi alt personal nemedical din cadrul Unităţii de Primiri Urgenţe, care mi-au prezentat o doleanţă deosebit de gravă, în opinia petenţilor, de la locul lor de muncă. Problema angajaţilor Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul SJU Alba este mai puţin obişnuită în unităţile medico-sanitare din România, salariaţii fiind supuşi unui stres psihic incredibil cauzat de către însuşi medicul coordonator UPU, dr. Aurel Crişan. Angajaţii care mi-au solicitat audienţă şi intervenţie susţin că sunt sistematic şi repetat înjuraţi, blestemaţi, umiliţi fără vreo vină şi fără motiv de către medicul amintit. Oamenii nu reuşesc să înţeleagă cu ce i-au greşit şefului să "merite" un asemenea comportament abject, cu atât mai mult cu cât şi ei şi dr. Crişan au calitatea de angajaţi ai unui spital public, însă şeful îşi permite să se comporte ca un vătaf cu nişte slugi. Motivaţia medicului coordonator pentru pedepsele aplicate subordonaţilor săi de la UPU Alba Iulia, respectiv anumite deficienţe profesionale sau disciplinare, este considerată ca reprezentând un abuz de către angajaţi, argumentele dr. Crişan fiind catalogate drept închipuite şi nefundamentate pe realitate. În plus, salariaţii consideră că instrumentele de teroare psihică aplicate de către dr. Crişan la adresa lor sunt netemeinice, având în vedere că nu sunt folosite modalităţile legale de pedepsire a abaterilor, prevăzute de actele normative în vigoare şi de regulamentul intern al spitalului. Stresul psihic pe care medicul coordonator îl practică zilnic împotriva angajaţilor are drept efect principal o activitate profesională scăzută din punct de vedere calitativ a echipei UPU Alba Iulia. În al doilea rând, acţiunile vehemente ale dr. Crişan, nedemne de un cadru medical, au drept consecinţă şi instaurarea unei stări de nervozitate acută în rândul bolnavilor şi aparţinătorilor acestora. În acest fel, oameni fără vreo vină şi fără vreo legătură cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba sunt nevoiţi să asculte răcnetele, injuriile şi blestemele proferate de dr. Crişan la adresa angajaţilor UPU. Rezultatul acestei stări de fapt este diminuarea drastică a încrederii în echipa medic - asistent - alt personal, dar şi încărcarea nejustificată a pacienţilor sau aparţinătorilor cu un supliment de stres, adăugat celui provocat de boala în sine sau de evoluţia acesteia. Iniţial nu am reacţionat imediat la plângerile pe care mi le-au prezentat salariaţii UPU, încercând să verific şi din alte surse informaţiile prezentate de cei care se consideră terorizaţi psihic şi profesional. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât o serie de medici, atât din UPU, cât şi din alte secţii ale spitalului, au confirmat atitudinea incorectă şi incalificabilă a acestui doctor. Mai mult, cetăţeni simpli din Alba Iulia, precum şi jurnalişti locali, întăresc adevărurile reclamate de angajaţi, după ce au fost martori din întâmplare ai unor episoade demne de filmele de acţiune petrecute la UPU Alba Iulia, cu dr. Crişan în rolul principal, negativ, din păcate. În aceste condiţii, am cerut public domnului ministru Eugen Nicolăescu şi domnului secretar de stat Raed Arafat să verifice prin intermediul Corpului de control al Ministerului Sănătăţii, prin organismele de control ale Direcţiei de Sănătate Publică şi prin alte mijloace de care dispune sistemul, veridicitatea acestor fapte ce aduc gravă atingere nu numai angajaţilor UPU Alba, dar şi, mai grav, pacienţilor din Alba Iulia. În răspunsul ministrului, acesta mi-a comunicat că "s-a dispus măsura efectuării unui control de către Corpul de Control al ministrului sănătăţii, împreună cu experţi din cadrul Comisiei Naţionale de Medicină de Urgenţă şi Dezastre a Ministerului Sănătăţii, în vederea analizării aspectelor sesizate în cuprinsul întrebării şi luării măsurilor legale ce se impun". Mare mi-a fost mirarea însă când am aflat, pe căi ocolite, ce-i drept, că a avut loc totuşi un control la UPU Alba Iulia, de către o persoană din cadrul Ministerului Sănătăţii. Deşi în mod firesc ar fi trebuit să fiu anunţat despre acest control, deoarece eu l-am solicitat, nu numai că nu s-a întâmplat acest lucru, ci, mai mult, am aflat unele detalii picante despre aşa-zisul act de control. concret, acel angajat al Ministerului ar fi beneficiat de efectuarea unei examinări RMN, evident gratuită, care i-a fost oferită chiar de către managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Nicoleta Coşarcă, probabil fiind vorba de un gest cu aromă mituitoare. Aceasta în condiţiile în care oamenii obişnuiţi aşteaptă zile şi săptămâni în şir pentru a putea fi supuşi unei astfel de expertizări medicale, iar unii nici măcar nu obţin acest lucru. În al doilea rând, declaraţiile angajaţilor nemulţumiţi ai UPU au rămas nominal la finalul actului de control chiar în biroul managerului, deşi oamenii nu s-au adresat acestuia, fapt de asemenea neortodox, deoarece petenţii au dorit să se adreseze Ministerului Sănătăţii, nu conducerii spitalului. În al treilea rând, deşi niciunde nu a apărut rezultatul controlului, care se pare nu a fost semnat nici de către ministrul Nicolăescu, nici de secretarul de stat Arafat, dr. Crişan se lăuda zilele trecute prin instituţie, cu actul în mână, în faţa salariaţilor, că totul a ieşit bine şi nu i s-a întâmplat nimic. În atari condiţii, oricine îşi poate da seama despre continuarea "controlului" efectuat la UPU Alba Iulia. Se pare că funcţionarul Ministerului s-a despărţit de oamenii controlaţi cu "bezele" reciproce, ba chiar şi-au promis sprijin reciproc în viitor! Acest mod halucinant de a-şi face meseria a acelui individ nu va rămâne fără urmări. Mă voi adresa din nou ministrului sănătăţii, pentru a cere să îmi pună la dispoziţie numele acelui funcţionar, precum şi rezultatul controlului efectuat. Nu se poate ca România să evolueze în bine în asemenea circumstanţe în care funcţionarii statului trimişi pe banii contribuabililor să verifice anumite aspecte neclare nu îşi fac treaba, şi, mai mult, fac "blaturi" cu cei pe care trebuie să-i investigheze! Dacă răspunsul oficialilor Ministerului Sănătăţii nu va fi în măsură să facă lumină în acest caz, sunt decis să mă adresez DNA pentru a verifica modul în care s-a desfăşurat acest control, precum şi rezultatul acestuia! Până atunci, salariaţii nemulţumiţi de la UPU Alba Iulia vor să se adreseze preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, instituţia în subordinea căreia se află Spitalul Judeţean, pentru a încerca încă odată să îşi caute dreptatea. |
|
||||
|
"Necesitatea de a stimula achiziţionarea de maşini electrice în România" Poluarea din oraşe, creşterea ratei de cancere şi afecţiuni pulmonare şi respiratorii, emisiile tot mai mari de gaze cu efect de seră care generează schimbările climatice cer măsuri hotărâte de schimbare a tehnologiilor noastre. Avantajele maşinilor electrice privesc scăderea poluării în oraşe şi scăderea emisiilor de CO2 (maşinile electrice având 0 emisii). Numeroase state europene sprijină masiv achiziţionarea unor astfel de maşini, spre exemplu Olanda acordând 20.000 de euro pentru acest lucru. Adresez Parlamentului rugămintea de a monta cel puţin două staţii de încărcare pentru maşini electrice, una în parcarea de la Senat (dinspre Calea 13 Septembrie), şi o alta în parcarea de la Camera Deputaţilor (dinspre Izvor), rezervând, totodată, câte 3 locuri în fiecare dintre cele două parcări pentru astfel de maşini. Solicit Guvernului dublarea sprijinului pentru achiziţionarea de maşini electrice şi scutirea plăţii TVA-ului pentru persoane fizice şi juridice care achiziţionează astfel de maşini. În prezent, sprijinul statului român pentru achiziţionarea unei maşini electrice este de doar cca 2.500 euro. Întrucât ritmul de achiziţionare a unor maşini electrice este foarte scăzut în ţara noastră, va fi nevoie de un stimul consistent din partea autorităţilor, aşa cum se petrece în cele mai multe ţări europene, pentru ca astfel de maşini să devină mult mai accesibile cumpărătorilor. Adresez Guvernului României solicitarea ca pe autostrăzile din România, atâtea câte sunt finalizate, dar şi pe cele care sunt acum în construcţie, să introducă staţii de alimentare pentru maşini electrice la intervale de cel mult 40 de kilometri una de cealaltă, pe fiecare sens de mers. De asemenea, să pună la punct un plan pentru montarea şi pe drumurile naţionale, în următorii ani, a unui număr suficient de astfel de staţii. Acestea ar putea fi instalate în cadrul benzinăriilor deja existente. Adresez o invitaţie şi mall-urilor să instaleze, la rândul lor, staţii de alimentare pentru maşini electrice. Obiectivul Uniunii Europene este ca, până în 2030, circa 50% dintre maşinile care circulă în oraşele noastre să fie hibride sau electrice, iar până în 2050, procentajul lor să ajungă la 100%. Pentru ca acest obiectiv să poată fi atins vor trebui luate măsuri din timp. Nu în cele din urmă atrag atenţia că au existat şi există companii care încearcă să se opună tehnologiilor verzi în industria de automobile. Un exemplu celebru este cel al maşinii electrice americane produse de către General Motors la începutul anilor 90. Această maşină, numită EV-1, avea performanţe deosebite şi un design superb. Filmul documentar "Who Killed The Electric Car?" prezintă date care arată cum, la presiunea unor companii petroliere, acest model de maşină electrică a fost retras de pe piaţă. Cine este compania care a cumpărat patentul pentru bateria de mare capacitate a maşinii electrice, blocând astfel o tehnologie inovativă şi care ar fi contribuit încă de acum 10-15 ani la depoluarea oraşelor noastre? Compania Chevron, cea care doreşte acum să introducă în România fracturarea hidraulică (pe orizontală), o tehnologie distructivă pentru mediu, o tehnologie care ne-ar consuma mari cantităţi de apă, poluându-ne rezervele limitate, o tehnologie care ar produce cutremure de mică adâncime, o tehnologie care prezintă risc de infestare a apelor subterane şi a celor de suprafaţă cu compuşi chimici extrem de periculoşi. De asemenea, explorarea/exploatarea gazelor de şist produce emisii mult mai mari de CO2, gaz responsabil pentru efectul de seră care generează schimbările climatice. Ar trebui să construim în România o economie sustenabilă, bazată pe tehnologii verzi şi pe surse regenerabile de energie, nu pe combustibili fosili sau pe energie nucleară. |
|
||||
|
Tema declaraţiei: Vara politică - 2013. Elemente caracteristice dacă meteorologii au anticipat pentru acest an o vară secetoasă şi foarte călduroasă, în schimb analiştii politici ne asigură că din punct de vedere politic vara aceasta a fost una care s-a încadrat în limitele normale pentru o perioadă de vacanţă şi concedii. Într-adevăr, administraţia publică, guvernarea, toate instituţiile statului au funcţionat în parametrii stabiliţi şi obişnuiţi. La rândul lor, cetăţenii şi-au văzut liniştiţi de viaţa lor, de concedii, de serviciul sau de businessul fiecăruia, după posibilităţi. Pe acest fond, aş puncta la început câteva note pozitive ale acestui anotimp politic. Sezonul estival politic a început prin prezentarea de către Guvern a Planului Naţional de Investiţii. Pe baza relansării relaţiilor economice şi politice externe de către Guvernul USL, mai ales pe direcţia estică, premierul a simţit momentul bun şi a propus un plan axat pe atragerea de investiţii străine directe. Miza ascunsă este de a stimula investiţii pe cât posibil cu valoare adăugată ridicată, s-a vorbit de 10 miliarde de euro investiţii străine, care să multiplice crearea de locuri de muncă (un plus de 50.000 pentru acest an) şi valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează. Suplimentar, miza este legată şi de investiţii greenfield cât mai mult cu putinţă. Nu voi insista pe acest subiect deoarece va face, cu siguranţă, obiectul unor intense dezbateri şi analize pe parcursul acestei sesiuni, cât şi în anul viitor. Tot în materie de proiecte, s-a repus în lucru Programul Prima Casă, căruia Guvernul i-a suplimentat fondurile. Beneficiarii acestui program şi mediul bancar sunt încrezători că vor utiliza cea mai mare parte a plafonului destinat până la finele anului 2013. În acelaşi timp, se crează un front de lucru mai mare în domeniul construcţiilor şi al dotărilor de locuinţe. În aceeaşi notă a continuat derularea Programului Rabla - 2013 de stimulare a reînnoirii parcului auro. Vestea bună vine aici dinspre persoanele juridice şi instituţiile publice, care până în prezent au depus peste 800 de dosare, şi pentru care Administraţia Fondului de Mediu a dispus prelungirea termenului de depunere şi validare a dosarelor până la 30 septembrie 2013. Cu rezultate bune au continuat pe timpul verii programele de investiţii şi de achiziţii realizate cu fonduri europene, a crescut semnificativ gradul de absorbţie a acestor fonduri. S-au obţinut producţii record la culturile agricole de vară iar programul de dezvoltarea a agriculturii şi de valorificare a producţiilor agricole avansează spre obiective care să consolideze aportul acestei ramuri în crearea PIB-ului şi a prosperităţii românilor. Dacă vara a debutat cu lansarea unui ambiţios plan economic, iată că ea se încheie printr-o invitaţie la dialog politic pe teme economice dintre Guvern şi opoziţie, în special în legătură cu propunerile PDL. Salut acest gest şi aştept desfăşurarea unui dialog util între reprezentanţii guvernamentali şi cei ai partidelor de opoziţie. Este evident că vara politică 2013 a cunscut şi câteva stridenţe cu nuanţe de scandal sau circ ieftin şi steril. Capul de afiş a fost în acest sens nimeni altul decât preşedintele Băsescu. A pus noi dinamite procesului de coabitare, căutându-l de bonă pe premierul aflat în concediu, apoi a făcut declaraţii sforăitoare antiungureşti, punând sub semnul întrebării coabitatarea sa cu naţionaliştii Lásló Tőkés şi Viktor Orban. Merge însă strună coabitarea dintre familia preşedintelui Băsescu şi dinastia Ciobă. Tot la capitolul stridenţe politice estivale aş încadra şi propunerea aiuritoare a unor colegi din PDL de a organiza un concurs de Miss Parlament. Credeam că PDL este din ce în ce mai mic la trup(ă), printr-o serie de dezertări, dar văd că nici la minte politică nu stă mai bine dacă vine cu astfel de propuneri. După cum se poate constata, vara aceasta politică ne-a demonstrat, pe de o parte, lucruri pozitive în societate şi în economie, administraţia publică se află în grafic pe toate obiectivele, iar pe de altă parte, circul politic de cea mai proastă factură, de care am avut parte nu doar acum, ci de nouă ani de jucător prezidenţial şi pe care îl vom suporta probabil încă vreo 50 de săptămâni. Una peste alta, putem conchide că am avut o vară politică normală, în care, aşa cum spunea domnul Ponta, liderul PSD, Guvernul se ocupă de pâine, iar Preşedinţia, cu ceata sa de piţigoi, de circ. |
|
||||
|
Domnul Eugen Constantin Uricec: "USL guvernează! Nu televizează!" Lună de lună după ce Uniunea Social-Liberală a preluat guvernarea, punctele cuprinse în programul de guvernare devin realitate, concretizându-se într-o eficientă restructurare a sectorului public, un mai bun management al resurselor financiare publice, sprijin pentru mediu de afaceri şi o mână de ajutor pentru populaţia aflată în dificultate. Astfel, începând de la 1 septembrie, reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine a devenit realitate, în ciuda tuturor criticilor şi suspiciunilor celor care considerau că o astfel de măsură nu va fi luată. Mai mult, toţi cei care au criticat o astfel de măsură pot constata că preţul pâinii deja a fost redus semnificativ la rafturile magazinelor. Este o măsură de sprijin extrem de importantă pentru familiile cu venituri reduse, însă trebuie spus că este unul dintre cele mai puternice stimulente pentru reducerea evaziunii fiscale în sectorul de panificaţie. În ciuda tuturor criticilor că Uniunea Social-Liberală nu se îngrijeşte de sectorul privat, trebuie să le amintesc acestora că Guvernul a adoptat deja un pachet de măsuri extrem de curajos, prin care sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii primeşte un important ajutor pentru relansare: stimulente financiare importante, protecţie împotriva abuzurilor instituţionale, controale fiscale mai puţine, sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă, dar şi altele. Cei care critică astăzi activitatea Guvernului şi care spun că USL nu guvernează, le-aş răspunde că pentru prima dată după foarte mulţi ani USL va trimite Parlamentului, în termenele legale, proiectul de buget pentru anul 2014. Mai mult, creşterea economică importantă de anul acesta ne aduce speranţe importante pentru indexarea şi, de ce nu, o creştere a veniturilor populaţiei, chiar dacă ea nu va fi pe măsura aşteptărilor populaţiei. Consider că activitatea Guvernului este una dintre cele mai bune din spaţiul Uniunii Europene la acest moment, afirmaţiile mele fiind susţinute de evoluţia cursului de schimb, evoluţia randamentelor titlurilor de stat emise de Ministerul de Finanţe, producţia industrială şi dinamica exporturilor. Cu toate acestea, nu pot nega faptul că mai sunt multe de făcut. Am promis locuri de muncă pentru români, o finanţare mai bună pentru administraţiile locale, resuscitarea lucrărilor de infrastructură, sprijin pentru familiile aflate în dificultate şi o politică managerială mai performantă în domeniul societăţilor cu capital de stat. Cred cu putere că Guvernul va continua aceeaşi linie şi se va apleca asupra acestor probleme şi va confirma românilor că încrederea învestită la ultimele alegeri parlamentare nu a fost de prisos. |
|
||||
|
"În România are loc, de mai mulţi ani de zile, un tur ciclist al unui ţinut care nu există" Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră ştiu că, de mai mulţi ani de zile, se desfăşoară în ţara noastră un tur ciclist al aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Anul acesta a ajuns chiar la ediţia a 7-a şi, din relatările presei, rezultă că este vorba de o competiţie oficială, cu participare internaţională. Fiind vorba de o competiţie oficială, ea nu se putea desfăşura fără acordul a două instituţii: Federaţia Română de Ciclism, care este singura organizatoare legală de evenimente cicliste pe teritoriul României, şi Ministerul de Interne, căci cursa s-a desfăşurat pe drumurile publice ale României. Nimeni nu are nimic împotriva unor competiţii sportive, indiferent de etnia celor care le organizează. Dar, chiar dacă îşi are propria legislaţie internă, sportul trebuie şi el să se integreze în legislaţia ţării, pe care nu are voie să o încalce sub niciun pretext. Mai ales îi este interzis sportului să se transforme în vehicul al unor demersuri de altă natură, care încalcă legile ţării şi în primul rând Constituţia. Şi în alte ţări se desfăşoară tururi cicliste ale unor provincii sau regiuni. Numai în Spania, de pildă, avem Turul Ţării Bascilor şi Turul Cataloniei. Însă atât Ţara Bascilor, cât şi Catalonia sunt entităţi administrative legale şi legitime ale Spaniei, recunoscute ca atare prin Constituţia ţării. În timp ce "Ţinutul Secuiesc" nu este decât o ficţiune revizionistă a unor politicieni maghiari certaţi cu spiritul european şi o sinistră reminiscenţă a epocii staliniste. Adresez, deci, întrebarea: în ce bază două instituţii au avizat organizarea unei competiţii care, prin denumirea ei, aduce atingere mai multor articole din Constituţia României şi din Legea administraţiei? Şi cum este posibil ca, de 7 ani, nimeni să nu se sesizeze că, sub masca sportului, se face propagandă internaţională prin intermediul sportului, împotriva articolului 1 din Constituţia României? Cine răspunde pentru faptul că sunt de-acum câteva sute de sportivi străini (şi mai multe federaţii naţionale) care, datorită inexplicabilei somnolenţe a FR de Ciclism şi a Ministerului de Interne, ştiu că în România există un ţinut care nu există şi nu va exista niciodată? |
|
||||
|
În intervenţia mea de astăzi doresc să vă reţin atenţia cu privire la unele aspecte referitoare la cel mai important subiect al României, din punctul meu de vedere, în prezent şi pentru următorii ani: exploatarea minieră de la Roşia Montană. Partidul Naţional Liberal rămâne consecvent poziţiei pe care a avut-o întotdeauna cu privire la proiectul Roşia Montană. Astfel, susţinem înfiinţarea unei comisii parlamentare speciale pe tema proiectului Roşia Montană deschisă tuturor celor interesaţi. Astfel, ONG-urile şi orice alte entităţi civice vor putea să-şi exprime viziunea nu numai în presă sau pe forumurile de discuţii, ci chiar în locul unde se ia decizia. Guvernul USL nu a adoptat pur şi simplu proiectul Roşia Montană realizat în 2011, ci a renegociat condiţiile în care s-ar putea face exploatările miniere, punând accentul pe trei aspecte esenţiale: investiţii suplimentare în mediu, mărirea participaţiei statului până la 25% şi creşterea redevenţelor. Guvernul a realizat partea de negociere tehnică, asumându-şi apoi responsabilitatea de a trimite proiectul de lege în Parlament pentru dezbatere. În caz contrar, statul român riscă să fie acţionat în judecată de companiile implicate şi să plătească despăgubiri estimate la 2 miliarde de dolari. Proiectul minier nu vine în contradicţie cu alte proiecte de dezvoltare economică a zonei, ci, dimpotrivă, poate acţiona ca un factor catalizator al acestora. Efectul economic şi social direct al proiectului este resimţit în mod deosebit în comunele Roşia Montană şi Bucium, precum şi în oraşul Abrud. Aceste localităţi, precum şi altele din zona proiectului Roşia Montană, au o tradiţie minieră îndelungată, fiind puternic afectate de situaţia actuală. Practic, mineritul a dispărut odată cu închiderea celor două exploatări de stat, Roşia Min şi Cupru Min, lăsând fără loc de muncă peste 1200 de oameni din zonă. Lipsa acută a locurilor de muncă îi determină pe oameni, în special pe cei tineri, să plece către zonele urbane dezvoltate din ţară sau în străinătate. Ca urmare, zona este într-un proces continuu de depopulare şi îmbătrânire demografică. Un alt beneficiu important al proiectului îl reprezintă crearea de locuri de muncă la nivel local şi judeţean. Având în vedere că proiectul Roşia Montană va genera peste 2300 de locuri de muncă directe în perioada de construcţie, beneficiul adus comunităţii locale şi judeţene este unul deosebit de important. Nu pot fi ignorate avantajele economice semnificative pe care le-ar genera o investiţie la Roşia Montană: locuri de muncă, venituri din redevenţe şi din TVA, impozite pe profit, pe salarii. Proiectul Roşia Montană reprezintă o investiţie directă de peste două miliarde de dolari în economia României. Raportat la comunitatea în care se desfăşoară, proiectul va avea un impact economic semnificativ, pentru că va crea locuri de muncă, directe şi indirecte, va deschide noi oportunităţi de afaceri şi va aduce contribuţii importante la bugetele locale şi de stat. Consider că exploatarea resurselor minerale este întotdeauna bine-venită, atâta vreme cât ea este rentabilă din punct de vedere economic pe o durată lungă şi respectă condiţiile de mediu. În dezvoltarea Proiectului Roşia Montană, ne străduim să atingem obiectivele economice, fără însă a neglija responsabilităţile civice. Acest lucru înseamnă să ţinem seama de interesele societăţii şi să ne asumăm responsabilitatea pentru impactul activităţilor dezvoltate în cadrul proiectului. Constatăm că preşedintele Traian Băsescu nu se dezminte nici de data aceasta şi încearcă să speculeze electoral o temă importantă pentru România. Dacă ar fi fost consecvent propriilor poziţii, Traian Băsescu ar fi trebuit şi acum să susţină demararea proiectului Roşia Montană, aşa cum a făcut în timpul Guvernului Ungureanu. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "USL trebuie să respingă proiectul de lege privitor la Roşia Montană". Obţinerea, în urma unor alegeri democratice, a unui scor electoral în jur de 70% permite USL să legifereze fără a se teme de Opoziţia parlamentară. Totuşi, chiar şi o astfel de majoritate nu poate permite partidului sau partidelor care au obţinut-o să uite de propriul lor trecut în ceea ce priveşte o anume tematică. De aceea fac apel la memoria hârtiilor, pentru a revedea în timp poziţia USL faţă de problematica Roşiei montane. Astfel în Viziunea sa despre Mediu, USL preciza în legătură cu Roşia Montană: "(2) Realizarea unei evaluări independente cu privire la beneficiile şi costurile implicate pentru statul român, în ce priveşte crearea locurilor de muncă, rolul şi poziţia părţii române, precum şi beneficiile financiare reale. Reindustrializarea şi crearea de locuri de muncă reprezintă o prioritate pentru USL, dar cu o analiză corectă şi transparentă a costurilor şi beneficiilor pe termen mediu si lung. (3) Realizarea unei analize independente cu privire la interesele reale ale persoanelor şi companiilor care vor să investească la Roşia Montană. Trebuie clarificat acţionariatul şi conducerea executivă a acestor companii, destinaţia fondurilor de promovare ale acestui proiect, atât în zona societăţii civile cât şi în zona politică. Această analiză trebuie să cuprindă şi o evaluare a modului în care s-au tranzacţionat acţiunile privind acest proiect la bursele externe şi în ce măsură persoane care au influenţat deciziile oficiale au luat parte şi la speculaţiile bursiere. (4) Considerarea în luarea deciziilor a rezoluţiei Parlamentului European cu privire la interzicerea exploatărilor cu cianuri pe teritoriul UE. (5) Considerarea în luarea deciziilor a lecţiilor grave ale trecutului recent, precum catastrofa ecologică generată de exploatarea similară de la Baia Mare, din anul 2000. Astfel de cazuri nu este permis a se mai repeta. (6) Respectarea dreptului de proprietate, prin susţinerea de către USL a amendamentelor la proiectul "Legii minelor", în aşa fel încât acestea să nu se aplice în cazul exploatării de la Roşia Montană. USL nu susţine demararea exploatării aurului la Roşia Montană fără îndeplinirea acestor condiţii şi răspunsul la întrebările ridicate. USL consideră obligatorie o dezbatere serioasă asupra proiectului în Parlamentul României. USL sprijină demersurile societăţii civile privind consultarea populaţiei asupra proiectului, în ansamblu sau prin referendum conform articolului 74 din Constituţie." De asemenea, Programul de guvernare al USL din 2012 cuprindea următorul paragraf: "Având în vedere preocuparea publică privind cazul Roşia Montană, Guvernul va reanaliza în mod transparent şi pe bază de dialog deschis şi democratic situaţia existentă, astfel încât deciziile să fie în acord cu interesul naţional, protecţia mediului şi legislaţia europeană." În contextul generat de asemenea poziţii politice, nu pot decât să salut decizia Guvernului USL de a trimite în faţa Parlamentului proiectul privitor la exploatarea Roşia Montană. Dar între momentul declaraţiilor şi momentul înaintării proiectului de lege către Parlament, nu s-a realizat evaluarea independentă solicitată de către USL în 2012; nu s-au analizat de către o organizaţie independentă destinaţia fondurilor de promovare ale acestui proiect, atât în zona societăţii civile cât şi in zona politică; nu s-au luat în considerare accidentele care au implicat exploatări de tip similar, aşa cum demonstrez mai jos luând în discuţie prevederile legii în privinţa măsurilor de ecologizare. Totodată, nu pot să nu observ că proiectul, în forma sa actuală, prezintă o serie de prevederi care, în parte sau privite global, fac din lege, odată aprobată, un monstru juridic prin care statul creează o stare de excepţionalitate în favoarea unei corporaţii. Dintre multele exemple care îmi întăresc spusele, citez doar câteva din presa românească:
Rămâne faptul că prin exploatarea de la Roşia Montană:
Din toate aceste considerente, consider că deputaţii USL ar trebui să respingă proiectul la care această declaraţie politică face referire. |
|
||||
|
Doamna Elena Cătălina Ştefănescu: Obiectul declaraţiei: O nouă lege privind practica elevilor şi studenţilor. aş dori să vă supun atenţiei principalele schimbări pe care le vizează propunerea legislativă pe care am iniţiat-o şi am depus-o în Parlament privind practica elevilor şi studenţilor. Din punctul meu de vedere, principala carenţă a legislaţiei actuale de practică pentru elevi şi studenţi e faptul că sistemul este foarte restrictiv din perspectiva agenţilor economici. Este restrictiv pentru că firma trebuie să fie legată în mod necesar de unitatea de învăţământ cu care trebuie să încheie o convenţie. Asta înseamnă că o firmă care vrea să ia în practică cinci studenţi din cinci domenii diferite, un economist, un inginer mecanic, un inginer agronom, un specialist în comunicare şi un specialist IT, va trebui să încheie cinci convenţii, cu cinci instituţii de învăţământ. Iar totul devine şi mai greoi dacă aceste unităţi de învăţământ sunt din localităţi diferite. Deci sistemul actual e foarte rigid, mai ales din perspectiva întreprinderilor mici şi mijlocii, care practic sunt excluse de la orice program de practică. Pentru a simplifica această problemă am propus ca obligaţiile juridice asumate în prezent de agentul economic prin convenţia cu unitatea de învăţământ să fie transferate la nivelul relaţiei directe dintre firmă şi practicant, în cadrul unui contract individual de practică. Deci agentul economic are aceleaşi obligaţii, ba chiar unele în plus, dar acestea sunt stipulate în contractul încheiat cu elevul sau studentul. A doua mare carenţă este legată de perioada şi durata programelor de practică. Acum acestea pot avea loc doar la finalul semestrului şi doar pentru o perioadă scurtă de câteva săptămâni. Acest lucru a fost criticat atât de studenţii cu care m-am consultat, cât şi de agenţii economici. În primul rând, se restrânge mult aria posibilităţilor de a face practică. Iar apoi studenţii spun că timpul e prea scurt pentru a învăţa tot ce trebuie făcut în mod practic, iar angajatorii spun că nu au timp să vadă cum evoluează un practicant. Propunerea mea legislativă deschide sistemul şi permite ca practica să se desfăşoare în orice perioadă a anului şi pe o durată mai lungă. Atenţie însă că vorbim de o permisiune, nu de o obligaţie. Un alt element nou de foarte mare importanţă în opinia mea e introducerea obligaţiei Ministerului Educaţiei Naţionale de a realiza şi de a administra o platformă naţională care să permită întâlnirea dintre cererea şi oferta de locuri de practică. O astfel de platformă ar permite oricărui angajator să identifice rapid ce elevi sau studenţi poate lua în practică, iar de cealaltă parte, studenţii şi elevii pot căuta ofertele angajatorilor, exact cum se face acum pe site-urile specifice de joburi. Un lucru foarte important pe care l-am prevăzut este introducerea în noua lege a "certificatului de practică" ce se va elibera de către unitatea de învăţământ a elevului sau studentului la încheierea fiecărui stagiu de practică. Aceste certificate vor conţine date privind firma la care s-a făcut practică, durata de practică şi experienţa practică dobândită. Va fi un fel de CV cu experienţa profesională dobândită de elev sau student în timpul studiilor. Vom răspunde astfel la principala cauză a şomajului în rândul tinerilor absolvenţi, respectiv lipsa de experienţă. Din punctul meu de vedere, propunerea mea legislativă va îmbunătăţi calitatea programelor de practică. În primul rând, sunt prevăzute condiţii mai clare privind calitatea pe care trebuie să o asigure un agent economic. De exemplu, în legea actuală se menţionează că firma trebuie să desemneze un coordonator de practică, dar nu se precizează câţi studenţi sau elevi poate coordona acesta. Am preluat modelul din domeniul uceniciei şi am prevăzut că un coordonator de practică se poate ocupa de maximum patru practicanţi. Mai mult, am specificat că acest coordonator de practică trebuie să fie încadrat în firmă pe o poziţie relevantă pentru specializarea pentru care se pregăteşte practicantul. Nu punem un economist să coordoneze programul de practică al unui student de la automatică. Toate aceste aspecte sunt condiţii obligatorii care trebuie stipulate şi asumate prin contractul individual de practică. În ce priveşte controlul, el se poate desfăşura la fel ca în prezent. Unitatea de învăţământ poate trimite oricând în control pe cineva să vadă dacă se respectă ceea ce e prevăzut în lege şi în contratul individual de practică. Dacă există echipamentele necesare desfăşurării practicii, dacă există acel coordonator din cadrul firmei care trebuie să îndrume practicantul, dacă se respectă orarul de lucru şi orice altceva ce ţine de buna desfăşurare a programului de practică. Am introdus în plus şi un capitol de contravenţii şi infracţiuni care nu existau în legislaţia actuală. Deci, până acum, nu exista nicio formă de sancţionare a operatorilor economici care nu respectau legea şi emiteau adeverinţe de practică fără ca elevul sau studentul să fi intrat măcar în sediul firmei. Propunerea mea introduce în mod explicit obligaţia agentului economic care ia elevi sau studenţi în practică să permită acestora să frecventeze cursurile şi examenele. Programul de lucru va trebui să ţină seama de orarul şcolar, chiar dacă un student va merge la practică pe întreaga perioadă a anului universitar. În momentul de faţă agenţii economici sunt foarte puţin interesaţi să ia elevi sau studenţi în practică. Au foarte multe obligaţii, dar puţine avantaje. În această chestiune am prevăzut o distincţie importantă în ceea ce priveşte durata unui program de practică. În primul rând avem o durată minimă în care un elev sau student învaţă efectiv cum să facă o anumită operaţiune practică. În această perioadă, angajatorul nu este obligat să plătească o remuneraţie studentului sau elevului, întrucât acesta are beneficiul de a învăţa şi de a dobândi abilităţi practice. Mai mult, am păstrat stimulentul din legislaţia actuală, de 5% din alocaţia anuală a elevului sau studentului pentru fiecare practicant care participă la programul de practică stabilit de organizatorului sau de agentul economic. Acest stimulent se acordă pentru perioada în care elevul sau studentul se află în acea perioadă minimă stabilită de Ministerul Educaţiei ca fiind necesară pentru dobândirea unei abilităţi practice. Acest lucru e valabil şi în legislaţia actuală. Doar în situaţia în care se depăşeşte această durată minimă, apare obligaţia angajatorului de a plăti o remuneraţie elevului sau studentului. Dar suma minimă obligatorie care va trebui plătită într-o astfel de situaţie va fi de 80% din salariul minim pe economie. Am prevăzut însă şi aici un alt stimulent, respectiv o primă financiară care să compenseze impozitul aferent remuneraţiei plătite elevului sau studentului. Practic este o remuneraţie scutită de obligaţii fiscale. Am avut consultări cu foarte mulţi studenţi, înainte de a finaliza propunerea legislativă. Am organizat o dezbatere la care a fost prezent şi ministrul educaţiei naţionale, domnul Remus Pricopie, dar şi circa 200 de studenţi, cărora le-am prezentat propunerile mele cu posibilitatea de a le comenta şi de a-şi exprima punctele de vedere. De asemenea, am făcut şi un sondaj de opinie, prin care i-am întrebat pe studenţi cum văd ei propunerile pe care le-am introdus în textul legii. Au fost 545 de studenţi care au răspuns şi au completat chestionarul, iar circa 80% dintre ei s-au declarat în favoarea noii legislaţii. Prin urmare, am convingerea că elevii şi studenţii vor primi bine aceste modificări. Dar la fel de important e ca şi firmele să fie conştiente că pot beneficia de noile prevederi şi că vor putea identifica mai uşor forţa de muncă de care au nevoie prin intermediul acestor programe de practică. Va fi mai convenabil pentru agenţii economici să ofere locuri de practică pentru a observa astfel cum se comportă practicanţii, cât de conştiincioşi sunt şi care e potenţialul de evoluţie profesională, urmând ca pe cei mai buni să-i păstreze în firmă după finalizarea studiilor. În acelaşi timp am avut consultări şi cu mediul de afaceri pentru legislaţia privind practica elevilor şi studenţilor. De la Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România am reţinut că dacă vrem un sistem de practică şi ucenicie eficient, va trebui să ne asigurăm că stimulentele pe care le vom introduce în lege sunt cu adevărat relevante pentru oamenii de afaceri. Altfel, vom avea doar o nouă formă fără fond, care nu va produce schimbarea dorită Toate propunerile din cadrul iniţiativei legislative pe care am elaborat-o nu presupun alocări bugetare suplimentare de la bugetul de stat. Vă rog aşadar, stimaţi colegi din Parlament şi din Guvern, să luaţi în considerare această propunere legislativă şi să susţineţi iniţiativa în momentul în care va fi dezbătută în comisii şi în plen. |
|
||||
|
Guvernul condus de Victor Ponta a decis că banii sunt mai importanţi decât sănătatea populaţiei. Concret, în urma dezbaterii Proiectului de directivă a Parlamentului European prin care se doreşte descurajarea consumului de tutun în rândul populaţiei, Guvernul a apreciat că sunt mai folositoare încasările din industria tutunului decât păstrarea sănătăţii. Banii sunt mai importanţi decât sănătatea. În România trebuie încurajat fumatul pentru că este avantajos bugetului de stat. Aceasta este concluzia Guvernului Ponta şi implicit exemplul pe care îl dă tinerilor din România. Pe acelaşi principiu şi legalizarea drogurilor sau a prostituţiei este avantajoasă şi posibilă în România. Dacă banii încasaţi pe spatele fumătorilor sunt folositori bugetului de stat, atunci şi banii încasaţi în urma consumului de droguri şi a serviciilor sexuale vor fi la fel de apreciaţi din moment ce ar aduce un plus la buget. Dacă permitem ca mortalitatea prin cancer atribuită fumatului să crească de la un an la altul, atunci putem la fel de uşor permite şi mortalitatea survenită în urma consumului de droguri, atât timp cât sănătatea nu contează. Un român moare la fiecare 15 minute din cauza fumatului. Aşa arată statisticile Societăţii Române de Pneumologie. Iar numărul deceselor este în creştere. 700.000 de cetăţeni europeni mor anual datorită fumatului, iar 70% dintre fumători încep să fumeze înaintea vârstei de 18 ani. Ştiind toate acestea, Guvernul României respinge proiectul de directivă iniţiat de Comisia Europeană ce are drept scop descurajarea consumului de tutun în rândul tinerilor. Aceasta este importanţa pe care Guvernul Ponta o acordă problemei sănătăţii. Creşterea mortalităţii provocate de consumul de ţigări determină automat costuri tot mai mari pentru Ministerul Sănătăţii. Cât de bine au fost apreciate pierderile bugetare provocate de reducerea consumului de tutun în comparaţie cu pierderile Ministerului Sănătăţii? Care este adevăratul câştig pentru România dacă cresc încasările din industria tutunului atunci când cresc şi cheltuielile generate de îmbolnăvirea populaţiei? În condiţiile în care consumul de tutun ar scădea, acest lucru nu înseamnă că banii cu destinaţia ţigări vor fi ţinuţi la saltea şi nu se vor cheltui pe alte "vicii". Persoanele care obişnuiau să fumeze vor continua să-şi cheltuiască banii în alte scopuri, plătind astfel taxe şi impozite către bugetul de stat. Aşa cum se prezintă astăzi situaţia economică a României, cel mai probabil aceşti bani se vor regăsi în alt sector al economiei, producând poate bunuri care rămân şi nu doar fum. Din circulaţia lor Guvernul evident ar produce bani, economisind în acelaşi timp banii cheltuiţi pentru tratamentul persoanelor îmbolnăvite din cauza fumatului. Analizând toate aceste aspecte, mă întreb dacă motivele pentru care Guvernul a luat această hotărâre se bazează doar pe o logică strâmbă sau materializează în fapt puternicul lobby făcut de marii producători de ţigări, care ar pierde altfel sume uriaşe de bani. |
|
||||
|
"Acolo de unde vin eu se spune că «dracul, când n-are ce face, îşi cântăreşte coada»". Pe zi ce trece mă conving de valabilitatea acestei înţelepte ziceri fără limitare în spaţiu şi timp, constatare ce mă ţine permanent în respect faţă de cei în stare să sintetizeze adevărate fenomene în câteva cuvinte. Şi vă spun că avem de a face, din nenorocire, cum considera zilele trecute un om politic al cărui expertiză în practica democraţiei îi dă dreptul la excelenţă, cu un adevărat fenomen iniţiator de efecte distructive în persoana celui care ar trebui să fie garantul unei stări de bună înţelegere cu finalizări constructive în folosul cetăţenilor. L-aţi recunoscut cu siguranţă pe preşedintele Băsescu în afirmaţia mea anterioară! Nici n-ar fi fost greu, dat fiind faptul că în mod public şi repetat, cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, sus- numitul domn ne face să ne crucim cu declaraţii care de care mai năucitoare prin lipsa de corectitudine şi reaua-voinţă care le domină! Şi cum nu-mi stă în obicei afirmaţia fără argument, iată şi câteva argumente, doar câteva, pentru a nu fi nevoiţi să rămânem aici cine ştie câtă vreme. Pentru eliminarea timpilor morţi din activitatea noului ministru al transporturilor, domnul preşedinte i-a marcat reperele viitoarei sale activităţi, patru la număr, de la care să nu se abată. Cu multă îngăduinţă i-a dat voie să uzeze de relaţiile matrimoniale personale în reluarea lucrărilor la metrou pe teritoriul sectorului 6. Elegant, dar cel puţin ciudat, dacă ţinem cont că la metrou se lucra înainte de nominalizarea doamnei ministru. Probabil că recomandările cu pricina se bazează pe experienţa, notorie deja, dobândită de domnul preşedinte ca ocupant al aceluiaşi fotoliu ministerial, precum şi în perioada păstoririi ministerului cu pricina de către urmaşii săi la cârma transporturilor în România. Mă gândesc la domnii Dobre şi Berceanu şi nu uit s-o amintesc cu drag pe doamna Boagiu "realizatori plenari" ai sutelor de kilometri de autostrăzi pe care circulăm de atâta vreme, pomenindu-i de bine. Domnul preşedinte se arată îngrijorat de numărul crescut, zice Domnia Sa, de şomeri, datorat, tot Domnia Sa zice, incapacităţii guvernului de a gestiona situaţia. Ce dacă statisticile spun clar că rata şomajului în lunile iunie şi iulie în acest an este strict comparabilă cu cea din 2012 şi 2011 şi se datorează numărului mare de liceeni picaţi la BAC şi care au fost înregistraţi ca şomeri. Ce dacă aceleaşi statistici spun că la sfârşitul semestrului I 2013 intrau în şomaj 333 mii de persoane şi ieşeau din şomaj 389 de mii. Ce dacă media şomajului este de 11% în UE şi de 12% în zona euro, adică cu aproximativ 60% mai mare decât cea din România. Domnul preşedinte este îngrijorat şi asta numai din drag de popor! Tot din drag de popor se preocupă domnul preşedinte de absorbţia fondurilor europene. Alea pe care le dorea anulate de UE ca urmare a "odioasei lovituri de stat" comise vara trecută, în care 7.400.000 de electori români i-au cerut să plece de la Cotroceni şi el s-a făcut că n-aude. Ce dacă absorbţia fondurilor europene a crescut de trei ori în timpul guvernării USL? Ce dacă numai în luna iulie 2013 România a încasat 731 milioane de euro, adică aproximativ jumătate din ce s-a încasat în perioada 2007-2013? Domnul preşedinte vrea să fie îngrijorat şi atenţionează asupra acestui lucru, nu degeaba s-a străduit atâta cu popularizarea loviturii cu pricina, punând la treabă ambasadorii României şi anul trecut şi anul acesta, în adevărate şedinţe de instructaj privind locul şi rolul ambasadorului român în viziunea prezidenţială. E timpul să afle Europa că domnul preşedinte nu s-a lăsat până n-a aşezat statul de drept la locul lui în România, aşa că unii ambasadori ar face bine să nu mai "coafeze" realitatea. Nu pot să nu atenţionez şi asupra sacrificiului de imagine la care preşedintele s-a supus renunţând la deplasarea la ONU numai şi numai din considerente de "constrângeri bugetare". Pe înţelesul nostru, al ăstora de stăm smirnă la spusele preşedintelui, nu cheltuieşte Domnia Sa bănuţul poporului pe drumul Americii dacă nu-i chip să se vadă cu omologul american şi să se pozeze ambii pe pajiştea Casei Albe. Atâta grijă pentru punga bugetară, mai ales după ce în 2010 premierul Boc s-a deplasat la reuniunea ONU cu o delegaţie de 36 de persoane, cheltuind un milion de euro şi venind înapoi şi mai anonim decât plecase, atâta grijă, deci mă mişcă peste poate! Este adevărat că domnul preşedinte nu prea mai are ocupaţie şi nici nu-l mai bagă prea mulţi în seamă. Cu toate acestea, mărturisesc că n-am întâlnit în viaţa mea un om, într-o atare poziţie în ierarhia statală, care să denatureze adevărul cu atâta pasiune, care să contrazică faptele cu atâta aplicaţie, care să pună cele de el făptuite în seama altuia, cu mai multă pricepere! Şi toate astea pentru că n-are ce face şi cântăreşte şi el ce mai poate. |
|
||||
|
"Băsescu în campanie electorală" Am asistat, pe tot parcursul verii, la un veritabil circ mediatic oferit de preşedintele Băsescu. Am avut parte de toate ingredientele cu care ne-a obişnuit, de la băi de mulţime, la conferinţe de presă sau vizite cu elicopterul, toate având un singur scop, respectiv acela de a discredita şi a sabota guvernarea USL. După comportament am putea crede că preşedintele se află în campanie electorală, şi poate chiar se află, însă nu pentru sine, ci pentru celebra sa protejată blondă şi pentru capabila sa fiică, care probabil îşi mai doreşte un mandat de europarlamentar. Conştient că singură nu ar avea nicio şansă, şi că nici nu se mai poate baza pe ajutorul necondiţionat al foştilor colegi de partid, Băsescu încearcă să îşi protejeze odrasla de eventualele "eşece" şi să câştige capital electoral, crezând că astfel o va ajuta să aibă "succesuri" la alegerile din 2014. în ceea ce o priveşte pe celebra sa protejată, nu este exclus ca la anul să candideze pentru funcţia supremă în stat, Băsescu mai dorindu-şi probabil încă un mandat de preşedinte, de data aceasta fiind vorba de unul din umbră. Este greu de crezut că un astfel de personaj, însetat de putere şi cu o gândire absolut diabolică şi machiavelică, se va mulţumi, după terminarea mandatului, cu maximum o funcţie de preşedinte al unui partid aflat în opoziţie. Aşa cum am mai afirmat, preşedintele este dependent de conflicte şi de manipulare. Pur şi simplu, nu ştie sau nu vrea să facă lucrurile altfel, trebuind în permanenţă să se afle într-o stare conflictuală. În momentul de faţă, este în conflict cu întregul USL, dar mai ales cu primul-ministru şi cu domnul Antonescu. Nu mai contează nici măcar motivele sau veridicitatea acestora, ci doar scopul pe care îl urmăreşte. Dezinformează şi manipulează populaţia, aşa cum a făcut şi în cazul mediatizatei teme a creşterii ratei şomajului. Conştient fiind că datele prezentate sunt false, a ales totuşi să le facă publice, deoarece ştie că o informaţie, odată lansată şi percepută într-un anumit fel de către cetăţeni, este foarte greu de modificat, indiferent de strategia pe care o adopţi. Altfel spus, după ce o piatră a fost aruncată într-o baltă, zece deştepţi se chinuiesc să o scoată. Rămâne de văzut ce va alege să facă în continuare şi care va fi următoarea piatră aruncată, cert este faptul că nu ne putem aştepta la nimic bun din partea sa. |
|
||||
|
"N-o să votez în Parlament pro exploatarea de la Roşia Montană" Unul din obiectivele din programul electoral cu care USL a câştigat alegerile parlamentare a fost şi ce scria la punctul 8: "Respingerea proiectului Roşia Montană, cu evaluarea corectă pe trei zone: respectul pentru mediu, protejarea interesului naţional şi combaterea corupţiei politice". De aceea, în această chestiune, nu pot să am decât poziţia asumată în campania electorală. Nu înţeleg să mă schimb după cum bate vântul, după criterii care n-au legătură cu veritabilul contract dintre noi şi cetăţeni, votul. I-am condamnat pe Traian Băsescu şi pe simpatizanţii săi că fac un lobby neruşinat şi nepermis pentru proiectul minier de la Roşia Montană, suspectându-i, tocmai pentru insistenţă, de jocuri financiare pe sub masă. Ar fi culmea să am acum aceeaşi poziţie ca ei! Vreau să fiu înţeles exact, n-o să votez în Parlament pro exploatarea de la Roşia Montană, în forma propusă de Guvern. Dacă totuşi se doreşte exploatarea aurului, după încheierea unor studii serioase de impact asupra mediului, de ce să nu se demareze un proiect de stat acolo, de ce să acceptăm, dacă afacerile sunt cinstite, redevenţe mici şi costuri imense pentru combaterea poluării? |
|
||||
|
"Principii pentru o regionalizare în folosul direct şi imediat al oamenilor" România s-a pronunţat în alegerile din 2012 pentru regândirea şi reaşezarea guvernării în folosul oamenilor. Eu, Florin Ciurariu, deputat PNL, mi-am asumat împreună cu aliaţii noştri o schimbare de care să beneficieze direct românii. Am promis că vom corecta aşa-zisa "reformă a statului" a guvernelor PDL care a produs haos şi disperare în România, dar am promis că vom rezolva şi probleme mai vechi care ţin România pe loc. USL are pentru acest scop două ţinte clare, două proiecte majore: reforma constituţională şi regionalizarea. De aceea, ca deputat de Vaslui, susţin pe deplin o reformă administrativă care poate oferi mai ales şanse sporite de dezvoltare în zonele şi judeţele cu o situaţie economică şi socială defavorabilă. Pentru că procesul de concepţie şi realizare a regionalizării este în mijlocul dezbaterilor de substanţă, consider necesar ca următoarele principii să facă parte din noua construcţie administrativă: 1. Regionalizarea să se facă pentru a rezolva probleme ale administraţiei şi economiei locale, nu pentru a încurca sau pentru a crea un nivel de birocraţie şi mai greoi. 2. Regionalizarea e necesară pentru a apropia cetăţenii de deciziile administrative, pentru a le facilita accesul şi pentru a-i sprijini să îşi rezolve mai simplu problemele din propria comunitate. 3. Regionalizarea trebuie să se facă prin mutarea unui nivel de răspundere de la Bucureşti spre regiuni, nu prin amputarea administraţiilor locale şi judeţene în favoarea noilor regiuni. Administraţia trebuie adusă lângă cetăţean, nu mutată mai departe. 4. Regionalizarea trebuie să facă mai simplă finanţarea proiectelor locale şi nu să creeze alte costuri pentru oameni, firme şi instituţii. Trebuie să aducă bani, nu să facă alte cheltuieli şi mai mari. 5. Regionalizarea trebuie să aducă locuri de muncă de la Bucureşti în plan local, nu să taie din administraţiile locale judeţene funcţionale şi necesare. 6. Regionalizarea trebuie să difuzeze şanse la prosperitate în mod echitabil, rezolvând mai ales problema judeţelor mereu "uitate" la Bucureşti în proiectele de infrastructură sau de investiţii. Regionalizarea nu trebuie să creeze poli zonali interesaţi doar de propria bunăstare şi care să blocheze resursele doar în aceste puncte fixe. 7. Regionalizarea trebuie să conducă la o situaţie armonioasă între judeţele deja existente, nu la depopularea şi sărăcirea anumitor zone. 8. Regionalizarea trebuie să dea o putere de decizie egală judeţelor pentru a echilibra modul în care se realizează investiţiile şi proiectele de dezvoltare. 9. Regionalizarea trebuie făcută pentru a întâmpina mai eficient fondurile europene, dar e nevoie ca regiunilor să li se lase la îndemână, pe lângă responsabilităţi, şi bugete reale şi substanţiale pentru dezvoltare provenite din taxele şi impozitele românilor. 10. Regionalizarea trebuie să aibă mecanisme pentru a crea cooperare între judeţe, şi nu o competiţie nocivă. Pentru judeţul Vaslui sunt vitale, imediat ce regionalizarea prinde contur, proiectele de investiţie în infrastructură, educaţie şi sănătate. Eu voi susţine prioritar realizarea acestora şi invit la o colaborare largă între toate partidele, organizaţiile şi instituţiile locale pentru atingerea lor şi a interesului public comun. |
|
||||
|
Domnul Petru Ştefan Thuma Hubert: "Reducerea CAS - o promisiune aproape îndeplinită" Tema reducerii CAS-ului, măsură mult aşteptată de mediul de afaceri, deoarece în România povara fiscală este foarte mare, a fost, de-a lungul timpului, asumată, la nivel declarativ, de liderii politici, fie ei membri ai Guvernului sau opozanţi ai acestuia. Cu toate acestea, CAS-ul a rămas la aceleaşi cote sub guvernarea PDL-istă, care nu a reuşit să găsească resursele necesare scăderii acestuia. Iată că Guvernul USL vine acum cu propunerea de diminuare a CAS-ului la angajator cu 3 puncte, începând din 1 ianuarie 2014. Mediul de afaceri a cerut în repetate rânduri reducerea cotelor de CAS şi extinderea plafonării bazei de calcul al acestora şi chiar reprezentanţii FMI au adus în discuţie de multe ori necesitatea ajustării CAS, însă numai în condiţiile identificării unor soluţii care să compenseze diminuarea încasărilor bugetare. Noi, USL-ul, ne-am asumat acest demers încă din campania electorală, când în programul de guvernare a fost trecută scăderea nivelului CAS pentru perioada 2013-2016, o reducere graduală până la un total de cinci puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) datorate de angajator. Potrivit calculelor analiştilor, scăderea CAS la angajator are ca principal efect pozitiv eliberarea a circa 750 de milioane de euro în economia reală. Cred că adevărata misiune a guvernării USL este aceea de a susţine iniţiativele benefice pentru economie - orice fel de reducere de taxe este binevenită şi ar avea numai efecte pozitive pentru aceasta. Reducerea CAS ar însemna de fapt un pas către accelerarea creşterii economice şi totodată ar stimula consumul. Este practic singura modalitate prin care România va putea depăşi cu adevărat regresul economic în care s-a aflat. Din acest motiv, salutăm şi susţinem decizia ministrului de finanţe, domnul Daniel Chiţoiu. |
|
||||
|
După pauză |
|
||||
|
În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor. |
||||||
|
|
Doamnelor şi domnilor colegi, Vă rog frumos să luaţi loc, pentru a continua şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor. Domnul deputat Niculae Mircovici, secretarul Biroului permanent, pe procedură. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Daţi-mi voie să mă folosesc de ocazia aceasta, că avem, după regulament, posibilitatea de a ieşi pentru o problemă de procedură, daţi-mi voie să fac un anunţ. Daţi-mi voie ca, în numele dumneavoastră şi în numele colegilor, să-i zicem "La mulţi ani!" domnului preşedinte Valeriu Zgonea, pentru că astăzi este ziua dumnealui de naştere. (Aplauze.) Să-i urăm multă sănătate şi fericire, dumnealui şi familiei, şi succes în actuala sesiune a Camerei Deputaţilor. Şi, pentru că trebuie să fim egali şi apropiaţi de toţi colegii, aceleaşi gânduri frumoase să le transmitem astăzi şi domnului deputat Benga Ioan şi domnului deputat Iriza Scarlat care, de asemenea, au ziua de naştere astăzi. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, asemenea, şi dumneavoastră şi colegilor. Dacă ştiam că asta e procedura, nu vă dădeam cuvântul. Ştiţi că... am greşit. Vă mulţumesc foarte mult, doamnelor şi domnilor. Vă urez şi dumneavoastră să aveţi un an frumos şi o zi frumoasă. Daţi-mi voie să vă anunţ, în continuare, până intrăm în ordinea de zi, că avem 211 deputaţi înregistraţi, 198 sunt absenţi, 17 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul legal, după cum ştiţi, este 205. Pentru început, conform art.94, trebuie să fac un anunţ. Ordinea de zi o aveţi şi dumneavoastră pentru astăzi. Programul de lucru pentru perioada 3-7 septembrie, bineînţeles că este transmis către fiecare deputat şi grup parlamentar. Lista rapoartelor de pe 25 iulie-2 septembrie de la comisiile permanente sesizate în fond le aveţi la căsuţele dumneavoastră, inclusiv informările cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile permanente. Şi aveţi, bineînţeles, şi sumarul primului conţinut al Monitorului Oficial, Partea I. Intrăm în ordinea de zi. |
|||||
|
|
|
Primul proiect este Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.500/2002 privind finanţele publice. Din parta Guvernului. Domnule ministru, bine aţi venit. Aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnul Liviu Voinea (ministru delegat pentru buget): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.500/2002 vine din necesitatea adoptării legislaţiei europene, armonizării cu Directiva 85/2011 privind cadrul bugetar, planificarea bugetară, publicarea previziunilor macroeconomice şi bugetare, cadrul bugetar pe termen mediu. Se introduce o nouă abordare a modului de reflectare a fondurilor bugetare, prevederi privind abordarea bugetară pe bază de programe, clarificarea modului de folosire a fondului de rezervă în urma unor recomandări ale Curţii de Conturi, introducerea unor prevederi privind rectificările bugetare, redefinirea calendarului bugetar având în vedere introducerea regulii semestrului european din această toamnă, deci la nivel european, creşterea flexibilităţii bugetare şi reguli noi privind repartizările de credite de angajament şi bugetare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru. Domnul Vasile Popeangă. Domnule deputat, domnule vicepreşedinte al comisiei, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci vă doresc multă sănătate şi numai împliniri. Voi prezenta Raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.500/2002 privind finanţele publice. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, trimis cu adresa PL-x 112 din 15 aprilie 2013, înregistrat sub nr.22/151 din 15 aprilie 2013. Conform prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ, prin avizul nr.1082 din 13 decembrie 2012, a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, prin avizul său nr.112 din 24.04.2013, a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, prin avizul său nr.26/155 din 24.04.2013, a avizat favorabil proiectul de lege, cu un amendament admis. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, prin avizul său nr.21/114 din 08.05.2013, a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.500/2002 privind finanţele publice. Principalele noutăţi cuprinse în proiectul de lege sunt: o nouă abordare a modului de reflectare a fondurilor bugetare, definirea clară a conceptelor, termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul legii, integrate în contextul noii abordări bugetare, redefinirea unor noţiuni pentru a corespunde legislaţiei în vigoare, redefinirea unor faze ale execuţiei bugetare, pentru corelare cu celelalte noţiuni din cuprinsul proiectului de act normativ, redefinirea calendarului bugetar în cadrul procedurii bugetare, introducerea unor prevederi referitoare la investiţiile publice, precum şi introducerea unor reguli de execuţie bugetară şi a unor prevederi referitoare la consecinţele neachitării arieratelor. În conformitate cu art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţele din 18 iunie şi 25 iunie 2013. Din totalul de 32 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au fost prezenţi la dezbateri 32 de deputaţi. La dezbaterea acestui proiect de lege a fost prezent, în calitate de invitat, domnul Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, cu amendamentele prezentate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule vicerpeşedinte. Dezbateri generale; luări de cuvânt. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar al UDMR. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnule ministru, Am o singură referire, care se regăseşte şi într-un amendament depus de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, care nu a fost acceptat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cu privire la art.43. Este o reglementare care, să fim corecţi, după câte ştiu eu, a fost introdusă pentru prima dată în legislaţia din România în 2012. Eu şi atunci am avut o propunere de modificare. Revin cu această problematică. La art.43 alin.(6) se interzice ordonatorilor principali de credite, de orice nivel, de la nivel local până la nivel central, să efectueze cheltuieli pentru achiziţionarea şi elaborarea studiilor de fezabilitate şi altor studii, în două situaţii: la litera a) este situaţia în care, în ultimii 5 ani, asemenea studii au fost elaborate şi atunci legiuitorul, Ministerul Finanţelor, propune, în mod corect, să se procedeze la actualizarea studiilor existente - suntem de acord cu acest lucru; la lit.b), în schimb, se spune că se interzice o asemenea cheltuială dacă obiectivul de investiţii nu va putea fi inclus în programul de investiţii publice în anul bugetar următor, în condiţiile prevăzute la alin.(9), unde se prevede ce se întâmplă dacă nu ai acoperire bugetară integrală pentru acea investiţie. Întrebarea mea este foarte simplă: de ce ne alegem primari, de ce ne alegem consiliul local, de ce ne alegem preşedinţi de consilii judeţene, de ce alegem consiliul judeţean, dacă impunem de la Bucureşti că nu pot efectua sau nu pot cheltui pentru studii de fezabilitate, deşi ei, inclusiv în campania electorală, au avut un program electoral şi pe partea de investiţii? De ce impunem autorităţilor locale - şi vreau să spun, din punctul meu de vedere şi autorităţilor centrale -, de ce impunem unui ministru, care poate nu are acoperire bugetară pentru anul următor pentru investiţii, dar un guvern, în principiu, se formează nu pentru un an de zile; un primar este ales pentru 4 ani; un preşedinte de consiliu judeţean, la fel. De ce nu-l lăsăm să-şi facă un program de investiţii, şi primul pas sigur că este studiul de fezabilitate. Dacă interzicem, sub condiţia că pentru anul următor să ai acoperire integrală, păi, câte investiţii se pot derula într-un singur an? Foarte puţine, sau ele sunt cu o valoare foarte mică. Drept urmare, şi în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic am avut această discuţie şi noi am propus eliminarea acelei litere b) de la alin.(6). În niciun caz, astăzi, când se discută despre descentralizare şi despre decizii apropiate de cetăţean, acest text - alin.(6) de la art.43 nu vine în ajutorul autorităţilor locale. Şi, din punctul meu de vedere, nu vine nici în ajutorul miniştrilor care formează astăzi Guvernul. V-aş ruga, domnule ministru, dacă puteţi să reflectaţi la acest punct. Vă mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai sunt alte intervenţii? Domnule vicelider, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În expunerea de motive - şi cu asta am să încep - zice: "astfel, termenul de depunere a Proiectului de buget la Parlament a fost declarat la 15 noiembrie." După câte ştiu eu, termenul era 15 octombrie; îl decalaţi cu o lună. Am avut o experienţă când, anul trecut, aţi venit şi aţi modificat, din motive electorale, legea şi aţi pasat responsabilitatea aprobării bugetului în anul următor - 2013; şi influenţele s-au văzut în aprobarea bugetelor locale. Se pare că, din lipsă de bani, veţi proceda şi acum, sau vreţi să procedaţi şi acum la fel, pentru că bugetele locale se vor duce iarăşi în martie, aprilie. E clar că va trebui să veniţi cu un argument, domnule ministru. În al doilea rând, la 30 mai, după câte ştiu eu, pe Legea responsabilităţii fiscale, trebuia să veniţi cu proiectul, dar, iată că, în momentul de faţă, nu avem depus nimic în Parlament şi va trebui, cred eu, să argumentaţi, pentru că noi credem că, în subsidiar, dumneavoastră vreţi să modificaţi Legea responsabilităţii fiscal-bugetare. Acesta este un alt argument. În rest, faptul că umblaţi la definiţii, la corelări, la... şi, eu ştiu, partea de explicitare a termenilor, nu avem nimic de obiectat. Dar fondul, credem noi că este legată această modificare de lipsa banilor şi de modificările pe fond pe care le aduceţi cu adoptarea bugetului - lungirea cu o lună -, cu adoptarea bugetelor locale şi cu Legea responsabilităţii fiscal-bugetare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule vicelider. Domnul deputat Marian Neacşu. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de toate, regret că tot trebuie să am controverse cu colegul meu Tinel Gheorghe, deputat tot ialomiţean, dar ne-a oferit încă o dată o probă de, haideţi să spunem, semimanipulare. Domnia sa şi-a început pledoaria de la acest microfon, enunţând ceva din expunerea de motive, dar a fost o jumătate de enunţ, aşa cum se procedează în acea parte a spectrului politic. Şi daţi-mi voie să vă citesc eu fraza până la capăt: "astfel, termenul de depunere a Proiectului de buget la Parlament a fost decalat la 15 noiembrie." Aici, pledoaria domnului Tinel s-a oprit, dar continuă: "având în vedere că în perioada octombrie-noiembrie, Comisia Europeană elaborează prognoza de toamnă privind previziunile de creştere pentru fiecare ţară membră." Să nu uităm că aici, în acest Parlament, am votat în unanimitate Tratatul de guvernanţă fiscală. Suntem parte a politicii financiare europene cu toţii, că ne convine, că nu ne convine. Asta este situaţia. În condiţiile în care avem condiţionalităţi pe care ni le-am asumat cu bună-ştiinţă - şi sunt convins că ni le-am asumat cu bună-ştiinţă -, acum să venim la, ştiu eu, 6 luni, un an de zile de la aprobarea tratatului respectiv şi să spunem că nu ne convin clauzele de acolo, pentru că nu intervin şi nu se potrivesc foarte bine cu interesele noastre politice de la momentul acesta, mi se pare că este cea mai pură demagogie. Dincolo de celelalte sau de această modificare propusă în acest proiect legislativ, este unul extrem de important. Legea finanţelor publice nu a mai fost modificată de foarte multă vreme şi nu a fost actualizată. Între timp, sunt multe lucruri care s-au întâmplat în Europa. Dincolo de faptul că, pur şi simplu, noi am devenit stat european. Şi, mai mult decât atât, aşa cum v-am enunţat ceva mai devreme, am aprobat, în unanimitate, sub această cupolă, Tratatul de guvernanţă. Sunt convins că ministrul de finanţe, ministrul bugetului, ministrul delegat pentru buget şi eu, personal, şi în numele grupului meu, am să solicit ca să răspundă colegilor noştri la problemele ridicate, va avea mai multe argumente, sunt convins că cel puţin unul dintre ele va întări cele ce am spus eu aici. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Doamna deputat. Aveţi cuvântul, doamna deputat. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că nimeni mai mult decât Grupul USL care susţine Guvernul nu ar fi interesat să avem un text de lege permisiv pentru administraţiile publice. După cum vedeţi, şi noi, la fel ca şi dumneavoastră, avem suficient de mari probleme în teritoriu, în a-i lămuri pe primari. Că mie nu-mi place numele de administraţie locală pentru nişte oameni care stau în faţa cetăţenilor, a nevoilor lor, care fac campanii electorale şi pentru dumneavoastră, cei din opoziţie, şi pentru noi, cei de la putere, o dată la 4 ani, şi să le explicăm că această ţară, în momentul acesta este săracă, că noi suntem prizonierii, deocamdată, unor constrângeri de foarte multe tipuri internaţionale, aşa cum domnul coleg de la PSD amintea, dar şi interne, şi că nu ne putem permite să facem pentru comunităţile locale lucrurile pe care primarii noştri, cei de la putere şi cei de la opoziţie, le-ar dori. Este demagogică abordarea. Suntem vinovaţi de faptul că nu suntem, nu avem mai multă aplecare către nevoile primarilor. Avem atâta aplecare câtă ne putem permite şi vă asigur că muncim din greu, împreună cu Guvernul pe care îl susţinem, să ne putem permite din ce în ce mai mult o economie sănătoasă din punct de vedere fiscal, o economie sănătoasă din punct de vedere economic. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu, foarte bun discursul dumneavoastră, doamnă. Mulţumesc din suflet. Îmi pare rău, dezbateri generale, o singură luare de cuvânt din partea grupurilor parlamentare. Nu mai sunt alte luări de cuvânt. Ştiţi foarte bine, legea este organică, intrăm pe amendamentele admise şi respinse. O să rog colegii mei care au amendamente respinse să le urmărească, să respectăm procedurile regulamentare. Mergem pe amendamente respinse, calupuri de câte 10. De la punctul 1, amendament admis, la punctul 10. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 11 la 20. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 21 la 30. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 31 la 40. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 41, art.282 până la 50. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 51 la 60. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 61 la 70. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 71, modificările de la art.47, până la 80. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 81 până la 90. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 91. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. 92. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. 93. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. 94. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. 95. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. 96. Intrăm pe art.II. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. 97. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. 98. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. 99. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. Proiectul de lege are caracter organic. Merge la votul final. Am observat, totuşi, şi o abordare unanimă cu privire la modificările de formă, astfel încât cred că va trece şi acesta la votul final. Mergem la următorul proiect de lege. |
|||||
|
|
|
3. Proiectul de Lege privind trecerea colecţiei de timbre a României de la Compania Naţională Poşta Română în patrimoniul Băncii Naţionale a României. Pe procedură, domnul deputat Victor Paul Dobre, viceliderul Grupului parlamentar al PNL. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
În primul rând, La mulţi ani!, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Mulţumesc, asemenea. |
|||||
|
|
Şi permiteţi-mi să vă propun, în numele Grupurilor PNL şi PSD retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pe termen de o săptămână, întrucât sunt două-trei chestiuni de reglementat între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comunicaţiilor, ambele ministere ştiind procedura prin care le vor depăşi. Deci, solicitarea este să le amânăm cu o săptămână; retrimiterea la comisie pentru o săptămână. |
|||||
|
|
Bun; o săptămână. O săptămână, că, după aceea, intrăm în alte... |
|||||
|
|
Da, numai o săptămână. |
|||||
|
|
Bun. O săptămână. Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Punctul 3 de pe ordinea de zi - retrimiterea la comisie. Să înceapă votul. |
|||||
|
|
141 de voturi pentru, patru voturi împtrivă, nicio abţinere. Retrimis la comisie, termen o săptămână. |
|||||
|
|
|
4. Următorul Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul protecţiei martorilor adoptat la Stiřín, Republica Cehă, semnat de România la Stiřín Republica Cehă, la aceeaşi dată - 24 mai 2012. Suntem prima Cameră sesizată. Guvernul României. Domnule ministru, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnul Marian-Grigore Tutilescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne): Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Ca reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, doresc să învederez faptul că acest acord privind cooperarea în domeniul protecţiei martorilor a fost încheiat de către statele membre ale Forumului Salzburg în vederea posibilităţii relocării martorilor în state terţe şi, bineînţeles, în vederea creşterii eficienţei acestui domeniu extrem de sensibil în lupta împotriva crimei organizate. Vă reamintesc că statele membre ale Forumului Salzburg sunt statele membru UE din Europa Centrală - şi am să le enumăr: Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Republica Ungaria, Republica Polonă, România, Republica Slovacă şi Republica Slovenia. Acordul conţine o serie de principii şi obligaţii ale părţii solicitate, respectiv ale părţii solicitante, în raport cu protecţia şi relocarea martorilor, cu regulile privind protecţia informaţiilor, cu regulile privind portul armamentului pe teritoriul unui alt stat de către reprezentanţii statului solicitant şi, bineînţeles, cele legate de costurile pe care le suportă o astfel de operaţiune. Apreciem că acordul în sine va fi extrem de benefic pentru eficientizarea activităţii de relocare a martorilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Din partea comisiei, domnul deputat Mircovici. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Conform art.96 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru acest raport cu proiectul de lege. Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ şi a Comisiei pentru politică externă. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare şi obiectul îl constituie ratificarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în domeniul protecţiei martorilor. Suntem primă Cameră sesizată. Au participat 22 din cei 24 de membri ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi, cu unanimitate de voturi, comisia vă propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Este lege ordinară. Nu avem amendamente admise sau respinse. Merge direct la votul final, conform art.106 din Regulamentul nostru. Trecem mai departe. |
|||||
|
|
|
7. Avem un proiect de lege cu caracter organic, un raport fără amendamente: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2013...53, la punctul 7. Celelalte două, nu le avem rapoartele la cele două. Trecem direct la procedurile de urgenţă. Deci, pentru înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Raportul este comun, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Din partea Guvernului, o să vă rog frumos numele şi prenumele. |
|
|||
|
|
Domnul Sorin Vicol (secretar de stat, Ministerul pentru Societatea Informaţională): Vicol Sorin, secretar de stat. |
|||||
|
|
Domnule ministru, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Domnul Sorin Vicol: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.53/2013 s-a stabilit ca, prin excepţie de la prevederile alin.(4) al art.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, în anul 2013, din disponibilităţile înregistrate de ANCOM, reprezentând excedent din anii anteriori, suma de 100 de milioane de lei se virează la bugetul de stat. Susţinem raportul comun al celor două comisii de fond şi solicităm adoptarea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2013. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule ministru, mulţumesc. Din partea comisiei. Aveţi cuvântul, domnule deputat. Din partea comisiei, da? Raportul. Vă rog frumos. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În numele colegilor Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic vă adresez şi eu un sincer şi călduros la mulţi ani. La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliul Legislativ, Camera Deputaţilor fiind primă Cameră sesizată. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare introducerea unui nou alineat la art.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii în scopul virării la bugetul de stat a excedentelor financiare înregistrate de respectiva autoritate în exerciţiul financiar precedent. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi, o abţinere, adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2013 pentru completarea art.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii în forma iniţiatorului. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Domnul Tinel Gheorghe, viceliderul Grupului parlamentar al PDL, aveţi cuvântul la dezbateri generale. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu înţeleg că nu sunt bani şi, ca să nu mai fiu acuzat că trunchiez sau că sunt demagog, am să-i citesc colegului meu din expunerea de motive, că aşa lucrăm noi, numai cu textul, descrierea situaţiei actuale. "Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2009, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - ANCOM - este autoritate publică autonomă cu personalitate juridică sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii." Şi textul continuă: "Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin hotărâre a Parlamentului cu avizul comisiei etc. etc. la propunerea preşedintelui." Ce facem noi acum sau ce faceţi dumneavoastră, prin Guvernul pe care-l giraţi. Veniţi şi le luaţi banii şi spuneţi: domne, n-avem bani să plătim aia, aia, aia, aia şi mai daţi-ne şi de la structura asta, care e în subordinea exclusiv a Parlamentului, vreo sută de miliarde, că avem noi nişte găuri acolo. Dar eu vă întreb, când aţi renunţat la 400 de milioane de dolari, la Rompetrol, nu v-aţi întrebat de unde o să luaţi banii ca să-i puneţi la loc? Că aş fi vrut să văd şi punctul de vedere al ANCOM-ului aici, dacă într-adevăr ANCOM-ul este de acord să dea 100 de miliarde Guvernului USL ca să-şi acopere nişte găuri pe care le face cu mâna stângă. Şi aş vrea, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, să cereţi ANCOM-ului un punct de vedere. Să ne spună dacă într-adevăr este sau nu este de acord, că Guvernul vedem ce vrea să facă. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule vicelider, Eu pot să vă informez două chestiuni. Una: la ANCOM e omul pe care l-aţi pus dumneavoastră. Ştiţi, ăla pe care l-aţi pus. Bun! Daţi-mi voie să vă răspund. Doi. V-aş ruga frumos, să vă reamintesc, a apărut şi în presă: Rompetrol a câştigat în instanţă până în 2012, pe altă guvernare. Ceea ce a făcut guvernarea asta, ceea ce ar trebui să facă orice guvernare, este să aplice decizia instanţei. Sper că dumneavoastră, ca vicelider de grup, nu sunteţi împotriva unei decizii a instanţei şi noi să ne ducem să intervenim în actul de justiţie. Putem să punem în aplicare. E un act comercial. O să vină din nou documentul cu Rompetrolul, ştiţi foarte bine despre ce discut, retrimis de Preşedintele României, şi atunci vom avea o dezbatere pe această chestiune. În rest, cu ANCOM, o interpelare, întrebare, sunt obligaţi cei de acolo să vină să vă răspundă. Dacă nu vreţi, puteţi să cereţi dumneavoastră personal în Biroul permanent şi facem o dezbatere pe ANCOM şi îi chemăm pe cei de la ANCOM să ne facă un raport. Astea sunt instrumentele pe care le avem, ştiţi foarte bine şi dumneavoastră. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Eu apreciez dorinţa dumneavoastră de a conduce autoritar şedinţele plenului Camerei Deputaţilor. |
|||||
|
|
Iertaţi-mă, nu conduc... |
|||||
|
|
Dar, am rugămintea, atunci când exprimaţi poziţii partizane, să le exprimaţi de la acest pupitru. În rest, când conduceţi conform Regulamentului, în litera şi spiritul Regulamentului, pentru a asigura ordinea şi o bună desfăşurare a acestor şedinţe, atunci, într-adevăr, aveţi dreptul să vorbiţi de acolo de unde vorbiţi. În rest, când exprimaţi alte poziţii partizane ale grupului dumneavoastră politic, vă rog frumos să le exprimaţi de aici. |
|||||
|
|
Domnule vicelider, Vă mai repet o dată, nu e poziţie partizană. Prima chestiune... vă rog frumos, poftiţi în bancă. Am să vă rog frumos să luaţi loc în bancă. Eu vă spun ceea ce nu citiţi. La ultima pagină, o să vedeţi semnătura preşedintelui ANCOM. Dacă vreţi să citiţi numai prima pagină, eu sunt dator, ca preşedinte de şedinţă şi preşedintele Camerei, să vă reamintesc că acel document are mai multe pagini. Dacă vă deranjează, nu-i nicio problemă, mă interpelaţi, numai că nu vă dau cuvântul. N-aveţi ce să discutaţi. V-am dat cuvântul, v-am lăsat să vorbiţi. |
|||||
|
|
Cea de a doua chestiune: Rompetrol-ul n-are nicio legătură. V-am spus. Acolo aţi pierdut în instanţă, fosta guvernare şi este datoria mea ca preşedinte de Cameră să vă readuc aminte. Vă mulţumesc foarte mult. Luaţi loc în bancă. Vă rog frumos. |
|||||
|
|
Domnul Tinel Gheorghe (din sală): Îmi luaţi dreptul elementar... În cadrul dezbaterilor sunt permise. |
|||||
|
|
Vă rog frumos să luaţi loc. Deci eu v-am spus care sunt instrumentele conform Regulamentului pe care le aveţi ca vicelider. Cu mare plăcere vă dau cuvântul. |
|||||
|
|
Domnul Tinel Gheorghe (din sală): În cadrul dezbaterilor sunt permise toate întrebările pentru a clarifica... |
|||||
|
|
Sunt de acord cu dumneavoastră. Toate întrebările pe care le ridicaţi dacă sunt în conformitate cu Regulamentul şi poate să vă răspundă, eu o să-i cer domnului ministru să vă răspundă. Domnul deputat Marian Neacşu, aveţi cuvântul. Domnul Preda, imediat vă dau cuvântul. Eu nu cobor la microfon decât dacă spun o poziţie partizană. Ceea ce am spus eu scrie în documentul pe care-l citiţi dumneavoastră. Pe mine nu mă cheamă Marinescu, să ştiţi. Nu sunt şeful ANCOM-ului. Uitaţi-vă pe ultima hârtie pe care aţi primit-o ca vicelider, vă rog frumos. Domnul deputat Neacşu, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am să-mi permit, de la acest microfon să răspund eu colegului meu la cele două întrebări pe care le-a formulat şi, în măsura în care răspunsurile nu-l vor satisface, atunci, bineînţeles că pe tipologia procedurală pe care dumneavoastră aţi exprimat-o ceva mai devreme, domnule preşedinte, se poate adresa cu interpelare preşedintelui ANCOM, ministrului comunicaţiilor şi cui crede Domnia Sa de cuviinţă. Deci, este într-adevăr ANCOM-ul o autoritate autonomă. Autonomă din punct de vedere al funcţionalităţii. Ea se ocupă de reglementarea într-un domeniu extrem de important în România şi lucrul acesta nu a fost, în niciun caz, grevat de activitatea parlamentară sau de ceea ce propune acest proiect legislativ. În ceea ce priveşte autonomia financiară. Atâta vreme cât statul a creat o autoritate care reglementează, care adună nişte bani în numele statului şi-i gestionează în consecinţă şi care, pe parcursul mai multor exerciţii financiare, pentru că acele 100 de miliarde de care discutăm aici nu sunt adunate în ultimele şase luni de zile, sunt bani adunaţi din taxele şi impozitele pe care le-au plătit - din taxele pe care le-au plătit operatorii de sistem de-a lungul anilor. Ce era de preferat? Să ţinem 100 de miliarde în conturile ANCOM, care să zacă acolo în ideea că, ştiu eu, poate peste nu ştiu câţi ani de zile, în programul de investiţii, această autoritate vrea să-şi mai cumpere sedii, maşini, tehnică, tehnologii şi lucruri de factura asta sau să introducem în circuitul productiv şi să facem ceva cu ei. Dacă asta este viziunea bugetară pe care o promovează colegul meu, eu cred că se înşeală. Mai mult decât atât, această procedură o propunem numai pentru anul 2013. Am dat acestei autorităţi un monopol. A produs pe baza monopolului asigurat prin lege nişte bani care-i sunt în excedent. Încă o dată întreb şi cred că este oarecum retorică chestiunea: Aceşti bani ar fi trebuit să rămână blocaţi în conturile ANCOM-ului pentru a nu se face nimic cu ei? Sau ar fi trebuit introduşi în circuitul productiv statal? Cred că răspunsul îl veţi da fiecare dintre dumneavoastră şi cred că şi colegul meu, în sinea Domniei Sale, şi-a dat răspunsul la această întrebare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cezar Preda. N-aveţi dreptul la replică că nu v-a pronunţat numele, domnule. Sunteţi viceliderul grupului parlamentar. Dacă începem cu chestia asta, facem un dialog între dumneavoastră şi un lider de grup. E un răspuns pe care vi l-a dat un coleg. Dacă vreţi, eu vă dau cuvântul după aceea. Dar e normal, din respect, să vă pronunţe numele. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, La mulţi ani! |
|||||
|
|
Mulţumesc asemenea. |
|||||
|
|
Aş face două corecţii. În primul rând, pentru că v-aţi referit la Rompetrol, ordonanţa aţi dat-o când nu era dată sentinţa. Deci aţi dat ordonanţa şi apoi s-a dat sentinţa în baza deciziei care a fost prin ordonanţă. Deci, hai să nu le amestecăm, să spunem că întâi s-a câştigat procesul şi pe urmă s-a aplicat. Asta pentru o corecţie bună. În al doilea rând, domnule preşedinte şi domnule lider, aţi făcut o expunere aici cu privire la banii unei agenţii autonome europene care nu ţine. Ştiţi, dacă are bani mai mulţi, eu, statul român, trebuie să-i iau şi să-i introduc în circuitul - nici nu ştiu cum v-aţi exprimat - statal. Nu există noţiunea asta şi nu există interferenţa statului de asemenea manieră. Eu înţeleg că Marinescu, speriat să nu-l schimbaţi sau ce i-oţi fi făcut acolo, semnează orice. Îl chemăm aici, să spună ce face. Dar, pe aceeaşi logică, de ce n-aţi luat banii asigurărilor, pensiilor private, CNVM-ului? De ce nu i-aţi luat? De ce nu-i luaţi? Dacă tot vreţi să introduceţi în circuitul statal banii necesari României pentru a nu-i mai lăsa să ia salarii de 20 de mii de euro pe lună, de ce n-o faceţi? Vă rog eu frumos, hai să rămânem în chestiunea legii. Noi ne vom opune pentru că ne vom opune, dumneavoastră vreţi s-o treceţi că vreţi s-o treceţi, că dacă începem să vorbim, ştiţi, cu datul cu părerea, n-ajungem nicăieri. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Aveţi dreptate. Ştiţi că la pensiile private, naţionalizarea au făcut-o polonezii. Poate au făcut bine. Trebuie să ne gândim şi noi. Sunt tot europeni şi n-a făcut nimeni scandal. Domnul Marinescu, dacă nu ştiţi, vă reamintesc eu, în ultimul an, a fost vicepreşedinte al autorităţii europene. Deci, dacă Domnia Sa a semnat un act oficial, publicat în Monitorul Oficial, bănuiesc că este responsabil şi, după cum aţi observat, domnule deputat, spre deosebire de alte guvernări, nu l-a dat nimeni afară. Şi nu e singurul. Domnul deputat, aveţi cuvântul. Şi ştiţi că am dreptate. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mă bucură faptul că avem o discuţie aşa de aprinsă pe nişte bani pe care trebuie să-i luăm de la o autoritate, să-i dăm undeva şi să-i cheltuim altundeva, însă aş vrea să lămurim de unde vin banii ăştia. Deci banii ăştia vin - din câte ştiu eu sau din câte îmi amintesc eu - din scoaterea la licitaţie a unei frecvenţe, a frecvenţei 800, care trebuia eliberată de România şi scoasă la licitaţie. Această frecvenţă n-a fost scoasă la licitaţie pentru că a vrut ANCOM-ul sau a vrut altcineva. Era obligaţia România să elibereze frecvenţa şi să scoatem la licitaţie, deoarece furnizorii aveau nevoie de această frecvenţă în vederea unor servicii mai bune prestate în telecom. Şi atunci, aceşti bani, dacă tot i-am luat dintr-o licitaţie, de ce să-i ţinem la ANCOM? De ce să rămână acolo? Banii ăştia trebuie să între în bugetul statului şi să fie direcţionaţi într-o zonă în care pot produce un venit colateral sau liniar din taxe, impozite şi alte venituri. E o altă discuţie, dacă banii ăştia, în momentul în care am scos frecvenţa la licitaţie şi ştiam că va exista un venit, probabil că în buget trebuia să prevedem unde se vor duce banii ăştia şi să-i direcţionăm, în momentul ăsta nu mai era discuţia asta unde vor intra aceşti bani. Dar, Ministerul Finanţelor ar putea să ne dea un răspuns unde se vor duce banii ăştia şi asta ar trebui să fie interesul nostru, să vedem aceşti bani care au venit cumva - să zic aşa - mai liber, unde se vor duce, unde-i vom cheltui. Eu m-aş bucura foarte mult dacă aceşti bani s-ar duce în investiţii, s-ar duce într-o zonă unde ţara ar putea să beneficieze de aceşti bani şi nu s-ar duce în alte zone unde nu avem niciun venit, niciun beneficiu din aceşti bani. Mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Aici sunt perfect de acord cu dumneavoastră şi cred că toţi suntem. Dacă mai există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu. Eu o să vă informez conform 106... a vorbit domnul deputat Neacşu. Vă rog frumos să mă iertaţi, v-aş da cuvântul, dar iar încalc Regulamentul şi l-am încălcat, dar ştiţi că în sesiunea trecută a fost cineva care a protestat vehement faţă de această decizie a mea. 106, nefiind niciun amendament admis sau respins, merge la votul final. Este lege organică. Domnule deputat, vroiaţi să luaţi cuvântul, vă rog frumos. După care mergem la punctul 8. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am prezentat lucrurile plecând de la un principiu. Dacă ANCOM-ul este în subordinea Parlamentului cu venituri proprii pentru constituirea bugetului, nu poate veni Guvernul printr-o ordonanţă să vină să - eu ştiu - să impieteze şi asupra activităţii acestei structuri, pe care noi am stabilit-o aşa, indiferent ce argumente. Că altfel, colegul meu v-a spus foarte clar, mâine veţi veni şi veţi spune, domne, hai să impozităm, să luăm de peste tot. Nu s-a pus problema naţionalizării, ci a unui - cum să spun - nici împrumut nu poate fi, că i-aţi luat cu titlu gratuit pentru totdeauna. E chestiune de principiu. Nu discutăm aici că n-are Guvernul voie să facă sau ce are Guvernul, până unde are Guvernul voie să facă. Ce are voie Guvernul să facă, care sunt limitele Guvernului. Că tot aţi discutat în opoziţie că veţi veni la putere şi veţi instaura supremaţia Parlamentului şi a legii. Care? Că tot Guvernul face şi desface prin ordonanţă de urgenţă. Iar poziţia exprimată, de a solicita un punct de vedere şefului ANCOM, pentru că ştim foarte bine - una scrii şi alta declari. Atâta timp cât sunt venituri proprii pe care noi le-am legiferat, daţi-i voie instituţiei să funcţioneze, că aveţi de unde să obţineţi resurse financiare. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Mergem mai departe. |
|||||
|
|
|
8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere. Guvernul României. Pe procedură domnul Victor Paul Dobre. |
|
|||
|
|
În legătură cu proiectul de lege de la punctul 8 privind modificarea unor prevederi legate de transporturile rutiere, există o solicitare, domnule preşedinte. Proiectul de lege este extrem de important. Gândiţi-vă şi la necazurile pe care le-am avut în această vară. Există o solicitare din partea noului ministru al transporturilor şi a secretarului de stat nou numit în relaţia cu Parlamentul pentru o verificare suplimentară şi, din aceste considerente, vă cerem retrimiterea la comisie pentru o săptămână. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
N-am înţeles, dar sunt de acord cu dumneavoastră, sunteţi de la mine de la USL. Propunere de retrimitere la comisie datorită şi pentru faptul că sunt doi miniştri noi: nu? Am înţeles. Termen? O săptămână. Retrimiterea la comisie, termen o săptămână. Să înceapă votul. Nu pot s-o refuz pe doamna Mănescu, n-am cum. |
|||||
|
|
145 de voturi pentru, o abţinere; două voturi împotrivă. Retrimis la comisie. |
|||||
|
|
|
9. Mergem la următorul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare. Comisia pentru muncă şi protecţie socială are un raport de adoptare. Avem amendamente admise. Caracter ordinar. Iniţiatorul. Domnule ministru, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnul Manuel Marian Donescu (secretar de stat, Ministerul Economiei): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind măsurile de protecţie socială de care vor beneficia persoanele disponibilizate prin concedieri colective în perioada 2013-2018, în baza planurilor de disponibilizare din cadrul unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat sau subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. Scopul prezentului proiect este asigurarea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor concediaţi, urmare aplicării măsurilor de eficientizare a activităţii şi întocmirii planurilor de disponibilizare. Neluarea acestor măsuri imediate în scopul diminuării consecinţelor concedierilor colective poate conduce la probleme cu impact social. Societăţile care pot efectua concedieri colective în condiţiile acestui act normativ, precum şi numărul de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort. În consecinţă, propunem adoptarea proiectului de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. Domnul deputat Iordache. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Voi prezenta raportul înlocuitor al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Am ţinut cont de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Domnul secretar de stat v-a prezentat obiectul de reglementare. Noi, în Comisia pentru muncă, am adoptat prezentul raport cu amendamentele admise şi amendamentele respinse. Ţinând cont de categoria legilor, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Grupurile parlamentare. Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveţi cuvântul la dezbateri generale. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am să citesc din pagina trei un alineat la expunerea de motive, care spune aşa: "Drept urmare, fiecare operator economic va întocmi un plan de disponibilizare, prin care va stabili numărul de salariaţi ce urmează a fi disponibilizaţi în perioada 2013-2018 şi care vor beneficia de prevederile Ordonanţei de urgenţă privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, efectuate ca urmare a aplicării planului de disponibilizare a unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regii autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale." Alineat mai jos: "Având în vedere criza economică şi financiară, precum şi necesitatea eficientizării sectoarelor economice, se impune soluţionarea consecinţelor sociale şi efectului acestora." Eu sunt entuziasmat - între ghilimele - că, într-adevăr, primul lucru pe care l-aţi făcut a fost planul de disponibilizare. Un plan de dezvoltare, un plan de creştere a locurilor de muncă n-aţi făcut. Dar de disponibilizare pe şase ani de zile, da. Zeci de mii de oameni să-i daţi afară, da. Pentru că este în concordanţă cu programul de guvernare al dumneavoastră. Aşa le-aţi spus în decembrie 2009, că îi veţi da afară. Pe capete. Până în 2018. Mă aşteptam să veniţi măcar concomitent şi cu un program de dezvoltare, de creare de noi locuri de muncă. Poate îl aşteptăm săptămâna viitoare. Poate - eu ştiu - majoritatea care susţine Guvernul şi aici avem o dilemă - e condus de deputatul Ponta sau de primul-ministru Ponta. Şi întreb majoritatea, dumneavoastră pe cine susţineţi? Programul ăsta de disponibilizări e al deputatului Ponta sau al primului-ministru Victor Ponta? Că-i şi asta o problemă, dacă e al primului-ministru, s-ar putea să ne aşteptăm ca, atunci când vine în Parlament, deputat Victor Ponta să nu mai susţină proiectul de disponibilizări. Cred că soluţia asta de a eşalona grafic 2013-2018, îmbrăcată sub forma - iată ce forme de sprijin identificăm noi prin actul normativ, cum vom eşalona plăţile, nu concordă cu programul de guvernare şi cu ceea ce aţi spus. Şi, vă rog, haideţi să punem paralel şi un program de dezvoltare pe aceeaşi perioadă 2013-2018. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Domnul Dobre, din partea Grupului parlamentar al PNL. Domnule deputat, vă dau cuvântul imediat din partea Grupului parlamentar social-democrat. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, e remarcabilă prezenţa continuă a colegului Tinel, indiferent de subiect, indiferent de temă. Duşmanul e Guvernul şi-l pot înţelege că e în opoziţie şi asta e sarcina pe care i-a dat-o partidul. Totuşi, ca oamenii să înţeleagă foarte bine despre ce e vorba, măsuri de protecţie socială pentru situaţii de acest fel au fost luate tot timpul sub toate guvernările, ceea ce reglementează acum Guvernul pentru o perioadă mai lungă, un cadru clar, ca atunci când sunt situaţii de concedieri colective, şi trăim într-o societate în care lucrul acesta poate apărea oricând, în condiţiile globalizării pieţei, economiei, măsurilor economice de la un moment dat sau altul, există un cadru legal clar pentru fiecare operator economic care trebuie să ştie ce are de făcut. Să nu mai înceapă..., oamenii ies în stradă, blochează drumuri şi aşa mai departe. Să se ştie foarte clar, şi de către sindicate, şi de către administraţie, şi de către autorităţi şi de către ministere. Acesta e obiectul reglementării şi cred că este o măsură excelentă. O măsură normală, firească în care statul se implică în protecţia socială în situaţii de concedieri colective. Dincolo de asta sunt vorbe şi politică. Vă mulţumesc. Noi vom vota. |
|||||
|
|
Domnule deputat, aveţi cuvântul. Mergeţi încet, că de la Braşov şi până aici e drumul lung... uşor, uşor. Noi vă aşteptăm. Vă rog frumos. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu sunt parlamentar la primul mandat şi am putut să observ evoluţia socială şi economică a României din ultimii patru ani ca un observator, chiar dacă parţial din mediul politic, fiind încadrat într-un partid politic, şi mi-am dat seama că poate perioada sau poate, nu poate, sigur, perioada 2010-2011 a fost cea mai grea perioadă pe care acest popor a parcurs-o. Şi asta datorită unor măsuri pe care le-a luat un guvern a cărui reprezentanţi acum, oameni care au susţinut acel guvern, vin acum şi spun la acest microfon, în Parlamentul României, lucruri neadevărate despre Guvernul Ponta. Da, măsuri de protecţie socială sunt parte din programul nostru de guvernare, şi este normal, este o guvernare USL, este o guvernare care şi-a dorit de la început să readucă românilor acel climat de normalitate şi să readucă românilor posibilitatea de a trăi normal în ţara lor. Această măsură este o măsură foarte bună. Este o măsură corectă, este o măsură prin care Guvernul României, la propunerea ministerelor de resort, aprobă anumite compensaţii pentru cei care sunt disponibilizaţi şi, în general, acei disponibilizaţi cu precădere din domeniul public. Deci şi în acest sens, cred că toţi colegii mei din Uniunea Social-Liberală vor vota acest proiect şi aş avea rugămintea ca cei din actuala opoziţie, înainte de a lua cuvântul de la tribuna acestui Parlament, să-şi măsoare, în primul rând, deciziile anterioare pe care dumnealor le-au luat, susţinând un guvern care, repet, a adus în România perioada 2009, chiar în ultima perioadă, 2010-2011, cea mai grea perioadă pe care poporul român a traversat-o. Mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Doamna deputat Grapini. |
|||||
|
|
Bună ziua, domnule preşedinte. La mulţi ani! Mulţumesc pentru că... |
|||||
|
|
Mulţumesc, asemenea. |
|||||
|
|
Mulţumesc că-mi daţi ocazia să spun doar două lucruri. Şi eu sunt la primul mandat de deputat. Mă surprind discuţiile din Parlament şi, revenind la ultimul punct pe care l-aţi pus în discuţie, mă surprinde lipsa de obiectivitate, pentru că eu nu cred că vreun guvern ia cu plăcere măsuri de disponibilizare şi eu nu cred că oamenii care ascultă nu înţeleg că disponibilizarea este o măsură luată datorită unor efecte ale măsurilor din urmă. Pentru că nu facem disponibilizare guvernul acesta datorită faptului că nu mai vrem să continuăm lucrul, ci că am ajuns la situaţia de a face disponibilizări datorită efectelor măsurilor 2009-2011. Şi, al doilea lucru, cred foarte tare că USL s-a angajat şi trebuie să respecte acest lucru, nu este de vină omul, lucrătorul care este disponibilizat pentru modul în care a fost gestionată economia, indiferent de ce guvern, şi noi avem obligaţia să luăm măsuri de protecţie socială, aşa cum se întâmplă în toată Europa, în situaţia disponibilizărilor. Aşadar, cred că a fost doar un discurs politic al unor colegi din Parlament, şi nu unul de fond, pentru că, din nefericire, Guvernul USL operează cu efecte ale măsurilor luate de Guvernul care ne-a lăsat cartofii fierbinţi în mână. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Alte intervenţii la dezbateri generale? Domnule deputat, nu v-a pronunţat numele. Vă rog frumos, chiar vă rog frumos. (Domnul Tinel Gheorghe doreşte să ia cuvântul.) Chiar... vă rog frumos, aţi văzut că v-am dat cuvântul după ce s-a terminat un proiect de lege, aţi avut cuvântul şi aţi vorbit la el, deşi nu aveaţi nicio treabă, vă rog frumos. Aşa, din respect vă spune şi numele. Dacă nu v-ar respecta, nu v-aş spune numele. Din respect şi din apreciere şi din prietenie. Cum, dacă nu vă spunea numele nu vă supăraţi, aşa... Bun. Intrăm pe amendamentele admise. Avem de la 1 la 36. mergem în calupuri de câte 10. De la 1 la 10, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 11 la 20. Nu. Admise. De la 21 la 30. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 31 la 36. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. Domnilor şi doamnelor colegi, este lege ordinară, cu votul majorităţii... |
|||||
|
|
|
Avem o propunere legislativă, Pl-x 136/2013, (Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.) pe care n-o mai dezbatem, pentru că termenul pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit. Aşa încât are caracter organic. Mergem mai departe, antepenultimul, penultimul proiect. |
|
|||
|
|
|
11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Guvernul României? Domnule deputat, încă o secundă. |
|
|||
|
|
Domnul Codrin Scutaru (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice): Bună ziua! Codrin Scutaru mă numesc şi sunt secretar de stat la Ministerul Muncii. Prin proiectul de act normativ sunt introduse o serie de elemente... |
|||||
|
|
Vă cunoaştem, domnule ministru, nu trebuie să vă mai prezentaţi. |
|||||
|
|
Domnul Codrin Scutaru: Mulţumesc. |
|||||
|
|
Aţi venit de multe ori, gata, vă cunoaştem, când nu-i ştim pe colegii noi, atunci. |
|||||
|
|
Domnul Codrin Scutaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin proiectul de act normativ sunt introduse o serie de elemente noi care să stea la baza luării de către profesionişti a deciziilor cu privire la copil, detaliindu-se interesul superior al copilului. Noul proiect de lege introduce o serie de măsuri asiguratorii şi garanţii menite să asigure punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi respectiv în apărarea copilului la locuinţa sa, precum şi pentru prevenirea deplasării ilicite a acestuia şi înapoierea sa. Prin acest nou proiect de act normativ sunt introduse, de asemenea, prevederi menite să asigure o protecţie adecvată a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. De asemenea, aş menţiona că acest proiect de lege clarifică procedura înregistrării naşterii copilului pentru cele trei categorii de copii părăsiţi în unităţi sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/stau în pediatrie, părăsiţi în alte unităţi sanitare şi găsiţi în familie sau într-un loc public. În acelaşi timp, sunt reglementate şi sancţiunile care ar putea fi aplicate în situaţia îndeplinirii defectuoase a responsabilităţilor crescute prin acest proiect de act normativ. Faţă de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţie Sociale şi Persoanelor Vârstnice susţine aprobarea acestui proiect de lege în forma prezentată în raportul comisiei. Vă mulţumesc, domnule preşedinte, domnilor deputaţi. |
|||||
|
|
Mulţumesc şi eu, domnule ministru. Domnule deputat, aveţi cuvântul în numele comisiei, să prezentaţi raportul vă rog frumos. |
|||||
|
|
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.272 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în 10 iunie. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, intervenţiile legislative preconizate vizând asigurarea unei mai bune protecţii a drepturilor copilului şi delimitarea mai clară a atribuţiilor şi competenţelor care revin autorităţilor. Consiliul Legislativ, prin avizul din 13 martie, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri. Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă, expunerea de motive şi documentele ce o însoţesc în şedinţa din 25 iunie. Membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de adoptare a Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu amendamentele admise, aşa cum sunt ele redate în anexa la prezentul raport. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Ana, a, doamna Birchall, iertaţi-mă, vă rog frumos, scuzaţi. Doamna deputat, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. În primul rând, la mulţi ani şi toate cele bune dumneavoastră. Prin intrarea în vigoare a Legii nr.272/2004 a fost instituit principiul interesului superior al copilului drept criteriu fundamental care stă la baza oricărei dezbateri şi decizii luate de autorităţile publice şi de organismele private. Aşa cum foarte bine a spus şi reprezentantul Guvernului, pe care aş dori să-l felicit pentru acest proiect foarte bun legislativ, prin care, practic, se aduce o serie de completări şi modificări privind protecţia şi drepturilor copilului. Domnia sa a învederat aici o serie de noutăţi. Eu aş vrea să mă refer doar la cea privind, la noutatea privind obligaţia ca părinţii care doresc să meargă la muncă în străinătate să notifice cu 40 de zile înainte de data plecării autorităţile locale, nominalizându-se şi persoana în grija căruia copilul o să fie lăsat în toată această perioadă. Eu consider că protecţia şi promovarea drepturilor copilului trebuie să se numere şi printre priorităţile noastre legislative şi tocmai de aceea rog toţi colegii şi colegele parlamentari, indiferent de grupurile politice, să voteze acest proiect de lege. Cu siguranţă, PSD-ul susţine şi va vota pentru aprobare. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine iniţiativa. Unul dintre obiectivele principale ale acestei iniţiative legislative este acela de a responsabiliza autorităţile implicate în procedura protecţiei copilului, prin delimitarea mai clară a competenţelor lor. În acelaşi timp, trebuie şi era necesar un astfel de act normativ să compatibilizăm aceste norme cu normele edictate de noul Cod civil. Vă mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Mulţumesc şi eu. Alte luări de cuvânt nu mai sunt. Doamnelor şi domnilor deputaţi, nu avem amendamente. Este lege organică... ba, avem amendamente admise. Iertaţi-mă, am greşit. Avem o sută şi de amendamente admise. Mergem în calupuri de câte 10. 1-10. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 11-20. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 21-30. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 31-40. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 41-50. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 51-60. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 61, art.63-70. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 71-80. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 81-90. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 91, de la art.972, până la 100. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 101-110. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 111-120. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 121-130. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 131-140. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 141-150. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 151-160. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. 161 până la 167. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. Legea merge la votul final. |
|||||
|
|
|
Şi, aşa cum am discutat, ultimul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 - îl salutăm şi pe domnul Vlase care a venit în rândurile noastre - privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatărilor resurselor naturale, altele decât gazele naturale. Caracter organic. Amendamente admise. Bună dimineaţa şi avem amendamente respinse. Din partea Guvernului României, domnule ministru, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză): Mulţumesc, domnule preşedinte. La mulţi ani şi multă, multă sănătate... |
|||||
|
|
Mulţumesc, asemenea. |
|||||
|
|
Domnul Ion Ghizdeanu: ...şi putere de muncă! Acest proiect de lege a instituit în luna ianuarie măsuri speciale pentru impozitarea exploatării de resurse naturale, altele decât gazele naturale, impozit pe veniturile din activităţi de exploatare a resurselor, pe anumite activităţi. Pe parcurs au avut loc dezbateri în cele două comisii de specialitate, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. S-au adoptat amendamente. Mulţumim pentru activitate şi sprijin. S-a putut clarifica baza impozabilă, astfel încât proiectul, ordonanţa care a constituit baza proiectului de lege să se aplice mai bine. Ca urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine şi adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege, în forma adoptată de cele două comisii de specialitate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul deputat Iancu. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat. Aş vrea să subliniez faptul că Senatul a adoptat proiectul de lege. De asemenea, comisiile pentru politică economică, juridică au avizat favorabil acest proiect de lege. Proiect de lege care are ca obiect de reglementare instituirea unor taxe speciale pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale. Practic, vorbind de exploatare forestieră, extracţia cărbunelui superior, cărbunelui inferior, petrolului brut, minereurilor feroase, minereurilor de uraniu şi toriu, minereurilor metalifere etc. Impozitul se aplică veniturilor obţinute de operatorii economici. Operatorii economici calculează, declară şi plătesc lunar acest impozit până la data de 25 a lunii următoare. La dezbaterile proiectului au participat, la nivel de secretar de stat, reprezentanţii Ministerului de Finanţe, Ministerului Economiei, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, precum şi reprezentanţi ai patronatelor. Faţă de cele prezentate mai sus, membrii celor două comisii propun cu majoritate de voturi Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale? Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am să citez din Nota de fundamentare, punctul 2 - Schimbări preconizate. "Aceste circumstanţe impun adoptarea unor măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a economiei şi o contribuţie a agenţilor economici din domeniu la efortul general de dezvoltare a ţării corespunzător importanţei şi caracterului neregenerabil... al resurselor naturale...." textul curge. "În sfera proiectului de act normativ intră toate resursele naturale fără a crea discriminări şi diferenţe de tratament în impunerea operatorilor economici." Aici observaţi că nu intră toate resursele naturale, că cele de apă şi de sol încă nu le-aţi impozitat, slavă Domnului, nu le luaţi decât..., introduceţi taxa asta specială, 0,5 la sută, şi anterior am discutat de acel program cincinal de disponibilizare, 2013-2016, şi acum veniţi cu taxe şi impozite suplimentare. Asta este politica USL-ului, politica Guvernului pe care îl conduceţi dumneavoastră. Taxe şi impozite noi, suplimentare, împovărare, şi disponibilizări. Crearea de noi locuri de muncă nu vă preocupă. Programele de dezvoltare nu vă preocupă. Aştept în continuare şi aşteptăm noi, opoziţia, şi programele de dezvoltare şi de creare de noi locuri de muncă. Nu susţinem în forma asta proiectul de act normativ propus de dumneavoastră. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule vicelider. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Îmi cer scuze. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PNL susţine acest proiect de lege. Impozitul este de 0,5 la sută şi se aplică veniturilor obţinute de operatorii economici care desfăşoară activităţi de exploatare şi comercializare a resurselor naturale şi sunt luate în considerare la stabilirea cifrei de afaceri a acestor operatori, potrivit reglementărilor contabile. Sumele aferente impozitului calculat în condiţiile prezentului proiect reprezintă pentru operatorii economici cheltuieli deductibile la stabilirea impozitelor, ceea ce este de subliniat. Spun încă o dată că PNL susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar UDMR. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al UDMR nu a susţinut şi nu va susţine acest proiect de lege. Deci, nu a susţinut nici în cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate pentru două motive; Deci, veniturile realizate de cei care exploatează resurse. Noi n-am înţeles de ce au fost trecute exploataţiile forestiere în acest proiect de lege, pentru că nu sunt ca petrolul sau ca pietrele utile sau alte resurse minerale, pe de o parte. Pe de altă parte, s-a mai încercat o dată acum câţiva ani şi îi înţeleg pe domnii de la liberali, pentru că dumnealor au propus atunci şi s-a şi menţinut vreo 6 luni de zile, momentul în care redevenţa a început să fie calculată pe producţia marfă. Deci, trebuie să distingem totuşi două lucruri. Exploatarea, pe de o parte, prelucrarea şi valorificarea, pe de altă parte, reprezintă două tehnologii diferite şi două modalităţi de a face afaceri. Dacă ar fi fost pus acest impozit de 0,5 la sută pe partea brută de exploatare cumva calculată şi lăsată partea cealaltă, de prelucrare şi de realizare de produse din aceste resurse, hai să zicem că era ceva. Dar aşa, amestecat la global pe cifra de afaceri, totuşi o să dăuneze şi am avut un material în cadrul comisiei, prezentat de asociaţiile întreprinzătorilor din România, în care ne-au explicat, mai cu seamă cei care lucrează în domeniul produselor pentru construcţii, că nu o să facă altceva decât o să mărească preţurile, plus că o să aibă probleme la acest calcul. Ar fi fost mult mai bine dacă se venea direct cu o nouă lege pentru redevenţă la modul general pentru toate resursele naturale, şi atunci şi acest 0,5 la sută ar fi putut să fie introdus exact la capitolul redevenţe şi asta se referă la partea... la prima parte a acestor exploatări, cea brută de fapt, care, hai să zicem că ar fi de înţeles de toată lumea. Pentru că ordonanţa vorbeşte de o perioadă de un an şi ceva, deci până la sfârşitul anului 2014, presupunem că atunci o să vină Guvernul, actualul Guvern, dacă va mai fi, cu această lege şi atunci noua Lege a redevenţei va face o, va aduce lumină în acest domeniu, pentru că aşa, din punctul nostru de vedere este o dublă impozitare, chiar dacă acest 0,5 la sută se poate reduce din impozitul pe profit. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Cu siguranţă va fi şi un guvern pentru România, acelaşi. Alte luări de cuvânt la dezbateri generale, nu mai sunt. Mergem pe amendamentele admise. O să rog colegii care au acel amendament respins să fie atenţi dacă vor să-l susţină. De la 1 la 5. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. De la 6-10. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise. Amendamentul 11. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis. Doamnelor şi domnilor colegi, lege ordinară, merge la votul final. Nu mai avem proiecte de lege pe ordinea de zi, decât iniţiativele cu respingeri care, aşa cum ştiţi cutuma, le ţinem într-o sesiune specială. Votul final la 12,30. Ne vedem la votul final la ora 12,30. Vă urez o zi frumoasă. |
|||||
|
După pauză |
|
||||
|
|
Domnilor colegi, Vă rog să luaţi loc în bănci pentru a începe votul final. Acceptaţi scuzele mele de întârziere, zece minute. Domnule Mocioalcă, luaţi şi dumneavoastră loc. Domnule Mocioalcă. Chemaţi-l pe domnul Frunzăverde să-l roage pe domnul Mocioalcă să ia loc în bancă. Liderii grupurilor parlamentare au primit votul final, da? Bun. Facem o probă la mecanism, ca de obicei. Vă rugăm frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul. 275 pentru, 6 împotrivă, 3 abţineri. Avem cvorum. O să vă rog frumos să părăsiţi sala de şedinţe. Domnule deputat, nu facem vizite în timpul votului final. O să rog şi stafful tehnic să fie mai atent cu chestiile astea. Mulţumesc. O aşteptăm şi pe doamna Udrea să... Sărut-mâna, bine aţi venit la votul final. Bun. Doamnelor şi domnilor colegi, avem şase pe ordinea de zi la votul final. |
|||||
|
|
|
1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul protecţiei martorilor adoptat la tiřín, Republica Cehă la 24 mai 2012, semnat de România la tiřín, Republica Cehă, la aceeaşi dată. Lege ordinară. Obiectul de reglementare este ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în domeniul protecţiei martorilor. Comisia de apărare vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul. Domnul Oltean întotdeauna vine mai târziu, de-aia pierde aici la partid, peste tot, nu prinde funcţii. Eu v-am spus să veniţi înainte. Nu vreţi să m-ascultaţi. |
|
|||
|
|
312 voturi pentru, zero abţineri, un singur vot împotrivă. |
|||||
|
|
|
2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare. Procedură de urgenţă. Legea este ordinară. Comisia pentru muncă vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul. |
|
|||
|
|
249 de voturi pentru, 22 de abţineri, 45 de voturi împotrivă. |
|||||
|
|
|
3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. Lege ordinară. Comisiile pentru buget şi pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc. 241 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă, 12 abţineri. |
|||||
|
|
|
4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.500/2002 privind finanţele publice. Este lege organică. Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc. 215 voturi pentru, 6 abţineri, 78 de voturi împotrivă. |
|||||
|
|
|
5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2013 pentru completarea art.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Legea este organică. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul. |
|
|||
|
|
245 de voturi pentru, 6 abţineri, 68 de voturi împotrivă. Proiectul de lege a fost aprobat. |
|||||
|
|
|
6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Legea este organică. Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul. Numai o secundă, să terminăm votul, doamna deputat. |
|
|||
|
|
322 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă. Explicarea votului, Partidul Democrat Liberal. Doamna deputat, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mă bucur că la mai bine de un an de la preluarea guvernării, USL şi-a adus aminte şi de copii. Acest proiect a fost depus de mine în septembrie 2012, blocat în Senat, şi apoi redepus anul acesta şi blocat din nou. Nu înţeleg însă de ce pe o temă atât de importantă precum garantarea şi protejarea drepturilor copilului actuala guvernare a preferat să folosească metode autoritare de stabilire a reglementărilor. Consider că acest proiect trebuia să aibă un raport din partea subcomisiei privind drepturile copilului din Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Cu tot respectul pentru colegii mei jurişti, consider că în acest caz era nevoie de o dezbatere alături de cei care sunt preocupaţi de acest subiect, cu organizaţiile nonguvernamentale care mai bine de 20 de ani au rezultate remarcabile în acest domeniu. Eu vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi acordat acestui proiect. |
|||||
|
|
Doamna deputat, şi eu vă mulţumesc foarte mult. Sunt câteva anunţuri scurte, doamnelor şi domnilor colegi. |
|||||
|
|
|
După cum ştiţi, domnul deputat Eugen Tomac şi-a dat demisia din Grupul parlamentar al PDL. La fel şi domnul deputat Negruţ Clement. Şi vă informez că domnul deputat Ovidiu Ioan Silaghi şi domnul deputat Eduard Raul Hellvig, membri ai Partidului Naţional Liberal, şi-au depus demisiile din funcţia de deputat în Parlamentul României începând cu astăzi, 3 septembrie 2013. PNL. N-aţi auzit. V-aţi emoţionat. Nu, nu. E o diferenţă mare între literele "d" şi "n". Câteva procente sau un procent? Un procent. Am înţeles. Doamnelor şi domnilor colegi, |
|
|||
|
|
|
Pentru cele două demisii din Parlamentul României o să vă cer permisiunea să supun la vot vacantarea mandatului, aşa cum ştiţi, astfel încât să putem să promovăm proiectul de vacantare la Monitorul Oficial. Deci, pentru vacantarea mandatului domnului deputat Ovidiu Ioan Silaghi, deputat în Circumscripţia uninominală nr.2, scuzaţi-mă, Colegiul uninominal nr.2, Circumscripţia nr.32, Satu-Mare. Vacantarea mandatului. Să înceapă votul. |
|
|||
|
|
Cu majoritatea voturilor a fost acceptat. |
|||||
|
|
|
Cel de-al doilea deputat PNL în Colegiul uninominal nr.4, domnul Eduard Raul Hellvig îşi depune demisia. Vacantarea mandatului. Circumscripţia nr.25. Vă rog frumos, să înceapă votul. Şi pe final, daţi-mi voie să vă informez... |
|
|||
|
|
S-a aprobat cu majoritate, 313 voturi pentru. Toată lumea e pentru... |
|||||
|
|
|
Vă informez că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare la Curtea Constituţională, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional, precum şi a Scrisorii semnate de autorităţile române la Bucureşti la 8 martie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 15 martie 2013, prin care se solicită prelungirea Acordului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, de tip preventiv, intrat în vigoare prin Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 10 martie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 25 martie 2011. Este procedură de urgenţă. Avem două zile pentru sesizarea la Curtea Constituţională. Doamnelor şi domnilor colegi, Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Membrii Biroului permanent îi invit la şedinţa de Birou permanent. Vă urez o zi frumoasă. |
|
|||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 12,50. |
||||||
![]() |



