Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Eugen Nicolicea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog şi liderii grupurilor parlamentare să invite pe colegi în sală, măcar lunea şi marţea, dacă în alte zile e greu.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 407 deputaţi prezenţi am reuşit la şi 24 să fim prezenţi 211, şi 196 am reuşit să fim absenţi, din care 19 participăm la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul legal de 204 este îndeplinit.

Pentru început, în conformitate cu prevederile regulamentului nostru nemodificat, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru astăzi, 7 octombrie, şi mâine 8 octombrie; programul de lucru pentru perioada 7-12 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 30 septembrie-7 octombrie de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care, bineînţeles, urmează să aibă avizul comisiilor permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare la Curtea Constituţională; sumarul pentru fiecare Monitor Oficial, Partea I.

Începem dezbaterea cu problemele de pe ordinea de zi, dar daţi-mi voie să vă citesc înainte două cereri.

Domnul deputat Bucur Constantin-Alin şi domnul deputat Tănase Răzvan-Ionuţ, aleşi în Circumscripţiile electorale nr.63 şi nr.31, Colegiile uninominale nr.6 şi nr.3, începând cu 3 octombrie şi 7 octombrie, devin deputaţi ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Parlamentul României, afiliaţi bineînţeles colegilor noştri din UNPR.

Înainte de a-i da cuvântul domnului preşedinte Angel Tîlvăr, eu aş vrea să îmi permiteţi să spun doar două cuvinte pentru ziua de astăzi.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

O să-l rog pe domnul Ialomiţianu, dacă se poate ca înainte de "Poziţia copilului" să fie atent câteva minute.

Îmi face plăcere să vă reamintesc că astăzi, 7 octombrie, se împlinesc 20 de ani de când România a devenit membru al Consiliului Europei. Colaborarea dintre instituţiile de la Strasbourg şi Parlamentul României în acest moment este una fructuoasă. Anul acesta au avut loc vizite oficiale la Bucureşti ale Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon şi a secretarului general al Consiliului Europei, domnul Thorbjřrn Jagland.

Săptămâna trecută a avut loc la Strasbourg vizita unui grup de experţi a Camerei Deputaţilor pentru a discuta cu experţii Consiliului Europei pe marginea modificărilor aduse Legii statutului şi în legătură cu proiectul de Cod de conduită al parlamentarilor români.

Trebuie să recunoaştem că am rămas plăcut impresionaţi la ultima adunare a APCE de cuvintele apreciative pe care le-a adus preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru parcursul democratic al României, atât cu prilejul alocuţiunii sale în faţa plenului, pe 25 februarie anul acesta, cât şi cu prilejul alocuţiunii premierului României în plenul Adunării Parlamentare, pe 24 aprilie.

Cei 20 de ani de activitate vor fi marcaţi printr-un seminar aniversar organizat de Camera Deputaţilor şi Ministerul de Externe în 15 octombrie. La eveniment va fi şi secretarul general adjunct al Consiliului Europei.

Vreau să mulţumesc tuturor grupurilor politice parlamentare pentru eforturile pe care le-au făcut în ultimii 20 de ani pentru credibilitatea României în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, şi nu o spun de complezenţă, toţi colegii mei, începând de la membrii UDMR, terminând cu membrii Partidului Social Democrat - PSD, Partidului Naţional Liberal, PDL, minorităţile naţionale, au depus eforturi constante în ultimii ani pentru credibilitatea României în structurile internaţionale. Şi vreau să vă mulţumesc personal şi în numele Parlamentului României pentru acest efort.

Am înţeles că domnul preşedinte Angel Tîlvăr de la Comisia pentru educaţie doreşte să ia cuvântul.

Domnule preşedinte, vă rog frumos să vorbiţi în numele Parlamentului României. Sper că nu vreţi să vorbiţi în numele judeţului Vrancea, da?

Domnul Angel Tîlvăr:

Nu. Vreau să vorbesc şi în numele dumneavoastră şi vă mulţumesc pentru faptul că...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul.

Domnul Angel Tîlvăr:

...mi-aţi permis să iau cuvântul pentru că sunt sigur că toţi colegii mei au remarcat faptul că pe 5 octombrie am sărbătorit Ziua Mondială a Educaţiei, motiv pentru care aş vrea să expun şi în numele dumneavoastră un punct de vedere al Parlamentului nostru, al Camerei Deputaţilor, şi sper s-o fac şi cu asentimentul dumneavoastră.

Din anul 1994, lumea sărbătoreşte la 5 octombrie Ziua Mondială a Educaţiei. Această aniversare a fost instituită din iniţiativa UNESCO şi este legată în mod direct şi explicit de un eveniment petrecut în anul 1966 în capitala Franţei. În acel an, la data de 5 octombrie, Parisul găzduia Conferinţa interguvernamentală specială, prilej cu care era adoptată recomandarea privind statutul cadrului didactic.

Documentul în cauză reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente internaţionale destinate îmbunătăţirii condiţiilor în care se exercită profesia de dascăl, în intenţia de a se reda acestei profesii nobile statusul social pe care-l merită.

Aşadar, la 5 octombrie sărbătorim în egală măsură atât educaţia în sine, ca domeniu definitoriu pentru societatea umană, cât şi educatorul, ca fiind personajul principal aflat în slujba acesteia.

Deşi definită de Nelson Mandela ca fiind cea mai puternică armă, capabilă oricând să schimbe lumea şi fiind teoretic accesibilă oricui, educaţia continuă totuşi să rămână un domeniu interzis multora dintre cei care ar avea dreptul legitim să se bucure de valenţele sale. La ora actuală, nu mai puţin de 70 de milioane de copii din întreaga lume nu au acces la cursurile şcolare, în timp ce aproape 800 de milioane de adulţi nu ştiu să scrie şi să citească.

Una dintre soluţiile aflate la îndemână pentru a remedia efectele acestei situaţii nedorite este aceea a repunerii cadrului didactic în limitele statutului social pe care acesta îl avea cândva. Este binecunoscut faptul că în România interbelică, spre exemplu, persoanele cele mai respectate erau, în special în localităţile rurale, dar nu numai, preotul şi învăţătorul, ca să nu mai vorbim de respectul şi de aprecierea de care se bucura pe atunci un profesor universitar.

Din nefericire, statutul cadrului didactic s-a depreciat mult în timp şi nu doar în România, perceput de multe ori doar ca un simplu transmiţător de informaţie, dascălului îi este rezervat un loc marginal în cadrul unei comunităţi, uitându-se uşor că niciuna dintre personalităţile unei ţări - savant, medic de prestigiu, inginer, sau om politic, spre exemplu, nu ar fi putut ajunge nimic din ceea ce reprezintă fără oblăduirea profesorului său. Toţi am început la fel ciclul nostru educaţional, cu un dascăl care, ne place nouă să spunem în mod simbolic, ne-a pus condeiul în mână, continuând apoi ani în şir cu alţi şi alţi profesori care au desăvârşit fiecare în domeniul său ceea ce începuse primul dintre ei.

Şi atunci, de ce să-i dăm oare aşa repede şi vinovat uitării? Să fie foarte clar: dascălul nu a fost, nu este şi nu va fi vreodată un simplu transmiţător de informaţii. El este mult mai mult decât atât, este unul dintre pilonii de bază ai oricărei societăţi civilizate, fiind nu doar formator de buni specialişti, ci şi modelator de caractere solide şi sănătoase.

Din toate aceste motive, stimaţi colegi, consider că iniţiativa UNESCO de a institui o zi internaţională dedicată în egală măsură educaţiei şi principalului slujitor al acesteia, dascălul, este nu doar binevenită, ci salutară, pentru efortul de reconsiderare a statutului cadrului didactic în lumea contemporană. Datorită unei astfel de iniţiative, specialiştii şi decidenţii de astăzi sunt şi suntem împiedicaţi să uităm că până mai ieri eram doar nişte copii sau nişte adolescenţi dornici de cunoaştere şi că cei care au contribuit decisiv la formarea noastră ca profesionişti şi ca cetăţeni responsabili au fost tocmai ei, anonimii şi prea repede uitaţii dascăli.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule preşedinte.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dumneavoastră, dar eu nu sunt mai presus de lege. În înţelepciunea sa, conducerea Parlamentului a decis înfiinţarea unui punct farmaceutic în Parlament, şi mesajul public care a apărut pe televiziune este acela că parlamentarii şi-au mai decis nişte beneficii, că şi-au reînfiinţat o farmacie care practică preţuri, chipurile, mai mici pentru parlamentari.

Deci, eu, nu ştiu dumneavoastră, dar eu în mod clar vreau să mă delimitez de această lucrare şi vreau să subliniez că legea este unică pentru toată lumea în România şi că nu există preţuri mai mici sau preţuri favorizante la medicamentele pentru parlamentari sau funcţionarii parlamentari.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi lider de grup parlamentar?

Domnul Horia Cristian:

Poftim?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi lider de grup parlamentar? Vă rog frumos să-l întrebaţi, că de-aia l-aţi votat, să vă explice despre ce este vorba. Nu e pentru dumneavoastră, ca deputat. Vă rog frumos să luaţi loc în bancă că nu facem dialog. Este pentru angajaţii Camerei Deputaţilor. Acest punct a existat şi este şi un cabinet medical de 23 de ani. Şi nu există niciun beneficiu pentru dumneavoastră şi pentru ceilalţi.

Aveţi lider de grup, de aceea veniţi la vot, să-l votaţi. Întrebaţi-l despre ce este vorba. Aveţi membri ai Biroului permanent. Dacă membrii Biroului permanent nu vă informează, nu este vina mea. Au documente. De aceea Biroul permanent al Camerei Deputaţilor este înaintea şedinţei de grup parlamentar, nu după. Ca dumneavoastră să fiţi informaţi de membrii Biroului permanent şi de liderul grupului parlamentar. Dacă nu sunt în stare, eu sunt la dispoziţia dumneavoastră miercurea şi joia şi cu mare plăcere şi astăzi după-amiază după ora 18, vă explic despre ce este vorba.

Eu cred că pentru angajaţii Camerei care stau cu dumneavoastră, şi o să vină bugetul, până mai târziu, e un lucru foarte bun, ca să nu se mai deplaseze până undeva în oraş pentru o pastilă. Şi am făcut un lucru foarte bun pentru aceşti angajaţi. Că beneficiaţi şi dumneavoastră ca parlamentar, beneficiază şi jurnaliştii, toată lumea care este aici, să ştiţi, domnule deputat. Deci, nu ne certaţi pe noi, că este o decizie luată în consens de liderii grupurilor politice parlamentare, la cererea angajaţilor care lucrează cu noi. Şi este un lucru bun. Şi nu este pe ordinea de zi, domnule deputat. Îmi cer scuze că vă spun.

La ora 8.00 dimineaţa, dacă vreţi declaraţii politice.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre doreşte să intervină pe procedură.)

Vă dau cuvântul pe procedură imediat.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.40/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pe procedură.

Viceliderul Grupului parlamentar...

Am înţeles că liderii grupurilor politice parlamentare s-au înţeles. Da?

Aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul, am următoarea rugăminte: poate colegul meu, ca şi noi, nu am fost informaţi. Asta nu înseamnă să primim o lecţie. Ne-aţi explicat şi e foarte bine. Şi vreau să rămânem la nivelul explicaţiilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule vicelider, eu cred că intervenţiile în cadrul Parlamentului României trebuie să fie făcute în cunoştinţă de cauză pentru toţi parlamentarii, şi pentru mine, şi pentru dumneavoastră şi pentru toţi liderii. Sunt 13 membri ai Biroului permanent care primesc documentaţia înainte de Biroul permanent. Unii o primesc cu două zile înainte în format electronic. Nu putem să facem declaraţii la adresa colegilor mei din Biroul permanent care iau decizii în numele dumneavoastră de la tribuna Parlamentului, în afara orelor de declaraţii politice. Şi eu cred că decizia pe care a luat-o Biroul permanent, nu Valeriu Zgonea, şi liderii grupurilor parlamentare, este una în interesul nostru şi al colegilor care lucrează cu noi.

Dacă eu greşesc, vă rog frumos, îmi cer scuze în numele Biroului permanent şi a liderilor grupurilor parlamentare pentru greşeala pe care am făcut-o.

Domnule lider, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Cam contaminează scaunul ăla, apropo de comportament. Eu vroiam să revin că v-a luat valul, probabil, şi aţi uitat să aprobăm ordinea de zi, programul. Cred că până la urmă cu aia trebuia să începem. Şi vă rog eu mult, când aveţi ceva de spus, coborâţi aici şi ne spuneţi de la tribuna asta comună pentru toţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă este ceva la care am obligaţie în afară de preşedintele Camerei Deputaţilor, cu mare plăcere răspund de acolo, să ştiţi. Dacă consideraţi că este o interpelare la adresa mea şi am încălcat regulamentul, îmi spuneţi care este articolul de regulament pe care l-am încălcat şi eu îmi cer scuze imediat sau vin la tribună jos şi fac declaraţii. Nu fac decât ca preşedinte al Camerei şi preşedinte de şedinţă. Iar cu contaminarea să ştiţi că nu mă ocup eu. La dumneavoastră e mai multă contaminare decât la mine.

Bun. Eu vă reamintesc că proiectul ordinii de zi este aprobat de Comitetul liderilor, propus de Comitetul liderilor şi aprobat de Biroul permanent. Dacă nici un lider de grup parlamentar sau un vicelider nu propune modificarea sau completarea lui, aşa mergem. Pentru cei care nu cunosc regulamentul, eu sunt dator să-l reamintesc. Dacă doriţi să cobor de la microfon să-l reamintesc de acolo, pot să cobor şi acolo. Regulamentul este neschimbat dinainte de anul 2000, nu pot să vă spun că nu eram în Camera Deputaţilor în acel moment. Domnul Duvăz îmi spune că era din 1993, aşa că...

Domnul Dobre, viceliderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

În legătură cu ordinea de zi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, daţi-mi voie să termin punctul 2 şi după aceea... că puteţi face oricând completări şi modificări. Este o idee care nu ne-a aparţinut nouă, dar noi, cei de astăzi, beneficiem de ea.

Dacă la proiectul de hotărâre... am să dau citire. Liderii grupurilor parlamentare au stabilit: "Articol unic. Domnul deputat Gheorghe Roman, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în calitate de membru.

Domnul deputat Adrian Mocanu, aparţinând aceluiaşi grup, trece de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Doamna deputat Elena Cătălina Ştefănescu, tot PSD, trece de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul deputat Mihai-Bogdan Diaconu, acelaşi grup parlamentar, trece de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ.

Domnul deputat Ovidiu-Cristian Iane, tot Grupul parlamentar al PSD, desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Doamna deputat Gabriela-Maria Podaşcă, tot membru al Grupului parlamentar al PSD, desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru bărbaţi şi femei.

Domnul deputat Gheorghe Frăticiu, de la Comisia pentru politică externă, la Comisia pentru administraţie publică, tot în calitate de membru al Grupului parlamentar al PSD.

Domnul deputat Ionuţ-Cristian Săvoiu, Grupul parlamentar al PSD, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul deputat Octavian Bot, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, se retrage din calitatea de membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Doamna deputat Viorica Marcu, Grupul parlamentar liberal, se desemnează în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Domnul deputat Tinel Gheorghe este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru regulament, în locul domnului deputat Gabriel Andronache.

Domnul deputat Alexandru Nazare, aparţinând Grupului parlamentar al PDL, de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, se mută la Comisia pentru industrii şi servicii.

Domnul deputat Vasile Gudu, tot Grupul parlamentar al PDL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură.

Domnul deputat Daniel Vasile Oajdea, Grupul parlamentar al PP-DD, de la Comisia pentru industrii şi servicii la Comisia pentru administraţie.

Domnul deputat Ştefan Burlacu, Grupul parlamentar al PP-DD, de la Comisia pentru sănătate la Comisia pentru industrii şi servicii.

Domnul deputat Nuţu Fonta, este desemnat membru în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Tot de la Grupul parlamentar al PP-DD.

Doamna deputat Liliana Ciobanu trece de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială la Comisia pentru agricultură.

Domnul deputat Andrei-Răzvan Condurăţeanu este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Doamna deputat Niculina Mocioi, tot Grupul PP-DD, este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, de la Comisia pentru sănătate la Comisia pentru drepturile omului.

Doamna deputat Luminiţa-Pachel Adam este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Domnul deputat Aurelian Ionescu, Grupul parlamentar conservator, de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii la Comisia juridică.

Domnul deputat Clement Negruţ, fără apartenenţă la un grup parlamentar, de la Comisia pentru industrii şi servicii la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Dacă liderii grupurilor politice parlamentare au obiecţii, comentarii la această propunere de proiect de hotărâre. Nu.

Atunci ea va fi la votul final.

Domnul vicelider Victor Paul Dobre, propunerea pe care dumneavoastră o aveţi. Vă rog frumos să mă iertaţi. Am vrut să termin punctul 2. Era unul mai lung ca de obicei.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu ordinea de zi, vă propun, în numele Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD, retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, întrucât considerăm că sunt o serie de amendamente care trebuie rediscutate din punct de vedere al aspectelor legale şi constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Liderul Grupului parlamentar al PNL propune retrimiterea la comisie a punctului 9 de pe ordinea de zi, adică scoaterea de pe ordinea de zi prin retrimitere, ordinea de zi rămânând aceeaşi.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Scuzaţi-mă, este punctul 10.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul.

Numai o secundă. Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader.

180 de voturi pentru şi o singură abţinere.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă facem ca o cutumă de câte ori ajungem sau înainte de a începe dezbaterea solicităm reîntoarcerea la comisie, avem şi noi o propunere de-asta, şi ca să putem să nu ajungem la dezbatere la acel proiect de lege. Dacă sunteţi de acord, îl rog şi eu pe colegul meu, domnul Nazare, să solicite o retrimitere la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, domnule lider, cu mare plăcere, dumneavoastră aveţi dreptate. Din păcate, nu cine era pe locul meu a acceptat, ci cine vorbea mai înainte a făcut această propunere şi suntem într-o situaţie inedită, completarea ordinii de zi şi modificarea ei să se facă la începutul şedinţei de plen, aşa cum era pe vremuri, când domnul Duvăz era fie în opoziţie, fie la guvernare. De câtva timp se poate face oricând.

Mi-ar face plăcere să merg pe varianta dumneavoastră, o consider cea mai bună, sunt foarte mulţi colegi pe care-i apreciez, în Comisia pentru regulament. Avem obligaţia să completăm şi să modificăm regulamentul şi eu aş rămâne la ideea pe care dumneavoastră o aveţi şi care mi se pare cea mai corectă: la începutul fiecărei şedinţe de plen să putem să facem completarea ordinii de zi. Din păcate, putem s-o facem şi pe parcursul dezbaterilor şi chiar şi la începutul discuţiei din plen a unui punct putem să-l retrimitem la comisie.

Bun. Mergem mai departe, doamnelor şi domnilor colegi.

La punctul 3 al ordinii de zi este sesiunea Camerei Deputaţilor consacrată comemorării Holocaustului. Vă reamintesc că se va ţine mâine dimineaţă între orele 10 şi 12, urmată de punctul 4 al ordinii de zi, dezbateri politice organizate în conformitate cu prevederile art.182 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidul Democrat Liberal. Va fi mâine la ora 12.00, cu participarea primului-ministru al României.

Intrăm pe procedurile de urgenţă.

Punctul 5, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2013 pentru modificarea art.37, precum şi pentru prorogarea termenelor prevăzute la art.35 alin.(2) şi art.38 din Legea nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.

Iniţiatorul.

Doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Georgeta Bratu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere complexitatea procedurilor de acreditare a serviciilor sociale instituite de Legea nr.197/2012 privind asigurarea calităţii serviciilor sociale şi pentru a asigura desfăşurarea optimă a acestor acreditări, am simţit nevoia prorogării unor termene, după cum urmează: modificarea datei de intrare în vigoare a legii de la 1 iunie 2013 la 1 ianuarie 2014, modificarea termenului de elaborare a normelor date în aplicarea acestei legi de la 1 martie 2013 la 1 noiembrie 2013 şi modificarea datei până la care se realizează evaluarea furnizorilor acreditaţi, de la 31 decembrie 2014 la 31 decembrie 2015.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule preşedinte, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, ale Comisiei pentru administraţie publică. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 3 septembrie 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Şi în urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Grupurile politice parlamentare.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Personal nu văd cu ochi buni prorogarea acestor termene şi din câte am discutat cu beneficiarii din sistemul social, nici ei nu apreciază tărăgănarea termenelor propuse aici.

Legea nr.197/2012 propune un nou sistem de acreditare, pe două componente: acreditarea furnizorilor de servicii sociale, dar şi acreditarea serviciilor sociale. Şi în opinia mea acest lucru trebuie realizat cât mai repede.

Am văzut în justificările acestui proiect de lege că s-a făcut evaluarea numărului de cereri estimate a se realiza pentru acreditare, dar şi a numărului de licenţe de funcţionare necesare a fi evaluate. Eu cred că trebuie să venim aici cu propuneri clare pentru structurile de personal care vor fi implicate în acest proiect, şi justificarea cum că standardele minime de calitate nu au fost încă revizuite nu este o scuză, pentru că eu cunosc acest proces complex de întocmire a standardelor minime chiar de la începerea scrierii primului standard.

De asemenea, ni se spune că şi registrul electronic unic al serviciilor sociale nu a fost adaptat încă şi, din păcate, eu m-am obişnuit deja cu acest lucru, ca acest guvern să arunce responsabilitatea în curtea altor instituţii, în curtea FMI-ului, în curtea echipelor de asistenţă tehnică, să dea vina chiar pe contextul social-economic sau pe propriile legi pentru a nu-şi putea îndeplini şi asuma termenele propuse.

Vedeţi, aşa s-a întâmplat şi cu planul de locuri de muncă. Aşa s-a întâmplat şi cu legislaţia privind consumatorul vulnerabil şi, din păcate, cei care vor avea de suferit vor fi beneficiarii, clienţii serviciilor sociale.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Ceilalţi lideri...

Doamna deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem aici o lege foarte importantă care poate ajuta foarte mult persoanele vulnerabile şi care necesită o atenţie sporită. De aceea, vă rog să ne aplecăm cu maximă atenţie.

Aş menţiona argumentele pe care le-au spus deja cei care lucrează efectiv în acest sistem, şi anume: procedura de acreditare presupune însă analiza şi verificarea unui număr semnificativ de date şi informaţii, precum şi evaluarea în termen a respectării standardelor minime de calitate.

Aşa cum se spunea şi aici, potrivit proiectului de act normativ, se estimează că se vor adresa Ministerului Muncii aproximativ 3.255 de cereri în vederea acordării certificatului de acreditare ca furnizor de servicii sociale şi aproximativ 7.000 de cereri pentru acordarea licenţei de funcţionare pentru serviciile sociale.

Pentru evitarea apariţiei unor dificultăţi majore în sistem, se impune ca, la data demarării procesului de acreditare, principalele instrumente de evaluare să fie finalizate şi aprobate şi să existe un număr suficient de personal de specialitate care să realizeze activităţile impuse în termenele prevăzute de lege, mai ales, cum ştiţi, doamnă Boghicevici, că dumneavoastră aţi fost cei care aţi redus personalul.

De asemenea, există dificultatea implementării unui sistem electronic viabil de monitorizare a furnizorilor şi serviciilor, necesar pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii optime a procesului de acreditare şi pentru a evita orice risc de blocaj.

Tocmai de aceea este nevoie de prelungirea perioadei de tranziţie.

Acest lucru trebuie făcut temeinic. Avem nevoie de dezvoltarea furnizorilor de servicii sociale, pentru că acest lucru poate însemna o grijă mai mare faţă de categoriile vulnerabile şi o viaţă mai bună pentru aceşti oameni.

În consecinţă, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte ...?

Doamnă deputat, după ce se termină dezbaterea, aşa cum scrie... Imediat, aveţi răbdare, vă rog frumos.

Pe dezbateri generale dacă mai sunt luări de cuvânt?

Dacă nu sunt, doamnă deputat, pentru că v-a pronunţat numele, aveţi dreptul la replică.

Doamna Claudia Boghicevici:

Stimaţi colegi, eu credeam că acest proiect de lege se referă la beneficiarii, la clienţii pe care noi îi avem în sistemul serviciilor sociale.

Mă gândeam că pentru ei avem atâta aplecare şi ne gândim cum să găsim cele mai bune soluţii, nu pentru angajaţii care se află în sistem.

Dar, dacă aţi fost atentă, chiar aceasta era şi justificarea mea: că ar fi bine să venim cu soluţii concrete şi să spunem ce ar trebui făcut, astfel încât personalul implicat în evaluare să fie eficient repartizat, pentru a se putea realiza lucrările în timp.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Dacă mai sunt luări de cuvânt la dezbateri generale, de la celelalte grupuri politice? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Conform art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, neavând amendamente admise sau respinse, merge la votul final. Este o lege ordinară.

6. Următorul: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.416 privind venitul minim garantat, precum şi pentru modificarea Legii nr.277 privind alocaţia pentru susţinerea familiei; caracter organic, procedură de urgenţă, raport fără amendamente.

Guvernul României. Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Grapini (ministrul delegat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă propune, în vederea acoperirii cheltuielilor suplimentare, determinat de creşterea preţului la energia electrică şi la gaze, majorarea unor componente sociale, după cum urmează: majorarea nivelului venitului minim garantat cu 8,5% începând cu drepturile aferente lunii iulie 2013 şi cu 4,5 începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2014, majorarea limitei de venituri până la care se acordă alocaţia pentru susţinerea familiei crescând de la 370 la 530. totodată, se majorează perioada de prezentare a beneficiarilor de ajutor social de la o lună la 3 luni pentru cei care trebuie să facă dovada că s-au prezentat la agenţiile de ocupare, fiind în căutarea unui loc de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Nu vă grăbiţi, nu vă grăbiţi!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Punctul de vedere şi obiectul de reglementare v-au fost prezentate de doamna secretar de stat.

Noi am ţinut cont de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi al Comisiei pentru egalitate de şanse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Iar, în urma dezbaterilor, propunem plenului adoptarea în forma prezentată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc mult.

Grupurile politice parlamentare, luări de cuvânt? Nu.

Doamnă deputat. Să fie Partidul Naţional Liberal astăzi. Aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a stabilit în cadrul acordurilor încheiate cu Fondul Monetar Internaţional şi cu celelalte instituţii participante la susţinerea financiară a României, precum şi în baza prevederilor documentelor Uniunii Europene, România va trece la liberalizarea preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale.

Următorul pas firesc este instituirea unor măsuri de protecţie socială acordate consumatorilor vulnerabili, măsuri ce urmează a fi stabilite prin lege şi acordate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Aceste măsuri de asistenţă socială se adresează celor mai vulnerabile categorii, adică familiile sau persoanele care se află în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza bolii, a sărăciei sau a dizabilităţilor şi aşa mai departe.

Astfel, grupul-ţintă al acestor măsuri este reprezentat de beneficiarii ajutorului social, acordat în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat şi beneficiarii alocaţiei pentru susţinerea familiei, acordate în baza Legii nr.277/2010.

Familiile şi persoanele singure estimate ca potenţiali beneficiari ai ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică şi care au posibilităţi alternative reprezintă un segment al populaţiei pentru care, până în prezent, nu au fost luate măsuri de protecţie pe perioada sezonului rece.

Liberalizarea preţurilor la energia electrică şi gaze naturale este un proces ce va avea loc într-un interval de timp determinat, între 3 şi 6 ani, însă pentru actuala guvernare este imperativă implementarea cât mai rapidă a unor măsuri de protecţie socială pentru categoriile vulnerabile, afectate de acest fenomen, prin modificarea venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru sprijinul familial.

În consecinţă, Grupul PNL susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Birchall, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Ordonanţa nr.42/2013 are în vedere protecţia persoanelor defavorizate şi a grupurilor vulnerabile, adică exact acele persoane şi familii aflate în risc de marginalizare socială sau de pierdere a capacităţii de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, din cauze care nu sunt sub controlul acestora.

După cum se ştie, din înţelegerile cu finanţatorii noştri externi, dar şi pentru a aprofunda funcţionarea mecanismelor unei economii de piaţă, suntem nevoiţi să continuăm aplicarea programului privind liberalizarea preţului la energie electrică şi la gaze naturale.

Cum, în acest an, au loc noi creşteri ale acestor preţuri, este de înţeles că persoanele şi grupurile vulnerabile, beneficiare ale venitului minim garantat şi alocaţiei pentru susţinerea familiei, vor constitui grupul-ţintă căruia să i se aplice dreptul la protecţia socială cuvenit.

Pentru a răspunde acestei cerinţe, Guvernul Ponta, Guvernul USL a modificat, prin Ordonanţa de urgenţă nr.42/2013, cele două legi, respectiv Legea nr.416/2001 a venitului minim garantat şi Legea nr.277/2010 a alocaţiei familiale, în sensul majorării nivelului venitului minim garantat cu 13%, respectiv 8,5% începând cu drepturile aferente lunii iulie 2013 şi 4,5% din ianuarie 2014, majorarea limitei veniturilor până la care se acordă alocaţia pentru susţinerea familiei, de la 370 lei pe membru de familie la 530 lei, şi cu 30% a alocaţiei începând cu luna iulie 2013, măsuri tranzitorii pentru persoanele şi familiile care primesc diferenţa dintre limitele anterioare şi cele actuale.

Obligaţia persoanelor care primesc ajutorul social de a prezenta adeverinţe de la agenţiile de ocupare a locurilor de muncă o dată la trei luni, în loc de lunar, ca până la adoptarea prezentei ordonanţe şi suspendarea acordării ajutorului social persoanelor care refuză ocuparea unui loc de muncă sau cursuri de formare, calificare prin decizia nemijlocită a directorului executiv al Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Noi apreciem că ordonanţa în discuţie este cum nu se poate mai bine-venită, ea răspunzând unor nevoi reale şi urgente prevederilor sale, iar prevederile sale sunt foarte echilibrate şi fundamentate.

În consecinţă Grupul PSD va vota proiectul de lege în forma în care a fost adoptat de Senatul României.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Grupul parlamentar PDL, doamna deputat Boghicevici.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cunosc negocierile avute cu Fondul Monetar pe această temă, atunci când am fost noi la guvernare şi propuneam includerea în categoria persoanelor vulnerabile a persoanelor care au venituri mai mici de 800 lei.

Ceea ce s-a reuşit astăzi, prin acest proiect de lege, din păcate, vizează categorii reduse de beneficiari.

Noi salutăm majorările propuse, deşi considerăm că ele reprezintă praf în ochi pentru categoriile de cetăţeni vizate de acest proiect.

Având în vedere creşterea numărului de taxe, creşterea preţurilor, creşterea inflaţiei, lipsa unor soluţii şi a măsurilor active de rupere a dependenţei cetăţeanului de statul asistenţial, nu vor face altceva decât să ducă la creşterea numărului beneficiarilor de beneficii de asistenţă socială şi o creştere a dependenţei acestora faţă de stat.

Eu cred că în acest domeniu este necesară o strategie, nu doar intervenţii punctuale pentru acoperirea acestor diferenţe pe care cetăţenii trebuie să le suporte din propriul buzunar.

Referitor la trecerea Programului SAFIR la autorităţile locale, eu zic că şi aici trebuie foarte mult muncit. Nu ştiu cât sunt de pregătite autorităţile locale la această dată.

Având în vedere că asistenţii sociali au foarte multe sarcini de îndeplinit, nu există o intercorelare a sistemelor informatice cu ANAF şi cred că acest lucru ar trebui să fie luat în considerare şi gândit mult mai bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Károly Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul nostru parlamentar consideră că această măsură a Guvernului este corectă.

S-a luat această măsură în urma creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale şi vizează categoriile cele mai vulnerabile.

Aşa cum a subliniat şi doamna secretar de stat, mai aduce o îmbunătăţire esenţială. De acum înainte, când a intrat în vigoare ordonanţa, de fapt, nu în fiecare lună trebuie să se facă dovada situaţiei de către beneficiarii ajutorului social, ci din trei în trei luni.

Deci, prin această măsură, s-a corectat greşeala comisă prin Legea nr.276/2010.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Celelalte grupuri politice parlamentare? Fără luări de cuvânt.

Doamnelor şi domnilor colegi,

La fel, pe art.106 din regulament, merge la votul final, care este mâine, după dezbaterea cu privire la fondurile europene pentru perioada 2014-2020.

Vă reamintesc că are caracter organic.

7. Următorul proiect de lege este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr.27 a Guvernului privind transporturile rutiere.

Iniţiatorul? Vă rog, numele şi prenumele şi funcţia pe care o aveţi, ca să vă ştie şi domnul Rădulescu, venit din îndepărtatul judeţ Vâlcea.

Domnul Nicuşor Marian Buică (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nicu Buică, Ministerul Transporturilor, secretar de stat.

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere.

Întrucât în România ne confruntăm în mod special cu o serie de evenimente rutiere cu consecinţe grave, am propus introducerea de autorizări de către Autoritatea competentă a transportului rutier în traficul naţional de vehicule defecte sau avariate, cu modalitate de monitorizare şi autorizare, precum şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru autorizarea transporturilor menţionate anterior şi care se stabilesc de către autoritatea competentă prin norme.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Trebuia să şi completaţi - vecin cu judeţul... provenind dintr-un judeţ vecin cu judeţul Vâlcea. Vă rog frumos.

Domnul deputat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi, câteodată, servicii.

Aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu:

Cu excepţia SRI, SIE, ca să nu se înţeleagă greşit care servicii!

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată cu dezbaterea în fond cu proiectul de lege menţionat.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

De asemenea, are avizele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi se referă la reglementarea, modificarea, completarea Ordonanţei nr.27 privind transporturile rutiere, în sensul reglementării mai stricte a modalităţii de realizare a transportului rutier contra cost de mărfuri, în trafic naţional, cu vehicule rutiere destinate prin construcţie şi echipate pentru transportul de persoane, precum şi a transportului rutier, contra cost, de vehicule rutiere defecte sau care sunt avariate, în scopul prevenirii unor evenimente rutiere cu consecinţe extrem de grave.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei nr.27, cu amendamente admise.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupurile politice parlamentare, luări de cuvânt?

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem o nelămurire. Şi nelămurirea pleacă de la modificările prevăzute în proiectul de act normativ pe care-l dezbatem astăzi.

Este vorba de 5 criterii noi de autorizare, care presupun totodată şi noi costuri.

Întreb eu Ministerul Transporturilor: poate să ne spună, în momentul de faţă, costul acestor autorizaţii noi? Cât reprezintă, la ce s-a gândit Ministerul Transporturilor în momentul de faţă?

Pentru că noi considerăm că aceste costuri se vor regăsi, la rândul lor, într-o eventuală creştere a biletelor de călătorie.

Deci, implicit, va creşte şi costul biletelor sau tichetelor de călătorie.

Noi întrebăm: cuantificat, poate să ne spună Ministerul Transporturilor, pentru autorizaţia de către autoritatea competentă a transportului, contra cost, de mărfuri pe trafic naţional; sau, autorizaţia de către autoritatea transportului, contra cost, de persoane în trafic naţional; sau, autorizaţia de către autoritatea competentă a transporturilor în trafic de vehicule defecte sau ... cât reprezintă în cuantum efectiv toate chestiile astea?

Nu, întreb Ministerul Transporturilor, nu pe dumneavoastră. Dumneavoastră aţi fost. (Se adresează domnului deputat Relu Fenechiu, care comentează din bancă.)

Pentru că, în funcţie de acest răspuns, noi credem, nu contestăm dreptul de a reglementa şi de a ... eu ştiu, legifera în sensul creşterii siguranţei pe drumurile publice.

Dar, dacă reinventăm, reglementăm noi numai pentru a aduce în spaţiul public la... sau ca dezbatere şi pentru bugetul de stat sume din buzunarul cetăţeanului, nu credem că este soluţia corectă. Şi se înscrie în politica guvernamentală de a creşte toate taxele şi impozitele şi de a introduce taxe şi impozite noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să-l rog pe domnul ministru să vă răspundă. Domnule ministru, să-i facem pe plan domnului vicelider.

Domnul Nicuşor Marian Buică:

Domnule deputat,

În raportul comisiei, pe care vă rog să-l citiţi, au fost scoase toate amendamentele referitoare la ... s-au adus amendamente ce scot toate taxele, inclusiv reglementările pentru 2,4 şi pentru 9 locuri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles.

Vă mulţumesc mult, domnule ministru.

Domnul ministru Fenechiu, Grupul parlamentar liberal.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc.

Aş vrea să fac câteva precizări, pentru ca toată lumea să ştie ce votează.

Deci această ordonanţă avea trei chestiuni pe care le reglementa: 1. introducea sub control autovehiculele de transport persoane cu 8 plus unu locuri, inclusiv şoferul, care, la ora actuală, nu intră sub incidenţa controalelor; 2. introducea sub control autovehiculele de transport marfă cu greutate între 2,4 şi 3,5 tone, pentru că, în această zonă se face cea mai mare evaziune fiscală, aceste tipuri de autovehicule de transport marfă nefiind astăzi controlate de ISCTR; şi 3. reglementa transportul autovehiculelor avariate.

În urma raportului comisiei, s-au respins cele două chestiuni legate de transportul de persoane şi de transportul de marfă, iar ordonanţa a rămas să reglementeze exclusiv transportul autovehiculelor avariate.

Ceea ce mai trebuie să ştiţi este că între timp a apărut şi Legea taximetriei, care reglementează controlul pentru autovehiculele de transport persoane de 8 plus unu locuri.

Aşa încât - îl văd pe domnul ministru că se uită la mine şi cred că mă aprobă - aşa încât, la ora actuală, a rămas o chestiune nereglementată, pe care eu vă propun ca într-un viitor să o reglementăm, şi anume: autovehiculele care transportă marfă în scop comercial şi au sub 3,5 tone - şi sunt foarte multe, toate dubiţele astea au 3,49 tone, ştiţi - nu pot fi controlate de ISCTR.

Dacă ne hotărâm să reglementăm transportul în interes comercial şi pentru aceste autovehicule, va trebui, la un moment dat, să mai facem o ordonanţă sau un amendament. dacă nu, le lăsăm nereglementate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc mult, domnule ministru.

Celelalte grupuri politice parlamentare? Nu mai sunt luări de cuvânt.

Avem 17 amendamente admise.

Bun. Discuţiile pe fiecare articol, pe fiecare amendament admis propus de către comisie.

Pe procedură. Vă rog.

Domnul deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi am avut câteva discuţii contradictorii legate de acest proiect legislativ, înainte să intre el în dezbatere pe ordinea de zi. Ne-am pus, cumva, de acord şi cu Ministerul Transporturilor, dar nu sunt foarte lămurit, în momentul acesta, dacă, într-adevăr, problema pe care a ridicat-o domnul ministru Fenechiu este corectă. De fapt, nu asupra acestui lucru, asupra acestui lucru este corect, dacă este bine reglementată în momentul acesta în actul normativ. Şi, cum să spun, mi se pare absolut nepotrivit să ştim că în momentul acesta vom adopta un lucru inexact sau incomplet, în condiţiile în care avem încă instrumentul de a retransmite pentru o săptămână maximum la comisie proiectul respectiv de lege şi pentru a reglementa şi acest lucru.

Nu ştiu dacă are rost să venim cu o altă ordonanţă peste nu ştiu câtă vreme sau cu altă iniţiativă legislativă, când am putea ca lucrul acesta să-l facem în momentul acesta.

Deci, vă propun retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O secundă, vă rog frumos!

Liderii grupurilor parlamentare, vreau să am o discuţie cu dumneavoastră. Vă rog frumos. Sau înlocuitorii grupurilor parlamentare, unde nu este liderul. (Liderii grupurilor parlamentare se îndreaptă către prezidiu, unde au loc consultări.)

Bun. Ne-am înţeles cu liderii grupurilor parlamentare.

Sunt două ordonanţe nr.11 şi nr.27, una din 2011, una din 2013. O retrimitem şi pe aceasta la comisie, adică PL-x 104 din 2013.

Pentru amândouă, termen două săptămâni. două săptămâni, comisia să facă ambele rapoarte.

Pregătiţi-vă cartelele, vă rog frumos.

Să înceapă votul.

Bun. Toată lumea este de acord, aşa încât numai să vă citesc eu...

145 pentru, două abţineri, un vot împotrivă.

Retrimise la comisie, termen, două săptămâni.

Mergem mai departe.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2010 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, mai puţin în judeţul Bacău, că văd că domnul Vlase nu este preocupat de turism.

Doamnă ministru, în numele Guvernului.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Grapini:

Stimaţi deputaţi,

Modificarea Ordonanţei nr.25 - îmi cer scuze pentru voce, sper că o să fiu înţeleasă - are ca scop, în primul rând, transpunerea în legislaţia românească a Directivei 2006/123 a Comisiei Europene şi de acordare a numelui instituţiei, având în vedere că prin reorganizarea Guvernului, Ministerul Dezvoltării şi Turismului nu mai există ca instituţie şi modificările pe articole, în comisii, s-au făcut cu înlocuirea Ministerului Dezvoltării şi Turismului cu denumirea de Autoritate Naţională pentru Turism, care preia activitatea de turism.

Practic, susţin raportul Comisiei pentru industrii şi servicii şi, sigur că, ca iniţiator, Guvern, susţinem adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2010, conform amendamentelor admise în comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul preşedinte, din partea comisiei. Domnul deputat Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege menţionat.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au avizat favorabil acest proiect.

Proiectul are ca obiect modificarea Ordonanţei nr.58 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în sensul preluării şi transpunerii Directivei 2006/123 a Comisiei Europene din 12 decembrie 2006 a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile în cadrul pieţei interne.

Membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Grupurile politice parlamentare.

Domnule deputat, vă rog frumos, aveţi cuvântul, iertaţi-mă. Aveţi cuvântul.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupului am fost însărcinat să susţinem acest proiect de lege pentru a prelua Directiva nr.2006 şi cu speranţa că doamna ministru va veni, aşa cum ne-a promis, cât mai curând cu o lege nouă pentru turism, atunci, cu această aşteptare, vă susţinem şi credem că anul ăsta vom avea şi o nouă lege, în aşa fel ca, pentru 2014, toţi cei care se ocupă de activitatea de turism să se poată pregăti pentru sezonul viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, am fugit. Nu pentru mult timp. Ca orice oltean, când e funcţie, nu fugi de pe ea, ştiţi cum e. Bun!

Grupul parlamentar al PNL, luări de cuvânt pentru dezbateri generale. După aceea discutăm şi despre amendamente. Avem 13 amendamente admise ale comisiei.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Costin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2010 reglementează, de fapt, modificarea Ordonanţei nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în România.

Scopul acestui proiect de lege este, printre altele, eliminarea obligativităţii deţinerii brevetului de turism pentru autorizarea unei agenţii de turism sau a unei structuri de primire turistice, pentru autorizare fiind necesare deţinerea de personal pregătit conform normelor metodologice stabilite prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului. Omologarea pârtiilor de schi să fie realizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului împreună cu autorităţile locale, fără a implica autorităţile publice centrale pentru sport.

Abrogarea capitolului pentru contravenţii şi sancţiuni, întrucât sunt reglementate prin alte acte normative.

Grupul parlamentar al PNL susţine acest proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte grupuri politice parlamentare?

Intrăm pe amendamentele admise propuse de către comisie.

Amendamentul nr.1, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

2, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

3, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

4, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

5, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

6, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

7, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

8, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

9, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

10, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

11, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

12, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

13, ultimul, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la vot final. Aşa cum am spus, este lege ordinară. Caracter de urgenţă.

9. Următorul: Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2012 pentru modificarea art.240²⁸ alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.

Guvernul României.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dan Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2012 are ca obiect modificarea art.240²⁸ alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.

Guvernul susţine ordonanţa de urgenţă aşa cum a fost amendată prin amendamentul adus în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Ăsta nu e punctul pe care l-ai trimis? E vina mea. Nu, următorul este. Următorul. Mă miram, era cu sănătatea, de aia, colegii m-au indus în eroare, n-are nicio legătură. Bun! În fine.

Din partea grupurilor politice parlamentare.

Din sală:

Raportul comisiei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia, vă rog frumos. Iertaţi-mă! Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Anton Doboş:

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2012.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 18 septembrie 2012.

Consiliul Legislativ, prin avizul 541 din 6 iulie 2012 a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, prin avizul transmis în data de 8 octombrie 2012, a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Obiectul de reglementare îl reprezintă modificarea art.240²⁸ alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, având ca scop crearea posibilităţii de implicare a fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar în calitate de acţionar la o instituţie de credit.

Prin introducerea în sarcina administratorului delegat a obligaţiei de a convoca adunarea generală a acţionarilor pentru a decide reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor anterior majorării capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni ce urmează a fi subscrise de fond.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 1 octombrie 2013.

La dezbaterea acestei iniţiative au fost prezenţi şi reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei propun cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2012 pentru modificarea art.240²⁸ alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor politice parlamentare. Domnule deputat, aveţi cuvântul. După care urmează domnul deputat Ialomiţianu.

Domnul Erland Cocei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaţilor susţine acest act normativ care, în contextul menţinerii unei situaţii economice internaţionale încordate ce determină riscuri la adresa stabilităţii financiare îşi propune optimizarea utilizării resurselor fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

În calitate de acţionar, fondul trebuie să participe la capitalul instituţiei de credit supuse măsurii de stabilizare într-o proporţie care să-i asigure exercitarea controlului asupra respectivei instituţii.

În acest sens, administratorul delegat trebuie să convoace adunarea generală a acţionarilor pentru a decide reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor anterior majorării capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni ce urmează a fi subscrisă de fond.

Adoptarea în regim de urgenţă s-a justificat pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în faţa partenerilor internaţionali, a FMI şi a Uniunii Europene privind elaborarea procedurilor de urmat în cazul unor situaţii potenţiale de vulnerabilitate a unor instituţii de credit.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PDL susţine acest act normativ. Este un act normativ bun pentru întărirea sistemului bancar şi un lucru foarte important, pierderile din sistemul bancar, din unităţile bancare, sunt acoperite, în primul rând de acţionari, şi nu de la bugetul statului sau din alte fonduri. Este şi o protejare a deponenţilor. Deci este un act normativ bun. Sigur că este în baza regulamentelor aprobate la nivelul Uniunii Europene privind întărirea sistemului bancar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Alte luări de cuvânt? Grupurile politice parlamentare? Nu.

Intrăm pe cele patru amendamente admise de către comisie.

Primul amendament, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobat.

Al doilea amendament, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al treilea, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final, este lege ordinară. Se adoptă cu majoritatea deputaţilor prezenţi.

Trecem la punctul 11: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2013.

Caracter organic. Procedură de urgenţă. Raportul conţine şi amendamente admise, dar şi un amendament respins.

Iniţiatorul. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul George Băeşu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.10/2013 a venit ca o necesitate stringentă pentru a repune Statul român, Guvernul, în situaţia de a ordona plăţile pentru despăgubiri datorate beneficiarilor legilor aşa-numite decurgând din tratatele internaţionale prin care România s-a obligat să plătească despăgubiri unor cetăţeni români relocaţi din teritorii care odată au aparţinut României şi acum nu mai aparţin.

Se ajunsese într-o situaţie de blocaj total, pentru că prin aceste legi s-au creat mai multe tipuri de beneficiari, numai că procedura prin care s-au acordat aceste despăgubiri şi la modul general cum s-au aplicat cele două legi, a făcut ca, din anul 2008-2009, banii să nu mai ajungă la cetăţeni în ordinea în care ei au depus dosare la comisiile judeţene, dosare care, ulterior, au ajuns la ANRP, ci în ordinea unor executări silite şi a unor popriri de conturi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. V-aş spune doar că, în anul 2012, tot bugetul ANRP-ului - peste 100 de milioane de euro - a plecat la despăgubiri pe calea executării silite, fără să se mai ţină cont de cât de vechi erau dosarele de despăgubire.

În această situaţie, în 2012 la sfârşit şi la începutul anului 2013 s-a luat decizia aprobării acestei ordonanţe de urgenţă în guvern, astfel încât s-a ajuns la situaţia în care cetăţenii să poată să-şi primească despăgubirile în ordinea în care dosarele lor au fost aprobate. Este adevărat, preţul este ca această plată să se facă în zece tranşe anuale, astfel încât... sau se ţine cont şi de nevoile cetăţenilor şi s-a stabilit prin ordonanţă ca o tranşă să nu fie mai mică de 20 de mii de lei anual, ceea ce înseamnă că, în funcţie de cât de mare este suma de despăgubire, s-ar putea ca unii dintre beneficiari să primească banii într-un timp mai scurt.

S-a stabilit în sarcina Guvernului, în sarcina statului, ca toate dosarele să fie soluţionate în următoarele 18 luni şi îmi face plăcere să vă anunţ că, după ce s-a adoptat această ordonanţă de urgenţă, au răspuns pozitiv şi instanţele judecătoreşti, care au încetat să mai poprească conturile ANRP, unii dintre executori, care se specializaseră în executarea conturilor ANRP şi în mărirea cu totul şi cu totul nelegală a sumelor care erau trase din conturilor statului, astfel încât am putea să spunem că ordonanţa de urgenţă îşi produce deja efectele preconizate de Guvern. Chiar dacă cetăţenilor li se pare că - de fapt nu li se pare, chiar aşa este - prin această lege se produce o aşteptare şi mai lungă decât cea de până acum, aş vrea să spun că este singura modalitate în care statul român, într-adevăr, îşi poate onora obligaţiile pe care şi le-a asumat prin cele două legi şi, dacă ar fi fost posibil, sigur, plăţile s-ar fi făcut până la momentul acestei ordonanţe de urgenţă.

În aceste condiţii, apreciez amendamentele pe care le-au făcut colegii senatori şi colegii deputaţi. Credem că prin aceste amendamente se aduce o mai bună sau o mai mare transparenţă asupra procesului despăgubire şi vă rog, din partea Guvernului, să votaţi proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor politice parlamentare?

Comisia juridică, da sau Comisia pentru buget. Domnul vicepreşedinte, iertaţi! L-am văzut pe domnul Toader şi m-am gândit că trebuie să-i dau cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, din 7 septembrie, precum şi cu ţinuturile din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această iniţiativă legislativă în şedinţa din 22 aprilie 2013. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare plata eşalonată, pe o perioadă de zece ani, în tranşe anuale egale, a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr.9/1998, Legii nr.290/2003 precum şi Legii nr.393/2006, fiind propuse, totodată, şi intervenţii legislative asupra acestor acte normative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, precum şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei şi de către invitaţi, s-a hotărât cu majoritate de voturi să se adopte Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr.9/1998.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au analizat iniţiativa legislativă în şedinţa comună din data de 24 septembrie 2013.

La lucrările şedinţei au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 26 membri ai Comisiei juridice şi 27 din totalul de 32 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Se propune adoptarea prezentului text de lege cu amendamentele respective, care sunt redate în anexă la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Domnul Andronache, domnul Toader după aceea.

Domnul Andronache, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Încep prin a vă spune că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2013.

Motivul este simplu. Şi anume este singura modalitate prin care aceste despăgubiri pot fi plătite. La modul ideal, ne-am fi dorit să putem plăti aceste despăgubiri imediat, dar, în mod evident, este imposibil din cauza constrângerilor bugetare.

Prin urmare, eşalonarea este singura modalitate prin care aceşti bani pot ajunge la categoriile de cetăţeni îndreptăţite să primească aceste despăgubiri.

De asemenea, actul normativ aflat în vigoare, fiind o ordonanţă de urgenţă, prevede o procedură suplă şi concretă de a face ca despăgubirile să ajungă la categoriile menţionate mai înainte.

Prin urmare, vă adresăm rugămintea de a susţine acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Andronache, mulţumesc domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Nica, vreţi să mai luaţi cuvântul? Că aţi dat din mână, aşa... Am înţeles. Nu mai vreţi să luaţi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că acei oameni care în perioadele respective de restrişte ale istoriei României au fost deposedaţi, au fost alungaţi... am reuşit noi, în această perioadă, să găsim o soluţie pentru a compensa. Nimic nu va compensa dezrădăcinarea lor sau deposedarea de bunurile pe care le-au avut de-a lungul anilor.

Ceea ce se încearcă acum, totuşi, să prelungim pe zece ani de zile, să punem în rate lunare... ştiţi foarte bine că evaluările au fost făcute, s-a stabilit o sumă de despăgubire. Din 2006, de când s-a stabilit, şi până în prezent, rata inflaţiei este totdeauna progresivă, şi peste zece ani de zile probabil că din ceea ce a constatat comisia le revine foarte puţin, ca să nu spun, nu ştiu ce vor face cu ei. Şi cred că această soluţie pe care a adoptat-o Guvernul de a eşalona: "domne vă dăm ceva, care apucaţi până la urmă în cei zece ani de zile sau urmaşii voştri", că de regulă chiar urmaşii lor sunt destul de în vârstă. Vă daţi seama că va fi o sumă foarte mică.

N-am văzut în programul de guvernare al dumneavoastră vreo soluţie de acest tip, să spună "domne, să ştiţi, cei care aveţi de primit veţi primi atunci când se va putea". Aţi văzut că şi Legea retrocedărilor, şi pe aia am amânat-o! Şi ne întrebăm când aţi avut dumneavoastră, Guvernul USL, o poziţie corectă faţă de cei care trebuie să primească astfel de despăgubiri.

Noi nu putem fi de acord, mai ales că putea să spună, domne, rata inflaţiei, găsim o soluţie, nu zece ani şi dacă zece ani, pentru sumele mari. Sunt unii care au sume relativ mici şi în zece ani de zile probabil pot să ia două caiet şi un creion.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, trebuie să remarc această, din nefericire, din nou uzitată teorie a limbajului dublu.

Atunci când - cu nu multă vreme în urmă, un an, doi - Guvernul Boc împingea datoriile pe care statul, Guvernul le avea faţă de diferite categorii socioprofesionale, profesorii şi alţii care îşi câştigaseră drepturile în instanţă pe trei, cinci, şapte ani, cu niveluri modice în primii ani, domnul Toader nu era la fel de deranjat ca acum, când, prin acest proiect normativ, încercăm în primul şi în primul rând să transparentizăm cu totul procedurile care se desfăşoară la Agenţia pentru Restituirea Proprietăţilor.

Iarăşi, colegii Domniei Sale, care s-au ocupat de destinele acestei agenţii în ultimii patru ani de zile, dintre care vreo doi-trei îmi aduc aminte că au şi fost arestaţi pentru cât de bine au făcut-o, au opacizat cu totul şi modul în care erau primite dosarele, şi modul de soluţionare, şi, cu atât mai puţin, perioada în care urmau să fie puse în plată dosarele respective.

Acum, chiar dacă pare uşor discutabilă această eşalonare în timp foarte larg, ea, până la urmă, transparentizează procedura, se stabilesc foarte clar care sunt dosarele de pus în plată şi fiecare dintre cetăţenii petenţi, care au dreptul să primească bani, ştiu foarte precis când urmează să primească şi ce sume urmează să primească.

Eu cred că asta este principala şi cea mai importantă modificare a acestui proiect normativ. Evident că, din aceste considerente şi din celelalte prezentate ceva mai devreme, care au fost doar în subtext avute în vedere când s-a construit acest act normativ, susţinem proiectul respectiv de lege, acest proiect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Mergem în calupuri de câte cinci, dacă sunteţi de acord.

Mulţumesc.

1-5, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

6-10, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

11-15, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

16-20, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

21-22, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter organic.

12. Următorul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2013 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Proiect de lege cu caracter ordinar.

Procedură de urgenţă.

Raportul este fără amendamente.

Iniţiatorul.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor,

Domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.2013 privind ratificarea amendamentelor convenite între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei vizează pe de o parte extinderea termenului de finalizare a proiectului până la data de 31 decembrie 2013. Pe de altă parte, înlocuirea a cinci amplasamente la care nu mai este posibilă continuarea lucrărilor cu alte trei amplasamente.

De asemenea, cu acceptul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei privind vânzarea locuinţelor care fac subiectul proiectului la cererea chiriaşilor la un an de la data închirierii acestora, precum şi majorarea costului total net al proiectului de la 250 de milioane de euro la 259 de milioane de euro, prin suplimentarea cu 9 milioane de euro în vederea construirii a 8620 de unităţi locative şi care va fi asigurată de la contribuţia Guvernului României.

Ministerul Finanţelor susţine proiectul de lege în forma în care a fost iniţiată ordonanţa de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Anton Doboş:

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2013 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti şi la Paris la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 27 decembrie 2005 şi la Paris la 10 ianuarie 2006.

Conform prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea amendamentelor convenite între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei la Acordul-cadru de împrumut în valoare de 140 de milioane euro destinat finanţării proiectului privind construcţia şi reabilitarea de locuinţe sociale pentru tineri destinate închirierii, ratificat prin Legea 301/2006, cu completările ulterioare.

Agenţia de implementare a acestui proiect este Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă menţionată mai sus în şedinţa din 1 octombrie 2013. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniei exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2012.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupurile politice parlamentare, luări de cuvânt.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar al PDL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă supun atenţiei câteva aspecte legate de derularea acestui acord.

În primul rând, valoarea lui totală, undeva la 250 de milioane de euro, din care BDCE-ul avea 140 de milioane, bugetul de stat 74 şi bugetele locale 35. Modificările propuse: scade numărul de unităţi locative stabilite iniţial de la 9462 la 8620, mărind costurile cu 9 milioane de euro, dar reducem numărul unităţilor locative. În al doilea rând, înlocuiesc cele cinci amplasamente la care nu mai este posibilă continuarea şi finalizarea lucrărilor cu respectarea clauzelor, în sensul că numai trei din cele cinci proiecte vor fi şi vor rămâne în proiect, cele de la Slănic-Moldova, Titu şi Sibiu, şi întreb aici Guvernul: celelalte două de ce nu? Şi dacă tot ne-am angajat pentru 9462, de ce n-am găsit resurse financiare să finalizăm tot ce am început?

Iar la argumente pentru care s-a solicitat această sumă se spune: schimbarea soluţiei tehnice generate de modificarea normativelor de proiectare, chipurile, lucrări suplimentare la plasamentele care constau din structuri preluate, actualizarea valorii de rest de executat în funcţie de evoluţia indicelui şi variaţia cursului valutar în perioada 2008-2011.

Noi credem că dacă tot suplimentăm şi dacă tot vrem să venim în sprijinul tinerilor, atunci haideţi să suplimentăm valoarea proiectelor începute la 9462 şi pentru toate cele cinci subproiecte. Nu pentru trei, nu discreţionar. Şi eu întreb aici Guvernul să ne spună care sunt cele care au rămas pe dinafara finanţării şi când estimează că pentru celelalte 900 şi ceva de unităţi locative putem să găsim soluţii de finanţare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt. Nu mai sunt.

Conform prevederilor art.120 din regulament, intrăm pe dezbaterea pe articole, dacă nu mă-nşel.

Bun. Stafful tehnic spune că nu trebuie să citim pe articole. Eu am altă opinie, dar mergem pe recomandarea staffului tehnic, nu e decât o greşeală a lor.

Merge la votul final. Are caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Mai este până la ora 6.00. Mai sunt câteva minute.

13. Avem o propunere legislativă pentru completarea Legii 215/2001 a administraţiei publice locale.

Termenul pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit. Are caracter organic, pleacă la Senat.

Şi mai este cea de-a doua, punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Şi aceasta are termenul depăşit şi dezbaterea. Merge la Senat.

Şi ne îndreptăm către punctul 15: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorii. Nu avem.

Din partea comisiilor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul din partea Comisiei pentru învăţământ şi Comisiei pentru sănătate.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul integrării în cuprinsul legii a reglementărilor specifice referitoare la organizarea şi finanţarea rezidenţiatului cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr.18/2009 aprobată prin Legea nr.103/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din data de 18 septembrie 2013. În urma dezbaterilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a propus cu unanimitatea voturilor celor prezenţi respingerea propunerii legislative.

Comisia pentru sănătate şi familie a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 1 octombrie 2013. În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a propus cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Conform art.104 din regulament nu sunt...

Aveţi cuvântul, domnule deputat. La dezbateri generale.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Radu Zlati, Colegiul nr.5 Gherla.

Stimaţi colegi,

Intenţia legiuitorului a fost nobilă, adică să încercăm să mărim veniturile medicilor rezidenţi transformând ceea ce primesc ei acum într-un fel de bursă doctorală, ceea ce în sine constituia un fel de mic triş. În realitate, însă, noi aveam de-a face cu preluarea unei ordonanţe de urgenţă transformată în lege şi votată în 2013, preluarea ei copy-paste şi introducerea în Legea educaţiei naţionale, lege organică.

Prin această modificare, practic, întregul rezidenţiat trecea în sarcina Ministerului Educaţiei Naţionale. Or, Legea educaţiei este o lege cadru care prevede cadrul general de desfăşurare a sistemelor de învăţământ şi acolo se prevedea destul de clar că pentru rezidenţiatul medicilor asta se reglementează prin legi speciale. Legea copy-paste introdusă în Legea educaţiei naţionale era tocmai o astfel de lege specială adresată medicilor rezidenţi.

În concluzie, deşi iniţiativa colegului de la PDL era nobilă, s-a bucurat de o largă respingere, practic, inclusiv colegii Domniei Sale respingând legea în comisia de specialitate, vorbesc despre învăţământ şi educaţie.

Acestea fiind zise, nimic n-ar mai fi de adăugat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt la această chestiune?

Aveţi cuvântul, domnule deputat, se poate?

Domnul deputat Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, colegul meu nu ştiu din ce partid este, probabil de la USL. Dânşii sunt obişnuiţi cu termenul de copy-paste, care nu este adevărat în acest caz şi este important să avem totuşi şi măsură şi respect între noi. Nu este o lege copy-paste.

Este un proiect de lege care a fost lucrat câteva luni de zile împreună cu Colegiul medicilor din România şi Colegiul medicilor rezidenţi. Este o soluţie practică, o soluţie concretă la multiplele afirmaţii de-a lungul timpului, prin care politicienii spuneau că medicii rezidenţi sunt o prioritate. Ei au aproximativ 200 de euro salariu la acest moment. Şi după zece ani de zile ajung cam la 15 milioane de lei.

Acest proiect de lege vine să aşeze corect, cum a spus antevorbitorul meu, şi până la un punct a afirmat corect că trecerea rezidenţiatului în Legea învăţământului vine să introducă bursele de studii pentru rezidenţi, în condiţiile în care bugetul alocat pentru rezidenţi rămâne la Ministerul Sănătăţii, în condiţiile în care toată procedura ulterioară aplicării acestei legi se face prin ordine comune, prin documente comune ale Ministerului Învăţământului şi Ministerului Sănătăţii şi, sigur, nu mă aşteptam să am foarte multă susţinere, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii a spus de foarte multe ori că acest proiect de lege va fi reglementat. Nu s-a reglementat.

Eu colegului meu o să-i fac un dosar cu toată susţinerea pentru acest proiect de lege de la Colegiul medicilor din România şi de la Adunarea Generală a medicilor rezidenţi din România care susţin acest proiect. Cred că dincolo de disputele politice, de demagogii şi de punctatul că venim la microfon să vorbim să ne laude familiile acasă, cred că este momentul să facem ceva concret pentru rezidenţi. Rostogolirea acestei probleme nu înseamnă decât o problemă continuă pentru România şi crearea unui deficit permanent de medici în sistemul de sănătate.

Deci, domnule preşedinte, stimaţi colegi, vă rog să votăm acest proiect de lege pentru că este important, este concret şi mai ales este un proiect de lege serios fără nicio urmă de demagogie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Un singur coleg de la fiecare grup parlamentar poate să ia cuvântul, vă rog frumos. Domnul Movilă, din informaţiile mele...

Vă rog frumos. Am o rugăminte la dumneavoastră. Am întrebat la iniţiator, n-a dorit nimeni să ia cuvântul. Domnul Movilă era lângă mine. După care am întrebat la grupurile politice parlamentare. Domnule deputat, nu există Grup USL. Domnul Movilă n-a fost atent în ultimele şase luni, nouă luni, dar o să-şi revină.

E Grupul parlamentar al PNL, al PSD şi Partidului Conservator. Domnul deputat a vorbit în numele Grupului parlamentar al PNL. Din partea Grupului parlamentar al PSD o să vorbească doamna deputat.

Dumneavoastră aţi vorbit din partea Grupului parlamentar al PDL.

Şi la mine şi la dumneavoastră e şase şi cinci. Dar terminăm acest proiect de lege după care trecem la sesiunea dedicată...

Doamna Lucreţia Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Vreau să vă spun că departe de noi, parlamentarii PSD, ideea de a nu susţine o lege a rezidenţiatului. Problema rezidenţilor din România este o problemă arhicunoscută, arhidiscutată de Parlamentul României şi de toţi specialiştii din Ministerul Sănătăţii. Colegul nostru, membru PDL, care într-adevăr a avut un proiect bun, un proiect muncit, un proiect pe care dumnealui l-a muncit alături de Colegiul medicilor din România.

Însă, proiectul modifica o lege, Legea nr.1, Legea educaţiei naţionale, şi nu venea să modifice un articol din legea de fond a rezidenţilor, Legea 95/2006. Acesta a fost un prim motiv pentru care comisia a respins acest proiect.

Iar cel mai important motiv este că în dezbatere publică, spre transparenţă decizională, există un proiect al Ministerului Sănătăţii pe care ministerul îl dezbate, chiar în acest weekend, ministrul Raed Arafat a fost la Universitatea de la Târgu Mureş cu acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt.

(Domnul deputat Petru Movilă insistă să intervină.)

Nu, că nu e sesiunea de interpelări la adresa domnului deputat Movilă. Nu vă dau cuvântul, domnule deputat. Cu toată prietenia. Păi, v-a pomenit la sfârşit. Vă dau cuvântul la sfârşit. Aveţi dreptul. Altfel mă ceartă colegii dumneavoastră că au stat peste program pentru dumneavoastră. Ei sunt mai grăbiţi, eu nu sunt grăbit.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt din partea grupurilor politice parlamentare. Dacă nu sunt, îi dau cuvântul domnului deputat Movilă.

Dreptul la replică.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Am fost foarte atent şi sunt un parlamentar atent, ca, de fapt, toţi ceilalţi din sală, şi sigur nu mai avem posibilitatea retrimiterii la comisie, pentru că urmează adoptare tacită, dar apreciez şi intenţia Ministerului Sănătăţii ca pe traseul Cameră - Senat şi adoptare Senat să găsim o soluţie, o formă mult mai aplicată a acestei legi, sau convenabilă pentru instituţiile Parlament şi Ministerul Sănătăţii, astfel încât acest proiect de lege să fie adoptat. Şi cred că dezbaterea a început după ora 6.00. Pentru că eu la ora 6.00 am plecat din sală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Mie îmi plac întotdeauna oamenii şi deştepţi şi devreme acasă. A început la fără patru minute, domnule deputat. Ca să ştiţi. Dar dumneavoastră aveţi ceasul...dar putem să vi-l reglăm, să ştiţi.

Eu o să am o întrebare la liderii grupurilor politice parlamentare şi la colegii mei deputaţi: mai sunt două proiecte de legi, din care unul dintre ele are adoptare tacită. Noi întotdeauna ne-am văitat că nu e bine să adoptăm tacit anumite proiecte de legi, ca primă Cameră sesizată.

Vă consult dacă doriţi să vă supun la vot prelungirea programului de lucru pentru următoarele opt minute pentru a mai aproba încă două proiecte de lege. Dacă sunteţi de acord.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartele pentru proiectele de pe poziţia 16 şi 17. Vă rog frumos să vă pregătiţi cartele. Prelungirea programului de lucru pentru a discuta cele două proiecte, cel de pe poziţia 17 este adoptare tacită şi n-aş vrea să facem acest lucru.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Continuăm programul cu doar două proiecte. 81 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă.

16. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013.

Iniţiatorul.

Scurt, vă rog frumos.

Domnul Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul proiectului de lege l-aţi prezentat dumneavoastră. Acordul conţine prevederi referitoare la autorităţile competente şi modul de realizare a cooperării, schimbul de informaţii, regulile privind protecţia datelor cu caracter personal, dezvoltarea unor programe de pregătire şi modul de implementare a acordului.

Vreau să menţionez faptul că pentru partea română au fost desemnate autorităţi competente pentru implementarea acordului Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi Ministerul Public.

Vă mulţumesc inclusiv pentru faptul că aţi fost de acord să prelungiţi programul să dezbatem acest proiect şi vă rog să-l adoptaţi în forma prezentată.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a transmis un aviz favorabil cu nr.4 C/12/270 din 2013.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a transmis un aviz favorabil în 10 septembrie.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege şi expunerea de motive în şedinţa din 18 septembrie 2013.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalităţii organizate, traficului de persoane, terorismului, finanţării terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013.

Face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale. Nu sunt.

Conform art.106, merge la votul final. Are caracter ordinar.

17. Şi ultimul proiect: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1 din 2011 a Educaţiei Naţionale.

Iniţiatorul. Nu este aici.

Din partea comisiei.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1 din 2011 a Educaţiei Naţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alin.1 al art.68 din Legea educaţiei naţionale nr.1 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu o nouă literă, în sensul introducerii unei noi competenţe cheie în curriculum naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial care determină profilul de formare a elevului, respectiv, competenţele ecologice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţa din 24 septembrie şi 1 octombrie 2013, comisia a propus cu 13 voturi pentru respingere şi 3 abţineri respingerea propunerii legislative, având în vedere că toate cele opt domenii de competenţe cheie stabilite la nivel european sunt cuprinse în prevederile Legii educaţiei naţionale nr.1 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Acestea stau la baza realizării curriculumului naţional pentru învăţământul preuniversitar, astfel încât inclusiv competenţele ecologice sunt incluse în mai multe planuri curriculare prin diferite discipline obligatorii şi opţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupurile politice. Dezbateri.

(Domnul deputat Remus-Florinel Cernea doreşte să ia cuvântul)

Dumneavoastră nu sunteţi grup politic. Când o să fiţi grup politic, vă dau cuvântul. Aşa scrie la regulament, aşa e regulamentul.

Domnule deputat, dumneavoastră nu sunteţi grup politic. Trebuie să învăţaţi să respectaţi regulamentul şi să-l citiţi. Vă rog frumos.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect introducerea educaţiei ecologice ca materie obligatorie în curricula şcolară. Acum, necesitatea o observăm cu toţii zi de zi. Adversarii acestei soluţii spun că opţional în materia curriculară sunt tratate probleme de ecologie. Dar simţim pe pielea noastră schimbările climatice care se produc. Or, iată un exemplu dacă vreţi de spirit ecologic, de sentiment, de analiză ecologică, este tocmai Roşia Montană. Ele vor mai veni în continuare şi vreau să vă spun că dacă a fost posibilă semnarea protocolului de la Kyoto în 1997 privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon, a fost tocmai datorită acestui spirit ecologic care s-a dezvoltat în Occident în perioada anilor 1970-1980.

Nu cred că nu putem găsi o soluţie ca această solicitare a noastră să-şi găsească rezolvarea în curricula şcolară. Cred că este de importanţă vitală pentru următorii 50, 70, 100 de ani, ca problemele de mediu, problemele de ecologie ce ţin de ambientul natural să fie cunoscute de la vârsta cea mai fragedă.

Cred că ar trebui să fie una din priorităţile noastre educaţionale. A lăsa la latitudinea, opţională, a celor care stabilesc...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Tinel Gheorghe:

Închei, domnule...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc din suflet.

Domnul Tinel Gheorghe:

Aţi zis până la finalizarea programului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

V-am rugat frumos să finalizaţi declaraţia dumneavoastră emoţională.

Domnul Tinel Gheorghe:

Eu vă spun doar că ar trebui s-o acceptăm, nu s-o respingem această iniţiativă legislativă. Aşa cum sunt obligatorii orele de matematică, de fizică, de chimie, de română şi educaţia ecologică ar trebui să intre în priorităţile noastre educaţionale.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cernea. Aveţi cuvântul.

Prima dată liderii grupurilor politice parlamentare şi după aceea şi dumneavoastră. Cu mare plăcere. Vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, şi eu cred că este nevoie de o materie distinctă care să-i ajute pe elevi să înţeleagă importanţa unei deschideri şi a unei înţelegeri aprofundate faţă de problemele de mediu.

Aşadar, vă rog să aprobaţi acest proiect de lege pentru că atunci când există o materie dedicată unei astfel de teme, elevii au o şansă suplimentară să înţeleagă şi să-şi formeze o imagine de ansamblu asupra temelor de mediu.

Vă mulţumesc foarte mult şi vă cer înţelepciune, un vot cu înţelepciune asupra acestei teme, pentru că e vorba de viitorul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Conform regulamentului, nefiind amendamente admise sau respinse, merge la votul final.

O să-l rog pe domnul vicepreşedinte Mitrea să conducă mai departe sesiunea de răspunsuri.

Declar şedinţa de azi închisă. Vă urez o zi frumoasă.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dragi colegi, să începem.

Primul răspuns pentru domnul deputat Ciuhodaru. Este prezent domnul deputat Ciuhodaru? Nu este. Deci, mulţumesc Ministerului Sănătăţii, să depună în scris răspunsul. Vă mulţumesc.

Mergem la punctul 2. Doamna Tuşa este prezentă? Nu este.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale este prezent. Mulţumesc. Îmi cer scuze. Vă rog să depuneţi răspunsul în scris.

Tot doamna Tuşa, Ministerul Finanţelor Publice. Doamna Tuşa n-a venit între timp. La fel, ministerului îi mulţumesc că e prezent. Depuneţi în scris. Vă mulţumesc.

Bónis István. Prezent. Ministerul Economiei. Domnul secretar de stat Bogdan Badea.

Vă rog să citiţi răspunsul.

Domnul Bogdan Nicolae Badea (secretar de stat, Ministerul Economiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect alternativa la tehnologia cu cianură, vă comunicăm următoarele.

Ministerul Economiei derulează o parte a Programului naţional de cercetare.

Referitor la Programul naţional de cercetare, precizăm următoarele: prin Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede implementarea strategiei naţionale de cercetare.

Prin Planul naţional şi planurile de cercetare ale autorităţilor publice centrale se stabilesc proiectele, astfel, prin hotărâre a Guvernului au fost aprobate Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare.

Planurile sectoriale sunt multianuale şi se desfăşoară pe o perioadă de maximum 3 ani, iar, până în prezent, au fost aprobate 5 planuri sectoriale.

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Economiei reprezintă un instrument de implementare a priorităţilor privind evoluţia domeniului cercetare-dezvoltare şi inovare din industrie, stabilite prin politicile guvernamentale specifice domeniului.

În cadrul Planului sectorial domeniul minier, derulat în anul 2010, unul dintre proiectele finalizate pe domeniul reducerea impactului asupra mediului, generat de activităţi industriale, a avut ca temă tehnologii de obţinere a aurului şi argintului cu utilizarea unor reactivi nepoluanţi, posibil a fi aplicată la rezervele de la Roşia Montană, ca o alternativă viabilă la tehnologia de extracţie cu cianuri. Numărul contractului: 25/2008.

Rezultatul - obţinerea unor randamente de minimum 60% în extragerea aurului şi argintului prin solubilizarea acestora în soluţii de tiosulfat de sodiu, tehnologie considerată nepoluantă.

Rezultatele acestui studiu au fost obţinute doar la scară de laborator.

Ministerul Economiei nu poate finanţa proiecte-pilot, pentru că nu avem astfel de ... în buget nu avem prinse astfel de cheltuieli şi niciodată Ministerul Economiei nu a finanţat proiecte-pilot.

Aplicarea efectivă a brevetelor de invenţii este posibilă cel mai probabil prin discuţii cu investitori în domeniul respectiv, astfel încât să-şi dovedească viabilitatea lor şi la scară industrială.

Prin urmare, sugerăm promovarea metodei prin discuţii directe cu aceştia.

Sperăm că informaţiile furnizate vă aduc lămuririle necesare, referitoare la problema ridicată de dumneavoastră.

Vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei, de a comunica în termen orice alt răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, doriţi să mai interveniţi?

Domnul Bónis István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că domnul secretar de stat a citit foarte amănunţit ce i-am scris eu în întrebarea mea.

Deci este vorba tot de folosirea tiosulfatului de potasiu şi, dacă dumneavoastră aţi fi, totuşi, disponibil să ne daţi relatări mai amănunţite şi dacă sunteţi dumneavoastră aşa amabil să discutaţi şi cu cercetători, că la noi, la Baia Mare, avem o problemă cu această prelucrare a arderilor de... deci iazuri de decantare şi a piritelor aurifere, ar fi dispus ministerul dumneavoastră să stea de vorbă la o discuţie în ceea ce priveşte această stare, deci rezolvarea acestei stări.

Ştiţi dumneavoastră că la Baia Mare, de exemplu, sunt interesaţi, cum aţi zis dumneavoastră, investitori care ar fi de acord cu prelucrarea arderilor de acolo, dar folosesc cianură. Şi administraţia publică locală şi cetăţenii din oraş nu doresc această folosire a acestei metode şi pentru asta v-am spus că ar trebui găsită o soluţie, ca să putem rezolva acolo desfiinţarea bombelor ecologice, mai ales că, dacă dumneavoastră aţi citit despre Baia Mare, ştiţi că de o jumătate de secol, Baia Mare a contribuit foarte mult la dezvoltarea economiei naţionale şi populaţia civilă a plătit şi cu sănătatea pentru această situaţie şi, de atunci, noi suntem permanent poluaţi. Şi prin metoda asta, deci folosind tehnologia fără cianură, am putea acolo curăţa zona pentru sănătatea locuitorilor.

Deci, dacă dumneavoastră sunteţi amabil să-mi daţi un răspuns, când şi unde am putea discuta, sau să vină din Baia Mare echipa de cercetători să discutăm despre treaba asta.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule secretar de stat, sunteţi pregătit să daţi răspuns în continuare sau trebuie să vă mai gândiţi?

Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Badea:

Domnule deputat, aşa cum precizasem şi în răspunsul la interpelarea dumneavoastră, Ministerul Economiei este interesat de găsirea soluţiilor nepoluante pentru extracţia aurului, inclusiv în perimetrul Roşia Montană. Acesta a fost şi motivul pentru care, în cadrul Programului de Cercetare pe care-l aveam bugetat şi care cade în sarcina Ministerului Economiei, s-a finanţat un astfel de proiect.

Sigur că rezultatele, deocamdată, sunt la nivel de laborator. Noi oricând avem disponibilitatea să stăm de vorbă cu echipa de cercetători şi chestiunea de programare a unei întâlniri se poate face fără niciun fel de probleme, să ne adreseze o solicitare în acest sens şi se va stabili fără niciun fel de problemă.

Din păcate, nu avem în buget finanţarea de proiecte-pilot, Ministerul Economiei niciodată nu a finanţat proiecte-pilot.

Sigur că-i putem sprijini în identificarea unor potenţiali investitori, care să-şi asume aceste cheltuieli pentru finanţarea unui proiect-pilot, astfel încât să-şi dovedească viabilitatea şi la nivel industrial, pentru că, repet, deocamdată, a fost doar la nivel de laborator.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Poate staţi de vorbă împreună, că discuţia putem să o continuăm la infinit, ca să vă puneţi de acord când vă prezentaţi cu ... procedura este încheiată. Îmi pare rău. Nu ies din procedură.

... poate staţi de vorbă, domnule deputat, cu domnul secretar de stat şi stabiliţi un mod în care dumneavoastră să-i aduceţi pe cei interesaţi, că dacă o lăsaţi nerezolvată, vom avea aceeaşi interpelare şi peste o lună, două.

Domnul deputat Pâslaru, următoarea interpelare. Este prezent. Domnul secretar de stat Cristian Cosmin. Este absent. Nu a venit. Am deputat, nu am secretar de stat!

Dar de unde este? alocări bugetare. OK. Nu am ce să fac, domnule deputat.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Eu aş vrea, totuşi, să se consemneze în procesul-verbal faptul că respectivul secretar de stat nu s-a prezentat, pentru că, de fiecare dată când noi, parlamentarii, suntem solicitaţi pentru un proiect de lege sau pentru un amendament sau mai multe amendamente, sau o modificare de proiect de lege, noi suntem prezenţi şi luptăm în aşa fel încât Guvernul să-şi vadă de treabă şi să-şi poată atinge obiectivele propuse.

De aceea, cred că este necesar ca măcar la nivel de secretar de stat, atunci când noi avem o problemă de genul interpelărilor sau întrebărilor, să fie prezenţi în sală.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog, Secretariatul general, să faceţi o notă ministrului tineretului şi sportului, prin care să-l informaţi că domnul secretar de stat Cosmin Cristian nu a fost prezent la interpelări, lucru care este regretabil şi ne manifestăm nemulţumirea faţă de modul în care Ministerul Tineretului şi Sportului se prezintă... sau nu se prezintă în faţa Camerei Deputaţilor.

Avem un număr de răspunsuri care sunt amânate; nu le mai citesc, sunt înregistrate, nu are niciun rost să le citim.

Şi am o listă a deputaţilor care au depus interpelări, o parte dintre dânşii sunt prezenţi, o parte, nu. Cei prezenţi probabil că doresc să şi le prezinte sub formă succintă.

Domnul Mihail Secară a depus 4 interpelări. Este? Nu este.

Petru Movilă - o interpelare, Aurelian Mihai - 4 interpelări, Vasile Iliuţă - o interpelare, Sorin Avram Iacoban - o interpelare, Tamara Ciofu - o interpelare, Liliana Mincă - o interpelare, Anton Doboş - două interpelări.

Viorel Blăjuţ, prezent. Vă rog să prezentaţi pe scurt obiectul interpelării dumneavoastră. Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Nu mai este nicio îndoială că asistăm, peste tot în lume şi, bineînţeles, în România, la schimbări dramatice de regim climatic. Astfel, la noi în ţară au avut loc, doar în ultimii ani, fie secete prelungite, fie, mai ales, inundaţii masive care sunt soldate, din nefericire, şi cu victime omeneşti.

Ce este de făcut, pentru a veni în ajutorul oamenilor, tot mai des afectaţi de modificările climatice, mai ales în sprijinul celor loviţi de revărsarea apelor?

În primul rând, este nevoie de o supraveghere mai atentă a tuturor bazinelor hidrografice.

Tocmai de aceea, voi aduce din nou în discuţie Barajul Lunca Paşcani, judeţul Iaşi.

După cum se ştie, lucrările au început din anul 1985, pe vremea regimului comunist, adică aproape acum 30 de ani, şi au consumat, până azi, mai mult de 100 de milioane de euro.

Scopul complexului hidroenergetic era atât de a produce curent electric ieftin, cât şi de protejare a locuitorilor din zonă de desele inundaţii provocate de râul Siret.

Din păcate, în acest moment, nu se mai întâmplă nimic în Lunca Paşcani, deşi Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă, iar Guvernul a promis de mai multe ori bani pentru continuarea lucrărilor.

Mai menţionez că proiectul iniţiat prevedea ca Hidroelectrica să construiască atât barajul, cât şi centrala electrică.

Ulterior, în ecuaţie au intrat şi Apele Române, care şi-au arătat disponibilitatea de a participa la lucrări.

Suma necesară finalizării proiectului ar fi, potrivit ministrului delegat pentru energie, Constantin Niţă, de circa 825 de milioane de euro, adică o sumă considerabilă.

În aceste condiţii, în care devine tot mai evident că Guvernului îi va fi imposibil să aloce fie şi o tranşă rezonabilă din această sumă, propun atenţiei dumneavoastră următoarea variantă de lucru: în ce măsură există posibilitatea legală ca proiectul să treacă în cea mai mare parte a sa, adică îndeosebi partea ce priveşte lucrările de regularizare şi de îndiguire în subordinea Mediului. În acest mod, apare posibilitatea fericită de a accesa fonduri europene destinate mediului, atât de necesare deblocării proiectului.

Consider că nu mai avem nevoie să tergiversăm lucrările de la Paşcani. Nici vremurile, dar nici vremea nu ne aşteaptă.

Solicit răspunsul scris la problema ridicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Alexandru Nazare - două interpelări, nu este prezent.

Laurenţiu Chirvăsuţă - o interpelare, Cezar Cioată - o interpelare, Dénes Seres - o interpelare, Camelia Bogdănici - o interpelare, Vasile Gudu - o interpelare, Ileana Dumitrache - două interpelări, Claudia Boghicevici - o interpelare, Eusebiu-Manea Pistru-Popa - două interpelări.

Ioan Benga. Vreţi să o prezentaţi pe scurt, domnule deputat? Domnule profesor, aveţi microfonul. A, dumneavoastră sunteţi? Iertaţi-mă. Domnule Pistru, aveţi dreptate. Aţi venit din spate; m-aţi atacat din spate, domnule deputat.

Vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Eusebiu-Manea Pistru-Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Dan Şova, ministru delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine.

Obiectul întrebării este situaţia pasajelor aflate pe centura de ocolire a municipiului Arad, respectiv peste liniile de cale ferată Arad-Bucureşti şi linia de cale ferată Brad-Curtici.

Domnule ministru Dan Şova, în calitate de parlamentar al judeţului Arad am demarat o campanie pentru sensibilizarea Guvernului, astfel încât la rectificarea bugetară din luna august 2013 să fie refinanţate şi pasajele Aradului.

Din păcate, aşa cum am estimat, rectificarea bugetară a fost negativă la ministerul pe care-l conduceţi cu un minus de peste 200 de milioane de euro. Astfel, judeţul Arad a rămas din nou fără bani pentru continuarea lucrărilor la pasaje, în timp ce, în luna aprilie 2013, parlamentarii USL se arătau foarte optimişti, afirmând că există resurse financiare pentru continuarea acestor lucrări.

Vă rog, domnule ministru, să ne precizaţi atât mie, cât şi celor peste 21 de mii de arădeni, care au semnat o petiţie pentru continuarea lucrărilor, care sunt măsurile pe care le veţi întreprinde pentru finalizarea pasajelor din municipiul Arad?

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Benga:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei.

Obiectul interpelării: Întreprinderea Mecanică Reşiţa, trecut sau viitor.

La Reşiţa, capitala Banatului de Munte şi municipiu reşedinţă de judeţ, nevoia locurilor de muncă este mai stringentă şi mai arzătoare ca niciodată.

La Reşiţa, oamenii se văd lipsiţi de perspectivele unui viitor pentru ei şi pentru copiii lor.

Ei nu mai cred în promisiuni, în doctrine, în speranţa unei Reşiţe în care să muncească aşa cum s-a întâmplat cu generaţii întregi, vreme de secole. Speranţa li se risipeşte, pe zi ce trece.

În contextul acestei realităţi dureroase, cu sabia lui Damocles deasupra capului, căutăm soluţii pentru locuitorii acestui oraş, cei mai mulţi dintre ei specializaţi pentru a servi cu succes şi în mod direct numeroase ramuri ale industriei.

Un posibil răspuns la necesitatea găsirii unor locuri de muncă în afara unui investitor care târzie să apară ar putea veni chiar din interior. Este vorba aici de Întreprinderea Mecanică Reşiţa, fostă uzină producătoare de armament, astăzi având denumirea de SC Arsenal SRL şi aflată sub tutela Companiei Naţionale ROMARM.

Societatea a fost creată în anul 1972 pentru a răspunde necesităţilor impuse de politica de apărare a ţării şi a fost echipată pentru fabricaţia produselor militare, în special produse de artilerie de calibru mare şi mijlociu. Este locul unde a fost produs tunul obuzier de calibru 152 de mm, cel mai mare fabricat vreodată în România.

Altădată considerată o perlă a realizărilor din domeniul armamentului, în care-şi desfăşurau activitatea peste 1.500 de reşiţeni, fosta Întreprindere Mecanică nu mai produce nimic de ani de zile, fiind o unitate aflată în conservare şi peste care s-a aşternut o linişte suspectă.

Desigur, oportunitatea imediată ar fi aceea a relansării la Reşiţa a industriei de armament, lucru benefic pentru cei care nu au un loc de muncă, dar şi pentru suflul economic al oraşului de pe Bârzava.

Dar, fiind un tip pragmatic, ştiu că acest fapt nu se poate realiza peste noapte.

Ceea ce vreau să cunosc este poziţia şi intenţia Cabinetului ministerial al economiei faţă de ceea ce mai semnifică azi Societatea Arsenal Reşiţa, fostă IMR, în ideea în care pe această platformă şi în halele IMR-ului de altădată se pot realiza în continuare diverse operaţiuni industriale, aici aflându-se în dotare maşini, unele de foarte mare performanţă. Iar, dacă nu mai există competenţă şi cerere pe piaţa industriei de armament, în care Întreprinderea reşiţeană IMR avea o tradiţie incontestabilă, cum putem să reevaluăm potenţialul acestei societăţi şi să-i găsim o nouă destinaţie din punct de vedere al producţiei?

Am vrea să ştim ce a mai rămas din întreprindere în timpul conservării.

Nu renegaţi plusul de valoare pe care l-a dat Reşiţa modernizării României, prin mâinile oamenilor ei, vreme de generaţii, pentru că, renegându-l, ne renegăm istoria.

Ajutaţi Reşiţa să renască pentru binele ei şi al acestei ţări.

Deputat Ioan Benga, Colegiul nr.1 Reşiţa.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Interpelare adresată domnului ministru Eugen Gheorghe Nicolăescu, ministrul sănătăţii.

Subiectul: Situaţia juridico-funcţională a Institutului "Cantacuzino", Filiala Iaşi.

Domnule ministru Nicolăescu, în urma înaintării deciziilor de concediere a celor 23 de salariaţi din cadrul subunităţii Iaşi a Institutului "Cantacuzino", rezultă faptul că activitatea acestui institut încetează începând cu data de 21 octombrie 2013.

Mai mult, am analizat şi hotărârea Consiliului de administraţie nr.151 din 19 august 2013, prin care s-a aprobat planul de închidere a Subunităţii Iaşi, cu termen de finalizare a acţiunii la 31 octombrie.

Trecând peste faptul că, din punctul nostru de vedere, pentru care avem şi argumente, deciziile de concediere nu respectă cerinţele de formă prevăzute de Codul muncii, nu înţelegem care au fost motivele reale sau cele simulate pentru care s-a stabilit, în mai multe hotărâri ale Consiliului de administraţie, planul de închidere a Subunităţii Iaşi, prin hotărârea nr.151, nr.152 şi nr.153 din 16 septembrie 2013.

Vă întrebăm, de asemenea, curioşi, de ce se doreşte închiderea acestei subunităţi, dacă din 2005 şi până în 2010 subunitatea nu a înregistrat pierderi, aşa cum rezultă dintr-un document economico-financiar al cărui numărul de înregistrare este 2013 din 16 februarie 2011, fapt pentru care vă dăm următoarele exemple: 2005 - total valoare producţie, 6 milioane; total cheltuieli, 2.500.000; produse: polidin 383.172 de cutii şi exemplele pot continua în sprijinul a ceea ce am declarat anterior.

Deşi în anul 2010 nu s-a produs niciun medicament, valoarea produselor rezultă din livrările directe sau transferul către Bucureşti a dozelor care se mai aflau pe stoc.

În afara produselor mai sus menţionate, subunitatea Iaşi a realizat şi alte produse şi semifabricate, care au adus venituri importante, cum ar fi: aerodin, bronhodin 5 diluţii, anatoxină tetanică nativă pentru imunizarea cailor, anatoxină tetanică purificată şi concentrată. Preţul de livrare a produselor realizate de Institutul "Cantacuzino" Filiala Iaşi este unul foarte mic, aşa cum rezultă dintr-o listă de livrare cu preţuri valabile de la 1 iunie 2010, document care este înregistrat la Institutul "Cantacuzino" Bucureşti cu nr.7931 din 31 mai 2010.

Menţionăm că în anul 2011, în Institutul "Cantacuzino" de la Bucureşti s-au realizat 1.000.300 de doze vaccin tetanic adsorbit, doze la care s-a folosit substanţa activă produsă de Filiala Iaşi.

De asemenea, precizăm că dosarul de fabricaţie pentru produsul polidin a fost valabil până în anul 2012.

Nu putem trece cu vederea nici faptul că la nivelul produselor Orostim şi ibc 10 s-au înregistrat cele mai puţine reacţii adverse faţă de produsele similare din Europa, iar produsul polidin este unic în Europa, prin modul de prelucrare şi temporizare şi prin tulpinile folosite la producţie, ceea ce înseamnă că oprirea producerii acestui vaccin va duce la privarea totală a populaţiei de acest imunomodulator, atât timp cât lipsa acestui produs nu poate fi suplinită din import. Nu în ultimul rând trebuie precizat că Polidinul se fabrică doar la Iaşi, fiind creaţia cercetătorilor ieşeni, după o perioadă de 50 de ani de cercetare.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde la următoarele întrebări:

De ce se preferă închiderea Institutului "Cantacuzino" - Filiala Iaşi, în locul retehnologizării fluxurilor şi ariilor de producţie, atât timp cât la institut se produc medicamente unice în Europa şi atât timp cât filiala are o balanţă pozitivă în ceea ce priveşte valoarea produselor realizate prin comparaţie cu valoarea cheltuielilor?

Care au fost motivele pertinente şi concludente pentru care s-a hotărât închiderea subunităţii de la Iaşi, atât timp cât aţi declarat că producţia realizată la institut va putea fi reluată doar peste câţiva ani şi atât timp cât nu se poate realiza substituirea produselor de la Iaşi cu alte produse din import, care să aibă aceleaşi efecte terapeutice şi aceleaşi efecte secundare?

De ce Ministerul Sănătăţii nu doreşte implementarea unui proiect de retehnologizare a liniei de producţie, prin atragerea de fonduri europene?

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu deosebit respect, deputat Sorin-Avram Iacoban, Colegiul 10 Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Mincă. Vă rog. Doamnă deputat, aveţi microfonul.

Doamna Liliana Mincă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Victor-Viorel Ponta, primul-ministru al Guvernului României.

Subiectul interpelării: Concediaţi groparii imm-urilor

Domnule prim-ministru,

Peste 700 de mii de firme din România, cu afaceri mai mari sau mai mici, dar care contribuie substanţial la consolidarea bugetului de stat, încă aşteaptă facilităţile fiscale promise de USL în campania electorală.

Milioane de familii care supravieţuiesc recesiunii economice tocmai datorită acestor imm-uri din diverse sectoare de activitate încă aşteaptă ca actualul Guvern să implementeze programele şi proiectele economice care să conducă la creşterea nivelului de trai.

La aproape un an de guvernare haotică, soarta imm-urilor încă este jucată la ruleta uceniciei politice.

La aproape un an de gestionare a intereselor acestei ţări, măsurile cu care aţi defilat în campania electorală au rămas la stadiul de promisiuni.

În ritmul acesta, aclamatul Program de guvernare 2013-2014 tinde să devină o biblie a lui Pinocchio, un bestseller al actualului Guvern.

Ritmul actual de creştere economică de 3%, menţinerea ponderii datoriei publice totale în pib la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decât nivelul de 60% din pib-ul fixat prin Tratatul de la Maastricht, orientarea spre investiţii, reducerea CAS, reducerea fenomenului muncii la negru cu până la 18%, relaxarea fiscală, indexarea pensiilor cu rata inflaţiei sunt doar o parte dintre promisiunile cu care aţi amăgit electoratul.

Având în vedere preconizata modificare şi statutară legal a impozitului forfetar, precum şi aberanta modificare a Codului insolvenţei, există la nivelului Guvernului vreo strategie potrivit căreia sectorul imm-urilor trebuie redus în România?

Reprezentanţii imm-urilor din România continuă să pomenească zilnic acest Guvern care nu face altceva decât să-i ducă în pragul falimentului.

Economia subterană pare să fie ultima alternativă, iar reprezentanţii Guvernului continuă să susţină la emisiunile TV din România că ne aflăm pe drumul cel bun.

Având în vedere cele mai sus prezentate, domnule prim-ministru, vă rog să binevoiţi a răspunde următoarelor întrebări:

care sunt măsurile pozitive adoptate în primul an de mandat şi ce programe de investiţii şi dezvoltare economică reală aţi promovat până acum?

2. cât timp este necesar să mai treacă pentru ca actualul Guvern să stabilească dacă se va reduce cota de CAS sau dacă va creşte salariul minim garantat?

3. cât de răspândit este, la ora de faţă, fenomenul muncii la negru în România, ca urmare a implicării sau a neimplicării instituţiilor de resort?

4. care sunt înlesnirile fiscale adoptate şi care ar trebui să conducă spre dezvoltarea imm-urilor?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Deputat Liliana Mincă, Circumscripţia electorală nr.7 Botoşani, Colegiul uninominal nr.3

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc foarte mult şi scuze că nu m-am uitat destul de în stânga.

Domnul deputat Pâslaru - 4 interpelări, domnul deputat Constantin Adăscăliţei - o interpelare.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Constantin Adăscăliţei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea din această seară, dragi colegi, domnule preşedinte, este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei, şi are ca obiect Societatea Comercială Fortus S.A.

În calitate de deputat ales al judeţului Iaşi, supun atenţiei domnului ministru situaţia actuală a societăţii comerciale fostul mare combinat de utilaj greu înfiinţat în anul 1976 care, bineînţeles, cum ştie toată lumea, e una dintre cele mai mari investiţii în perioada comunistă şi a concentrat încă din primii ani game variate de producţie industrială, în special ansamble şi subansamble pentru industria grea şi în mod special turnătorie, prelucrări mecanice, sonde, siderurgie.

În 1993 au loc la acest combinat primele restructurări.

În ’97, acţiunile Fortus sunt transferate către APAPS şi, în procent de 81%, aceste acţiuni vin şi preiau cumva sarcinile cele mai grele pe care le are unitatea din acea perioadă.

În 2000 apar concendierile colective.

În 2003 are loc prima încercare de privatizare şi capitalul acestei societăţi este cumpărat de Societatea Metalexportimport, societate cu capital autohton.

În 2007, Metalexportimport este cumpărată de rosatomstroy, societate cu acţionariat rusesc.

În acelaşi an, acţionarii ruşi declară insolvenţa acestei societăţi comerciale.

Sigur că cea mai gravă situaţie este că în 2009 peste 300 de salariaţi din cei aproximativ 2000, rămaşi sunt disponibilizaţi cu salarii compensatorii, se respectă un anumit algoritm de calcul, ca pentru fiecare angajat şi pentru fiecare an lucrat în întreprindere, salariatul să primească un salariu mediu de aproximativ 1.200 lei la acea vreme, până în prezent, aceşti oameni nu şi-au primit plăţile compensatorii.

În 2010, încă 300 de salariaţi sunt disponibilizaţi, care au parte de acelaşi tratament.

În 2013, printr-o hotărâre a instanţei de judecată, s-a anulat contractul de privatizare cu partea rusă, statul român redevenind acţionar majoritar prin AVAS.

În prezent, Fortus SA se află în insolvenţă, administrată de EURO BUSINESs LRJ şi desfăşoară activitate cu aproximativ 700 de salariaţi. Nici aceştia nu şi-au primit salariile în ultimele 9 luni de zile.

De aceea, vin la microfonul Camerei Deputaţilor şi spun, domnule ministru, că suntem obligaţi să dispunem imediat măsuri la această unitate. Şi, în primul rând, ar trebui identificate soluţii care să ducă la achitarea de urgenţă a salariilor compensatorii pentru cei 600 de salariaţi disponibilizaţi în 2009 şi 2010 şi, în al doilea rând, implicarea AVAS şi ANAF şi analiza planului de reorganizare pentru identificarea unei viziuni comune în ceea ce priveşte achitarea datoriilor şi rentabilizarea, măcar parţial, a acestei societăţi.

Solicit răspuns scris şi oral.

Constantin Adăscăliţei, deputat ales în Circumscripţia Electorală nr.24, Colegiul nr.3.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule Adăscăliţei.

Domnul Ion Munteanu - o interpelare, Mihai-Răzvan Sturzu - o interpelare, Dorel Covaci - una, Sorin Stragea - una, Ovidiu-Cristian Iane - una, Dumitru Niculescu - una, Simona Bucura Oprescu - una, Vasile Popeangă - una, Raluca Turcan - una.

Acestea sunt interpelările depuse astăzi.

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,55.