Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 405 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 254, sunt absenţi 151, din care 103 participă la alte acţiuni parlamentare.

Cvorumul legal este îndeplinit - 203 deputaţi.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de luni, 10 şi marţi, 11 februarie 2014; programul de lucru pentru perioada 10-15 februarie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 4-10 februarie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi nu în ultimul rând, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Începem dezbaterea punctelor înscrise la ordinea de zi.

La punctul 2 nu avem raportul încă.

Vă rog, domnule Gheorghe Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Subsemnaţii, deputaţi ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi ai Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu, menţionaţi în anexă la prezenta moţiune, în temeiul art.112 din Constituţia României şi art.160-166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare prezenta moţiune simplă intitulată "Îmbogăţirea baronilor PSD-PNL sau reţeta teleînzăpezirii marca Ponta".

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Verificăm şi vom stabili. Vă anunţ pe parcursul şedinţei.

Da. Vă mulţumesc.

La punctele 2 şi 3 ale ordinii de zi nu avem încă rapoartele şi vom dezbate aceste proiecte de lege sub rezerva primirii rapoartelor.

La punctul 5, avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

O să am rugămintea ca reprezentantul Guvernului să ia cuvântul în calitate de iniţiator.

Vă rog.

Vă rog să vă şi prezentaţi.

Doamna Anca-Laura Ionescu (secretar de stat, Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Anca-Laura Ionescu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Programului de garantare a creditelor pentru IMM, concretizat în măsuri menite să îmbunătăţească accesul acestora la finanţare şi, implicit, să stimuleze mediul de afaceri.

În cadrul proiectului de lege se instituie un mecanism de garantare în baza căruia Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să mandateze Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM în vederea emiterii de garanţii în numele statului în favoarea instituţiilor de credit care urmează să acorde credite IMM-urilor eligibile în cadrul programului.

Acest program este un program multianual de încurajare şi de stimulare a dezvoltării IMM-urilor, disponibil pe o perioadă de 36 de luni de la intrarea în vigoare a normelor de aplicare care constă în acordarea unei linii de credit în valoare maximă de 5 milioane de lei/IMM pe o perioadă de maxim 24 de luni şi garantarea creditului de către stat în procent de maxim 50% din valoarea finanţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Comisiei pentru industrii are cuvântul domnul preşedinte Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Atât Comisia pentru industrii şi servicii, cât şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege menţionat, proiect care are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social, precum şi al Consiliului Concurenţei.

De asemenea, Senatul a adoptat proiectul de lege, proiect care se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea garantării şi creditării în cadrul unui program de sprijinire a acestora prin acordarea unei linii de credit pentru capital de lucru în valoare de maxim 5 milioane de lei, garantat în procent de maxim 50% de către stat, în limita unui plafon de garantare de 2 miliarde lei, plafon disponibil începând cu anul 2013 pe o perioadă de 36 de luni.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Faceţi şi propunerile pentru timpul dedicat dezbaterii acestui proiect de lege, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Două minute, cu un minut.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă supun votului propunerea făcută pentru timpul de dezbatere.

Cine este pentru?

114 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul. Vă rog.

Domnul Ion Cupă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere fenomenul crizei economice care a afectat negativ activitatea IMM-urilor, determinând un grad scăzut de capitalizare a acestora, lipsa lichidităţilor pentru funcţionare şi dezvoltare, condiţiile mai aspre de acreditare şi acces limitat al micilor întreprinzători la sursele suplimentare de finanţare, având în vedere aceste dificultăţi, a fost elaborat Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, care-şi propune în esenţă sprijinirea IMM-urilor pentru păstrarea şi crearea de locuri de muncă ca principale motoare ale relansării şi dezvoltării economice.

Prezentul act normativ se înscrie în pachetul legislativ mai larg pe care PNL l-a implementat pentru susţinerea IMM-urilor care are în vedere şi reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator, concomitent cu scutirea impozitului pe profitul reinvestit, motiv pentru care Grupul PNL din Camera Deputaţilor îl susţine şi îl va vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PDL, doamna Andreea Paul, vă rog, fostă Vass.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Proiectul ar fi bun dacă n-ar fi gestionat politic de către Alianţa PSD şi PNL, aceeaşi care prin schema de ajutor de stat de minimis a reuşit performanţa managerială de a o licita în cinci minute, cu dedicaţie exclusivă către firmele de partid.

Astăzi avem un nou proiect de lege prin care se acordă garanţii întreprinderilor mici şi mijlocii, tare necesare de altfel în piaţa reală pentru a crea noi locuri de muncă, pentru a da oxigen finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii, dar nu de către dumneavoastră, căci din nou veţi alimenta campania electorală prin buzunarele firmelor beneficiare.

Şi dacă tot am ajuns la impactul acestui proiect, daţi-mi voie să vă reamintesc de superficialitatea şi de incompetenţa celor care redactează acest program. La impactul macroeconomic nu aflăm nimic decât baliverne. La impactul asupra mediului concurenţial în domeniul ajutoarelor de stat, baliverne. La impactul asupra mediului de afaceri, baliverne. La impactul social, surpriză. Baliverne. Nu aflăm câte firme potenţial beneficiare sunt. Nu aflăm câte locuri de muncă se are în vedere pentru a se crea în anul 2014 sau 2015. Pe scurt: hoţie la drumul mare din banul public.

Grupul Partidului Democrat Liberal votează împotriva acestui program.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Niţă.

O singură problemă am: câte locuri de muncă se au în vedere. Aţi spus: se are în vedere.

Vă rog, domnule Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aş vrea să încep atipic acest cuvânt al meu în sprijinul acestui proiect şi să reamintesc că de foarte multe ori de la acest microfon se aruncă nişte cuvinte, hoţie pe bani publici, de către nişte oameni care în niciun caz nu sunt îndreptăţiţi să facă acest lucru. Dacă discutăm despre haosul din banul public din ultimii ani, veţi vedea că cei care acum vin şi spun aceste lucruri de la tribuna Parlamentului sunt cei care au fost implicaţi în acest haos şi furt din banul public.

Şi acum să revin la subiect.

Această ordonanţă vine să aprobe Ordonanţa nr.92/2013 cu privire la programul de garantare şi noutatea este aceea că se împuterniceşte prin acest act normativ Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în vederea emiterii de garanţii. Şi acest lucru se face cu scopul de a fluidiza şi de a grăbi timpul prin care un IMM poate să obţină fonduri pentru a-şi asigura capitalul de lucru.

Deci aici nu cred că este vorba despre o acţiune a unui partid, o acţiune cu scop electoral sau o acţiune cu scopul de a folosi cuiva. Foloseşte IMM-urilor pentru ca acestea să poată să-şi asigure capitalul de lucru într-o perioadă dificilă, perioadă dificilă pe care aţi creat-o dumneavoastră, cei care aţi venit mai înainte la microfon şi aţi clamat anumite lucruri. N-am rostit niciun nume.

De asemenea, vreau să vă spun că excepţie la aceste garantări o fac dobânzile, spezele bancare şi celelalte comisioane bancare. În rest, fiind garantate în maxim 50% şi cu o perioadă de 24 de luni, cu posibilitate de prelungire de maxim 12 luni.

Eu cred că este un proiect de lege foarte bun pe care Grupul PSD îl va vota.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva.

Doamna Andreea Paul, vă rog.

Da, domnule Vainer, un minut. Îmi pare rău.

Domnul Emil Niţă (din sală):

Nu v-am rostit numele.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Pentru că v-aţi raportat direct la persoana care a vorbit înaintea dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

Demisia este prea puţin pentru ceea ce aţi făcut în bugetul dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii în anul 2014. Aţi tăiat bugetul cu 27%. Demisia, doamna Grapini, nu via Parlament European! Demisia! Aţi tăiat finanţarea cu 27 de procente, în condiţiile în care, în România, sunt de două ori mai puţine întreprinderi mici şi mijlocii la mia de locuitori decât în Bulgaria.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Vainer, vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Bună ziua!

În principiu, eu intervin unde vorba de ceva pentru mai bine. Este imposibil să nu fiu de acord cu votarea acestui proiect de lege şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale se asociază acestui punct de vedere.

Daţi-mi voie să vă spun că am venit în zorii acestei zile cu alţi colegi din grupul care reprezintă Parlamentul României la Adunarea Uniunea Mediteraneană. Unul din punctele principale la Comisia economică este un proiect de recomandare, de sprijin şi dezvoltare a întreprinderilor mici. Oriunde mergi se vorbeşte despre nevoia şi folosirea întreprinderilor mici şi mijlocii, de revitalizare lor, ca una din căile de relansare a economiilor fiecărei ţări.

Ca atare, susţin votarea acestei legi. Nu cunosc problemele de alt gen şi mă interesează mai puţin. Dar ar fi păcat să ratăm o şansă cât de mică să mai dăm oxigen întreprinderilor mici şi mijlocii. Ca atare, vom vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Vainer.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul. Nu. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

La capitolul "Amendamente admise" dacă aveţi observaţii la anexă, de la punctul 1 la punctul 21. Nu sunt observaţii.

Proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.110/2013 pentru completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea Comisiei pentru cultură.

Vă rog, domnule Neacşu. Procedură.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ pentru o săptămână.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Marian Neacşu.

Cine este pentru?

Cu 132 de voturi pentru, două abţineri şi cinci voturi împotrivă, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru o săptămână.

Vă mulţumesc.

În continuare avem la punctul 7 Proiectul de Lege pentru modificarea art.86 din Legea audiovizualului nr.504/2002.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Cristian Vasile Petcu (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrucât este prima dată când sunt în faţa dumneavoastră, permiteţi-mi să mă prezint. Cristian Petcu mă numesc, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.

Vizavi de ce s-a discutat, doresc să vă menţionez faptul că art.86 din Legea audiovizualului nr.504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prevede în forma actuală că oricare radiodifuzor stabilit în spaţiul comunitar are acces în condiţii corecte, rezonabile şi nediscriminatorii la evenimente de mare interes pentru public transmise în exclusivitate de către un radiodifuzor aflat sub jurisdicţia României în scopul realizării de reportaje scurte de ştiri.

Alin.(2) al art.86 stipulează faptul că radiodifuzorul aflat sub jurisdicţia României care a dobândit în exclusivitate drept asupra unui eveniment de mare interes pentru public are obligaţia de a asigura accesul în condiţiile alin.(1) pentru câte un singur radiodifuzor din fiecare stat membru al Uniunii Europene.

Din perspectiva reprezentanţilor Comisiei Europene, reglementările respective nu transpun în mod clar şi neechivoc dispoziţiile art.15 alin.(2) al Directivei 2010/13 a Uniunii, dând posibilitatea interpretării dispoziţiilor art.86 în sensul restrângerii sau limitării accesului la evenimentele de importanţă majoră doar la un singur radiodifuzor per stat membru al UE, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor privind libertatea dreptului de informare.

Or, tocmai o astfel de finalitate îşi propune demersul legislativ de faţă, şi anume ca prin modificarea corespunzătoare a dispoziţiilor art.86 din Legea 504/2002, cu deosebire ale alin.(2) al art.86, să se asigure liberul acces la evenimentele de mare interes public al radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia unui stat membru al Uniunii Europene în scopul realizării de scurte reportaje de ştiri, eliminându-se astfel interpretările echivoce ce ar putea restrânge accesul doar a câte unui singur radiodifuzor din fiecare stat al Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Petcu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

A! Iertaţi-mă, da. Din partea Comisiei de cultură, vă rog.

Mulţumesc, domnule Tinel. Mulţumesc.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Tot timpul am recunoscut treaba asta!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art.86 din Legea audiovizualului nr.504/2002.

Proiectului de Lege pentru modificarea art.86 din Legea audiovizualului a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă cu adresa PL-x 577 din 10 decembrie 2013.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru afaceri europene şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Până la data dezbaterii proiectului de lege s-a primit avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, ca şi legea asupra căreia se intervine.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei în ziua de 4 februarie 2014 la lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 22.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, iar în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă propune adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art.86 din Legea audiovizualului nr.504/2002, cu un amendament înscris în anexa prezentului raport.

Mulţumesc mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Alexe.

Din partea grupurilor parlamentare. Domnul Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al USL.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege doreşte să asigure liberul acces la evenimentele de interes naţional al radiodifuzorilor din ţările membre ale Uniunii Europene, eliminându-se în acest fel îngrădirea ca din partea fiecărei ţări să existe un singur post de televiziune sau un singur radiodifuzor.

Având în vedere cele menţionate, Grupul parlamentar al PSD va vota pentru acest proiect de lege cu amendamentul propus de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dacă ar însemna această modificare accesul liber al tuturor radiodifuzorilor la aceste evenimente, atunci am fi împotriva directivei pe care din punct de vedere legislativ n-o putem accepta.

În forma adoptată poate va fi mai uşor de interpretat pentru unii şi în forma nemodificată, iniţială, spunea cam acelaşi lucru. Adică, la aceste evenimente un singur radiodifuzor are acces exclusiv şi drept de a transmite exclusiv acele evenimente sportive. De exemplu, pe teritoriul României, nimeni în cablul de la apartament nu va putea urmări o emisiune transmisă din Bulgaria, Ungaria, Ucraina, să zic, ţările limitrofe, pentru că le este interzis să transmită pe teritoriul României acele elemente. Că aşa este în contract. Acestea sunt contracte exclusive. Singurul lucru care va fi permis în urma, adică mai clar permis în urma acestor modificări, este accesul radiodifuzorilor, în sensul că vor putea să înregistreze şi să transmită în ştiri un grupaj restrâns, aşa cum prevede legea, din ceea ce s-a întâmplat. Nicicum aceste evenimente nu pot fi urmărite la "n" posturi de televiziune.

Ca atare, nu strică poate o clarificare a unui text, care şi până acum aşa a fost, noi vom vota pentru, dar putea să rămână şi aşa.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise de la punctul 1 la punctul 2. Nu sunt observaţii.

Proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 8 avem Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative.

Dau cuvântul din partea iniţiatorului domnului secretar de stat Albulescu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Adrian Albulescu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect instituirea prevederii privind iniţierea şi avizarea exclusivă de către ministrul delegat pentru energie a proiectelor de acte normative, respectiv, contrasemnarea actelor normative adoptate potrivit legii, corespunzător domeniilor pentru care a fost învestit, fără a fi exclusă subordonarea şi finanţarea Departamentului pentru Energie de către Ministerul Economiei.

Pe cale de consecinţă, prin derogare de la prevederile art.15 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012, se impune ca proiectele de acte normative iniţiate de Departamentul pentru Energie să fie semnate şi contrasemnate numai de ministrul delegat pentru energie.

Având în vedere cele prezentate, propunem plenului adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei, dăm cuvântul domnului deputat Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, conform prevederilor art. 75 din Constituţie.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Potrivit prevederilor art. 61-63 din Regulament, comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa din 4 februarie 2013.

La lucrări au fost prezenţi 34 de deputaţi, din totalul de 36.

În urma dezbaterilor şi opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2013.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea PDL, domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestui proiect de lege.

Rămânem consecvenţi, aşa cum am spus şi în momentul în care Guvernul a adoptat Ordonanţa nr. 96/2013, şi o să argumentez prin luarea mea de cuvânt, în faţa dumneavoastră, un singur element, deşi sunt multe: problema acţionariatului la societăţile din domeniul energiei.

Departamentul pentru Energie este organ de specialitate în cadrul Ministerului Economiei, deci nu putea să aibă şi calitatea de acţionar.

Statul român nu poate vinde acţiuni, doar dacă face dovada proprietăţii lor.

Departamentul şi-a arogat, în opinia noastră, în mod abuziv, anumite drepturi, iar în momentul în care vorbim de obligaţii, sigur, răspunderea revine tutorelui, şi anume Ministerului Economiei.

Societăţile preluate de la OPSPI le-a preluat în calitate de acţionar acest departament, or, după cum ştim, OPSPI este instituţie publică implicată în privatizarea acestor societăţi.

De fapt, prin Ordonanţa nr.96, prin acest proiect de lege, nu faceţi altceva decât să divizaţi Ministerul Economiei în funcţie de interesele politice, de data aceasta ale PSD-ului, în funcţie de interesul unuia din partenerii din USL, în speţă PSD-ul, de a avea acces la resursele energetice ale României. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, din partea grupului PSD, domnul deputat.

Domnul Rodin Traicu:

Stimaţi colegi,

Ceea ce a spus antevorbitorul meu este aşa, cam ca la Radio Erevan, e perfect adevărat dar...

Deci, trebuie să revenim puţin la logica care a guvernat înfiinţarea Departamentului Energiei în cadrul Ministerului Economiei.

După cum bine ştiţi, în domeniul energiei, sarcina principală, în condiţiile legislaţiei actuale şi a acquis-ului comunitar este accesul la piaţa regională deja şi europeană în foarte scurt timp de energie, care înseamnă atât piaţa de gaze, cât şi piaţa de energie electrică.

Asta înseamnă că toţi producătorii din cadrul sistemului energetic trebuie să aibă o componentă privată semnificativă care să le permită ca în scurt timp să poată să atragă fonduri strict necesare retehnologizării, rentabilizării, pentru a putea concura de pe poziţii competitive cu, evident, celelalte componente ale sistemului energetic european, care deja au fost retehnologizate.

În acest sens, programul amplu şi deosebit de important care a fost demarat, referitor la privatizarea componentelor sistemului energetic naţional, indiferent că se numesc "Nuclearelectrica", "Romgaz", "Hidroelectrica", şi celelalte acţiuni care au fost desfăşurate s-au dovedit a fi un succes, atât pentru statul român, cât şi pentru companiile respective.

Filosofia acestui Departament al Energiei a fost scurtarea termenelor în care se pot duce la îndeplinire aceste obiective prin diminuarea birocraţiei.

În acest sens, hotărârea Guvernului a fost determinantă, partea componentă a Ministerului Economiei numită Departamentul Energiei şi-a asumat aceste sarcini deosebit de importante şi le-a dus la sfârşit, zic eu, cu succes, până acum, aşa că sunt în consensul Grupului parlamentar al PSD şi a celorlalţi colegi ai mei care au înţeles fundamentele care guvernează acest act normativ, de a vota pentru acest act normativ care reglementează funcţionarea, administrarea sistemului energetic naţional, în acest moment. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Remus Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi eu privesc cu scepticism această iniţiativă, întrucât este eliminat un punct de vedere sau un filtru de specialitate şi totul va fi lăsat la decizia, care poate fi arbitrară şi din interese pur politice, a ministrului.

De aceea, cred că ar trebui să fim mult mai precauţi cu astfel de decizii care privesc un domeniu extrem de important, energia, şi să votăm împotriva acestei propuneri. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul... Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 8 avem Propunerea legislativă privind practica elevilor şi studenţilor.

Din partea iniţiatorului, dau cuvântul domnului secretar de stat Prisecaru.

Domnul Prisecaru.

Domnul Tudor Prisecaru (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Ministerul Educaţiei Naţionale nu susţine acest proiect de lege din următorul motiv: este o succesiune de articole care nu sunt pe deplin lămuritoare; şi anume: primul - prevederile articolului 2 creează o discriminare între anumite categorii de studenţi care efectuează practica. Cei în domeniul medical trebuie să fie voluntari, în timp ce ceilalţi pot fi remuneraţi. Şi lucrul acesta ministerul nu-l poate susţine.

2. În momentul actual, Ministerul Educaţiei Naţionale nu are atribuţii în vederea stabilirii conţinutul activităţii de practică şi a evaluării acesteia. Există alte organisme, cum ar fi ARACIS-ul, de exemplu, care au astfel de atribuţii.

După aceea, este vorba de evaluarea procedurii de practică.

În conceptul actualei propuneri, ministerul ar trebui să decidă sau universitatea ar trebui să decidă nota finală a studentului, fără să aibă un reprezentant care să urmărească desfăşurarea practicii.

Aceasta o face doar firma, agentul economic care asigură practica şi lui nu i se cere decât o notă consultativă, lucru care, iarăşi, nu este în acord cu modul general de a evalua o procedură de practică care să poată să conducă la o plusvaloare în cadrul pregătirii.

Cam acestea au fost principalele motive.

Sunt mai multe, dar... Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Iertaţi-mă, domnul Zisopol, din partea comisiei.

Vreau să fac o rectificare.

Iniţiatorii sunt 94 de deputaţi şi senatori.

Domnul Zisopol, numai o clipă, că avem o procedură la domnul Márton.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Evident, era o eroare, dar prima dată trebuie să li se dea cuvântul iniţiatorilor.

E foarte interesant să fie anunţat, să vină la microfon iniţiatorul şi să vină cineva şi să spună că nu sunt eu...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Precizaţi, domnul Márton, îmi asum răspunderea.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, eventual, după ce ia şi comisia cuvântul, măcar atunci să le daţi cuvântul iniţiatorilor şi eventual să clarificaţi care este punctul de vedere al Ministerului Educaţiei Naţionale, că până acum are cel puţin trei punct de vedere: unul era la comisie, altul era înainte, al treilea este cea de acum.

Eventual, să-l chemaţi pe domnul ministru, să ne spună care este situaţia, pentru că cel puţin eu sunt derutat total.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bun. Dacă din partea iniţiatorilor este cineva care vrea să ia cuvântul.

Repet: dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Are cuvântul domnul Zisopol, din partea Comisiei pentru învăţământ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 538 din 17 decembrie 2013, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere şi avizare în fond, Propunerea legislativă privind practica elevilor şi studenţilor.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desfăşurarea activităţii de practică a elevilor şi studenţilor în conformitate cu planurile de învăţământ, ca activitate obligatorie.

Se doreşte flexibilizarea condiţiilor de practică, astfel încât să se permită mai multor operatori economici să se implice în instruirea elevilor şi studenţilor, asigurându-se pregătirea acestora pentru piaţa muncii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 4 februarie 2014, comisia a propus, cu 18 voturi pentru şi două abţineri, adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de iniţiatori. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog, cine mai doreşte să ia cuvântul?

Domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Vreau să-i felicit pe iniţiatori şi pe cei de la Comisia pentru învăţământ.

Mi se pare o propunere foarte corectă.

Este momentul ca învăţământul românesc şi Ministerul Educaţiei Naţionale să realizeze faptul că dintre absolvenţii noştri de clasa a 8-a, cam în proporţie de 30-40%, fac obiectul învăţământului teoretic, restul trebuie reorientaţi spre un învăţământ practic, profesional şi cred că acesta trebuie să se desfăşoare în ateliere şi în condiţii în care copiii să înveţe cât mai mult.

Acelaşi lucru cred că se poate întâmpla şi la învăţământul superior.

Eu, după câte cunosc, ARACIS-ul este şi el subordonat Ministerului Educaţiei Naţionale, şi cred că n-ar trebui să existe din partea Ministerului Educaţiei Naţionale trei poziţii diferite.

Este momentul ca să aliniem această practică a elevilor şi a studenţilor după politica Uniunii Europene. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Doamna Ardeleanu, vă rog.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Îmi pare nespus de rău că Guvernul, prin răspunsul dat din partea Ministerului Educaţiei, vine cu un refuz în faţa unui proiect legislativ care, într-adevăr, ar ajunge, în sfârşit, în şcoli şi universităţi, pentru a rezolva o problemă mult aşteptată, atât de studenţi, cât şi de profesori.

Este un proiect benefic, l-am dezbătut în Comisia pentru educaţie, săptămâna trecută.

Săptămâna trecută, Guvernul, reprezentantul ministerului au venit cu trei puncte de vedere diferite.

Regret că, timp de o săptămână, nimeni nu şi-a găsit timp ca să omogenizeze şi să armonizeze puncte de vedere diferite pe acest proiect care, în esenţă, este unul foarte bun şi pe care Partidul Democrat Liberal îl susţine, deoarece, în primul rând, el creează, pentru prima oară, un cadru adecvat realizării unui dialog direct între student, elev şi angajator, nu numai prin intermediul unităţii de învăţământ. Deci, iată posibilitatea ca elevul, studentul să meargă să facă un stagiu de practică acolo unde doreşte el şi unde crede că îi va fi bine pentru formarea sa profesională ulterioară.

De asemenea, este un proiect prin care noi, prin amendamentele pe care le-am prezentat în comisie, zicem că ne aliniem cerinţelor europene. Este vorba, în primul rând, despre realizarea contractului de voluntariat.

Apoi, o altă prevedere la care ţinem foarte mult noi, cei din Partidul Democrat Liberal, este faptul ca aceste stagii de practică să intre în vechimea în câmpul muncii, deci să fie considerate ca vechime în muncă.

Toate aceste lucruri sunt convinsă că pot fi cuprinse în textul, în proiectul actual, şi din punctul nostru de vedere ar trebui ca, cu toţii, să ne mobilizăm şi să votăm acest proiect legislativ mâine, pentru ca şcolile şi universităţile să beneficieze în sfârşit de un cadru legal de desfăşurare a practicii tinerilor noştri. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, doamna Ardeleanu.

Vă rog.

Imediat, domnul Zisopol.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Susţin fără nici un fel de dubiu proiectul, pentru că el vine în întâmpinarea solicitărilor venite de la universităţi.

Vorbesc, în primul rând, în numele universităţilor.

Forma sub care ne-a fost prezentat la Comisia pentru educaţie poate nu este cea mai fericită, poate nu este cea ideală.

Totuşi este un început.

Din consultările pe care eu le-am făcut cu colegii universitari, rezultă că acest proiect de lege este aşteptat.

Ca atare, e bine să dăm gir iniţiatorilor şi eventualele modificări care s-ar impune să le facem cu ajutorul propunerilor noastre de la comisie şi cu ajutorul colegilor de la Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul Zisopol.

Se pregăteşte domnul Dobrinescu.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă spun că există foarte, foarte multe argumente care vin în sprijinul acestui Pl-x.

Menţionez doar unul dintre acestea, având în vedere că antevorbitorii mei au scos în evidenţă principalele elemente.

Vreau să dau citire.

"Prezentul demers legislativ introduce două forme de practică, respectiv, stagiul preliminar de practică, cu rolul de orientare a elevului sau studentului în cadrul domeniului de activitate practică ce corespunde specializărilor prevăzute în planul de învăţământ al practicantului, şi stagiul de practică, cu rolul de însuşire a abilităţilor profesionale, în concordanţă cu specializarea prevăzută în planul de învăţământ al practicianului".

În acest context, vă aduc la cunoştinţă, cu respect, faptul că membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor susţine proiectul de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnul Zisopol. Are cuvântul domnul Dobrinescu.

Se pregăteşte domnul Adam.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă privind practica elevilor şi a studenţilor vine să limpezească şi să pună într-un tipar bun o veche problemă, o veche, să zic, până acum, racilă a învăţământului românesc.

Motivele au fost expuse de ceilalţi vorbitori.

Pentru această propunere legislativă, Pl-x 538/2013, membrii Grupului Partidului Naţional Liberal vor vota această iniţiativă legislativă, deoarece dorim, şi noi, ca şi ceilalţi, flexibilizarea condiţiilor de practică, astfel încât să permită cât mai multor operatori economici să se implice în instruirea elevilor şi studenţilor, asigurându-se pregătirea acestora pentru piaţa muncii.

Astfel, este reglementată clar desfăşurarea programelor de practică şi în alte perioade decât sfârşitul semestrelor, dar şi pe durata anului şcolar sau universitar.

La momentul actual, există un deficit potenţial de 70% din necesarul de locuri de practică, doar 30% pot asigura ocuparea de către universităţi, şi din acest motiv este absolut necesară şi participarea mediului de afaceri la asigurarea locurilor vizate.

Pentru a fi permis accesul IMM-urilor şi a altor agenţi economici care au o ofertă variată de locuri de practică, a fost introdus conceptul de contract individual de muncă, de practică.

Practicanţii îşi pot găsi locul de practică în funcţie de aspiraţiile profesionale, iar operatorii economici pot beneficia de o forţă de muncă deja calificată.

Din aceste motive, Partidul Naţional Liberal este pentru adoptarea acestui demers legislativ privind desfăşurarea activităţii de practică a elevilor şi studenţilor, în conformitate cu planurile de învăţământ, ca activitate obligatorie. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnul Dobrinescu. Are cuvântul domnul Adam. Se pregăteşte domnul Ciuhodaru, după care urmează domnul Negruţ Clement.

Domnul Ioan Adam:

Eu am să vă abordez dintr-un alt unghi de vedere viabilitatea acestui proiect de lege: reglementează şi creează posibilitatea unui parteneriat public-privat prin care sunt atraşi cei din mediul economic care sunt interesaţi de forţă de muncă calificată şi care, în modalitatea aceasta, preparativă, pot să atragă viitoarea forţă de muncă.

Este un proiect de lege modern, european.

Sigur că e perfectibil, probabil că la Senat vor mai veni îmbunătăţări, dar la momentul acesta trebuie să relevăm faptul că era imperios necesar să reglementăm această activitate, să creăm un cadru legal coerent, prin care activitatea elevilor şi studenţilor să fie ancorată şi în practica a ceea ce ei studiază.

Pledăm pentru votul în favoarea acestui proiect, cei din Grupul parlamentar al PSD-ului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru, aveţi cuvântul, vă rog frumos. Lăsaţi alte preocupări!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un astfel de proiect de lege era necesar şi a mai existat o tentativă de a reglementa această activitate încă din sesiunea parlamentară trecută.

Lipsa practicii cauzează mari probleme în ceea ce priveşte angajarea, iar acest act normativ sper că va rezolva această problemă.

Vreau să vă spun astăzi că mi-aş fi dorit ca această Cameră să fie cea decizională, pentru că, având în vedere numărul de semnături pe acest proiect probabil că ar fi avut şanse să fie adoptat.

Noi vom susţine acest demers legislativ şi sper ca şi Senatul să acorde votul pe o astfel de lege ce rezolvă problema practicii elevilor şi studenţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Negruţ Clement, din partea Partidului Mişcarea Populară.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună seara, dragi colegi.

Eu nu o să fac referire strict pe proiectul de lege, ci o să mă refer la un paradox.

Este o iniţiativă bună, semnată de 94 de deputaţi din tot spectrul politic al Parlamentului, care poate să fie un pas înainte în ceea ce înseamnă învăţământul românesc, iar ministerul de resort vine cu un refuz pe care nu-l înţeleg.

Ba mai mult, explicaţiile, în opinia mea, sunt puerile, gen "discriminare" sau "modalitate de implementare", nu stau în picioare.

De aceea, vă rog să ţinem cont de faptul că această iniţiativă generată de întreg spectrul politic trebuie să meargă mai departe.

Dacă cumva majoritatea consideră că mai sunt lucruri de pus la punct, poate ca unul dintre lideri, eu nu pot să fac lucrul acesta, nu-mi permite regulamentul, să ceară o retrimitere la comisie, să-l mai discutăm, dar nicidecum să respingem asemenea proiect legislativ bun pentru învăţământul românesc şi aşteptat. Mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Marian Neacşu.

Urmează UDMR-ul.

Domnul Marian Neacşu:

Da. Teoretic este o intervenţie pe procedură.

Din nefericire, stimate coleg, nu-l mai putem retrimite la comisie.

Într-adevăr, el ar mai fi putut fi lucrat puţin.

Câteva dintre punctele de vedere ale ministerului sunt de acceptat, dar în acelaşi timp este, evident, important faptul că 94 de colegi au decis să semneze această iniţiativă legislativă pe care şi eu personal o apreciez ca fiind una pozitivă.

Aşa cum spuneam, din nefericire, dacă n-o să-l votăm mâine, în mod normal ar fi trebuit să treacă tacit la Senat şi cred că măcar cei 94 de semnatari îşi vor asuma mâine semnătura, şi proiectul are toate şansele de a merge la Senat avizat favorabil.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat din partea UDMR-ului.

Domnul Tinel, nu mai puţin, vă rog. Aveţi răbdare.

A, procedură, iertaţi-mă.

Vă rog, domnul Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Eu am rugămintea ca acest regulament, pe care şi noi şi dumneavoastră trebuie să-l respectăm, să-l puneţi în practică.

La articolul 101 se spune clar: "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant".

Haideţi să nu lungim foarte mult discuţiile. Fiecare grup parlamentar şi-a exprimat poziţia, Guvernul şi-a exprimat-o, tragem linie şi proiectul de lege, dacă există consens, şi văd că există consens, merge la votul final de mâine.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Am ţinut cont, în schimb, de dorinţa colegilor noştri de a vorbi şi cred că prevăd cum va arăta viitorul regulament, din cauza asta m-a luat valul.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Bună ziua!

Domnul preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa, într-adevăr, este lăudabilă şi am discutat-o în comisie.

Din păcate, are anumite carenţe pe care le-am discutat în comisie că vor fi rectificate şi nu apar ca şi modificări.

În principal, sunt şi greşeli care se referă la redactare, la sfârşitul proiectului de hotărâre, unde se spune, în art.53: "Prevederile prezentei legi se aplică începând cu semestrul al doilea al anului şcolar universitar 2013-2014", ceea ce, evident, nu poate fi pus în practică, în momentul de faţă.

În comisie am discutat că aceste prevederi vor ieşi.

Nu există referire nici în procesul-verbal la aceste prevederi şi nici, din păcate, iniţiatorii n-au venit ca să susţină această modificare, eventual.

Sau la art.7, cu privire..., ceea ce am discutat tot în comisie, nu se regăseşte, cu privire la Legea voluntariatului şi contractele de voluntariat, nu se referă, din nou. Doamna deputat a vorbit despre programele şi posibilitatea de a deveni vechime în specialitate.

Acestea sunt lucruri pe care în momentul de faţă nu am putut să le facem, le-am făcut în comisie, dar nu se regăsesc în acest text propus pentru aprobare.

Iniţiativa, vă spun în continuare, este una benefică, o s-o susţinem, dar rugăm ca, la Senat, aceste modificări să se regăsească, deşi noi le-am discutat în comisie, şi trebuiau, şi vă spun, trebuiau să se regăsească acum la propunerea comisiei.

Nu trebuie să trimitem o lege la care, la un moment dat, în comisie am discutat modificările. Există o consensualitate în comisie că aceste modificări vor fi propuse şi nu trebuie să apară în plen fără aceste modificări discutate şi votate în comisii. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

O să vă propun să urmăriţi la Senat această chestiune.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Nefiind alte luări de cuvânt, nu sunt nici amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Domnul Mocioalcă, procedură, vă rog.

Domnul Ion Mocioalcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Rugămintea mea ar fi să trecem acum la punctul 11 de pe ordinea de zi, (Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961.) unde avem o lege care trebuie retrimisă la comisie, şi trebuie să facem un raport cu celeritate, pentru că se adresează unei categorii foarte restrânse de oameni care au fost... de cadre militare care au fost îndepărtate abuziv din armată în perioada august ’44-decembrie ’61... şi cei 30-40 de oameni care mai sunt în viaţă aşteaptă cu nerăbdare acest proiect de lege.

De aceea, vă rog să-l discutăm acum, şi să ne daţi 24 de ore să facem o modificare la raportul care urmează să intre mâine la vot final.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Tinel, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, eu am tot respectul pentru colegul nostru de la Comisia pentru apărare, însă, procedural, regulamentar, cererea trebuia făcută la începutul şedinţei, pentru modificarea ordinii de zi de liderul de grup. Unu.

Doi. Raportul definitiv trebuia să fie prezentat înaintea începerii dezbaterilor în plen la acest proiect de act normativ, nu... Ce să dezbatem azi, dacă mâine venim cu raport? Ce fel de raport?

Deci, eu cred că domnul Mocioalcă fie nu ştie, fie din foarte multă bunăvoinţă anticipează că mâine mai putem să dezbatem înainte de votul final încă un raport. Nu, astăzi dezbatem proiectul de act normativ, astăzi dăm sau nu dăm OK-ul, pentru ca mâine el să intre la votul final. Astăzi. Mâine nu mai dezbatem niciun alt raport, nici preliminar, nici definitiv!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Teoretic, atunci când colegul meu are dreptate, are dreptate şi trebuie să recunosc aceasta. Dar, evident că anticipând modificările la regulament, aşa cum aţi spus, domnule preşedinte, mâine-dimineaţă, înainte de începerea programului de lucru, de dezbatere, voi solicita eu readucerea pe prima poziţie discutată mâine pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisie a acestui proiect. Şi atunci, dacă comisia va avea vreme să facă raportul, vom dezbate mâine, dacă nu, săptămâna viitoare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Toată lumea are dreptate şi atunci e cel mai greu. Am avut situaţii în care anumite rapoarte, pentru trei, patru cuvinte sau pentru o expresie, au fost trimise la comisie pentru a fi corectate şi după 20 de minute s-au prezentat plenului şi această problemă a fost corectată.

Noi aici discutăm despre nişte oameni care cu fiecare zi devin mai puţini, au fost 300 în momentul în care a început dezbaterea proiectului de lege, acum mai sunt 60, cel mai tânăr are 91 de ani şi au fost daţi afară din armată pentru faptul că au făcut şcoala militară în Germania, iar acum a rămas în acest proiect de lege o expresie nefericită, care se referă la faptul că nu pot beneficia cei care au fost împotriva ţării, prin faptul că ţineau cu americanii sau cu nemţii, adică cu cei care în momentul de faţă suntem aliaţi.

Deci este caraghios să amânăm încă o săptămână o problemă care poate fi rezolvată şi de fapt a fost şi rezolvată de Comisia pentru apărare, pentru că raportul este deja gata făcut, doar urmează în mod formal mâine să fie aprobată această modificare, scoaterea acestui lucru şi supunerea la vot.

Ar fi păcat să ajungem în situaţia să votăm această lege, în momentul în care nu mai are la cine să se refere.

Haideţi să coborâm cu picioarele pe pământ şi să vedem aspectul formal, mai puţin important într-o astfel de situaţie, decât lucrul pe care vrem să-l rezolvăm.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Mircovici.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că, într-adevăr, deşi teoretic nu prea sunt de acord cu astfel de soluţii, dar într-adevăr, până mâine la votul final se pot clarifica anumite lucruri din această lege, pentru că sunt câteva lucruri de clarificat.

În comisie, de exemplu, printre altele, asimilându-se cu activitatea armatei, au intrat şi jandarmii. Or, aici este o problemă, că această autoritate a puterii restrictive, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial a avut o activitate aşa cu i s-a poruncit, dar totuşi o activitate de asuprire chiar a unor minorităţi. Gândiţi-vă la rolul pe care l-au jucat în cazul holocaustului. Deci nu putem să le asimilăm cu membrii armatei, cei care au participat aici, că greşim enorm. Şi pe urmă România va fi trasă la răspundere, din cauza unei greşeli a unei comisii.

E mai uşor să returnăm pentru două-trei ore, să scăpăm de balastul care nu e de acceptat, să nici nu vorbim că prin astfel de introducere de elemente noi s-ar putea să cadă la Curtea Constituţională, cum s-a mai întâmplat şi cu alte legi, când a fost o diferenţă prea mare faţă de Senat.

Deci eu cred că este bine să fie retrimisă legea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Am ajuns aproape să facem dezbaterea pe fond a proiectului de lege, de la o bună intenţie pe care am avut-o, în ideea în care a venit domnul Mircovici, de a-i ajuta mai repede pe cei 60 de cetăţeni care mai sunt în viaţă.

Eu o să vă propun să supunem votului propunerea domnului Neacşu de a ... Dar nici nu trebuie supusă la vot, de fapt... Ba nu, trebuie supus! ... pentru a intra pe ordinea de zi de mâine-dimineaţă la primul punct.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Unanimitate.

(Domnul deputat Aurel Vainer doreşte să ia cuvântul.)

Domnule Vainer, vă rog, mâine-dimineaţă, când o să discutăm legea...Vreţi? Vă rog, poftiţi.

Domnul Aurel Vainer:

Vă rog să nu vă supăraţi că am îndrăznit să fiu atât de insistent. Subiectul este delicat. În lege se vorbeşte de cadrele militare de genul jandarmilor, care în acea perioadă au desfăşurat diverse şi foarte complicate misiuni.

Tare aş vrea să nu dăm putere de lege celor care au comis fapte împotriva umanităţii. Sunt numeroase documente în care se arată că trupele române de jandarmi, nu spun şi din altă parte, că nu este treaba noastră acum, au comis crime, au dus oamenii spre moarte şi aşa mai departe.

Haideţi să ne uităm cu atenţie, poate punem un mic amendament acolo, ca să nu se strecoare ceva nedorit.

În lume se urmăreşte foarte mult legislaţia care are tangenţă cu holocaustul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am impresia că amendamentul deja există, dar susţin de pe acum propunerea dumneavoastră, domnule deputat. Şi domnul Mircovici vă poate arăta...

Vă mulţumesc.

Haideţi să revenim la ordinea de zi.

La punctul 9 al ordinii de zi avem propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor.

Din partea ... Numai o clipă, să vedem cine sunt iniţiatorii aici...

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Dau cuvântul ...

Vă rog, doamnă Ardeleanu.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aşteptam să intervină doamna deputat Florica Cherecheş, care este principalul iniţiator al acestui proiect legislativ, la care şi eu, şi alţi colegi deputaţi suntem coiniţiatori. Este un proiect legislativ care vine să rezolve, zicem noi, o situaţie extrem de gravă în familia românească, şi anume abandonul mascat pe care unele familii îl fac, în sensul că acele creşe săptămânale, în cadrul cărora unii copii erau lăsaţi timp de şase zile, le permiteau părinţilor să fie în preajma copiilor lor, propriilor lor copii, doar 25% din timpul alocat de un părinte obişnuit, care îşi are copilul acasă timp de o săptămână.

Deci, acesta este principalul argument pentru care grupul de iniţiatori şi coiniţiatori a gândit proiectul de lege. Este un proiect de lege, zicem noi, extrem de bine-venit şi bine primit, ne-am consultat cu cetăţenii din colegiile noastre, am reunit o serie de doleanţe de-ale lor în acest proiect legislativ.

De aceea, Partidul Democrat Liberal îl va susţine, va vota pentru. De altfel, dezbaterile din Comisia pentru învăţământ de săptămâna trecută au arătat că proiectul are o largă susţinere, în unanimitate el a fost votat de membrii Comisiei pentru învăţământ şi sper ca şi dumneavoastră să-l votaţi în interesul copiilor şi al familiei în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Cine mai doreşte?

Vă rog, doamnă deputat. Din partea Partidului Mişcarea Populară...

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Da, dar vorbesc în calitate de coiniţiator al acestei iniţiative, extrem de importantă pentru copii. Sunt oftalmo-pediatru, lucrez cu copiii, iar această iniţiativă porneşte de la date concrete şi de la situaţii concrete. Este benefică, cu atât mai mult cu cât în acest moment avem şcoala zero, clasa zero la şcoală şi copiii trebuie să fie pregătiţi cât mai devreme pentru o astfel de şcoală.

Ca deputat independent, afiliat Partidului Mişcarea Populară, susţin şi voi vota pentru această iniţiativă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine mai doreşte, vă rog, din partea iniţiatorilor? Vă rog, doamna Drăghici Sonia.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă raliez iniţiativei legislative pe care celelalte doamne din celelalte partide politice au avut-o... Mi se pare că orice iniţiativă care este în folosul copiilor, şi în special la această vârstă vulnerabilă, vârsta de creşă, este benefică întregii societăţi şi, de aceea, susţinem această iniţiativă legislativă din partea Partidului Social Democrat.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Cine mai doreşte?

Din partea Comisiei pentru administraţie, vă rog, cine susţine proiectul?

Domnule Marocico, vă rog.

Domnul Ion Marocico:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată prin adresa Pl-x 516 din 16 decembrie 2013 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a propunerii legislative privind modificarea Legii nr.263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amendarea unor prevederi din Legea nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 34 de deputaţi, din totalul celor 36 de membri ai comisiei.

În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative mai sus menţionate.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Nefiind amendamente, iniţiativa legislativă trece la votul final. Are un amendament, pardon! Are mai multe amendamente.

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise de la punctul 1 la punctul 12? Nu sunt observaţii? Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 10 avem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri şi a Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, doamnă.

Doamna Georgeta Bratu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum ştiţi, Legea nr. 52 a intrat în vigoare în anul 2011. Ca urmare a aplicării în aceşti ani au apărut mai multe probleme, ceea ce am încercat să rezolvăm prin acest act normativ, în sensul că încercăm o reglementare a unei evidenţe mai bune a zilierilor, a reglementat obligaţiile privind sănătatea şi securitatea în muncă, modul de plată a acestora şi regimul sancţionatoriu.

Mulţumim Comisiei pentru muncă pentru aportul adus la acest raport şi vă rog să fiţi de acord cu raportul elaborat de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul Adrian Solomon. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Raport de înlocuire a raportului comisiei din 12 decembrie 2013, votat de către Comisia pentru muncă în unanimitate în data de 5 februarie 2014.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional, desfăşurate de zilieri, în sensul extinderii ariei beneficiarului de lucrări care poate fi şi o persoană fizică autorizată sau întreprinzătorul titular al întreprinderii individuale sau familiale.

De asemenea, se prevede redefinirea caracterului ocazional al activităţilor necalificate şi se completează regimul sancţionator contravenţional referitor la faptele săvârşite de beneficiar.

Se prevede, de asemenea, modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, în sensul ca veniturile realizate din activităţi necalificate, de către persoanele fizice apte de muncă, din familiile beneficiare de ajutor social, să nu fie luate în considerare la menţinerea dreptului de ajutor social.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, cu amendamente, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 11 noiembrie 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională şi în urma dezbaterilor de la comisie aceasta propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa la prezentul raport.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum aţi auzit din prezentarea doamnei secretar de stat, acest proiect de lege completează şi modifică două acte normative care se adresează mai mult categoriilor celor mai defavorizate.

În ceea ce priveşte Legea nr. 52/2011, pe care o completăm şi o modificăm de această dată, trebuie reţinut faptul că noi, UDMR-ul, am fost pionierii reglementării acestui domeniu de activitate.

Oricât de bună a fost concepţia, filozofia legii, practica a demonstrat că această lege trebuie completată şi modificată. Societatea evoluează, deci trebuie să ţinem cont de anumite condiţii.

Într-adevăr, această iniţiativă a Guvernului aduce nişte îmbunătăţiri realmente utile. Numai câteva să vă reamintesc: extinde aria beneficiarilor de lucrări, deci nu numai persoanele juridice, ci şi persoanele fizice pot beneficia de aceste activităţi; creşte responsabilitatea beneficiarilor de lucrări; acordă posibilitate copiilor de 15 şi 16 ani, cu acordul părinţilor, să depună astfel de activităţi şi, un lucru foarte important, stabileşte şi nivelul sub care nu se poate coborî în ceea ce priveşte salarizarea, remunerarea acestor activităţi, fiind un punct, un nivel de referinţă salariul de bază minim brut pe ţară.

Deci, în aceste condiţii, fireşte, formaţiunea noastră politică susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Doamna ministru Boghicevici, vă rog.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Grupul PDL a susţinut în comisie schimbările preconizate prin acest proiect. O parte din acestea provin din teritoriu, de la profesioniştii din inspectoratele teritoriale de muncă, iar o parte provin de la beneficiari, cei care în prezent utilizează zilierii.

În opinia mea, Legea zilierilor, adoptată în 2011 de Guvernul PDL, alături de Codul muncii, sunt cele mai importante măsuri din ultimii ani, măsuri care au permis unui număr mare de români să-şi găsească un loc de muncă în mod legal.

Sunt legi care ajută atât statul, prin faptul că reduc munca la negru şi implicit evaziunea fiscală, dar şi angajaţii, care au clar reglementate drepturile de care beneficiază şi nu mai pot fi exploataţi.

Proiectul Ministerului Muncii preia o parte din modificările pe care le-am propus şi eu, însă de frică să nu recunoască iniţiative bune ale PDL preferă să tergiverseze, de cele mai multe ori, aceste legi şi să şi le asume. La fel am păţit şi pe legea care prevedea modificări la Legea nr. 272, la Legea nr. 76, dar este important că totuşi, în final, aceste măsuri au fost adoptate.

Este trist faptul că se tergiversează adoptarea de proiecte bune, de acest lucru au de suferit românii şi cei care în prezent se află în şomaj.

Grupul nostru parlamentar susţine proiectul.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Solomon, din partea Grupului PSD.

Domnul Adrian Solomon:

Cu tot respectul faţă de doamna ministru Boghicevici, legea era atât de bună încât în ultimii doi ani de zile inspecţia socială a făcut mai multe reţineri din sumele cuvenite celor de la ajutorul social.

Prin urmare, Guvernul vine şi modifică acea prevedere prin care activităţile ocazionale erau considerate venituri pentru cei care beneficiau de acel venit minim garantat, astfel încât să nu mai fie luate în calcul la calcularea acelui drept.

De asemenea, ceea ce este o modificare benefică şi în primul rând pentru angajator, pentru a uşura până la urmă modul de lucru cu acest timp de formă de angajare, plata nu se mai face obligatoriu doar la sfârşitul zilei, se poate face şi la sfârşitul săptămânii de lucru sau chiar la sfârşitul perioadei, dacă această perioadă este mai mare.

Sunt, de asemenea, modificări şi în ceea ce priveşte beneficiarii, iar una dintre cele mai importante modificări, consiliile locale, ca instituţii publice, pot să intre în rândul beneficiarilor acestei legi, dacă au în subordine, prin gestiune directă, servicii de gospodărire comunală, spaţii verzi, grădini zoologice, parcuri şi aşa mai departe.

Este o iniţiativă bună a Guvernului Victor Ponta şi, prin urmare, Grupul PSD o susţine.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine mai doreşte? Vă rog. Doamna Adam Luminiţa, din partea PP-DD-ului.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Şi grupul nostru parlamentar susţine această lege. De fapt, susţine tot ce este în interesul oamenilor şi pentru îmbunătăţirea vieţii lor. Extinderea ariei beneficiarului conduce la o îmbunătăţire a legalizării muncii la negru, precum şi la o încurajare a membrilor apţi dintr-o familie, care primesc ajutor social, să lucreze ocazional, fără a-şi pierde ajutorul, totul în speranţa că vor încheia raporturi de muncă permanente şi în speranţa că şomajul, în felul acesta, va fi scăzut.

Registrul de evidenţă a zilierilor, în formula actualizată de prezenta lege, are menirea să producă o imagine completă a activităţii zilierilor. Dar, pentru că există întotdeauna şi un dar, avem dubii că aceste măsuri vor fi suficiente şi vor fi respectate de toţi operatorii economici, atât timp cât actualul Guvern Ponta îi împovărează din punct de vedere fiscal.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la capitolul de amendamente admise, de la punctul 1 la 22 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la anexa 1 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la anexa 2 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Şi celelalte anexe, doar o clipă, dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, programul nostru de astăzi s-a încheiat, este ora 18,05. Vă mulţumesc, ne vedem mâine-dimineaţă.

După pauză

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Să începem partea a doua a şedinţei noastre, cea care este rezervată prezentării interpelărilor pe scurt.

Am să citesc lista şi colegii care vor să prezinte interpelarea, nu numai s-o depună, îi rog să îşi manifeste intenţia şi am să le dau microfonul, cu rugămintea să prezinte pe scurt interpelarea.

Domnul Ioan Balan, două interpelări depuse în scris, deci e clar; Luminiţa Adam, o interpelare, înţeleg că nu vrea s-o prezinte; Viorel Blăjuţ, două interpelări, înţeleg că nu le prezintă; Andrei Dolineaschi două interpelări, nu le prezintă; doamna Tamara Ciofu, trei interpelări, nu prezintă; Cătălina Ştefănescu, două interpelări, nu prezintă; Vlad Cosma, două interpelări, nu prezintă; doamna Raluca Turcan, o interpelare, nu prezintă; domnul Alexandru Nazare...

Prezentaţi, domnule deputat? Vă rog, aveţi microfonul.

Haideţi în ordine, că prezentaţi repede.

Deci doamna deputat are o problemă personală şi domnul Nazare e politicos şi atunci trebuie să fiu şi eu politicos.

Doamna deputat, aveţi microfonul şi vă rog să fiţi scurtă.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc mult şi dumneavoastră, domnule preşedinte şi colegului meu, Alexandru Nazare.

Am patru interpelări şi voi trece foarte pe scurt prin ele.

Prima se referă la gravele erori de gestiune economico-financiară la Ministerul Economiei.

Un control finalizat la mai multe ministere şi companii de stat, încheiat în august 2013 şi aprobat de boardul Curţii de Conturi în decembrie 2013, arată că, la Ministerul Economiei, s-au comis foarte multe nereguli.

Le enumăr pe toate şi cer, prin această interpelare parlamentară, trei lucruri. Care sunt măsurile pe care le veţi lua în vederea remedierii situaţiilor evidenţiate mai sus? Cine este responsabil şi ce sancţiuni aţi aplicat sau aveţi în vedere faţă de cei vinovaţi? Trei. De ce aţi permis apariţia unor astfel de situaţii şi perpetuarea acestora.

Solicit răspuns în scris.

Trec la următoarea interpelare, care se adresează deopotrivă Ministerului Economiei. Se referă la neîndeplinirea unor obligaţii prevăzute de lege, şi anume: doamnă ministru Maria Grapini, acelaşi control al Curţii de Conturi reclamă că nu au fost îndeplinite obligaţiile legale.

E vorba de neurmărirea utilizării creditelor bugetare repartizate Agenţiei pentru IMM-uri, e vorba de suma de 3 milioane de lei alocată pentru finanţarea a două programe pentru dezvoltarea IMM-urilor neutilizată şi neangajată pe contracte de asistenţă financiară nerambursabilă şi totuşi nu a fost virată la buget.

Având în vedere cele de mai sus, vă adresez următoarele întrebări:

În scopuri s-au folosit creditele bugetare repartizate Agenţiei pentru IMM-uri?

Ce s-a întâmplat cu suma de 3,5 milioane de lei?

Cine este responsabil pentru situaţiile descrise mai sus?

Şi ce sancţiuni aţi aplicat sau aveţi în vedere faţă de cei vinovaţi?

Care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru a evita situaţiile similare?

Răspunsul în scris.

Următoarea interpelare se adresează domnului ministru Daniel Constantin şi este vorba de problemele tinerilor fermieri.

Am supus atenţiei domnului ministru problemele din spaţiul rural din România, având în vedere că doar 11,7 procente reprezintă ponderea tinerilor capi de exploataţii agricole.

Deşi situaţia se prezintă astfel, fermierii care-şi doresc să se implice nu sunt sprijiniţi în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor lor de către instituţiile bancare.

Situaţia este critică şi la nivelul învăţământului. Informaţiile primite în şcoli sunt învechite, se face teorie pe utilaje vechi.

Aduc mai multe argumente şi reclam că două probleme nu mai suferă amânare: finanţarea pentru proiectele lor de către instituţiile bancare şi cercetarea, formarea şi educarea fermierilor.

Cer în scris un răspuns vizavi de măsurile ce se au în vedere.

Tot domnului Daniel Constantin i se adresează a patra interpelare, ce vizează lipsa investiţiilor în agricultură.

Aici ridic problema faptului că există peste 860 de mii de agricultori cu terenuri între 1 ha şi 5 ha, cu potenţial de producţie sub media europeană.

Lipsa industriei de procesare a materiilor prime şi insuficienţa capacităţilor de depozitare conduc la exportul produselor agricole în sistem vrac şi la importarea lor procesate.

Problema infrastructurii de irigaţii de numai 3 milioane hectare amenajate, din care doar jumătate considerată viabilă, conduce la o calitate inferioară a produselor, dar şi la o producţie slabă. Aduc mai multe argumente, nu le citesc pe toate.

Prin urmare, agricultorii se confruntă cu o serie de probleme a căror rezolvare nu mai poate fi amânată. Terenurile sunt fărâmiţate, iar proprietarii de ferme mici dimensiuni nu se asociază. Exportăm produse agricole brute, în timp ce industria de procesare scade pe zi ce trece din cauza numărului redus de fabrici şi a lipsei de materii prime.

Slaba capacitate de stocare şi depozitare conduce la vânzarea produselor imediat după recoltă, când preţurile sunt scăzute. Deşi avem apă din abundenţă, insuficienţa infrastructurii de irizaţii face ca aceasta să nu ajungă la plante, scăzând astfel productivitatea. Lipsa de dezvoltare a infrastructurii rutiere conduce la îngreunarea transporturilor.

Solicit răspuns în scris pentru fiecare dintre soluţiile pe care le gândeşte ministerul la problemele semnalate.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Nazare, trei interpelări.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc.

O primă interpelare este adresată domnului Dan Şova, Departamentul pentru proiecte de infrastructură de interes naţional.

Este vorba de situaţia contractelor de întreţinere a drumurilor pe timp de iarnă.

Stimate domnule ministru,

Pe 31 octombrie 2013, aţi declarat că se încheiaseră contractele de deszăpezire pentru 56% din kilometrii de drum naţional şi autostradă din România, urmând ca până la 15 noiembrie să fie finalizate toate contractele.

Ulterior, în noiembrie 2013, aţi afirmat că 96% din reţeaua rutieră naţională aflată în coordonarea Companiei de drumuri are contractele încheiate de întreţinere pe timp de iarnă, cu excepţia unui grup de DN-uri în Bacău şi trei drumuri în Focşani.

Date fiind toate acestea, vă rog să-mi precizaţi:

Când au fost lansate licitaţiile de întreţinere multianuală pentru fiecare direcţie de drumuri şi poduri în parte şi care este stadiul acestora?

Când au fost lansate procedurile de achiziţie publică pentru contractele de întreţinere 2013-2014 şi care a fost metoda de atribuire a contractelor?

Când au fost semnate aceste contracte şi care este valoarea lor?

Care este suma facturată până în prezent aferentă activităţilor stipulate în aceste contracte?

Care sunt costurile estimate de Compania de drumuri pentru întreţinerea drumurilor în iarna 2013-2014?

Au existat cazuri de contracte multianuale încheiate în 2012 care au fost reziliate în 2013? Şi, dacă a fost cazul, care a fost cauza rezilierii?

Iar având în vedere căderile masive de zăpadă de la sfârşitul lunii trecute, au fost aplicate, dacă au fost aplicate, penalităţi contractanţilor pentru gestionarea defectuoasă a activităţilor de deszăpezire.

Solicit răspuns scris şi oral.

O a doua interpelare se referă la Ministerul Dezvoltării. Este adresată domnului Dragnea şi ca obiect are un proiect foarte important pentru Brăila. Este vorba de proiectul Bulevardului Dorobanţilor.

Este un proiect deosebit de important, care are o valoare de aproximativ 20 de... nu, greşesc. Pentru acest proiect, administraţia locală, dimpotrivă, suportă corecţii financiare de aproximativ 20 de milioane de lei în urma unui proces pierdut definitiv în instanţă cu instituţia pe care o conduce domnul Dragnea.

Acest proiect trebuia finalizat conform termenelor contractuale până la finalul anului 2013, pentru ca aceste cheltuieli să rămână eligibile pe fonduri europene. Dar, conform ultimelor declaraţii ale oficialilor locali, au rămas însă lucrări de finalizat.

În acest context, domnule ministru Dragnea, vă rog să-mi precizaţi:

Care este situaţia acestui proiect conform monitorizării realizate de autoritatea de management a programului operaţional regional?

Dacă există riscul ca această lucrare să suporte noi corecţii financiare?

Şi având în vedere posibilitatea suportărilor, dacă are domnul ministru Dragnea în vedere posibilitatea suportării corecţiilor financiare în mod nediscriminatoriu de la bugetul de stat, aşa cum a fost cazul altor proiecte derulate de autorităţi locale şi cum a solicitat, de altfel, şi Institutul pentru politici publice.

Solicit răspuns scris.

O a treia interpelare se referă la harta autostrăzilor şi este adresată domnului Dan Şova.

Conform strategiei de dezvoltare a reţelei de autostrăzi din România, prezentată în decembrie anul trecut, prin surse de finanţare de la bugetul de stat urmează a fi realizată, începând cu anul 2015, autostrada Focşani-Galaţi-Brăila.

În acest context, domnule Şova, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

Când urmează să fie realizate studiile de fezabilitate pentru acest tronson?

Când va fi lansată procedura de achiziţie publică pentru desemnarea constructorului?

Şi de ce ruta iniţială Buzău-Galaţi-Brăila, care corespundea integral traseului de pe harta reţelei TNT a fost ulterior modificată cu această variantă Focşani-Galaţi-Brăila, din care doar Galaţi-Brăila - ca tronson - este inclus în reţeaua TNT.

Aş mai avea o interpelare, dar, dacă aţi zis că doar trei, rămân la a treia interpelare.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bine, mulţumesc. Astea sunt scrise.

Domnul Sergiu Vizitiu? Nu este. Florin Gheorghe? Nu este. Florin Secară, două interpelări. Petru Movilă, o interpelare. Mihăiţă Găină, o interpelare. Ioan Sorin Roman, o interpelare. Cornel Resmeriţă, o interpelare. Ion Bălan, o interpelare. Călin Matei, două interpelări. Ioan Munteanu, o interpelare.

Domnul Pâslaru, şapte interpelări.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să dau - eu ştiu - citire unei singure interpelări, adresate doamnei ministru al muncii, doamna Mariana Câmpeanu.

I-am adus aminte, în acea interpelare, că atât la nivelul municipiului Galaţi, cât şi la nivelul întregii ţări, există un număr - din fericire - restrâns de pensionari care au lucrat în condiţii grele de muncă şi aici mă refer la Grupa I şi Grupa a-II-a de muncă, s-a depus la nivelul Senatului un proiect de lege care aşteaptă de câtva timp un punct de vedere şi al ministrului, un punct de vedere în primul rând financiar, care ne interesează pentru a putea susţine acest proiect de lege şi a-i da şansă ca proiectul să devină lege.

Rugămintea mea era către doamna ministru Câmpeanu să ne dea acest răspuns, pentru că acest număr de pensionari, deşi restrâns, mai au puţin de trăit şi bine ar fi să ne facem datoria faţă de ei şi să le dăm drepturile de care au atâta nevoie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Victor Cristea, cinci interpelări; domnul Anton Doboş, o interpelare; domnul Paul Dumbrăvanu, o interpelare; doamna Camelia Bogdănici, o interpelare; doamna Cristina Dumitrache este.

Aveţi microfonul, doamna deputat.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurtă.

Susţin această interpelare pe care o adresez Ministerului Sănătăţii, respectiv domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Vreau să fiu vocea colegilor mei de la Iaşi, colegi care fac parte dintr-un proiect numit "Echipa mobilă de asistenţă psihiatrică şi psihosocială", un proiect care are rolul de a preveni anumite acţiuni pe care ar putea să le facă pacienţii cu patologie psihiatrică şi doresc să cer ajutorul Ministerului Sănătăţii pentru achiziţionarea unor maşini necesare bunei desfăşurări a acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Dumitrache deci nu este, o interpelare; doamna Maria Ardeleanu?

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc.

Sigur că voi încerca să fiu foarte scurtă, dar mă tem că nu voi reuşi să nu fiu patetică.

Este o interpelare pe care o adresez domnului Gigel-Sorinel Ştirbu, ministrul culturii şi porneşte de la un fapt regretabil şi greu de imaginat.

Un atentat cultural - aş spune eu - asupra Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava, care m-a făcut să conştientizez marele pericol în care se află toate celelalte peste 50 de astfel de aşezăminte culturale din întreaga Românie.

Opera arhitecturală a unuia dintre reprezentanţii modernismului în arhitectură - curentul denumit funcţionalism liric sau popular baroc - arhitectul Nicolae Porumbescu, Casa de Cultură de la Suceava trebuie, fără îndoială, să între în patrimoniul naţional. Aceasta se înscrie în galeria simbolurilor culturale de inspiraţie populară, proiectate şi construite sub atenta supraveghere a lui Nicolae Porumbescu şi a soţiei sale, Maria Porumbescu, în anii '70, şi în alte oraşe din ţară: Bucureşti, Satu Mare, Baia Mare, Botoşani, Iaşi, Hunedoara.

Fără mijloace de autosusţinere şi întreţinere, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, la fel ca multe altele din întreaga ţară, a devenit ţinta întreprinzătorilor pragmatici, lipsiţi de simţul conservării simbolurilor culturale sau al cultivării autenticului, fără scrupule când s-a invit oportunitatea de a distruge operele înaintaşilor prin diverse amenajări cu "iz de bani". Astfel că în aceste edificii destinate, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Casei de Cultură a Sindicatelor, "ridicării nivelului de cultură al diverselor categorii socio-profesionale şi de vârstă ale populaţiei", se fac intervenţii care distrug arhitectura originală, pentru a face loc unor baruri, ai căror clienţi nu au nimic în comun cu actul cultural din interiorul sălilor de spectacol.

După cum probabil cunoaşteţi, începând cu anul 1990, casele de cultură ale sindicatelor au trecut în administrarea Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, organism constituit din cele patru mari confederaţii sindicale, respectiv Frăţia, Cartel Alfa, CNSDR şi Blocul Naţional Sindical. Astfel că un eventual proces de clasare a imobilelor în cauză ca monumente nu poate fi demarat fără acceptul ANCCSR. La Suceava, de exemplu - şi nu doar acolo -, proprietarul nu doreşte clasarea. S-a încercat şi o preluare la nivel naţional a caselor de cultură la primării încă din 2004 printr-o hotărâre de Guvern, însă nu a existat niciodată o bază legală solidă.

Având în vedere această situaţie, stimate domnule ministru Gigel Ştirbu, vă solicit respectuos să luaţi de urgenţă măsurile ce se impun de la nivelul ministerului pe care îl coordonaţi în vederea clasării caselor de cultură din România cu valoare patrimonială, printre care şi cea de la Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul Aurelian Mihai, două interpelări, nu este; domnul Ovidiu Iane, cinci interpelări, nu este; doamna Cristina Nichita, şase interpelări, nu este; domnul Vasile Popeangă, o interpelare, nu este; Mihai Donţu, o interpelare, nu este; Liviu Laza-Matiuţa...

Vă rog, aveţi, domnule deputat, microfonul.

Domnul Liviu-Laza Matiuţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să adresez o interpelare domnului viceprim-ministru Liviu Nicolae Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Obiectul interpelării: reabilitare, modernizare şi dotare aşezământ cultural oraş Vaşcău din judeţul Bihor.

În anul 2011, a fost demarat acest proiect de modernizare a casei de cultură din oraş, cu menţiunea că această clădire adăposteşte şi sediul Primăriei oraşului, care a fost mutată în altă clădire până la terminarea lucrării. Din lipsă de fonduri, lucrarea a fost oprită, iar lucrările executate până în prezent la acest obiectiv de investiţii sunt supuse degradării, iar Primăria funcţionează în condiţii improprii, în altă clădire. Demersurile făcute la Consiliul Judeţean Bihor au rămas fără răspuns.

Vă rog, domnule viceprim-ministru Liviu Nicolae Dragnea, să analizaţi situaţia prezentată şi să precizaţi măsurile pe care le întreprindeţi pentru redresarea situaţiei.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Natalia Intotero, o interpelare, nu este; domnul deputat Ioan Munteanu, două interpelări, nu este; domnul deputat Tudor Ciuhodaru, o interpelare, nu este; şi domnul deputat Iacoban, o interpelare.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Două interpelări, iertaţi-mă.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare, domnului ministru delegat pentru proiecte şi infrastructură, interes naţional şi investiţii străine, domnul Dan-Coman Şova.

Domnule ministru,

Centura de ocolire a Municipiului Iaşi nu a fost finalizată în ceea ce priveşte varianta de trafic uşor. A fost realizată doar varianta de trafic greu pe o lungime de 8,17 km.

Vă precizez că, în anul 2013, a mai fost un parlamentar de Iaşi care v-a interpelat cu privire la aceeaşi problemă, fapt pentru care răspunsul a fost că nu există fonduri pentru definitivarea lucrării.

Însă, cu toate că răspunsul primit de la Guvern în ceea ce priveşte lipsa fondurilor a fost clar, totuşi, s-a găsit posibilitatea pentru anumite unităţi administrativ-teritoriale să se finanţeze lucrările centurilor lor ocolitoare. Astfel, Municipiul Constanţa a primit 55,9 milioane de euro, localităţile Deva şi Orăştie împreună 73,7 milioane de euro, pentru Bacău s-a asigurat finanţare de 270 de milioane de euro, iar la Suceava s-a hotărât finalizarea acestei centuri ocolitoare, deşi ea era semnată într-o proporţie de 80%.

Domnule ministru,

Nu trebuie să uităm promisiunea unei centuri ocolitoare făcută atât în campania electorală şi susţinută de Guvernul României.

De aceea, precizez că Iaşiul a fost mereu uitat pe lista de priorităţi şi, la un moment dat, unul dintre puţinele oraşe în care era permis traficul greu prin centrul oraşului, tocmai din cauza lipsei unei variante alternative.

Proiectul iniţial al centurii ocolitoare viza atât varianta de trafic greu, cât şi varianta de trafic uşor, ambele esenţiale pentru Municipiul Iaşi.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

Care este suma alocată de Guvernul României pentru a continua proiectul şoselei de centură a Iaşiului, varianta de trafic uşor?

Când vor fi deblocate fondurile destinate continuării proiectului de finalizare a şoselei de centură a Iaşiului, varianta de trafic uşor?

Dacă nu sunt alocări bugetare pentru proiectul de importanţă majoră precizat, care sunt argumentele pentru care această investiţie de importanţă strategică nu poate fi definitivată?

Solicit răspuns scris.

Şi o a doua interpelare, în scurt, adresată domnului ministru al tineretului şi sportului, domnul Nicolae Bănicioiu.

Domnule ministru,

De mai multă vreme, Sala Polivalentă din Iaşi găzduieşte, în mod frecvent, evenimente care nu au nicio legătură cu scopul pentru care a fost creată, şi anume desfăşurarea de activităţi sportive. Evenimentele de care vorbim împiedică numeroase cluburi din Iaşi să îşi desfăşoare activitatea în această sală.

Este de notorietate faptul că Sala Polivalentă din Iaşi este foarte ospitalieră, de câţiva ani, cu organizarea de târguri de nunţi, târguri de îmbrăcăminte şi încălţăminte, târguri de construcţii, în detrimentul asigurării spaţiului necesar pentru diferite competiţii sportive sau pentru pregătirea sportivilor de performanţă.

Deşi prin dispoziţia cu numărul 3011 din 29.11.2013, semnată de secretarul general, Ionuţ Iavăr, şi aprobată de doamna Carmen Tocală, secretar de stat, adresată şi înaintată directorului Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Iaşi, prin care i se punea în vedere acestuia obligativitatea de a nu mai încheia contracte de închiriere decât pentru activităţi strict sportive, iată că Sala Polivalentă a fost aceeaşi gazdă ospitalieră în perioada 7-9 februarie pentru un nou târg comercial, intitulat Expomariaj. Mai mult, pe unele site-uri de specialitate, a apărut publicitatea acestui eveniment.

Aşa cum puteţi vedea şi din materialele pe care o să le anexez, Sala Polivalentă a fost din nou gazda unui eveniment comercial care nu are nimic de-a face cu activităţile sportive.

Având în vedere cele precizate şi solicitările repetate ale cluburilor sportive din Iaşi de a nu mai închiria sala decât pentru evenimente sportive, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele trei întrebări:

De ce nu este respectată dispoziţia nr.3011/29.11.2013, pe care dumneavoastră, ca minister, aţi dat-o?

Cine se face vinovat de nerespectarea dispoziţiei precizate mai sus?

Care sunt măsurile legale pe care le va lua ministerul cu privire la redarea Sălii Polivalente circuitului şi activităţilor sportive?

Solicit răspuns scris.

Cu respect, deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu această prezentare am încheiat şedinţa de astăzi.

Ne vedem mâine dimineaţă.

Vă mulţumesc.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,32.