Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 9,06.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Dan-Ştefan Motreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Deschid şedinţa de astăzi, 23 aprilie 2014, şedinţă consacrată declaraţiilor politice.

Săptămâna trecută, cei care au deschis seria declaraţiilor politice au fost reprezentanţii opoziţiei. Săptămâna aceasta ar fi trebuit să fie reprezentanţii puterii. Constat că nu se află niciun reprezentant al puterii în sală, drept urmare am să dau cuvântul unui reprezentant al opoziţiei şi am să-l invit la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru. Se pregăteşte domnul deputat Virgil Guran.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Se pare că şi astăzi, pentru deputaţii puterii este valabil dictonul că pauzele lungi şi dese sunt cheia marilor succese, pentru că în nicio ţară din Uniunea Europeană nu se întâmplă acest lucru. Senatorii puterii şi-au acordat, ieri, cu generozitate, o lună de vacanţă europarlamentară.

Propun ca toţi românii să primească, concomitent cu senatorii, o lună de concediu plătit din bugetul Senatului. În fond, legea ar trebui să fie aceeaşi pentru toţi. În plus, am avea timp să savurăm marea ciolaniadă - pungi, făină, ulei, zahăr şi nelipsitele gogoşi electorale.

Oare nu au citit măcar Constituţia? Oare nu au aflat că, măcar teoretic, treaba lor este să legifereze? Oare chiar avem nevoie de ei, din moment ce noi am fost la referendum şi am decis să avem un Parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari?

Şi dacă tot îşi doresc o vacanţă electorală, îi aşteptăm pe 1 Mai la una mai exotică, într-o zonă specială de maximă siguranţă publică, la Pungeşti.

Sper ca legea mea privind limitarea la maximum, două a numărului de mandate să-i mai scoată din Parlament pe cei obişnuiţi să doarmă în jilţurile privilegiate ale puterii.

V-aţi săturat? Nu staţi în casă, dacă vă pasă.

Doar cu un vot puteţi să-i trimiteţi în vacanţă. Definitiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Guran. Se pregăteşte domnul deputat Ioan Benga.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică: "Despre iniţiative parlamentare".

Rolul nostru este de a veni cu iniţiative parlamentare, de a găsi soluţii pentru reglementarea şi legiferarea corectă în România şi mulţi dintre noi ne-am luat acest rol în serios.

Vreau să mă refer la două aspecte care vizează, de fapt, iniţiative economice care ar ajuta atât zona pe care o reprezint, iar una dintre ele chiar întreaga economie naţională.

Prima se referă la trecerea unui teren în patrimoniul Consiliului Local Câmpina. Un teren care stă degeaba, un teren pe care nu-l mai foloseşte nimeni, care a avut nişte clădiri, unde s-a furat tot, unde nu păzeşte nimeni nimic şi - stupoare - venind cu această iniţiativă legislativă de a trece terenul şi a-l folosi, a face o bază de agrement, pentru că nu mai avem terenuri acolo - stupoare din punctul meu de vedere - la Senat a fost respins. De cine? De către reprezentanţii puterii. Au invocat de fiecare dată, în fiecare comisie, că trebuie să se treacă printr-un circuit, printr-o hotărâre de guvern. S-a făcut şi acest lucru. Nici aşa nu s-a acordat terenul şi mă întreb până când Guvernul României vrea să rămână o agenţie imobiliară care să acorde aceste terenuri şi aceste clădiri pentru dezvoltarea zonei.

Am văzut că nu merge acest lucru, am încercat încă ceva. Am încercat şi am convins 151 de colegi parlamentari să venim cu o iniţiativă legislativă şi să simplificăm acest proces. Toate clădirile, toate activele care stau degeaba şi sunt în patrimoniul Guvernului să poată să treacă la comunităţile locale şi să fie folosite de comunităţile locale pentru dezvoltare.

Se pare că şi acest lucru se tergiversează şi nu înţeleg de ce doar uneori câte o hotărâre de Guvern poate să rezolve acest lucru şi doar punctual şi doar pentru anumiţi acoliţi ai puterii şi doar anumite active care trec cu un scop, de regulă scopul de a sta puţin pe la consiliile locale şi apoi să fie înstrăinate către particulari pe preţuri de nimic.

Deci nu înţeleg de ce nu se doreşte odată să reglementăm şi acest lucru şi vă dau un exemplu. Sunt localităţi în care există unităţi militare care au clădiri unde au fost cazaţi militarii şi, în momentul de faţă, acele clădiri nu se mai folosesc la nimic. Decât să le luăm, să creăm locuinţe sociale, într-o săptămână să rezolvăm acest lucru, mai bine le ţinem în paragină, să se dărâme şi luăm bani de la comunităţi şi ne apucăm să construim tot felul de blocuri de necesitate, cu bani mulţi, pentru vreo firmă care este clienta unui partid şi care umple buzunarele atât ale celor care lucrează pe acolo, cât şi ale celor care hotărăsc unde se construieşte şi ce se construieşte.

Mă întreb dacă vom reuşi - această lege va intra foarte curând în plen -, mă întreb dacă vom reuşi să avem discernământ şi să avem curajul să votăm odată şi ceea ce nu vrea Guvernul, adică să-i mai luăm din puteri Guvernului şi să-l lăsăm să se ocupe de ceea ce are de făcut, pentru că observăm că nu prea e în stare, de regulă, să facă ce trebuie în ţară. Un exemplu - mă uitam ieri-alaltăieri - cu inundaţiile, propagandă multă, ies pe la televizor, se plimbă cu o bărcuţă în apă de 20 de centimetri, dar soluţii nu găsesc. Şi nu găsesc soluţii pentru că nu ştiu să conducă.

Eu consider că un departament, un sistem, este condus prin oamenii care fac parte din sistemul respectiv, şi nu aşteptând toată lumea cu gura căscată să vadă ce spune şeful ăl mare, primul-ministru - nu mă refer numai la primul-ministru actual, în general avem această politică - şi aşteptăm soluţia de la el.

Cred că un conducător trebuie să-şi pună oamenii la treabă. Sunt destui oameni care ar putea să rezolve problemele în ţară, dar ori nu sunt lăsaţi, ori sunt dezinteresaţi.

Sper să reuşim împreună să creăm un sistem prin care instituţiile statului să funcţioneze, economia să funcţioneze şi cei care au capacitatea să facă ceva în ţara asta să fie încurajaţi şi să fie stimulaţi pentru a face acest lucru.

Acest lucru ar trebui să se rezolve mai repede, pentru că altfel economia noastră, din păcate, s-ar putea să ajungă aşa cum a ajuns economia Greciei şi să fie prea târziu să mai rezolvăm ceva. Eu mă refer la o economie care nu mai funcţionează, pentru că economia Greciei încă este mult peste nivelul nostru, dar este într-o prăbuşire totală.

Vă mulţumesc.

Deputat de Prahova, Guran Virgil.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Benga şi se pregăteşte domnul deputat Cosmin Necula.

Domnul Ioan Benga:

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte: "România, poziţie consecventă şi coordonată în legătură cu situaţia externă din Ucraina şi Moldova"

Aşa cum urmărim de mai multe săptămâni, escaladarea tensiunilor şi violenţelor concertate din estul Ucrainei ridică mari semne de întrebare la nivelul NATO şi al Uniunii Europene. Putem spune că pacea din Europa este pusă în pericol, dar speranţa o reprezintă în continuare dialogul diplomatic cu Federaţia Rusă.

Implicarea Rusiei în evenimentele din Ucraina este evidentă, iar dorinţa acesteia de a-şi alipi o bucată importantă din Ucraina reprezintă o certitudine. Spre exemplu:

• Forţele separatiste proruse continuă să controleze administraţia regională din Doneţk, în estul Ucrainei, după ce au respins acordul de la Geneva privind detensionarea situaţiei din această ţară. La nivelul populaţiei informaţiile abundă în confuzii. Majoritatea locuitorilor din regiunea Doneţk (estul Ucrainei) se opune alipirii la Rusia, însă consideră nelegitim guvernul prooccidental de la Kiev, manifestându-se pentru federalizare, o federalizare, s-o recunoaştem, cerută pe fondul presiunii rusofone.
• Miliţii proruse au ocupat sâmbătă televiziunea publică din localitatea Kramatorsk, din estul Ucrainei, au întrerupt transmisia posturilor naţionale ucrainene şi au conectat televiziunea rusă.
• "Rusia şi-a suplimentat trupele la frontiera cu Ucraina ca răspuns la instabilitatea din aceasta ţară", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Iertaţi-mă, dar Ucraina este o ţară unde tocmai a avut loc o lovitură de stat militară şi este normal ca orice ţară să ia măsuri de precauţie pentru a-şi asigura securitatea", a declarat cu tupeu Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin.

Aşadar, ce am urmărit cu atenţie la televizor că s-a petrecut în Ucraina nu e adevărat, nu a fost o revoluţie populară - o voinţă în spiritul democraţiei, ci o lovitură de stat militară, iată cum interpretează după bunul-plac Rusia evenimentele democratice din ţara vecină.

Din fericire, la toate nedreptăţile ce scriu istoria Ucrainei în aceste zile, România a avut şi continuă să aibă o poziţie clară, consecventă şi bine coordonată.

Ne-am raliat pe o singură voce şi am rostit ferm că trebuie păstrată integritatea teritorială a Ucrainei, că trebuie sprijinit procesul democratic. Extrem de important pentru România este modul în care sprijinim, în aceste zile, Moldova, pe care trebuie să o protejăm să nu fie prinsă, la rândul său, în aceste conflicte şi să îşi continue drumul european şi democratic pe care l-a ales. Conotaţiile pot deveni dramatice pentru Moldova şi o pot întoarce în trecut la stadiul de enclavă sovietică, în condiţiile în care autorităţile separatiste din Transnistria au trimis, săptămâna trecută, Moscovei o cerere oficială de alipire la Federaţia Rusă.

România rămâne într-o zonă fierbinte, la graniţa cu Ucraina şi cu Moldova, dar trebuie în continuare să ne ridicăm la înălţimea cerinţelor parteneriatului NATO şi celor de ţară membră a Uniunii Europene. Recunoaşterea acţiunilor militare propuse în forţă de Rusia reprezintă o violare flagrantă a dreptului internaţional, după cum bine puncta Victor Ponta.

România a dovedit şi dovedeşte în continuare că este un partener foarte credibil şi serios. Noi suntem la frontiera NATO şi a Uniunii Europene, ne aflăm, din punctul de vedere al poziţionării geo-strategice, la frontiera cea mai fierbinte.

Ca membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, consider că în cazul în care Moscova dă curs solicitării Transnistriei de alipire la Federaţia Rusă, România va avea o poziţie tranşantă, identică cu cea a partenerilor internaţionali din Uniunea Europeană şi din NATO. România susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar şi cea a Ucrainei.

La fel ca şi primul-ministru Victor Ponta, afirm că, în ceea ce priveşte politica de securitate a României, toate instituţiile statului "vorbesc aceeaşi limbă", iar acest fapt benefic nu poate fi pus la îndoială.

Vă mulţumesc.

Deputat Colegiul nr.1 Reşiţa, Ioan Benga.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cosmin Necula şi se pregăteşte doamna deputat Cristina Nechita.

Domnul Cosmin Necula:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Schimbarea".

Parcă am fi blestemaţi mereu să ne întoarcem de unde am plecat. Ne uităm la politicianul român al ultimului deceniu: continuă să profereze aceleaşi injurii, continuă să atenteze la morala românească, calcă în picioare bunul-simţ. Nu are un discurs european, nu se gândeşte la strategii transnaţionale, înjură şi urlă de la tribună, pentru că-i place să se audă vorbind, sau poate că are un singur talent, să înşire vorbele într-un melanj ce sună patriotic şi naţionalist. Nu contează că urlă desprins de contextul internaţional şi nu înţelege cine este cu adevărat. I se pare că se arată bărbat şi apoi plin de spume se uită saşiu în public şi întreabă: "V-a plăcut? Sunt bun!" O singură voce feminină îl susţine din public, ca un ecou din ce în ce mai slab. Oamenii se întorc scârbiţi spre casă şi se gândesc: oare când se termină acest circ, oare când vom fi mândri de cine ne reprezintă? Sătui de peroraţiile pseudoeconomice, scârbiţi de soluţiile sale găsite acum, în pripă, după zece ani de lipsă de idei şi conflict permanent din care se hrăneşte, oamenii refuză tot ce are o conotaţie politică, demonizează fiecare instituţie care într-un stat european reprezintă democraţia. Dar omul politic al ultimilor zece ani nu este singur, are susţinători, are adepţi, are ucenici gata să se sacrifice pe altarul său, discreditând tot ce este bun, fiecare încercare de corectare a greşelilor, fiecare dorinţă a acestui neam de a se rupe de trecut. Deşi nu au găsit niciodată soluţii corecte, acum sunt profund impresionaţi de soarta pensionarilor, deşi nu au făcut infrastructura, acum au găsit soluţii salvatoare. Propagandiştii acestui om, înfierează cu mânie proletară instituţiile publice, oamenii ce au afaceri, pe toţi cei care îşi doresc o altă Românie. În viziunea lor sunt un vinovat că îmi doresc o Românie a bunului-simţ, că îmi doresc o altă generaţie de lideri, cu un alt discurs, un discurs egal cu cel al politicienilor europeni. Vinovat că nu îmi mai doresc să văd lideri capabili să vândă speranţele oamenilor doar de dragul interesului lor personal, că vreau o ţară în care în fiecare loc în care ne găsim să fim respectaţi, că nu mai suntem consideraţi demoni doar pentru că avem credinţe antagonice.

Dar, din păcate, omul politic ai ultimilor zece ani este prezent în prea multe locuri, în prea multe oraşe şi prea multe comune. Lideri care îşi înjură adversarii ideologici doar pentru că nu sunt de acord cu ei, lideri care inventează marote cu care se luptă şi pozează în salvatori de localităţi. Oameni care se subordonează şi manipulează propagandişti plătiţi din bani publici, pregătiţi să te înjure indiferent ca eşti bătrân sau femeie. Ameninţările omului politic ai ultimilor zece ani sunt furibunde, sunt dezlănţuite cu disperarea pe care o simte. O simte pentru că România se schimbă, nu va mai fi a nimănui. Nu va mai fi ţara lui X, oraşul lui Y, comuna lui Z. Greu, cu sânge şi cu mult chin, acest sistem va dispărea şi datoria noastră, a celor ce votăm, este să ne uităm ce ne spune adversarul, cine spune adevărul, cine are soluţii, cine este corect şi nu să-l votăm pe cel care înjură mai mult, mai eficient şi mai organizat sau care lup se deghizează cel mai bine în blană de oaie şi stă cu un zâmbet milog, cu mâna întinsă, spre votul nostru.

O altă declaraţie pe care astăzi vreau să o adresez dumneavoastră, dragi colegi, practic este un semn de atenţionare pe care vreau să-l trag pentru că, în acest moment, situaţia politică externă prezintă anumite riscuri pe care se pare că noi, clasa politică, ar trebui să le conştientizăm un pic mai mult.

Este vorba, în momentul de faţă, de aceste ameninţări care se află la graniţa noastră de est şi de faptul că, în acest moment, publicaţii care sunt fidele şi susţinute de statul rus proferează diverse injurii la adresa României, creând asupra noastră diverse imagini: că am fi un stat iredentist, că încercăm destabilizări externe sau alte asemenea probleme.

Din acest punct de vedere vreau să vă spun doar atât şi vreau să anunţ Federaţia Rusă că acestea nu sunt metodele statului român, noi nu avem niciodată dorinţe transnaţionale care să strivească celelalte popoare dimprejur, nu dorim să ne extindem graniţele, nu dorim să-i facem pe ceilalţi să înţeleagă că ideea noastră e cea mai bună. Dorim doar să trăim toţi în pace, linişte şi respect, respectându-ne vecinii, respectând minorităţile şi pe toţi cei care nu sunt de acord cu noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

O invit la microfon pe doamna deputat Cristina Nichita şi se pregăteşte doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să transmit la mulţi ani tuturor celor care-şi sărbătoresc astăzi, de ziua Sfântului Gheorghe, ziua de nume, la mulţi ani cu sănătate!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Campanie electorală corectă şi civilizată".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Cred că pentru alegerile europarlamentare România merită o campanie electorală corectă şi civilizată, ceea ce nu e întotdeauna cazul pe scena noastră politică. Vreau o campanie ca înfruntare de idei, nu de calomnii şi insanităţi deversate în public. Pare simplu, dar nu le e la îndemână tuturor partidelor politice din ţara noastră.

Cei care cer mandat de europarlamentar se pun la dispoziţia alegătorilor să îi reprezinte în Europa. Electorii evaluează oferta politică a candidaţilor, nu compară găleţi cu pungi de mălai, nici pantofi cu toc cu zahăr tos. Românii au nevoie de europarlamentari serioşi, nu de brichete pentru nefumători şi de pixuri pentru analfabeţi. Ce încredere pot avea oamenii în deputaţi europeni care, încă din campanie, îşi împroaşcă indecent contracandidaţii? Experienţa le-a arătat românilor că astfel de eurodeputaţi vor fi mai curând euro - devianţi şi că, odată ajunşi la Bruxelles, vor denigra România, prezentând lumii o imagine strâmbă, deformată şi defavorabilă ţării şi poporului nostru.

Un europarlamentar dobândeşte un statut înalt, fiind învestit cu speranţele şi năzuinţele unei întregi naţiuni, pe care trebuie să o reprezinte cu demnitate, inteligenţă şi competenţă. Un europarlamentar nu poate ajunge la acest statut căţărându-se pe pubele.

Vreau o campanie electorală decentă, nu un şuvoi de atacuri la persoană, agrementate cu insulte şi grosolănii.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Îi îndemn şi pe colegii din opoziţie să fie de acord şi să admită confruntarea de idei şi doctrine politice, într-o campanie care să îi onoreze atât pe candidaţi, cât şi pe alegători.

Vă mulţumesc.

Deputat Cristina Nichita, PSD - Iaşi.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

O invit la microfon pe doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Hristos a înviat!

Şi la mulţi ani celor care astăzi îşi serbează ziua numelui. Vă doresc tot ceea ce este mai bun şi mai frumos pentru dumneavoastră şi familiile dumneavoastră.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"Afirmarea României în spaţiul european prin valorificarea tradiţiilor naţionale"

România are norocul, dat de la Bunul Dumnezeu, de a fi supranumită Grădina Maicii Domnului. Pornind de la pitorescul sat românesc şi până la frumoasele tradiţii şi obiceiuri prezentate şi prezente în viaţa românilor de mii de ani, avem toate motivele pentru a ne da seama cât de norocoşi suntem că putem să numim România casa noastră.

De fiecare dată când mă întreb de ce iubesc România nu pot să nu îmi aduc aminte de clipele frumoase din copilăria pe care am petrecut-o în satul natal, Fulga de Jos, de frumuseţea portului nostru naţional, de sunetele încântătoare ale cântecelor populare şi de sentimentul frumos de apartenenţă la un popor care s-a născut creştin, cu valori curate, cu frică de Dumnezeu, cu cinste şi cu demnitate.

Mândru că sunt român - acesta trebuie să fie mesajul cu care România trebuie să se afirme în Europa, o ţară cu o cultură bogată, cu valori creştine şi cu o istorie de mult prea multe ori zbuciumată. Trebuie să învăţăm să fim încrezători în noi, să spunem mai des că suntem mândri că ne-am născut aici, că suntem mândri de rădăcinile noastre, de tradiţiile şi obiceiurile noastre, că suntem mândri de ce a însemnat, înseamnă şi poate însemna România în lume.

Aceasta este atitudinea cu care mi-aş dori să mergem noi, românii, în această nouă legislatură a Parlamentului European. România are foarte mult de oferit Uniunii Europene, iar valorile noastre naţionale, cum ar fi cinstea, onoarea, demnitatea, hărnicia şi ospitalitatea, trebuie să fie valorile care ne definesc, în primul rând, în ochii noştri şi abia după aceea în imaginea pe care partenerii noştri europeni o au despre noi şi despre ţara noastră.

Trebuie să ştim să preţuim mai mult faptul că România contribuie la îmbogăţirea patrimoniului spiritual european, reafirmând respectul pentru viaţă, demnitatea persoanei umane, dreptul la proprietate, valoarea familiei şi a solidarităţii umane, acordând o atenţie deosebită garantării libertăţii de gândire, conştiinţă, credinţă şi religie.

Identitatea poporului nostru este o valoare în sine pentru Europa, dar nimeni nu este mai în măsură să definească această identitate decât noi, românii. Fiecare dintre noi poate fi un ambasador de succes al României. Trebuie doar să vrem acest lucru. Fiecare parlamentar european român trebuie să transmită în rândul colegilor săi mândria de a fi român, frumuseţea tradiţiilor noastre naţionale şi valorile care aparţin acestui popor frumos şi curajos.

De ce vă vorbesc eu astăzi, stimate colege şi stimaţi colegi, despre valorile, tradiţiile şi obiceiurile româneşti? Răspunsul este unul foarte simplu. Pentru că îmi doresc ca, la următoarele alegeri europarlamentare, o prioritate să fie atât păstrarea şi perpetuarea obiceiurilor tradiţiilor aici, la noi acasă, dar şi promovarea şi recunoaşterea lor în Uniunea Europeană, inclusiv prin conştientizarea tinerilor faţă de frumuseţea şi bogăţia tradiţiilor româneşti.

Nu pot să nu profit de această ocazie pentru a spune, în faţa dumneavoastră, cât de mult apreciez bogăţia frumoasele tradiţii şi obiceiuri vasluiene de la mine din Colegiu, de pe Valea Tutovei a judeţului Vaslui, acolo unde această bogăţie este păstrată vie şi transmisă de la o generaţie la alta.

Voi susţine întotdeauna atât păstrarea, cât şi promovarea tradiţiilor moldoveneşti. Fie că vorbim de Grupul folcloric Răzeşii Iveştilor din localitatea Iveşti, Ansamblul de cântece şi dansuri după cimpoi "Floricica" din comuna Perieni, Formaţia de mandoline "Doina Similei" din comuna Alexandru Vlahuţă sau de Grupul folcloric "Răzeşii Pogoneşti" din comuna Pogoneşti, vă garantez că fiecare în parte face cinste Văii Tutovei cu fiecare apariţie naţională sau internaţională pe care o are. Şi dacă nu mă credeţi vă invit să veniţi să dansăm împreună o horă moldovenească la mine în colegiu şi atunci o să vedeţi câtă dreptate am.

Bogăţia spirituală a vasluienilor o voi promova cu fiecare ocazie pe care o voi avea, pentru că eu ştiu că aceşti vrednici descendenţi ai răzeşilor lui Ştefan cel Mare iubesc cu adevărat România şi tradiţiile sale şi apără obiceiurile pe care le-au învăţat de la strămoşii lor.

Am simţit cu toţii zilele acestea influenţa minunatelor obiceiuri şi tradiţii pascale din diferitele zone ale României pe care le reprezentăm. Se cuvine să ne aplecăm cu toată seriozitatea asupra misiunii păstrării valorilor noastre naţionale şi a reprezentării lor cu mândrie în spaţiul european şi euroatlantic, ca o imagine vie, realistă, istorică, dar şi contemporană a românilor şi a României. Iar atunci când prezentăm identitatea noastră naţională, consider că nimic nu poate oferi o imagine mai completă a tuturor laturilor existenţei sale decât tradiţia populară creştină.

Pentru a avea acces la această înţelepciune de 2000 de ani, educaţia joacă un rol fundamental. Atât în familie, cât şi într-un cadru instituţional, tradiţiile şi obiceiurile româneşti trebuie să rămână vii, necesare şi importante pentru copiii noştri.

România în care vreau să trăiască copilul meu trebuie să simtă influenţa tradiţiilor, a sărbătorilor şi să păstreze amprenta unui popor mândru şi demn de reuşitele din trecut şi încrezător în reuşitele din viitor.

Îmi doresc ca întotdeauna reperele culturale, pornind de la tradiţionala noastră ie - atât de frumoasă - şi până la bucatele tradiţionale, să însemne ceva pentru români şi să ţină aproape de sufletul nostru obiceiurile şi datinile străvechi, care fac din România o ţară binecuvântată, o adevărată Grădină a Maicii Domnului.

Eu vă spun că începem să construim o Românie puternică în interior şi a venit timpul să începem să construim această Românie puternică în Europa, având ca fundaţie valorile noastre comune, de care trebuie să învăţăm să fim mândri. Sunt sigură că promovarea valorilor şi tradiţiilor noastre, inclusiv în Parlamentul European, va evidenţia unicitatea şi autenticitatea României în peisajul european.

Suntem datori să păstrăm în viaţă moştenirea noastră tradiţională şi istorică şi să o prezentăm, cu mândrie, în faţa Europei, în faţa lumii. Putem să fim uniţi în diversitate şi puternici atât pe plan regional, cât şi european, numai dacă apreciem, dacă ţinem cont şi dacă ne promovăm identitatea, valorile, obiceiurile şi tradiţiile româneşti.

Vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, să veniţi alături de mine şi să stabilim împreună un obiectiv din promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti atât în ţară, cât şi peste hotare.

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr.5, Vaslui.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

O invit la microfon pe doamna deputat Camelia Bogdănici.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineaţa!

Hristos a înviat! Cu multă sănătate şi multe bucurii!

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "Vocea ONG pentru comunitatea ieşeană".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urmă cu o săptămână, Fundaţia "Alături de Voi" România a lansat la Iaşi proiectul "Vocea ONG pentru comunitate".

Acest proiect este implementat la nivelul Regiunii Nord-Est de către un consorţiu de organizaţii din Iaşi - Fundaţia "Alături de Voi" România, Asociaţia "Alternative Sociale", Asociaţia "Salvaţi Copiii" Iaşi, Centrul de Dezvoltare Socială, Centrul Diecezan Caritas, Fundaţia COTE, Fundaţia Iosif, Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Fundaţia "Star of Hope" şi Fundaţia "World Vision" România. Toate aceste entităţi nonguvernamentale sunt membre în Comisia ONG din cadrul Comisiei de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului.

Doresc să felicit întreaga echipă a Fundaţiei "Alături de Voi" România, cu care am iniţiat o colaborare încă din perioada campaniei electorale pentru acest proiect deosebit de important pentru comunitatea ieşeană. Este o iniţiativă salutară, venită din partea organizaţiilor ieşene, care cu siguranţă va fi receptată de autorităţile publice din Iaşi.

Mă bucur să văd cum organizaţiile nonguvernamentale iniţiază numeroase demersuri cu impact pozitiv pentru comunitatea unde ele activează, cu atât mai mult cu cât, în trecut, şi eu am fost implicată în nenumărate activităţi de voluntariat în cadrul Fundaţiei "World Vision" România. De fiecare dată când am fost invitată să mă implic într-un proiect social, am participat fără nicio ezitare, contribuind cu experienţa profesională în multe asemenea proiecte. Încă din anul 2001, am făcut parte din echipa de cercetare şi am coordonat programe în cadrul Fundaţiei "World Vision" România, fiind totodată membru şi în board-ul de dezvoltare comunitară al fundaţiei.

Cunoscând îndeaproape activitatea acestor ONG-uri şi înţelegând misiunea nobilă, doresc să îmi exprim aprecierea pentru tot ceea ce fac şi să îi felicit pentru dorinţa lor de a transpune nevoile specifice din domeniul social în priorităţi şi obiective ale autorităţilor publice locale.

Din păcate, România de astăzi se confruntă cu multiple probleme sociale. În aceste condiţii, toate iniţiativele venite din partea ONG-urilor sunt demne de toată lauda. Organizaţiile nonguvernamentale sunt motorul dezvoltării comunităţilor, de aceea, munca lor trebuie apreciată, încurajată şi susţinută!

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Camelia Bogdănici.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Se pare că a fost ultima declaraţie citită astăzi, pentru că în sală nu se mai află colegi care doresc să citească declaraţii politice, astfel că am să dau citire listei parlamentarilor care au depus în scris declaraţii politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat domnul deputat Octavian Petric, Ionel Arsene, Mircea-Titus Dobre, Sergiu Vizitiu, Ionuţ Bărbulescu, Florin Buicu, Ionuţ Vulpescu, Daniel Suciu, Manuela Mitrea, Constantin Mazilu, Dan Tudorache, Bogdan Mihăilescu, Daniel Florea, Scarlat Iriza, Gheorghe Emacu, Cornel Itu, Andrei Sava, Dorin Silviu Petrea, Ghiveciu Marian, Melinte Ion, Tîlvăr Angel şi Harbuz Liviu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal: Anton Doboş, Gheorghe Dragomir, Alexandru Băişanu, Mihai Donţu, Mihai Lupu, Raluca Ispir şi Mugur Cozmanciuc.

Din partea Grupului parlamentar al PDL: Claudia Boghicevici, Ioan Balan, Florin Urcan şi Lubanovici Mircea.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Ion Cristinel Marian.

Cu aceasta, declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi, cea consacrată declaraţiilor politice.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Varol Amet:

"23 aprilie, prilej de sărbătoare cu ocazia Zilei Copilului în Republica Turcia"

Anual, în ziua de 23 aprilie, Republica Turcia celebrează Ziua Copilului, un eveniment cu o însemnătate inestimabilă. Această dată aminteşte de anul 1920, când pentru prima dată Parlamentul Republicii Turcia s-a întrunit ca urmare a dobândirii suveranităţii şi independenţei. După opt ani de zile, primul preşedinte al Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, a dedicat această zi importantă copiilor, în semn de respect pentru posteritate. Cu prilejul Zilei Copilului, Republica Turcia se îmbracă în haine de sărbătoare şi organizează o serie de acţiuni culturale de amploare.

În România, etnicii de origine turcă şi tătară serbează cu aceeaşi intensitate Ziua Copilului. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, în colaborare cu Uniunea Democrată Turcă din România şi Consulatul General al Republicii Turce din România vor organiza, la fel ca în fiecare an, un moment artistic dedicat acestei zile, unde copiii de etnie turcă şi tătară vor recita poezii, vor cânta, evenimentul urmând un şir de acţiuni cu caracter educativ, comunicaţional, dar şi competitiv, iar la sfârşit, aceştia vor primi premii şi diplome pentru participare.

Astfel de evenimente culturale încheagă o comunitate, iar mai presus de toate stimulează dezvoltarea corectă într-un cadru propice a viitoarei generaţii de tineri care va reprezenta naţiunea.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Noua lege a insolvenţei, un demers important pentru dinamica mediului de afaceri"

Iau cuvântul pentru a saluta adoptarea legii referitoare la procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, un proiect legislativ în jurul căruia au fost exprimate păreri pro şi contra, un demers necesar care astăzi ne aliniază la reglementările instituţiilor financiare internaţionale.

Votul de susţinere a legii, pe care l-am acordat săptămâna trecută în plenul Camerei Deputaţilor, reprezintă un vot pentru sprijinirea mediului de afaceri, punându-i la îndemână atât instrumente mai eficiente în recuperarea creanţelor, cât şi instrumentele de prevenire a insolvenţei, şi un pas în plus pe drumul relansării economice a României şi alinierii ţării noastre la reglementările Uniunii Europene în materie de insolvenţă. Noile reglementări presupun o viziune holistică ce integrează într-un singur corpus legislativ legislaţia specială, incidenţa instituţiilor de credit şi instituţiilor de asigurare/reasigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere, precum şi măsurile de prevenire a insolvenţei. Această nouă Lege a insolvenţei pune alături în mod corelat şi actualizat toate reglementările care vizează mecanismele de preinsolvenţă şi de insolvenţă adresate tuturor operatorilor economici.

Deşi s-au opus proiectului de lege încă din etapa dezbaterilor, parlamentarii PDL nu au reuşit să împiedice adoptarea unei legi echilibrate, de interes pentru tot mediul economic şi financiar, care oferă instrumente mai eficiente în recuperarea creanţelor, propune soluţii de prevenire a abuzurilor în procedură şi vine cu măsuri pentru un proces derulat într-un termen rezonabil, însă votul împotrivă acordat de autointitulaţii "democrat-liberali" a arătat, încă o dată, dacă mai era nevoie, că PDL face politică pentru cetăţeni doar la televizor. În Parlament, indiferent de beneficiile pe care le poate avea un proiect, PDL votează în funcţie de iniţiatorul legii şi nu de conţinutul acesteia. De vreme ce e iniţiat de Guvern sau se bucură de sprijinul PSD, PDL-ul adoptă politica anti: antiguvernare, anti-PSD, antidezvoltare, antiromâni. Sunt convins, însă, că lipsa de consistenţă a politicilor "codului portocaliu de minciună" şi refuzul de implicare cu adevărat în repunerea pe roate a economiei ţării nu vor rămâne netaxate de români. Guvernarea PDL a însemnat un dezastru pentru români şi scăderea dramatică a nivelului de trai. Astăzi, politica anti-România a PDL-ului continuă aceeaşi linie, fiind atât de vizibil în detrimentul cetăţenilor încât niciun discurs demagogic atent ticluit nu o mai poate masca.

Spre deosebire de forma anterioară a legii, care încuraja companiile la neplata taxelor, noua lege a insolvenţei, redactată de un consorţiu format din specialişti în domeniu, sub supravegherea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, îmbunătăţeşte cadrul normativ prin valorificarea practicii judiciare a legislaţiei de drept comparat şi a propunerilor primite de Ministerul Justiţiei din partea practicienilor domeniului şi a mediului de afaceri. Este o lege care ajută băncile şi alţi creditori să îşi recupereze mai uşor banii, în timp ce companiilor cu probleme li se oferă un cadru mai bun de reorganizare. Este o lege care, dincolo de îngrădiri, propune soluţii.

Având în vedere experienţa anilor trecuţi şi starea încă uşor firavă a mediului de afaceri, Guvernul Ponta a construit un instrument legislativ de armonizare a intereselor debitorului cu cele ale creditorului, care va permite acordarea celei de-a doua şanse debitorilor viabili, fără a permite, însă, lezarea intereselor legitime ale creditorilor. Adoptarea legii reprezintă un succes pentru practicieni în insolvenţă, debitori, creditori, antreprenori, pentru tot mediul economic şi financiar. Tocmai de aceea, sunt convins că efectele pozitive se vor vedea cât de curând în dinamica mediului de afaceri.

Am toată încrederea că astfel de proiecte benefice economiei româneşti vor avea parte în continuare de susţinerea Parlamentului, pentru că acţiunile Cabinetului Ponta şi ale PSD sunt inspirate şi guvernate de angajamentele luate în faţa cetăţenilor. Obiectivul nostru, al PSD, este acela de a crea un cadru legislativ favorabil activităţilor financiare şi economice, un cadru legislativ care să conducă la bunăstarea cetăţenilor, sprijinirea mediului de afaceri şi încurajarea iniţiativei private.

Domnul Angel Tîlvăr:

"Soluţionarea situaţiei cadrelor didactice ce au obţinut cel puţin 7 la concursurile de titularizare"

Ordonanţa de urgenţă nr.16/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 va conduce la asigurarea unui număr tot mai mare de cadre didactice calificate, reducerea numărului de cadre didactice pensionate, asociate şi fără studii corespunzătoare postului didactic ocupat, creşterea atractivităţii meseriei de cadru didactic.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 106/2014 s-a stabilit că prevederile art.253 alin.(1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, ce instituie condiţiile generale care trebuie îndeplinite cumulativ de cadrele didactice netitulare calificate pentru a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, sunt neconstituţionale.

Curtea Constituţională a stabilit că aceste norme de lege sunt discriminatorii, întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice ca titulari. De asemenea, noţiunea de "viabilitate a postului/catedrei", utilizată în textul de lege, are un caracter imprecis, în timp ce instituirea condiţiei acordului consiliului de administraţie al şcolii deschide calea arbitrarului şi subiectivismului în domeniu. În consecinţă, prin reglementarea confuză, se creează dificultăţi în planul interpretării şi aplicării.

Prin suspendarea prevederilor art.253 alin.(1) lit.a) şi b), cadrele didactice calificate angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, care au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar, nu pot ocupa postul deţinut pe perioadă nedeterminată, deşi, în prezent, îndeplinesc condiţiile legale necesare pentru ocuparea acelui post/catedră. Aceste cadre didactice nu s-au putut titulariza în ultimii 6 ani, deoarece nu au existat posturi/catedre viabile. Între timp, în unele dintre unităţile de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea aceste cadre didactice s-au creat posturi/catedre vacante şi viabile prin pensionarea cadrelor didactice titulare sau prin transfer în alte unităţi de învăţământ. Aşadar, în unităţile de învăţământ unde apar astfel de posturi viabile, aceste cadre didactice netitulare calificate sunt îndreptăţite să ocupe posturile respective.

Pentru rezolvarea situaţiei create a fost elaborată şi aprobată această ordonanţă, ce are ca obiect modificarea art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) şi completarea Anexei, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei României.

Trebuie menţionat faptul că, în textul aprobat de Guvern, Ministerul Educaţiei Naţionale a adus clarificări în ceea ce priveşte situaţia cadrelor didactice, astfel că, pe de o parte, se precizează că nu există două procedee de titularizare diferite, iar pe de altă parte, textul defineşte conceptul de "viabilitate a postului".

Astfel, se acordă posibilitatea cadrelor didactice calificate, care au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi care sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, să poată fi repartizate, în şedinţă publică organizată de inspectoratul şcolar, pe perioadă nedeterminată, în unităţile de învăţământ în care sunt angajate, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) şi are viabilitate. Viabilitatea unui/unei post didactic/catedre presupune existenţa acestuia/acesteia pe durata unui nivel de învăţământ şi se stabileşte de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în funcţie de planurile-cadru în vigoare, de proiectele planurilor de şcolarizare şi de evoluţia demografică la nivel local.

Prin aplicarea prevederilor ordonanţei, se soluţionează problema celor 3242 de profesori, care au promovat cu minimum 7 concursurile de titularizare în ultimii 6 ani, oferindu-le posibilitatea de a da examen de titularizare.

În sprijinul aplicării acestor prevederi Ministerul Educaţiei Naţionale a elaborat deja Ordinul nr. 3275/2014 pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2014-2015.

Domnul Anton Doboş:

"Politica poate respecta credinţa"

Spaţiul public a fost invadat, în ultimele două săptămâni, de declaraţii belicoase şi de afirmaţii care aduc atingere imaginii personale a unora dintre protagonişti. Este evident pentru toată lumea că unii dintre oamenii politici n-au înţeles nimic din tainele Sfintei Învieri şi că nu respectă credinţa cetăţenilor, manifestată accentuat în această perioadă.

Sărbătoarea Paştelui ar trebui să fie pentru noi toţi un îndemn la reculegere şi la cugetare, fără patima specifică adesea jocurilor politice. Ar trebui ca fiecare dintre noi să se uite mai atent la oamenii din jur, să fie mai aproape de cei aflaţi în nevoie şi să se gândească mai profund la înaintaşii noştri şi la tradiţiile acestui neam. Din păcate, manifestările pe care ni le-au oferit unii dintre colegii noştri ridică mari semne de întrebare în legătură cu capacitatea lor de smerenie şi pocăinţă.

Această perioadă de mare încărcătură emoţională ar trebui să ne aducă, întotdeauna, în faţa marilor valori ale spaţiului naţional, să ne reorienteze către înţelegere şi solidaritate, să ne ofere ocazia de a ne demonstra capacitatea de a fi alături de ceilalţi. Vă atrag atenţia asupra faptului că doi dintre oamenii cu mari responsabilităţi în aceasta ţară au oferit un model greşit de comportament, care nu face cinste instituţiilor pe care le conduc. Disputa dintre premier şi preşedinte n-a mai lăsat loc campaniilor sociale, n-a încetat până s-a intrat în biserică, după Lumina Învierii. Cel mai dureros este că premierul şi preşedintele, după ce s-au înjurat ca la uşa cortului, în Săptămâna Mare, s-au fotografiat în ipostaze de autentici creştini în zilele de Paşte. Un exemplu urât, care sper să nu fie preluat niciodată de noile generaţii, chiar dacă Preşedinţia şi Guvernul sunt modele instituţionale pentru mulţi dintre românii care cred în valorile democraţiei.

Vă îndemn să ţineţi minte acest comportament şi să încercăm să-l evităm şi să-l sancţionăm pe viitor. Noi am fost trimişi aici să le asigurăm oamenilor politici publice şi legi care să le garanteze proprietatea, să-i ajute să trăiască sănătos şi să se pregătească eficient, să-i apere în faţa pericolelor şi să le asigure bunăstare şi prosperitate. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră s-au gândit serios la aceste lucruri, chiar atunci când s-au aflat în biserică. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră au vorbit zilele acestea cu cetăţeanul simplu, în linişte şi cu înţelegere.

Recomandarea mea de creştin este să încercăm să mai scoatem derapajele de limbaj din spaţiul public şi să ne aplecăm mai mult spre aşteptările cetăţeanului. Pentru că, în aceste vremuri, sub presiunea sistemelor bancare şi financiare, în faţa aparatelor birocratice şi neputincios, după măsurile economice proaste, cetăţeanul român este un adevărat erou. Să-l respectăm ca nişte creştini.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Inundaţiile de primăvară, simbolul anual al neputinţei statului postdecembrist"

Întreaga lume a sărbătorit ieri, 22 aprilie, Ziua Pământului. Ţările UE, de multe decenii interesate de problemele de mediu, au reiterat nevoia de a proteja "planeta albastră", ca bază a dezvoltării civilizaţiei, ca bază a însăşi supravieţuirii vieţii.

În România, însă, nu au fost condiţii de sărbătoare. Doi dintre miniştrii Cabinetului Ponta, însoţiţi de primul-ministru al României, "s-au dat cu barca", la propriu, prin satele judeţului Teleorman, loc în care peste 400 de gospodării zac sub apa râurilor care au ieşit din matcă, încă din timpul sărbătorilor pascale. S-au pierdut nu doar bunuri materiale, ci şi, lucru şi mai grav şi acuzator pentru autorităţi, vieţi omeneşti!

Asistăm, din nou, ca în fiecare primăvară, la spectacolul cutremurător al disperării unor vieţi frânte, din cauză că agoniseala de o viaţă s-a dus pe apă, dublat de spectacolul indecent al vizitei oficialilor cu priviri preocupate şi, uneori, îngrijorate care vor să dovedească milă şi compasiune dar dovedesc, în fapt, neputinţa administrativă centrală şi locală de a lua măsuri care să-i pună pe oameni la adăpost de astfel de evenimente.

Nu te poţi împiedica să nu te simţi vinovat, ca politician mai nou sau mai vechi, de toată această degringoladă organizatorică, derulată pe parcursul unor decenii, care a dovedit că programele naţionale îndreptate spre protecţia şi folosul cetăţenilor au lipsit aproape în totalitate. Banii s-au scurs în buzunare clientelare, s-au construit parcuri în pădurile de la ţară, piscine în localităţi fără canalizare şi terenuri de sport în pantă, risipă lipsită de scuză, mai ales în perioada de criză economică.

Acum, la fel ca în fiecare an, scoatem bani pentru sinistraţi, aceşti oameni chinuiţi, dintr-un buget chinuit, balsam pentru conştiinţa guvernanţilor (în măsura în care au conştiinţă).

Iar guvernanţii mai fac ceva: împart promisiuni, bătăi prieteneşti pe umăr, sunete onomatopeice de uimire şi de consolare. Iar apele se vor retrage, într-un final... Poate că, datorită faptului că judeţul Teleorman este locul din care provine ministrul Dragnea, se vor face şi nişte "cârpeli" mai consistente.

Dar, în absenţa unor programe clare, concrete şi unitare la nivel naţional, la primăvară o luăm de la capăt...

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor"

Din 1995, Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor se sărbătoreşte anual pe 23 aprilie şi este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării şi a drepturilor de autor. În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată Ziua bibliotecarului din România, astfel că, începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătoreşte şi Ziua bibliotecarului concomitent cu Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor.

Astăzi, Internetul reprezintă un bun mod de stocare a informaţiilor indiferent de natura lor, fără să fi trecut, însă, testul timpului, aşa cum l-au trecut cărţile tipărite. Biblioteca, în schimb, are rolul de a păstra şi de a cultiva ceea ce este cu adevărat valoros pentru dezvoltarea şi evoluţia personală a tinerilor. Mai mult ca niciodată, în abundenţa de tendinţe şi idei, scrierile de calitate şi de substanţă trebuie valorificate şi conservate pentru a dăinui dincolo de timp, iar lectura lor să inspire multe generaţii viitoare.

Având în vedere accesul de multe ori limitat la cărţi al populaţiei de etnie romă, pentru a favoriza apropierea acestora de carte şi de citit, dar şi ca mijloc de integrare socială, în anul 2010, la nivelul municipiului Arad, am inaugurat o ludotecă. Aceasta funcţionează pe lângă Biserica "Oaze de viaţă" şi este deservită de voluntari, cadre didactice cu experienţă în activitatea cu copiii romi. În cadrul întâlnirilor săptămânale cu copiii, educatorii de aici îşi dau tot interesul pentru promovarea unei programe ce abordează teme de educaţie şcolară şi civică. În plus, ludoteca a fost concepută în aşa fel încât să-i ţină aproape inclusiv pe părinţii copiilor de etnie romă, prin lansarea şi punerea în practică a conceptului de educare a adulţilor prin copii.

Astfel de proiecte dedicate promovării cititului în rândul celor mici sunt un mijloc oportun de promovare a culturii, a lecturii, dar şi de integrare a comunităţilor de etnie romă. Tocmai de aceea, sper ca şi în alte judeţe să se înfiinţeze astfel de ludoteci prin care copiii să înveţe să preţuiască lectura şi cartea. O carte poate însemna o portiţă deschisă către o lume a fanteziei, o ocazie de evadare din cotidian, un mijloc de informare, o modalitate de cunoaştere şi de lărgire a propriului orizont, un manual de exersare şi de însuşire a limbii prin cuvinte alese. Câţi cititori, atâtea scopuri deservite.

Pentru că îndatoririle zilnice ne ţin de multe ori la distanţă de cărţi, suntem obişnuiţi să dăm de cele mai multe ori vina pe timp atunci când lectura nu este prezentă în activităţile noastre obişnuite. În acest sens, îndemnul meu astăzi, de Ziua internaţională a cărţii, este să încercaţi să găsiţi timp pentru sufletul şi mintea dumneavoastră. Puterea cărţii de a produce relaxare, detaşare, de a potenţa imaginaţia şi de a cultiva gândul frumos nu trebuie uitată. În plus, puterea exemplului este cea care de multe ori îi inspiră pe cei din jur, iar copiii sunt cei mai uşor influenţabili.

Copiii trebuie îndrumaţi spre lectură, spre cărţi, întrucât ele contribuie la dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii lor, iar îndrumarea celor mici înspre universul cărţilor este o datorie atât a educatorului, cât şi a părintelui.

Domnul Constantin Avram:

"Riscurile majore ale modificării graniţelor statale"

Dacă ar fi să dăm crezare unor informaţii potrivit cărora scorul neobişnuit de mare, la alegerile parlamentare din Ungaria, al partidului politic de extremă dreaptă Alianţa Tinerilor de Dreapta - Mişcarea pentru o Ungarie mai bună, pe scurt Jobbik (cu procent de 20,46%) a fost obţinut, spun unii, şi cu sprijinul obscur al Rusiei, ar trebui ca Ministerul Afacerilor Externe al României să încerce să folosească metodele diplomatice pentru a clarifica, la nivel diplomatic, pretenţiile de autonomie teritorială ale minorităţii maghiare din Harghita şi Covasna, exprimate direct de această formaţiune politică, şi pentru a clarifica dacă Guvernul Ungariei, ţară membră UE, îşi însuşeşte sau agreează această revendicare teritorială asupra Transilvaniei, promovată de Jobbik, condamnând Tratatul de la Trianon.

De ce trebuie conturată cu claritate această problemă printr-o poziţie exprimată public de Guvernul de la Budapesta? Este lesne de înţeles, deoarece, pe fondul extinderii conflictelor de natură etnică din Ucraina, conflicte supravegheate direct de Moscova, pretenţiile minorităţii maghiare din Transilvania se radicalizează tocmai pe fondul intensificării manifestărilor extremiste şi revizioniste din estul Ucrainei.

Acest context politic trebuie să ne îngrijoreze tocmai pentru că nu s-a consemnat până acum o atitudine fermă a reprezentanţilor UE sau a ţărilor membre UE.

De ce tace Uniunea Europeană pe acest subiect? Este greu de spus în momentul de faţă, deoarece cred că îşi îndreaptă toată atenţia către evenimentele tot mai periculoase din estul Ucrainei.

Este clar pentru toată Europa că situaţia din estul Ucrainei a devenit un risc major pentru stabilitatea din regiune, deci şi pentru stabilitatea geopolitică a României, care se află la 300 km de zonele de conflict. Iar dacă Rusia continuă politica prin sistarea livrărilor de gaze către Europa, conflictul din zonă poate să se acutizeze înaintea identificării unor soluţii diplomatice între UE şi Rusia.

Probabil lipsa de manifestare a Uniunii Europene, în contextul ucrainean, cu privire la pretenţiile minorităţii maghiare se datorează şi faptului că nici când NATO a bombardat Serbia, în cazul Kosovo, UE nu a luat atitudine. De aceea, Rusia acţionează în contrapondere pe zonele cu populaţie rusofonă şi din aceleaşi motive, afirmă unele surse, sprijină, deocamdată discret, acţiunile extremiste ale Jobbik în Transilvania.

Poate chiar faptul că NATO şi UE s-au apropiat prea mult de graniţele Rusiei a determinat reacţia dură a acesteia, dar şi declaraţiile belicoase ale preşedintelui Băsescu, ce vizau Federaţia Rusă, de genul: "Marea Neagră este lac rusesc...", "Aţi stat 35 de ani în ţara mea şi nimeni nu v-a întrebat de ce..." sau "România se alătură axei Bucureşti-Londra-Washington..." şi câte şi mai câte!

Atitudinea lipsită de diplomaţie a preşedintelui României faţă de Rusia a găsit un răspuns direct în problemele minorităţilor, inclusiv ale celei maghiare din Ardeal.

Reacţia ruşilor la poziţiile UE şi NATO privind pieţele de desfacere din estul Europei a fost susţinută de o altă mare putere a lumii, nimeni alta decât China. Este clar că Beijingul înţelege reacţia Rusiei, inclusiv din cauza modului duplicitar în care China este tratată de puterile occidentale. Este firesc ca liderii chinezi să nu fie de acord cu standardele duble utilizate de Washington şi Bruxelles în relaţia cu China şi cu Rusia. Poziţionarea Chinei în conflictul ucrainean trebuie să dea serios de gândit atât Uniunii Europene, cât şi NATO.

Pentru că iată, zilele trecute, şi aşa-zisul Parlament al aşa-zisei Republici Transnistrene şi-a exprimat, printr-o scrisoare către Duma de Stat a Rusiei, dorinţa includerii în Federaţia Rusă, deşi Armata a XIV-a a Rusiei staţionează din anul 1992 în "Republica Moldovenească Transnistreană".

"Umbrela" NATO nu foloseşte României decât sub aspectul unor eventuale agresiuni militare venite din afara graniţelor României; nu obligă alianţa la rezolvarea unor probleme de ordin intern ce privesc minorităţile naţionale care sunt sprijinite tot din exterior. De Rusia, în acest caz, pentru că de Ungaria nu se poate, deoarece este ţară membră UE şi câtă vreme Uniunea Europeană tace privitor la minorităţile din Transilvania, ne putem aştepta la retrasarea graniţelor în interiorul UE.

Am mai spus-o acum câţiva ani că, dacă proiectul "Statelor Unite ale Europei" eşuează în plan economic şi jurisdicţional, am putea fi martorii modificării graniţelor statale în interiorul UE, sub pretextul discriminării minorităţilor din anumite zone ale Europei.

Să dea bunul Dumnezeu să nu am dreptate, pentru că atunci riscul unor războaie civile, în anumite zone, devine maxim!

Domnul Constantin Avram:

"Agresivitatea şi ameninţarea, instrumente de luptă politică"

Ceea ce am văzut cu toţii pe un post de televiziune, ce se declară independent, în interviul acordat de preşedintele Traian Băsescu lui Rareş Bogdan, realizatorul emisiunii "Jocuri de putere", la o oră de maximă audienţă, era greu de crezut la începutul anilor ’90.

Nu puteam bănui atunci că lupta politică poate căpăta, într-un sistem pluripartid, caractere groteşti sau comportamente extreme ale unor politicieni faţă de adversarii politici.

Am trăit cu toţii, în aceşti ani ai tinerei noastre democraţii, momente în care politicienii, folosindu-se de mijlocirea mediei, au redus lupta politică la un concurs abject al "aruncatului cu noroi" în adversarul politic, intrând cu cizmele în viaţa privată a acestuia, fără niciun fel de jenă, fără niciun fel de remuşcare, întreţinând astfel scandalul, dezbinarea, metodele suburbane de compromitere, dar şi ura.

Aşa-zisele dezvăluiri, prin unele mijloace de informare în masă, poartă tot mai frecvent aspecte ale răzbunării, ale delaţiunii, ale promovării răului şi necazurilor semenilor noştri, fie ei şi politicieni, ale urii viscerale a unora pentru alţii care au o altă părere decât a lor.

Vedem, cu trecerea timpului, că în politica românească se consumă foarte multă energie, uneori foarte mulţi bani, dar numai în folosul oamenilor nu!

De ce s-a ajuns până aici este greu de analizat, dar atacul la persoană, sprijinit de întocmirea de dosare penale la comandă politică, nu poate să aducă în societatea românească linişte, echilibru sau stabilitate.

Să recurgi la ameninţare sau şantaj, de la nivelul funcţiei prezidenţiale, întrece puterea închipuirii, într-o ţară membră a Uniunii Europene.

Va fi greu de explicat, dar şi mai greu de înţeles gestul preşedintelui Băsescu de a ameninţa familia senatorului Gabriela Vrânceanu-Firea, în direct, pe un post de televiziune, la o oră de maximă audienţă, chiar dacă afişarea unui moment de furie ar putea fi catalogată ca o scăpare omenească.

Faptul că doamna senator face parte din Comisia de anchetă parlamentară privind terenurile din comuna Nana, judeţul Călăraşi, şi pentru că a fost mai vocală în această speţă, nu justifică nicidecum manifestarea necontrolată a preşedintelui la postul TV.

Aspectul moral al acestui incident nu poate fi rezolvat doar prin plângerea penală depusă de doamna senator la Parchetul General, pentru că rana sufletească rămâne şi se vindecă foarte greu, tocmai pentru că, din câte cunosc, acest incident este fără precedent în politica românească.

Prestaţia lamentabilă a moderatorului, care se dorea a fi preşedinte director general interimar al TVR, nu a putut să stopeze afirmaţiile şi ameninţările preşedintelui. Dimpotrivă, prin natura întrebărilor şi în contextul tensionat al interviului, moderatorul emisiunii a alimentat ameninţările reproduse de preşedinte.

Este profund regretabilă o astfel de atitudine generatoare de dezbinare, de nesiguranţă, chiar în momentul în care, la 300 km de graniţele României, zgomotul înfricoşător al tancurilor ruseşti ar trebui să ne preocupe cu precădere.

În momentele de grea cumpănă, poporul român a fost unit în apărarea gliei strămoşeşti, a credinţei noastre creştine, a valorilor spirituale, a obiceiurilor şi datinilor care ne-au păstrat dimensiunile şi identitatea naţională, în noul context european.

Iată de ce întrebarea "de ce confruntarea politică capătă aspecte tot mai brutale, tot mai dure, tot mai puţin motivate, tot mai frecvente?!..." generează o altă întrebare, este adevărat, cu oarecare risc retoric: "...Doamne, de ce nu mai putem să ne îngăduim unii pe alţii, de ce nu mai putem fi solidari, de ce nu mai putem fi uniţi şi toleranţi, de ce acceptăm impasibili pierderea virtuţilor creştine!?"

Răspunsul încerc să-l dau eu, tocmai pentru a elimina riscul retoric: din prea puţină credinţă în Dumnezeu...

Domnul Constantin Avram:

"Suferinţa unei naţiuni"

Ca simplu participant la Revoluţia română din decembrie 1989, de pe urma căreia nu am vrut "să mă chivernisesc cu ceva", adică certificat, spaţiu sau teren şi scutiri de impozite, actualele frământări ale societăţii româneşti, de la cele economice şi sociale la cele de ordin politic, mă îndreptăţesc la îngrijorare, la sentimentul inutilităţii ca membru al societăţii, dar mă obligă să remarc, cu mare tristeţe în suflet, că naţiunea noastră a atins maximul unei suferinţe mute!

În plan social ne confruntăm cu foarte multe probleme ce definesc clivajul societăţii româneşti, ca rezultat al sistemului concurenţial defectuos, care pe zi ce trece şi de la o oră la alta polarizează extrem de periculos societatea românească. Şomajul, adică lipsa locurilor de muncă, a devenit o stare de fapt, o stranie normalitate şi în final o cangrenă socială care duce inevitabil la distrugerea unor familii, la sărăcie lucie, la creşterea infracţionalităţii, la dezbinare socială mai acută ca niciodată. Românii au început exodul, ca măsură extremă a nevoii de a-şi putea întreţine familia şi a-şi trimite copiii la şcoală. Nu există ceva mai crunt decât să-ţi părăseşti meleagurile natale, silit de nevoile imediate ale zilei de mâine, care pentru foarte mulţi a devenit un adevărat chin, o adevărată suferinţă.

Încercările repetate ale tuturor guvernelor de a rezolva problema prin măsuri sociale, de la programul "laptele şi cornul" până la consolidarea sistemului de pensii prin majorări succesive, nu au fost de natură să aline suferinţa adâncă, rănile adânci ale societăţii româneşti.

Mai mult decât atât, pe fondul acestei situaţii grele, generate şi de datoria României de aproximativ 20 miliarde de euro, acumulată de Guvernul Boc, asistăm la asaltul unor secte religioase asupra bisericii creştine, care, profitând de sărăcirea populaţiei, a trecut efectiv la prozelitism, cumpărând conştiinţe şi şubrezind temelia credinţei noastre strămoşeşti, ceea ce evident produce o mare suferinţă sufletească.

În plan economic, actualul Guvern încearcă să umple găurile lăsate de guvernarea PDL (cea mai dezastruoasă guvernare după Revoluţie în plan economic şi social), încearcă să crească nivelul de absorbţie a fondurilor europene (cu succes, credem), atât de necesare continuării lucrărilor de investiţii, încearcă să tămăduiască suferinţa unei economii rămase fără principalele mijloace de producţie, ca urmare a trecerii la fier vechi a ceea ce mai rămăsese în picioare. Am fost cu toţii martorii unui mare regres al economiei româneşti, pusă într-o situaţie inegală concurenţial cu marile economii europene, cu un dezavantaj extraordinar în ceea ce priveşte infrastructura specifică unei economii moderne, pentru că se vede cu ochiul liber că "nici placheuri nu mai producem".

În schimb, am reuşit să devenim o piaţă mare de desfacere a produselor altor naţiuni, am reuşit să netezim calea marilor companii străine prin defrişarea spaţiului economic naţional şi să îngropăm companiile româneşti (deci şi capitalul autohton), şi aşa cu şanse foarte mici într-un mediu economic concurenţial rapace. Deci şi economia românească este într-o mare suferinţă! Să nu se creadă aici că am nostalgii ale trecutului, dar de 25 de ani încercăm să ne ridicăm în economia europeană, dar constatăm că, invariabil, de la an la an, ne propunem numai să rezistăm. Până când, rămâne de văzut. Aşteptatul reviriment economic este oarecum motivat de premiile obţinute de cercetătorii români la concursurile internaţionale de inventică.

Dar cel mai îngrijorător aspect al societăţii româneşti este evident cel legat de politică, serios influenţată de excesele unui sistem judiciar, sistem care, oricât s-ar dori, nu reuşeşte întotdeauna separarea şi neamestecul în viaţa politică a ţării. Primim din ce în ce mai multe indicaţii de la Bruxelles cum să facem una, cum să rezolvăm alta, cum să ne pedepsim conaţionalii! Avem destui parlamentari la Parlamentul European care au grijă permanent "să pârască", să ţipe în gura mare că statul de drept este călcat în picioare etc. Sunt destui care preferă să obţină ceva avantaje sau un spor de imagine îndeplinind cel mai murdar rol în politică: acela al cozilor de topor.

Este cel puţin curios faptul că, exact în perioada de precampanie pentru alegerile din 25 mai 2014, suntem martorii unor adevărate spectacole de arestare preventivă a unor membri marcanţi ai PSD şi PNL, care au dosare deschise din anii 2010 sau 2011. De ce nu au fost soluţionate până acum, nu se ştie încă, dar graba cu care aceste 25-30 cazuri care au captat atenţia DNA, DIICOT sau ANI şi au fost instrumentate, arată clar că justiţia influenţează politicul şi nu invers. Acest fapt a devenit mai evident ca niciodată. În acelaşi timp, toate cele aproape 400 de sesizări ale Guvernului Ponta către DNA sau DIICOT, ce vizează abuzurile unor membri ai Guvernului Boc, au rămas în aşteptare. Unii comentatori politici au numit-o poliţie politică. Nu ştiu dacă aşa este, dar e clar pentru mulţi că şi aici naţiunea română este într-o mare suferinţă şi dezbinare fără precedent care vulnerabilizează stabilitatea socială, economică şi politică a ţării.

Această perpetuă suferinţă nu poate fi alinată decât prin solidaritate socială, prin înţelegerea faptului că suntem într-un mare pericol: acela că dintr-o naţiune unită, stabilă şi în ascensiune europeană să devenim un popor dezbinat, în scădere demografică, şubrezit economic, deci lipsit de putere, creând astfel condiţii pentru a produce dezbinarea teritorială pe care unii abia o aşteaptă.

Domnul Constantin Mazilu:

"Lupta Sfântului Gheorghe, un exemplu de urmat pentru români"

Permiteţi-mi să marchez, prin această declaraţie, sărbătoarea Sfântului Gheorghe care, anul acesta, s-a unit, atât la nivel calendaristic cât şi spiritual, cu festivitatea Sfintelor Sărbători de Paşti. De asemenea, ţin să le urez un călduros La mulţi ani cu sănătate şi multe împliniri! celor peste 900.000 de cetăţeni români care îi poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Consider că ne putem întrerupe puţin din activitatea noastră politică pentru a-i acorda importanţa care i se cuvine zilei Sfântului Gheorghe şi în Parlament, mai ales că dintre toţi sfinţii sărbătoriţi în lumea creştină, puţini au ajuns la faima de care s-a bucurat şi se bucură Sfântul Gheorghe la români. În ţară sunt două oraşe care îi poartă numele Sfântului Gheorghe, precum şi alte 12 comune şi multe sate. Nici nu mai este nevoie să subliniez că, de multă vreme, Marele Mucenic Gheorghe a fost şi este ocrotitorul oştirilor române. Steagul Moldovei, trimis de Ştefan cel Mare la Mănăstirea Zograful de la Muntele Athos, poartă chipul Sfântului Gheorghe doborând balaurul. Acest chip al Sfântului învingând balaurul a fost la români ca o chemare la lupta creştinilor împotriva păgânilor otomani. O dovadă este şi rugăciunea lui Ştefan cel Mare scrisă pe steagul său. Aşadar, şi Sfântului Gheorghe îi datorăm credinţa care a stat la baza unităţii noastre ca neam, Biserica şi naţiunea fiind un tot comun în decursul istoriei poporului român.

Conform tradiţiei şi celor scrise de unii istorici şi teologi din primele veacuri creştine, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, încă din adolescenţă şi-a manifestat înclinaţia de a deveni militar. Astfel, s-a înrolat în armată. S-a distins ca militar şi ca ofiţer. Era primul în luptă, motiv pentru care a ajuns chiar în rang de general. Însă, în ciuda victoriilor sale, a ales să se jertfească pentru credinţa sa neclintită în Dumnezeu. Era perioada ultimei persecuţii a creştinilor din primele secole. Pe tronul Romei se afla unul din cei mai mari duşmani ai creştinismului, împăratul Diocleţian. Acesta i-a obligat pe creştini să aleagă să-şi piardă funcţiile, apoi familiile şi vieţile pentru religia creştină sau să rămână fideli zeilor şi să se bucure de toate onorurile şi oportunităţile pe care le conferea respectarea ordinelor împăratului. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, biruitorul balaurului, a ales religia creştină, fiind supus multor torturi greu de imaginat. Apoi i s-a tăiat capul în data de 23 aprilie, anul 303.

Dacă pe vremea când trăia Sfântul răul mai căpăta şi forme fizice, astăzi, un flagel destul de periculos ameninţă cu cea mai mare distrugere. Şi fac referire aici la ateism şi la materialismul ce rezultă din acesta. Este admirabil că România s-a luptat şi se luptă eroic cu acest flagel, ca să nu cadă pradă lui. La fel de lăudabil este şi faptul că, în timp ce alte popoare şi-au trădat credinţa şi îndatoririle, românii rămân angrenaţi în credinţa lui Dumnezeu, luptând cu nobleţe, corp la corp, pentru tot ceea ce are ţara noastră mai sfânt. Sunt convins că, graţie ajutorului primit de la Sfântul Gheorghe, noi, românii, vom merge înainte, vom învinge piedicile, indiferent cât de multe sau de mari ar putea fi acestea. Îmi doresc să rămânem pururi neclintiţi în credinţă, prin mijlocirile Sfântului Gheorghe şi ale tuturor sfinţilor.

Îmi închei pledoaria, urându-le încă o dată tuturor doamnelor şi domnilor la multe şi fericite zile onomastice!

Domnul Cornel Itu:

Cred că toţi ar trebui să conştientizăm în aceste zile sentimentul de siguranţă pe care ni-l dă apartenenţa la cea mai importantă organizaţie de securitate colectivă din istorie. Cred, de asemenea, că visele ţariste ale lui Vladimir Putin trebuie să ne îngrijoreze în mod real şi să ne responsabilizeze mai mult, pe noi toţi, indiferent de culoarea politică.

Aşezarea geografică a ţării noastre ne-a pus mereu în zona de influenţă a marii puteri ruse, sovietice, cu consecinţe dramatice pentru poporul român. Tocmai de aceea, România a fost prima ţară fostă comunistă care a aderat, la 26 ianuarie 1994, la Parteneriatul pentru Pace, o anticameră a NATO creată în acelaşi an, cu scopul apropierii de statele care s-au aflat sub Cortina de Fier.

"De la Stettin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a curmezişul continentului". Aceste vorbe îi aparţin omului politic Winston Churchill şi au fost rostite în 1946, un an în care a început distrugerea statului de drept în România. Acolo eram şi noi, sub Cortina de Fier, şi ne-au trebuit 43 de ani să ieşim de sub talpa rusească.

După aproape 25 de ani de la instaurarea democraţiei, şi 10 ani de la aderarea României la NATO, iată că pericolele au revenit la graniţele ţării. Cu toate că părea de necrezut pentru anul 2014, Rusia anexează teritorii şi rescrie harta la est de Uniunea Europeană.

Într-un context politic extern atât de tensionat, România trebuie să îşi consolideze poziţia strategică în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, iar zona de confort pe care o resimţim sub scutul NATO cere o contribuţie financiară responsabilă din partea noastră.

În deceniul care a trecut de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, 40.000 de militari, 30 de batalioane şi 150 de microstructuri au participat în misiuni externe de menţinere a păcii, potrivit datelor Ministerului Apărării. Tot în acest interval de timp am dat 400 de militari în misiuni de reprezentare în structurile de comandă ale NATO şi 80 de structuri militare certificate pentru participarea la misiuni şi operaţii ale Alianţei.

Dacă partenerii noştri americani şi oficialii NATO au lăudat adeseori comportamentul militarilor români în teatrele de operaţii, România încă nu se poate mândri cu respectarea promisiunii de alocare a 2,38% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Nu suntem singurii, această promisiune a fost încălcată de multe state europene, în contextul crizei economice şi financiare. Însă, cred că e momentul să demonstrăm că dorim să ne respectăm angajamentele şi să suplimentăm fondurile pentru Armata Română.

Consider că nu e loc de scepticism în privinţa importanţei NATO şi a necesităţii contribuţiei noastre financiare. După ani în care procentul din PIB alocat MApN scăzuse dramatic, în anul 2013 am ajuns la 1,38%, iar în prezent la 1,42%. Dincolo de apartenenţa politică, ar trebui să fim cu toţii conştienţi de necesitatea de a creşte gradual acest procent, astfel încât să atingem 2%, dacă nu 2,38% cât am promis, ca dovadă certă a intenţiei României de a-şi asuma pe deplin rolul de membru NATO în regiune. Este responsabilitatea noastră, a celor din forul legislativ, mai mult decât a oricui altcuiva!

Doamna Cornelia Negruţ:

"Declararea suprafeţelor de teren, un proces care trebuie lămurit de autorităţi"

În mai multe judeţe ale ţării, în special cele cu potenţial agricol din vestul ţării, se manifestă în această perioadă un interes major din partea societăţilor agricole pentru punerea în ordine a compactării terenurilor. Un exemplu elocvent îl constituie două societăţi agricole din judeţul Arad, care au investitori străini ce au în obiect de activitate cumpărarea de teren agricol şi înfiinţarea de culturi agricole ecologice, evident după parcurgerea etapelor legale: certificări, perioade de conversie etc. Aceste societăţi cumpără terenuri de ani de zile, însă nu au reuşit să compacteze peste tot, iar acolo unde nu au compactat în suprafeţe mai mari, terenul a rămas nelucrat, parte s-a umplut de amorfă, s-a împădurit practic (este impropriu spus dar aşa arată, a crescut această plantă atât de des că pare a fi... pădure).

Din ceea ce a anunţat MADR rezultă că în acest an trebuie declarate toate suprafeţele deţinute la APIA, indiferent dacă au fost sau sunt lucrate. Problema este că lucrătorii APIA au comunicat că, indiferent dacă cer sau nu subvenţia, ceea ce declară societăţile agricole în cauză trebuie să fie teren curat şi mecanizabil, altfel iau amenzi foarte mari. Firmele respective nu au cum să defrişeze o suprafaţă atât de mare de hectare până când se încheie termenul de depunere al declaraţiei, drept pentru care îşi pun întrebarea legitimă ce să facă în această situaţie?

Referitor la această situaţie, consider că MADR ar trebui să le răspundă oamenilor la câteva întrebări. În primul rând, nu se ştie dacă este obligatoriu sau nu declararea în anul acesta a tuturor suprafeţelor deţinute (cumpărate, arendate etc.), sau doar a celor care se află în lucru sau sunt măcar curăţate. În al doilea rând, dacă este obligatorie declararea tuturor suprafeţelor deţinute (care se află şi în roluri la primării, adică primăriile oricum eliberează adeverinţe pe toată suprafaţa şi la fel se spune şi acolo, că trebuie declarat tot), ce pot face aceste companii care nu vor reuşi în acest timp scurt să defrişeze tot? În plus, ei cumpără şi în prezent, dar nu pot lucra fiecare parceluţă mică în parte, iar procesul de compactare durează un timp îndelungat. În opinia specialiştilor din agricultură, o soluţie ar putea fi declararea acestor zone din start "de interes ecologic", deoarece s-ar evita cazurile în care regulamentul să fie interpretat în mai multe feluri.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Subunităţile MAI din Maramureş au nevoie de autovehicule performante de teren"

Mai multe structuri ale Ministerului Afacerilor Interne din judeţul Maramureş, respectiv din oraşul Borşa, au imperioasă nevoie de anumite dotări de strictă necesitate pentru a-şi desfăşura activităţile în bune condiţii. În concret, Poliţia oraşului Borşa are nevoie de distribuirea unui autovehicul de teren 4x4, iar Garda de Intervenţie Borşa, din cadrul Secţiei de pompieri Vişeu de Sus, aparţinând ISU "Gheorghe Pop de Băseşti" Maramureş, de o autospecială de capacitate mărită şi o autospecială de primă intervenţie şi comandă 4x4, dotată cu pompă de înaltă presiune şi capacitate de transport apă. De asemenea, subunitatea din Borşa a ISU mai are nevoie de o ambulanţă de terapie intensivă mobilă SMURD, precum şi de suplimentarea personalului în statul de organizare al Inspectoratului pentru încadrarea autospecialei şi completarea tabelei de înzestrare cu noile autospeciale.

L-am informat oficial pe domnul vicepremier Gabriel Oprea că subunităţile specializate din Borşa ale MAI nu dispun în prezent de autovehicule cu tracţiune integrală, în contextul în care raza de competenţă se află în proporţie de peste 70% într-un relief muntos şi împădurit, cu zone greu accesibile, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri. În zona Borşa există două parcuri naţionale, Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei, monumente ale naturii, cu floră şi faună ocrotită la nivel naţional şi mondial. De asemenea, în ultima perioadă au crescut semnificativ infracţiunile de contrabandă pe întreaga zonă de graniţă cu Ucraina, dar şi delictele silvice. Mai mult, peste 25.000 de cetăţeni din Maramureş lucrează în străinătate, toate aceste elemente fiind de natură să creeze o situaţie operativă complexă, în care deplasarea cu rapiditate în teritoriu a poliţiştilor şi pompierilor este vitală pentru a salva vieţi omeneşti sau bunuri ale populaţiei. De altfel, căile de comunicaţie rutieră ajung în zona Borşa la aproape 1.500 de metri altitudine, iar blocarea acestora ar izola comunităţi locale cu sute de cetăţeni. De menţionat este şi faptul că reprezentanţii ISU Maramureş susţin că Borşa este o zonă cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, dar şi cu un risc sporit de avalanşe.

Îmi exprim speranţa că vicepremierul Gabriel Oprea va fi receptiv la solicitările mele, în aşa fel încât lucrătorii MAI din zonele muntoase ale Maramureşului să fie dotaţi cu strictul necesar pentru a face faţă infracţionalităţii şi problemelor specifice.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Dreptate pentru ţăranii crescători de animale!"

Camera Deputaţilor a adoptat recent o propunere legislativă extrem de benefică pentru ţărani, privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic. Prin intermediul acestei legi votate de Parlament, foarte mulţi crescători de animale vor recupera subvenţii în valoare de 26 de milioane de lei. Neclaritatea a apărut în perioada 2007-2011, când s-au semnat anumite ordine de ministru care condiţionau primirea de subvenţii în sectorul zootehnic de existenţa unei declaraţii pe propria răspundere, conform căreia aceşti oameni nu aveau datorii la bugetul de stat. În această situaţie s-au aflat mii de fermieri, care au semnat declaraţii pe propria răspundere, însă o parte dintre ei nu au ştiut că au anumite datorii la bugetul de stat. Ulterior, Curtea de Conturi a consemnat aceste nereguli la nivel naţional, astfel încât APIA a fost nevoită să recupereze de la un număr semnificativ de ţărani sumele plătite ca subvenţie pentru animale. Fermierii în cauză au fost sancţionaţi trei ani, timp în care nu au mai primit subvenţiile pentru efectivele de animale pe care le primeau, fiind declanşate o serie de procese penale. În prezent, există circa 9.700 de beneficiari afectaţi, care îşi vor recupera banii prin legea amintită, pentru 237.000 de capete animale care nu au mai primit subvenţia.

Este remarcabil că s-a reglementat situaţia ingrată în care se aflau aceşti agricultori, care sunt acum recompensaţi pentru o vină pe care, de fapt, nu au avut-o niciodată. Legea votată de Parlament face dreptate crescătorilor de animale cu datorii la bugetul de stat, care nu numai că îşi primesc banii înapoi, dar vor putea beneficia în continuare de subvenţii. Condiţia ca beneficiarii să nu aibă datorii la buget a fost pusă de autorităţile române fără ştirea sau avizul celor de la Bruxelles, iar România şi-a recunoscut în cele din urmă greşeala. Introducerea unor condiţii în legislaţia naţională, precum criteriul de eligibilitate specific cu privire la existenţa datoriilor restante ale beneficiarilor la bugetul de stat şi/sau la bugetul local la data solicitării primelor, condiţii care nu se regăsesc în normele comunitare şi care restrâng dreptul beneficiarilor din sectorul zootehnic de a primi plăţi naţionale directe complementare, conform hotărârii Curţii Europene de Justiţie, reprezintă o încălcare a dreptului european.

Prin sistemul EU Pilot, Comisia Europeană a solicitat României să asigure aplicarea corectă a legislaţiei Uniunii Europene, interesul Comisiei fiind rezolvarea situaţiei beneficiarilor de plăţi naţionale directe complementare pentru care s-a aplicat criteriul de eligibilitate privind existenţa datoriilor restante. Dacă nu rezolva această problemă, România risca o procedură de infracţiune la nivel european, deoarece Comisia Europeană a presat în favoarea returnării banilor agricultorilor, deoarece le-au fost luaţi pe nedrept.

Consider că aceeaşi măsură trebuie luată de urgenţă de Guvern şi în cazul ilegalităţilor conţinute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială. Acest document, publicat în Monitorul Oficial nr. 938/30 decembrie 2011, stabileşte restricţii nefondate în ceea ce priveşte acordarea venitului minim garantat, a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei. Potrivit OUG nr.124, prin normele de aplicare stabilite de HG nr. 57/2012, se condiţionează acordarea acestor sume în funcţie de achitarea obligaţiilor legale faţă de bugetul local pentru bunurile pe care beneficiarii acestor drepturi le deţin în proprietate. Prin documentul menţionat, fostul Guvern a dat dovadă de un cinism fără margini, stabilind criterii nefireşti pentru plata acestor ajutoare destinate oamenilor nevoiaşi, care oricum sunt la un nivel insuficient.

Consider că suspendarea indemnizaţiei mamelor pentru o amendă neplătită, spre exemplu, este o aberaţie fără margini, care trebuie să fie urgent corectată de actualul Executiv. Această indemnizaţie se acordă doar în condiţiile în care mamele au avut venituri în ultimele 12 luni şi au contribuit la bugetul de stat, iar suspendarea indemnizaţiei este un abuz.

OUG nr.124/2011 încalcă, de asemenea, dreptul copiilor la primirea alocaţiilor pentru susţinerea familiei, deoarece banii primiţi de părinţi sunt de fapt destinaţi copiilor, astfel încât se poate vorbi de discriminare şi încălcarea Legii fundamentale. Documentul respectiv încalcă trei articole din Constituţia României, respectiv art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 47 - "Nivelul de trai" şi art. 49 - "Protecţia copiilor şi a tinerilor".

Au existat un număr extrem de important de cazuri aberante, în care sumele datorate către stat erau nesemnificative, iar suspendarea a fost integrală, pentru tot venitul.

În aceste condiţii, sper ca Guvernul actual să facă dreptate mamelor rămase fără indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei.

Domnul Daniel-Ionuţ Bărbulescu:

"Noua lege a insolvenţei"

După dezbaterea publică susţinută în data de 24 martie, la iniţiativa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor cu privire la noul proiect de lege referitor la insolvenţă, actul normativ a fost aprobat marţi, 15 aprilie 2014, în Parlamentul României, cu susţinerea Grupului Parlamentar al PSD.

Prin adoptarea Proiectului de Lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, iniţiat de Guvernul Ponta, am dat un vot pentru sprijinirea mediului de afaceri onest, şi implicit relansării economice a României, demers care se face pas cu pas, prin consecvenţă şi decizii asumate până la capăt. Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă urmăreşte, prin modificările aduse, ca România să se alinieze reglementărilor Uniunii Europene în materie de insolvenţă şi se va aplica doar firmelor care vor intra în insolvenţă de acum înainte.

Actul normativ propune o viziune integratoare, incluzând într-un singur corpus legislativ general, aplicabil tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi instituţiilor de asigurare/reasigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere. Sunt, de asemenea, reglementate în noua lege instrumentele de prevenire a insolvenţei.

Consider aprobarea Legii privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, un act normativ cu obiective legitime care vor avea un impact major asupra vieţii economice.

Având în vedere starea generală a mediului de afaceri, în contextul în care doar în anul 2013 au intrat în insolvenţă peste 26.000 de societăţi, este extrem de important ca noile reglementări în domeniul insolvenţei să-i poată ajuta pe debitorii oneşti, aflaţi în dificultate.

Pentru toţi cei implicaţi în acest proces, adoptarea acestei legi este un succes. Avem o lege echilibrată, prin care s-a urmărit armonizarea intereselor debitorului cu cele ale creditorilor săi, care va permite, acordarea celei de-a doua şanse debitorilor viabili, fără a permite însă, lezarea intereselor legitime ale creditorilor.

Am convingerea că o lege care vine în întâmpinarea creditorilor, dar şi a debitorilor, prin sporirea şanselor de reorganizare a societăţilor comerciale, o lege care previne abuzurile din partea ambelor părţi implicate în procedura insolvenţei, nu poate decât să aşeze activitatea economică într-un făgaş normal, credibil pentru mediul de afaceri intern şi extern. Constat că foştii parteneri politici de la PNL, din Camera Deputaţilor, au acţionat în acelaşi sens cu cei din Senat, majoritatea respingând noul Cod al insolvenţei, deşi proiectul a fost sprijinit şi promovat de propriul lor partid, prin domnul ministru Daniel Chiţoiu. Consider că nu au făcut decât să dovedească faptul că pentru ei jocurile politicianiste primează în faţa interesului public.

Domnul Daniel Iane:

Prin intermediul acestei declaraţii doresc să subliniez necesitatea unei intervenţii rapide din partea actualului Guvern în ceea ce priveşte situaţia celor care au de suferit de pe urma inundaţiilor.

Actualul Guvern, în frunte cu Victor Ponta, pare lipsit de orice fel de reacţie concretă cu privire la actualele inundaţii din judeţul Teleorman. Această atitudine avută de premier şi girată de Guvernul pe care îl conduce, a cauzat moartea unui număr de patru persoane şi pierderea caselor pentru alte câteva mii de persoane.

Trebuie spus că astfel de probleme cu inundaţiile nu sunt tocmai o noutate pentru locuitorii judeţului Teleorman. Le reamintesc colegilor din PSD că această lipsă de aplecare la situaţia nefericită în care se află locuitorii celor 14 comune afectate de viituri nu se rezolvă prin simplele avertizări de cod roşu sau prin vizitele, cu iz de campanie electorală, efectuate de Victor Ponta sau Liviu Dragnea.

Promisiunea premierului şi a vicepremierului prin care suntem informaţi de faptul că va fi finanţată construirea unui dig în judeţul Teleorman, care urmează să fie gata până la sfârşitul lunii august, este un demers absolut normal şi nicidecum vreo mare realizare. Totuşi, trebuie spus că o astfel de promisiune este tardivă pentru familiile celor care şi-au pierdut copiii sau rudele în aceste inundaţii.

Doresc să vă mai transmit faptul că suntem în situaţia în care avem nevoie cu adevărat de o strategie concretă de combatere a riscurilor inundaţiilor din România. Nu mai putem continua în acest mod.

Ştim cu toţii că aceste inundaţii din judeţul Teleorman nu sunt nici primele, nici ultimele. Trebuie să fim pregătiţi să înfruntăm astfel de condiţii meteorologice, iar o strategie concretă, ce urmează să aibă termene şi obiective clare, ce urmează să fie implementate şi atinse pe termen mediu şi lung, este cu adevărat o necesitate şi trebuie urgent implementată.

În timpul guvernării USL, ministrul liberal al apelor şi pădurilor, Lucia Varga, a făcut toate demersurile şi toate eforturile pentru atragerea de fonduri europene în vederea realizării cadastrului României, ceea ce i-ar ajuta extraordinar de mult pe oamenii ce locuiesc în zone cu risc crescut de inundaţii. Afirm acest lucru deoarece cadastrarea completă a României ar permite acestor cetăţeni să îşi facă asigurările obligatorii pentru locuinţele supuse unor astfel de riscuri. Faptul că Victor Ponta a rupt, în mod voit, Guvernul USL, a avut consecinţe directe, nefaste pentru cetăţeni şi în domeniul de reglementare şi prevenire a riscurilor inundaţiilor. Fostul ministru al apelor şi pădurilor, Lucia Varga, în cazul în care activitatea USL ar fi continuat, ar fi publicat, la sfârşitul lunii martie, hărţile cu zonele de risc în cazul unor inundaţii.

În plus, acţiunile fostului ministru al apelor şi pădurilor erau în concordanţă cu directiva europeană privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, scopul fiind reducerea consecinţelor negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitate economică asociate inundaţiilor. Statele membre ale Uniunii Europene au obligativitatea identificării bazinelor hidrografice şi a zonelor costiere care prezintă risc la inundaţii, de a întocmi hărţi ale riscului la inundaţii şi de a elabora planuri de management a riscului la inundaţii pentru respectivele zone.

Aveţi aşadar obligaţia, stimaţi colegi aflaţi în cercul majorităţii parlamentare, să luaţi act de repercusiunile acestor inundaţii şi să găsiţi cât mai rapid soluţii pentru toţi oamenii afectaţi de aceste calamităţi.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"PNL este împotriva impozitului forfetar"

Atât timp cât s-a aflat la guvernare, PNL a cerut permanent premierului Ponta să adopte alt gen de politici economice decât cele pe care le are în vedere acum. Politicile economice liberale pe care le-am propus Guvernelor Ponta şi pe care le susţinem în mod ferm în continuare sunt, în principal, cele de relaxare fiscală.

Noi, liberalii, considerăm că Guvernul Ponta 3 nu trebuie să mai tergiverseze niciun moment implementarea unui pachet de măsuri de relaxare fiscală care să aibă rolul de a da o reală gură de oxigen mediului de afaceri atât de greu încercat în toată perioada de criză şi dacă nu o va face începând cu 1 iulie a.c., aşa cum a promis în Programul de guvernare USL, PNL va depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.

Deocamdată, imediat după introducerea accizei de 7 eurocenţi la benzină şi motorină, care a condus la o explozie a preţurilor nu numai la carburanţi, în loc de măsuri de relaxare fiscală, Guvernul Ponta 3 a trimis Parlamentului un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare introducerea impozitului forfetar în categoria impozitelor reglementate de Codul fiscal. Cu alte cuvinte, acest proiect de lege are în vedere introducerea unui nou sistem de impozitare pentru persoanele juridice române din sectorul întreţinerii şi reparării autovehiculelor, turistic, precum şi cel al restaurantelor şi al alimentaţiei publice.

Oare au uitat cei din PSD acea perioadă de tristă amintire, vehement criticată şi de dumnealor, în care fostele guverne Boc au reuşit să sufoce la propriu economia, trimiţând în faliment sute de mii de firme prin deciziile lor, printre care şi cea a introducerii, începând din anul 2009, a impozitului minim, impozit ce seamănă prea bine cu actualul impozit forfetar pe care-l susţine astăzi premierul Ponta şi ai săi miniştri?

PNL nu va vota în Parlament acest proiect al Guvernului Ponta 3 deoarece noi, liberalii, credem că România nu are nevoie de populism ieftin precum electoratele sau de o scutire a impozitului reinvestit pe o perioadă de un an şi nici de impozite şi accize suplimentare! Ci România are stringentă nevoie de relaxare şi predictibilitate fiscală, de încurajarea creării de noi locuri de muncă, dar mai ales, de condiţii atractive pentru atragerea de investiţii solide, care să poată să conducă ulterior la o dezvoltare economică cu adevărat sustenabilă.

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Sunt prietenul coeziunii, nu al austerităţii!"

După Sfintele Sărbători începe şi în România campania electorală prilejuită de alegerile pentru Parlamentul European. Dincolo de mizele noastre naţionale, de testarea popularităţii partidelor sau candidaţilor, consider că este mult mai important să privim la rezultatele şi implicaţiile pe care aceste alegeri le vor avea asupra tuturor celor 28 de state europene, dar, mai cu seamă, asupra celor 13 state noi, care au aderat după anul 2004.

De structura politică a viitorului Parlament European depinde într-un mod crucial structura politică şi conducerea viitoarei Comisii Europene. De structura politică a acestor două instituţii, cele mai importante ale Uniunii Europene, depinde viziunea strategică de dezvoltare şi creştere a Uniunii.

Este binecunoscută, pentru toată lumea, confruntarea care a durat deja mult prea mult, între prietenii coeziunii şi prietenii austerităţii. Chiar dacă cei din urmă au învins şi şi-au impus politicile în perioada 2009-2014, cred că astăzi putem afirma cu maximă responsabilitate că austeritatea nu a adus nici mai multă prosperitate pentru cetăţenii europeni şi nici foarte multă stabilitate la nivelul finanţelor publice ale statelor membre. După 5 ani de încăpăţânare a celor care au condus Comisia iese la iveală antagonismul dintre creştere şi austeritate, dintre dezvoltare şi creşterea numărului de cetăţeni care nu-şi pot asigura costul vieţii cotidiene.

UE15 este astăzi UE28, iar cei treisprezece membri care s-au alăturat marii familii europene sunt încă departe de standardul de viaţă pe care l-au visat atunci când prin entuziasm au optat pentru calea europeană. După mai bine de 5 ani de criză economică, decalajele s-au adâncit, fie că vorbim despre scăderea puterii de cumpărare, fie despre salarii şi pensii îngheţate, fie despre resurse mai puţine pentru proiectele de dezvoltare.

Pentru aceste motive mă declar un prieten fidel al celor care susţin nevoia de coeziune. Instrumentele structurale privind coeziunea economică şi socială trebuie utilizate cât mai curând în statele Europei Centrale şi de Est. Popularii europeni, liberalii europeni, precum şi statele fondatoare ale Uniunii Europene trebuie să înţeleagă faptul că o Europă divizată între state bogate şi state sărace este un concept care nu mai poate continua. De asemenea, viitoarele instituţii europene trebuie să ştie că dacă noile state membre se dezvoltă, toată Uniunea se dezvoltă, iar riscuri la care UE nu a ştiut să răspundă, precum migraţia, sărăcia absolută, vor deveni istorie.

M-am născut, trăiesc şi reprezint Bucovina în Parlamentul României. Pentru cei care nu traversează Moldova, le aduc la cunoştinţă că centrul şi nordul acestei provincii istorice nu s-a bucurat de cea mai multă grijă din partea investitorilor străini. Locurile de muncă sunt puţine, PIB-ul/locuitor foarte mic, iar infrastructura locală nu este cea mai strălucită. Dacă nu ar exista turismul bucovinean, această parte a ţării ar supravieţui cu mari dificultăţi. Pentru aceste motive, trag speranţa că cei care vor câştiga alegerile pentru Parlamentul European nu vor mai fi prietenii austerităţii, ci prietenii coeziunii. Am încrederea că acest lucru se va reflecta şi asupra României în ansamblu şi asupra Moldovei şi Bucovinei în special. Au trecut mai bine de şase ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar euro-entuziasmul românilor nu a fost încă răsplătit prin prosperitate, locuri de muncă şi servicii publice mai bune. Am convingerea că aceste lucruri se vor întâmpla după 25 mai 2014.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Un an de voluntariat ca să îţi cunoşti înclinaţia"

Declaraţia mea nu vorbeşte nici despre apropiatele alegeri parlamentare, nici despre inundaţii, nici nu face vreo statistică despre cât au mâncat românii de sărbători, ci face vorbire despre oamenii simpli care doresc să se implice în activităţi medicale din dragoste pentru semeni. Pentru că în luna mai în fiecare an se sărbătoreşte săptămâna voluntariatului, m-am gândit să promovez şi eu în avans această acţiune. Este vorba despre programul Erasmus Plus al Comisiei Europene care este aplicabil din acest an şi se referă la suportul oferit de tineri prin programe de voluntariat transnaţionale. Mai exact, acest program european permite tinerilor cu vârste între 18 şi 30 de ani să desfăşoare stagii de voluntariat pentru perioade de la câteva săptămâni până la 12 luni în organizaţii dintr-o altă ţară decât ţara lor de reşedinţă, de regulă ţări din cadrul UE, însă şi alte ţări partenere în acest program.

În România, Programul Tineret în Acţiune este gestionat de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale. Din judeţul Mureş am observat că sunt trei asociaţii participante înregistrate oficial. Personal, mi se pare un program extraordinar care încurajează dezvoltarea abilităţilor, cunoaşterea altor culturi, implicarea în diferite proiecte, testarea limitelor şi legarea de noi prietenii. Programul oferă sprijin financiar şi logistic cvasicomplet tinerilor dornici să participe la acest serviciu de voluntariat, aceştia beneficiind de sprijin logistic de la organizaţia de trimitere înainte de plecare şi de la cea gazdă pe perioada stagiului, inclusiv bani de masă şi de buzunar.

Mai sunt însă şi alte programe dezvoltate la Târgu Mureş la Unitatea de Primiri Urgenţe a SMURD, organizate de Organizaţia Studenţească de Medicină de Urgenţă, precum şi de Liga Studenţilor de la Universitatea de Medicină şi Farmacie care, împreună cu medici, medici rezidenţi şi asistenţi organizează cursuri de voluntariat. Şi nu numai. Practic, oferă oportunitatea de a avea o mostră din ceea ce înseamnă chirurgia sau alte specializări. Astfel, studenţii au şansa unică de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele medicale şi de a deprinde îndemânare chirurgicală într-un mediu care va oferi satisfacţii şi decepţii, multă muncă, şi bucuria de a fi făcut ceva care contează şi care va fi apreciat. Sunt tineri care lucrează, prin intermediul artei, cu mici pacienţi de la psihiatrie sau pediatrie şi spun că atunci când primesc un zâmbet simt că îşi fac mai degrabă un serviciu sieşi decât altora.

Mi s-a părut potrivit ca după Sfintele Paşti şi în sărbătoarea mare pe care o trăim astăzi să vorbim despre bucuria pe care o aduc aceşti tineri fără nicio plată, fără nicio remuşcare, ci doar din altruism şi dragoste.

Le doresc tuturor sărbătoriţilor zilei de astăzi ca Sfântul Gheorghe, marele biruitor al creştinătăţii, să îi apere şi le urez din suflet la mulţi ani!

Domnul Florin Gheorghe:

"PSD a transformat Parlamentul în instanţă de judecată şi Guvernul în Parlament"

Principiul separaţiei puterilor în stat a fost enunţat de către baronul de Montesquieu de mai bine de două secole, iar el s-a transformat în piatra de temelie a democraţiilor funcţionale din Occident. Controlul şi contrabalansarea puterilor într-un stat naţional a fost sursă de inspiraţie atât pentru federaliştii americani, cât şi pentru democraţiile europene. Constituţiile româneşti din anii 1866 şi 1923 au asumat acest principiu, iar beneficiile pentru România s-au arătat din plin. Din păcate, românii au simţit efectele atunci când acest principiu a fost înlăturat, pentru mult prea mult timp, de către partidul unic condus de către conducătorul "suprem".

Analizând modul în care Ion Iliescu, Adrian Năstase şi, mai recent, Victor-Viorel Ponta au respectat separaţia puterilor în stat, nu putem decât să afirmăm că PSD a transformat Parlamentul în instanţă de judecată şi Guvernul în Parlament! Comportamentul lor ar putea fi de înţeles. Obiceiurile comuniste se uită greu!

De ce spun că PSD a transformat Parlamentul în instanţă de judecată? Faptele majorităţii parlamentare conduse de PSD îmi confirmă spusele.

Oare nu Parlamentul este cel care invalidează deciziile definitive şi irevocabile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie? Astfel, nu putem decât înţelege că majoritatea PSD-UNPR-PC se imaginează ca instanţă superioară Înaltei Curţi.

Oare nu Parlamentul, prin majoritatea PSD-UNPR-PC, este cel care se opune anchetelor penale, sub masca perfidă a imunităţii parlamentare, împiedicând parchetele să-şi exercite funcţiile?

Oare nu Parlamentul, prin majoritatea PSD-UNPR-PC, este cel care schimbă legea penală sau regimul incompatibilităţilor pentru a crea o nouă categorie de cetăţeni - USL/USD-işti intangibili?

Oare nu Parlamentul, prin majoritatea PSD-UNPR-PC, constituie comisii de anchetă, substituindu-se parchetelor, pentru a cerceta cauze civile şi penale, doar pentru a crea gălăgie şi pentru a ascunde sub covor gunoiul guvernării?

Mai mult, USL vopsit în USD urăşte funcţia principală a Parlamentului! Funcţia de legiferare. Nu suportă dezbaterile, nu suportă criticile, nu respectă jocul democratic! Pentru acest motiv, legiferarea i-a fost încredinţată lui Ponta, cu obiectivul clar - să emită mai multe ordonanţe de urgenţă decât a reuşit Adrian Năstase într-un mandat de patru ani. Astfel, mânuţele majorităţii PSD-UNPR-PC se ridică armonios ori de câte ori liderul de grup le cere să mai voteze o ordonanţă visată peste noapte de Ponta, vreun proiect de lege scris de rude, afini sau colegi de partid ori vreo ordonanţă promisă unor grupuri de interese obscure.

Şi, pentru că în trilogia separaţiei puterilor în stat două dintre puteri sunt distorsionate în acţiunea lor, mai rămâne funcţia executivă, care, potrivit sistemului nostru constituţional, se exercită de către Guvern, pe baza programului de guvernare şi cu respectarea legii. Surpriză! Exact acele funcţii care-i sunt specifice lui Victor Ponta, exact acelea nu sunt exercitate! Programul de guvernare nu este transpus în practică, pentru că nici nu ar fi posibil să materializezi atâtea minciuni sfruntate. Despre respectarea legii, despre dispreţul faţă de instituţii nici nu mai putem vorbi. A scris şi scrie presa de mai bine de doi ani de zile, iar Comisia Europeană ne arată cât de mult ne-am îndepărtat de valorile europene de când Victor cel viteaz este mai pasionat de modele dictatoriale estice decât de valorile pe care s-a construit Uniunea Europeană.

Domnul Florin Gheorghe:

"De frica românilor s-a pitit în buncăr!"

"Luaţi-i de pe mine! Presa, Băsescu, românii! Toţi îmi înscenează ceva!" Vă sună cunoscut. Mai cunoaşteţi oameni care, speriaţi de mânia românilor, s-au refugiat într-o unitate militară? Ultimul pe care mi-l amintesc a avut un destin tragic, tot într-o unitate militară! "Scenarita" de care suferă "bătrânul" prim-ministru, cel care în urmă cu vreo două săptămâni ne ameninţa că va lăsa PSD-ul orfan, ţine mai degrabă de frica pe care Victor a prins-o faţă de români.

Derizoriul în care Victor Ponta a dus actul de guvernare şi imaginea României nu face cinste unui stat membru al Uniunii Europene şi nici unui membru NATO. Când un prim-ministru părăseşte în fugă sediul Guvernului, pentru a se camufla în haine milităreşti, ca să nu-l mai recunoască lumea sau ca să nu mai aibă nimeni acces în buncărul său este semnul explicit că acesta are grave probleme comportamentale care nu se tratează decât cu demisia.

Ceea ce intenţionat a omis să precizeze Victor-Viorel Ponta este faptul că biroul de la Palatul Victoria a fost concesionat definitiv lui Duicu, Oprişan, Constantinescu, Bunea şi Mazăre. Dacă el şi-a stabilit biroul după sârma ghimpată a MApN, baronii au deja cartierul general în Palatul Victoria. Comandamentul general al corupţilor este în biroul lui Ponta, iar de acolo pleacă ordine de: schimbare a comisarilor de poliţie, de strămutare a procurorilor, de trafic de influenţă sau de sifonare a bugetului public. "Cel mai cinstit guvern din istoria României" are deja CV-urile depuse la organele de urmărire penală!

Victor Ponta, acest admirator declarat al lui Che Guevara, nu ne-a spus dacă odată mutat la MApN îşi va constitui, după modelul lui El Comandante şi trupe de gherilă cu care să se apere de baroni, de români şi de procurori. O bască şi o uniformă de paramilitar poate să împrumute de la Mazăre! Îi va da cu siguranţă!

Doi ani cu Victor Ponta prim-ministru sunt îndeajuns! Doi ani de guvernare dezastruoasă trebuie să înceteze de urgenţă! Am speranţa ca, după alegerile europarlamentare, moţiunea de cenzură pe care o vom susţine şi vota să-l trimită pe Victor Ponta definitiv în istoria neagră a guvernării româneşti, la capitolele: furt intelectual, complicitate cu infractorii, şubrezirea economiei naţionale, dispreţ pentru români, discreditarea ruşinoasă a României. Mulţi mă vor întreba, pe bună dreptate, cine să preia guvernarea? PSD-UNPR-PC este deja simbolul european al corupţiei endemice! Deci, exclus! Liberalii, cei care nu au rămas în USD, au demonstrat vreme de 3 ani că nu sunt cu nimic diferiţi de cei pe care i-au părăsit acum două luni doar din motive pur electorale, nu din convingeri. Au girat împreună cu Ponta minciuna, frauda şi furtul din bani publici!

Din păcate, celelalte partide din opoziţie nu au capacitatea de a genera o majoritate parlamentară stabilă pentru un guvern politic. Aşadar, un guvern de tehnocraţi pentru perioada iulie 2014 - decembrie 2016 este soluţia de avarie pentru România. Un guvern apolitic, cu sarcini precise: sprijinirea mediului de afaceri, relaxarea fiscală, crearea de locuri de muncă şi demararea procedurilor privind accesare a fondurilor europene pentru următorul exerciţiu bugetar.

Trag speranţa că la alegerile generale din 2016 alegătorii români să sancţioneze dur minciuna şi "dreptatea până la capăt" şi să genereze prin vot o majoritate politică în interesul României şi al românilor. Partidele care au promovat şi apără corupţii trebuie să plătească şi penal şi electoral.

Domnul Florin Mihail Secară:

"Ponta suferă de sindromul dictatorului "

Cât îi pasă lui Victor Ponta de soarta economiei, de soarta românilor, a demonstrat-o prin fapte, din plin, în ultimii doi ani de când a preluat puterea. Când românii îngheţau sub zăpadă, el se încălzea la o partidă de baschet. Când medicii se zbăteau între viaţă şi moarte în Munţii Apuseni, el chefuia la cârciumă cu baronii. Când apele au luat casele teleormănenilor, nu şi-a tulburat pentru un minut vacanţa, ci l-a trimis pe Dragnea să constate marile îndiguiri realizate în mandatele sale succesive de preşedinte de judeţ şi de ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei.

Cu toate acestea, Ponta nu este total indiferent! El este tare îngrijorat când Mircea Badea sau Gâdea au visat urât şi nu îl laudă cum se cuvine în emisiunile de manipulare publică. Este tare speriat atunci când din greşeală nu a răspuns la telefon vreunui baron judeţean. Mai mult, nu pune geană pe geană toată noaptea atunci când procurorii mai înhaţă câte un penal din curtea PSD, care îi ameninţă şi şantajează pe toţi: "dacă pic eu ... vă iau pe toţi cu mine la mititica!".

Ceea ce putem spune cu certitudine este faptul că de câteva săptămâni bune simptomele sindromului de care suferă Victor Ponta, sindromul dictatorului, s-au agravat. S-a apucat chiar şi de un sport nou: "fugitul cu biroul în spate!".

Cea mai mare spaimă a celor care suferă de acest sindrom este spaima de popor, spaima de presă, spaima de instituţii! Inamici închipuiţi şi sabotaje de tot felul apar peste tot în mintea acestuia! Este demonstrat! Toţi dictatorii din secolul trecut au trecut prin asta. Unii au fugit cu elicopterele. Alţii s-au baricadat în buncăre. Dacă iniţial a promis pe Facebook că fuge, ulterior Victor Ponta s-a sucit, probabil prin contagiune de la noul său partener, Tăriceanu, şi ne-a anunţat că se piteşte în clădirea MApN de teama presei şi a "duşmanilor". Nu m-ar mira ca în scurt timp Victor Ponta să înlocuiască şi limuzina de la Guvern cu o divizie de blindate, pentru a se deplasa protejat de ochii românilor. Este ruşinos modul în care cel mai incompetent şi corupt prim-ministru a ajuns să păteze onoarea Armatei Române, instituţie pe care românii o iubesc, o respectă şi în care au cea mai mare încredere. Este inadmisibil şi fără precedent ca primul-ministru să fugă din guvern, cu biroul în spate, doar pentru că în propriul birou nu mai are loc de cohorta de baroni corupţi, mult prea ocupaţi cu traficul de influenţă şi numirile în funcţii publice pe baza carnetului de partid şi a relaţiilor de familie.

Ponta s-a furişat în clădirea MApN nu doar pentru a scăpa de mânia românilor, dar şi cu speranţa că va scăpa din spirala corupţiei în care a intrat împreună cu armata sa de baroni locali. Mulţi au crezut că discursul asupra baronilor, asupra influenţei lor asupra premierului, asupra ilegalităţilor pe care aceştia le fac direct din biroul acestuia sunt simple speculaţii, care ţin de lupta politică. Din păcate, realitatea ne arată că toate aceste lucruri se petrec cu adevărat, iar Victor Ponta nu este decât un simplu executant al voievozilor locali. Duicu, Oprişan, Nicuşor, Bunea sau Preoteasa ordonă, Victor ia poziţia de drepţi şi execută.

Ce pot spune cu siguranţă este faptul că oriunde s-ar ascunde, Victor Ponta nu o să scape de furia românilor şi nici a baronilor PSD! De aceea, îi cer lui Ponta să plece de urgenţă de la MApN! Ponta nu are niciun drept să dezonoreze Armata Română! Dacă ţine morţiş să îşi mute biroul, îi sugerez să se ducă direct la Grivco! Acolo sunt specialiştii în înscenări, linşaje, turnătorii şi manipulări grosolane. Să se ducă direct la sursă!

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Se poate evita moţiunea de cenzură?"

După presiuni repetate ale PNL şi anunţul depunerii unei moţiuni de cenzură, prin acţiunile parlamentarilor liberali, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat o declaraţie de susţinere a reducerii CAS cu 5 puncte procentuale şi a scutirii de impozit a profitului reinvestit, premierul Victor Ponta anunţă în stilul său triumfalist că Guvernul său va adopta o ordonanţă de urgenţă, dar care să se refere doar la neimpozitarea profitului reinvestit.

PNL s-a referit la necesitatea adoptării a două măsuri, eliminarea impozitului pe profitul reinvestit fiind doar una dintre ele, însă măsura cu adevărat importantă şi care poate avea un efect substanţial pentru mediul de afaceri şi pentru economia ţării este reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. PNL consideră că, dacă nu se adoptă ambele măsuri, efectul în plan economic nu va fi cel aşteptat. Guvernul actual oferă de fapt jumătăţi de măsură pentru problemele reale ale economiei.

În programul noii coaliţii de guvernare PSD-UDMR, punerea în aplicare a unor măsuri fiscale esenţiale, precum reducerea CAS şi neimpozitarea profitului reinvestit erau menţionate doar în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite.

Aşadar, de la bun început majoritatea formată în jurul PSD nu a avut nicio intenţie serioasă de a face o reformă a cadrului fiscal-bugetar şi de a introduce toate acele măsuri negociate inclusiv cu instituţiile financiare internaţionale la momentul în care PNL era partener de guvernare.

Din consultările noastre cu reprezentanţii mediului de afaceri a reieşit nevoia elaborării şi aplicării unui set de măsuri de relaxare fiscală, gândite concertat şi nu impuse ca "perioade de probă" cu termen limitat de aplicare, până la sfârşitul anului 2015, cum intenţionează actualul guvern. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate fiscală pentru a-şi gândi şi fundamenta planurile de investiţii pe termen mediu şi lung, nu de legi ce reglementează măsuri tranzitorii.

Pentru Partidul Naţional Liberal care a fost şi este un partener de discuţii constant pentru mediul de afaceri, astfel de exerciţii de imagine prestate de premierul Ponta nu ne impresionează şi nu ne determină să renunţăm la depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Cabinetului Ponta 3.

Atâta vreme cât scăderea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator nu este adoptată de Guvernul Ponta conform angajamentelor asumate în faţa cetăţenilor, iar neimpozitarea profitului reinvestit este tratată cu jumătăţi de măsură, PNL rămâne ferm în decizia de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta 3.

Domnul Gheorghe Emacu:

"3 mai - Ziua Mondială a Libertăţii Presei"

Considerată "a patra putere în stat", presa reprezintă o necesitate reală într-o societate democratică.

Libertatea presei, dreptul acesteia de a se exprima liber, constituie un principiu fundamental al sistemelor politice democratice, care au la bază libertatea de opinie şi libertatea cetăţeanului de a gândi şi de se exprima liber. În România, presa şi-a dobândit această libertate odată cu Revoluţia din decembrie 1989.

Anii ’90 au reprezentat perioada de dezvoltare vertiginoasă, în care au apărut zeci de ziare, posturi radio şi posturi de televiziune dedicate informării opiniei publice, caracterizată în principal prin acumulări cantitative. Azi traversăm o etapă de coagulare, de cristalizare şi de repoziţionare pe principii ce ţin mai degrabă de domeniul economic.

Ne place sau nu, avem nevoie de presă: cetăţenii au nevoie de presă pentru a fi informaţi, iar politicienii, în general, şi decidenţii, în special, au nevoie de presă pentru a informa, pentru a-şi face cunoscute planurile şi acţiunile.

Oamenii de presă sunt formatori de opinie; astfel, mass-media poate fi folosită ca instrument de influenţare a opiniei publice. Din această perspectivă, obiectivitatea presei este extrem de importantă. Presa trebuie să-şi păstreze obiectivitatea şi echidistanţa politică, astfel ca cetăţenii să fie informaţi corect în legătură cu treburile publice.

La nivel internaţional, în fiecare an, la 3 mai se marchează Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Sărbătoarea a fost proclamată de Adunarea generală ONU în decembrie 1993, la recomandarea Conferinţei Generale UNESCO din 1991.

Data de 3 mai evocă Declaraţia de la Windhoek, adoptată în 1991 în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste, eveniment organizat de către UNESCO şi ONU la Windhoek, Namibia.

Tema de anul acesta a sărbătorii este: "Libertatea mass-media pentru un viitor mai bun: programul de dezvoltare după 2015".

Data de 3 mai trebuie să ne aducă aminte că în lume există locuri unde publicaţiile sunt cenzurate, condamnate sau suspendate sau, pur şi simplu, nu au dreptul să apară, iar jurnaliştii sunt hărţuiţi, arestaţi sau chiar ucişi pentru simplul fapt că-şi exercită meseria.

De aceea, la această dată trebuie să analizăm stadiul respectării angajamentelor noastre în favoarea libertăţii presei, iar profesioniştii din domeniul comunicării şi informaţiei trebuie să observe obligaţiile pe care le impune deontologia profesională.

Nu în ultimul rând, să nu uităm să-i comemorăm pe acei jurnalişti şi cameramani care şi-au pierdut viaţa din dorinţa de a asigura informarea opiniei publice.

Domnul Ioan Balan:

"Fraţilor... mincinosul n-a fugit! Doar s-a ascuns!"

Este de domeniul absurdului modul în care Victor Ponta, prins cu baronii în birou, a fugit pe furiş, la ceas de seară, de la Palatul Victoria direct în buncărul unei unităţi militare. Motivul invocat de propaganda premierului: posibile înscenări pe care i le-ar face presa. Care presă? Trustul antenelor? Sau Ghiţă TV? Pentru că altă presă nu are acces nici măcar în curtea Guvernului! A ajuns Victor Ponta să se teamă chiar şi de presa PSD?

În urmă cu două săptămâni Victor Ponta storcea lacrimi în PSD, anunţând că din toamnă se va retrage din politică şi va lăsa locul celor mai tineri. Acum observăm că prins cu traficul de influenţă, nu de presă, ci chiar de procurori, se autosechestrează în sediul MApN. Unii spun că fuge de procurori, pentru că îi e teamă de cangrena corupţiei în care s-a afundat. Alţii spun că a cedat nervos şi că are nevoie de tratament. S-a mai spus că, fugind în buncărul de la MApN, Victor Ponta fuge de fapt de mânia baronilor locali, cărora le-a promis că-i apără de justiţie şi i-a înşelat.

Adevăratul motiv pentru care Ponta lansează în opinia publică tot felul de subiecte false, cum ar fi retragerea sa din politică, pe motive de bătrâneţe, sau fugitul cu biroul în spate la MApN, au un sigur scop: distragerea atenţiei opiniei publice de la falimentul guvernării! Şi orice observator poate constata cu uşurinţă că obiectivul a fost atins! Chiar dacă mincinosul a fugit şi s-a ascuns după gardul militarizat al MApN, falimentul guvernării sale rămâne şi se adânceşte zi de zi. Şi, ca să nu fiu acuzat de superficialitate în ceea ce afirm, vă dau numai câteva exemple din contraperformanţele Guvernului Ponta 3: încasările bugetare s-au prăbuşit şi se degradează în fiecare lună. Cauza: românii sunt tot mai săraci, iar evazioniştii se bucură de protecţia totală a lui Victor Ponta; numărul firmelor, care intră în insolvenţă, se închid sau trec frontiera pentru beneficii fiscale, creşte de la zi la alta; numărul de şomeri este mai mare în aprilie 2014 decât în plină criză economică; după introducerea taxei baronilor pe benzină, preţul la pompă a mai crescut de 3 ori, astfel încât puterea de cumpărare a românilor şi competitivitatea firmelor au fost asasinate; proiectele cu finanţare europeană bat pasul pe loc de aproape 2 ani; cheltuielile pentru infrastructură au fost măcelărite pentru al treilea an consecutiv; simulările naţionale pentru clasa a VIII-a şi bacalaureat arată dezastrul instalat în educaţie; bătrânii sunt în continuare umiliţi şi aşteaptă lista cu medicamentele compensate; instituţiile publice sunt în continuare spoliate de profesionişti şi umplute cu rude, fini, afini, lipitori de afişe, neveste sau amante.

Aceste lucruri le ascunde Ponta prin scandalurile murdare şi campaniile mediatice scumpe, plătite tot din buzunarul românilor. Nici măcar comuniştii nu au avut în cadrul PCR un departament al minciunii aşa bine pus la punct. Nici măcar secretarul general al PCR nu ocupa atâta din timpul televiziunilor naţionale cum ocupă Victor Ponta. Este trist pentru România şi este trist pentru încrederea acordată de români în decembrie 2012!

Domnul Ioan Moldovan:

"Măsuri care să ajute în lupta cu evaziunea fiscală"

România, în momentul de faţă, resimte efectul negativ pe care economia autohtonă l-a avut în perioada de guvernare portocalie. Astfel, evaziunea fiscală se regăseşte în modalităţi multiple prin care prea mulţi indivizi rău intenţionaţi eludează legislaţia şi obligaţiile pe care le au faţă de bugetul ţării. Din orice punct de vedere, evaziunea fiscală reprezintă un act reprobabil dăunător şi incorect faţă de societatea în ansamblu.

În acest sens, Partidul Conservator sprijină măsura Guvernului care, prin Ministerul de Finanţe, vrea să scadă evaziunea fiscală, prin limitarea plăţilor în numerar între persoanele fizice la 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi, pe care o persoană fizică să îi plătească unui agent economic. Direct vizaţi de această măsură sunt comercianţii din pieţe, dar şi firmele şi persoanele fizice care fac tranzacţii de mii de euro cu banii în geantă. Vorbim, de asemenea, despre PFA, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber-profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent.

Un lucru important de ştiut este acela că Executivul doreşte implementarea unui sistem de plată care există în acest moment în toate ţările civilizate din Uniunea Europeană. O altă măsură, în ceea ce priveşte scăderea evaziunii fiscale, este aceea de reducere a TVA de la 24% la 9% la pâine şi produsele de panificaţie. Este un pas important pentru scăderea evaziunii fiscale în acest sector şi ar trebui extinsă la carne, lapte, zahăr şi ulei şi corelată cu inspecţii fiscale şi simplificarea plăţii taxelor. Putem spune că reducerea TVA la alimentele de bază este o măsură a Partidului Conservator încă din 2006. Din acest motiv, Partidul Conservator propune declararea anului 2014 ca an al luptei împotriva evaziunii fiscale şi, deci, a eliminării comportamentelor nesănătoase din economie.

Domnul Ioan Vulpescu:

"E nevoie de mai multă moderaţie în viaţa publică"

Sărbătorile Pascale de anul acesta au arătat din nou o adevărată fractură între România reală - care a sărbătorit cu decenţă bucuria Învierii Domnului - şi o alta, prezentă mai ales pe micile ecrane, care a profitat de acest moment pentru a-şi exhiba din nou complexele şi a da un spectacol dezgustător, de totală îndepărtare de bunul simţ şi de regulile unei convieţuiri civilizate.

Petreceri deşănţate, programe de televiziune de o vulgaritate de neimaginat, imagini ale unei opulenţe care este jignitoare, deoarece în mod evident nu este rodul muncii şi al meritului, toate acestea ne-au intrat vrând-nevrând în case, ne-au maculat cugetul şi au batjocorit spiritul sărbătorii.

O grea răspundere pentru această situaţie au atât cei care dau tonul unui asemenea comportament (şi nu o dată politicienii sunt şi ei parte a unor asemenea manifestări), cât şi cei care au misiunea de a împiedica degradarea climatului social.

Mă refer în primul rând la realizatorii de televiziune şi la conducerile editoriale ale unor posturi aşa-zis comerciale, care tolerează cu largheţe, ba chiar încurajează producţia şi difuzarea de emisiuni "mondene", de "vedete" sau "reality-show", emisiuni în care indivizi lipsiţi de orice talent şi de orice merit social sau cultural îşi expun platitudinile, lipsa de educaţie şi comportamentele necivilizate, devenind, inevitabil, "modele". În special tânăra generaţie este victimă sigură a unor asemenea false modele, care le oferă nonvaloare pe post de valoare şi incultură în loc de cultură.

Fac un apel la toţi cei implicaţi să ia aminte la lecţiile trecutului şi să nu perpetueze această degradare a spaţiului public. Nu e prea târziu să începem să ne comportăm civilizat şi să îndreptăm societatea pe calea respectului de sine şi a demnităţii. Audiovizualul trebuie să revină, încetul cu încetul, la misiunea sa reală de informare a opiniei publice, iar divertismentul să abandoneze drumul închis al vulgarităţii şi devergondajului.

Domnul Ion Diniţă:

"Prima sesiune de proiecte cu finanţare din viitorul PNDR"

Luna viitoare, mai exact în data de 20 mai, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), împreună cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), va deschide prima sesiune de depunere a cererilor de finanţare pentru Măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole şi sprijinirea fermelor de familie, cu finanţare din noul PNDR 2014-2020.

Această primă sesiune va avea loc conform noilor criterii aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, însă noutatea este aceea că finanţarea va fi asigurată din fondurile alocate perioadei de programare 2014-2020, prin aplicarea Regulamentului de tranziţie. În acest context, în 15 aprilie 2014, Parlamentul României a adoptat modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile, ceea ce va permite încheierea de contracte de finanţare care vor fi plătite cu fonduri aferente perioadei 2014-2020.

Deschiderea acestei noi sesiuni va permite efectiv României să cheltuie din fondurile alocate ţării noastre în perioada de referinţă 2014-2020. Autorităţile de resort doresc astfel să ofere un nou set de oportunităţi reale de finanţare destinate mediului rural românesc, pentru a veni la modul concret în întâmpinarea nevoilor acestuia. De asemenea, includerea fermelor de familie şi prioritizarea acestora denotă că MADR are o strategie reală pentru acestea, iar susţinerea şi întărirea acestui tip de fermă este un aspect foarte important pentru dezvoltarea economiei agrare a României.

Demn de remarcat este şi faptul că priorităţile MADR pentru PNDR 2014 - 2020 au fost făcute cu o largă consultare a publicului-ţintă, respectiv toţi fermierii şi factorii interesaţi în vederea asigurării transparenţei şi participării active în procesul de elaborare a noului PNDR, în aşa fel încât dezvoltarea satului românesc să fie un deziderat încununat cu succes.

În acest context se înscrie şi noua decizie a MADR, prin care Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional de Pescuit va putea acorda avansuri beneficiarilor, pentru ca aceştia să deruleze mai simplu investiţiile preconizate. Modificarea de către Parlament a Ordonanţei de urgenţă nr.74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile va permite acordarea de avansuri din finanţarea nerambursabilă, atât la începutul implementării, cât şi pe parcursul acesteia. Astfel, se vine în întâmpinarea beneficiarilor, pentru a le oferi sprijin efectiv pentru a derula şi a finaliza proiectele contractate. Acest instrument financiar reprezintă o primă măsură pentru a accelera absorbţia Programului Operaţional de Pescuit, iar continuarea îmbunătăţirii acestor finanţări sunt vitale pentru sectorul piscicol din România.

Beneficiarii privaţi ai Programului Operaţional de Pescuit care nu au început investiţiile vor putea solicita acum un avans de până la 40% din valoarea finanţării nerambursabile, iar cei publici de până la 50%. În cazul în care investiţiile sunt demarate, se va putea plăti valoarea totală eligibilă nerambursabilă a tranşei de plată, pe baza facturilor prezentate, urmând ca beneficiarii să justifice ulterior virarea sumelor către terţi, prin ordin de plată. Pentru a primi aceste sume de bani, beneficiarii trebuie să prezinte o scrisoare de garanţie care să acopere 110% din valoarea avansului, de la o bancă comercială sau de la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM.

Domnul Ion Melinte:

"Atenţie la structurarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PAC) 2014-2020!"

Politica Agricolă Comună este prezentă în spaţiul european de jumătate de secol. În această perioadă, menirea ei s-a schimbat semnificativ, devenind dintr-o politică bazată pe subvenţionarea producţiei şi protecţia pieţei unice europene, o politică în care subvenţia nu mai urmăreşte stimularea producţiei, ci favorizează dezvoltarea rurală şi protejarea mediului.

În acest moment, Politica Agricolă Comună urmăreşte atingerea a trei deziderate, şi anume productivitate, competitivitate, sustenabilitate.

Potrivit noilor direcţii de evoluţie şi reformă ale PAC în perioada 2014-2020, aceasta se va concentra pe trei piloni fundamentali: ecologie şi eficienţă în agricultură, asigurarea unei alimentaţii sănătoase la preţuri accesibile, revitalizarea zonelor şi comunităţilor rurale.

Potrivit unor date statistice comunitare, o cincime din populaţia Uniunii Europene trăieşte în zone rurale, care reprezintă jumătate din teritoriul Uniunii Europeane, 28 de state membre.

Momentan, în Uniunea Europeană există 12 milioane de fermieri, care împreună cu industria alimentară generează 46 milioane de locuri de muncă.

Bugetul Politicii Agricole Comune alocat pentru perioada 2014-2020 se ridică la 373 miliarde de euro pentru toate cele 28 de state membre. România are alocate fonduri de 17,5 miliarde de euro, în creştere faţă de exerciţiul bugetar 2007-2013 (13,8 miliarde euro). Deşi, pe total, fondurile europene au crescut pentru România, pe pilonul II - Dezvoltare Rurală acestea au scăzut cu 13,5%.

România va putea să absoarbă banii europeni din PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) abia spre sfârşitul anului 2014, urmând ca acesta să fie negociat cu Executivul european în primul semestru al anului 2014.

În România, agricultura are o pondere în valoare adăugată brută de respectiv 6%, mult peste media Uniunii Europene, de numai 1,7%. Însă, sectorul agricol românesc se zbate, încă, la un stadiu înapoiat, comparativ cu marea majoritate a statelor Uniunii Europene.

În concluzie, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală trebuie structurat în aşa fel încât să eliminăm principalele puncte slabe ale agriculturii României.

Domnul Ionel Arsene:

"Inundaţii"

În cadrul declaraţiei de astăzi aş vrea să fac referire la modul în care unii, cei aleşi să-i reprezinte pe români, aleg să fugă din calea responsabilităţii în momentele cele mai grele pentru cei care ne-au votat.

Am aflat, recent, de la unul dintre colegii mei liberali din judeţul Teleorman, că un parlamentar ca domnul Crin Antonescu nu are ce să caute în colegiul său atunci când oamenii sunt afectaţi de inundaţii, din motive ce ţin mai degrabă de strategia sa politică. Găsesc şocantă o astfel de gândire, iar cei care îşi pot imagina o astfel de explicaţie nu au înţeles nimic din rolul de reprezentanţi ai cetăţenilor. Orice parlamentar este obligat să fie alături de cei care l-au ales, mai ales în momentele grele şi trebuie să depună toate eforturile pentru sprijinirea lor.

Românii nu au niciun motiv să aibă încredere într-un politician care fuge din calea responsabilităţii la primul eveniment major care îi afectează pe cei care l-au ales cu atât mai mult cu cât politicianul respectiv îşi doreşte să fie şeful statului. Cum să fii preşedintele unei ţări, când nu poţi nici măcar să fii alături de cetăţenii din colegiul tău, care te-au votat pentru Parlament, într-un moment foarte greu pentru ei? Dacă nu poţi ajuta câteva mii de oameni, cum să ai pretenţia de a deveni răspunzător pentru soarta atâtor milioane de români? Acestea sunt întrebările la care Crin Antonescu este dator să răspundă.

Cel puţin la fel de important este că cei în stare să creadă că nu trebuie să le acorde sprijinul celor năpăstuiţi de calamităţi nu au învăţat nimic din lecţia pe care a primit-o PDL în 2012. Aroganţa este ceea ce românii sperau să nu mai vadă la politicienii pe care îi aleg, atunci când ne-au votat. Din păcate, se pare că apropierea de Traian Băsescu şi de actualul, respectiv fostul său partid, au efecte nebănuite asupra celor care ne-au fost colegi de alianţă şi a preşedintelui lor de partid.

Eu şi cetăţenii din judeţul Neamţ regretăm profund evenimentele prin care trec în această perioadă cei aflaţi în zonele afectate de inundaţii. Salut reacţia conducerii Guvernului în acest context. După vizita premierului Victor Ponta şi a vicepremierului Liviu Dragnea, sunt convins că Guvernul va dispune cât mai repede măsurile necesare pentru a le uşura situaţia şi a repara pagubele pe care le-au suferit. De asemenea, cred că este necesar, în continuare, să avem în vedere măsuri cât mai bune pentru prevenirea unor astfel de dezastre, pentru a reduce pagubele şi pentru a împiedica pierderea de vieţi omeneşti.

Acesta trebuie să fie modul corect de comportament al unui politician în relaţia cu cetăţenii. Trebuie să fim alături de ei în toate momentele dificile. Din păcate, colegii mei liberali nu au făcut decât să dezvăluie calculele meschine pe care le fac în strategia lor politică. Atât de puţin înseamnă pentru ei vieţile celor care suferă acum, care au rămas fără case sau fără agoniseala de o viaţă.

Sunt sigur că românii nu vor lăsa nesancţionat la scrutinul care se apropie modelul de politician pe care îl promovează PNL. Politicianul care merge în colegiu doar în campanie şi care se ascunde când cei care l-au votat sunt năpăstuiţi de calamităţi va fi pedepsit de români prin cel mai bun mijloc pe care îl au la îndemână, votul. În cabina de vot românii vor avea ocazia să le arate celor care i-au jignit cu meschinăria lor că modul lor de comportament este inacceptabil. Politica nu înseamnă atacuri şi lipsa asumării, ci să fii lângă oameni atunci când au nevoie şi să încerci să le schimbi vieţile în bine şi să le aduci un trai mai bun.

Domnul Iusein Ibram:

"Ramura de măslin întinsă diferendului turco-armean"

"Turcia este pregătită să împărtăşească durerea armenilor, care se pregătesc să marcheze a 100-a comemorare a crimelor din 1915". Anunţul a fost făcut de ministrul turc al Afacerilor Externe, domnul Ahmet Davutoğlu. Această decizie survine după ce un tribunal francez a respins proiectul de lege care incrimina negarea genocidului armean, pe motiv că ar contrazice constituţia franceză şi încalcă libertatea de expresie.

Ministrul de Externe Ahmet Davetoğlu a declarat: "vrem să împărţim durerea celor care sunt pregătiţi să o împărtăşească cu noi". Preşedintele Turciei, domnul Abdullah Gül, este de părere că problema istorică dintre cele două state poate fi rezolvată numai între ele: "Dacă ţări terţe intervin în această chestiune, nu va fi de ajutor".

În concluzie, soluţia ar trebui să vină de la cele două ţări, pe cale diplomatică, şi, sper, ca eu, reprezentantul turcilor şi reprezentantul comunităţii armene din Parlamentul României, să nu acutizăm problema prin declaraţiile noastre.

Domnul Laurenţiu Roşca Ţigăeru:

"Defrişările, principala cauză a inundaţiilor din România"

Au trecut 9 ani de la inundaţiile din anul 2005 din judeţul Vrancea, în care 16 persoane şi-au pierdut viaţa şi mai mult de 1500 de locuinţe au fost distruse sau grav avariate. Cetăţeni pe care îi reprezint astăzi în Parlamentul României, locuitori ai comunei Vulturu, au trecut prin grele încercări atunci când apele revărsate au distrus, în doar câteva clipe, munca unor generaţii întregi. Bineînţeles, mai greu sau mai uşor, cu ajutorul rudelor, cu sprijin guvernamental sau din mediul privat, oamenii au reuşit să-şi adune puterile şi să înceapă reconstrucţia gospodăriilor. În timp ce unii dintre sinistraţi au ales să se mute la rude sau să-şi reclădească locuinţele pe terenuri din zone neinundabile, puse la dispoziţie de autorităţi, au existat oameni care nu au vrut să-şi abandoneze gospodăriile. Deşi le-au reparat, consolidat sau reconstruit de la zero, satul Vadu Roşca nu şi-a recăpătat nici până astăzi spiritul pe care l-a avut înainte de inundaţii. Trecerea apelor a distrus pentru totdeauna o comunitate, lăsând în urmă zeci de case abandonate.

Astăzi, România este din nou grav afectată de inundaţii. După mai multe zile de ploi abundente, în apele râurilor revărsate şi-au găsit sfârşitul patru persoane, în timp ce alte două sunt date dispărute. Apa a pătruns în sute de gospodării şi a inundat mii de hectare de teren din judeţele din sudul ţării.

Este binecunoscut faptul că principala cauză a producerii inundaţiilor în România este defrişarea necontrolată a pădurilor şi că legislaţia în vigoare este lacunară şi permite defrişări ilegale. În data de 1 martie 2013, fostul ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, doamna Lucia Varga, a fost mandatată să prezinte Guvernului un act normativ care să amendeze Codul silvic şi Legea contravenţiilor silvice. Printre altele, proiectul propus viza combaterea tăierilor ilegale de păduri, interzicerea vânzării lemnului din pădure şi înlocuirea cu vânzarea din depozite şi rampe, dar şi introducerea autorizaţiilor de practică pentru personalul silvic. În data de 2 octombrie 2013, Guvernul României a adoptat proiectul noului Cod silvic, acesta fiind transmis Parlamentului României. Deşi a trecut mai bine de jumătate de an, acest demers legislativ nu a ajuns în plenul Parlamentului spre a fi dezbătut şi votat. Din acest motiv, în data de 19 martie 2014, i-am adresat doamnei ministru Doina Pană o întrebare cu privire la noul Cod silvic. Întrucât nici până astăzi nu am primit un răspuns, deşi conform Regulamentului Camerei Deputaţilor termenul este de 15 zile, nu pot decât să-mi imaginez că noul Cod silvic nu reprezintă pentru doamna ministru o prioritate.

Ieri 22 aprilie, s-au împlinit 44 de ani de când senatorul american Gaylord Nelson a fondat Ziua Pământului, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arată faţă de mediu. Eu îmi propun ca prin declaraţia politică de astăzi să reuşesc să îi trezesc interesul doamnei ministru Pană pentru protejarea pădurilor din România. Vă reamintesc, doamnă ministru, că stă în puterea dumneavoastră ca noul Cod silvic, aprobat de Guvernul României, să îşi producă efectele, astfel încât să salvaţi vieţi şi sute de case de la distrugere. Sunt convins că veţi reuşi, astfel, să câştigaţi pe lângă respectul cetăţenilor, pe cel al premierului.

Mai mult, nu veţi mai fi nevoită să "aveţi chef de nişte inundaţii."

Doamna Liliana Ciobanu:

"Românii pier în inundaţii şi premierul petrece în Deltă!"

Patru morţi şi aproape 600 de persoane evacuate este bilanţul inundaţiilor din ultimele zile. Sute de localităţi din judeţele din sudul ţării, între care şi Giurgiu, au fost afectate de revărsarea apelor, fenomen care a lovit crunt românii chiar de Sfintele Paşti. Paradoxal, inundaţiile catastrofale de acum s-au repetat aproape întocmai cu cele petrecute în anul 2005, când apele au distrus gospodăriile a mii de oameni. Deşi au trecut nouă ani de atunci, niciuna dintre guvernările perindate la conducerea ţării nu a fost în stare să remedieze cauzele care stau la baza producerii acestor inundaţii devastatoare. An de an mor oameni, an de an se înregistrează pagube de mii de miliarde de lei, an de an oamenii îşi blestemă zilele după ce rămân fără agoniseala de-o viaţă. Istoria se repetă, dar conducătorii ţării, indiferent de la ce partid sunt, dau dovadă de acelaşi dispreţ cinic pentru suferinţa românilor afectaţi.

Spuneam că niciuna dintre guvernările României de după 1990 nu a reuşit să rezolve problema inundaţiilor, dacă nu să le stopeze, măcar să ia unele măsuri de diminuare a lor. Niciun premier nu s-a "omorât" să aloce banii necesari amenajărilor îndiguirilor cursurilor de apă din ţară, dar, nu ştiu cum se face, că ţara plăteşte după inundaţii întreit pentru a deconta pagubele materiale înregistrate. Această realitate nu denotă decât nepăsare, dispreţ şi lipsă de viziune din partea autorităţilor, în astfel de cazuri fiind vorba de Guvern, fiind bine ştiut faptul că administraţiile locale nu dispun de fondurile necesare rezolvării unor asemenea investiţii costisitoare, precum cele legate de apărarea împotriva inundaţiilor.

Faţă de inundaţiile de până acum, la cele din aceste zile am asistat şi la un fenomen cu valoare de premieră. Primul-ministru le-a trimis românilor bezele şi pupici din Delta Dunării, dar nu a catadicsit să dea o fugă cu elicopterul până în Teleorman sau Giurgiu, să vadă la faţa locului dezastrul produs de Paşti şi cum şi-au petrecut oamenii de aici Sfintele Sărbători. Declaraţia sa de luni a fost stupefiantă. Zicea Domnia Sa că nu s-a deplasat în zonele afectate pentru a nu încurca pe nimeni. Să mă ierte Dumnezeu, dar când un premier anunţă că nu merge în mijlocul oamenilor înconjuraţi de ape "pentru a nu încurca pe nimeni", îţi pui întrebarea ce caută în funcţia respectivă şi dacă nu cumva ar trebui să stea doar în buncărul din Ministerul Apărării! Sau, dacă tot simte că încurcă, de ce se cramponează de funcţie şi nu demisionează, aşa cum ar fi trebuit să facă după ce Alianţa care a minţit atât de frumos românii, USL, nu a mai existat.

Mai mult decât atât, primul-ministru Ponta şi vicepremierul Dragnea au fost plimbaţi marţi cu barca printr-o apă de 25 de centimetri, iar toţi ceilalţi oameni prezenţi în zona respectivă, inclusiv sinistraţii, stăteau în apă, o imagine care a semănat cu o ilustrată dintr-o ţară bananieră, condusă de un dictator, care-şi obligă supuşii să-i cadă la picioare în timp ce el stă undeva deasupra, pe un piedestal de neatins pentru muritorii de rând!...

Una peste alta, blestemul inundaţiilor abătut cu o ritmicitate îngrozitoare peste români are un vinovat cert: statul român, prin guvernările sale. Mai bine să plătim daune imense după revărsarea puhoaielor decât să încercăm să punem în aplicare un plan concret de apărare împotriva inundaţiilor. O filozofie păguboasă, care nu aduce înapoi românii nevinovaţi care mor an de an din cauza incompetenţei guvernelor noastre...

Doamna Liliana Ciobanu:

"Fermierii români au nevoie de informaţii concrete privind producţia organică"

Atât ministrul agriculturii, cât şi premierul Victor Ponta au anunţat public că sprijină producţia organică autohtonă, însă de la declaraţii frumoase de intenţie până la fapte se pare că este un proces destul de îndelungat. Din păcate, dacă întrebi acum la APIA, în orice judeţ din ţară, cât va fi subvenţia, ce măsuri exacte de sprijin sunt pentru producţia organică, ce specialişti pot să-i sfătuiască pe fermieri şi să-i convingă să se asocieze, eventual ai surpriza că baţi la uşi închise! Nimeni nu poate oferi niciun fel de informaţii pe această temă.

Consider că ar fi benefic ca Ministerul Agriculturii să învioreze puţin şi instituţiile abilitate, pentru ca ele să conştientizeze că producţia agricolă organică constituie un val nou şi benefic pentru România. Pământurile noastre sunt cele mai bune actualmente pentru producţia bio, spun marii specialişti din UE acest lucru, fapt confirmat şi de discuţiile purtate la BioFach 2014, cel mai mare târg de produse eco din lume, unde majoritatea investitorilor au vorbit despre potenţialul României. În lipsa informaţiilor de la autorităţi, este evident că niciun fermier nu riscă dacă nu ştie ce poate câştiga, ei având nevoie de puterea exemplului din partea autorităţilor.

În aceste condiţii, ministrul de resort ar trebui să răspundă la întrebarea dacă are în intenţie înfiinţarea unui portal public din care fermierii să îşi ia informaţii clare şi la timp, referitoare la documentele necesare producţiei organice, precum şi care sunt condiţiile pentru ca fermierii să beneficieze de sprijin în acest sens. Consider că creşterea competitivităţii României pe segmentul agriculturii ecologice va aduce un plus semnificativ în progresul economic general, şi, de asemenea, va contribui la majorarea interesului investitorilor străini pentru produsele noastre.

Domnul Liviu Harbuz:

"Guvernul a modificat Legea educaţiei, pentru ca profesorii titularizabili în ultimii 6 ani să poată ocupa un post pe perioadă nedeterminată"

În termeni sentimentali, domnul Trandafir, cel căruia îi datorăm, la fel de mult ca părinţilor, felul în care pornim în viaţă, este preţuit şi răsplătit.

Domnul Trandafir există. Şi o bună dovadă ar trebui să fim noi, specialişti recunoscuţi, înainte de veleităţile politice, pe arena ştiinţelor şi artelor. Domnul Trandafir este multiplicat în mii de modele pe care tot atât de multe mii de copii şi părinţi le urmează, le stimează şi le respectă.

Progres înseamnă educaţie, adică interes, curiozitate, îndoială, bucuria confirmărilor şi succesul aplicat, tehnic ori artistic.

De toate acestea "se face vinovat" domnul Trandafir, profesorul faţă de care suntem datori, nu doar cu iubire şi respect. Avem şi obligaţii materiale, pe care ni le asumăm.

Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale sunt neconstituţionale.

Art. 253, declarat neconstituţional, prevede: "Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul naţional unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin titulari ai şcolii respective dacă:

a) se certifică viabilitatea postului/catedrei;

b) consiliul de administraţie al şcolii respective este de acord."

Articolul 253 din Legea lui Funeriu, referitor la titularizare, a creat confuzie şi a bulversat sistemul de învăţământ. În OUG se precizează că nu există două procedee de titularizare diferite. OUG defineşte conceptul de "viabilitate a postului".

În acord cu decizia CCR, Guvernul aduce clarificări în ceea ce priveşte situaţia cadrelor didactice titularizabile. În OUG se precizează că nu există două procedee de titularizare diferite. OUG defineşte conceptul de "viabilitate a postului".

Practic, toate cadre didactice promovate cu minimum 7 la concursurile de titularizare în ultimii 6 ani şi care sunt angajate pe perioadă determinată vor putea fi repartizate pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ unde predau.

De modificările operate în art. 253 urmează să beneficieze 3.242 de cadre didactice. Se poate spune că, în cazul acestor profesori, s-a făcut dreptate şi că domnul Trandafir este iubit şi preţuit!

Domnul Mihai Lupu:

"PSD refuză dreptul românilor de a putea intra în faliment personal atunci când au probleme financiare majore"

Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, din care fac parte ca deputat liberal de Constanţa, a hotărât să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa noii Legi a insolvenţei, în primul rând din cauza faptului că PSD şi celelalte partide aliate au refuzat să introducă în această lege şi reglementări cu privire la insolvenţa personală, discriminând astfel cetăţenii români, comparativ cu firmele din România.

Ţinând cont de faptul că Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă susţinută şi votată de către parlamentarii PSD, PC, UDMR şi UNPR este una incompletă, dar mai ales nedreaptă şi discriminatorie, PNL a decis să facă imediat acest demers de sesizare a Curţii Constituţionale în privinţa acesteia.

Noi, liberalii, considerăm că supraîndatorarea românilor şi intrarea acestora în incapacitate de plată pe bandă rulantă reprezintă o frână temeinică pentru dezvoltarea economiei româneşti, dar şi o problemă majoră a familiilor din România cărora, prin lipsa reglementărilor din ţara noastră cu privire la insolvenţa personală, li se refuză în mod nedrept posibilitatea de a o lua de la capăt, fără a fi stigmatizate din punct de vedere social.

Insolvenţa personală este o procedură supravegheată judiciar pentru restructurarea situaţiei financiare a unui debitor, un fresh start care li se refuză românilor, spre deosebire de cetăţenii altor ţări europene. Acest tip de legislaţie cu privire la falimentul personal este deja reglementat în majoritatea ţărilor europene, cum sunt: Marea Britanie, Franţa, Olanda, Portugalia, Germania, Polonia, Cehia, Letonia, Slovenia, Irlanda, Estonia sau Lituania.

Noi credem că este absolut necesar ca şi în România persoanele fizice să aibă aceleaşi drepturi ca şi companiile, adică orice român să poată intra în faliment la fel ca şi orice companie, atunci când situaţia financiară o impune, evitând astfel sutele de mii de executări silite a persoanelor fizice cu datorii care au loc în prezent în România.

Lipsa unei asemenea reglementări speciale este de natură a crea o situaţie discriminatorie şi faţă de ceilalţi cetăţeni europeni nerezidenţi în România, dar care au credite în România, şi cărora li se aplică legislaţia din ţara de provenienţă, care, aşa cum am menţionat deja, aproape oricare ar fi, are reglementată deja insolvenţa persoanelor fizice.

Oare este puţin lucru pentru PSD faptul că în România peste 850.000 de persoane fizice sunt în stare de faliment personal de mai bine de patru ani, iar statul român nu face nimic pentru ei?

Mai bine zis, acelaşi PSD care clamează non-stop faptul că apără drepturile românilor şi guvernează numai în folosul acestora, prin forma noului Cod al insolvenţei pe care a votat-o, nu face altceva decât să-şi demonstreze inconsecvenţa, cu alte cuvinte faptele PSD-iste nu au nicio legătură cu vorbele...

Doamna Manuela Mitrea:

"Tot mai mulţi bolnavi de diabet nu se prezintă la medic"

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentraţiei glucozei în sânge (hiperglicemie) şi dezechilibrarea metabolismului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte trei forme principale de diabet zaharat: tipul 1, tipul 2 şi gestaţional (de sarcină). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 şi diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulţi termeni vechi, cum ar fi diabet juvenil şi diabet insulino-dependent. La fel, termenul diabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care şi diabet insulino-independent (non insulino-dependent).

Statisticile arată că peste 371 milioane de persoane au diabet şi acest număr creşte zilnic, estimându-se că până în anul 2030 numărul acestora va ajunge la 552 de milioane.

Conform Federaţiei Internaţionale pentru Diabet, în România sunt peste 1,5 milioane de pacienţi care suferă de diabet, iar în ultimul an au murit 18.539 bolnavi de diabet. Această cifră plasează ţara noastră în top zece la nivel european la capitolul deceselor bolnavilor de diabet.

În momentul de faţă, în judeţul Constanţa sunt aproximativ 30.000 de diabetici înregistraţi în baza de date a Centrului de Diabet, Boli de Nutriţie şi Metabolism, însă medicii spun că acestora li s-ar adăuga încă 15.000 de bolnavi care deşi ştiu că au diabet, nu se prezintă la medic.

Conform medicilor, majoritatea pacienţilor care nu ştiu că suferă de diabet sunt descoperiţi în mod constant în secţiile de cardiologie, unde sunt aduşi cu infarct, sau la neurologie, unde ajung cu accidente cerebrale de diferite intensităţi. Însă, cu toate că sunt diagnosticaţi, nu toţi doresc să intre în evidenţa specialiştilor şi să urmeze o terapie. Astfel, în lipsa terapiei, bolnavii riscă să facă infarct miocardic, complicaţii vasculare, să orbească, să facă accident vascular cerebral, să-şi piardă picioarele sau, mai grav, să decedeze.

Din păcate, mulţi bolnavi nu ştiu că deşi diabetul este o boală ireversibilă, durata de viaţă a pacienţilor care urmează tratamentele necesare şi duc o viaţă sănătoasă, creşte considerabil.

Lipsa informării, a prevenţiei şi a promovării unui stil de viaţă sănătos duce la pierderi de vieţi omeneşti. Costurile umane şi economice ale diabetului zaharat pot fi scăzute semnificativ, investind în informare si prevenţie, dar şi în depistarea precoce, pentru a evita complicaţiile generate de diabetul zaharat.

Tot mai mulţi români diagnosticaţi cu diabet zaharat refuză să se trateze. Acest fenomen îngrijorător trebuie tratat cu multă seriozitate şi stopat cât mai repede. România are nevoie de crearea unor programe de prevenţie, depistare precoce şi, mai ales, are nevoie de programe de informare prin care să le aducă la cunoştinţă bolnavilor ce li se poate întâmpla dacă neglijează o boală precum diabetul.

Doamna Manuela Mitrea:

"Integrarea persoanelor de etnie romă în societate"

Conform ultimului recensământ al populaţiei, în România trăiesc 619 mii de persoane ce s-au declarat de etnie romă, fiind a doua cea mai numeroasă minoritate după cea maghiară. Spre deosebire de celelalte etnii, romii se regăsesc pe întreg teritoriul ţării, nefiind concentraţi într-o anumită zonă precum alte minorităţi.

Ca orice minoritate importantă, de-a lungul timpului romii s-au confruntat cu diverse forme de discriminare, iar neintegrarea lor în societate a adus prejudicii atât membrilor etniei, cât şi românilor. În astfel de situaţii, de cele mai multe ori se dă vina pe minoritar, dar o cotă parte din aceasta aparţine şi majorităţii care nu a ştiut să scoată din izolare etnia.

Răspunsurile pe care societatea românească le-a dat acestei probleme au fost totuşi limitate, deşi în ultimii douăzeci şi cinci de ani în România au existat programe care să sprijine comunităţile de romi să se integreze, făcându-se paşi importanţi în această direcţie, mai ales în perioada de pregătire, şi după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

Un obstacol important în calea integrării romilor îl reprezintă lipsa educaţiei instituţionalizate. Peste 80% dintre tinerii romi cu vârsta cuprinsă între 15 - 18 ani nu mai merg la şcoală, şi astfel un sfert din populaţia romă nu ştie să scrie şi să citească.

Abandonul şcolar în rândul tinerilor romi este cauzat în multe situaţii de sărăcie, multe familii trăind doar din alocaţiile copiilor şi din diverse ajutoare. La aceasta se adaugă şi anumite tradiţii din comunităţile rome, popularizate de către mass-media, căsătoria la vârste foarte fragede fiind una dintre cele mai cunoscute. În aceste condiţii, 10% din tinerele rome au primul copil între 12 şi 15 ani, iar aproape jumătate între 16 şi 18 ani.

În Colegiul numărul 8 din Constanţa există şi alegători romi, care mi-au spus că uneori au de suferit din cauza faptelor unor persoane ce aparţin minorităţii lor. Majoritatea însă, fac eforturi să se integreze complet în societate. De asemenea, mi-au adus la cunoştinţă faptul că nu se pot angaja, deoarece nu sunt mulţi români dispuşi să ia la muncă romi. Deseori, copiii lor sunt batjocoriţi de colegii de şcoală, iar evaluarea performanţelor la învăţătură este uneori diferită faţă de a celorlalţi copii.

Pentru ca o parte din populaţia majoritară să depăşească prejudecăţi şi idei preconcepute, avem nevoie şi de sprijinul mass-mediei care trebuie să popularizeze mai mult faptele bune ale romilor, precum cel relatat săptămâna trecută când, o tânără de 20 de ani din judeţul Buzău, a găsit un portofel pe stradă în care era o anumită sumă de bani şi, în ciuda faptului că provine dintr-o familie numeroasă, extrem de nevoiaşă, care trăieşte din venitul minim garantat, a ales să îl predea poliţiei pentru a fi redat proprietarului.

Integrarea romilor nu este o obligaţie sau o impunere, ci este o necesitate, atât pentru această minoritate, cât mai ales pentru noi, pentru majoritate, necesitatea de a trăi bine, în armonie într-o societate dezvoltată. Este un proces de lungă durată ce necesită un efort colectiv al instituţiilor statului, a mass-media, dar mai ales a oamenilor, români şi romi laolaltă.

Domnul Marian Ghiveciu:

"Un început promiţător în irigaţii"

Guvernul Ponta îşi respectă promisiunile privind declanşarea realizării Canalului Siret-Bărăgan, care va permite irigarea cu cheltuieli minime a suprafeţelor agricole, componente ale Câmpiei Române cu o suprafaţă agricolă de peste 700.000 ha, care este deficitară în resurse de apă. Astfel, proiectul de Lege privind înfiinţarea Regiei Autonome "Administraţia Canalului Siret-Bărăgan", adoptat de Comisia noastră, presupune o nouă abordare instituţională pentru accelerarea implementării proiectului Canalul Siret-Bărăgan, aflat în construcţie pe râul Siret. Conform proiectului vechi, canalul ar trebui să aibă 198 kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri.

Primul studiu privind realizarea unui canal care să deriveze apele Siretului spre Bărăgan pentru irigarea unor suprafeţe importante din spaţiul cuprins între râurile Siret şi Ialomiţa datează din 1912.

Problema a fost reluată în perioada interbelică de ing. Dumitru Leonida, care studia posibilitatea de realizare a unui baraj pe râul Bistriţa la Bicaz. În analizele sale, Dumitru Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care îl pot proiecta pe Bistriţa, putea avea efect de regularizare a debitelor Siretului, astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate, astfel încât să acopere deficitul de apă şi să satisfacă cerinţele de apă pentru irigaţii.

Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I, în lungime de 50 km, din care s-au executat 5,7 km canal funcţional.

Realizarea Canalului Magistral Siret-Bărăgan poate asigura fără pompare apa pentru irigaţii pe malul stâng (aproximativ 80% din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente. În acest sens, energia electrică necesară este de aproximativ 2-4 ori mai mică şi se pot iriga în anii medii şi secetoşi, pe lângă cele 500.000 ha, încă aproximativ 200.000 ha care folosesc în acest moment apa pompată din Dunăre.

Având în vedere distribuţia uniformă a reţelei hidrografice, distribuţie cu care ne-a înzestrat Dumnezeu, consider că nu e prea târziu pentru a urgenta realizarea proiectului Canal Siret-Bărăgan.

Doamna Marioara Nistor:

"Războiul dintre palate sau cum se guvernează împotriva românilor!"

Războiul dintre preşedinte şi premier pare o înţelegere tacită împotriva românilor, pentru a abate atenţia oamenilor şi a opiniei publice de la adevăratele probleme ale agendei zilnice a populaţiei. "Împunsăturile" dintre cei doi potentaţi politici nu fac altceva decât să încerce să-i ducă cu zăhărelul pe români, doar-doar vor uita aspectele negative petrecute în ultimii doi ani, de când actuala guvernare se preface că guvernează pentru oameni. Ieşirile publice televizate aproape zilnice ale chiriaşilor Palatelor Cotroceni şi Victoria sunt pigmentate cu vorbe grele, cu acuzaţii grave reciproce de corupţie şi incompetenţă, cu multiple victimizări ale actorilor implicaţi. Toate acestea nu constituie agenda cetăţeanului, să fie clar! Românii sunt, din păcate, cobaii acestor doi bărbaţi care se autodenumesc a fi "de stat", însă realitatea satelor şi oraşelor ţării se pare că reprezintă o mare necunoscută pentru Băsescu şi Ponta.

Avalanşa scumpirilor, neputinţa rambursării creditelor, excesul de servicii oferit de companiile multinaţionale în detrimentul producătorilor autohtoni, repetabilitatea inundaţiilor cu victime omeneşti, problema câinilor vagabonzi, sărăcia lucie în care se zbate peste 60% din populaţie, toate acestea nu îi interesează câtuşi de puţin pe Traian şi Victor Viorel. Asistenţa medicală precară, mizeria din spitale, plecarea medicilor din ţară, proasta remuneraţie a cadrelor didactice, care conduce la lacune importante în educaţia copiilor noştri, şi multe altele, sunt necazuri care-i macină pe români, iar conducerea statului nu are nicio reacţie.

Într-o democraţie autentică, poporul trebuie să fie suveran. În România lipsită de democraţie, coruptă şi birocratică, suveran este statul, guvernul şi acoliţii politici. Guvernarea se face la televizor şi cu spatele la oameni, fapt ce permite unor indivizi străini de România şi interesele ei să facă aproape tot ce vor pe pământul nostru. Deşi o serie de ţări au renunţat la metoda fracturării gazelor de şist, Franţa, Bulgaria, Ungaria etc., Chevron continuă să exploreze şi să exploateze gazele de şist de la noi, fără vreo împotrivire din partea autorităţilor statului. Mai mult, din Moldova operaţiunea s-a extins masiv în vestul ţării, ajungând până în staţiunea Buziaş, ceea ce înseamnă o iminentă distrugere şi poluare a apei minerale de aici, atât de veche şi valoroasă... În plus, legea care permite de acum vânzarea terenurilor cetăţenilor străini va contribui din plin la izolarea României şi la pierderea valorilor noastre naţionale. După dezastrul de la Roşia Montană, faptul că ne vom vinde pământurile străinilor care oricum au început masiv să cumpere încă de câţiva ani încoace, nu va fi un lucru pozitiv pentru viitorul nostru şi al generaţiilor viitoare.

Este cât se poate de limpede că avem nevoie de o guvernare a poporului. Actualii guvernanţi au promis locuri de muncă, dar le-au dat în schimb românilor 35 de noi taxe şi impozite în acest an. Până la urmă, cu excepţia PP-DD, toate partidele au fost la guvernare şi praful s-a ales de ţara asta! Propunerea mea este aceea de a se organiza alegeri anticipate, iar poporul să voteze alţi oameni care să-i reprezinte, deoarece ar fi oportun să folosim fiecare şansă de revigorare a României. Până nu va fi prea târziu!...

Domnul Ion-Bogdan Mihăilescu:

Ca în fiecare an, la 23 aprilie, sărbătorim Ziua Forţelor Terestre ale Armatei Române, al căror patron spiritual este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de Biruinţă.

Cu acest prilej, doresc să-mi exprim admiraţia şi recunoştinţa pentru activitatea militarilor români, pentru înaltul profesionalism, spiritul de sacrificiu, devotamentul şi curajul excepţional din timpul îndeplinirii tuturor misiunilor la care au participat.

Forţele Terestre reprezintă una dintre principalele arme ale Armatei Române, care se bucură de un prestigiu şi o consideraţie deosebită atât pe plan naţional, cât şi la nivelul partenerilor noştri din structurile euroatlantice.

Fără îndoială, armata a fost şi va rămâne un pilon primordial al statului român, astăzi România fiind o naţiune independentă şi suverană datorită spiritului de jertfă şi a dragostei de neam pe care militarii Forţelor Terestre au dovedit-o în momente cruciale din istoria noastră. Forţele Terestre, a căror dimensiune istorică izvorăşte din vremuri memorabile, constituie cea mai reprezentativă categorie de forţe armate, deoarece militarii acestei arme au dat cel mai mare tribut de sânge pe câmpul de luptă, contribuind decisiv în obţinerea victoriilor în Războiul de Independenţă din 1877 şi în cele două Războaie Mondiale.

În concordanţă cu realităţile contemporane, forţa terestră armată a României a devenit o structură militară modernă care se bucură de o capacitate operaţională avansată, formată din adevăraţi profesionişti, apţi să riposteze eficace oricăror ameninţări.

În această zi de mare sărbătoare creştină, în care îl celebrăm pe Sfântul Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, trebuie să aducem un pios omagiu şi să evocăm memoria eroilor neamului românesc, căzuţi la datorie. De asemenea, cu această ocazie le urez La Mulţi Ani românilor care poartă numele de Gheorghe şi închei prin a spune tuturor Hristos a înviat!

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Cine este Crin Antonescu?"

La întrebarea formulată în titlu am răspunsul pe care majoritatea dintre noi deja l-am anticipat: aliatul de nădejde al lui Traian Băsescu, şi nu este la prima abatere de acest gen.

Crin Antonescu, preşedintele aspirant al acestei ţări, a demonstrat cum fluctuaţiile sale de personalitate periclitează stabilitatea ţării şi a actului de guvernare, dar şi propria sa credibilitate, mărturie fiind cifrele modeste obţinute în sondaje.

Dacă la momentul deciziei liderului PNL, de a distruge alianţa USL, aveam doar bănuiala că planul său de rezervă era deja pus pe roate, astăzi pot afirma cu tărie că toate speranţele sale s-au îndreptat către Partidul Democrat Liberal şi Traian Băsescu. Dovada cea mai clară, în acest sens, este trecerea intempestivă a lui Crin Antonescu de la atitudinea luptătorului de necontenit împotriva regimului otrăvitor Băsescu, la omul care, cu duioşie în glas, vorbeşte despre preşedintele ţării ca despre omul potrivit la locul potrivit şi rămâne mut de uimire la acuzaţiile şi tentativele de investigare la adresa acestuia.

La unison cu Traian Băsescu şi-au asmuţit subordonaţii pe Partidul Social Democrat şi actuala componenţă a guvernării, în încercări mişeleşti şi disperate de a-i scufunda pe cei care îşi câştigă respectul binemeritat din partea oamenilor. Criticile virulente aduse la adresa prim-ministrului ţării nu fac decât să arate josnicia unui om, care odinioară îşi oferea sprijinul omului considerat ideal pentru funcţia ocupată, iar astăzi se contrazice în vorbe şi fapte, atacând ideile pe care, până nu demult, cu tărie le promova.

Precum Romeo şi Julieta, cuplul Antonescu-Băsescu, se ascund timizi de ochii oamenilor pentru a complota în tihnă la perioada în care, mână în mână, vor ţine frâiele ţării, în formula Antonescu preşedinte şi Băsescu premier. În această viziune execrabilă în care ţara va fi condusă, parcă de regimul Boc şi Păpuşarul, Antonescu îşi va pleca de asemenea capul şi va executa comenzile primite, cum deja a început să o facă. Şi dacă am atins subiectul intereselor mârşave şi supunerii oarbe, voi atrage atenţia asupra dorinţei răsărite în mod subit în intelectul domnului Antonescu, aceea ca toate partidele de dreapta să fie unificate pentru a oferi candidatul la prezidenţiale, la numai câteva zile de la îndemnul paternal al lui Traian Băsescu.

În acest moment suntem în ipostaza de a recunoaşte tiparul pe care preşedintele îl utilizează atunci când îşi alege partenerii pentru dirijarea statului, şi anume persoanele fără tărie de caracter şi ambiţii altruiste, oameni care în întreaga activitate politică desfăşurată nu au fost capabili să se remarce cu vreo iniţiativă demnă de menţionat şi nu sunt posesori ai abilităţilor de lider sau ai onoarei promisiunilor respectate, asemenea lui Crin Antonescu, omul care în întreaga sa carieră de demnitar public şi reprezentant al oamenilor nu a deranjat pe nimeni, nici măcar în favoarea oamenilor pe care îi reprezintă, şi nu a îndrăznit să fie vocea schimbării.

Oare acesta este tipul de preşedinte de care România are nevoie, după toată neglijenţa şi nedreptatea la care a fost supusă?

Domnul Mircea Lubanovici:

"Condamn legile care protejează interesele de grup"

Prin declaraţia de astăzi doresc să condamn în mod public corupţia, ipocrizia şi imoralitatea ce caracterizează actuala guvernare. Este absolut ridicol ca într-o ţară europeană în care premierul este implicat într-un scandal de corupţie şi trafic de influenţă acesta să reacţioneze tot prin acuze la preşedintele statului, iar apoi îşi mută biroul liniştit la Ministerul Apărării! În condiţiile în care dovezile publice arată clar gradul de corupţie la nivel înalt, comportamentul primului-ministru este hilar şi cel puţin suspicios.

Nu pot să nu mă întreb pentru cine este benefică această mutare: pentru şeful Guvernului sau pentru baronii locali pe care, iată, îi sprijiniţi din plin?! Răspunsul, din păcate, este unul evident.

Ca şi cum toate acestea nu ar fi suficiente, ne bucurăm de încă o propunere din partea Guvernului prin care se urmăreşte protecţia totală a primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene. Vicepremierul Liviu Dragnea afirmă public opţiunea sa pentru modificarea Legii administraţiei publice locale, astfel încât aleşii să nu mai răspundă pentru actele pe care le semnează, responsabilitatea revenind în acest caz funcţionarilor publici angajaţi în respectivele instituţii. Că această iniţiativă are susţinerea întregului PSD este clar, din moment ce proiectul legislativ a fost iniţiat chiar de purtătorul de cuvânt al partidului puterii, iar adoptarea sa a întrunit majoritatea parlamentară!

Nenumăratele anchete DNA ale baronilor locali ne-au demonstrat din plin modul în care primarii încalcă legea fără reţineri şi presează funcţionarii publici locali să se conformeze la deciziile acestora. Este revoltător că cel mai cinstit guvern sprijină şi încurajează asemenea legi, a căror unic scop este de a proteja interesele de grup.

Ca şi ceilalţi români, aştept ziua în care veţi manifesta aceeaşi preocupare şi pentru bunăstarea ţării!

Domnul Mircea Lubanovici:

"Când vor fi problemele economice o prioritate pentru Guvern?"

În ciuda succeselor economice cu care actuala guvernare se mândreşte la capitolul realizări, trebuie să vă aduc în atenţie faptul că piaţa muncii încă se confruntă cu probleme grave. În condiţiile în care am avut o creştere economică peste aşteptări în 2013, anul trecut nu s-au făcut decât 35.000 de angajări noi, iar rata şomajului a rămas peste 7%! Să mai reamintesc că deşi salariul mediu a crescut cu 4,8%, acest nivel a fost influenţat de majorarea cu 15% a salariilor celor 1,2 milioane de bugetari? Cum numărul celor care lucrează pentru stat reprezintă un sfert din totalul salariaţilor români, este evident că cifra enunţată anterior este mult mai mică în realitate.

Guvernul Ponta pare mai degrabă interesat de refacerea imaginii PSD-ului în urma scandalurilor de corupţie, motiv pentru care mă văd nevoit să vă întreb când vor deveni prioritare stimularea investiţiilor şi iniţierea de măsuri care să adapteze economia României la cerinţele actuale?

Nu este prima mea declaraţie în care susţin necesitatea încurajării domeniilor specifice societăţii cunoaşterii, dar din nefericire, interesul politic se concentrează mai curând pe protecţia corupţilor şi mai puţin pe actele care ar susţine dezvoltarea economică reală a ţării. Iar datele susţin din plin ceea ce am afirmat: anul trecut cele mai multe locuri de muncă au fost create în domeniul serviciilor şi cel IT. Neglijarea acestui fapt de către guvernanţi nu poate fi văzut decât ca un gest de rea-credinţă.

Adresez public un apel de responsabilizare celor care ne conduc: rezolvarea problemelor economice trebuie să fie prioritatea zero a acestui Guvern, nu alegerile sau protejarea celor certaţi cu justiţia!

Domnul Mircea Lubanovici:

"Sfintele Sărbători Pascale, prilej de reflecţie"

Poziţiile mele de astăzi referitoare la problemele economice şi la deciziile luate de către actuala putere cu privire la interesele de grup, în detrimentul celor naţionale, continuă încercarea neobosită de a trage semnale de alarmă asupra modului deficitar în care este condusă România în acest moment.

Cu toate acestea, aş dori să continuăm sesiunea parlamentară, acum, după Sfintele Paşti, reflectând asupra problemelor grave care, în lipsa unor obiective strategice pentru bunăstarea românilor pe termen lung, îi fac pe aceştia să fie din ce în ce mai neîncrezători în reprezentanţii lor. În timp ce mulţi se bucurau de bucatele pe care le puneau pe masa de sărbători, un număr considerabil de români se gândea la nesiguranţa locurilor de muncă, la lipsa unor acţiuni concrete de dezvoltare, la efectele pe care consumul obişnuit de sărbători le are asupra bugetului familiei şi la imposibilitatea îmbunătăţirii situaţiei fără un motor al economiei.

Am stat la fel ca dumneavoastră, probabil, împreună cu familia la masa de Paşti şi i-am mulţumit lui Dumnezeu pentru tot ce ne-a dat. Dar înainte de toate, pentru puterea pe care ne-a dat-o pentru a ajuta milioane de oameni care îşi pun toată încrederea în deciziile pe care noi le luăm. De aceea, nu mă voi opri din a face presiuni asupra dumneavoastră să porniţi investiţiile, motorul cunoscut al economiei şi să luaţi deciziile corecte, bazate pe interesele ţării... şi nu pe cele personale!

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"România şi nevoia unui scut de apărare"

În ciuda asigurărilor date de Preşedinţie, România trebuie să îşi menţină statutul de îngrijorare faţă de evoluţiile recente din Ucraina din toată zona estică, din Transnistria, până la graniţa cu Rusia. Este cât se poate de evident că ostilităţile nu se vor sfârşi în următoarea perioadă, iar acţiunile expansioniste ale Rusiei, demarate cu scopul explicit al reînfiinţării fostei Uniuni Sovietice, trebuie privite cu reticenţă de Uniunea Europeană şi NATO. În acest context, solicitarea Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti ca NATO să redimensioneze capacităţile sale militare în zona Europei de Est, constituie un gest de maturitate şi înţelepciune, atât politică, cât şi diplomatică. Din derularea evenimentelor de până acum de la graniţa estică a României, rezultă fără echivoc că preşedintele rus Vladimir Putin nu poate să accepte un dialog constructiv şi cooperant cu ţările europene şi Alianţa Nord-Atlantică, context în care România este statul cel mai expus în cazul nefericit şi nedorit al unui conflict militar.

Poziţionarea României la frontiera orientală a Uniunii Europene şi a NATO implică majorarea suportului pe care trebuie să-l primim din partea aliaţilor noştri. Evenimentele din imediata apropiere a graniţelor noastre sunt, în opinia unor specialişti în politica externă, mult mai serioase decât impresiile propagate în exteriorul Ucrainei. Tocmai de aceea, există posibilitatea unor implicaţii negative nu numai pentru securitatea naţională a României, dar şi pentru securitatea internaţională, a tuturor ţărilor europene. Din aceste considerente, este de aşteptat ca statele aliate din NATO să îşi reconsidere amplasamentul actual al capacităţilor militare spre România, prin redesfăşurarea acestora spre est, respectiv pe teritoriul nostru, atât pe domeniul terestru, cât şi pe cele aerian şi maritim, spaţiul Mării Negre fiind extrem de important pentru toate ţările riverane. Redimensionarea solicitată de ministrul nostru de externe este absolut necesară, mai ales că în România vor fi în scurt timp operaţionale elemente ale scutului antirachetă amplasat de NATO la Deveselu, un obiectiv care a nemulţumit Moscova încă de la începutul proiectului. De asemenea, anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, operaţiune desfăşurată extrem de rapid, în ciuda împotrivirii ţărilor din Uniunea Europeană şi NATO, indică fără echivoc că acţiunile Moscovei nu ţin seama de niciun fel de tratat internaţional, nici de normele dreptului sau bunei cuviinţe, drept pentru care poziţia asumată de Alianţă trebuie să fie caracterizată prin fermitate şi o permanentă stare de veghe la graniţele de est ale României.

Iată deci suficiente motive pentru care România trebuie să fie în gardă, iar capacităţile noastre de apărare trebuie suplimentate printr-o prezenţă militară NATO mai consistentă, dacă nu chiar permanentă. Să ne reamintim că bunicii noştri i-au aşteptat degeaba 50 de ani pe americani, iar acum, ca o ironie a sorţii, ei chiar trebuie să vină şi să aibă grijă de poporul român. Nu ne rămâne decât să sperăm că agravarea situaţiei din regiune va avea reacţiile cele mai potrivite din partea aliaţilor noştri din UE şi NATO, şi, în consecinţă, vom fi susţinuţi corespunzător în cazul în care, Doamne fereşte, vom fi ţinta unor acţiuni reprobabile şi de nedorit din partea marii puteri a Estului.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Cine câştigă într-o lume mai verde? Cetăţenii, comunităţile, companiile"

În cursul săptămânii trecute, pe 15 aprilie, Parlamentul European a votat o directivă a Comisiei Europene care impune tuturor companiilor mari să raporteze anual impactul social şi de mediu precum şi practicile anticorupţie. Uniunea Europeană transmite astfel un mesaj din ce în ce mai clar privind responsabilitatea dublă a marilor companii, atât faţă de utilizarea resurselor (naturale, sociale, financiare), cât şi faţă de comunităţile locale unde îşi desfăşoară activitatea.

Deşi vizează un sector de nişă, acela de CSR, această directivă vine în completarea eforturilor depuse de Uniune, în contextul crizei pe care o traversăm, pentru a avansa în direcţia dezvoltării durabile prin practici economice şi financiare mai responsabile. Aşa cum este menţionat şi în textul adoptat de Parlamentul European, obiectivul principal este o dezvoltare "care să combine profitabilitatea pe termen lung cu justiţia socială şi protecţia mediului".

Poate că aceste cuvinte par doar elemente ale unui limbaj birocratic, de lemn. Eu am însă convingerea că şi în România din ce în ce mai mulţi oameni înţeleg că aceste cuvinte au un fond foarte solid şi privesc probleme grave legate de dezvoltare. Şi am întâlnit din ce în ce mai mulţi oameni, în special tineri, care sunt în mod real interesaţi să lupte pentru astfel de valori, deoarece ele au impact asupra vieţii noastre.

Pe fond, cum aţi denumi dezbaterea privind exploatarea resurselor de aur şi a gazelor de şist? Iată, aşadar, că limbajul de lemn al directivei capătă sens dacă îl citim prin ochii oamenilor care ar putea avea de suferit de pe urma lipsei de responsabilitate a unor companii.

În calitate de membru în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi de om politic implicat în protejarea mediului, consider această nouă directivă o măsură eficientă în încercarea de a defini mai responsabil dezvoltarea, performanţele şi impactul pe care le are o companie asupra resurselor utilizate şi asupra comunităţilor unde activează. Practic, directiva încearcă să crească transparenţa informaţiilor sociale şi de mediu furnizate de întreprinderile din toate sectoarele şi din toate statele membre, punând accent asupra riscurilor generate de activitatea economică pentru comunitate. Am putea spune că Parlamentul European transformă, progresiv, consumatorii pasivi sau angajaţii indiferenţi în cetăţeni care înţeleg ce face o companie cu resursele şi cât profit aduce ea în termeni reali comunităţii.

Raportările anuale ar trebui să conţină, în ceea ce priveşte aspectele legate de mediu, detalii privind impactul actual şi previzibil al operaţiunilor întreprinderii asupra mediului şi, după caz, asupra sănătăţii şi siguranţei, utilizarea de energie regenerabilă şi neregenerabilă, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea apei şi poluarea aerului. În ceea ce priveşte problemele sociale şi de personal, vizează aspecte precum condiţiile de muncă, dialogul social, respectarea dreptului lucrătorilor de a fi informaţi şi consultaţi, respectarea drepturilor sindicale, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, dialogul cu comunităţile locale şi/sau acţiunile întreprinse pentru a asigura protecţia şi dezvoltarea acestor comunităţi. De asemenea, declaraţia vizează informaţii privind prevenirea abuzurilor în materie de drepturile omului şi/sau instrumentele instituite pentru combaterea corupţiei şi a dării de mită.

Toate aceste teme sunt extrem de sensibile pentru România, fie că vorbim de sectorul privat al marilor companii, fie că vorbim de cel public. În calitate de parlamentar, privesc această directivă nu doar prin prisma reglementărilor de mediu. Din contră, trebuie să fim conştienţi pe deplin de impactul major pe care îl are asupra comunităţii, asupra respectului unei firme faţă de comunitatea unde activează, ale cărei resurse de mediu dar şi umane le foloseşte. Acestea sunt resursele datorită cărora ea există şi înregistrează profit, în termeni economici.

Înainte ca raportarea non-financiară să fie obligatorie, mai puţin de 10% dintre companiile europene publicau informaţii legate de performanţele lor de CSR. La nivelul Uniunii Europene, conform statisticilor, aproximativ 6.000 de companii vor fi obligate să publice informaţii non-financiare. Criteriul privind prevederile de transparenţă se vor aplica companiilor şi entităţilor de interes public cu mai mult de 500 de angajaţi, iar în România se apreciază că vor fi vizate 720 de companii atât publice, cât şi private, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, făcute publice de societatea civilă.

În România raportarea de CSR a început să prindă contur în ultimii ani şi reprezintă un foarte bun reper în materie de management responsabil al resurselor şi în materie de responsabilitate faţă de comunitatea unde se desfăşoară activitatea. Consider că cel mai mare beneficiu pe care îl poate aduce publicarea acestor raportări este promovarea unui exemplu pozitiv în comunitatea de afaceri, dar mai ales în comunitate în sensul larg al termenului. Mă refer aici la administraţia publică locală şi centrală. Principiile directivei sunt la fel de utile pentru funcţionarea administraţiei publice, cu atât mai mult cu cât ea nu trăieşte doar din resursele umane sau de mediu ale comunităţii, ci şi din cele financiare, prin banii publici. Am sărbătorit ieri Ziua Pământului, ce are ca temă în 2014 Oraşele verzi. Deşi nu le vizează, această nouă directivă ar fi trebuit să fie oferită cadou tuturor administraţiilor locale din România. Şi ele au paşi importanţi de făcut.

Problema de fond este că sunt necesare o serie de acţiuni concrete pentru ca principiile şi măsurile directivei să fie implementate până în 2017, anul în care vor apărea primele rapoarte conform noului cadru legislativ. După votul în Parlamentul European, urmează elaborarea de către Comisie a recomandărilor metodologice şi transpunerea directivei în legislaţia naţională. Este necesară crearea unui ghid de raportare pentru a facilita procesul de raportare al companiilor, plecând de la cele mai folosite standarde internaţionale.

În acest proces trebuie să implicăm toate părţile interesate, atât din zona companiilor sau a societăţii civile, dar cred că şi din cea a administraţiei publice locale, aşa cum argumentam anterior. Avem şansa să responsabilizăm şi comunităţile locale, nu doar companiile.

De altfel, o conlucrare cu toate părţile interesate este cu atât mai necesară cu cât există o serie de aspecte care pot fi îmbunătăţite în legislaţia naţională, fiind deja subliniate de experţi.

În primul rând, conform directivei toate companiile vizate au posibilitatea de a alege aspectele despre care raportează şi modalitatea de raportare, fiind posibile "cosmetizări" ale informaţiei, pentru a proteja imaginea companiilor, în detrimentul dreptului cetăţenilor de a fi informaţi. O prevedere atât de laxă a apărut în varianta adoptată de Parlament, deşi forma propusă de Comisie era mai restrictivă, enumerând un set minim de informaţii incluse în mod obligatoriu în raportări.

În al doilea rând, textul final nu mai include obligativitatea raportării incidentelor semnificative care au avut loc în perioada de raportare, permiţând companiilor să accentueze doar aspectele pozitive.

În al treilea rând, în versiunea finală, subsidiarele companiilor pot opta să fie scutite de raportări, atât timp cât informaţiile care le vizează se regăsesc în raportul consolidat la nivel de grup. Este o măsură care, în practică, va permite unui număr mare de companii să se eschiveze de la o raportare detaliată şi în mod real transparentă.

Transpunerea în legislaţia românească trebuie să ţină cont de aceste elemente pentru a asigura un nivel cât mai bun de transparenţă. Sunt necesare măsuri pentru crearea unor mecanisme adecvate şi eficiente care să garanteze dezvăluirea informaţiilor nefinanciare de către întreprinderi în conformitate cu directiva. Toate domeniile acoperite de directivă sunt sensibile, dar problematica de mediu necesită o atenţie specială pentru că România duce lipsă de mecanisme solide de control, la nivel de implementare, pe acest palier. Aici rolul Parlamentului României este crucial. Trebuie să ne asigurăm că există proceduri naţionale eficiente pentru a impune respectarea obligaţiilor stabilite de directivă, precum şi că aceste proceduri sunt accesibile tuturor părţilor interesate, în conformitate cu dreptul naţional, ca dispoziţiile prezentei directive să fie respectate.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Cei care muncesc în UE vor avea drepturi depline la pensie dacă schimbă statul de rezidenţă"

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, peste 30% din totalul migraţiei externe (persoane plecate pentru o perioadă mai mare de 12 luni) provine din zona Moldovei (Bacău, Neamţ, Suceava, Iaşi, Galaţi).

Cunoaştem fiecare dintre noi problemele cu care se confruntă românii care pleacă la muncă în străinătate şi familiile rămase în ţară. Parlamentarii din zona Moldovei cunosc sute de cazuri complicate, adesea dramatice.

La nivel naţional, este nevoie de o legislaţie mai bine gândită şi, mai ales, mai bine implementată, pentru a preveni şi combate efectele negative pe care această migraţie le are la nivel social, atât în familiile implicate, cât şi la nivel demografic.

Pe plan european, intensificarea circulaţiei forţei de muncă la nivelul Uniunii, înregistrată în ultimul deceniu, a determinat adoptarea unor măsuri care să asigure într-o manieră cât mai uniformă respectarea drepturilor din domeniul muncii şi asistenţei sociale în statele europene. Însă, din păcate, complexitatea politicilor sociale din fiecare stat a întârziat şi întârzie adesea asigurarea unor drepturi elementare, cum este cel la pensie, chiar dacă oamenii se califică în mod incontestabil pentru astfel de beneficii, deoarece au muncit ani şi ani de zile, cu acte în regulă, plătind contribuţii sociale.

În cursul săptămânii trecute, pe 15 aprilie, Parlamentul European a adoptat o propunere legislativă care se doreşte a fi o reglementare deplină a drepturilor la pensie a cetăţenilor europeni. Astfel, cei care au muncit şi muncesc în UE şi care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, datorită acestei propuneri.

Victoria este cu atât mai importantă cu cât propunerea legislativă a fost depusă de Comisia Europeană încă din anul 2005, fiind analizată de Parlamentul European în 2007, apoi a fost blocată de Consiliu timp de şase ani, din cauza divergenţelor între schemele de pensii ale statelor membre şi a necesităţii unui vot în unanimitate. Abia după Tratatul de la Lisabona textul a putut fi supus la un vot prin majoritate calificată, ceea ce a determinat reluarea negocierilor, adoptarea sa de către Parlament şi trimiterea către Consiliu pentru votul final.

Aşadar, după un proces legislativ care a durat aproape 10 ani, toţi acei români care muncesc în UE vor putea să beneficieze mai uşor şi în mod integral de dreptul lor la pensie, câştigat prin muncă şi contribuţii corecte. Mai mult, au fost introduse reglementări inclusiv pentru acele scheme suplimentare de pensii, finanţate sau co-finanţate de angajatori, domeniu unde era până în prezent un vid legislativ la nivel european.

Nu trebuie să uităm aici, în grupul beneficiarilor, nici bunicii şi părinţii care vor să fie aproape de copii care lucrează în străinătate şi care, plecând din ţară, pot acum beneficia de drepturi depline de pensie.

După adoptarea textului, sper că statul român, şi în special ministerul de resort, va face toate demersurile necesare pentru ca românii să beneficieze în mod corect de această propunere legislativă. Am în vedere în special implementarea şi monitorizarea sa în statele unde numărul lucrătorilor români este covârşitor, cum sunt Italia sau Spania, dar şi state unde au fost semnalate probleme de acceptare a lucrătorilor români, cum este Marea Britanie.

În calitate de parlamentar provenind dintr-o zonă afectată masiv de migraţia externă voi urmări cu atenţie, la rândul meu, această problematică. Consider că este datoria noastră, ca parlamentari, în virtutea exercitării funcţiei de control asupra executivului naţional, pe de o parte, dar şi a rolului din ce în ce mai mare al parlamentelor naţionale în politica europeană, pe de altă parte, să ne implicăm în astfel de demersuri.

Domnul Nuţu Fonta:

"Adevărata nevoie de modele pozitive"

Sunt de acord că societatea românească are nevoie de modele, poate mai mult acum decât în orice altă perioadă a istoriei. Avem nevoie de modele în societate, în politică, în sport, în diplomaţie, în toate domeniile de activitate. Copiii noştri nu mai au la cine să se raporteze într-un climat manelizat şi tabloidizat, în care sunt prezente din abundenţă exemple negative. Cu toate acestea, nu pot fi de acord cu nerespectarea legii! Legea este lege pentru toţi şi aşa ar trebui să fie şi în România. Din păcate, în România, continuă mentalitatea păguboasă conform căreia legea e interpretabilă şi diferă de la caz la caz, precum am văzut zilele trecute în speţa Mircea Diaconu.

De fapt, cazul actorului Mircea Diaconu este un exemplu actual şi cât se poate de explicit al interpretabilităţii legilor din România. Interzicerea candidaturii sale la alegerile europarlamentare l-a transformat, probabil fără voia sa, într-o victimă a regimului Băsescu, un lucru cât se poate de neadevărat. Nu putem generaliza aşa-numita ingerinţă a preşedintelui în treburile justiţiei, aşa cum nu se poate spune că toţi judecătorii din România ar fi "băsişti"! Nu se justifică teoria conform căreia Traian Băsescu ar face legea în justiţie, de a cărei independenţă cred că nimeni nu trebuie să se mai îndoiască. Consider că oprimarea actorului, a cărui activitate politică este pigmentată din plin de aspecte de incompatibilitate, este dăunătoare societăţii româneşti în general, şi scenei politice în special. Victimizarea lui Mircea Diaconu, un model ca actor, pentru mulţi români din anii 1960 încoace, a dus la o euforie de neînţeles, concretizată în strângerea a peste 100.000 de semnături pentru candidatura sa în doar cinci zile, graţie şi implicării "dezinteresate" ale unei televiziuni naţionale de prim-plan.

Există o decizie în vigoare potrivit căreia cetăţeanul Mircea Diaconu nu avea voie să candideze la aceste alegeri europarlamentare. Încrâncenarea sa s-a soldat însă cu o altă hotărâre a instanţei, conform căreia actorul poate candida liniştit. Tot circul derulat de la momentul respingerii candidaturii şi până la acceptarea acesteia l-a transformat însă, din păcate pentru el, pe Mircea Diaconu, în sens rău. Dintr-un model adulat de milioane de români spectatori şi telespectatori, Diaconu a ajuns acum într-o postură inedită, total opusă statutului său profesional, aceea de a se vedea cu orice preţ, chiar dincolo de lege, europarlamentar. Astfel, România şi românii au mai pierdut un model, perseverenţa actorului de a deveni un soi de om politic la fel ca şi alţii, călcând în picioare legea care i-a stabilit incompatibilitatea.

Judecătoarea care a permis această interpretare a legii în favoarea actorului-politician şi-a motivat decizia prin argumentul că Mircea Diaconu are "vocaţia legală incontestabilă" de a ocupa funcţia de europarlamentar. "Vocaţia" de candidat era contrară unei decizii anterioare a ANI, care a informat că domnul Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European, domnia sa fiind incompatibil pentru a candida, după ce a fost simultan şi senator şi director al Teatrului Nottara.

Vorbeam la început despre nevoia de modele. Avem nevoie de modele, dar nu oricum, nu în orice condiţii, nu cu orice preţ. În opinia mea, Mircea Diaconu s-a transformat din model în anti-model! Legea trebuie să fie una pentru toţi. Orice altă interpretare, conferită de o discutabilă vocaţie, aruncă o umbră de îndoială pe întreg spectrul modelelor pozitive de care au atâta nevoie copiii noştri.

Domnul Octavian Petric:

"Proiectul de lege referitoare la prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere"

Am ţinut să formulez un punct de vedere referitor la dezbaterile din Parlament care au dus la respingerea proiectului de lege referitoare la prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere, iniţiat şi susţinut de PNL.

Mai întâi, acest proiect este redundant şi este absolut normal că a fost respins. Asta pentru că prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 39/2009, privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, se stabileşte că prima înregistrare în cadastru şi cartea funciară a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor, dobândite prin titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar este gratuită. Mai mult, există şi îşi produce efectele Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 care oferă sprijin de la bugetul de stat şi facilităţi fiscale pentru proprietarii de terenuri care doresc să le intabuleze, ţin să subliniez că de la bugetul de stat, nu doar din fonduri europene, cum doreau iniţiatorii liberali ai legii. Aşadar cetăţenii nu trebuie să mai aştepte până când procedura accesării fondurilor europene se va fi încheiat, ci sunt sprijiniţi direct de stat. Este de precizat că şi fondurile europene sunt binevenite iar posibilitatea accesării lor în acest scop este legiferată şi sprijinită de Guvern. Plata onorariilor şi tarifelor în vederea eliberării certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar şi în vederea dezbaterii procedurilor succesorale necesare finalizării înregistrărilor sistematice se face de către Agenţia Naţională, din venituri proprii, prin aplicarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară.

Mai apoi s-a vehiculat greşit ideea că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 îşi va face simţite efectele doar de la data de 1 septembrie 2014, fapt ce este din nou, dacă nu o eroare, un act de rea-credinţă din partea susţinătorilor proiectului de lege respins. Asta pentru că este prevăzut clar în Ordonanţa de urgenţă că sunt plătite sume de la Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului inclusiv până la data de 1 septembrie 2014, pentru a asigura fluenţa activităţilor ce derivă din aplicarea Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Aşadar, respingerea acestui proiect de lege în Parlament era firească. De asemenea, trebuie să subliniez că sunt asigurate toate facilităţile fiscale de natură să sprijine Programul naţional de cadastru şi carte funciară şi, deci, pe toţi cetăţenii care au nevoie să aplice prevederile legale în materie. Cu toate acestea, Partidul Social Democrat, fidel principiilor sale de transparenţă şi bună guvernare, se declară deschis oricăror discuţii şi consultări atât cu partenerii politici din Parlament, dar şi cu organizaţiile profesionale, spre a identifica cele mai bune soluţii aplicabile în materie pentru a veni în sprijinul cetăţenilor.

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Un Cod al insolvenţei pierdut..."

În octombrie 2013 Curtea Constituţională a României decidea că Ordonanţa de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă este neconstituţională în integralitate motivând, printre altele, caracterul retroactiv al anumitor prevederi, precum şi încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind domeniile în care Guvernul poate interveni prin OUG. Am privit decizia ca un eşec al membrilor Guvernului în tentativa de a dicta nişte reglementări de o asemenea importanţă fără o dezbatere serioasă. Am crezut că trimiterea unei noi propuneri legislative în Parlament ar fi fost o bună ocazie pentru parlamentari de a-şi exercita rolul, legiferând într-un domeniu important al societăţii româneşti, în sensul soluţionării problemelor regăsite în practică şi care au şi impus necesitatea unor modificări în materie.

Ocazia a fost însă ratată de Parlament. Şedinţa plenului Camerei Deputaţilor, de săptămâna trecută, pe a cărei ordine de zi s-a aflat Codul insolvenţei (aşa cum a indicat domnul ministru Robert Cazanciuc - PSD), ori mai bine spus, propunerea legislativă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (domnul deputat Adam - PSD a ţinut să îl contrazică pe domnul ministru şi a indicat că nu este un cod al insolvenţei) a fost precum o secvenţă dintr-un film siropos cu o dezbatere de câteva minute pe marginea unui raport de 392 de pagini care a fost făcut public în timpul şedinţei de plen.

Pseudodezbaterea orchestrată de actuala majoritate a avut drept rezultat o lege care nu răspunde necesităţilor actuale, cu un impact negativ asupra firmelor care se văd obligate să intre în insolvenţă. Parlamentarii puterii, primind şi o mână de ajutor din partea unor reprezentanţi ai opoziţiei, au reuşit să adopte cele 1497 de poziţii din raportul întocmit de Comisia juridică cu o rapiditate demnă de Cartea Recordurilor. De indicat, că de frică că nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru a trece această iniţiativă, puterea a apelat la prietenii ascunşi din opoziţie şi, astfel, au încheiat cu succes sceneta demnă de marele nostru Caragiale.

Nu ar trebui să uităm că în 2013 s-a înregistrat un număr record de firme care au deschis procedura de insolvenţă: peste 26 de mii. Dintre acestea cele mai multe au fost întreprinderi mici şi mijlocii, adică acelea care reprezintă motorul economiei. Ori dacă nu se încurajează mediul de afaceri şi investiţiile, cum putem vorbi de locuri de muncă, de reducerea şomajului, de creşterea gradului de colectare? Ne învârtim într-un cerc vicios.

Din păcate, sceneta de săptămâna trecută a devenit o regulă care se repetă ori de câte ori se dezbate un proiect important, iar acest lucru ne arată că Parlamentul începe să-şi piardă puterea conferită de Constituţie şi acţionează ca un aparat administrativ pus la dispoziţia Guvernului de către o majoritate care se gândeşte mai mult la interesele imediate şi mai puţin la soarta acestui popor.

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Elevii vor să participe la administrarea şcolii lor, Alianţa PSD-PC-UDMR spune nu"

Maşinăria de vot PSD-PC-UDMR a funcţionat încă o dată, ca unsă, din păcate, în detrimentul elevilor. Iniţiativa legislativă care viza introducerea posibilităţii participării elevilor cu drept de vot în Consiliile de administraţie ale şcolilor cu învăţământ general şi liceal (Pl-x 37/2014) a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor. Potrivit propunerii, reprezentantul elevilor ar fi fost desemnat de către Consiliul elevilor din unitatea de învăţământ, din rândul acelora cu capacitate deplină de exerciţiu. În cazul în care nu ar fi existat un elev cu vârsta împlinită de 18 ani, aceştia ar fi delegat un părinte.

Am votat pentru adoptarea iniţiativei legislative considerând că, în calitate de beneficiari principali ai sistemului educaţional, elevii au dreptul la implicarea directă în luarea deciziilor. De asemenea, prin votul meu, am ales să răspund pozitiv nenumăratelor apeluri venite din partea elevilor, care au solicitat modificarea Legii educaţiei naţionale în acest sens. O spun cu regret că, prin votul dat, deputaţii actualei puteri au uitat că sunt aleşi în Parlament să legifereze în sensul intereselor cetăţenilor şi nu aşa cum li se dictează de la Palatul Victoria, unde sălăşluieşte un Guvern care avizează negativ pe bandă rulantă propunerile venite din partea noastră, fără o dezbatere serioasă, indiferent de conţinutul acestora.

Această iniţiativă venea să repare nedreptatea făcută elevilor în 2011 prin noua Lege a educaţiei naţionale, când li s-a luat dreptul de a participa în Consiliile de administraţie cu drepturi depline. Potrivit prevederilor actuale, elevii pot participa la şedinţele Consiliului de administraţie doar în calitate de observatori. Realitatea a demonstrat însă că şi acest drept le este încălcat, neexistând o prevedere care să impună obligativitatea prezenţei acestora la întrunirile CA. Menţionez în acest context statistica realizată de către Consiliul Naţional al Elevilor, în perioada 25 martie - 31 martie 2012, care arată că din 999 de unităţi de învăţământ în doar 326 dintre ele (32,56%) reprezentantul elevilor participă permanent, în 218 de unităţi (21,77%) participă parţial, iar în 455 de unităţi (45,45%) reprezentantul elevilor nu participă deloc. Astfel, doar în 54,33% dintre unităţile de învăţământ chestionate se respectă legea.

Îmi exprim speranţa ca la votul din plenul Senatului, care este Cameră decizională, colegii mei de la putere sau cei mai nou veniţi în opoziţie să dea un vot pozitiv, care ar însemna un vot de încredere acordat unor tineri dornici să îmbunătăţească un sistem care li se adresează, care îi formează, care îi pregăteşte pentru viitor.

În cazul în care proiectul va fi respins şi la Senat, voi iniţia o altă propunere legislativă cu acelaşi obiect, considerând că adoptarea unor asemenea reglementări ar avea numai efecte benefice pentru procesul educaţional, crescând gradul de implicare al tinerilor în viaţa şcolară şi transparenţa privind luarea deciziilor. De asemenea, ar întări parteneriatul dintre elevi şi profesori şi, cel mai important, ar asigura dreptul elevilor de a veghea la respectarea legislaţiei în vigoare şi de a sesiza eventuale încălcări ale acesteia. Desigur că iniţiativa va avea o altă formă prin care să rectificăm actualele probleme sesizate de unii colegi deputaţi (deşi acestea puteau fi rezolvate prin amendamente dacă actuala putere accepta dialogul) şi sper ca aceasta să fie votată de actuala putere care va înţelege că se opune fără motiv unor astfel de iniţiative sau, de ce nu, de o nouă putere care va fi mai deschisă dezbaterii iniţiativelor care reprezintă voinţa celor care ne-au votat.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

În această zi cu semnificaţie specială, în care sărbătorim Ziua Forţelor Terestre ale Armatei României, doresc, în calitate de membru al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională şi de reprezentant parlamentar al militarilor din teatrele de operaţiuni, să vă felicit şi să vă transmit cele mai bune gânduri.

Doresc cu acest prilej să vă mulţumesc pentru profesionalismul şi devotamentul cu care vă îndepliniţi misiunile, onorând de fiecare dată drapelul României. Forţele Terestre au reprezentat constant o structură de bază a securităţii României, iar, graţie eforturilor dumneavoastră, statul român este în prezent un aliat solid şi respectat al Alianţei Nord-Atlantice.

Salut pe această cale militarii români care se află în teatrele de operaţiuni şi vreau, în numele cetăţenilor români din Colegiul nr.4 Diaspora - Africa-Orientul Mijlociu -, să vă spun că suntem mândri de ceea ce faceţi şi că veţi avea întotdeauna sprijinul românilor de pretutindeni.

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Vreau să vă aduc în atenţie faptul că măsurile pentru reducerea tăierilor ilegale din pădurile României, iniţiative legislative emise de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură şi aprobate în Guvern, din păcate, în acest moment au fost oprite de la publicarea în Monitorul Oficial. Trebuie conştientizat faptul că acestea sunt acte normative de interes naţional, ce au fost dezbătute public şi au beneficiat de susţinere politică, având drept obiectiv diminuarea tăierilor ilegale de păduri.

Este vorba, în primul rând, despre hotărârea privind circulaţia masei lemnoase, care urmăreşte armonizarea legislaţiei româneşti cu regulamentul due diligence al Uniunii Europene şi care include reglementări de reducere a riscului introducerii pe piaţa internă a lemnului recoltat în mod ilegal. Din păcate, a fost dispusă modificarea acestei hotărâri de Guvern, ceea ce a determinat reluarea procesului de dezbatere publică, tărăgănându-se astfel aplicarea unor măsuri reglementate la nivel european.

Astfel, toate măsurile propuse de liberali pentru diminuarea tăierilor ilegale ar putea fi eliminate: trecerea de la vânzarea lemnului estimat la vânzarea lemnului măsurat, emiterea avizelor de însoţire a lemnului recoltat de către ocolul silvic şi păstrarea comerciantului în pădure. Eliminarea acestor măsuri va face ca situaţia actuală să nu se schimbe şi va permite în continuare tăierile ilegale, fenomen care atentează la integritatea fondului forestier naţional şi la sănătatea noastră.

Partidul Naţional Liberal este singurul care şi-a declarat sprijinul pentru protejarea pădurilor din România şi şi-a asumat prin rezoluţie că doreşte să elimine furtul de lemn, să sprijine agenţii economici, să sprijine proprietarii de păduri şi să pună ordine în sistem.

De asemenea, PNL este singurul partid politic ce şi-a exprimat public, prin două rezoluţii, asumarea politică pentru promovarea unor politici de gestionare durabilă şi de protejare a pădurilor, prin susţinerea noului Cod Silvic.

Domnul Sergiu-Constantin Vizitiu:

"Actualul guvern îşi urmează programul asumat de asigurare a veniturilor stabile pentru populaţie"

Cuprinşi de febra pregătirilor pentru Sărbătorile Pascale, orice veste venită din zona guvernamentală sau parlamentară a fost uşor ignorată atât de cei care au menirea de a răspândi, cât şi de cei cărora li se adresează efectele unor astfel de decizii.

Aş dori să mă refer la decizia guvernului de a se împrumuta de pe pieţele internaţionale, la o rată a dobânzii extrem de mică, pentru a asigura plata salariilor şi a pensiilor până la finalul acestui an.

Analizând această decizie, în contextul evenimentelor din regiune, pot spune că un astfel de demers aduce un efect pozitiv, de stabilitate internă. Sigur, adversarii politici pot spune că printr-o astfel de decizie nu se face altceva decât să se îndatoreze în plan internaţional, dar previziunea pe termen lung a guvernului este una care aduce în prim-plan asigurarea echilibrului în plan social, prin susţinerea plăţii salariilor şi a pensiilor până la finele acestui an.

Aşadar, datoria unui guvern este aceea de a asigura o platformă socială stabilă, astfel încât atât cei din mediul activ, cât şi cei care beneficiază de pensii să îşi poată susţine familiile, pentru că până la final efectul urmărit este acela de a aduce stabilitate financiară cetăţenilor.

Avem, deci, un demers pe întindere mare, pe termen mediu şi cu rezultate imediate, demers care în ultima vreme a fost uitat de guvernările trecute, care nu au făcut altceva decât să asigure tăieri de venituri, indiferent de natura acestora, salarii sau pensii.

Voinţa actualului guvern se înscrie în politica sa asumată la început de guvernare, de a reîntregii veniturile populaţiei.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

"PSD şi aliaţii săi sunt împotriva insolvenţei persoanelor fizice"

Săptămâna trecută, Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a solicitat în plenul Camerei Deputaţilor retrimiterea la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Legii privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, deoarece forma supusă spre dezbatere nu conţinea nicio reglementare cu privire la insolvenţa persoanei fizice, aşa cum au cerut parlamentarii noştri liberali în cadrul comisiei respective. Mai mult decât atât, atunci când acest proiect al Guvernului Ponta 3 s-a aflat în dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, toate grupurile parlamentare reprezentate în această comisie au convenit faptul că propunerea noastră de introducere a unui capitol distinct referitor la insolvenţa persoanei fizice este absolut necesar în acest nou Cod al insolvenţei.

Dar, între timp, majoritatea parlamentară PSD, PC, UNPR şi UDMR s-a răzgândit, refuzând românilor dreptul de a fi puşi pe picior de egalitate cu companiile în caz de impas financiar, deci atunci când vine vorba de drepturi, şi nu numai de obligaţii.

Cu alte cuvinte, PSD şi aliaţii săi nu vor ca românii să poată intra în faliment personal, în cazul în care ajung într-un impas financiar major.

Ce este insolvenţa personală, de fapt? Aceasta reprezintă o procedură supravegheată judiciar pentru restructurarea situaţiei financiare a unui debitor, un fresh start la care, din păcate, românii nu au acces acum, spre deosebire de cetăţenii altor ţări europene, cum ar fi: Marea Britanie, Franţa, Olanda, Portugalia, Germania, Polonia, Cehia, Letonia, Slovenia, Irlanda, Estonia sau Lituania (din 2013). În prezent, doar România şi Ungaria nu au în legislaţia naţională această prevedere, iar în curând inclusiv ţara vecină va adopta o lege în acest sens, la recomandarea Fondului Monetar Internaţional.

PNL consideră că adoptarea Legii privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă în forma votată de PSD şi aliaţi, care nu cuprinde nicio reglementare cu privire la falimentul personal, nu este altceva decât o undă verde de perpetuare a nedreptăţii îndreptată în mod direct către cetăţeanul român.

Din acest motiv, PNL sesizează Curtea Constituţională cu privire la forma acestei legi, considerând că aceasta încalcă în mod flagrant drepturile cetăţenilor români faţă de ceilalţi cetăţeni europeni nerezidenţi în România, dar care au credite în România şi cărora li se aplică legislaţia din ţara de provenienţă în care, aşa cum am mai spus, este reglementată insolvenţa persoanei fizice.

Este limpede faptul că Guvernul Ponta 3, deşi se bate cu pumnul în piept de dimineaţă până seara că ia măsuri sociale cât mai multe şi mai bune, toate în folosul exclusiv al cetăţeanului, în realitate, nu tratează cetăţenii români cu acelaşi respect de care beneficiază companiile din România, ci utilizează dublul standard, adică este evident acum că acesta foloseşte un etalon discriminatoriu în materie de insolvenţă.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu credeţi că e nevoie de legea mea privind educaţia pentru sănătate?"

În România se înregistrează recorduri nedorite privind vârsta la care copiii au ingerat alcool sau cantitatea de alcool ingerată. Au apărut şi mamele minore, ajunse la spital în comă alcoolică.

O pacientă din Hârlău, de doar 13 ani, însărcinată în patru luni, a ajuns la urgenţe în comă alcoolică, iar examenele toxicologice au indicat o alcoolemie de 1,7‰. A necesitat evaluare clinică, imagistică şi biologică, resuscitare volemică şi nootrope, precum şi evaluarea completă a sarcinii.

Nu e singurul record nedorit. Recordul de alcoolemie îi aparţine unui pacient de 15 ani, cu alcoolemie de 5,01‰, adus în comă la Spitalul "Sfânta Maria" de o bunică îngrijorată de starea de rău, instalată după consumul de ţuică cu prietenii.

Recordul de vârsta îi aparţine unui copil de doi ani din Mirceşti, lăsat nesupravegheat într-o casă neîncălzită, ce a fost trasportat cu Salvarea la Spitalul de urgenţe din Vaslui.

Lipsa educaţiei pentru sănătate din şcoală se vede tot mai mult în afara şcolii. Suntem pe locul 1 în Europa mortalitate cauzată de întreruperi de sarcină, locul 1 în lume la abandonul de copii în maternităţi, locul 1 în lume la rata mortalităţii infantile, locul 1 în Europa şi 2 în lume la avorturi primitive.

Educaţia necorespunzătoare în domeniul sănătăţii reproducerii a dus la creşterea comportamentelor sexuale de risc, legate atât de vârsta începerii vieţii sexuale, lipsa mijloacelor de protecţie sau cu parteneri multipli, tradus prin creşterea numărului de mame minore, şi patru nedorite locuri fruntaşe la nivel european şi mondial, mortalitate prin avort, mame minore, abandon de copii în maternităţi şi mortalitate infantilă.

48% dintre băieţi şi 17% dintre fete au prima experienţă sexuală înainte de 15 ani. Situaţia e cu atât mai gravă cu cât doar 9% dintre ei folosesc prezervativ.

Suntem ţara cu cele mai multe sarcini la adolescente. 10% dintre mame având sub 18 ani, în 2010, de 10 ori mai multe decât în Elveţia. S-a ajuns la situaţia în care din 1.000 de femei care nasc, 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort, iar dacă reuşesc să ducă sarcina până la capăt există riscul major ca nou-născutul să fie abandonat, iar tânăra mamă să aibă dificultăţi de integrare socială.

Tot în România, un avort are loc la cinci minute şi am ajuns la peste 100.000 de avorturi în fiecare an. Nu credeţi că e nevoie de legea mea privind educaţia pentru sănătate?

Concret, prin acest proiect de lege se include disciplina educaţie pentru sănătate ca disciplină obligatorie de studiu la toate nivelurile sistemului naţional de învăţământ. Planul-cadru şi programa naţională, precum şi condiţiile ce trebuie îndeplinite de personalul didactic (medici, psihologi, jurişti etc.) pentru disciplina educaţia pentru sănătate se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului sănătăţii.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Veţi da 2% pentru educaţie?"

Un lucru este cert: România este ţara cu peste 150.000 de neştiutori de carte, ţara în care peste 40% dintre adolescenţii de 15 ani au dificultăţi în citirea unui text şi în care 40% din elevi au acasă mai puţin de 10 cărţi.

Acest proiect de lege dă posibilitatea virării în contul de educaţie permanentă a unui procent de până la 2% din valoarea impozitului anual din toate sursele de venit, şi nu doar din salarii.

La 16 ani, titularul contului este singurul care poate solicita sume din contul de educaţie permanentă, pe care le va primi sub forma unor vouchere ce pot fi utilizate doar în procesul educaţional.

Proiectul de lege va avea trei efecte favorabile.

În primul rând, vor creşte sumele alocate procesului de învăţământ, pentru că vorbim de două procente din venitul global, şi nu doar din salarii. De un astfel de proiect ar fi putut beneficia în 2011 196.242 de copii şi alţi 180.714 de copii în 2012. Făcând un calcul simplu, cu 2% din salariul mediu, ce a fost 2.022 lei în 2011, 2.117 lei în 2012 şi 2.240 în 2013, ar fi putut ajunge suplimentar în educaţia copiilor 30.474.341 lei în 2011, 29.362.410 lei în 2012 şi 24.429.189 lei în 2013, adică aproape 200 de milioane în lei.

În al doilea rând, se va stimula mecenatul pentru sprijinul educaţiei copiilor defavorizaţi sau superdotaţi.

În al treilea rând, se va reduce evaziunea fiscală, orice părinte fiind direct interesat să poată aduce în contul propriului copil sume cât mai mari.

Proiectul de lege nu presupune cheltuieli bugetare, mecanisme speciale sau înfiinţarea de instituţii pentru colectarea acestor fonduri pentru educaţie, ci este doar un sprijin suplimentar pentru educaţia copiilor din România.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"900.000"

Trei oraşe cu un număr de locuitori ca al Iaşiului sunt locuite de români angajaţi cu salariul minim pe economie. Pentru cele trei oraşe costurile mesei de sărbători ajunge la un sfert din salariul lunar.

O asistentă medicală, meserie printre cele mai prost plătite din România, scoate cei mai mulţi bani din buzunar, în raport cu venitul lunar, iar un medic rezident dă din buzunar 18% din salariu pentru coşul de Paşti, la fel ca o cameristă angajată la un hotel de patru stele.

Pentru comparaţie, masa de Paşte reprezintă doar 0,25% din salariul directorului ASF.

Din anii `90 deciziile politicienilor au dus la o societate dominată de nedreptăţi sociale. Personalul didactic şi cel medical au fost aruncate la periferia scării sociale de aceşti indivizi care au distrus România. Toţi cei care au avut puterea au acţionat ca musca fără cap când a fost vorba de interesele ţării. Banii au fost sifonaţi pe autostrăzile inexistente, pe spitalele inexistente şi pe şcoli SF inexistente.

Aceiaşi decidenţi s-au arătat foarte orientaţi şi inventivi când a fost vorba de propriile interese şi şi-au făcut legi pentru salarii şi pensii incredibile, în raport cu ceilalţi bugetari.

Poate în ultimul ceas va reînvia şi o politică naţională şi socială care să asigure viitorul acestei ţări. Puteţi începe votând legea mea privind alocarea a 6% din PIB pentru sănătate.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"«Să mă ucizi repede» - SMURD - un bărbat a murit aşteptând să trăiască"

În România s-au achiziţionat, după 2008, 1.553 de ambulanţe din banii noştri. Un bărbat de 38 de ani a murit în Piaţa Gorjului după ce a aşteptat peste 30 de minute. Şi asta deşi SMURD-ul are trei maşini de intervenţie în zonă. A fost nevoie ca o maşină a Salvării să vină de la 15 kilometri distanţă de Bucureşti pentru a încerca să salveze viaţa acestui pacient, iar după alte 12 minute a venit şi o salvare cu medic.

În ciuda eforturilor făcute de medicii de la Salvare, cele peste 40 de minute de aşteptare, în loc de 15, aşa cum prevede legea, au dus la un deznodământ fatal.

Nici măcar nu e un caz singular. Conform preşedintelui, Federaţia Naţională Sindicală "Ambulanţa", Gheorghe Chiş, chiar după un deceniu de Arafat, în minister nu există nici salvări şi nici oameni în sistem, aşa că acoperirea este de 50% la nivel naţional. Salvarea a fost cea defavorizată pentru că "în ultimii doi ani am primit jumătate din numărul de ambulanţe de care am fi avut nevoie, deşi, de regulă, în reşedinţele de judeţ sunt servicii de ambulanţă.

Asta e "reforma" lui Nicolăescu şi Arafat ce s-au opus mereu unei noi legi a sănătăţii care ar putea să le deranjeze interesele.

Sper ca măcar în ultimul ceas, Camera Deputaţilor să adopte legile mele ce prevăd deblocarea posturilor din sistemul medical şi alocarea a 6% din PIB pentru sănătate.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Azi steaguri, mâine federalizare"

Nu trebuie să pretindem ca UDMR sau Jobbik să nu profite de lipsa de caracter şi de patriotism a politicienilor români aflaţi acum la guvernare. Teoria paşilor mărunţi: nu cere totul într-o singură zi, căci nu vei primi nimic, dar cere în fiecare zi câte ceva până le primeşti pe toate. Aşa a procedat UDMR din`90 şi până astăzi şi aşa va proceda în continuare până îşi ating scopul. Avem o clasă politică ignorantă şi slabă, iar UDMR profită din plin.

Nu vom tolera ca simbolurile naţionale să fie vândute de un grup de politicieni doar menţinerea la guvernare. Vom vota împotriva unui astfel de demers legislativ şi vom sesiza şi Curtea Constituţională, şi Avocatul Poporului.

Aveau alternativă. Oferta noastră românească de susţinere doar pentru a nu fi puşi în situaţia să vândă ţara la kilometru.

Se vede treaba că pentru banda lor, litera Constituţiei nu valorează nici măcar cât un fir de praf într-un deşert.

Când i-am votat nu am crezut vreo clipă că votăm guvernul trădării naţionale. Aveţi ocazia să simţiţi şi să votaţi româneşte, nu uitaţi!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Baronii vor să fie mai presus de lege"

PSD-ul domnului Ponta vrea ca primarul sau preşedintele de consiliu judeţean să nu mai poată fi anchetaţi pentru documentele semnate. În traducere PSD-UDMR asta înseamnă imunitate absolută pentru şefi şi pasarea responsabilităţii doar către funcţionarii primăriei sau ai consiliului judeţean.

Atunci de ce să mai alegem? Ca să valideze ilegalităţi fără să răspundă? Normal, semnătura angajează răspunderea, altfel nu are nici valoarea unui autograf, deoarece doar personalităţile dau autografe.

Electoratul nu alege trântori, ci oameni care prin semnătura lor îşi asumă răspunderea că actele semnate sunt legale. Dacă nu sunt, să răspundă ca orice muritor care îşi asumă o răspundere prin semnătura dată, iar dacă le este frică să semneze, să caşte ochii şi să nu-şi pună semnătura pe ilegalităţi.

Pot să-şi formeze o echipă pe lângă primărie, nu de fotbal, cum fac unii, care să cunoască legea şi care să nu le bage sub nas orice porcărie.

Presupun însă că domnul Dragnea nu se plânge de neştiinţa primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene ci de apetenţa acestora de a semna abuziv orice le poate crea avantaje patrimoniale lor, familiilor şi clientelei politice.

Domnilor-tovarăşi, baroni cu zeci de milioane salariu şi alte miliarde şpăgi, vreţi să semnaţi ca primarii şi să vă fie interzisă prin lege şi urmărirea penală?

Stimaţi români, votaţi orice schimbare, cât de mică, numai nu acest partid, care nu este decât o adunătură de mafioţi cu trecut interlop, puşcăriabili şi chiar puşcăriaşi de drept comun. Nu mai alegeţi tâlhari în fruntea ţării, mai bine alegeţi câinele din curte sau salvaţi un maidanez mai inteligent. Măcar o să-i muşte când vor dori să fure, şi nu va putea fi condamnat pentru că este-n legea firii ca un câine să-i muşte pe infractori.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cine plăteşte?"

Consumul de alcool a devenit o "patologie sesonieră" ce duce la creşterea prezentărilor în serviciile de urgenţă. Pe statistici parţiale din această perioadă, 25 de pacienţi cu etilism acut au necesitat asistenţă de urgenţă. Bărbaţii au fost mai numeroşi decât femeile (20 la 5) şi sunt preponderent din urban. Am tratat şi cinci cazuri grave, iar cea mai mare valoare a alcooolemiei a fost înregistrată la un pacient de 43 de ani.

Mulţi dintre aceşti pacienţi au perturbat terapia altor pacienţi aduşi în stare critică. Remarc o creştere a numărului de cazuri grave de etilism acut cu patologie asociată, în special traumatică, fie agresiuni sau accidente casnice. Cheltuielile enorme pentru terapia acestor pacienţi ne-au determinat să iniţiem un proiect de lege prin care aceştia, să plătească la externare spitalizarea sau să efectueze muncă în folosul comunităţii.

Recomandăm moderaţie în consumul etanolic şi puteţi fi chiar mai aproape de divinitate lăsând la o parte sticlele de alcool.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cine vrea ca steagul secuiesc să fluture în România?"

Înaintea intrării UDMR la guvernare, prefecţii din Harghita şi Covasna au acţionat în instanţă primăriile care au arborat steagul secuiesc, iar multe procese au fost deja câştigate.

PSD va legaliza punctul 9 al acordului cu UDMR prin care "va susţine promovarea unei iniţiative parlamentare în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii, alături de steagul UE şi al României, steaguri ale unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă". Cine semnează acest acord? Victor Ponta, Kelemen Hunor, Daniel Constantin şi Gabriel Oprea.

În ritmul acesta maghiara devine limba oficială a României şi vom avea nevoie de paşaport pentru a ajunge în Mureş, Harghita şi Covasna.

Nu vom tolera ca trădarea să devină legală în România. Nu vom tolera ca simbolurile naţionale să fie vândute de un grup de politicieni doar pentru menţinerea la guvernare. Vom vota împotriva unui astfel de demers legislativ!

Noi vom apăra de fiecare dată valorile naţionale şi am fost primii care am depus în Parlament un proiect de lege ce sancţionează cu închisoarea persoanele care iniţiază, organizează, sprijină sau săvârşesc acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Vom sesiza fără rezerve Curtea Constituţională şi Avocatul Poporului dacă puternicii zilei nu vor renunţa la punerea în practică a trădării naţionale.

Le reamintesc că aveau alternativă. Oferta noastră românească de susţinere doar pentru a nu fi puşi în situaţia de a vandaliza ţara la kilometru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Domnule Dragnea,

Poliţia nu poate fi şi nu trebuie descentralizată. Este forţa care asigură protecţia cetăţenilor şi respectarea ordinii publice, care trebuie să fie aceeaşi pe tot teritoriul României. Nu pot fi protejat mai mult în Vrancea şi mai puţin în Brăila. Sau poate vreţi să emigrăm cu toţii în Teleorman.

Prefectul nu trebuie să fie om politic. Prefecţii constituie armata care organizează, coordonează şi controlează aplicarea legilor, ordonanţelor şi hotărârilor de guvern, Guvernului. Simplist vorbind, au grijă să nu se încalce legislaţia pe motive politice.

Răspunderea funcţionarilor publici nu trebuie să-l absolve pe primar de responsabilitate şi nici invers. Nu contează cine eşti, dar dacă ţi-ai pus semnătura pe un document îţi asumi şi responsabilitatea semnăturii date.

Incompatibilităţile sunt stabilite prin lege, şi nu prin discuţii cu ANI, care are doar misiunea de a verifica dacă o persoană se află sau nu în incompatibilitate. Ce vreţi să discutaţi cu ANI? Să aplice corect legea?

Sunt convins că vă doriţi dreptate până la capăt... şi noi dorim acelaşi lucru, dar nu pentru baronii locali, ghiocei de partid şi maidanezii politici.

Domnule Dragnea, nimeni nu este şi nu trebuie să fie mai presus de lege!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Eseu despre orbire"

Nu este prost cel care cere, ci cel care dă. UDMR are o strategie clară, obţinerea autonomiei teritoriale cu orice preţ. Politicienii maghiari nu au trădat-o pentru interese mărunte, personale, aşa cum au făcut-o acei români, care şi-ar vinde şi copiii, şi nevasta, şi sufletul, şi ţara pentru un fotoliu în Parlament.

Politicienii noştri nu au învăţat nimic din conflictele din regiune. Nu au văzut că de la autonomie la independenţă nu mai e decât un pas mic reprezentat de referendum.

Nu văd lipsa unei strategii de securitate naţională. Nu văd că ideile iredentiste trebuie înăbuşite din faşă, pentru că le place sau nu unora, aici e România, un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil, aşa cum este scris în primul articol din Constituţie.

Nu văd că ne-am săturat de ei?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernul, în exil pentru alegeri?"

Se ascute lupta de clasă, de clasă politică. Cineva are nevoie de un loc în care să poată fi cât mai aproape de serviciul secret al armatei şi să-l poată securiza acolo pe omul cu telefonul de campanie. Se pregătesc "cele mai corecte alegeri din istorie", pentru că altfel va avea un scor sub 30%.

Asta e toată tărăşenia. Nu vrea să fie ascultaţi tovarăşii.

Ar fi preferabil pentru primul-ministru şi guvern să-şi găsească un loc şi mai ascuns, eventual un bunker, sau poate în munţi, sau poate la Poarta Albă. De acolo nu se mai aude zgomotul politic de afară, nici nemulţumirile românilor.

Poate pregătesc un guvern în exil sau poate un alt prim-ministru mai hotărât şi mai curajos?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Incredibil, dar adevărat!"

Masa pascală reprezintă 25% din salariul unui medic rezident şi doar 0,25% din salariul directorului ASF.

Ineptocraţia a dus la discrepanţe incredibile între veniturile bugetarilor de partid şi cele de mizerie a cadrelor didactice şi medicale din România.

Toţi ne spun că învăţământul şi sănătatea sunt priorităţi naţionale, dar la astfel de salarii, ce fel de oameni se vor mai îndrepta şi vor rămâne în ţară spre aceste meserii?

Bani au fost şi mai sunt, dar se duc la gaşca de politicieni şi pe autostrăzi inexistente, pe spitalele inexistente sau şcolile viitorului, evident, inexistente.

Statul ar trebui să atragă vârfurile cu salarii bune în sistemul medical şi de educaţie şi să nu mai plătească sume colosale protejaţilor politic, cuibăriţi prin tot felul de agenţii şi regii pe salarii astronomice. Poate în ultimul ceas va reînvia şi o politică naţională şi socială care să asigure viitorul acestei ţări. Puteţi începe votând legea mea privind alocarea a 6% din PIB pentru sănătate

Astfel, România ar putea merge înainte.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Minuni în Săptămâna Patimilor"

1. Ca buni creştini ce sunt, preşedintele şi premierul s-au felicitat reciproc urându-şi închisoare grabnică.
2. Rugăminţile parlamentarilor au fost auzite. Ei au liber de Paşte, Izvorul Tămăduirii şi, probabil, de Înălţare.
3. Candidaţii la alegeri au stabilit itinerariile pentru acatistele lăsate la biserici şi mănăstiri de către consilieri.
4. Pentru spijinul celor de sus la prezidenţiale, domnul Ponta şi-a autoimpus câteva luni de sihăstrie la MApN.
5. Baronii locali au înaintat o plângere doamnei Redding, solicitând să fie judecaţi de Tribunalul de la Haga.
6. Kelemen Hunor a mulţumit Papei că i-a cerut domnului Ponta să legalizeze în România steagul secuiesc.
7. Vicepremierul Dragnea a ţinut tot Postul Paştelui... şedinţe cu baronii locali necălcaţi încă de DNA.

Anii noştri de patimă nu s-au terminat, se vor termina când veţi pleca şi voi de la putere.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Mesaj de premier"

Vreau conducători care ştiu şi pot să lupte pentru un plan naţional şi social. Poate un premier care să poată adapta ca răspuns la solicitările excesive ale UDMR soluţiile lui Kevin Rudd, premierul Australiei, atunci când tratează problema imigranţilor şi a obiceiurilor lor. Parafrazez, deşi mi-aş dori să citez. "UDMR şi nu românii trebuie să se adapteze. Asta e, vă convine sau nu."

Vorbim mai cu seamă română, nu maghiară, spaniolă, libaneză, arabă, chineză, japoneză sau orice altă limbă. În consecinţă, dacă doriţi să fiţi parte a acestei societăţi, învăţaţi limba!

Aceasta este patria noastră, pământul nostru şi stilul nostru de viaţă şi vă vom permite orice oportunitate pentru a vă bucura de toate acestea imediat ce încetaţi a vă mai plânge, văita şi îngrozi de steagul nostru, de onoarea noastră, de crezul nostru creştin, de stilul nostru de viaţă.

Nu v-am obligat noi să staţi aici. Aşadar, acceptaţi ţara pe care voi aţi dorit-o.

Aşa ar spune un om politic cu coloană, patriotism şi curaj. Alţii, mai mioritici, băltesc în compromisuri perpetue, vânzându-ne ţara, ca şi cum le-ar aparţine, puţin câte puţin, dar sigur şi fără recurs.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ne-aţi vândut"

Parlamentar al puterii, ne-ai vândut ţara ungurilor. Mergi în Ardeal şi cere o pâine în limba română, şi ţi se va răspunde în maghiară, că cetăţeanul român nu ştie româneşte.

Aşteaptă tu voturi de la români. Te vom vota, cu siguranţă.

Domnul Varujan Pambuccian:

Astăzi se împlinesc 99 de ani de negare şi de uitare a primului genocid al secolului XX. Sigur, a fost demult. Sigur, a fost departe. Felul în care el a început şi s-a desfăşurat poate fi însă tiparul unor întâmplări pe care nimeni, sunt convins, nu şi le-ar dori.

Încerc să vă aduc în actualitate un episod din ceea ce s-a întâmplat atunci în Imperiul Otoman. Încercaţi să vă imaginaţi o după-amiază liniştită în capitala imperiului. Vă petreceţi după-amiaza la un restaurant înconjurat de câţiva colegi şi prieteni, unul dintre ei fiind chiar ministrul de interne. O după-amiază agreabilă care nu anunţa prin nimic ceea ce avea să urmeze. La plecare ministrul vă îmbrăţişează cordial. După două ore are să vă semneze condamnarea. Sunteţi arestat şi ucis departe de capitală, capul fiindu-vă zdrobit cu o piatră. Este povestea lui Krikor Zohrab, profesor la Universitatea din Istambul şi membru al Parlamentului, ales pe listele partidului de guvernământ. Se autodefinea ca armean şi turc, în acelaşi timp. În 1908, în piaţa Taksim, spunea într-un discurs adresat susţinătorilor Junilor Turci: "Avem religii diferite, dar urmăm aceeaşi cale, iar calea pe care o urmăm este cea spre libertate." Odată cu el au fost ucişi toţi intelectualii armeni din Istanbul. Au fost lunile de început a ceea ce avea să devină uciderea în masă a unui întreg popor. Pentru singura sa vină că trăia pe acele meleaguri de mii de ani, dar se încăpăţâna să rămână diferit, să îşi păstreze religia creştină şi obiceiurile aşa cum le apucase în istoria sa multimilenară.

Unda de şoc a atins şi marginile imperiului, acolo unde cu o mie de ani în urmă strămoşii mei fuseseră printre fondatorii regatului cruciat armean al Ciliciei. Bunicii mei au fost nevoiţi să îşi arunce întâiul născut într-o groapă comună cu copii armeni ucişi. Unchiul meu avea atunci un an. A fost luat de acolo noaptea şi crescut un timp de o prietenă turcoaică a bunicii şi înapoiat acesteia când a aflat că bunicii mei au supravieţuit. Bunicii mei au fost duşi în convoi spre deşerturile Siriei, unde majoritatea armenilor şi-au găsit moartea. Au reuşit să fugă din convoi ajutaţi de un prieten arab al bunicului. Tatăl meu s-a născut pe drum. Am spus această poveste pentru că ea arată starea reală de spirit a oamenilor obişnuiţi din imperiu, care au sfidat ordinele nebuneşti ale unui guvern iresponsabil şi şi-au salvat prietenii armeni. Cât de mulţi au putut şi ei, indiferent de diferenţele etnice şi religioase.

Celor ucişi atunci, celor care şi-au pierdut într-o clipă agoniseala de generaţii, celor care au salvat armeni riscându-şi viaţa, celor care ca şi noi cred aşa, cum credea Krikor Zohrab acum 100 de ani, că drumul umanităţii este unul comun şi că acesta este un drum al libertăţii, tuturor acestora le datorăm neuitarea genocidului armean din 1915, iar neuitarea începe prin recunoaşterea unanimă a acestuia. Cât despre cei de aici, mai există o datorie de onoare, cea faţă de Guvernul Român, care a primit refugiaţi armeni şi căruia pentru acest gest al său eu îi datorez viaţa.

Anul viitor se vor împlini 100 de ani de când un guvern iresponsabil a neantizat un popor pe pământul său natal. Statul în care aceste atrocităţi care prevesteau Holocaustul nu mai există. Statul care i-a succedat nu şi-a asumat încă grozăviile acelor vremuri. O mare parte din lumea care crede în valorile libertăţii şi democraţiei a făcut-o, însă printre instituţiile care o reprezintă şi care au condamnat genocidul din 1915 se numără şi Parlamentul European, care prin rezoluţia din 28 septembrie 2005 califică evenimentele din Imperiul otoman din 1915 ca genocid şi cere Turciei recunoaşterea acestuia ca precondiţie a aderării sale la Uniunea Europeană. Modelul german în ceea ce priveşte Holocaustul este un exemplu demn de urmat şi demn de tot respectul, pentru că există un principiu umanitar universal la care declarăm cu toţii că aderăm şi este foarte bine ca între lucrurile pe care le declarăm şi cele în care credem cu adevărat să existe întotdeauna un mare semn de egal. Numai aşa, având religii diferite, aparţinând unor istorii diferite, putem urma aceeaşi cale, cea a libertăţii în care oamenii pot convieţui şi se pot respecta.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Când acţiunile înfăptuite nu au urmă de demnitate"

Ce reputaţie şi ce viitor are ţara al cărei preşedinte ameninţă, intimidează şi şantajează membrii Parlamentului?

Ce speranţă de evoluţie şi prosperitate pot avea locuitorii acestei ţări atunci când liderul statului, exemplul cel mai elocvent, şi omul care deţine puterea, având ultimul cuvânt, acţionează încălcând constant legile eticii şi ale Constituţiei?

Aderarea României la Uniunea Europeană a fost mutarea care ne-a încurajat pe toţi să credem că şi ţara noastră va urca la rangul statelor europene, adică moderne, stabile şi cu un mediu politic demn de încredere. Dar schimbările la nivel naţional nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, întrucât corupţia, jocurile politice şi interesele particulare sunt încă aduse în prim-plan.

În parteneriat cu puterile internaţionale am înfăptuit demersuri pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre România şi restul statelor membre, dar factorul fundamental ce trebuie înlăturat, simbolul regresului şi al perfidiei, preşedintele acestei ţări, este cel care trebuie să părăsească sfera influenţei. Lupta sa acerbă cu Executivul şi partidele reprezentante ale puterii, pentru a-şi consolida poziţia şi pentru a putea conduce din umbră partidele răsărite peste noapte, fără identitate şi scop, arată disperarea şi tremurul unui om slab în faţa timpului care, odată cu trecerea sa, îi răpeşte puţinele momente rămase la pupitrul prezidenţial.

Treptat, faptele comise în decursul exercitării funcţiei sale ies la iveală. În ciuda tentativei de intimidare a membrilor Comisiei de anchetă privind achiziţionarea terenurilor din Nana, adevărul va fi expus şi chiar Domnia Sa va simţi că nimeni nu este mai presus de lege.

Preşedintele se va mai putea ascunde în spatele imunităţii conferite de funcţie timp de doar câteva luni, urmând ca plângerile penale depuse de doamna senator, ameninţată de preşedinte, dar şi cea a reprezentanţilor Grupului PSD, să poată intra în procedura de anchetă.

Acela va fi timpul în care regimul politic găunos, creat în ultimii 10 ani, va fi scos din rădăcină, iar în locul nucleului de fărădelegi, creat de acest personaj cu comportamentul său ireverenţios, vom crea cu ajutorul viitorului preşedinte ales un izvor de corectitudine, decenţă, integritate şi demnitate umană.

România se va elibera din lanţurile tiraniei, iar cei responsabili pentru instaurarea fricii, ca modalitate de guvernare, pentru subjugarea economiei, a culturii, intelectualităţii, eticii şi a identităţii naţionale vor fi, în mod irevocabil, aduşi în faţa justiţiei.

Partidul PSD este pregătit să facă dreptate până la capăt.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Guvernarea merge mai departe"

Celor care zilele le-au fost înnegurate de grijile provocate din pricina noii alianţe înfăptuite, USD, le transmit că lucrurile decurg în mod cursiv, de parcă zbuciumul petrecut pe scena politică, cauzat de ruptura USL, nici nu s-a petrecut. Micul hop a fost depăşit, iar Executivul, alături de vechii şi noii parteneri, continuă în a-şi îndeplini obligaţiile, indiferent de tentativele de blocaj create de jucătorii exacerbaţi ai mediului politic.

Pentru noul exerciţiu bugetar european din perioada 2014-2020 fiecare minister a alcătuit o strategie menită să confere, la nivel naţional şi european, viziunea de ansamblu a modalităţii de dezvoltare agreate cu toate instituţiile implicate.

În acest context a fost prezentat public Master Planul în domeniul transporturilor, care promite ca, sub atenta observare a ministrului actual, şoferii să conducă în siguranţă pe 2020 de kilometri de autostradă până în anul 2020, iar până la finalul acestui an un număr de 651 de kilometri se vor afla în construcţie.

Salut iniţiativa de a introduce în noul plan de dezvoltare a infrastructurii rutiere trasee şi drumuri care până acum nu au fost considerate opţiuni rentabile, de exemplu varianta ocolitoare a municipiului Bistriţa, menită să reducă traficul din localitate. Din punctul meu de vedere, aşa cum am exprimat în nenumărate rânduri, infrastructura şi turismul sunt două componente inseparabile. Transilvania este una dintre regiunile cu cel mai ridicat potenţial turistic, iar eforturile noastre trebuie depuse în vederea creării şanselor de valorificare a acestui potenţial. De aceea, promisiunile efectuate în campanie şi colegii trebuie îndeplinite fără niciun fel de scuză sau amânare nejustificată.

Colaborarea autorităţilor locale bistriţene cu instituţiile de la Bucureşti, consecvenţa eforturilor şi determinarea ca planul de dezvoltare al municipiului să fie pus pe roate, a făcut ca în Master Planul General de Transport modernizarea DN 17 C şi DN 17 D să fie admise şi propuse spre finanţare.

Într-un sistem în care birocraţia încă îşi spune cuvântul, asemenea iniţiative au nevoie de o durată mai mare de timp pentru a putea fi puse în practică, dar ceea ce este important şi trebuie extras din context este faptul că ne ţinem de cuvânt. Promisiunile electorale nu au rămas la stadiul de afişe lipite prin oraş, ci, iată că, pas cu pas, ele, de pe lista proiectelor prioritare, intră în stadiul de implementare.

Domnul Ion Cristinel Marian:

"Ce se întâmplă cu Combinatul Oltchim?"

Doresc să vă atrag atenţia asupra evenimentelor ce au loc privind evoluţia combinatului de la Oltchim. După cum probabil că ştiţi deja, Combinatul Oltchim şi-a înjumătăţit pierderile în primul an de insolvenţă, înregistrând astfel, anul trecut, pierderi cu 50% mai mici, de 285,08 mii lei (64,5 mii euro), ca urmare a reducerii semnificative a cheltuielilor financiare.

Cu toate acestea, combinatul a funcţionat la 20% din capacitate, astfel că afacerile au fost de circa 500 milioane de lei, în scădere cu 35% faţă de anul 2012. Din activitatea de explorare, Oltchim a raportat pierderi cu 17,3% mai mici, de 276,79 milioane lei. Veniturile din exploatare au coborât cu 33,4%, la 497,74 milioane lei, iar cheltuielile au fost cu 28,4% mai mici, de 774,54 milioane lei.

Valoarea exporturilor şi a livrărilor intracomunitare în afara României a fost de 69,4 milioane de euro, reprezentând 62% din cifra de afaceri, iar valoarea importurilor şi a achiziţiilor intracomunitare a fost de 10,5 milioane euro, astfel că balanţa externă a fost pozitivă anul trecut, de 58,9 milioane lei, potrivit unui raport al companiei.

În urmă cu un an, pe data de 30 ianuarie 2013, cel mai mare combinat chimic din România, Oltchim Râmnicu Vâlcea (Olt), îşi anunţa insolvenţa după o privatizare eşuată şi acumularea unor datorii de aproape 800 mii euro pe care compania nu le mai putea duce în spate.

Aflată pe pierdere, Oltchim este ca o corabie care se scufundă încet, dar sigur şi a cărei salvare poate să vină în acest moment doar din partea unui investitor interesat, care să preia activele de producţie şi să investească în creşterea afacerilor. Principalii acţionari ai Oltchim, nemţii de la PCC, care deţin aproape 33% din acţiunile Oltchim şi care la momentul deschiderii procedurii de insolvenţa îşi păstrau entuziasmul şi interesul pentru Oltchim, s-au declarat recent nemulţumiţi de rezultatele procedurii de insolvenţă din ultimul an şi au anunţat că se retrag din cursa pentru achiziţia activelor Oltchim după ce au investit în ultimii şapte ani circa 50 de mii de euro în companie şi în parteneriate de afaceri cu Oltchim.

Câteva zeci de salariaţi de la Oltchim şi de la Divizia Petrochimică Piteşti au protestat la sediul combinatului vâlcean împotriva schimbării actualei conduceri, nemulţumiţi că în ultimul an s-au schimbat în nenumărate rânduri managerii combinatului şi că în acest fel, spun ei, se încearcă tergiversarea privatizării.

Iar în asemenea condiţii, singura preocupare a ministerului economiei este de a schimba pentru încă 30 de zile conducerea societăţii din Râmnicu Vâlcea, schimbare care i-a nemulţumit pe salariaţii Combinatului Oltchim.

În momentul de faţă, doar trei instalaţii din combinat mai funcţionează, ceea ce reprezintă puţin peste 20% din capacitate.

Analizând situaţia dată, solicit Ministerului Economiei să ne informeze cu privire la deciziile ce vor fi luate în legătură cu evoluţia acestui combinat.

Domnul Scarlat Iriza:

"Test electoral"

Primul şi cel mai important test electoral, înaintea scrutinului prezidenţial, e pe cale să înceapă. Cele 32 de locuri rezervate ţării noastre în Parlamentul European au încins spiritele pe scena politicii româneşti. Teoretic, în mai puţin de trei zile se dă startul campaniei electorale. Practic, bătălia a început. Aşteptările sunt mari, indiferent de ce parte a baricadei te afli. E un moment complicat pentru noi toţi, cu atât mai mult cu cât unii au furat fără reţineri startul acestui proces. Este cazul preşedintelui Traian Băsescu, care în nenumărate rânduri şi-a exprimat susţinerea pentru Partidul Mişcarea Populară. Acesta le-a cerut reprezentanţilor PMP să continue lupta dusă de el şi de fostul premier şi, nu în ultimul rând, să obţină la alegerile europarlamentare un scor de două cifre. Nu s-a lăsat mai prejos nici preşedintele Forţei Civice, Mihai-Răzvan Ungureanu. Fostul premier bate ţara în lung şi-n lat, în speranţa că până la alegeri aude cineva şi de formaţiunea lui politică. Speranţa, domnilor, e drept, moare ultima. Acţiuni preelectorale, că aşa le spune acum, au desfăşurat şi liderii de la vârful Partidului Democrat Liberal şi cei ai PNL. Miza e mare. Cel care va avea cel mai bun scor ar putea să devină motorul care va coaliza dreapta în alegerile prezidenţiale. Că în politică nu se joacă în mod corect, nu mai miră pe nimeni.

Important este, cred eu, să nu uităm de interesele oamenilor, iar partidul din care fac parte a demonstrat că pune cetăţeanul, nevoile lui şi ţara mai presus de orice.

Testul electoral pe care îl susţinem pe 25 mai va arăta de câtă credibilitate se bucură Partidul Social Democrat şi oamenii pe care i-am desemnat să reprezinte România în Parlamentul European.

Domnul Daniel Florea:

"Fenomenele meteo extreme lovesc din nou România"

Furia dezlănţuită a naturii loveşte din nou România, iar cantităţile mari de apă acumulate într-un timp foarte scurt fac din nou ravagii. Sute de gospodării au fost lovite în sudul ţării de fenomenele meteo extreme, iar potrivit unui bilanţ provizoriu al Ministerului Afacerilor Interne, 248 persoane au fost evacuate din locuinţele afectate de inundaţii şi de alunecările de teren şi peste 1.500 animale au fost salvate din calea apelor. De asemenea, aeronavele Ministerului Afacerilor Interne au desfăşurat 20 de misiuni umanitare de salvare, fiind efectuate de SMURD Bucureşti 6 misiuni, Iaşi - 3, Târgu Mureş - 5, Constanţa - una, Galaţi - una, Arad - două, Craiova - două.

Toate instituţiile guvernului implicate, alături de administraţiile publice locale, precum şi serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă acţionează în continuare pentru înlăturarea consecinţelor fenomenelor meteo-hidrologice, pentru evacuarea persoanelor rămase izolate în locuinţe, a celor care au nevoie urgentă de asistenţă medicală, adăpostirea persoanelor evacuate, precum şi asigurarea apei potabile şi a alimentelor de primă necesitate.

Astfel, prezenţa premierului Victor Ponta şi a membrilor guvernului, alături de autorităţile locale în mijlocul sinistraţilor, sprijinul prompt acordat tuturor celor afectaţi dovedeşte încă o dată că avem un guvern care acţionează capabil, în interesul românilor şi al României, ori de câte ori va fi nevoie.

Domnul Daniel Florea:

"Ziua Internaţională a Pământului"

În fiecare an, pe 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului/ Earth Day, instituită în Statele Unite ale Americii, într-o perioadă în care a început să se vorbească din ce în ce mai des despre mediul înconjurător.

Ziua Pământului a fost proclamată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970 cu scopul de a trezi interesul clasei politice faţă de mediu, un subiect ignorat, şi a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani, în marea lor majoritate tineri şi foarte tineri.

Ziua Internaţională a Pământului simbolizează lupta împotriva poluării şi problemelor climaterice.

Ziua Pământului este acum sărbătorită pe plan internaţional, în dorinţa de a construi o societate stabilă. Această zi încearcă să educe şi să mobilizeze oamenii din lumea întreagă pentru a proteja mediul înconjurător şi a conserva resursele naturale ale pământului şi are ca scop semnalarea principalelor probleme cu care se confruntă planeta noastră: reducerea numărului vieţuitoarelor de pe pământ, micşorarea resurselor forestiere şi a mlaştinilor, ploile acide tot mai frecvente, poluarea apelor şi aerului, deşertificarea pământului, distrugerea stratului de ozon, încălzirea climatului în toate colţurile lumii, ridicarea nivelului mării şi multe alte probleme care i-au îngrijorat pe oamenii de ştiinţă. Toate acestea nu numai că limitează dezvoltarea factorului uman, dar în timp s-au transformat în crize la adresa existenţei omului.

Ziua Pământului este un eveniment anual important în foarte multe comunităţi din întreaga lume şi oferă oportunitatea de a realiza acţiuni benefice întregii comunităţi.

Este datoria noastră morală să întreprindem tot ce ne stă în putere pentru a proteja mediul în care trăim cu toţii, prin orice acţiune mai mare sau mai mică, să susţinem crearea unei culturi a protecţiei mediului şi acest lucru nu îl facem doar prin participarea la diverse acţiuni sau evenimente care se referă la protejarea mediului înconjurător, ci prin exemplul personal al fiecăruia dintre noi, prin implicarea directă în activităţi concrete.

Astfel, reciclarea materialelor diverse, conservarea resurselor naturale, consumarea cu responsabilitate a resurselor limitate ale planetei, oprirea distrugerii habitatelor naturale şi a speciilor de animale şi plante pe cale de dispariţie sunt exemple ale acţiunilor recomandate, o responsabilitate a noastră, a tuturor şi pentru generaţiile viitoare.

Domnul Daniel Tudorache:

"Refacerea USL - după 25 mai"

Uşor, uşor ne apropiem de campania electorală pentru alegerile europarlamentare, alegeri importante nu doar pentru definirea direcţiei politice a Uniunii Europene, ci importante şi în perspectiva alegerilor prezidenţiale din România.

Aceste alegeri reprezintă un test pentru testarea solidităţii convingerilor noastre politice, un test care verifică solidaritatea de care reuşim să dăm dovadă în faţa poporului român.

Spun aceste lucruri deoarece trebuie să ne amintim că cetăţenii acestei ţări au acordat votul de încredere, începând din 2012, construcţiei USL, construcţie care s-a născut ca voce a poporului, ca alternativă la ineficienţa dovedită de guvernele aflate sub atenta observaţie a lui Traian Băsescu, construcţie care încă funcţionează la nivel local. Priorităţile cu care am plecat împreună la drum sunt mai importante decât orgoliile personale, scopul comun fiind reprezentat de binele ţării pe care o conducem.

Aşa cum spuneam acum ceva vreme, dacă privim în urmă descoperim doi ani de activitate intensă la nivelul alianţei, activitate desfăşurată în interesul ţării, în interesul cetăţeanului, descoperim măsuri importante luate şi asumate, descoperim hotărâri şi proiecte pentru viitor, descoperim răni create de fostele guvernări pe care noi am avut curajul să le bandajăm indiferent cât de greu a fost să ajungem la rezultatele dorite.

Conştiinţa colectivă care veghează la împlinirea marilor perspective pe care le avem pentru România ne îndeamnă să afirmăm că ne dorim refacerea USL imediat după 25 mai; Uniunea Social-Liberală trebuie să revină şi să se reimpună şi la nivel central.

Vom urmări atitudinea pe care o va adopta actualul preşedinte liberal Crin Antonescu, care a promis că va demisiona în cazul în care Partidul Naţional Liberal nu va reuşi să treacă de 20% în alegerile europarlamentare. Ne aşteptăm ca dumnealui să se angajeze în respectarea cuvântului dat pentru că PNL nu va reuşi să atingă acest prag.

În concluzie, vedem câştigătoare următoarea formulă: în cazul neatingerii pragului de 20% sperat de domnul Antonescu, se urmăreşte refacerea USL cu un alt preşedinte liberal care, în perspectiva alegerilor prezidenţiale, să aducă propunerea de prim-ministru şi, în acelaşi timp, să susţină candidatul PSD oferit pentru preşedinţie.

Dar nu putem influenţa deciziile PNL-ului sub nicio formă, aceştia pot hotărî ca indiferent de procentul obţinut la aceste alegeri să rămână alături de domnul Antonescu. În această situaţie, formula prezentată mai sus nu mai reprezintă o opţiune chiar dacă din punctul nostru de vedere varianta de refacere a USL este cea mai bună. Asta pentru că principalul lucru la care ne gândim când afirmăm că se doreşte refacerea Uniunii Social-Liberale este încrederea pe care românii şi-au pus-o în mâinile noastre atunci când ne-au votat. Trebuie să rămânem uniţi şi să găsim cea mai bună formulă de conducere astfel încât să ducem la bun sfârşit planul iniţial şi programul gândit.

Nu dorim să renunţăm la acest proiect major, numit USL, chiar dacă aşteptările noastre au fost înşelate de-a lungul timpului de partenerul Crin Antonescu. Structura USL este mai presus de greşelile personale ale unora dintre întemeietori, este mai presus de tensiunile generate la nivel de alianţă, comunicarea agresivă^: şi defectuoasă şi abordarea incorectă a problematicilor.

Cea mai bună variantă pentru România este aceea de a avea din nou USL.

Domnul Dorin Silviu Petrea:

Am analizat în ultima perioadă felul în care se exprimă reprezentanţii clasei politice. De la invocarea regnului animal şi până la cuvinte sau expresii care au o conotaţie nu tocmai morală, ce să mai vorbim de diplomatică, regăsesc în discursul şi declaraţiile unor colegi mesaje care mă determină să mă întreb dacă pe noi chiar ne preocupă educaţia copiilor noştri.

Dacă întrebarea mea nu ar fi una retorică, atunci m-aş teme că persoanele la care fac referire nici măcar nu ar înţelege sensul unui răspuns.

Avem nevoie să înţelegem că privirile românilor nu sunt îndreptate doar asupra proiectelor legislative pe care le semnăm sau asupra promisiunilor pe care le rostim în momente mai mult sau mai puţin electorale. Acţiunile noastre vorbesc mai mult decât toate declaraţiile pe care le rostim de la acest microfon. Pe această cale fac apel la decenţă în limbaj.

Afirmăm cu toţii că ne dorim o schimbare, ne dorim un alt model de preşedinte, un alt tip de politică. Guvernul Ponta a venit cu o nouă abordare, cu o altă strategie de imagine şi comunicare, ne dorim să fim relevanţi pentru cetăţeni. Vorbim despre strategii pentru educaţie, cercetare, economie, vorbim despre planuri de dezvoltare, dar uităm că toate acestea se fac doar cu oameni şi că cei aflaţi astăzi în poziţia de decidenţi suntem noi. Am fost aleşi ca să reprezentăm interesul cetăţenilor. Este vremea să lăsăm ambiţiile personale şi să ne unim eforturile pentru progresul ţării noastre!

Am ascultat de curând cum unul dintre politicienii români eticheta parlamentarii în bărbaţi şi mormoloci. De la tribuna oficială se fac declaraţii legate de infracţiuni organizate, intenţii mafiote, se adresează ameninţări mai mult sau mai puţin voalate.

Cred cu tărie că motivul pentru care am ajuns cu toţii aici este altul decât răfuieli personale. Acolo unde aveţi dovezi şi puteţi proba acuzaţiile de corupţie sau orice fel, acestea sunt binevenite, însă judecăţile de valoare şi insultele sunt inutile, chiar şi în lupta politică. Denotă doar lipsă de strategie şi, implicit, disperarea produsă de lipsa unor arme eficiente în această competiţie politică. Nu vă lăsaţi induşi în eroare, nu trebuie să cădeţi în capcana unor insulte care consumă agenda publică în mod neproductiv.

Spaţiul public nu este unul menit să înmagazineze frustrările politice, ci reprezintă mediul în care competenţa şi profesionalismul trebuie propagate. Este de datoria noastră să arătăm că politica se poate face şi altfel decât cea pe care am criticat-o în perioada de opoziţie.

În mod deosebit acum, întrucât suntem la câteva zeci de ore distanţă de începutul campaniei electorale, vă îndemn la un discurs civilizat şi decent. Încrederea cetăţenilor se câştigă în baza performanţelor dovedite, şi nu a replicilor aruncate în dezbateri şi preluate de presa de scandal.

Vă încurajez să nu vă gândiţi la ceea ce creşte ratingul, ci că trebuie să fim aproape, prin legile pe care le promovăm, prin acţiunile noastre legislative, de toate grupurile de cetăţeni pe care le reprezentăm. Nu este loc nici de discursul idealist şi stupid prin care să elogiem doar reuşitele de până acum, ci cu încredere şi respect trebuie să promovăm măsurile democratice care vor creşte gradul de civilizaţie şi care vor cultiva acele valori pe care ni le dorim pentru copiii noştri, pentru generaţiile care ne urmează.

Vă încurajez să dovedim maturitate politică, pentru că mediul pe care noi îl construim astăzi va influenţa politicile pe care le promovăm, va influenţa mentalitatea cetăţenilor, va influenţa evoluţia statului român şi în definitiv va reduce riscurile de securitate la adresa statului, asigurând stabilitatea şi democraţia pe care ni le dorim cu toţii pentru România.

Domnul Ionaş-Florin Urcan:

"Mureşenii plătesc incompetenţa şi birocraţia autorităţilor judeţene"

Doresc să atrag atenţia într-un mod cât se poate de serios asupra unei probleme extrem de grave cu care se confruntă mureşenii, din cauza gestionării ineficiente şi cu multiple întârzieri a proiectului privind managementul deşeurilor în judeţul Mureş.

Contractul privind finanţarea acestui important proiect a fost semnat deja de aproape patru ani, mai exact în luna iunie 2010, având o valoare totală de peste 45 de milioane de euro, fără TVA, beneficiarii acestuia fiind peste 570.000 de locuitori şi însemna, în mare, realizarea unui depozit de deşeuri în localitatea Sânpaul, a unei staţii de tratare mecano-biologică, închiderea celor cinci depozite de deşeuri urbane neconforme, colectarea selectivă, conştientizarea şi creşterea gradului de informare a populaţiei asupra necesităţii gestionarii la parametrii de eficienţă maximă a deşeurilor.

Cu toate acestea, în anul 2014, majoritatea localităţilor din judeţ transportă deşeurile la depozitul din municipiul Sighişoara, cu nişte costuri extrem de mari, suportate, bineînţeles, tot din buzunarul cetăţeanului.

Mai mult, din informaţiile pe care le deţin, operatorii de salubritate au înaintat deja autorităţilor publice locale, respectiv consiliilor locale care au aprobat propuneri de majorare a costurilor acestor servicii prestate chiar cu 50%, cum este cazul oraşului Luduş, ce transportă deşeurile la o distanţă de 150 de kilometri dus-întors.

Şi toate acestea din cauza incompetenţei şi lipsei de seriozitate cu care a fost tratat acest proiect din faza iniţială, iar să ne trezim acum, în 2014, că nu avem organizată procedura legală necesară în vederea desemnării operatorului care să gestioneze sistemul integrat de deşeuri la nivelul judeţului Mureş.

Consiliul judeţean Mureş, ca autoritate care administrează acest proiect, trebuia să finalizeze aceste proceduri în timp util, tocmai pentru ca locuitorii din Târnăveni, Luduş sau Iernut să nu scoată bani în plus din buzunare, să plătească costuri de transport suplimentare, şi să putem beneficia de existenţa gropii de deşeuri de la Sânpaul ce este finalizată deja.

Ce folos că această groapă pentru deşeuri are o capacitate de depozitare pentru 5 milioane de metri cubi, când stă neutilizată din cauza unor birocraţi care nu şi-au făcut din timp temele, dar şi incompetenţei unor conducători de judeţ care tratează, am impresia, cu total dezinteres această problemă care, în final, arde cetăţeanul la buzunar.

Nu cred că există nicio scuză plauzibilă pentru cei care se fac vinovaţi de astfel de întârzieri, care afectează din plin viaţa comunităţilor locale, care au efecte negative asupra gestionării unor proiecte pentru care fiecare localitate a plătit sau urmează să plătească cofinanţări ori costuri suplimentare.

Cine va răspunde, în final, pentru anii pierduţi din cauza incompetenţei şi încurcăturilor în birocraţie a autorităţilor judeţene?

Cine va deconta banii plătiţi în plus de către fiecare mureşean pentru lipsa de viziune, dezinteresul şi neştiinţa unor aşa-zişi cetăţeni care, din cauza minciunilor şi dezinformării se află acum la conducerea judeţului şi cărora le place doar cuvântul şef?

Domnul Cornel-George Comşa:

"Eşecul proiectului primei intabulări gratuite - o mostră a duplicităţii PSD în faţa românilor"

Lipsa intabulării şi a cadastrării majorităţii suprafeţelor agricole şi forestiere este o problemă acută a României, recunoscută şi înţeleasă de toate forţele politice parlamentare. Un joc politic iresponsabil şi periculos al actualei puteri politice arată însă că, la aproape 25 de ani de la revoluţia din 1989, cei care conduc destinele acestei ţări nu au înţeles să îşi exercite mandatele în interesul celor pe care îi reprezintă, al celor care le-au acordat încrederea şi votul lor, în interesul românilor.

În mai 2013 Proiectul de Lege privind prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere era adoptat de plenul Senatului. Era un proiect ce conţinea doar trei articole, dar care avea forţa de a produce o uriaşă schimbare în bine pentru viaţa a sute de mii, dacă nu milioane de români. Concret, el prevedea efectuarea de măsurători cadastrale şi prima intabulare gratuite, fără niciun cost pentru proprietarii terenurilor agricole şi forestiere.

Era, în primul rând, un act de reparaţie istorică, de înfăptuire a dreptăţii, a unei corectări depline de către stat a efectelor colectivizării şi exproprierii din perioada comunistă.

Era, în al doilea rând, un act de înţelegere şi îmbunătăţire a unor realităţi sociale. Majoritatea acestor mici proprietari nu îşi permit costurile asociate măsurătorilor cadastrale, costuri care uneori pot depăşi chiar valoarea terenului.

Neexecutând cadastrarea şi intabularea, ei nu pot să se asocieze, nu pot să ia credite şi să investească în ele. Nu pot să le utilizeze şi să le valorifice la adevăratul potenţial. Ca atare nu pot să aibă şansa accesului la o viaţă mai bună.

În fine, era, în al treilea rând, un act de sprijinire a dezvoltării agriculturii româneşti, şi prin ea a economiei României în ansamblu. Era un semn de viziune şi strategie în beneficiul final al tuturor românilor.

Toate aceste motive au fost suficiente pentru puterea USL în 2013 la votul din Senat, dar insuficiente săptămâna trecută pentru actuala putere PSD-istă în plenul Camerei Deputaţilor. Doar trei voturi au lipsit pentru ca acest proiect să treacă. Şi doar 14 deputaţi PSD au avut curajul de a vota aşa cum le dicta propria conştiinţă şi interesul românilor. 126 de deputaţi PSD au ales însă să întoarcă spatele oamenilor. Încă o dată.

Respingerea Proiectului primei intabulări a terenurilor agricole şi forestiere echivalează cu o nouă cărămidă adăugată cu grijă şi lipsă de viziune la subdezvoltarea României. Este un nou act de injustiţie, care "completează armonios" efectele colectivizării. Este o dovadă a faptului că samsarii şi mafia terenurilor agricole sunt mai bine sprijiniţi de actuala putere decât românii simpli, trataţi cu dispreţ şi ignoranţă.

Amânarea asumării unei soluţii nu înseamnă că prin ignorare problema o să dispară. Dimpotrivă, se va acutiza.

Sunt însă încrezător că va veni o zi când românii vor avea şansa unei puteri politice care va pune problemele şi interesele cetăţenilor acestei ţări pe primul loc, iar această problemă va primi, şi ea, atunci, răspunsul necesar. Câtă vreme vor exista şi oameni politici responsabili, există şi speranţa dezvoltării reale a României, în beneficiul tuturor românilor. Şi da, va veni o zi când vom fi suficient de mulţi pentru putea îndrepta lucrurile.

După pauză

În continuare şedinţa a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Încercăm să găsim şi secretari, am înţeles că avem şi cvorum.

Bună dimineaţa!

Sărut mâna! Bună dimineaţa!

Şi la mulţi ani tuturor Gheorghiţelor şi Gheorghilor din viaţa dumneavoastră!

Domnul Ciolacu, da.

Domnule deputat, pe domnul Buican l-aţi găsit? Rugaţi-l frumos. El a venit, săracul, mai devreme, dar nu au venit ceilalţi să semneze condica. Ar trebui să schimbăm Regulamentul, să facem prezenţa cu cartelă, la propunerea grupului parlamentar din opoziţie aş face chestia asta. Cred că ar fi o mare dragoste a colegilor pentru dumneavoastră. V-ar iubi mult.

Bun! Deci noi suntem la Pl-x 433, da? Punctul 63, ca să ştiţi. Da? Da, acolo suntem, 63. Aici e domnul Iordache cu doamna Nassar, la următorul avem tot pe domnul Iordache. Domnul Ciolacu a sosit. După aceea domnul Mocioalcă? Nu. Dar cine e în locul Domniei Sale, de la apărare? Sunt oameni serioşi amândoi, cred că au venit înaintea mea. Bun!

Dragi colegi,

Avem 206 deputaţi care au semnat din cei 402. 156 sunt absenţi, doar 23 sunt în acţiuni parlamentare. Cvorumul e îndeplinit. Continuăm.

63. Pl-x 433/2013, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Iniţiatorii? Cum vorbiţi, domnule Iordache, vorbiţi ca raportor, da? Că de aia v-am întrebat.

Bun! Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie, o să-l rog frumos pe domnul deputat Florin Iordache.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a prezenta acest raport comun al comisiilor, vreau să adresez şi eu azi, de Sfântul Gheorghe, tuturor celor care poartă acest nume un sincer La mulţi ani!

Voi prezenta acum raportul comun al celor două comisii. Este vorba de Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi de Comisia pentru sănătate şi familie.

Noi am ţinut cont de avizul negativ al Consiliului Legislativ, tot avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Iată, deci, avem numai avize negative.

Şi ţinând cont de aceste avize, această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Noi vă propunem un raport de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale?

Vă rog frumos. Bună dimineaţa! Aveţi cuvântul.

Prima intervenţie pe ziua de astăzi, domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La mulţi ani tuturor celor care sărbătoresc astăzi ziua numelui.

Eu voi pune aceeaşi întrebare pe care a pus-o unul dintre iniţiatori, domnul Iordache. Cum poate să circule o persoană cu handicap grav cu autobuzul sau cu alte mijloace de transport?

Proiectul de lege asigură facilităţi de transport pentru aceste persoane cu dizabilităţi, iar noi vom vota împotriva raportului de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte intervenţii nu sunt.

Merge la votul final.

64. Următorul: Propunere legislativă privind exonerarea de la plată a unor sume de către personalul plătit din fonduri publice.

Iniţiatorii? Procedură. Vă rog. Retrimiterea la comisie. Termen?

Domnul Marian Neacşu:

Da, domnule preşedinte, retrimiterea la comisie, termen trei săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pregătiţi-vă cartelele. Retrimitem la comisie şi după aia. N-aveţi ce procedură, domnule preşedinte. Nu fiţi nervos de dimineaţă.

Pregătiţi-vă cartelele. Să înceapă votul.

La mulţi ani! Azi e ziua dumneavoastră. Îi dau, îi dau, îi dau imediat. Nu există procedură în timpul votului, să ştiţi. Scrie în Regulament. După aceea, cu mare plăcere.

64 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Domnul deputat Ialomiţianu pe procedură. Nu mai doriţi? V-aţi răzgândit. La mulţi ani astăzi, domnule deputat. Nu fiţi nervos de Sfântul Gheorghe, n-aveţi voie.

65. Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul. Adevărat a înviat, domnule deputat!

Din partea comisiei, era aici colegul nostru. Domnule deputat, vă rog frumos.

Domnul Ion Răducanu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.105/2001.

Senatul a respins iniţiativa în 17 decembrie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Obiectul de reglementare îl constituie modificarea Ordonanţei nr.105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificările de rigoare, în sensul acordării posibilităţii efectuării în zona de frontieră a activităţilor privind managementul vânatului, precum şi permiterii vânătorii de-a lungul frontierei de stat pe adâncime de 500 de metri de la linia de frontieră către interior.

În şedinţa din 4 februarie, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională cu unanimitate de voturi propune Parlamentului respingerea iniţiativei legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Merge la votul final, conform 104 din Regulament.

66. Următorul proiect este o propunere legislativă privind folosirea limbajului semnelor româneşti sau a limbajului mimico-gestual oficial prin interpret autorizat, Pl-x 493/2013.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

În cazul acestui proiect de lege am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Tot aviz favorabil de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru egalitate de şanse, Comisia pentru sănătate şi familie, cât şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Noi vă propunem un raport de respingere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final, conform art.104 din Regulament.

67. Următoarea propunere legislativă pentru modificarea alin.(5) al art.6 - din Legea (r) nr.61 din 22/09/1993.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule preşedinte, tot dumneavoastră, aveţi cuvântul.

Bună dimineaţa!

Domnul Florin Iordache:

Este vorba de alin.(5) al art.6.

Avem un aviz favorabil al Consiliului Legislativ, aviz negativ de la Comisia pentru egalitatea de şanse, cât şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

A fost respinsă de Senat.

Face parte din categoria legilor organice.

Vă propunem un raport de respingere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Conform art.104 din Regulament, merge la votul final.

68. Următoarea propunere legislativă este modificarea şi completarea Legii nr.72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor.

Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Domnule preşedinte Tîlvăr, aveţi cuvântul să prezentaţi raportul. Sunteţi coproprietar cu domnul Iordache, de la Comisia pentru muncă.

Aveţi cuvântul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Comisia noastră a fost sesizată cu dezbatere pe fond a propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr.72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.72, cu modificările ulterioare, în sensul acordării angajatorilor care încadrează în muncă, prin încheierea unui contract individual de muncă cu timp parţial, elevi şi studenţi care urmează forme de învăţământ specializate în domenii de activitate ale respectivilor angajatori, a unui stimulent financiar pentru o perioadă de maxim 360 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera noastră este Cameră decizională, iar Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale. Domnul deputat, Grup parlamentar PDL, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să retrimitem la comisie acest proiect de act normativ pentru trei săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Pregătiţi-vă cartelele.

Retrimitere la comisie, termen trei săptămâni.

Să înceapă votul.

85, cu un singur vot împotrivă, retrimisă la comisie, termen trei săptămâni.

69. Propunere legislativă privind protecţia drepturilor persoanelor vârstnice, Pl-x 648/2013.

Iniţiatorul? Nimic.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Aici discutăm de un aviz favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative de la Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, cât şi avizul negativ al Guvernului.

Face parte din categoria legilor organice.

Noi vă propunem un raport de respingere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt nu sunt.

Merge la votul final, conform Regulamentului, art.104.

70. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor.

Iniţiatorii? Cei doi preşedinţi de comisie. O dată în numele iniţiatorului sau în numele preşedinţilor de comisii? Cum vreţi?

Domnul Angel Tîlvăr:

Pentru raport, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Atunci în numele celor doi preşedinţi de comisie, prezentaţi raportul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc.

Comisiile noastre au fost sesizate spre dezbatere şi avizare în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor.

Vreau să vă spun că această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor, comisiile noastre au hotărât, domnule preşedinte, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Marian Neacşu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere faptul că am retrimis la comisie un proiect legislativ care se referă la aceeaşi problematică cu două, trei proiecte în urmă, cred că cele două proiecte ar merita să fie tratate împreună şi poate că din cele două proiecte reuşim să facem unul care să întrunească elementele pentru a putea fi acceptat în plen.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Au acelaşi lucru?

Domnul Marian Neacşu:

Din aceste considerente, vă propun, domnule preşedinte, să supuneţi votului retrimiterea la comisie şi a acestui proiect legislativ pentru trei săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect! Trei săptămâni retrimitere la comisie.

Să înceapă votul.

90 de voturi pentru, se retrimite la comisie, o singură abţinere.

71. Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Iniţiatorii? Nu.

Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii. Pe procedură? Domnule Iancu, lăsaţi-o pe doamna deputat pe procedură.

Vă rog frumos.

Doamna Adam Luminiţa-Pachel.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Mulţumesc frumos.

Vroiam să solicit retrimiterea la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimiterea la comisie trei săptămâni.

Să înceapă votul.

89 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

72. Mergem la următoarea propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.89/1998 - Legea apiculturii, Pl-x 492/2013.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea comisiei o să-l rog frumos pe domnul deputat Munteanu să prezinte raportul.

Domnul Ioan Munteanu:

Propunerea legislativă a fost respinsă de către Senat.

În Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice de la Camera Deputaţilor s-a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Merge, conform Regulamentului, la votul final.

73. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.237 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorii?

Domnul Ciuhodaru, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege prevede introducerea coplăţii pentru cei ajung în serviciile de urgenţă în urma excesului de alcool. Şi nu vorbesc nici de puţini pacienţi şi nici de sume care nu pot fi considerate.

Vorbesc de 60 de mii de prezentări anuale în serviciile de urgenţă în urma consumului de alcool, din care 80% dintre aceşti pacienţi nu sunt asiguraţi. Cheltuielile pe care le facem cu aceşti pacienţi ajung la 25 de milioane de euro. Şi mi se pare firesc ca, după ce ai primit tratament, în momentul externării, să poţi cumva recompensa serviciul medical făcut.

Practic, prin acest proiect legislativ se prevede ca atunci când ai consumat alcool şi ai ajuns în serviciul de urgenţă, la externare vei deconta 500-1000 de lei sau între 50 de ore şi 100 de ore de muncă în folosul comunităţii.

Cred că în aceste cazuri nu putem vorbi despre o discriminare pozitivă şi, dacă ne gândim că ieri nu aţi vrut să anulaţi coplata pentru vârstnici, pentru pacienţii cu afecţiuni neoplazice, pentru cei care au nevoie de asistenţă medicală, aţi putea lua în considerare astăzi ca cei care ajung - pentru că au vrut, pentru că au băut - în serviciile de urgenţă să deconteze aceste cheltuieli.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru sănătate şi familie.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos, în numele comisiei.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată în conformitate cu art.95 din Regulamentul Camerei privind această propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.237 din Legea nr.95/2006.

Comisia, întrunită în număr de 17 membri din totalul de 17, a analizat propunerea legislativă şi cu majoritate de voturi a hotărât respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Merge la votul final, conform Regulamentului.

74. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Domnul deputat Máté.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu vă solicit retrimiterea la comisie trei săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimitere la comisie trei săptămâni, Grup parlamentar al UDMR.

Să înceapă votul.

95 de voturi pentru.

75. Următoarea propunere tot pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea comisiei?

Vă dau cuvântul după aceea, la dezbateri generale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu acest proiect de lege în temeiul art.75 din Constituţia României şi al art.92 din Regulamentul Camerei.

Comisia întrunită în număr de 17 membri a analizat această propunere legislativă şi a hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Ciuhodaru. Vă reamintesc că în raportul comisiei se propune respingerea acestei iniţiative, ştiţi foarte bine.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Comisia pentru sănătate a făcut, într-adevăr, sănătate. A tăiat, practic, asistenţa medicală gratuită stomatologică a tuturor copiilor din România.

Eu cred că într-o ţară în care se alocă doar 0,4% din PIB pentru asistenţa stomatologică, în care pentru fiecare cetăţean se găsesc doar 80 de bani în bugetul sănătăţii pentru a asigura ceea ce înseamnă practic tratamentul de acest tip, lucrurile nu pot să evolueze favorabil. Şi se şi vede, pentru că, la şase-şapte ani, cam 80-90% din copii au carii şi sunt puţine familii care-şi permit să dea 90-100 de lei pentru o consultaţie la stomatolog.

Eu cred că ar trebui să vă mai gândiţi în momentul în care veţi dori să respingeţi acest proiect de lege, pentru că, în esenţă, pe termen lung, toate cheltuielile legate de tratamentele ulterioare sunt mai mari decât cele pe care le-am face prin profilaxie şi tratament precoce.

În plus, sunt extrem de multe familii care nu-şi permit acest tratament, iar eu cred că trebuie asigurată asistenţa gratuită a tuturor copiilor din punct de vedere stomatologic.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte lucruri.

Merge la votul final cu propunerea de respingere.

76. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr.266/2008, republicată.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule deputat, vă rog frumos, aveţi cuvântul în numele comisiei.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

În temeiul dispoziţiei art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu acest proiect de lege.

Comisia, întrunită în număr de 17 membri din 17, în urma dezbaterilor, a hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Merge la votul final, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor.

77. Următoarea propunere pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Iniţiatorii?

Domnul deputat Ciuhodaru, aveţi cuvântul.

Comisia pe fond, Comisia pentru buget.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă reamintesc că ne-aţi promis în campanie venituri mai mari şi locuri de muncă.

Proiectul de lege prevede scăderea impozitului pe venit de la 16% la 13% trei puncte procentuale. Înseamnă şi o măsură de protecţie socială şi o măsură de relansare economică şi, dacă vorbim despre dezvoltarea acestui sector, de creare de noi locuri de muncă.

Poate nu vă veţi contrazice şi veţi reuşi să votaţi şi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reducerii cotei de impozit pe venituri din salarii şi pensii de la 16% la 13%.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menţionată în şedinţa din 11 februarie 2014.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei propun cu majoritate de voturi să se supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Intervenţii. Domnul deputat Ialomiţianu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos, în numele Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PDL-ul va vota împotriva raportului de respingere. Am mai spus şi ieri.

PDL consideră că este momentul să se acorde facilităţi fiscale pentru crearea de noi locuri de muncă. Există şi o oportunitate. Vedem creşterea industriei, vedem creşterea comenzilor de produse noi şi eu cred că mediul de afaceri are nevoie de stimulente pentru a face angajări.

Am înţeles din partea puterii că nu trebuie să acordăm facilităţi fiscale, deşi în unele adrese trimise Comisiei de finanţe-buget, se spune foarte clar din partea actualului Guvern că nişte măsuri fiscale de reducere de impozite sunt favorabile asigurării unei dezvoltări economice sustenabile, favorabile creării de noi locuri de muncă. Dar, când semnează, onor Guvernul spune: nu avizăm favorabil.

Nu ştiu ce politică duceţi, pentru că vedem că sunt foarte multe persoane care caută locuri de muncă, iar actualul guvern nu vine cu nicio măsură pentru a le sprijini să-şi găsească locuri de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat Victor Paul Dobre, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte, în primul rând, permiteţi-mi să-i urez la mulţi ani domnului ministru Ialomiţianu şi să-mi exprim regretul că n-a redus cota unică când a fost ministru de finanţe. Dar, în acelaşi timp, poate lucrul ăsta este valabil şi la alţii, dar este totuşi o problemă de principiu; noi, PNL-ul, vom fi totdeauna consecvenţi, nu vom vota pentru respingerea acestui proiect de lege care înseamnă o măsură de reducere a impozitelor, care întotdeauna e o măsură liberală şi căreia îi rămânem consecvenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, aveţi cuvântul, dreptul la replică.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat, aţi fost şi în guvern. Situaţiile sunt diferite. În 2010 România era în recesiune, venea după nişte măsuri luate de Guvernul Tăriceanu care au dus la destabilizarea ţării din punct de vedere financiar, Guvernul Boc a trebuit să o stabilizeze din punct de vedere financiar. A reuşit. A adus România pe creştere. Dar nu mă aşteptam, în condiţiile în care aţi ajuns la guvernare şi aveam stabilitate financiară, aveam un deficit sustenabil, eram pe creştere economică, dumneavoastră, cu un ministru liberal, să introduceţi vreo 35 de impozite şi taxe, parcă fiscalitatea pe care aţi găsit-o nu era suficientă pentru mediul de afaceri. Aţi mai adăugat, că nu era suficient. V-aţi bătut joc de electorat, sancţionându-l cu fel de fel de impozite. Asta aţi făcut!

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mă bucur că acest proiect de lege are... deja am susţinerea a două grupuri parlamentare şi vă daţi seama că şi noi vom vota pentru el. Vă spun doar celor care încă mai au dubii că acest proiect de lege ar trebui să treacă datorită faptului că pe estimările noastre vor creşte şi încasările, va creşte şi PIB-ul cu cel puţin un procent.

În plus, se va reduce economia subterană, şi, într-o ţară care este dominată de evaziunea fiscală, ştim că acest proiect de lege poate să fie un lucru bun. Haideţi, chiar dacă sala nu este foarte plină, să lăsăm orgoliile de partid, să încercăm să adoptăm acest proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu mai sunt intervenţii, merge la votul final. Mulţumesc foarte mult.

78. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 Codul Fiscal, Pl-x 554/2013.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare acordarea deducerilor pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ şi în cazul veniturilor impozabile din pensii.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 11 februarie 2014. În urma examinării Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei propun cu majoritate de voturi respingerea acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Nu există luări de cuvânt, merge la votul final cu propunerea de respingere a comisiei.

79. Următoarea, tot de modificare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatoarea? Dumneavoastră în numele iniţiatoarei. Am înţeles. Retrimitere la comisie, termen trei săptămâni.

Domnul deputat Victor Paul Dobre, retrimitere la comisie, în numele Grupului parlamentar al PNL, trei săptămâni.

Să înceapă votul.

80. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnule deputat Dobre, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Conform prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării pieţei pentru jocurile de noroc din segmentul online şi aplicării unui sistem de impozitare bazat pe câştigurile brute, şi nu pe mize, venituri totale, includerii în categoria jocurilor de noroc a pariurilor în contrapartidă, impozitării trimestriale a câştigurilor din jocurile de noroc, ca diferenţă dintre câştigurile realizate şi pierderile corespunzătoare.

Comisia s-a întrunit în şedinţa din 11 februarie 2014. La dezbaterea acestei propuneri legislative a fost prezent secretarul de stat Dan Manolescu.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere, deoarece propunerile iniţiatorului pot avea ca efect diminuarea veniturilor bugetare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu. Dezbateri generale nu sunt. Merge la votul final cu propunerea de respingere.

81. Propunerea legislativă pentru obligativitatea statului de a asigura diferenţele de majorări de preţ la facturile de utilităţi pentru agenţii economici. Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, doamna deputat Birchall.

Aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind obligativitatea statului de a asigura diferenţele de majorări de preţ la facturile de utilităţi pentru agenţii economici.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Prin iniţiativa legislativă se propune instituirea obligaţiei statului de a asigura diferenţele de majorări de preţ la facturile de utilităţi: curent, gaz, apă, canal şi combustibil pentru agenţii economici care prestează servicii şi au contracte în derulare, modificându-se şi preţurile de livrare.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă.

La dezbaterea acestei iniţiative a fost prezent, în calitate de invitat, din partea Ministerului Finanţelor Publice, domnul Dan Manolescu.

În urma examinării propunerii legislative, cu majoritate de voturi s-a hotărât respingerea acesteia, întrucât aplicarea reglementărilor solicitate de iniţiatori doar anumitor categorii de operatori economici creează premisele instituirii unui tratament discriminatoriu, cu consecinţa încălcării dispoziţiilor art.16 din Constituţia României, republicată.

Totodată, prevederile iniţiativei determină influenţe financiare asupra bugetului general consolidat, încălcându-se astfel prevederile art.7 alin.(1) din Legea responsabilităţii fiscale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale? Nu sunt. Merge la votul final.

82. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Iniţiatorul? Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din acest proiect de act normativ se asigură scăderea TVA-ului la medicamente la 5%.

Vă reamintesc că sunt ţări europene, precum Anglia, Suedia, Austria, în care TVA-ul la medicamente este zero, iar în Franţa şi Italia este doar de 3-5%. S-a ajuns la un paradox în România. 40% din preţul medicamentelor este reprezentat de taxe şi accize. În aceste condiţii, reducerea TVA-ului la 5% cred că va avea efecte benefice şi asupra pacienţilor, şi asupra sistemului medical, şi asupra producătorilor români de medicamente. Ţineţi cont că vor fi mai multe medicamente accesibile pe piaţă, pacienţii vor ajunge în număr mai redus la serviciile de urgenţă şi în spitalele din România, iar fiecare element al industriei farmaceutice şi micii farmacişti vor putea crea noi locuri de muncă.

Proiectul de lege este accesibil pentru noi şi cred că dacă vrem să găsim soluţii pentru exportul paralel, reducerea TVA-ului la 5% poate fi una dintre ele. Nu în ultimul rând vă spun că un francez plăteşte mai puţin cu 20% faţă de un român pentru acelaşi medicament, un suedez cu 40% mai puţin decât un român, iar un englez cu 60% mai puţin, în contextul în care salariile din România nu sunt echivalente.

Sper să nu respingeţi acest proiect de act normativ, pentru că înseamnă de fapt un bine pentru sănătatea românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Comisia a vorbit. Nu mai sunt. Merge la votul final. N-a vorbit comisia?

Doamna deputat Birchall, atunci, iertaţi-mă, eu fiind obişnuit cu domnul Ciuhodaru că vorbeşte şi nu mai ştiu când Domnia Sa e iniţiator, când e în numele grupului parlamentar.

Doamnă Birchall, aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere legislativă.

La întocmirea prezentului raportul s-au avut în vedere următoarele avize: al Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru sănătate şi familie. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menţionată mai sus şi cu majoritate de voturi au hotărât respingerea acestei propuneri legislative, având în vedere faptul că regimul cotelor reduse de TVA aplicabil în România este stabilit cu respectarea principiilor Directivei 2006/112 a Comisiei Europene privind sistemul comun al TVA, context în care România aplică de la 1 ianuarie 2004 o cotă redusă de TVA de 9% pentru cele mai multe categorii de bunuri şi servicii, inclusiv medicamente de uz uman.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Ialomiţianu, Grupul parlamentar al PDL, la dezbateri generale.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

PDL-ul va vota împotriva acestui raport de respingere, pentru că tot timpul premierul Victor Ponta ne spune că are încasări foarte mari la buget. Şi cred că ar fi bine să-i ajutăm pe cei care... adică să ajutăm persoanele care au venituri foarte mici.

Legat de Directiva Uniunii Europene, legată de TVA, nu este adevărat. Deci Uniunea Europeană nu impune un nivel de TVA, cotele diferenţiate sunt aplicate în toate ţările şi sunt multe ţări care aplică o cotă mai mică de 9%, cât aplicăm noi. Şi în perioada aceasta a dat posibilitatea să se aplice şi o cotă mai mare de 25%, vedeţi Ungaria, 27%. Deci, nu este adevărat, este o minciună că Uniunea Europeană ne impune o altă cotă decât cea propusă de iniţiatorul acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi eu mulţumesc.

Doamna deputat Birchall, domnul deputat Ciuhodaru.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O scurtă precizare, pentru că totuşi astăzi este şi o zi de sărbătoare şi văd că domnul Ialomiţianu a venit aici după Sfintele Sărbători Pascale cu foarte multă energie şi ne dă nouă lecţii, dar pentru cineva care a modificat peste noapte TVA-ul cu 5 procente, eu cred că ar trebui să fim puţin mai rezervaţi în asemenea declaraţii.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O secundă, să-i dau cuvântul. Vă dau dreptul la replică. Se supără colegul. Astăzi suntem răbdători. Să fim calmi, v-am spus, nu vă provocaţi. Vă rog frumos.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Aţi văzut chiar şi în raportul comisiei că Directiva Europeană permite, pentru că şi în acest moment putem aplica o cotă diferenţiată de TVA la medicamentele de uz uman. De ce să nu fie 5%? Pentru că nu vreţi să le daţi medicamente ieftine românilor?

În următoarea etapă vă veţi întreba iar, când va fi exportul paralel, iar, când nu vor fi medicamente pentru pacienţii oncologici, unde sunt. Vă spun eu. Le-aţi trimis din ţară, pentru că nu aţi permis reducerea cotei la medicamente.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aveţi cuvântul, dreptul la replică.

Nu-l mai provocaţi de ziua lui, vă rog frumos, doamna Birchall. Azi e Sfântul Gheorghe, nu aveţi voie să... vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Chiar dacă e sărbătoare, nu pot să fiu de acord cu minciunile. Una. Directiva Uniunii Europene, Directiva a 6-a permite, permite, a fost completată, dar Directiva a 6-a e directiva de bază, doamnă deputat. Aţi văzut, şi am dat exemplu Ungaria. S-a permis chiar depăşirea cotei maxime. Deci sunt ţări care aplică cote reduse şi de 2 şi 3%.

2. Legat de creşterea TVA-ului. Sigur, n-am fost eu, nu eram eu ministru, să vă aduc aminte. Nu! Dar au fost luate nişte măsuri pentru ca România să se stabilizeze din punct de vedere financiar, să se consolideze financiar. După o guvernare dezastruoasă, din 2007-2008, pe care PSD-ul a susţinut-o, au mărit cheltuielile fără să fie asigurată sustenabilitatea. Am asigurat stabilitate financiară. Iar dumneavoastră, după doi ani de creştere economică, în 2013 cea mai mare din Uniunea Europeană, n-aţi reuşit să reduceţi TVA-ul.

Mai mult decât atât, aţi mai mărit şi alte taxe de consumaţie: accizele. Parcă nu era suficient TVA-ul de 24%, şi aplicaţi în continuare şi spuneţi că e o măsură rea, dar o aplicaţi. Chiar îi sancţionaţi pe românii care v-au votat?

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Celelalte grupuri politice parlamentare.

Domnule deputat Dobre. Dar nu vă plictisiţi astăzi, vă place!

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule ministru, guvernarea nu a fost dezastruoasă, îmi aduc aminte că am câştigat alegerile împreună şi aţi făcut parte din acea guvernare. E adevărat că aveaţi o funcţie mai mică, ca atare am păstrat şi TVA-ul, şi cota redusă. După aceea, când v-am lăsat singuri şi aţi ajuns ministru, atunci aţi început relele.

Eu vă rog totuşi să vă aduceţi aminte că aţi tăiat salarii, aţi tăiat pensii, câte nu aţi făcut, domnule ministru. Aşa că păstraţi-vă calmul, e ziua dumneavoastră de naştere!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Acum vreau să vă rog frumos ceva. În conformitate cu prevederile regulamentului, când doi deputaţi fac acest joc, eu sunt obligat să respect regulamentul. Vă ridicaţi unul altuia la fileu, să vă provocaţi, în aşa fel încât să abuzaţi numai de un articol şi un alineat din... N-o să-i mai permit domnului Ialomiţianu să răspundă, pentru că ştiu ce faceţi şi puteţi să mă ţineţi aşa până la ora 1. Domnul Ialomiţianu e bine dispus, dumneavoastră sunteţi bine dispus, şi eu stau şi mă uit la un dialog între... Nu vreţi să vă duceţi la televizor mai bine, acolo faceţi o dezbatere de 30 de minute, 40 de minute, aranjăm cu un producător.

Aveţi 30 de secunde, atât. Este ultima intervenţie. Nimic!

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Domnule deputat, despre care alegeri vorbim?... de cele din 2008? Când aţi intrat de pe locul 2 şi 3 în Parlament? După o guvernare pe care dumneavoastră o consideraţi foarte bună...

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ei, lasă, că nici la dumneavoastră nu s-a repetat niciodată chestia asta!

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Asta-i viaţa!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Proiectul ăsta merge la votul final.

83. Următorul proiect, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 647/2013.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Erland Cocei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 10 decembrie.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.77¹ alin.(2) din Legea nr.571/2003 cu o nouă literă, lit.c), în sensul eliminării impozitului aferent transmiterii dreptului de proprietate prin succesiune.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei propun cu majoritate de voturi să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu. Nu sunt luări de cuvânt. Merge la votul final pentru respingere.

84. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.112 din Ordonanţa Guvernului nr.93/2003, Codul de procedură fiscală.

Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În şedinţa de după-amiaza trecută a Comitetului liderilor am decis ca acest proiect legislativ, în unanimitate, să fie retrimis la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimitere la comisie, trei săptămâni.

Să înceapă votul.

Retrimis la comisie, termen trei săptămâni.

85. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Nu avem iniţiatorul în sală. Este senator.

O să-l rog pe colegul nostru... Domnule deputat, în numele comisiei, vă rog să prezentaţi raportul. Sau cine-l prezintă?

Doamna deputat Birchall. Pl-x 588/2013.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare extinderea cotei de impozitare stabilită pentru persoanele juridice şi în cazul persoanelor fizice care deţin în proprietate clădiri cu destinaţie de spaţiu comercial, instituirea obligaţiei de a comunica autorităţilor publice locale tranzacţiile având ca obiect construcţii speciale şi terenuri, atât de către cumpărători, cât şi de către vânzător, precum şi instituirea sancţiunilor pentru nerespectarea obligaţiilor de comunicare menţionate.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă şi, în urma opiniilor exprimate, propun, cu majoritate de voturi, respingerea acestei propuneri legislative.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Merge la votul final.

86. Propunerea legislativă pentru facilităţile acordate şomerilor pentru transportul intern.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea comisiei? Doamnă deputat, aveţi cuvântul. Vă rog frumos raportul.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă privind facilităţile acordate şomerilor pentru transport intern.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins această iniţiativă legislativă.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Această lege face parte din categoria legilor ordinare. Prin iniţiativa legislativă se propune ca şomerii indemnizaţi sau neindemnizaţi să beneficieze lunar de un număr total de două călătorii simple cu reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu trenuri de persoane ori accelerate, cu regim de rezervă clasa a doua, cu mijloace auto sau cu navele de călătorii, la transportul intern în comun între localităţi.

De asemenea, se propune ca aceştia să beneficieze de gratuitate la transportul local.

Această iniţiativă a fost examinată de membrii comisiei şi, în urma dezbaterilor, propun, cu majoritate de voturi, respingerea acestei propuneri legislative.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mă miră şi faptul că niciunul dintre iniţiatori n-a susţinut un astfel de proiect normativ. Probabil că nu văd care este rata şomajului în România şi că din ce în ce mai greu românii îşi găsesc un loc de muncă. Eu vin din Vaslui, un judeţ de top, un top negativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Veniţi de la Iaşi.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vaslui, domnule preşedinte. Acolo este colegiul meu şi vă invit şi pe dumneavoastră pe la 1 Mai să vă faceţi o vacanţă exotică la Pungeşti, în zona specială de maximă siguranţă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu mare plăcere. Am fost înaintea dumneavoastră acolo, să ştiţi.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Nu cred că aţi fost acolo şi poate, dacă mai aveţi curajul să veniţi, o să vedeţi şi care este reacţia oamenilor.

Oricum, revenind la şomaj, că vorba aceea, dacă domnul Zgonea a venit ar trebui să susţină un astfel de proiect de lege care asigură şomerilor din Vaslui şi din Vrancea şi din întreaga Românie şansa de a-şi găsi un loc de muncă. Noi vom vota împotriva raportului de respingere a acestui proiect de lege şi sperăm că şi domnul Zgonea va face acelaşi lucru.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu mare dragoste votez pentru acest raport. N-are nicio legătură cu ce aţi spus, dar nu-i nicio problemă. Mie îmi place retorica dumneavoastră.

Bun. Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Merge la votul final, cu propunerea de respingere.

87. Propunerea legislativă pentru reintrarea în administraţia Statului a clădirii Casa Radio din Calea Plevnei în vederea construirii unui complex muzeal şi de săli de conferinţe, cuprinzând inclusiv Muzeul Dictaturii Comuniste.

Iniţiatorul nu este deputat. Nu e prezent.

Din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului?

Domnul deputat Marcel Ciolacu. Aşa-i la Buzău, cică dacă ai mai multe funcţii, ai mai multe posibilităţi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată prin adresa Pl-x 687 privind propunerea legislativă care are obiect de reglementare reintrarea în administrarea Ministerului Culturii a clădirii Casa Radio din Calea Plevnei, Bucureşti, în vederea construirii unui complex muzeal şi de săli de conferinţă, numit Muzeul Dictaturii Comuniste.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat. Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt? Nu sunt. Trimisă la votul final, cu raport de respingere.

Bună dimineaţa, domnule Vlase, bună dimineaţa.

88. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Iniţiatorul? Domnule deputat, procedură de retrimitere la comisie, termen trei săptămâni. Grupul parlamentar al PNL.

Să înceapă votul.

89. Propunerea legislativă pentru modificarea art.9 din Ordonanţa Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru administraţie, doamna deputat Simona Bucura.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Domnule preşedinte,

Onorată asistenţă,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, această Propunere legislativă privind modificarea art.9 din Ordonanţa Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor a fost transmisă Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului în data de 16 decembrie 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare soluţionarea petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 11 februarie 2014.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea Propunerii legislative privind modificarea art.9 din Ordonanţa Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Intervenţii? Nu sunt.

Merge la votul final cu propunere de respingere.

90. Propunerea legislativă pentru completarea art.10 din Legea nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, Pl-x nr.547/2013.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Doamnă deputat, vă rog să prezentaţi din nou acest raport... acest nou raport.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajare a teritoriului a fost sesizată.

În şedinţa din 11 februarie 2014, la lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării propunerii legislative, Comisia pentru administraţie a decis respingerea acestui act normativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale nu sunt.

Merge la votul final cu propunerea de respingere.

91. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 18 februarie Ziua Primarului, Pl-x 480/2013.

Iniţiatorul nu este în sală.

Doamnă deputat, prezentaţi, vă rog frumos, raportul.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a luat în discuţie acest act normativ în şedinţa din 11 februarie 2014.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea Propunerii legislative pentru declararea zilei de 18 februarie Ziua Primarului.

Acest act normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale nu sunt.

Merge la votul final cu raport de respingere.

92. Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în domeniul public al comunei Manasia, judeţul Ialomiţa, şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Manasia, judeţul Ialomiţa, în vederea extinderii cimitirului situat în satul Manasia.

Aţi găsit ziua cu Sfântul Gheorghe şi cu cimitirul...

Retrimitere la comisie. Termen, trei săptămâni.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pregătiţi-vă cartelele. Să înceapă votul.

Mi-am dat seama... când doi lideri vin în aceeaşi zonă e complicat.

100 de voturi pentru. Unanimitate perfectă.

93. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.24 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, Pl-x 744/2010.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule deputat, în numele Comisiilor juridică şi pentru agricultură, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Varga:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu această propunere legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Propunerea supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea alin.(1) al art.24 din Legea nr.1/2000, solicitată potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Comisiile au dezbătut propunerea legislativă la 8 octombrie 2013 şi la 4 februarie 2014.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât în unanimitate de voturi să propună Camerei spre dezbatere raportul de respingere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu sunt luări de cuvânt la dezbateri generale.

Merge la votul final.

94. Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 din Legea nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările şi completările ulterioare. Pl-x 555/2013.

Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul.

În numele comisiei, vă rog frumos să prezentaţi acest raport, în numele Comisiei juridice.

Domnul Vasile Varga:

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a transmis un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, iar Guvernul a transmis un punct de vedere, nr.1319, prin care nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art.11 din Legea nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât în unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt nu sunt. Merge la votul final.

Mulţumesc.

95. Proiectul de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, Pl-x 318/2013.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei juridice, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Varga:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu adresa Pl-x 318, a fost sesizată cu dezbaterea în fond a acestui proiect.

Camera Deputaţilor e decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri la iniţiativa legislativă.

Guvernul a trimis un punct de vedere negativ.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât în unanimitate de voturi să propună plenului Camerei respingerea Proiectului de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.84/2012.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale nu sunt.

Merge la votul final cu propunerea de respingere.

96. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000, Pl-x 210/2013.

Iniţiatorul este senator.

Din partea Comisiei juridice cine prezintă raportul?

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Aurelian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul dispoziţiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000, trimisă cu adresa Pl-x 210 din 17 iunie 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a transmis aviz negativ pentru iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor din Comisia juridică, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000, întrucât se creează un paralelism legislativ în condiţiile în care a trecut de plenul Camerei Deputaţilor proiectul de lege cu nr.PL-x 159/2013 cu acelaşi obiect, acesta fiind adoptat de Camera Deputaţilor şi devenind Legea nr.341/2013.

La dezbateri au fost prezenţi 18 deputaţi.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale nu sunt.

Merge la votul final cu propunere de respingere.

97. Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Pl-x 455/2013.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Harbuz:

Domnule preşedinte,

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative, din următorul motiv: adoptarea măsurii propuse fără obţinerea autorizării prealabile a Comisiei Europene încalcă dispoziţiile art.132 alin.(7) din Regulamentul Comisiei Europene nr.73/2009.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt? Nu sunt.

Merge la votul final cu propunerea de respingere.

98. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă, Pl-x 643/2013.

Iniţiatorii? Domnule deputat Ciuhodaru, aveţi cuvântul.

Pe procedură, doamna Luminiţa-Pachel.

Retrimiterea la comisie trei săptămâni, da? Am înţeles.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Vă solicit retrimiterea la comisie.

Mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat solicită retrimiterea la comisie pentru trei săptămâni.

Să înceapă votul.

Mulţumesc. Avem 97 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

99. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Pl-x 358/2013.

Iniţiatorul.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Domnule preşedinte,

Vă rog să mai daţi o şansă acestei legi a malpraxisului şi să o retrimitem la comisie pentru trei săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimiterea la comisie trei săptămâni.

Să înceapă votul.

94 voturi pentru, 2 abţineri, 2 voturi împotrivă.

Retrimisă la comisie; termen, trei săptămâni.

100. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.53 din 24 ianuarie 2003, Codul muncii, Pl-x 640/2013.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru muncă, doar preşedintele comisiei.

La mulţi ani, domnule Gigel, şi din partea noastră, a Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (din sală):

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu mare plăcere.

Domnul Florin Iordache:

A fost ministrul culturii.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Propunerea a fost respinsă de Senat. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propunem un raport de respingere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu sunt luări de cuvânt.

Merge la votul final cu propunerea de respingere.

101. Propunerea legislativă privind instituirea celei de-a treia zi de Paşte drept sărbătoare legală în care nu se lucrează, Pl-x 634/2013.

Iniţiatorii? Nu vor să ia cuvântul.

Domnule preşedinte, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Doar a treia zi de Paşte, a patra şi a cincea... nimic, domnule Iordache.

Domnul Florin Iordache:

O ţinem numai în sărbători.

Mulţumesc.

Este vorba de un aviz favorabil al Consiliului Legislativ. Tot un aviz favorabil al Consiliului Economic şi Social.

De la Comisia pentru drepturile omului un aviz negativ, cât şi punctul de vedere al Guvernului, de asemenea, negativ.

Face parte din categoria legilor organice. A fost respinsă de Senat. Şi noi vă propunem respingerea acestei iniţiative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu sunt luări de cuvânt. Merge la votul final cu propunere de respingere.

102. Propunerea legislativă privind ajutorul financiar acordat persoanelor care au în îngrijire copii ai căror părinţi sunt plecaţi temporar în străinătate, Pl-x 630/2013.

Din partea celor două comisii cine prezintă raportul?

Domnule Iordache, prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

E vorba de un raport comun al Comisiei pentru muncă, cât şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ de la Comisia de sănătate, tot un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, cât şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Suntem Cameră decizională. Vă propunem un raport de respingere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt? Dezbateri generale? Nu. Merge la votul final cu raport de respingere.

103. Propunerea legislativă pentru modificarea art.33¹ din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Pl-x 626/2013.

Iniţiatorul? nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Este vorba de un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, aviz negativ de la Comisia de buget, punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat. Şi noi vă propunem respingerea iniţiativei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt nu sunt. Este trimisă la votul final, cu raportul de respingere, conform art.104 din Regulament.

104. Avem Propunerea legislativă pentru modificarea art.165 din Legea nr.263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată, Pl-x 620/2013.

Domnul deputat Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit retrimiterea la comisie trei săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimiterea la comisie trei săptămâni.

Să înceapă votul.

101 voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Trei săptămâni retrimisă la comisie.

105. Propunerea legislativă privind modificarea art.139 alin.1 din Legea nr.53/2003, Codul muncii, Pl-x 618/2013.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule preşedinte, în numele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

Am ţinut cont de avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, al Comisiei de buget, al Comisiei pentru drepturile omului. Punctul de vedere al Guvernului a fost negativ.

Face parte din categoria legilor organice.

Vă propunem respingerea acestei iniţiative legislative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt la dezbateri generale nu sunt.

Merge la votul final cu propunerea de respingere.

106. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, Pl-x 617/2013.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

În cazul acestei iniţiative, vă propunem respingerea.

Am ţinut cont de avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului negativ.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt nu sunt. Merge la votul final cu raport de respingere.

Vă reamintesc că suntem la poziţia 107 din ordinea de zi.

107. Propunerea legislativă pentru interzicerea manifestărilor şi organizaţiilor de tip extremist, Pl-x 683/2013.

Iniţiatorul nu este în sală. Nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea Comisiilor comune, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, vă rog frumos, domnule deputat, să prezentaţi raportul.

Domnul Ion Răducanu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate în fond cu Propunerea legislativă pentru interzicerea manifestărilor şi organizaţiilor de tip extremist.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea are ca obiect de reglementare instituirea interdicţiei desfăşurării pe teritoriul României a oricăror manifestări care prin desfăşurarea sau mesajele lor aduc atingere art.1 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

Prin proiectul de act normativ este reglementată o procedură privind declararea drept indezirabilă sau, după caz, drept persona non grata a oricărei persoane de cetăţenie străină care promovează mesaje care aduc atingere art.1 alin.(1) din Constituţia României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României nu susţine adoptarea.

Comisia pentru politică externă a avizat negativ.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat negativ.

În concluzie, comisiile au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt nu sunt. Merge la votul final cu propunerea de respingere, conform art.104 din Regulament.

108. Propunerea legislativă privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.82 din 25 octombrie 2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, Pl-x 19/2014.

Iniţiatorii?

Domnule deputat, aveţi cuvântul, în numele iniţiatorilor.

Domnul Virgil Guran:

Sunt iniţiatorul acestei legi, al acestei modificări a ordonanţei. Despre ce este vorba, în două cuvinte. Militarii care îşi desfăşoară activitatea în teatrele de operaţiuni uneori se şi îmbolnăvesc. În momentul de faţă, nu este reglementat ce se întâmplă cu un om care se îmbolnăveşte din cauza acelei operaţiuni, a acelei misiuni pe care o întreprinde. Nu înţeleg de ce s-a dat respingere. Vă pot spune că în 10 ani de când facem parte din NATO avem un singur caz. Este vorba despre un subofiţer care în momentul de faţă se apropie, din păcate, de moarte, pentru că s-a demonstrat că boala pe care o are are legătură de cauzalitate cu operaţiunea pe care a desfăşurat-o în Irak.

Când am văzut raportul care a venit şi se prezintă faptul că afectează bugetul naţional un singur om care a mers şi care moare pentru că a îndeplinit o misiune pentru ţara noastră şi că nu avem bani să plătim o pensie de urmaş şi rămân copiii pe drumuri... eu nu mai înţeleg de fapt care este rolul nostru în Parlament. Am auzit colegi care au spus: Ce i-a trebuit să meargă acolo să desfăşoare acea acţiune? A mers pentru bani.

Stimaţi colegi, facem parte din NATO.

Stimaţi colegi, vedem foarte bine ce se întâmplă în Ucraina şi cred că ne bucurăm că facem parte din NATO. Iar aceşti militari care îndeplinesc misiuni în numele poporului şi merg şi se sacrifică acolo cred că merită mai mult respect, trebuie să fim atenţi la ceea ce se întâmplă. Poate liderii de grup în momentul în care vor face semnul de vot de respingere se vor gândi că acest om care, săracul, probabil, cât de curând ne părăseşte, de acolo din cer se va uita şi la liderul de grup şi la cei care votează. Haideţi să nu mai luăm ad litteram ce ne trimite Guvernul, câte un funcţionar de acolo, din câte un minister, orice respingere, nu se poate face nimic, iar noi imediat votăm. Haideţi să demonstrăm măcar o dată sau de zece ori că de fapt nu suntem o anexă a Guvernului, şi suntem Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Pe procedură, vă rog frumos.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Vă propunem retrimiterea la comisie pentru trei săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Retrimiterea la comisie.

Vă rog frumos, domnule deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Şi grupul nostru se asociază acestei solicitări, însă am ţinut să vin aici pentru a clarifica, poate o dată pentru totdeauna, care este rostul gestului făcut de liderul de grup sau de vicelider atunci când ridică mâna de o anumită manieră. Acel gest nu semnifică decizia lui personală în raport cu o iniţiativă sau cu un proiect de lege. Este expresia voinţei politice exprimate de acel grup parlamentar în urma dezbaterii din interiorul grupului, este o decizie colectivă prezentă în orice parlament din lumea asta, începând cu Parlamentul European, al cărui membru am fost, liderii de grup sau cei însărcinaţi să conducă votul fac acest gest.

Deci, rugămintea mea ar fi, atunci când facem referire în general lipsită de respect sau derizorie la gestul liderilor sau viceliderilor de grup când ridică mâna, să ne gândim că e un gest politic absolut normal peste tot în lumea asta.

Vă mulţumesc frumos.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Sper să aibă memorie lungă toţi colegii care au fost azi prezenţi. Dacă nu, să transmită pe cale orală şi celor care mai vin la microfon în următorii ani acest gest pe care dumneavoastră l-aţi făcut explicând regulamentul şi obligaţiile liderului de grup.

Bun. Retrimiterea la comisie. Termen, trei săptămâni.

Să înceapă votul.

120 voturi pentru, un singur vot împotrivă.

Este retrimisă la comisie. Termen, trei săptămâni.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul, domnule deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Aţi anticipat. Aşa este, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de act normativ, însă şi procedural, am rugămintea... am tot respectul pentru colegul nostru Ovidiu Ganţ, fostul vicelider al Grupului parlamentar al minorităţilor, altele decât cea maghiară, însă într-o aceeaşi procedură colegului meu Gheorghe Ialomiţianu i-a fost luat dreptul de a interveni, tot procedural, tot la un act normativ, încercând să exprime tot susţinerea pentru retrimiterea la comisie. Şi n-ar trebui să creaţi, eu ştiu, acest disconfort între colegii noştri, că unii sunt de rangul I şi ceilalţi sunt de rangul II.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

V-aţi plictisit în bancă şi aţi vrut să faceţi o intervenţie.

109. Retrimitere la comisie, termen trei săptămâni.

Să înceapă votul.

120 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

Este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Mergem la următoarea propunere legislativă, de fapt sunt trei.

110. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, Pl-x 473/2013.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.27 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, Pl-x nr.544/2013.

Şi o altă propunere legislativă, tot de modificare a art.27, tot din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001, Pl-x nr.553/2013.

Există un raport comun al celor trei iniţiative de respingere, făcut de către Comisia juridică.

Iniţiatorii dacă doresc să ia cuvântul. Nu.

Comisia juridică. Domnule deputat, vă rog frumos să prezentaţi raportul comisiei sesizate în fond.

Domnul Aurelian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect.

Guvernul nu susţine adoptarea.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat negativ.

Membrii Comisiei juridice au hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul lor, cele trei propuneri legislative fac parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Luări de cuvânt nu sunt.

Merge la votul final cu propunere de respingere.

111. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Pl-x 585/2013.

Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru administraţie publică, domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Vasile Horga:

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată în fond cu adresa Pl-x nr.585 din 16 decembrie 2013, pentru dezbaterea pe fond în procedură obişnuită a Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, trimisă comisiei pentru examinare pe fond.

Deci s-a avut în vedere la întocmirea raportului avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 9 decembrie 2013, ca primă Cameră sesizată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La lucrările şedinţei au participat 22 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, două voturi împotrivă, să se supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt. Nu sunt.

Merge la votul final, cu propunerea de respingere.

112. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu, Pl-x 631/2013.

Iniţiatorii. Nu doresc să ia cuvântul.

Doamna preşedinte Carmen Moldovan, din partea Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

Să-i urăm la mulţi ani şi domnului Nicolăescu, că îl cheamă şi pe dânsul ca pe Sfântul Gheorghe.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă. Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dar şi de punctul de vedere negativ al Guvernului. Propunerea a fost respinsă de Senat. Comisia, în concluzie, propune plenului Camerei respingerea acestei iniţiative. Face parte din categoria legilor organice. Raportul de respingere a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Camera Deputaţilor, Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt? Nu sunt la dezbateri generale.

Merge, cu propunerea de respingere, către votul final.

113. Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare.

Iniţiatorii. Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea comisiei, doamnă preşedinte, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată cu această propunere legislativă. Aviz negativ, Consiliul Legislativ, aviz negativ, Comisia juridică, de asemenea, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, avize negative, punctul de vedere al Guvernului, negativ. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat. Face parte din categoria legilor organice.

În concluzie, Comisia propune plenului Camerei respingerea acestei propuneri legislative. Raportul de respingere al comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Camera Deputaţilor, Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt la dezbateri generale. Nu sunt.

Merge la votul final, cu propunerea de respingere.

114. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.q) a alin.(1) al art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Iniţiatorii. Nu doresc să ia cuvântul.

Doamnă preşedintă, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am fost sesizaţi în fond cu această propunere legislativă. Am ţinut cont, la întocmirea raportului, de avizul favorabil al Consiliului, dar şi de avizele negative primite de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Propunerea a fost respinsă de Senat.

Prin urmare, Comisia propune plenului Camerei respingerea propunerii mai sus menţionate. Face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi şi o abţinere. Camera Deputaţilor, Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

La dezbateri generale nu sunt luări de cuvânt.

Merge la votul final, cu propunerea de respingere.

115. Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Iniţiatorii. Nu doresc să ia cuvântul.

Doamnă preşedinte, vă rog frumos să prezentaţi raportul Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc încă o dată.

Comisia noastră a fost sesizată în fond cu proiectul mai sus amintit. Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului, dar şi de avizele negative primite de la Comisia juridică şi cea pentru buget. Propunerea a fost respinsă de Senat.

În concluzie, Comisia propune plenului Camerei respingerea propunerii legislative. Această propunere face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul de respingere a fost adoptat cu majoritate de voturi şi două abţineri. Camera Deputaţilor, Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Merge la votul final, cu propunerea de respingere.

116. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.82/1991 - Legea contabilităţii.

Iniţiatorii. Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei, domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.82/1991 - Legea contabilităţii. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.10 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii unei divizări a răspunderii pentru organizarea şi conducerea contabilităţii între administrator şi contabil/ Compartimentul de contabilitate. Astfel, cel dintâi răspunde numai pentru furnizarea datelor, iar cel de-al doilea pentru prelucrarea datelor.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Merge la votul final, cu propunerea de respingere.

117. La Pl-x 677/2013, Propunerea legislativă privind recuperarea unor procente din impozitul pe venituri din salarii şi venituri asimilate acestora.

Domnul deputat Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit retrimiterea la comisie, trei săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimitere la comisie, trei săptămâni.

Să înceapă votul.

131 de voturi pentru, un singur vot împotrivă.

Retrimisă la comisie, 3 săptămâni.

118. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, Pl-x 558/2013.

Iniţiatorii.

Domnule Ciuhodaru, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această taxă-gheară este unică în Europa, atipică prin modul de aplicare şi a reuşit nici măcar să nu-şi îndeplinească obiectivul iniţial.

Noi propunem prin acest proiect de act normativ ca taxa de clawback să fie aplicată doar pentru medicamentele vândute în sistemul de stat, în ambulatoriile de specialitate, către spitalele de stat, să fie făcută doar pentru preţul de producător şi să aibă o durată de aplicare limitată, de 5 ani.

Nu sunt în niciun caz un iubitor al firmelor de medicamente care fac profit din această activitate, dar vă reamintesc că această taxă-gheară "a reuşit" 6 performanţe negative, în forma actuală de prezentare: să fie declarată neconstituţională, să lase românii fără medicamente, să scumpească medicamentele, să faciliteze exportul paralel şi, nu în ultimul rând, să distrugă producţia internă de medicamente, inclusiv a celor generice.

Aşa că eu vă propun să votaţi acest proiect de act normativ, în condiţiile în care vreţi ca românii să aibă medicamente ieftine.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor comune, pentru buget şi Comisia pentru sănătate, domnule deputat, aveţi cuvântul să prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Horga:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate în fond cu Pl-x 558/2013 pentru discutarea pe fond şi întocmirea unui raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice şi are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, în vederea stabilirii modalităţii de plată a contribuţiei trimestriale pentru medicamentele distribuite în unităţile sanitare publice şi suportate din Fondul unic de asigurări de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, raportată la preţul de producător al medicamentelor pe o perioadă de 5 ani.

Conform art.61-63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţe separate, astfel, în 18 februarie 2014, de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, şi în 4 februarie 2014, la Comisia pentru sănătate şi familie.

Din totalul de 32 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au fost prezenţi la dezbatere 28 de deputaţi, iar la Comisia pentru sănătate şi familie, 17 membri, au fost prezenţi toţi membrii comisiei.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere asupra acestei propuneri legislative.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt la dezbateri generale. Nu sunt.

O trimitem la votul final, cu raportul de respingere.

Următoarea.

119. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(4) al art.10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD.

Pe procedură, domnul deputat Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL vă propune retrimiterea acestui proiect de lege la comisii, pentru 3 săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

3 săptămâni, da?

Să înceapă votul.

130 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Retrimisă la comisie. Termen 3 săptămâni.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă informez că, în unanimitate, Comitetul liderilor a decis să vă roage să propuneţi plenului ca ultimul proiect legislativ discutat în această zi să fie proiectul legislativ aflat pe poziţia 209 şi care poartă numărul 520/2013, Proiectul de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auroargentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România. Şi am să vă rog să propuneţi plenului ca acest proiect să fie discutat acum.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Poziţia? 209. Să revină, să-l discutăm acum.

Sunteţi de acord?

Pregătiţi-vă cartelele.

Să înceapă votul.

Stafful tehnic să-mi dea şi mie proiectul.

132 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă.

Stafful tehnic nu-l are, îl aştept şi eu acum, să mi-l aducă şi mie.

Până atunci, continuăm cu următorul.

120. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, PL-x 205/2011.

Domnul senator iniţiator nu mai este deputat, nici parlamentar.

Domnule preşedinte, vă rog frumos să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere a fost făcută înainte de dezbaterea finală a Ordonanţei privind Legea pentru promovarea surselor regenerabile de energie.

În consecinţă, Senatul a respins. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică au dat aviz negativ. De asemenea, Guvernul a respins această propunere. Iar, în urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, membrii comisiilor propun respingerea proiectului de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt. Nu sunt.

Merge la votul final, cu raportul de respingere.

121. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.13/2007.

Iniţiatorii.

Domnul deputat Neacşu, în numele iniţiatorilor.

Domnul Marian Neacşu:

Nu, în numele Grupului parlamentar al PSD, domnule preşedinte, solicit retrimiterea la comisie pentru 3 săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

3 săptămâni, retrimitere la comisie.

Să înceapă votul.

131 de voturi pentru, o abţinere, două voturi împotrivă.

Retrimisă la comisie, termen 3 săptămâni.

122. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, Pl-x 552/2013.

Iniţiatorul. Nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea comisiilor comune, pentru administraţie şi pentru... Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnule deputat Ciolacu, aveţi cuvântul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere şi avizare, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, Camera Deputaţilor este Cameră decizională, Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.3 din Legea nr.35 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt. Nu sunt.

Merge la votul final, cu raport de respingere.

209. A venit PL-x 520/2013. Proiectul de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auroargentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.

Iniţiatorul nu este aici.

Din partea Comisiei speciale, cine prezintă raportul?

Unul dintre membrii Comisiei speciale.

Domnule deputat Iordache, veniţi la mine să vă dau raportul, că nici nu e mic...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul este destul de vast. V-a fost înaintat tuturor colegilor.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auroargentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România au hotărât cu 17 voturi pentru şi două abţineri respingerea proiectului de lege supus examinării.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Merge la votul final.

Sunt?

Vă rog frumos, aveţi cuvântul, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Laurenţiu Ţigăeru Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Cred că este un moment în care trebuie să avem... chiar dacă a fost un raport comun, trebuie să avem şi câteva poziţii şi dezbateri.

Cunoaşteţi că Partidul Naţional Liberal este un partener loial şi un susţinător al mediului de afaceri, însă, de data aceasta, această afacere nu poate fi sprijinită printr-o lege şi noi nu suntem de acord să sprijinim această lege.

Proiectul Roşia Montană, după declaraţiile celor de acolo, este de aproximativ 9,8 miliarde, cel mai mare proiect din economia românească, şi atunci el trebuie să fie foarte, foarte transparent.

Aş vrea să vă spun în câteva cuvinte ce înseamnă Roşia Montană. Înseamnă exploatare de 2.000 de hectare, înseamnă 600 de hectare acoperite de un lac de acumulare toxic, înseamnă 4 masive muntoase dinamitate, înseamnă 2.064 de proprietăţi care nu vor mai exista, înseamnă aproape 1.000 de case distruse, înseamnă 11 cimitire strămutate, 235 de hectare de pădure şi... se creează, spectaculos, 634 de locuri de muncă.

Vedeţi dumneavoastră, tot din raportul comisiei comune reiese încă un fapt cu care ar trebui să nu fim de acord şi pe care ar trebui să-l penalizăm şi să-l semnalizăm foarte puternic, şi anume că în 1999 Minvest SA Deva a acceptat transferarea licenţei de execuţie şi în acel moment a pierdut, statul român a pierdut, de la participarea de 33,8%, a ajuns la o participare de 19%, restul fiind agentul privat. Acest lucru trebuie să ne pună pe gânduri şi trebuie să înţelegem că administrarea statului trebuie să fie o grijă a noastră.

Partidul Naţional Liberal s-a poziţionat consecvent, încă de la început, împotriva acestei legiferări şi acestui tip de lege.

Deci Partidul Naţional spune un nu hotărât acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat Ciuhodaru, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am fost şi în această comisie şi ne menţinem acelaşi punct de vedere oricând este vorba despre extragerea prin cianuri la Roşia Montană.

Vorbim despre ceea ce ne rezervă viitorul României din punct de vedere energetic, dar vorbim în primul rând despre un mediu sănătos şi ceea ce câştigă românii din acest lucru.

Vă reamintesc că sunt iniţiatorul unei legi privind interzicerea extragerii gazelor de şist prin fracturare hidraulică, ce nu a fost respinsă de Senatul României şi va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

Sper că şi în acest caz se va reuşi acelaşi lucru, să se respecte voinţa cetăţenilor şi niciun fel de proiect privind extragerea gazelor de şist să nu ţină cont doar de politicile de lobby.

Vă reamintesc ce le-aţi promis înainte de decembrie 2012 şi că un guvern a picat la moţiunea de cenzură, pentru că le-aţi promis că în România nu se vor extrage gaze de şist prin fracturare hidraulică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat Liberal n-a susţinut niciodată acest proiect, dacă vă aduceţi aminte.

Au fost presiuni şi la noi, în guvernarea noastră, de a-l pune în practică, de a-l materializa.

A venit USL-ul şi... eu îmi aduc aminte avizul pozitiv al fostului ministru al culturii, domnul Daniel Barbu. Nu-mi aduc aminte să fi fost PSD-ist, era liberal.

Ulterior, la presiunea opiniei publice şi a opoziţiei, la acea dată, lucrurile s-au întors. Acel proiect de lege iniţiat de Guvern a fost transmis, transferat Parlamentului, cartoful frigea în Parlament şi numai opoziţia străzii şi cea parlamentară au făcut ca acest proiect de lege să pice.

Eu mă bucur de înţelepciunea pe care astăzi o manifestăm, să respingem un proiect de lege care era, cap-coadă, contrar intereselor României.

Sper însă, sper însă să apuc, în această legislatură, să iniţiem un proiect de act normativ, în aşa fel încât resursele auroargentifere să poată fi exploatate în condiţii ecologice de pe teritoriul României.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Mă alătur şi eu vocilor din societatea civilă şi din zona politică, voci care au pledat împotriva acestui proiect, proiect care ar avea un impact extrem de negativ pentru mediu, pentru oameni, pentru moştenirea culturală şi istorică din zona Roşia Montană.

De asemenea, vă îndemn ca atunci când va trebui să discutăm Proiectul de Lege privind interzicerea cianurilor în minerit să votăm pentru un astfel de proiect, pentru că este important să susţinem acele investiţii şi acele tehnologii care sunt prietenoase cu mediul, care pot genera în România o economie sustenabilă, astfel încât în ţara noastră generaţiile viitoare să se poată bucura de ceea ce încă noi ne bucurăm astăzi, şi anume de un mediu cât de cât protejat.

Din ce în ce mai mult însă mediul are de suferit, iar printr-un astfel de proiect ar fi fost grav afectat, în Roşia Montană şi poate şi în alte zone, în cazul unui accident.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Florin Iordache, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PSD a votat împotriva acestui proiect de lege, dar trebuie spus un lucru. Avem nevoie de o lege a minelor, avem nevoie de o lege care să modifice structural redevenţa, avem nevoie de exploatarea auroargentiferă în România, avem nevoie de exploatarea gazelor de şist. Şi toate acestea trebuie făcute foarte transparent, trebuie făcute în concordanţă cu legislaţia europeană. Şi toate acestea trebuie făcute în Parlament.

Eu cred că aceste legi despre care spunem acum că nu, românii au nevoie de ele, dar în concordanţă cu legislaţia europeană.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Proiectul de lege merge la votul final, cu raport de respingere.

Mai luăm unul singur.

123. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, PL-x 540/2013.

Iniţiatorii. Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule preşedinte, vă rog frumos, dumneavoastră, în numele Comisiilor pentru muncă şi Comisia pentru buget, să prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, dar şi de avizul negativ al Guvernului, cele două comisii vă propun, stimaţi colegi, un raport de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Merge la votul final.

Vă urez o zi frumoasă!

Membrii Biroului permanent... îi invit la şedinţa de Birou permanent în 5 minute, să stabilim programul pentru următoarele săptămâni.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,15.