Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,17.

Şedinţa a fost condusă în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Dan-Ştefan Motreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 402 parlamentari până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 213. 189 sunt absenţi, doar 50 au alte activităţi parlamentare. Cvorumul legal, 202, este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de plen de astăzi, 31 martie, şi mâine, 1 aprilie 2014; programul de lucru 31 martie-5 aprilie; lista rapoartelor 25-31 martie 2014, depuse de către comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care trebuie să fie avizate, urmează a fi avizate de către comisiile permanente şi lista cu legile pentru care puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale. Şi, în final, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial.

Bun. Înainte de a intra în punctul 2...

Domnul Popescu, cele două cereri de la Biroul permanent...

Bun. Sunt cele două cereri a doi colegi parlamentari care îşi schimbă grupul politic parlamentar, ceea ce, ştiţi, se întâmplă la noi.

La punctul 2 al ordinii de zi, dragi colegi, avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 79 de deputaţi.

Înainte de a trece la derularea procedurii şi de dezbatere a moţiunii, în temeiul art.164, vă întreb dacă unul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune. Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea simplă va fi citită de către unul dintre semnatari, bănuiesc că domnul ministru Nicolăescu va citi, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Guvernul are 50 de minute pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, conform deciziei Biroului permanent, timpul alocat grupurilor parlamentare este următorul: PSD - 29, PNL - 16, PDL - 6; PP-DD - 4; UDMR - 3, Partidul Conservator - 3, minorităţile naţionale - 3; deputaţii neafiliaţi - 4 minute. Total: 68. Obiecţii? Nu sunt.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele ca să votăm.

Bun. Să înceapă votul.

Mulţumesc. 63 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Înainte de a da cuvântul pentru prezentarea moţiunii, rog liderii grupurilor politice parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputatului/deputaţilor din fiecare grup parlamentar care sunt înscrişi la dezbateri.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Nicolăescu, vă informez că la Biroul permanent au fost depuse două cereri: domnul Cornel-George Comşa, deputat în Circumscripţia electorală nr.1, Colegiul nr.4, judeţul Alba, renunţă la calitatea de membru al Grupului parlamentar al PP-DD şi devine deputat neafiliat şi domnul deputat Enea Constantin-Cosmin, deputat ales în Circumscripţia nr.17, Dolj, Colegiul uninominal nr.1, începând cu 25 aprilie devine deputat afiliat Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Pe procedură, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liber, aveţi cuvântul. Bănuiesc că e ce ştiu eu, de săptămâna trecută... Da? Bun.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnul preşedinte,

Stimaţi colegi,

Subsemnaţii deputaţi ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, precum şi deputaţi neafiliaţi la un grup parlamentar, menţionaţi în anexă la prezenta moţiune, în temeiul art.112 din Constituţia României şi al art.160-166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintez spre dezbatere şi adoptare prezenta moţiune simplă intitulată "O reformă în administraţie fără consens nu are succes".

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

O să rog stafful tehnic să verifice respectarea prevederilor regulamentare. Mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a prezenta moţiunea simplă.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Bănicioiu,

Constatăm cu regret că, odată cu schimbarea componenţei Guvernului, multe promisiuni guvernamentale, care reprezentau priorităţi până acum două luni, nu se mai află pe agenda primului- ministru Victor Ponta şi a Guvernului pe care îl conduce.

Ne referim, în special, la introducerea noii liste de medicamente compensate, condiţionalitate FMI, şi, totodată, un angajament ferm pe care ni l-am luat împreună cu PSD prin Programul de Guvernare USL, despre care primul-ministru spune permanent că-l va duce la îndeplinire, ceea ce ne-ar bucura. Însă până acum nu am asistat decât la promisiuni, fără rezultate.

Ba mai mult, am asistat la retragerea unor proiecte importante precum modul de calcul diferenţiat al taxei clawback şi preţurile medicamentelor, proiecte construite tocmai pentru crearea spaţiului bugetar, care ar fi permis introducerea noii liste de compensate începând cu data de 1 aprilie 2014.

Din nefericire, constatăm că deşi introducerea noii liste de medicamente compensate reprezenta o prioritate majoră în Guvernul USL, acum actualul Guvern încearcă diverse tergiversări şi justificări pentru a se deroba de responsabilitatea pe care şi-a luat-o cu doi ani în urmă în faţa populaţiei.

Privim la disperarea asociaţiilor de pacienţi, care constată şi ele că toate eforturile depuse până în prezent au fost în zadar şi că viaţa lor depinde, din nou, de semnătura unui ministru şi a unui premier.

Faptul că astăzi Guvernul Ponta 3 are o altă componenţă politică a cabinetului nu îl derobează de răspunderea şi de obligaţia de a respecta cuvântul dat în faţa populaţiei.

PNL şi-a respectat angajamentul luat în faţa populaţiei şi a lăsat lista de medicamente compensate, aşa cum se spune, "la cheie", după îndelungate consultări cu renumiţi medici şi profesori, asociaţii de pacienţi, dar şi industria farmaceutică.

Un guvern responsabil nu ar trebui să se joace cu soarta a peste 3 milioane de pacienţi şi să amâne deschiderea noii liste de compensate, sub falsul pretext al lipsei de bani.

Reamintim primului-ministru şi cabinetului pe care îl conduce că în şedinţa de Guvern din data de 14 noiembrie 2013 preciza cât se poate de clar că sănătatea primeşte mai mulţi bani în 2014 decât în 2013 şi că de fapt sumele alocate sunt mai mari.

Şi, cu toate acestea, actualul ministru al sănătăţii invocă lipsa banilor ca principal argument pentru neintroducerea listei de medicamente compensate de la 1 aprilie 2014, aşa cum fusese angajamentul iniţial luat în faţa pacienţilor, dar şi a organismelor financiare internaţionale.

Sănătatea românilor nu ar trebui să aibă culoare politică şi nici nu ar trebui folosită pentru interesele unora. PNL a reactualizat lista de medicamente compensate după aproximativ şase ani, timp în care pacienţii au aşteptat tratamente inovatoare, care să le salveze viaţa. Deschiderea listei ţine doar de voinţa primului-ministru.

Reamintim, de asemenea, Guvernului Ponta 3, promisiunile încurajatoare pe care le lansa domnul Victor Ponta la sfârşitul anului 2013 când preciza că sănătatea va deveni o prioritate pe agenda sa guvernamentală în anul 2014, luându-şi angajamentul ferm de a îmbunătăţi activitatea sistemului sanitar şi de a contribui, prin politicile pe care le adoptă, la creşterea calităţii vieţii pacienţilor.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi parlamentari,

Prin neintroducerea listei de medicamente compensate nu faceţi decât să condamnaţi la moarte oameni care mai aveau o speranţă.

Amânarea deschiderii noii liste de medicamente nu face decât să arate o lipsă de responsabilitate, o nepăsare şi, în acelaşi timp, o îndepărtare serioasă de la aşteptările justificate ale celor care au dat votul lor pentru împlinirea acestor obiective. Sau poate este vorba de interese ascunse, care ne scapă nouă, celorlalţi...

PNL nu poate accepta lipsa de responsabilitate atunci când vine vorba despre viaţa oamenilor, nu poate accepta denigrarea celor care au colaborat la realizarea acestei liste de medicamente compensate, renumiţi medici şi profesori, dar şi asociaţii de pacienţi, aşa cum s-a încercat şi, de asemenea, nu permite dezinformarea şi bătaia de joc la adresa pacienţilor.

Având în vederea modalitatea în care noua componenţă a Guvernului a acţionat odată instalată la conducere, nu putem decât să atragem atenţia că orice acţiune sau intenţie de a "murdări" sau de a anula munca depusă de către fosta conducere liberală a Ministerului Sănătăţii, parte din Guvernul USL de la acea perioadă, poate fi combătută extrem de uşor prin dovezi clare, care stau mărturie, alături de toţi cei care au lucrat la acest proiect, pentru îndeplinirea proiectului politic asumat.

Partidul Naţional Liberal solicită Guvernului României să-şi respecte angajamentele luate în faţa populaţiei şi a milioane de pacienţi şi să aprobe introducerea noii liste de medicamente compensate, luând în considerare următoarele:

Lista de medicamente compensate este neactualizată de 6 ani, atunci fiind modificată tot de un ministru liberal, aşa cum a făcut-o şi acum, în condiţiile în care:

• Există o directivă europeană care precizează foarte clar faptul că un medicament trebuie evaluat în 90 de zile de la solicitarea includerii în listă (România riscă procedura de infringement);
• Ciclul de viaţă (patentul) al unui medicament este în medie de 8-10 ani;
• Există un număr de medicamente care aşteaptă rambursarea şi care dacă ar fi fost introduse mai devreme ar fi salvat vieţi, ar fi vindecat boli care produc dizabilitate şi, în consecinţă, ar fi crescut productivitatea;
• Actualizarea regulată a listei de medicamente ar fi permis o acomodare mai uşoară a bugetului alocat compensării medicamentelor, situaţie care ar fi fost mai uşor tolerată atât de către fondul de asigurări, pacienţi, cât şi de către producătorii de medicamente.

În condiţiile în care din 2008 până în prezent se monitoriza implementarea corectă a ordinului cu protocoalele terapeutice şi se auditau regulat prescripţiile, cheltuiala cu medicamentele nu ar fi fost una explozivă.

După aproximativ 6 ani în care pacienţii români nu au avut acces la terapii inovatoare, care ar fi putut să le salveze viaţa, un ministru liberal, acelaşi care a introdus lista de medicamente compensate în anul 2008, a reactualizat-o conform standardelor internaţionale.

Este prima dată în România când se propune o listă nouă de medicamente compensate elaborată după o metodologie de evaluare agreată la nivel internaţional.

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.724/2013 prevede criterii obiective de includere/neincludere în listă şi o metodologie de evaluare complexă.

Procedura de evaluare a tehnologiilor medicale a fost una complexă care a necesitat mai multe filtre de evaluare şi apreciere, precum şi maximă responsabilitate. În afară de evaluările medicale a fost necesară şi efectuarea unei evaluări economice, realizându-se o analiză de impact bugetar.

De asemenea, reamintim faptul că procedura de evaluare a medicamentelor compensate a fost una similară cu cea aplicată în marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene, dar şi în Canada sau Australia, şi a fost agreată în vara anului trecut atât de către toţi actorii instituţionali, cât şi de către organismele financiare internaţionale.

În perioada iulie-decembrie 2013, evaluarea HTA, cum se mai numeşte ea, a fost efectuată pentru un număr de 167 de dosare care au fost depuse la sediul Ministerului Sănătăţii în perioada 25 iunie -12 iulie 2013.

Procedura a cuprins mai multe filtre progresive şi independente de evaluare:

• Evaluarea critică a eficacităţii şi a siguranţei relative, cât şi a rezultatelor raportate de către pacienţi şi acordarea unui scor de către comisiile de specialitate;
• Evaluarea critică, pe de o parte, a eficacităţii, siguranţei relative şi a rezultatelor raportate de pacienţi, dar, pe de altă parte, şi a modelului rambursării în Marea Britanie şi Franţa şi a diseminării rambursării în statele Uniunii Europene şi acordarea unui scor de către Unitatea de Evaluare a Tehnologiilor Medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii;
• Evaluarea impactului bugetar pentru fiecare moleculă în parte, cât şi pentru întreaga listă de către Unitatea de Evaluare a Tehnologiilor Medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii;
• Evaluarea multidimensională a rezultatelor administrării medicamentului din perspectiva poverii bolii (morbiditate, mortalitate, dizabilitate), a faptului că există sau nu ghiduri şi protocoale de practică care îl recomandă în România, a posibilităţii de monitorizare a administrării medicamentului, a cheltuielilor adiţionale sau mai reduse pe care le implică administrarea acestuia, cât şi a importanţei acestuia pentru sănătatea publică sau pentru anumite categorii de pacienţi din perspectiva echităţii. Acest lucru a fost realizat de către Comisia naţională de coordonare a activităţii comisiilor de specialitate.

Odată cu obţinerea punctajelor finale, conform Ordinului amintit, nr.724/2013, dosarele au fost supuse analizei membrilor Comisiei naţionale, cu rol în elaborarea sintezei finale şi a recomandărilor de compensare, respectiv poziţionarea medicamentelor în listă.

Propunerea efectuată de către Comisia Naţională a fost realizată în urma analizei şi evaluării a 167 de dosare depuse la Ministerul Sănătăţii, din care:

• 130 de dosare au fost propuse spre compensare, deci admise;
• 36 au fost respinse;
• un dosar a fost incomplet.

Pe 22 decembrie 2013 a fost postată pe site-ul Ministerului Sănătăţii "Sinteza privind propunerea de listă de medicamente compensate", realizată de reprezentanţii Comisiei naţionale de coordonare a comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, conform metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.724 din mai 2013.

Conform reglementărilor în vigoare, propunerea de listă de medicamente compensate a fost supusă Comisiei de soluţionare a litigiilor, constituită prin ordin de ministru.

Stimaţi colegi parlamentari,

În componenţa acestei Comisii au fost numiţi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, reprezentanţi ai comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, reprezentanţi ai industriei farmaceutice, practic toţi factorii implicaţi pentru a ajunge la un consens general.

Atât timp cât în această comisie de soluţionare a contestaţiilor au fost implicate toate părţile în spiritul transparenţei, al corectitudinii, dar şi al obiectivităţii, nu vedem de ce actualul Guvern doreşte reevaluarea acestei noi liste de medicamente compensate, ceea ce ar însemna, dacă ar fi respectată procedura standard de la nivel internaţional, o întârziere de cel puţin 6 luni, timp în care vor muri din nou oameni, în aşteptarea medicamentelor.

În perioada ianuarie-februarie 2014, Comisia de soluţionare a litigiilor a evaluat, verificat şi a emis în cadrul şedinţelor, prin vot deschis, recomandările finale pentru deciziile contestate de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă, ca urmare a propunerilor afişate pe site-ul Ministerului Sănătăţii în data de 22 decembrie, anul trecut.

Propunerea finală a Comisiei naţionale, pe baza recomandărilor făcute de Comisia de litigii, a fost următoarea: 144 dosare au fost propuse spre compensare, deci admise; 19 dosare respinse şi 4 dosare rămase în analiză, întrucât au existat documente incomplete sau nu au obţinut un punctaj din partea comisiilor de specialitate unde dosarul a fost supus evaluării.

Moleculele nou-propuse pentru compensare vor completa Lista actuală aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.720/2008 cu un număr important de medicamente destinate, în principal, tratării cancerului, diabetului, afecţiunilor cardiovasculare, afecţiunilor psihice, hepatitelor cronice, precum şi bolilor rare, fără a se limita însă doar la aceste patologii.

Pe toţi pacienţii care suferă de aceste boli Guvernul Ponta nu face decât să-i condamne la moarte prin neintroducerea noii liste de medicamente compensate.

Stimaţi guvernanţi, moartea nu aşteaptă semnăturile dumneavoastră!

La baza proiectului a stat profesionalismul, lista de medicamente compensate fiind evaluată de către renumiţi medici şi profesori. Aproximativ 16 comisii cu peste 120 de renumiţi medici şi profesori universitari au lucrat la evaluarea noilor medicamente propuse spre compensare.

Punerea la îndoială de către actualul ministru al sănătăţii a profesionalismului cu care a fost realizată această listă reprezintă de fapt un act de denigrare a medicilor, profesori renumiţi, care şi-au adus contribuţia benevol la realizarea acestui proiect, dar şi a zecilor de asociaţii de pacienţi care au vegheat la obiectivitatea cu care a fost reactualizată noua listă de medicamente compensate.

O amânare a listei de medicamente compensate pe motiv că aceasta trebuie reanalizată nu face decât să prelungească chinul pacienţilor şi, în cazul multora, să grăbească decesul.

În acest moment, viaţa a peste 3 milioane de pacienţi se află în semnăturile Guvernului Ponta 3.

Transparenţa totală şi comunicarea permanentă a stadiului proiectului pe tot parcursul perioadei de evaluare au existat informări publice şi documente postate pe website-ul Ministerului Sănătăţii, referitoare la stadiul evaluărilor (rapoarte de sinteză ale Unităţii de Evaluare a Tehnologiilor Medicale, raport de sinteză al Comisiei Naţionale, proiect de listă revizuită), totul pentru transparenţă maximă.

Mai mult, noile molecule introduse în lista de medicamente au fost verificate, prin numeroase filtre de evaluare, atât de către asociaţiile de pacienţi - beneficiarii acestei liste -, de către renumiţii medici din comisiile de specialitate ale ministerului, cât şi de către industria farmaceutică.

Realizarea unei analize de impact bugetar, aprobată de către Ministerul Finanţelor Publice şi ministrul delegat pentru buget, dar şi de către organismele financiare internaţionale. A fost estimat un impact pozitiv de data aceasta pentru fondurile ministerului de 592 milioane de lei pentru anul 2014, sumă care ar putea fi acoperită prin implementarea politicilor de reducere a cheltuielilor cu medicamentele (taxa clawback, revizuirea preţurilor la medicamente, acorduri de partajare a riscurilor între finanţator şi producător, audit al prescripţiei medicale).

Aceste proiecte au fost fie finalizate înainte de încheierea mandatului, în luna februarie 2014, fie se aflau în diferite stadii de derulare, conform calendarului stabilit de comun acord cu instituţiile financiare internaţionale. Din păcate, acestea au fost primele retrase din dezbaterea publică, odată cu schimbarea conducerii liberale de la Ministerul Sănătăţii.

Analiza de impact bugetar a luat în considerare un procent de maximum 10% din numărul estimat de pacienţi care ar putea beneficia de medicamentele respective, la care există alternativă farmaco-terapeutică, şi de maximum 25% din numărul estimat de pacienţi care ar putea beneficia de DCI-ul respectiv pentru medicamentele la care nu există alternativă farmaco-terapeutică.

Analiza de impact bugetar s-a bazat pe respectarea întru totul a acordului cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană în ceea ce priveşte utilizarea evaluării tehnologiilor medicale în reevaluarea listelor de medicamente compensate.

Dacă guvernele anterioare, din anul 2009 până în 2012, ar fi actualizat măcar anual lista, impactul de aproximativ 10% din totalul valorii medicamentelor care se compensează s-ar fi distribuit pe 5 ani, iar impactul anual ar fi fost de maximum 2%, un procent acceptabil într-o creştere de buget anuală. Astfel, s-ar fi putut preveni formarea de arierate într-un volum mare, dar lucrul cel mai important, s-ar fi asigurat accesul la terapie al pacienţilor şi salvarea multor vieţi.

Introducerea listei de medicamente compensate reprezintă o condiţionalitate în acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

În ultimele luni ale anului trecut rezultatele evaluărilor au fost discutate şi împărtăşite în repetate rânduri cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai FMI şi ai Băncii Mondiale, în special partea aferentă impactului bugetar. În luna decembrie a anului 2013, a existat o informare oficială a ministrului delegat pentru buget, domnul Voinea, referitoare la cuantumul impactului bugetar, transmisă de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Ca urmare a acestei informări oficiale, vă reamintim că s-a primit acceptul instituţiilor financiare internaţionale de a posta proiectul de listă de medicamente compensate pe website-ul Ministerului Sănătăţii în transparenţă decizională.

În cadrul ultimei misiuni a instituţiilor financiare internaţionale din luna ianuarie a anului curent s-a convenit ca în scrisoare să apară explicit actualizarea listei de medicamente, legată de o serie de măsuri complexe referitoare la politica medicamentului pe care Guvernul României de la acea perioadă, Guvernul USL, s-a angajat să le ducă la îndeplinire pentru a micşora posibilul impact financiar excedentar al introducerii listei.

Din păcate, actuala conducere a Ministerului Sănătăţii, ministrul social-democrat Nicolae Bănicioiu, a considerat că este mai corect să retragă proiectele de acte normative care reglementau acest domeniu decât să continue angajamentele luate de către Guvernul României.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La sfârşitul săptămânii trecute, Grupul PNL din Camera Deputaţilor, pe care am avut onoarea să-l reprezint, s-a întâlnit cu reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că toate proiectele la care au lucrat împreună cu fosta echipă a Ministerului Sănătăţii au fost abandonate sau amânate, ceea ce nu face decât să perpetueze un sistem sanitar nesatisfăcător şi să îngreuneze tot mai mult, pe zi ce trece, viaţa pacienţilor care aşteaptă noile molecule inovatoare.

Toate aceste asociaţii de pacienţi au tras un semnal de alarmă, în nenumărate rânduri, la adresa guvernanţilor, cu privire la efectele grave ale neintroducerii listei de medicamente compensate asupra calităţii vieţii lor.

Semnatarii prezentei moţiuni solicită de urgenţă ministrului sănătăţii, domnul Nicolae Bănicioiu, şi, implicit, primului-ministru, domnul Victor Ponta, respectarea angajamentului politic şi introducerea noii liste de medicamente compensate, ceea ce va determina o îmbunătăţire a calităţii vieţii pacienţilor şi o reducere a costurilor îngrijirilor de sănătate, prin perioade mai scurte de spitalizare, o refacere mai rapidă şi, implicit, o reintegrare mai uşoară în familie şi la locul de muncă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

În conformitate cu prevederile regulamentare, domnul ministru Nicolae Bănicioiu are 50 de minute pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterii, după cum consideră util.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Bănicioiu (ministrul sănătăţii):

Bună ziua.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Vreau să vă spun încă de la început că am luat cunoştinţă de textul moţiunii, pe care l-am auzit şi astăzi, în plenul Parlamentului, şi vreau să spun că mă şi întristează acest text, dar pot spune că mă şi motivează.

Mă întristează deoarece un fost coleg de guvernare, fostul ministru al sănătăţii, domnul Nicolăescu, introduce o moţiune pentru un proiect pe care l-a început, dar pe care nu l-a dus la îndeplinire în timpul mandatului său.

Mă întristează, de asemenea, pentru că n-a fost un lucru simplu, Domnia Sa ştie că n-a fost un lucru simplu, pentru că dacă ar fi fost atât de simplu, cu siguranţă că l-ar fi făcut.

Şi de aceea vreau să-i atrag atenţia domnului ministru că nu e gata acest proiect, aşa cum ne-a spus în repetate rânduri numai astăzi, cu această ocazie, ci urmează a fi făcut, eventual, de alţii.

Mă întristează, pentru că am văzut astăzi cum suferinţa oamenilor este folosită ca un instrument de luptă pentru un capital politic, pentru imagine sau cel puţin o încercare din partea Domniei Sale. Şi cred că lucrurile acestea, sau cel puţin în domeniul sănătăţii, nu cred că ar trebui să aibă o abordare politică. Sănătatea românilor, stimaţi colegi, nu trebuie să aibă legătură cu carnetul de partid.

Vreau să spun, poate din debutul argumentaţiei mele, că eu cred că această moţiune simplă ar fi trebuit să o depuneţi, dragi colegi liberali, în primul rând, împotriva domnului ministru Nicolăescu, sau fostului ministru Nicolăescu, pentru că o merita din plin. Mai ales că nu a fost o prezenţă pasageră la Ministerul Sănătăţii. Aţi avut două mandate, chiar foarte lungi. Dacă fac un calcul rapid, cred că cea mai lungă prezenţă în fruntea Ministerului Sănătăţii aţi avut-o dumneavoastră. Şi dacă dumneavoastră credeţi că este momentul să vă lăudaţi cu realizările din sistem sau cu modul în care aţi lăsat sistemul sanitar, atunci, eu cred că cineva vă păcăleşte.

Şi de aceea cred că moţiunea de astăzi este încă un gest superficial şi, evident, poate o încercare de răzbunare politică, astfel încât, domnule ministru Nicolăescu, daţi-mi voie să-mi cer eu scuze că nu am putut să fac în trei săptămâni ceea ce nu aţi făcut dumneavoastră în 15 luni în al doilea mandat şi în ceilalţi trei ani şi jumătate din primul mandat.

De asemenea, tot în textul moţiunii am văzut şi faptul că ne înştiinţaţi că ne-aţi lăsat la cheie lista medicamentelor compensate. Şi dacă această cheie, domnilor, a fost la domnul Nicolăescu, vă asigur că ea nu se potriveşte, nu deschide nicio uşă oamenilor care aşteaptă accesul la tratamente. Lista nu este gata, protocoalele nu sunt întocmite şi cred că Domnia Sa nu a uitat lucrul acesta şi nu se cunoaşte impactul bugetar real. Aici este diferenţa, practic, între ceea ce vreau să aduc eu, ca schimbare de atitudine, şi fosta conducere a ministerului - responsabilitate şi faptul că oamenii şi mai ales pacienţii nu trebuie minţiţi. Un proiect trebuie dus la bun sfârşit, sau este dus la bun sfârşit numai când acesta este finalizat şi intrând în aplicare, ceea ce nu se întâmplă nici acum. Şi acesta este motivul pentru care vă asigur, stimaţi colegi liberali, că această cheie care este la domnul Nicolăescu nu va porni niciodată motorul Sănătăţii din România, nici dacă afirmă dânsul încă o dată că 99% din problemele sectorului sunt rezolvate. Nici prima oară nu a făcut-o, nici a doua oară nu s-a întâmplat aşa.

Şi vorbeam aici de impactul bugetar. Dacă ar fi fost calculat şi de Ministerul Sănătăţii - şi înţeleg că acolo au fost făcute anumite calcule şi s-a lucrat pe anumite ipoteze bugetare, dar care nu au fost finalizate, ar fi coincis cu cele ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Şi nu s-a întâmplat aşa, deşi şi acolo era vorba tot de o conducere liberală. Şi, de asemenea, niciuna din estimări nu coincide cu cea de la Finanţe. Când vrei să faci un proiect serios, sau când măcar ai gânduri serioase, cu siguranţă te asiguri că ceea ce spui este şi sustenabil sau poate doar ai vrut să faci doar declaraţii politice sau gesturi politice.

Vorbeam sau vorbeaţi în textul moţiunii de proiectele bune iniţiate de predecesorul meu. Şi vreau să vă asigur, stimaţi colegi, încă o dată că sunt unul dintre miniştrii care doresc să continue tot ceea ce a fost bun şi ceea ce a fost făcut măcar cu bună intenţie de predecesori, de foşii mei colegi de la Ministerul Sănătăţii, dar vreau să vă spun că responsabilitatea este cuvântul de ordine. Şi de 24 de ani, credeţi-mă, pacienţii trăiesc sau mor în funcţie de programele politice, de culoarea politică, chiar a ministrului sănătăţii, şi, de cele mai multe ori, totul se termină prin faptul că ministrul n-a putut, cât era la conducere, dar putea întotdeauna după ce pleca de la conducerea Ministerului Sănătăţii.

Vreau să afirm încă o dată şi să-i asigur pe reprezentanţii pacienţilor şi pe dumneavoastră, care, cu siguranţă, toţi veţi fi la un moment dat pacienţi, că toate proiectele care vin în sprijinul bolnavilor, în sprijinul pacienţilor sau al celor care vor lua contact cu sistemul sanitar şi care sunt bune şi în folosul lor, vor avea continuitate din partea mea.

Vreau, de asemenea, să afirm că cea mai mare problemă a sistemului sanitar a fost că nu s-a reuşit cheltuirea eficientă a banilor din sănătate. Cred că ştiţi cu toţii acest lucru. Pacienţii aşteaptă zile sau chiar săptămâni să ajungă la specialişti, nu sunt informaţi şi de multe ori trataţi superficial. Iar, pentru ei, nu s-au găsit niciodată soluţii. Întotdeauna au fost lăsate la cheie, dar cheia niciodată nu s-a potrivit cu broasca.

Sunt conştient de faptul că am preluat unul dintre ministerele cele mai importante, de la care oamenii aşteaptă soluţii urgente şi unde oamenii nu mai au răbdare, tocmai din cauza reformelor repetate, timp de 24 de ani, care nu au dat niciun rezultat. Nici eu, nici dumneavoastră nu avem dreptul să ne jucăm cu viaţa acestor oameni. Avem obligaţia de a veni în faţa oamenilor cu soluţii şi vreau să vă asigur că asta este principala mea preocupare în acest mandat, de a da acces rapid la medicamente compensate şi gratuite oamenilor care au nevoie de ele. Nu este o declaraţie politică, nu vreau să afirm sau să-mi iau angajamente pe care nu le pot respecta, dar acest lucru este, într-adevăr, unul vital şi vreau să vă asigur că-mi voi pune toată puterea în slujba acestui deziderat.

Trebuie, însă, să fiu sigur că toate aceste proceduri sunt corecte, că aceste situaţii pot fi susţinute şi din punct de vedere terapeutic, dar şi din punct de vedere economic. Şi că sunt, stimaţi colegi, în folosul bolnavilor, în primul rând.

Vreau, de asemenea, să am siguranţa că Ministerul Sănătăţii nu va mai avea niciodată o poziţie diferită faţă de a Casei Naţionale de Asigurări sau faţă de a Agenţiei Naţionale a Medicamentului, aşa cum s-a întâmplat, până nu demult. Şi, dacă vreţi, una dintre explicaţiile pentru care, domnule ministru Nicolăescu, nu aţi reuşit niciodată să implementaţi acele proiecte pe care le lansaţi pompos în declaraţii politice, poate este şi din cauza acestui fapt, niciodată nu aţi dialogat cu colegii dumneavoastră şi niciodată nu aţi ţinut cont de părerile lor. De aceea, nici în acest mandat nu aţi obţinut rezultatele pe care le anunţaţi cu foarte mult fast.

Vreau, de asemenea, să spun că nu contest nicio capacitate profesională a niciunuia dintre medicii implicaţi. Departe de oricine, chiar şi de mine, gândul de a denigra vreun medic în România şi cred că nu vă îndoiţi de acest lucru, domnule ministru Nicolăescu. Cred că denigrarea lor a fost făcută de cei care nu au luat măsuri, nici în a-i ţine în ţară, nici în a-i încuraja şi nici în a le reda respectul faţă de breaslă şi cred că, repet, prin cei cinci ani şi ceva cât aţi stat la conducerea acestui minister, aveţi şi dumneavoastră o vină în acest sens, aşa că nu mă acuzaţi pe mine, un om care vin din breasla lor, că aş vrea să denigrez pe cineva. Departe de mine acest gând şi cred că ar trebui să vă uitaţi în oglindă când faceţi astfel de afirmaţii. Nu aţi fost niciodată un mare susţinător al medicilor, pentru că aţi avut ocazia să o demonstraţi şi nu aţi făcut-o. Restul, repet, sunt doar declaraţii politice.

Cât despre modul de evaluare, nici acolo vreau să spun că nu trebuie luat totul ca atare, pentru că aţi declarat dumneavoastră în nu ştiu ce gazetă că este totul finalizat. Şi aici mă întreb cum oare o singură persoană, care conducea acest compartiment de evaluare, de care bănuiesc că v-aţi şi preocupat, că doar de aceea a rămas doar o singură persoană, putea să evalueze cele 167 de dosare. Bănuiesc că la dumneavoastră se poate. În rest, în alte ţări din Uniunea Europeană nu se poate, iar dacă invocaţi celebrele institute de afară, cum ar fi cel britanic, NICE, acolo 80 de persoane evaluează într-un an 20 de astfel de dosare. La noi, o persoană a putut să evalueze 167 de dosare, într-un timp mult mai scurt, foarte scurt chiar. Eu nu spun că acea persoană e rea intenţionată, dar atrag atenţia asupra faptului că nu exista o capacitate administrativă care să poate ţine cont de toate elementele obiective.

Vreau să vă spun că lucrurile acestea nu se pot face peste noapte şi mai ales în sistemul sanitar nu poate fi luată o decizie doar dintr-o dorinţă sau, mai bine spus, doar pentru că aşa credeţi că este mai bine, ci trebuie să fiţi convinşi că este mai bine, pentru că aici este vorba despre viaţa oamenilor şi poate o să ne întrebăm, cu altă ocazie, de ce România consumă atât de multe medicamente care nu produc efecte, sau efectele terapeutice scontate. Şi poate şi aici, domnule ministru, sunteţi unul dintre cei care să dea explicaţii şi veţi avea cu siguranţă tot timpul să faceţi acest lucru. Astfel încât vreau să vă spun că atât eu, cât şi acei profesori pe care-i invocă domnul ministru Nicolăescu, oameni respectabili ai sistemului, cât şi pacienţii, sau reprezentanţii pacienţilor, conducerea ministerului, suntem cu toţii convinşi că pe această listă de medicamente compensate trebuie să se regăsească medicamente cu valoare terapeutică demonstrată, care să ţină cont şi de nevoile sociale, repet, valoarea terapeutică, şi de faptul că pot fi accesibile unui număr cât mai mare de pacienţi, fără, evident, a omite însă categoriile de pacienţi cu boli rare şi cei cu afecţiuni de impact asupra sănătăţii publice. Şi acest lucru îl facem în momentul de faţă. Suntem în discuţii cu producătorii de medicamente, suntem în discuţii cu cei de la Casa Naţională de Asigurări. Nu mai mergem separat. Suntem în discuţii şi cu cei de la ANMDM - Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale - şi în scurt timp încercăm să venim cu o soluţie şi sustenabilă, şi plauzibilă, dar şi cu efecte terapeutice.

E uşor să depui moţiune pentru proiectele pe care nu le-ai dus la îndeplinire. Este uşor să crezi că mandatul de ministru pe care l-ai avut este unul extraordinar, dar doar ai avut ghinion. Declaraţiile dumneavoastră, din punctul meu de vedere, sunt doar declaraţii politice. Este un discurs de staniol şi pot spune că doar vorbe goale.

Depuneţi moţiune pentru un lucru pe care echipa dumneavoastră nu a fost capabilă să-l rezolve, nu a fost capabilă să ia decizii şi acest discurs politic, repet, pe care ni l-aţi adresat şi astăzi, nu ţine loc de medicamente pentru oamenii bolnavi, pe care, în realitate, i-aţi ignorat în fiecare zi, pe care i-aţi sfidat vânzându-le iluzii în loc de vindecare.

Ne consultăm şi vreau să vă asigur şi pe dumneavoastră şi pe toţi cei din Parlament, că ne consultăm cu asociaţiile de pacienţi, cât şi cu medicii. Această listă va fi elaborată în concordanţă cu metodologii de evaluare agreate la nivel internaţional, cum cred că este şi normal.

În încheiere, vreau să vă mai spun încă o dată că, din punctul meu de vedere, v-aţi jucat cu sănătatea oamenilor de atâtea ori, le-aţi făcut promisiuni, niciodată onorate, aţi încheiat parteneriate care nu au avut niciodată un rezultat concret. Şi, într-adevăr, da, sănătatea ne doare pe toţi, dar nu numai în momente electorale cred că ar trebui să ne doară, ci mai ales atunci când avem puterea de a face acest lucru.

Ştiu că sunteţi, domnule ministru Nicolăescu, un bun comunicator, vă jucaţi foarte bine cu vorbele, dar, până acum, v-aţi jucat şi cu soarta oamenilor. Aţi avut doar un mandat politic, iar prezenţa dumneavoastră la conducerea acestui minister nu a îmbunătăţit niciun indicator de sănătate al populaţiei României, ba din contră.

Mesajul din finalul acestui discurs nu vă aparţine dumneavoastră. Doar ieşirea de la minister vă aparţine şi acolo am văzut că v-aţi grăbit să o faceţi cât mai repede; chiar înainte de a pune în practică reformele, marile reforme pe care le-aţi anunţat doar cu câteva zile înainte de a pleca de la minister.

Şi vreau să mă adresez românilor, sănătoşi sau bolnavi, şi să le spun că vor primi medicamente compensate după o listă corect întocmită, pe baze autentic ştiinţifice, o listă care să-i ajute, şi nu să-i păcălească; o listă care să-i vindece şi nu să-i amăgească, o listă care să rezolve problemele şi nu să creeze în plus alte probleme. Vreau ca românii să aibă acces la aceleaşi medicamente pe care le folosesc cetăţenii din Uniunea Europeană.

Şi le mai spun românilor că, în calitate de ministru al sănătăţii, tot ceea ce - repet - este bun şi în interesul pacientului am să susţin, indiferent dacă sunt proiecte ale foştilor miniştri, ba cu atât mai bine, dar, repet, trebuie să fie proiecte sustenabile şi, într-adevăr, care să-şi dovedească beneficiile terapeutice.

Îmi doresc ca românii să nu mai fie umiliţi în sistemul sanitar din România. Îmi doresc să schimbăm şi partea de legislaţie care, evident că nu funcţionează şi în România şi-mi doresc ca medicul să revină acolo unde-i este locul în societatea românească, nici pe departe să fie denigrat de cineva sau de vreo autoritate a statului, dar respectul şi faţă de pacient şi faţă de medic se dovedeşte prin fapte, şi nu prin declaraţii.

Vă mulţumesc şi vă asigur de faptul că toată puterea pe care o am şi toate intenţiile echipei mele de la minister se vor materializa în această direcţie, de a da acces cât mai rapid la tratamente noi, inovatoare oamenilor care au nevoie de aceste lucruri, care au fost amăgiţi timp de 6 ani, multe dintre aceste terapii nu au fost niciodată incluse şi cred că lucrurile se vor întâmpla mult mai devreme decât îşi imaginează colegul care tocmai a depus moţiunea simplă.

Vă mulţumesc şi sper în continuare să-mi acordaţi sprijinul dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

23 de minute, vă mulţumesc foarte mult, din cele 50 pe care le aveţi, conform regulamentului.

Bun. Intrăm în dezbaterea normală, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor şi, din partea grupurilor politice parlamentare, până în acest moment şi-au depus listele toate grupurile, mai puţin Grupul minorităţilor naţionale.

O să-l invit la microfon, din partea Grupului parlamentar PSD, pe domnul deputat Constantin Rădulescu. Vă reamintesc că Grupul parlamentar al PSD are 29 de minute.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Rădulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cred că domnul doctor Nicolae Bănicioiu a cam pus lucrurile la punct şi oamenii, cei care se uită la noi, au cam înţeles despre ce este vorba în propoziţie şi cam despre ce este vorba cu această moţiune.

Totuşi, revin şi spun că, atunci când un partid din opoziţie lansează o moţiune simplă la adresa Guvernului, pe o temă de interes naţional, nu e un lucru rău. Ba, dimpotrivă, ar putea fi benefic pentru toată lumea.

Când, însă, moţiunea este lansată de un partid care a ieşit de la guvernare în urmă cu mai puţin de două luni, pe o temă de interes naţional, dar dintr-un domeniu gestionat de un ministru al acestui partid, mi se pare un lucru total neserios şi neproductiv. Ce nu s-a făcut în doi ani de guvernare, împreună, în cadrul USL, se doreşte a se face acum, peste noapte, la aproximativ două luni de când PNL-ul a ieşit de la guvernare. Vi se pare corect? Vi se pare moral? Sigur, mă adresez dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi PNL.

Spuneţi în moţiune că dumneavoastră, PNL, v-aţi respectat angajamentul faţă de români şi aţi lăsat lista de medicamente compensate la cheie. Acesta a fost oare angajamentul PNL? Să lase la cheie lista medicamentelor compensate? Eu credeam şi noi credeam că angajamentul PNL a fost să aplice cât mai rapid această listă, şi nu numai să o întocmească.

Cât priveşte cheia, se pare că aceasta a fost din plastilină, întrucât lista de medicamente compensate nu poate fi pusă în aplicare, datorită inconsistenţei acesteia. Şi aici înţelegem nefinalizarea acestei acţiuni, neîntocmirea metodologiei de aplicare şi a protocoalelor aferente, necunoaşterea impactului bugetar real, neprecizarea soluţiilor de asigurare permanentă a medicamentelor pentru pacienţi şi altele asemenea.

Spuneţi, de asemenea, în moţiune: "prin neintroducerea listei de medicamente compensate, nu faceţi decât să condamnaţi la moarte oameni care mai aveau o speranţă"; sau: "este vorba de interese ascunse care ne scapă nouă, celorlalţi".

Cuvintele dumneavoastră, domnilor liberali, sunt utilizate abil, cu un aparent impact important asupra oamenilor, cum ar fi "condamnare la moarte", "interese ascunse".

Păi, bine, stimaţi colegi liberali, timp de doi ani, 2012- 2014, în care ministrul liberal nu a introdus lista de medicamente compensate, ba a amânat acest lucru de trei ori, nu a însemnat tot condamnarea la moarte a pacienţilor beneficiari de medicamente compensate?

Vorbiţi de interese ascunse. Nu cumva dumneavoastră sunteţi cei care ştiţi ceva ce noi nu ştim? Nu cumva aplicarea listei de medicamente compensate s-a datorat unor cauze care vizau firme de medicamente care nu erau încă pregătite, domnilor liberali? Adică le lipsea ceva din portofoliu? Întreb.

Sau poate motivul pentru care aţi introdus moţiunea simplă este pur declarativ, în scopul de a vă reface imaginea şifonată de ieşirea de la guvernare prin prezentarea grijii liberale nemăsurate faţă de viaţa şi sănătatea oamenilor. Răspunsul la aceste întrebări cred că va arăta caracterul ipocrit politic al acestei moţiuni.

Arătaţi în continuare în moţiune că "după aproximativ 6 ani, în care pacienţii români nu au avut acces la terapii inovatoare, care ar fi putut să le salveze viaţa, un ministru liberal a reactualizat lista medicamentelor compensate". Păi, vă întreb, aşadar: dacă vorbiţi despre intervalul 2008-2014, în care lista nu s-a actualizat, de ce, domnilor liberali, nu aţi introdus între 2008 şi 2012 nicio moţiune la adresa guvernelor Boc şi Mihai-Răzvan Ungureanu?

Stimaţi colegi liberali, atunci nu era la fel de importantă viaţa pacienţilor ca şi acum? Sau viaţa pacienţilor a devenit brusc importantă pentru PNL doar după ieşirea de la guvernare?

Vorbiţi în moţiune despre ce ar fi trebuit să facă guvernele din 2009 până în 2012. Gura păcătosului adevăr grăieşte, domnilor. Este foarte grav că guvernele din perioada 2009-2012 nu au făcut actualizări anuale ale listei de medicamente compensate. Dar grija faţă de oameni a acelor guverne a fost pusă în practică - o practică de tristă amintire, pentru că le-au tăiat salariile, le-au tăiat ajutoarele sociale, au cheltuit banii publici aiurea, în folosul lor şi al grupurilor de interese atârnate de guvernele respective şi aşa mai departe.

Măcar în perioada 2012-2014, lista medicamentelor compensate putea fi reactualizată, aplicată de cel puţin două ori, adică în 2012 şi în 2013. De ce ministrul liberal din acea perioadă nu a făcut ce trebuia? Cine l-a oprit pe acest ministru liberal, atâta timp cât a avut întreaga susţinere a Guvernului USL?

Uită PNL că s-a întârziat aplicarea listei cu doi ani, dar vrea aplicarea acesteia imediat, în regim de urgenţă. Mi se pare că miroase a fariseism.

Mă aşteptam să se spună în moţiune şi ceva despre sutele de mii de vaccinuri periculoase, făcute la Institutul "Cantacuzino", bani aruncaţi degeaba, despre care nu se spune nimic. Ori, foarte important - şi este cazul şi al judeţului Vâlcea, de unde provin eu - să se spună ceva despre lipsa de preocupare a ministrului liberal al sănătăţii din perioada 2012-2014 pentru redeschiderea unor spitale, sau despre greutăţile pe care le întâmpină persoanele cu handicap grav din naştere, care trebuie să se prezinte din 6 în 6 luni la comisiile de evaluare, greutăţi pe care ministrul liberal nu le-a luat în considerare, deşi chiar eu - şi eu - i le-am adus la cunoştinţă. Toate acestea nu ar trebui contabilizate tot la capitolul "grija liberală faţă de pacienţi"?

Am putea să credem că nominalizarea de către PNL în fruntea Ministerului Sănătăţii a unui specialist din alt domeniu decât cel al Sănătăţii nu a fost cea mai potrivită soluţie. Acest onorabil specialist poate că este foarte bun în domeniul său de activitate. Însă, a cam tratat totul sub aspect contabil - număr de medicamente, număr de pacienţi, număr de asociaţii, şi nu sub aspect medical, adică urgenţe, tratamente, motivarea medicilor, îmbunătăţirea performanţei, dotări moderne etc.

Închei şi spun că, din acest punct de vedere, sunt convins, doamnelor şi domnilor colegi, că noul ministru al sănătăţii va aduce un suflu nou, la obiect, benefic în primul rând pacienţilor, fiind medic de profesie.

Prin urmare, consider că moţiunea simplă introdusă de PNL trebuie respinsă.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PSD mai are 21 de minute.

O invit la microfon pe doamna deputat Graţiela Gavrilescu.

Doamna deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar al PNL are 16 minute.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru şi stimaţi invitaţi,

Constatăm cu îngrijorare cum, în ultimele zile, domnul Nicolae Bănicioiu, actualul ministru al sănătăţii, şi-a făcut un scop în sine din a denigra şi de a distruge rezultatele muncii asidue a numeroşi specialişti.

Este adevărat că domnia sa este foarte tânăr şi că nu are experienţă, dar, dacă se întâmplă să fie aşa, de ce oare a fost desemnat să conducă un minister atât de greu, de care depind sănătatea şi viaţa românilor.

Aşadar, speranţele că domnul ministru înţelege ce are de făcut pentru ca reformarea sistemului sanitar să continue sunt limitate. Din acest motiv, mesajul meu se adresează în primul rând cetăţenilor României, care au dreptul să fie corect informaţi, şi tuturor specialiştilor, dar şi tuturor reprezentanţilor organizaţiilor care au contribuit la elaborarea listei medicamentelor compensate, ale căror probitate şi onestitate sunt supuse sub semnul întrebării prin declaraţiile publice făcute de domnul ministru.

Lista medicamentelor compensate în noua formă, propusă de domnul Eugen Nicolăescu în mandatul său de ministru şi aprobată entuziast, cu trei luni în urmă, chiar de domnul prim-ministru Ponta, nu este opera unui singur om, respectiv a celui pe care l-ar dori discreditat politic şi profesional domnul Nicolae Bănicioiu. Lista de medicamente compensate nu a fost nici măcar evaluată de către o singură persoană, ci, respectându-se procedurile internaţionale, proceduri standard, care presupun multe filtre, utilizate inclusiv în Marea Britanie sau Franţa, iar fiecare moleculă aflată pe această listă a fost evaluată atât din punct de vedere medical, al cost/eficienţei, dar şi al impactului financiar.

La acest proiect au lucrat numeroşi medici renumiţi, zeci de asociaţii de pacienţi, zeci de profesionişti - tehnocraţi ai Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Sănătate, forma sa finală fiind, repet, aprobată în Guvernul Ponta 2.

De asemenea, numeroase comisii de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi profesori doctori reputaţi au verificat munca efectuată în fiecare etapă.

În componenţa Comisiei de evaluare a contestaţiilor au fost numiţi cei mai exigenţi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, ai comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi ai Camei Naţionale de Sănătate, reprezentanţi ai industriei farmaceutice, practic toţi factorii implicaţi, persoane şi organizaţii onorabile, pentru a ajunge la un consens general şi astfel pacienţii să poată beneficia cât mai rapid de noile tratamente.

Or, dacă aceasta este realitatea, ce-l mână în luptă pe domnul Nicolae Bănicioiu, când dezinformează, acuzându-şi predecesorul de interese obscure, lipsă de eficienţă şi de voinţă politică.

Şi ce de trebuie ca profesioniştii amintiţi să devină victime colaterale ale acestui război inutil? Dar pacienţii? Şi mai ales pacienţii.

Stimaţi colegi,

Dacă este să vorbim din această perspectivă despre lipsă de voinţă politică, despre iresponsabilitate, atunci prima persoană care ar trebui arătată cu degetul este chiar domnul Nicolae Bănicioiu.

Acuzele false pe care le lansează cu detaşare în spaţiul public domnul ministru nu alină dureri, nu vindecă boli şi nu salvează vieţi.

Introducerea listei de medicamente compensate nu trebuie amestecată cu interesele personale sau politice, nici cu cele ale domnului Nicolae Bănicioiu sau ale apropiaţilor săi, nici cu ale PNL-ului, nici cu ale oricărui alt partid aflat la un moment dat la guvernare.

Aici este vorba despre sănătatea şi vieţile unor pacienţi, unii cu boli grave, care au nevoie disperată de ajutor şi care aşteaptă de prea mult timp noile molecule.

Reevaluarea noilor molecule, cu respectarea procedurilor standard de la nivel naţional, ar însemna o întârziere de cel puţin şase luni, timp în care ar muri oameni, iar altora li s-ar agrava afecţiunile.

Dacă domnul Nicolae Bănicioiu nu a avut curajul să-şi asume public termenul de noiembrie, decembrie sau 2015 pentru aprobarea noii liste, oare Guvernul Ponta 3 îşi va putea asuma politic, moral şi material efectele celor - cel puţin - şase luni de întârziere?

În ceea ce ne priveşte, Partidul Naţional Liberal nu poate fi învinuit de întârziere.

Pentru introducerea noii liste de medicamente, era nevoie de acordul finanţatorilor internaţionali asupra impactului bugetar pentru ca lista să poată fi trimisă spre avizare, acord care s-a primit la sfârşitul lunii ianuarie, după încheierea ultimei misiuni a FMI. De ce? Domnul Ponta poate să explice cel mai bine.

Acordul politic asupra promovării şi introducerii listei noi de medicamente compensate a fost obţinut abia în data de 23 ianuarie 2014, când a fost şi prezentat public de însuşi premierul României, Victor Ponta.

Sau poate când îşi dă cu presupusul domnul ministru Nicolae Bănicioiu nu cunoaşte aceste lucruri? Sau poate că-l depăşesc sau poate că vrea să îşi denigreze propriul şef sau poate că-l dezinformează şi-l pune în situaţii delicate?

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal nu depune moţiuni de dragul de a o face.

Partidul Naţional Liberal a depus moţiunea simplă pe care o susţin pentru că avem dovada faptului că toate procedurile tehnice, medicale, inclusiv impactul financiar care a primit acordul ministrului PSD pentru buget au fost realizate conform standardelor internaţionale şi au fost validate de către FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Din nefericire, domnul Nicolae Bănicioiu, încă din prima zi ca ministru al sănătăţii, a ţinut cu tot dinadinsul să ne arate profunda sa incompetenţă în fruntea domeniului pe care acum îl gestionează.

În numele tuturor celor care ne-au încredinţat mandatul de parlamentar, în numele beneficiarilor serviciilor de sănătate publică, în încheiere, îi spun doar atât domnului ministru: cel mai simplu şi cel mai sigur pentru noi toţi ar fi să vă daţi demisia. Cum însă, mai mult ca sigur, n-o veţi face, cereţi-vă scuze şi deblocaţi urgent introducerea noii liste de medicamente.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamna deputat.

Şase minute şi 30 de secunde din cele 16 pe care le aveţi.

Grupul parlamentar al Partidul Democrat Liberal, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru Nicolae Bănicioiu,

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Trebuie redată cetăţenilor încrederea în sistemul de sănătate prin accesul civilizat la serviciile medicale de care au nevoie, precum şi redarea demnităţii personalului medical. Obiectivul nostru general este un sistem de sănătate care sprijină şi oferă posibilitatea cetăţenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate şi care contribuie la creşterea calităţii acestora."

Am citat din Programul de guvernare al USL-ului, 21 decembrie 2012, PNL şi PSD.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Actualizarea listei de medicamente compensate a fost unul dintre angajamentele importante ale Guvernelor Ponta 1 şi 2, angajament care, alături de celelalte angajamente asumate de USL, în special în domeniul sănătăţii, pachetul de bază pentru servicii de sănătate, cardul electronic de sănătate, reforma în domeniul sănătăţii i-au convins pe români să-i voteze covârşitor în decembrie 2012.

Amânarea actualizării listei de medicamente compensate îngrădeşte grav dreptul la sănătate al pacienţilor români, fiind încă o dovadă a incompetenţei Guvernelor Ponta 1 şi 2 de a-şi îndeplini promisiuni asumate faţă de români.

Să vedem acum, pentru că noi lucrăm cu materialul clientului, care au fost principalele declaraţii ale protagoniştilor implicaţi în actualizarea implementării listei medicamentelor compensate.

21 martie 2010, domnul Eugen Nicolăescu îi cerea domnului prim-ministru, Emil Boc, să respingă actele normative pentru medicamente compensate şi coplată. Făcea acest lucru printr-o scrisoare deschisă adresată fostului prim-ministru Emil Boc.

7 februarie 2013, domnul Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii: "Harta medicamentelor compensate va fi modificată până în luna martie 2013. Astfel, începând cu luna martie 2013, românii vor avea acces la tratamente noi. Voi fi introduse peste o sută de medicamente pentru boli severe, cancer, boli pulmonare sau cardio-vasculare."

18 martie 2013, Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii: "Vom încerca să introducem în USL un calendar strict pe modul în care vrem să se aplice reforma în sănătate, pentru că astăzi - şi o spun deschis, domnul preşedinte Antonescu ştie - de aproximativ două luni, reforma e blocată de Victor Ponta. Trebuie să o deblocăm."

Victor Ponta, primul-ministru, declara în aceeaşi seară că nu s-a pus problema de blocat a niciunei reforme în sănătate pentru simplu motiv că ministrul Nicolăescu n-a venit în Guvern cu nicio reformă.

20 martie 2013, domnul Eugen Nicolăescu: "Referitor la actualizarea listei de medicamente compensate, până la sfârşitul lunii martie se va finaliza metodologia de introducere de noi medicamente pe listă, astfel încât de la 1 iulie 2013, 1 iulie 2013 - se amâna termenul din martie în iulie - pacienţii să poată avea acces la medicamente de ultimă generaţie. De asemenea, începând cu 1 iulie 2013, actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite se va face periodic, la fiecare 180 de zile cu noi produse." Nu numai că aveam listă de la 1 iulie 2013 agreată de guvern, dar urma ca, din şase în şase luni, s-o reactualizăm.

31 martie 2013, domnul Eugen Nicolăescu: "Noua listă a medicamentelor compensate trebuie adoptată până la 31 decembrie 2013, astfel încât să poată deveni operaţională la începutul anului 2014." - spunea domnul ministru Nicolăescu.

În 21 aprilie 2013, domnul Eugen Nicolăescu spunea: "Până la 15 mai 2013, colectivele comune vor lucra la revizuirea listelor compensate şi pe propunerile de suplimentare ale actualelor liste se va ţine cont de punctele de vedere ale pacienţilor." Nimeni nu mai înţelegea nimic. E iulie, e august, e sfârşitul anului sau începutul anului următor?

30 mai 2013, Ion Luchian, preşedintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României spunea: "Lista nouă de medicamente compensate şi gratuite ar putea intra în vigoare de abia în anul 2014, având în vedere că bugetul este mai mic decât în anul 2012."

Ministrul sănătăţii de la acea vreme, domnul Eugen Nicolăescu, spunea însă că: "Suntem într-o fază avansată cu noua listă de medicamente compensate. Sperăm că până la 15 iunie 2013 aceasta să fie gata, iar după aceea, timp de o lună, să fie cernută de către specialişti. Comisia de specialitate va avea o lună posibilitatea de a cerne medicamentele de pe noile liste, cel mai probabil termen pentru intrarea în vigoare a noii liste fiind 1 august 2013."

Deja în cinci luni de zile aveam patru termene de adoptare şi de implementare a noii liste de medicamente compensate. Incredibil!

4 iunie 2013, domnul Eugen Nicolăescu, declaraţie la Palatul Parlamentului: "Până pe 30 iunie 2013 comisiile de specialitate îşi vor spune punctul de vedere, iar până pe 15 iulie 2013 urmează să fie analizate aceste opinii de Comisia superioară a Ministerului Sănătăţii şi dacă nu vor fi contestaţii, de la 1 august 2013 va intra în vigoare."

Deci trebuia să avem listă de medicamente compensate conform angajamentelor şi declaraţiilor publice de la 1 august 2013.

2 decembrie 2013 - n-am putut să sar această declaraţie - Victor Ponta: "Mă bucur că am pierdut pariul cu ministrul sănătăţii în privinţa producţiei de vaccin produs la Cantacuzino." Nu era singurul pariu pierdut, era al doilea pariu pierdut, pentru că şi cel cu lista de medicamente compensate a fost pierdut.

23 decembrie 2013, domnul Eugen Nicolăescu: "Cele mai multe medicamente, incluse pe lista de compensate, care ar putea intra în vigoare odată cu pachetul serviciilor de bază, probabil de la 1 martie 2014, sunt pentru cancer, diabet, boli reumatice, prevenirea accidentelor vasculare şi hepatite virale. Noua listă dată publicităţii duminică a fost elaborată de 16 comisii cu peste 120 de medici, profesori şi academicieni."

7 februarie 2014, era înainte de a pleca din guvern. Domnul Eugen Nicolăescu: "Am ajuns cu realizarea reformei la 99%. Ar mai fi 1% care înseamnă două-trei acte normative." - mă scuzaţi, nu pot să mă abţin - a declarat domnul Nicolăescu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

V-aş ruga foarte mult să încheiaţi.

Domnul Tinel Gheorghe:

Închei imediat, domnule preşedinte.

25 martie 2014, Victor Ponta: "Bănicioiu va face într-o lună ceea ce nu a făcut Nicolăescu într-un an." Primul-ministru declarând că noul ministru al sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, va rezolva situaţia medicamentelor compensate într-o lună, două.

26 martie 2014, Victor Ponta domnului Bănicioiu: "Domnule ministru Bănicioiu, să faceţi ce zice popa, nu ce face popa. În cazul de faţă, predecesorul dumneavoastră în guvern, care de un an de zile ne-a tot zis că face lista de medicamente compensate şi a plecat din funcţie şi tot nu ne-a lăsat nicio listă."

Iar în 28 martie 2014, Nicolae Bănicioiu, noul şef al Ministerului Sănătăţii, spunea: "Compartimentul de evaluare de la Ministerul Sănătăţii, invocat de fostul ministru Eugen Nicolăescu, a fost compus dintr-o singură persoană care a evaluat toate cele 167 de molecule noi."

Este incredibil. V-am citat declaraţii publice, ele au fost unele halucinante, aşa, date anul trecut, vizavi de implementarea acestei liste, de aprobarea ei, de dezbaterile publice care au suscitat această listă şi mi-e greu să cred acum sau poate acum înţeleg de ce PNL-ul s-a codit foarte mult să semneze o moţiune de cenzură alături de noi şi să iniţieze o moţiune simplă, pentru că într-adevăr lucrurile ies la suprafaţă aşa, ca uleiul, vizavi de ce a însemnat Guvernarea USL între 2012 mai şi 2014 martie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Închei.

Partidul Democrat Liberal, deşi critică modalitatea în care a fost abordată această problematică foarte importantă a domeniului sănătăţii, va susţine însă moţiunea simplă iniţiată astăzi de PNL, pentru că tragem un semnal de alarmă Guvernului Ponta 3.

Domnule Bănicioiu,

Noi vrem un angajament clar aici...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Domnul Tinel Gheorghe:

...când veţi implementa noua listă a medicamentelor?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, Grupul parlamentar al PP-DD.

Domnule deputat, aveţi patru minute.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara, domnule preşedinte!

Bună seara, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Bună dimineaţa, domnule Eugen Nicolăescu! Bun venit în opoziţie!

Sistemul medical a ajuns să nemulţumească pe toată lumea.

Pacienţii sunt nemulţumiţi. Medicii şi asistenţii sunt nemulţumiţi, farmaciştii sunt nemulţumiţi, dar şi asiguratorii.

Cele trei boli ale sistemului - subfinanţarea, corupţia şi calitatea deficitară - au ajuns cronice datorită indiferenţei şi incompetenţei guvernanţilor.

De aceea, atunci când aţi cerut votul în Comisia pentru sănătate, v-am spus că nu vă pot acorda un cec în alb şi că votul meu va fi în funcţie de răspunsurile domniei voastre la 13 întrebări. Vă mai amintiţi?

Ce procent din PIB va fi alocat Sănătăţii?

Ce se va întâmpla cu coplata?

Când veţi debloca posturile din Sănătate?

Care va fi sistemul de compensare a medicamentelor?

Când reînfiinţaţi spitale desfiinţate? - particular Spitalul de Urgenţă Sf. Ioan din Iaşi.

Când se vor face spitale regionale? - particular Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi.

Ce veţi face pentru diminuarea exodului personalului medical?

Cum veţi asigura specialităţile deficitare în zonele defavorizate?

Ce se va întâmpla cu taxa clawback?

Ce veţi face pentru respectarea directivelor europene privind plata datoriilor către farmacişti?

Când apare noua Lege a sănătăţii?

Dar a malpraxisului?

Ce măsuri veţi lua pentru resuscitarea Institutului "Cantacuzino?"

Care vor fi măsurile pentru stimularea natalităţii?

Atunci nu mi-aţi răspuns.

Poate de aceea, la două săptămâni după ce aţi părăsit ministerul pe care l-aţi condus patru plus doi ani, depuneţi o moţiune simplă chiar împotriva propriului minister.

Bună dimineaţa, domnule Eugen Nicolăescu! Bun venit în opoziţie!

Poate acum puteţi răspunde, dar nu mai e nevoie pentru că pentru fiecare întrebare am depus câte un proiect legislativ în Camera Deputaţilor.

Grupul nostru parlamentar nu va susţine acest demers, moţiunea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat. Mai aveţi două minute şi 30 de secundă din partea grupului parlamentar.

Bun!

Domnul Attila-Zoltán Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Domnule ministru, (Domnul deputat Cseke Attila-Zoltán se adresează domnului deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu.)

Doamnelor şi domnilor,

Timp de doi ani, UDMR nu a fost la guvernare.

Nu am iniţiat, nu am semnat niciun fel de moţiune pe sănătate dintr-un motiv foarte simplu: nu pentru că nu aveam ce critica. Orice ministru al sănătăţii poate fi criticat în România şi în următorii 20 de ani. Sănătatea este cel mai delicat domeniu de condus într-un guvern.

Nu de mult, în Norvegia, a fost demisă doamna ministru pentru că oamenii, societatea era nemulţumită cu o alocare din PIB de peste 10% pentru domeniul sănătăţii.

În orice ţară, domeniul sănătăţii este un domeniu foarte delicat şi în orice ţară, în domeniul sănătăţii şi pe acest domeniu, ministrul poate fi criticat, este criticabil şi va fi criticat, indiferent din ce partid face parte.

Dar nu am iniţiat şi nu am semnat nicio moţiune pe sănătate, pentru că credem într-un alt model de abordare a sănătăţii. Un model mai echilibrat, un model care presupune moderaţie, care presupune dialog, care presupune responsabilitate de a discuta despre problemele existente şi de a privi cu responsabilitate problemele reale din sistemul sanitar.

Mie personal poate să-mi fie simpatic domnul Bănicioiu sau poate să nu-mi fie simpatic. Şi dumneavoastră, colegi parlamentari, aveţi o părere despre un ministru sau o persoană publică care poate fi favorabilă sau mai puţin favorabilă, dar cred că acceptăm cu toţii, indiferent de simpatii şi antipatii, că în trei săptămâni minuni nu se pot face. Nici măcar în domeniul sănătăţii.

Am citit această moţiune şi am înţeles că totul era pregătit.

Sigur că întrebarea este atunci de ce nu s-a făcut într-un an şi ceva? De ce? Poate au lipsit câteva criterii profesionale. Poate ne explicaţi, nu ştiu, am văzut din cei şase deputaţi liberali care au fost miniştri în guvernul USL - se discută foarte mult de Guvernul USL în această moţiune - trei nu semnează această moţiune. Poate ei ştiu ceva, ceea ce noi nu ştim.

Ar trebui să vedem cu responsabilitate care sunt problemele care ne-au condus aici.

Este nevoie sau nu este nevoie de listă de medicamente compensate? Cred că oricine dintre noi poate să spună în mod evident că este nevoie şi că trebuie găsite soluţii inclusiv financiare pentru susţinerea ei

Dar, aceste lucruri, din punctul nostru de vedere, trebuie privite cu responsabilitate şi trebuie făcute cu responsabilitate.

Şi ce trebuie noi să facem ca şi clasă politică când vorbim de sănătate şi când vorbim de educaţie, cel puţin pe aceste două domenii, este să avem moderaţie, să avem echilibru, să avem răspunderea cuvintelor şi să privim realitatea care nu întotdeauna este pozitivă, realitatea s-o privim în faţă, şi atunci vom putea acţiona întotdeauna responsabil.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru al sănătăţii,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, comisia de specialitate alături de care Comisia pentru sănătate a Senatului l-a audiat pe domnul ministru Bănicioiu înainte de învestire.

Atât atunci, cât şi acum, domnul ministru Bănicioiu a arătat cele mai bune intenţii de continuare a proiectelor anterior iniţiate, care vin în sprijinul bolnavilor şi care din motive numai de domnul fost ministru Nicolăescu cunoscute nu au fost implementate.

Dragi colegi,

Este cel puţin nedrept ca la nicio lună de la învestire să se aducă acuzaţii gratuite unui ministru pentru că nu a actualizat lista medicamentelor compensate, câtă vreme guvernele anterioare nu au iniţiat niciun demers în acest sens, iar domnul ministru Nicolăescu şi-a autoasumat termene pe care, în repetate rânduri, nici dânsul nu le-a respectat.

Nu putem însă vorbi de introducerea unor molecule noi fără a ţine cont de următoarele aspecte.

1. Consumul de medicamente în România a crescut an de an fără a se înregistra o îmbunătăţire a indicatorilor de sănătate, de unde rezultă necesitatea scoaterii de pe listă a medicamentelor neeficiente, concomitent cu introducerea celor noi.

2. Aplicarea unui calcul diferenţiat al taxei de clawback între medicamentele generice şi cele novative, care să minimizeze impactul financiar pe care producătorii de medicamente generice l-ar suporta la introducerea pe lista moleculelor, care, în proporţie de 90%, sunt inovative. Astfel, nu vor exista discontinuităţi în aprovizionarea cu medicamente ieftine, care dau preţul de referinţă.

3. Sustenabilitate financiară. Domnul fost ministru Nicolăescu, de profesie contabil, vorbeşte de impact zero pe un proiect de act normativ pe care l-a lăsat la cheie. Cum se poate estima, dragi colegi, un impact zero atunci când vorbeşti de 130 de medicamente preponderent inovative, al căror preţ, dacă ar fi calculat la minimum european, tot ar face o presiune de aproximativ 700 de milioane de lei asupra bugetului Ministerului Sănătăţii şi a Casei de Asigurări de Sănătate în 2014. Vreau să mă refer la data de 1 aprilie, termenul de punere în aplicare a listei, asumat de către domnul fost ministru Nicolăescu.

Ştiţi, dragi colegi, de câte ori a fost amânat termenul de aplicare a listei în decursul celor 15 luni de mandat al domnului Nicolăescu? De patru ori. De patru ori!, dragi colegi. De ce? Din cauza faptului că inclusiv domnul fost ministru Nicolăescu, care a afirmat cu tărie nu sunt influenţe financiare, nu a fost sigur de acest lucru. Afirmaţiile domniei sale au fost permanent contrazise de Casa de Asigurări Naţionale de Sănătate, condusă tot de un coleg de partid de-al dânsului, dar care a dat dovadă de mult mai mult profesionalism şi mai puţin populism.

Ultimul termen, dragi colegi, cel de 1 aprilie, a fost stabilit strategic, ca scop politic pentru a specula în folosul propriu încercarea succesorului de a fundamenta temeinic introducerea listei noi.

Un simplu calcul matematic ne arată că, dacă s-ar fi actualizat anual lista, impactul total, estimat de aproximativ 10% din valoarea medicamentelor compensate, s-ar fi redistribuit pe cinci ani, iar impactul anual ar fi fost de maxim 2%, procent acceptabil şi sustenabil într-o creştere anuală de buget. Astfel, s-ar fi asigurat accesul pacienţilor la terapii moderne, eficiente şi salvatoare a multor vieţi.

Mai mult decât atât, dragi colegi, la actualizarea listei, trebuie să se ţină seama de necesităţile populaţiei, şi nu de interesele şi presiunile producătorilor de medicamente.

Doamnelor şi domnilor,

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

Două secunde.

Ţinând cont de toate aceste aspecte, consider că domnul ministru Bănicioiu dă dovadă de responsabilitate şi, înainte de a lua hotărâre de asemenea amploare, doreşte să identifice adevăratele consecinţe ale deciziei, adevăratul impact financiar şi adevăratele metode prin care să rezolve probleme reale de sănătate ale românilor.

Deputat al Partidului Conservator, membru în Comisia pentru sănătate şi familie, Mircea Vicenţiu Irimie.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna deputat Bodgănici.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună seara, dragi colegi!

Bună seara, domnule preşedinte!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sărut mâna, doamnă!

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi deputaţi,

În primul rând, doresc să vă spun că sunt întru totul de acord cu subiectul abordat în moţiunea de astăzi, deoarece lista de medicamente compensate este un subiect de o importanţă deosebită pentru pacienţi.

Consider că actualizarea şi aprobarea listei de medicamente compensate nu trebuie amânate, aşa cum s-a întâmplat în ultimul an. Ceea ce nu înţeleg însă, este faptul că Guvernele Ponta 1 şi 2, deşi au avut la dispoziţie 666 de zile de guvernare, timp în care să rezolve această problemă deosebit de importantă, nu au făcut acest lucru. Probabil că atât ruperea USL-ului, cât şi această nereuşită în legătură cu această problemă sunt strâns legate de simbolistica acestui număr, număr fatidic.

Nu este chiar surprinzător că rezultatele guvernării USL sunt extrem de slabe în ceea ce priveşte sănătatea dacă avem în vedere că numai în anul 2012, în cele 238 de zile de guvernare ale USL-ului, la Ministerul Sănătăţii s-au perindat trei miniştri dintre care doi interimari, unul dintre aceştia fiind chiar domnul Victor Ponta. Ceea ce mă surprinde cu adevărat este că domnul ministru Nicolăescu, cel de-al patrulea ministru, dar cel întâi iniţiator al acestei moţiuni simple, nu a reuşit să reglementeze această situaţie.

Aşa cum s-a mai spus, şi după părerea mea proprie, destinatarul acestei moţiuni simple este chiar Domnia Sa, iar în titlul moţiunii eu aş fi spus: "Guvernele 2 şi 3 amână lista de medicamente".

Stimaţi colegi,

Chinurile facerii listei de medicamente compensate au început de anul trecut, nu vreau să mai spun încă o dată de câte ori s-au dat termenele şi s-au amânat. Vreau să vă spun un singur lucru. Că în ţările europene aprobarea unei liste de medicamente variază între 88 de zile în Austria şi aproape un an în Belgia.

În România, s-a ajuns la situaţia inacceptabilă ca acest interval să dureze peste 2000 de zile. Dar sunt de acord cu partea din moţiune în care se spune că domnul Bănicioiu nu a respectat termenul de 1 aprilie, cu atât mai mult cu cât în cadrul şedinţei de audiere a Domniei Sale de către Comisiile reunite de sănătate, şi-a asumat continuarea demersurilor şi proiectelor începute de domnul ministru Nicolăescu. La scurt timp, însă, după preluare, s-a ridicat de pe site-ul ministerului această listă.

Stimaţi guvernanţi,

Vă rog să ţineţi cont că noile tipuri de medicamente, ce urmează să fie introduse în listă, pot creşte considerabil şansa şi calitatea vieţii pacienţilor români, în special a celor cu afecţiuni cronice. Amânarea repetată de către Guvernul României a aprobării acestor tipuri de medicamente şi molecule cu indicaţii terapeutice noi nu face decât să prelungească agonia bolnavilor cronici şi să amplifice impactul lor.

Nu doresc guvernanţilor să ajungă să aibă nevoie de un medicament compensat şi să realizeze pe propria sănătate cât de importantă este această listă.

Aşa cum vă spuneam în începutul intervenţiei mele, sunt de acord mai ales că anul trecut şi anul acesta şi paradoxul lucrului este că marţea trecută am avut declaraţia politică exact pe tema acestei liste de medicamente pe amânarea ei, sunt extrem de interesată de ea. Dar, din păcate, nu pot să fiu de acord cu iniţiatorul acestui demers care, deşi a avut posibilitatea să rezolve această problemă, nu a făcut-o.

De aceea, mâine am să vă abţin la această moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Revenim la primul grup politic parlamentar.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Mihai Sturzu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Sunt foarte dezamăgit de faptul că astăzi mă aflu în faţa dumneavoastră pentru a combate o moţiune simplă depusă de cei pe care, în urmă cu o lună, îi numeam parteneri şi care au condus Ministerul Sănătăţii în ultimul an şi jumătate.

Înţeleg că timpul este relativ şi trece mai greu în opoziţie, dar să ştiţi că actualul ministru este în funcţie de doar câteva săptămâni. În timp ce dumneavoastră, domnule Nicolăescu, aţi avut la dispoziţie un an şi jumătate pentru a rezolva problema medicamentelor compensate.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din bancă):

Un an şi o lună.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Un an şi o lună.

În acelaşi timp, sunt stupefiat, deoarece, citind textul moţiunii dumneavoastră, am aflat că în România sunt cu mult mai mulţi pacienţi decât cetăţeni. Vorbiţi despre trei milioane de pacienţi care depind de această actualizare a listei de medicamente compensate care reprezintă, conform moţiunii dumneavoastră, între 10 şi 25 la sută din totalul pacienţilor, de unde se înţelege foarte uşor că România are între 12 şi 30 de milioane de pacienţi.

Această inadvertenţă demonstrează faptul că demersul dumneavoastră este unul pur electoral, iar acest lucru nu vă face cinste. Nu este normal ca în scopuri pur politicianiste să vă folosiţi de suferinţa unor oameni, un singur politician român a mai făcut acest lucru, iar numele lui este Traian Băsescu. Din păcate, în paranteză fie spus, observ că cel puţin preşedintele dumneavoastră de partid, domnul Crin Antonescu, împrumută tot mai mult din trăsăturile sale.

Domnule Nicolăescu, în calitate de fost ministru al sănătăţii, spuneţi că aţi lăsat această listă la cheie. Atunci n-ar fi trebuit să vă faceţi bagajele şi să renunţaţi la Ministerul Sănătăţii cu o lună înainte ca ea să intre în vigoare. Dacă un proiect atât de important, de care depinde viaţa foarte multor români era aproape de a fi gata, în condiţiile în care şi dumneavoastră l-aţi amânat de câteva ori, normal ar fi fost să rămâneţi pentru a-l duce la bun sfârşit.

Cu toate acestea, aţi acceptat să părăsiţi Ministerul Sănătăţii pentru cel de finanţe. Nu faceţi decât să confirmaţi un stereotip înrădăcinat în mintea cetăţeanului român, şi anume acela că politicienii încep proiect, dar niciodată nu le finalizează, iar întotdeauna le pasează altora şi încep să critice.

Ei, bine, dragi colegi liberali, noi nu vom face acest lucru. Ne-am asumat în faţa cetăţenilor români o serie de obiective, un program de guvernare şi avem de gând să le îndeplinim, să ducem această guvernare până la capăt, în 2016. Noi nu abandonăm la jumătatea drumului pentru că ne este teamă de ce vor spune sondajele, ci ne asumăm responsabilitatea cu bune şi cu rele.

Lista la cheie, de care vorbiţi, este mai degrabă la roşu, nu contest profesionalismul celor implicaţi în realizarea ei, dar, de fapt, cele 120 de persoane despre care vorbiţi s-au rezumat la o singură persoană. O singură persoană nu are cum să facă faţă cu succes volumului uriaş de muncă pe care această actualizare o presupune. Dovadă stă faptul că dacă iniţial au fost admise 130 de dosare, ulterior numărul lor a ajuns la 144.

Dacă aţi fi dorit într-adevăr să faceţi o treabă serioasă, atunci v-aţi fi uitat şi peste lista de medicamente deja compensate sau gratuite şi aţi fi observat că sunt multe vitamine sau preparate din Ginkgo-Biloba, a căror prezenţă pe această listă nu este neapărat necesară, dar care încarcă greu facturile ministerului. Acestea ar fi putut face loc unor molecule mult mai necesare cum ar fi cele din oncologie. Ceea ce aţi lăsat dumneavoastră la Ministerul Sănătăţii nu este o listă nouă, nici măcar refăcută, ci este o listă veche la care aţi adăugat molecule noi. Asta nu înseamnă nicidecum că aţi actualizat lista de medicamente compensate.

Dar dacă tot vorbim de ce aţi lăsat la Ministerul Sănătăţii, merită cel puţin menţionată situaţia de la Institutul "Cantacuzino". Şi acolo tot la cheie aţi lăsat lucrurile. Ar mai fi şi problema medicilor rezidenţi care în mandatul dumneavoastră nu şi-au primit bursele acordate de Guvern, ea fiind rezolvată de actualul ministru Nicolae Bănicioiu.

Dacă până acum sistemul de sănătate românesc a fost condus de contabili, acum în fruntea ministerului se află un medic, o persoană tânără, dar cu suficientă experienţă şi am încredere că va tăia nodul gordian al intereselor de acolo. Cât despre demersul dumneavoastră de a iniţia această moţiune, înţeleg procedeul democratic, dar nu înţeleg cum vă puteţi folosi de suferinţa unor oameni în scopuri electorale. Aceasta am avut de spus. Este evident că Grupul PSD va vota împotriva acestei moţiuni.

Mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aţi vorbit 4 minute, mai rămân 16 pentru Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Horia Cristian.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, Grupul parlamentar al PNL. Mai aveţi 9 minute şi 30 de secunde.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi şi colege,

Ne aflăm în faţa unei moţiuni care, aşa cum scrie în Dicţionarul explicativ al limbii române, este hotărârea unei adunări aprobată prin vot, prin care această adunare îşi exprimă punctul de vedere asupra unei probleme.

Constat că nu sunt foarte multe puncte de vedere contradictorii în această discuţie, dar vreau să mă întorc la faptul că, timp de 6 ani, actualizarea listei de medicamente a fost unul din punctele extrem de dificile în calea oricărui ministru.

Între cele două mandate ale domnului ministru Nicolăescu nimeni nu s-a atins de această listă de medicamente, probabil, pentru că şi-au închipuit că este o problemă mult prea complicată din punct de vedere medical şi financiar şi aşa este. Dar în fişa postului oricărui ministru, nu scrie că trebuie să fie farmacist sau profesor de farmacie, ci trebuie să se aplece cu atenţie asupra unei probleme extrem de delicate şi să aibă în vedere câteva principii. Să pună mai presus de orice pacientul şi interesul public.

În al doilea rând, să aibă în vedere nevoile celorlalţi actori din sistem, şi aici mă refer la medici, farmacişti, producători de medicamente. Să-şi bazeze deciziile pe contextul cultural, economic şi social al ţării în care trăim şi nu în ultimul rând să ia deciziile în mod transparent.

De aceea, trebuie să vorbim despre o actualizare versus o completare a listei şi trebuie să vorbim în special de un act de curaj politic, pentru că este într-adevăr un act de curaj politic să te bazezi pe decizii, să-ţi iei deciziile bazat pe părerea unui expert sau pe părerea unor mecanisme obiective şi transparente de evaluare a medicamentelor.

În şase ani de zile, foarte multe s-au schimbat, foarte multe medicamente s-au dovedit a fi mai puţin utile, unele dintre ele chiar inutile. Şi dacă vă puneţi problema legată de unde vin banii pentru această actualizare a listei, trebuie să vă spun următorul lucru. În urmă cu doi ani şi jumătate, NICE Internaţional, adică Institutul Naţional de Cercetare şi Excelenţă în Sănătate din Marea Britanie, a elaborat un studiu privind lista de medicamente compensate şi gratuite din România. Şi printre altele, în acest studiu, se face referire la 50 de molecule care se află pe listele din România, la vremea respectivă se aflau pe liste, din care numai primele două molecule de pe această listă induc cheltuieli inutile de 50 de milioane de euro anual.

Dacă facem această referire şi extrapolăm aceste cifre la cele presupuse 120 de milioane de euro, cât ar costa extinderea acestei liste, vom vedea că, de fapt, impactul financiar trebuie să fie undeva spre zero.

Al doilea lucru pe care îl sublinia acest raport este acela că politica de preţuri care se practică în România este o politică toxică şi este o politică mecanicistă care şi-a depăşit demult efectele şi care a avut ca efect secundar stimularea exportului paralel care are un efect extrem de dăunător asupra mecanismelor de sănătate din România.

Şi, nu în ultimul rând, trebuie să vedem faptul că orice decizie luată pe această listă de medicamente trebuie să fie supusă unui mecanism de transparenţă foarte bine pus la punct. Pentru că, din păcate, aşa cum spunea şi domnul ministru Cseke, orice ministru al sănătăţii în România este supus oprobriului public. Şi în mod evident, trebuie să demonstraţi în orice clipă, domnule ministru, transparenţă totală în procesul de luare a deciziilor şi trebuie să demonstraţi că primul lucru la care vă gândiţi este bunăstarea pacienţilor şi a publicului larg.

Vreau să-l citez pe domnul Tonio Borg care este comisar european pentru sănătate. "Sănătatea nu e doar de competenţa ministrului sănătăţii, ci este ceva care trebuie luat în considerare de toţi miniştrii. Fie că e vorba de ministrul justiţiei în probleme de discriminare, fie că e vorba de ministrul de finanţe. Desigur că ministrul de finanţe are o sarcină dificilă în această perioadă, toată lumea vrea mai mult, nimeni nu vrea taxe şi peste tot se doreşte tăierea cheltuielilor. Însă este nevoie de investiţii în sănătate dacă vrei să ajungi la un standard minim şi trebuie să investeşti în tehnologii moderne dacă e vorba să economiseşti mai mult. Asta ar fi o veste bună pentru ministrul de finanţe. Sănătatea este o oportunitate."

Se referea domnul Tonio Borg la standarde. În Europa există un standard nenumit în sănătate, acela al 8 la sută din PIB cheltuială publică şi privată în sănătate. România se apropie timid către 5 la sută. Dar ceea ce o diferenţiază foarte mult de Germania sau de Statele Unite este faptul că Guvernul investeşte din bugetul de stat sub 2 la sută din acest buget pentru politicile de sănătate, în timp ce în Germania investiţiile sunt de 14 la sută din bugetul de stat şi în Statele Unite ating 22 la sută din bugetul de stat, în condiţiile în care se cheltuieşte 24 la sută pe armată.

Vă înţeleg reţinerea în promovarea acestei liste. Şi este clar că această reţinere este legată de impactul bugetar posibil pe care îl poate avea. Dar vreau să vă aduc aminte că unul din rolurile esenţiale pe care le are un ministru al sănătăţii este acela de a "se bate" cu ceilalţi miniştri pentru bunăstarea românilor şi pentru sănătatea românilor. Mi-ar fi plăcut să văd astăzi aici, alături de ministrul sănătăţii, să-l văd pe primul ministru, să-l văd pe ministrul finanţelor, pe ministrul bugetului şi, de ce nu, pe cel care a fost eminenţa cenuşie a bugetelor din ultimii 20 de ani, pe domnul Gherghina.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aţi vorbit şase minute. Mai rămân patru minute.

Doamna deputat Podaşcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Aş vrea să încep prin a vă spune că Grupul Partidului Social Democrat consideră că pacienţii au dreptul să beneficieze de medicamente compensate şi de un sistem medical care să-i respecte.

Finalizarea listei de medicamente compensate şi aprobarea pachetului de servicii de bază sunt două dintre angajamentele importante asumate de Ministerul Sănătăţii şi de actualul Guvern. Dar întrebarea mea, stimaţi colegi liberali, este de ce nu i-aţi atras până acum atenţia domnului Nicolăescu că trebuie să-şi facă treaba. Că trebuia să facă lista de medicamente compensate încă de acum 5 ani.

De ce, domnule Nicolăescu, ne promiteţi din 2008 că faceţi acest lucru şi nu l-aţi făcut? De ce nu aţi fost în stare să respectaţi bolnavii care aveau nevoie de medicamente compensate în ultimul an şi jumătate cât aţi fost ministru? Ce s-a întâmplat cu studiile de fezabilitate pentru spitalele de urgenţă care au costat milioane de euro? Unde sunt spitalele construite? Ce aţi făcut cu programul de vaccinare împotriva cancerului de col uterin pentru fetiţe? Poate ne spuneţi, domnule ministru Nicolăescu, şi cum recuperăm milioanele de dolari pe care i-aţi cheltuit pe vaccinuri toxice la "Cantacuzino"?

Vă mai amintiţi de aceste lucruri?

Stimaţi colegi din PNL,

Eu cred că domnul Nicolăescu nu ştia cum să vă arate cât de slab a fost ca ministru al sănătăţii şi atunci a depus o moţiune simplă, iar acum, din opoziţie, încercaţi să daţi lecţii Guvernului. Dacă eraţi aşa de pricepuţi şi ştiaţi atât de multe lucruri despre sănătate, de ce nu le-aţi aplicat atunci când aţi fost la guvernare?

Răspunsul este simplu. Este mult mai uşor să stai pe margine şi să comentezi şi să nu te preocupe soarta românilor decât să-ţi daţi cu părerea ca pe stadion. Ieşirea dumneavoastră de la guvernare şi această moţiune simplă arată cât de puţin vă pasă de soarta românilor, cât de puţin îi pasă lui Crin Antonescu să facă bine acestei ţări.

Din păcate, Crin Antonescu astăzi a preluat din atitudinea noului său mentor politic Traian Băsescu. Dacă vă pasă atât de mult, de ce nu aţi rămas în Guvern să rezolvaţi situaţia din sănătate? De ce v-aţi dus cu toţii după Crin Antonescu?

Aţi avut din partea premierului Ponta şi a PSD-ului tot sprijinul pentru a rezolva problemele din sănătate. Dar Crin Antonescu a scos PNL-ul de la guvernare, pentru că el crede că va ajunge mai repede preşedinte din opoziţie. Şi a făcut acest lucru fără să se gândească la dumneavoastră, fără să se gândească la sănătate sau la oamenii care au nevoie de medicamente compensate, pentru că nu au bani să şi le cumpere.

Stimaţi colegi liberali,

Aţi început să spuneţi nu la tot ceea ce face actualul Guvern şi îmi pare rău să văd acest lucru, pentru că sunt măsuri pe care ni le-am asumat împreună. Singurul da pe care vi-l aduceţi din ce în ce mai bine aminte este cel pe care l-aţi spus din 2004 până în 2007. Atunci aţi spus da lui Traian Băsescu şi acum, în 2014, faceţi acelaşi lucru.

Acest Guvern din care, din păcate, dumneavoastră, liberalii, lipsiţi astăzi, a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. A consolidat stabilitatea macroeconomică a României, a redus inflaţia la un minim istoric şi a crescut de patru ori rata de absorbţie a fondurilor europene. Mai mult decât atât, acest Guvern a crescut salariul minim şi a dat profesorilor şi medicilor debutanţi mai mulţi bani. Sunt rezultate pe care le-am obţinut împreună.

În schimb, diferenţa dintre noi, stimaţi colegi liberali, este că în timp ce dumneavoastră aţi ales să plecaţi cu domnul Antonescu pentru interesele unui singur om, noi am decis să rămânem la guvernare pentru interesele tuturor românilor.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat, patru minute din partea grupului, plus dreptul la replică, că vi s-a pronunţat de atâtea ori numele, încât nu mai vreau să comentez.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Poate la dreptul la replică o să mă mai gândesc pentru final de tot. Deocamdată, cred că ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mă ceartă domnul Tinel Gheorghe, zice că nu vi-l dau eu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte, deocamdată cred că trebuie să spunem următoarele lucruri. Faptul că am depus această moţiune şi a suscitat dezbatere este un lucru bun. Eu cred că lucrul cel mai important este că oamenii văd că punem în discuţie o temă importantă pentru viaţa lor.

Faptul că unii din colegii noştri astăzi, inclusiv ministrul, n-au înţeles, dar n-au înţeles nimic din faptul că trebuiau să discute de temă şi nu de atacuri la persoană şi demagogie ieftină, e problema lor, nu e problema mea.

Problema mea este alta, în schimb. Că avem o clasă politică care se duce şi dă bună ziua electoratului. Şi electoratul crede că această clasă politică este serioasă, că e interesată de viaţa oamenilor şi ei vin aici şi fac atacuri aiurea, în loc să spună da, această listă are următoarele probleme sau n-are probleme şi nu vrem s-o facem. Sunt multe de spus, dar sinceritatea şi cinstea ar fi fost lucrurile cele mai importante pe care poate toţi le-ar fi apreciat. Şi cei care sunt în sală şi cei care se vor uita la televizor şi cei care vor transmite mesajele care s-au spus aici.

Îmi e greu să spun lucruri care, în mod normal, nu pot fi spuse. Şi anume, atunci când eşti într-un guvern, eşti echipă. Şi dacă eşti în echipă şi partidul tău hotărăşte să stai acolo, atunci faci ce spune acea echipă. Sigur, îi mulţumesc domnului Tinel că a adus în discuţie o serie de inconsecvenţe, dar care, dacă cineva îi trece peste simplele declaraţii, ar înţelege un lucru foarte simplu.

Într-adevăr, la vremea respectivă, Guvernul nu dorea să facă nimic în domeniul sănătăţii. Iar noi eram cei care făceam presiune mereu, şi mereu, şi mereu. Dovadă, făceam un pas înainte - trei înapoi, un pas înainte - trei înapoi. Aşa a fost lupta un an de zile în anul 2013, până când am reuşit să convingem şi organizaţiile internaţionale că e nevoie de reformă serioasă în România şi s-au pus condiţionalităţi în Raportul de ţară şi în Scrisoarea de intenţie.

E prima oară când vedeţi sănătatea introdusă condiţionalitate în Scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional. Asta oare nu spune nimic? Asta oare nu dă de gândit unora sau altora? Sigur, e uşor să vii să faci şmecherii ieftine la acest microfon, oricine se pricepe la asta, iar unii numai la asta se pricep. Dar nu asta ne interesează.

Ne interesează că anumite lucruri trebuie făcute ştiinţific. Şi trebuie făcute respectând etape, de aceea anul 2013 a fost un an în care s-a muncit etapă cu etapă, până când s-a ajuns la o listă finală.

Sigur că am văzut că s-au încurcat ani, doi ani, un an jumate, şase ani, iarăşi declaraţii politice, fiecare e liber să le facă, dar nimeni n-a spus, domnule, care era procedura care trebuia respectată? Cum trebuia să se facă acest drum? Şi când s-a terminat, s-a terminat cu bine, s-a terminat... poate că voi aveţi dreptate, poate că voi aveţi dreptate. Deci, dacă se dorea o discuţie profesionistă, aşa trebuia purtată.

Din păcate, tânărul nostru ministru a venit cu atacuri la persoană crezând dă el e cel mai deştept din lumea asta. Îi doresc să fie cel mai deştept. Îi doresc să fie cel mai bun, îi doresc să aibă cele mai bune rezultate. Dar aşa n-o să le aibă niciodată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cornel Buicu.

Aveţi cuvântul, în numele Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Consider această moţiune o autentică autocritică a fostei conduceri a Ministerului Sănătăţii. Şi aş vrea de la început să spun că atunci când mă refer în prezentarea mea la fosta conducere a Ministerului Sănătăţii, nu mă refer la doctorul Raed Arafat.

Ne spune fosta conducere că a constatat că odată cu schimbarea componenţei Guvernului, multe angajamente din Programul de guvernare USL sunt doar promisiuni fără rezultat.

Partidul Social Democrat continuă aplicarea programului USL în domeniul sănătăţii. În calitate de ales USL, vreau să vă aduc aminte că Programul de guvernare "România puternică" prevede printre altele, în domeniul sănătăţii, compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri reduse, extinderea sistemului SMURD la nivel naţional, dar şi recondiţionarea ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor.

Ne spuneţi că aţi asistat la retragerea unor proiecte importante, că se încearcă diverse tergiversări şi justificări şi că PNL şi-a respectat angajamentul luat în faţa populaţiei. Vreau să vă citez dintr-un comunicat al Asociaţiei producătorilor de medicamente generice din România, postat pe site-ul propriu în luna februarie 2014: "Propunerile nu schimbă nimic nici pentru pacienţi, nici pentru industria producătorilor de medicamente generice, menţin o politică extrem de nocivă care ignoră nevoile pacienţilor şi distrug investiţiile făcute de producătorii de medicamente generice care au capacităţi de producţie în România." Şi ca să continui: "Promisiunile fostei conduceri a Ministerului Sănătăţii s-au dovedit doar vorbe în vânt."

N-o spun eu, n-o spune PSD, o spune preşedintele acestei asociaţii care cuprinde industria farmaceutică locală, care are capacităţi de producţie în România şi la Bucureşti, şi la Baia Mare, şi la Cluj, şi la Timişoara şi la mine, la Târgu Mureş. Ei produc 1500 de medicamente, au peste 8000 de angajaţi direct, produc peste 15 mii de locuri de muncă în industriile conexe, exportă 200 de milioane de euro produşi în România şi aduc aproximativ 1,5 la sută la PIB.

Legat de transparenţă şi de consultări, pot să vă spun că personal n-am fost invitat şi nu am participat la niciuna din aceste întâlniri la Bucureşti sau la nivel regional, iar aceasta este poziţia majorităţii membrilor comisiilor pentru sănătate din Parlamentul României. Aşa că transparenţa şi consultarea poate că au existat, poate au fost doar pentru a bifa o procedură. Nu cred că Partidul Naţional Liberal are vreo vină pentru vorbele în vânt, aruncate de un reprezentant al său. Dar vreau să-i atenţionez atât pe colegii liberali, dar şi pe ceilalţi colegi deputaţi despre modelul de vorbe în vânt folosit de fosta conducere a Ministerului Sănătăţii în relaţia cu pacienţii, cu industria farmaceutică, cu reprezentanţii profesioniştilor din sănătate şi să nu mai creadă toate aceste vorbe în vânt.

Cât despre cheie, cred că fosta conducere a Ministerului Sănătăţii a plecat cu tot cu cheie. Pentru că nemulţumirile sunt multe, sunt mari şi sunt din ce în ce mai multe pe măsură ce timpul trece.

Vreau să transmit pe această cale un mesaj de mulţumire din partea Parlamentului României, a Grupului Partidului Social Democrat, către asociaţiile de pacienţi, către profesionişti, către medici, care au lucrat într-adevăr benevol şi cinstit la întocmirea listei. Îi asigur că munca lor nu a fost în zadar. Ce este bun trebuie să continue.

Fosta conducere dă vina pe un ministru care în primele două-trei săptămâni de activitate a trebuit să demineze bombele lăsate de foştii. Şi aici vreau să vă aduc aminte doar de plata burselor, ca să nu mai vorbim de Institutul "Cantacuzino".

Ministrul Bănicioiu este al 24-lea ministru al sănătăţii. Fosta conducere a condus patru ani, aproape cinci ani, reprezentând 18,75% din timp. Cu alte cuvinte, trebuie să vă asumaţi, pe lângă realizările din sistemul de sănătate, şi 18,75% din nemulţumirile acestui sistem.

Fosta conducere este un lansator de fumigene. Scoate fum ca să nu se vadă realitatea. Această moţiune este o fumigenă. Cum tot o fumigenă este şi lansarea tuturor proiectelor importante, inclusiv lista de compensate aşteptate încă din 2012 în ultima săptămână de activitate.

Pacienţii români au nevoie de medicamente. Au nevoie de medicamentele care au efectul cel mai bun, la cel mai mic preţ posibil. Şi medicii au nevoie de aceste medicamente pentru a reuşi să aibă aceleaşi posibilităţi terapeutice cu colegii lor de peste tot din lume.

Vreau să-l felicit pe noul ministru pentru gestul curajos de a retrage de pe site propunerile aruncate acolo în grabă. Vreau să-l atenţionez pe ministrul Bănicioiu să aibă grijă la toate fumigenele, la toate bombele plasate de fosta conducere. Şi aş vrea să-l mai compar pe ministrul Bănicioiu cu Făt-Frumos. El este obligat să facă într-o lună-două ce alţii n-au fost în stare să facă într-un an sau doi, sau mai mulţi. Pentru toate aceste vorbe în vânt, pentru lansatorul de fumigene, pentru plasatorul de bombe din sistemul de sănătate românesc, Grupul Partidului Social Democrat nu va vota această moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

La drept la replică, domnul deputat Tinel Gheorghe. Se pregăteşte doamna deputat Ana Birchall. Dar din cele patru-cinci pagini pe care le-aveţi, doamnă deputat, v-aş ruga frumos să tăiaţi aşa, în diagonală, să rămâneţi cu unul scurt până în trei minute.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Bănicioiu,

Domnule fost ministru Eugen Nicolăescu,

Vă pronunţ numele ca să fim foarte clar înţeleşi. Partidul Democrat Liberal n-a încercat prin intervenţia prezentată la această tribună decât să facă un "rechizitoriu" al declaraţiilor publice şi al compatibilităţii faptelor cu acele declaraţii publice, plecând de la această "amărâtă" listă de medicamente compensate. Dacă a fost atât de rea această guvernare care noi am spus că e toxică de la început pentru România - USL - spuneţi-o, fraţilor, aici, la tribună, şi spuneţi cât v-a fost de greu şi ce-aţi suferit în aceşti doi ani de guvernare USL. Altfel, sunteţi părtaşi la guvernarea asta păguboasă şi toxică pentru România din mai 2012 până în momentul de faţă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doamna deputat Birchall. Aveţi cuvântul, doamnă deputat. Trei minute, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Mă încearcă un sentiment de repulsie când văd argumentele parlamentarilor PNL scrise cu atât de multă lejeritate în această moţiune simplă. Îmi dau seama cât de puţin valorează viaţa pentru colegii noştri liberali. Nu este posibil, stimate colege şi stimaţi colegi liberali, să transformi nenorocul celor trei milioane de pacienţi români într-un avantaj electoral, spunând cu zâmbetul pe buze că diferenţa între viaţă şi moarte a acestor oameni stă într-o moţiune simplă depusă în Parlament.

Dacă dumneavoastră, stimaţi semnatari ai acestei moţiuni, aveaţi dreptate şi viaţa a trei milioane de români stă în actele normative pe care fostul ministru al sănătăţii le-a adus în dezbatere publică, atunci vă întreb direct şi vă rog să-mi răspundeţi: de ce aţi plecat de la guvernare, de ce aţi lăsat la greu, dragi colegi şi foşti parteneri de alianţă, sistemul de sănătate, atunci când ştiaţi că peste doar câteva zile i-aţi fi vindecat miraculos pe cei trei milioane de pacienţi români de care faceţi vorbire în această moţiune? Se pot accepta multe în politică, dar să foloseşti destinele unor oameni suferinzi pentru a câştiga un mic avantaj electoral pare un lucru foarte josnic.

Dacă domnul fost ministru al sănătăţii avea lucrurile sub control şi a lăsat la cheie, după cum vă exprimaţi, lista medicamentelor compensate, de ce nu a rămas să-şi ducă la sfârşit misiunea începută? De ce a plecat rapid către Ministerul Finanţelor? Poate numai pentru ca să ofere câteva pretexte copilăreşti, în opinia mea, ale PNL, pentru ieşirea de la guvernare?

Lipsa de responsabilitate a Partidului Naţional Liberal şi în special a liderilor săi va deveni legendară. PNL, în special fostul ministru al sănătăţii, este ca un medic chirurg care în mijlocul operaţiei se ridică şi pleacă fără să se uite înapoi, fără să-l intereseze dacă pacientul supravieţuieşte sau nu. Acesta este interesul pentru pacienţii români demonstrat prin gesturile politice de către administraţia PNL a Ministerului Sănătăţii. Vieţile a trei milioane de români şi sănătatea acestor pacienţi nu a contat pentru PNL. Mai important pentru ei a fost să-şi găsească motive şi tertipuri prin care să renunţe la responsabilitatea guvernării care se pare că apasă prea greu pe umerii acestora.

Pe 7 februarie, domnul fost ministru al sănătăţii şi-a făcut bagajul să plece la Ministerul Finanţelor. Abia pe 26 februarie şi-a dat domnul ministru demisia din Guvern. La nici o lună de la ruperea USL din cauza PNL şi de la vacantarea postului de ministru al sănătăţii, vine astăzi cu această moţiune golită de orice sens şi morală.

Nouă ne pasă, stimaţi colegi de la PNL, de fiecare român care suferă în spitalele din România. Şi aş vrea, domnule ministru, fost ministru al sănătăţii, să vă dau un simplu exemplu: v-am interpelat de nenumărate ori despre situaţia de boli cronice de la Spitalul Tutova din colegiul pe care-l reprezint în Vaslui. Timp de un an, vasluienii mă rugau la rândul lor să-i ajut cu redeschiderea acestui singur spital din zonă. Ştiţi ce mi-aţi răspuns, domnule fost ministru al sănătăţii? Că lucraţi din plin la elaborarea strategiei naţionale de sănătate pe anul 2014-2020 şi că vreţi în continuare să reduceţi numărul de unităţi spitaliceşti cu internare continuă.

Eu cred că un asemenea răspuns spune totul despre această moţiune pentru care, din punctul meu de vedere, Partidul Social Democrat nu numai că va vota împotrivă, dar n-are cum să susţină o asemenea caricatură de moţiune.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al PSD mai are două minute.

Liderul grupului.

Domnule ministru Nicolăescu, dacă doriţi, după aceea, să vă dau dreptul la replică. Corect, aveţi dreptate. Şi dumneavoastră aţi fost lider atâta timp.

Domnul deputat Marian Neacşu, după care dreptul la replică domnului Nicolăescu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Câteva foarte scurte consideraţii.

Prima dintre ele, credeam că automoţiunea a fost inventată şi patentată de colegii de la PDL. Constat că se poartă şi la alte case. Nu mi-aş fi dorit să ajungem la zona aia.

A doua chestiune, am asistat aici în lungul timp dedicat acestei moţiuni şi corect dedicat acestei moţiuni la o mulţime procedee care ţin de retorica parlamentară: fandări, înţepături, eschive, lucruri care într-un fel sau altul sunt oarecum fireşti.

Din nefericire am uitat să facem legătura între ceea ce se întâmplă în această sală cu ceea ce se întâmplă dincolo de aceste ziduri, cu modul în care problemele pe care le discutam astăzi trebuiau să răspundă unor imperative absolut necesare în sistemul pe care l-a păstorit, eu spun că bine, domnul Nicolăescu, şi sunt convins că-l va păstori şi mai bine Nicu Bănicioiu.

Din aceste considerente, vreau să vă fac părtaşi la un mesaj, unul dintre multele pe care le primesc în fiecare zi, în zilele mai proaste, câteva sute, în zilele bune, câteva mii. Absolut întâmplător pe acesta l-am citit pe data de 24 martie şi am să vă rog să-mi permiteţi să vi-l citesc şi dumneavoastră. Este un fapt de viaţă şi cred că înainte de orice altceva şi moţiunea, şi dezbaterea ei ar fi trebuit să răspundă faptelor de viaţă, aşa încât ceea ce reflectă acest articole până la urmă, din nefericire, corespunde într-o măsură mai mare decât ne-am dori-o realităţii.

Este, şi am aflat în cursul acestei zile de astăzi, un articol scris în "Gândul" de un ziarist, părinte, tânăr de altfel, Anca Simina se cheamă. Se intitulează "Rabdă, aşteaptă şi taci!"

"Să mă ierţi, Mara. Locul în care te-am născut nu e nici pe departe aşa cum te las eu să crezi în fiecare zi. Ţii minte? Joi, erai palidă şi moale, lipită de bluza mea bej, arzând şi oftând cu o nesfârşită durere. Te-am îmbrăcat încet şi ţi-am promis o plimbare. Scurtă, lungă, nici eu nu ştiam. O mamă în locul despre care îţi vorbeam, dezbrăcat de poveşti, nu ştie niciodată în drumul lung spre Spitalul de urgenţă cât va dura. Sau unde vom ajunge.

În holul larg al primirilor de urgenţă te-ai bucurat să vezi copii atât de mulţi, livizi, febrili, urcând sau coborând din ambulanţe. «Unde se duc ei, mami? Merg la teatru cu un pat magic? Mergem şi noi la teatru mai târziu?». «Cam da...», încercam să-i spun.

În primul spital ai trecut cu un curaj nebun de doi chirurgi. O încăpere în care te lua pe sus curentul, un pat de consultaţii pe care un copil cu braţul pătat de sânge s-a ridicat sub ochii tăi. În două ore, doi pediatri, un set de analize incomplet - şi dovedit apoi şi inutil - şi două diagnostice. Tu, tot mai rău.

«Nu ştim ce este. Cel mai probabil o infecţie. Şi nici nu v-aş interna aici. Avem foarte mulţi copii cu viroze şi nu sunt locuri în care să vă pot izola.»

E unul dintre cele mai mari spitale pentru copiii din Bucureşti. Dar nu-i nimic, mergem la altul. Rabdă.

Alt medic. Unul blând. Ai învăţat şi spui deja mecanic: «Mă cheamă Mara. Am trei ani. "Sora" mea este cenuşăreasă. Acum mă doare burtica.»

Alte analize. Aceleaşi de acum trei ore repetate. Şi tu eşti tot mai rău. «Unde mergem, mami? Mai mergem la teatru?» «Mergem mai bine să luăm o păpuşă.» Te scutur în maşină iar numărând minutele bob cu bob în aşteptare. Încă o oră şi rezultate complete, pe care cei dinainte nu le ceruse măcar, încep să vină. E rău. Dar nici ei nu ne pot ţine totuşi peste noapte. În locul în care te-am născut nu e liber decât un singur pat de copil într-un salon cu încă un alt copil contagios, cu altă boală, şi mi se spune franc: «Rămâneţi pe riscul dumneavoastră sau mergeţi, mai bine, la privat.»

Aşteaptă. După patru ore şi cinci pediatri o luăm de la capăt. Îmi pun o mână pe inimă şi închid ochii. E ceva necunoscut înăuntru, ca un întuneric, ca plumbul.

«De ce plângi, mami?» «Mi-e frică, Mara». Tac. În labirintul nesfârşit adorm cât aşteptăm într-o parcare. Încă o oră-două. Încă un pediatru. Încă un set de analize. Acelaşi pentru a treia oară. Ei ne primesc. Rămânem. O voce blândă loveşte însă abrupt în timpane. «Ziua de spitalizare vă poate costa între 600 şi 1500 de lei. E bine să staţi două-trei zile». Câţi părinţi pot oare să accepte asta?

«Hai acasă, mami!»

«Mergem şi acasă, dar acum e târziu. Rămânem aici. E un hotel pentru copii. Primim o cameră doar pentru noi.»

«Vreau acasă, mami! Nu mă mai doare nimic acum.»

În clădirea albă plină de ecouri, în care nu e niciodată noapte, pe un coridor impecabil, cu feţe vesele, trasate pe pardoseală, mi-am plâns atunci cele mai amare lacrimi. Îţi storceau cu greu ultima picătură sângele rămas în venele cât un fir de bumbac într-un început hotărât de deshidratare. Apoi ţi le-a umplut la loc, ore la rând, prin fluturaşul acela ciudat pe care l-ai primit să-l creşti mare. I-ai făcut pat, i-ai dat «mâncare şi apă» şi l-ai eliberat după trei zile să zboare singur înapoi la mama lui. Tu, Mara, ai curaj. Pe mine însă să mă ierţi. În locul în care te-am născut sunt bani de decontări fictive de medicamente, de manageri de spitale cu carnet de partid, dar nu se pot amenaja, măcar în vechile saloane comuniste, încăperi de doi pe doi, cu un pat şi un scaun, în care copiii cu infecţii de orice fel să poată fi protejaţi de ceilalţi.

Aici se închid spitale vechi şi în loc nu pune nimeni nicio cărămidă. În locul în care te-am născut întâlneşti tot mai mulţi medici minunaţi şi tot mai puţini funcţionari în halate albe care n-au însă încredere unii în alţii şi nici măcar un sistem unitar prin care banalii indicatori de sânge să poată fi citiţi la unison. Aşa se decontează aceleaşi analize de trei ori, în doar câteva ceasuri.

În locul de care îţi spun, aşa dezbrăcat de fantezii, un ministru al sănătăţii vine în şedinţa de Guvern cu o lege mizerabilă căreia îi spune reformă şi spune atât: «Asta este capacitatea noastră intelectuală». În loc să plece, este propus să fie promovat şef la finanţe. Sănătatea este un minister pe care nu-l vrea nimeni.

«Rabdă, aşteaptă, taci!», ni se tot spune. Îngropaţi în frici şi obişnuiţi de mici să rezistăm fără aşteptări decente, ghidaţi cumva, din amintiri, de forţa propriilor mame trecute prin situaţii mai cumplite în camera de gardă de altădată, ne antrenăm, fără s-o ştim, la fel, copiii. Mai bine bolnavi, acasă, decât în neant. Mai bine trataţi după instinct decât îngrijiţi cum merită.

Tu, Mara, eşti din nou bine. Poate alte mii, zeci de mii de copii, de părinţi fără economii pentru situaţii de criză, fără spitale decente, coşmarul abia acum începe. Ei rabdă. Eu, Mara, nu mai aştept de mult nimic. Dar tu, tu să nu taci."

Cred că nu mai e nimic altceva de spus.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule Neacşu.

Domnul deputat Nicolăescu, dreptul la replică.

După care, domnul ministru Bănicioiu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Sunt în al 14-lea an în Parlament şi am văzut multe, şi am auzit multe. Şi de fiecare dată m-am uitat la tribune unde au fost invitaţi şi le-am cerut scuze şi iertare pentru faptul că parlamentarii nu-i reprezintă de foarte multe ori.

Astăzi am văzut acelaşi lucru. Ministrul, care nu se angajează cu nimic, care nu spune când o să facă anumite lucruri, care de fapt transmite un mesaj îngrozitor de rău pentru cetăţeni: "Ştiţi? O luăm de la început. C-aşa suntem noi mai deştepţi decât ăilalţi."

Dar au stat un an lângă noi la guvernare şi n-au spus nimic. Nici că e bine, nici că e rău, nici că vor, nici că nu vor. Când îi ataci că nu fac ce trebuie şi au spus că fac, vin imediat şi spun: "Păi, tu ai fost un neprofesionist!"

E greu de acceptat şi e greu de înţeles un asemenea mod de a face politică. E greu de acceptat şi de înţeles un asemenea mod de a-şi bate joc cineva de oameni.

Stimaţi colegi,

Din păcate, şi discuţia de azi, după cum vedeţi, e purtată între câţiva dintre noi. Pe restul nu i-a interesat. Restul ar fi trebuit să fie aici să vadă care sunt problemele importante ale oamenilor. Iar această problemă este una dintre cele mai importante.

Şi, după toată atitudinea reprezentanţilor Partidului Social Democrat care până ieri veneau şi-mi spuneau: "Ce bine faceţi. Vă rog frumos, ajutaţi-mă şi pe mine". Sper ca doamnei Birchall spitalul de la Tutova să i-l deschidă domnul Bănicioiu... peste o sută de ani, că în curând nu are cum să-i facă acest lucru.

Eu un singur lucru vreau să vă spun. După toate discursurile PSD-ului de azi am înţeles simplu, simplu, simplu de tot: am făcut extraordinar de bine că i-am lăsat să-şi rupă gâtul la o guvernare de care-şi bat joc. PNL-ul nu trebuie să cauţioneze această guvernare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamnă deputat, vă rog frumos, luaţi loc în bancă. Cu tot respectul pe care vi-l port.

Domnul ministru Bănicioiu.

Domnul Árpád e supărat? Aveţi vreo nemulţumire? Nu. Asta am vrut să vă-ntreb.

Vă rog frumos, domnule ministru Bănicioiu, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Doar câteva concluzii mai doresc să spun. Cred că s-a spus cam tot ce se putea spune. Şi toate aceste luări de cuvânt mă fac să cred că nu m-am înşelat atunci când i-am răspuns domnului ministru Nicolăescu. Cred că moţiunea simplă trebuia s-o depună contra Domniei Sale. Şi văd că şi colegii Domniei Sale din opoziţie şi-au dat seama de acest gest de ipocrizie politică pe care l-a făcut Domnia Sa. E aberant totuşi să vii să depui o moţiune simplă la trei săptămâni de la plecarea de la minister, mai ales că acele reforme pe care le tot enunţai public şi te angajai, şi te lăudai că le vei face erau promise în perioada în care erai nominalizat la un alt minister. Deci, apropo de cinste, onestitate şi mod corect de a face politică, că tot îl invoca cineva mai devreme aici.

Vreau să vă spun că oricând sunt dispus să am un dialog, pe argumente, cu oricine şi mai ales cu cei din opoziţie. Şi cred că am învăţat foarte multe şi din dezbaterea de azi, şi de când am fost ales parlamentar. Pot să am oricând o discuţie chiar în contradictoriu, dar bazată pe argumente, cu un om interesat de sistem, cum e domnul deputat Horia Cristian. Întotdeauna voi face acest lucru, pentru că e un profesionist al sistemului şi vine, cum a venit şi azi, cu argumente care pot fi luate în considerare, nu gesturi sau declaraţii politice. Vorbim de sănătate, nu vorbim neapărat de interesele Partidului Naţional Liberal sau de interesele PSD-ului, aşa cum, în finalul dezbaterii de azi, practic, a dat arama pe faţă domnul ministru Nicolăescu şi ne-a spus, de fapt, clar care a fost motivul. A vrut să separe apele. A vrut să lase PSD-ul, vai, dragă, poate ne rupem noi gâtul, că, după marile realizări pe care le-a făcut Domnia Sa, erau toate şansele. E, s-ar putea să-l contrazicem şi sper ca atunci să fie la fel de optimist ca şi acum.

De asemenea, cred că şi ceilalţi colegi care au vorbit aici, şi mă bucur că domnul deputat PDL, domnul Tinel Gheorghe, a făcut un remember cu multe declaraţii politice, multe dintre ele chiar şi eu le uitasem, şi foarte multe dintre ele adevărate. Nu mai are niciun sens să le comentăm.

Totuşi, pentru că trebuie să-i readucem aminte şi domnului Nicolăescu, apropo de modul în care s-a făcut atât de... sau a luat decizii într-un mod atât de profesionist, la venirea la conducerea ministerului, poate îşi mai aduce aminte că a retras Ordinul nr.1285 de evaluare a medicamentelor noi pe listă şi l-a retras de la publicarea în Monitorul Oficial, chiar din primele zile de mandat. De aceea n-a avut metodologie pentru evaluare. Am lăsat lucrul acesta la final, ca să înţeleagă totuşi ce a căutat şi pe la conducerea acelui minister. E foarte uşor să acuzi... sau poate n-a ştiut. Probabil... consilierii cred că l-au sfătuit, a retras ordinul şi a trebuit să reia procedurile de la capăt. De aceea a pierdut atât de mult timp şi n-a putut să fie gata lista aşa cum o anunţase prin 2013, nu ştiu, martie, prima dată, după aia... aşa... şase luni a pierdut atunci, după care a trebuit...

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

mi-a impus primul-ministru.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Nu, că nu primul-ministru îi spune ministrului. Nu dialoghez cu sala, dar e o părere a unui coleg de-al dumneavoastră, deputat PNL, şi n-aş vrea să rămână indus în eroare. Nu i-a impus nimeni nimic niciunui ministru, nici domnului Nicolăescu. Miniştrii propun, Guvernul ia în discuţie. Domnia Sa a spus tot timpul că e capabil să facă această listă foarte repede, că va fi gata la termenele avansate şi toate au fost depăşite şi iată unde s-a ajuns.

Deci nu sunt un adept al reformelor mult trâmbiţate, dar fără rezultate.

Şi în încheiere, înainte de concluzia dumneavoastră proprie şi personală, în funcţie de care veţi da votul mâine, vreau să îi mai răspund unei alte colege, cred că de la PNL, de ce nu am continuat toate reformele domnului Nicolăescu, toate propunerile. Pentru că în fapt niciuna nu a avut o chestiune consistentă. Şi, repet: toate cele bune le voi continua, chiar şi lista de compensate e o idee extraordinară, dar n-a fost pusă în practică. Deci nu ştiu ce aş fi putut continua. În celelalte cazuri, de exemplu cum este Institutul "Cantacuzino", iarăşi un proiect anunţat şi în Guvern, la cheie, era terminat de nu ştiu câte ori, trâmbiţat public. Ne-am angajat şi bine că n-au ajuns dozele de vaccin la pacienţi!

Cam aşa sunt tot restul de reforme lăsate de domnul Eugen Nicolăescu. E bine să n-ajungă la pacienţi.

Şi dacă mai vreţi, mai continuăm. Că putem vorbi şi de proiectele, cele două, retrase de pe site. Văd că vă pare foarte rău de ele, dar nu mi-aţi explicat niciodată, nici mie, nici conducerii ministerului, cum totuşi voiaţi să scădeţi preţul la medicamente, când de fapt voiaţi să-l creşteţi. Chiar credeţi că era în avantajul pacienţilor să crească preţul la medicamente?!

Păi, nu. Eu cred că am înţeles foarte bine. Dar asta mă surprinde, că dumneavoastră, care aveţi o pregătire economică, n-aţi reuşit să dialogaţi cu propriul minister. Poate era mai bine să externalizăm tot ministerul, că asta era politica, sau sensul reformei pe care o promovaţi.

Până una-alta, faptul că acele două proiecte au fost scoase din dezbatere, până când ministerul îşi va face un punct de vedere, nu trebuie adus din afara ministerului, şi cred că domnul ministru ştie foarte bine, cred că trebuie dezbătut în minister şi urmărit interesul pacientului şi al ministerului. Deci cred că e foarte bine că am făcut lucrul acela şi în continuare vă stau la dispoziţie.

Vă mulţumesc. Şi sper ca memoria să fie de lungă durată pe viitor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dragi colegi...

Drept la replică. Domnul Tinel Gheorghe, drept la replică.

Vă rog frumos.

Ce să mai ziceţi? Nu mai ziceţi nimic.

Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveţi cuvântul.

Dar v-a lăudat să ştiţi, n-a zis de rău!

Drept la replică la laudă n-am mai auzit până acum. Dar aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Domnul ministru Nicolae Bănicioiu mi-a pronunţat numele. Aş vrea însă să spun că acea prezentare făcută de Grupul parlamentar al PDL e o critică la guvernarea USL, nu la mandatul domnului ministru Nicolăescu, pentru că Domnia Sa a fost o rotiţă acolo. Domnul prim-ministru Victor Ponta nu era un observator FIFA care avea datoria să contabilizeze greşelile ministrului Nicolăescu, avea obligaţia să pună în practică reforma în sănătate, aşa cum s-a angajat prin programul de guvernare.

Şi închei spunând că am avut impresia la un moment dat că PSD-ul vrea să ne prezinte aici, să ne aducă aminte unora, care suntem născuţi înainte de '89, celebrele piese de la Radio România Actualităţi, teatrul radiofonic. Eu întotdeauna ascultam "Noapte bună, copii". Bănuiesc că n-aţi vrut, stimaţi colegi de la PSD, să ne prezentaţi acum, la sfârşitul moţiunii simple pe sănătate, un citat dintr-una dintre poveştile pe care le ascultam cu plăcere: "Dormiţi liniştiţi! PSD-ul veghează la sănătatea noastră". Că tocmai asta nu face!

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dragi colegi, vă urez o seară frumoasă.

Domnul vicepreşedinte Motreanu va prelua sesiunea de întrebări şi interpelări.

Ne vedem mâine, la ora 8,30, pentru declaraţii politice, şi la 10,00 pentru plenul Camerei Deputaţilor. La 13,30, pentru plenul reunit.

Mulţumesc foarte mult.

O seară frumoasă!

După pauză

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Bună seara!

Continuăm partea doua a şedinţei, partea consacrată răspunsurilor orale la interpelări din data de 31 martie 2014.

Anunţ în sală prezenţa domnului secretar de stat Liviu Stancu, din partea Ministerului Justiţiei, şi a doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Pentru Ministerul Justiţiei au fost adresate pentru această şedinţă trei interpelări: din partea doamnei deputat Pocora Cristina Ancuţa, nu este în sală, din partea domnului deputat Dalca Ştefan Petru, nu este în sală, şi din partea doamnei deputat Mincă Liliana, PP-DD. Nu este în sală.

Atunci am rugămintea la secretarul de stat să trimită răspunsuri în scris parlamentarilor.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, am spus că este prezentă în sală doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Interpelarea a fost făcută de către domnii deputaţi Florin Costin Pâslaru şi doamna deputat Roşca Lucreţia, din partea Partidului Social Democrat.

Am să o rog pe doamna secretar de stat să dea răspuns interpelării făcute.

Doamna Georgeta Bratu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc.

Interpelarea se referă la calculul discriminatoriu al pensiilor şi situaţia pensionarilor care se încadrează în categoria condiţiilor deosebite de muncă.

Prin adoptarea Legii nr.338... Nu ştiu, aş vrea totuşi să vorbesc liber, pentru că interpelarea vizează un domeniu foarte tehnic şi, dacă aş citi atâtea pagini, s-ar putea să nu se înţeleagă foarte clar.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Cum doriţi dumneavoastră.

Doamna Georgeta Bratu:

În 2006 a apărut Legea nr.226 care a reglementat introducerea în Legea nr.19 a altor categorii care se încadrează în condiţii speciale de muncă. Acest act normativ prevedea împărţirea punctajului realizat de persoanele care lucrau în aceste condiţii la 25 de ani stagiu de cotizare, faţă de 35 cât prevedea legislaţia pentru bărbaţi sau 30 pentru femei. În aceste condiţii, punctajul mediu realizat de aceste persoane era mai mare decât cei care ieşiseră în condiţiile Legii nr.19 până la apariţia Legii nr.226. Acest lucru a condus la obţinerea unor pensii mai mari decât celelalte categorii de persoane.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010, stagiul de cotizare standard a crescut, astfel punctajul persoanelor care lucrau în astfel de condiţii scăzând.

Pentru a atenua această disfuncţie, s-au introdus în Legea nr.263 două elemente noi, respectiv, acordarea a 50% din punctajul mediu pentru perioadele cât s-a lucrat în condiţii speciale şi crescând şi stagiul de cotizare cu 50%. În aceste condiţii, s-a încercat să se atenueze creşterea stagiului de cotizare standard de la 25 de ani la 35 de ani.

Acum, persoanele care au ieşit la pensie pe Legea nr.226 manifestă nemulţumiri în legătură cu cuantumul pensiei, considerând că cei care au ieşit la pensie pe Legea nr.263 au fost beneficiarii celor două sporuri menţionate mai sus.

Din verificările efectuate, într-adevăr, există anumite discrepanţe între aceste categorii de persoane, dar aşa cum dintotdeauna s-a întâmplat, odată cu intrarea unei noi legi în vigoare, nu se poate acoperi spectrul tuturor beneficiarilor, astfel încât să nu existe diferenţe între aceştia.

Totodată, din ultimele întâlniri pe care le-am avut cu sindicatele din diferite domenii care lucrează în condiţii speciale s-au constatat manifestări sau solicitări total opuse şi, ca atare, Ministerul Muncii a luat în calcul verificarea unor speţe standard, astfel încât să putem demonstra influenţa fiecărui act normativ în parte asupra pensiei şi în funcţie de aceasta, să luăm decizia corectă.

Celelalte motivaţii şi elemente tehnice se regăsesc în punctul de vedere pe care l-am transmis Parlamentului.

Mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu pentru răspuns.

Dacă iniţiatorii interpelării doresc să intervină. Doriţi? Da.

Invit la microfon pe doamna deputat Roşca Lucreţia.

Doamna Lucreţia Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc doamnei ministru a Ministerului Muncii şi doamnei secretar de stat, doamna Bratu, pentru efortul de a ne răspunde la întrebarea pe care ţin neapărat să specific că am adresat-o Ministerului Muncii, în ultimul an, de 4 ori. Deci după cele 3 tentative eşuate, trebuie să mulţumesc că, în sfârşit, la ultima întrebare pe care am pus-o ni se dă un răspuns.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Interpelare.

Doamna Lucreţia Roşca:

Interpelare. Numai că, doamnă ministru secretar de stat, nu mă satisface răspunsul Domniei Voastre, întrucât interpelarea mea şi a domnului deputat Pâslaru era cu scopul de a afla care este efortul bugetar şi câţi pensionari care se află în pensie la data de astăzi, sunt discriminaţi de art.169 din Legea nr.263/2010, articol care exceptează de la calculul, de la majorarea punctului de pensie cu 50% pentru Grupa 1 şi 25% pentru Grupa 2 pe cei intraţi în pensie cu condiţii speciale începând cu Legea nr.19/2001.

Noi suntem parlamentari ai municipiului Galaţi, unde pensionarii respectivi, foşti siderurgişti, sunt aproximativ, la ora aceasta, în plată, 3.200, deci pentru 3.000 de oameni care se consideră nedreptăţiţi şi discriminaţi de calculul legii pensiilor următoare celei după care au ieşit ei, adică majoritatea, 19/2001, consider că răspunsul nu este mulţumitor. O să mai insist, deoarece este aproape ca şi depusă o iniţiativă legislativă în sensul modificării acestui articol.

Mulţumesc mult.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Da. Am înţeles. Dacă doamna secretar de stat Georgeta Bratu mai are ceva de adăugat şi...

Domnule Pâslaru, doriţi acum dumneavoastră, înainte?

Atunci vă rog să aşteptaţi şi-i dau cuvântul domnului deputat.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi eu mă alătur observaţiilor făcute de colega mea. E vorba de 3.000 de pensionari, deci un număr foarte mic, care aşteaptă un răspuns şi cred eu că este bine să le dăm un răspuns concret şi la obiect, aşa cum ne-aţi dat răspunsuri la celelalte întrebări şi interpelări.

Înţeleg că aveţi formulat, doamnă secretar de stat, şi un răspuns scris. Sunt convins că acel răspuns este mult mai elaborat şi sunt convins, dacă nu sunt eu convins, e bine să ne convingeţi prin răspunsul pe care ni-l daţi şi cu amănuntele pe care le-a cerut şi doamna deputat Roşca şi căreia eu mă alătur.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Da. Invit la microfon pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu. Şi eu cred că acest răspuns necesită şi un răspuns în scris. Bănuiesc că sunt foarte multe detalii pe care le-aţi cerut şi probabil că dânsa nu le-a avut astăzi la dispoziţie.

Doamna Georgeta Bratu:

Da. Răspunsul este mai elaborat. În schimb, în ceea ce priveşte efortul financiar, aşa cum o să se regăsească şi în răspunsul scris, trebuie spus că nu poate fi făcută o estimare decât la mia de potenţiali beneficiari, întrucât această lege, la vremea când a apărut, a lăsat la latitudinea pensionarului să-şi aducă adeverinţă şi să depună cerere pentru calculul pe Legea nr.226.

La noi se regăsesc, în baza de date, codificaţi numai pe categorii de pensie, iar cei care au condiţii speciale se regăsesc sub aceeaşi siglă toţi. Nu există pe Legea nr.226, pe Legea nr.19, pe 263, ceea ce e foarte greu să stabileşti.

Pe de altă parte, cei 3.000 de pensionari din Galaţi nu sunt singurii, pentru că Legea nr.226 are o anexă care cuprinde toate zonele cu condiţii speciale din ţară şi o să vedeţi că sunt foarte multe.

Şi, ca atare, nu putem stabili exact care e efortul financiar, întrucât dacă vom promova şi probabil că se va întâmpla acest lucru, că se va lua o decizie în sensul recalculării acestor dosare, atunci va trebui să se lucreze pe fiecare dosar în parte şi identificarea acestora se poate face numai pe dosar.

Mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

Tot pentru această şedinţă au mai fost depuse alte trei interpelări, două din partea domnului deputat Nazare Alexandru, pentru Ministerul Transporturilor şi pentru ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine. Pentru cele două interpelări, ministerele anunţate mai devreme solicită amânare. Şi, de asemenea, încă o interpelare, din partea domnului deputat Munteanu Ioan, pentru Ministerul Sănătăţii unde, la fel, se solicită amânare din partea ministerului.

Cu aceasta, închid şedinţa de astăzi. Vă urez o seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,51.