Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,40.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat în a doua parte de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa!

Declar deschise lucrările consacrate declaraţiilor politice.

O să începem cu opoziţia. Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Reforma electorală, între simplu şi complicat".

Actuala iniţiativă a reformării Codului electoral va trebui să ţină cont, dincolo de efectele de imagine şi de impresiile cu impact electoralist, să spunem aşa, de necesităţile reale ale democraţiei româneşti, iar dintre aceste necesităţi aş enumera: reprezentativitatea, suveranitatea, legalitatea acţiunii administrative, transparenţa şi autonomia de gestiune publică a omului ales prin vot într-o funcţie de demnitate, care implică servirea binelui public şi a interesului naţional.

Actualul sistem de alegere a parlamentarilor, cel al aşa- numitelor colegii uninominale, a rezultat dintr-un aplomb populist într-un mecanism care a îndepărtat dintr-un parlament supradimensionat numeric pe mulţi dintre cei care ar fi constituit specialiştii partidelor pe domenii de politici publice. Un alt efect al acestui sistem de vot pe care clasa politică de la acea dată l-a ales din dorinţa de a armoniza principiul populist "de a da bine" în societate şi în ochii diverselor grupuri de presiune publică dornice să scape de aşa-zişii listaci, cu o serie de interese transpartinice de menţinere a scaunelor ocupate într-o arhitectură politică nu foarte diferită de cea anterioară, îl reprezintă amestecul bizar dintre principiul proporţionalităţii şi conceptul cunoscut drept "învingătorul ia tot".

Această eroare fundamentală, motivată electoralist, a transformat votul pe colegii uninominale în factorul care a dus la situaţii bizare, precum ar fi redistribuirea locurilor parlamentare către toţi candidaţii învinşi din colegiu ori cazurile în care s-au pierdut alegeri cu 49% din procentele înregistrate la vot în colegiul electoral respectiv. Ca atare, păstrând bicameralitatea, soluţia este una simplă: revenirea la votul pe listă la alegerile parlamentare şi trecerea, începând din 2016, la un parlament format din 200 de deputaţi aleşi conform principiului proporţionalităţii, în baza numărului de locuitori existenţi la nivelul fiecărei circumscripţii electorale, la care se adaugă cei şapte reprezentanţi ai minorităţilor naţionale şi câte doi senatori de fiecare judeţ, respectiv 12 senatori pentru Bucureşti, doi pentru fiecare sector al Capitalei. Iniţiativa alegerilor parlamentare în sistemul mixt după model german mi se pare total inoportună mediului politic românesc şi nu ar fi decât un factor de confuzie şi chiar de discriminare între aleşii de pe lista naţională şi cei din colegiile uninominale, factor care ar menţine pe mai departe inexactităţile şi erorile generate de actualul sistem de alegere a parlamentarilor.

De asemenea, susţin revenirea la nivel local la sistemul de vot anterior anului 2011, astfel că legitim este ca alegerea primarilor să se desfăşoare din două tururi de scrutin, primarul fiind ales conform votului a minimum 50% plus unu din cetăţenii prezenţi la urne. Orice s-ar spune, un primar ales cu, de exemplu, 20% din voturi nu are o legitimitate reală.

Totodată, consider că alegea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot direct a reprezentat un factor de dezechilibru al raporturilor de putere dintre local şi central, dar şi un element de concentrare excesivă a puterii la nivelul unei instituţii a administraţiei publice locale, care, în filozofia administrativă românească, are mai curând rolul de a fi intermediarul dintre oraşe, comune, municipii, pe de o parte, şi puterea naţională, pe de cealaltă parte.

De aceea, cred că trebuie revenit la principiul iniţial al alegerii preşedinţilor consiliilor judeţene prin votul consilierilor, precum s-a întâmplat înainte de anul 2008.

Premisa de la care ar trebui să pornească demersul parlamentar de reformare a Codului electoral este aceea că primul pas spre o societate cu adevărat liberă şi democratică este lepădarea de populism.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Mulţumesc şi mult succes.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Vasile Gudu din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia politică de astăzi este intitulată: "Priorităţile legislative ale PNL în noua sesiune parlamentară".

La început de sesiune parlamentară, Partidul Naţional Liberal, rezultat din fuziunea PNL cu PDL, îşi propune să atingă obiective importante pentru România. Împreună suntem nu doar mai puternici, ci, în primul rând, mai capabili să ne asumăm tot ceea ce am promis cetăţenilor României de-a lungul campaniilor electorale din anul 2014.

Obiectivele pe care ni le propunem provin din realitatea de zi cu zi a românilor. Reducerea decalajelor care ne separă de vestul Europei este, poate, cel mai realist obiectiv pe care îl putem avea. Vom şti că am reuşit doar atunci când românii nu vor mai fi în situaţia de a supravieţui de pe o zi pe alta, când nevoile zilnice nu vor mai reprezenta o adevărată provocare.

Partidul Naţional Liberal are deja o listă însemnată de priorităţi legislative, unele ce ţin de cadrul general al activităţilor politice, cum ar fi pachetul legilor electorale, Legea finanţării partidelor politice, votul prin corespondenţă, reducerea numărului de parlamentari, modificarea Constituţiei, adoptarea Codului fiscal, a Codului de procedură, precum şi adoptarea tuturor iniţiativelor propuse de membrii grupului nostru referitoare la domeniul economic, social şi, nu în ultimul rând, regional.

Partidul Naţional Liberal a depus încă de anul trecut şi o iniţiativă legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă. Este inadmisibil ca, în secolul al XXI-lea, să mai existe piedici în asigurarea votului persoanelor din diaspora, indiferent de ţara în care acestea au ales să muncească şi să trăiască. Votul din 16 noiembrie 2014 ne-a demonstrat că diaspora este extrem de implicată în viaţa societăţii româneşti şi Partidul Naţional Liberal îşi asumă datoria de a găsi soluţiile tehnice pentru asigurarea dreptului fundamental de vot al românilor din străinătate. De asemenea, Partidul Naţional Liberal consideră că este obligatoriu ca Legea alegerilor locale să intre în dezbaterea primei Camere sesizate, adică a Senatului, urmând ca legea să intre în dezbaterea Camerei decizionale, Camera Deputaţilor. Legea alegerilor parlamentare trebuie să intre în dezbatere şi adoptată cât mai repede, pentru ca să nu ne trezim că nu vom putea organiza alegerile după noua lege, evident, ţinând cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, care spune că legislaţia electorală trebuie finalizată cel mai târziu cu şase luni înainte de alegeri.

O altă prioritate o reprezintă propunerea legislativă a PNL depusă în 2014, care modifică Statutul senatorilor şi deputaţilor, în sensul reducerii semnificative a termenelor în care Parlamentul României trebuie să răspundă cererilor venite din partea justiţiei. Prin această iniţiativă legislativă, Partidul Naţional Liberal susţine ca senatorii şi deputaţii să voteze, la vedere, în maximum 48 de ore, cererile procurorilor pentru reţinerea, arestarea sau percheziţia unui parlamentar ori pentru începerea urmăririi penale a unui parlamentar sau fost membru al Guvernului. În cadrul acestor proceduri, rolul Parlamentului trebuie să se limiteze la a constata dacă există sau nu o cauzalitate între motivarea solicitării justiţiei şi voturile ori opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Practica ultimilor ani ne arată că majoritatea PSD a blocat şi tergiversat cererile justiţiei trimise Parlamentului, fiind astfel încălcate principiile constituţionale fundamentale, printre care cel al egalităţii în faţa legii şi cel al separaţiei puterilor în stat. În plus, s-a creat un grav prejudiciu de imagine Parlamentului, care este principalul for de dezbatere democratică al României.

Din punct de vedere statistic, din partea democrat-liberalilor, există un număr de 93 de proiecte legislative iniţiate, dintre care 13 aşteaptă votul în plenul Camerei Deputaţilor, 52 acte normative se află în dezbaterea la comisiile de specialitate, iar 28 de acte normative se află în procedură legislativă la Senat.

România are cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene, este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la investiţii în educaţie. Sistemul medical din România este penultimul din Europa şi înregistrează şi cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitori pentru sănătate. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană şi în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare a infrastructurii autostrăzilor. Suntem campionii negativi la sărăcie, corupţie, la IMM-uri active, productivitatea resurselor şi lista poate continua.

Este timpul ca politica să coboare de la nivelul rarefiat al marilor aşteptări la rezolvări concrete, care să aducă modernizarea statului român. România modernă înseamnă România în care şcolile şi facultăţile nu sunt fabrici de şomeri, România în care nu mergi la spital cu o boală şi pleci cu două noi, România fără toalete în curte şi case de chirpici. Oamenii de afaceri nu mai trebuie trataţi de către stat nici ca infractori, nici ca donatori, ci ca parteneri. Fără dezvoltarea sectorului privat, nici statul nu va avea mai mulţi bani, nici oamenii salarii şi pensii mai mari.

În noua sesiune parlamentară, naţional-liberalii şi democrat-liberalii au decis să pună punct competiţiei din sânul dreptei şi să colaboreze pentru succesul ideilor de centru-dreapta. Împreună avem şansa de a demonstra cetăţenilor României că am înţeles cu toţii mesajul celor care au votat în proporţie covârşitoare cu dreapta în noiembrie 2014. Ţara nu este a noastră, a elitei politice, şi noi nu trebuie să monopolizăm instituţiile şi să le folosim în interesul nostru personal. Ţara este a românilor, iar instituţiile statului - Parlamentul României şi Guvernul României - au obligaţia să lucreze în folosul şi binele lor.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Guran Virgil din partea Grupului parlamentar al PC-PLR.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică despre activitatea parlamentară.

Întotdeauna, înainte să venim în Parlament, în campanie, ne propunem să nu fim aşa cum se povesteşte despre parlamentari - că nu sunt eficienţi, că nu reuşesc să realizeze mare lucru pentru ţară - şi ajungem în Parlament cu entuziasm, crezând că vom reuşi să schimbăm acest lucru, această idee.

Ajungând în Parlament, poţi să fii în două ipostaze. Una, să fii în opoziţie. Şi am observat, când eşti în opoziţie, ai tot felul de idei, vii cu proiecte, cu programe, dar este clar că nu poate să treacă nimic pentru că puterea, fiind majoritară, nu selectează, de cele mai multe ori, nicio idee bună şi nu o promovează. În cealaltă postură, poţi să fii la putere. Când ajungi la putere, ca orice partid, îţi doreşti să promovezi, îţi doreşti să schimbi sistemul ş.a.m.d.

De regulă, sunt desemnaţi nişte miniştri care, ca un făcut, a doua zi uită de ce au fost duşi acolo şi încep să lucreze în folosul cetăţenilor, dar uitând că cetăţenii au probleme şi, în această postură, ca parlamentar, vii cu proiecte, vii cu idei, dar te loveşti de altceva. Încep avizele negative, venite de la Guvern, fără să fie sortate, fără să intereseze pe cineva în mod deosebit dacă ai dreptate sau nu ai dreptate.

Este o idee pesimistă, într-un fel, dar, sincer să fiu, din păcate, aceasta este o radiografie, cred eu, destul de realistă a parlamentarului care încearcă să schimbe ceva.

Eu cred că vremurile acestea au trecut. Observ o frământare în momentul de faţă între colegii din Parlament. Observ că nu mai acceptă acea obedienţă care, din păcate, s-a manifestat mult timp, în care unii parlamentari devin stăpâni, unii aleşi devin cei care decid tot, sunt cei mai deştepţi, ştiu tot, iar oalele se sparg în capul tuturor, al celor care merg în teritoriu, care încearcă să facă ceva corect, iar cei care au rang înalt sunt feriţi de orice. Chiar în momentul în care se ajunge la alegeri, îi vezi că îşi caută repede câte un colegiu care este câştigat dinainte, ca să nu aibă probleme de genul acesta, de a nu mai ajunge în Parlament.

Mă bucur că a început această frământare în Parlament, mă bucur că nu se mai acceptă oamenii care dau sfaturi, învârt toţi banii şi, din păcate, îi vedem - din păcate pentru ţară, că pentru ei nu este păcat -, îi vedem peste câtva timp că au învârtit milioane, că au scos din banii cetăţenilor, din buget bani, că au dat şpăgi, au luat şpăgi ş.a.m.d.

Din punctul meu de vedere, chiar dacă am trecut de jumătatea mandatului, o să fiu consecvent şi n-o să accept acest sistem şi o să-mi permit să critic, chiar dacă în momentul de faţă sunt la putere, o să-mi permit să critic pe cei care sunt în Guvern, pe cei care conduc partidele, chiar dacă sunt la putere, şi o să-mi permit să sprijin orice iniţiativă benefică şi atunci când vine din partea opoziţiei.

Poate acest lucru se întâmplă ca un fenomen de masă şi atunci avem şansa cu adevărat să reformăm Parlamentul, avem şansa cu adevărat să creştem în ochii alegătorilor şi să nu fim ultima instituţie în ceea ce priveşte credibilitatea în România.

Sunt destui oameni foarte buni în Parlament, cred că e cazul să ne unim.

Vă mulţumesc.

Deputat de Prahova, Guran.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul Iacoban Sorin, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte şi domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi, pentru stenogramă, aş dori să menţionez că am trei declaraţii politice, printre care una, cu voia dumneavoastră, o voi citi în faţa dumneavoastră.

"Parlamentul bicameral consolidează statul de drept"

Dragi colegi, sesiunea parlamentară februarie 2015-iunie 2015 debutează, printre altele, sub spectrul revizuirii Constituţiei României.

Una dintre cele mai disputate norme constituţionale este modelul de sistem parlamentar care să fie adoptat în România. Unii sunt susţinători acerbi ai unicameralismului, alţii ai bicameralismului, urmărind, într-un fel sau altul, să câştige simpatia populaţiei, fără să ofere alegătorului român date despre aceste sisteme cu avantaje şi dezavantaje, astfel încât, alegătorul român să fie în deplină cunoştinţă de cauză când optează pentru unul din sisteme.

Sunt un susţinător al bicameralismului parlamentar pentru considerentele următoare, pe care doresc să le aduc şi la cunoştinţa românilor:

Tradiţia democratică a susţinătorilor sistemului republican consacră bicameralismul în una din cele două forme: bicameralism egalitar (adoptat şi de România prin Constituţiile din 1991 şi 2003) şi bicameralism inegalitar (adoptat în general de democraţiile vest-europene).

Unicameralismul ţine mai mult de tradiţia ţărilor cu populaţie redusă, cu excepţia Chinei, sau a ţărilor nordice care consacră şi sistemul monarhic (Croaţia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Suedia, Scoţia, Mauritius, Irak, China, Azerbaijan, Venezuela).

În schimb, bicameralismul este caracteristic ţărilor foarte dezvoltate, cu o tradiţie democratică consolidată, reprezentând modelul european consacrat, fiind adoptat de 17 ţări din Europa, printre care menţionez: Regatul Unit, Germania, Franţa, Cehia, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, dar şi Statele Unite ale Americii.

Ideea bicameralismului parlamentar îşi are obârşia în Regatul Unit şi s-a născut ca o necesitate la împiedicarea unei tiranii parlamentare în sensul în care cele două Camere ale Parlamentului se pot bloca între ele. De asemenea, nu trebuie să uităm că bicameralismul consolidează echilibrul puterilor în stat şi în niciun caz nu frânează procesul legislativ, ci îl eficientizează prin corectarea erorilor uneia dintre Camere. Singura problemă identificată ar fi identitatea atribuţiilor celor două Camere (în sistemul bicameralismului egalitar, sistem preluat şi de noi), nu bicameralismul în esenţa sa.

Nu cred că populaţia doreşte să se întoarcă la Divanul domnesc sau la Marea Adunare Naţională, manifestări ale sistemului unicameral.

Dragi colegi,

Ideea că Parlamentul unicameral ar presupune în mod automat şi reducerea cheltuielilor este o falsă idee. Rolul Parlamentului nu este acela de a consuma cât mai puţini bani, ci rolul său este dat de Constituţia României şi acela de a fi unica autoritate legiuitoare a ţării şi de a controla activitatea Guvernului. Dacă singura problemă a bicameralismul este reprezentată de costuri, de ce nu desfiinţăm de tot Parlamentul? Suntem în prezenţa aceleiaşi idei populiste prezentată de anumite sondaje de opinie în care peste 60% dintre români ar dori desfiinţarea totală a sistemului de taxe pe considerentul că vor avea mai mulţi bani în buzunar, dar fără să se gândească la consecinţe.

Legile, spune profesorul Aurelian Muntean, sunt un produs legislativ menit să reglementeze o realitate complexă, reprezentată şi de un număr mare de interese. O asemenea realitate poate fi mult mai fidelă când cele două Camere ale Parlamentului se pot verifica între ele.

Într-adevăr, un Parlament unicameral poate fi mai eficient, dar în niciun caz şi calitativ. Să nu uităm că suntem într-o democraţie reprezentativă, în care esenţa este reprezentarea tuturor opiniilor şi tuturor realităţilor sociale. Mai mult, în condiţiile în care România a avut în ultimii ani o dictatură preşedinţială, un Parlament unicameral cu posibilitatea de a fi dizolvat de preşedinte ar reprezenta consacrarea unei dictaturi unipersonale.

Soluţia reală pentru starea propriei noastre naţiuni ar fi bicameralismul, cu o Cameră superioară - Senatul - care să nu poată fi dizolvată de preşedinte pentru niciun motiv pe durata mandatului ei.

Problema corupţiei politicienilor şi, în speţă, a parlamentarilor nu este rezolvată de unicameralism pe ideea falsă, mai puţini parlamentari - mai puţini corupţi. Problema corupţiei oamenilor politici trebuie rezolvată doar de puterea judecătorească independentă. Divizarea legislativă (cele două Camere) nu presupune şi divizarea suveranităţii, deoarece este vorba doar de o separare pur funcţională. Bicameralismul eficientizează principiul separaţiei puterilor statului şi întăreşte echilibrul şi soliditatea regimului democratic. Evident, în cei 25 de ani de democraţie din România, puterea legiuitoare a repurtat câteva eşecuri de marcă, dar asta nu înseamnă că bicameralismul nu este oportun, ci că bicameralismul nu a funcţionat cum trebuie.

Problema din România, în ceea ce priveşte puterea legiuitoare, este adoptarea de Constituţia României a bicameralismului egalitar, situaţie neconformă cu tradiţia politică românească. Dar ce s-ar întâmpla dacă decidenţii politici ar opta pentru un bicameralism inegalitar?

Susţin revizuirea Constituţiei României în ideea preluării sistemului bicameralismului inegalitar, propriu tuturor democraţiilor vestice autentice. Acest lucru nu înseamnă altceva decât:

• atribuţii diferite pentru cele două Camere ale Parlamentului, sprijinite pe principiul diferenţierii prerogativelor;
• schimbarea modalităţii de desemnare pentru cele două Camere (modalităţi de desemnare diferite). De exemplu - Camera inferioară aleasă în mod direct de populaţie şi Camera superioară în care pe lângă modul de desemnare directă să se instituie şi Instituţia senatorului de drept, din care să poată face parte personalităţi de seamă (preşedintele Academiei Române, foşti şefi de stat, şefii cultelor religioase etc.);
• schimbarea regimului vârstei minime pentru a putea depune candidatura, în cazul Camerei superioare;
• limitarea numărului de parlamentari prin Constituţie la maximum 300 pentru Camera inferioară şi o normă exactă şi determinată de reprezentativitate pentru Camera superioară;
• imposibilitatea de dizolvare de către Preşedintele României a Camerei superioare.

Această reformă a bicameralismului românesc ar reprezenta o măsură importantă pentru eradicarea radicalismului unei Camere inferioare alese în mod direct, dar ar conduce şi la eficientizarea procesului legislativ, cât şi la reducerea costurilor. De asemenea, prin imposibilitatea de dizolvare de către Preşedintele României a Camerei superioare s-ar rezolva şi problema tranziţiei parlamentare într-o perioadă de criză guvernamentală, cât şi eventuala încercare a unui preşedinte de a deveni despot absolut.

Dragi colegi,

Salut pe acesta cale şi iniţiativa de a schimba programul de lucru al Camerei Deputaţilor. Este o iniţiativă oportună şi care trebuie fructificată cât mai urgent. La fiecare sfârşit de sesiune parlamentară, buletinele de ştiri ne critică, în mod justificat, pe tema proiectelor de lege care au întârziat în Parlament sau care au parte de modalitatea adoptării tacite. Este evident faptul că cele patru zile de lucru trebuie judicios administrate pentru creşterea calităţii muncii noastre. Recentele critici din Raportul MCV cu privire la faptul că în România Guvernul optează prea des la ordonanţe de urgenţă se datorează şi ineficienţei uneori a activităţii parlamentare. Nu mai spun de încrederea populaţiei în Parlamentul României care a atins un minim istoric alarmant.

În decembrie 2014, alegătorul român a completat cel mai fidel sondaj în ceea ce priveşte toată clasa politică din România. Un alt fel de politică înseamnă şi o altă abordare din partea noastră.

Dacă vrem să schimbăm ceva în România trebuie să începem cu noi.

Să nu uităm, dragi colegi, că suntem demnitari aflaţi în slujba populaţiei, singura titulatură a principiului suveranităţii.

Dacă vom reuşi să muncim mai mult şi mai bine în cele 4 zile de lucru de la Parlament, cu siguranţă Guvernul nu va mai putea fi pus în situaţia de a suplini vidul legislativ cu ordonanţe de urgenţă.

Nu în ultimul rând, mă declar un susţinător necondiţionat al revizuirii Constituţiei, în sensul reducerii vacanţei parlamentare de la trei luni la două luni, corespunzătoare lunilor august şi ianuarie.

Dacă puterea judecătorească are doar două luni de vacanţă, dacă puterea executivă are, în principiu, doar o lună de vacanţă, de ce noi, puterea legislativă, să avem trei luni, în situaţia în care atâtea legi aşteaptă să intre pe ordinea de zi şi sunt amânate de la o sesiune la alta? Aştept ca acest punct de vedere să aibă foarte mulţi aderenţi pentru că el nu reprezintă altceva decât o dovadă de responsabilitate faţă de cei care ne-au desemnat să îi reprezentăm în Parlamentul României.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Înainte de a-l invita la cuvânt pe domnul deputat Anton Doboş, vă reamintesc, stimaţi colegi, că avem doar trei minute alocate pentru fiecare declaraţie politică şi să încercăm să încăpem toţi până la ora 10,00. Mai avem o oră. Mulţumesc.

Domnul Doboş.

Domnul Anton Doboş:

Declaraţia politică se intitulează: "Românii din localităţile care nu au primari PSD sunt pedepsiţi de Guvernul lor "

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul condus de Victor Ponta a pus în practică o nouă măsură care pedepseşte românii ce nu sunt pe placul guvernării PSD. Este vorba de alocarea discreţionară a fondurilor pentru investiţii prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. În judeţul Iaşi, această alocare pe bază de criterii politice atinge un nivel inacceptabil. Mai exact, din 43 de milioane de lei alocate direct de Ministerul Dezvoltării către comunele din judeţ, dintre primăriile conduse de liberali doar două au primit aproximativ 5 milioane de lei, adică 11% din suma totală. Restul vor avea zero lei pentru a-şi continua investiţiile atât de urgente sau pentru a demara noi investiţii.

PSD se dovedeşte a fi cel mai mare duşman al corectitudinii şi transparenţei cheltuirii banului public. Ieşenii care locuiesc în comune cu primari de altă culoare politică sunt condamnaţi de PSD la subdezvoltare, izolare şi sărăcie.

Prefectul de Iaşi, Dan Cârlan, a susţinut public această modalitate de alocare politică a fondurilor guvernamentale, în loc să ţină cont de interesul cetăţenilor şi să ceară alocarea de fonduri pentru toate comunele din judeţ care au nevoie urgentă de finanţare.

Atrag atenţia că prin aceste măsuri guvernarea PSD pune în pericol investiţiile publice în derulare şi pedepseşte în primul rând locuitorii ţării, nu pe noi, adversarii politici. Cer premierului să lase luptele politice să se desfăşoare în Parlament şi în spaţiul public şi să nu afecteze oamenii simpli care au dreptul să beneficieze de investiţii din fonduri publice în mod egal şi corect.

Înainte de a face apel la prevederile Constituţiei care precizează că fiecare cetăţean are drepturi egale şi acces egal la resursele ţării, ar fi fost de aşteptat de la un guvern ce se pretinde social-democrat să aibă în vedere să împartă resurse în mod uniform şi în funcţie de nevoile reale ale localităţilor.

Ceea ce vedem acum seamănă mai degrabă cu o răzbunare personală a prim-ministrului Victor Ponta pe cetăţenii localităţilor, care, la recentele alegeri, nu au dorit să îl voteze.

Solicit domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării, să revizuiască de urgenţă alocarea acestor fonduri acolo unde discrepanţele între primăriile PSD şi celelalte primării sunt atât de flagrante, aşa cum este cazul în judeţul Iaşi.

Domnule preşedinte,

Fac menţiunea că am depus o declaraţie scrisă cu titlul "Amânarea alegerilor parţiale afectează locuitorii din localităţile în cauză".

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Deputat PNL de Iaşi, Anton Doboş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul deputat Stragea, vă rog.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Modificarea Constituţiei - certitudinea lucrului bine făcut!"

Este arhicunoscut simulacrul referendumului popular propus de preşedintele Băsescu atunci când românii trebuiau păcăliţi de el pentru a-şi menţine scaunul de la Cotroceni, referendum neprocedual, având efect doar de imagine. În acelaşi sens, au fost toate abaterile guvernării PDL-iste referitoare la modificarea Legii fundamentale. Astăzi suntem aproape de faza finală, după o intensă dezbatere asupra necesităţii şi modalităţii modificării Constituţiei, lege care, în ultimii ani, a putut fi interpretată în fel şi chip, după interesele şi bunul-plac al unui singur om ajutat de o camarilă servilă.

În ultimii ani, românii au avut neşansa să-l aibă în fruntea statului pe preşedintele Traian Băsescu, dar odată cu alegerile din 16 noiembrie 2014, românii au un alt preşedinte. Domnul Klaus Iohannis a dovedit, până acum, că este un alt şi un altfel de preşedinte, care respectă Legea fundamentală, Constituţia, şi care doreşte, în cadrul priorităţilor mandatului său, finalizarea procesului de revizuire a Constituţiei.

Statutul Parlamentului României ca autoritate supremă reprezentativă a poporului român şi unică autoritate legiuitoare, reaşezarea Parlamentului ca principal for de dezbatere şi decizie al naţiunii, delimitarea raporturilor dintre Preşedintele României şi Guvern, întărirea rolului CSM şi al Curţii Constituţionale, interzicerea traseismului politic, stabilirea fără echivoc a rolului Preşedintelui, bicameralismul parlamentar sunt câteva dintre tezele pe care Comisia pentru revizuirea Constituţiei le-a discutat şi aprobat în cadrul raportului care urmează să fie armonizat cu observaţiile Comisiei de la Veneţia, Consiliului Legislativ şi Curţii Constituţionale.

Trebuie menţionat faptul că o treime dintre amendamentele însuşite de comisie sunt amendamentele Forumului Constituţional, amendamente rezultate din întâlnirile organizate în ţară cu reprezentanţii societăţii civile. În scurt timp comisia va trebui să-şi reînceapă activitatea, iar acest raport de care făceam vorbire va trebui completat şi cu alte amendamente care vor rezulta, urmând ca până la sfârşitul acestui an să avem o lege fundamentală modernă. Regula votului de 2/3 dă certitudinea consensului politic privind modificările ce vor fi supuse validării populare.

Suntem convinşi de necesitatea modificării Constituţiei, suntem convinşi de profesionalismul cu care este tratat în prezent acest subiect şi ştim că ne dorim cu toţii o Constituţie fără echivoc, care să asigure generaţiile viitoare de menţinerea democraţiei în această ţară, încât nimeni niciodată să nu mai poată profita pentru sine de prevederile ei.

Deputat PSD Sorin Stragea, Colegiul nr.7 Lugoj, Timiş.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Maria-Andreea Paul, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă fac un anunţ. E vorba de apariţia a două volume în cadrul cărora am participat cu redactarea unui capitol, "Rolul politicilor publice în atragerea investiţiilor străine directe", Capitolul IV pe care l-am redactat se numeşte "Impactul crizei statului de drept asupra investitorilor străini. Studiu de caz: criza politică din iulie 2012 în România.

Al doilea volum cu care ne mândrim foarte tare se numeşte "România noului val", este un volum amplu care adună opiniile a 77 de lideri emergenţi, tineri, cu idei novatoare, cu idei creative din tot spectrul politic şi al societăţii civile care îşi doresc să imprime o nouă Românie. Capitolul cu care am contribuit aici porneşte de la pagina 119 şi se numeşte "Industriile creative - resursă pentru politicile publice." Cu foarte mare drag vă invit să le parcurgeţi.

Pentru astăzi am pregătit şapte declaraţii politice, sigur că nu voi trece prin toate, dar cu permisiunea dumneavoastră citesc titlul şi ideea cheie a fiecăreia dintre ele.

Prima declaraţie politică: "Dovada înfrăţirii premierului Victor Ponta cu evaziunea fiscală: minus cinci miliarde lei colectate din TVA la bugetul de stat în anul 2014 faţă de anul 2013". Minus patru miliarde lei faţă de proiecţia bugetului pentru anul 2014.

Partidul Naţional Liberal semnalează gravitatea restructurării ANAF după chipul şi asemănarea premierului Victor Ponta şi a PSD. Iar "roadele" se văd.

A doua declaraţie politică: "Odată cu Pactul pentru Apărare, să declarăm război evaziunii fiscale! Sănătatea şi Educaţia, şi ele victime ale evazioniştilor, impun acorduri similare".

Pactul pentru Apărare, doar primul pas spre finanţarea "rudelor sărace" ale bugetului, e vorba de educaţie şi de sănătate, prin combaterea fermă a evaziunii fiscale. Cei 2% din PIB agreaţi pentru finanţarea apărării în perioada 2017-2027 vor trebui asiguraţi din combaterea evaziunii fiscale, prin măsuri ferme cu impact pe termen lung ale executivului, pentru a nu lua banii de la educaţie, sănătate, infrastructură sau din alte investiţii.

A treia declaraţie politică abordează următoarea temă: "820 de mii de români sunt executaţi silit şi rămân neprotejaţi de practicile abuzive ale recuperatorilor din cauza proastelor legi actuale".

Stimaţi colegi,

Cer Parlamentului şi Guvernului României să acţioneze de urgenţă pentru rezolvarea gravelor lacune legislative în materie de executări silite, în condiţiile în care aproape 820 de mii de persoane sunt vizate în prezent de astfel de proceduri, conform cifrelor pe care mi le-a comunicat Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor în urma audierilor din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci de săptămâna trecută.

Următoarea declaraţie politică: "România, fără parcelare, fără cadastru, fără o evaluare a terenurilor, pune în pericol proiectele cu fonduri europene din agricultură".

Stimaţi colegi,

Fermierii care au accesat fonduri europene pentru a achiziţiona terenuri întâmpină mari dificultăţi din cauza absenţei cadastrului. Propun ca soluţie acceptarea de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, aşa-numita AFIR, a antecontractelor şi procurilor aferente terenurilor pentru care autorităţile abilitate nu au efectuat parcelarea.

Următoarea declaraţie politică abordează tema: "Algoritmul premierului Victor Ponta de echilibrare a bugetelor locale blochează funcţionarea administraţiilor locale."

Stimaţi colegi,

Bătaia de joc a lui Victor Ponta la adresa comunităţilor locale continuă. Prin tăierea bugetelor administraţiilor, primarii, atât cei din opoziţie, cât şi cei din PSD, se află în imposibilitatea de a-şi duce la bun sfârşit proiectele şi de a accesa fonduri europene.

Următoarea declaraţie abordează următoarea temă: "Soluţia corectă este reducerea semnificativă a dobânzilor la creditele în franci elveţieni de către băncile care s-au hazardat să le ofere. Aştept un semnal puternic de responsabilitate din partea Băncii Naţionale a României."

Ultima declaraţie politică abordează tema: "Electoratei Vâlcov care va împovăra inutil bugetul ţării cu peste 0,1% din PIB, echivalentul a 200 de lei pe an pentru fiecare alocaţie a celor 3,7 milioane copii".

Vă mulţumesc mult.

Declaraţiile în integralitatea lor, cu argumentele justificative pentru temele abordate le veţi găsi pe site-ul Parlamentului României.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, doamnă deputat.

Domnul deputat Florin Tătaru - PSD.

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Criza francilor elveţieni, politici economice reparatorii sau preventive?".

Elveţia şi-a asumat un risc imens în momentul în care a anunţat că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro, creând o isterie economică şi o situaţie greu de controlat la nivel global.

Trăim în capitalism aşa că nu putem controla perfect piaţa şi nici fluxul valutar, dar trăim şi într-un stat democratic, şi oricât de mult ne dorim să politizăm această problemă economică, criza francului elveţian, nu avem acest drept. Nu ne permitem să creăm iluzii cu scopul de a atrage o parte a electoratului de partea noastră. Nu cred că este just ca statul român să impună un anumit curs de reconversie a creditelor, întrucât băncile vor reglementa această problemă la nivel intern, şi după cum au şi făcut deja, vor lua măsuri pentru a atenua impactul asupra clienţilor, dar şi pentru a diminua creşterea ratei de credite neperformante.

În plus, stabilirea unui curs istoric pentru conversia creditelor în franci elveţieni este o măsură cu efect de imploziv, care nu respectă principiile economiei de piaţă, poate genera lipsă de predictibilitate în activităţile economice şi investiţionale, chiar falimentul în serie a unor bănci, periclitând interesele milioanelor de deponenţi care au depozite în băncile comerciale.

Sunt convins că poziţia mea poate părea dură, mai ales că vine din partea unui social-democrat, însă datoria statului este în primul rând de a garanta tratament egal pentru toţi cetăţenii. Aşadar, cu toate că există anumite grupuri de interese ce fac presiuni asupra legislativului pentru a interveni şi pentru a implementa mecanisme de protecţie pentru cetăţenii cu credite în franci elveţieni, acest lucru ar însemna ca statul să acorde un tratament preferenţial unui grup de oameni. Desigur, nu voi nega gravitatea situaţiei actuale, însă personal îmi pun întrebarea: de ce trebuie mereu să venim cu politici reparatorii şi niciodată cu unele preventive?

Consider că este mult mai util să creăm şi să asigurăm un cadru general cât mai echitabil cu putinţă pentru toţi cetăţenii care au credite în altă monedă decât cea naţională.

De aceea, alături de o parte din colegii mei din Camera Deputaţilor şi Senat, am iniţiat, încă din luna iunie 2014, o propunere legislativă care acordă consumatorilor de credite dreptul de a solicita conversia în lei sau în orice altă monedă străină a creditelor pe care le-au contractat în euro sau în alte monede străine fără comisioane, fără costuri adiţionale sau garanţii suplimentare. Susţin în continuare această propunere legislativă aflată la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, întrucât nu creează tratamente diferenţiate, inegale sau discriminări, aplicându-se în mod uniform atât creditelor aflate în curs de derulare, cât şi celor viitoare şi respectând totodată principiile stipulate de Directiva europeană nr. 17 din 2014 în această materie, directivă de implementat de către România începând cu anul 2016. Astfel, cred că am oferi un cadru legal care să protejeze şi să corecteze expunerea consumatorilor de credite în valută la riscurile generate de fluctuaţiile cursului de schimb valutar.

Este adevărat că această măsură pe care o propunem trebuia să vină din partea BNR cu mult timp în urmă, întrucât BNR este direct responsabil pentru faptul că nu a analizat piaţa financiară şi nu a prevenit o asemenea criză ce se răsfrânge asupra sistemului bancar. Şocul francului ar trebui să tragă un semnal de alarmă atât pentru cei îndatoraţi în valută, cât şi pentru BNR, întrucât acum situaţia este încă gestionabilă, însă dacă leul s-ar prăbuşi faţă de euro, ne-am confrunta cu o "bombă" naţională ce ar afecta întreaga economie a României.

Din păcate, în acest moment, nu există un program care să permită conversia creditelor din valută în lei, însă sper ca odată cu această iniţiativă legislativă propusă, de care am făcut mai sus vorbire, să reuşim să ţinem riscul sistemic sub control şi să ajutăm cetăţenii îndatoraţi.

Dincolo de discuţia economică de acum, atât ca om politic, cât şi ca simplu cetăţean, prefer oricând o politică dreaptă şi preventivă în locul uneia preferenţiale.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este debutul sesiunii parlamentare şi fiecare îşi stabileşte nişte obiective. Eu o să vă spun astăzi că, cel puţin la Iaşi, vrem urgenţe de urgenţă. Credeam că numai un orb poate să nu vadă condiţiile în care se lucrează la urgenţe, frigul şi morţile evitabile, lipsa personalului şi condiţii de secolul trecut.

În sesiunea trecută parlamentară, în mandatul trecut, am reuşit prin 2011 să înfiinţez primul spital de urgenţă din Iaşi. Am intrat pe uşă, m-au dat afară, am intrat pe geam, m-au dat afară de la Ministerul Sănătăţii şi am plătit tot ceea ce era de plătit pentru că am vrut ca frauda să fie eliminată din sănătate şi să avem o nouă Lege a sănătăţii.

În 2011, Iaşiul avea 9 paturi pentru pacienţii aflaţi în stare critică. Gândiţi-vă la un accident, asta înseamnă cam pasagerii unui microbuz. La ora actuală mai există patru paturi pentru pacienţii aflaţi în stare critică. Nici măcar pentru ocupanţii unei Dacii. Dacă mergem pe această idee, încet-încet vom vedea că marele centru universitar medical va ajunge acolo unde nimeni nu vrea să ajungă şi viaţa cetăţenilor din Iaşi şi din Moldova este pusă în permanenţă în pericol.

Vreau urgenţe de urgenţă şi începând de săptămâna viitoare voi începe o campanie de strângere de semnături, inclusiv printre dumneavoastră, domnilor parlamentari, pentru ca Spitalul de Urgenţă să fie construit cât mai curând.

Până atunci activitatea medicală se face într-un grajd din chirpici, pacienţii sunt plimbaţi printre spitale, prin frig, iar morţile de pe cerul patriei sunt consemnate foarte frumos în registrele SMURD, deşi acestea ne costă şi bani şi suferinţă.

Vreau urgenţe de urgenţă şi sper că şi dumneavoastră, cei care sunteţi astăzi în Parlament, nu vă veţi uita la sănătate ca la un obiect cu coloratură politică, ci veţi susţine acest demers la fel ca şi adoptarea Legii privind acordarea a 6% din PIB pentru sănătate şi deblocarea posturilor din sistem.

În urma demersurilor pe care le-am făcut, ministrul sănătăţii este azi la Iaşi. Cred că după ceea ce va vedea acolo, va vrea şi el urgenţe de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Buicu Florin.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În tumultul zilelor noastre, o temă deosebită pentru comunitatea pe care o reprezint pentru Târgu Mureş dar şi pentru sistemul educaţional o reprezintă împlinirea, anul acesta, a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie, eveniment care va fi sărbătorit în cadrul unui proiect numit "UMF70". Proiectul se va derula pe parcursul întregului an prin manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, conferinţe, congrese medicale, organizarea de studii şi multe alte activităţi. Este un lucru minunat pentru că 7 decenii de muncă neîntreruptă înseamnă dăruire, zeci de personalităţi care şi-au pus priceperea în slujba universităţii şi în formarea de cadre medicale cu un înalt simţ al răspunderii.

Programul începe cu două activităţi al căror scop este tot dăinuirea peste ani a progreselor: plantarea a 70 de stejari în curtea UMF, ca simbol al trăiniciei şi al durabilităţii, dar şi realizarea unei capsule a timpului închisă ermetic, care va conţine obiecte din instrumentarul obişnuit al medicului din anul 2014, urmând a fi deschisă la centenarul UMF, peste 30 de ani.

În ultimii ani crearea unui sistem de liberă comunicare şi o deschidere către circulaţia informaţiilor profesionale pe platforme online, angajarea în teme şi programe de cercetare prin schimburi de experienţă, de perfecţionare, prin promovarea unor programe adecvate privind pregătirea specialiştilor în domeniul medical şi farmaceutic, stabilirea de relaţii de colaborare cu universităţi similare din alte ţări în privinţa cercetării ştiinţifice au dus la perfecţionarea continuă a studenţilor la farmacie şi a tinerilor medici.

Studenţii străini care au urmat cursurile au dus mai departe în ţările natale profesia dobândită în cadrul universităţii. Este şi cazul Iordaniei, o ţară unde aproximativ 2.700 de medici sunt absolvenţi ai universităţilor din România. În acest parteneriat româno-iordanian, de 5 ani de zile se organizează un congres de către medici care vorbesc româneşte şi promovează valorile ţării noastre necontenit.

În spiritul programului "UMF70", următorul congres româno-iordanian se va desfăşura în România, în Târgu Mureş, cu confirmarea participării unui membru al familiei regale din Iordania. Conexă acţiunii noastre este şi aniversarea a 50 de ani de la iniţierea relaţiilor diplomatice dintre România şi Iordania.

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş este în elita şcolilor româneşti de medicină şi farmacie cu reale performanţele în cercetarea românească şi internaţională, prin existenţa unor cadre didactice recunoscute la nivel naţional, bucurându-se de o activitate publicistică şi editorială impresionantă.

După cum este bine cunoscut, în cadrul Universităţii, colaborarea între cadrele de naţionalitate maghiară şi cadrele române a urmărit întotdeauna bunul mers al lucrărilor, interesul fiind de natură profesională, încercând mereu ca studenţii, indiferent de naţionalitate, să primească informaţii şi pregătire profesională şi să fie competitivi. Autonomia universitară trebuie respectată, şi, în cadrul autonomiei, relaţiile se pot dezvolta.

În luna martie, UMF Târgu Mureş împreună cu Asociaţia Studenţilor Maghiari va organiza Congresul studenţilor maghiari TDK, punând în continuare umărul la crearea de lucruri minunate.

Dragi colegi,

Vă mulţumesc că aţi fost alături de mine, unii dintre dumneavoastră, la manifestările de la Târgu Mureş şi vă aştept de fiecare dată când aveţi timp să participaţi la evenimentele din cadrul universităţii. Formarea medicală este o formă de învăţământ şi din poziţiile politice pe care le ocupăm va trebui să ţinem totdeauna cont de acest lucru şi să formăm un cadru legislativ prin care să creăm condiţii studenţilor să îşi pună profesionalismul în slujba românilor. Este bine să-i păstrăm pe oamenii care au dobândit prin practica profesională în spitale, în unităţi sanitare, cunoştinţe care pot să folosească şi generaţiilor următoare şi să păstrăm tradiţiile şi valorile medicinei româneşti. Este nevoie în toate domeniile de expertiză, de cunoaştere, de experienţă profesională.

La început de sesiune parlamentară îmi exprim încrederea de a colabora în continuare, indiferent de culoarea politică, la adoptarea şi la iniţierea cât mai multor acte normative care să aducă reale beneficii în toate domeniile.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că trebuie să ne încadrăm în cele trei minute, pentru că altfel nu vom reuşi să închidem această sesiune. Încă o dată vă rog să vă încadraţi în cele trei minute.

Domnul deputat Cristian Chirteş, Grupul PNL.

Domnul Ioan-Cristian Chirteş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta declaraţie politică se referă la un aspect care ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi, indiferent de culoarea politică. Este vorba de amploarea pe care o ia poluarea industrială, despre faptul că lăcomia unora, susţinută de ignoranţa cu care Guvernul tratează acest aspect, pune în pericol sănătatea şi chiar vieţile noastre, ale copiilor noştri.

Din fericire, opinia publică este mai responsabilă decât cei care decid şi pune, în mod democratic, presiune pe autorităţi în încercarea de a atrage atenţia asupra proiectelor care aduc pericol mediului. Ştim cu toţii ce se întâmplă la Sebeş, unde locuitorii protestează în fiecare săptămână faţă de extinderea capacităţii fabricii de formaldehidă, de la 30.000 de tone/an la 60.000 de tone/an. La Reghin există un proiect pentru construirea unei fabrici noi.

Ambiţiile sunt mult mai mari la Reghin, unde fabrica ar avea o capacitate de 100.000 de tone/an. Fabrica ar urma să fie amplasată în intravilanul municipiului Reghin, nu la minimum 10 km, aşa cum prevăd normele.

Oricât de mari, de rezonanţă şi influente ar fi companii precum Kastamonu şi Kronospan, nu avem dreptul să negociem unul din drepturile fundamentale ale omului. În Constituţia României, articolul 34, se arată că: "Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.

Mai mult, la art. 35 se arată că: "(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător."

Aşadar, dacă nu simţim că suntem obligaţi moral să facem ceva, atunci Constituţia ne obligă la asta. Şi noi, cei care am fost aleşi să reprezentăm interesele poporului, trebuie să fim primii care respectă legea fundamentală a ţării.

Am fost la Sebeş, m-am întâlnit apoi la Reghin cu principalele organizaţii neguvernamentale pentru protecţia mediului. I-am încurajat să se asocieze şi să formeze o organizaţie puternică pentru a putea purta un dialog mai eficient cu instituţiile statului.

Nu putem tolera ca, pe lângă noxele pe care le produc, aceste mari companii să trateze cu sfidare oamenii, mai mult, să-i ameninţe.

Kronospan înţelege să negocieze de pe o poziţie de forţă, determinată de potenţialul financiar probabil; în urma protestelor de la Sebeş, ONG-urile participante au primit o adresă cu tentă de ameninţare. Reprezentanţii companiei forţează un consens în termenii şi condiţiile lor şi spun că, în caz contrar, îşi rezervă dreptul de a-i da în judecată, pe motiv că protestatarii au promovat materiale în spaţiul public care afectează imaginea Kronospan. Şi, desigur, susţin că vor cere şi daune materiale.

Istoricul companiei Kronospan nu este tocmai curat; în trecut au avut loc incidente cu deversări de formaldehidă pe care nu le-au anunţat la momentul producerii lor, dar pe care ulterior le-au recunoscut.

ONG-urile care militează pentru protejarea mediului nu vor să alunge investitorii şi înţeleg aportul lor pe plan socio-economic, dar doresc ca aceştia să respecte cu fermitate toate normele, în condiţiile în care aceste companii au fost alungate din alte ţări, unde nu le-a fost permis să facă ceea ce li se aprobă aici.

Stimaţi colegi, şi noi suntem datori să facem toate eforturile pentru a nu lăsa ca interesele unor aşa-zişi investitori strategici sau corporaţii să afecteze calitatea vieţii cetăţenilor.

De asemenea, o rog pe doamna ministru Graţiela Gavrilescu să spună ce măsuri concrete ia ministerul de resort în această problemă.

Vă mulţumesc.

Deputat - Circumscripţia electorală nr.28, Mureş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Bogdănici Camelia.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pentru noua sesiune parlamentară, vă urez multă sănătate şi multe succese pe plan profesional.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "Poate fi «oraşul celor şapte coline» o Capitală europeană a culturii fără Filarmonica «Moldova» Iaşi modernizată?"

Municipiul Iaşi este, pe bună dreptate, principalul oraş candidat din România pentru titlul de Capitală europeană a culturii în anul 2021, titlu conferit de Comisia Europeană. Atestat documentar de peste 600 de ani, Iaşiul este, după cum ştim, un oraş cu o istorie aparte, fiind cel mai important centru urban din nord-estul României.

Iaşiul a fost capitala Moldovei între anii 1859 şi 1862 - în vremea Principatelor Unite şi capitala României în perioada 1916-1918.

Unul dintre cele mai semnificative momente istorice ale României este reprezentat de consfinţirea la Iaşi a ceea ce este cunoscut sub numele de "Mica Unire", în anul 1859.

Actualmente, municipiul Iaşi, cu o populaţie de peste 300 000 de locuitori, este un oraş cu o bogată tradiţie culturală. Iaşiul este poate cel mai important şi prestigios centru universitar din ţară, oraşul nostru găzduind de secole prima universitate din România. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, care este prima instituţie modernă de învăţământ superior din România, fiind fondată la data de 26 octombrie 1860.

Stimaţi colegi,

Ceea ce am relatat mai sus, reprezintă o mică parte din argumentele care trebuie să ne convingă pe toţi că Iaşiul merită pe deplin să fie nominalizat Capitală europeană a culturii în anul 2021.

Pe lângă pledoaria mea în favoarea Iaşiului, cum este şi firesc, pentru că este oraşul meu natal, pe care îl port în suflet mereu, vă relatez situaţia delicată în care se află astăzi Filarmonica "Moldova" din Iaşi, un simbol cultural al acestui oraş, dar şi un important atu pentru candidatura la acest înalt titlu european.

Din păcate, în ultima perioadă, orchestra Filarmonicii "Moldova" din Iaşi nu a mai putut susţine concerte, deoarece un tronson care aparţine acesteia riscă să se prăbuşească din cauza faptului că nu sunt fonduri pentru reabilitare. Clădirea Filarmonicii din Iaşi se degradează semnificativ de la zi la zi, deşi se află în proces de refacere de mai bine de 20 de ani.

Concertele simfonice se ţin acum fie în Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Mihai Eminescu" din Iaşi, fie în malluri sau alte spaţii închiriate. Publicul a văzut ultima oară o reprezentaţie în sala mare a filarmonicii în toamna lui 2012, iar instrumentiştii continuă să îşi facă repetiţiile în această clădire degradată, în lipsa altor spaţii.

Proiectul de consolidare a Filarmonicii a demarat în anul 2008, pe când actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, domnul Cristian Adomniţei, era ministru al educaţiei. Atunci, Guvernul a aprobat un buget de 17 milioane de lei, care urma să fie destinat unei lucrări asumate de Universitatea de Arte, prin Ministerul Educaţiei. Lucrarea trebuia să prevadă consolidarea şi reabilitarea tuturor tronsoanelor clădirii. Însă Guvernul a căzut, fondurile s-au reeşalonat, iar Universitatea a primit până în 2010 aproximativ 7,5 milioane de lei pentru a finaliza Casa Balş, în care şi-a mutat în anul 2011 sediul principal şi Rectoratul, în afară de finanţarea cu care a terminat, după încă doi ani, jumătate din corpul al treilea al clădirii, Universitatea ar mai avea nevoie de cel puţin 5,5 milioane de euro.

Pentru renovarea celeilalte jumătăţi din cel de-al treilea corp de clădire ar mai fi necesar cel puţin un milion de euro, iar pentru renovarea şi consolidarea celui de-al doilea corp de clădire, cu cele două săli de spectacole - Gavriil Musicescu şi Ion Baciu - ar mai fi nevoie de la bugetul de stat de aproximativ 4,5 milioane de euro.

Ordonatorul principal de credite al Filarmonicii este Consiliul Judeţean Iaşi. Conducerea acestei instituţii a promis că Filarmonica va deveni cel mai important obiectiv la care lucrările de refacere vor fi duse la bun sfârşit din fondurile bugetului local, după finalizarea lucrărilor la aeroportul din Iaşi.

Anul trecut, doamna prof. univ. dr. Atena Simionescu, rector al Universităţii de Arte "George Enescu" Iaşi, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, care au promis că vor găsi soluţii financiare pentru finalizarea lucrărilor de renovare, dar, din păcate, toţi cei interesaţi am constatat că în Legea bugetului de stat pentru anul 2015 Guvernul Ponta nu a alocat bani pentru acest obiectiv deosebit de important pentru Iaşi.

Fac apel la Guvernul României să aloce urgent sumele necesare finalizării lucrărilor de consolidare a clădirii Filarmonicii "Moldova" din Iaşi, instituţie culturală de o importanţă deosebită pentru viaţa culturală a comunităţii ieşene, dar şi pentru regiunea Moldova.

Pe de altă parte, finalizarea acestor lucrări înseamnă enorm pentru obţinerea titlului de Capitală europeană a culturii a oraşului Iaşi.

Procesul de candidatură a Iaşiului pentru titlul de Capitală europeană a culturii trebuie să reprezinte un catalizator...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat, vă rog să vă apropiaţi de final

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Termin.

...în ceea ce priveşte schimbarea majoră a oraşului, dar şi mai ales o implicare considerabil mai mare a tuturor decidenţilor politici în vederea soluţionării problemelor majore cu care se confruntă astăzi Iaşiul.

Stimaţi guvernanţi, nu daţi uitării "oraşul marilor iubiri"! Cu toţii îi datorăm respectul şi recunoaşterea noastră, pentru meritul istoric de a fi un important şi valoros pol de cultură al României!

Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Camelia Bogdănici.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Adăscăliţei.

Domnul Constantin Adăscăliţei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică poartă un titlu adecvat momentelor pe care le traversează zeci de mii de români, referitoare sau cu trimitere la criza francului elveţian.

Sigur, am ales să vorbesc despre acest subiect deoarece am crezut întotdeauna că Guvernul PSD trebuie să încurajeze în mod special tânăra familie din România.

În judeţul Iaşi, în special în municipiu, am întâlnit numeroase familii tinere care în 2007-2008 au crezut că-şi pot achiziţiona o locuinţă pe care să o plătească prin muncă cinstită într-un termen rezonabil de 20-25 de ani.

Ca om de afaceri care am creat de-a lungul timpului sute de locuri de muncă stabile, am constatat că faţă de 2007 salariile din mediul privat fie au stagnat, fie au crescut uşor, doar în ritmul salariului minim pe economie.

Disperare. Aşa s-ar putea caracteriza ceea ce trăiesc cei peste 150.000 de români cu credite în franci elveţieni, care alături de familiile lor stau cu ochii pe fluctuaţiile cursului valutar încă din 2009, an în care francul a început să se aprecieze în raport cu euro şi cu leul românesc. Astfel, dacă în august 2007, acesta valora doar 1,96 lei, în august 2012 s-a apropiat de 3,96, iar în ianuarie 2015 a atins maximul istoric de 4,58.

În ceea ce priveşte destinaţia creditării în franci elveţieni, o treime din debitori şi-au achiziţionat locuinţe - bineînţeles, principala ţintă a oricărei familii tinere -, circa 60% bunuri de larg consum, îndeosebi autoturisme, iar doar 10% au folosit banii în alte scopuri.

Luna trecută aceşti cetăţeni au reacţionat la auzul veştii cumplite că Banca Centrală Elveţiană a renunţat la raportul fix între franc şi euro, fapt ce l-a urcat pe acesta la cote nebănuite în momentul contractării creditelor.

În prezent, situaţia este următoarea: datornicii cu credit ipotecar în franci elveţieni au rata în multe cazuri mai mare decât veniturile ambilor salariaţi din familie, iar restanţele pe câte două, trei luni sunt la ordinea zilei. În ce priveşte pe cei care şi-au cumpărat autoturisme, vedem cum aceste bunuri şi-au diminuat treptat valoarea, în timp ce rata lunară a crescut mai mult decât dublu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, recomandă în această speţă o sumă de soluţii individuale mai degrabă decât una generală, iar cei care au înţeles greşit mesajul domniei sale îndeamnă la o intervenţie minimă a statului în această chestiune, folosind, de exemplu, argumentul: dacă azi îi ajutăm pe cei cu credite în franci şi mâine va creşte euro, ce facem atunci cu aceştia? Răspunsul meu ar fi următorul: dacă mâine euro s-ar aprecia la o valoare dublă, atunci statul ar trebui să intervină numaidecât. La fel şi în cazul creditelor în oricare dintre celelalte valute, fie ele sau nu exotice.

Ne doare aşadar să vedem că aceşti datornici sunt cetăţeni români, majoritatea tineri până la 40 de ani, care au ales să rămână în România să muncească şi să-şi întemeieze o familie. De prisos să mai spunem că fără un plan de acţiune proactiv, cu implicarea tuturor părţilor, această situaţie va escalada într-o criză socială care poate afecta pe orizontală poate aproape un milion de români. Dacă vom trata aceste cazuri drept clasice credite neperformante, oamenii îşi vor pierde casele, probabil şi locurile de muncă, şi unii vor alege veşnica soluţie de avarie, plecatul în străinătate.

Am analizat toate soluţiile care s-au vehiculat fie în străinătate, fie au fost propuse Executivului din ţara noastră.

Vecinii din Ungaria, de exemplu, au ales convertirea forţată a creditelor în forinţi, Croaţia şi Polonia, soluţii de care nu cred că suntem interesaţi, pentru că au introdus curs valutar fix timp de aproape un an, acoperit de Banca Naţională, pentru a da ocazia debitorilor să-şi refinanţeze creditele.

Personal susţin includerea în legislaţie a scutirilor temporare fie de la plata ratei sau cea a dobânzii, iar în cazul creditelor ipotecare, cred că nu ar fi greşit ca statul să vină el însuşi cu garanţii pentru aceşti oameni.

O chestiune care ar trebui să ne preocupe în perioada imediat următoare legată de acest subiect este, bineînţeles, finalizarea Legii insolvenţei persoanelor fizice.

Este important acest aspect, deoarece trebuie stabilit un prag maxim de îndatorare a persoanei şi o minimă protecţie care în cazul unei crize să-i rămână suficient familiei pentru traiul zilnic.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamne ajută!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Se pregăteşte doamna Aurelia Cristea.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Bună dimineaţa.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Imaginea şi percepţia parlamentarului trebuie schimbate".

Activitatea parlamentară este urmărită cu multă atenţie de opinia publică, care este interesată de cum şi cât se munceşte în Parlamentul României şi, bineînţeles, care sunt rezultatele muncii parlamentarilor reflectate în numărul şi calitatea proiectelor de lege adoptate.

Mă voi referi doar la un singur aspect din cele menţionate mai sus, şi anume la timpul acordat dezbaterilor în plenul Camerei Deputaţilor.

S-a comentat, se comentează mult între oamenii simpli, cei care au mers şi ne-au votat, precum şi în mass-media, pe seama programului de lucru pe care îl au parlamentarii la Bucureşti. Suntem acuzaţi de faptul că lucrările în plen se desfăşoară doar în două zile pe săptămână, luni şi marţi, iar multe din proiectele de lege zac la comisii prin sertare sau sunt trecute prin adoptare tacită la una sau alta din Camerele Parlamentului.

Conform unei analize realizate în 2014, Parlamentul României a lucrat în plen în 5 luni mai puţin decât salariatul obişnuit într-o lună, cu program de 8 ore. Pe de altă parte, doar 30% dintre legile adoptate au fost iniţiative parlamentare, restul iniţiativelor legislative au venit de la Guvern.

Ceea ce nu s-a precizat în analiza la care facem referire este că la cele două zile de plen se adaugă timpul petrecut în şedinţele din comisii, care au loc marţi şi miercuri, după plen, ceea ce face ca timpul acordat pentru dezbaterea proiectelor de lege să fie mult mai mare. Atunci când este necesar, şedinţele din comisii se desfăşoară dincolo de ora 20,00.

Pentru a îmbunătăţi activitatea din Parlamentul României, pentru a schimba percepţia în rândul electoratului despre activitatea Parlamentului în ochii opiniei publice, este necesar să modificăm programul de lucru al parlamentarilor.

Propunem ca ziua de luni să fie alocată lucrărilor din grupurile parlamentare, iar în plen să fie anunţat programul pentru săptămâna în curs, să se verifice existenţa rapoartelor de la comisie pentru proiectele de lege care urmează să fie adoptate în plen în săptămâna respectivă, evitând în acest fel situaţiile în care proiectele de lege sunt amânate pe acest motiv.

Tot luni să fie prezentate declaraţiile politice ale parlamentarilor, urmate de întrebări şi interpelări la adresa Guvernului.

Zilele de marţi şi miercuri să fie alocate dimineaţa pentru dezbateri la proiectele de lege în plen, iar după-amiaza să aibă loc dezbateri în cadrul comisiilor. Iar joi dimineaţă să fie dat votul final. După-amiază, parlamentarii să se deplaseze în teritoriu, pentru a desfăşura activităţi în colegii.

Sper ca Birourile permanente ale celor două Camere să ia în dezbatere schimbarea regulamentului celor două Camere şi să ţină cont de propunerile făcute de parlamentarii Partidului Naţional Liberal pentru a îmbunătăţi activitatea Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Deputat Grigore Crăciunescu, Colegiul nr.11, Iaşi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vestea bună este că decizia s-a luat ieri în Birourile permanente, deci...

Doamna Cristea. Se pregăteşte domnul deputat Oltean.

Doamna Aurelia Cristea:

Mulţumesc frumos.

Dragi colegi,

Azi am să depun două declaraţii politice. Cea dintâi este un apel la responsabilitate politică şi este în contextul celor expuse şi dezbătute şi ieri, cu privire la schimbarea regulamentului, la recredibilizarea statutului de parlamentar şi a instituţiei Parlamentului, iar cea de-a doua şi căreia am să-i şi dau citire se referă în schimb la o întrebare sub semnul căreia ar trebui să acţionăm în tot ceea ce înseamnă iniţiativă legislativă, decizii şi comportament.

Aşadar, întrebarea este "E bine pentru copiii noştri?".

Stimaţi colegi,

Acel crud şi trist "Adio, România!" este spus de tot mai mulţi tineri care pleacă la studii în străinătate sau pentru a-şi găsi un loc de muncă mai bine plătit. Este o dramă fără sfârşit a ultimilor 8 ani, de la aderarea României la Uniunea Europeană, care a generat exportul de tineri bine pregătiţi, în cele mai multe situaţii aceştia alegând să se stabilească în ţara adoptivă.

De aceea, stimaţi colegi, vă întreb astăzi dacă putem începe această sesiune parlamentară fără să nu ne gândim la copiii noştri, la bogăţia acestei ţări care ia tot mai des calea Occidentului, părăsind România. Oare menirea noastră de parlamentari nu este aceea de a avea grijă de toţii copiii României?

Fiecare iniţiativă legislativă, declaraţie şi comportament al nostru, fiecare vot dat, deciziile noastre, toate afectează şi influenţează prezentul şi viitorul tinerilor. Sunt sigură că niciunui părinte nu-i este uşor să-şi audă copilul spunând "Adio, România!"

Pentru mulţi tineri, România nu mai reprezintă o perspectivă educaţională şi nici de identificare a unui loc de muncă decent, neîncrederea generalizată a societăţii şi lipsa unei viziuni de integrare a tinerilor în societatea ultimilor 25 de ani împingându-i spre emigrare.

Din păcate nu ştim nici măcar să fim mentori pentru ei, nu avem răbdare să le acordăm o şansă, iar competenţa profesională nu a fost mereu un criteriu de promovare.

Tinerii trebuie să devină partenerii noştri, să creştem împreună, fiindcă prezentul şi viitorul sunt proiectate pentru noi toţi, să le oferim locuri de muncă şi expertiza noastră în toate domeniile de activitate. Tânăra generaţie trebuie implicată mai mult în viaţa comunităţii sale!

Doamnelor şi domnilor,

Aş mai dori ca în orice acţiune a noastră să ne privim permanent în oglinda copiilor, misiunea noastră fiind aceea de a le consolida viitorul. Trebuie să fim sinceri cu generaţia care vine după noi, să le asigurăm toate oportunităţile de dezvoltare profesională şi să prioritizăm problemele urgente ale acestor generaţii.

Orice acţiune a noastră trebuie să stea sub semnul acestei întrebări continue: "Oare e bine pentru copiii noştri?".

Pentru ca acel dureros "Adio, România!" să înceteze, trebuie de azi, să ne întoarcem integral cu faţa spre tineri!

Aurelia Cristea, deputat PSD de Cluj.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oltean.

Se pregăteşte doamna deputat Nichita Cristina.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Două declaraţii politice am pregătit pentru astăzi. Una o voi depune în scris şi se referă la un eveniment care a avut loc în ianuarie, şi pe care în fiecare an îl sărbătorim cu mare dragoste, se referă la "15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale", iar celei de-a doua declaraţii politice o să-i dau citire, ea se intitulează "Chetă internaţională pentru un guvern incompetent".

După alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut, domnul prim-ministru, Victor Ponta, declara în plenul Parlamentului că a plătit din plin preţul politic al situaţiei votului din diasporă.

Am presupus atunci că a şi înţeles că dreptul la vot şi dreptul la demnitate sunt drepturi fundamentale ale oamenilor, oriunde s-ar afla, şi nu pot fi puse în slujba intereselor electorale obscure ale unui partid, indiferent care ar fi acesta.

Regulile democraţiei nu se pot schimba în funcţie de interesul unui partid. Dacă până acum în perioada electorală primul-ministru susţinea că toţi cetăţenii din străinătate vor putea vota, estimând, pe baza cifrelor de la Ministerul de Externe, că va asigura dreptul la vot pentru 350.000 de români, minimalizându-le astfel importanţa şi forţa electorală prin enunţarea unui număr destul de mic de cetăţeni cu drept de vot, în urmă cu câteva zile, prim-ministrul, mânat de alte interese meschine, anunţa senin că numărul românilor care trăiesc şi muncesc în străinătate este de ordinul milioanelor. Pentru că prim-ministrul s-a gândit că milioane de români care trăiesc, muncesc şi plătesc taxe în afara ţării ar trebui să contribuie şi la sistemul social din România.

Guvernarea Partidului Social Democrat este oricum campioana taxelor şi impozitelor. Dar a merge atât de departe în afirmaţii, fără a ţine cont de tratate internaţionale, de legislaţie, de protecţia cetăţenilor, este un semnal mai mult decât îngrijorător pentru situaţia economică în care a ajuns România.

Dacă principalul reprezentant al partidului de guvernământ riscă să piardă şi ultima speranţă într-un eventual viitor vot din partea diasporei - pentru că din punct de vedere politic declaraţiile domnului prim-ministru au ca efect sigur compromiterea totală a relaţiei electorale dintre PSD şi diasporă -, înseamnă că situaţia economică a ţării este mult mai gravă decât ştim cu toţii şi probabil este într-o degradare alarmantă şi continuă.

3 milioane de români care muncesc în străinătate în viziunea premierului trebuie să cotizeze pentru şcoli, spitale, drumuri din România, pentru pensiile şi ajutoarele de şomaj din România. Are nevoie de 10 euro pe lună de la fiecare român din diasporă. Mă mir cum de s-a oprit doar la români şi nu s-a gândit să facă un fel de chetă internaţională la orice simpatizant al ţării noastre, de la jurnalişti străini, simpli cetăţeni şi până la Prinţul Charles al Marii Britanii, să poată dona nişte bani guvernului condus de Victor Ponta.

Soluţia creşterii numărului de contribuabili este o idee proastă şi disperată a unui premier total depăşit atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere economic.

Conform ultimelor date anunţate de Finanţe, pentru prima dată din anul 2009 au scăzut veniturile din TVA, Guvernul strângând cu 4 miliarde de lei mai puţin decât era prevăzut în bugetul pe anul 2014.

Lipsa unor soluţii economice reale nu poate însă justifica mâna ruşinos întinsă pentru pomană. Dacă eşti incapabil să conduci o ţară, să creezi locuri de muncă, să oferi condiţii de trai decente pentru oameni, astfel încât să nu fie nevoiţi să emigreze, soluţia nu este cerşetoria, ci demisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Doamna deputat Nichita Cristina. Se pregăteşte domnul Aurelian Mihai.

Doamna Cristina Nichita:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa.

Şi dacă e tot prima dată când mă adresez, vă doresc un an nou cu împliniri şi bucurii. Să avem o sesiune uşoară.

Declaraţia politică de astăzi mi-am intitulat-o "Scoală-te, tu, ca să mă aşez eu!".

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Salut reluarea lucrărilor Parlamentului şi sunt nerăbdătoare să ne aplecăm asupra pachetului de legi de mare interes public care se află în faţa noastră. Avem o agendă importantă, desprinsă din agenda cetăţeanului care are mari aşteptări de la noi.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Valeriu Zgonea, a expus limpede şi concis punctele esenţiale ale acestei sesiuni: adoptarea unei noi legi de finanţare a partidelor politice, a unei noi legislaţii electorale privind atât administraţia locală, cât şi Parlamentul şi Preşedintele Republicii, a unui Cod fiscal şi a Legii minelor şi redevenţelor. Ne aşteaptă, de asemenea, acel proiect esenţial pentru evoluţia democratică a statului nostru, proiectul de revizuire a Constituţiei.

Este imperios necesar să dezbatem şi modificarea regulamentelor celor două Camere şi adoptarea unui Cod de conduită a parlamentarilor, pentru că într-adevăr absenteismul, traseismul şi amânarea procesului legislativ sunt umbre pe care societatea românească se grăbeşte uneori să le facă să planeze asupra noastră.

Avem, dragi colegi, o obligaţie unică şi esenţială, aceea faţă de alegătorii noştri, cărora le-am promis că le vom reprezenta interesele şi dorinţa de a trăi mai bine. Putem să ne uităm în ochii lor numai când ne îndeplinim datoria, adică când legiferăm. Nu este posibil să mergi în teritoriu şi să le explici cu seninătate că te-ai răzgândit şi că i-ai răzgândit şi pe ei, aşa, la pachet, şi că de acum încolo te aliezi cu cei pe care i-ai combătut şi că votezi altfel decât te-au mandatat ei, alegătorii. Sau, desigur, poţi. Dar ce credibilitate mai ai?

Cred că avem mult de lucru în această sesiune. Şi îmi închipui că doamnele şi domnii colegi din opoziţie sunt interesaţi de punctele inconturnabile ale agendei parlamentare, deşi par mai curând cuprinşi de o irezistibilă dorinţă de a pune în practică vechea zicală "Scoală-te, tu, că mă aşez eu!".

Vă mulţumesc.

Cristina Nichita, deputat PSD Iaşi, Colegiul uninominal nr.9.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, doamna deputat.

Domnul deputat Aurelian Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa.

Declaraţia politică din această dimineaţă se numeşte "10 euro".

După cum ştim cu toţii, reacţia recentă a premierului ţării cu privire la participarea românilor din diaspora la contribuţiile asigurărilor sociale prin taxarea fiecărui roman cu o sumă de bani în plus reprezintă ultimul atac însumat la cele precedente adresate milioanelor de cetăţeni.

Nu a fost suficient mesajul transmis de alegători, nu a fost de ajuns faptul că diaspora şi românii de acasă au trimis în nefiinţă politică pe cel care obişnuia în ultima vreme să îşi serbeze ziua de naştere pe stadioane, beneficiind de manifestări faraonice, întrecând inclusiv cuplul dictatorial de tristă amintire, nu au fost de ajuns nici greul iernii şi greutatea vieţii cetăţenilor care ar trebui să trezească la realitate orice politician, însă cel care fără urme de remuşcări amintea până mai de curând că el a plătit politic încinge atmosfera friguroasă cu declaraţii menite a insulta obrazul celor care se chinuiesc departe de casă.

Calculul rece, obraznic şi total neinspirat, face ca valoarea individului să rămână la cifra de 10 euro, probabil nume cu care va rămâne in istorie dacă nefericita propunere va deveni şi aplicabilă. Majoritatea parlamentară o are, putere în Guvern are, ce-i mai lipseşte acestui "one-man show" din viaţa politică? Îi lipsesc câte 10 euro din partea celor cărora trebuia să le asigure condiţii dintre cele mai bune la ei în ţară. Atunci când ţări ca Italia şi Spania îţi salvează de la sărăcie câte un milion şi ceva de cetăţeni, atunci când alte state duc povara proastei guvernări a unui individ deconectat de la bunul-simţ, nu este de mirare că individului îi vin idei... proaste.

Cum poţi avea tupeul să ceri ceva unor oameni pe care aproape i-ai alungat din ţară, unor oameni siliţi de greutăţile vieţii să bată la porţi străine cerând îndurare, a unor femei care suportă greutatea muncii în casele de bătrâni din Europa, a unor angajaţi care încă se află în căutarea unui loc de muncă pentru a le asigura ziua de mâine copiilor, a unor cetăţeni cărora le-ai îngrădit dreptul la vot, cum poţi avea neobrăzarea să ceri, atunci când te prezinţi ţării ca una din cele 10 plăgi ale Egiptului biblic, lăsând viaţa oamenilor după o guvernare demnă de trecerea unei hoarde de lăcuste, ceva care nu eşti în stare să oferi niciodată?

Individul nu are bun-simţ faţă de românii aflaţi departe de casă, nu are pietate nici de propriii militanţi ai partidului, nu are milă pentru că ştie ce îl aşteaptă după noiembrie.

10 euro de fiecare pentru neperformanţă?

Tic-tac, tic-tac!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai este cineva, am uitat pe cineva?

Dacă nu, declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi consacrată declaraţiilor politice.

Urmează şedinţa... la 10...

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi le preşedintele de şedinţă.)

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Avem nevoie de legi bune!"

România are mare nevoie în continuare de legi foarte bune!

Este o afirmaţie care trebuie repetată cu tărie, ori de câte ori suntem în faţa unei noi modificări a componenţei executivului, pentru că, deseori, luaţi de valul schimbărilor de dragul schimbărilor, guvernanţii uită sau doar se fac că uită lucrul cel mai important: că nu măsurile populiste, ci doar cele necesare pot dezvolta România.

S-a vorbit de câteva ori în ultima vreme de suprataxarea marilor averi, dar nu s-a explicat deloc în ce ar consta utilitatea acestei măsuri sau cum s-ar putea efectiv aplica ea şi cui. Nu s-a vorbit nici măcar de faptul că există averi dobândite prin muncă şi averi dubioase care nu pot fi justificate.

Care dintre acestea ar trebui suprataxate? Cum taxezi o avere despre care doar bănuieşti că există? Ce se întâmplă cu cel care în acte trăieşte din ajutoare sociale, dar în bancă deţine, sub alte nume, zeci de milioane de euro? Cum deosebeşti antreprenorul de interlop, patronul de bişniţar, averea legală de averea ilicită, averea recunoscută de cea ascunsă?

Atâta vreme cât nu ai răspunsuri corecte la astfel de întrebări, o lege despre suprataxarea marilor averi poate face mai mult rău decât bine. O astfel de măsură poate avea efectul unui bumerang. Ea îi poate alunga din ţară pe oamenii de afaceri cinstiţi sau îi poate obliga să-şi ascundă averile.

Un patron corect şi bogat este oricum un mare contributor la bugetul de stat. De ce ar trebui suprataxat? Pentru că respectă regulile?

Nu ar fi mai util României un set de legi care să încurajeze oamenii de afaceri bogaţi să investească în sport, în cultură, în cercetare ori în asistenţă socială? Eu sunt convins că da!

Haideţi să facem din oamenii cu averi mari un motor al dezvoltării economice şi nu subiectele unor experimente care ne-ar putea conduce într-o fundătură!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Statistica izolării sau de ce are nevoie Iaşiul de infrastructură modernă"

O centralizare recentă efectuată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pe baza datelor privind societăţile cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social subscris, în ultimii 22 de ani, dezvăluie un aspect uluitor despre Iaşi - al doilea oraş al ţării în anul 1991.

Potrivit acestui clasament, între 1991 şi 2013 Iaşiul a atras doar 0,51% din totalul investiţiilor străine subscrise de firmele cu capital străin la nivel naţional. Aceasta înseamnă doar 528 milioane de euro în 22 de ani. Potrivit acestui indicator, judeţul meu se clasează pe locul 24 la nivel naţional, fiind depăşit de Bacău sau Suceava, judeţe tot din Regiunea de Nord-Est, cea mai săracă din România.

În intervalul amintit, pe întreg teritoriul naţional, au fost constituite aproape 193.000 de unităţi economice de către investitori de altă naţionalitate decât cea română. Dintre acestea, doar 1,53% dintre acestea au fost înregistrate în judeţul Iaşi, judeţul cu cea mai numeroasă populaţie din România.

Cum a fost posibil aşa ceva, mai ales că Iaşiul este unul dintre judeţele cu forţă de muncă ieftină dar foarte bine calificată, graţie marilor şcoli de la noi? De asemenea, nici poziţionarea strategică a Iaşiului, cel mai mare oraş de la graniţa de est a UE, nu este de neglijat.

Răspunsul este unul singur, domnilor guvernanţi, simplu şi dureros. Lipsa infrastructurii moderne este principala cauză a acestui veritabil dezastru economic. O ştim cu toţii. În pofida promisiunilor lansate de toate guvernele din ultimii mulţi ani, Iaşiul nu are autostradă, Iaşiul nu deţine niciun drum care să unească rapid Moldova de Ardeal. De aceea, de 22 de ani şi mai bine ne ocolesc investitorii.

Respectaţi-vă promisiunile făcute Iaşiului, domnilor, sau lăsaţi-vă de politică!

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Bugetul pe 2015, garanţia continuării creşterii economice a României"

Odată cu obţinerea postului de prim-ministru de către Victor Ponta, România a cunoscut o perioadă de creştere economică semnificativă comparabilă cu mandatele lui Adrian Năstase sau Călin Popescu-Tăriceanu. Practic, după cea mai abruptă prăbuşire economică de după 1989, societatea românească îşi revine, de o manieră sigură, pe drumul corect care va duce la prosperitate. Avansul economic de 0,7% din 2012, urmat de cei 3,5% din 2013 (cea mai mare creştere din UE), dar şi de plusul semnificativ (cifrat în jurul lui 3%) din 2014 arată, fără putinţă de tăgadă, că România merge în direcţia bună.

În această logică, bugetul propus de Guvernul Ponta pentru anul 2015 reprezintă o garanţie a continuării creşterii economice. În sprijinul acestei afirmaţii, mă bazez nu numai pe prognoza de +2,5% pentru anul viitor, ci şi pe felul în care este construit bugetul. Avem o alocare cu 15 miliarde de lei mai mare pentru investiţii, ajungându-se la o cotă de 6,3% din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii, unul dintre cele mai mari procente dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene. Proiecte majore, precum autostrăzile, extinderea sistemului de apă şi canal în zona rurală, drumurile de interes local, şcoli şi spitale, vor fi realizate în 2015.

Nu trebuie neglijat nici faptul că ne aşteptăm la încasări mai mari din fonduri europene. S-au reparat multe dintre greşelile guvernării Boc, când absorbţia nu trecea de 5% şi s-a ajuns la un nivel apropiat de 40% în 2014, pentru ca anul viitor să existe speranţa aproape a unei dublări a acestor fonduri. Mai mult, se vor aloca sume semnificativ mai mari pentru cofinanţarea acestor proiecte, ceea ce garantează că România va resimţi imediat efectele: atât prin îmbunătăţirea infrastructurii, cât mai ales pentru crearea de noi locuri de muncă.

Pentru că a venit vorba de locuri de muncă, nu pot să nu constat că bocitoarele de serviciu, care spuneau că reducerea contribuţiilor la asigurările sociale nu este sustenabilă, trebuie să-şi retracteze acum cuvintele pline de venin. Nu numai că micşorarea CAS cu 5 puncte procentuale este sustenabilă, dar ea este dublată şi de o altă măsură de relaxare fiscală: reducerea de la 1,5% la 1% a impozitului pe clădiri speciale. În plus, TVA-ul pentru turism scade de la 24% la 9%. Şi iată cum Guvernul Ponta răspunde aşteptărilor mediului de afaceri şi face din România un pol major de interes pentru investitorii străini.

Din punct de vedere social, anul 2015 se anunţă unul în care se continuă strategia de reducere a diferenţei dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci. Pe de o parte, 1,5 milioane de români angajaţi cu salariul minim se vor bucura de o creştere de peste 16%, de la 900 de lei la 1.050 de lei. Per total, trei ani de guvernare PSD - Ponta înseamnă o mărire cu 50% a salariului minim pe economie. Pe de altă parte, pensiile vor creşte cu 5%, mult peste nivelul inflaţiei - de altfel, cel mai mic după revoluţie. Asta ca să nu mai amintim de cele 284.000 de familii, în care se află peste jumătate de milion de copii, care beneficiază de o creştere cu 42 de lei a alocaţiei privind sprijinul familiei. Cabinetul Ponta reuşeşte astfel să împace ambele componente: şi cea de dezvoltare, dar şi cea de protecţie socială.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că avem în continuare un deficit bugetar foarte mic: de 1,83%, în condiţiile în care tratatul de guvernanţă fiscală prevedea un maxim de 3%. Dacă luăm în considerare că acum se plătesc drepturile salariale câştigate în instanţă de bugetari după tăierile ilegale operate de PDL, dar se şi rambursează sume importante împrumutate în timpul guvernării Boc, vedem că, de fapt, Guvernul se descurcă foarte bine cu ceea ce produce. De altfel, avem de-a face cu unul dintre cele mai conservatoare construcţii bugetare de când am devenit parlamentar, bazată pe un plus de 3,5% a încasărilor bugetare, asta în condiţiile în care, în 2014, plusul anual este de peste 6,5% în ce priveşte veniturile. Cu alte cuvinte, prognoza de creştere de 2,5% este moderată şi poate fi semnificativ îmbunătăţită, dacă lucrurile merg bine şi nu se declanşează o nouă recesiune la nivelul principalilor noştri parteneri, zona euro.

În concluzie, bugetul pe 2015 reprezintă dovada cea mai clară a depăşirii crizei economice şi un bun prilej de optimism pentru români. Viitorul economic al ţării arată bine şi există toate motivele să privim cu încredere spre ideea de prosperitate pentru toţi românii.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Priorităţile legislative pentru 2015"

Anul 2015 ne oferă posibilitatea de a ne afla la un nou început de drum. După alegerile prezidenţiale, lucrurile sunt destul de bine aşezate din punct de vedere politic, există o majoritate parlamentară consistentă şi bine articulată şi avem, în sfârşit, o colaborare instituţională foarte corectă între preşedinte şi premier. Sunt deci îndeplinite toate criteriile pentru ca Parlamentul să se poată ocupa de restanţele legislative ale ultimilor ani. Bătăliile politice şi starea de tensiune publică generată de Traian Băsescu, precum şi ruperea USL au făcut ca multe dintre angajamentele luate în 2013 să rămână în stand-by.

Prioritatea absolută pe care o văd ţine de modificarea legislaţiei electorale. Pe de o parte, este evident faptul că actualul legislativ este supradimensionat şi ineficient. Din această perspectivă, cred că se impune o reducere considerabilă a numărului de parlamentari, dar şi revenirea la un sistem de vot proporţional reprezentativ. În condiţiile deprofesionalizării foarte multor comisii din legislativ, dar şi în contextul anomaliilor generate de votul uninominal cerut şi impus de Traian Băsescu şi PDL, singura soluţie este revenirea la votul pe listă. Pe de altă parte, trebuie luată în calcul decizia Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţională Ordonanţa de urgenţă privind migraţia aleşilor locali. Legea de aprobare trebuie deci respinsă şi trebuie creat un cadru legislativ coerent pe acest palier. În niciun caz nu văd posibilă o modificare legislativă prin care aleşii locali care au schimbat formaţiunea politică în toamna anului 2014 să-şi piardă mandatul.

A doua prioritate pe care Parlamentul ar trebui să o aibă în vedere este modificarea cadrului legislativ, astfel încât să rezolvăm problema creditelor neperformante, care au ajuns la 6 miliarde de euro la sfârşitul lunii noiembrie 2014, mai mult de 4% din PIB. Cred că soluţia care se impune este deopotrivă adoptarea unei legi în sensul rescadenţării creditelor, aşa cum a fost măsura propusă de către Guvernul Ponta - vestita "electorată", care se dovedeşte acum a fi un sprijin real pentru cei aproape 180.000 de români care întâmpină dificultăţi în plata împrumuturilor bancare. De asemenea, trebuie să ducem la bun sfârşit Legea insolvenţei persoanelor fizice, cu menţiunea că trebuie să fim foarte atenţi să nu creăm dezechilibre majore la nivel social şi economic. Cred că un asemenea demers este absolut necesar din perspectiva reglementării raporturilor dintre debitorii persoane fizice şi creditori într-o economie. Asemenea reglementări există şi în ţările occidentale în care capitalismul funcţionează de sute de ani.

Ultimele decizii ale CCR cu privire la pachetul legislativ privind siguranţa naţională ne arată foarte clar că există deficienţe semnificative la nivelul construirii acestor legi. Ceea ce s-a întâmplat la Paris, dar şi evoluţiile geopolitice de la graniţa României, mai ales în contextul conflictului din Ucraina, ne obligă să tratăm acest subiect cu maximă atenţie. Este clar că avem nevoie de pachetul denumit de presă "Big Brother", dar, în egală măsură, cred că trebuie să fim foarte atenţi ca nu cumva să limităm drepturile fundamentale ale indivizilor. Cred că se poate găsi o cale de mijloc, astfel încât să putem garanta şi siguranţa cetăţenilor, dar şi drepturile care decurg dintr-o democraţie.

Nu în ultimul rând, acest an şi jumătate în care nu avem spectrul unei confruntări electorale, poate reprezenta perioada propice pentru modificarea actualei Constituţii, care şi-a dovedit în repetate rânduri limitele. E nevoie, pe de o parte, de foarte multe lămuriri şi clarificări, astfel încât CCR să nu mai fie un arbitru chemat să adauge la textul legii fundamentale. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere dezideratul asumat de întreaga clasă politică al reorganizării administrativ-teritoriale, care nu se poate face fără modificarea Constituţiei.

Iată, deci, că există o şansă reală ca Parlamentul să se poată transforma din nou în actorul instituţional cel mai important din România. Putem răspunde dacă acţionăm mai puţin politicianist şi mai mult în interesul legitim al oamenilor, aşteptărilor românilor care au votat în 16 noiembrie 2014. Avem de lucru!

Domnul Dorel Covaci:

"Radiografia post alegeri prezidenţiale"

Deşi rezultatul final al alegerilor prezidenţiale demonstrează că stânga din România are nevoie de reformare, nu trebuie să ne însuşim ideea că aceasta ar fi într-o criză de proporţii, aşa cum se speculează în unele medii. Totuşi, atât în PSD, cât şi în coaliţia de la guvernare mai sunt decizii de adoptat, se impune o reanalizare a strategiei, a principiilor, a proiectelor, o reformare a structurilor, renunţarea la autosuficienţă. Acum că s-au finalizat alegerile şi că România şi-a ales preşedintele, cel mai important este pentru noi să asigurăm o guvernare bună şi eficientă şi să dovedim că afirmaţiile care s-au făcut în campanie de către candidatul dreptei şi susţinătorii Domniei Sale nu au fost decât nişte minciuni grosolane folosite în scop manipulativ.

În acest context, se impune să destrămăm un mit, acela al aşa-zisei campanii murdare făcute de candidatul PSD, Victor Ponta. Victor Ponta s-a definit, prin faptele sale, drept un candidat pozitiv, care nu a mai vrut să lupte cu cineva, ci a dorit să fie votat pentru ce a făcut el însuşi. Cred că ar fi fost un preşedinte de tip consensual, care ar fi căutat să genereze progresul ţării, în baza unui consens naţional, pe domeniile de interes public.

Într-un fel a reuşit, drept dovadă fiind numărul impresionant de voturi obţinut în primul tur. Ideea de campanie negativă a fost mai degrabă o construcţie a adversarilor decât o realitate. Nu se poate vorbi de invenţii sau minciuni folosite în campanie de Victor Ponta împotriva adversarului său. Chiar şi aşa-zisele atacuri iniţiate de voci ale susţinătorilor din partid nu au fost decât preluarea unor informaţii din presă. În cealaltă tabără, dimpotrivă, am asistat la o tiradă de acuzaţii mincinoase: renunţarea la cota unică, mărirea taxelor şi impozitelor, desfiinţarea DNA, blocarea plăţii pensiilor, eticheta de promotor al comunismului, omorârea unui procuror, împingerea României spre Rusia etc. În dinamismul şi frenezia campaniei, aceste aspecte au trecut neobservate, dar, la o analiză atentă, raţională şi obiectivă, ele nu pot fi omise.

Alegerile din 2 şi 16 noiembrie au arătat clar că prevederile actuale din Legea nr.370/2004 care reglementează organizarea votului în ţară şi străinătate sunt depăşite de realităţile demografice şi libertatea de circulaţie în spaţiul UE. În 2009, la ultimul scrutin prezidenţial, în străinătate au fost organizate 294 de secţii de votare şi s-au prezentat 147.000 de români. În 2014, la aceleaşi 294 de secţii de votare au votat în primul tur 161.000 de cetăţeni, iar în turul doi 378.811. Acest fapt a fost posibil, în baza prevederilor legale, prin aplicarea măsurilor de mărire la maxim a numărului de cabine şi ştampile, declaraţia pe proprie răspundere care a putut fi descărcată de pe Internet şi completată în avans, dublarea personalului care să asigure buna desfăşurare a votului şi asigurarea de către MAE a personalului pentru misiuni în afara secţiilor de votare. Cu toate acestea, au existat în ambele tururi cetăţeni români care au aşteptat foarte mult sau care nu au putut vota, fapt de neacceptat.

Cei responsabili şi-au asumat greşeala, şi-au exprimat regretul şi au plătit preţul politic dur, deşi soluţii de moment nu ar fi putut fi găsite. Din cele 294 secţii de vot, în 280 dintre ele votul s-a desfăşurat fără probleme, unele fiind chiar fără votanţi. În schimb, în 14 sau 15 secţii s-au prezentat mai multe persoane decât capacitatea acelor secţii. În aceste condiţii, cred că se impune reanalizarea situaţiei în detaliu a numărului de români care se află permanent sau temporar în afara graniţelor şi asigurarea, cu anticipaţie, a condiţiilor necesare bunei desfăşurări în viitor a unui astfel de eveniment. Potrivit evidenţelor misiunilor diplomatice şi consulare, în străinătate figurează doar 550.000 de cetăţeni români care au declarat că au domiciliul în străinătate. În realitate, surse neoficiale fac referire la un număr real de 3,5-3,8 milioane de români.

Soluţia logică pare a fi schimbarea legislaţiei, crearea unui cadru modern de participare la vot, care să permită un alt tip de vot, prin corespondenţă sau electronic, cu toate elementele de asigurare a securizării votului şi înfiinţarea unei instituţii apolitice cu atribuţii de organizare.

Cu certitudine, aşa cum în 2012 a fost un vot clar pentru USL să ajungă la guvernare, aşa şi pe 16 noiembrie a fost un vot clar pentru domnul Iohannis să ajungă preşedinte. Pe mai departe, România are nevoie de un preşedinte, de un guvern şi un parlament care să colaboreze în cei mai buni termeni, lăsând la o parte coloratura politică. România are nevoie de soluţii reale, şi nu de bătălii politice.

Sperăm ca noul preşedinte să fie alături de popor, să facă lucruri bune, cu dragoste faţă de oameni şi frică de Dumnezeu! Mulţumesc tuturor celor care au participat la vot şi îmi doresc ca alegerea lor să fie un pas înainte pentru binele ţării şi al fiecărei comunităţi în parte!

Domnul Dorel Covaci:

"Votul de încredere pentru Cabinetul Ponta IV"

Noua formulă guvernamentală condusă de premierul Victor Ponta a primit votul de încredere al Parlamentului, cu o majoritate extrem de clară şi stabilă: 377 de voturi pentru, 134 împotrivă şi 12 anulate.

Executivul a propus o agendă de acţiuni şi priorităţi pentru 2015-2016, în baza programului USL prezentat în 2012 şi votat de Camerele reunite. Noua echipă guvernamentală are o misiune simplificată, deoarece anul 2015 este un an fără presiune electorală, iar reformele întârziate sau cele mai radicale pot fi luate mai uşor.

Noul Guvern va implementa deciziile luate la nivel parlamentar, legate de interesele românilor din afara graniţelor: sistemul de vot şi eventuala reformare a serviciilor consulare.

Guvernul va propune măsuri referitoare la mediu, păduri, ape, iar Parlamentului, independent de propunerile Guvernului, îi revine sarcina să stabilească pe termen lung sistemul de redevenţe din sectorul energetic şi tipurile de exploatări care se pot face sau nu în România, aici incluzându-se gazele de şist, cele aurifere etc. Pe lista de priorităţi a noului guvern se află asigurarea independenţei energetice şi competitivitatea ţării în raport cu alte state.

Potrivit informaţiilor Executivului, taxa pe valoarea adăugată va fi redusă şi la alte produse alimentare, cel târziu din ianuarie 2016, asociat cu o creştere a subvenţiilor pentru suprafeţele agricole. După 20 de ani în care balanţa comercială a produselor agroalimentare a fost negativă, ceea ce înseamnă că am importat mai mult decât am exportat, este primul an în care suntem din nou pe plus, prin creşterea producţiei şi promovarea intensivă. Avem speranţa ca acest trend crescător să se păstreze, prin acţiunea concertată a unor măsuri eficiente implementate de noul guvern.

Până la sfârşitul lui 2015, TVA nu poate fi redus pentru toată categoria produselor agroalimentare, ci doar pentru fiecare aliment în parte, atâta timp cât acesta poate fi integrat ca submăsură în cadrul celor două cote reduse de TVA deja existente, de 5%, respectiv 9%. În această direcţie, s-a făcut un pas important cu pâinea, urmează produsele bio şi se analizează şi pentru alte categorii.

Alte priorităţi pe agenda Guvernului Ponta vor fi, pe lângă cele de guvernare (asigurarea creşterii economice, relaxarea fiscală etc.) şi cele de reformă politică: schimbarea structurii administrativ-teritoriale, a sistemului electoral, modificarea Constituţiei.

Mulţumesc tuturor acelora dintre dumneavoastră care aţi acordat votul de încredere pentru noul Cabinet Ponta, dar mai ales pentru continuarea Programului USL din 2012, asumat de noul Guvern. Îi felicit şi le doresc mult succes membrilor Executivului şi sper într-o bună colaborare între Parlamentul României, Guvern şi preşedintele ţării! Este momentul ca acest început de drum să fie marcat de o schimbare de atitudine, să păşim într-o altă direcţie a cooperării interinstituţionale: cea a dialogului, a eficienţei, a respectului, a sprijinului reciproc.

Domnul Dorel Covaci:

"Un sfert de veac de libertate"

În urmă cu 25 de ani se aprindea la Timişoara flacăra revoluţiei anticomuniste. A început în 15 decembrie, a continuat în 16 şi 17 decembrie, când au căzut primii martiri. În 18 decembrie, în faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara, au fost ucişi mai mulţi tineri care cântau colinde şi strigau lozinci anticomuniste. În acea zi a urcat la ceruri şi Sorin Leia, tânărul erou născut în comuna Tomeşti, din apropierea oraşului Făget. Chiar dacă ucigaşul său a fost identificat ulterior, în persoana unui maior de miliţie, şi arestat, a fost în cele din urmă eliberat din lipsă de probe.

Din 16 şi până în 21, 22 decembrie, când Revoluţia s-a întins în toată ţara, acest oraş a ţinut piept singur forţei ofensive a regimului comunist. Sute de oameni au ieşit pe stradă şi au avut curajul de a striga lozinci antidictatoriale şi anticomuniste. Mulţi dintre ei au căzut răpuşi de gloanţe, dar şi mai mulţi au reuşit să sfărâme jugul opresiv. 119 morţi, 392 de răniţi şi 850 de arestaţi, acesta este bilanţul tragic al victimelor de la Timişoara. Lupta a fost nedreaptă, inegală, între oameni simpli, înarmaţi doar cu mult curaj şi dorinţă de libertate, şi forţele echipate şi antrenate ale Securităţii, Miliţiei, Armatei, activiştilor fanatici.

La 20 decembrie 1989, Timişoara a devenit primul oraş liber al unei Românii îngenuncheate de comunism. "În 20 decembrie 1989, Timişoara a intrat definitiv în stăpânirea populaţiei, transformându-se într-un oraş liber, în marea închisoare care devenise, în acele zile, România", este precizat în preambulul Proclamaţiei de la Timişoara, din martie 1990. În aceeaşi zi, oraşul Lugoj din judeţul Timiş s-a ridicat împotriva comunismului.

Curajul, eroismul, jertfa, dragostea de ţară şi libertate a timişorenilor au constituit exemplu şi impuls pentru ceilalţi români, care au îndrăznit să spună, la rândul lor, "Până aici!" dictaturii şi opresiunii.

Regimul comunist a căzut în 22 decembrie, la ora amiezii, odată cu fuga soţilor Ceauşescu din Bucureşti. Ziua de 22 decembrie a fost declarată Ziua Victoriei Revoluţiei Române.

La Timişoara şi în toată ţara s-a luptat şi s-a murit pentru libertate, democraţie, unitate socială, o viaţă şi un viitor mai bun. În decembrie 1989, la Timişoara s-a scris o nouă pagină de istorie a ţării noastre, cu credinţa că trebuie să fie readus darul libertăţii, lumina speranţei şi adevărului generaţiilor de azi şi de mâine.

La 25 de ani de la căderea regimului comunist, oare idealurile, crezul şi dorinţele arzătoare ale celor care şi-au pus jertfa pe altarul patriei au putut fi împlinite, aşa cum s-ar fi cuvenit? Trăim într-o ţară superbă, pe care am putea să o facem minunată. Numai că o ţară devine minunată nu prin simpla evocare a unor amintiri despre un trecut strălucitor sau prin visuri şi speranţe măreţe, ci prin încercarea concretă a fiecăruia dintre noi de a face să fie cât mai bine, de la o zi la alta.

Avem această datorie faţă de acei tineri care au avut curajul şi demnitatea de a sta drepţi, cu fruntea sus, în faţa morţii, purtând în sufletul pur idealul întregii noastre istorii. În decembrie, este timpul să ne plecăm capul şi să ne gândim măcar o clipă la cei care nu mai sunt. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe martirii libertăţii!

Domnul Constantin Mazilu:

"Tăierea integrală a pădurilor - o crimă împotriva tuturor românilor"

România a tăiat anul trecut 13 hectare de pădure pe oră. Oricum ar suna, să ştiţi că nu este nimic altceva decât crudul adevăr, adevăr consemnat chiar de Curtea de Conturi, într-unul din rapoartele sale. După părerea mea, situaţia aceasta este mai mult decât critică pentru o ţară ca România, care a rămas doar cu 27 % din teritoriu împădurit. Prin comparaţie, 47 % din suprafaţa Austriei este acoperită de păduri, respectiv 3,96 milioane de hectare. Şi vecinii noştri bulgari stau ceva mai bine decât noi şi la acest capitol. Dacă în România se taie pădurile după bunul plac al tuturor celor care îşi permit să sfideze cu consecvenţă legile în vigoare, săvârşind acest tip de abuz, în Austria suprafeţele împădurite au crescut în mod constant în ultimele decenii cu aproximativ 5.100 ha/an. Cu alte cuvinte, aproape toate pădurile austriece sunt clasate ca seminaturale, o mare parte din ele fiind catalogate drept virgine. La austrieci, jumătate dintre tăierile definitive sunt tăieri de regenerare, de ameliorare a fondului îmbătrânit şi de tăieri de mică întindere. Austria a reglementat să se taie doar jumătate din creşterea anuală netă a pădurilor lor. În plus, aceştia obţin la export 10,71 miliarde de euro pe cherestea şi 1,21 miliarde de euro din hârtia provenită din valorificarea lemnului brut.

Conform ultimului audit al Curţii de Conturi, la noi au fost valorificaţi ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn de pe 366.000 de hectare, în perioada cuprinsă între 1990-2012. Aşadar, la un calcul simplu, din exploatarea abuzivă a fondului forestier rezultă un venit de peste 5 miliarde de euro, luând în considerare cel mai mic preţ pentru un metru cub de lemn de foc, respectiv 70 de euro.

La fel de îngrijorător este şi faptul că pădurile din Europa sunt în pericol, după cum arată un raport al Comisiei Europene, care avertizează că dezastrele naturale precum furtunile, incendiile de vegetaţie şi secetele vor deveni din ce în ce mai des întâlnite. Aşadar, schimbările climatice pun şi ele în pericol pădurile din Europa. Suprafeţele de păduri se vor reduce drastic, iar unele specii de copaci vor dispărea complet în unele zone din Europa. Cu alte cuvinte, nu doar omul va distruge pădurea, ci şi furia naturii se va accentua, pe viitor, din cauza poluării accelerate.

Consider că este de datoria noastră să protejăm ce a mai rămas din aurul verde al României. Nu ne onorează deloc faptul că până şi Prinţul Charles se arată îngrijorat de situaţia fondului forestier din România. Ar trebui să luăm atitudine şi pentru că Alteţa Sa ne-a mustrat pentru că nu ne protejăm pădurile. Faptul că toţi miniştrii Mediului recunosc că rata tăierilor ilegale din păduri este de două ori mai mare decât cea a împăduririlor sau a regenerărilor naturale nu ajută fondul silvic cu nimic. Tot fără niciun rezultat rămân şi situaţiile în care s-a dovedit că pădurarii au fost complici cu hoţii de lemne. Pentru că au fost prinşi în flagrant delict sau au fost descoperiţi de poliţie în urma unor anchete, pentru această complicitate nu li s-au întocmit dosare penale, ci doar li s-a aplicat o penalizare de 10-15% din salariu primit de la stat, tocmai ca să protejeze pădurea.

Am primit multe sesizări la cabinetul parlamentar pe această problematică spinoasă şi sunt sigur că şi la Ministerul Mediului ajung numeroase plângeri cu privire la furturile de lemn din păduri.

Orice lege sau prevedere care îndeamnă sau lasă portiţe care permit exploatările masive ale fondurilor forestiere trebuie respinse sau corijate. În opinia mea, avem nevoie de îmbunătăţirea cadrului legislativ care să stopeze furtul de lemn, exploatările abuzive de către diverşi proprietari, precum şi încurajarea reîmpăduririlor. Cred că în această direcţie trebuie să ne concentrăm toate eforturile, indiferent de coloratura noastră politică. Inspectoratele silvice nu pot să înăsprească pedepsele pentru că nu există temei legal suficient de bine fundamentat, astfel încât să se poată lua măsurile care se impun pentru curăţarea acestui sistem.

Este absolut necesară aprobarea legii de modificare a Codului silvic, pentru că, odată cu această modificare, toate infracţiunile silvice vor fi tratate conform Codului penal, ca orice altă infracţiune.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Biserica trasează direcţii bune în viaţa copiilor noştri"

Din ce în ce mai des este blamată, global, Biserica, fie ea ortodoxă sau catolică, pentru unele derapaje comportamentale şi particulare ale unor preoţi. De multe ori, aceste fapte negative îi ţin la distanţă pe mulţi dintre români, precum şi pe copiii acestora, nu doar de divinitate, ci şi de rolul pe care Biserica îl poate juca în viaţa unora dintre noi.

Din păcate, s-a ajuns aici şi din cauza goanei după senzaţional sau de faimă a mijloacelor media. Nu ţin să mă erijez în postura de avocat al nimănui, însă permiteţi-mi să mă refer în această declaraţie la funcţia educativă exercitată de preoţi, de care se bucură o mare parte dintre minori. Cu toţii avem cunoştinţă de problemele, provocările şi neajunsurile din domeniul educaţiei din ţara noastră, mai ales că acestea se răsfrâng asupra copiilor noştri. Copiii României nu sunt doar cei din familia mea sau din familiile dumneavoastră sau cei pe care îi vedem prin mall-uri, cinematografe, cafenele sau pe la restaurante. Majoritatea copiilor din România sunt cei de la sate, ale căror familii au mari probleme să le asigure hrana, îmbrăcămintea şi rechizitele. Din nefericire, o mare parte dintre aceşti copii ajung să muncească în gospodăriile familiei, cot la cot cu părinţii şi bunicii lor, pentru a-şi asigura traiul. Aşadar, pentru nevoile spirituale şi chiar pentru o educaţie temeinică şi sănătoasă nu prea mai este timp, având în vedere că părinţii sunt solicitaţi mai mereu de diverse treburi pecuniare. O altă mare parte dintre aceşti copii au o situaţie şi mai grea. Au rămas acasă doar cu bunicii sau cu diverse alte rude, şi asta pentru că părinţii lor au fost nevoiţi să plece la muncă în străinătate.

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Protecţia Copilului, anul trecut numărul minorilor ai căror părinţi lucrau peste hotare atinsese cifra de 83.000 de persoane.

Din nefericire, trebuie să subliniez şi existenţa acelei categorii pe care eu o consider de departe cea mai obijduită, respectiv cea a minorilor aflaţi în afara sistemului de învăţământ, adică acei copii care fie nu au fost niciodată înscrişi la grădiniţă sau la şcoală, fie sunt cei care şi-au abandonat studiile. Conform celui mai recent studiu UNICEF, realizat chiar anul trecut în colaborare cu Ministerul Educaţiei, rata abandonului şcolar în România este de peste 17%. Pe lângă această cifră alarmantă, trebuie să ţinem cont şi de faptul că numărul acestor copii este în creştere.

Din câte ştiu eu, copiii sunt viitorul nostru, copiii sunt şansa noastră la o ţară mai bună, copiii sunt reprezentanţii unei viitoare societăţi de seamă. Dar cum facem să obţinem din copiii noştri nişte oameni de bine, demni de laudă, care să ne facă cinste? Dar mai ales cum îi facem să-şi dorească o viaţă mai bună, dar concomitent şi demnă? Cum îi facem să-şi dorească să devină "cineva"? Cum îi facem să înţeleagă că reuşita lor în viaţă înseamnă de fapt reuşita unui popor întreg?!

Personal consider că toţi copiii au nevoie de sprijinul spiritual al preoţilor din parohiile de care aparţin. Deloc în mod deosebit, o parte dintre aceşti minori beneficiază şi de ajutorul material al unor biserici. Există mai multe parohii, la nivel naţional, atât catolice cât şi ortodoxe, care le asigură copiilor programe de recreere, dar şi de dezvoltare personală, ori de meditaţii gratuite la mai multe materii, o reală reuşită pe care ţin să o salut de la această tribună a Parlamentului.

Entuziasmul cu care majoritatea românilor iau parte nu doar la slujbe, ci şi la activităţile organizate de biserici, demonstrează necesitatea sprijinului pe care şi noi, ca politicieni, trebuie să-l oferim pentru aceste demersuri lăudabile. Îmi exprim speranţa ca cei care nu sunt de acord cu oferirea de către Biserică a acestor forme de ajutor pentru copiii singuri, abuzaţi, săraci, orfani, cu dizabilităţi, să nu mai iasă să blameze asemenea fapte bune în spaţiul public şi nici să nu blocheze gesturile de caritate.

Îmi afirm aici, în faţa dumneavoastră, disponibilitatea de a pleda această cauză ori de câte ori există cele mai mici speranţe de reuşită în această direcţie bună deschisă de Biserică, precum şi de a susţine orice iniţiativă legislativă care să maximizeze realizarea acestor forme de caritate atât de necesare societăţii româneşti a acestor ani.

Doamna Raluca Turcan:

"Bugetul Victor Ponta-PSD sărăceşte Sibiul!"

În condiţii de clamată creştere economică a Guvernului PSD, Sibiul pierde bani pentru comunitate.

Motivele sunt:

• buget naţional pe 2015 comunist;
• o hotărâre de guvern făcută pe genunchi;
• un preşedinte de Consiliu Judeţean Sibiu care nu a fost vocal pentru judeţul lui.

Dintr-un judeţ care este în primele 7 judeţe ca şi contribuţie la bugetul de stat, pe locul 5 ca şi colectare, Sibiul este lăsat pe ultimele locuri la alocări de fonduri de la bugetul de stat.

Bătaia de joc a lui Victor Ponta la adresa comunităţii locale sibiene este revoltătoare. Prin tăierea bugetelor administraţiilor, primarii, atât cei din opoziţie, cât şi cei din PSD, se află în imposibilitatea de a-şi gestiona activitatea curentă, de a-şi duce la bun sfârşit proiectele, de a accesa fonduri europene.

Zeci de localităţi din Sibiu au primit alocări financiare net inferioare faţă de cele de anul trecut. Pentru a arăta gravitatea situaţiei, spre exemplu, o comună precum Cristian cu 4500 locuitori a primit zero lei din sumele alocate din cotele defalcate de la bugetul de stat, în timp ce Mihăileni, cu o populaţie de un sfert din populaţia comunei Cristian a primit 1,2 mil de lei, cei mai mulţi bani din judeţul Sibiu, comparativ cu celelalte comune.

Astfel, primarii care s-au străduit să aibă venituri proprii, care au urmărit să aducă bani în comună, nu au primit nimic, au fost marginalizaţi. Seriozitatea, interesul faţă de comunitate sunt nesemnificative pentru guvernul PSD.

Autorităţile locale păgubite nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare (între acestea fiind incluse şi cheltuieli aferente şcolilor şi grădiniţelor, plata salariilor) şi cu atât mai mult sunt blocate investiţiile, cofinanţările pentru proiectele pe fonduri europene. Dezvoltarea acestor comunităţi devine astfel imposibilă.

Asistăm la un blocaj fără precedent, la care s-a ajuns din cauza unui algoritm făcut pe genunchi şi care nu răspunde nevoilor comunităţilor locale. Nevoile unei comune mari sau ale unui oraş sunt diferite de cele ale comunităţilor mici. Este greşită o egalizare a veniturilor între unităţile administrativ teritoriale printr-un sistem care face abstracţie de numărul locuitorilor şi suprafaţa localităţilor.

PNL Sibiu solicită premierului Ponta şi ministrului dezvoltării regionale, Liviu Dragnea, să-şi asume eşecul acestei desconsiderări faţă de munca şi interesul public.

PNL Sibiu solicită demisia lui Victor Ponta şi a lui Liviu Dragnea.

De asemenea, înainte de demisie, le solicităm echilibrarea bugetelor locale din UAT Sibiu prejudiciate, pe bază de criterii transparente şi stimulative.

Doamna Raluca Turcan:

"Victor Ciorbea trebuie să-şi dea demisia după publicarea Raportului MCV"

Raportul MCV critică modul în care avocatul poporului a înţeles să-şi facă datoria. Victor Ciorbea a fost în ultimii doi ani doar un instrument al premierului Victor Ponta în promovarea ordonanţelor de urgenţă abuzive. Prin lipsa sa de activitate, prin tergiversarea termenelor, prin lipsa dialogului cu partenerii sociali şi cu instituţiile statului, dar şi prin refuzul de a contesta la Curtea Constituţională unele ordonanţe date cu dedicaţie de către Cabinetul Ponta, Victor Ciorbea nu a făcut decât să aducă un prejudiciu major de imagine României.

În calitate de deputat în Comisia pentru învăţământ ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor am contestat două astfel de ordonanţe care au măcelărit Legea educaţiei naţionale, au produs discriminări între categorii de profesori, au încălcat vădit prevederi constituţionale şi alte legi ale ţării. Victor Ciorbea nu a făcut nimic pentru a îndrepta abuzurile făcute de Guvernul Ponta.

Un fals avocat al poporului nu mai are ce căuta în funcţie. Partizanatul politic al domnului Victor Ciorbea vulnerabilizează România, slăbeşte procesul democratic, ceea ce conduce la prelungirea monitorizării României pe justiţie prin MCV. În această situaţie, actualul avocat al poporului trebuie să-şi înainteze de urgenţă demisia.

Doamna Raluca Turcan:

"Ministerul Educaţiei este din nou în afara legii. PNL cere ministrului Cîmpeanu să respecte legea şi să aprobe curricula pentru clasele a V-a şi a IX-a!"

Noua generaţie de gimnaziu şi de liceu este în pericol să fie condamnată la mediocritate. Dacă nu se aprobă noua programă şcolară, copiii de gimnaziu şi de liceu vor continua să înveţe într-o Românie departe de standardele europene de performanţă, departe de cerinţele pieţei muncii. Cele mai importante evaluări din preuniversitar, de clasa a VIII-a şi a XII-a pot fi compromise de ineficienţa guvernanţilor.

Conform Legii educaţiei naţionale (LEN), în luna septembrie clasele a V-a şi a IX-a trebuie să înveţe după o nouă programă şcolară. Până în acest moment, ministerul nu a aprobat această programă. Tot conform LEN, examenul de evaluare pentru clasele a VIII-a şi a XII-a, pentru generaţiile care încep anul şcolar în septembrie 2015, va conţine şi probe transdisciplinare. În acelaşi timp, matematica va fi scoasă dintre materiile obligatorii, aceasta susţinându-se doar la profilul real.

În acest context, al unei legi în vigoare, cunoscute şi asumate, atrag atenţia asupra următoarelor probleme:

1. Ministerul Educaţiei nu a aprobat noile programe şcolare pentru clasele a V-a şi a IX-a.
2. Nu au fost formate cadrele didactice pentru a putea preda transdisciplinar, începând cu septembrie 2015.
3. Ministerul nu va avea suficient timp la dispoziţie pentru a organiza licitaţiile pentru noile manuale, iar criza abecedarelor se va repeta la gimnaziu şi la liceu.
4. Ministerul nu a alocat bani pentru noile manuale.
5. Elevii, părinţii şi profesorii sunt dezinformaţi, ignoraţi şi trataţi cu dispreţ de către MEN.

Solicit de urgenţă ministrului Sorin Cîmpeanu să respecte LEN, să asigure condiţiile pentru un învăţământ performant şi european, să nu mai proroge termenele din lege din cauza ineficienţei şi dezinteresului faţă de viitorul copiilor.

PNL cere aplicarea Legii Educaţiei Naţionale, garantarea şanselor elevilor la dezvoltare prin educaţie. Acest lucru se poate obţine prin viziune, termene şi calendare respectate. Bunul mers al şcolii nu este opţional, nu trebuie perturbat de schimbările şi interesele politice de la vârful ministerului.

PNL cere Ministerului Educaţiei implicare în problemele şcolii şi o mai bună comunicare cu părinţii şi elevii.

Doamna Raluca Turcan:

"Primarii care au plecat de la un partid la altul trebuie să-şi piardă mandatul. Victor Ponta trebuie să plece din fruntea Guvernului"

CCR, în motivarea privind contestaţia pe Ordonanţa cu privire la migraţia aleşilor, a confirmat ce era evident: Guvernul Ponta a încălcat statul de drept prin OUG nr.55/2014. Nu poţi suspenda o lege pentru o perioadă scurtă de timp, doar pentru a forma o majoritate politică pe plan local!

După ce PNL a contestat această ordonanţă la CCR, Curtea ne-a dat dreptate. Migraţia politică nu este un motiv care poate argumenta urgenţa adoptării unui act normativ.

Guvernul Ponta a pus la cale o fraudă constituţională atunci când a ales să permită migraţia aleşilor locali către partidele din arcul guvernamental. Practic, Ponta decidea majorităţi locale de la biroul din Calea Victoriei, fără a ţine cont de ce au votat cetăţenii la alegerile locale. Cu toate acestea, electoratul l-a taxat la alegerile prezidenţiale. Acum a primit o lovitură şi de la judecătorii CCR.

Decizia CCR reprezintă semnalul clar că Victor Ponta trebuie să plece din fruntea Guvernului României. Un premier care face o regulă din a guverna prin încălcarea Constituţiei este toxic democraţiei româneşti şi trebuie urgent înlăturat.

Ca urmare a declarării neconstituţionalităţii, Curtea Constituţională obligă Parlamentul să adopte o lege de respingere a OUG nr.55/2014 pentru a reglementa situaţia efectelor juridice produse de aceasta.

Partidul Naţional Liberal cere ca toţi cei care intră sub incidenţa acestei decizii a Curţii Constituţionale să îşi piardă mandatul de ales local.

Doamna Raluca Turcan:

"Obiectivul manualelor de calitate la preţuri corecte nu poate fi negociat"

Afirmaţia ministrului Cîmpeanu că "din nefericire, legislaţia nu ne poate garanta că nu vor exista contestaţii", este de neacceptat!"

După bucuria manifestată că elevii de clasa I vor avea abecedare din semestrul al doilea, afirmaţia legată de licitaţii arată abordarea suficientă care există la vârful Ministerului Educaţiei.

Faptul că au fost acceptate contestaţiile la licitaţiile privind manualele pentru clasele I şi a II-a arată că banii publici puteau fi cheltuiţi în mod arbitrar, preferenţial, cu dedicaţie. Deci, trebuie să existe o protecţie pentru modul în care se folosesc banii destinaţi manualelor. În plus, ministerul a fost în culpă de două ori: o dată pentru calendarul nerealist pe care l-a propus şi apoi pentru erorile din desfăşurarea licitaţiilor.

Obiectivul manualelor de calitate la preţuri corecte nu poate fi negociat!

Dacă ministrul educaţiei nu va lansa de urgenţă licitaţiile pentru manualele de clasa a III-a şi a IV-a, problemele se vor repeta şi la anul. Ministrul Cîmpeanu nu trebuie să se lupte cu legile în vigoare, cu editurile, ci obiectivul lui trebuie să fie ca toţi elevii de clasele a III-a şi a IV-a să aibă manuale pe bănci la început de an şcolar.

Doamna Raluca Turcan:

"Solicit ministrului educaţiei să lanseze de urgenţă licitaţiile pentru noile manuale pentru clasele a III-a şi a IV-a!"

Chiar dacă a trecut primul semestru, elevii din clasa I încă nu au primit abecedarele pe bănci. Această situaţie fără precedent a fost generată de faptul că Ministerul Educaţiei nu a lansat în timp util licitaţiile pentru manualele de clasa I şi a II-a, iar caietul de sarcini nu era în acord cu ordinul de ministru dat pentru organizarea licitaţiilor. Consecinţa a fost previzibilă: licitaţii contestate, întârzieri, reluări şi iarăşi contestaţii din partea editurilor. Dacă procedura nu se clarifică şi interesele nu sunt lăsate deoparte, aceeaşi situaţie o pot întâlni şi copiii din clasele a III-a şi a IV-a anul viitor.

Săptămâna aceasta a fost aprobată programa şcolară care va sta la baza viitoarelor manuale pentru clasele a III-a şi a IV-a, atât pentru varianta print, cât şi pentru manualele digitale.

Solicit ministrului educaţiei Sorin Mihai Cîmpeanu organizarea de urgenţă a unor licitaţii corecte, transparente, cu redactarea unui caiet de sarcini care să nu mai poată fi contestat. Avem nevoie de o licitaţie fără dedicaţie. Singura dedicaţie a ministerului să fie pentru corectitudine şi pentru binele şcolii româneşti!

Solicit ministrului educaţiei să nu repete situaţia ruşinoasă de anul acesta, când profesori şi părinţi au fost puşi la cheltuială pentru fişe de studiu şi manuale auxiliare.

Doamna Raluca Turcan:

"Degradarea constantă a standardelor educaţionale pune învăţământul românesc pe lista vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale"

Din momentul în care au apărut acuzaţiile de plagiat în revista Nature, până în acest moment Victor Ponta a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a ascunde şi a spăla acest plagiat: a modificat legi, a desfiinţat comisii, a dus învăţământul superior din România în degringoladă, şi, mai mult, a aruncat titlul de doctor în derizoriu.

Trei comisii, CNATDCU (cea care nu apucase să fie modificată de Liviu Pop), Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti şi o comisie formată din trei profesori de drept (de la Sorbona, Universitatea din Strasbourg şi Universitatea din Bucureşti), au conchis că teza de doctorat a premierului Victor Ponta este un plagiat vădit, cu încălcarea normelor şi standardelor universitare. Premierul nu a recunoscut acest fapt, ba mai mult a amputat instituţii, a schimbat legea în interes propriu, începând cu ministrul Pop, continuând cu DNA, Andronescu care prin OUG nr.92/2012 a decis ca rectorii să nu mai poată anula o diplomă plagiată decât prin instanţă. Apoi, rând pe rând, toţi miniştrii şi-au pus semnătura pe câte o ordonanţă sau un ordin de ministru care sa-l salveze pe Victor Ponta.

În concluzie, în cazul plagiatului premierului, nu este vorba doar despre Victor Ponta sau despre conducătorul său de doctorat, Adrian Năstase, ci despre credibilitatea sistemului educaţional naţional. Este vorba de un atac la valorile statului de drept şi la siguranţa naţională.

Degradarea constantă a standardelor educaţionale pune învăţământul românesc pe lista vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Premise concrete pentru un trai mai bun al românilor"

România are un buget sustenabil pentru acest an, fiind vorba despre un document riguros şi complex, care răspunde nevoilor existente în prezent, în ce priveşte buna funcţionare a instituţiilor statului român şi a progresului oamenilor şi a societăţii în ansamblu. Parlamentarii conservatori continuă să susţină demersurile guvernamentale reale din ultima perioadă în vederea îmbunătăţirii vieţii de zi cu zi a românilor, măsurile luate dovedindu-se perfect fezabile.

Este indiscutabil că Guvernul României a luat cele mai înţelepte decizii cu privire la împărţirea banilor pentru acest an. În opinia noastră, categoric nu avem de ce să ne facem griji referitoare la execuţia bugetară a României pentru anul 2015. Oamenii trebuie să cunoască prevederile principale ale acestui buget, respectiv cele bazate pe realităţi, nu pe vorbe. Este extrem de important că noul buget nu conţine niciun fel de taxe şi impozite noi sau majorate. De asemenea, absolut toate drepturile şi măsurile noi de stimulare economică, pe de o parte, şi a celor sociale, de majorare a unor indemnizaţii acordate categoriilor defavorizate ale populaţiei, pe de altă parte, toate aceste hotărâri chibzuite sunt cuprinse în bugetul pe anul 2015. Între măsurile economice stimulative deja adoptate şi aflate în vigoare, se numără reducerea CAS la angajatori, impozitarea profitului reinvestit, iar deciziile sociale prevăd, între altele, indexarea pensiilor, creşterea salariului minim, plata drepturilor restante ale categoriilor profesionale care au dat statul în judecată după ce le-au fost diminuate drepturile salariale, dar şi majorarea indemnizaţiilor acordate copiilor proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse.

Bugetul României se bazează pe câteva date certe, precum creşterea economică de 2,5%, cea mai mare dintre ţările Uniunii Europene, o inflaţie de 2%, dar şi un volum al încasărilor mai mare decât anul trecut, trend care poate fi menţinut şi anul viitor. Acest executiv a dat dovadă că şi-a respectat promisiunile şi a făcut dreptate românilor, indexarea pensiilor şi creşterea salariului minim pe economie, de la 900 la 975 lei în prima etapă, după care va ajunge la 1.050 lei, fiind doar două exemple cu efecte sociale pozitive, sunt bani acordaţi în plus care contează pentru fiecare beneficiar. Iniţiativele guvernamentale de până acum se văd, nu în ultimul rând, şi în creşterea indicelui de consum al populaţiei, iar acesta este un alt element al creşterii economice generale. Tocmai în ideea perpetuării acestei cadenţe crescătoare, Guvernul a obţinut şi deficitul bugetar de 1,83%, sensibil mai mare decât cel solicitat iniţial, de 1,4%, scopul fiind asigurarea unei rezerve care să permită majorarea gradului de cofinanţare al proiectelor cu fonduri europene.

Vorbim aşadar de un buget echilibrat şi bine construit, care dispune şi de liniştea investiţională necesară, prin decizii conforme cu principiile mult doritei relansări economice şi a creşterii calităţii vieţii românilor. În acest an, vor fi şi premise pentru creşterea numărului de noi locuri de muncă, deoarece s-a ajuns acum, pentru prima dată după mulţi ani, la o balanţă aproape egală între angajaţii şi pensionarii din România, deci s-a produs şi un reviriment al bugetului de pensii, care are acum o susţinere mai consistentă din partea salariaţilor. Mai mult, în acest an nu se vor mai închide nici şcoli, nici spitale, nu se vor mai bloca noile angajări, aşa cum s-a întâmplat în perioada guvernelor celor care acum doar vorbesc, dar uită ce măsuri îndreptate împotriva românilor au luat când erau ei la guvernare. Din această cauză, ar putea fi posibil ca guvernul susţinut de coaliţia PSD-PC-UNPR-PLR să poată adopta noi măsuri ce vizează continuarea reducerii fiscalităţii, posibil inclusiv prin reducerea TVA de la 24 la 20%, în funcţie de evoluţia economiei şi de starea eventualului excedent bugetar.

Parlamentarii Partidului Conservator susţin că avem un buget convingător, echilibrat, cumpătat, chiar prudent pe alocuri, ce nu va da posibilitatea apariţiei unor derapaje necontrolate sau a unor măsuri haotice, aşa cum s-a întâmplat anii trecuţi, iar românii au simţit-o în propriile buzunare. Este un buget care demonstrează seriozitatea şi predictibilitatea actualului guvern, preocupat în modul realist, prin fapte palpabile, concrete, pragmatice, să le facă într-adevăr dreptate românilor. Este un buget onest, practic, justificat, care răspunde întregii palete de nevoi, atât administrative, cât şi investiţionale şi sociale, inclusiv cele ale mediului de afaceri. Nu în ultimul rând, este un buget al stabilităţii naţionale, al unui guvern îndreptat temeinic spre adevăratele nevoi ale României, spre bunăstare, progres şi respect, atât pentru români, cât şi pentru instituţiile statului de drept.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Problema elaborării Planului Urbanistic General al comunei Giuleşti, plimbată între instituţiile statului"

Am primit răspuns din partea ministrului Transporturilor, Ioan Rus, la interpelarea adresată pe tema aprobării Planului Urbanistic General al comunei Giuleşti. Am adus în atenţia conducerii Ministerului Transporturilor solicitarea primarului comunei Giuleşti, Gheorghe Vraja, care a cerut urgentarea elaborării Planului Urbanistic General al localităţii.

Având în vedere lucrările de reabilitare a DN 18 în comuna Giuleşti, vă solicităm sprijinul pentru a obţine avizul solicitat la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, respectiv Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj-Napoca, pentru elaborarea Planului Urbanistic General al comunei Giuleşti. Aprobarea intravilanului comunei Giuleşti, aşa cum a fost propus, fără drumuri de colectare pe porţiunile cuprinse între satele Giuleşti şi Fereşti - 300 m lungime; Fereşti şi Berbeşti - aproximativ 350 m, Berbeşti şi Vadu Izei - 450 m lungime. Solicităm permiterea accesului direct în DN 18 pe aceste porţiuni, datorită faptului că zonele respective au toate utilităţile necesare şi sunt singurele zone unde se pot desfăşura activităţi economice, care să ducă la dezvoltarea comunităţilor locale. Sunt zone pe care se poate construi, se pot executa lucrări de canalizare. Pe zona Berbeşti-Vadu Izei sunt aprobate din anul 2008 două Planuri Urbanistice Zonale pentru construcţia de hale de producţie, una la care s-au demarat lucrările de construcţie şi una în stadiu de amenajare a terenului.

În zona comunei Giuleşti sunt foarte puţine unităţi economice care să asigure locuri de muncă, iar aceste hale pot să dezvolte un număr de 400 locuri de muncă. Comuna Giuleşti este o comună cu un relief abrupt, în multe zone sunt semnalate alunecări de teren, nu sunt condiţii pentru construcţia de locuinţe, singurele zone cu potenţial de dezvoltare sunt cele enumerate mai sus. În plus, mulţi cetăţeni nu deţin alte terenuri decât pe porţiunile enumerate. De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 447 din 28 mai 2014, s-a făcut o mare nedreptate cetăţenilor din comuna Giuleşti cu acele exproprieri, fiind cotat terenul la suma de 20 bani/mp, iar în realitate în aceste zone preţul terenurilor se ridică la aproximativ 7-9 euro/mp. Totodată, considerăm că nu este oportună construcţia de parcări pe raza comunei Giuleşti, în satul Berbeşti. Cetăţenii sunt de acord cu lucrările de amenajare, nu se împotrivesc la cedarea de teren unde este necesar pentru lărgirea drumului, dar nu şi la suprafeţe mari de teren, pentru benzi suplimentare şi pentru parcări. "După discuţiile cu proprietarii de terenuri din zonele menţionate, am constatat că drumurile de colectare nu se pot realiza pe aceste porţiuni", a susţinut primarul comunei Giuleşti, Gheorge Vraja în documentul înaintat ministrului Ioan Rus prin intermediul meu.

În consecinţă, i-am cerut şefului transporturilor să dispună demersurile necesare către CNADR, în vederea soluţionării aprobării Planului Urbanistic General al comunei Giuleşti. În răspunsul său, ministrul Rus s-a mărginit să afirme că la momentul actual activitatea Ministerului Transporturilor este restructurată, ca urmare a intrării în vigoare a dispoziţiilor OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - CNADNR SA trecând de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor.

"În conformitate cu prevederile art. 32, alin. (3) al OUG nr. 96/2012, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor s-a substituit în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Transporturilor, în ce priveşte infrastructura de transport rutier. În acest sens, vă rugăm să vă adresaţi Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor care exercită funcţiile principale de strategie şi de reglementare a cadrului normativ şi instituţional aferent infrastructurii de interes naţional", a precizat ministrul transporturilor.

După primirea răspunsului, am susţinut că documentul este cel puţin surprinzător. Este oarecum ciudat că ministrul Ioan Rus a elaborat un asemenea răspuns, transferând în altă parte găsirea soluţiei la problema Primăriei comunei Giuleşti. Instituţional, ministrul putea trimite interpelarea către CNADR, pentru a fi emis ulterior un răspuns conform cu sesizarea respectivă. I-am promis însă primarului comunei Giuleşti că voi reveni cu interpelarea către departamentul amintit, imediat după reluarea lucrărilor Parlamentului, pentru ca solicitarea să fie rezolvată în cel mai scurt timp.

Voi continua să mă lupt pentru rezolvarea problemelor locuitorilor şi instituţiilor din colegiul meu parlamentar, atât cât îmi permite funcţia de deputat.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Felicitări şefului IPJ Maramureş, dr. Viorica Marincaş, prima femeie chestor de poliţie din România"

Am adresat zilele trecute felicitări, sănătate şi putere de muncă inspectorului-şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş, doamna Viorica Marincaş, pentru avansarea sa în funcţie. Prin decret prezidenţial, preşedintele României Klaus Iohannis i-a acordat doamnei comisar şef de poliţie, dr. Viorica Marincaş, gradul profesional de chestor de poliţie.

Prin acordarea acestui grad, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş a devenit primul ofiţer femeie din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române cu gradul profesional de chestor de poliţie. În 2012, doamna Viorica Marincaş a fost prima femeie ofiţer din România, împuternicită la conducerea unui inspectorat judeţean de poliţie, funcţie de comandă pe care a ocupat-o prin concurs în anul 2013. Anul trecut, Ambasada S.U.A. la Bucureşti, în cadrul unei ceremonii organizate pentru onorarea curajului şi angajamentului femeilor din România, i-a acordat şefei IPJ Maramureş premiul "Femei curajoase din România", distincţie care a fost conferită doar pentru şase românce care au îndeplinit criteriile de excelenţă impuse de americani.

Faptul că doamna Viorica Marincaş este prima femeie chestor de poliţie din România este o onoare atât pentru Domnia Sa, cât şi pentru judeţul Maramureş, şi, în general, este un succes al femeilor în viaţa publică. Avansarea şefului IPJ Maramureş în acest prestigios grad militar reprezintă o dovadă indubitabilă a faptului că femeile pot fi şi sunt bine pregătite, conştiincioase, muncitoare şi tenace, doamna Marincaş fiind un excelent exemplu în susţinerea teoriei conform căreia nu mai există diferenţe între femei şi bărbaţi în nicio categorie profesională.

O felicit sincer pe doamna chestor şi îi urez multă sănătate, realizări profesionale şi personale şi o activitate spornică în fruntea poliţiştilor din judeţul Maramureş.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Îmbunătăţirea învăţământului, o prioritate atât pentru dascăli, cât şi pentru părinţi"

M-am adresat printr-o interpelare trimisă conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale, pe tema structurii viitorului an şcolar 2015-2016, în care am cerut predictibilitate în stabilirea configuraţiei anului şcolar următor, astfel încât elevii şi cadrele didactice să cunoască din timp toate metodologiile care urmează a fi aplicate şi să nu fie puşi în faţa unor modificări intempestive, extrem de dificil de gestionat.

La întrebarea privitoare la eventualele schimbări ce vor fi operate în viitorul an şcolar, conducerea MEN a comunicat faptul că în conformitate cu noul plan-cadru, în anul şcolar 2015-2016 "se va aplica atât o nouă programă şcolară la clasa a III-a, cât şi noul Regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar".

"În ceea ce priveşte structura anului şcolar 2015-2016, aceasta va fi elaborată în perioada aprilie-mai 2015. La elaborarea structurii anului şcolar vor fi analizate propunerile venite din partea tuturor factorilor interesaţi: cadre didactice, părinţi, elevi, sindicate, organizaţii neguvernamentale, organisme internaţionale, mediul privat. În acest sens, în vederea dezbaterii publice, propunerea pentru structura anului şcolar 2015-2016 va fi afişată pe site-ul oficial al Ministerului Educaţiei Naţionale (www.edu.ro). Prin intermediul unui formular specific, cei interesaţi, vor putea face propuneri concrete, pe structura afişată", se arată în răspunsul care mi-a fost trimis.

Voi fi în continuare receptivă la propunerile şi sugestiile primite din partea reprezentanţilor învăţământului din judeţul Maramureş, cadre didactice, sindicate, directori de şcoli, dar şi a părinţilor elevilor, în aşa fel încât toţi cei interesaţi să îşi aducă aportul în efectuarea unor modificări pragmatice şi coerente. Structura viitorului an şcolar este importantă deopotrivă pentru elevi, părinţi şi dascăli, iar sugestiile bazate pe realism şi logică trebuie promovate cu celeritate.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Autorităţile statului trebuie să fie preocupate mai activ de soarta copiilor aflaţi în vacanţe"

Am primit răspuns la interpelarea adresată conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale care a avut ca obiect implicarea statului în supravegherea copiilor aflaţi în vacanţe. Am ridicat astfel o problemă extrem de actuală şi de interes, respectiv preocuparea părinţilor elevilor aflaţi în vacanţă de a ocupa timpul liber al copiilor lor.

Perioadele de vacanţă constituie tocmai intervalele în care cei mici rămân de cele mai multe ori nesupravegheaţi, din cauza faptului că părinţii sunt la locurile de muncă şi nici nu prea dispun de alternative pentru a le ocupa constructiv timpul liber al copiilor. În numele mai multor părinţi din Maramureş, consider că autorităţile trebuie să urmărească buna desfăşurare a timpului liber al elevilor, al copiilor noştri şi în vacanţe, nu doar pe timpul cursurilor. Nu toţi copiii au părinţi care le pot asigura vacanţe de vis, dimpotrivă, puţini au aceste avantaje. Ce pot oferi copiilor lor acei părinţi care lucrează de dimineaţa până seara pe câteva sute de lei? Cu ce sunt vinovaţi aceşti copii? Ce le rămâne de făcut în vacanţă? Să bată străzile sau şi mai rău? În final, am întrebat responsabilii educaţiei în ce mod se îngrijesc autorităţile ca ai noştri copii să beneficieze de tabere gratuite sau excursii la preţuri accesibile pentru ei, în condiţiile în care taberele şcolare de altădată nici nu mai există, decât foarte, foarte puţine şi, de asemenea, care sunt soluţiile statului român pentru a ajuta părinţii care nu au posibilitatea de a-şi supraveghea copiii în perioadele de vacanţe.

În răspunsul formulat, conducerea MEN a precizat că nu are competenţe în organizarea taberelor şcolare, unităţile de învăţământ putând accesa ofertele puse la dispoziţie de către Ministerul Tineretului şi Sportului (prin Direcţia Tabere şi Agrement) sau de alţi furnizori privaţi. "Totodată, precizăm că în conformitate cu art. 5 alin. 3 din OMECTS nr. 5567/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară, în perioada vacanţelor şcolare, în cadrul palatelor şi cluburilor copiilor funcţionează permanent Clubul de vacanţă, unde se organizează activităţi educative pentru toţi copiii, în regim gratuit", se mai arată în documentul MEN.

Organizarea unui club de vacanţă este o idee lăudabilă, dar din păcate insuficientă. Consider că se pot organiza şi alte activităţi pentru ocuparea timpului liber al elevilor, cum ar fi biblioteci de creaţie, unde copiii aflaţi în minivacanţă să socializeze în cadrul unor ateliere de creaţie inedite, însoţite de lecturi, alte activităţi recreative şi de descoperire a talentului propriu etc. Cred însă că statul trebuie să fie preocupat mai activ de această problemă, deoarece, astfel, atât copiii, cât şi părinţii nu vor avea decât de câştigat.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Problemele locuitorilor din Colegiul uninominal nr. 6 Maramureş vor fi şi în acest an prioritatea mea!"

Poziţia Partidului Conservator în debutul acestei noi sesiuni parlamentare este una fermă şi fără echivoc, de susţinere a guvernării actuale şi a măsurilor economice, fiscale şi sociale ale Executivului condus de Victor Ponta. De altfel, Camera Deputaţilor a fost luni seara scena unei premiere absolute după 1990, respectiv introducerea în agendă a "orei primului-ministru", în care premierul a prezentat principalele obiective ale guvernului pentru acest an. Victor Ponta va reveni la începutul fiecărei luni calendaristice în plenul celor două camere să prezinte ce face şi ce proiecte are guvernul, iar aleşii pot astfel să afle în mod direct şi nemijlocit răspunsurile la întrebările aşteptate de populaţie. Pentru această sesiune parlamentară, executivul are 12 priorităţi, îndeosebi menţinerea măsurilor de echilibru social care vizează indexarea pensiilor, a alocaţiilor pentru copiii din familiile defavorizate şi a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi. O altă prioritate a guvernului este prezentarea în Parlament a noului Cod fiscal, cu o legislaţie mai clară privind combaterea evaziunii fiscale. Se vor mai dezbate Legea falimentului personal, o nouă legislaţie privind redevenţele, noi programe în domeniile educaţiei şi sănătăţii, precum şi alte priorităţi pentru îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a românilor.

Privitor la demersurile Partidului Conservator, este de menţionat că susţinem modificarea Codului electoral în sensul organizării alegerilor în diaspora de către Autoritatea Electorală Permanentă. Trebuie să eliminăm discrepanţele survenite la alegerile prezidenţiale din toamna trecută, în aşa fel încât să nu mai existe realmente vreun român din afara graniţelor ţării care să nu poată vota, aşa cum are dreptul conferit de legea fundamentală. De asemenea, susţinem modificarea legii şi în ce priveşte desfăşurarea viitoarelor alegeri parlamentare, unde este necesar să se voteze pe liste de partid. Partidul Conservator agreează propunerea reducerii numărului de parlamentari, în aşa fel încât să existe o reprezentare corectă a populaţiei, dar şi pentru asigurarea unui parlament mai suplu, mai dinamic, în care să primeze calitatea, dezbaterea şi confruntarea de idei.

Nu în ultimul rând, Partidul Conservator a propus analizarea declanşării unui referendum naţional pe tema schimbării formei de guvernământ, sugestie agreată se pare şi de către partenerii noştri din coaliţia de guvernare. Trebuie verificat la nivelul societăţii româneşti dacă statutul existent de republică semiprezidenţială mai este viabil în România, în condiţiile în care preşedintele îşi poate aroga astfel prerogative sporite, la limita încălcării Constituţiei, aşa cum s-a văzut în ultimii zece ani. Românii trebuie să cunoască avantajele şi dezavantajele fiecărui sistem, şi, implicit, să aleagă în cunoştinţă de cauză.

În ce mă priveşte, mi-am propus pentru această nouă sesiune parlamentară şi pentru anul 2015 să muncesc în continuare în beneficiul cetăţenilor din Colegiul uninominal nr. 6 Maramureş, atât cât îmi permite statutul funcţiei de deputat şi legile ţării. Oamenii din colegiul meu, compus din municipiul Sighetu Marmaţiei, cu localităţile componente Sighetu Marmaţiei, Iapa, Lazu Baciului, Şugău, Valea Cufundoasă, Valea Hotarului, comuna Bârsana, cu satele Bârsana şi Năneşti, comuna Câmpulung la Tisa, comuna Giuleşti, cu satele Giuleşti, Berbeşti, Fereşti şi Mănăstirea, comuna Onceşti, comuna Remeţi cu satele Remeţi, Piatra şi Teceu Mic, comuna Sarasău, comuna Săpânţa şi comuna Vadu Izei, cu satele Vadu Izei şi Valea Stejarului, m-au ales să-i reprezint cu devotament în Parlament şi nu-i voi dezamăgi nici pe viitor.

Voi fi deci alături de oameni, îi voi sprijini să îşi rezolve problemele, atât cele personale, cât şi cele legate de relaţiile cu instituţiile statului, în aşa fel încât ei să se simtă reprezentaţi cu adevărat de către deputatul lor.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Drama românilor din Ucraina: "Noi nu dăm copiii la moarte!"

"Atâta vă rog: să fiţi uniţi şi să nu daţi copiii la moarte. Credinţa noastră ortodoxă nu ne dă voie să ne omorâm unii pe alţii. Pentru interesele politice, pentru cei care-şi apără businessul lor, care-şi apără scaunele lor de conducere, vor să omoare lumea noastră, care trăieşte în pace şi-n Dumnezeu. Dragii mei, nu aveţi voie să împuşcaţi, să omorâţi. Dumnezeu dă viaţă, Dumnezeu o ia. Conducătorii Ucrainei au spus: "Credinţa ortodoxă este cel mai mare vrăjmaş al Ucrainei". Aşa le-au dictat străinii, care nu pot suporta adevărul, pentru că sunt orbi.

Cum pot ridica arma şi împuşca făptura lui Dumnezeu? Are şi el mamă, soţie, copil, ca şi voi. De ce impun, cu de-a sila, să omorâm? Va ieşi adevărul la suprafaţă: sunt mii şi zeci de mii care au murit şi ei vorbesc de sute. Eu nu dau binecuvântare să mergeţi la război. Noi vă îndemnăm la pace. Sunt circa 10.000 de soldaţi ucişi, de care nici mamele lor nu ştiu că nu mai sunt în viaţă. Nu fac politică, ci spun cu durere că nu-i război împotriva vrăjmaşului, ci e războiul cel dintre noi. Când blestemaţii apără Statele Unite, vor să vadă cum se omoară ortodocşii, cum se împuşcă ortodocşii, şi ei stau şi beau, mănâncă şi se veselesc, şi se bucură de sângele care se varsă pe un pământ sfânt.

Greu vor plăti sângele care curge pe mâinile şi pe hainele lor. Acestea le-a făcut o Europă blestemată, de care Sfinţii Părinţi au spus "să nu vă închinaţi fiarelor" şi americanii, care în ce ţară s-au băgat, numai vrajbă şi vărsare de sânge au adus. S-au dat la o parte şi se bucură de sângele creştinilor noştri. Simţim cu toţii, fraţilor, că suntem în pragul celui de-al treilea război mondial. De aceea, vă spuneam, pocăiţi-vă! Noi nu dăm copiii la moarte!

Niciodată nu voi pomeni la Sfânta Liturghie pe aceşti conducători blestemaţi ai ţării noastre. Niciodată pe aceşti conducători necredincioşi, fără frică de Dumnezeu, care stau în fotolii şi arată cu degetul zicând: omorâţi. Doar o singură rugăciune: Dacă mai poţi, Doamne, luminează-i, că i-a cuprins lumina întunericului şi iadul este peste ei. Nu vor altceva decât să curgă sânge şi asta este plăcerea lor. Satanişti! Slugile satanei sunt. Dacă nu se vor opri, îi va opri Dumnezeu, dar va fi jale mare".

Acesta este mesajul PS Longhin (Mihai Jar), Episcop vicar de Bănceni, în legătură cu mobilizarea la război a românilor din Ucraina.

Viorica Aluchi, o etnică româncă din satul Proboteşti, raionul Herţa, povesteşte de asemenea tulburător: "Sunt mamă a trei feciori. Mă doare sufletul pentru copiii mei şi ai ţării. Situaţia din Ucraina este destul de complicată. Ideea mobilizării în anul 2014, dar şi în acest an, a tinerilor noştri a creat un haos total şi nelinişte prin satele noastre. Anul trecut oamenii noştri s-au revoltat nu pentru aceea că nu sunt patrioţi ai ţării în care trăiesc, ci pentru faptul că nu au fost îndeajuns informaţi. Mă întreb şi eu astăzi, alături de alte mii de persoane, de ce oare Ucraina a renunţat la încorporarea tinerilor în rândul armatei ucrainene. Este şi firesc ca acei tineri care sunt sănătoşi şi în forţă să facă armată. Dacă unităţile militare din Ucraina erau pline, ţara dispunea de forţa necesară şi de militari pregătiţi, fără a trezi panica aceasta şi neliniştea în societate. Locuiesc la frontiera ucraineano-română. Am rude în România. Îmi doresc din tot sufletul ca în anul 2015 să fie deschis Punctul de trecere a frontierei Diakivţi-Racovăţ, închis în anul 2008. Aş vrea să-mi pot vizita rudele din patria istorică. Mama mea are 86 de ani şi ar vrea ca la vârsta ei înaintată să mai aibă o dată şansa să aprindă o lumânare la mormintele fraţilor înmormântaţi în cimitirul din Racovăţ, judeţul Botoşani. Am şi emoţii, pentru ceea ce se întâmplă în ţară. Doresc din tot sufletul să fie pace, să nu mai moară oameni nevinovaţi în estul Ucrainei".

Am prezentat două mărturii ale românilor din Ucraina, pe bună dreptate traumatizaţi de situaţia actuală din statul vecin, în care etnicilor noştri li se cere încorporarea şi participarea la un război care nu este al lor, cel cu separatiştii ruşi. Bărbaţii cu vârste între 25 şi 60 de ani şi chiar şi femeile, între 25 şi 50 de ani, sunt chemaţi la oaste, ca pe vremurile, credeam, de mult apuse...

Problemele românilor din Ucraina, o minoritate numeroasă, de circa 500.000 de suflete, ale cărei drepturi au fost de la constituirea statului vecin frecvent încălcate, dispreţuite chiar, trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru oficialii statului român, pentru conducerea Guvernului şi a Ministerului Afacerilor Externe. Sigur că nu este războiul etnicilor români din Transcarpatia sau Cernăuţi, dar consider că nu putem fi impasibili, ca stat, în raport cu aceste drame ale fraţilor noştri de sânge. Tocmai de aceea, fac un nou apel la solidaritate din partea autorităţilor române, deoarece este momentul să ne implicăm mult mai mult şi mult mai apăsat asupra problemelor românilor din Ucraina. Dacă nu putem să împiedicăm încorporarea lor, măcar să ne străduim pe viitor să-i facem să se simtă români cu adevărat, să ştie că sunt fraţii şi surorile noastre, să-i ajutăm din punct de vedere cultural şi social, într-un cuvânt, să nu-i pierdem de tot! Trebuie făcut ceva, lucruri concrete, palpabile, până nu va fi prea târziu!

Dumnezeu să-i ajute pe românii din Ucraina să reziste unui conflict sângeros în care sunt târâţi fără voia lor!

Doamna Aurelia Cristea:

"Apel la responsabilitate"

Am început prima sesiune parlamentară a anului 2015, după un 2014 electoral, din care clasa politică a învăţat că înainte de orice şi mai presus de toate este datoria de a servi interesul public, respectul faţă de instituţii şi de legi.

Suntem în faţa unui nou ciclu politic, care a debutat printr-un echilibru instituţional, preşedinte-premier-Parlament, la care putem contribui punând câte o cărămidă la edificiul unei bune colaborări instituţionale.

Fac un apel la responsabilitate politică. Avem datoria de a recredibiliza instituţia Parlamentului. Nu am fost trimişi de români în Parlament pentru interese personale sau de grup, oportunităţi sau distincţii, iar dacă până acum nu s-a înţeles, trebuie să spunem lucrurilor pe nume, că indiferent de ideologii sau calcule politice trecătoare, nu mai trebuie acceptaţi în Parlamentul României şi în politică, în general, cei care nu respectă regulile bunul-simţ, cei care nu respectă legea.

Avem legitimitatea politică de a da consistenţă şi realitate unor proiecte naţionale care să coaguleze viziuni şi energii ale comunităţilor din România, dar pentru aceasta trebuie să distrugem celulele canceroase ale Parlamentului României.

Trebuie să înlocuim arta oportunităţii cu principiul responsabilităţii şi să înţelegem măcar în ceasul al doisprezecelea că forţa unui parlamentar este dată de corectitudinea şi moralitatea demersurilor sale de transparenţă, coerenţă, continuitate şi de respectare a instituţiei pe care o reprezintă.

Trebuie să oprim derapajele politice care ne-au dus în situaţia de a avea, de exemplu, un personaj cu studii îndoielnice şi cu un comportament public controversat, extrem de colorat, membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor, apoi arestat!

Este greu să vorbim despre o profundă reformă morală în sine, pentru că referenţialul de valori anunţate nu se rezumă doar la Parlament, însă măcar mecanismul identificării referinţelor şi îmbunătăţirea sistemului de promovare a valorilor din instituţie trebuie adus într-o situaţie de normalitate, pentru a crea pilonii pe care să se reconstruiască o societate modernă.

Acest nou început este un moment bun pentru a recredibiliza Parlamentul, pentru a restabili o imagine a integrităţii acestei instituţii, care este piatra de temelie a democraţiei din România.

Haideţi împreună să parcurgem acest drum al responsabilităţii, să avem puterea şi înţelegerea de a sprijini proiecte de ţară, asupra cărora să ne concentrăm eforturile.

Domnul Ioan Balan:

"2015 - un nou an pierdut pentru România"

Se împlinesc trei ani de când guvernarea României a fost preluată de un grup de tineri diletanţi, tinerii lupi ai PSD, şcoliţi de Adrian Năstase şi Nicolae Mischie, pricepuţi în a vinde promisiuni fără acoperire şi în păcălirea românilor, interesaţi exclusiv de propria înavuţire. "Fac 8 milioane de euro şi vă spun pa!", îşi recunoştea intenţiile unul dintre foarte mulţii foşti miniştri corupţi ai Guvernului Ponta.

Trei ani, nu trei luni, nu trei zile, iar situaţia românilor este mult mai rea decât în plină criză economică: locuri de muncă mai puţine, tot mai multe familii se află în executarea silită a locuinţelor, puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut la jumătate faţă de anul 2009, primăriile din ţară se zbat la limita subzistenţei financiare, evaziunea fiscală a atins cote greu de imaginat, iar riscurile majore şi incertitudinea au demolat mediul de afaceri!

România şi destinele românilor sunt guvernate astăzi de un partid şi un grup de miniştri care şi-au demonstrat cu vârf şi îndesat incompetenţa şi care în 16 noiembrie 2014 au primit votul de blam al românilor. Chiar dacă Victor Ponta vrea să-i mai păcălească încă o dată pe români, actele şi faptele sale ne demonstrează cu vârf şi îndesat că orice zi cu PSD şi Ponta la guvernare înseamnă o zi pierdută pentru români şi România.

Nu a trecut decât o lună din acest an şi nu este niciun risc să afirm că, dacă Guvernul Ponta nu este demis, 2015 este un an pierdut pentru ţară. Astfel, deşi guvernul se lăuda la adoptarea bugetului pentru acest an că a alocat 44 miliarde de lei pentru investiţii, săptămâna trecută, domnul Vâlcov, ministru al Finanţelor, ne spunea că nu prea găseşte prin vistierie nici măcar mărunţiş pentru investiţii şi că ar face un drum pe la Bruxelles ca să mai abandoneze puţin din disciplina bugetară. Despre primăriile sărace din ţară, marea reformă financiară anunţată de PSD nu a făcut decât să schimbe stăpânul în alocarea banilor, de la preşedinţii consiliilor judeţene la miniştrii Dragnea şi Vâlcov.

Despre milionul de locuri de muncă ... ar fi şi caraghios să mai discutăm, atâta vreme cât în proiectul de buget pentru anul 2015 Guvernul Ponta a recunoscut explicit că aşteaptă o creştere a numărului de şomeri cu peste 50 de mii în acest an. Puterea de cumpărare a salariaţilor a scăzut la cote inimaginabile pentru toate categoriile socio-profesionale, iar singura soluţie a guvernului este aplicarea de noi taxe şi noi măsuri cu impact asupra preţurilor de consum. Mediul de afaceri, atât cât a mai rămas după efectele negative ale crizei economice, a fost decimat bucată cu bucată de măsurile aberante ale miniştrilor incompetenţi, al căror nume uneori nici măcar nu-l cunoaştem.

Există însă şi oameni care trăiesc bine în guvernarea Ponta. Da, este vorba despre clientela politică a PSD care se înfruptă de 3 ani din bugetul public prin contracte uriaşe cu statul în urma cărora nu se realizează nimic, ci doar se încasează banii. Am mai spus-o şi o mai spun că ideologia dominantă a PSD sub Victor Ponta este "social-democraţia de caviar". Mai trist este faptul că, deşi potentaţii PSD, baronii şi baronaşii acestui partid se lăfăie în huzur, ţin discursuri asupra sărăciei din România, fenomen care afectează tot mai mulţi concetăţeni de la o zi la alta.

Partidul Naţional Liberal este partidul care a sprijinit principiile victorioase din 16 noiembrie 2014 care au condus la o explozie a speranţei între români. Partidul Naţional Liberal este obligat de simpatia populară să dărâme acest guvern nociv în cel mai scurt timp şi să redea România românilor.

Domnul Vasile Iliuţă:

"România are nevoie urgentă de o reformă politică majoră"

Anul 2015 trebuie să fie anul schimbărilor şi aici mă refer la o reformă politică majoră cu modificări esenţiale care să se facă atât prin Constituţie, cât şi prin noul Cod electoral, modificări de care România are atâta nevoie, acum mai mult ca niciodată, iar pentru o reformă responsabilă trebuie modificată atât Legea electorală, cât şi Legea partidelor politice.

Pentru acest lucru partidele politice parlamentare trebuie să îşi asume urgent reformarea cadrului legislativ privind organizarea alegerilor şi a partidelor politice, această reformă trebuie să fie prioritatea zero pentru legislativ, urgentarea acestor demersuri este necesară pentru ca la alegerile din 2016 aceste modificări legislative să aibă efecte.

Alegerile prezidenţiale recente au arătat un interes crescut şi, nu în ultimul rând, nevoia cetăţenilor, mai ales a celor tineri, de o reformă profundă a sistemului politic şi electoral din România.

Este extrem de important faptul ca în cadrul Comisiei de elaborare a noului Cod electoral să existe transparenţă, iar în elaborarea acestor norme să fie implicată şi societatea civilă.

Extrem de important rămâne şi dreptul de vot al cetăţenilor din diaspora, realizarea condiţiilor pentru ca aceştia să îşi poată exercita acest drept, pentru a nu se mai repeta dezastrul din 2 şi 16 noiembrie 2014, mai ales că s-a demonstrat şi în 2008, şi în 2014 că românii din străinătate pot să joace un rol important în viaţa politică românească. Acest lucru se poate realiza prin introducerea votului electronic sau prin corespondenţă. Fiecare stat poate să-şi stabilească în mod distinct, printr-un act normativ, procedurile electorale, iar proiectul de lege care doreşte introducerea votului prin corespondenţă nu face altceva decât să aducă în ţara noastră şi altă modalitate de vot pentru cetăţenii care nu îşi pot exercita cu uşurinţă acest drept constituţional.

Legile electorale, adică acelea care stabilesc modurile de scrutin, au mai întâi funcţia de a reglementa drepturile electorale ale cetăţenilor şi apoi procedura după care aceştia îşi aleg reprezentanţii în organele reprezentative, aşa că nu uitaţi drepturile acestora, pentru că ei decid soarta acestei ţări.

Domnul Mircea Man:

"Infrastructura din România este la pământ"

Facem ce facem şi iarăşi aducem în discuţie problema infrastructurii de transport în România, care rămâne o problemă extrem de dificilă şi o prioritate în procesul de integrare în structurile de transport europene, o prioritate, dar nu pentru actualul Guvern Ponta. Este demn de reţinut că dezvoltarea infrastructurii nu este doar o vorbă în vânt, ci rămâne cea mai importantă, vitală chiar, pentru creşterea economică a României.

În acest sens se impune o mai mare responsabilitate a guvernului actual legată de problematica transporturilor şi infrastructurii, nu doar la nivel declarativ, ci în mod concret, prin realizarea proiectelor şi punerea în practică a măsurilor adoptate la nivel european şi naţional.

Totuşi, Guvernele Ponta 1,2,3 şi 4 nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă că investiţiile în infrastructură sunt cele mai benefice pentru statul român, pentru că aici sunt locurile de muncă, aici este dezvoltarea economică a ţării, aici este bunăstarea românilor. Dar ştim cu toţii că infrastructura rutieră este rămasă în Evul Mediu, peste 40 % dintre şoselele din România sunt pietruite şi, mai ruşinos, există un drum naţional de 40 km de pământ.

Chiar dacă în perioada 2008-2014 CNADNR a plătit peste 16 miliarde de lei pentru a repara peste 2900 km de şosele, adică o cincime din reţeaua existentă, şoselele sunt prost făcute şi după fiecare iarnă sunt pline de gropi. Aşa că ce să mai vorbim de autostrăzi şi de faimosul Masterplan General de Transport, când avem o infrastructură demnă de o ţară subdezvoltată, iar în 2014 s-au realizat mai puţin de jumătate din kilometri de autostrăzi promişi şi din cauza incompetenţei Guvernului Ponta s-au pierdut finanţări de 3 miliarde de euro.

De ani de zile autorităţile din România se zbat să modernizeze drumurile naţionale şi judeţene, să construiască autostrăzi, iar noi cetăţenii acestei ţări cu ce oare ne-am ales? Cu multe hărţi şi planuri măreţe, dar şi cu multe gropi în asfalt, multe gropi, multe drumuri la service-urile auto şi mulţi bani cheltuiţi pe reparaţii şi pe rovinietă.

Domnul Florin Gheorghe:

"Săracă ţară bogată!"

Este de neînţeles faptul că şi în perioadele de acalmie politică cuprinse între campaniile electorale partidele politice din România nu găsesc înţelepciunea pentru a se apleca asupra problemelor reale pe care le au cetăţenii români şi nu sunt dispuse să coaguleze consensul politic asupra unor măsuri care să genereze bunăstare pentru populaţie. Suntem deja la peste şapte ani distanţă de la aderarea noastră la Uniunea Europeană, iar decalajele dintre ţara noastră şi statele dezvoltate nu doar că nu s-au diminuat, ci s-au adâncit şi mai mult. Când spun acest lucru mă refer în primul rând la rata ocupării din economie, la dinamica veniturilor populaţiei, la puterea de cumpărare a acesteia, la sănătatea structurilor economice şi la competitivitatea agenţilor economici autohtoni.

În pofida faptului că fonduri nerambursabile importante aşteaptă să fie cheltuite în exerciţiul financiar 2014-2020, nu am văzut forţele politice din ţară strânse la aceeaşi masă, încercând să răspundă la următoarele întrebări: Ce facem cu România rurală, care se afundă de la o zi la alta în subdezvoltare, îmbătrânirea populaţiei şi sărăcie? Cum stopăm exodul tinerilor valoroşi, al profesioniştilor şi cum putem să-i aducem pe cei plecaţi acasă? Cum putem să rupem lanţul disparităţilor de creştere şi de dezvoltare naţională? Ce facem cu turismul românesc? Dar cu transportul de marfă? Cât mai tolerăm servicii publice ineficiente şi subfinanţate? Cum putem transforma administraţia publică dintr-o birocraţie ineficientă într-un sprijin pentru cetăţean? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care le-aş fi dorit puse pe tapet şi dezbătute în opinia publică.

Când am afirmat "săracă ţară bogată" cred că fiecare dintre dumneavoastră a înţeles ce am vrut să spun. Da, România este o ţară foarte bogată, nu doar prin resursele ei naturale, ci şi prin oamenii ei. România este printre puţinele ţări europene care au un potenţial de dezvoltare, pe baze autonome, potenţial care ne-ar putea conduce la un standard de viaţă al populaţiei, similar cu media europeană, în mai puţin de cincisprezece ani, dacă politicile naţionale ar fi coerente şi ar urmări prioritar acest obiectiv. Agricultura, industria, serviciile, cercetarea, poziţia geoeconomică în domeniul transporturilor de mărfuri, sunt numai câteva dintre domeniile care, exploatate corespunzător, pot aduce avantaje competitive României şi sporuri de bunăstare cetăţenilor. Şi, cum ştim cu toţii, în pofida acestei situaţii, populaţia României are cel mai redus standard de viaţă din Uniunea Europeană, fiind pe cale să fie depăşită şi de populaţia vecinilor noştri bulgari.

Pentru toate aceste motive, vă chem pe toţi cei care doriţi binele acestei naţiuni, care doriţi ca viitorul copiilor noştri să fie unul mai bun, să demarăm chiar de mâine dezbateri şi găsirea de soluţii la chestiunile pe care le enumerăm anterior şi nu numai. Este o chestiune de responsabilitate majoră şi cred că, pentru prima dată în istoria ultimilor 25 de ani, oamenii politici sunt chemaţi să treacă acest test. Vremurile în care orice promisiune electorală, de obicei fără fundament, aducea voturi, au apus. Românii aşteaptă de la noi cele mai bune soluţii, sustenabile financiar şi cu cele mai bune efecte pe termen lung. Românii aşteaptă de la noi responsabilitate!

Domnul Florin Gheorghe:

"75.000 de familii - victimele dorinţei de a avea o casă"

75.000 de familii din România caută astăzi cu disperare soluţii ca să-şi poată plăti în continuare ratele la casa mult visată. Sunt victimele creditelor contractate într-o monedă extrem de volatilă, francul elveţian. Lor li se mai adaugă alte sute de mii de români care au credite în euro sau în lei, dar care nu mai au posibilitatea de a le returna, fie pentru că şi-au pierdut locul de muncă, fie pentru că ratele iniţiale sunt acum duble.

Observ cu întristare că, de mai bine de două săptămâni, comentatori mai mult sau mai puţin avizaţi, mai mult sau mai puţin bine intenţionaţi, îi arată cu degetul pe românii cu credite bancare, făcându-i culpabili pentru că şi-au dorit o casă. "Sunt vinovaţi! Să plătească! Nu au cultură economică! Nu ştiau că banca nu pierde niciodată!"

Mai mult, după explozia cursului leu/franc elveţian, oamenii politici, cu mic cu mare, s-au înghesuit în a vinde iluzii debitorilor năpăstuiţi şi în a furniza soluţii, care mai de care mai populiste. După ce au văzut că niciuna dintre acestea nu sunt nici fezabile şi nici compatibile cu economia liberă, au dispărut unul câte unul din peisajul public, spunând că vor găsi până la urmă o soluţie ... dar nu acum.

În ultimii şaizeci de ani, cele mai puternice economii ale lumii s-au dezvoltat pe baza creditului bancar, pe baza unei relaţii corecte şi cinstite dintre client şi bancă, prin care creditorul şi-a îndeplinit visul de a avea o casă sau o maşină, iar banca şi-a îndeplinit obiectivele financiare pe termen mediu şi lung. În România, creditul bancar a început să opereze abia la începutul anilor 2000, iar băncile din ţara noastră au văzut aceste relaţii ca profitabile într-un singur sens, şi anume doar către bănci.

Văd cu surprindere că nimeni nu are astăzi minima curiozitate despre cum s-a ajuns în această situaţie, cum de astăzi sute de mii de români sunt executaţi silit de către bănci, precum ultimii infractori şi cum băncile au devenit veritabile agenţii imobiliare, proprietare a mii de imobile şi terenuri fără cerere pe piaţă. Oare de ce în perioada anilor 2004-2008 băncile comerciale nu au mai fost supravegheate corespunzător sau nu au fost supuse unei minime reglementări în privinţa creditului? Oare cine dă astăzi din umeri, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, şi dă vina pe debitori pentru că nu au citit tratate de economie? Cine sunt cei care se uită cu sânge rece la familii scoase cu forţa din casa visată şi spun că împrumutul la bancă nu este chiar pentru oricine?

Criza generată de francul elveţian, suprapusă peste o stare generală de neîncredere în relaţiile comerciale cu băncile din România ne va afecta pe noi, pe toţi, nu doar pe cei pentru care nici Banca centrală şi nici altcineva nu a prezentat soluţii sustenabile. Creditul neguvernamental este motorul de bază pentru stimularea unor sectoare importante din economia naţională care contribuie în mod semnificativ la avansul PIB: sectorul construcţiilor civile, sectorul producător de autoturisme etc. Cine îşi mai poate imagina că românii simpli sau agenţii economici vor mai avea curajul să treacă pragul băncilor pentru a contracta un credit, se înşeală amarnic. Ori, logica economică e simplă şi ne spune că influenţa asupra consumului total va fi una importantă, iar creşterea este în pericol.

Aşadar, cei care s-au înghesuit să-i acuze pe cei cu credite în valută că ar fi fost imprudenţi sau naivi, sunt ei înşişi naivi, neştiind că această criză ne afectează pe noi toţi deopotrivă. Sper ca băncile comerciale să se trezească la timp şi să găsească soluţii adecvate pentru clienţii aflaţi în situaţii dificile, altfel îşi vor schimba obiectul de activitate în foarte scurt timp, din bănci în agenţii imobiliare.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Tinerii noştri au nevoie de locuri de muncă stabile"

Vin în faţa dumneavoastră cu o temă ce nu este nouă, dar care reprezintă o preocupare permanentă a mea: tinerii noştri au nevoie de locuri de muncă.

La nivel european, problema este cunoscută. Astfel, statele membre şi Uniunea Europeană au colaborat deja pe această temă de ceva timp. În urmă cu doi ani, Comisia a lansat iniţiativa "Garanţia pentru tineret".

În cadrul Garanţiei pentru tineret, statele membre trebuie să garanteze că, în termen de patru luni de la terminarea şcolii sau de la pierderea unui loc de muncă, toţi tinerii sub 25 de ani pot să găsească fie un loc de muncă de bună calitate, fie o oportunitate de ucenicie sau de continuare a studiilor care să îi ajute să găsească un loc de muncă în viitor.

Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor dispune, la nivelul Uniunii Europene, de un buget total de 6,4 miliarde de euro destinat să furnizeze cât mai rapid sprijin direct celor mai defavorizaţi: tinerii care nu sunt încadraţi în muncă, învăţământ sau formare profesională. Iniţiativa ajută regiunile cele mai afectate din 20 de state membre. În practică, acest lucru înseamnă că un tânăr poate depune o cerere la serviciul public de ocupare a forţei de muncă şi ar trebui să beneficieze aproape imediat de o serie de măsuri privind angajarea, formarea sau consilierea profesională, în funcţie de contextul şi de nevoile sale individuale. Cu toate acestea, la doi ani de la adoptarea iniţiativei privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, este evident că rezultatele din statele membre nu corespund aşteptărilor.

În România, conform datelor INS, rata şomajului a fost de 6,5%. Dar în rândul tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat, respectiv 22,5%.

Avem un program la nivel european, dar se pare că nu ştim să atragem fonduri, actualul guvern nu vrea să facă ceva pentru această categorie. Au anunţat în cadrul dezbaterilor pentru buget că avem acest program în derulare şi că vor iniţia unul nou: garanţii pentru tineri. Am văzut site-ul de proiect şi pe hârtie totul sună bine.

Dar realitatea este groaznică: avem mulţi tineri ce nu îşi găsesc loc de muncă. Chiar pe site-ul respectiv există un articol în care chiar ministerul afirmă clar că în prezent avem 78.185 şomeri cu vârsta sub 25 de ani.

Fac un apel la actuala guvernare să-şi aplece atenţia mai mult asupra tinerilor, asupra găsirii unor soluţii viabile pentru încadrarea lor în câmpul muncii.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua de 27 ianuarie - Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului"

Ziua de 27 ianuarie poartă o semnificaţie aparte, fiind declarată drept Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, o zi în care avem cu toţii datoria morală să ne amintim de tragedia de la 9 Octombrie 1941 şi să ne aducem omagiul faţă de semenii noştri, exterminaţi în lagărele naziste.

Această comemorare a fost decisă prin Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite nr. 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a şedinţă plenară. La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei şedinţe speciale, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului, care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni şi a milioane de persoane de alte naţionalităţi de către regimul nazist german. Această zi comemorativă are o importanţă deosebită, întrucât are rolul de a sensibiliza şi de a responsabiliza cetăţeanul.

Este necesar să ne amintim de greşelile trecutului, pentru a putea opri pe viitor crimele împotriva umanităţii, rasismul, xenofobia şi antisemitismul.

Amintindu-ne de această tragedie tulburătoare, trebuie să avem în vedere construirea unei societăţi bazate pe valori ca toleranţa, libertatea şi pluralitatea.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Instituţia Avocatului Poporului refuză să-şi facă treaba - OUG nr. 86/2014 are prevederi neconstituţionale"

La sfârşitul anului trecut, a fost adoptată OUG nr.86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se desfiinţează Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Inspecţia muncii este singura instituţie din România care asigură exercitarea controlului în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei muncii. Inspecţia Muncii acţionează pentru asigurarea protecţiei sociale a muncii, în baza prevederilor art. 41 din Constituţia României, republicată, şi respectiv a prevederilor Convenţiei OIM nr. 81/1947 privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ, ratificată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 284/1973 şi ale Convenţiei OIM nr. 129/1969 privind inspecţia muncii în agricultură, ratificată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 83/1975.

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială se ocupă cu gestionarea sistemului beneficiilor de asistenţă socială la nivel teritorial. Cum poate acum ca aceeaşi instituţie să facă şi plăţi şi să fie şi organ de control?

Am cerut instituţiei Avocatului Poporului să facă o sesizare Curţii Constituţionale cu privire la OUG nr. 86/2014 asupra art. 5 din aceasta. Deşi a trecut aproape o lună de la depunerea acesteia, nu am primit un răspuns.

Un răspuns oficial din partea acestei instituţii nu există nici la sesizările adresate de sindicate sau de inspectoratele teritoriale de muncă, inerţia acesteia determinând sindicatele ca, în perioada următoare, să dea în judecată guvernul.

Nu se poate ca o instituţie precum cea a Avocatului Poporului să refuze să-şi facă treaba. Nu putem lăsa ca mulţi specialişti din domeniu să rămână fără un loc de muncă, pentru a fi înlocuiţi cu membri de partid.

Avem deja pusă în dezbatere public Proiectul de Hotărâre privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială. Este un proiect plin de lacune legislative.

Noi, parlamentarii opoziţiei, vom face tot ce ţine de noi pentru a împiedica încă o nelegalitate a guvernării PSD. Avem încă speranţa că măcar acum instituţia Avocatului Poporului să se trezească şi să-şi facă datoria pentru care există.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Munca delăsătoare a ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice"

Actualmente, site-ul Ministerului Muncii are în dezbatere Proiectul de hotărâre pentru modificarea şi completarea Statutului Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Acest proiect de hotărâre este aşteptat de aproape o jumătate de an.

În luna august, guvernul a dat Ordonanţa de guvern nr. 15/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Ca urmare a apariţiei acestei ordonanţe, Ministerul Muncii avea obligaţia, conform prevederilor art. III al ordonanţei, ca în termen de 60 zile de la intrarea în vigoare a acesteia, să supună spre aprobare guvernului Statutul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, modificat şi completat în conformitate cu prevederile ordonanţei.

Prin această hotărâre sunt reglementate, aşa cum se afirmă în nota de fundamentare, noile atribuţii deţinute de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în calitate de Birou naţional de coordonare a reţelei EURES. De asemenea, sunt suplimentate numărul de posturi ale Agenţiei. Astfel, prin aceasta se afirmă că măsurile sunt luate pentru asigurarea optimă a Agenţiei, ca serviciu public de ocupare şi întărire a rolului său pe piaţa forţei de muncă, având efecte benefice în plan economic şi social.

Nu ştiu dacă munca delăsătoare a doamnei Plumb se datorează campaniei electorale din toamnă, în care a avut preocupări mult mai urgente decât crearea de locuri de muncă sau faptului că aceste locuri de muncă sunt create special pentru membrii de partid ce trebuie să fie răsplătiţi pentru munca grea depusă în timpul campaniei.

Aştept să văd cât timp va mai trece până la aprobarea acestei hotărâri şi cât de transparente vor fi concursurile organizate pentru ocuparea noilor posturi.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Necesitatea modificării Codului electoral"

PNL susţine sistemul bicameral, o nouă lege a finanţării partidelor, vot mixt, reducerea numărului de parlamentari şi introducerea votului prin corespondenţă.

În privinţa alegerilor parlamentare, avem următoarele obiective prioritare:

- reducerea semnificativă a numărului de parlamentari şi împiedicarea ca, pe cale artificială, din cauza efectelor legii electorale, acest număr de parlamentari să crească în urma alegerilor;

- introducerea de urgenţă a votului prin corespondenţă pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara României.

În stabilirea numărului de parlamentari, consider că trebuie aplicate prevederile constituţionale legate de proporţionalitate şi trebuie identificată norma de reprezentare. Este important să găsim acel număr de parlamentari care să reprezinte un echilibru între reducerea numărului de parlamentari şi necesitatea de a respecta drepturile minorităţilor naţionale, care să aibă la rândul lui o justă pondere în Camera Deputaţilor.

În ce priveşte finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, considerăm că este momentul să facem o serie de reforme radicale, în sensul scăderii corupţiei politice, care se manifestă inclusiv prin finanţarea campaniilor electorale. În opinia noastră, o campanie electorală trebuie să se refere exclusiv la informarea cetăţenilor cu privire la idei şi proiecte, iar cheltuielile să acopere doar partea de mijloace de informare în masă, partea de identitate vizuală şi exclusiv materiale tipărite. Coborârea plafoanelor de cheltuieli pentru desfăşurarea campaniilor electorale poate însemna în acelaşi timp eliminarea completă a oricărui fel de finanţare, care poate veni din interese politice sau pe căi mai puţin legate de doctrina politică a partidului respectiv. O asemenea metodă presupune finanţarea acestor campanii electorale exclusiv de la bugetul de stat, astfel încât să nu mai poată fi permisă niciun fel de finanţare din partea unor persoane interesate.

Aceasta presupune eliminarea donaţiilor pentru campaniile electorale, iar partidele să funcţioneze numai cu bani de la bugetul de stat şi banii de cotizaţii. În opinia noastră, chiar şi cotizaţiile pot fi plafonate prin lege pentru a evita orice fel de speculaţii.

Nu în ultimul rând, Partidul Naţional Liberal consideră, în privinţa aleşilor locali, că trebuie revenit la alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi de scrutin. Este un lucru care ţine de reprezentarea democratică şi legitimitatea alesului local.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) asupra justiţiei din România"

Raportul MCV este unul echilibrat, care, pe de o parte, evidenţiază progresele înregistrate de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în domeniul justiţiei, dar, în acelaşi timp, menţionează deopotrivă critici şi recomandări.

După ce au lăudat progresele înregistrare de instituţii precum ANI, DNA, ÎCCJ şi CSM, însă au criticat Avocatul Poporului şi Parlamentul, oficialii europeni au menţionat în concluzia documentului şi câteva recomandări pentru România. Raportul MCV reflectă faptul că principala provocare şi prioritate pentru România rămâne lupta împotriva corupţiei.

Cele mai importante critici ale Comisiei Europene vizează acţiuni ale Parlamentului în legătură cu modul de răspuns la solicitările justiţiei, regimul imunităţii parlamentarilor, implementarea greoaie a rapoartelor ANI şi chiar a celor confirmate de decizii ale instanţelor sau respectarea deciziilor CCR.

PNL solicită tuturor grupurilor parlamentare să-şi stabilească drept prioritate recomandările din Raportul MCV. Parlamentul trebuie să facă paşi decisivi chiar acum în sesiunea de primăvară pentru a corecta părţile de legislaţie deficitare. În acest sens, un demers comun al grupurilor parlamentare ar trebui să fie susţinerea iniţiativei PNL privind accelerarea şi transparentizarea procedurilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, depuse încă de anul trecut. Prin măsurile propuse de PNL, se stabilesc termene pentru ca Parlamentul să răspundă în maximum 48 de ore solicitărilor justiţiei.

Partidele politice trebuie să înţeleagă că e timpul să-şi schimbe conduita politică, dublul limbaj şi să nu mai blocheze în Parlament nicio anchetă a justiţiei. Dacă vor continua la fel ca până în prezent, vor face rău întregii Românii si vor periclita îndeplinirea obiectivelor sale europene.

Toţi ne dorim o perspectivă cât mai scurtă pentru încheierea perioadei de monitorizare, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de corectarea tuturor minusurilor semnalate în raport, obţinerea consensului politic asupra procesului de reformă în justiţie şi menţinerea dialogului activ cu Comisia Europeană.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Carduri de sănătate nefuncţionale - lipsa unei strategii a Guvernului în domeniul sănătăţii"

Lipsa unei campanii publice pentru explicarea modului de utilizare a cardului de sănătate arată că politicile guvernului nu au la bază strategii.

În ce ne priveşte, PNL apreciază că proiectul introducerii cardului naţional de sănătate este unul din cele mai importante proiecte strategice în domeniul sănătăţii. Cardul de sănătate reprezintă un instrument esenţial pentru transparentizare, pentru o mai corectă şi eficientă cheltuire a banilor publici din sănătate. Nu vor mai fi posibile consultaţii inventate, reţete false, investigaţii de laborator şi imagistice nereale, pentru că nu se vor valida şi plăti decât acele investigaţii de care vor beneficia cu adevărat pacienţii şi pe care le vor certifica personal prin utilizarea cardului cu cod personalizat.

Dar, în prezent, vedem cu regret că, deşi românii ar trebui să beneficieze de serviciile medicale de care au nevoie în baza cardului de sănătate, nu toţi au intrat în posesia acestuia şi, din păcate, mulţi dintre aceştia nu cunosc utilitatea cardului de sănătate şi beneficiile majore pe care le aduce pentru sistemul sanitar. Mai mult decât atât, guvernul a amânat din nou amânarea cu 60 de zile a utilizării obligatorii a cardului de sănătate.

În nenumărate rânduri, Partidul Naţional Liberal a atras atenţia asupra necesităţii introducerii de urgenţă a cardului naţional de sănătate pentru a putea elimina risipa din sistemul sanitar, însă în tot acest timp Guvernul Ponta nu a făcut altceva decât să piardă timp şi bani cu amânarea implementării proiectului.

Ce este şi mai revoltător, este lipsa de respect a Guvernului Ponta faţă de pacienţi şi medici, dovedită prin lipsa unei comunicări publice pe un subiect de o importanţă majoră pentru sistemul sanitar.

Faptul că nu a existat o comunicare publică susţinută pentru a aduce la cunoştinţa populaţiei beneficiile cardului naţional de sănătate, modul în care acesta se utilizează şi ce ar trebui să ştie fiecare român în parte, ne demonstrează încă o dată că politicile publice ale Guvernului Ponta nu au la bază nicio strategie.

Sistemul sanitar are nevoie de o finanţare mai bună, de valorizarea medicilor de familie şi internarea doar a acelor cazuri care necesită cu adevărat spitalizare, de garantarea unor standarde de calitate, de respectarea drepturilor pacienţilor, de o mai bună salarizare a medicilor, de acces mai bun la servicii medicale.

De-a lungul ultimilor ani, personaje cheie din sistem, precum analişti sau jurnalişti independenţi, au avansat informaţii că banii care se risipesc în sistemul de sănătate, în lipsa unor date oficiale, semnifică 10-20% din buget. Indiferent însă de amplitudinea fenomenului, după introducerea cardului de sănătate vor rămâne mai mulţi bani pentru pacienţi reali, pentru spitalizări şi investigaţii necesare, ceea ce va fi un avantaj extraordinar pentru pacient.

Ţinând cont de faptul că nu toţi asiguraţii au intrat în posesia cardurilor de sănătate şi luând în considerare că nu au existat campanii de comunicare şi de explicare a modului în care se va utiliza cardul, considerăm că într-o perioadă tranzitorie trebuie descrise toate excepţiile în care decontarea se va face la fel ca în prezent, cu justificarea scrisă a fiecărei situaţii în parte de către furnizorul de servicii medicale, urmând ca, după această perioadă de tranziţie, cardul să devină obligatoriu în toate situaţiile.

Cardul de sănătate nu va rezolva toate problemele sistemului, dar cel puţin prin intermediul acestuia vor fi oprite o mare parte dintre fraudele din sistemul de sănătate. Astfel, fac un apel către cei în măsură de a nu mai amâna introducerea obligativităţii funcţionării acestuia să găsească soluţiile necesare pentru funcţionarea acestuia.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Amânarea modificării legislaţiei electorale - o tradiţie în politicile publice create de acest guvern"

Discutăm zilele acestea despre amânarea modificării legislaţiei electorale - o tradiţie în politicile publice create de acest guvern.

Preocuparea noastră, a Partidului Naţional Liberal, în momentul de faţă, constă în asigurarea unor condiţii juste de vot pentru români şi totodată pentru facilitarea şi crearea condiţiilor de exprimare politică.

Un prim semnal a fost transmis de cei din diaspora, atât prin mobilizarea lor din aceste alegeri şi apelul transmis celor din ţară, cât şi prin lecţiile predate, zi de zi, de câţiva ani, familiilor rămase în România. În mod similar, experienţa românilor din străinătate este un plebiscit zilnic în favoarea unui anumit model de societate, a unui anumit model de performanţă economică, dar şi a unui model de dialog între cetăţeni şi guvernanţi.

Schimbarea legislaţiei electorale ar aduce doar beneficii societăţii româneşti, iar semnalul ar fi unul extrem de puternic, în primul rând, către cetăţenii activi, care vor să fie parte implicată în procesul de consolidare a democraţiei româneşti, şi, în al doilea rând, pentru că ei sunt imaginea noastră peste tot în lume. Părerea lor asupra imaginii şi bunului mers al ţării ar trebui să fie extrem de importantă pentru toate forţele politice.

În ţări precum Germania, Spania, Belgia etc. avem modele de succes privind votul prin corespondenţă, deoarece aceste ţări au răspuns cât mai bine provocărilor migraţiei şi provocărilor tehnologice. Aceste avantaje se regăsesc în costuri reduse, dar mai ales într-o prezenţă mult mai mare în cadrul procesului electoral şi implicare mult mai activă a cetăţenilor.

Trebuie să creăm un sistem electoral modern şi sigur, o lege bine gândită, care nu lasă loc la interpretări, care asigură condiţiile tehnice corecte de exprimare a unui astfel de vot şi care respectă în totalitate principiile votului democratic.

Schimbarea legislaţiei electorale este un moment de recâştigare a imaginii şi a integrităţii Parlamentului, prima instituţie a democraţiei din România.

Este nevoie de înţelegere între forţele politice, şi nu de amânare, pentru a putea rezolva o problemă extrem de importantă pentru românii de peste graniţe şi nu numai.

Acest proces asupra bunului mers al ţării ar trebui să fie extrem de important pentru toate forţele politice, de aceea trebuie să fie o prioritate.

Maturizarea politică a generat o preferinţă clară şi coerentă pentru un nou mod de a face politică şi de a guverna, inclusiv pentru un nou mod de a înţelege rolul statului.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Populismul şi francul elveţian"

Stau să ia foc televizoarele din pricina aşa-numitei crize a francului elveţian. Brusc, iar se pricepe toată lumea la economie... Împrumutaţii se aşteaptă la sprijin din partea guvernului şi/sau a Parlamentului, băncile invocă posesia unor contracte încheiate în condiţii legale, o instanţă judecătorească din Buzău tocmai a dat o sentinţă prin care dă câştig de cauză împrumutatului, invocând o clauză abuzivă prevăzută de bancă în contract. Unii colegi din arcul puterii, cu feţe contorsionate combat bine şi populist, afirmând că ei au făcut şi, mai ales, că vor face... Ştiind bine că n-au ce, că n-au cum. Pentru că:

1. Statul nu poate obliga BNR la un anumit tip de politică monetară. Cel puţin nu atâta vreme cât suntem în UE.
2. Statul nu poate desfiinţa contractele între băncile comerciale şi împrumutaţi, aceasta fiind atribuţia instanţelor judecătoreşti care trebuie sesizate de către cei care se consideră lezaţi în drepturile lor. Guvernul ar putea, cel mult, să medieze o negociere pe termen lung, dacă ar avea pricepere şi forţa s-o facă. Dar cine să stea în faţa bancherilor?!
3. Cu toată compasiunea pentru cei care sunt acum în dificultate, ar fi românii dispuşi ca statul să plătească, cu banii tuturor, diferenţa de curs a celor care au angajat (de voie sau de nevoie) un credit în franci elveţieni? Ar fi, socialmente, corectă o astfel de operaţiune? Răspunsul este nu.

Discuţia care va avea loc, mâine, între unii reprezentanţi din Comisia de buget-finanţe şi câţiva directori din BNR (guvernatorul a anunţat că nu participă) şi-a epuizat deja posibilele subiecte, în această seară, la televizor, la Rareş Bogdan. Fără concluzii... În coadă de peşte... Cu exerciţii de imagine făcute de unii politicieni aflaţi la vânătoare de notorietate. Vorbe, nu fapte!

Evenimentele, cu adevărat importante, care merită atenţia dumneavoastră sunt varianta legii falimentului personal care începe să se lucreze, de mâine, în Comisia juridică şi, mai ales, noua modalitate de echilibrare a bugetelor locale impusă de PSD, care a pus în dificultate mulţi primari şi care ar putea afecta viaţa unor grupuri mari de cetăţeni. Şi despre asta, fir-ar să fie, nu se face destulă vorbire!

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"«Cine-mparte, parte-şi face!» - conceptul construcţiei bugetare a PSD"

A ajuns la scadenţă problema echilibrării bugetelor locale, producând efectele pe care le-am anticipat în decembrie 2014, când lucram la buget, în Comisia de buget-finanţe, în plenul Camerei Deputaţilor, pe Agerpres, pe Facebook... Fără ecou, din păcate... Acum au venit alocările la primării şi bomba stă să explodeze. Municipiile mari, oraşele mari, comunele mari au pierdut bani, faţă de anul trecut, de nu mai ştiu cum să se cârpească. De ce a procedat astfel PSD-ul? Pentru că sistemul avantajează comunele mici, unde electoratul este, în proporţie covârşitoare, al lor... Spre exemplificare, judeţul care primeşte cei mai mulţi bani este judeţul Teleorman, judeţul ministrului Dragnea.

În plus, în acest fel, este mai uşor de ascuns faptul că nivelul de trai al unor grupuri mari de cetăţeni scade, inclusiv din motivul incapacităţii guvernului de a gestiona banii publici, altfel decât prin pomeni electorale promise, dar pasate, fără finanţare, în sarcina bugetelor locale!

De unde să plătească managerii spitalelor suta de lei promisă, şmechereşte, în campania electorală, cadrelor medicale, prevăzută într-un OUG, pentru care au fost omise normele de aplicare şi precizarea surselor de finanţare? Mai ales că sumele transmise bugetelor locale pentru plata salariaţilor din spitale nu ajung decât pentru 6 luni.

În judeţul Hunedoara, primarii se gândesc serios să picheteze Prefectura. Municipiul Hunedoara pierde, faţă de anul trecut, peste 5 mil. roni, la Deva prăpădul este şi mai mare... În comunele Ilia, Certej, Râu de Mori, Şoimuş, Veţel, în oraşele Petrila şi Simeria, în Haţeg s-au primit zero lei, iar în Criscior şi Pui câte un pumn de mărunţiş, asta pentru a enumera doar o mică parte din necazuri, anume cele pentru care am reuşit să adun date. PSD pretinde că în felul acesta primarii comunelor mici nu vor mai sta cu mâna întinsă la consiliile judeţene, în faţa baronilor locali, cărora le-a scăzut puterea, Omite însă să spună că în acest fel primarii de municipii mari, oraşe mari, comune mari vor fi obligaţi să stea cu mâna întinsă în faţa tripletei de miniştri Ponta, Dragnea, Vâlcov, cu consecinţele de posibilă aservire politică pe care această situaţie o presupune.

Doamna Maria Grecea:

"Primul-ministru copy-paste loveşte din nou!"

În această declaraţie voi face referire la un nou abuz comis de primul-ministru Victor-Viorel Ponta. În şedinţa de Guvern din data de 29 decembrie 2014 a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, OUG ce modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Acest act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, deci chiar a doua zi.

Aparent, după ce citim justificarea urgenţei care a stat la baza emiterii acestei ordonanţe, putem avea impresia că domnul Victor-Viorel Ponta, împreună cu miniştrii săi au acţionat pentru respectarea unor prevederi ale Uniunii Europene şi pentru instituirea unor măsuri de protecţie a minorilor. Însă graba cu care Victor-Viorel Ponta a instituit reglementări noi într-un domeniu de mare importanţă, dacă ne raportăm la contribuţiile la bugetul de stat, este justificată prin interesul de a susţine o societate despre care se vorbeşte că ar fi sponsorizat PSD cu 4 milioane euro în campania pentru alegerile prezidenţiale de anul trecut.

Dar, totuşi, de ce atât de multă grabă pentru a institui aceste noi reglementări? Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2014 a instituit măsuri care se regăsesc şi în propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (înregistrată cu indicativul Pl-x nr. 204/2014), aflată pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Şi mai interesant este faptul că OUG nr.92/2014 şi propunerea amintită au chiar aceleaşi formulări textuale, cu toate că Guvernul a precizat că nu susţine adoptarea respectivei propuneri, care au fost, la rândul lor, introduse de către ultima comisie raportoare. Oare domnul Victor-Viorel Ponta nu putea aştepta votul Parlamentului? Domnule Ponta, principiul separării puterilor în stat vă spune ceva?

Mai mult decât atât, Ordonanţa de urgenţă nr.92/2014 vine într-un context în care Loteria Naţională se confruntă cu o criză majoră cauzată de încetarea contractului cu o oarecare societate din Grecia. Cu toate că decizia de a nu fi prelungit respectivul contract este una bună, incapacitatea conducerii de a gestiona această situaţie a determinat pierderi importante suferite de bugetul de stat. Poate că pierderile suferite de buget nu sunt atât de importante pentru actualul guvern, atât timp cât prin OUG nr.92/2014 se renunţă la impozitele colectate pentru echipamentele operate de societatea parteneră cu Loteria Română. Astfel, Loteria tinde să devină un mic paradis fiscal, o adevărată desfătare pentru protejaţii lui Victor-Viorel Ponta.

Prevederile cuprinse în ordonanţa adoptată sunt de-a dreptul scandaloase: taxarea discreţionară a unor echipamente pe care inclusiv Consiliul Concurenţei le consideră identice, măsuri care nu permit ca agenţii comerciali mici şi mijlocii să mai opereze, dar şi diminuarea veniturilor la bugetul de stat, cu toate că taxele au fost mărite. De asemenea, unele dintre măsurile instituite sunt de-a dreptul hilare. Astfel, în ceea ce priveşte cota de impunere pentru veniturile din jocuri de noroc, veniturile cuprinse între 99.999,01 euro şi 100.000 euro, inclusiv, nu pot fi impozitate, prevederea având o formulare care omite acest interval.

În încheiere aş dori să adresez o întrebare care va fi considerată de mulţi ca fiind retorică. De ce a ales primul-ministru copy-paste să desconsidere Constituţia României, Parlamentul României, Consiliul Concurenţei, dar şi bunul-simţ pentru a favoriza o societate comercială? Să fi fost un mijloc de a plăti o veche datorie?

Domnul Radu Zlati:

"Domnule premier, votaţi 10 Mai - Zi naţională a României"

Îmi voi permite să mă adresez, în scurta mea alocuţiune, domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta, liderul naţional al Partidului Social Democrat - partid care dispune, în acest moment, de o majoritate parlamentară de care depinde aprobarea oricărei iniţiative parlamentare.

Domnule premier, aşa după cum probabil ştiţi, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor se va afla curând iniţiativa parlamentară privitoare la declararea zilei de 10 Mai ca Zi Naţională a României. În comisia parlamentară de resort, în care partidul pe care îl conduceţi are asigurată, alături de aliaţii săi politici, o majoritate confortabilă, această iniţiativă a primit aviz negativ, dar plenul Camerei, în urma luărilor de cuvânt a subsemnatului şi a domnului deputat Varujan Pambuccian, a decis retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru raport suplimentar.

Domnule premier, am aflat din presă despre poziţia dumneavoastră politică, poziţie care a marcat o schimbare semnificativă a conducerii PSD în raport cu instituţia Casei Regale. Am urmărit cu satisfacţie prezenţele Domniei Voastre la unele evenimente organizate de către Casa Regală şi nu pot spera decât că acea prezenţă nu era doar una formală, protocolară sau destinată activităţii de PR electoral.

De aceea, vă invit cu respect, domnule premier, să participaţi la şedinţa de plen în care proiectul legislativ al PNL, având ca obiect declararea zilei de 10 Mai ca Zi Naţională, şi prin votul pozitiv acordat acestui proiect să confirmaţi plenar faptul că v-aţi rupt de orice reminiscenţă a unui regim odios, regimul comunist. Regimul comunist a încercat să facă uitat caracterul festiv al acestei zile, care nu a fost doar un prilej de a sărbători Ziua Independenţei, ci, mai ales, Ziua Regelui, ziua care amintea românilor de Casa Regală a României şi istoricele realizări ale acesteia.

Ceea ce comuniştii au încercat să şteargă din memoria colectivă a românilor dumneavoastră, domnule premier, împreună cu colegii dumneavoastră de partid, puteţi repara. Căci nu cred că puteţi, domnule premier, să staţi la dreapta Majestăţii Sale sau a Alteţelor Lor Regale, azi, şi să refuzaţi această reparaţie istorică adusă ideii monarhice şi Casei Regale, mâine. În consecinţă, domnule premier, vă invit cu căldură să veniţi alături de ceilalţi deputaţi iubitori de neam şi ţară, dar şi respectuoşi faţă de o instituţie căreia îi datorăm imens pentru construirea României moderne, şi să votaţi pentru declararea zilei de 10 Mai ca Zi Naţională a României.

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Vreau să atrag astăzi atenţia, alături de colegii mei din Partidul Naţional Liberal, asupra situaţiei dezastruoase în care se află administraţiile publice locale în urma alocărilor bugetare decise. Aşa cum mulţi dintre dumneavoastră aţi observat deja, bugetul pe 2015 nu rezolvă problema administraţiilor publice şi nu permite cofinanţarea proiectelor europene la nivel local, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor români din mediul rural, dar şi din mediul urban. Mai mult de atât, este foarte probabil ca această abordare bugetară să acutizeze o altă problemă cu care ne confruntăm de foarte mulţi ani: exodul tinerilor din localităţile României din mediul rural. Cei mai mulţi dintre aceştia aleg să îşi încerce norocul peste hotare.

Părerea mea şi a colegilor liberali este că, prin actualul buget, nu au fost împărţiţi banii pentru bugetele locale în funcţie de eficienţa administrativă sau de performanţe. Cei care au alcătuit acest buget par a se fi ghidat după intenţia de a avea aceleaşi bugete şi la primării, şi la consiliile judeţene.

Din păcate, inclusiv colectarea taxelor şi impozitele locale pare să fie abordată diferit decât ar fi fost normal, din punctul nostru de vedere. Actuala guvernare a construit un buget prin care pedepseşte aspru administraţiile publice eficiente şi tratează cu bunăvoinţă şi premii în bani de la bugetul de stat pe cele care încă n-au reuşit să devină eficiente şi performante. Alocările bugetare zero pentru comunele importante din ţară şi pentru unele oraşe vor imobiliza dezvoltarea acestora cel puţin pe o perioadă de un an. Dezvoltarea unei localităţi nu este doar o formulă de calcul, ci este generată de primarii care au cerut votul cetăţenilor români şi l-au şi primit. Ei sunt cei care de fapt şi-au asumat responsabilitatea dezvoltării României şi ei sunt cei care trebuie ajutaţi.

România nu se va opri din dezvoltare. Dreapta românească are această datorie de a aduce bunăstarea, şi nu de a împărţi sărăcia.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

"Sistemul public de pensii se îndreaptă spre colaps. Problema trebuie considerată de securitate naţională."

În România una din patru pensii este plătită pe datorie. Cu alte cuvinte trei sunt achitate din sistemul de pensii, iar a patra din alt buget decât cel al pensiilor de stat, în dauna învăţământului şi investiţiilor. Adică, în loc să laşi banii unor domenii cu bugete şi aşa insuficiente, pompezi an de an, mereu, mai mult în gaura neagră a pensiilor de stat.

Deficitul pensiilor de stat la nivelul anului trecut era deja de 3 miliarde de euro, conform unui raport dat publicităţii de Academia Română. Adică 2% din produsul intern brut. Şi nu e secret pentru nimeni că deficitul e în creştere, micşorarea CAS-ului de la mijlocul anului trecut aruncând o presiune suplimentară pe bugetul de pensii. Aşa că la începutul anului viitor un alt calcul va arăta cât de tare s-a rostogolit bulgărele deficitului în sistemul public de pensii. Estimările de acum vorbesc de încă un miliard de euro, potrivit Consiliului Fiscal, adică în total 4 miliarde de euro.

De ipoteza unui faliment al sistemului de pensii din România se vorbeşte public din 2004 încoace, de la una dintre ieşirile publice ale fostului preşedinte. La 10 ani de la acest semnal de alarmă, fără rezultate concrete semnificative, un raport al Academiei Române, pe care l-am menţionat, avertizează că suntem în situaţia unui faliment de tip Caritas al pensiilor de stat în următorii 10-15 ani. Adică prin 2040, când aşa-numita generaţie a decreţeilor va fi pensionată.

Falimentul sistemului de pensii este, fără îndoială, o chestiune de securitate naţională, pentru că intrarea în colaps a sistemului public de pensii înseamnă în ultimă instanţă intrarea în faliment a statului român. Aşa că întrebarea care se ridică este dacă facem ceva sau aşteptăm inevitabilul cu braţele încrucişate, cam aşa cum aşteptăm, fără să facem concret ceva, marele cutremur?

Soluţiile specialiştilor cer intervenţie imediată, strategică, pentru ca rezultatele să se vadă abia peste mulţi ani. Sunt amintite printre altele nevoia de a crea circa 700 de mii de locuri de muncă în următorii ani sau scoaterea lor din economia gri pentru a aduce deficitul la limite rezonabile, politici de limitare a pensionărilor anticipate, creşterea gradului de colectare, în condiţiile în care România are cele mai mari taxe pe pensii şi şomaj din Europa, dar sunt colectaţi abia jumătate din aceşti bani.

Domnul Valentin Rusu:

Prin prezenta declaraţie politică fac un apel tuturor parlamentarilor, dar şi celor responsabili din Guvern pentru sprijinirea Propunerii legislative de modificare a Ordonanţei de urgenţă nr.34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, Pl-x nr. 562/2014. Acest demers repară o carenţă legislativă în ceea ce priveşte responsabilizarea instituţiilor statului care nu au luat atitudine în luna ianuarie anul trecut, când un avion al Şcolii Superioare de Aviaţie, pilotat de Adrian Iovan, s-a prăbuşit în munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. Pilotul şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa, iar copilotul şi alţi patru medici au fost răniţi.

Ceea ce s-a reglementat în proiectul de act normativ, reprezintă măsuri eficiente şi rapide prin care intervenţiile în situaţii de urgenţă să câştige la capitolul eficienţă şi rezultate pozitive în acţiunile de salvare de vieţi omeneşti. Prin noile reglementări, orice apel către Serviciul de urgenţă 112, de tip apel telefonic, SMS sau apel mobil video, care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie, va fi încadrat în "apel de urgenţă" şi astfel serviciile publice au ocazia să-şi folosească într-un cadru unitar expertiza de necontestat în materie de intervenţii în situaţii de urgenţă, alături de celelalte instituţii abilitate, în timp util şi în mod eficient.

În cazul unor accidente aviatice sau de orice altă natură, care se petrec în spaţiul montan, personalul trebuie alertat prin acest serviciu, alături de celelalte instituţii cu atribuţii în astfel de situaţii, stabilite prin lege. Doar realizându-se un mix instituţional între toate aceste agenţii specializate, cresc şansele de reuşită ale unei acţiuni de salvare. Din aceste motive şi ANCOM trebuie implicat în aceste situaţii de criză şi trebuie să pună gratuit la dispoziţia operatorilor de comunicaţii o aplicaţie de localizare pentru telefoanele smartphone, prin care se vor putea transmite automat informaţii de poziţionare, în conformitate cu prevederile legale, utilizatorii având posibilitatea să dezactiveze când doresc transmiterea informaţiei de localizare.

Din păcate, Guvernul a avizat negativ prezenta propunere legislativă, motivând faptul că sunt prea puţine smartphone-uri în România. Dar, vin cu o precizare, toţi cei implicaţi şi cei care şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic din munţii Apuseni, de anul trecut, aveau smartphone.

Din toate aceste motive, în calitate de iniţiator al acestei propuneri legislative, sunt convins că prezentul text al actului normativ, depus anul trecut spre dezbatere în Parlament, va beneficia de sprijinul instituţiilor statului cu atribuţii în domeniu, iar clasa politică, indiferent de apartenenţa doctrinară, se va alătura acestui demers necesar.

Domnul Ioan Tămâian:

"Loteria Română trebuie să devină independentă"

Problema Loteriei Române a făcut obiectul multor articole de presă şi reportaje de televiziune în ultima perioadă, şi asta pe bună dreptate. Timp de peste 20 de ani, statul român, prin Compania Naţională "Loteria Română" S.A., a plătit societăţii greceşti Intralot, după cum afirmă specialiştii, peste un miliard de euro pentru gestionarea sistemului informatic al Loteriei şi mentenanţa acestuia. La acest moment, întreţinerea antenelor de emisie-recepţie, folosite de către operatorii loto din ţară, este asigurată de o societate românească contra unei sume de 3,5 milioane de lei.

România se bucură de absolvenţi forte bine pregătiţi în domeniul ingineriei şi informaticii, aspect recunoscut de către ţările Comunităţii Europene, care oferă contracte de muncă tinerilor români peste hotare. Capacitatea acestora ar putea fi folosită eficient de către Loteria Română prin înfiinţarea unui departament specializat pentru asigurarea tehnologiei informatice şi a întreţinerii sistemului electronic de extragere loto. În acest fel, sume mari de bani ar putea fi folosite în interesul propriu al Companiei Naţionale "Loteria Română" S.A., asigurând în acest fel un venit constant şi consistent instituţiei, fără ca acesta să fie diminuat prin cota de participare în cadrul unui contract de asociere în participaţiune de către o companie cu capital străin.

De asemenea, softurile sau mijloacele electronice de care se foloseşte Loteria Română în cadrul activităţii specifice ar putea fi achiziţionate de către aceasta, apelând astfel la o nouă metodă eficientă de economisire a veniturilor.

Independenţa Loteriei Române, mai ales cea financiară, depinde de managementul acesteia şi de girul Ministerului Finanţelor, unicul asociat al companiei. Oare reprezentanţii ministerului nu şi-au pus întrebarea dacă Loteria poate funcţiona fără ajutorul specializat al unei companii străine, în momentul în care reprezentanţii societăţii greceşti Intralot au transmis că acceptă o prelungire a contractului de gestionare a sistemului electronic cu diminuarea încasării beneficiului de la 7,5% din valoarea biletului la 2,5%?

Se poate astfel observa că vechiul contract cu societatea grecească este fără doar şi poate unul dintre multele contracte păguboase încheiate de către companiile naţionale în detrimentul interesului naţional. Interesant este când vor fi sancţionaţi cei care au aprobat aceste contracte şi când va fi reparat prejudiciul cauzat României.

Domnul Ion Diniţă:

"2015, un an bun pentru români"

Consider că românii au motive să înceapă cu gânduri pozitive acest nou an 2015, deoarece demersurile guvernamentale iniţiate în ultima perioadă în vederea îmbunătăţirii vieţii de zi cu zi a populaţiei au fost reale şi pragmatice, iar creşterea economică înregistrată anul trecut este în măsură să fie continuată şi în perioada următoare.

Astfel, în acest an nu vom avea niciun fel de taxe şi impozite noi sau majorate, fapt care denotă că Guvernul României îşi ţine promisiunile făcute românilor. Important este, de asemenea, că toate drepturile şi măsurile noi de stimulare economică, pe de o parte, dar şi a celor sociale, de majorare a unor indemnizaţii acordate categoriilor defavorizate ale populaţiei, pe de altă parte, vor fi aplicate în acest an. Dintre măsurile economice stimulative deja adoptate şi aflate în vigoare vreau să amintesc reducerea CAS la angajatori, impozitarea profitului reinvestit, iniţiativă extrem de benefică realizată în urma demersurilor repetate ale Partidului Conservator.

Măsurile sociale se referă la indexarea pensiilor, creşterea salariului minim, plata drepturilor restante ale categoriilor profesionale care au dat statul în judecată după ce le-au fost diminuate drepturile salariale, precum şi majorarea indemnizaţiilor acordate copiilor proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse.

Există mai multe elemente de certitudine pentru a considera că anul 2015 va fi unul bun pentru români. Anul trecut am avut o creştere economică de 2,5%, cea mai mare dintre ţările Uniunii Europene, o inflaţie de 2%, dar şi un volum al încasărilor mai mare, trend care poate fi menţinut şi în acest an. Guvernul, susţinut de Partidul Conservator, a dat dovadă că se ţine de cuvânt - indexarea pensiilor şi creşterea salariului minim pe economie, de la 900 la 975 lei în prima etapă, după care va ajunge la 1.050 lei - fiind doar două exemple cu efecte sociale pozitive; sunt bani în plus care contează pentru fiecare beneficiar. Iniţiativele guvernamentale de până acum se văd, nu în ultimul rând, şi în creşterea indicelui de consum al populaţiei, iar acesta este un alt element al creşterii economice generale. Tocmai în ideea perpetuării acestei cadenţe crescătoare, Guvernul a obţinut pentru anul viitor şi deficitul bugetar de 1,83%, sensibil mai mare decât cel solicitat iniţial, de 1,4%, scopul fiind asigurarea unei rezerve care să permită majorarea gradului de cofinanţare a proiectelor cu fonduri europene.

România are o perspectivă economico-socială echilibrată şi dispune de liniştea investiţională necesară, prin decizii conforme cu principiile mult-doritei relansări economice şi a creşterii calităţii vieţii românilor. Astfel, în acest an sunt premise pentru creşterea numărului de noi locuri de muncă, deoarece s-a ajuns acum, pentru prima dată după mulţi ani, la o balanţă aproape egală între angajaţii şi pensionarii din România, deci s-a produs şi un reviriment al bugetului de pensii, care are acum o susţinere mai consistentă din partea salariaţilor. Mai mult, în acest an nu se vor mai închide nici şcoli, nici spitale, nu se vor mai bloca noile angajări, aşa cum s-a întâmplat în perioada guvernelor trecute. Totodată, este posibil ca Guvernul, susţinut de coaliţia PSD-PC-UNPR-PLR, să poată adopta noi măsuri ce vizează continuarea reducerii fiscalităţii, posibil inclusiv prin reducerea TVA de la 24 la 20%, în funcţie de evoluţia economiei şi de starea eventualului excedent bugetar.

Trebuie să salutăm seriozitatea şi predictibilitatea actualului Guvern, care este preocupat în modul realist, prin fapte palpabile, concrete, pragmatice, să le facă într-adevăr dreptate românilor. Sunt convins că oamenii apreciază aceste politici publice îndreptate înspre nevoile reale ale cetăţenilor, iar prin voinţa politică şi aportul fiecăruia dintre noi putem să tindem spre nivelul de trai din ţările occidentale.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Ion Diniţă:

"Progresele României privind absorbţia fondurilor europene"

România a înregistrat în ultima perioadă progrese importante în ceea ce priveşte rata de absorbţie curentă a fondurilor europene, structurale şi de coeziune, care a ajuns la aproximativ 52% la finalul anului 2014. Comparativ cu anii anteriori, rata de absorbţie curentă este de circa şase ori mai mare în prezent decât la începutul lunii mai 2012, dar şi de 3,5 ori mai mare decât la sfârşitul anului 2012. Astfel, suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României a ajuns acum la aproximativ 12 miliarde de euro.

Guvernul României, susţinut de Partidul Conservator, îşi propune pentru acest an să ajungem la o rată de absorbţie de 80%. Pentru atingerea acestui deziderat îndrăzneţ, dar perfect viabil, instituţiile statului sunt mobilizate la maximum pentru a încheia cât mai curând proiectele aflate în derulare. Pe de altă parte, avem nevoie şi de o strategie coerentă pentru acest an, în vederea iniţierii unor proiecte inteligente şi performante, care să aducă un plus calitativ şi cantitativ atât beneficiarilor finali, cât şi, la modul general, economiei şi resurselor României, în vederea creşterii competitivităţii ţării noastre pe plan european şi mondial.

Trebuie subliniat faptul că în acest an se termină perioada de referinţă 2007-2013 şi va începe următorul ciclu de finanţare, cu termen limită anul 2020. Au fost câţiva ani în care s-a bătut pasul pe loc în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, circumstanţe agravante care au fost salvate în cele din urmă de rezultatele bune obţinute la acest capitol în ultimii doi ani, care au permis României să scape de sancţiunile iminente ce ar fi fost dispuse de către organismele internaţionale. În prezent, rata de absorbţie este de 51,81%, însă în ultimii doi ani şi jumătate s-a realizat 43,28%, faţă de primii cinci ani şi jumătate ai perioadei de convergenţă, în care gradul de absorbţie a fost extrem de redus, de doar 7-8%. Statistica mai arată că de când a fost învestit actualul Guvern, România a beneficiat de peste 12 miliarde de euro, din care opt miliarde de euro sunt avansuri, la care se adaugă 1,3 miliarde euro pe care-i mai avem de încasat de la Comisia Europeană, drept contravaloare a facturilor trimise spre decontare.

Flexibilizarea sistemului va permite, de asemenea, relaxarea şi urgentarea celor două programe în care s-au remarcat probleme, respectiv cel legat de capital uman şi cel de competitivitate. Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem faptul că statul român, prin Guvern şi instituţiile abilitate, şi-a respectat obligaţiile asumate din punct de vedere al creşterii gradului absorbţiei fondurilor europene, asigurând pentru cofinanţarea proiectelor europene şi pentru plata la zi facturilor peste 15 miliarde de lei de la bugetul de stat, sume avansate în primă fază de România şi, ulterior, rambursate de Comisia Europeană.

Deschiderea viitorului cadru financiar de absorbţie a fondurilor europene presupune un efort conjugat şi pragmatic din partea aparatului de stat, a instituţiilor administraţiei centrale şi locale, dar şi a beneficiarilor privaţi pentru a reuşi să ne atingem ţintele preconizate şi a nu ne mai expune eventualelor restricţii aplicate de Comisia Europeană pentru diferite abateri şi vicii de procedură în implementarea proiectelor. Trebuie să continuăm trendul înregistrat în ultimii doi ani, când, faţă de perioada 2007-2012, a fost consemnată o creştere de 236% a sumelor rambursate de către Comisia Europeană către un stat membru al UE.

Domnul Ion Diniţă:

"Priorităţi conservatoare în noua sesiune parlamentară"

Noua sesiune parlamentară, care a început ieri, trebuie să reprezinte un nou început pentru Legislativ, în aşa fel, încât Parlamentul să fie cu adevărat motorul democraţiei româneşti şi să răspundă aşteptărilor concrete ale populaţiei.

În acest sens, Partidul Conservator şi-a stabilit, alături de celelalte formaţiuni parlamentare care susţin Guvernul, o serie de priorităţi, între care se numără definirea unei noi legislaţii electorale. Este imperios necesar ca parlamentarii din toate partidele politice să contribuie cât mai activ la modificarea Codului electoral, în sensul creşterii reprezentativităţii aleşilor, indiferent de funcţiile pentru care aceştia vor candida la alegerile locale şi parlamentare de anul viitor.

Partidul Conservator şi-a propus pentru această sesiune parlamentară susţinerea revenirii la sistemul de vot pe listă în cazul parlamentarilor, precum şi finanţarea de la bugetul de stat a campaniilor electorale. Revenirea la votul pe listă ar elimina discrepanţele vizibile din actualul sistem de vot uninominal, care şi-a dovedit din păcate ineficienţa, atât în ceea ce priveşte creşterea nejustificată a cheltuielilor, cât şi a activităţii parlamentare. Schimbarea sistemului actual ar fi benefic pentru toate partidele, deoarece ar creşte responsabilitatea formaţiunilor politice referitoare la desemnarea candidaţilor propulsaţi pe listele electorale. De asemenea, Partidul Conservator susţine un Parlament mai suplu, mai eficient, mai redus numeric, astfel încât parlamentarul să se poată adresa întregului electorat care l-a votat.

Modificări trebuie aduse şi finanţării campaniilor electorale şi a partidelor, care, în opinia noastră, trebuie prevăzute din fonduri de la bugetul de stat. Este nevoie să acordăm o atenţie sporită mai ales capitolului legat de finanţarea campaniilor electorale, unde trebuie eliminate umbrele de îndoială, existente până acum, referitoare la modul în care sunt adunate şi cheltuite fondurile. Partidul Conservator consideră că statul trebuie să intervină cu sume corespunzătoare pentru fiecare partid parlamentar, astfel încât campania să se deruleze într-un mod absolut transparent, corect şi eficient.

PC mai pledează, totodată, pentru introducerea votului prin corespondenţă şi solicită ca alegerile din diaspora să fie organizate pe viitor de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Parlamentarii conservatori mai susţin şi dinamizarea activităţii Legislativului, cu cointeresarea simultană a membrilor Guvernului, care trebuie să fie prezenţi mai activ în lucrările fluxului parlamentar, pentru ca actele normative de legiferare să fie puse cât mai repede în practică.

Nu în ultimul rând, consider că este extrem de important să existe un acord între toate partidele parlamentare, la începutul acestei noi sesiuni, în aşa fel încât acestea să colaboreze şi să îşi aducă aportul substanţial pentru adoptarea Codului electoral, revizuirea Constituţiei şi un nou Cod fiscal.

Domnul Ion Diniţă:

"Sprijin important pentru categoriile vulnerabile ale populaţiei"

Mai multe categorii de persoane vor fi exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, fapt stabilit printr-o recentă modificare a Codului fiscal, care menţionează unele eşantioane de venituri pentru care nu se va mai percepe această contribuţie. În acest fel, actualul Executiv a mai făcut o reparaţie morală şi financiară destinată categoriilor mai vulnerabile ale populaţiei.

Astfel, Codul fiscal a fost modificat zilele trecute printr-o ordonanţă de guvern, document care prevede categoriile de persoane fizice exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, dar şi categoriile de venituri pentru care nu se vor mai datora aceste contribuţii. Aceştia sunt copiii cu vârsta de până la 18 ani, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni de la terminarea studiilor. Respectivele categorii ale populaţiei vor plăti contribuţia de asigurări sociale de sănătate doar în situaţiile în care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, sau venituri din activităţi independente, agricole, silvicultură şi piscicultură.

Între categoriile exceptate de la aceste plăţi se numără şi tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului, un fapt extrem de îmbucurător, având în vedere situaţia precară în care se află majoritatea acestora. Dacă beneficiarii din această categorie realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, din activităţi independente, agricole, silvicultură şi piscicultură, sau primesc ajutor social acordat conform Legii privind venitul minim garantat, aceştia urmează să plătească contribuţia respectivă către stat.

Din categoriile exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate mai fac parte, de asemenea, soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, precum şi persoanele persecutate politic de fostul regim comunist sau magistraţii înlăturaţi din justiţie pe considerente politice, în timpul regimului comunist, veteranii şi văduvele veteranilor de război.

O altă categorie de persoane exceptate sunt românii ale căror drepturi au fost stabilite prin Legea privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, dar şi luptătorii răniţi în Revoluţia din Decembrie 1989. Totodată, mai sunt vizate persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni, femeile însărcinate şi lăuzele, toate aceste categorii fiind scutite de plată dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia sau dacă nivelul acestora este sub valoarea salariului de bază minim brut pe ţară.

Recenta ordonanţă a guvernului mai stipulează şi un alt lucru pozitiv, respectiv, extinderea scutirii persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat de la plata impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din activităţi independente, agricole, silvicultură şi piscicultură.

Domnul Ion Diniţă:

"Reducerea TVA, un prim pas spre servicii de calitate în turism"

Guvernul României a avizat în aceste zile introducerea TVA de 9% pentru servicii de turism all-inclusive, fapt care înscrie ţara noastră pe linia normalităţii din acest punct de vedere, măsura fiind de natură a revitaliza turismul autohton. Cota redusă de TVA de 9% pentru serviciile de cazare cu demipensiune/pensiune completă/all-inclusive a fost aprobată de Executiv, iar impactul bugetar estimat pentru acest an ar fi de circa 100 milioane lei.

Potrivit Hotărârii Guvernului pentru modificarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, cu scopul de a corela legislaţia fiscală referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA cu legislaţia specifică în domeniul turismului, au fost aduse unele modificări din acest punct de vedere, care vor uşura demersurile operatorilor din turism şi mai ales a investitorilor. Astfel, noţiunea de cazare a fost redefinită în legislaţia specifică din domeniul turismului, în sensul că TVA redusă de 9% se aplică cazării, dar şi serviciilor conexe cazării, vândute sau oferite spre vânzare la preţul inclusiv al pachetului turistic, cum sunt prânzul, cina, gustări dintre mese, precum şi alte servicii de agrement oferite cu mijloace proprii ale structurilor de primire turistice.

Decizia a fost luată de Guvern în urmă cu o lună, la finalul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional referitoare la bugetul de stat pentru anul 2015. Atunci, conducerea Guvernului a prezentat intenţia de scădere a TVA la pachetele all-inclusive din turism, de la 24 la 9%. Până acum, TVA de 9% se aplica doar la pachetele turistice care includeau cazarea şi micul dejun.

Reducerea TVA pentru toate celelalte tipuri de pachete turistice reprezintă un răspuns clar şi fără echivoc dat hotelierilor şi investitorilor din turism. Este vorba despre o decizie firească, deoarece nu era tocmai în regulă ca o cafea sau orice alt produs să fie taxat diferenţiat în funcţie de ora la care era consumat de beneficiari, respectiv, cu 9% dimineaţa şi cu 24% la prânz şi seara.

Îmi exprim speranţa că hotărârea respectivă îi va determina pe hotelierii români să treacă şi la reducerea tarifelor, dacă este posibil chiar din acest an, cu cel puţin 10% în medie. De asemenea, consider că România va înregistra, după implementarea acestei măsuri pozitive, o creştere semnificativă a numărului de turişti, atât autohtoni, cât şi din străinătate. După cum se ştie, ţara noastră rivalizează cu cele mai importante destinaţii din străinătate din punctul de vedere al atractivităţii, în toate anotimpurile, iar acum, scăzând TVA la toate serviciile turistice, este de aşteptat ca responsabilii din turism să încerce majorarea substanţială a numărului de cazări în structurile româneşti de profil. Totodată, sperăm că în cel mai scurt timp vom rezolva şi problemele legate de infrastructură, în aşa fel încât vizitatorii României să dispună de drumuri de acces moderne şi funcţionale spre principalele destinaţii turistice.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Dovada înfrăţirii lui Ponta cu evaziunea fiscală: minus 5 miliarde de lei colectate din TVA la buget în 2014 faţă de anul anterior"

PNL semnalează gravitatea restructurării ANAF după chipul şi asemănarea premierului Ponta şi PSD, iar "roadele" se văd. Minus 5 miliarde lei colectate din TVA în 2014, 31,59 mld. lei, faţă de anul 2013, 36,61 mld. lei, în bugetul de stat, pe fond de creştere economică.

Guvernarea PSD, în frunte cu Victor Ponta, face din nou dovada nu doar a incompetenţei sale, ci şi a relei credinţe cu care conduce România. Înfrăţirea guvernanţilor cu evaziunea fiscală a produs un minus de 5 miliarde de lei la colectarea de TVA în 2014 la bugetul de stat, de la 36,61 miliarde lei în 2013, la 31,59 miliarde lei în 2014, echivalentul a aproape -14% faţă de anul anterior - în condiţiile unei creşteri economice estimate de 2,2%. Acesta este rezultatul spectaculos al restructurării ANAF de către Guvernul PSD. Dacă luăm în calcul şi bugetele locale, pe parcursul anului 2014 s-au colectat din TVA 50,88 miliarde de lei, cu 1,8% mai puţin decât în 2013, aşa cum reiese din situaţia Bugetului General Consolidat, anunţată de Ministerul Finanţelor Publice.

Vinovată de această situaţie nu poate fi decât complicitatea cu evaziunea fiscală, cei abilitaţi preferând să închidă ochii şi, cel mai probabil, să deschidă buzunarele.

Actorii din piaţă mi-au semnalat câteva modalităţi de fraudare frecventă a TVA:

1. Fraudarea TVA-ului intracomunitar
   • Achiziţii de mărfuri de la o ţară intracomunitară şi vânzarea fictivă în altă ţară. Marfa nu ajunge în ţara de destinaţie, rămâne în România şi se vinde pe piaţa neagră.
2. Declaraţii vamale de import la sume derizorii şi exporturi fictive
   • La declararea mărfurilor în vamă se trece o sumă mai mică, rezultând un TVA mai mic de plată în vamă.
   • Se exportă fictiv bunuri (supraevaluate, defecte etc), iar în momentul exportului nu se colectează TVA, societatea având TVA de dedus în urma achiziţiei bunurilor respective. După exportarea lor se cere rambursare de TVA.
3. Rambursări de TVA ilegale
   • Se creează un circuit care conţine societăţi fantomă. Aceste societăţi cumulează o sumă mare de TVA de plată către stat în urma facturilor pe care le-au emis societăţilor "corecte". Acestea din urmă cer rambursarea TVA-ului.
4. Slaba colectare de la plătitorii finali de TVA
   • Neînregistrarea vânzărilor, rezultând scriptic un TVA necolectat.
   • Declararea corectă a TVA de plată (împreună cu toate celelalte taxe), dar neachitarea în termen şi apelarea la insolvenţă ca modalitate de evitare a plăţilor.

Tabel 1. Încasările din TVA la Bugetul General Consolidat şi la Bugetul de Stat în anul 2014 faţă de 2013

Doamna Maria-Andreea Paul:

"820 de mii de români executaţi silit sunt neprotejaţi de practicile abuzive ale recuperatorilor din cauza proastelor legi actuale"

Cer Parlamentului şi Guvernului României să acţioneze de urgenţă pentru rezolvarea gravelor lacune legislative în materie de executări silite, în condiţiile în care aproape 820.000 de persoane sunt vizate în prezent de astfel de proceduri, conform cifrelor pe care mi le-a comunicat azi APNC, în urma audierilor din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci de săptămâna trecută.

Dintre aceste aproape 820 de mii de persoane, cel mai grav afectaţi sunt românii creditaţi, aflaţi în pericol de a-şi pierde locuinţele prin executări silite. Or, CEDO a stabilit deja că pierderea unei locuinţe este una dintre cele mai grave atingeri aduse dreptului la respectarea domiciliului. CEDO a invocat, de asemenea, dreptul persoanei de a cere să fie examinată proporţionalitatea măsurii de executare silită a locuinţei.

Criza declanşată de aprecierea bruscă a francului elveţian ne pune în faţa riscului unui nou val de executări silite şi a scos la iveală lipsa reglementărilor necesare în România pentru apărarea consumatorilor de bună-credinţă de abuzuri din partea băncilor sau a firmelor de recuperare cărora instituţiile bancare le-au cesionat creditele populaţiei.

Parlamentul şi Guvernul trebuie să ia în discuţie trei probleme cheie:

1. Executarea silită să fie precedată de trei paşi esenţiali:

1. analiza contractelor de credit şi depistarea eventualelor clauze abuzive;
2. verificarea corectitudinii calcului debitului restant şi a penalităţilor imputate;
3. identificarea motivului pentru care debitorul a intrat în incapacitate de plată, mai concret, dacă este urmare a unor practici incorecte ale creditorului sau nu.

Principala problemă o constituie absenţa unor prevederi normative care să protejeze consumatorii atunci când aceştia, din motive neimputabile lor, ajung în incapacitate de plată. În prezent, contractele de credite pot fi executate silit fără a se cerceta dacă acestea cuprind clauze abuzive, dacă debitul restant a fost calculat corect sau dacă practici abuzive ale creditorului au contribuit la incapacitatea de plată a debitorului.

2. Odată stabilit corect prejudiciul imputabil debitorului, legea trebuie să-l protejeze pe debitor de practicile abuzive ale societăţilor de recuperare

Cea mai mare problemă apare atunci când creanţele sunt cesionate unor societăţi de recuperare care comit abuzuri în calcularea dobânzilor şi a penalităţilor, şi recurg adeseori la practici agresive pentru a induce panică debitorilor. Nu sunt puţine cazurile în care executorul care se substituie creditorului recurge nejustificat atât la poprirea conturilor, cât şi la scoaterea bunurilor la licitaţie publică, blocând complet debitorul. Cer reglementarea urgentă a activităţii acestor societăţi, a modului de autorizare şi verificare a lor, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în relaţia cu consumatorii, după modele de bună practică existente în Europa şi în SUA.

3. Împărţirea echitabilă a riscurilor între creditor şi debitor în situaţiile neprevăzute

A fost nevoie de o criză a creditelor în franci elveţieni pentru a înţelege că românii trebuie protejaţi şi în faţa unor situaţii greu de prevăzut, care nu le sunt imputabile, şi chiar a deciziilor hazardate sau practicilor iresponsabile ale băncilor, aşa cum sunt numite în Directiva 2014/17/UE atunci când face referire la creditele în valute străine. În prezent, întreaga povară revine pe umerii debitorilor români. Soluţia nu poate fi decât împărţirea cât mai echitabilă a riscurilor şi a pierderilor între creditori şi persoanele împrumutate.

Toate aceste considerente impun îmbunătăţirea cadrului legislativ, referitor la etapele preliminare începerii executării silite, ca şi la executarea silită în sine, alături de adoptarea urgentă a Legii insolvenţei persoanelor fizice solicitată de PNL.

Mulţumesc ANPC pentru răspunsul prompt şi complet la întrebarea pe care am adresat-o acestei instituţii în cadrul şedinţei din 21 ianuarie, cu referire la îmbunătăţirea legislaţiei privind protecţia consumatorilor creditaţi.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"România, fără parcelare, fără cadastru, fără o evaluare a terenurilor, pune în pericol proiectele cu fonduri europene din agricultură"

Fermierii care au accesat fonduri europene pentru a achiziţiona terenuri întâmpină mari dificultăţi din cauza absenţei cadastrului. Propun ca soluţie acceptarea de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a antecontractelor şi procurilor aferente terenurilor pentru care autorităţile abilitate nu au efectuat parcelarea.

România a rămas la statutul de agricultură de subzistenţă, fără parcelare, fără cadastru, fără o evaluare a terenurilor. Ştim cu toţii că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de exploataţii agricole. Avem terenuri fărâmiţate şi multe dintre ele fără titlu de proprietate, fără carte funciară. Cu toate că s-au promis şi chiar s-au alocat bani pentru cadastrarea proprietăţilor, lucrurile se mişcă foarte greu.

Din această cauză, cei care au accesat proiecte pe fonduri europene, inclusiv tineri fermieri, au mari probleme în achiziţionarea de terenuri agricole, au mari probleme în dezvoltarea afacerii lor.

Vă întreb acum, domnilor miniştri Eugen Teodorovici şi Daniel Constantin, ce soluţie propuneţi pentru cei care au accesat proiecte pe fonduri europene ce aveau ca obiectiv achiziţionarea de terenuri agricole? Sunt foarte multe zone unde parcelarea nu a fost încă făcută de către primărie, iar beneficiarii nu pot să finalizeze procedurile, nu pot să efectueze cadastrul terenului pe cont propriu, nu pot să depună documentele la AFIR. Sunt mii de persoane, printre care numeroşi tineri, care au achiziţionat terenuri în aceste zone cu speranţa că lucrurile se vor rezolva. Este, de pildă, cazul judeţului Ialomiţa, dar nu numai. Trec zile, luni, ani şi totul rămâne la fel. Cum încurajaţi fermierii să facă proiecte în agricultură? Ce soluţie propuneţi pentru cei aflaţi în situaţia prezentată? Să dea banii înapoi, din cauza incapacităţii Oficiului de Cadastru, din cauza primăriei?

O soluţie pentru rezolvarea acestei probleme ar fi acceptarea de către AFIR a antecontractelor şi procurilor aferente terenurilor care nu au parcelarea făcută de către instituţiile abilitate. Consideraţi fezabilă această propunere? Situaţia impune o soluţie urgentă a acestei probleme restante de prea mulţi ani.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Algoritmul lui Victor Ponta de echilibrare a bugetelor locale blochează funcţionarea administraţiilor locale"

Bătaia de joc a lui Victor Ponta la adresa comunităţile locale continuă! Prin tăierea bugetelor administraţiilor, primarii, atât cei din opoziţie, cât şi din PSD, se află în imposibilitatea de a-şi duce la bun sfârşit proiectele şi de a accesa fonduri europene.

Zeci de localităţi au primit alocări financiare net inferioare faţă de cele de anul trecut. Pentru a arăta gravitatea situaţiei, spre exemplu, o comună cu doar 3.200 de locuitori şi o suprafaţă de 2.500 de ha a primit 5.100.000 de lei, în timp ce altor şase comune din aceeaşi zonă, totalizând o populaţie de peste 38.000 de locuitori şi suprafaţă de trei ori mai mare, le revine (în total) doar 3.800.000 de lei.

În acest context, autorităţile locale nu-şi pot acoperi nici măcar cheltuielile de funcţionare (între acestea fiind incluse şi cheltuieli aferente şcolilor şi grădiniţelor, iluminatul public, colectarea gunoaielor etc.).

Dezvoltarea acestor comunităţi devine astfel imposibilă. În aceste condiţii, primarii şi consilierii refuză să voteze proiectele de buget pe anul 2015, un buget care nu le permite să elaboreze niciun proiect pentru comunităţile pe care le conduc.

Asistăm astfel la un blocaj fără precedent, la care s-a ajuns din cauza unui algoritm făcut pe genunchi şi care nu răspunde nevoilor comunităţilor locale.

Nevoile unei comune mari sau ale unui oraş sunt diferite de cele ale comunităţilor mici. Este greşită o egalizare între unităţile administrativ-teritoriale printr-un sistem care face abstracţie de numărul locuitorilor şi suprafaţa localităţilor.

PNL îi solicită premierului Ponta să intervină de urgenţă în soluţionarea acestor alocări bugetare catastrofale care obligă administraţiile locale să recurgă la măsuri extreme ce pot ajunge până la blocarea totală a activităţii din lipsa resurselor financiare.

Am avertizat încă de la sfârşitul anului 2014 că Parlamentul României a adoptat un nou mecanism de echilibrare a bugetelor primăriilor prin care sunt avantajate localităţile foarte sărace şi dezavantajate localităţile cu suprafeţe mari şi populaţie mai numeroasă, fără nicio dezbatere publică, prin ataşarea unui articol cu totul nou la Legea bugetului de stat pentru anul 2015. Judeţele sărace câştigă, cele mai bogate pierd.

De pildă, primăriile sătmărene vor pierde prin noul mecanism de echilibrare a bugetelor locale, adoptat de majoritatea PSD, circa 12 milioane lei în anul 2015.

Detalii despre noul mecanism de reechilibrare a bugetelor locale găsiţi aici: http://www.andreeapaul.ro/blog/2014/12/primariile-satmarene-vor-pierde-prin-noul-mecanism-de-echilibrare-a-bugetelor-locale-adoptat-de-guvernul-psd-circa-12-milioane-lei-in-anul-2015/

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Soluţia corectă este reducerea semnificativă a dobânzilor la creditele în franci elveţieni de către băncile care s-au hazardat să le ofere. Aştept un semnal puternic de responsabilitate din partea BNR."

Am primit primul răspuns al BNR la problema pe care am ridicat-o legat de creditele în franci elveţieni. Mulţumesc şi apreciez că BNR a fost atentă la semnalele mele. Intervenţia pleacă de la rolul meu de parlamentar în Comisia pentru buget, finanţe, de la rolul meu de om politic responsabil pentru soarta oamenilor.

Regret nespus catalogarea statelor europene, care au blocat preventiv sau reactiv, corect, creditarea în franci în ultimii ani, ca fiind "din alte epoci". Este, evident, fals.

Reamintesc faptul că UE recunoaşte în preambulul Directivei 17/2014/UE, în care sunt analizate practicile bancare din perioada 2003-2013, la art. 4, că am asistat la "practici iresponsabile de împrumut (...), problemele sunt determinate de deficienţele pieţei şi ale reglementărilor, dar şi de alţi factori". La noi durează prea mult să înţelegem ce ni s-a întâmplat ca să putem corecta lucrurile la timp, ca să putem face treaba bine.

Reamintesc funcţia economico-socială a băncilor comerciale: ele nu sunt doar instituţii de profit, ci au un rol important în viaţa companiilor şi a oamenilor. Reamintesc funcţia BNR de regulator al sistemului, deci responsabil de sistemul bancar şi de regulile de creditare.

Reamintesc că unele bănci comerciale au promovat cu bună ştiinţă credite în CHF, deşi cunoşteau că pe termen lung riscul este suportat de clienţii mai puţin informaţi; în tot acest timp au făcut profit din dobânzi, comisioane şi din hedging valutar.

Consider că refuzul adevărului evident nu e politica cea mai potrivită de comunicare cu cetăţenii. Înţelegerea realităţilor este prima condiţie esenţială pentru formularea soluţiei corecte. Aşteptăm, desigur, şi detaliile tehnice pentru fiecare întrebare în parte, dar vă rog deschideţi canalul cooperării şi renunţaţi la politica "nu se poate". Realitatea actuală nu mai tolerează atitudinea de superioritate. Cred că soluţia corectă la acest moment este reducerea semnificativă a dobânzilor pe termen lung la creditele în franci de către băncile care s-au hazardat să le ofere. Băncile trebuie să intre în dialog cooperant cu clienţii. Recunosc că aştept să vină un semnal puternic de responsabilitate din partea BNR şi de la o bancă privată serioasă şi credibilă, puternică, aşa cum este Banca Transilvania, care preia Volksbank cu acest portofoliu de credite în franci. Am convingerea că va fi urmată şi de celelalte câteva bănci, puţine la număr, care au acordat aceste credite. Nu toate băncile s-au hazardat, ştim asta, puţine au făcut-o. Ele concentrează problemele şi e just să nu cerem unei bănci neimplicate în creditarea în franci să plătească pentru erorile concurenţilor. Cred că diminuarea profiturilor proprii generate de acordarea creditelor în CHF ar fi un semnal puternic de recredibilizare şi de responsabilitate faţă de clienţii vulnerabili expuşi practicilor iresponsabile de creditare şi nu ar afecta stabilitatea proprie şi responsabilităţile lor faţă de deponenţi.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"«Electorata Vâlcov» va împovăra inutil bugetul cu peste 0,1% din PIB, echivalentul a 200 de lei pe an pentru fiecare alocaţie a celor 3,7 milioane copii"

"Electorata" propusă de guvern nu poate funcţiona ca soluţie la creşterea explozivă a ratelor la creditele în franci elveţieni. În noua versiune, propusă în Comisia pentru buget a Parlamentului de ministrul Darius Vâlcov, impactul bugetar al "electoratei" PSD va fi de 0,1-0,15% din PIB, echivalent cu creşterea în medie a alocaţiei pentru fiecare copil cu aproape 200 de lei pe an. Putem alege, aşadar, între o măsură intervenţionistă, împovărătoare pentru buget şi ineficientă, şi majorarea alocaţiei, în limita aceluiaşi efort bugetar, pentru cei 3,7 milioane de copii din România.

În forma sa actuală, "electorata Voinea" nu a fost deloc atractivă nici pentru bănci, nici pentru clienţi. Intrată în vigoare anul trecut, pe fondul campaniei electorale, schema propusă de fostul ministru Liviu Voinea, prin OUG, nu a fost accesată de niciun debitor. Nu a funcţionat în vremuri normale, liniştite financiar, cu atât mai puţin va funcţiona în actualul context de risc valutar. "Electorata Voinea" s-a dovedit o nonurgenţă, aşa cum "electorata Vâlcov", în versiunea extinsă, se va dovedi o nonsoluţie.

Debitorii au înţeles că scăderea temporară a ratei şi prelungirea perioadei de creditare le vor aduce costuri suplimentare, imposibil de suportat, şi că vor rămâne mai mult timp dependenţi de bancă.

Aşa cum stau lucrurile în prezent, "electorata reloaded" nu este decât o măsură prin care guvernul toarnă gaz peste un incendiu cu potenţial devastator pentru românii împrumutaţi în franci elveţieni şi familiile lor. Totul sub oblăduirea "marele maestru" Ponta, a proastei guvernări şi a măsurilor cu iz pur electoral, salvator în aparenţă pentru imaginea proastă a Guvernului şi a lipsei sale totale de credibilitate.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Odată cu Pactul pentru Apărare, să declarăm război evaziunii fiscale! Sănătatea şi educaţia, şi ele victime ale evazioniştilor, impun acorduri similare."

Pactul pentru Apărare, doar primul pas spre finanţarea "rudelor sărace" ale bugetului - educaţie, sănătate - prin combaterea fermă a evaziunii fiscale.

Cei 2% din PIB agreaţi pentru finanţarea apărării în perioada 2017-2027 vor trebui asiguraţi din combaterea evaziunii fiscale, prin măsuri ferme cu impact pe termen lung ale Executivului, pentru a nu lua banii de la educaţie, sănătate, infrastructură sau din alte investiţii.

Cer instituţiilor statului să treacă rapid la pasul următor încheierii acestui acord transpartinic şi să elaboreze planul de măsuri şi acţiuni pentru diminuarea evaziunii fiscale, pentru asigurarea finanţării bugetului ţării, cu toate obligaţiile sale fundamentale faţă de cetăţeni: securitate şi bunăstare. Avem nevoie de un plan de măsuri şi acţiuni pentru ca lupta cu principalul inamic intern al României - evaziunea fiscală - să ne asigure banii necesari pentru apărare, în momente tensionate în regiune.

Evaziunea fiscală roade an de an din bunăstarea românilor. Evaziunea fiscală luptă murdar, cu arme ascunse, încercând să lovească sub centură statul român. Guvernul Ponta refuză să-şi asume o minimală responsabilitate în bătălia cu evaziunea fiscală vizibilă, estimată la 102 miliarde lei în anul 2013, adică 680 euro pe secundă. E timpul să micşorăm această ameninţare internă la adresa siguranţei naţionale, prin măsuri care ar trebui să ajungă inclusiv până la reintroducerea stimulentelor pentru funcţionarii statului care înregistrează succese în combaterea evaziunii.

Poate următorul pact interpartinic românesc va fi făcut pentru a sprijini proiectele privind alocarea a 6% din PIB pentru educaţie şi a încă 6% pentru sănătate. Avem, aşadar, nevoie de bani pentru proiectele fundamentale ale naţiunii române şi pentru viitorul ţării. Să aplicăm "soluţia Pintea" - un personaj istoric mult iubit de oamenii din părţile Maramureşului. Să luăm de la evazioniştii care exercită presiunea constantă a corupţiei asupra statului şi să dăm la săracii bugetului: la Armată - cu probleme de echipare, sau la sistemul de învăţământ urban, dar mai ales rural, cu marile lor probleme financiare, la sănătate - unde nevoia de dotare şi de medicamente, de resurse umane bine calificate şi plătite constituie o urgenţă naţională. Ştiu că obositul Guvern Ponta este incapabil de măsuri radicale necesare, însă viitorul Guvern PNL o poate face.

Domnul Anton Doboş:

"Amânarea alegerilor parţiale afectează locuitorii din localităţile în cauză"

După cum ştiţi, Partidul Naţional Liberal a cerut Guvernului să organizeze alegeri parţiale acolo unde este cazul, cu respectarea termenului de maxim 90 de zile după constatarea eliberării unei anumite funcţii publice. Primul-ministru Victor Ponta a declarat că nu va organiza aceste alegeri, invocând tot felul de motive care nu au nicio legătură cu prevederile legale.

Ţin să atrag atenţia că amânarea acestor alegeri afectează direct locuitorii din localităţile vizate, pentru că în multe cazuri s-au creat blocaje instituţionale şi nu se pot lua hotărâri legale legate de proiecte ce ţin de administrarea locală. În judeţul Iaşi există două comune (Cozmeşti şi Tansa) în care consiliile locale sunt dizolvate, iar într-o comună (Ion Neculce) este un primar interimar. În aceste situaţii sunt blocate sau întârziate proiecte, inclusiv cele cu finanţare europeană, iar bugetele rămân nealocate.

În acest context, prefectul judeţului Iaşi, Dan Cârlan, asistă pasiv la problemele din judeţ. Cu toate că legea prevede ca Prefectura să înştiinţeze Guvernul şi să propună o dată pentru organizarea alegerilor, prefectul Dan Cârlan afirmă că acestea sunt doar "prevederi cu caracter general" şi aşteaptă liniştit ca Guvernul să stabilească o dată pentru toată ţara. În acest caz, nici Guvernul şi nici reprezentantul său în judeţ nu îşi fac datoria şi nu respectă prevederile legale.

Pe locuitorii din aceste localităţi afectate nu îi interesează justificările primului-ministru Victor Ponta şi jocurile politice pe care le face, ei doresc ca proiectele de investiţii să se poată derula şi să nu fie amânate de un guvern care nu respectă legea. Cerem guvernului, încă o dată, să ţină cont de prevederile legale şi de interesul cetăţenilor şi să organizeze alegeri parţiale acolo unde este cazul.

Domnul Ion Marocico:

"Despre situaţia din estul Ucrainei, la început de an"

Cu toţii am sperat că noul an va aduce o îmbunătăţire a situaţiei din estul Ucrainei, că va exista un minim de voinţă şi umanitate pentru a schimba ceva în bine în zonele afectate de conflict şi că dialogul va lua locul focurilor de arme. Din păcate, constatăm acum că primul punct al Acordului semnat la 5 septembrie 2014, respectiv "Încetarea focurilor imediat şi în mod bilateral", a rămas doar un deziderat. Cele convenite la Minsk au fost încălcate de separatiştii pro-ruşi, iar în ultimele săptămâni luptele s-au intensificat, culminând cu atentate sângeroase asupra populaţiei paşnice.

Statistic, nu putem decât să remarcăm că numărul celor nevinovaţi, care şi-au pierdut viaţa, a crescut de la o ofensivă la alta. După cum se ştie, la 13 ianuarie a.c., un tir de artilerie a lovit un autobuz ce transporta persoane civile, la un punct de control din apropierea localităţii Buhas, din sud-vestul regiunii Doneţk, s-a soldat cu 12 morţi şi 16 răniţi, printre care şi copii. La numai o săptămână, pe 20 ianuarie a.c., un alt incident, la fel de sângeros, a avut loc într-o staţie de troleibuz din oraşul Doneţk, unde, în urma unui bombardament comis la o oră de vârf, 13 persoane au fost ucise, şi mai multe zeci rănite. Nu în cele din urmă, câteva zile mai târziu, la Mariupol, alţi 30 de civili, aveau să îşi piardă viaţa şi nu mai puţin de 100 aveau să fie răniţi.

Indignarea şi tristeţea din suflet sunt greu de descris în cuvinte. De aceea, consider că în astfel de momente trebuie să fim puternici şi solidari, solidari cu întreg poporul ucrainean! Doliul naţional declarat în ziua de 25 ianuarie nu a fost numai în Ucraina, ci şi în sufletele noastre.

Privind la cele trei atentate, consider că este de neacceptat ca în dinamica acestui conflict absurd să se ajungă până la a se demonstra cu uşurinţă cât de neimportantă este o viaţă de om în raport cu unele interese geostrategice sau planuri bine puse la punct pentru a se dezbina un stat suveran şi, implicit, a se asigura controlul anumitor zone. Acordurile de la Minsk, deşi destul de fragile, ofereau totuşi o şansă asigurării treptate a unui climat de stabilitate în zonele estice, dar din, păcate, respectarea lor doar de către Ucraina nu este suficientă.

Aceste tragedii nu vor duce în niciun caz la o detensionare a situaţiei, ci, dimpotrivă, în acest context sumbru, pacea pare tot mai îndepărtată pentru estul Ucrainei. Până acum, în acest conflict nu au pierit numai militari ucraineni, ci şi populaţie civilă, în total aproximativ 5.000 de persoane, conform datelor furnizate de ONU.

Nu putem ignora că aceste adevărate crime împotriva umanităţii s-au petrecut la graniţa Uniunii Europene, în timp ce în interiorul său lumea s-a mobilizat pentru a spune un nu hotărât terorismului. Cei responsabili trebuie să plătească pentru fiecare suflet nevinovat care a pierit în atacurile pe care cu atâta cinism le-au comis!

În acest sens, adresez mulţumiri, în mod deosebit, oficialilor români, care au luat imediat poziţie faţă de evoluţia îngrijorătoare a evenimentelor din ultima lună, au considerat atacurile asupra populaţiei civile drept acte criminale şi au adus în prim-plan nevoia de a face front comun împotriva celor responsabili de asemenea orori.

În numele comunităţii de ucraineni din România, fac apel la toţi actorii internaţionali pentru o implicare susţinută, în continuare, în rezolvarea paşnică şi cât mai curând posibilă a conflictului care macină zonele estice ale Ucrainei.

Domnul Alexandru Nazare:

"Rata şomajului la Brăila este peste media naţională"

Problema locurilor de muncă se pare că nu are rezolvări atât de facile pe cât enunţă la fiecare ieşire publică premierul Ponta. Promisiunile guvernanţilor pe care le auzim de peste doi ani nu au acoperire; minciunile electorale nu ţin iarna de cald şi nici nu achită facturile. Vorbele goale ale guvernanţilor şi incapacitatea de a atrage investitori se vede în "necreşterea" economică şi mai departe în imposibilitatea de a crea locuri de muncă.

Cu trecerea timpului nu vedem îmbunătăţiri în viaţa de zi cu zi a românilor, ci, din contră, nivelul de trai scade şi perspectiva unuia mai bun este din ce în ce mai îndepărtată.

Şomajul este în continuare o problemă reală, iar la Brăila se pare că se accentuează de la un an la altul. La sfârşitul anului 2014 erau înregistraţi aproape 10.000 de şomeri, cu câteva sute mai multe decât la finalul lui 2013, rata şomajului la Brăila fiind peste media pe ţară.

Această problemă trebuie soluţionată! Avem nevoie de guvernanţi cărora să le pese de români şi care să le ofere acestora şansa de a munci, de a-şi contura un viitor. Lipsa locurilor de muncă îi forţează pe cei mai mulţi să părăsească ţara sau să recurgă la metode necinstite pentru a face rost de bani, astfel crescând şi rata infracţionalităţii, un alt capitol la care Brăila este peste media naţională.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Croaţia are un nou preşedinte"

După alegerile prezidenţiale din România, care au avut loc pe 16 noiembrie 2014, când cetăţenii României prin votul exprimat şi-au ales noul preşedinte pe următorii cinci ani, pe domnul Klaus Werner Iohannis, imediat, la scurt timp şi în Croaţia au avut loc alegerile prezidenţiale.

Primul tur a avut loc pe 28 decembrie 2014, iar printre mai mulţi candidaţi înscrişi în cursa electorală doar patru îndeplinesc criteriile necesare de a candida la preşedinţie. Printre acei patru se află şi social-democratul Ivo Josipović - fostul preşedinte al Republicii Croaţia, aflat la final de primul său mandat, şi oponenta sa, candidata opoziţiei din partea Uniunii Creştin Democrate, Kolinda Grabar Kitarović, între care s-a şi dat principala luptă pentru preşedinţie. Chiar dacă fostul preşedinte, domnul Ivo Josipović, a câştigat la limită în primul tur, cu 38,46% faţă de contracandidata sa care a avut 37,22%, turul al doilea, pe 11 ianuarie 2015, produce surprize şi pe ultima sută de metri doamna Kolinda Grabar Kitarović, fosta reprezentantă a Ministerului Afacerilor Externe şi Europene din Croaţia (perioada 2005-2008) şi fost ministru asistent al secretarului general al NATO şi ambasador al Croaţiei în SUA, câştigă alegerile prezidenţiale din turul al doilea la limită, cu puţin peste un procent, 50,74% faţă de Josipović 49,26%, şi astfel devine prima femeie aleasă ca preşedinte al Croaţiei.

Primul preşedinte ales al Croaţiei a fost domnul Franjo Tuđman, în 1992, iar aceasta este a şasea oară când Croaţia îşi alege preşedintele şi prima dată, în scurta sa istorie democratică, când îşi alege o femeie ca preşedinte. Doar 11 ţări din lume au femei preşedinte, în afară de Croaţia, femeile se află ca preşedinţi în Elveţia, Lituania, Argentina, Brazilia, Cile, Kosovo, Malta, Republica Centrafricană, Coreea de Sud şi Liberia.

Ca parlamentar român şi reprezentant al minorităţii croate în Parlamentul României doresc să îmi exprim pe această cale sincere felicitări, urări de bine şi numai gânduri bune, multă baftă şi succes pe viitor nou alesei doamne preşedinte al Croaţiei, Kolindei Grabar Kitarović şi, nu în ultimul rând, dacă aproape toţi predecesorii săi, în calitate de preşedinţi, au vizitat minoritatea croată din România, cu această ocazie, totodată, lansez invitaţia doamnei preşedinte de a vizita oricând minoritatea croată din România, uşile fiindu-i întotdeauna deschise. O aşteptăm cu mare drag. Felicitări!

Doamna Neviser Zaharcu:

"Plata indemnizaţiilor sociale şi a celor acordate în baza unor legi speciale trebuie eliminate din atribuţiile caselor teritoriale de pensii"

Potrivit dispoziţiilor OUG nr.6/2009, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.118/2010, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, respectiv pensia minimă socială, cum era denumită anterior intrării în vigoare a Legii nr.118/2010, este de 350 lei. Beneficiază de indemnizaţia socială pentru pensionari (determinată ca diferenţă între 350 lei şi nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată şi suportată din bugetul de stat), pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari (art.2 din OUG nr.6/2009). În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât şi de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri, iar indemnizaţia socială pentru pensionari se acordă numai în situaţia în care veniturile menţionate anterior, însumate, se situează sub nivelul 350 lei (art.3 din OUG nr.6/2009). În conformitate cu prevederile art.4 din OUG nr.6/2009, drepturile acordate cu titlu de indemnizaţie socială pentru pensionari se stabilesc şi se plătesc de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin casele teritoriale de pensii, şi se evidenţiază distinct pe talonul de pensie. Prin urmare, potrivit acestor dispoziţii legale, niciun pensionar din România nu are sau nu ar trebui să aibă pensia mai mică de 350 de lei.

Cu toate acestea, din când în când, mai ales în perioada campaniilor electorale, apar în presă "dezvăluiri senzaţionale" despre cuantumul unor pensii foarte mici (2 lei, 3 lei, 7 lei etc.) care ar exista în România, fiind publicate copiile unor taloane de pensii pe care sunt înscrise aceste sume. Din răspunsurile date de oficialii Ministerului Muncii, Casei Naţionale de Pensii Publice şi caselor teritoriale de pensii rezultă că aceste cupoane, pe care sunt înscrise sume mai mici de 350 de lei, nu reflectă toate veniturile pensionarului, deoarece persoana în cauză mai beneficiază de o anumită pensie/indemnizaţie într-un alt dosar, deci pe un alt cupon, că beneficiază doar de o indemnizaţie acordată în baza unei legi speciale şi nu este îndreptăţită la acordarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari sau alte situaţii de acest fel. Din păcate, aceste răspunsuri legale nu pot stopa avalanşa de informaţii din presă pe acest subiect, aspect ce aduce neîncredere şi îngrijorare în rândul pensionarilor, care fac şi ei demersuri pentru a verifica dacă drepturile lor sunt legal stabilite.

Având în vedere starea de fapt expusă, cred că Ministerul Muncii trebuie să răspundă unor întrebări esenţiale: 1. Aţi identificat toate situaţiile care pot conduce la existenţa cupoanelor de pensie pe care sunt înscrise sume mai mici de 350 de lei? Care sunt acestea? 2. Ce măsuri aţi luat/veţi lua pentru eliminarea acestor situaţii din sistem? 3. Având în vedere că diferenţa între nivelul de 350 de lei şi nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată este suportată din bugetul de stat, precum şi faptul că există acele indemnizaţii acordate în baza unor legi speciale, care se plătesc tot din bugetul de stat, iar pensiile se plătesc din bugetul asigurărilor sociale, v-aţi gândit la posibilitatea plăţii drepturilor care se suportă din bugetul de stat pe cupoane distincte faţă de drepturile de pensie? 4. Pentru a elimina confuziile dintre pensii şi diferitele tipuri de indemnizaţii, aveţi în vedere posibilitatea degrevării Casei Naţionale de Pensii Publice, respectiv a caselor teritoriale de pensii, de plata unor indemnizaţii acordate în baza unor legi speciale şi la plata acestor sume de către alte instituţii (de exemplu Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială) 5. Aţi elaborat vreun proiect de act normativ pentru crearea cadrului legal în vedere reglementării acestor situaţii nedorite?

Consider că modificările prezentate trebuie puse de urgenţă în practică, pentru a fi eliminate toate suspiciunile legate de faptul eronat că în România ar exista pensii nejustificat de mici.

Doamna Neviser Zaharcu:

"Avem nevoie de transparenţă în cheltuirea sumelor alocate de stat pentru programele destinate tineretului"

Consiliul Tineretului din România - CTR este persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, neguvernamentală şi autonomă, constituită prin asocierea liberă a structurilor neguvernamentale de/pentru tineret interesate care îndeplinesc condiţiile prevăzute în statut şi în ROF, în conformitate cu prevederile OG nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005. CTR reprezintă principalul partener neguvernamental pe probleme de tineret în raport cu autorităţile şi instituţiile publice centrale abilitate în domeniul politicii pentru tineret.

În mod cu totul incredibil, pe pagina de Internet al CTR, la secţiunea "Programe şi activităţi", apare următorul răspuns: "Nu există articole în această categorie". Consider că o astfel de lipsă a activităţii este greu de justificat, având în vedere faptul că CTR trebuie să fie un partener activ al Ministerului Educaţiei în ceea ce priveşte elaborarea programelor instituţionale pentru tineret.

Având în vedere situaţia prezentată, m-am adresat ministrului educaţiei, care consider că este dator să pună lucrurile la punct în acest caz. Domnia Sa trebuie să răspundă la trei întrebări esenţiale, şi anume: 1. CTR a fost finanţat din bugetul Ministerului Educaţiei şi, dacă da, care a fost suma alocată şi pe ce s-a cheltuit? 2. Care au fost până acum relaţiile dintre Ministerul Educaţiei şi Consiliul Tineretului din România, respectiv acţiunile comune întreprinse şi rezultatele acestora? 3. În ce mod vedeţi cointeresarea ONG-urilor în creşterea calităţii învăţământului din România, atât cel obligatoriu, cât şi cel universitar?

În opinia mea, transparentizarea folosirii banului public este fundamentală pentru însănătoşirea societăţii româneşti, dar şi pentru crearea unor medii sociale, comunitare şi instituţionale neviciate şi ferite de orice umbră de corupţie. Mai ales în cazul tineretului, care se confruntă în continuare cu o lipsă a perspectivelor, trebuie să fim foarte atenţi cum decurg lucrurile, cu atât mai mult cu cât vorbim despre sume din bugetul de stat.

Doamna Neviser Zaharcu:

"Un nou început pentru Parlamentul României!"

Noua sesiune a Parlamentului a început luni, un bun prilej pentru o nouă abordare a actului parlamentar şi a instituţiei legiferării. În opinia mea, este fundamental să schimbăm percepţia românilor în ceea ce priveşte funcţionarea Parlamentului şi, implicit, să contribuim la creşterea gradului de încredere a oamenilor în Legislativ. Trebuie să încercăm în această sesiune şi în acest an o altfel de abordare, cu o implicare dinamică, o cointeresare generală, transpartinică, în aşa fel încât populaţia, electoratul care ne-a trimis aici, să simtă într-adevăr că îi reprezentăm. Este momentul să facem ceea ce trebuie să facem, pentru a nu mai fi arătaţi cu degetul şi pentru a da forţă puterii legislative, Parlamentul, garantul democraţiei şi al respectării statului de drept din România.

Cred că deja un prim pas în acest sens a fost bifat luni seara, odată cu prezenţa în faţa plenului Camerei Deputaţilor a şefului Guvernului, într-un nou punct de pe agenda parlamentară, numit "Ora primului-ministru". Această oră de dezbatere Parlament-Guvern va avea loc în fiecare lună de acum încolo, iar premierul va fi secondat la întâlnirile cu parlamentarii şi de către miniştrii Cabinetului. Este un gest de normalitate, primul de acest gen care are loc de la instaurarea statului nostru liber, după 25 de ani, care demonstrează că, atunci când se doreşte, se poate şi este extrem de simplu să schimbăm racile considerate inexpugnabile.

Consider că noua relaţie de colaborare, de control şi de implementare a principalelor priorităţi între Parlament şi Guvern va duce la o eficientizare generală a bunului mers al lucrurilor din ţară, cu efecte pozitive atât pentru români, cât şi pentru clasa politică. Cetăţenii au nevoie de răspunsuri, atât din partea Parlamentului, cât şi a miniştrilor, iar problemele care-i frământă trebuie ridicate de către noi, trimişii şi aleşii lor! Mă bucur că premierul şi-a arătat toată deschiderea pentru ca dezbaterile cu participarea membrilor Cabinetului să nu fie strict formale sau strict politice şi să dea răspunsuri cetăţenilor la întrebările pe care le au referitoare la activitatea Guvernului, a Parlamentului şi a fiecărui minister în parte. Prin acest tip de colaborare vom putea avea şi un număr sporit al actelor normative transparent adoptate, de bună calitate şi stabile, urmând, de asemenea, să crească exponenţial rolul dezbaterilor parlamentare, chintesenţa unui Legislativ care se respectă.

Parlamentari PSD vor susţine măsurile legislative de continuare a creşterii şi stimulării economice, de creare de noi locuri de muncă. Sperăm că noua colaborare interinstituţională dintre Legislativ şi Executiv să ducă şi la mult dorita resimţire de către cetăţeni a creşterii economice înregistrate în ultimii trei ani. De asemenea, România şi locuitorii ei au nevoie de implementarea grabnică a Strategiei de combatere a sărăciei, care va ajunge în curând pe masa de lucru a Parlamentului.

Personal, mă voi strădui şi în acest an să îi reprezint cu cinste şi onoare pe locuitorii municipiului şi judeţului Tulcea, indiferent de afinităţile lor politice. Cred că menirea unui parlamentar este să încerce la maximum posibil să rezolve problemele oamenilor, iar eu voi face acest lucru şi în continuare pentru tulceni, atât cât îmi permit prerogativele funcţiei de deputat.

Doamna Neviser Zaharcu:

"Investiţiile în sănătate vor creşte semnificativ în acest an"

Bugetul pentru acest an arată indiscutabil că Guvernul Ponta îşi respectă angajamentele asumate, prin creşterea alocărilor pentru domeniile cheie şi suplimentarea măsurilor privind îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Principalele obiective ale politicii bugetare în 2015 sunt continuarea consolidării fiscale, stimularea creşterii economice, reforma investiţiilor publice, prin creşterea substanţială a fondurilor alocate cofinanţării proiectelor europene şi prioritizarea investiţiilor publice semnificative, precum şi măsurile adoptate de Guvern privind stimularea consumului, concomitent cu asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile de populaţie cu venituri reduse.

Estimarea veniturilor în bugetul pe 2015 are în vedere scăderile cauzate de reducerea CAS cu 5% la angajator, reducerea taxei pe construcţii speciale de la 1,5% la 1%, precum şi reducerea TVA pentru pachetele turistice all-inclusive, măsuri care au un impact bugetar de 1%. De asemenea, este de remarcat faptul că execuţia bugetară a primelor 11 luni din 2014 a înregistrat o creştere a veniturilor cu 6,4% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, fapt ce demonstrează creşterea gradului de colectare. Astfel, cheltuielile destinate investiţiilor vor însuma 44,76 miliarde de lei în 2015, cu 8,7 miliarde de lei mai mult decât în 2014, respectiv o creştere de 23,8%.

Îmbucurător este faptul că în acest an vor fi creşteri bugetare pentru principalele domenii, respectiv investiţii, educaţie, transporturi, apărare, sănătate şi agricultură. Este foarte important că bugetul Ministerului Sănătăţii nu se reduce. Ca valoare absolută, cheltuielile aferente domeniului sănătate cresc cu 3,2%, în special pentru investiţii şi dotări în spitalele din administraţia centrală şi locală, cât şi pentru investiţii din fonduri europene nerambursabile. În schimb, ca urmare a creşterii veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale, determinate de evoluţia indicatorilor macroeconomici şi de plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea drepturilor salariale, a avut loc o diminuare a transferurilor de echilibrare către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În concluzie, sumele alocate pentru sănătate în 2015 sunt mai mari faţă de cele din 2014.

Contestarea Legii bugetului la Curtea Constituţională de către opoziţie a fost, după cum s-a văzut, un gest exagerat şi nefondat, deoarece toate măsurile stimulative economice şi sociale luate de Executiv anul trecut se regăsesc în bugetul pentru acest an. Salariul minim a crescut de la 1 ianuarie 2015 la 975 lei şi de la 1 iulie 2015 la 1.050 lei; toate pensiile cresc cu 5 %; pensia minim garantată va creşte de la 350 la 400 lei; salariile personalului didactic vor fi majorate cu 5% de la 1 martie 2015 şi cu încă 5% din 1 septembrie 2015; salariile personalului din sănătate şi asistenţă socială vor creşte cu 100 lei din decembrie 2014, exclusiv salariile celor care beneficiază de majorarea salariului minim; indemnizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi cresc cu 16%; creşte alocaţia pentru susţinerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 lei, de la 42 la 84 lei pentru fiecare copil; se majorează alocaţia de plasament de la 93 la 600 lei; creşte alocaţia de hrană pentru adulţi cu dizabilităţi şi persoane vârstnice din centrele de asistenţă socială de la 8 la 16 lei pe zi; restituirea eşalonată a debitelor recuperate de la pensionari şi persoanele aflate în concediu de creştere a copilului; reluarea plăţii indemnizaţiilor către luptătorii incontestabili din Revoluţia de la 1989, sistată de fostele guverne.

Toate acestea sunt decizii şi hotărâri adoptate, unele puse deja în practică, altele în curs de execuţie. Sunt deci fapte concrete, nu vorbe!

Doamna Neviser Zaharcu:

"Pledoarie pentru acordarea unui spor la salariile de bază ale medicilor pediatri şi neonatologi"

Am solicitat oficial instituţiilor abilitate ale statului acordarea unui spor salarial pentru medicii pediatri şi neonatologi de cel puţin 15 %, în vederea menţinerii acestora în unităţile medicale de stat. Drept motivare, consider că doar prin majorarea retribuţiei medicilor pediatri şi neonatologi se va putea trece peste criza acută de personal din această specialitate, atât la nivelul spitalelor din Tulcea, cât şi din toată ţara.

Secţia de Pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea a fost salvată zilele trecute în ultimul moment de la închidere, prin reintegrarea pe posturile rămase vacante a unor medici pensionari. Din informaţiile pe care le deţin, există o criză naţională de medici pediatri şi neonatologi, iar acest fapt pune în pericol generaţiile viitoare, precum şi dezvoltarea corectă, sănătoasă şi armonioasă a copiilor noştri. Vreau să fac un apel de sensibilizare către Ministerul Sănătăţii şi toate celelalte instituţii abilitate ale statului referitor la această problemă majoră, prin transmiterea unui mesaj conform căruia medicii pediatri şi neonatologi au nevoie de o minimă stabilitate financiară pentru a rămâne şi a-şi continua activitatea în sistem. În caz contrar, sistemul medical românesc se poate confrunta cu efecte nedorite, dintre cele mai periculoase.

Fac un apel ca pediatria şi neonatologia să fie cuprinse în Ordinul ministrului sănătăţii pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile Legii cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 330/2009. Pediatria este o specializare dificilă şi cu mare răspundere. Criza de medici specialişti din pediatrie şi neonatologie este extrem de accentuată în toată ţara, astfel încât avem nevoie de măsuri urgente şi concrete.

Soluţia ar fi acordarea unor sporuri salariale, după modelul aplicat la psihiatrie, anatomopatologie sau TBC, în care s-au luat decizii la scară naţională de îmbunătăţire. Cred că şi pediatria şi neonatologia se pot înscrie într-o măsură de sprijin, prin acordarea unui spor de cel puţin 15%, având în vedere condiţiile specifice şi răspunderea uriaşă a medicilor în tratarea copiilor.

Această propunere este justificată de faptul că medicii pediatri şi neonatologi pot avea riscuri similare cu cele acordate personalului medical din urgenţe sau terapie intensivă, atunci când este vorba despre tratamentul copiilor. Un copil cu afecţiuni cronice sau acute nedepistate la timp poate prezenta riscuri inclusiv de tratament medico-terapeutic, cu efecte asupra medicului. De asemenea, un număr suficient de medici pediatri şi neonatologi menţinuţi în sistem ar putea rezolva cazurile de infertilitate, naşteri premature, sarcini cu risc crescut sau primipare vârstnice din cauza condiţiilor socio-economice, cu care România se confruntă, acestea fiind totodată şi capitolele deficitare pentru medicina noastră la nivel european.

Acestea, precum şi criza medicilor de specialitate, pot fi motive întemeiate pentru ca pediatria şi neonatologia să beneficieze de un spor la salariile de bază, în joc fiind, în ultima instanţă, viitorul nostru, al tuturor.

Doamna Neviser Zaharcu:

"Dozele de vaccin antigripal, distribuite cum se cuvine în Tulcea"

Am primit răspuns la interpelarea adresată ministrului sănătăţii Nicolae Bănicioiu pe tema distribuirii dozelor de vaccin antigripal în judeţul Tulcea. Concret, m-am interesat dacă vaccinarea antigripală gratuită s-a efectuat conform graficului stabilit, în beneficiul tulcenilor care aveau nevoie, mai ales pentru imunizarea categoriilor aflate în grupele de risc.

Ministrul Nicolae Bănicioiu mi-a răspuns că Ministerul Sănătăţii a achiziţionat cantitatea de 500.000 doze vaccin antigripal sezonier, pentru sezonul 2014 - 2015, în vederea vaccinării gratuite a populaţiei. "Astfel, prima tranşă de vaccin gripal în cantitate de 140.000 doze a fost distribuită către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti începând cu data de 14.11.2014, iar tranşa a II-a de vaccin a fost distribuită către toate judeţele începând cu data de 21.11.2014, iar DSP Tulcea a primit o cantitate totală de 7.425 doze de vaccin gripal. Având în vedere faptul că receptivitatea la vaccinare a populaţiei a scăzut în ultimii ani, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat o cantitate iniţială de 500.000 doze de vaccin gripal, urmând ca în funcţie de solicitări să suplimenteze cu o altă cantitate de vaccin, astfel încât să se asigure o acoperire vaccinală optimă la nivel naţional, în rândul populaţiei expusă la risc", a precizat ministrul Bănicioiu.

Consider că este important să se ştie că au prioritate persoanele din grupele de risc crescut de îmbolnăvire, respectiv persoanele cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, astm bronşic şi persoanele cu infecţie HIV, femei gravide, personalul medico-sanitar şi auxiliar din unităţile sanitare, care prin natura activităţii vine în contact respirator cu pacienţii sau cu asistaţii, persoanele rezidente în instituţii de asistenţă socială, precum şi persoanele care acordă asistenţă medico-socială şi îngrijiri la domiciliu persoanelor cu risc crescut, persoanele cu vârsta de 65 de ani şi peste această vârstă. Din câte cunosc, dozele de vaccin antigripal au fost suficiente până acum în Tulcea, dar dacă situaţia o va impune, ministrul m-a asigurat că se poate suplimenta cantitatea distribuită iniţial.

Doamna Neviser Zaharcu:

"Vânătoarea controlată, o veste bună pentru localnicii din Delta Dunării"

Am primit recent răspuns la interpelarea adresată guvernatorului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Lucian Eduard Simion, pe tema îngrijorării populaţiei din Delta Dunării în urma înmulţirii animalelor sălbatice din arealul protejat. În documentul parlamentar trimis conducerii Rezervaţiei, am subliniat că locuitorii zonelor izolate din Delta Dunării au semnalat, în cadrul audienţelor de la biroul parlamentar, că sunt neliniştiţi din cauza creşterii numărului animalelor sălbatice, îndeosebi porci mistreţi şi şacali.

Prezenţa excesivă a acestora în localităţile Deltei îi fac pe oameni să trăiască cu teama că ar putea fi atacaţi în orice moment de către animalele respective. Oamenii mi-au spus că în ultima perioadă numărul animalelor este în continuă creştere şi că le este frică pentru viaţa şi sănătatea lor. De asemenea, autorităţile locale din zonele umede ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au atras atenţia că animalele amintite provoacă numeroase distrugeri ale culturilor agricole şi, de asemenea, pagube importante în gospodăriile populaţiei.

După cum bine cunoaşteţi, vânătoarea în Delta Dunării a fost interzisă în urmă cu trei ani, odată cu apariţia Legii nr.136/5 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Pe de altă parte, însă, un document emis de Consiliul Judeţean Tulcea, intrat în vigoare înaintea Legii nr.136/2011, stipulează că este permisă vânătoarea raţional reglementată în Delta Dunării, ca fiind o activitate tradiţională în zonă. De altfel, pe marginea celor două documente au existat unele controverse, având în vedere că Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu a prea fost de acord cu acest concept de vânătoare raţională efectuată în Deltă. Pentru a proteja echilibrul biodiversităţii din arealul Deltei Dunării, zonă inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural al UNESCO, consider că trebuie să rezolvaţi într-un fel, în baza legilor şi regulamentelor în vigoare, diminuarea populaţiilor de şacali şi porci mistreţi, specii de animale considerate invazive, respectiv care se răspândesc rapid şi cauzează modificări în cadrul ecosistemelor.

În răspunsul primit la interpelare, ministrul mediului, apelor şi pădurilor Graţiela Gavrilescu a precizat că: "Urmare adreselor primite în repetate rânduri de la agenţi economici, primăriile localităţilor Ceatalchioi, Maliuc şi Chilia Veche din judeţul Tulcea, Instituţia Prefectului Judeţului Tulcea şi de la populaţia locală privind pagubele produse în culturile agricole de speciile de interes cinegetic, porc mistreţ, şacal şi vulpe din zona Ceatalchioi, Pardina-Chilia Veche judeţul Tulcea, instituţia noastră a întreprins toate demersurile necesare obţinerii unui acord de desfăşurare a unor campanii scurte de vânătoare".

"În acest sens, a continuat ministrul mediului, s-a obţinut avizul favorabil de la Academia Română pentru desfăşurarea a două acţiuni de vânătoare în vederea optimizării speciilor de interes cinegetic, şacal, vulpe, mistreţ, ce produc daune în culturile agricole şi în gospodăriile locale. Pentru optimizarea speciilor de interes cinegetic în sezonul în 2014-2015, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a întocmit un Plan de acţiune prin care s-a stabilit să desfăşoare două acţiuni de vânătoare pe teritoriul RBDD, pentru fondurile de vânătoare gestionate de RNP Romsilva, pentru perioada decembrie 2014-februarie 2015, care se vor desfăşură după cum urmează: pentru perioada 15-20 decembrie 2014: vânătoare specializată la speciile şacal şi vulpe; pentru perioada 15 ianuarie -15 februarie 2015: vânătoare specializată la speciile mistreţ, şacal şi vulpe".

Ministrul mediului a făcut referire şi la modul de organizare a acţiunilor de vânătoare, în care se vor avea în vedere următoarele: "Vânătoarea se va desfăşura doar pe 15 fonduri de vânătoare gestionate de RNP ROMSILVA, conform Anexei nr.2 la Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură nr.359/2014 pentru perioada decembrie 2014-februarie 2015, în cooperare şi sub coordonarea Direcţiei Silvice Tulcea. La această acţiune vor participa reprezentanţi ai Direcţiei Silvice Tulcea din toate fondurile de vânătoare, la fiecare acţiune putând participa 20-30 persoane. Va fi interzisă participarea la aceste acţiuni a vânătorilor sportivi autorizaţi, acţiunea având un rol clar de optimizare a speciilor de interes cinegetic. Capturile de şacal şi vulpe vor fi predate imediat la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea pentru probe de rabie, capturile de mistreţ vor fi depozitate într-un spaţiu special amenajat la Frigorifer Tulcea, iar după prelevarea probelor pentru pestă porcină şi trichineloză, exemplarele apte pentru consum vor fi distribuite la cămine de copii şi aziluri de bătrâni în scop caritabil. Toată această activitate se va desfăşură în conformitate cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Capturarea speciilor menţionate se va realiza conform evaluării anuale efectuate de ICAS pentru sezonul 2014/2015, pentru fiecare fond de vânătoare în parte, conform Anexei nr.2 la Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultura nr.359/2014".

Doamna Neviser Zaharcu:

"Consiliul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar trebuie să funcţioneze!"

M-am adresat conducerii Ministerului Educaţiei în privinţa unui subiect delicat, referitor la activitatea şi respectarea atribuţiilor de către Consiliul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar. În documentul parlamentar trimis MEN, am amintit că în iunie 2012 a fost înfiinţat Consiliul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar, instituţie care are drept principală atribuţie asumarea rolului unui observator naţional antiviolenţă. Am mai menţionat în interpelarea trimisă ministrului educaţiei că respectivul consiliu trebuie să monitorizeze şi să facă o evaluare a modului de aplicare la nivel naţional a strategiei naţionale pentru combaterea violenţei în mediul şcolar.

Consiliul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar avea în atribuţii să elaboreze şi metodologii de colectare a informaţiilor referitoare la violenţa şcolară şi să monitorizeze atent acest fenomen, prin coordonarea culegerii periodice de informaţii referitoare la problematica violenţei şcolare, la nivel judeţean şi local. Totodată, din atribuţiile consiliului fac parte şi iniţierea unor acţiuni de consultare cu diferite organizaţii şi instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale cu privire la problema violenţei în cadrul sistemului educativ, propunerea şi iniţierea de forme de cooperare intra şi interinstituţionale în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în mediul şcolar, iniţierea de programe şi campanii naţionale de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar, respectiv elaborarea unui raport naţional anual privind fenomenul violenţei în şcoală, pe baza setului de indicatori specifici.

Reamintind că "atribuţiile consiliului sunt mult mai numeroase decât cele amintite de mine, precum şi speranţele de diminuare a fenomenului violenţei în şcoli prin contribuţia acestei instituţii a statului român", l-am întrebat pe ministrul educaţiei dacă funcţionarea Consiliului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar este pe măsura aşteptărilor ministerului, precum şi dacă instituţia respectivă a întocmit rapoartele aferente ultimilor ani şi care sunt concluziile acestora.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Priorităţile legislative ale noului PNL"

La început de sesiune parlamentară, Partidul Naţional Liberal rezultat din fuziunea PNL cu PDL îşi propune să atingă obiective importante pentru România.

Obiectivele pe care ni le propunem provin din realitatea de zi cu zi a românilor. Reducerea decalajelor care ne separă de vestul Europei este, poate, cel mai realist obiectiv pe care îl putem avea. Vom şti că am reuşit doar atunci când românii nu vor mai fi în situaţia de a supravieţui de pe o zi la alta, când nevoile zilnice nu vor mai reprezenta o adevărată provocare.

Partidul Naţional Liberal are deja o listă însemnată de priorităţi legislative, unele ce ţin de cadrul general al activităţilor politice, cum ar fi: pachetul legilor electorale, Legea finanţării partidelor politice, votul prin corespondenţă, reducerea numărului de parlamentari, modificarea Constituţiei, adoptarea Codului fiscal, a Codului de procedură fiscală, precum şi adoptarea tuturor iniţiativelor propuse de membrii grupului nostru referitoare la domeniul economic, social, şi nu în ultimul rând regional. Statistic vorbind, din partea PNL există un număr de 93 de proiecte legislative iniţiate, dintre care 13 aşteaptă votul în plenul Camerei Deputaţilor, 52 acte normative se află în dezbatere la comisiile de specialitate, iar 28 de acte normative se află în procedură legislativă la Senat.

Partidul Naţional Liberal a depus încă de anul trecut o iniţiativă legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă. Este inadmisibil ca în secolul 21 să mai existe piedici în asigurarea votului persoanelor din diaspora, indiferent de ţara în care acestea au ales să muncească şi să trăiască. Votul din 16 noiembrie 2014 ne-a demonstrat că diaspora este extrem de implicată în viaţa societăţii româneşti. PNL îşi asumă datoria de a găsi soluţiile tehnice pentru asigurarea dreptului fundamental la vot al românilor din străinătate. De asemenea, Partidul Naţional Liberal consideră că este obligatoriu ca Legea alegerilor locale să intre în dezbaterea primei Camere sesizate, adică a Senatului, urmând să intre în dezbaterea Camerei decizionale, Camera Deputaţilor. Legea alegerilor parlamentare trebuie să intre în dezbatere şi să fie adoptată cât mai repede, pentru că altfel nu vom putea organiza alegerile după noua lege, evident, ţinând cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, care spune că legislaţia electorală trebuie finalizată cel mai târziu cu 6 luni înainte de alegeri.

România are cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene, este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la investiţii în educaţie. Sistemul medical din România este penultimul din Europa şi înregistrează şi cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor pentru sănătate. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană şi în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare a infrastructurii autostrăzilor. Suntem campionii negativi la sărăcie, corupţie, la IMM-uri active, productivitatea resurselor şi lista poate continua.

Este timpul ca politica să coboare de la nivelul rarefiat al marilor aşteptări la rezolvări concrete, care să aducă modernizarea statului român. România modernă înseamnă România în care şcolile şi facultăţile nu sunt fabrici de şomeri, România în care spitalele nu sunt lipsite de personal medical şi de aparatură de specialitate, România în care oamenii de afaceri trebuie să fie trataţi de către statul român ca parteneri, nu să fie copleşiţi şi încărcaţi de taxe şi impozite care mai de care mai aberante. Fără dezvoltarea sectorului privat, nici statul nu va avea mai mulţi bani, nici oamenii salarii şi pensii mai mari.

În această sesiune parlamentară, liberalii şi democrat-liberalii au decis să pună punct competiţiei din sânul dreptei şi să colaboreze pentru succesul ideilor de centru-dreapta. Împreună, suntem nu doar mai puternici, ci, în primul rând, mai capabili să ne asumăm tot ceea ce am promis cetăţenilor României de-a lungul campaniilor electorale din anul 2014.

Împreună avem şansa de a demonstra cetăţenilor României că am înţeles cu toţii mesajul celor care au votat în proporţie covârşitoare cu dreapta la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014.

România nu este a noastră, a elitei politice, şi noi nu trebuie să monopolizăm instituţiile şi să le folosim în interesul nostru personal. România este a românilor, iar instituţiile statului, Parlamentul României şi Guvernul României au obligaţia şi trebuie să lucreze în folosul şi pentru bunăstarea cetăţenilor ţării lor.

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Algoritmul lui Victor Ponta de echilibrare a bugetelor locale produce dezechilibre şi discrepanţe în finanţarea administraţiilor"

Guvernul Ponta a scos, de la 1 ianuarie a.c., consiliile judeţene din circuitul împărţirii banilor în teritoriu, conectând primăriile direct la Ministerul Finanţelor Publice pentru cele aproape 600 de milioane de euro care urmează să rotunjească bugetele autorităţilor locale.

Realizată pe genunchi şi fără consultarea primarilor, formula de calcul prin care s-au stabilit sumele care ajung sau nu în acest an în fiecare unitate administrativ-teritorială îi favorizează pe cei care nu şi-au colectat impozitele locale în anul anterior şi îi dezavantajează, până la înjumătăţirea bugetului, pe cei care fie au o colectare a taxelor de aproape 100%, fie au adus investitori.

Noua formulă de calcul, care ţine cont de rangul localităţii şi nu de numărul de locuitori şi se raportează la veniturile adunate în anul 2013, în condiţiile în care nu toate pot fi multiplicate pe termen lung, a fost introdusă de Guvernul condus de Victor Ponta ca articol în Legea bugetului de stat pentru 2015. Adusă şi votată în Parlament, propunerea a omis astfel etapa consultării celor pe care i-ar fi revoltat primii: aleşii locali care au avut în comune sau oraşe investitori în 2013, nedepinzând exclusiv de bugetul de stat.

Deşi văzută ca o bilă albă în ceea ce priveşte dezlegarea de aşa-numiţii baroni locali, în speţă de Consiliul Judeţean, acolo unde împărţirea se făcea de cele mai multe ori subiectiv sau pe criterii politice, formula de calcul este departe de a aduce echitatea în finanţarea autorităţilor locale, mai ales pentru acei primari care acum se află în imposibilitatea de a-şi duce la bun sfârşit proiectele şi de a accesa fonduri europene.

Potrivit estimărilor Asociaţiei Oraşelor din România, mai puţin de jumătate dintre cele peste 3.000 de comune, oraşe şi municipii de pe teritoriul ţării vor avea banii necesari pentru asigurarea funcţionării unor servicii de strictă necesitate oricărei comunităţi, ca urmare a noului mecanism al echilibrării bugetelor locale.

În acest context, zeci de localităţi au primit alocări financiare net inferioare faţă de cele de anul trecut. Pentru a arăta gravitatea situaţiei, spre exemplu, o comună cu doar 3.200 de locuitori şi o suprafaţă de 2.500 de ha a primit 5.100.000 de lei, în timp ce altor şase comune din aceeaşi zonă, totalizând o populaţie de peste 38.000 de locuitori şi suprafaţă de trei ori mai mare, le revin (în total) doar 3.800.000 de lei. Astfel, nu putem să nu ne întrebăm: oare autorităţile locale respective îşi vor putea acoperi măcar cheltuielile de funcţionare? Şi mă refer aici la cheltuielile aferente şcolilor şi grădiniţelor, iluminatului public, asigurării ordinii publice sau colectării gunoiului...

Devine limpede faptul că dezvoltarea acestor comunităţi va fi practic imposibilă, şi asta din cauza unui algoritm care nu răspunde nevoilor comunităţilor locale. Dragi guvernanţi, nevoile unei comune mari sau ale unui oraş sunt total diferite de cele ale comunităţilor mici! Este total greşită o egalizare între unităţile administrativ-teritoriale printr-un sistem care face abstracţie de numărul locuitorilor şi suprafaţa localităţilor.

Analizând hotărârea Guvernului Ponta constatăm că unităţile administrativ-teritoriale medii şi mari au în continuare surse financiare insuficiente pentru asigurarea serviciilor publice complete, diverse, de calitate şi accesibile tuturor cetăţenilor. Concret, comuna Bunila (comună mică) din judeţul Hunedoara, cu o populaţie de 330 de locuitori, primeşte la echilibrare 1.347 mii lei, având o alocare de 4,047 mii lei/locuitor şi un buget de 1.500 mii lei, prin urmare 4,545 mii lei/locuitor. Pe de altă parte, comuna Belceşti (comună mare), din judeţul Iaşi, cu o populaţie de 11.019 locuitori, primeşte la echilibrare 662 mii lei având o alocare de 0,060 mii lei/locuitor şi un buget de 1.500 mii lei, prin urmare 0,136 mii lei/locuitor. De asemenea, oraşul Ţăndărei din judeţul Ialomiţa (oraş de aproximativ 12.000 locuitori), cu o populaţie de 13.222 de locuitori, primeşte la echilibrare 238 mii lei, având o alocare de 0,018 mii lei /locuitor şi un buget de 6.000 mii lei, prin urmare 0,454 mii lei/locuitor. Mai mult, municipiul Orşova, din judeţul Mehedinţi, cu o populaţie de 11.945 de locuitori, primeşte la echilibrare 12.882 mii lei, având o alocare de 1,078 mii lei/locuitor şi un buget de 20.000 mii lei, prin urmare 1,674 mii lei/locuitor.

Acestea sunt doar câteva exemple ale dezechilibrelor, anomaliilor şi discrepanţelor create de acest sistem de echilibrare a bugetelor locale, în ceea ce priveşte sumele disponibile în bugetul local raportate la numărul de membri ai colectivităţilor locale.

De aceea, alături de colegii din Partidul Naţional Liberal trag un semnal de alarmă şi îi solicit premierului Victor Ponta să intervină de urgenţă în soluţionarea acestor alocări bugetare catastrofale, care obligă administraţiile locale să recurgă la măsuri extreme, ce pot ajunge chiar şi la blocarea totală a activităţii, din lipsa resurselor financiare.

Domnul Ion Eparu:

"30 ianuarie 2015, a 51-a aniversare a Zilei Internaţionale a Nonviolenţei în Şcoli"

Începând din anul 1964, pe data de 30 ianuarie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Nonviolenţei în Şcoli. Deşi am mai avut intervenţii pe această temă, consider foarte oportun momentul pentru a readuce în discuţie acest subiect. Larg dezbătută în unităţile de învăţământ, trecută chiar în cadrul programelor de dirigenţie, problema violenţei este departe de a fi un fenomen pe cale de dispariţie, ea făcând parte deja, din păcate, din banalul vieţii cotidiene.

Faptele de violenţă petrecute în şcoală acoperă un spectru destul de larg, de la injurii, ameninţări, hărţuiri, instigări, discriminări, până la distrugeri, loviri, furturi, şantaj, incendieri. Cauzele sunt binecunoscute: pleacă de la sărăcia care alimentează sentimentele de frustrare refulate în violenţă şi ajung la neputinţa sistemului de a eradica, în secolul XXI, acest tip de manifestări. Dintre măsurile implementate, cele mai importante se referă la prezenţa psihologilor în şcoli, conştientizarea diferenţei dintre psiholog şi psihiatru, importanţa recurgerii la dialog şi la consiliere, atât pentru victime, cât şi, foarte important, pentru agresori. Principalele efecte ale actelor de violenţă din şcoli nu sunt de natură materială, ci de natură psiho-afectivă. Astfel, efectele acestor evenimente în care sunt implicaţi elevi, cu precădere de liceu, sunt greu de contorizat, dar cu atât mai periculoase. Deseori, în comportamentul studenţilor, tineri sau mai puţin tineri, am recunoscut sechelele unor astfel de evenimente violente în care au fost implicaţi şi care şi-au lăsat o amprentă puternică pe dezvoltarea lor viitoare. De aceea spun, o dată în plus, că este foarte important să le transmitem tinerilor (studenţilor) noştri, odată cu cunoştinţele tehnice specifice meseriei pentru care se pregătesc, şi un sistem de valori capabil să le îmbunătăţească relaţia cu ei înşişi şi cu ceilalţi. Dacă dascălii ar reuşi, de la învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, până la cel universitar şi postuniversitar, să transmită importanţa nonviolenţei în autodezvoltare, atunci oamenii care le-au trecut prin mâini ar putea deveni, la rândul lor, nişte părinţi responsabili, capabili să le transmită copiilor lor aceste reguli de bun-simţ a căror respectare le va aduce un plus de calitate vieţii. Sunt lucruri care se înlănţuie, fiecare dintre noi fiind o rotiţă într-un mecanism complicat care funcţionează doar dacă fiecare dintre piesele componente merge în sensul corect.

Violenţa în şcolile din România se încadrează, fără doar şi poate, într-un tablou general amplu, care reflectă situaţia mondială în acest domeniu. Pentru că am dezbătut cu alt prilej Raportul UNICEF pe această temă, am să mă opresc acum strict la situaţia din judeţul Prahova. În anul şcolar trecut, în intervalul septembrie 2013 - august 2014, şcolile din Prahova au raportat o infracţiune la fiecare două zile, ceea ce înseamnă că unităţile de învăţământ din Prahova sunt departe de a putea fi considerate sigure. Într-un judeţ cu o populaţie totală de 809.124 locuitori, numărul total al elevilor şcolarizaţi în anul şcolar 2013 - 2014 în învăţământul de masă şi special, cu finanţare de la bugetul statului, a fost de 112.814. Numărul total de posturi pe toate formele de finanţare a fost de 9.713,5, ceea ce arată un raport între numărul de elevi şi numărul de cadre didactice la limita inferioară a parametrilor prevăzuţi de art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Deci cauza principală a numeroaselor acte de violenţă petrecute în şcoli sau în imediata lor apropiere ar trebui identificată în alt spectru. Pornind de la această analiză, consider că accentul pentru reducerea numărului de acte de violenţă în şcoli ar trebui să fie pus pe participarea la activităţi extracurriculare, nonformale, pe existenţa unor alternative educaţionale pentru petrecerea timpului liber, pe crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între unităţile de învăţământ şi comunităţile locale, pe dezbateri, activităţi tematice de persuadare, de consiliere psiho-pedagogică a elevilor, a cadrelor didactice, dar şi a părinţilor, cu privire la gestionarea situaţiilor de violenţă.

Întorcându-mă la Ziua Internaţională pentru Nonviolenţă în Şcoli, aş vrea să readuc în memorie punctul ei de plecare: ziua celebrării morţii lui Mahatma Gandhi, asasinat pe 30 ianuarie 1948, cel care a fost iniţiatorul mişcărilor de revoltă neviolente. Mesajul principal transmis de Gandhi, "nonviolenţa este arma celor puternici", este un mesaj pătrunzător, al cărui înţeles ar trebui să ne ghideze în toate domeniile vieţii noastre, în fiecare zi, nu numai cu astfel de ocazii.

Mahatma Gandhi: "Menţine-ţi gândurile pozitive pentru că gândurile tale se transformă în cuvintele tale. Menţine-ţi cuvintele pozitive pentru că ele se transformă în acţiunile tale. Menţine-ţi acţiunile pozitive pentru că acţiunile se transformă în deprinderile tale. Menţine-ţi deprinderile pozitive pentru că ele se transformă în valorile tale. Menţine-ţi valorile pozitive pentru că valorile se transformă în destinul tău."

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Soluţiile la criza francului elveţian se regăsesc într-o mai bună colaborare a tuturor părţilor implicate"

Bine v-am regăsit în această nouă sesiune parlamentară. Ne aşteaptă o agendă încărcată, dar cu iniţiative binevenite. Prima mea intervenţie din acest an este referitoare la criza francului elveţian.

După cum bine ştim cu toţii, criza francului elveţian a apărut ca o consecinţă a deciziei Băncii Centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro. Aceasta a dus la aprecierea record a monedei elveţiene faţă de monedele ţărilor europene. Prin urmare, criza francului afectează puternic ţările europene. În ce priveşte situaţia concretă din România, francul elveţian a crescut în două zile de la 3.64 lei pe 14 ianuarie la cursul record de 4.72 lei în 16 ianuarie. Pentru românii cu credite în franci elveţieni, o rată de 500 de franci s-a majorat în numai două zile cu aproximativ 340 de lei. Nu sunt puţini cei afectaţi de acest şoc. Astfel, avem 75.412 de persoane fizice cu credite în franci elveţieni şi care însumează un sold de 8.12 miliarde de lei. În total, finanţările în franci elveţieni reprezintă 4,5% din soldul total al împrumuturilor din sistemul bancar din România. Dintre acestea, 3,8% sunt contractate de populaţie şi 0,7% de firme.

Având în vedere amploarea acestor credite, se impune plasarea soluţiilor legislative pentru această criză pe primele locuri pe ordinea de zi. Dacă depăşim nivelul macrostatistic, observăm că, deşi printre debitori se află suficiente persoane cu venituri ridicate care îşi permit rambursarea, totuşi, gradul de îndatorare este mai mare în rândul populaţiei cu nivel scăzut. Aproximativ 50% din debitorii creditelor în franci elveţieni au venituri nete lunare sub 1500 lei. Pentru aceştia, criza francului reprezintă o lovitură greu de suportat deoarece le pune în pericol subzistenţa. Dacă am face asemănarea cu un seism, am putea spune că ei sunt cei mai aproape de epicentru şi cei mai expuşi.

Pentru a putea veni cu soluţii, avem nevoie de o deschidere reală la dialog şi o mai bună colaborare a actorilor implicaţi: forul legislativ, aparatul guvernamental, BNR, bănci şi clienţi. Este vorba de o tratare cu maximă responsabilitate a situaţiei de către fiecare parte şi o asumare corespunzătoare a riscurilor. Oricât de gravă este situaţia, nu trebuie să cădem în capcana unor măsuri radicale, de tipul intervenţiei statului prin impunerea conversiei în lei la un anumit curs, fără ca băncile să agreeze acest lucru. O astfel de măsură a costat Ungaria nu mai puţin de 11 miliarde de lei. Croaţia se pare că este la limita infringementului deoarece a îngheţat cursul pentru un an, iar în cazul Poloniei, costurile de împrumut pe pieţe externe a crescut cu 15% în contextul discuţiilor despre posibilitatea conversiei la alt curs decât cel actual.

Nu cred că vrem să creăm un blocaj în sistemul financiar bancar. Totul trebuie făcut cu însuşirea responsabilităţii de către fiecare actor în parte: bancă, stat, client.

Avem astfel mai multe soluţii în discuţie şi cred că trebuie să lăsăm libertatea de alternativă. Trebuie însă ca toate acestea să le fie prezentate debitorilor mult mai transparent şi, mai ales, să avem şi termene rapide pentru aplicarea lor. De exemplu, câteva bănci au propus negocierea cu clienţii pentru reducerea dobânzilor, astfel încât sumele plătite de aceştia să fie mai aproape de cele plătite înainte de explozia francului.

O altă soluţie este rescadenţarea creditelor în valută cu sprijin din partea statului. Este vorba de mult hulita Ordonanţa nr.46 din 2014. Aceasta este în vigoare, trebuie doar aplicată de bănci. Dacă aceasta ar fi aplicată acum, situaţia de panică în rândul românilor ar dispărea. Este însă nevoie de o mai bună permisivitate din partea băncilor pentru o astfel de măsură.

Stimaţi colegi, consider de bun augur propunerea ministrului finanţelor, Darius Vâlcov, pentru ridicarea pragului maxim la care persoana poate solicita aplicarea rescadenţării, de la 2200 brut la 3000 lei brut. Totodată, se propune sprijinirea mai consistentă a debitorilor, prin creşterea deducerilor speciale pentru credit de la 900 de lei la 1500 de lei - ceea ce înseamnă o reducere a impozitului pe venit. Însă, cea mai importantă îmbunătăţire ce se doreşte a fi adusă este ca acordarea creditului fiscal să se facă din luna imediat următoare a rescadenţării, şi nu după doi ani, cum e în actuala variantă. Aceasta ar duce la creşterea puterii de acoperire rapide a ratelor şi, prin urmare, o creştere a atractivităţii pentru bănci şi clienţi de a aplica această măsură. Decalajul de doi ani ar fi creat o scădere a ritmului de soluţionare a problemei. Prin contrast, cred că soluţia susţinută de opoziţie prin Legea insolvenţei personale nu este viabilă, tocmai din acest motiv. Introduce un interval de timp de 5 ani pentru planul de plată, interval de timp mult prea larg pentru rezolvarea problemei financiare, fără a acorda un sprijin real debitorului cu venituri mici.

Aşadar, stimaţi colegi, vă invit să luaţi în considerare toate aceste argumente atunci când aceste soluţii vor fi dezbătute, astfel încât deciziile pe care le vom lua să fie eficiente, să lucreze atât în sprijinul economiei generale, cât şi al românilor strâmtoraţi de credite.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Bugetul anului 2015, un buget realist şi sustenabil"

Aşa cum era de aşteptat, Guvernul a elaborat pentru următorul an un buget care va răspunde nevoilor imediate ale oamenilor şi care va fructifica potenţialul de creştere economică al ţării.

Având în vedere faptul că România a înregistrat o creştere economică, în 2013, de 3,5%, de altfel una dintre cele mai semnificative creşteri din Uniunea Europeană, iar în 2014 economia a înregistrat un avans de circa 2,8%, afirm cu încredere că bugetul general consolidat, construit pe o creştere economică de 2,5%, este atât realist, cât şi sustenabil.

Deficitul agreat pentru acest buget nu va fi de maxim 0,9% din PIB, aşa cum Fondul Monetar Internaţional ar fi preferat, şi nici de 1,4% din PIB, aşa cum Traian Băsescu s-a angajat în 2011 - chiar dacă economia sub administrarea sa avea un ruşinos deficit de 4,3% -, ci Guvernul, în urma negocierilor cu FMI, a obţinut o înţelegere pentru un deficit de 1,8% din PIB.

Odată cu prezentarea acestui buget, Guvernul a avut şi oportunitatea de a demonta acuzaţiile conform cărora creşterile efectuate erau pomeni electorale, prin menţinerea tuturor acestor măsuri în bugetul următorului an. Aşadar, în 2015 pensiile vor fi indexate cu 5%, măsura de reducere a contribuţiilor sociale va fi menţinută, salariul minim, care preluat de actualul Guvern la valoarea de 750 de lei a fost reîntregit şi ulterior mărit, va ajunge la 975 de lei în ianuarie, respectiv 1050 de la 1 iulie 2015. Printre alte măsuri de echitate socială se numără şi dublarea alocaţiei copiilor din familiile cu venituri reduse, de la 42 de lei la 84 de lei, cât şi a alocaţiei de hrană pentru adulţii cu dizabilităţi din centre de plasament, iar alocaţia de plasament va creşte de la 93 de lei la 600 de lei.

Toate aceste drepturi economice şi măsuri de susţinere a categoriilor defavorizate au fost introduse în buget fără ca noi taxe şi impozite să fie prevăzute şi fără a creşte cota unică, aşa cum opoziţia a lansat zvonuri pentru a distruge încrederea oamenilor în economie.

Ţinând cont de măsurile de consolidare economică şi de cele pentru predictibilitatea mediului fiscal întreprinse de acest Guvern, cât şi de eficienţa dovedită, doresc să afirm că am încredere în prim-ministrul Victor Ponta atunci când afirmă că Educaţia va beneficia de o creştere în valoare de 7,9%, precum şi de o mărire cu 10% în două tranşe a salariului personalului didactic, Sănătatea va beneficia de o majorare bugetară de 3,2%, alături de o majorare a salarului personalului aferent, cât şi al celor din asistenţă socială, şi am încredere că alocarea pentru investiţii va creşte cu 23,8%, susţinută şi de alocările din fonduri europene.

Acestea fiind spuse, Guvernul se bucură de votul meu de încredere!

Domnul Ion Călin:

"Zonele umede pentru viitorul nostru - alăturaţi-vă nouă"

2 februarie 1971 reprezintă data semnării "Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice", în localitatea Ramsar (Iran). Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime, la reflux, nu depăşeşte şase metri.

Convenţia Ramsar, la care România a aderat prin Legea nr.5/1991, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. Documentul se înscrie printre primele mari convenţii referitoare la conservarea patrimoniului natural.

Obiectivul declarat al Convenţiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al pasărilor acvatice, iar pe de altă parte constituie cele mai importante resurse de valoare economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.

Alegerea acestor zone, conform Convenţiei, se bazează pe rolul internaţional din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor internaţională pentru păsările acvatice în toate anotimpurile. Convenţia stabileşte pentru statele-părţi în primul rând cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amenajare, astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervaţii şi utilizarea raţională a rezervelor lor.

Până în prezent au fost înscrise pe lista Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale peste 300 zone umede. În România există 89 de zone umede, fiind identificate, de asemenea, 44 de zone de importanţă avi-faunistică, cu o suprafaţă totală ce reprezintă 3% din suprafaţa ţării. Pe teritoriul românesc sunt 52 de eco-regiuni cu o varietate mare de ecosisteme.

Cele mai cunoscute zone umede sunt: Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" şi Balta Mică a Brăilei. În realizarea angajamentelor internaţionale şi pentru constituirea unui regim adecvat de protecţie şi conservare a Deltei Dunării a fost adoptată Legea nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", preluând elementele din Convenţia de la Ramsar şi UNESCO.

În judeţul Dolj, există trei zone umede: zona Bistreţ, zona Calafat-Ciuperceni-Dunăre şi zona de confluenţă Jiu-Dunăre.

Aspectele negative au avut rol major în înrădăcinarea convingerii că zonele umede sunt locuri neutilizabile în starea lor naturală, iar una dintre căile de a le face folositoare a fost desecarea lor. Resursele suprafeţelor obţinute au fost exploatate prin tehnici clasice, intensive, de agricultură, silvicultură şi piscicultură.

Din timpuri străvechi, oamenii au privit zonele umede cu suspiciune şi teamă. Cu toate că zonele umede erau o sursă valoroasă de peşti, vânat cu pene şi păr şi diferite specii vegetale (stuf şi plante medicinale), ele erau mai des asociate cu malaria, febra tifoidă, hoardele de ţânţari şi lipitori şi chiar cu monştrii care găseau un refugiu în adâncuri.

Tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede pentru 2015 este "Zonele umede pentru viitorul nostru - alăturaţi-vă nouă!". Tocmai pentru protecţia şi conservarea acestor resurse naturale, guvernul român promovează asigurarea calităţii de patrimoniu natural a zonei umede de interes local, precum şi promovarea unei dezvoltări în corelare cu capacitatea de suportabilitate a acestor resurse naturale.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

"Lupta împotriva abandonului şcolar, o datorie a clasei politice"

Nu este un secret faptul că România este pe primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al ratei de abandon şcolar. Este o statistică care ar trebui să ne îngrijoreze şi apoi să ne impulsioneze să facem mai mult pentru tinerii care preferă să abandoneze şcoala, din care doar 2% se regăsesc apoi în forme organizate de muncă, restul ajungând să-şi rateze viitorul. Ne situăm pe acest loc "fruntaş" cu un procent de 19%, faţă de o medie europeană mai mică de 13%, în cazul elevilor cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani. Pedagogii şi sociologii spun că, în majoritatea cazurilor, de vină este sărăcia. Dar nici şcoala nu este pregătită să-i ajute pe aceşti copii. Prin politici sociale putem face ca România să nu mai fie ţara unde un copil din cinci, în anii de liceu, abandonează sistemul educaţional.

Pentru aceasta, Guvernul Ponta a lansat, anul trecut, Programul privind transportul elevilor din mediul rural. Programul naţional de achiziţionare şi repartizare a unor microbuze şcolare este gândit în favoarea elevilor, ca o măsură guvernamentală de facilitare a condiţiilor de învăţământ în mediul rural şi pentru a preveni abandonul şcolar. Cu ajutorul acestor microbuze noi, copiii ajung la şcoală în condiţii foarte bune, la timp şi în siguranţă. Este o investiţie importantă pe care guvernul o realizează, aşteptată în toată ţara. Am urmărit personal ca solicitările administraţiilor locale din judeţul Arad să fie onorate, fără să ţinem cont în niciun fel de criteriul politic. Trebuie să înţelegem că aici este vorba despre interesul elevilor, care este foarte important pentru noi, ei însemnând viitorul acestei naţiuni.

În sensul ridicării calităţii învăţământului, dar şi al combaterii abandonului şcolar, Guvernul Ponta a decis să acorde din acest an gradaţiile de merit în învăţământ. Asta înseamnă că cei mai buni profesori, câteva mii la nivel naţional, vor beneficia de un plus de 25% la salariu. Creşterea salariilor în învăţământ este un instrument de creştere a calităţii actului didactic, prin păstrarea şi atragerea oamenilor de valoare în sistem. După ce au fost majorate salariile profesorilor debutanţi, se reintroduc şi gradaţiile de merit.

O altă măsură de stimulare a scăderii cuantumului abandonului şcolar a fost ca începând cu finele anului trecut familiile cu un venit lunar de până la 530 lei de membru să primească un ajutor de 42 lei pentru fiecare copil, în timp ce alocaţiile de stat pentru ceilalţi copii să fie limitate la nivelul actual.

Sunt doar câteva dintre măsurile luate de Guvernul PSD însă vă cer, stimaţi colegi, ca fiecare în colegiul dumneavoastră să vă intensificaţi lupta pentru combaterea abandonului şcolar în rândul copiilor.

Avem obligaţia, ca oameni politici, să contribuim decisiv la sănătatea educaţională a naţiunii, să fim pionii care impulsionează în mod ferm eliminarea abandonului şcolar într-o ţară în care - se ştie - învăţământul preuniversitar este gratuit.

Domnul Mihai Weber:

"Priorităţile legislative pentru noua sesiune parlamentară"

Modificarea legislaţiei electorale, revizuirea Constituţiei sau noua lege a partidelor politice sunt unele dintre temele de mare interes pentru agenda cetăţeanului român, aduse în atenţia publică începând din 2014 până în prezent.

Această sesiune parlamentară reprezintă un moment prielnic pentru a veni cu mai multe iniţiative care, pe de o parte, ţin de competitivitatea economică, de crearea de noi locuri de muncă, iar pe de altă parte de ceea ce trebuie făcut pe segmentul social. Creşterea economică, scăderea şomajului, mărirea pensiilor, indemnizaţii, fonduri europene sunt principalele obiective ce se doresc a fi atinse în perioada următoare.

Trebuie să le arătăm milioanelor de români care ne-au ales să-i reprezentăm că suntem singurul grup parlamentar care dă dovadă de responsabilitate, eficienţă şi transparenţă în realizarea proiectelor sociale, dar şi economice pe care aceşti oameni le aşteaptă de la noi.

După cum ştim, de multe ori ne-au fost atribuite etichete nedrepte precum "baroni", "hoţi", "corupţi", cu o tentă descurajantă pentru cei care muncim aici, în Parlament. Drept urmare, dacă dorim cu adevărat să înlăturăm aceste apelative şi să facem ca Parlamentul să devină o instituţie apreciată şi respectabilă, trebuie să muncim cu toţii, să renunţăm la intrigi şi discuţii, pentru că doar împreună vom putea realiza ceea ce aşteaptă întreaga societate.

O altă măsură importantă ce trebuie luată este reducerea numărului parlamentarilor, iar asta se poate face printr-o lege electorală clară şi corectă.

Un alt principiu ce ar trebui implementat odată cu venirea noii sesiuni este de a asigura un sistem de vot securizat şi eficient pentru fiecare român, astfel încât acesta să îşi poată exercita liber dreptul la vot, indiferent unde s-ar afla.

Începând cu această sesiune parlamentară, ideal ar fi să facem în aşa fel încât între toate partidele politice să existe o colaborare reală, şi asta pentru a face posibilă adoptarea cât mai rapidă a unei legislaţii electorale, atât în ceea ce priveşte alegerea administraţiei publice locale, cât şi a deputaţilor, senatorilor şi a Preşedintelui.

Cert este că trebuie să mergem mai departe cu ceea ce aşteaptă românii care ne-au acordat votul şi cei care au în continuare încredere în acest Guvern, să sprijinim proiectele importante pe care le vom avea în această sesiune, dar şi reforma funcţionării eficiente a Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Relaţia Parlament-Guvern este cel mai important pilon politic al reformării României"

Reuniunea Comitetului Executiv Naţional al Partidului Social Democrat de la Sinaia a clarificat în primul rând care sunt obiectivele partidului, în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare de anul viitor. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a prezentat succint şi limpede ideea că toate eforturile noastre trebuie să se îndrepte spre oameni. Nu este prea departe momentul în care ei ne vor întreba ce am făcut pentru salarii, pentru pensii, pentru locurile de muncă şi pentru viaţa comunităţii locale. Şi va trebui să avem ce le răspunde.

Principalul nostru obiectiv rămâne să ne străduim să ne facem treaba faţă de alegătorii noştri şi, în general, faţă de români. Iar bilanţul în faţa cetăţenilor va avea câteva teme principale concrete: pensiile, salariile, realizarea de investiţii, înfiinţarea de noi locuri de muncă, proiecte de infrastructură. Nimic altceva nu va avea importanţă în afara acestui bilanţ faţă în faţă cu cetăţenii.

Dar pentru că toate acestea să poată fi îndeplinite, este nevoie de o şi mai bună colaborare între Parlament şi Guvern. Lista priorităţilor legislative pentru acest semestru cuprinde, între altele, Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, Legea redevenţelor, Legea minelor, toate celelalte măsuri economice şi sociale care să păstreze direcţia de creştere economică şi creare de locuri de muncă, să ne permită pentru 1 ianuarie 2016 un sistem fiscal predictibil, mai puţin birocratic, şi reducerea taxei pe valoare adăugată ca obiectiv fundamental al politicii economice.

În condiţiile în care lista priorităţilor legislative anunţată de premierul României este atât de amplă, iar proiectele legislative sunt prioritare şi urgente, salut propunerea Grupului parlamentar al PSD de a prelungi programul de lucru pentru parlamentari, ca o reacţie normală şi raţională faţă de starea de necesitate impusă de reformarea României.

Cu convingerea că relaţia dintre Parlament şi Guvern este cel mai important pilon politic al continuării procesului de reformă în România, salut propunerea ca miniştrii să fie prezenţi în Parlament pentru a avea un dialog constant şi continuu cu parlamentarii. Nu văd nicio altă modalitate mai eficientă de a optimiza raportul dintre puterea legislativă şi cea executivă, în beneficiul ţării.

Parlamentul României, ca for legislativ, rămâne cel mai important factor în procesul de schimbare a României, pentru că reforma nu se poate face decât în şi prin lege, nu în afara ei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Prima Lege a falimentului personal"

Multe dintre măsurile economice adoptate în ultimii ani au avut ca scop încurajarea antreprenoriatului, a micilor întreprinzători şi a stimulării înfiinţării de întreprinderi, societăţi comerciale şi altele de acest gen. Dar cum îi protejăm pe aceşti antreprenori, din punct de vedere legal, de dificultăţi şi eşecul ce poate surveni? Răspunsul este că, din nefericire, nu o facem. România este printre puţinele ţări care nu a adoptat încă o lege care să permită persoanelor fizice să intre în procedura de faliment personal şi eventual să beneficieze de o reducere a creditului datorat, în condiţiile în care nu îşi permit să plătească integral datoriile.

În lipsa unei legi a insolvenţei persoanelor fizice, băncile pun la dispoziţia debitorilor opţiunile de refinanţare, rescadenţare şi restructurare a creditelor, însă nici una dintre aceste metode nu aduce rezultatul dorit.

O astfel de iniţiativă a fost înregistrată la Parlament în 2009 de către un număr de senatori PDL, dar după ce proiectul a primit aviz favorabil de la Senat, PDL a decis să nu îl mai susţină. S-au gândit că românii se pot descurca şi fără ca statul să îi protejeze, iar pe fondul acestui fapt criza financiară din 2010 a agravat situaţia debitorilor nesusţinuţi de o lege în acest sens.

În decursul anului precedent, PSD a decis să repare această eroare ce nu mai putea fi ignorată, şi, împreună cu un număr considerabil de colegi social-democraţi, am decis să iniţiem şi susţinem acest proiect de lege. Parcursul acestei iniţiative a fost promiţător până în prezent, primind vot favorabil de la Senat, urmând a intra acum în dezbatere la Camera Deputaţilor, unde sper că va primi vot pozitiv.

Motivul pentru care am decis să fiu unul dintre iniţiatori şi să mă implic în acest proiect este acela că el a fost conceput într-o manieră în care va veni în ajutorul debitorilor de bună-credinţă. Astfel, instanţa nu va valida cererea de intrare în insolvenţă dacă o astfel de procedură a mai fost iniţiată în ultimii 7 ani, sau dacă "incapacitatea debitorului de a-şi achita datoriile rezultă din comportament fraudulos". Totodată, în acest proiect sunt stipulate măsuri de susţinere a debitorului prin care nu se vor acumula dobânzi sau penalizări cu privire la creanţele existente la data începerii insolvenţei şi nici varianta ca debitorul să îşi piardă locuinţa principală nu va mai fi posibilă.

Dacă o astfel de măsură s-ar fi adoptat în 2010, în timpul crizei financiare, un număr semnificativ de cetăţeni ar fi fost scutiţi de executarea silită, şi-ar fi păstrat casele şi poate ar fi depăşit mai uşor criza economică.

Să sperăm că din 2015, România se va alinia Poloniei, Cehiei, Franţei şi altor ţări europene, adoptând această primă lege de protecţie a debitorului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Violenţa asupra copiilor"

Violenţa domestică împotriva copiilor este o realitate cu care ne confruntăm chiar şi în aceste timpuri moderne. "Aplicarea corecţiilor" nu a încetat odată cu înlăturarea regimului comunist, ci s-a perpetuat până astăzi, iar faptul cel mai îngrijorător este acela că progresele noastre ca societate, în estomparea acestei tendinţe, sunt mediocre.

Aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, violenţa asupra copiilor poate fi identificată în mai multe forme: abuz fizic, emoţional şi verbal, neglijare, exploatare şi trafic de copii. În familiile din România anului 2014 toate aceste forme de violenţă sunt exercitate şi insuficient sancţionate de către sistemul judiciar.

Un eşantion realizat în decursul anului 2012 scoate la iveală cota la care a ajuns aplicarea relelor tratamente la copii şi atitudinea părinţilor cu privire la acest aspect. Astfel, în ceea ce priveşte abuzul suferit de copii în mediul familial 19% dintre părinţii chestionaţi afirmă că au recurs la ameninţări, 20% consideră că bătaia este un mijloc de corecţie, iar 37% admit că îşi lovesc "uşor" copilul. Atunci când copiii au fost întrebaţi 34% dintre aceştia au spus că au fost ameninţaţi şi 62% spun că au fost loviţi de către părinţi.

Un an mai târziu, iniţiativa "Telefonul Copilului" relevă încă o dată realitatea dură în care unii copii trăiesc, astfel încât, în 2013 s-au efectuat un număr de 100 de mii de apeluri la această linie, dintre care peste 5000 au necesitat intervenţia instituţiilor abilitate.

Aceste statistici ar trebui să ne îngrijoreze, dar şi cele despre care nu auzim nimic ar trebui să ne ridice semne de întrebare. Noi, forul legislativ al statului, instituţia cea mai competentă pentru elaborarea legilor de protecţie a copilului trebuie să ne intrăm în rol şi să îi protejăm pe ei şi indivizii care vor deveni. Spun acest lucru, deoarece, în orice familie în care abuzul este practicat, se poate forma un ciclu continuu greu de întrerupt în care copilul supus relelor tratamente va aplica acelaşi tratament familiei sale.

Codul penal în vigoare prevede anumite sancţiuni, precum pedeapsa cu închisoare de la 1 la 3 luni sau zile-amendă în cazul vătămării şi de la 6 luni la 1 an sau zile-amendă în cazul vătămării grave, care necesită îngrijiri medicale. Având în vedere că aceste fapte sunt de natură a pune în pericol viaţa copilului şi vor atrage după sine traume permanente, nu sunt pedepsele prea blânde, mai ales în condiţiile în care dacă se ajunge la împăcarea părţilor, vătămătorul scapă de răspunderea penală?

După adoptarea Legii nr.272 din 2004 privind protecţia drepturilor copiilor, România şi-a asumat angajamentul la Bruxelles de a înfiinţa curţi de justiţie pentru minori. La cinci luni de la acea dată şi până în prezent, un singur tribunal a fost înfiinţat la nivelul întregii ţări, alături de alte instanţe şi complete de judecată. Luând în considerare statisticile prezentate mai devreme, este de prisos a mai preciza faptul că un singur tribunal în România nu poate fi suficient şi nici instanţele sau completele nu sunt ideale, din cauză că nu au dotările necesare. Aceste improvizaţii de ultim moment nu deţin camere speciale de audieri pentru a crea un mediu optim şi sigur sau pentru a evita întâlnirea copilului cu agresorul, ci ei sunt audiaţi în birourile judecătorilor sau ale procurorilor.

Totodată, magistraţii implicaţi în cazurile cu minori trebuie să beneficieze de formare specializată şi continuă, să deţină concepte psihologice necesare interacţiunii cu copilul victimă şi să aibă capacitatea de a efectua evaluarea psihologică a acestuia, dacă va fi necesar.

Concluzia acestui discurs este aceea că în România este necesară o înăsprire a pedepselor în cazul abuzului săvârşit împotriva copiilor, pentru a duce la diminuarea efectivă a acestui fenomen, şi este nevoie de înfiinţarea unui sistem integrat de tribunale pentru minori, în colaborare cu alte instituţii, precum poliţia şi direcţiile generale de protecţie a copiilor, pentru a putea crea un sistem eficient de protecţie a drepturilor minorilor.

Noi suntem autoritatea competentă şi de la noi trebuie să înceapă schimbarea!

Domnul Mircea Lubanovici:

"Guvernul continuă sancţionarea diasporei"

Am condamnat în repetate rânduri ostilitatea PSD-ului faţă de românii din afara graniţelor ţării, precum şi comportamentul discriminatoriu şi atitudinea răuvoitoare a premierului şi a Guvernului pe care îl conduce faţă de diaspora. Modul deplorabil în care au fost organizate alegerile prezidenţiale la finalul anului trecut demonstrează din plin această realitate.

Nu au trecut nici trei luni de la votul puternic de blam la adresa puterii, a corupţiei şi a imposturii, iar prim-ministrul României găseşte o nouă măsură de sancţionare a românilor din diaspora: impozitarea cu 10 euro pe lună a cetăţenilor români care au îndrăznit să voteze împotriva Domniei Sale! Cum altfel putem interpreta această propunere a premierului?

Cum poţi să afirmi, mai ales de pe această poziţie, faptul că se spune despre românii care lucrează peste graniţe că "trimit bani acasă, dar nu-i trimit la şcoli, la spitale, la drumuri, la pensii sau la şomaj"? Credeţi că Domnia Sa cunoaşte care sunt sumele exacte trimise în ţară?

În 2013 în ţara noastră au ajuns 4,2 miliarde de euro, mai mulţi bani decât Guvernul Ponta a reuşit să atragă de la investitorii străini! În primele şase luni ale anului trecut, cei din diaspora au trimis în România peste 1,8 miliarde de euro, cea mai mare sumă din 2009 şi până în prezent! Să mai adaug că aceste sume ajută direct populaţia şi economia, ambele sărăcite de un guvern care refuză stimularea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă!

Stimaţi colegi, ştiţi cum a răsplătit premierul eforturile românilor din afara ţării? A ridicat discriminarea diasporei la rangul de politică de stat, făcând tot posibilul pentru împiedicarea exercitării dreptului fundamental al democraţiei! Iar noua propunere a premierului ne arată, din nou, imaginaţia debordantă a celor din PSD în a găsi noi metode de pedepsire şi discreditare a diasporei!

Doresc să reafirm convingerea mea fermă că românii din afara graniţelor reprezintă o valoare imensă pentru România, o sursă de modernizare şi reformare a ţării. Dar atragerea acestor persoane înapoi în patria-mamă nu se poate realiza printr-o măsură ridicolă de impozitare! Nu poţi să ceri totul şi să dai nimic în schimb.

Am susţinut ori de câte ori a fost posibil, inclusiv prin amendamente la bugetul de stat pe 2015, necesitatea înfiinţării de noi consulate în diaspora, precum şi finanţarea implementării "programului-consulat itinerant", prin care se pot rezolva o bună parte din problemele consulare cu care se confruntă cetăţenii români din ţări precum Australia, SUA sau Canada. De fiecare dată însă aceste solicitări s-au lovit de un refuz batjocoritor sau au fost tratate ca simple afirmaţii politice!

Dacă statul român, prin consulatele sale, nu este capabil să ofere servicii decente şi normale pentru cetăţenii din diaspora, în condiţiile în care taxele consulare sunt imense şi paşapoartele valabile doar pentru 5 ani, în loc de zece, cum ar fi normal, cum speră guvernanţii de astăzi să-i îi atragă înapoi în ţară pe românii plecaţi? Când prin fiecare interacţiune cu aceste instituţii, românilor li se reamintesc în mod constant motivele pentru care au părăsit ţara?

Chiar şi în situaţia halucinantă în care aţi impune măsura de impozitare a românilor din afara ţării, domnule prim-ministru Victor- Viorel Ponta, românii din diaspora nu au confidenţa că guvernul acesta va folosi aceste sume la bugetul social al României, aşa cum afirmaţi. Avem multe experienţe negative cu dumneavoastră, taxa pe stâlp şi acciza pentru benzină sunt doar câteva exemple.

Vorbiţi de necesitatea modernizării şcolilor şi spitalelor şi, cu toate acestea, reduceţi la minim investiţiile publice, favorizaţi baronii locali şi firmele prietenilor! Cu ce drept doriţi să impozitaţi românii din străinătate, în condiţiile în care mulţi dintre ei au plecat tocmai din cauza proastei guvernări din ultimii 25 de ani a partidului pe care îl conduceţi? Sau, aşa cum aţi afirmat, nu aţi uitat rezultatele votului din noiembrie de la prezidenţiale. Domnule prim-ministru, bătaia de joc la care aţi supus milioanele de români din diaspora va rămâne în istorie ca cel mai mare atentat la adresa democraţiei şi a românilor din diaspora. Sunt mulţi români care ar dori să se întoarcă în ţară, dar nu fac pasul acesta tocmai din cauza măsurilor de sancţionare a diasporei pe care le propuneţi deliberat şi în mod constant. Închei, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, cu fraza deja cunoscută de dumneavoastră şi de românii din diaspora:

Dumnezeu să binecuvinteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei!

Domnul Ioan Moldovan:

"Pentru ca România să prospere, avem nevoie de consens politic pe domeniile cheie"

În momentul de faţă, alianţa de guvernare este deschisă dialogului cu opoziţia pe teme precum revizuirea Constituţiei, reforma sistemului electoral, dar şi reforma administrativ-teritorială. Românii vor politicieni care să colaboreze pentru binele naţional, nu politruci care nu ştiu să facă altceva decât scandal. În acest sens, PNL ar trebui să renunţe la atitudinea conflictuală şi refractară. Doar prin colaborarea întregii clase politice, România poate avea un viitor sigur şi predictibil. Sunt de părere că a venit timpul ca şi cei din opoziţie să dea dovadă de maturitate politică, să lase jocurile meschine deoparte şi să se alăture dialogului deschis, pe care vrem să-l avem. Vrem reforma Constituţiei, vrem reforma Codului electoral, vrem o reformă durabilă care să se bazeze pe dialog, vrem noi politici de creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă pentru cetăţenii acestei ţări.

Domnilor colegi din opoziţie, pentru a realiza aceste lucruri importante trebuie încetat războiul politic. Înţelegem că cei din PDL s-au hrănit din conflict, dar speranţa noastră este ca acest tip de gândire păguboasă să nu îi subjuge şi pe cei din vechiul PNL. Nu cu mult timp în urmă Comisia pentru Cod electoral s-a întrunit şi a stabilit un calendar de lucru, existând deja câteva puncte de convergenţă între PSD şi PNL: reducerea numărului de parlamentari şi schimbarea actualului sistem electoral. De asemenea, un lucru important de ştiut este acela că lucrările Comisiei pentru Cod electoral nu sunt secrete, ele se desfăşoară conform uzanţelor şi prevederilor regulamentului. Aşadar, presa va fi informată după fiecare şedinţă a Comisiei. În ceea ce priveşte Comisia de revizuire a Constituţiei, PC, ca şi PSD şi UNPR, PLR, sunt pregătite să participe la lucrări, dar este esenţial ca liberalii să dea un semnal concret, deoarece deţin, prin Crin Antonescu, preşedinţia acestei Comisii.

Domnul Ioan Moldovan:

Cele mai recente cifre din economie confirmă faptul că suntem într-o poziţie bună la nivelul UE, că suntem o ţară stabilă şi sigură din punct de vedere economic. Potrivit datelor raportului "Global Economic Prospects" publicat de Banca Mondială, România va avea o creştere economică de până la 2,9% în acest an, urmată de un avans de 3,2% în 2016 şi unul de 3,9% în 2017. Un lucru important de ştiut este acela că în 2014 am avut o creştere economică substanţiala, fiind fruntaşa UE în trimestrul III.

Potrivit INS, în primele 11 luni ale anului 2014, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut cu 8%. În aceeaşi perioadă, comenzile noi din industrie au crescut în termeni nominali cu 6,1%.

România a înregistrat o creştere a investiţiilor străine directe cu 13%, la 2,1 miliarde euro în perioada ianuarie-noiembrie 2014. Înregistrăm o scădere a datoriei externe totale cu 2.6% în perioada ianuarie-noiembrie 2014. Conform BNR, în perioada ianuarie-noiembrie 2014 deficitul de cont curent s-a ajustat la 302 milioane euro. Rata de creştere a exporturilor este mai ridicată decât rata de creştere a importurilor. În decembrie 2014, preţurile de consum au scăzut cu 0,1% comparativ cu noiembrie 2014. Preţurile nu au mai crescut, în timp ce veniturile au sporit, conform tuturor statisticilor (salariu mediu, pensii, salariu minim). Inflaţia este la un minim istoric (cea mai mică din ultimii 24 de ani).

Ca o concluzie, reiterez că mai sunt multe de făcut pe plan economic, dar suntem pe drumul cel bun.

Domnul Claudiu-Andrei Tănăsescu:

"Fenomenul creditelor în franci elveţieni"

În România ultimelor săptămâni, "criza francului", cum a fost denumită de mass-media aprecierea monedei elveţiene în raport cu celelalte monede şi implicit creşterea ratelor lunare pentru 75.000 de români care au contractat credite în această monedă, a generat numeroase scenarii şi propuneri populiste, cu posibile efecte dramatice pe termen lung.

Consider că una dintre "soluţiile" vehiculate, şi anume aceea ca statul să suporte diferenţele de fluctuaţii ale cursului pentru debitorii de credite în franci elveţieni, este una discriminatorie şi poate constitui un precedent periculos pentru cei care au luat credite în alte monede.

Consider că în acest caz este necesară o abordare tranşantă a situaţiei, fără a ascunde implicaţiile care au condus pe actualii debitori în franci elveţieni să obţină împrumuturi în această monedă. Astfel, deşi în perioada 2005-2008 erau disponibile mai multe oferte de creditare atât în lei, cât şi în euro sau dolari, actualii debitori au fost convinşi de dobânda mult mai mică practicată în cazul contractării unui credit în franci elveţieni şi implicit acordarea unui împrumut mai mare decât ar fi fost posibil în cazul unui credit în altă monedă. Sunt de părere că în momentul în care contractezi un credit îţi asumi un risc, risc ce este cu atât mai mare în cazul în care contractezi un împrumut în altă valută decât cea în care ai veniturile.

Acestea fiind expuse, mizez pe experienţa băncilor în vederea găsirii unor soluţii personalizate, aplicate între acestea şi fiecare debitor.

Domnul Claudiu-Andrei Tănăsescu:

"Legea Big Brother"

Lumea post 11 septembrie 2001 este una cu profunde transformări în arhitectura de securitate a statelor. Globalizarea şi dezvoltarea într-un ritm alert a tehnologiei şi a infrastructurilor de comunicaţii au permis difuzia puterii spre actori non-statali care, prin metodele terorii, pun în pericol siguranţa şi securitatea statelor.

Scena globală înfăţişează din ce în ce mai multe acţiuni ale organizaţiilor teroriste. Statele-naţiune s-au dovedit a fi vulnerabile şi, uneori, în dificultate de a anticipa şi preveni atacuri teroriste. Interdependenţele globale au permis conectarea organizaţiilor teroriste la reţele financiare şi de tehnologie, acest lucru permiţându-le o mobilitate nemaiîntâlnită.

Şocurile asimetrice generate de activitatea teroristă pot fi prevenite numai prin măsuri care au menirea să descurajeze şi să depisteze pistele şi traseele de mobilitate ale organizaţiilor teroriste. Una dintre acestea este cea prin care la achiziţionarea unor cartele prepay, consumatorul este obligat să se identifice, prezentând cartea de identitate. Această reglementare, care are menirea să asigure statului o mai mare capacitate de gestionare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, este întâlnită în numeroase democraţii occidentale. România are nevoie de o astfel de bază legislativă care să corespundă cu realităţile actuale, modelate de globalizare şi dezvoltarea tehnologică.

Consider că Legea cartelelor prepay nu încalcă niciun drept şi este conformă cu principiile respectării drepturilor omului şi cu statutul României de ţară membră a structurilor euro-atlantice. Mai mult, această măsură contribuie la siguranţa cetăţenilor, protejându-i de efectele distructive ale unor ameninţări asimetrice, în speţă terorismul.

Se impune, astfel, reluarea discuţiei despre această lege, prin consultarea tuturor actorilor statali responsabili cu securitatea naţională, dar şi a societăţii civile care poate oferi un feedback atât de necesar configurării unei măsuri inteligente şi eficiente.

Domnul Constantin Avram:

Odată cu înfiinţarea USL ca alternativă de guvernare a PDL, am gândit că a venit momentul în care clasa politică, sau măcar o parte din ea, a înţeles să se ocupe exclusiv de binele oamenilor, de bunul mers al economiei, de combaterea corupţiei, de securitatea şi stabilitatea ţării. Am sperat, de asemenea, că noua alianţă politică va rezista şi, prin majoritatea parlamentară care se va forma după alegerile din noiembrie 2012, va îndrepta greşelile guvernării PDL.

După cum bine ştim cu toţii, electoratul ne-a încredinţat guvernarea ţării printr-un vot zdrobitor, de aproape 70%, sperând la o stabilitate guvernamentală de durată, în folosul oamenilor, dar şi la mai multă linişte şi unitate a societăţii româneşti.

Şi cum la noi, românii, "o minune ţine doar trei zile", liberalii au părăsit alianţa de guvernare şi au trecut în opoziţie. Dacă gestul lor politic a fost unul benefic societăţii româneşti rămâne de văzut, iar cei care ne-au votat în 2012 sunt singurii în măsură să aprecieze. Noi, conservatorii, am rămas fideli proiectelor politice propuse de USL şi respectăm mandatul încredinţat de electorat, de a guverna ţara. Însă o dată cu pierderea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, în partidele ce constituie arcul guvernamental au apărut tensiuni inerente, căutându-se, peste tot, câte un "ţap ispăşitor". La PSD, principalul partid de guvernare, aceste tensiuni s-au soldat cu excluderi din partid, la noi, la PC, unii solicită convocarea Congresului, iar pretenţiile UNPR-ului se fac tot mai mult simţite în filialele judeţene. Eu sunt convins că, în ciuda ameninţărilor cu demisia ale unor colegi parlamentari, partidul îşi va păstra grupurile parlamentare la Camera Deputaţilor şi la Senat. Noi, conservatorii, trebuie să ne continuăm mandatul şi să sprijinim în continuare guvernul Ponta, tocmai pentru că trebuie să respectăm votul electoratului din 2012.

Solicitarea unora dintre colegi de a convoca Congresul PC şi de a schimba conducerea, echivalează cu ieşirea de la guvernare, ceea ce trebuie să spun că ar fi cea mai mare greşeala politică! Noi trebuie să ne onorăm promisiunile prin participarea la guvernare, să continuăm negocierile cu PLR, condus de C. P. Tăriceanu, în vederea unor alianţe politice care să rămână în arcul guvernamental pentru că, în opinia mea, este singura soluţie politică, care ne permite să pregătim serios alegerile locale din 2016, alegeri la care ar fi bine să depunem liste proprii. Dacă majoritatea filialelor vor dori altceva, adică ieşirea de la guvernare, atunci datele problemei se schimbă radical, în sensul că ratăm pregătirea alegerilor locale, ratăm alianţa cu PLR, ratăm menţinerea grupurilor parlamentare şi propria identitate deci, ratăm întregul proiect politic al Partidului Conservator!

Aşa ceva nu este de dorit!

Domnul Constantin Avram:

"Nostalgia partidului unic"

Deşi a fost atacată la Curtea Constituţională a României şi a căzut la vot în Camera Deputaţilor, Ordonanţa de urgenţă nr. 55/2014 privind migrarea aleşilor locali (primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni), a produs serioase efecte în configuraţia consiliilor locale şi judeţene, formând noi majorităţi, altele decât cele decise la alegerile locale din iunie 2012!

Iată că aceasta a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională!

Am mai spus şi cu alte prilejuri că această ordonanţă ar fi trebuit să vizeze numai alianţele politice sau electorale care au avut liste comune în iunie 2012 şi care, ulterior, s-au destrămat. Motiv pentru care, în calitate de deputat, nu am votat acest act normativ! Am susţinut acest punct de vedere din foarte multe motive, temeinice zic eu, dar, în principal, pentru a evita un potenţial semnal negativ către electoratul românesc care, oricum, nu a aprobat niciodată migraţia parlamentară care evident a modificat, nu o singură dată, voinţa electoratului exprimată la un moment dat prin alegeri libere.

Evident, cel mai câştigat partid după aplicarea O.U.G. nr.55/2014 a fost un partid aflat la guvernare, adică Partid Social Democrat, care a adunat cei mai mulţi aleşi locali. PSD a fost urmat de UNPR care deşi la alegerile locale din iunie 2012 era aliatul PDL în toate judeţele ţării, şi-a dublat aproape numărul de aleşi locali! Este clar pentru toţi românii că cei care au pierdut cei mai mulţi aleşi locali sunt PNL şi PDL, adică Alianţa Creştin Liberală, susţinătoarea lui Klaus Iohannis la preşedinţia României, urmată îndeaproape de PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu. Eu mă întreb dacă era necesară această ordonanţă pentru altceva decât pentru clarificarea partidelor membre ale unor alianţe electorale sau politice, din moment ce candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a dominat sondajele de opinie date publicităţii mai înainte de 02 noiembrie 2014. Şi dacă nu era nevoie de o aşa ordonanţă, care ar fi motivul real al impunerii de către PSD a acestui act normativ, dacă Victor Ponta era ca şi calificat în turul II al alegerilor din 16 noiembrie 2014.

Gurile rele spun că social-democraţii sunt marcaţi pe viaţă de nostalgia partidului unic, alţii vor să ne convingă de faptul că prezidenţiabilul PSD nu avea sondaje de 40%, ci mult mai mici; iar alţii, mult mai sceptici, spun că această mişcare a urmărit doar consolidarea structurilor teritoriale ale PSD în vederea echilibrării eventualei erodări generate de actul guvernării, inevitabilă, de altfel, pentru orice partid aflat la guvernare! Scorul obţinut de prezidenţiabili în turul II a lămurit, oarecum, rostul adoptării O.U.G. nr.55/2014 dar, dacă ţinem cont de ultimele descinderi ale DNA în anumite cazuri de corupţie, s-ar putea să fim martorii unor răsturnări spectaculoase în sondaje ale principalelor partide.

Atacurile lui Traian Băsescu la adresa primilor clasaţi în aceste cercetări nu a dat roade, pentru că fostul preşedinte nu mai avea nimic de pierdut în susţinerea directă, dar neconstituţională, a Elenei Udrea. Ştim foarte bine cu toţii că Traian Băsescu este un luptător de o tenacitate rar întâlnită şi are comportamentul unui urs rănit, iar o zicală populară precizează că: "La ursul rănit nu te duci cu nuiaua în mână... ci cu puşca...". Observ că, după cum a decurs campania electorală (care nu a fost o campanie cu dezbateri pe teme de interes naţional şi în limitele prerogativelor constituţionale ale unui preşedinte), nici Victor Ponta şi nici Klaus Iohannis nu au găsit încă "puşca" de care aveau nevoie! Au sperat la o surpriză, cum că o găseşte Tăriceanu, şi atunci datele problemei erau altele.

În concluzie, şi ca o părere personală, stafful de campanie a lui Victor Ponta trebuia să schimbe strategia electorală din mers, pentru că adoptarea OUG nr.55/2014 nu era suficientă decât acelora care încă mai credeau că decizionalii PSD au nostalgia partidului unic!

Pierderea alegerilor prezidenţiale ale alianţei PSD-UNPR-PC ar putea să fie tratată ca o lecţie dură dată de electorat tocmai ca urmare a adoptării unor astfel de acte normative! Pentru că, aşa cum s-a mai spus "Poporul are întotdeauna dreptate...".

Şi cu aşa ceva nu se câştigă nicio campanie electorală într-un context geopolitic destul de complicat la graniţele României! Ostilizarea cetăţenilor români din diaspora a fost de asemenea o mare eroare!

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie :

"Terapia HCV fără interferon începând din 2015?"

Ministrul sănătăţii Nicolae Bănicioiu a declarat recent că aducerea în România, încă din 2015, a terapiei fără interferon pentru tratamentul hepatitei C reprezintă cu adevărat marea provocare, după ce anul trecut s-au introdus 40 de molecule noi pe o listă care nu a mai fost actualizată de şapte ani.

Hepatita epidemică este o afecţiune a ficatului, cu caracter inflamator, infecţios şi transmisibil, care apare uneori spontan sub formă de epidemii sau chiar de pandemii. Boala este provocată de un virus filtrabil specific (virusul hepatitic), care este introdus în organism pe cale parenterală (prin sânge) sau accidental.

În România, situaţia privind infecţiile cu virusul hepatitic C este îngrijorătoare. Specialiştii spun că peste 600 de mii de români au fost infectaţi, astfel că rata prevalenţei acestei infecţii este de 3,23%, una dintre cele mai ridicate din UE.

Până acum doi ani, tratamentul pentru hepatita C se făcea exclusiv prin administrarea unor injecţii săptămânale cu interferon, combinate cu tablete zilnice de ribavirină, pe o durată de 24-48 de săptămâni. Niciunul dintre cele două medicamente nu a fost dezvoltat ţintit pentru tratamentul hepatitei C. Combinaţia ajută la vindecarea e jumătate din numărul de bolnavi, dar efectele secundare precum manifestările asemănătoare gripei, anemia şi depresia pot fi atât de severe, încât fac dificilă continuarea tratamentului.

Tratamentul fără interferon în cazurile de hepatită C, considerat revoluţionar, constă în administrarea unor tablete timp de trei luni.

În concluzie, noile terapii, care (sperăm) vor intra şi pe piaţa românească foarte curând, vor vindeca aproape în totalitate hepatita C, dar şi multe cazuri de ciroză în stadii nu foarte avansate.

Să sperăm că Ministerul Sănătăţii, Agenţia Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, dar şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor putea finaliza această acţiune, ca în 2015 să avem şi în România tripla terapie pentru pacienţi.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie :

"Stop promovării nonvalorilor!"

Brăileanul Denis Turcu a reuşit să scrie istorie, alături de alţi patru colegi din România, reprezentând cu succes ţara noastră la cea de-a VII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică, desfăşurată la Volos.

Elevii români din lotul olimpic de informatică al României au obţinut 4 medalii la Turneul internaţional de informatică Shumen 2014. Medalia de aur a fost cucerită de Adrian-Cătălin Badea, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional de Informatică "Matei Basarab" din Râmnicu Vâlcea, care a participat în secţiunea de juniori a competiţiei. La olimpiadă au participat echipe naţionale şi echipele mai multor licee cu profil informatic din Bulgaria, România şi Rusia.

Sunt doar două exemple de ştiri care cu adevărat ne fac să ne simţim mândri. Dar, din păcate, aceste evenimente sunt prea puţin promovate, prea puţin aduse în atenţia noastră de către mass-media din ţara noastră. Prin această declaraţie politică doresc să trag un semnal de alarmă asupra rolului presei de a spune oamenilor ce trebuie să audă.

Ne-am obişnuit cu confuzia valorilor, cu perseverenţa apariţiilor diferitelor pseudovedete, oameni cu valori "morale" sub limita bunului-simţ, promovate peste noapte care epatează în tot ceea ce înseamnă prostie, gusturi, etc. Ne lovim zilnic, oriunde am încerca să ne informăm, fie în presă, fie în mijlocele mass-media, de aceleaşi feţe sau, mai degrabă, de aceleaşi personaje penibile.

Negarea unor seturi de valori, forme fără fond, mitocănie, lume plină de egoism şi trivialitate, promovare doar prin scandaluri... România ar trebui să discearnă şi să stârpească nonvalorile! Ne lăsăm pradă unei vieţi anormale şi distrugătoare, în care luxul, distracţiile extreme, sexul şi drogurile vând cel mai bine si sunt considerate cool, trendy... Dacă nu faci la fel, pur şi simplu nu exişti...

Tinerii preiau exemple proaste de oameni aşa-zişi celebri, care nu ştiu nici măcar să vorbească corect româneşte, care nu au terminat nici măcar liceul, dar au în conturi sume cu multe zerouri şi sunt cunoscuţi deja.

Vin şi vă întreb pe dumneavoastră: aceasta este ţara în care vreţi să trăiţi? Spune NU incompetenţei, NU nonvalorilor!

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie :

"Modificarea şi completarea OUG nr. 95/29.12.2014"

Prin prezenta declaraţie politică doresc să vin în sprijinul Asociaţiei Luptătorilor din 22 Decembrie 1989 Turda, dar şi al celorlalţi revoluţionari, cărora, după părerea mea, li se face o mare nedreptate.

Prin textul iniţial OUG nr. 95/29.12.2014 nu respectă adevărul istoric în privinţa Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi consecinţelor protestelor violente soldate cu peste 1000 de morţi şi peste 2800 răniţi şi reţinuţi, la nivelul ţării.

Până în data de 22 decembrie 1989 au murit 120 de persoane şi au fost rănite 250 în urma acţiunii forţelor de represiune din MFA, MAI, Securitate şi alte elemente teroriste. După data de 22 decembrie 1989 au murit 880 de persoane şi au fost rănite alte 2500 de persoane, ca urmare a acţiunii forţelor de represiune.

În oraşele şi locurile fierbinţi ale revoluţiei au fost şi cei care protestau violent împotriva sistemului comunisto-ceauşist şi care s-au organizat pentru contracararea acţiunilor forţelor de represiune.

Lupta în locurile fierbinţi ale Revoluţiei Române s-a desfăşurat până la apariţia noilor forme de organizare politico-administrativă constituite de revoluţionari, culminând prin condamnarea şi executarea cuplului dictatorial în data de 25 decembrie 1989.

În Turda au fost ucise 13 persoane şi rănite 31 în perioada 22 dec. - 25 dec. 1989, iar prin OUG nr. 95/29.12.2014 acestea sunt scoase din lege.

Tot prin OUG nr. 95/29.12.2014 se renunţă la denumirea de "revoluţie anticomunistă" şi se foloseşte termenul de "revoltă", or, noi am luptat împotriva regimului comunist.

La Timişoara a fost revoltă populară, dar din 22 decembrie 1989, când oamenii au ieşit în stradă în toată ţara, această revoltă s-a transformat în revoluţie. De altfel, toţi politicienii, atât cei români cât şi străini, fac referire la Revoluţia Română şi nu la revoltă.

În concluzie, solicit sprijinul dumneavoastră pentru modificarea şi completarea OUG nr. 95/29.12.2014, după cum urmează:

Art. 1. (1) Revoluţia Română din Decembrie 1989, declanşată prin revolta populară de la Timişoara, continuată în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării şi transformată în revoluţie anticomunistă, care a dus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, constituie un moment crucial în istoria României.

(2) Revoluţia Română din Decembrie 1989 s-a înfăptuit prin jertfă şi spirit de sacrificiu din partea celor care au luptat pentru victoria ei."

Art. 3 lit. b), alin. (3) să conţină următorul cuprins:

"Luptător cu rol determinant - atribuit celor care în perioada 14 - 22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la judecarea dictatorului."

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Înmulţirea accidentelor la trecerile la nivel cu calea ferată, un fenomen îngrijorător"

Am primit răspuns la o interpelare adresată ministrului transporturilor, Ioan Rus, pe tema semnalizării trecerilor la nivel cu calea ferată şi a accidentelor provocate din această cauză. Am exemplificat, în documentul oficial transmis conducerii Ministerului Transporturilor, cu mai multe cazuri de coliziuni dintre locomotivele unor trenuri şi autovehicule, petrecute atât în judeţul Bacău, cât şi în alte zone ale ţării, în urma cărora s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti şi însemnate pagube materiale. Spre exemplu, am amintit halta Valea Seacă din judeţul Bacău, unde s-au produs deseori incidente grave, în ultimii trei ani fiind înregistrate mai multe accidente soldate cu victime omeneşti. Din discuţiile avute cu poliţiştii, rezultă faptul că Ministerul Transporturilor este responsabil de semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată de pe drumurile publice.

Ministrul transporturilor a răspuns afirmând că pentru a reduce riscurile producerii de accidente la trecerile la nivel, CNCF "CFR"-SA are în curs de realizare proiectul intitulat "Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată". Acesta prevede înzestrarea unui număr de 47 de treceri la nivel cu instalaţii de semnalizare automată tip BAT sau SAT, semnalizate în prezent cu indicatoare rutiere IR; echiparea a 44 de treceri la nivel cu instalaţii de semnalizare automată tip BAT cu 2 sau 4 semibariere, semnalizate în prezent cu instalaţii de semnalizare automată tip SAT; modernizarea unui număr de 20 de treceri la nivel - semnalizate în prezent cu instalaţii de semnalizare automată tip BAT cu 2 semibariere - cu instalaţii de semnalizare automată tip BAT cu 4 semibariere; dotarea unei treceri la nivel cu o instalaţie de semnalizare automată tip BAT cu 4 semibariere, care în prezent este acoperită cu barieră mecanică acţionată manual tip B.

"Mai mult, Planul Strategic 2014-2020, elaborat de Banca Mondială în cadrul proiectului "Asistenţă acordată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru consolidarea procesului de planificare strategică în sectorul transporturilor", prevede modernizarea unui număr de 456 de treceri la nivel. Îndeplinirea acestui obiectiv depinde de asigurarea finanţării necesare pentru modernizarea tronsoanelor de cale ferată de pe coridoarele reţelei TENT-T Centrale, Orient/Est-Meridian şi Rin-Dunăre. De asemenea, CNCF CFR-SA a iniţiat şi a contribuit la revizuirea standardului "Treceri la nivel cu calea ferată. Partea 3-a: instalaţii de semnalizare automată", acţiune în urma căreia STAS-ul 1244/3-1900 a fost înlocuit cu SR 1244-3/2014, astfel încât au fost actualizate reglementările privind instalaţiile de semnalizare automată a apropierii trenurilor la trecerile la nivel", a subliniat ministrul Ioan Rus.

Ministrul transporturilor a mai precizat că în ultimii trei ani, pe calea ferată, nu s-a înregistrat niciun caz de loviri ale vehiculelor rutiere de către materialul rulant, care să fie cauzat de o defectare a instalaţiilor de semnalizare a trecerilor la nivel.

În primele nouă luni ale anului trecut, a mai spus Ioan Rus, pe reţeaua feroviară din România a fost înregistrat un număr de 287 loviri a vehiculelor rutiere de către materialul rulant la trecerile la nivel cu calea ferată. "Ca urmare a lovirii vehiculelor rutiere de către materialul rulant, la trecerile la nivel cu calea ferată au decedat 64 de persoane şi 115 au fost rănite. Pe raza judeţului Bacău s-au înregistrat 8 cazuri de loviri, având ca urmare decesul a 3 persoane şi rănirea altor 7. Toate aceste loviri la treceri la nivel cu calea ferată s-au produs ca urmare a nerespectării de către conducătorii auto a semnalizării rutiere şi a neasigurării acestora la trecerile de nivel", a conchis ministrul transporturilor.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Centrele de excelenţă pentru elevii merituoşi din judeţul Bacău trebuie susţinute şi încurajate"

M-am adresat, printr-o interpelare parlamentară, conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale, în care am declarat susţinerea pentru activitatea centrelor de excelenţă pentru elevii merituoşi din judeţul Bacău. În documentul trimis MEN, am apreciat că sute de elevi din judeţul Bacău urmează în prezent cursurile unui centru de excelenţă destinat elevilor din învăţământul primar, în cadrul unui proiect aflat în al doilea an de desfăşurare. Programul prevede implicarea elevilor din mai multe localităţi ale judeţului, între care şi oraşul Comăneşti din colegiul meu parlamentar, iar în acest an şcolar numărul beneficiarilor este exponenţial mai mare decât anul trecut. La proiectul respectiv participă elevi din clasele I-IV, însă cadrele didactice care se ocupă de pregătirea elevilor o fac pe bază de voluntariat.

Este important de menţionat faptul că respectivele activităţi de ajutorare a elevilor nu dispun de finanţare din partea statului, singurul sprijin venind din partea şcolilor care asigură locaţiile necesare cursurilor. În cadrul Centrului de excelenţă din Comăneşti sunt pregătiţi cei mai buni elevi din ciclul primar la disciplinele matematică, limba română, istorie, biologie şi geografie, un exemplu lăudabil, foarte bun pentru a fi aplicat şi în alte localităţi ale judeţului Bacău.

În răspunsul formulat, conducerea Ministerului Educaţiei a amintit că prin OMECTS nr. 5577/2011 a fost aprobată Metodologia de organizare şi funcţionare a centrelor de excelenţă, în baza căreia, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au fost înfiinţate centre de excelenţă în care elevii sunt pregătiţi suplimentar la disciplinele la care aceştia dovedesc aptitudini deosebite.

"Pentru stimularea elevilor capabili de performanţă, Ministerul Educaţiei Naţionale organizează anual olimpiade şi concursuri pentru fiecare disciplină studiată de elevi în şcoală, dar şi pentru discipline care nu se regăsesc în planul cadru, cum ar fi astrofizica sau astronomia. Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a acestor evenimente, se alocă importante sume de bani, atât pentru organizare, cât şi pentru premierea elevilor care obţin rezultate deosebite la fazele naţionale ale competiţiilor. Totodată, Ministerul Educaţiei Naţionale suportă toate cheltuielile legate de pregătirea şi selectarea elevilor care participă la olimpiadele internaţionale, precum şi cheltuielile legate de participarea echipelor (transport, taxe de participare, vize, diurne) la aceste competiţii.

În conformitate cu prevederile HG nr. 369/1994 privind organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ştiinţifice studenţeşti, a concursurilor pe obiecte de învăţământ, pe meserii, cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice şi a campionatelor şi concursurilor sportive şcolare naţionale şi internaţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale premiază anual toţi elevii care au obţinut medalii la olimpiadele şi concursurile internaţionale, şcolile în care aceştia învaţă şi cadrele didactice care i-au pregătit", a precizat ministrul învăţământului.

Totodată, Ministerul Educaţiei Naţionale mi-a comunicat că instituţia oferă bursa de performanţă "Meritul Olimpic", care se atribuie în anul şcolar următor celui în care au obţinut distincţia, pe durata anului şcolar, inclusiv a vacanţelor, conform prevederilor HG nr. 1004/2002 privind stimularea elevilor şi studenţilor care au primit distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale organizate pentru învăţământul preuniversitar şi a doctoranzilor care au obţinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare. De asemenea, conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale, începând din anul 2011, olimpicilor internaţionali li se acordă şi burse de merit, al căror cuantum lunar este diferenţiat pe nivel de performanţă, în funcţie de salariul minim garantat pe economie la data conferirii acesteia.

Ministerul Educaţiei Naţionale m-a asigurat că este preocupat în continuare de stimularea elevilor capabili de performanţă, având în vedere dezvoltarea unor noi programe menite să-i sprijine pe aceştia. Sunt un susţinător al acestor proiecte de încurajare a meritocraţiei şi am recomandat conducerii Ministerului Educaţiei să stimuleze creşterea numărului elevilor din învăţământul preuniversitar în aceste centre. Sper ca tot mai mulţi elevi din colegiul meu parlamentar să obţină rezultate deosebite, în aşa fel încât, pe lângă diplome, să primească şi stimulentele financiare cuvenite din partea statului.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Geografia ca materie de bacalaureat la liceele cu profil Protecţia mediului, un demers justificat!"

M-am adresat oficial conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale pentru a rezolva o solicitare a corpului profesoral al Colegiului Tehnic "Grigore Cobălcescu" din municipiul Moineşti referitoare la introducerea geografiei ca materie de bacalaureat la liceele cu profil Protecţia mediului. Am supus atenţiei o problemă prezentată de respectivele cadre didactice, care, prin intermediul meu, au rugat ministerul de resort să analizeze o nemulţumire existentă în prezent în ceea ce priveşte programa claselor cu specializarea Protecţia mediului.

Concret, dascălii reclamă faptul că absolvenţii acestor clase cu profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, domeniul Protecţia mediului, sunt nevoiţi să susţină examenul de bacalaureat, la alegere, la una dintre materiile chimie, biologie sau fizică, şi nu geografie, aşa cum ar fi normal la cursurile cu respectivul specific. De asemenea, profesorii mai susţin că elevii de la profilul menţionat au în prezent o singură oră de geografie pe săptămână, fapt nefiresc având în vedere că alte specializări liceale, care nu au nimic în comun cu mediul, au câte două ore săptămânal. Cadrele didactice de la Colegiul Tehnic "Grigore Cobălcescu" din municipiul Moineşti au mai subliniat că elevilor de la Protecţia mediului le-ar fi mai uşor să dea bacalaureatul din geografie, deoarece este o materie strâns legată de principiile generale de mediu, şi, de asemenea, luarea unei asemenea măsuri ar creşte şi gradul de promovabilitate la examenul de maturitate. Având în vedere considerentele prezentate, am rugat ministrul să verifice cu celeritate propunerea profesorilor Colegiului Tehnic "Grigore Cobălcescu" Moineşti şi să formuleze un răspuns la petiţia acestora, eventual cu propunerile aferente în vederea susţinerii actualei configuraţii a disciplinelor la care absolvenţii claselor de Protecţia mediului susţin examenele de bacalaureat.

În răspunsul remis, MEN a precizat că în conformitate cu prevederile art. (2) alin. (1) din OMEN nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015, "Examenul de bacalaureat naţional - 2015 se desfăşoară în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2011, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile prezentului ordin".

Ministrul educaţiei a mai afirmat că potrivit metodologiei menţionate, absolvenţii învăţământului liceal, filiera tehnologică, profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializarea tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, pot susţine proba E) d), proba scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare, la una dintre disciplinele aflate în cadrul ariei curriculare "Matematică şi ştiinţe ale naturii: fizică, chimie, biologie". Totodată, conducerea MEN a anunţat că în cadrul filierei tehnologice, proba scrisă la alegere poate fi susţinută la disciplina geografie, precum şi la alte discipline aparţinând ariei curriculare "Om şi societate", doar de către absolvenţii cu specializările din profilul Servicii: tehnician în turism, tehnician în administraţie, tehnician în activităţi economice, tehnician în hotelărie.

"Având în vedere că examenul de bacalaureat reprezintă evaluarea realizată la finalizarea studiilor, adaptată rezultatelor învăţării obţinute pe parcursul studiilor liceale, posibilitatea modificării listei disciplinelor la care se poate susţine examenul de bacalaureat va putea fi luată în considerare în măsura în care se va modifica curriculumul aferent învăţământului liceal", se mai menţionează în răspunsul trimis de MEN.

Sper ca acest document să le folosească cadrelor didactice de la Colegiul Tehnic "Grigore Cobălcescu" din municipiul Moineşti, care mi-au solicitat să aduc în atenţia ministerului problema amintită. Sunt deschis şi altor propuneri care vin din zona învăţământului băcăuan, deoarece propunerile profesorilor şi învăţătorilor noştri pot fi luate în considerare la nivelul conducerii MEN. Aştept, aşadar, şi alte sugestii pertinente, pentru a reuşi să facem cât mai multe lucruri bune pentru destinele educaţiei din judeţul Bacău, dar şi pentru dezvoltarea armonioasă a generaţiei tinere.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Avem nevoie de resuscitarea culturală a satelor băcăuane!"

Am abordat la nivel guvernamental problema modernizării infrastructurii rurale, componentă extrem de importantă în vederea scoaterii din izolare a comunelor şi satelor româneşti, cu precădere ale celor din judeţul Bacău. În acest sens, m-am adresat oficial ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin, căruia i-am cerut să-mi prezinte programele destinate modernizării infrastructurii rurale, precum şi stadiul actual al acestora.

În interpelarea mea, am precizat că Programul naţional pentru aşezămintele culturale din mediul rural şi mic urban, derulat de Ministerul Culturii, prevede că pentru înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, obiectivele Programului prioritar naţional privind reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural, se vor realiza de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, prin accesarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Astfel, finanţarea pentru realizarea acestor obiective este disponibilă, iar Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în calitate de autoritate de management, a elaborat Ghidul solicitantului şi alte precizări privind derularea programului.

Având în vedere interesul considerabil al primarilor privitor la acest program, consider că primăriile din judeţul Bacău trebuie să cunoască o serie de prevederi referitoare la implementarea acestor proiecte. În consecinţă, l-am întrebat pe ministrul Constantin cum pot edilii băcăuani să îndeplinească obligaţiile referitoare la depunerea proiectelor eligibile pentru modernizarea infrastructurii din mediul rural, dar şi care este stadiul proiectelor depuse, respectiv câte dintre ele au primit finanţare.

Este vital pentru comunităţile rurale să intre în astfel de programe de modernizare şi să acceseze banii distribuiţi de stat în acest sens, deoarece pericolele care pândesc satele româneşti sunt multiple, de la depopulare la sărăcie, şi de la lipsa locurilor de muncă la pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti. Oamenii de la ţară au nevoie ca de aer de alternative sociale, culturale şi economice, iar acest Program de modernizare a infrastructurii trebuie exploatat la maximum de către toate comunităţile. Personal, voi face demersurile necesare pentru ca aşezările din colegiul meu parlamentar să dispună de toate informaţiile necesare în vederea iniţierii unor astfel de proiecte de resuscitare rurală, iar cultura este un element fundamental în ecuaţia succesului programelor respective.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Investiţiile din zona Poduri-Moineşti trebuie condiţionate de obţinerea unor avantaje pentru comunităţile locale"

Am primit un răspuns la interpelarea adresată ministrului delegat pentru energie pe tema investiţiilor în domeniul gazelor naturale preconizate a se derula în zona Poduri-Moineşti. Reprezentaţii Guvernului au precizat în răspuns că autoritatea competentă care reprezintă interesele statului în domeniul resurselor de petrol este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Această instituţie se ocupă de operaţiunile petroliere realizate de către persoane juridice, române sau străine, în condiţiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 238/2004, numai în cadrul unor perimetre stabilite în acest scop de către autoritatea competentă. De asemenea, specialiştii Executivului au opinat că, potrivit prevederile art. 5 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, "Lucrările de dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor comerciale de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de autoritatea competentă, la propunerea titularului".

În ceea ce priveşte întrebarea legată de independenţa energetică a României, mi s-a răspuns că în conformitate cu prevederile Programului de guvernare 2013 - 2016, unul din obiectivele prioritare asumate de către Guvern este asigurarea independenţei energetice a României. "Aceasta poate fi obţinută prin exploatarea eficientă a resurselor naturale de care România dispune, precum şi a rezervelor de hidrocarburi din Marea Neagră, dar şi din surse alternative de energie, toate cu respectarea celor mai înalte standarde de protecţia mediului", se mai notează în document.

În interpelarea mea m-am referit la faptul că o companie americană, Stratum Energy, şi-a exprimat dorinţa de a investi peste 150 milioane de dolari în judeţul Bacău, după ce în zona municipiului Moineşti, mai exact în comuna Poduri, s-au descoperit rezerve apreciabile de gaze naturale. Din estimările preliminare rezultă că exploatarea gazelor din apropiere de Moineşti va conferi firmei americane statutul de al treilea mare producător de gaze din România, după Romgaz şi OMV Petrom.

Investiţiile sunt extrem de necesare în zona Moineşti-Poduri, dar trebuie să avem în vedere să aducă avantaje şi pentru oamenii şi instituţiile din zonă. În acest sens, consider că Primăria comunei Poduri trebuie să fie recompensată cu o sumă drept redevenţă pentru comunitatea locală, şi, de asemenea, compania americană să fie obligată să execute anumite investiţii în zonă, pentru modernizarea unor drumuri, şcoli sau grădiniţe, precum şi alte lucrări de infrastructură. De asemenea, nu trebuie să uităm că este o zonă cu tradiţie în domeniul industriei petroliere, cu foarte mulţi specialişti, care ar putea fi angajaţi de compania americană, fără a fi folosită forţă de muncă din afara judeţului Bacău. Din datele existente până acum rezultă însă că americanii au angajat deocamdată foarte puţini oameni, marea lor majoritate nefiind din zonă.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Priorităţile legislative vor fi susţinute de majoritate în noua sesiune parlamentară"

Am asistat luni seara, în debutul noii sesiuni parlamentare, la o premieră pentru democraţia parlamentară de după 1990. Premierul Victor Ponta a fost prezent în plenul Camerei Deputaţilor, inaugurând astfel "Ora primului-ministru", un moment nou, inedit şi absolut necesar în agenda parlamentară, fapt remarcat aşa cum se cuvine chiar şi de către reprezentanţii opoziţiei. De altfel, programul din acest an va fi substanţial modificat, cel puţin la Camera Deputaţilor, astfel încât, în fiecare lună, în prima zi de luni, şeful Guvernului va avea în Parlament o intervenţie-dezbatere pe teme stringente de politică internă.

Între priorităţile parlamentarilor PSD în această sesiune parlamentară se numără atât schimbarea legilor electorale, cât şi adoptarea măsurilor stimulative în domeniul economico-fiscal, în sănătate şi educaţie, dar şi anumite îmbunătăţiri ale elementelor sociale existente. În total vorbim de 12 domenii prioritare, care pleacă de la premisa stabilităţii politice şi a întăririi colaborării dintre Parlament şi Guvern. Această stabilitate s-a aflat, de altfel, la baza realităţii româneşti din ultimii trei ani, care ne-a permis să înregistrăm an de an o creştere economică sustenabilă şi o reducere considerabilă a şomajului. Doar anul trecut numărul şomerilor s-a diminuat cu 140.000 de români, care au acum un loc de muncă. În plus, inflaţia din 2014, de 1%, a reuşit să menţină preţurile produselor indispensabile populaţiei sub acest nivel, fapt care a uşurat accesul românilor la un coş zilnic decent.

În această sesiune parlamentară vor fi continuate şi demersurile legislative privind creşterea şi stimularea economiei, iar colaborarea dinamică şi constructivă dintre Parlament şi Guvern va conduce, de asemenea, la distribuţia către cetăţeni a unui procent din ce în ce mai mare din creşterea economică, urmărindu-se însă, în acelaşi timp, păstrarea echilibrelor sociale. În acest sens, recent elaborata strategie de combatere a sărăciei va fi prezentată în curând Parlamentului şi va putea fi îmbunătăţită prin aportul fiecărui ales.

O altă prioritate o reprezintă dezbaterea în Parlament a noului proiect al Codului fiscal şi de procedură fiscală, un document primordial, ce urmează să intre în fluxul parlamentar. Obiectivele Executivului sunt clare şi la acest capitol, respectiv conturarea unei

legislaţii pragmatice şi predictibile în domeniul fundamental al fiscalităţii. Guvernul nostru urmăreşte menţinerea reducerii CAS, a TVA la pâine, a cotei unice, a scutirii impozitului profitului reinvestit, în aşa fel încât în următorii doi ani să fie stimulată combaterea evaziunii fiscale şi să ducă şi la reducerea birocraţiei din sistem. De asemenea, se urmăreşte reducerea TVA la un nivel spre 19%, fapt ce va uşura şi mai mult viaţa românilor şi va conduce la prosperitate şi progres.

Referitor la măsurile sociale, acestea vor fi continuate de către Guvern, fiind vorba despre decizii care privesc un număr important de români, precum indexarea anuală a pensiilor, dublarea alocaţiilor pentru copiii din familiile dezavantajate, indexarea indemnizaţiei persoanelor cu dizabilităţi. Este vorba despre măsuri de echilibrare socială, care nu au legătură cu vreo campanie electorală, ci ţin de capacitatea conducerii oricărui stat democratic de a avea grijă de semenii săi aflaţi în situaţii mai puţin favorabile.

Personal, voi continua şi în acest an să fiu preocupat de soarta oamenilor din colegiul meu parlamentar, respectiv locuitorii din Moineşti, Comăneşti, Dărmăneşti, Berzunţi, Măgireşti şi Poduri. Aceştia vor găsi uşa mea deschisă tot timpul şi îi asigur că le voi fi acelaşi apărător al drepturilor ca şi până acum şi îi voi reprezenta cu cinste, atât în Parlament, cât şi în sprijinirea rezolvării problemelor de zi cu zi. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Oferta începutului de an 2015, Guvernul "to be elected" în relocare temporară la Rahova"

Dragi colegi, pe o anumită parte a scenei politice româneşti, se vorbeşte, în ultima perioadă, de un guvern cu totul deosebit faţă de celelalte, anume Guvernul "to be elected". În fruntea acestui guvern caricatură, pare a se poziţiona domnul Cătălin Predoiu, ilustru reprezentant al fostului Guvern Boc, alături de persoane sonore în ceea ce priveşte principiul legalităţii şi mă refer aici la Elena Udrea sau Adriean Videanu.

Despre Cătălin Predoiu ştim că Domnia Sa reprezintă tipul eternului candidat pentru funcţia de prim-ministru. Îi dorim, pe această cale, să rămână etern candidat şi în continuare, pentru că un nou guvern pe scena politică românească nu ar însemna decât o criză politică şi o soluţie temporară până în 2016, soluţie care nu poate aduce niciun rezultat.

Se pare că noul PNL a evoluat de la singura măsură politică din sesiunea parlamentară trecută "săptămâna şi moţiunea" la o nouă orientare, adică: "săptămâna şi noul Guvern". Aceasta nu dovedeşte decât faptul că PNL nu este interesat de îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor, ci doar de unele locuri călduţe de la Palatul Victoria, pentru care s-au hotărât să depună o moţiune de cenzură intitulată probabil, "Noi vrem Ciolan!".

Deocamdată nu ştim ce interese reprezintă domnul Predoiu, nici măcar ce formaţiune politică. Dacă în septembrie 2013 domnul Predoiu era anunţat în fruntea unui "guvern PDL din umbră" din care mai făceau parte personalităţi ca Monica Macovei (procurorul comunist care pândea ţăranii pe câmpurile patriei considerând ştiuleţii găsiţi în posesia lor drept furt al avutului obştesc şi subminare a economiei naţionale), Gheorghe Ialomiţianu (ambasadorul Guvernelor Boc în materie de inginerii financiare), Gheorghe Ştefan (recent "scos la pensie" de către justiţia română condusă de DNA), acum se pare că noul PNL îi va da girul.

Din păcate pentru Domnia Sa, odată cu ocuparea graduală a casei de vacanţă de la Rahova cu foştii PDL-işti, domnului Predoiu îi trebuia o nouă formaţiune politică care să îl propună şi atunci s-a inventat noul PNL sau "PDL reloaded".

Un prim anunţ al domnului Predoiu, în calitate de şef al Guvernului "to be elected" a fost în măsură să îi înspăimânte pe ieşeni: "Guvernul Predoiu ar putea da Iaşiului un ministru". Vai de mine, să fie vorba de Relu Fenechiu sau de Tudor Chiuariu? Sau poate să fie vorba de cel îndrăgostit de sezonul rece, Cristian Adomniţei, tăticul tuturor pictorialelor realizate pe troienele de zăpadă? Dacă ar fi să analizăm declaraţia domnului Predoiu că noul Guvern trebuie să fie "Alb ca Zăpada" evident nu putem spune decât că suntem în prezenţa unei premoniţii veritabile despre politica "la rece". O fi ştiind ceva domnul Predoiu, nu spunem nu!

Dragi colegi, evidenţa nu poate fi combătută. Noul PNL se transformă astfel încât criteriile care trebuie îndeplinite pentru a ajunge ministru în Guvernul Predoiu se rezumă la unul singur, aşa cum rezultă din declaraţia Domniei Sale: "să fi creat vreo invenţie". La ce invenţii vă referiţi, domnule Predoiu? La escrocherii îmbrăcate în haina ingineriilor financiare, la crimă organizată, la trafic de influenţă? Vă întrebăm, deoarece am înţeles că sunteţi într-o confuzie totală în ceea ce priveşte lista posibililor miniştri şi vrem să vă ajutăm. Nu ne-aţi lămurit despre cei ce vor conduce destinele românilor până în 2016, în concepţia noului PNL, ci doar aţi precizat că noul Guvern va avea o precizie nemţească. Noi ştiam că vorba încetăţenită despre precizie are ca obiect şi subiect în acelaşi timp "precizia elveţiană", însă se pare că domnul Predoiu a lipsit de la acest curs.

În fine, nu putem trece cu vederea declaraţia preşedintelui României care a precizat ca nu îi este simpatic domnul Predoiu, dar îl are în vedere ca propunere a PNL, deoarece doreşte un guvern cu care, dacă merge la Bruxelles, să poată spune: "Domnule preşedinte, guvernul meu şi cu mine". Noi eram ferm convinşi că Guvernul nu este al unei persoane, ci al ţării, al titularului suveranităţii, adică al poporului, dar dacă spune aşa domnul Iohannis ...

Indiferent de aceste ezitări, domnul Predoiu ne asigură de un lucru: noul Guvern va fi un "mix de tinereţe şi competenţă consacrată". Consacrată la ce, domnule Predoiu, la furtul banului public, aşa cum Elena Udrea vorbeşte despre actualii dumneavoastră colegi, unii propuşi ca miniştri în Guvernul "Alb ca Zăpada"?

Ne povestiţi de vreo 2 luni că singura dumneavoastră problemă este preluarea guvernării... dar de problemele românilor când o să vă ocupaţi? De români o să vă ocupaţi după ce vă asiguraţi dumneavoastră locurile lipsite de griji de la Palatul Victoria? Să nu uitaţi, domnule Predoiu, că aţi făcut parte dintr-un guvern PDL al cărui şef cerşea pe la instituţiile europene, că singurele dialoguri ale sale cu diplomaţia europeană erau ceva de genul: "Da, suntem de acord!!!" Cu ce, că încă nu v-am cerut nimic?

Aţi distrus demnitatea poporului român prin cerşetorii şi linguşeli pe la mai marii Europei, transformând România într-o colonie cu statut, ce-i drept privilegiat, însă doar o colonie şi atât, după ce aţi plătit haraciul, doriţi să vă "recuperaţi" investiţia, jefuind poporul român cu o ferocitate mai mare decât o făceau popoarele migratoare?

Nu, domnule Predoiu, acest lucru nu se va mai întâmpla. Poporul român trebuie ferit de ultimele reminiscenţe ale guvernului trădător Boc-Udrea-Băsescu. Poporul român merită o soartă mai bună, iar Parlamentul României va reuşi să fie un paznic eficient al democraţiei, pentru că ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 10 ani trebuie să rămână doar un capitol într-un manual de istorie şi în niciun caz o recidivă nedorită.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Elena Udrea va cere azil politic preşedintelui Norvegiei"

Dragi colegi, căderea "Dirigintelui" provoacă multe frământări politice. Ameninţări cu stenograme, şantaj cu dosare, condamnări de ultimă oră conturează cadrul politicii româneşti, că doar suntem deja o democraţie veritabilă. Cine credea că odată cu plecarea "ultimului autocrat din Europa" de la Palatul Cotroceni vor înceta scandalurile politice, s-a înşelat amarnic. Postul de "mascul alfa" este disponibil acum, şi pentru el se pare că se luptă toţi cei care au stat în rândul doi în ultimii 10 ani. Un singur element comun au aceste scandaluri, anume, colega noastră, doamna parlamentar Elena Udrea.

Elena Udrea, cea care schimba corespondenţa diplomatică cu preşedintele Norvegiei, a avut o evoluţie interesantă în politica românească, ocupând locul de preferată a Cotrocenilor. Aşa cum se manifestă Domnia Sa în aceste zile, pare a fi încă serios ghidonată din spate de cel care i-a asigurat trecerea de la consilier preşedinţial la şef al Cancelariei preşedinţiale, ministru al turismului, ministru al dezvoltării regionale, deputat şi şef de partid.

Totul a pornit cu mulţi ani în urmă, undeva în 1991, când avocata lui Băsescu din Dosarul Mihăileanu a participat la concursul "Miss Adolescenţa 1991", organizat de Casa de cultură a tineretului din Buzău. Tânăra de atunci a avut o mare dezamăgire în momentul în care a fost fugărită pur şi simplu de pe scenă când a dorit să recite o poezie. Presa vremii menţiona că tânăra Udrea a fost învinsă până şi de cele mai urâte concurente. A reuşit să obţină cu greu o menţiune şi chiar un abonament la toate spectacolele Casei de cultură Buzău.

La câte spectacole ale Casei de cultură s-o fi dus Elena Udrea nu ştim exact, pentru că nici măcar nu a dorit să îşi ridice premiul, însă ştim că fostul ministru corupt a participat la alte spectacole despre care procurorii au date că au fost folosite pentru completarea buzunarului personal. Unul din spectacole a fost Gala Bute, în acelaşi registru ca şi la concursul de Miss, cu fluierături vehemente la adresa Elenei Udrea, însă cu un "premiu" mult mai consistent decât ce au putut pune la bătaie organizatorii de la Buzău. Adică, cum s-ar spune, s-a meritat de această dată.

Discursul "impecabil" de pe scena concursului "Miss Adolescenţa 1991" a marcat-o în toate evenimentele ce au urmat, inclusiv în cariera sa politică.

Dragi colegi, domnişoara Udrea de atunci îşi începea discursul cu câteva propoziţii simple de o emoţie ieşită din comun: "În curând nu o să mai am 17 ani, îmi cer scuze pentru emoţii". Înţelegem că emoţiile erau generate de depăşirea vârstei de 17 ani, pentru că după ce a fost depăşită această vârstă, doamna Udrea a "excelat" în toate domeniile unde ar putea fi întâlnite elementele constitutive ale unor infracţiuni, cum ar fi spre exemplu Dosarul Bica.

Nu mai puţin spectaculos a fost şi sfârşitul discursului domnişoarei Udrea din 1991: "Voi recita o poezie a lui Lucian Blaga...Ce greu e să fii prima din seria concurentelor. Un fel de deschizătoare de porţi". Da, dar iată că porţile s-au tot deschis, iar cele de la Palatul Cotroceni nici nu mai trebuiau deschise pentru că ele erau permanent în aşteptarea doamnei Udrea, închizându-se târziu în noapte, după ora 12, când fosta doamnă ministru a fost surprinsă de presă de câteva ori cu automobilul personal la "alimentare" tocmai în curtea Palatului Cotroceni.

Ultima frază din discursul de pe scena Casei de cultură Buzău a fost epocală: "Vei plânge mult atunci, ori vei ierta ?". Cert este faptul că doamna Udrea încă nu a plâns, însă au plâns alţii de pe lângă Domnia Sa, anume, Rudel Obreja, Alina Bica, fostul soţ Dorin Cocoş în faţa magistraţilor, sau fostul senator Sorina Plăcintă - înspăimântată de apropierea celei care era "la butoane" la vremea respectivă.

Dragi colegi, Elena Udrea nu a plâns până acum, chiar mai mult, a atacat simţindu-se ameninţată de către DNA, care a înaintat propunerea de începere a urmăririi penale. A atacat pentru că în joc este un post foarte râvnit, anume acela de deţinător al cătuşelor, pentru că, aşa cum preciza şi Domnia Sa, cine are cătuşele, acela conduce România.

Da, doamnă Udrea, aveţi dreptate într-un fel, numai că aţi trecut peste ceea ce este mai important. Există două categorii de deţinători de cătuşe: o primă categorie este reprezentată de cei care le pun pe mâinile infractorilor, iar a doua categorie este reprezentată de cei care sunt legaţi cu ele.

Dumneavoastră din ce categorie credeţi că veţi face parte?

Domnul Petru Movilă:

"Ministerul Muncii pune umărul la falimentarea mediului de afaceri"

Din cauza incompetenţei angajaţilor Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, zeci de firme riscă să intre în colaps financiar.

De mai bine de jumătate de an, societăţile comerciale care s-au angajat să construiască centre sociale cu finanţare de la bugetul de stat nu şi-au mai primit banii. Astfel, deşi legislaţia în vigoare este bine reglementată prin intermediul Ordinului ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr.496/2013, prin care se aprobă lista obiectivelor, categoria lucrărilor finanţate, precum şi sumele maxime alocate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru finanţarea unor cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale în baza Hotărârii Guvernului nr.973/2012, nici până acum ministerul nu a decontat sumele investite de către societăţile comerciale.

Sunt cazuri în care firmele nu şi-au mai primit banii încă din iulie 2014, atât pentru construcţia centrelor sociale cât şi pentru dotările necesare acestora. Din această cauză, sunt zeci de centre sociale care nici acum nu sunt date în folosinţă, fapt care este atât în dauna constructorilor, a primăriilor dar şi a oamenilor simpli care urmau să beneficieze de aceste investiţii.

Nedecontarea acestor lucrări nu a primit nici până la acest moment o explicaţie logică din partea reprezentanţilor Ministerului Muncii, deşi această speţă ar trebuie să fie una dintre priorităţile oamenilor care lucrează în acest minister pentru oameni şi în favoarea oamenilor. Este inacceptabil ca o situaţie de acest gen să tărăgăneze atâta timp, iar firmele, primăriile şi beneficiarii să stea să aştepte ca cineva din minister să-şi aducă aminte şi de ei şi să-şi facă milă să se uite pe nişte hârtii şi să avizeze nişte plăţi.

Stimată doamnă ministru, revizuiţi-vă atitudinea faţă de mediul de afaceri şi faţă de cei care aşteaptă inaugurarea centrelor sociale, căutaţi responsabilii în curtea dumneavoastră şi remediaţi această situaţie ruşinoasă pentru un astfel de minister!

Domnul Petru Movilă:

"Ieşenii, lăsaţi pe centură de Guvernul Ponta"

În fiecare an, pe 24 ianuarie, aerul se schimbă la Iaşi. Acest lucru se întâmplă pentru că brusc istoria îi aduce aminte lui Ponta şi camarilei lui că Iaşiul este totuşi unul dintre cele mai importante oraşe ale ţării. Este singurul moment din an când Guvernul PSD, cu mic cu mare, realizează că noi, ieşenii, suntem parte a României, iar miniştrii vin veseli să participe la evenimentele prilejuite de această zi.

Însă, după fiecare moment de acest gen, constatăm că, întorşi la Bucureşti, guvernanţii uită de Iaşi şi de ieşeni. La fel ca şi acum. 24 ianuarie a trecut, iar din capitală nu s-a mai auzit nimic şi, dimpotrivă, premierul Ponta ne-a certat pe noi, parlamentarii de Iaşi, că nu ne-am uitat bine în Masterplanul de Transport.

Nimic din ceea ce se întâmplă în oraş nu se face din banii Guvernului Ponta. Toate proiectele de anvergură sunt, marea lor majoritate, făcute cu fonduri europene. Şi atunci, pentru ce mai vine Ponta, Dragnea?

În 2012, USL a promis marea cu sarea. Mâine îşi vor reactualiza promisiunile şi vor spune cu voce tare că "noi am făcut". Şi într-adevăr au făcut:

1. Autostrada fazată. Mult aşteptata autostrada a devenit un soi de struţo-camilă, iar ministrul Rus nici măcar nu a avut bunul-simţ să vină să ne explice de ce proiectul s-a modificat şi care sunt argumentele care stau la baza acestei decizii.
2. La Craiova ajung peste 200 milioane lei pentru un stadion olimpic. La Iaşi, stadionul zace în paragină. Un milliard de lei vor fi investiţi în terenuri, săli de sport şi bazine. Nici unul nu ajunge la Iaşi.
3. La Fortus, planul de reoganizare nu s-a pus în aplicare nici până acum, iar reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale vin cu tot soiul de idei creţe, care au aceeaşi finalitate: tărăgănează situaţia de la Fortus, fără nicio decizie în favoarea combinatului
4. Şoseaua de centură nu a primit bani nici acum, posibil doar în 2017, deşi ar fi singurul proiect care s-ar putea ?ncepe şi finaliza anul acesta
5. Spitalul regional de urgenţe va fi făcut din fonduri europene. Încă sperăm, pentru că nu se ştie sigur.

Şi lista poate continua. Dacă situaţia este în opoziţie cu tot ce ni s-a promis în campanii şi în alte momente cheie, pentru ce guvernanţii au tupeul să vină an de an la Iaşi, să ne zâmbească frumos, să ne spună că se fac toate proiectele pe care noi le vrem şi apoi să plece?

Guvernul PSD să aibă decenţa să-şi vadă lungul nasului şi să nu se mai întreacă în discursuri şi-n polemici artificiale. Aşteptăm explicaţii pentru autostradă şi pentru lipsa banilor alocaţi pentru judeţul Iaşi, în condiţiile în care ni se demonstrează în fiecare zi că în alte părţi se poate atât timp cât există dorinţă şi interes.

Doamna Maria Dragomir:

"Bugetul naţional - moşia guvernului! Guvernul împarte primarii în două categorii: norocoşi şi...oropsiţi!"

Am fost asaltată, în ultima vreme, de foarte mulţi primari, reprezentanţi ai primăriilor, care constată că anul 2015, în loc să aducă rezolvarea problemelor foarte grave cu care se confruntă în privinţa finanţării, creează o altă mare problemă - aceea a împărţirii în două categorii antagonice, respectiv, primării care primesc bani mulţi şi altele care nu primesc nici măcar cât să supravieţuiască. Cel mai grav lucru fiind acela că acele localităţi care contribuie cu bani mai mulţi la bugetul naţional, pentru că au strâns bani mai mulţi, se pomenesc în situaţia că sunt dezavantajate în raport cu cele mai puţin active în acest domeniu.

Guvernul a stabilit sumele minime care vor fi alocate autorităţilor locale în 2015, concluzia fiind că din acest an primăriile de comune şi oraşe vor primi bani direct de la Ministerul Finanţelor şi nu prin consiliul judeţean. O decizie foarte bună, din punctul nostru de vedere, în sensul în care politica de împărţire a banilor la nivelul judeţelor chiar a evidenţiat că aşa-zişii baroni locali (de fapt, în unele variante "Ceauşeştii locali" - formulă ce pare mai apropiată) chiar au repartizat în mod tendenţios, favorizându-şi acoliţii, bugetul judeţului. Se elimină un mod incorect şi se impune un alt mod, se pare, la fel de incorect.

Guvernul a aprobat săptămâna trecută această hotărâre, stabilind alocările financiare pe unităţi administrativ-teritoriale, astfel încât fiecare primărie să ajungă la un buget minim, stabilit după nişte criterii prestabilite de guvernare. Astfel, nicio comună nu va avea un buget mai mic de 1,5 milioane lei, niciun oraş nu va avea mai puţin de 6 milioane, niciun municipiu mai puţin de 20 milioane, niciun municipiu reşedinţă de judeţ sub 50 milioane şi niciun consiliu judeţean sub 80 milioane lei. Din acest punct de vedere, lucrurile ar părea destul de clare, numai că primăriile care au venituri proprii mai mari decât aceste plafoane minime, nu primesc niciun ban în plus de la Guvern. În schimb, primăriile sărace primesc cei mai mulţi bani. Sumele de echilibrare sunt asigurate din cota de 18,5% din impozitul pe venit încasată la nivelul fiecărui judeţ şi din sumele defalcate din TVA.

Aţi înţeles, sper, lucrurile sunt în neregulă de la bun început, pentru că primăriile care gospodăresc bine localităţile şi care reuşesc să adune cât mai mulţi bani prin încasări, nu doar că nu sunt avantajate pentru acest efort care este în favoarea şi în interesul finanţelor naţionale, ele sunt dezavantajate în raport cu primăriile mai puţin active, ca să o spunem p’aia dreaptă - leneşii şi puturoşii sunt în avantaj! Este o situaţie inadmisibilă pentru că împarte primarii în două categorii: norocoşii (ca să nu le spunem avantajaţii) şi... oropsiţii (de multe ori cei care sunt mai harnici!).

Trecem peste faptul că nimeni altul decât domnul Dragnea, în urmă cu nu mulţi ani, vorbea despre situaţia inadmisibilă în care toţi banii erau la nivelul Guvernului şi de acolo se împărţeau necunoscându-se interesele din teritoriu (pe vremea aceea era preşedinte de consiliu judeţean), cu situaţia de astăzi când acelaşi domn gândeşte exact invers. Dar dincolo de această situaţie, este evident că trebuie stabilite nişte reguli foarte clare, dar şi respectate proporţiile! Astfel încât cei care sunt mai harnici şi aduc bani la buget, să primească bani mai mulţi de la buget. Să nu ascundem criteriile politice în dirijarea banilor de la centru prin direcţiile de finanţe!

Opriţi discriminarea! Primarii buni gospodari trebuie stimulaţi! Primarii care nu sunt harnici trebuie, la rândul lor, să fie împinşi să muncească mai mult! Cei care au încasat bani mai mulţi să fie stimulaţi! Pentru că, altfel, primăriile din România intră într-o situaţie extrem de periculoasă care poate genera mari probleme pentru întreaga societate!

Domnul Ioan Oltean:

"A fost 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale"

Anul calendaristic 2014 tocmai s-a încheiat, suntem cu toţii cuprinşi de febra "întâmplărilor" politice recente, însă eu am ales ca astăzi să vorbesc în declaraţia mea politică despre un eveniment care a avut loc în prima lună a acestui an, după părerea mea prea puţin scos în evidenţă şi pus în atenţia publicului, până acum.

Este vorba de semnificaţia zilei de 15 ianuarie, ca Zi a Culturii Naţionale şi dată a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu.

Să ne amintim: de ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept Zi a Culturii Naţionale? Poate pentru că niciodată nu este prea târziu să îl citim sau să îl redescoperim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, jurnalistul şi eseistul Mihai Eminescu. Cu siguranţă că niciodată nu e prea târziu să redevenim patrioţi şi să dăm un alt înţeles şi un nou sens cuvântului naţional în viaţa şi în existenţa noastră.

La data de 16 noiembrie 2010, fiind for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care ziua de naştere a "poetului nepereche" a devenit Zi a Culturii Naţionale. La votul final, majoritatea a fost covârşitoare: 175 de voturi pentru, unul împotrivă şi două abţineri. Decretul pentru promulgarea legii a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr.238/7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.

De atunci şi până acum ar fi trebuit ca această zi să fie cu adevărat specială pentru fiecare dintre noi, pentru că Eminescu a fost şi va rămâne un simbol etern pentru spiritualitatea românească.

Din acest motiv s-a dorit ca în această zi să aibă loc o dublă sărbătoare. Niciodată nu îl vom putea despărţi pe Eminescu de cultura naţională şi nici cultura naţională fără el nu există. Rămâne de văzut şi depinde numai de noi, însă, în ce măsură această dată nu va rămâne doar o zi oarecare în calendar, ci va fi, măcar anul viitor, o zi de dezbateri culturale autentice şi de înfăptuire a unor măreţe acte de interes social larg, care să îi coopteze mai ales pe cei tineri.

Deunăzi am auzit pe cineva spunând că pe 15 ianuarie la statuia lui Eminescu din faţa Ateneului Român se adună, prin tradiţie, doar o mână de cetăţeni trecuţi binişor de prima tinereţe. Din păcate, este adevărat. Tot aşa cum este adevărat şi că, în restul anului, foarte rar se întâmplă ca vreun locuitor al Bucureştiului să depună măcar o floare la picioarele poetului.

Trebuie să fim sinceri cu noi înşine. Este loc de mai bine şi încă nu este prea târziu să ne schimbăm atitudinea faţă de această zi atât de importantă pentru români. Să nu îl mai lăsăm pe Eminescu să fie zdrobit de malaxorul politicianismului autohton, să nu îl mai lăsăm să fie confiscat de oportunişti. Să îl venerăm acolo unde îi este locul, în sufletul şi în inimile noastre, să îl respectăm şi să îl arătăm cu mândrie copiilor noştri, fiecare de unde venim, indiferent în ce parte a ţării avem rădăcinile.

Să nu uităm că alte popoare au adevărate altare pe care le cinstesc la zile naţionale, închinate "zeilor" naţionali, aşa cum este, de exemplu, Cervantes pentru Spania. Să fim solidari mai ales cu fraţii noştri de dincolo de Prut, pentru care data de 15 ianuarie este o zi sfântă şi are aceeaşi măreaţă semnificaţie.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Toţi contra Ebola - voluntariat acceptat în România"

Am primit cel mai frumos cadou de ziua mea. Oferta mea de a participa ca voluntar în lupta contra Ebola din Africa de Vest a fost acceptată de organizaţiile internaţionale implicate în lupta contra Ebola. După o selecţie îndelungată a mii de candidaţi, m-au anunţat că sunt pe lista scurtă a celor mai bine pregătite şi potrivite persoane pentru intervenţiile medicale de urgenţă. Urmează ca după 23 ianuarie să aflu când şi căreia dintre cele 8 organizaţii, incluzând International Medical Corps, International Rescue Committee, Partners In Health, mă voi alătura.

De peste 20 de ani sunt medic de urgenţă la Spitalul de Urgenţă din Iaşi. Ştiu că sprijinul fiecăruia dintre noi este important şi că îţi trebuie multă determinare şi mult curaj pentru a construi o echipă. Consider că a fi medic nu înseamnă doar a trata pacienţi, ci şi a trata societatea oriunde e nevoie. Şi mai ştiu că o furnicuţă nu poate face nimic, două furnicuţe pot face un muşuroi, iar o mie de furnicuţe pot face o revoluţie. În lupta cu Ebola trebuiau doar 120... Acum sunt una dintre ele.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Puteau fi salvaţi"

Zece minute! Oamenii au murit de parcă erau pe Titanic, în ocean, nu la 100 de metri de mal, pe un amărât de lac. Se pare că se uită mult prea repede şi accidentul din Apuseni, dar realitatea ne arată că cei care intervin sunt prost organizaţi şi intervin haotic.

Domnul Iulian Creţu, director în cadrul ARSVOM, Agenţia de Salvare pe Mare, care avea o şalupă pe lac, a aflat de accident de la televizor: "dacă eram anunţaţi, ajungeam în maximum 10 minute. Nu ne-a chemat nimeni acolo. Nu am fost alarmaţi. În momentul în care m-am autosesizat, am trimis în zonă echipajul cu şalupa Jupiter de pe lacul Siutghiol şi cu trei scafandri."

Nu ştiu cum reuşim să punem în funcţiile de decizie pe cei mai nepotriviţi oameni, doar pentru că au susţinere politică. Mor oameni, medici şi asistenţi şi nimeni nu este de vină...toţi sunt ireproşabili. Se aude, domnule Arafat?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"24 Ianuarie va deveni zi liberă"

24 Ianuarie va deveni zi liberă, mai precis zi de sărbătoare legală. Proiectul meu de lege prevede că 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, devine zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează, prin completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Am depus acest proiect de lege, întrucât Legea nr.171/2014 privind declararea zilei de 24 Ianuarie drept zi de sărbătoare legală, promulgată prin Decretul nr.901/2014, s-a dovedit doar un eşec lamentabil, care nu are nicio legătură cu cele două obiective ce se doreau reglementate prin această lege: să fie o nouă zi liberă, iar manifestările să fie finanţate de autorităţi locale.

Legea adoptată şi promulgată de fapt nu prevede aceste lucruri. Nu e nici zi nelucrătoare şi nici nu există vreo obligaţie pentru autorităţi de a finanţa manifestările. Şi asta pentru că în forma finală a legii, la art.1, termenul de sărbătoare legală, adică de zi nelucrătoare, a fost înlocuit cu sărbătoare naţională, în care se lucrează. Nu era nevoie de o lege, ci doar de un manual de istorie, pentru a afla că pe 24 Ianuarie sărbătorim la nivel naţional Ziua Unirii Principatelor Române. În schimb, ceea ce nu s-a reglementat în această lege, pentru a avea o nouă zi nelucrătoare, trebuia modificat art.139 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii.

În plus, art.2, făcut mai mult pentru a acoperi fasolea şi cârnaţii plătiţi din bani publici în faţa Curţii de Conturi, transformă obligativitatea în permisivitate, aşa că autorităţile "pot", dacă au chef sau nu, "organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile", ca şi cum le-ar fi împiedicat cineva până acum.

A fost doar o lege dată ca să fie dată, care nu rezolvă nimic, aşa că am depus un nou proiect de lege prin care 24 ianuarie să devină legal zi liberă de sărbătoare pentru toţi românii.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"112"

Te salvează sigur. Nu se ştie dacă viu sau mort. Culmea cinismului, ministrul Arafat nu crede ce aude o ţară întreagă, că victimele au murit strigând după ajutor. Ne tot abureşte că erau prea rănite ca să ţipe şi, nu-i aşa, erau ca şi moarte pentru a mai merita efortul de a le găsi în viaţă.

Dacă la o intervenţie considerată de acest domn drept foarte bună mor patru oameni, mă întreb cum arată o intervenţie bună, proastă şi foarte proastă?

Arafat trebuie să îşi dea demisia, dar nu singur, ci împreună cu Ponta şi Oprea. Toţi au avut un an la dispoziţie, după accidentul din Apuseni, pentru a reforma ISU. Nu au făcut-o, au aruncat vina de la o instituţie la alta şi alţi patru oameni au murit. Ei au murit din vina autorităţilor reprezentate de Ponta-Arafat. Dacă erau ucişi pe stradă, criminalii făceau închisoare. Ăştia trei de ce să nu plătească măcar cu demisia? Ce ţară este aceea unde oamenii sunt omorâţi din neglijenţă şi incompetenţă şi nimeni nu plăteşte?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Acum"

Pentru cele cinci vieţi pierdute în accidentul de la Siutghiol nu există cuvinte, în nicio limbă din lume, care să exprime durerea şi regretul pentru oamenii care mor la datorie. Pentru pesedistul Arafat, ce vorbeşte despre oameni ca despre numere care îi aduc profit, răspunzător de organizarea dezastruoasă a intervenţiei, ce justifică fără probleme orice, doar pentru a-şi păstra privilegiile ministeriale, există un singur cuvânt: demisia!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Agricultorul fericit"

Domnul de pe Cîmpeanu, al 20-lea ministru al educaţiei, intră cu dreptul, pardon, conservatorul stâng în politică. A fost acuzat public de fals la albirea lui Ponta de plagiat şi, dacă îmi aduc aminte bine, a fost şi un sprijinitor entuziast al O.U.G. nr.49/2014, aia cu rectorii aleşi pe viaţă. Acum promite o nouă lege a educaţiei. Dacă mai are când!

Cârcotaşii spun că vrea să introducă obligatoriu printre materiile şcolare, chiar şi la bacalaureat, ceva despre agricultură şi zootehnie, astfel încât să ştie tot românul că cel care nu ştie să mulgă o capră sau să prăşească porumb ăla nu-i om! Alţii afirmă cu mândrie proletară cât de frumos ar fi ca la bacalaureat să fie un subiect despre tratamentul bolii bovine: limba roşie a vacii nebune!

Până una alta, în 25 de ani am avut 20 de miniştri. Şi fiecare cu legea lui, a învăţământului. Şi toţi doctori, superdoctori, rectori, mult peste amărâţii ăia de Haret, Maiorescu, Iorga sau Goga. Ca operă şi realizări, toţi 20 la un loc fac mai puţin decât unul dintre cei patru de mai sus. Nu suntem în top 500 la universităţi, la bacalaureat nu se promovează, dar se pare că nu mai este necesar, diplomele universitare se vând, iar plagiatul la doctorat este sport naţional.

Probabil vrea o nouă lege care să precizeze că învăţământul elementar nu este obligatoriu, iar diplomele şi titlurile universitare se dau doar contra cost şi se va stabili un tarif naţional, indexabil cu rata inflaţiei.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un an de groază"

Un an fără răspuns pentru intervenţia din Apuseni făcută ca în Evul Mediu. Nicio persoană nu a fost pusă sub învinuire până acum, deşi a fost declanşată urmărirea penală pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Sunt sigur că din nou vom auzi de la domnul Arafat că mortu-i vinovat şi că fiecare şi-a făcut treaba bine.

Oamenii prăbuşiţi în Apuseni au murit cu zile. La fel şi cei de la Siutghiol. Dacă pescarii, pădurarii şi ciobanii ajung mai repede la victime decât ISU, iar SMURD e ineficient, deşi e finanţat la greu, de ce mai este Arafat în funcţie?

Data viitoare la ce să ne aşteptăm?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Câţi români mai trebuie să moară?"

Trag concluzia că s-au obişnuit românii cu lipsa de responsabilitate. De ce să răspundă cineva pentru moartea a cinci români? La accidentul din Apuseni au plecat şi ministrul Stroe, şi secretarul de stat. Acum şi Arafat, şi Oprea ţin cu dinţii de scaun.

Oamenii aceştia au murit cu zile. Dacă pescarii, pădurarii şi ciobanii ajung mai repede la victime decât ISU, iar SMURD e inefficient, deşi e finanţat la greu, de ce mai este Arafat în funcţie? Nu l-am auzit cerând lui Ponta vreun leu în plus la sănătate şi nici pe dumneavoastră protestând, când v-a desfiinţat echipajele din Iaşi. Iar elicopter avem şi datorită demersului meu legislativ ce prevedea alocarea a cel puţin un elicopter pentru fiecare regiune.

Mai lăsaţi-l să gireze câteva intervenţii "în parametri normali", foarte reuşite, în care toţi pacienţii mor! E greu să mişti pe unul care are o funcţie politică pe viaţă, într-o ţară bolnavă de cultul personalităţii, în care şi acum sunt mulţi care plâng după comunism. Ăsta a făcut ceva lucruri bune cândva, după care a devenit vedeta din Carpaţi, monument naţional, persoana intangibilă, mic dictator local şi, ca urmare, face ce vrea, nu mai dă socoteală la nimeni, rămâne senin pe loc, după fiecare catastrofă, doar alţii sunt de vină, el este mai presus de orice bănuială.

Într-o ţară normală, Arafat, împreună cu Ponta şi Oprea, oamenii care îl girează, ar trebui să plece, până nu desăvârşesc dezastrul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cine este marele mincinos?"

La festivalul celor mai mari mincinoşi din lume care se desfăşoară anual, de două secole, în Marea Britanie, la Santon Bridge, fiecare concurent are 5 minute ca să rostească cea mai gogonată minciună. Marele premiu constă în 25 de lire sterline şi o ladă cu bere. Nu sunt admişi politicienii şi avocaţii, pentru că ar avea un avantaj nemeritat la start.

Şi totuşi, cine este marele mincinos din politica românească? Cred că este evident cine merită acest premiu. Cu discurs sau fără, este inegalabil!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cinci vieţi pierdute"

Pentru cele cinci vieţi pierdute în accidentul de la Siutghiol nu există cuvinte, în nicio limbă din lume, care să exprime durerea şi regretul pentru cei care mor la datorie.

Pentru ministrul Arafat, ce vorbeşte despre oameni ca despre numere care îi aduc profit, răspunzător direct de organizarea dezastruoasă a intervenţiei, ce justifică fără probleme orice doar pentru a-şi păstra privilegiile ministeriale, există un singur cuvânt: demisia.

Dacă pescarii, pădurarii şi ciobanii ajung mai repede la victime decât ISU, iar SMURD e ineficient deşi e finanţat la greu, de ce mai este Arafat în funcţie? Astfel de disfuncţionalităţi se asumă în absolut toate cazurile prin demisie. Altfel este plină ţara de oameni de neînlocuit. Până atunci ce facem, iar scoatem bolnavii sau răniţii în pături şi îi urcăm în căruţe trase pe nişte şleauri desfundate? Curat Ev Mediu, halal autorităţi!

Solicit public demiterea tuturor celor vinovaţi de organizarea deplorabilă a acţiunii de salvare şi o anchetă care să analizeze şi să revizuiască acest sistem de urgenţă scump şi ineficient.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cine vă fură sănătatea?"

Cei mai mulţi bani din sănătate sunt deturnaţi de managerii dependenţi de politicieni. Atât timp cât managementul unei unităţi de stat este pur politic şi deseori incompetent, banii vor fi deturnaţi pe multe căi şi niciodată nu vor fi suficienţi. Acest adevăr e demonstrat de 25 ani!

Faptul că au făcut din Arafat vârful de lance împotriva unei noi legi a sănătăţii arată doar până unde au ajuns interesele şi corupţia din sistem.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cu ce a greşit?"

Simplu. În calitate de coordonator oficial al sistemului de intervenţii în caz de urgenţe, trebuia să se asigure că subordonaţii săi cunosc toate procedurile de aplicat în cazuri de accident sau catastrofă, că le exersează cât mai des şi că sistemul merge ceas.

Haosul are o explicaţie simplă, acei oameni nu exersaseră nişte proceduri. Iar de la accidentul din Apuseni era timp berechet să se repete de sute de ori şi totul ar fi mers brici. Dar, după dumneavoastră, mortul e de vină, iar Arafat, un erou demn de statui în fiecare localitate.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cu ce i-am greşit de ne omoară?!"

A făcut un sistem paralel Salvării de stat, în loc să o facă eficientă.

A utilat ambulanţa cu maşini de transport marfă, cu suspensii pe foi, în loc de amortizoare (cei care lucrează pe ambulanţă vă pot spune mai multe despre cine şi cum au fost "modernizate").

Rolul lui ca şef al ISU este să coordoneze serviciul şi să răspundă pentru buna funcţionare a acestuia. Dacă nu funcţionează serviciul, trebuie să răspundă şi el.

Că-i face pe toţi proşti în faţă, model copiat de la şeful Ponta, vezi pe înregistrare: 112 nu răspundea la apeluri, ora indicată de sosire la faţa locului nu corespunde cu cea din înregistrare şi mai ales faptul că s-au dus în altă zonă decât cea indicată. Că martorii au fost mai eficienţi în organizare decât ditamai serviciul condus de marele Arafat.

Dacă subalternii nu sunt eficienţi, înseamnă că cei care-i coordonează sunt de vină. Peştele de la cap se împute, nu? Cei vinovaţi trebuie să plătească.

Şi apropo, dacă se dovedeşte că Arafat e implicat în dosarul Microsoft şi trebuie băgat la puşcărie, ce se va întâmpla?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Curat constituţional!"

Scăparăm de securiştii-ceauşişti şi ne procopsirăm cu Legea securităţii cibernetice. Legea nr. 580/2014 sau Legea Big Brother 3, adoptată pe 19 decembrie de către Senat, dă dreptul, prin articolul 17, diferitelor instituţii ale statului, în special serviciilor secrete, să obţină de la distribuitorii de Internet accesul la informaţii private, fără a avea nevoie de mandat judecătoresc. Ne-am întors cu 25 de ani în urmă, la cenzură şi la anularea prezumţiei de nevinovăţie şi a inviolabilităţii domiciliului şi a garantării proprietăţii, asta ca să nu mai vorbesc şi de secretul corespondenţei şi dreptul la viaţă privată. Fără mandat? Fără hotărâre judecătorească? Asta sună periculos...

CCR a declarat ca fiind neconstituţionale mai multe legi cu prevederi asemănătoare, precum Legea retenţiei datelor de trafic, Legea cartelelor prepay, dar actuala putere nu renunţă la instalarea noii securităţi.

Solicit noului preşedinte să nu promulge această lege, ce constituie un atentat la democraţie, şi să o trimită înapoi în Parlament pentru a fi respinsă. Voi depune şi un proiect de lege care precizează clar că toate prevederile incluse în art. 17 din Legea nr. 580/2014 se pot face doar în baza existenţei unui mandat sau a unei hotărâri judecătoreşti.

Mai am o mare întrebare: ni se ia libertatea şi toţi aplaudăm?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

" Daţi banii înapoi!"

Citesc şi nu-mi cred ochilor! Pentru ce s-au dus ăştia în Parlamentul Europei? Ce legătură are campania electorală a soţului Dacianei Sârbu cu prezenţa la locul de muncă? După ce au transfomat alegerile europarlamentare într-o afacere de familie, românaşii noştri plătiţi cu aproape 8.000 de euro pe lună, la care se adaugă multe facilităţi legate de finanţarea călătoriilor şi a cazării, aleşii chiulesc dâmboviţean, fiind prezenţi la circa o treime din voturile prin apel nominal, considerate importante.

Mda. Mai bine daţi banii înapoi.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"De ce nu intervine nimeni?"

Două paciente de 55 de ani au ajuns la urgenţă în urma tentativelor suicidare. Chiar dacă sinuciderea este considerată unul dintre păcatele capitale din punct de vedere teologic, în ultimele zile de post şi în perioada sărbătorilor numărul acestor cazuri creşte semnificativ. Deja se înregistrează o incidenţă crescută a suicidului, a problemelor datorate consumului de alcool şi a anxioliticelor şi antidepresivelor, precum şi a violenţei domestice.

Femeile sunt de două ori mai predispuse la depresie decât bărbaţii, iar una din şapte femei are un risc crescut pentru această afecţiune. Principalele motive ale depresiei de sărbători sunt aşteptările nerealiste de la viaţă şi familie, autoanaliza excesivă asupra vieţii personale şi presiunea socială de a fi împreună cu rudele şi prietenii.

Tentativele de sinucidere din această perioadă sunt caracterizate prin gravitate extremă şi utilizarea toxicelor utilizate în gospodărie, adesea insecticid sau substanţe de curăţat corozive şi caustice, sau plăgi autoprovocate şi au loc pe fondul condiţiilor socioeconomice precare şi a conflictelor casnice.

Recomandăm o atenţie sporită din partea familiei pentru cei care îşi petrec sărbătorile singuri şi apelarea de urgenţă la psiholog sau psihiatru pentru a preveni actele extreme.

În cazurile de intoxicaţie, primele măsuri de eliminare a toxicelor constau în provocarea vărsăturii şi prezentarea de urgenţă la spital, dar avertizăm asupra riscurilor provocării emezei atunci când nu ştim tipul de toxic, pentru că leziunile se pot agrava (de exemplu în cazul substanţelor corozive) şi a administrării de "antidoturi" precum laptele sau albuşul de ou, fără indicaţie medicală, ce pot creşte absorbţia toxicelor, ducând la forme severe de intoxicaţii.

Pentru a evita finalul tragic sau prezentarea tardivă la spital, e nevoie de informare, ce va fi realizată corespunzător doar atunci când va fi adoptată legea mea privind introducerea educaţiei pentru sănătate ca materie obligatorie de învăţământ.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cum arată legea ce vă lasă fără imunitate"

Declarativ toate partidele s-au bătut cu pumnul în piept că imunitatea parlamentară trebuie limitată la activitatea politică, adică la vot şi declaraţii. Am mari rezerve că va fi aşa. Voi vedea cum vor vota la proiectul meu de lege, care prevede că pentru începerea anchetei, a urmăririi penale, cât şi a arestării parlamentarilor acuzaţi de corupţie, nu va mai fi necesar acordul colegilor din Camera din care provin.

Cum arată acest proiect de lege? Concret, va rămâne în vigoare doar imunitatea pentru opiniile politice, prevăzută în articolul 22, iar pentru ridicarea imunităţii nu va mai fi nevoie de avizul Camerei din care parlamentarul face parte, prin abrogarea alin. (2) al art. 21 din Statutul deputaţilor şi senatorilor. Pentru ca justiţia să nu fie obstrucţionată, proiectul de lege modifică şi alin. (1) al art. 23 privind regimul parlamentarilor în procesul penal, precizându-se clar că "deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, fără încuviinţarea Camerei din care fac parte." Pentru deplina independenţă a justiţiei va fi abrogată şi existenţa unor proceduri speciale de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarilor, prevăzute la art. 24 din Statut.

Sunt sceptic că vor vota acest proiect de lege, pentru că în practică au existat numeroase situaţii în care majoritatea parlamentară s-a opus ridicării imunităţii aleşilor acuzaţi de corupţie. Vom vedea la vot dacă Parlamentul nu va mai obstrucţiona justiţia sau declaraţiile au fost doar simple discuţii fără niciun rezultat concret.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Flotoare"

Să vă explic cum stă treaba şi cu flotoarele lipsă. Ei bine, au câteva zeci de kilograme, ceea ce înseamnă un consum suplimentar de kerosen, încă o dată banii Arafatului înaintea oamenilor. De asta au fost date jos. Ia povesteşte tu, pesedistule Arafat, despre cei peste 100 de oameni care se distrează an de an în străinătate, pe banii oamenilor, din cei 2% donaţi, la congresele de medicină de urgenţă?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Gata!"

Gata, închidem subiectul, dacă a spus Arafatul că nu se putea face mai mult, trebuie să-l credem. Repede, măcar o primă celor care nu puteau face mai mult şi viaţa merge înainte, nicio demisie şi nicio demitere, mâine-poimâine aflăm de la Arafat că morţii sunt vinovaţi.

Arafat să se ia de mână cu Gabriel Oprea, cu ISU, cu pisu şi să plece. Arafat doar mulge bugetul cât mai mult, pentru proiectele sale ciudate şi ineficiente, şi vrea aducerea sănătăţii acestei ţări pe butuci, aşa cum a făcut şi cu Salvarea. Patronează fără nicio jenă un întreg sistem corupt, ce determină în mod direct ineficienţa şi inutilitatea intervenţiilor demne de Stan şi Bran. Cei din subordine au acţionat prost, au fost prea proşti, dar şi prea mândri pentru a cere ajutorul celor care se pricep, celor care au fost acolo de la început, celor de la salvare.

Cum ne lăsăm noi copiii, nepoţii, părinţii şi fraţii pe mâna unui oarecare... Vai de ţară şi de neam necăjit!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Întrebarea zilei"

Poate mă lămureşte şi pe mine cineva de ce Arafatul a ordonat soldaţilor să facă masaj cardiac şi resuscitare la cinci ore de stat sub apă?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ministrul Arafat privatizează urgenţele"

Prin OG nr.91/2012, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, semnată pe 12 decembrie 2012 de ministrul Arafat, se prevede clar, prin introducerea unui nou alineat la art.93 din Legea nr.95/2006, că furnizorii privaţi pot asigura consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat, prin relaţie contractuală directă cu casa de asigurări de sănătate, sub coordonarea serviciilor publice de ambulanţă.

Legea de adoptare a ordonanţei a fost votată fără nicio rezervă de toţi cei 140 de deputaţi PSD prezenţi, devenind Legea nr. 359/2013, publicată în Monitorul Oficial nr.819/2013 din 21 decembrie 2013.

Tare aş vrea să văd antireformist din ianuarie 2012 făcându-şi mea culpa. Nu cred că se va întâmpla asta, dar este cert că antireforma din medicina românească de atunci a dus la multe morţi evitabile, cauzate chiar de acest sistem de urgenţă scump şi ineficient. Faptul că Arafat este vârful de lance împotriva unei noi legi a sănătăţii arată doar până unde au ajuns interesele şi corupţia din sistem.

Ministrul Raed Arafat s-a pesedizat. Una spune cetăţenilor şi alta face ca ministru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru educaţia pentru sănătate"

Tot mai mulţi pacienţi ajung la urgenţe după ce au fost muşcaţi de porcii achiziţionaţi pentru Crăciun. Pacienţii necesită adesea rezolvare chirurgicală, iar prognosticul este rezervat, din cauza severităţii lezionale şi potenţialului septic. Recomandăm prezentarea cât mai rapidă după astfel de leziuni într-un serviciu specializat şi cu experienţă în terapia plăgilor muşcate, întrucât gravitatea lezională şi potenţialul septic şi necrotic pot avea drept consecinţe amputaţia membrului muşcat sau efecte nedorite de ordin funcţional şi estetic.

Pentru a evita tratamentele improvizate, precum frunza de varză sau aplicarea de mămăligă, precum şi prezentarea tardivă la spital, este nevoie de informare, care va fi realizată corespunzător doar atunci când va fi adoptată legea mea privind introducerea educaţiei pentru sănătate, ca materie obligatorie de învăţământ.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Niciunul nu merită să fie vizitat"

Nu au făcut nimic pentru oamenii care i-au ales, dar ştiu să sifoneze pentru ei din banul public. Mai degrabă le-ar prinde bine vizita vreunui procuror DNA, să le verifice conturile, eventual însoţit de jandarmii plătiţi tot din banii noştri la Pungeşti.

Vreau ca Moş Crăciun să pună măcar la anul care vine sub bradul vasluienilor amendamentele mele adoptate. Simplu şi la obiect: 6% pentru sănătate şi educaţie şi câte 3% pentru justiţie, apărare, ordine publică. Iar pentru această zonă, care a fost transformată după zeci de ani de guvernare roşie în polul sărăciei şi subdezvoltării, şi, în mod special pentru oamenii din Bârlad, amendamentele mele includ achiziţionarea unui computer tomograf pentru Spitalul "Elena Beldiman", şoseaua de centură, finanţarea centrului rezidenţial pentru persoane vârstnice, construirea a două creşe şi două grădiniţe în Podeni şi Deal II, asta ca să le enumăr doar pe câteva.

Poate vorbiţi şi cu pesedeii să le voteze, pentru că le-au respins de fiecare dată fără niciun pic de jenă. Dar chiar mai credeţi în aceşti politicieni ai lui Moş Gerilă?! Sunt roşii şi mint de fiecare dată când respiră!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nimeni nu se revoltă?!"

Chiar dacă ne-am pricopsit cu cel mai populat şi ineficient Parlament, chiar dacă rezultatul unui referendum este încălcat cu bună ştiinţă, nimeni nu se revoltă!

Poza reală a României? O vedem zilnic pe toate canalele: nivel da trai la pământ, infrastructură la pământ, educaţia la pământ, sănătatea la pământ, sportul în aer... Acum câteva zile nişte pompieri nu puteau porni o barcă pentru a salva patru vieţi! Sărăcie cât cuprinzi cu ochii.

În ultimii zece ani ne-am întărit poziţia de codaşă a Europei la mai toate capitolele. Şi nimeni nu se revoltă!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Libertatea nu poate fi asasinată!"

Terorismul nu poate fi folosit ca pretext pentru întoarcerea în epoca securităţii! Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, vrea noi "acte normative care să ne poată permite să ştim ce fac astfel de oameni". Exploatând şi speculând atentatul de la Paris, Domnia Sa consideră "extrem de necesare" legile Big Brother, apreciind că "legea cartelelor preplătite şi retenţia datelor ar putea fi instrumentele potrivite", pe lângă faptul că se impune adoptarea de noi "legi eficiente".

Se poate domnu` Niţu? Vreţi puteri nelimitate? Nici măcar un atentat nu vă dreptul să invadaţi intimitatea oamenilor fără motiv şi fără mandat! Sau urmează să modificaţi şi Constituţia prin ordonanţă de urgenţă?

Nu a trecut prea mult de când Pl-x nr. 263/2014, al securităţii cibernetice, sau Legea Big Brother 3 a fost adoptată de către Senat. Ea dă dreptul, prin articolul 17, diferitelor instituţii ale statului, în special serviciilor secrete, să obţină de la distribuitorii de Internet accesul la informaţii private, fără a avea nevoie de mandat judecătoresc.

Scăparăm de securiştii-ceauşişti şi ne procopsirăm cu Legea securităţii cibernetice. Ne întoarcem cu 25 de ani în urmă, la cenzură şi la anularea prezumţiei de nevinovăţie şi a inviolabilităţii domiciliului şi a garantării proprietăţii, asta ca să nu mai vorbesc şi de secretul corespondenţei şi dreptul la viaţă privată. Fără mandat? Fără hotărâre judecătorească? Asta sună periculos...

Sper ca CCR să o declare neconstituţională, altfel voi depune un proiect de lege pentru abrogarea acestei legi ce ne întoarce în epoca securităţii.

Mai întâi curăţaţi România de corupţie şi jaf! Aveti toate legile şi mijloacele necesare.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Noua etnobotanică"

Sunt iniţiatorul Legii privind interzicerea etnobotanicelor. Nu pot să nu vorbesc despre interesele ce se ascund în amputarea proiectul meu de lege. Toţi politicienii, indiferent de culoarea politică, au considerat că "nişte plăntuţe" nu au ce căuta pe agenda parlamentară. Eu nu voi uita niciodată cele şase cazuri sosite simultan în serviciul de urgenţă sau părinţii urmăriţi cu drujba de un fost sportiv intoxicat cu etnobotanice. Sunt milioanele de euro obţinute din acest comerţ care îşi goleşte cu uşurinţă buzunarele şi sunt convins că cineva câştigă din perpetuarea acestei afaceri.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Noul pact"

Ce se mai pricepe la desenat hărţi! Să vezi şi să nu crezi: după trei ani de guvernare, Victor Ponta spune că are nevoie de un pact pentru autostrăzile desenate, altfel nu are rost să se apuce de treabă. Între timp, noi plătim rovinieta şi suprataxa pe combustibil, iar ei îşi iau liniştiţi salariul şi se bucură de privilegii. Nu poţi guverna trei ani şi apoi să ceri un pact ca să te apuci să faci ceva. Asta trebuia să o facă din prima zi în care a fost învestit.

Ce ziceţi de un pact prin care Tovarăşu` să plece acasă?

Ce se mai pricep la desenat hărţi şi plagiat pacte! Dar cu ordonanţele de urgenţă cum va sta?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu pentru asta au murit la Revoluţie!"

Nu pentru asta au murit românii la Revoluţie! Pe vremea lui Ceauşescu, securiştii îţi băgau microfonul în casă din raţiuni de "duşman al poporului". Acum te vor supraveghea în mult mai multe feluri, până şi prin SmartTv-ul pe care ţi l-ai cumpărat de Black Friday.

Legea privind asigurarea securităţii cibernetice este abuzivă şi neconstituţională. Şi uite aşa parlamentarii ne-au mai pus un rând de cătuşe sub pretextul apărării siguranţei naţionale. De fapt, au acţionat după manual, au adoptat legea înainte de Crăciun, chiar în ziua în care se schimba preşedintele. Să nu fie mare gălăgie!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Minunea străzilor reasfaltate din Bârlad trebuie cercetată"

În ianuarie 2011, celebrul cuplu loco-naţional, Udrea -Constantin Constantinescu, ne-a promis că, să vezi, dar să nu crezi, vom avea doar în 36 luni asfalt pe străzile din Bârlad în cadrul proiectului european "Deal II, Ţuguiata II, Bariera Puieşti, Complex Şcolar, Trestiana şi Extindere Cartier Complex Şcolar".

Ca orice primar PSD care se respectă, lucrurile importante au nevoie de timp, aşa că nici până în prezent proiectul nu a fost terminat. Regulile europene sunt stricte, nu cheltuieşti, nu mai primeşti, Bârladul riscă să piardă cei 44.092.816 de lei europeni, ce ar acoperi cea mai mare parte a costurilor proiectului, evaluat la 70.635.338 de lei.

Cireaşa de pe tort, strada Mihai Eminescu, una din cele 56 de străzi şi alei incluse în proiect, va fi reasfaltată pe banii noştri, ai bârlădenilor, consiliul local fiind chemat pe 22 decembrie să aloce 5.532.714 de lei de la buget, culmea, cu mult mai mult decât cei 3.795.751 de lei necesari asfaltării prin proiectul european.

Minunea promisă de administraţia locală miroase tot mai mult a fraudă. Aşa că, în loc de Moş Crăciun, solicit public atât premierului, cât şi ministrului justiţiei să îşi trimită corpul de control pentru a verifica cum cheltuie aleşii noştri banii din taxe şi impozite.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Parlamentul a devenit o simplă anexă guvernamentală la elaborarea bugetului de stat. Depun un proiect de lege ce permite Parlamentului să intervină pe toate palierele elaborării acestui buget."

Depun azi un proiect de lege care vizează restabilirea rolului Parlamentului în elaborarea bugetului de stat, prin abrogarea alineatelor (2¹) şi (3¹) ale art.17 din Legea pentru modificarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi revenirea la forma iniţială a acestui art.17.

Situaţia actuală:

Legea nr.270/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice a impus restricţii atât dezbaterii parlamentare, cât şi a modulului de alocare a resurselor bugetare, limitând drastic rolul Parlamentului în elaborarea bugetului de stat, precizând clar, la alin. (2¹) din art.17: "Parlamentul va lua în dezbatere numai amendamentele prin care se propun modificări (...) la creditele bugetare şi/sau de angajament prezentate de Guvern" şi că modificările propuse la alin. (2¹) se pot face "numai prin redistribuiri de sume între subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare", aşa cum precizează alin. (3¹).

Practic, prin aceste modificări, Parlamentul nu poate propune niciun obiectiv benefic la nivel naţional sau local, singurul lucru care îi mai este permis de către guvern, şi asta mai mult teoretic, fiind cel de a muta diverse sume între diverse obiective propuse de guvern. Prin aceste modificări s-a încălcat de către executiv principiul separării puterilor în stat, iar legislativul a fost transformat doar într-o anexă guvernamentală.

Vă reamintesc că art.74 din Constituţia României garantează, chiar din primul alineat, dreptul oricărui parlamentar de a iniţia propuneri legislative, indiferent de obiectul acestora, adică inclusiv la Legea bugetului, singura limitare, prevăzută la alin. (4), fiind cea de a respecta "forma cerută pentru proiectele de lege". Acest drept este garantat, tot de la primul alineat, şi de art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, ce se referă la procedura legislativă, reiterându-se cerinţa ca legile să fie "redactate în forma cerută pentru proiectele de lege", la care se adaugă obligativitatea unei expuneri de motive şi, aşa cum prevede alin. (4), atunci când se modifică prevederile din Legea bugetului de stat, obligativitatea preşedintelui Camerei Deputaţilor de a solicita informare din partea Guvernului, în condiţiile prevăzute de alin. (1) al art.111 din Constituţia României.

Schimbări preconizate:

Proiectul meu de lege abrogă alineatele (2¹) şi (3¹) ale art.17, ce limitează prerogativele Parlamentului, acesta revenind la vechea formă, ce permitea acestui for legislativ să intervină, conform prevederilor constituţionale şi regulamentare, pe toate palierele elaborării bugetului de stat.

Art.17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(1) Parlamentul adoptă legile bugetare anuale şi legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.

(2) În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenţă.

(3) În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determină majorarea nivelului deficitului bugetar.

(4) Parlamentul adoptă legile contului general anual de execuţie."

Menţionez că proiectul meu de lege nu presupune niciun fel de alocări bugetare, ci doar revenirea la o dezbatere democratică.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Poleiul pietonilor"

Fără educaţie pentru sănătate, poleiul de pe străzi poate crea mari probleme şi pietonilor. Traumatismele prin cădere pot afecta atât tinerii, cât şi vârstnicii, dar risc crescut de leziuni severe, precum fracturile de bazin sau membre, îl prezintă femeile de peste 60 de ani cu osteoporoză severă sau care asociază afecţiuni neurologice cauzatoare de tulburări de echilibru sau cele cu artroză avansată, ce produce tulburări la mers. Şi copiii lăsaţi nesupravegheaţi se încadrează tot în grupa de risc, cele mai frecvente fiind cele "în lemn verde", de la nivelul pumnului, braţului şi antebraţului.

Recomandăm grupelor de risc să evite deplasările în zonele cu polei şi să apeleze la cei apropiaţi pentru eventualele cumpărături urgente, precum şi respectarea cu stricteţe a modului de administrare a medicaţiei cronice.

Atenţie la mobilizarea intempestivă a victimelor, ce poate agrava leziunile de coloană cervicală sau poate transforma o fractură închisă fără deplasare într-o fractură deschisă cu leziuni multiple la nivelul părţilor moi.

Nu este de neglijat faptul că fracturile vârstnicilor au un prognostic rezervat din cauza evoluţiei dificile, grevate de numeroase complicaţii, legate de severitatea lezională şi imobilizarea prelungită.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

" Proceduri"

Ceea ce îi reproşez acum, faţă de accidentul tragic de la Mamaia, este că nu a reuşit să schimbe cu nimic, dar absolut cu nimic, modul în care se acţionează de-a lungul şi de-a latul ţării, în orice situaţie de genul celei de la Mamaia: chiar dacă apelurile, disperate uneori, la 112 trec de paienjenişul de "proceduri" obligatorii ale sistemului coordonat de Arafat, la locul faptei ajung o sumedenie de ambulanţe, maşini ale poliţiei, pompierilor, jandarmeriei, iar ce vedem noi pe viu sau la televizor este o mulţime de oameni care se mişcă în toate direcţiile, aparent fără nicio coordonare.

Rezultatul este aproape de fiecare dată acelaşi: oamenii mor, iar autorităţile ne confirmă, direct sau prin purtători de cuvânt, că şi-au făcut datoria ca la carte, conform procedurilor, că au făcut tot ce se putea. Cam asta ne-a spus şi Arafat cam pe la ora 23,45, în seara zilei de luni, când a aflat că doctoriţa Vizireanu a decedat la spital. Nu am sesizat în glasul lui nici măcar o urmă de vinovăţie, se simţea pe deplin mulţumit că procedurile au fost respectate.

Arafat încă mai susţine sus şi tare că cei patru nu aveau cum să strige după ajutor, chiar şi după ce pe toate posturile tv a apărut înregistrarea video care demonstrează contrariul. Este suficient ca să-l vreau plecat, fiindcă evident şi-a pierdut orice urmă de decenţă, puterea ...

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Proiect de lege pentru ca bătăuşii să nu mai facă legea în spitale"

Este nevoie de un nou proiect de lege pentru ca bătăuşii să nu mai facă legea în spitale. Cazul doctorului din Galaţi, agresat de un necunoscut în incinta spitalului, nu este singular. Aceste cazuri au devenit o tradiţie şi un subiect uzual de breaking news, dar mai ales coşmarul ce-l trăiesc colegii mei din Unităţile de primire a urgenţelor şi de la Salvare, puşi să plătească chiar cu propria integritate fizică continua deteriorare a condiţiilor în care se desfăşoară actul medical. Cazurile acestea au devenit atât de numeroase, încât puţini îşi mai amintesc de doctorul Dan Velcelean, din localitatea timişeană Variaş, ucis pe 13 iulie 2008 cu un cuţit de bucătărie de ruda unui pacient. Se pare însă că personalul medical va mai avea de suportat multe abuzuri şi agresiuni în timp ce îşi desfăşoară activitatea.

Prin noul meu proiect de lege, ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva personalului medical aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate, la fel ca în cazul celor comise asupra unui poliţist sau jandarm.

Toate cele trei profesii au drept scop binele cetăţeanului, dar, în timp ce poliţiştii şi jandarmii au şi pregătirea şi echipamentul necesar pentru a răspunde unor astfel de agresiuni, personalul medical este expus direct la astfel de situaţii, iar agresarea acestuia în timp ce îşi desfăşoară activitatea se poate solda şi cu pierderea vieţii celor trataţi în acel moment.

Concret, alin. (4) al art. 257, din Legea nr. 286/2009 privind Cod penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:

"(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist, jandarm sau asupra personalului medical, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate."

În urmă cu mai bine de patru ani am propus Parlamentului un proiect legislativ privind înăsprirea pedepselor pentru cei care agresează personalul medical aflat în misiune. Motivele acestei legi sunt clare. Pe de o parte, din ce în ce mai mulţi dintre cei care încearcă să salveze vieţi sunt agresaţi, umiliţi, înjunghiaţi, bătuţi, de multe ori chiar de către cei cărora le salvează viaţa, iar pe de altă parte aşa-zisele sisteme în care s-au investit sute de mii de euro au dovedit doar că nu există mijloace eficiente de protecţie sau acestea sunt iluzorii.

Consider că sancţionarea fermă a actelor de violenţă împotriva personalului medical va descuraja această agresivitate şi va permite cadrelor medicale să poată acţiona eficient în interesul pacienţilor.

Actuala lege, adoptată în 2012 în varianta guvernamentală, pe lângă meritul de a fi un copy-paste al proiectului meu de lege, duce în derizoriu o astfel de iniţiativă, prin faptul că a îmblânzit pedeapsa pentru astfel de fapte, ce pot fi reduse la simple amenzi. Reamintesc că proiectul meu legislativ prevedea şi autosesizarea organelor abilitate pentru rezolvarea acestor cazuri, pe când proiectul guvernamental trimite tot victimele să bată din poartă-n poartă pe la diverse instituţii.

Am vrut şi vreau în continuare ca protecţia colegilor mei aflaţi în misiune să fie asigurată corespunzător. De aceea, i-am interpelat pe miniştrii sănătăţii şi justiţiei, solicitând ca astfel de pedepse să nu poată fi reduse şi să se asigure victimelor o asigurare de viaţa implicită. Preocupaţi cu securitatea de prin calculatoare, nu au găsit nici până azi timp pentru a face ceva. Câţi medici şi asistenţi trebuie să mai moară?!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Respect"

Tot respectul pentru cei de la Salvare. Până una-alta, salvarea a ajuns cel mai repede şi acolo unde trebuia. Poate este bine să le dăm o barcă autogonflabilă, cu motor electric sau vâsle, şi se descurcă, cum au făcut-o şi înainte, şi fără ISU, pompieri şi armată...

Grav este că statul român, prin unii oameni politici, a înstrăinat Salvarea, serviciul naţional de stat care asigură gratuit "totdeauna, tuturor", conform devizei de la 1906, toate urgenţele românilor. Le-au luat Aviasanul, elicopterele, avioanele, dispeceratul...ce mai urmează? Acest serviciu merită susţinut şi dezvoltat, pentru ca astfel fiecare pacient să beneficieze de medic şi asistent medical atunci când are nevoie.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"S-a intervenit în parametrii normali"

Când după tragedia din Apuseni nu te duce mintea să faci o curăţenie generală, când elicopterele SMURD cad ca muştele, când salvatorii vin la intervenţie pe un lac cu barca dezumflată şi fără cheia de la motor, este vorba clar de incompetenţa criminală a celor care sunt puşi acolo să facă managementul sistemului. Iar sinecuriştii, care acuză nişte oameni revoltaţi de sistemul care ne seacă de impozite, dar care nu sunt în stare să facă nimic pentru toţi banii luaţi cu japca, nu vor decât perpetuarea acestui sistem corupt şi ineficient.

Nu ştiu dacă puteau fi salvaţi sau nu acei oameni, dar ştiu că barca putea să pornească din prima şi cei de la ISU puteau să se mişte mai bine, puteau să îi localizeze corect, lucru de care Arafat nu se preocupă, că doar "s-a intervenit în parametrii normali", dar au murit cinci oameni.

S-a intervenit în parametrii normali?! Aceasta este de fapt declaraţia pentru care eu consider că trebuie să plece, pentru că, dacă tu consideri că sistemul merge, nu vrei şi nu vei îmbunătăţi nimic!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Întrebare"

Scuză-mă că te întreb, ai fi fost la fel de liniştit şi relaxat dacă în elicopterul respectiv ar fi fost un prieten de-al tău? Sau o rudă apropiată?

Sistemul pe care îl lauzi este doar o puşculiţă pentru mafia politică, înghite milioane şi oferă servicii de 2 lei, totul fiind perfect legal.

Arafat trebuie să îşi dea demisia, dar nu singur, ci împreună cu Ponta şi Oprea. Toţi au avut un an de zile la dispoziţie, după accidentul din Apuseni, pentru a reforma ISU. Nu au făcut-o, au aruncat vina de la o instituţie la alta şi alţi patru oameni au murit. Ei au murit din vina autorităţilor reprezentate de Ponta-Oprea-Arafat. Dacă erau ucişi pe stradă, criminalii făceau închisoare, ăştia trei de ce să nu plătească măcar cu demisia? Ce ţară este aceea unde oamenii sunt omorâţi din neglijenţă şi incompetenţă şi nimeni nu plăteşte?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Scuze penibile"

Arafat a recunoscut că prima victimă scoasă din apă, medicul Laura Vizireanu, a fost adusă la mal cu o barcă pescărească.

Astfel de disfuncţionalităţi se asumă în absolut toate cazurile prin demisie. Altfel este plină ţara de oameni de neînlocuit!

Mă întreb, dacă Ponta şi Dragnea se răsturnau din barca de pe uliţele teleormănene, în cât timp interveneau autorităţile?

Chiar că îl depăşeşte problema! Nu a reuşit să gestioneze problemele la niciun astfel de accident şi oamenii au murit iar cu zile! Credeam că o să schimbe ceva dar nu este în stare decât de scuze penibile!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Soluţia salvatoare"

Există şi o soluţie salvatoare. Salvarea a fost prima care a salvat vieţile românilor aflaţi în dificultate, este prima prin numărul de cazuri rezolvate şi trebuie să redevină prima instituţie ce asigură gratuit urgenţele. Au încercat să o desfiinţeze prin dezvoltarea unui sistem paralel, dar se vede clar că acesta e scump, corupt şi mai ales ineficient şi că fără Salvare nu se poate. Trebuie ca împreună să reconstruim şi să dezvoltăm ceea ce au distrus alţii.

Reforma în sănătate presupune şi un proiect de lege care nu este şi nu a fost dorit de baronii din sistemul de sănătate din două motive lesne de înţeles: pune în centrul reformei oamenii şi dărâmă privilegiile şi beneficiile celor care conduc de prea mult timp sistemul. Discuţia trebuie reluată.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Mie îmi pasă"

De aceea sunt vocea ta în Parlamentul României: 1011 luări de cuvânt în plen, în 79 de şedinţe, adică de aproape 13 ori la fiecare dezbatere ce a avut loc în Camera Deputaţilor, 880 de declaraţii politice, 119 propuneri legislative, 169 de interpelări şi întrebări adresate guvernului şi 9 moţiuni. Vorbesc pentru tine, votez pentru tine, indiferent de riscul personal, pentru că ştiu, vreau şi pot să schimb ceva în această ţară. De asta mai sunt azi aici, şi nu alături de colegii mei plecaţi demult în Martinica. Am învăţat însă că o furnicuţă nu poate face decât ceea ce trebuie, două furnicuţe fac un muşuroi, iar o mie de furnicuţe fac o revoluţie. Împreună, noi, furnicuţele, suntem de neînvins!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Temă pentru acasă"

Să presupunem că peste 2-3 săptămâni o să aterizeze forţat un avion de linie cu 50 de oameni la bord chiar în mijlocul lacului Bicaz. Toţi oamenii supravieţuiesc impactului, strigă după ajutor, dar mor înecaţi şi îngheţaţi pentru că nimeni nu ştie ce are de făcut. Întrebare: nu-i aşa că românii vor sări ca unul sa îl apere pe Arafat?

Arafat a greşit următorul lucru: în cele 12 luni de când este şeful Departamentului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, trebuia, printre altele, să pregătească Serviciul 112, aflat în subordinea lui. Arafat să ştie că în astfel de situaţii trebuie să apeleze la serviciul de salvare a vieţilor omeneşti pe mare! Operatorul nu a ştiut, nu a apelat şi ditamai serviciul cu superdotările lu’ peşte a dormit în bocanci, în loc să ajungă la locul accidentului în 4-5 minute!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Toleranţă zero la corupţie"

Prin acest proiect de lege, vizăm eliminarea corupţiei instituţionalizate şi a corupţilor din funcţiile publice. Vrem toleranţă zero la corupţie, aşa că cei corupţi îşi vor pierde dreptul de a mai avea vreo funcţie publică, dar şi privilegiile obţinute din această postură.

În acest moment orice infractor condamnat pentru una sau mai multe fapte de corupţie prevăzute în Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, poate ocupa din nou şi exercita o funcţie publică în cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale, societăţilor comerciale în care statul, prin instituţiile sale, este acţionar majoritar.

Chiar dacă s-a folosit de atribuţiile funcţiei pentru a produce un prejudiciu statului român şi a fost condamnat pentru una sau mai multe fapte de corupţie, infractorul poate ocupa o nouă funcţie în cadrul uneia dintre entităţile enumerate mai sus, poziţie care îi facilitează accesul la instrumente şi factori decizionali, ce permit recidiva şi comiterea de noi fapte de corupţie.

Concret, persoanelor din administraţia centrală şi locală, angajaţi ai regiilor autonome, societăţi naţionale, companii naţionale, vameşi, poliţişti, profesori, medici care au comis sau comit una sau mai multe infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, li se interzice, pe lângă pedepsele actuale prevăzute de prezenta lege şi de Codul penal, şi dreptul de a mai exercita vreodată vreo funcţie publică.

Sper doar ca în infinita sa înţelepciune actuala majoritate să nu blocheze şi acest act normativ, ce poate deveni un instrument de însănătoşire a societăţii româneşti.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un nou motiv pentru educaţia pentru sănătate: triskaidekaphobia"

Marţi şi 13. Triskaidekaphobia este reală? În ciuda faptului că există dezbateri ample privind validitatea ştiinţifică a unei astfel de fobii, unii considerând-o drept o banală superstiţie, iar alţii încadrând-o în afecţiunile psihiatrice, această teamă este cât se poate de reală pentru cei care evită să se deplaseze, să iasă din casă, să se căsătorească sau să desfăşoare orice altă activitate, inclusiv de ordin medical, în astfel de zile.

Studii statistice (Scanlon et al. arată că riscul de a ajunge la spital în urma unui accident de trafic creşte cu 52% într-o zi de 13. Pe o statistică parţială am constatat că frica de 13 s-a dovedit reală pentru pacienţii care ajung cu traumatisme la urgenţe, numărul mare de pacienţi cu accidente casnice datorate neatenţiei creşte în astfel de zile, aşa că putem spune că cel puţin din punct de vedere statistic această fobie are o aparentă motivaţie.

Există şi o a doua categorie de pacienţi ce refuză investigaţiile complexe, iniţierea tratamentului sau amână intervenţiile chirurgicale în astfel de zile, tocmai pentru a "evita" orice risc privind descoperirea unei afecţiuni severe sau eşecul tratamentului medicamentos sau al intervenţiei chirurgicale.

Triskaidekaphobia, din grecescul tris (trei) kai (şi) deka (zece) fobos (frică), pe scurt, teama patologică de numărul treisprezece, este una din cele mai vechi şi răspândite fobii ce afectează milioane de oameni. Termenul a fost utilizat pentru prima dată de neuropsihiatrul american Isador Henry Coriat pentru a descrie comportamentul persoanei care evită orice activitate legată de numărul 13 din cauza fricii.

Locul educaţiei pentru sănătate ar trebui să învingă superstiţiile şi teama.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vaslui: valabil în 2014"

La Vaslui vor ajunge 254.529 de pachete, ne spune cu emfază prefectul Mircea Gologan, iar peste doar o zi a redus, uf, o mare dandana, numărul la jumătate!

Subprefectul îşi apără guvernul: "cei care se află pe liste şi nu au primit cupoane nu trebuie să intre în panică, vor primi şi ei ajutoare".

Culmea este că la acest program european muncesc din greu de vreo jumătate de an vreo trei ministere: al Administraţiei, al Muncii, al Fondurilor Europene. Cupoanele inscripţionate cu sigla guvernamentală, deşi finanţate european, au fost distribuite de PSD în campania electorală, iar pe ele scrie, şoc şi groază, că sunt valabile doar până la finalul anului.

Vasluiul i-a votat, Vasluiul poate să şi moară!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vasluiul în topul foamei"

Autorităţile refuză să dea informaţii complete privind numărul de beneficiari ai Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate din Vaslui.

Primăria Băceşti, cu cei 1.128 de beneficiari ai venitului minim garantat, se situează pe locul al patrulea, după comunele Voineşti, Puieşti şi Iana, unde cei care primesc astfel de ajutoare ajung în Voineşti la 1.087 de persoane, în Puieşti la 740 de persoane, iar în Iana la 946 de persoane.

Jalea din Puieşti este relevată de faptul că 40,51% din locuitori, mai precis 1.975 din 4.875 locuitori ai comunei Puieşti, vor primi pachetele de la UE.

Fiecare pachet conţine făină albă, mălai, paste, ulei, zahăr şi 24 de conserve de carne de porc, vită şi pate de ficat, livrate pe baza unor cupoane primite sau pe baza listelor întocmite de primării. Autorităţile au refuzat să furnizeze cifre exacte, existând suspiciunea că există mari discrepanţe între cifrele oficiale şi numărul real de beneficiari şi că autorităţile guvernamentale ar putea să ordone investigaţii pe bandă rulantă.

Sărăcia vasluiană continuă să fie ascunsă sub preş chiar de cei care ar trebui să ofere soluţii.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Zâmbiţi, vă rog!"

România încearcă să obţină finanţare pentru 200 de proiecte pe baza unui nou mecanism iniţiat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017. Investiţia totală pentru cele 200 de proiecte transmise de România este de 62,5 miliarde de euro. Şansele sunt extrem de mici cu actualul stil de guvernare. Adevărul este că resimt profund lipsa lui Şova. Acum un an nu aveam autostrăzi, dar îl aveam pe Şova care, împreună cu Nichita, ne însenina zilele cu cele două-trei autostrăzi ce treceau prin Iaşi. Acum nu avem nici autostradă, iar soarele n-a mai ieşit pe strada noastră de vreo lună. Noroc cu Vanghelie, Ponta şi Geoană, Dragnea şi DNA, că nu ne lasă să ne plictisim. Zâmbiţi, vă rog!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Îi recunoaşteţi?"

11 deputaţi PSD vor pensii speciale: Adăscăliţei Constantin, Bălan Ion, Bogdan Gheorghe-Dănuţ, Covaci Dorel, Ghiveciu Marian, Iacoban Sorin-Avram, Mocanu Vasile, Răţoi Neculai, Stanciu Anghel, Stragea Sorin Constantin, Zaharcu Neviser.

Majoritatea celor ce susţin acest proiect sunt parlamentarii lui Nichita, cinci deputaţi aparţin PSD Iaşi: Anghel Stanciu, Sorin Iacoban, Neculai Răţoi, Vasile Mocanu şi Constantin Adăscăliţei. Sunt aceiaşi care au votat împotriva spitalului regional şi autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. Vă miră? Aveţi ce aţi ales!

Proiectul de lege depus în decembrie 2013 a trecut de Senat şi a ajuns în Camera Deputaţilor, care este cameră decizională. Vine vremea colindelor, nu mergeţi să-i colindaţi pe la cabinetele parlamentare?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"666"

Nu e numărul fiarei, ci numărul de kilometri de autostradă din România. Anul 2014 a fost unul dintre cei mai proşti din istorie pentru construcţia de autostrăzi, cu cei mai puţini kilometri noi de autostradă construiţi în ultimii 25 de ani: fix 22 de kilometri de autostradă, inauguraţi electoral înainte de alegeri şi care prezintă deja crăpături.

Privind datele statistice din domeniul construcţiei de autostrăzi, constat că ceva nu este în regulă. În primul an de guvernare Ponta, 2012, una bucată kilometru autostradă a costat cam 6 milioane de euro, în 2013, cam 8 milioane de euro, iar în 2014, cam 10 milioane de euro. Aşa că trebuie decis: ori acest guvern opreşte construcţia acestor eşantioane de autostradă, ori se opreşte pur şi simplu acest guvern, mai ales că domnul premier a hotărât să ne fericească în plus prin numirea domnului Tăriceanu & Co, nimeni altul decât autorul fabulosului record din 2008, zero kilometri de autostradă, care ne-au costat modesta sumă de 408 milioane de euro. Doamne fereşte de mai mult!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"De ce renunţă Ponta la sănătatea românilor?"

Ce legătură este între petrol, sănătatea românilor şi Ponta? Oare cine l-a motivat pe Ponta să abandoneze sănătatea? Dacă guvernul Ponta nu renunţa la mărirea redevenţelor, Ministerul Sănătăţii nu şi-ar mai reduce bugetul cu 1,2 miliarde de lei, un minus de 15%. Salariile medicilor puteau fi crescute cu câte o mie de euro pe lună, adică dublate, ajungând la nivel european, sau toţi cei 300.000 de angajaţi din sistem ar fi putut avea măriri salariale de 600 de lei pe lună.

Petrom plăteşte statului ceva mai mult de 100 de milioane de euro pe an pentru tot ţiţeiul extras, 30 de milioane de barili, adică 2,5-3 miliarde de dolari, aşa că, dacă redevenţa era aliniată la standardele vecinilor, statul ar mai fi încasat jumătate de miliard de euro.

Vom afla vreodată ce l-a motivat pe Ponta să renunţe la sănătatea românilor?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce mai urmează?"

A apărut o nouă taxă în spitale. Taxa pe gravidă. Ce mai urmează? Taxa pe nou-născut?! În unele maternităţi gravidele care vin pentru consultaţii şi analize şi lăuzele plătesc o taxă în valoare de 10 lei, reprezentând coplata, deşi, conform normelor legale, pacienţii cronici, copiii, gravidele, lăuzele, persoanele cu handicap şi pensionarii cu pensii sub 740 lei lunar nu vor plăti coplata. Conducerea maternităţii obligă până şi gravidele minore să plătească această taxă ilegală.

L-am interpelat astăzi pe ministrul sănătăţii solicitând eliminarea acestei taxe abuzive şi trimiterea de urgenţă a corpului de control pentru a vedea cine se face răspunzător de introducerea acestei taxe ilegale şi imorale. Poate se va clarifica şi cine şi cu ce drept a introdus taxa de cezariană, mascată abil sub forma unei sponsorizări pe care pacientele se văd nevoite să o plătească.

Nu pot să nu remarc faptul că, în timp ce în România se conturează un adevărat dezastru demografic, cei care conduc sănătatea născocesc noi biruri.

Proiectul meu de lege privind gratuitatea asistenţei medicale pentru gravide şi lăuze a fost respins până şi de femeile ajunse deputat, iar urmările se văd tot mai mult în evoluţia negativă a natalităţii.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Parlamentarii se vor opera între ei la sfârşit de săptămână"

Camera Deputaţilor a respins proiectul meu de lege ce prevedea ca deblocarea posturilor din sănătate să se facă în funcţie de normativele de personal. Guvernanţii ne anunţă creştere economică, dar prin blocarea posturilor din sănătate obligă medicii să plece în străinătate sau să se aşeze la rând la cozile pentru şomaj. În acest moment, Ordonanţa de urgenţă nr.34/2009 limitează scoaterea la concurs atât prin restricţionarea numărului de posturi la maximum 15% din cele vacantate, cât şi prin restricţii bugetare.

Acest lucru blochează şi sălile de operaţie, şi unităţile de primire a urgenţelor, şi serviciile de ambulanţă şi transformă spitalele în simple muzee în care parlamentarii se vor opera între ei la sfârşit de săptămână.

Am aşteptat ca actualul regim să modifice, aşa cum a promis, pentru încetarea grevei din sănătate, Ordonanţa nr.34/2009. Am aşteptat degeaba, aşa cum aşteaptă şi pacienţii prin săli de aşteptare insalubre. Am aşteptat mai bine de doi ani. Nu s-a întâmplat nimic.

Blocarea posturilor din sistemul medical a avut şi are şi alte numeroase consecinţe negative:

• suntem pe locul 31 din 33 de ţări din regiunea europeană, cu o densitate de 1,9 medici la o mie de locuitori, fiind urmaţi doar de Albania şi Bosnia-Herţegovina;
• suntem pe ultimele locuri şi la numărul de asistente medicale (3,89 la o mie de locuitori), dar şi la medici dentişti (0,22 la 1.000 de locuitori) şi la farmacişti (0,06 farmacişti la 1.000 de locuitori);
• sunt sute de localităţi, mai ales în mediul rural, care nu au medic de familie, iar cea mai slab acoperită este regiunea Moldovei, cu doar un medic la 3000 de locuitori;
• există un deficit major de medici specialişti în anumite specialităţi, cum ar fi anestezie-terapie intensivă, radiologie, psihiatrie, medicină de urgenţă;
• în 2012 s-a coborât sub pragul critic de 40.000 de medici şi s-a ajuns să mai avem doar 39.813, faţă de cei 55.000 de medici din 1990;
• plecarea a peste 10.000 de medici ne-a costat peste 200 de milioane de euro investiţi în pregătirea lor;
• sunt tot mai dese cazurile de suprasolicitare şi malpraxis legate de lipsa personalului medical şi sunt zone critice în care un angajat este nevoit să efectueze munca altor cinci.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu voi vota acest buget!"

Ponta vrea să închidă DNA pentru a-şi proteja baronii. Voi depune un amendament la buget pentru finanţarea DNA-ului, conform legii şi necesităţilor. Sper că şi parlamentarii îl vor vota.

Cum vrea Guvernul să închidă DNA? Simplu. Prin încălcarea legii şi subfinanţare. Legea spune clar că trebuie să existe o filă distinctă de buget pentru DNA, aşa cum a existat în toţi anii anteriori, ce era trimisă către Parlament, unde se discuta şi aproba bugetul DNA.

Pentru prima dată în anexele de la bugetul pe 2015 nu se regăseşte o filă distinctă de buget pentru DNA, aşa cum prevede art. 4 alin. 4 din OUG nr.43/2002 privind DNA, ci doar o filă centralizatoare pentru întregul Minister Public.

Ca intenţia guvernamentală să fie clară, bugetul Ministerului Public a fost redus cu 31,94% faţă de 2014, tăindu-se chiar cheltuielile esenţiale pentru o bună funcţionare, precum cele pentru expertize judiciare, carburanţi, materiale şi servicii cu caracter funcţional.

Românii sunt mai liniştiţi, dar când se enervează fac multe lucruri de Crăciun! Nu te mai juca, domnule Ponta...

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Dacă-i ordin, cu plăcere!"

De râsul curcilor! Deputaţii PSD nu numai că nu-şi susţin în plen propriile iniţiative legislative, dar chiar votează împotriva acestora. Un banal exemplu este Pl-x nr. 484/2013 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, iniţiată de 18 deputaţi PSD, Adăscăliţei Constantin, Buicu Corneliu-Florin, Chirvăsuţă Laurenţiu, Covaci Dorel, Dima Toader, Drăghici Sonia-Maria, Grama Horia, Itu Cornel, Marcoci Vlad, Munteanu Ioan, Niţă Emil, Ochi Ion, Petric Octavian, Popeangă Vasile, Răţoi Neculai, Săvoiu Ionuţ-Cristian, Solomon Adrian, Ştefan Viorel.

Niciunul dintre aceştia nu şi-a susţinut proiectul pe 9 decembrie 2014, iar la ora 13,04, la votul final din Camera Deputaţilor, 17 au votat respingerea propriului proiect de lege. A existat şi un... curajos, domnul Covaci, care s-a abţinut.

Aceştia sunt parlamentarii PSD, nişte simple cartele. Cred că nu mai e nevoie să vă reamintesc cum au votat parlamentarii de Iaşi şi de Vaslui amendamentele pe care le-am făcut pentru prosperitatea regiunii: autostradă, spital sau şoseaua de centură. Sau cum vor vota atunci când va veni în plen Legea privind interzicerea extragerii gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Sau poate că este nevoie, pentru ca să puteţi face la fel atunci când vă vor mai cere votul: împotrivă!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"De ce mai stă acolo?"

Întrebat de ce a fost dat publicităţii proiectul bugetului de stat pe anul 2015 de către Ministerul de Finanţe dacă acesta nu era finalizat, fiind necesară "introducerea datelor în sistem", premierul ne-a trimis direct în Vâlcov.

Dacă era un premier responsabil, proiectul bugetului de stat pe anul 2015 era de mult finalizat la această oră, pe 15 noiembrie, aşa cum spune legea, dar Ponta este mare responsabil doar de propriile interese, iar restul nu-l interesează.

Alo! Cine este totuşi şeful la guvern? Iarăşi eşti şef doar când vrei şi niciodată responsabil?! Bugetul trebuia să fie gata acum o lună, şi nu în versiune de fiţuică. Ce treabă mai ai dumneata, ca prim-ministru, dacă "nu ştiu, nu eu fac bugetul, întrebaţi-l pe Vâlcov, eu nu cunosc datele din buget"?! Măi să fie, ce premier de paie avem! Şi-atunci de ce mai stă acolo?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Demisia"

La accidentul aviatic din Apuseni, ministrul PSD-ist Arafat nu a catadicsit să se deplaseze la locul accidentului, iar premierul era la televizor. Doi colegi de-ai mei au murit îngheţaţi după şapte ore de aşteptare, iar avionul SMURD a fost ţinut în hangar. Azi, pentru că Guvernul Ponta 4 cere votul în Parlament, ministrul PSD-ist Arafat, răspunzător de situaţii de urgenţă, s-a deplasat la Siutghiol pentru a "coordona" o operaţiune plină de erori, în urma căreia sunt slabe şanse să mai fie supravieţuitori.

Solicit public demiterea celor vinovaţi de organizarea deplorabilă a acţiunii de salvare şi o anchetă care să analizeze şi să revizuiască acest sistem de urgenţă scump şi ineficient.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Drepturile pacienţilor nu pot fi încălcate"

Restricţionarea accesului familiei la foaia de observaţie a pacientului nu are un temei legal. Transparenţa, cu limitele impuse de lege trebuie să devină prioritară. Legea drepturilor pacienţilor şi tratatele internaţionale la care România a aderat consfinţesc dreptul pacientului la confidenţialitatea datelor privind sănătatea, dar cei care invocă dreptul la confidenţialitate pentru a restricţiona accesul familiei şi al altor persoane la informaţiile din foaia de observaţie nu vor să citească legile în totalitate. Pacientul are şi dreptul de a desemna o altă persoană să aibă acces la datele privind sănătatea sa, inclusiv la foaia de observaţie.

Concret, art.9 din Legea nr. 46/2003 precizează că pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său, iar art.10 adaugă şi rudele şi prietenii pacientului la cei ce pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnosticului şi tratamentului, evident, cu acordul pacientului.

Legea nr.46/2003 permite la art.11 o a doua opinie din partea unui medic, însă, practic, îţi este interzis să ai acces la foaia de observaţie, care conţine informaţiile pe care ai putea să le prezinţi altui specialist.

Deşi legea permite, absenţa unor norme de aplicare face ca singura modalitate legală prin care se poate permite accesul la informaţiile din foaia de observaţie să fie cea de a chema un notar la capul bolnavului care să certifice că aceasta este dorinţa pacientului, modalitate greu de aplicat şi costisitoare.

Situaţia devine şi mai complicată în cazul pacienţilor decedaţi, întrucât Legea nr.46/2003 asigură protecţia instituţiilor şi cadrelor medicale faţă de orice acuzaţie de malpraxis din partea familiei. Prevalându-se de articolul 21 şi 22 din Legea nr.46/2003, instituţiile medicale refuză să ofere soţiei sau soţului supravieţuitor sau rudelor de gradul întâi informaţii privind starea pacientului la prezentare şi pe durata spitalizării, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul fără consimţământul expres al acestuia.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Gărzile rezidenţilor trebuie plătite"

Acest demers legislativ reglementează modul de efectuare şi salarizare a gărzilor de către medicii rezidenţi în afara programului normal de lucru, domeniu în care nu există în acest moment prevederi legale, întrucât alineatele (3) şi (4) din articolul 13 din Ordonanţa Guvernului nr.18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului au fost abrogate prin Ordonanţa nr. 2/2011, iar alineatul (1) al aceluiaşi articol 13 se referă doar la "cheltuielile de personal aferente rezidenţilor (...) prevăzute în programul de lucru".

Concret, după alin (2) al articolului 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr.103/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 31 august 2009, se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

"( 2¹) Rezidenţii pot fi incluşi în linia de gardă din primul an de pregătire în specialitate, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea medicului titular de gardă şi doar dublând acest medic, fiind salarizaţi pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale în vigoare".

Proiectul este în concordanţă cu art. 41 alin (3) din Constituţia României. Adoptarea acestui act normativ va duce la salarizarea oricărui medic rezident pentru activităţile medicale desfăşurate peste programul de lucru.

Salariile mici, neplata gărzilor, blocarea posturilor şi condiţiile de muncă au făcut ca în 2012 numărul de medici să scadă sub nivelul critic de 40.000. Au mai rămas încă 39.813 medici, cu aproape 15000 mai puţini faţă de 1990. Medicii rezidenţi sunt plătiţi în medie cu 1,38 euro pe oră, de zece ori mai puţin decât un coleg din Occident, şi, după 3-7 ani de umilinţe, aleg o altă ţară în care pot avea un trai decent.

Având argumentele prezentate, vă solicit adoptarea acestui proiect legislativ.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernul dăunează grav sănătăţii"

Nu vom mai avea nici cu ce şi nici cu cine să vă tratăm în România. Guvernul a decis reducerea cu aproape 20% a bugetului sănătăţii, ce scade la doar 6,73 miliarde de lei (7,97 miliarde de lei, respectiv 7,94 miliarde lei după rectificări în 2014), şi asta în timp ce legea mea ce prevede alocarea a 6% din PIB sănătăţii stă uitată prin sertarele parlamentarilor. Prin această caricatură de buget ne întoarcem la nivelul anilor ’60 în sănătate, fapt recunoscut chiar şi de oficiali din Ministerul Sănătăţii. În condiţiile în care media europeană din PIB alocată sănătăţii este de peste două ori mai mare decât cea românească şi ajunge la peste 8,9% din PIB, noi alocăm pentru sănătatea fiecărui român doar aproximativ 300 de euro, o sumă "exorbitantă", dar de 10 ori mai mică decât media europeană.

Chiar şi Albania alocă un procent mai mare decât noi. Nu se precizează şi probabil că nu se pune problema redeschiderii celor 182 de spitale închise sau construirii de spitale noi, iar cele care au mai rămas vor fi închise prin declasificare. Mai mult decât atât, vorbim de PIB-ul României, incomparabil mai mic decât în celelalte ţări europene, şi de o populaţie bolnavă şi săracă. În condiţiile insuficienţei fondurilor nici nu se poate pune problema unui sistem de sănătate competitiv şi accesibil sau a unui personal plătit cu salarii decente.

Guvernul Ponta schimbă fără jenă programele din campania electorală cu alte realităţi bugetare. După ce ne-au promis "acces liber şi egal la educaţie şi sănătate", PSD ne tratează doar cu noi taxe şi scumpiri. Se vede treaba că guvernul dăunează grav sănătăţii.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernul ucide cercetarea"

Bugetul propus pentru cercetare nu respectă nici măcar Strategia Naţională a Cercetării 2014-2020, care tocmai a fost adoptată de guvern. Suma alocată pentru 2015 în buget este 1,78 miliarde de lei, de 2,17 ori mai mică decât cea din strategie, de 3,87 miliarde de lei.

În plus, Legea nr.1/2011 prevede alocarea anuală a 1% din PIB de la buget pentru cercetare, ceea ce ar reprezenta peste 7 miliarde de lei în 2015, comparativ cu 1,78 miliarde de lei alocaţi în buget.

La astfel de încălcări flagrante ale legii mă întreb de ce mai rămân pe funcţii ministrul de la educaţie şi domnişoara de la finanţe.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ieşean 100%"

Mihai Răzvan Ungureanu, un ieşean 100%, care nu a făcut nimic pentru Iaşi atunci când a fost premier şi care nu a avut nici măcar intenţia de a-i reprezenta pe ieşeni candidând la locale sau parlamentare, ţine să-şi mulţumească binefăcătorul care l-a ajutat să ajungă în Parlament. În loc să susţină un ministru de la Iaşi, că poate, cine ştie, apucăm în această viaţă să vedem vreun spital regional sau vreo autostradă, acest "ieşean" ne anunţă, plin de patriotism local, că "nu mai vreau să-l văd pe Gheorghe Falcă la Arad, ci la Bucureşti. La Arad şi-a făcut treaba. (...) pe domnul primar Falcă vreau să îl văd asumându-şi un mandat ministerial", Gheorghe Falcă să facă parte dintr-un viitor guvern.

Curat ieşean, coane!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Începe să-mi placă!"

Vendeta din PSD devine telenovelă. Supărat pe preşedinţii de consilii judeţene, domnul Dragnea, cunoscător în ale administraţiei locale, vrea să le pună un apendice, un administrator ordonator de credite, pentru ca aceşti baroni să devină mai puţin corupţi.

Şi totuşi, cam cu cât vor creşte cheltuielile statului odată cu apariţia funcţiei de administrator public? Ce îi împiedică să facă o reformă a justiţiei, pentru ca procesele să nu mai dureze zeci de ani şi atunci veţi vedea cum se cuminţesc! Asta este cauza furturilor...

Începe să-mi placă! Hai, Liviuţ, dă-ţi un brânci! Sau guvernul şi guvernarea nu mai au legătură cu baronii, probabil sunt gubernie?!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Lucrul bine făcut în versiune teleormano-drăgnească"

În aprilie 2014 "Fă, Doino", cu doină cu tot şi cu bărcuţa de Teleorman se rupeau de la încă o lansare grandioasă pentru a promite localnicilor un dig, care urma să fie gata până la sfârşitul verii.

Suntem în decembrie, iar pe sub şi pe lângă digul inaugurat nefinalizat în august apa se infiltrează fără pic de jenă. Deşi precipitaţiile din aceste zile au fost cu mult sub cele din aprilie, au mai lipsit doar trei palme ca viitura să treacă peste dig.

Se întâmplă în România baronilor bine făcuţi... Aşteptăm premierul cu bărcuţa!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Just share"

În spitale plouă şi este frig. Am propus ca pentru sănătate să fie alocaţi 6% din PIB. Vă rog să le cereţi parlamentarilor din colegiul dumneavoastră să voteze acest amendament. Poate vor fi condiţii mai bune şi mai mulţi medici în spitale. Puterea susţine că la sănătate poate părea un buget mai mic, dar în cifre reale el este mai mare. Pentru putere micul pare mare!

Îi invit să arunce o privire pe Anexa nr.3/26/01, unde, pe prima pagină a capitolului 5000 privind bugetul Ministerului Sănătăţii, scrie negru pe alb că bugetul din 2015 va fi de 6.751.076, mai mic cu 15,44% faţă de cel din 2014, ce a fost de 7.983.594 mii de lei, oricum insuficienţi pentru dezastrul din sistemul sanitar din România.

Împreună îi putem convinge că e nevoie de schimbare atât ca finanţare, dar şi ca mentalităţi şi atitudini, infrastructură şi organizare. Poate printr-o nouă lege a sănătăţii.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Minciunile de la Primăria Iaşi omoară"

Şase oameni au murit de frig pe stradă, cinci dintre ei în noiembrie şi unul chiar în urmă cu o săptămână. Sunt oameni ai străzii, fără un adăpost, care au rămas peste noapte pe sub podurile din Iaşi sau pur şi simplu la colţul vreunei străzi.

Nichita se laudă că în municipiul Iaşi există patru adăposturi de noapte, dar de fapt numai unul este destinat pentru oamenii străzii, cel situat pe strada C.A. Rosetti, care dispune de doar 60 de locuri de cazare, mult sub numărul celor ce trăiesc pe străzi.

Reprezentanţii municipalităţii una spun şi alta fac: afirmă că se ocupă în permanenţă pentru a asigura cazare pentru toate persoanele fără locuinţă, dar sunt contrazişi chiar de numărul mare de morţi din ultimele patru săptămâni şi de aglomerarea serviciului de urgenţă cu astfel de cazuri.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Avem dovada"

Declaraţiile premierului au doar rolul de a distrage atenţia de la proiectul de buget, fără nicio intenţie reală de a limita numărul de mandate al parlamentarilor sau al primarilor. Iată dovada clară: în timp ce la televizor premierul spune că vrea limitarea numărului de mandate, Guvernul Ponta avizează negativ legea mea ce prevede limitarea mandatelor parlamentare la maximum două. În martie 2014 am depus un proiect de lege, Pl-x nr. 156/2014, privind limitarea la maximum două a numărului de mandate de parlamentar, lege organică la care decizionale sunt cele două Camere reunite. Prin acest proiect de lege se modifică Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, dar avizul negativ al Guvernului Ponta scade din şansele adoptării acestei legi de coaliţia PSD.

Motivaţia demersului meu legislativ este legată de realitatea ultimelor două decenii, ce ne arată că numărul nelimitat de mandate a schimbat în fapt forma de guvernare a statului din democraţie în oligarhie. Cea mai mare parte a puterii politice a ajuns să fie deţinută la nesfârşit de un număr restrâns de indivizi ce au constituit, prin legiferare şi influenţă, un grup social privilegiat în faţa legii, indiferent de ce este scris în Constituţie. Puterea fără nicio limitare temporală a dus la abuzul de putere şi apariţia "baronilor". Vreau să schimbăm chiar în actuala sesiune parlamentară acest lucru. Dacă nu minte cum respiră, aşa cum îl ştim, aştept să văd cum domnul Ponta dă aviz pozitiv acestui demers legislativ.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Mizerii pe buget"

Trei milioane lipsesc din bugetul DNA, cam cât fură un baron într-o lună. Această instituţie care îşi face treaba a ajuns bătaie de joc pentru psd&ponta.

Acum se vede că nu a fost o "neînţelegere", ci un act premeditat prin care DNA-ul să depindă de bunăvoinţa lui Cazanciuc şi Niţă, într-un cuvânt, de Ponta.

Voi depune un amendament la buget pentru ca această instituţie să poată funcţiona la turaţie maximă, chiar dacă nu asta vor cei de la PSD.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ne-au furat şi votul"

Am votat pentru adoptarea Legii votului prin corespondenţă. Doar 8 deputaţi au făcut acest lucru din cei 296 prezenţi. Unul este de la PP-DD, unul de la PC, trei de la PNL şi trei independenţi. Restul au votat pentru respingerea acestui proiect sau s-au abţinut. Culmea, din cei patru iniţiatori, unul s-a abţinut, iar ceilalţi trei nu au votat acest proiect. Încă o palmă dată de actuala majoritate celor ce mai cred că dreptul la vot este un drept constituţional şi nu doar o lozincă, aşa cum spune Victor Ponta.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu e de mirare!"

Dacă este nevoie, vom ieşi din nou în stradă. Pe 8 noiembrie, între cele două tururi de la prezidenţiale, tot în stradă am cerut DNA-ului să cerceteze obstrucţionarea de către candidatul Ponta a dreptului la vot. În timp ce domnul Ponta afirma că vrea iar controlul politic al DNA-ului, ceream ca România să scape de corupţie. Nu este de mirare că Ponta vrea să desfiinţeze DNA!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"O lege veşnic amânată"

Legea educaţiei adoptată la începutul anului 2011 prevede alocarea de către stat a câte 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut.

2012, nu! 2013, nu! 2014, nu! 2015, nu!

Patru generaţii pierdute. Credeţi că-i interesează educaţia? Poate puţin, şi mai ales prin campania electorală. Ceea ce este şi mai grav este faptul că refuzaţi de atâta amar de vreme să aprobaţi proiectul meu de lege ce dă posibilitatea fiecărui părinte, prieten sau vecin, instituţie privată să vireze în contul pentru educaţie permanentă acei 2% pe care statul îi vrea daţi la pseudofundaţii.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"O nouă mascaradă: Guvernul Ponta 4"

Speranţele celor care au crezut pe 16 noiembrie că pot trimite acasă un întreg sistem politic au fost înşelate. Din aşa-zisul Guvern Ponta 3 pleacă anonimii, dar revin rechinii şi rămân veşnicii abonaţi la ciolan.

Guvernul viitor va conţine numai oameni politici, adică nişte indivizi obedienţi faţă de şeful politic, dar care nu au nicio treabă cu conducerea şi administrarea unei ţări. Aşa a făcut şi prin spitale, alungă profesioniştii şi numeşte ghiocei politici. Şi s-a văzut ce iese, ăştia îşi închid spitalele şi se opun unei noi legi a sănătăţii, doar ca să le fie lor bine.

Faptul că au făcut din Arafat vârful de lance împotriva unei noi legi a sănătăţii arată doar până unde au ajuns interesele şi corupţia din sistem.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"E jale cu J mare!"

O nouă ţeapă pentru Moldova şi pentru Iaşi. În 2012 Nichita ne minţea că "USL iubeşte Iaşiul" şi promitea construcţia autostrăzii spre Vest. Masterplanul General de Transport, documentul-cheie care va sta la baza obţinerii fondurilor europene în infrastructură în exerciţiul financiar 2014-2020, a fost adoptat de Ministerul Transporturilor şi nu cred că mai miră pe nimeni faptul că autostrada Iaşi-Târgu Mureş nu există până în anul 2020, nici măcar ca organizare de şantier.

Se pare că pentru Guvernul Ponta, susţinut de parlamentarii lui Nichita, este mai importantă autostrada Ploieşti-Bacău, deşi aceasta nu poate fi finanţată din fonduri europene, aşa cum ar fi ruta Moldova-Ardeal.

Mai rămâne o întrebare: la ce este bun domnul Nichita pentru Iaşi?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Oare de ce?"

Dispariţia din bugetul de stat a filei DNA anunţă intenţia guvernului de a trece DNA-ul în subordinea Parchetului General condus de Niţu, colegul lui Ponta, supranumit domnul NUP. Cam asta este mişcarea ce se preconizează. Prietenii cu dosare de plagiat închise ştiu de ce!

Problema lui Ponta este că, dacă ar lucra DNA-ul şi mai mult, rămâne şi fără parlamentari, şi fără guvern, şi fără primari şi preşedinţi de consilii judeţene. Nu este de mirare că Ponta vrea să desfiinţeze DNA!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Când adoptaţi Legea educaţiei pentru sănătate?"

Tot mai mulţi pacienţi ajung la urgenţe acuzând febră, frisoane, curbatură (stare generală proastă), tuse, cu sau fără expectoraţie, cefalee, mialgii. Sunt evaluaţi clinic, imagistic şi biologic, iar după terapia simptomatică îşi continuă tratamentul în ambulatoriu. Infecţiile căilor respiratorii superioare domină patologia, laringitele, faringitele, bronşitele, creând numeroase probleme, în special grupelor de risc precum copiii şi vârstnicii sau celor cu patologie respiratorie preexistentă. Pe lângă banalele viroze, a fost diagnosticat şi primul caz de gripă, iar evoluţia nefavorabilă, trenantă sau grevată de complicaţii, s-a datorat lipsei educaţiei pentru sănătate.

Chiar dacă ne considerăm experţi în ale bolii, sunt multe greşeli pe care le facem atunci când ne tratăm, ce ne pot provoca o multitudine de complicaţii.

Cinci lucruri pe care nu ar trebui să le faceţi în astfel de situaţii:

1. Nu vă trataţi după ureche. Automedicaţia este foarte periculoasă prin efecte secundare sau complicaţii.
2. Nu luaţi din prima antibiotice. Virozele nu răspund la astfel de medicamente, iar antibioticele luate haotic doar selectează flora microbiană extrem de agresivă.
3. Nu luaţi antitermice pentru a reduce febra. Aceasta este doar o reacţie naturală, de protecţie a organismului, care încearcă să elimine viruşii.
4. Nu ieşiţi din casă şi nu intraţi în contact cu membrii familiei. Puteţi transmite pe cale aeriană şi celorlalţi infecţia, iar starea dumneavoastră se poate agrava brusc, evoluţia bolii fiind imprevizibilă.
5. Nu vă grăbiţi să vă reluaţi activitatea, să vă întoarceţi la şcoală sau la locul de muncă în perioada de convalescenţă. Aceasta vă poate face vulnerabili la revenirea bolii.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Religia nu va mai fi obligatorie în şcoală"

Pe 12 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională. Tot oficialii Curţii au precizat că, drept urmare a acestei decizii, o astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze această disciplină.

Am depus un proiect legislativ privind modificarea Legii educaţiei naţionale prin care se prevede clar că religia nu este materie obligatorie de studiu în instituţiile de învăţământ, cei care vor să urmeze această disciplină putând oricând să o facă în baza unei cereri.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cine îl mai crede?"

Înainte de a vorbi de votul prin corespondenţă şi votul electronic, domnul Ponta trebuie să răspundă juridic. Din punct de vedere juridic, deşi sunt organizatorii acestor alegeri, nu au răspuns nici domnul Corlăţean, nici domnul Meleşcanu şi nici domnul Ponta.

Este tot mai clar că Ponta era atât de sigur că va câştiga şi va putea muşamaliza toate fărădelegile, încât a riscat să saboteze alegerile. Ponta va plăti scump această gafă. Va avea parcursul lui Năstase. Ca prim-ministru şi candidat în alegeri, s-a aflat în conflict de interese în ce priveşte subiectul circumscripţiilor din diaspora. Şi nu a păstrat distanţa corespunzătoare şi nici nu a respectat legea. Să plece!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Scurt bilanţ"

După doi ani de mandat:

Luări de cuvânt: 978

Declaraţii politice: 859

Propuneri legislative iniţiate: 110

Întrebări şi interpelări: 164

Moţiuni: 9

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"TVA revine"

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.140 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul revenirii la cota de TVA de 19%, începând cu 1 ianuarie 2016.

Această măsură de reducere a fiscalităţii reprezintă un mijloc important de dezvoltare economică şi creştere a nivelului de trai, eventualele diminuări bugetare fiind compensate de reducerea economiei subterane dublată de o mai bună colectare, fapt dovedit din plin în momentul aplicării cotei unice.

Este greu de crezut că cele două mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa, ar menţine cotele TVA de doar 19% şi, respectiv, 19,6%, dacă acest lucru le-ar aduce prejudicii.

În plus, scopul creşterii TVA-ului în România, acela de a creşte încasările bugetare, a fost realizat doar parţial, fiind însă subminat de multiplele efecte negative asupra consumatorilor, mediului de afaceri, forţei de muncă şi chiar a încasărilor bugetare. Concret: consumatorii au fost forţaţi să cumpere mai scump aceleaşi produse, cu preţurile crescute artificial, având drept consecinţe imediate scăderea consumului, şi, pe termen mediu şi lung, scăderea nivelului de trai; mediul de afaceri a fost obligat să vândă mai scump aceleaşi lucruri, având drept consecinţă imediată scăderea volumului de vânzări, iar pe termen mediu şi lung scăderea producţiei şi a profitului, iar şansele de dezvoltare a firmelor româneşti au fost reduse drastic, ele fiind practic eliminate de pe piaţa comunitară; angajaţii au fost afectaţi de creşterea şomajului şi a muncii la negru şi, nu în ultimul rând, încasările bugetare nu au crescut în aceeaşi proporţie cu această taxă.

Creşterea TVA-ului cu cinci procente nu a crescut încasările bugetare cu aceeaşi proporţie din cauza scăderii volumului de mărfuri comercializate, a producţiei şi a numărului de locuri de muncă simultan cu accentuarea evaziunii, şomajului şi a muncii la negru. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă AT Kearney, suntem depăşiţi doar de Bulgaria în topul statelor din UE care contorizează economia subterană ca procent din produsul intern brut, ajungând în 2013 la 16,2% din PIB, însumând 22 de miliarde de euro, iar pentru a nu creşte costurile, firmele din România au ajuns să aibă o treime din angajaţi la negru, conform evaluărilor făcute de Consiliul Fiscal. Un raport recent al Comitetului Consiliului Europei împotriva spălării capitalurilor (MONEYVAL) arată un adevărat dezastru: economia subterană reprezintă 28,4% din produsul intern brut al României în 2013, respectiv aproape 40 de miliarde de euro, fapt confirmat de economistul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ce consideră că "evaziunea fiscală, în creştere în România, reprezintă un risc pentru securitatea naţională".

Conform prevederilor art.7 din Legea responsabilităţii fiscale nr. 69/2010, precum şi prevederile art.33 din Legea nr.24/2000 ce reglementează obligativitatea efectuării unui studiu de impact, reducerea cotei standard de TVA la 19% generează un impact fiscal direct cuantificat, chiar de reprezentanţii Guvernului, la scăderea anuală a veniturilor bugetare de 1,8% din PIB pentru următorii 3 ani, ce presupune o reducere corespunzătoare a cheltuielilor de capital, ce ar conduce la o diminuare anuală de 1% a creşterii PIB. Reprezentanţii guvernamentali nu au putut oferi o fişă financiară din care să reiasă influenţele financiare asupra bugetului general consolidat, aşa cum în conformitate cu prevederile art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, venind doar cu aprecieri de ordin general şi speculativ privind "incertitudinea legată de mediul extern", prin care "se poate aprecia că transferul de resurse financiare din bugetul consolidat în sectorul privat nu se va regăsi în aceeaşi proporţie în creşterea economică. Ca urmare, este posibil ca impactul negativ asupra economiei să se menţină şi după utilizarea sumelor disponibilizate în economie".

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal îi contrazice şi consideră că evaziunea fiscală provenind din TVA a ajuns în 2013 la 12,2% din PIB, aşa că scăderea acesteia este în măsură să aducă venituri suplimentare la buget de peste 1,8% din PIB, aşa cum susţin reprezentanţii guvernamentali că s-a întâmplat în cazul reducerii TVA la pâine, unde datele statistice arată că producţia fiscalizată a crescut cu 25% la făină şi cu 20% la pâine, iar 150.000 de tone de produse au fost fiscalizate în plus faţă de perioada anterioară, crescând astfel şi veniturile bugetare, precum şi o ieftinire cu 12% a preţului la pâine.

În Tratatul fiscal se menţionează că România trebuie să îşi reducă deficitul bugetar la 1,4% din PIB, de la 2,2% în acest an, ceea ce înseamnă creşterea numărului sau valorii taxelor sau o mai bună colectare.

Cum măsura reducerii CAS-ului a fost practic anulată de creşterea salariului minim, decizia politică pentru o mai bună colectare rămâne o mai bună colectare prin reducerea fiscalităţii, cealaltă opţiune, de a creşte numărul şi/sau valoarea taxelor rămânând perdantă prin scăderea încasărilor atât prin creşterea evaziunii sau orientarea spre achiziţii din alte state, aşa cum s-a întâmplat deja prin aplicarea accizei suplimentare pe combustibil.

Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit adoptarea acestui proiect legislativ.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Depun azi un nou proiect de lege"

Nu vă mai bateţi joc de pacienţi, domnule ministru! Restricţionarea accesului familiei la foaia de observaţie a pacientului nu are un temei legal.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea, completarea alin. (1) al art. 10 din Ordinul ministerului sănătăţii nr. 386 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, în sensul clarificării modului prin care pacientul poate desemna o altă persoană care să aibă acces la informaţiile considerate confidenţiale.

Mai precis, pacientul va avea dreptul de a desemna, printr-un acord consemnat în foaia de observaţie, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieţii, cât şi după decesul pacientului, la informaţiile cu caracter confidenţial din foaia de observaţie.

Sper doar că îl veţi vota!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vasluienii se simt reprezentaţi de un pesedist violator?"

În care ţară ar fi posibil ca un violator condamnat să ajungă deputat? În România. Ca şi cum nu lipseau penalii, am aflat că avem şi un deputat condamnat pentru viol, în Parlament. Am fost curios să văd de unde vine o asemenea creatură: este deputat de Vaslui, iar acum face parte din PSD. Fără alte comentarii, este suficient!

Orice e posibil în ţara în care premierul refuză să demisioneze în secunda în care s-a dovedit că a plagiat, spunând că şi pentru crimă ar fi fost reabilitat după 15 ani.

Cei care l-au votat se simt reprezentaţi?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu rezolvăm problemele, ci doar schimbăm protagoniştii"

Vicepremierul Dragnea, fost preşedinte de CJ, spune că pentru reducerea numărului de acuzaţii de abuz în serviciu, mită şi trafic de influenţă, va propune ca funcţia administrativă să se desprindă de cea politică, în cazul şefilor de judeţ. "Trebuie să stabilim prin lege obligaţia ca preşedintele consiliului judeţean să nu mai aibă calitatea de ordonator de credite. Toate atribuţiile executive să fie preluate de un administrator public".

Ştie el ce ştie, doar a fost acolo. Fără criterii clare şmecheria va fi doar mutată la alte persoane şi nu ar fi nicio problemă ca aceste funcţii să dispară, doar oamenii îi aleg ca să şi facă ceva, inclusiv ca ordonatori de credit.

Mai că l-aş crede pe domnul Dragnea, dar după doi ani de seriozitate zero în realizarea regionalizării şi a revizuirii Constituţiei, după ce ne-a uimit cu legi neconstituţionale şi ordonanţe aberante, înclin să cred că e doar demagogie.

Oare de ce nu a făcut sau măcar solicitat acest lucru pe vremea când era oficial baron de Teleorman? Aşa pare o simplă vendetă cu baronii Oprişan şi Mazăre.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vinovatul-surpriză"

Vinovatul-surpriză este Tiberiu Niţu, procurorul general al României, care nu ar fi trimis către Guvern cererea DNA pentru bugetul pe anul 2015, ci ar fi expediat-o la pachet cu restul solicitărilor financiare de la Ministerul Public.

Vă daţi seama? Este oare vinovatul de serviciu desemnat pentru a fi folosit de celelalte instituţii pentru a-şi rezolva disputele? Nu prea cred. S-au gândit că încercarea moarte n-are. Deşi în acest domeniu până şi intenţia se pedepseşte.

Se pare că Ponta şi Tibi NUPu au găsit modalitatea să închidă DNA chiar şi fără cei aproape 600 de potenţiali puşcăriabili. Vroiau să le facă clienţilor DNA un cadou de Crăciun? Dacă-i aşa, le solicit demisia de urgenţă.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vreau toleranţă zero la corupţie"

Infractorii ce au gir politic, eufemistic numiţi baroni, sunt un pericol pentru siguranţa naţională. Oricine poate observa cu uşurinţă că harta sărăciei şi subdezvoltării se suprapune cu cea a corupţiei şi a baronilor. Vasluiul nu lipseşte de pe această hartă.

Am depus mai multe iniţiative ce vizează asigurarea unei toleranţe zero la corupţie şi destructurarea "familiei" infracţionale politico-economice, printre care interzicerea pe viaţă a oricărei funcţii publice sau de demnitate publică pentru aceşti penali, precum şi limitarea la maximum două a mandatelor "aleşilor", eliminarea imunităţii parlamentare şi pierderea imediată a mandatului celor condamnaţi penal, cu sau fără executare. Este inadmisibil să ai în Parlament aleşi puşcăriabili sau condamnaţi pentru viol, este incredibil să propui în "cel mai cinstit guvern" miniştrii care s-au dus de la minister direct în puşcărie sau primari şi preşedinţi de consilii judeţene, bugetari, ce fac averi colosale din sifonarea banului public, în timp ce sistemul de sănătate este la pământ şi nu primeşte fonduri, iar profesorii din Vaslui sunt nevoiţi să iasă în stradă pentru a-şi primi drepturile.

Voi depune un amendament la buget pentru finanţarea DNA-ului conform legii şi necesităţilor. Sper că şi parlamentarii îl vor vota.

Ca intenţia guvernamentală să fie clară, bugetul Ministerului Public a fost redus cu 31,94% faţă de 2014, tăindu-se chiar cheltuielile esenţiale pentru o bună funcţionare, precum cele pentru expertize judiciare, carburanţi, materiale şi servicii cu caracter funcţional.

Doamna Niculina Mocioi:

"Complexul Energetic Oltenia, în prag de insolvenţă"

În luna noiembrie 2014 am rostit o declaraţie politică în Camera Deputaţilor în care încercam să atrag atenţia asupra faptului că România este vulnerabilă din punct de vedere energetic. Dacă nu ne trezim la timp, potrivit prognozelor, putem ajunge ca în 2030 situaţia să se agraveze, dependenţa energetică a României urmând să ajungă, dacă nu se iau măsuri, la 50%. Vă reamintesc că trăim într-o lume în care resursele energetice încep să devină elementele după care se calculează bogăţia unui stat sau, pur şi simplu, pârghii geopolitice, deci este absolut necesar să acţionăm în consecinţă. Iată de ce cred că situaţia actuală impune o reacţie clară şi bine orientată din partea Executivului pentru a gestiona potenţialul energetic enorm de care dispune România.

Mă voi referi în acest context la durerea celor pe care-i reprezint în Parlamentul României, cetăţenii oneşti din această ţară care muncesc de când se ştiu la Complexul Energetic Oltenia, unitate energetică de top ajunsă acum în pragul insolvenţei. Cum doreşte conducerea să iasă din acest impas? Prin reducerea veniturilor angajaţilor. Este aceasta soluţia, oare?

Consider că îmbunătăţirea situaţiei Complexului Energetic Oltenia şi evitarea intrării în insolvenţă trebuie să înceapă cu demisia actualei conduceri, şi nu cu tăieri şi reduceri ale veniturilor angajaţilor. Managerul Laurenţiu Ciurel şi echipa sa şi-au arătat incompetenţa în cei doi ani şi jumătate de conducere. Nu a încasat creanţele, sumele chiar au crescut. În 2013, creanţele erau de 760 de milioane, iar în 2014 au ajuns la 985 de milioane de lei. Situaţia companiei este grea, însă constat şi o lipsă de viziune a directorului Laurenţiu Ciurel. Nu numai certificatele verzi şi cele carbon sunt cele care produc pagube. Pe lângă situaţia din piaţă avem de-a face şi cu un management defectuos, al cărui scop pare să fie falimentul.

Oprirea angajărilor pe criterii politice ar fi o soluţie pentru redresarea companiei. Nu pot crede că domnul Ciurel este un manager care vrea să facă din această companie una performantă, din moment ce face angajări pe criterii pe care doar dumnealui le ştie, în timp ce anunţă programe de restructurare. Dacă CE Oltenia va intra în insolvenţă, aşa cum ne spun cei de la companie, vina va fi doar a conducerii şi a guvernanţilor, care au girat şi girează şi acum această echipă. Să oprească angajările şi promovările pe prietenii! Conducerea a tăiat în ultimii ani de la investiţii şi angajaţi. Singurele majorări sunt şi au fost cele pentru contractele de mandat şi creanţe.

Potrivit proiecţiei bugetare pe 2015, conducerea CE Oltenia propune suma de 957 de milioane de lei pentru cheltuielile cu personalul, faţă de 1.256 de milioane de lei cât a fost aprobat prin bugetul din 2014. În plus, compania vrea să ajungă la 738 de milioane de lei cu cheltuielile de natură salarială, de la 941 de milioane cât a fost în 2014. Cheltuielile cu salariile sunt estimate, în 2015, la 652 de milioane de lei, faţă de 818 milioane cât au fost în 2014. În 2015, un angajat al societăţii va câştiga un salariu mediu lunar de 3.100 de lei, faţă de 3.600 de lei cât s-a încasat în 2014, iar câştigul mediu lunar, care include şi bonificaţiile, va fi de 3.500 faţă de 4.000 de lei, cât a fost în 2014. În total, reducerile cu transport, prime, sporuri şi alte bonificaţii se apropie de 40%, în timp ce productivitatea muncii creşte.

Printre măsurile anunţate de CE Oltenia se află şi eliminarea sporului de carieră, a cotei de combustibil şi a mesei calde. Consider că eliminarea acestui spor şi a mesei calde este o lipsă de respect faţă de munca minerilor. Am stat de vorbă cu mai mulţi salariaţi din companie, unii veniţi la audienţe, alţii simple cunoştinţe. Toţi vorbesc despre condiţiile extrem de grele din cariere şi despre bolile cu care se confruntă majoritatea. Ei spun, mai în glumă, mai în serios, că nu mănâncă mulţi ani pensie.

Cer public Complexului Energetic Oltenia să prezinte economiile pe care le face prin eliminarea sporului de carieră. Doresc să declar pe această cale că sunt alături de mineri şi energeticieni.

Declaraţia mea politică are drept scop tragerea unui semnal de alarmă cu privire la riscurile sociale ale inacţiunii şi susţin cu tărie că este nevoie de elaborarea unei strategii energetice în regim de urgenţă. Să nu ignorăm resursele naturale foarte importante care merită să fie exploatate, dar şi resursele umane de care depinde succesul dezvoltării. Cred că România poate fi independentă energetic şi, implicit, un jucător economic şi geopolitic important în regiune şi în Uniunea Europeană. Aşadar, să nu lăsăm Complexul Energetic Oltenia să moară!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

"87 de ani de la plecarea dintre noi a lui Ion I. C. Brătianu"

La 24 noiembrie 1927 Ion I.C. Brătianu, liderul incontestabil al vieţii politice a tinerei Românii Mari, pleca din această lume lăsând în urma sa un gol imens pe scena publică românească, pe care reuşise să o facă a fi cu adevărat una din marile scene ale vieţii europene interbelice.

Ionel Brătianu (1864 - 1927), fiu al lui Ion C. Brătianu, artizan al României independente, a fost omul care a ştiut să pună mai presus decât propriile sale interese viziunea construcţiei unei naţiuni moderne şi puternice, a fost omul care întotdeauna s-a gândit nu la ce nu se poate face, ci la felul în care se poate realiza inclusiv ceea ce mulţi dintre contemporanii săi defineau ca reprezentând imposibilul.

Ion I.C. Brătianu şi-a gândit întreaga sa viaţă pornind de la principiul creştin al sacrificiului, principiu pe care l-a pus prin reforme economice şi sociale în slujba binelui comun şi prin acţiune politică şi neîncetată veghe l-a dedicat luptei pentru unitate şi afirmare naţională.

Pentru oameni asemenea lui Brătianu nu contau deloc efemerele dispute politice, ci doar construcţia care rămâne peste timp moştenire posterităţii şi generaţilor ce vin. Ion I.C. Brătianu a gândit România ca pe o ţară cu reale calităţi de jucător geopolitic activ şi lider al acestei părţi de Europă.

Ion I.C. Brătianu a fost cel care a făcut un adevărat tandem istoric cu înţeleptul şi loialul Rege Ferdinand I, pe curajul şi acţiunea primului şi pe echilibrul şi fermitatea celui de al doilea clădindu-se nobilul edificiu al României Mari.

Ca o ironie a sorţii, atât primul-ministru Brătianu, cât şi Regele Ferdinand I aveau să plece din această lume în anul 1927, lăsând în urma lor o Românie puternică politic şi militar, o Românie aflată în plin avânt cultural, economic şi social şi, nu în ultimul rând, o Românie care, deşi mai avea paşi de făcut pe calea dezvoltării sale, trăia într-o atmosferă de speranţă şi real entuziasm public.

Românii aveau atunci lideri autentici capabili cu adevărat să dea un moral bun şi sănătos naţiunii noastre.

După dispariţia celor doi mari bărbaţi de stat niciodată România nu avea să-şi mai regăsească această stare de maxim prestigiu şi impact internaţional, dublate de o stabilitate reală din toate punctele de vedere.

Oameni precum sunt Ion I.C. Brătianu, Regele Ferdinand şi Regina Maria, Iuliu Maniu, Alexandru Averescu, Nicolae Iorga, Take Ionescu şi, de ce nu, chiar şi Petre P. Carp reprezintă figurile central ale unei generaţii marcate de idealul naţional şi de o puternică vizualizare conceptuală a ceea ce poate, trebuie şi este capabilă să devină România.

De la marele Ion I.C. Brătianu învăţăm ce înseamnă spiritul libertăţii, patriotismul curat şi demnitatea naţională, abnegaţia omului dedicat vieţii publice, spiritul profund analitic, permanenta căutare a rădăcinilor şi esenţelor şi, nu în ultimul rând, simţul măsurii.

Domnul Gheorghe Emacu:

"4 februarie - Ziua mondială de luptă împotriva cancerului"

Cancerul constituie prima cauză de mortalitate în lume, chiar înaintea războaielor şi catastrofelor naturale. Se vorbeşte mai puţin despre acesta, dar el ucide permanent, chiar şi pe timp de pace. Cancerul loveşte, fără deosebire, tineri şi bătrâni, bărbaţi, femei şi copii.

Depistat din timp, cancerul poate fi tratat. Mai mult de 30% dintre decesele datorate cancerului puteau fi evitate. Alte cazuri pot face obiectul unei depistări precoce şi a unui tratament de vindecare.

Aceasta justifică interesul marcării acestei zile, pentru a creşte gradul de conştientizare a nevoii de depistare precoce a maladiei, pentru a permite tratarea şi chiar vindecarea.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în ultimii 10 ani cancerul a făcut circa 85 de milioane de victime şi, cu toate acestea, nu s-au întreprins măsuri ferme pentru prevenirea acestuia.

În România, încă din 1981 a fost înfiinţat Registrul Naţional de Cancer (prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.219/1981), cazurile fiind declarate nominal, iar evidenţa acestora fiind obligatorie, în fiecare judeţ şi în sectoarele municipiului Bucureşti.

Datele centralizate la nivelul Ministerului Sănătăţii evidenţiază că în prezent, cu toate măsurile luate, cancerul continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică în România. Tumorile maligne sunt răspunzătoare pentru 20% din cazurile de deces înregistrate în România, situându-se pe locul secund în rândul principalelor cauze, după bolile cardiovasculare.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 50.000 de persoane au murit de cancer în România, cele mai dese forme fiind cele de plămâni la bărbaţii şi de sân la femei, cancerul de colon fiind al doilea pentru ambele sexe.

În acelaşi timp, Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază faptul că nu avem în sistemul public de sănătate acces rapid la proceduri de verificare şi prevenţie pentru cancerul de sân, de col uterin şi cel de colon.

De aceea, cred că este necesar ca Ministerul Sănătăţii să-şi redefinească obiectivele şi să recalibreze eforturile în direcţia unei mai bune conştientizări asupra necesităţii depistării şi tratării precoce a tuturor formelor de cancer. Totodată, este necesar să fie alocate mijloace materiale şi financiare adecvate, astfel ca această maladie să facă tot mai puţine victime.

Domnul Cornel Itu:

"24 ianuarie, ziua pe care o sărbătorim toţi cei care simţim româneşte"

La 155 de ani de la momentul istoric din 24 ianuarie 1859, ne amintim cu emoţie şi mândrie de măreţul act al Unirii Principatelor Române, prin care s-au pus bazele statului român modern.

Unirea Moldovei cu Muntenia împlinea, în urmă cu peste un secol şi jumătate, un ideal pe care poporul nostru l-a urmărit mult timp, un ideal pentru care românii au luptat fără încetare, fiind, aşa cum frumos a spus-o Nicolae Bălcescu, "visarea iubită" a marilor noştri voievozi Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare, împlinită de Alexandru Ioan Cuza. Acest vis a fost urmat şi de marii cărturari transilvăneni Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior. Toţi aceşti mari români ne transmit şi astăzi, prin faptele lor, prin înflăcărarea cu care au susţinut această nobilă cauză, un sentiment viu de dragoste faţă de unitatea naţională.

Noi, românii, avem două momente esenţiale pentru ceea ce numim astăzi stat naţional: avem Mica Unire de la 1859 şi Marea Unire de la 1918, care a venit să desăvârşească proiectul istoric numit România. Chiar dacă în anul 1859 împrejurările, contextul istoric nu au permis unirea celor trei Ţări Române, acest deziderat primind contur abia în anul 1918, ziua de 24 ianuarie este o zi a mândriei naţionale, un semn peste timp al faptului că dorinţa şi lupta înaintaşilor noştri nu au fost zadarnice.

Sunt bucuros că această zi a intrat oficial în rândul sărbătorilor legale, urmând să fie zi liberă din anul 2015. Laud iniţiativa colegilor din Grupul parlamentar al PSD, din care şi eu fac parte, de a aduce în faţa Parlamentului României acest proiect, care, iată, a fost adoptat cu o largă susţinere. Cred că este benefic, cred că este un act de demnitate din partea noastră să sărbătorim cum se cuvine o astfel de zi. 24 ianuarie este ziua în care trebuie "să dăm mână cu mână", prinşi în Hora Unirii, toţi cei care purtăm în suflet o inimă ce bate pentru această ţară!

Domnul Cornel-George Comşa:

"Bugetul şi secretul de stat"

În ultimii ani se perpetuează o practică meschină a guvernelor de a urgenta aprobarea de către Parlament a bugetului de stat şi al celui pentru asigurări sociale. Practica a fost moştenită de la partidele de dreapta şi foarte bine implementată de aşa-zisul guvern social-liberal al lui Victor Ponta.

Consider că dezbaterea publică a proiectului bugetului de stat pentru anul 2015, în baza art. 7 din Legea nr. 52/2003, republicată, trebuia să fie un proces natural într-un stat de drept, un lucru firesc înţeles de toate partidele, guvernele, politicieni şi societate civilă. Acest prost obicei al încălcării legii, de data aceasta prin fixarea unor teme adiacente de discuţie pe agenda publică (remanierea Guvernului), se perpetuează de la an la an, într-o totală sfidare a plătitorilor de taxe şi impozite.

Sfidarea prevederilor referitoare la respectarea legislaţiei în vigoare poate, în viitor, duce la nulitatea unei eventuale adoptări a proiectului bugetului de stat, dacă aceasta se întâmplă înainte de termenul legal de 10 zile de la publicarea acestuia, şi la încălcarea a nu mai puţin de trei legi în vigoare (Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, Legea nr.69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară şi Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică).

Guvernul României a aşteptat voit sfârşitul de an calendaristic pentru a trimite bugetul în preajma finalului de sesiune parlamentară, exercitând o forţă de presiune publică pe membrii Parlamentului şi intoxicând opinia publică cu alte teme de discuţie care nu au legătură cu bugetul de stat. Guvernul României a evocat apoi urgenţa aprobării bugetului, cu nerespectarea legislaţiei în vigoare, nerespectând niciodată Legea nr.500/2002 privind finanţele publice care la art. 35 alin. (4) prevede: "După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an." De asemenea, conform Memorandumului de înţelegere cu FMI, "The third review of the program will take place on or after June 25, 2014, and the fourth review on or after September 28, 2014." (pagina 3 - http://www.imf.org/External/NP/LOI/2014/ROU/030514.pdf).

Totodată, nu au fost aplicabile dispoziţiile din art. 7 alin. 13 din Legea 52/2003, pentru că nu au existat circumstanţe excepţionale care să impună adoptarea de soluţii imediate pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public, deci nu au fost întrunite cumulativ şi simultan toate aceste 5 condiţii, care sunt de strictă interpretare, referindu-se la o excepţie.

Trebuie adus în vedere faptul că Ministerul Finanţelor Publice cunoştea dinainte că are obligaţia prezentării unui buget înainte de 15 noiembrie, iar conform acordului cu Fondul Monetar Internaţional, Guvernul ar fi putut să se consulte cu Fondul înainte de această dată şi să dea în dezbatere publică bugetul.

Cred cu tărie că cetăţenii români (contribuabili de taxe şi impozite) merită o consultare la fel de riguroasă precum cea prin care a trecut bugetul de stat în dezbaterile cu finanţatorii internaţionali în lunile trecute. Adoptarea accelerată a proiectului bugetului de stat a fost în măsură să arate lipsă de respect faţă de cetăţeni, mediu privat şi organizaţii nonguvernamentale din România, pe banii cărora este construit acest buget, motiv pentru care solicit ca în anul 2015 să se respecte legea şi dezbaterea publică a proiectului de buget să dureze cel puţin 10 zile, conform legii în vigoare.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Începutul Revoluţiei din 1989"

Acum 25 de ani, poporul român îşi redobândea dreptul la libertate şi eventuala democraţie prin singura revoluţie violentă din ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept Lagărul comunist, act care a eliminat aberaţia economică şi politică impusă cu armele Armatei Roşii şi a repus voinţa poporului ca izvor fundamental al puterii statului.

Puterea celor fără de putere, aşa spunea cehul Vaclav Havel, a măturat cancerul roşu care domina Europa de Est, poporul a spus nu modelului economic comunist atrofiat şi colapsat, statului poliţienesc şi limitărilor abominabile ale libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Fantoma care bântuia Europa de Est, spiritul disidenţei, a început să îşi facă apariţia demnă şi deschisă în faţa societăţilor şi regimurilor comuniste din statele lagărului sovietic.

Revoluţia a reprezentat începutul lungului drum către statul de drept, democraţia liberală şi participativă, economia liberă de piaţă şi încă reprezintă reperul nostru istoric şi politic pentru a determina schimbarea paradigmei politice în care trăim.

În memoria martirilor care au murit în zilele Revoluţiei avem obligaţia de a transforma România într-o democraţie autentică, într-un stat de drept just, şi corect, şi complet. Clasa politică încă în formare, care începe cu noi, astăzi, are datoria morală de a asigura copiilor şi nepoţilor noştri un model politic modern, o politică incoruptibilă şi o democraţie solidară.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Locuitorii oraşului Ocna Mureş, lăsaţi fără apă timp de două zile"

Mii de localnici din Ocna Mureş, Decea, Inoc, Mirăslău şi Unirea (judeţul Alba) şi-au petrecut două zile fără apă potabilă la robinete. Oamenii nu au primit informaţii oficiale privind motivul şi durata întreruperii furnizării, fiind puşi în situaţia de a nu-şi putea desfăşura activităţile gospodăreşti cotidiene.

Nu este prima dată când în aceste localităţi se întrerupe furnizarea de apă potabilă, iar cetăţenii sunt puşi în situaţii ingrate care de multe ori produc adevărate probleme de salubritate. În tot acest timp autorităţile locale şi judeţene împreună cu SC Apa CTTA SA Alba nu au luat măsurile necesare reparării conductelor de apă potabilă, înştiinţării din timp a cetăţenilor şi găsirii unor surse alternative de alimentare pe perioada lucrărilor. Condamn această lipsă de răspundere publică a instituţiilor mai sus menţionate, dar şi lipsa de respect pe care o manifestă faţă de toţi cetăţenii acestor localităţi, afectate în mod repetat de întreruperea apei potabile.

Trag un semnal de alarmă cu privire la această atitudine superficială a conducerii SC Apa CTTA SA Alba, ale cărei servicii devin tot mai neglijente şi defavorabile consumatorilor din Ocna Mureş şi împrejurimi. De asemenea, autosuficienţa şi lipsa de respect faţă de cetăţean a directorilor şi şefilor de servicii din această instituţie au condus la o situaţie inumană cu care ne confruntăm în România anului 2015 - cetăţeni români, oameni lăsaţi fără apă potabilă în zone urbane şi limitrofe.

Consider că Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice trebuie să se autosesizeze în privinţa neregulilor semnalate de cetăţeni împotriva SC Apa CTTA SA Alba şi să aplice de urgenţă măsurile care se impun conform legii în vigoare. De asemenea, cred că este necesară o întărire a legislaţiei care sancţionează proastele servicii publice prestate de diverşi agenţi economici, care pun în pericol sănătatea cetăţenilor prin neasigurarea calităţii serviciilor esenţiale traiului zilnic decent.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Alegerile din Grecia - un avertisment pentru Uniunea Europeană"

Alegerile anticipate de acum o săptămână din Grecia au dus la un cutremur politic în această ţară, propulsând la putere un partid care până de curând era considerat periferic şi radical. Rezultatul alegerilor constituie un avertisment totodată pentru conducerea Uniunii Europene şi pentru statele-locomotivă din UE care promovează austeritatea.

Grecii au respins un program politic şi economic care nu a făcut decât să distrugă coeziunea socială a unui stat care de-a lungul generaţiilor a fost minţit şi păcălit de o elită politică şi economică coruptă care şi-a urmărit propriile interese, chiar după începutul crizei. Politicile economice impuse statului şi poporului grec de către troică şi implementate de aceiaşi politicieni corupţi care au creat criza datoriei suverane, asociate cu lipsa de flexibilitate a partenerilor europeni şi urmărirea interesului marilor bănci transnaţionale, în dauna solidarităţii comune europene, au dus la o schimbare politică masivă. Această schimbare poate contagia şi alte state afectate grav de recesiune şi de politicile neoliberale specifice gândirii Şcolii austriece, care influenţează viziunea economică de la Bruxelles şi Berlin.

Rezultatele alegerilor din Grecia au arătat că paradigma neoliberală axată pe austeritate este contraproductivă şi nocivă creşterii economice şi revenirii economice a Sudului, dovadă fiind grava criză deflaţionistă şi lipsa cererii de pe pieţele europene. Politicile austere europene s-au dovedit un eşec complet, anihilând orice perspectivă de revenire economică pe termen scurt sau mediu. Toate astea în condiţiile în care SUA, principalul partener comercial al UE, aplica politici keynesiste care susţineau cererea internă şi finanţau pieţele financiare cu bani ieftini, politică abia adoptată, după 5 ani de la începutul crizei, şi de Banca Centrală Europeană. În timp ce SUA tocmai a anunţat o creştere istorică a PIB-ului cu până la 5% în ultimul trimestru al anului trecut, cu un şomaj la un nivel minim istoric de sub 6%, Uniunea Europeană se zbate într-o stagnare seculară şi cu o deflaţie care îi poate bloca dezvoltarea economică în deceniile ce vor urma.

Date fiind aceste premise, consider că a venit timpul ca Europa să renunţe la politicile economice neoliberale care au dus continentul într-o recesiune ce pare mai gravă decât cea din anii 1929-1933. Această situaţie economică autoindusă prin politici mult prea austere în timp de recesiune nu face decât să afecteze grav nivelul de trai al europeanului din clasa de mijloc şi să aducă la putere partide radicale care pot ameninţa însăşi proiectul generos al integrării europene.

A venit timpul pentru o schimbare!

Domnul Cornel-George Comşa:

"Informatizarea economiei - plata cu cardul"

Una dintre caracteristicile statelor în curs de dezvoltare este faptul că sistemul economic se bazează pe tranzacţii financiare în numerar pentru realizarea achiziţiilor private în comerţ şi nu numai. Sistemele economice care se bazează în principal pe tranzacţii în numerar sunt afectate - într-o proporţie mai mare decât cele dezvoltate - de spălarea de bani, evaziunea fiscală şi presupun costuri considerabil mai mari pentru gestionarea numerarului.

În condiţiile în care evaziunea fiscală reprezintă o problemă importantă pentru finanţele statului, iar măsurile de până acum nu au reuşit să amelioreze în mod semnificativ acest fenomen, consider că este necesar ca Ministerul Finanţelor Publice să elaboreze şi să prezinte Parlamentului un proiect de lege privind introducerea în mod obligatoriu a terminalelor POS de către toţi comercianţii care au o cifră de afaceri anuală mai mare de 500.000 de lei, în special pentru cei din mediul urban.

Implementând o astfel de măsură am uşura achitarea plăţilor prin instrumente electronice, fapt ce ar ajuta şi comerciantul, prin diminuarea cheltuielilor de gestionare a numerarului, cât şi cetăţeanul prin creşterea posibilităţilor de plată cu cardul.

În ceea ce priveşte costurile legate de introducerea POS-urilor în majoritatea spaţiilor comerciale, consider că Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să ia în considerare şi posibilitatea deducerii acestor cheltuieli iniţiale din impozitul pe profit.

Domnul Cornel-George Comşa:

"59 de ani de la aderarea României la Organizaţia Naţiunilor Unite"

Duminică, 14 decembrie 2014, s-au împlinit 59 de ani de la aderarea României la Organizaţia Naţiunilor Unite. Cele aproape şase decenii de apartenenţă a României la această importantă organizaţie internaţională au oferit României posibilitatea de a participa la cele mai importante dezbateri din sistemul internaţional, ne-au permis să facem parte din comunitatea internaţională instituită după cel de-al Doilea Război Mondial, iar apartenenţa noastră la ONU a fost caracterizată de o contribuţie activă la promovarea idealurilor Cartei, în special ale celor privind pacea şi securitatea internaţională. Domeniul multilateral al ONU a reprezentat mereu o dimensiune majoră a politicii externe a României.

Organizaţia Naţiunilor Unite, înfiinţată prin semnarea şi ratificarea Cartei de la San Francisco, în 26 iunie 1945, a reprezentat instituirea unei noi ordini liberale în sistemul internaţional existent, urmare imediată a marelui conflict mondial şi a eşecului anterior al Ligii Naţiunilor din perioada interbelică. Fundamentată pe valorile liberale, democratice şi umaniste, ONU a reprezentat şi încă reprezintă principalul cadru formal de socializare, dezbatere şi de decizie din întreaga lume, chiar dacă de multe ori s-a dovedit incapabilă să adopte măsurile necesare problemelor sau conflictelor existente în lume la un moment dat.

Prin participarea ei la activităţile Organizaţiei Naţiunilor Unite, România trebuie să se implice direct în procesul decizional internaţional şi să susţină valorile noastre fundamentale şi principiile democratice care caracterizează naţiunea noastră şi pe partenerii noştri europeni şi nord-atlantici.

De asemenea, participarea României în procesul de reformă a Naţiunilor Unite trebuie să urmărească asigurarea unei reprezentări adecvate a tuturor regiunilor lumii, cât şi a unui cadru liberal, democratic şi centrat pe drepturile omului.

Salut pe această cale şi alegerea României, prin consens, în calitatea de membru în Biroul Adunării Statelor-părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale cu doar câteva zile înainte, pe 8 decembrie 2014.

În încheiere, aş dori să afirm că angajamentul ferm de care dă dovadă România pentru implicarea în activităţile Naţiunilor Unite, inclusiv în teatrele de operaţiuni pentru menţinerea păcii, exemplifică dorinţa naţiunii noastre de a se implica în construirea unei lumi mai bune, drepte şi paşnice.

Domnul Cornel-George Comşa:

"ROFUIP sfidează legile şi Constituţia"

Ministerul Educaţiei a adoptat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar în decembrie 2014. Acest document sfidează, din păcate, legile pe care le adoptăm aici, în Parlament.

Constituţia României este grav încălcată de acest regulament care instituie cenzura, aşa cum a făcut şi regimul comunist cu zeci de ani în urmă. Elevii pot publica reviste numai dacă ceea ce scriu este convenabil directorilor, adică aceştia devin cenzori care pot interzice criticile sau chiar dreptul la opinie. Dreptul la asociere este, de asemenea, încălcat, pentru că acest regulament condiţionează acest drept fundamental de aprobarea directorului.

Deşi Legea educaţiei prevede manuale gratuite pentru toţi elevii din învăţământul de stat, Ministerul Educaţiei minte prin omisiune şi scoate acest drept din regulamentul aprobat, faţa de varianta supusă dezbaterii publice. Această acţiune are ca scop debarasarea de responsabilitatea acordării de manuale gratuite şi pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a, aşa cum cere Legea educaţiei.

Documentul nu respectă totodată condiţiile extrinseci - cum ar fi includerea unui capitol despre elevi -, deşi Legea educaţiei stabileşte că, aşa cum au şi studenţii, elevii au drepturile şi îndatoririle stabilite printr-un statut, un document distinct.

Ministerul Educaţiei face confuzie între obligaţii şi îndatoriri, deşi legea ne spune foarte clar care sunt acestea. Din gravă neglijenţă, Ministerul Educaţiei a stabilit că elevii au obligaţii, şi nu îndatoriri, deşi în toate documentele de până acum se vorbea de îndatoriri. Această exprimare nefericită poate duce la "executarea silită" a elevilor şi transformarea lor în debitori, iar şcolile pot deveni creditori.

Cer de urgenţă reprezentanţilor Ministerului Educaţiei să se întâlnească cu reprezentanţii elevilor şi să remedieze toate problemele semnalate şi altele care pot fi identificate în urma dialogului cu elevii.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Securitatea energetică a României - o necesitate"

În contextul lansării Strategiei Energetice Naţionale pentru perioada 2014-2035 de către Departamentul pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, consider că este necesar să reamintim şi să enunţăm principiile, interesele şi necesităţile României în domeniul energetic.

Un sector energetic robust, flexibil, eficient şi nepoluant reprezintă o condiţie de bază pentru dezvoltarea economică durabilă a României. Sectorul energetic are nevoie de investiţii substanţiale în următoarele două decenii pentru a sprijini revenirea economică a României şi asigurarea realizării convergenţei cu statele vest-europene.

De asemenea, România are posibilitatea de a construi un sistem energetic performant până în anul 2035. În acest sens, este necesară asumarea unei strategii energetice integrate şi transpartinice, pe termen lung, flexibile, dar predictibile.

România trebuie să-şi asigure independenţa energetică până la finalul acestui deceniu şi chiar să asigure resursele energetice necesare Republicii Moldova, în special prin exploatarea resurselor din Marea Neagră.

Tot pentru asigurarea independenţei energetice, România trebuie să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani.

Implementarea regulilor de guvernanţă corporativă în companiile de stat trebuie să fie accelerată şi, în acelaşi timp, să fie completată de realizarea unei consolidări a industriei energetice româneşti.

În final, consider că România trebuie să încurajeze investitorii din domeniul energetic în păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă, asigurând stabilitate şi predictibilitate.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Limitarea mandatelor aleşilor locali"

Pe întreaga durată a anului 2014 am asistat la o ofensivă susţinută a DNA, DIICOT, ANAF şi ANI împotriva a numeroşi aleşi judeţeni şi locali - preşedinţi de consilii judeţene, primari, consilieri locali şi judeţeni. Acţiunile instituţiilor mai sus menţionate au fost îndreptate în mod direct asupra acestor actori politici locali, judeţeni şi regionali, precum şi împotriva grupurilor de interese conexe funcţiilor publice şi afacerilor ilicite desfăşurate împotriva statului român şi împotriva banului public.

Din păcate, aceste acţiuni se adresează consecinţelor unui sistem corupt, şi nu cauzelor esenţiale care generează instalarea şi proliferarea corupţiei la nivelul administraţiei locale şi judeţene. Prin acţiunile noastre politice şi publice trebuie să avem însă în primul rând în vedere sămânţa puterii acestor "baroni locali", care este Legea electorală, schimonosită în ultimii zece ani într-un sens nedemocratic.

Mai multe voci din spaţiul public au declarat deja că doresc modificarea legislaţiei în sensul limitării mandatelor aleşilor locali la două mandate consecutive, indiferent că vorbim de primari sau preşedinţi de consilii judeţene. Salut acest demers şi îmi doresc ca din 2016 să nu mai vedem primari sau alţi aleşi locali în fruntea unităţilor administrativ-teritoriale care au condus aceste unităţi şi în ultimii 8 ani.

Această măsură trebuie dublată şi de amendarea Legii electorale în sensul revenirii la două tururi de scrutin în cazul alegerilor pentru primării şi consiliile judeţene. Aşadar, vă invit să vă debarasaţi de "şefii judeţeni" care vă controlează activitatea legislativă şi vă limitează libertatea de acţiune politică, iar împreună să modificăm legea, producând o necesară reîmprospătare a peisajului politic local din România.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Elevii, forţaţi de profesori să cumpere auxiliare"

Recent a fost difuzat un material realizat de Televiziunea Română în care se arata că elevii de la Colegiul Naţional "Iulia Haşdeu" din Bucureşti sunt forţaţi să cumpere o anumită carte a profesorului. În cazul în care refuzau să cumpere, aceştia erau ameninţaţi că vor rămâne cu situaţia şcolară neîncheiată.

Consider că acest caz este foarte grav şi cu siguranţă nu este singular. Ministerul Educaţiei a promis un Cod de etică pentru cadrele didactice, iar elevii merită un statut al lor, aşa cum zice legea, prin care să aibă dreptul să se apere de aceste tentative de intimidare.

Cu atât mai grav este că profesorul respectiv a fost inspector în Ministerul Educaţiei. Stimaţi colegi, astfel de persoane fac efectiv politicile educaţionale în România?

Cred că ar trebui să încurajăm elevii şi reprezentanţii acestora să ne sesizeze când mai au astfel de cazuri. Însă cum îi putem proteja pe elevii care au curajul să denunţe astfel de practici? Conform obiceiurilor, elevii se vor trezi sancţionaţi pentru că afectează imaginea unităţii de învăţământ. Trebuie să anulăm acest cerc vicios, în primul rând prin licitarea şi adjudecarea la timp a manualelor pentru toate clasele şi în toate şcolile, iar în al doilea rând acordând elevilor dreptul de a se exprima în faţa conducerii unităţii de învăţământ, prin vot şi opinie.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Ziua Minorităţilor Naţionale"

De Ziua Minorităţilor Naţionale (18 decembrie) doresc să urez la mulţi ani tuturor celor care aparţin grupurilor etnice minoritare din România! Doresc să le mulţumesc tuturor cetăţenilor României care înţeleg să se comporte civilizat în ţara noastră, clădită în secole şi milenii de către antecesorii noştri, elite politice, culturale şi politice ale istoriei acestui popor.

Le mulţumim tuturor acelora care respectă Constituţia României şi cred într-o naţiune civică unită, prosperă şi demnă. Le mulţumim acelora care, indiferent de greutăţile vieţii cotidiene, nu uită să-şi promoveze cultura etnică într-un spirit corect, sincer şi profund constructiv, făcând cinste statului român şi imaginii lui pe plan extern.

Parlamentul României respectă minorităţile naţionale şi acest fapt este demonstrat prin legislaţia noastră, care este considerată una dintre cele mai bune la nivel european în ceea ce priveşte dreptul minorităţilor. De asemenea, în Camera Deputaţilor preţuim existenţa Grupului minorităţilor naţionale, care împlineşte reprezentativitatea şi legitimitatea instituţiei noastre. Mai mult decât atât, ca un exemplu al acceptării şi deschiderii poporului român, un reprezentant al minorităţilor a fost ales în funcţia de Preşedinte al României la finalul lunii noiembrie a acestui an, urmând ca de săptămâna viitoare să îşi înceapă efectiv mandatul.

Pe această cale, doresc încă o dată să transmit întreaga consideraţie minorităţilor naţionale, iar colegilor noştri deputaţi, reprezentanţi ai acestora, să primească urările noastre de bine în numele colectivităţilor pe care le reprezintă. Să ne respectăm minorităţile înseamnă să ne respectăm pe noi înşine!

Domnul Cornel-George Comşa:

"Consiliul Naţional al Elevilor îşi alege viitorii lideri"

În aceste zile, la Craiova, reprezentanţii elevilor din toate judeţele ţării s-au reunit pentru a-şi alege noua conducere, dar şi pentru a-şi fixa priorităţile pe anul 2015. Consiliul Naţional al Elevilor, structură reprezentativă a elevilor din România, se află într-un moment de maximă importanţă pentru viitorul elevilor din întreaga ţară. Această structură nu este doar un mod de a dezvolta democraţia şi procesele participative în rândurile elevilor, ci şi un mod bun prin care spiritul civic, asumarea leadership-ului şi dorinţa de a dezvolta o educaţie paralizată se insuflă în raţiunea şi sufletul tinerilor de liceu.

Independenţa organizaţiei, spiritul critic şi formarea continuă trebuie să fie piloni fundamentali în lupta acesteia pentru reprezentarea intereselor elevilor. Cred cu tărie că această structură trebuie să se îndepărteze de orice influenţă externă nefastă, de orice persoană sau grup de persoane care urmăresc interese ascunse şi care profită de munca şi puritatea elevilor. Există astfel de persoane chiar din interiorul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi din rândul profesorilor, care urmăresc să cenzureze şi să diminueze vocea acestor tineri entuziaşti, cu o personalitate puternică în formare şi cu un potenţial imens pentru viitor.

În calitate de deputat al Parlamentului României condamn orice formă de îngrădire a libertăţii de expresie a tinerilor, dar şi de constrângere a activităţilor civice iniţiate de aceştia. Vreau să-i asigur pe reprezentanţii elevilor din România că vor găsi permanent un sprijin din partea Parlamentului României, că sunt încurajaţi să poarte un dialog structurat cu parlamentarii din circumscripţiile lor electorale, să vină cu propuneri legislative pe domeniile lor de interes, dar şi cu alte aspecte ce pot face obiectul şi capacitatea de exerciţiu a unui parlamentar.

Cred că această structură a democraţiei participative, Consiliul Naţional al Elevilor, poate creşte organizaţional şi în plan extern doar printr-o susţinere din partea actorilor publici, printr-o independenţă a deciziilor luate şi printr-o coordonare unitară şi cu viziune pe termen mediu şi lung. Aceşti elevi trebuie să înţeleagă societatea în care se dezvoltă, oportunităţile şi ameninţările ei, punctele tari şi punctele slabe şi să încerce să se asocieze negreşit şi treptat în forme cu personalitate juridică, devenind un simbol şi mai vocal al tuturor elevilor din România.

Cu ocazia evenimentului de la Craiova, le urez să ia decizii înţelepte, independente şi utile pentru elevii pe care-i reprezintă şi să identifice adevăratele nevoi ale sistemului educaţional la care trebuie să se găsească răspunsuri şi soluţii.

Domnul Liviu Laza-Matiuţa:

"DN 76 - un drum după chipul şi asemănarea Guvernului PSD"

Drumul naţional 76 (E79) este drumul european care face legătura între judeţul Bihor şi judeţul Hunedoara. Este principala cale de legătură pentru Depresiunea Beiuşului cu ţara şi întreaga lume, pentru că nu există nici cale ferată.

În plină campanie electorală erau expuse pancarte cu Victor- Viorel Ponta în care specifica: "Finalizăm DN 76", dar campania a trecut, Victor-Viorel Ponta a pierdut alegerile şi drumul nu se mai modernizează. Se lucrează pe drum numai în campanie electorală, în celelalte perioade ale anului, din lipsă de fonduri şi bunăvoinţă a guvernanţilor PSD, nu se lucrează.

Au promis terminarea modernizării DN76 Victor-Viorel Ponta, Dragnea, Şova şi întreaga conducere PSD la nivel judeţean, precum şi prefectul judeţului, dar niciunul nu s-a ţinut de cuvânt. Drumul este impracticabil circulaţiei rutiere în siguranţă şi în scurt timp, dacă nu se aplică măsurile de modernizare care se impun, circulaţia publică va fi închisă.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

"România victimelor: la fiecare 6 minute şi 42 de secunde se constată un caz de violenţă în familie"

Între flagelurile care macină România de astăzi, un flagel deosebit de grav şi de insidios a făcut, face, şi, în absenţa unor gesturi hotărâte, va continua să facă victime. Este vorba despre violenţa domestică, care nu este o problemă de gen, nu este o problemă a femeilor, ci este o problemă naţională, o problemă de soluţionarea căreia suntem cu toţii responsabili.

În intervalul 1 ianuarie 2012 - 10 octombrie 2013, la fiecare 6 minute şi 42 de secunde a fost făcut un apel la numărul unic de urgenţă 112 pentru un caz de violenţă în familie. Pentru acest interval de referinţă au fost constatate 139.365 de cazuri de violenţă în familie, potrivit unui studiu efectuat de 11 organizaţii nonguvernamentale. Studiul mai precizează, citând un răspuns primit de la autorităţi că: "... această statistică este una aproximativă, fundamentată fiind pe baza datelor colectate în sistemul 112 de către echipajele de poliţie, urmare a participării acestora la intervenţie, moment în care poate fi confirmată violenţa ca făcând parte din categoria «în familie»".

Legiuitorul a constatat această nevoie socială crescândă pentru protecţia victimelor violenţei în familie, cele mai multe dintre ele femei, iar prin Legea nr. 25/2012, care modifică şi completează Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, se instituie o serie de măsuri prin care s-a dorit să se asigure victimei dreptului la demnitate şi viaţă privată, printre care se numără şi ordinul de protecţie.

Însă realitatea a arătat că drumul spre iad este pavat cu intenţii bune, iar simpla introducere în lege a acestui instrument nu a fost suficientă pentru a asigura protecţie victimelor violenţei în familie.

Acelaşi studiu menţionat mai devreme, studiu la nivel naţional cu privire la implementarea ordinului de protecţie, relevă câteva concluzii îngrijorătoare:

1. Modul în care se pune în aplicare capitolul IV din Legea nr. 217/2003, republicată, nu respectă principiul celerităţii şi pune victimele violenţei în familie în situaţii de risc, prelungind statu-quoul în favoarea agresorului care are timp şi ocazii să intimideze victima, să obţină retragerea acţiunilor victimei şi să-şi menţină controlul asupra ei.
2. Procedurile care privesc emiterea de către instanţă a ordinului de protecţie împiedică punerea victimei în siguranţă în 24 de ore, chiar dacă este acută nevoie. Singura soluţie pentru victimă este să apeleze la un adăpost sau la rude sau prieteni. În ţară, la ultima monitorizare din iunie 2013, a rezultat că sunt aproximativ 590 de locuri în adăposturi şi 14 judeţe fără adăposturi.
3. Nu există supraveghere a punerii în executare a ordinului de protecţie.
4. Dosarele formate pentru încălcarea ordinului de protecţie sunt instrumentate într-un interval de lungime indeterminabilă. Astfel, rezultă un nou segment de timp în care agresorul poate să recâştige controlul asupra victimei.
5. Practica în ceea ce priveşte comunicarea ordinului de protecţie emis de către instanţe şi înregistrarea acestuia la poliţie este neunitară.
6. A crescut numărul de cereri de emitere a unui ordin de protecţie, ceea ce indică accesul victimelor la instrumentul prevăzut de lege, chiar dacă sunt atât de multe piedici.
7. S-a păstrat raportul dintre numărul de cereri înregistrate şi numărul de cereri admise. Sarcina probatoriului revine victimei şi este extrem de grea, deşi vorbim despre restricţii de mişcare ale agresorului faţă de victimă pe o perioadă de maximum un an de zile.
8. Durata judecării dosarelor nu respectă principiul celerităţii prevăzut de lege. În 8 luni, situaţia nu a evoluat în bine, cu toate că societatea civilă a măsurat indicatorul de la bun început şi l-a făcut public cu toate ocaziile. Deşi s-a scurtat durata de la primul termen până la soluţionare, a crescut cu aproape 85% perioada medie ce se scurge de la înscrierea dosarului la primul termen.
9. Conţinuturile ordinelor de protecţie asigură numai într-o măsură relativă siguranţa victimelor.
10. Majoritatea absolută a celor care formulează cereri pentru emiterea ordinului de protecţie sunt femei.
11. Nu se respectă demnitatea victimelor, aşa cum prevede legea.

Cred că această situaţie nu mai poate fi tolerată şi cred că este de datoria noastră să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a rectifica cât mai repede această reglementare care nu oferă suficientă protecţie victimelor violenţei în familie. În ceea ce mă priveşte, vreau să le asigur de tot sprijinul pe toate femeile din România care au căzut victime acestui flagel. Sunt ferm convinsă că în cele din urmă vom reuşi să luăm măsurile care se impun pentru protecţia acestor femei şi a celor care urmează să beneficieze de ordinul de protecţie. Lupta abia începe!

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Umilinţa medicilor rezidenţi din România"

În ultimele săptămâni nemulţumirile medicilor rezidenţi din România au fost readuse pe tapet chiar de către aceştia prin intermediul mass-media şi al reţelelor de socializare, în speranţa găsirii unor soluţii pentru rezolvarea problemelor din sistem, care îi afectează în mod direct încă de la ieşirea de pe băncile şcolii. Bineînţeles că acestea nu au fost primele şi singurele semnale de alarmă referitoare la umilinţa pe care sunt obligaţi să o îndure, însă până în prezent nu au primit decât "respect" şi promisiuni că lucrurile vor evolua într-o direcţie care să îi avantajeze. Sunt promisiuni pe care le-au auzit de fapt ani la rândul şi despre care încă mai cred că se vor îndeplini, pentru că astfel vom reuşi să ne apropiem cu încă un pas de nivelul ţărilor europene, în favoarea cărora tot mai mulţi tineri din domeniu aleg să plece din România, lăsând în urmă un sistem sanitar sărăcit şi din ce în ce mai bolnav.

Ne aflăm în situaţia în care, anual, peste 2700 de medici aleg drumul străinătăţii în speranţa unui trai mai bun şi tânjind după un dram de respect pentru meseria pe care au hotărât să o practice. Din păcate, în ţară, recunoştinţa pentru cei care au ales să se îngrijească de sănătatea noastră tinde spre zero, lucru deloc lăudabil într-un stat civilizat care îşi doreşte prosperitate economică, dar care nu depune toate eforturile pentru a materializa această dorinţă. Fie că discutăm despre rezidenţi sau despre personal cu experienţă, cu toţii întâmpină aceleaşi probleme: venituri foarte mici în raport cu munca pe care o prestează şi cu importanţa pe care aceasta o are pentru societate. Tinerii par însă mult mai afectaţi de ceea ce înseamnă remuneraţii lunare, ore suplimentare şi gărzi neplătite, aducând în atenţia tuturor situaţiile în care nu se pot ajunge cu banii de la un salariu la altul, fiind nevoiţi să apeleze la ajutorul părinţilor sau la alte diferite forme de împrumut.

Este înjositor şi blamabil pentru noi, ca stat, să permitem ca munca acestor copii, în care au investit timp, bani şi nopţi nedormite, să fie răsplătită cu sume care nu le permit să ducă un trai cel puţin decent. Nici la capitolul investiţii în dezvoltare nu excelăm, ci, din contră, ne aflăm în acelaşi stadiu în care planează indiferenţa, iar responsabilitatea este pusă tot pe umerii medicilor - o responsabilitate care costă şi se traduce prin cărţi de specialitate, ustensile medicale şi congrese - instrumente foarte importante în formarea doctorilor de mâine ai României, dar greu accesibile pentru medicii de astăzi.

Avem copii capabili şi ambiţioşi care se încăpăţânează să îşi continue activitatea în sistemul din ţara noastră, despre care tot ei susţin că îi consideră "o molimă", "mizeria de sub preş", şi "oamenii de care toată lumea încearcă să uite că există". Sunt constatări dureroase, dar reale, şi aparţin unui medic rezident căruia autorităţile îi taie încet şi sigur aripile şi îi îngreunează evoluţia prin lipsa de atitudine faţă de problemele pe care persoanele din domeniu le aduc din ce în ce mai des în atenţia publicului, sperând că, într-un final, instituţiile cu prerogative în luarea de măsuri le vor conştientiza şi le vor prioritiza. Nu îşi doresc altceva decât salarii decente şi condiţii care să le ofere posibilitatea de a profesa cu demnitate.

Această realitate demnă de dispreţ se reflectă şi în cercetarea realizată de Organizaţia Naţiunilor Unite care situează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană şi pe locul 54 în lume din punct de vedere al dezvoltării umane (IDH), indice condiţionat de nivelul de trai, starea de sănătate şi nivelul de educaţie al populaţiei. Acum, mai mult decât oricând, ar trebui să realizăm importanţa pe care medicii o au atât din punct de vedere al dezvoltării noastre ca societate, cât şi din punct de vedere al dezvoltării economice.

Cu spitale în care mai repede te îmbolnăveşti decât te tratezi, fără un sistem sanitar bine pus la punct şi cu medici ignoraţi şi umiliţi, nu avem nicio şansă de progres şi modernizare. Scenariile optimiste şi declaraţiile în spatele cărora se întrevede rezolvarea situaţiilor actuale nu mai au niciun fel de credibilitate. În consecinţă, ca o ultimă "resuscitare", este nevoie de implementarea rapidă a unei strategii bine puse la punct, care să vizeze acoperirea tuturor lacunelor existente în domeniul sanitar. Altfel, sănătatea riscă să intre în comă, iar spitalele să ajungă muzee, pentru că tinerii noştri vor pleca în străinătate să îşi urmeze visul, să se perfecţioneze şi să îngrijească bolnavii ţărilor care le răsplătesc şi le apreciază munca la adevărata valoare.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Abuzurile din centrele de plasament"

Instituţionalizarea copiilor reprezintă o problemă de actualitate pe care o întâmpină şi societatea românească, în ciuda strategiilor pe care guvernele din ţara noastră le-au implementat, din păcate, fără succes. Prin intermediul acestei declaraţii politice doresc să atrag încă o dată atenţia asupra abuzurilor şi violenţelor la care sunt supuşi tinerii instituţionalizaţi, dar şi asupra modului în care respectivele "tratamente" influenţează dezvoltarea personală, pe termen lung.

Tot mai des ne sunt prezentate în mass-media astfel de cazuri, ale căror victime sunt copiii abandonaţi şi condamnaţi de stat şi de cei care le-au dat viaţă să trăiască în medii care de cele mai multe ori sunt nefavorabile dezvoltării lor. Fie că instituţionalizarea survine destrămării familiei ori sărăciei, ea ar trebui să aibă acelaşi obiectiv, indiferent de cauză, şi anume să ofere tinerilor mai mult decât ar fi reuşit părinţii lor. Şi mă refer aici atât la hrană şi haine, dar şi la atenţie şi afecţiune. Contrar aşteptărilor ei sunt "alintaţi" frecvent cu palme, cuvinte jignitoare şi tratamente inumane. Mult mai grav este faptul că aceste practici, raportate din ce în ce mai des în centrele de plasament şi în casele de tip familial, rămân fără ecou, nefiind aplicate sancţiunile corespunzătoare.

Cunoaştem cu toţii cele două cazuri fără precedent, în care asistenţii maternali din Ilfov şi Bistriţa au fost condamnaţi pentru crimă sau tortură, însă măsurile legislative drastice care să pună capăt unor astfel de tragedii au întârziat să apară. Nu trebuie să tolerăm violenţa, indiferent de forma ei, şi nici să ne facem părtaşi la dramele pe care copiii le trăiesc. Avem numeroase dovezi că personalul din respectivul domeniu îşi neglijează atribuţiile şi încalcă drepturile copiilor, reglementate atât de Constituţia României, cât şi de legislaţia internaţională, lucru care în orice societate este extrem de grav şi cere măsuri pentru o remediere urgentă.

Deşi conform statisticilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor şi Adopţie, la nivelul anului 2013 doar 45 de tineri din sistemul de protecţie au fost victimele unei forme de abuz, cu siguranţă cifrele nu relevă crunta realitate, din cauza neraportării tuturor cazurilor sau a controalelor reduse. Atât instituţiile de la nivel local, cât şi cele de la nivel naţional ar trebui să conştientizeze că ascunderea sub preş a neregulilor care dăinuie în centrele de plasament şi muşamalizarea abuzurilor şi a violenţelor sunt practici ilegale şi foarte grave în contextul nerespectării legislaţiei în vigoare, care amplifică suferinţele copiilor abandonaţi. Având în vedere sectorul de populaţie care este vizat, consider necesară acordarea unei atenţii sporite din partea guvernanţilor, care să se concretizeze prin reducerea reală a numărului micuţilor instituţionalizaţi, maltrataţi sau torturaţi.

Vorbim totuşi despre persoane care nu au o familie să îi protejeze, ci se află în grija directă a statului român. Chiar dacă în teorie campaniile şi controalele care au ca scop desfăşurarea în bune condiţii a activităţii din domeniul asistenţei sociale se derulează frecvent şi corect, ele nu şi-au produs până în acest moment efectele scontate, micuţii fără apărare continuând să fie chinuiţi în instituţii. Ceea ce ei trăiesc în această perioadă a vieţii le marchează întregul viitor şi se manifestă prin dereglări complexe de personalitate, comportamente antisociale sau chiar delincvente.

Nu putem să neglijăm la infinit aceste suflete nevinovate şi să ignorăm problemele pe care le întâmpină. Este de datoria noastră să punem în practică o strategie naţională care să vizeze creşterea calităţii vieţii copiilor din sistemul de protecţie, şi să investim în perfecţionarea sistemelor de monitorizare, prevenire a abuzurilor şi reevaluare a personalului care se ocupă de îngrijirea tinerilor din centrele de plasament sau din casele de tip familial. Vom investi astfel în viitorul adulţilor de mâine, a căror educaţie nu trebuie să se facă prin bătaie şi forţă, ci prin vorbă bună, cuvinte frumoase şi dragoste.

Atunci când viaţa socială este construită în mod urât şi crud, activitatea cerebrală se abate des de la drumul corect, apărând bolile psihice şi tulburările de comportament. Atât aceste aspecte, deloc de neglijat, cât şi faptul că fiecare copil are dreptul la un trai liniştit, lipsit de violenţă, ar trebui să reprezinte o motivaţie în plus pentru implementarea de măsuri legislative drastice care să asigure tinerilor din sistemul de protecţie o dezvoltare normală, în condiţii decente şi umane.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Sistemul de adopţii - descurajat de birocraţie"

An de an, nivelul scăzut al educaţiei, sărăcia, dar şi bolile lasă sute de copii orfani. Deşi pe hârtie Legea adopţiilor din ţara noastră s-a modificat, ne confruntăm în continuare cu una dintre cele mai greoaie proceduri în domeniu din Uniunea Europeană. Contrar aşteptărilor, rata adopţiilor a cunoscut o scădere de aproximativ 30% în anul 2013 faţă de 2011, demonstrând încă o dată faptul că în practică lucrurile nu sunt atât de simple precum în teorie. Micuţii sunt obligaţi să petreacă ani de zile în sistemul de asistenţă socială, şansele lor de a fi înfiaţi scăzând semnificativ odată cu trecerea timpului. Astfel am ajuns în situaţia de a ne afla pe primele locuri în UE din punct de vedere al copiilor abandonaţi. Prin indiferenţa de care a dat dovadă până în acest moment, Guvernul nu face altceva decât să ignore copiii care au nevoie de o familie, condamnându-i cu bună ştiinţă la abuzuri şi suferinţă.

Am dezbătut numeroase teme prin care am atras atenţia asupra bătăii de joc la care atât guvernele anterioare, cât şi actualul guvern ne supun, însă situaţia copiilor orfani nu stârneşte doar furie şi revoltă faţă de autorităţi, ci şi compasiune faţă de soarta micuţilor care este pecetluită de legi concepute parcă în defavoarea lor. Birocraţia, perioada îndelungată pe care o presupune procesul de adopţie şi procedura stufoasă sunt doar câţiva dintre factorii care descurajează familiile care doresc să înfieze un copil. Numărul micuţilor părăsiţi nu ţine cont de legislaţia greoaie, continuând să crească alarmant. Astfel, mii de tineri se chinuie în centrele de plasament, în timp ce oamenii se luptă afară cu sistemul care pare de neînduplecat.

De exemplu, înainte de a fi daţi spre adopţie se încearcă reintegrarea copiilor în familia naturală şi se impune consimţământul rudelor până la gradul patru, iar în cazul copiilor mai mici statul dă dreptul părinţilor care i-au părăsit să refuze adopţia. Din punctul meu de vedere este o prevedere aberantă, în condiţiile în care aceste persoane au decis de bunăvoie să-i abandoneze şi să renunţe la una dintre cele mai mari binecuvântări ale vieţii. De asemenea, cuplurile care doresc să adopte trebuie să obţină un atestat care este valabil un singur an, în urma unui curs în care sunt învăţaţi cum să integreze un copil orfan în familie. Deşi până aici procedura nu pare foarte complicată, ea este una anevoioasă, şi nu vine sub nicio formă în sprijinul familiilor care îşi doresc un copil, şi nici al copiilor care aşteaptă să fie adoptaţi. După ce este evaluată familia adoptatoare, urmează potrivirea între micuţ şi aceasta. Trebuie identificat un copil compatibil pentru a fi încredinţat cuplului, iar pe o perioadă de 90 de zile Compartimentul de Adopţii va urmări relaţia dintre aceştia prin vizite bilunare. Urmează apoi monitorizarea postadopţiei pe o durată de cel puţin doi ani, pentru ca abia după această perioadă să se realizeze închiderea definitivă a cazului. Acest traseu este descurajant pentru multe familii, care fie renunţă definitiv la idee, fie aşteaptă ani de zile până la finalizarea procesului.

Deducem că responsabilii nu fac altceva decât să ignore cei aproximativ 70.000 de orfani din România, fiindu-le mult mai uşor să îi plimbe între centre de plasament şi asistenţi maternali, fără a lua în considerare că mutatul dintr-o formă de protecţie în alta le dezvoltă pe parcurs probleme de ataşament, psihiatrice, dar şi agresivitate mai mare. Deoarece în aceste condiţii nu au parte de o îngrijire de calitate, au şi un IQ scăzut şi nu pot relaţiona la fel de bine precum copiii scoşi din instituţii până la vârsta de doi ani. Conform studiului Bucharest Early Intervention Preject (BEIP), început în anul 2000, efectele instituţionalizării asupra micuţilor sunt dezastruoase din toate punctele de vedere, cele mai grave fiind dificultăţile enorme de integrare în societate. Acelaşi studiu atrage atenţia asupra faptului că afecţiunile sunt mai mici cu cât stagiul în instituţie este mai mic.

Autorităţile, care cu siguranţă nu sunt străine de riscurile la care îi supun pe copiii orfani în momentul în care agreează proceduri greoaie de adopţie, decid ca după 18 ani să îi arunce în vâltoarea vieţii fără nici cea mai mică susţinere şi fără a ţine cont de faptul că perioada instituţionalizării le-a lăsat traume adânci, care le face imposibil traiul într-o societate şi aşa destul de dură. Ei sunt victimele unui sistem iresponsabil, care le croieşte un drum lung, dar sigur către umilinţă, foame şi singurătate şi le refuză dreptul la o familie.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Clauzele abuzive din contractele încheiate cu operatorii de telefonie mobilă, internet şi cablu"

Deşi problema clauzelor abuzive a fost intens dezbătută, acestea continuă să se regăsească în numeroase contracte, inclusiv cele ale operatorilor de telefonie mobilă, internet şi cablu, contrar legislaţiei în vigoare. Astfel, clienţii ajung "prizonierii" unor servicii care fie nu mai corespund propriilor necesităţi, fie au un nivel destul de scăzut al calităţii. În timp, au existat numeroase sesizări adresate ANPC, prin care au fost reclamate renumita "taxă pe reziliere", dar şi dispoziţiile care atrăgeau obligaţia consumatorilor de a achita servicii de care nu au beneficiat.

De cele mai multe ori, în contractele încheiate între consumatori şi profesionişti, libertatea contractuală de stabilire a prevederilor este utilizată unilateral de către profesionişti, fapt care conduce la apariţia unui dezechilibru juridic major între cele două părţi, clienţii acţionând din start de pe o poziţie inegală în raport cu furnizorii de servicii. Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000: "O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract creează în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor." Doresc să specific şi faptul că "O clauză contractuală va fi considerată ca fiind nenegociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard, preformulate(...) (Art.4 alin.(2) din Legea nr.193/2000). Conform acestor reglementări au fost identificate trei criterii de stabilire a clauzelor abuzive, după cum urmează: lipsa de negociere, dezechilibrul contractual în defavoarea consumatorului şi încălcarea exigenţei de bună-credinţă.

Majoritatea companiilor din domeniul comunicaţiilor prevăd anumite condiţii care impun beneficiarului achitarea valorii lunare a abonamentelor rămase până la finalul duratei iniţiale, în cazul denunţării unilaterale, precum şi dreptul profesionistului de a prelungi automat un contract încheiat pe o perioadă determinată, prin acordul tacit al consumatorului, sau de a modifica clauzele existente.

Luând în considerare prevederile Legii nr.193/2000, dispoziţiile amintite anterior intră în categoria clauzelor abuzive, în primul rând din prisma faptului că în contractele încheiate cu operatorii nu se regăseşte de regulă obligaţia acestora de a despăgubi clienţii în cazul în care ei sunt cei care decid rezilierea, generând astfel un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor. În al doilea rând, încă de la încheierea contractelor beneficiarii pornesc de pe o poziţie inferioară în raport cu profesionistul, condiţiile nefiind negociate între cele două părţi semnatare, mergându-se în general pe contractele standard, de adeziune.

Deci, în ciuda reglementărilor europene şi naţionale, prevederile abuzive continuă să îi afecteze pe clienţii operatorilor de telefonie mobilă, internet şi cablu, aceştia din urmă invocând de fiecare dată acordul dat prin semnarea contractului. Din punct de vedere legislativ este un argument total nefondat, pentru că, aşa cum am specificat anterior, majoritatea acordurilor semnate cu furnizorii de servicii din domeniu sunt preformulate, deci nu au fost direct negociate cu beneficiarul. Este o practică des întâlnită, pe care am fost obligaţi să o acceptăm dacă dorim să folosim anumite servicii, însă ea atrage după sine nulitatea absolută a prevederilor care prejudiciază consumatorii. De asemenea, art. 84 din Legea nr 296/2004 privind Codul consumului stabileşte că furnizorul de servicii nu poate limita opţiunea clientului de a denunţa unilateral contractul, lăsând dreptul la justa despăgubire. Astfel, vechea "taxă de reziliere" a fost transformată în "justă despăgubire", însă ea nu ar trebui percepută în cazul în care clientul nu a beneficiat de nicio ofertă promoţională.

Ţinând cont de neregulile existente pe această piaţă, dar şi de ilegalităţile prin care oamenii se dovedesc buni de plată, am sesizat prin intermediul unei interpelări atât Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, ANCOM, dar şi ANPC, în vederea eliminării definitive a tuturor clauzelor abuzive din contractele furnizorilor de telefonie mobilă, internet şi cablu.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Soluţiile pentru creditele în franci elveţieni - «apă de ploaie»"

După cum bine ştim, creditele neperformante şi ratele restante pe care le au la bănci reprezintă una dintre cele mai importante probleme pe care cetăţenii din România o întâmpină la momentul actual. Este bine cunoscută situaţia disperată a debitorilor care au contractat credite în franci elveţieni, şi care în urma fluctuaţiilor majore ale cursului de schimb au ajuns în imposibilitatea de a-şi achita datoriile lunare faţă de bănci. În astfel de cazuri nu putem discuta despre rea-credinţă sau încercări de sustragere de la plata ratelor, ci pur şi simplu este vorba despre oameni care riscă să rămână pe drumuri dacă nu vor fi implementate măsuri urgente care să îi avantajeze. În acest sens, a fost adoptată în plenul Senatului Propunerea legislativă care reglementează majorarea ratelor lunare ca urmare a creşterii cursului de schimb valutar. Deşi această iniţiativă ar putea reprezenta un real beneficiu, inclusiv pentru clienţii cu debite în CHF, fără a crea discriminări, ea nu este agreată de responsabilii din domeniul bancar şi nici de Guvernatorul BNR.

Conform declaraţiilor domnului Mugur Isărescu, o conversie în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pentru bănci pierderi de aproximativ 5,7 miliarde de lei, iar cu un plus de 10% se va ajunge la pierderi de 5,1 miliarde de lei, adică 0,7% din PIB. Nici transformarea la un curs istoric plus 20%, aşa cum au solicitat consumatorii, nu este o măsură fezabilă, având în vedere faptul că implică un deficit de 4,5 miliarde de lei (0,6% din PIB). Aceste calcule şi motivări nu îi încălzesc însă pe debitorii cu restanţe în CHF, şi nici nu îi ajută să îşi plătească ratele, fiind expuşi în continuare riscului de a rămâne fără locuinţe, în urma executării silite. După lungi dezbateri au fost identificate o serie de soluţii, "apă de ploaie", spun clienţii, deoarece ele nu reprezintă un real ajutor pentru cei aflaţi în imposibilitate de plată. Este vorba despre: menţinerea ratelor lunare la un nivel apropiat celui din decembrie 2014, conversia creditelor la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul serviciului datoriei, dar şi reducerea temporară a ratei dobânzii, pentru a compensa efectul aprecierii CHF, toate acestea în urma unor negocieri individuale.

Din punctul meu de vedere, este necesar ca responsabilitatea să fie împărţită de ambele tabere, şi nu doar clienţii să fie cei care achită "nota de plată". După spusele acestora, în momentul contractării creditelor au primit asigurări referitoare la stabilitatea monedei elveţiene, fapt care în timp s-a dovedit ireal şi a ajuns să îi coste foarte scump. În primul rând, valoarea proprietăţilor achiziţionate prin intermediul creditelor a scăzut cu aproximativ 50% în urma crizei financiare, în al doilea rând, francul elveţian s-a apreciat cu peste 100% faţă de moneda naţională, iar în al treilea rând, salariile românilor au rămas aproape neschimbate. Sunt trei factori determinanţi ai problemelor pe care cetăţenii care au contractat credite în CHF le întâmpină în prezent. Din acest motiv, consider că măsura care prevede reducerea temporară a dobânzilor nu va veni sub forma unui ajutor real, deoarece nu va reuşi să compenseze creşterea cursului, stagnarea sau diminuarea veniturilor lunare. Avem numeroase propuneri legislative prin care am putea susţine debitorii de bună-credinţă, dar din păcate acestea fie zac în Parlament, fie au fost respinse pe bandă rulantă. O astfel de iniţiativă este cea care reglementează situaţia insolvenţei persoanelor fizice, venind în sprijinul clienţilor din sectorul bancar aflaţi în imposibilitate de plată. Astfel, aceştia ar avea posibilitatea să ceară unei instanţe de judecată intrarea în insolvenţă, pentru ca apoi să îşi poată achita datoriile pe baza unui plan de rambursare. Prin adoptarea legii s-ar oferi cetăţenilor români aceleaşi drepturi şi obligaţii pe care le au şi restul locuitorilor din statele membre ale Uniunii Europene, din punct de vedere al procedurilor de "faliment" al persoanelor fizice.

Conchizând, dispunem de suficiente instrumente pentru a veni în sprijinul oamenilor care nu mai au posibilitatea să îşi plătească datoriile, dar din păcate stăm foarte prost la punerea lor în aplicare. În acest mod, ignorăm problemele pe care populaţia le întâmpină, lăsând băncile să le decidă soarta. Atât noi, cât şi Guvernul ar trebui să ne arătăm susţinerea prin fapte concrete, şi nu prin declaraţii care nu ajută sub nicio formă la remedierea situaţiilor în care se află datornicii din ţara noastră.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Violenţa în şcolile din România"

Violenţa este în prezent unul dintre cele mai complexe fenomene ale societăţii contemporane. Una dintre formele de manifestare ale acesteia este reprezentată de violenţa şcolară, care în timp a devenit o problemă globală, de interes politic, din cauza amplorii pe care a căpătat-o. Din păcate, ea afectează într-o mare măsură şi societatea românească, fapt confirmat de raportul "Ascuns la vedere", publicat de UNICEF la sfârşitul anului 2014. Conform acestuia, ne situăm în topul clasamentului în ceea ce priveşte violenţa în şcoli, având cei mai agresivi elevi cu vârste cuprinse între 11-15 ani, fiind urmaţi de Ţările baltice şi Ucraina.

Până nu de mult, şcoala era pilonul de bază al comunităţii şi una dintre cele mai importante surse pentru educarea umană, însă la momentul actual, judecând după datele furnizate în rapoartele oficiale, nu mai putem avea convingerea acestor vechi certitudini. Este îngrijorătoare rapiditatea cu care fenomenul s-a extins şi a ajuns să afecteze cea mai vulnerabilă categorie a societăţii, copiii, chiar din primele etape ale dezvoltării lor. Este inadmisibil ca de pe băncile şcolii ei să îşi formeze un comportament agresiv, care în viitor se va răsfrânge în mod negativ atât asupra lor, cât şi a celor din jur. Nu se cade ca această instituţie care ar trebui să formeze tineri cu aspiraţii înalte, să-i educe şi să-i pregătească pentru a face faţă provocărilor de pe piaţa muncii, să fie asociată cu nesiguranţa şi violenţa.

Încă din anii trecuţi am atras atenţia asupra dimensiunii pe care fenomenul a căpătat-o, în speranţa găsirii de soluţii pentru combaterea acestuia, de către autorităţile îndreptăţite să o facă. Deşi din punct de vedere declarativ au fost prezentate măsuri pentru rezolvarea problemei adusă în discuţie, este posibil ca ele să fi rămas doar la stadiul de iniţiativă, din moment ce în şcoli predomină comportamentele care valorizează pozitiv violenţa. Fie că vorbim despre conflicte între elevi, sau între elevi şi profesori, majoritatea se manifestă prin agresivitate verbală, psihică sau fizică, şi nu sunt puţine cazurile de acest gen care au fost aduse în atenţia noastră de mass-media, amplificând imaginea unei şcoli nesigure, care nu se afla în deplină concordanţă cu rolul pe care ar trebui să îl aibă în societate.

Pentru a eradica aceste practici este necesar să ne axăm în primul rând pe cauzele care stau la baza lor, pe factorii determinanţi, pentru că o vorbă din popor spunea că "răul trebuie tăiat de la rădăcină". Degeaba vom încerca să înlăturăm efectele prin mustrări şi sancţiuni drastice aplicate elevilor, dacă ceea ce stă la baza dezvoltării comportamentului lor violent va continua să existe şi să-i influenţeze pe termen lung. Aceste sancţiuni prevăzute în regulamentele şcolare nu sunt altceva decât o modalitate prin care sunt acoperite indiferenţa şi lipsa de iniţiativă în ceea ce priveşte combaterea fenomenului. În plus, respectivele "pedepse" pot fi disproporţionate în raport cu gravitatea faptelor săvârşite, şi pot avea chiar efecte adverse, multiplicând cazurile de agresivitate ale copiilor care au fost sancţionaţi şi transformându-i în exemple de urmat pentru colegii lor.

Nu neg faptul că o aplicare corectă şi nepărtinitoare a sancţiunilor şi-ar putea dovedi eficienţa, dar consider că accentul ar trebui să fie mult mai bine pus pe mediul privat, pe familie, în care tinerii îşi petrec o mare parte din timp, pe mediul în care învaţă, dar şi pe ştirile pe care le recepţionează din media, unde violenţa ne agasează tot mai des cu prezenţa ei. Aceste scene au un impact foarte puternic asupra modului în care copilul îşi va dezvolta propriul sistem de valori şi îşi va modela comportamentul pentru viitor, făcându-l insensibil la imaginile agresive şi implementându-i ideea că violenţa reprezintă o modalitate de rezolvare a problemelor. Aşa cum am spus şi anterior, familia joacă un rol principal în combaterea violenţei din şcoli, deoarece copiii învaţă cum să se comporte în societate urmând modelul adulţilor. Având în vedere că şi la respectivul capitol statisticile confirmă o situaţie îngrijorătoare pentru ţara noastră, consider că este necesar să ne implicăm mult mai intens în procesul de eradicare a acestui fenomen în ansamblul său.

Datele oficiale ar trebui să reprezinte un impuls pentru fiecare dintre noi, iar împreună să implementăm măsuri eficiente şi să perfecţionăm legislaţia pentru a ne proteja copiii şi pentru ca " şcoala să reprezinte în continuare (...) mijlocul care creează comunităţi primitoare, construieşte o societate incluzivă şi oferă educaţie pentru toţi", aşa cum prevede Declaraţia de la Salamanca.

Domnul Adrian Constantin Simionescu:

"Parlamentul este singurul garant al democraţiei!"

După o perioadă plină în care multe instituţii ale statului au fost în prim plan, trebuie să ne întoarcem la democraţia parlamentară!

În 1989, pe 22 decembrie, au murit oameni pentru libertate şi democraţie!

Pentru un parlament ales liber, democratic.

Atunci să ne întoarcem la Parlament! La Constituţie!

Indiferent de forma de guvernare din ţările democratice - monarhie, parlamentarism sau republică prezidenţială -, parlamentul este singurul garant al democraţiei!

Zece ani de zile cred că au fost suficienţi pentru toată lumea, indiferent de culoarea politică, să înţeleagă că în 2003 Constituţia nu a fost modificată în cel mai bun sens, a dat preşedintelui atribuţii prea mari, într-un fel l-a făcut un fel de autocrat, putând să blocheze Parlamentul. Implicit, toate structurile de stat au venit la mâna lui, şi mai rău, Parlamentul a fost evitat cât de mult s-a putut. Şi ultimul nostru Preşedinte chiar a ştiut cum să-l evite şi cum să ţină în mână forţe doar pentru el, instituţii ale statului care trebuiau coordonate şi verificate doar de Parlament.

Am ajuns într-un punct critic care ne obligă să modificăm Constituţia!

Aceasta este concluzia, dar şi obligaţia noastră cea mai importantă după schimbarea din 16 noiembrie 2014! Indiferent cine câştiga alegerile, avea această obligaţie!

Puterea, împreună cu opoziţia, trebuie cu toţii să ne fixăm modificarea Constituţiei ca obiectiv prioritar, cu calendar precis. Cu dezbateri în Parlament pe acesta temă, şi nu în altă parte!

Cum putem schimba sistemul electoral pentru Parlament când noi nu am modificat Constituţia? Chiar cădem în demagogia numărului de deputaţi sau senatori care vor fii votaţi la următoarele alegeri? Şi atunci au fost criterii legate de numărul de alegători, singurul viabil şi corect oriunde în lume! Că sunt pe liste sau colegii? O decizie politică! Atât!

Important este ce vor face viitorii aleşi în Parlament!

Reuşim să repunem Parlamentul şi obligatoriu dezbaterea politică din Parlament, care în ultimii ani a cam dispărut, în primul plan al societăţii, ca garanţie a democraţiei? Asta este întrebarea la care noi trebuie să răspundem prin modificarea în primul rând a Constituţiei şi ulterior sau poate la pachet a legilor electorale. Asta este, după părerea mea, ordinea firească a lucrurilor! Şi obiectivul principal pe care alegătorii noştri îl doresc! Şi ce lăsăm după noi ca parlamentari! Reforma clasei politice se face prin aceste modificări, şi nu altfel!

Sau cădem din nou în demagogie, dragă multora, pentru o schimbare fără esenţă, doar ca număr!

Domnul Scarlat Iriza:

"România noastră"

Senatorul Mircea Geoană a lansat duminică, la Romexpo, un nou proiect social-democrat intitulat "România noastră". Acesta este bazat pe 5 principii: participare, probitate, profesionalism, patriotism şi progres. Iniţiatorii noului proiect al stângii sunt: Mihai Bărbuliceanu, Ana Cătăuţă, Răzvan Condurăţeanu, Cătălin Croitoru, Maria Dragomir, Mircea Geoană, Bogdan Georgescu, Radu Golban, Florentin Gust, Aurel Dan Ioniţă, Valer Marian, Marian Vanghelie, Oana Mizil, Raul Pătraşcu, Petre Petrescu, Radu Popa, Răzvan Rotaru, Dan Tătaru, Tudor Tănăsescu, Violeta Tudorie şi subsemnatul.

Noul proiect a plecat din dorinţa consolidării ideologiei de stânga, fiind o încercare de transformare din temelii a actualului PSD într-un partid modern şi competitiv. Politica clientelară, corupţia extinsă la cele mai înalte structuri, înăbuşirea democraţiei interne şi decredibilizarea în ochii oamenilor ne-au determinat să luăm o decizie în acest sens. Era momentul unei schimbări din temelii în politica românească, iar noi am avut curajul de a ne asuma acest rol.

Proiectul politic are de altfel şi o componentă civică, prin care se va urmări reîntoarcerea la valorile şi principiile social-democraţiei moderne.

Mişcarea nou formată îşi propune o poziţie bine determinată în Parlamentul României şi chiar o colaborare cu Partidul Naţional Liberal, împreună cu care vom gândi un nou proiect de guvernare.

Alături de noi sunt aşteptaţi să vină toţi oamenii care cred că politica se face în interesul cetăţeanului. Schimbarea a început prin alegerea noului preşedinte şi va continua cu un nou Guvern, o nouă majoritate şi o nouă viziune pentru România.

Domnul Constantin Moisii:

"Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, un pas spre un act medical eficient"

Reorganizarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CONAS) a dus la înfiinţarea unei noi autorităţi, menită să supravegheze respectarea calităţii actului medical în toate unităţile de profil din România.

Până la înfiinţarea acestei noi autorităţi, managementul calităţii serviciilor medicale era implementat doar în spitale.

Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) va acţiona prin evaluări sistematice şi prin soluţii juridice. Asta îndeamnă că toate unităţile medicale vor fi evaluate în vederea acreditării.

Noua instituţie, care funcţionează în coordonarea primului-ministru, este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit pentru un mandat de 5 ani prin decizie a primului-ministru.

Ce se urmăreşte? Serviciile medicale dintr-o unitate sanitară să fie conforme cu standardele adoptate de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, în conformitate cu cele europene. În acest sens, vor exista normele de acreditare a unităţilor sanitare, apoi aceste unităţi vor fi clasificate pe categorii de acreditare.

Acreditarea garantează faptul că unităţile sanitare funcţionează la standardele stabilite privind acordarea serviciilor medicale şi conexe actului medical, certificând calitatea serviciilor de sănătate conform clasificării pe categorii de acreditare.

Dacă în urma evaluării sau reevaluării se constată ca nu mai sunt îndeplinite standardele de acreditare, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate acordă un termen pentru conformare sau retrage acreditarea pentru categoria solicitată.

În judeţul Neamţ, există 20 centre de permanenţă şi 6 spitale. Sperăm ca prin înfiinţarea acestei Autorităţi Naţionale, evaluările şi acreditările să ducă la un act medical performant pentru toţi cetăţenii. Este ceea ce ne dorim cu toţii în derularea reformei în sănătate.

Domnul Toader Dima:

Declaraţia mea politica de astăzi, intitulată "Ziua mondială a solului", urmăreşte evidenţierea importanţei solului în viaţa noastră şi totodată necesitatea de a-l folosi în mod raţional şi durabil. Adunarea Generală a ONU a declarat anul 2015 Anul internaţional al solului.

Rezoluţia 68/232 din 30 decembrie priveşte directivele acestuia şi cel de promovare de politici şi acţiuni eficiente pentru folosirea raţională şi protecţia resurselor din sol. Cu acest prilej la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) a avut loc o inedită manifestare, unde s-a arătat enorma importanţă a solului pentru viaţă, natură şi societate.

În afară de securitatea alimentară, solurile au strânse legături cu resursele de apă, biodiversitate, producerea de energie, schimbările climatice şi sănătatea mediului.

În procesul de producţie materială, omul intervine activ în natură şi grăbeşte de cele mai multe ori distrugerea solului. Printre cele mai de neiertat acţiuni se distinge această distrugere sistematică, voluntară sau involuntară a naturii, această rupere a echilibrelor naturale, caracteristică secolului al XXI-lea

S-a calculat recent că timp de 10 ani, deviaţiile civilizaţiei noastre au provocat mai multe pagube decât într-un mileniu. Energia solară şi atmosfera îi permit solului în mod natural să se refacă, dar procesul este extrem de lent (un secol pentru 1 cm grosime de pământ fertil), în timp ce omul şi intemperiile pot să-l distrugă în câteva ore. Un factor poluant de prim ordin este eroziunea accelerată, ce are la origine proasta gospodărire a solului, fapt pentru care singurul răspunzător este omul.

Problema protecţiei mediului formează obiectul unei legislaţii complexe, care să înceapă cu lucrările de combatere a eroziunii solului. În România, din cele 15 milioane de hectare teren agricol, aproximativ 5 milioane sunt afectate de eroziune sub diferite forme: eroziune hidrică sau eroziune eoliană. Statul alocă sume importante pentru executarea de amenajări antierozionale, prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren, prin executarea lucrărilor hidrotehnice.

În multe ţări din UE cercetarea ştiinţifică este chemată să întocmească tehnologiile care să ducă la micşorarea sau chiar oprirea eroziunii solului, la creşterea fertilităţii.

În România, cercetarea ştiinţifică, mai ales în domeniul Pedologiei, după 1989 a suferit foarte mult. Staţiunea de Cercetare pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni, judeţul Vaslui, şi Staţiunea de Cercetare de la Podul Iloaiei, recunoscute în lume pentru înfiinţarea culturilor pe coasta de nivel, pe benzi înierbate, înfiinţarea de perdele forestiere, cât şi folosirea de specii de ierburi rezistente la secetă pentru fixarea solului, şi-au închis porţile sau sunt în pragul falimentului.

Solurile sunt suportul nostru comun, valoarea lor este necunoscută celor mai mulţi politicieni, oamenilor de decizie şi publicului larg.

Solurile influenţează plantele, animalele şi sănătatea umană, în consecinţă, este necesar să dezvoltăm programe cu larg impact pentru creşterea conştientizării şi răspunderii faţă de sol.

Domnul Daniel Florea:

"Interesul şi realităţile României"

Realitatea este cruntă! De mai bine de 25 de ani, România a devenit un bancomat pentru toţi cei atârnaţi prin copacii puterii. Nu cu mult timp în urmă, industria era pe cale de dispariţie, sănătatea în colaps, iar învăţământul un nesfârşit experiment! România a ajuns o piaţă de desfacere! Dar vremurile ne-au împins înainte!

Ceauşescu a fost împuşcat pentru subminarea economiei naţionale! Guvernanţii postdecembrie 1989 au fost răsplătiţi cu funcţii şi stele. Mareşal Averescu se răsuceşte în mormânt! La fel şi mareşal Prezan! Se spune că Steaua României răsplăteşte şi trădarea de neam! Se mai spune că România a fost deja vândută! Pământul este vândut şi el ! Din păcate ! Străinii devin stăpâni pentru români?

Tinerii căzuţi sub gloanţe zac sub lespezi grele de piatră în timp ce părinţii încă ii mai plâng, cât mai sunt, lângă crucile înălţate spre cer. Pentru ce toate?

Bugete, servicii şi misiuni speciale, elicoptere prăbuşite, sisteme de salvare îngheţate, autorităţi naţionale spulberate, declaraţii belicoase, genţi Vuitton şi acţiuni anticorupţie. Ce am ajuns? Nu cumva lupul strigă lupul? În mod cert, hoţului îi este frică de hoţ! Unde este România, stimaţi colegi? Nu cumva trăim într-o lume paralelă?

Cine mai vrea să ştie de bunica prinsă în piaţă cu o legătură de mărar şi cu o pensie de 7 lei şi amendată de autorităţi vigilente?! Cine mai vrea să ştie de nenea Costică sau de nenea Vladimir sau de bunica Ileana ce îşi caută dreptatea pentru o palmă de pământ la porţile puterii, chiar şi la 80 de ani? Cine mai vrea să ştie de un tată asfixiat în casă alături de cei 6 copii ? Cine mai ţine seama de tineri şi bătrâni împovăraţi de datorii la bănci şi cu casele pierdute? Cine mai are ochi să vadă suferinzi prin farmacii, care sunt aduşi în imposibilitatea de a mai avea acces la medicamente adevărate pentru încă o zi de viaţă? Cu ce au greşit părinţii noştri de au ajuns să îşi trăiască viaţa cu greu de la o zi la alta? Cine mai gândeşte altfel decât în scop electoral la românii ce trudesc din greu prin străinătate? Cine îi mai aşteaptă acasă? Cine sunt vinovaţi de toate acestea? Astfel de întrebări aud tot mai des!

Mă gândesc la viitorul copiilor mei şi al copiilor din această Românie ce se doreşte frumoasă şi nu pot să nu mă întreb: România, încotro?

Anul 2015 nu este un an uşor! Acest an reprezintă pentru noi, parlamentarii, un an de răscruce în viaţa politică românească. Ne confruntăm la început de an, de sesiune parlamentară, cu proiecte de importanţă vitală pentru România: revizuirea Constituţiei, Codul electoral, ora primului-ministru, ora ministrului, precum şi cu alte numeroasele proiecte de lege care aşteaptă să fie finalizate, iar acestea reprezintă pentru noi, parlamentarii aleşi, o mare provocare, o şansă pentru a arăta românilor care este principala instituţie democratică a României.

Vă invit ca principalul nostru obiectiv, în această sesiune parlamentară, să fie interesul cetăţenilor români, în detrimentul intereselor personale. Sunt convins de faptul că noi, cei aleşi de populaţia României pentru a o reprezenta în această instituţie, vom avea puterea şi voinţa, trecând peste măruntele disensiuni politice, să lucrăm în interesul românilor şi al României.

Domnul Daniel Florea:

"27 ianuarie - Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului"

Este recunoscut faptul că ororile Holocaustului au rădăcini profunde în manifestarea sistematică a şovinismului, rasismului şi antisemitismului, promovate sistematic de-a lungul anilor de forţele răului existente în societate, cu efecte dintre cele mai nocive asupra relaţiilor interumane. Recuperarea memoriei istorice, ca parte integrantă a procesului de construcţie democratică a României, reprezintă o dovadă certă a ataşamentului la valorile democraţiei europene dedicate respectării drepturilor omului şi diversităţii.

Şase milioane de evrei şi alte milioane de oameni - ţigani, slavi, opozanţi politici şi religioşi, homosexuali, prizonieri de război, bolnavi mintal şi infirmi, dar şi elitele poloneze şi populaţia civilă rusă şi sârbă de pe teritoriile ocupate - au fost ucişi de nazişti între anii 1933-1945. Holocaustul a devenit astfel, un fenomen unic prin amploarea brutalităţii sale, prin cruzimea sa şi prin caracterul premeditat al asasinărilor în masă.

Născut pe ruinele celui de-al Doilea Război Mondial, Consiliul Europei, după adoptarea Tratatului de la Londra, şi-a stabilit obiectivele fundamentale ca răspuns la ideologiile totalitare din prima jumătate a secolului XX, precum şi la consecinţele acestora: intoleranţa, divizarea, excluderea, ura şi discriminarea. În anul 2002, miniştrii europeni ai educaţiei au adoptat, la iniţiativa Consiliului Europei, declaraţia de instituire a Zilei de Comemorare a Victimelor Holocaustului şi de prevenire a crimelor împotriva umanităţii în instituţiile de învăţământ din statele sale membre. Prin Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a şedinţă plenară, Organizaţia Naţiunilor Unite a ales data de 27 ianuarie, dată la care armata sovietică a eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare de la Auschwitz-Birkenau din Polonia, în calitate de Zi de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cunoaşterea acestui fenomen, dar şi a altor mari evenimente istorice, face parte din cultura generală. Studierea Holocaustului este o modalitate ideală pentru a înţelege felul de a fi şi a gândi al altor persoane. De asemenea, Holocaustul implică necesitatea de a pune în evidenţă anumiţi factori sociali, istorici şi psihologici pentru a putea înţelege comportamentul uman. Este de datoria noastră să ne aducem aminte de suferinţele victimelor crimelor împotriva umanităţii, împotriva evreilor şi a romilor, săvârşite în anii celui de-al Doilea Război Mondial în Europa şi în România.

Nu doar continentul european, dar întreaga lume comemorează la 27 ianuarie victimele Holocaustului, iar marile instituţii europene - Consiliul Europei şi Uniunea Europeană - au elaborat şi administrează diverse proiecte de studiere a acestui fenomen în instituţiile de învăţământ, în scopul comemorării trecutului şi pentru prevenirea producerii crimelor împotriva umanităţii.

Comemorarea victimelor Holocaustului trebuie sa ne sensibilizeze fată de tragedia şi suferinţa a milioane de oameni, dar în aceeaşi măsură, să ne responsabilizeze şi să ne oblige să respingem cu fermitate orice manifestări xenofobe.

Rememorarea acestor evenimente, educarea tinerilor în spiritul toleranţei şi cunoaşterea corectă a istoriei trebuie să fie obiective cardinale pentru orice societate, astfel încât asemenea orori să nu mai aibă loc niciodată.

Domnul Daniel Florea:

"24 ianuarie - Unirea Principatelor Române"

La 24 ianuarie 1859 se înfăptuia unirea Ţării Româneşti cu Moldova, reprezentând actul politic care va sta la baza României moderne. Împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române, astfel că statul naţional român s-a format treptat, unirea din 1859 desăvârşindu-se în 1918, când lupta pentru unitatea poporului român a fost încununată de victorie.

Ideea de unire a fost exprimată clar şi puternic încă din timpul Revoluţiei de la 1848, iar după revoluţie, aceasta a devenit problema centrală, dominantă a vieţii politice româneşti, o idee care a pus în mişcare toate păturile sociale. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire, a avut loc la jumătatea secolului al XlX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la Bucureşti, alegerea ca domn al Ţării Româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza avea să-şi găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului naţiunii în capitala munteană. Astfel împlinită recunoaşterea situaţiei de fapt, impusă la 24 ianuarie, obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a unirii depline. Fără a aştepta verdictul altor reuniuni internaţionale, Alexandru Ioan Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecinţele hotărârilor adoptate prin Convenţia de la Paris.

Ziua de 24 ianuarie 1859 era "ziua cea mai mare a veacului", cum a fost numită. Unirea e actul energic al întregii naţiuni române. După cum afirma cu mult entuziasm marele patriot Mihail Kogălniceanu "Unirea, naţiunea a făcut-o!" O biruinţă memorabilă, după care vor urma ani de rodnică înnoire, de mari reforme. Cele mai importante au fost: reforma agrară din 1864, reforma de transformare a învăţământului, la care trebuie să aibă acces toţi fiii poporului, de sporire a economiei, prin construirea unei reţele de cale ferată şi de drumuri. Domnia lui Cuza a însemnat punerea bazelor statului naţional modern român. La 22 ianuarie 1866 s-a numit primul guvern, iar două zile mai târziu avea să se constituie primul Parlament. Astfel, ţara întreagă urca trepte mari de progres şi prosperitate, făcea paşi hotărâtori spre dobândirea independenţei pe care o vor cuceri roşiori şi dorobanţi în iureşul gloanţelor de la Plevna, Rahova şi Smârdan, în anul 1877, când se proclamă independenţa ca stat a României.

Anul trecut, Parlamentul României a recunoscut prin lege ziua de 24 ianuarie ca sărbătoare naţională şi este doar una dintre reparaţiile morale pe care Iaşiul şi Moldova le merită.

La împlinirea a 156 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea unui domnitor român, consider că dezbinarea a fost întotdeauna marele duşman al românilor şi îmi exprim încrederea că doar uniţi vom fi puternici şi vom putea asigura copiilor noştri un viitor mai bun!

După pauză

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Continuăm lucrările şedinţei de azi a Camerei şi vă anunţ că, din totalul celor 398 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 203. Sunt absenţi 195, dintre care 18 participă la alte activităţi parlamentare. Cvorumul legal este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite următoarele documente deputaţilor: ordinea de zi pentru şedinţa de plen din ziua de marţi, 3 februarie 2015; programul de lucru pentru perioada 3-7 februarie 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 18 decembrie 2014-3 februarie 2015 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Începem dezbaterea iniţiativelor înscrise pe ordinea de zi. Avem la punctul 1. Informarea din partea Preşedintelui României cu privire la aprobarea propunerilor Primului-ministru al Guvernului României referitoare la solicitările Statelor Unite ale Americii.

Vă rog să-mi daţi voie să dau citire acestui document. (Coboară la tribună).

"Preşedintele României

Domnului Valeriu Ştefan Zgonea,

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Domnule Preşedinte,

Statele Unite ale Americii, în baza Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii, privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, au solicitat permisiunea pentru continuarea, în anul 2015, a desfăşurării operaţiilor de transport multimodal pe teritoriul ţării noastre a resurselor materiale şi umane aparţinând Guvernului SUA, dinspre şi către Afganistan, în sprijinul Operaţiilor NATO (International Security Assistance Force (ISAF) şi Resolute Support (RS), precum şi a operaţiei de coaliţie Enduring Freedom (OEF).

În sprijinul acestor misiuni partenerul american a cerut permisiunea de dislocare şi operare temporară în Centrul Administrativ Aerodrom Mihail Kogălniceanu şi Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa a maximum 250 de militari americani, respectiv a aeronavelor de transport militare SUA necesare pentru sprijinul operaţiilor SUA de transport multimodal.

De asemenea, partenerul american a solicitat utilizarea Aeroportului Internaţional "Henri Coandă" Otopeni în cadrul operaţiilor SUA de transport multimodal în anul 2015, ca alternativă în situaţia existenţei condiţiilor meteo nefavorabile, care nu permit operarea pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu din Constanţa.

În temeiul prevederilor Legii nr.291/2007 privind intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, am aprobat propunerile prim-ministrului Guvernului României referitoare la solicitările Statelor Unite ale Americii.

Condiţiile concrete şi detalierea sprijinului pe care Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Transporturilor îl pune la dispoziţia părţii americane vor face obiectul unor Acorduri Tehnice, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis".

(Îşi reia locul la prezidiu.)

La punctul 3 al ordinii de zi avem informarea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială referitoare la Protocolul Convenţiei nr. 29/1930 privind munca forţată şi Recomandarea nr. 203/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru suprimarea eficientă a muncii forţate. Această informare v-a fost distribuită la...

Da, domnule deputat, vă ascultăm.

Domnul Adrian Solomon:

Prin prezenta, Comisia pentru muncă şi protecţie socială aduce la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor că prin adresa nr. 2 din 8 decembrie 2014 secretarul general a trimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în vederea îndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaţilor, Protocolul la Convenţia nr. 29/1930 privind munca forţată şi Recomandarea nr. 203/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru suprimarea eficientă a muncii forţate.

Precizăm că în conformitate cu prevederile art. 19 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, guvernele statelor membre ale organizaţiei au obligaţia de a supune autorităţilor naţionale competente, în termen de un an de la închiderea sesiunii, normele internaţionale ale muncii, adoptate de Conferinţa Internaţională a Muncii. Această procedură este distinctă de procedura ratificării.

Actul supunerii instrumentelor internaţionale ale muncii către autoritatea naţională competentă va fi notificat ulterior Biroului Internaţional al Muncii, aceste informaţii urmând a fi incluse în raportul întocmit de Biroul Internaţional al Muncii, care va fi prezentat Conferinţei Internaţionale a Muncii din 2015.

Drept urmare, informăm plenul Camerei Deputaţilor că aceste documente se găsesc la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, unde pot fi consultate de cei interesaţi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Punctul 4. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Spre o economie circulară: un program "deşeuri zero" pentru Europa COM (2014) 398.

Vă rog. Doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în data de 2 septembrie 2014 pentru examinarea pe fond a Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Spre o economie circulară, un program "deşeuri zero" pentru Europa, împreună cu Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Proiectul final de opinie al Comisiei pentru afaceri europene s-a întemeiat pe analiza proprie, pe fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Nota de informare elaborată de Departamentul Uniunea Europeană, Direcţia piaţă internă şi politici sectoriale a Ministerului Afacerilor Externe şi pe proiectul de opinie al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

Proiectul final de opinie a fost supus dezbaterii în şedinţa din data de 9 decembrie 2014 şi a fost adoptat cu unanimitate, în prezenţa a 14 deputaţi, din cei 24 de membri.

Comisia pentru afaceri europene constată că documentul adresează o prioritate economică şi de mediu pentru uniune, anume tranziţia spre sistemele bazate pe economie circulară, ce păstrează valoarea adăugată în produse cât mai mult timp posibil şi elimină deşeurile. Acestea menţin resursele în cadrul economiei, în cazul în care un produs a ajuns la sfârşitul duratei sale de viaţă, astfel încât resursele să poată fi utilizate iar şi iar, într-o manieră productivă, şi astfel se creează în continuare valoarea.

Comisia pentru afaceri europene susţine pe fond comunicarea şi recomandă Comisiei Europene următoarele: 1. să abordeze cu flexibilitate obiectivul creşterii ponderii achiziţiilor publice verzi, pentru a permite un impact real, mai curând decât o raportare formală, să ia în considerare modificarea modelului de consum, contrar obiectivelor economiei circulare, prin preluarea aspectelor sociale de acest tip, în analizele ce stau la baza documentelor cu caracter programatic ale Uniunii, să creeze un cadru programatic şi de reglementare cât mai favorabil cercetării, inovării, inclusiv prin implicarea tinerilor, pentru a favoriza programarea pentru o economie circulară încă din fazele timpurii ale punerii lor pe piaţă, să sprijine IMM-urile şi să poată avea acces la finanţare cât mai simplu, debirocratizat şi rapid, astfel încât să fie scurtat intervalul de timp de la conceptul la punerea pe piaţă a noilor tehnologii, pentru avansul rapid, spre ţinta de deşeuri zero; 2. să analizeze relevanţa tehnicilor de construcţii tradiţionale, istorice, din statele membre şi a evoluţiei suprafeţei medii a unităţii locative; 3. să ia în considerare proliferarea adaosurilor alimentare şi să includă în analiză impactul asupra copiilor şi tinerilor, pentru a ţine seama de particularităţile de vârstă ce generează sensibilităţi şi riscuri distincte de cele ale adulţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii? Nu. Mulţumesc.

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte finalizarea pieţei interne a energiei.

Dacă sunt intervenţii? Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana Birchall:

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu examinarea pe fond în data de 4 noiembrie 2014 pentru a analiza această comunicare.

Comunicarea comisiei examinează principalele realizări şi provocări în procesul de realizare a pieţei interne a energiei, dar şi tendinţele şi evoluţiile înregistrate pe piaţa europeană a energiei.

Totodată, în cadrul aceleiaşi comunicări, există şi o serie de analize şi rapoarte separate cu privire la investiţii şi aplicarea legislaţiei privind al treilea pachet de energie, precum şi 28 de rapoarte specifice de ţară, cu evaluări individuale ale statelor membre.

Deşi Comisia Europeană apreciază că s-au realizat progrese importante în finalizarea unei pieţe interne a energiei, există şi o serie de aspecte care trebuie soluţionate în continuare, precum: creşterea investiţiilor în infrastructura energetică; respectarea legislaţiei şi implementarea unui set armonizat de norme transparente, simple şi robuste, intervenţii publice bine planificate care să evite crearea de noi obstacole în realizarea pieţei interne, necesitatea unei abordări regionale, pentru a asigura integrarea pieţei interne a energiei.

Mizele rezultate, atât din conţinutul documentelor programatice, cât şi din tactica de negociere a Comisiei Europene se concentrează în principal, pe de o parte, în marja de libertate de care statele membre vor dispune în promovarea politicii naţionale, de stabilire a mixului energetic, pe de altă parte, în marja de independenţă pe termen mediu şi lung, în stabilirea propriei politici de securitate energetică.

De asemenea, elementele agreate deja politic, la Consiliul European din luna octombrie 2014 pot influenţa semnificativ, pe termen mediu, strategia energetică internă. De exemplu, opţiunea pentru sectorul nuclear poate deveni astfel o cifră într-un calcul, prin scăderea valorilor unor ţinte, şi nu un aport determinat independent, pe baza unor criterii care să ţină cont şi de elementele de securitate energetică.

În opinia Comisiei pentru afaceri europene, Uniunea Energetică, preconizată la nivel european, ar trebui să se fundamenteze pe o piaţă internă a energiei perfect funcţională, având în vedere că preţurile convergente ale acestei pieţe interne au impact direct asupra tuturor aspectelor din viaţa socioeconomică.

În egală măsură, o piaţă internă operaţională trebuie să poată furniza creştere economică şi crearea de locuri de muncă, asigurându-se în acelaşi timp o suportabilitate minimă a preţurilor la consumatorul final.

În concluzie, Comisia pentru afaceri europene sprijină, pe fond propunerea legislativă în discuţie, ca o contribuţie relevantă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi de asigurare a calităţii vieţii cetăţenilor europeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamna deputat.

Alte intervenţii?

Domnul deputat Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă urez în primul rând la mulţi ani şi un an bun tuturor şi o sesiune eficientă pentru toţi dintre dumneavoastră!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Poate că în al doisprezecelea ceas ne trezim şi, aşa cum rezultă din raportul Comisiei Europene, din sugestiile elegante pe care Comisia ni le face, ne trezim şi venim în plenul Parlamentului şi dezbatem una dintre cele mai importante legi pe care le aşteaptă sectorul energetic din România. Este imperativul anului 2015 ca strategia energetică a României să fie adoptată prin lege în Parlamentul României.

Aţi văzut ce spune comisia. Lipsa unei predictibilităţi legislative, lipsa transparenţei în luarea unor decizii, modul în care transferăm companiile de la un minister la altul, în funcţie de anumite interese politice de moment, care nu au legătură cu interesul naţional şi cu o strategie energetică, în interesul României şi al românilor.

De aceea, vă rog, stimaţi colegi, să analizăm cu foarte mare atenţie ceea s-a prezentat în acest raport şi mă adresez reprezentanţilor Guvernului, solicitându-le să vină de urgenţă în Parlamentul României cu strategia energetică a României, pentru că, din păcate, în proiecţia pe care primul-ministru a făcut-o ieri de la această tribună, nu s-a regăsit această prioritate a Guvernului.

Am văzut că-şi propune modificarea Legii minelor, am văzut că-şi propune un nou cadru fiscal privind redevenţele la resurse minerale, dar nu am văzut că-şi propune adoptarea unei noi strategii energetice a României.

Tot ceea ce ne solicită comisia trebuie să se regăsească în noua strategie energetică a României, adoptată prin lege în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Am să dau citire hotărârii.

"Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

În temeiul prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

• domnul deputat Sorin Mihai Grindeanu, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, în locul domnului deputat Ion-Marcel Ciolacu;
• domnul deputat Mihai Deaconu, aparţinând Grupului parlamentar al PP-DD, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru regulament, în locul domnului deputat Cătălin-Daniel Fenechiu."

Această hotărâre merge la votul final, dacă nu sunt obiecţii.

Mulţumesc.

Punctul 7, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic (PL-x 436/2014).

Lege organică, adoptată de Senat.

Raport comun Comisia pentru agricultură.

Potrivit prevederilor art. 115 acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Vă rog, domnule deputat Neacşu, liderul Grupului PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În urma discuţiilor pe care le-am avut cu liderii grupurilor parlamentare, în condiţiile în care acest proiect legislativ se află în procedura de dezbatere şi deja a fost dezbătută o bună parte din el, vrem să propunem plenului şi dumneavoastră să formalizaţi acest lucru să amânăm dezbaterea acestui proiect pentru săptămâna viitoare, urmând să reluăm lucrările de acolo de unde au rămas.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt alte intervenţii, obiecţii?

Dacă nu, supunem la vot propunerea domnului deputat Neacşu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cu 111 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere, propunerea domnului deputat Neacşu a fost aprobată.

Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2014 privind înfiinţarea Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de privatizare pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitate a activităţii operatorilor economici cu capital de stat...

Domnul Marian Neacşu (din sală):

E 9!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am sărit un punct, dar revenim.

...pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit prevederilor art. 115...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat solicit retrimiterea la comisie cu termen de două săptămâni a acestui proiect legislativ, pe următorul temei: Ordonanţa de urgenţă nr. 20/2014 a intrat în efectivitate înainte de ultima modificare a Guvernului. Acum o serie de agenţi economici şi instituţii centrale care ar fi intrat într-o altă formulă în ecuaţia iniţială privind constituirea Departamentului de privatizare se află la alte ministere şi trebuie puse de acord.

Din aceste considerente, am să vă rog frumos să supuneţi plenului spre aprobare propunerea mea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Dacă nu, vot.

Cine este pentru?

Revenim la punctul 8, pe care l-am sărit. Nu a sosit raportul, deci nu intră în discuţie astăzi.

Punctul 9...

Domnul Marian Neacşu (din sală):

A fost!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Punctul 10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Adoptat de Senat.

Acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul doreşte? Are cuvântul iniţiatorul.

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa legislativă vizează modificarea Codului fiscal, în sensul scutirii de impozit a profitului reinvestit în echipamente tehnologice folosite în scopul desfăşurării de activităţi economice.

Facilitatea se acordă în perioada 1 iulie 2014 - 31 decembrie 2016. Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia? Doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 9 septembrie 2014.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizele favorabile ale Consiliului Economic şi Social.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, în sensul scutirii de impozit a profitului investit în echipamente tehnologice folosite în scopul desfăşurării de activităţi economice. Facilitatea se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă şi se aplică pentru profitul reinvestit în echipamentele tehnologice produse şi/sau achiziţionate după 1 iulie 2014 şi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă menţionată mai sus, în şedinţa din 19 noiembrie 2014.

La dezbaterea proiectului a participat din partea Ministerului Finanţelor secretarul de stat de stat.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare acest proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii? Doamna deputat Andreea Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua, la mulţi ani vă doresc şi eu tuturor şi un an mai bun ca ceilalţi!

Acest proiect de lege este unul pe care Grupul Partidului Naţional Liberal îl susţine.

Sigur că s-a aplicat şi în anul 2010, identic, cum bine ştiţi, copiază practica din 2010, ceea ce e bine.

Scutirea impozitului pe profitul reinvestit în echipamente tehnologice este una dintre măsurile necesare mediului de afaceri, necesar mediului investiţional şi pentru crearea de noi locuri de muncă.

Nu pot însă să nu constat lipsa de profesionalism în redactarea proiectului de lege şi inconsecvenţa Guvernului PSD în promovarea măsurilor de relaxare fiscală.

Şi să mă justific. Pe de o parte, scuteşte de impozit profitul reinvestit, dar introduce taxa pe clădirile speciale, adică pe echipamentele de producţie sau introduce supraacciza la carburant sau multe alte taxe şi impozite noi sau majorate.

În acest proiect de lege se argumentează "Promovarea unei măsuri fiscale pentru stimularea competitivităţii şi inovării, atragerea investiţiilor, creşterea locurilor de muncă, generarea şi menţinerea ritmului de creştere economică pe termen lung".

Să vedem concret ce s-a întâmplat, având în vedere că ordonanţa a intrat în vigoare la mijlocul anului 2014 şi că ea continuă până în 2016.

În primul rând, formarea brută de capital fix este de doar 24% din PIB, mai mică decât în anul anterior.

Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie în economia românească este la 80%.

Investiţiile străine directe, pe care le reclamă drept urgenţă acest proiect de lege, au scăzut, se ridică la două miliarde de euro în ianuarie-noiembrie 2014 şi au scăzut cu 11% faţă de perioada similară a anului anterior.

Şi acum vine surpriza surprizelor. Invocă creşterea numărului de salariaţi, ca obiectiv al creşterii gradului de ocupare, dar proiectele de buget pentru 2014 prevăd un număr de şomeri de 435.000 de persoane, iar pentru 2015, de 465.000 de persoane.

O altă neconcordanţă în redactarea notei de fundamentare a acestui proiect de lege, impactul bugetar invocat pentru 2014 este 137 de milioane lei minus la încasări la buget, din impozitul pe profit, dar pentru anul acesta impactul bugetar creşte de patru ori, deci, vom avea un minus de 573 de milioane lei încasări la buget din impozitul pe profit.

Legea responsabilităţii fiscale te obligă, pe tine, guvernant sau iniţiator de lege, să spui cum compensezi această pierdere. Să nu vă imaginaţi că o face!

La propunerile pentru compensarea reducerii veniturilor bugetare citez argumentul Guvernului: "Impactul bugetar prezentat nu va conduce la creşterea deficitului bugetului general consolidat şi va fi acoperit în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare". Pe scurt, nu a spus clar de unde a luat banii.

Dacă opoziţia vine cu vreun amendament la buget cu această argumentaţie, acel amendament este respins, pentru că nu am indicat sursa bugetară cu care acoperim pierderea din execuţia bugetară.

Şi închid, semnalând, totuşi, că firmele au o obligaţie: cele care optează pentru acest profit reinvestit în echipamentele tehnologice şi vor să fie scutite de impozitul aferent au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective pentru cel puţin 5 ani.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase: