Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,34.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Constat că nu suntem în cvorum. Stafful tehnic m-a informat că suntem mai puţin de 50. Suspendăm şedinţa un sfert de oră, până la întrunirea cvorumului. Vă rog. Mulţumesc.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Deschidem şedinţa de astăzi a Camerei şi vă anunţ că din totalul celor 396 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 203. Sunt absenţi 193, din care 22 participă la alte activităţi parlamentare. Cvorumul este îndeplinit - 199.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei din ziua de miercuri, 11 martie; programul de lucru pentru perioada 9-14 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 4-11 martie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile prin care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Începem dezbaterea iniţiativelor înscrise pe ordinea de zi. Avem câteva informări la...

Vă rog. Vă rog, pe rând, domnule... pe rând după cum aţi urcat scările.

Domnul Florin Mihail Secară:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să anunţ demisia mea, începând de astăzi, din Grupul parlamentar al PSD-UNPR şi afilierea la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Máté.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte. Punctul 4 de pe ordinea de zi să fie dezbătut, discutat şi pe urmă votat după moţiunea simplă pe care o avem astăzi pe ordinea de zi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Pregătiţi-vă cartelele să facem vot pe această solicitare. Vă rog să votaţi.

98 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă. Solicitarea domnului Máté András a fost aprobată.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am constatat că deşi dumneavoastră aţi anunţat prezenţa a 203 deputaţi, prin semnătură, la vot exprimarea votului s-a făcut de maximum 100 de deputaţi. Ca atare, solicit apel nominal.

V-aş mai spune câteva lucruri. Cred că trebuie să ne obişnuim cu ideea că dacă o şedinţă este programată să înceapă la ora 10,00, ea trebuie să înceapă la ora 10,00. Această obişnuinţă de a întârzia permanent intrarea în dezbatere cred că nu ne face bine niciunuia dintre noi şi nici imaginii de ansamblu a Parlamentului.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În principiu mă declar de acord cu principiul prezentat de colegul meu antevorbitor, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Numai că pe motive de oportunitate, determinate de agenda zilei, v-aş propune ca astăzi să nu facem votul prin apel nominal. Şi garantez că voi fi susţinătorul acestei metode de apel, de stabilire a prezenţei, pentru următoarea şedinţă de plen care va avea loc săptămâna viitoare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Nu vedem necesitatea unui apel nominal. Dezbaterile au început, semnăturile există, faptul că grupurile parlamentare nu sunt în stare să-şi mobilizeze membrii la ora 10,00 este problema grupurilor noastre, în general. Şi responsabilitatea este însă individuală, a fiecărui deputat, de a fi prezent la ora anunţată, ora 10,00. Printr-un apel nominal pe care l-am face acum am tărăgăna doar lucrările. Haideţi să trecem peste acest punct. Domnul Orban are dreptate, domnul Neacşu are dreptate. Însă din raţiuni practice nu văd necesitatea unui apel nominal acum. Haideţi să-i dăm drumul la dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Haideţi să nu ne mai minţim. Nu suntem 203 în sală, suntem 100 de oameni în sală. Nu poţi să spui de la simplu la dublu. Dacă eram 170, 180 în sală, aş fi spus domnule, 20, 30 de oameni sunt la alte activităţi, sunt la alte... Dar când sunt 100 în sală şi tu invoci 203 prezenţă sub semnătură, nu avem cum să acceptăm chestia aceasta. Ne-am minţit atâţia ani de zile. Haideţi să-i întrebăm. Dacă tot încercăm ca la ora 10,00 să fim în plen, să obişnuim plenul cu începerea programului la ora 10,00. Eram în sală, domnilor, eram la ora 10,00 în sală, domnule, da? (Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

În principiu şi eu sunt de acord cu expunerea dumneavoastră, domnule lider de grup. Aş vrea să vă reamintesc totuşi că în Regulament, la art.146 alin. (3) spune clar: "Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la şedinţele de vot final de către preşedinte sau de către un lider de grup parlamentar."

Pentru informarea dumneavoastră, am dat drumul din nou la sonerie şi îi rog pe colegii care nu au intrat încă în sală şi au semnat să intre în sală, da? Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi. Avem câteva informări la punctul 1. Aş ruga dacă din cei care sunt prezenţi în sală vor să-şi susţină... Domnul Răzvan Condurăţeanu? Nu este. Domnul Secară Florin Mihail? Domnul Geantă Florian? Domnul Gurzău Adrian? Domnul Movilă Petru?

Domnul Negruţ Clement, vă rog.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să anunţ afilierea mea, ca deputat independent, la Grupul Democrat şi Popular.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Tomac Eugen? Nu. Mulţumesc.

Punctul 2 al ordinii de zi, Informare din partea Preşedintelui României...

Vă rog să-mi daţi aprobarea să-l citesc. (Coboară la tribună.)

Preşedintele României

Domnului Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor

Domnule Preşedinte,

Aprobarea Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii de reacţie a Alianţei la Summit-ul NATO din Marea Britanie a reprezentat un reper pentru testarea solidarităţii aliate în ceea ce priveşte reafirmarea angajamentului pentru apărarea colectivă, precum şi pentru implementarea unor măsuri NATO prin care se doreşte reconfigurarea posturii militar-strategice de apărare şi descurajare.

În acest context, urmare a unor decizii asumate în cursul anului 2014 cu privire la acceptarea dislocării pe teritoriul României a unor detaşamente aliate aparţinând altor state membre NATO, pentru executarea Misiunii de Poliţie Aeriană în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană şi Antirachetă, Portugalia şi-a exprimat intenţia de a participa la Misiunea de Poliţie Aeriană prin dislocarea în ţara noastră a unui detaşament constituit din 4 aeronave şi personalul aferent pentru o durată de două luni, în perioada mai-iunie 2015.

În temeiul şi în condiţiile Legii nr.291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, am aprobat propunerile prim-ministrului referitoare la intrarea şi staţionarea pe teritoriul României, în perioada mai-iunie 2015, a forţelor şi mijloacelor Armatei portugheze, având în compunere 4 aeronave F-16 Falcon şi personal aferent (aproximativ 150 persoane personal militar şi civil), în scopul pregătirii şi desfăşurării misiunilor de Poliţie Aeriană NATO.

Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe vor iniţia demersurile necesare pentru încheierea unor înţelegeri prin care să se stabilească aspectele de natură financiară, modalitatea de asigurare a sprijinului naţiunii-gazdă şi aranjamentele de comandă-control în care pot acţiona forţele/mijloacele aeriene portugheze, inclusiv modul de intervenţie împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României/NATO.

Vă rog să primiţi asigurarea întregii mele consideraţii,

Preşedintele României

Klaus-Werner Iohannis.

(Revine la prezidiu.)

Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Dezbateri generale? Dacă aveţi intervenţii? La articole, vă rog? Mulţumesc. Vot final.

Punctul 4 al ordinii de zi. Punctul 4 am votat să... 4, 5...

6. Proiectul de Hotărâre...

Punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei de anchetă pentru verificarea modului în care s-a utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului în anii 2013 şi 2014, precum şi a modului în care s-au finanţat obiectivele de investiţii în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2013, în anul 2014.

Dezbateri generale. Dacă sunt intervenţii? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am iniţiat procedura de constituire a Comisiei de anchetă privind modul de alocare a banilor publici din Fondul de rezervă al Guvernului şi, de asemenea, de alocare a banilor publici, în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr.28 a Guvernului de către Ministerul Dezvoltării, dintr-un motiv foarte simplu: Parlamentul este acela care este obligat prin Constituţie să exercite controlul asupra activităţii Guvernului.

Exercitarea acestui control se face şi în ceea ce priveşte alocarea banilor publici, atât din Fondul de rezervă al Guvernului, cât şi prin intermediul Ordonanţei de urgenţă nr.28. Alocarea banilor publici este total lipsită de transparenţă. Dacă v-aş întreba astăzi pe deputaţii majorităţii parlamentare, că celor de opoziţie nici nu îndrăznesc să le pun întrebarea aceasta, unde s-au dus banii din Fondul de rezervă al Guvernului, să zicem, în 2014? Către ce localităţi? Către ce proiecte de investiţii au fost alocaţi bani de la bugetul Ministerului Dezvoltării către comunităţile locale? Sunt convins că nu puteţi să răspundeţi la această întrebare.

Prin Ordonanţa nr.28, alocarea banilor publici pentru obiective de investiţii se face prin ordin de ministru şi nu există obligativitatea publicării în Monitorul Oficial. Poate în afara unor investiţii pe care le-aţi solicitat dumneavoastră, ca parlamentari, în localităţile din colegiu, unde puteţi avea informaţii legate de modul de cheltuire a banilor publici, în restul ţării nu avem aceste informaţii, noi, ca Parlament.

Pentru anul 2013, pentru prima oară în istoria Curţii de Conturi, în controalele efectuate asupra modului de alocare a banilor publici din Fondul de rezervă al Guvernului, Curtea de Conturi a constatat grave încălcări de la Legea finanţelor publice. Este un semnal de alarmă pe care trebuie să-l receptăm şi noi. În primul rând, majoritatea parlamentară care sprijină un guvern este aceea care are obligaţia de a cenzura actele guvernului. Este aceea care are obligaţia de a veghea la respectarea Constituţiei, a Legii finanţelor publice şi mai ales a alocării resurselor publice într-un mod legal şi mai ales într-un mod transparent.

Vă solicit să votaţi înfiinţarea acestei comisii de anchetă. Dacă nu veţi vota înfiinţarea acestei comisii de anchetă, veţi deveni complici sau tăinuitori, privitor la grave abuzuri care s-au făcut în alocarea banilor publici. În 2014, atât din Fondul de rezervă al Guvernului, cât şi prin intermediul Ordonanţei nr.28, banii nu au fost alocaţi pe baza unor criterii obiective, respectându-se Legea finanţelor publice. Nici măcar respectându-se Ordonanţa nr.28 şi solicitările formulate de consiliile judeţene. Au fost alocări discriminatorii, subiective, care nu au avut alt scop decât acela de a favoriza obţinerea de voturi în campania prezidenţială.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Am o rugăminte... să încheiaţi.

Domnul Ludovic Orban:

Mă apropii de sfârşit, mă apropii de sfârşit.

Viaţa merge înainte şi roata se învârte, dragii mei. Veţi ajunge în opoziţie. Gândiţi-vă că indiferent unde suntem, la putere sau la opoziţie, avem obligaţia de a veghea la menţinerea Guvernului în cadrul constituţional şi legal. Avem obligaţia de a asigura cheltuirea banului public în conformitate cu legea şi în conformitate cu tot ceea ce înseamnă proceduri stabilite prin lege. Dacă închidem ochii astăzi - unii sunt la putere şi alţii în opoziţie şi votează politic - nu vom face altceva decât să ne facem părtaşi la risipa uriaşă a banului public care s-a petrecut în ultimii 25 de ani şi la grava corupţie care astăzi se vede din ce în ce mai clar în urma anchetelor DNA.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Procedură, dacă aveţi domnule deputat, procedură?

Procedură, vă rog.

Nu sunt dezbateri, pe procedură, dacă vreţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi eu susţin înfiinţarea acestei comisii de anchetă. Am chestionat Guvernul cu privire la modul în care s-au consumat aceşti bani din fondul de rezervă şi am primit o informaţie că doar pentru construcţii de biserici s-au folosit 72 de milioane de lei în 2 ani, o mare parte dintre ei - 28...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, procedură, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... milioane chiar înainte de alegeri. Vă invit să votaţi această comisie de anchetă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Merge la votul final.

Punctul 7...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am să vă rog să observaţi că această solicitare este eminamente a Grupului Partidului Naţional Liberal, iar singurul grup parlamentar care a transmis datele necesare privind componenţa acestei comisii aparţin tot Domniilor Lor, motiv pentru care eu opinez că nu împlineşte niciunul dintre elementele de procedură pentru a fi luată în calcul şi dezbătută. Acum, faptul că i-aţi permis domnului Orban să vină să vorbească cu caracter de dezbatere generală, şi nu pe procedură, cum ar fi fost normal, legat de acest proiect legislativ... de acest proiect de hotărâre, oricum este caduc. Deci vă rog să sesizaţi acest lucru. Dacă decideţi să fie trimis la votul final, noi vom vota, evident, împotrivă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog. Ce doriţi, domnule deputat?

Domnul Ludovic Orban:

Stimate domnule deputat, vă dau dreptul la replică. Păstraţi-vă energia pentru Comisia de muncă, ca să o conduceţi bine. Nu mai comentaţi în plen, că până acum nu o conduceţi deloc bine.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Ludovic Orban:

Stimaţi colegi,

Faptul că celelalte grupuri parlamentare nu şi-au desemnat reprezentanţi în comisie, în opinia mea, nu constituie un temei regulamentar pentru a împiedica votarea acestui proiect de hotărâre.

În cazul în care se votează acest proiect de hotărâre, în mod evident, dacă vor dori, îşi vor desemna reprezentanţi în comisia de anchetă, dacă nu vor dori, nu îşi vor desemna reprezentanţi în comisia de anchetă. Eu nu cred că putem să mai amânăm la nesfârşit, dând, cum să spun, încurajând o rea-voinţă şi o neîndeplinire a unei obligaţii procedurale din partea unor grupuri parlamentare, să amânăm votul la o problemă atât de importantă, care este o problemă de fond. Ca atare, domnule preşedinte de şedinţă, vă solicit să dezbateţi acest proiect de hotărâre şi să fie trimis la votul final.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la punctul 7, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea unor acte normative. Potrivit prevederilor art.115 din Regulament, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbatere.

Vă rog, reprezentantul Guvernului.

Domnul Alin Sorin Mitrică (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu ceilalţi iniţiatori au propus câteva amendamente, în speţă, două, la modificarea acestui act normativ, deoarece am constatat, de-a lungul timpului, că s-au produs câteva, să zicem, deficienţe, ca urmare a faptului că în anumite domenii nu s-au putut salariza cei care lucrează în domeniul fondurilor europene, atât la nivel instituţional, cât şi în cadrul unor proiecte distincte, conform Ghidurilor solicitantului, ci numai conform Legii nr.284 privind salarizarea personalului din instituţiile publice, fapt care a condus, pe de o parte, la o plată mult mai mică a acestor experţi în cadrul proiectelor, pe de altă parte, la anumite probleme legate de capacitatea administrativă privind gestionarea lor.

Ca atare, Ministerul Fondurilor Europene propune ca cele două amendamente, pentru a putea avea un personal mult mai stimulat şi mai numeros în cadrul proiectelor, vă propune să votaţi acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Cu rugămintea, şi la dumneavoastră, şi la ceilalţi colegi, să vă prezentaţi înainte de începerea prezentării, da?

Comisia? Raportul comun.

Domnul deputat Ciolacu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia de buget, finanţe şi bănci împreună cu Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea unor acte normative.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct. 1) din Regulamentul Camerei, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de Cameră sesizată, a aprobat proiectul de lege în şedinţa din 5 februarie.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru modificarea unor acte normative prin reglementarea unor serii de soluţii juridice pentru rezolvarea unor probleme strategice extraordinare şi obiective pe care le întâmpină autorităţile administraţiei publice locale.

În conformitate cu prevederile art.63 din Regulamentul Camerei, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, împreună cu membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege mai sus menţionat şi avizul consultativ în şedinţa din 10 martie 2015.

La dezbaterea proiectului au fost prezenţi 28 de deputaţi din totalul de 34. 22 au votat pentru. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, împreună cu membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea unor acte normative, cu amendamente admise şi respinse, prevăzute în Anexa nr.1, respectiv Anexa nr.2 la Raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr.58.

V-aţi întreba de ce Grupul PNL susţine adoptarea unei ordonanţe cu caracter electoral publicată pe 29 septembrie, ordonanţă cu care Guvernul Ponta spera să mai câştige nişte voturi pentru alegerile prezidenţiale. Ei bine, domnule preşedinte de şedinţă, doamnelor şi domnilor deputaţi, Grupul Partidului Naţional Liberal, spre deosebire de Guvernul Ponta, consideră că problemele şi drepturile cetăţenilor nu sunt o marfă care trebuie schimbată cu voturi, şi atunci susţinem această iniţiativă pentru că unii dintre oameni vor avea viaţa puţin mai bună în temeiul acestei ordonanţe.

Sperăm că Guvernul Ponta nu va avea ocazia să mai emită ordonanţe de genul acesta cu o lună înainte de alegerile în care participă membrii săi.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Vă rog, domnule Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să spunem foarte clar că această ordonanţă de urgenţă prevede asigurarea fondurilor necesare pentru respectarea hotărârilor judecătoreşti prin care cadrele didactice şi-au câştigat drepturile salariale în instanţă. E vorba de achiziţionarea a 571 de autovehicule de transport pentru elevii din mediul rural şi în satele aparţinând oraşelor. E vorba de reglementarea cadrului juridic al înfiinţării, organizării şi desfăşurării activităţii aşezămintelor culturale.

De asemenea, punerea în valoare a potenţialului turistic al unor localităţi care beneficiază de un relief care să faciliteze acest lucru, şi aici mă refer la relieful montan, la zonele muntoase şi la coasta Mării Negre, prin posibilitatea de a realiza investiţii prin PNDL în vederea creşterii locurilor de muncă şi atractivităţii turistice a acestor localităţi, şi posibilitatea decontării sumelor necesare pentru managementul celor mai grave urgenţe din spitale privind unele patologii majore.

Prin urmare, şi Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2014.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii. Nu sunt.

Timpul afectat dezbaterii pe articole... Comisia.

Domnule Ciolacu, vă rog să propuneţi timpii afectaţi dezbaterii pe articole. Avem amendamente respinse şi admise.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă propun cinci minute.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat.

Vă rog să votaţi.

121 voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Cinci minute dezbateri pe articole.

Intrăm pe dezbaterea pe articole. Amendamente admise, Anexa nr.1.

De la 1 la 18, dacă sunt intervenţii.

Domnul Nosa.

Domnul Iuliu Nosa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La nr. crt. 10 din ordonanţă, v-aş propune să fiţi de acord cu completarea art.18¹, cu art.18², din următoarele considerente: prevederile ordonanţei fac trimiterea la finanţarea cluburilor sportive care îşi desfăşoară în această perioadă activitatea competiţională. Ca să poată fi finanţate de autorităţile locale ele trebuie să fie organizate ca instituţii de interes public. Or, ştim că majoritatea sunt organizate ca şi cluburi de interes privat, în baza Ordonanţei nr.26. Şi eu vă propun, şi vă rog să fiţi de acord să fie completat acest art.18¹, cu art.18², astfel încât prevederile din art.18¹ să intre în aplicare o dată cu începerea anului competiţional următor, respectiv, 2015-2016, dându-le posibilitatea autorităţilor locale, cele care finanţează aceste activităţi să poată face această finanţare.

Mulţumesc mult.

Deci, art.18¹ să fie completat cu 18², să poată fi finanţate şi în această perioadă aceste activităţi sportive de către autorităţile locale.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Dacă sunt comentarii. Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

În plen nu facem articole, nu facem amendamente.

Domnul Iuliu Nosa (din sală):

Dar nu sunt amendamente.

Domnul Tinel Gheorghe:

Atunci supuneţi-l la vot.

Domnul Marian Neacşu (din bancă):

Asta vrem să facem. Să supunem la vot articolul în formularea completă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să votaţi.

116 voturi pentru, 5 abţineri, 7 voturi împotrivă. Amendamentul a fost admis.

Alte...

Domnul Marian Neacşu (din bancă):

Trebuie supus la vot articolul în formularea completă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Art.18, în totalitatea lui. Vă rog să votaţi.

87 de voturi pentru, 4 abţineri, 40 de voturi împotrivă. Amendamentul a fost admis.

Dacă mai sunt alte intervenţii.

Vă rog, domnule Ciolacu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai avem îndreptarea unei erori materiale la art.2, pct.14: "Prevederile de mai sus se pot aplica şi contractelor de finanţare aflate - nu în vigoare - în derulare la momentul intrării în vigoare a prezentei legi."

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu văd unde e. Mai spuneţi-mi o dată unde e, vă rog.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La pct.14.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Marginal 14, da?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, marginal 18, pct.14.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La amendamente admise.

Nu este "în vigoare", ci este "în derulare".

Din sală:

Este o eroare materială.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

OK! Am înţeles.

Vă rog, alte intervenţii dacă mai sunt. Nu mai sunt.

Legea merge la votul final.

Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996.

Nu avem raport.

Punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Vă rog, reprezentantul Guvernului.

Doamna Ileana Ciutan (preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor.

Domnule preşedinte,

Sunt Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice.

Susţin acest proiect de lege din partea Guvernului.

Proiectul de lege îşi propune dublarea indemnizaţiilor acordate foştilor persecutaţi politici, celor care au fost constituiţi în prizonieri şi celor care au fost deportaţi în străinătate.

Pentru beneficiari susţinem raportul care a fost făcut de comisie, cu toate amendamentele aduse.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice.

În conformitate cu prevederilor art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a acestui proiect.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Decretului-lege nr.118/1990, republicat, în sensul majorării cuantumului indemnizaţiilor compensatorii ce revin deţinuţilor politici din închisorile comuniste, persoanelor persecutate politic sau celor deportate.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 15 decembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Prin urmare, comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele redactate în anexa care face parte din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină.

Doamna deputat Pocora, vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Astăzi, dezbatem un proiect de lege care vizează mărirea indemnizaţiei foştilor deţinuţi politici şi luptători anticomunişti. Un proiect de lege iniţiat de Guvern, promovat din luna noiembrie când, sigur, eram în campanie electorală şi domnul Ponta trebuia să promită tuturor. Şi a promis şi deţinuţilor politici. Doar că, după campanie, a uitat să mai introducă această lege promovată şi în buget. Deci, nu a bugetat-o. A fost doar o promisiune electorală cu haină de lege, dar neonorată.

Ceea ce s-a întâmplat la comisie săptămâna trecută ne-a surprins pe toţi, pentru că a venit Guvernul şi a zis: "Da, noi ne respectăm angajamentele. Dorim dublarea indemnizaţiei persoanelor care au fost persecutate, dar, pentru că n-am introdus în buget, pentru că ştiam că e o promisiune electorală, dorim să acceptaţi un amendament, ca acest lucru să se întâmple de la 1 iulie 2015, la rectificare." Adică, a venit Guvernul să ne spună: "Ştim, am făcut o promisiune electorală. Nu ne-a păsat de acei oameni. N-am introdus-o în buget. Ştim că ne pregătim să plecăm de la guvernare, dar o băgăm de la 1 iulie 2015 să fie aplicată, lasă c-o plătiţi voi!"

Cam asta a fost abordarea. Ba, mai mult, aş spune că aceeaşi iniţiativă legislativă, copy-paste, cum îi place domnului Ponta, a fost iniţiată de Grupul Partidului Naţional Liberal încă din iunie 2014. Legea, iniţiativa PNL este şi acum la comisie, repet, identică, este şi acum la comisie, pe când, sigur, cea a Guvernului a primit acest amendament.

Aş vrea să vă mai expun câteva cifre: în 2009 erau 63.259 de beneficiari; în 2010, 62.178; în 2012, 55.901; în 2013, 54.378. Cinism şi bătaie de jos. Asta ne propune astăzi Guvernul prin introducerea amendamentului, în aşa fel încât legea să se aplice de la 1 iulie 2015.

Practic, în decembrie 2013 au murit 325 de deţinuţi politici. În ianuarie 2014, au murit 400 din foştii deţinuţi politici. Câţi oameni au murit cu speranţa că vor primi această indemnizaţie dublată, stimaţi colegi, din noiembrie şi vor muri până-n iulie. Chiar nu vă pasă deloc de ce se întâmplă în România, de cum mor oamenii aşteptând să vă onoraţi promisiunile electorale? Vă rog să vă respectaţi angajamentul.

Vă rog să nu votaţi acest amendament cu care legea a fost trimisă de la Comisia pentru muncă. Iar, în încheiere, spun că Partidul Naţional Liberal rămâne consecvent atitudinii şi promisiunilor sale. Am iniţiat această lege, susţinem dublarea indemnizaţiei acestor oameni, şi vom vota această lege din respect pentru ei. Dar dumneavoastră vă cer să respingeţi acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să reamintesc că în art.4 alin.(3) al acestui Decret-lege nr.118/1990 se prevede că în funcţie de evoluţia preţurilor şi a tarifelor, indemnizaţiile se actualizează prin hotărârea Guvernului o dată cu indexările aplicate pensiilor şi celorlalte drepturi de asigurări sociale de stat. Chiar dacă acest lucru de-a lungul anilor nu s-a întâmplat, pe noi nu ne împiedică nimeni ca această majorare, această dublare să o facem prin lege.

Ţin să precizez de la bun început că UDMR-ul a susţinut tot timpul adoptarea acestei legi. Dar, totodată, vreau să înlătur nişte îndoieli în legătură cu poziţia UDMR-ului, pentru că nu cu mult timp înainte de a ajunge aici, la acest moment, domnul Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, care după anumite ştiri din presă este un simpatizant al Mişcării Legionare şi decorat de către preşedintele ţării, a acuzat UDMR-ul că vrea să stopeze această lege. Este un atac grosolan, mincinos cu privire la... e un atac asupra UDMR-ului.

Vreau să precizez că noi tot timpul am fost de acord cu adoptarea acestei legi, dar am vrut să clarificăm care este momentul intrării în vigoare a acestei legi. Pentru că, în momentul adoptării acestei legi, aceste cheltuieli nu au susţinere bugetară. De ce? Pentru că la finele anului trecut, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.83 s-a prevăzut că indemnizaţiile acordate în baza Decretului-lege nr.118/1990 se plătesc în anul 2015, la nivelul anului 2014.

Într-adevăr, am întârziat prin intervenţia noastră adoptarea acestei legi, dar trebuia să clarificăm acest lucru, când va intra în vigoare. Şi, spre fericirea tuturora, a venit Guvernul şi a clarificat acest lucru şi a spus că va intra în vigoare de la 1 iulie, pentru că mai devreme nu poate să facă o rectificare bugetară. Şi aşa este corect.

Şi, ca să nu mai prelungesc intervenţia mea, încă o dată afirm că UDMR-ul va vota această lege.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege, stimaţi colegi,

De la bun început vă spun că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea acestei iniţiative a Guvernului. Mai mult decât atât, personal, vorbind în numele celor 80 de mii de etnici germani care au fost deportaţi la muncă forţată în ianuarie '45 în fosta Uniune Sovietică, vreau să-mi exprim recunoştinţa pentru faptul că Guvernul României a avut această iniţiativă. Dincolo de discuţii tehnice, este un gest reparatoriu atât în memoria celor care nu s-au mai întors din fosta Uniune Sovietică, cât şi pentru cei care s-au întors şi au trăit în condiţii groaznice în perioada comunismului, la acel moment. Este un subiect extrem de sensibil şi de dureros, faţă de care grupul nostru parlamentar va avea o serie de luări de poziţie în favoarea acestei iniţiative.

Pe doamna preşedinte a Casei Naţionale pentru Pensii am s-o rog totuşi să urmărească în ce măsură Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.83/2014 la art.43 are un impact contradictoriu asupra acestui document. Adică dacă nu cumva acel articol ar trebui să dispară. Acolo e vorba de o prorogare a unui termen şi cred că contravine la ceea ce hotărâm noi astăzi.

Mulţumesc încă o dată şi anticipat colegilor din toate grupurile parlamentare, atât pentru faptul că prezum că vor vota în favoarea acestei iniţiative, dar şi pentru eforturile depuse până în prezent ca această iniţiativă să ajungă în plen.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Gvozdenovici.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am motive întemeiate să fiu astăzi în faţa microfonului pentru că, aşa cum a subliniat şi colegul antevorbitor, comunitatea sârbă din ţara noastră a avut crunt de suferit în perioada regimurilor comuniste, de 10, chiar de 20, şi chiar de 30 de ori procentual, au avut de suferit mai mult cele câteva mii de sârbi deportaţi în Bărăgan. Şi fac o paranteză, cer o lămurire din partea reprezentantului Guvernului. Probabil când a înşirat câteva categorii nu a spus explicit şi despre deportaţii din Bărăgan. Este vorba şi despre ei? Să ne dea un răspuns cu da sau nu, Guvernul să ne spună asta.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

...ca să ştim. Bine.

Eu mulţumesc atunci Guvernului şi tuturor celor care vor sprijini această lege reparatorie, această lege care în cele din urmă face dreptate pentru mai multe categorii de concetăţeni de-ai noştri.

Vă mulţumesc celor care aţi depus efort ca astăzi să-i putem privi în ochi pe cei care ne-au rugat să nu fie uitaţi. Iată, şi Guvernul, şi noi, în Parlament, dăm dovadă că nu-i uităm, că-i respectăm.

Şi, în încheiere, permiteţi-mi oficial de la acest microfon să le exprim profundă recunoştinţă şi mulţumire conaţionalilor mei şi tuturor celor care au avut de suferit, ne-au dat şi ne dau în fiecare zi o lecţie de viaţă şi de istorie prin demnitatea lor, prin tăria caracterului, prin puterea de a-i ierta pe toţi cei care au contribuit la nedreptăţile, la nenorocirea lor, la pustiirea caselor lor. Să ştiţi, sunt cazuri cutremurătoare. Şase cărţi am tipărit despre aceste nenorociri, despre mărturiile lor. Au fost oameni şi familii întregi care în saci şi-au luat oasele celor pe care i-au înmormântat şi s-au întors, i-au înmormântat a doua oară în localităţile lor şi au continuat viaţa.

Este, într-adevăr, o lecţie, iertaţi-mi emoţiile, de mare demnitate, o lecţie pentru care le mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Mircovici, vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Mulţumesc liderilor grupurilor parlamentare care au fost de acord că, deşi e procedură de urgenţă, de la grupul nostru parlamentar să luăm trei inşi cuvântul, şi acest lucru îl facem datorită faptului că majoritatea celor care au fost deportaţi au fost, dintre etnici, alături de germani, sârbi, bulgari, basarabeni. Sute de familii de bulgari au fost deportate în Bărăgan în acea noapte care preceda Rusaliile anului 1951. Oamenii se pregăteau pentru sărbătoarea Rusaliilor şi s-au trezit în noapte cu soldaţi la poartă şi duşi în vagoane de marfă timp de o săptămână şi vărsaţi undeva în Câmpia Bărăganului. Trei dintre colegii mei născuţi în 1950 aveau cinci-şase luni în momentul în care au fost deportaţi, au făcut meningită în ploaia din Bărăgan şi au rămas toţi cu oscioarele acolo o bună perioadă de timp, până după Revoluţie, când mormintele lor, aşa cum spunea colegul meu, Gvozdenovici, au fost strămutate acasă.

De aceea, îl rog pe domnul subsecretar de stat Bjoza, să transmită tot respectul nostru tuturor celor care au suferit în acea perioadă şi, aşa cum spunea domnul deputat Gvozdenovici, să ne dea o lecţie de ceea ce înseamnă iertarea lucrurilor extrem de grave care s-au produs şi care le-au afectat viaţa multora pentru totdeauna.

În privinţa fondurilor bugetare, nu cred că e o problemă, pentru că, din nefericire, numărul acestor oameni este într-o dramatică scădere şi departe de mine orice gând de a interpreta sau de a specula din punct de vedere politic o astfel de nefericire. Oamenii merită această recunoştinţă, aşa cum o merită şi alte categorii care au fost aproape toată viaţa lor afectaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Solomon, şi încheiem dezbaterile aici.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

S-a încercat de la această tribună să se facă Guvernului şi majorităţii parlamentare un proces de intenţie, că nu am prins în buget sumele necesare. Este evident că nu puteam să facem lucrul acesta, şi se învaţă în primul an de Parlament, că bugetul se bazează... sau proiectul de buget se bazează pe legi în vigoare.

Prin urmare, în acest moment, vom avea cu votul dumneavoastră o lege în vigoare. Nu putem modifica sau rectifica bugetul de prea multe ori, că avem nişte restricţii şi din Legea responsabilităţii fiscale, dar şi din alte acorduri internaţionale, şi în luna iunie, la jumătatea anului, după primul semestru, se va face rectificarea bugetară şi vor fi prinse sumele necesare în buget, astfel încât de la 1 iulie să intre în plată.

De asemenea, vreau să-l asigur pe domnul deputat Ganţ că săptămâna viitoare pe ordinea de zi a Comisiei pentru muncă se află Ordonanţa nr.83 şi toate problemele ridicate vor fi rezolvate prin amendarea acestei ordonanţe, împreună cu colegii de la Comisia pentru buget.

Este evident că suferinţa acelor îndreptăţiţi să primească aceste drepturi este incomensurabilă. Răsplata şi recunoştinţa vin prea târziu şi sunt prea mici. Vrem să-i asigurăm pe toţi cei care şi-au pierdut tinereţea, şi-au pierdut cei mai frumoşi ani ai vieţii lor în închisorile comuniste, de toată recunoştinţa noastră, şi Grupul Partidului Social Democrat va vota această modificare, rămânând până la urmă cu un gust amar că vine modificarea prea târziu, iar reparaţia este prea mică.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Avem în raport cinci amendamente admise.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Vă rog, doamnă deputat. Vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Domnule preşedinte,

Aşa cum am spus şi în intervenţia mea de la dezbateri generale, vă solicit ca la punctul 5, art.2, amendamentul formulat de majoritatea PSD, susţinut de majoritatea PSD din Comisia pentru muncă şi protecţie socială, să-l respingeţi, acel amendament care spune că legea se aplică de la 1 iulie 2015, pentru că, aşa cum toată lumea care a vorbit despre această lege de la acest microfon şi a recunoscut că aceşti oameni mor, mor pe zi ce trece şi până la 1 iulie vor mai muri oameni cu speranţa că PSD-ul le dă, până la urmă, dreptul lor.

Aş vrea să subliniez că doamna Rovana Plumb, ministrul muncii, a fost total lipsită de compasiune la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, când aceşti oameni au venit să-şi susţină legea, să ne spună despre viaţa pe care o duc, doamna Rovana Plumb s-a întors şi a plecat şi i-a lăsat pe aceşti oameni să vorbească doar cu noi, nedorind să audă mai multe de la ei.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Prin urmare, vă rog să respingeţi acest amendament de la punctul 5.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În urmă cu circa o lună de zile, de la această înaltă tribună, Preşedintele României ne invita să mai lăsăm populismele ieftine. Se pare că cei care nu au înţeles în primul rând lucrul acesta sunt doamna Pocora şi stimaţii colegi ai Domniei Sale.

Domnia sa, în prima intervenţie, a precizat că nu a fost bugetată o astfel de măsură. Colegul meu, domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, a venit şi a precizat, lucru, de altfel, foarte adevărat, că potrivit Legii responsabilităţii fiscale nu putem să facem intervenţii pe buget decât după încheierea primului semestru, lucru cât se poate de legal, pe care sunt absolut convins că îl cunoştea colega mea.

A veni acum să te contrazici numai pentru a putea să ai încă o apariţie televizată mi se pare deja desuet şi demagogic.

Deci, vă invit şi ne invităm, îi invit şi pe colegii mei, dar şi pe dumneavoastră, stimaţi colegi, din opoziţie, să mai reflectăm, totuşi, la spusele preşedintelui, pentru că eu chiar apreciez că au fost corecte, sincere şi adevărate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Drept la replică, un minut, vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi de la PSD, omenia, faptul că îţi pasă de cei din jurul tău, cei pentru care guvernezi nu înseamnă populism. Dacă vă păsa de aceşti oameni, nu aţi fi dat în campanie electorală această promisiune, că se întâmplă de la 1 ianuarie 2015. Dacă v-ar fi păsat de aceşti oameni, stimaţi colegi, cum aţi dat 70 de ordonanţe de urgenţă, cum domnul Ponta, pentru retragerea doctoratului, a dat ordonanţă de urgenţă, ar fi dat o ordonanţă de urgenţă pentru intrarea acestei legi de la 1 ianuarie 2015. Asta înseamnă guvernare serioasă în România şi asta aşteaptă românii după 16 noiembrie, nu populism, nu demagogie şi nu campanie electorală pe spatele fiecărei categorii sociale.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Mulţumim.

Avem propunerea de respingere. Doamnă deputat, aţi spus alin.(2). Înţeleg că este marginal 5, art.2. La asta vă refereaţi, da?

Vă rog să votaţi.

88 împotrivă, 46 pentru, 4 abţineri

Propunerea doamnei deputat a fost respinsă.

Legea merge la votul final.

Punctul 10 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

Procedură de urgenţă.

Vă rog, reprezentantul Guvernului.

Procedură, domnul deputat.

Domnul Marian Neacşu:

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicit retrimiterea la comisie, cu termen două săptămâni, a acestui proiect legislativ, în urma unei solicitări a Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, deoarece, în opinia dumnealor, opinie la care şi noi ne raliem, este necesară introducerea unor măsuri care privesc principiile de aplicare a schemei de sprijin pentru resurse regenerabile de energie şi măsurile solicitate, şi unele dintre ele nu au fost avute în vedere la comisie, au fost solicitate de către Comisia Europeană în contextul dialogului privind acordarea avizului notificării modificării schemelor de sprijin privind susţinerea acestor resurse regenerabile.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură, domnul deputat.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unei grave erori, în opinia mea, pentru că ne batem joc de o piaţă de peste 7 miliarde de euro investiţi în România, o piaţă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, procedură. Nu suntem la dezbateri generale. Este o propunere făcută de domnul Neacşu. Dacă aveţi la această chestiune?

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Nu suntem de acord cu propunerea domnului Neacşu. În spatele acestei propuneri de retrimitere, a n-şpea mia oară, la comisie, a acestui proiect de lege, se află, de fapt, alte interese pe care vreau să-mi daţi ocazia să le spun de la această tribună.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Guvernul a modificat Legea nr.220/2008 de 11 ori, prin ordonanţă de urgenţă şi prin hotărâre de Guvern.

Prin acest proiect de lege, de fapt, noi dădeam o dispensă unor producători de energie din sursă regenerabilă, şi anume eoliană, pentru că în cele 24 de luni de la momentul punerii instalaţiei în funcţiune nu au reuşit să-şi obţină avizul de conformitate de la Comisia Europeană şi, în acest moment, ei nu beneficiază de schema de sprijin prin certificate verzi.

Comisia Europeană, stimaţi colegi, trebuia să fie informată cu privire la această modificare.

Această legiferare pe care dumneavoastră, prin PL-x27 o aduceţi, este, de fapt, tot o promisiune a Guvernului către primul-ministru al Cehiei, pentru că investiţia în România a companiei din Cehia, CEZ, este de peste 1,1 miliarde de euro. Nu aţi solicitat avizul Comisiei Europene şi acum cereţi retrimiterea la comisie.

Eu vă propun să discutăm acest proiect de lege azi, pentru că piaţa solicită clarificări urgente pe acest sector.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Procedură.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi eu sunt de acord cu colegul care tocmai a vorbit, că nu este timp de amânări, pentru că au fost aplicate numeroase lovituri investitorilor în sursele regenerabile de energie.

Din cauza acestor lovituri, România a căpătat un profil de ţară neprietenoasă cu investiţiile, din cauza repetatelor schimbări ale regulilor.

Textul normativ de faţă ar repara o parte dintre distrugerile produse investitorilor. Aceştia riscă să intre în faliment. Mulţi, deja au plecat din România. Aşadar, sper să avem înţelepciunea să luăm decizii corecte şi repede. Cu cât le amânăm mai mult, cu atât răul produs până acum, prin aceste lovituri la adresa investitorilor, în sursele regenerabile va creşte.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Procedură, domnul... Vă rog.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am spus şi săptămâna trecută că avem nevoie de acea strategie care tot nu există şi strategia pentru energia verde, la fel. Pentru că greşeala s-a făcut atunci când s-au dat avize pentru peste 22 de mii de MW la eoliene. Atunci s-a făcut greşeala, nu acum. Şi noi, pe vremea unui guvern, da... iar actualmente, noi, deja am depăşit ţinta care ne revenea până în 2020. Avem deja peste 4.000 MW în sistem şi ar fi trebuit să avem până în 2020. Deci, va trebui să facem o strategie corectă. Pentru asta, e nevoie de retrimitere, dar cel târziu în luna aprilie trebuie să avem strategia şi o lege corectă în ceea ce priveşte utilizarea, adică producerea energiei din surse regenerabile.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Avem o propunere din partea liderului Grupului PSD. O s-o supunem votului.

Vă rog să votaţi.

77 de voturi pentru, 45 împotrivă, 3 abţineri.

Propunerea a fost adoptată.

Legea este trimisă la comisie, pentru termen două săptămâni.

Punctul 11, Proiect de Lege pentru probarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

Domnul Virgil Dragoş Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul act normativ se prevede transferul a 11 unităţi sanitare cu paturi din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Ministerului Sănătăţii şi desfiinţarea Casei de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi preluarea activităţii acesteia de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Comisia? Domnul deputat Şova.

Domnul Lucian Şova:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, transmis cu adresa PL-x103 din 3 aprilie 2013.

Potrivit dispoziţiilor art.75 alin.(1) şi alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 martie 2013.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru sănătate şi familie au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transferul a 13 unităţi sanitare cu paturi, din subordinea Ministerului Transporturilor, în subordinea Ministerului Sănătăţii şi desfiinţarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi preluarea activităţii acesteia de către Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, respectiv de către Casa de asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, sau de către casele de asigurări de sănătate judeţene, după caz.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 24 februarie 2015.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 20 de membri ai comisiei.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au examinat proiectul de lege în şedinţa din 3 martie 2015.

La lucrările Comisiei pentru sănătate şi familie au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 19.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Grupurile parlamentare, intervenţii?

Domnul deputat Udrişte.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două proiecte de lege pe care le avem în dezbatere, cel de la poziţia 11 şi următorul, de la poziţia 12, sunt dovada incompetenţei cu care unele ministere din cadrul Guvernului României sunt conduse de către oameni care nu au avut în viaţa lor nicio legătură cu ministerele respective.

O dovadă în plus este faptul că, în doi ani de zile, la Ministerul Transporturilor, care reprezintă România, nu reprezintă un anume gen de activitate dintr-o zonă a ţării... Ministerul Transporturilor, când zici Ministerul Transporturilor, când zici Compania Naţională de Drumuri, când zici Societatea Naţională de Căi Ferate zici România.

În doi ani de zile, sau într-un an şi jumătate, au fost nu mai puţin de 6 miniştri care au condus Ministerul Transporturilor. Aşa se face că în anul 2013, ministrul din acea perioadă la Ministerul Transporturilor, fără să se uite în curtea altor colegi, a altor ministere, precum Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Justiţie, şi-au păstrat casele de sănătate pe zonele de activitate, şi le-au dezvoltat, au valorificat infrastructura şi dotările pe care le-au avut. Vine ministrul transporturilor din acea perioadă şi, printr-o ordonanţă de urgenţă, propune desfiinţarea Casei de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, care fusese înfiinţată încă din anul 1998, aşa, ca urmare a unor directive ale Comunităţii Europene, vine şi cere desfiinţarea Casei de Asigurări de Sănătate a Transportatorilor, transferarea şi a 13 spitale din subordinea Direcţiei de Sănătate şi a Casei de Asigurări a Ministerului Transporturilor în subordinea Direcţiei de Sănătate a Municipiului Bucureşti, precum şi în subordinea caselor de asigurări de sănătate ale judeţelor.

Am prevăzut că nu va fi bine, adică nici nu mă aşteptam să fie bine, pentru că a fost o măsură luată la "plesneală", scuzaţi-mi termenul de exprimare, pentru că în expunerea de motive la ordonanţa de urgenţă se face referire la liniile directoare stabilite de către experţii Băncii Mondiale, pentru că experţii Băncii Mondiale au dorit, chipurile, să se desfiinţeze sau să fie desfiinţată Casa de Asigurări de Sănătate a Transportatorilor şi transferate spitalele.

În două luni de zile, în trei luni de zile, constatând abateri grave de la verificarea personalului cu atribuţii în siguranţa circulaţiei la toate cele patru feluri de transporturi din România - feroviar, naval şi rutier -, am făcut o interpelare pe care am adresat-o ministrului din acea perioadă al transporturilor, în care atrăgeam atenţia asupra acestui act care n-ar fi trebuit să se producă.

La punctul următor de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor de astăzi, vine un alt ministru, al nu ştiu câtelea, şi propune rechemarea, retransmiterea a 12 spitale care au fost date prin ordonanţa respectivă din 2013, o să vedeţi la punctul respectiv.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota, evident, pentru aprobarea acestei ordonanţe, pentru că ea este premergătoare celeilalte pe care, de asemenea, va trebui să o aprobăm şi să se preia, din anumite motivaţii pe care le-am spus, legate de siguranţa circulaţiei, să se preia spitalele înapoi, în reţeaua Ministerului Transporturilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD. Doamnă deputat.

Doamna Lucreţia Roşca:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Iau cuvântul pentru a vă convinge că nu este vorba de nicio incompetenţă a Guvernului privitoare la cele două ordonanţe, aceasta, de pe punctul 11, şi următoarea, de pe punctul 12.

Ordonanţa nr.8 este semnată de miniştrii de la acea vreme - domnul Relu Fenechiu şi Eugen Nicolăescu.

Ordonanţa nr.8 este, însă... a venit ca urmare a ordonanţei din 2009 care prevedea ca Casa de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi Turismului să se privatizeze.

În urma ordonanţei din 2009, a venit şi un raport al Băncii Mondiale care propunea Guvernului să treacă serviciile medicale de sub resortul Ministerului Transporturilor către Ministerul Sănătăţii.

Aşadar, prin Ordonanţa nr.8 s-a încercat un lucru pe care îl stipula o altă ordonanţă şi o recomandare a Băncii Mondiale.

Cert este că, după aplicarea din 2013 a Ordonanţei nr.8, 11 unităţi sanitare cu paturi, care au trecut din reţeaua transportatorilor în cea a Ministerului Sănătăţii, au însemnat plata personalului din aceste unităţi, plata tuturor cheltuielilor de servicii medicale făcută de Casa Naţională de Sănătate către Ministerul Transporturilor. Au rămas doar cabinetele acreditate de Ministerul Transporturilor pentru evaluarea personalului cu funcţii în siguranţa transportului, aceste servicii fiind venituri proprii care au rămas la Ministerul Transporturilor.

Următoarea ordonanţă, dată în 2014, de pe următorul punct, vine ca necesitate după un an de disfuncţionalitate în acordarea acestor servicii şi în insuficienţa serviciilor acordate de cele 4 unităţi sanitare care au mai rămas la minister.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Vă rog să remarcaţi că aţi vorbit doi din partea PNL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulţumesc, dar este bine să clarificăm. Nu are nicio legătură cu ce a spus doamna deputat, fiindcă, practic, aceste spitale nu au trecut. Nu s-a semnat protocolul între Ministerul Transporturilor şi Ministerul Sănătăţii. Acela este purul adevăr şi acesta este motivul pentru care foarte bine că se întorc înapoi. Nu s-a semnat protocolul. Ele au funcţionat aşa, empiric.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Grupurile? Nu.

Avem amendamente admise de la poziţia 1 până la poziţia 27.

Dacă sunt intervenţii? Nu. Vot final.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2014 privind unele măsuri pentru completarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru aprobarea unor măsuri financiare.

Procedură de urgenţă

Guvernul? Vă rog.

Domnul secretar de stat, domnul Dragoş Titea.

Domnul Virgil Dragoş Titea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această ordonanţă de urgenţă are ca obiect reglementarea trecerii celor 11 spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii în subordinea Ministerului Transporturilor.

Ţinând seama de solicitările repetate ale personalului cu atribuţii în siguranţa circulaţiei de a reconstrui o reţea sanitară proprie şi pentru asigurarea unui management spitalicesc performant, atât din punct de vedere al resurselor umane, cât şi, mai ales, din punct de vedere al calităţii lor medicale, în aşa fel încât unităţile medicale cu paturi, cu activitate specifică în domeniu, să devină îndrumători, coordonatori regionali pentru întreaga activitate de siguranţă în domeniul transporturilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia? Domnul preşedinte Lucian Şova.

Domnul Lucian Şova:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2014 privind unele măsuri pentru completarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru aprobarea unor măsuri financiare.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2014 privind unele măsuri pentru completarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru aprobarea unor măsuri financiare, transmis cu adresa nr.PL-x394/2014 din 8 septembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 2 septembrie 2014.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea unor spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii în subordinea Ministerului Transporturilor, precum şi reglementarea posibilităţii alocării, în anul 2014, din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, ordonatorilor principali de credite a unor sume pentru finanţarea unor cheltuieli din domeniul cultural, religios şi sportiv, care nu pot fi asigurate din bugetul aprobat.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege în şedinţa din 24 februarie 2015.

La lucrările comisiei, au fost prezenţi 20 de deputaţi, din totalul de 20 de membri.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au examinat proiectul de lege în şedinţa din 3 martie 2015.

La lucrările comisiei, au fost prezenţi 18 deputaţi, din totalul de 19 membri.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2014 privind unele măsuri pentru completarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru aprobarea unor măsuri financiare, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Spuneţi. Da, mă scuzaţi. Dezbateri generale.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Dacă nu era ministrul ăsta din perioada respectivă, n-aveam noi ce vorbi astăzi, pentru că, dacă era un om responsabil şi-şi vedea de treaba lui pentru organizarea transportului şi nu se băga şi în probleme de sănătate, lucrurile mergeau normal în firescul lor până în zilele noastre.

Iată că a trebuit să treacă doi ani de zile, în care a fost pusă în pericol siguranţa circulaţiei călătorilor pe calea ferată, aerian, naval şi rutier, datorită felului în care s-a abordat activitatea de control medical şi psihologic al lucrătorilor din sistemul de transporturi.

La expunerea de motive care s-a făcut nu se mai ţine cont de directiva sau dacă vreţi de recomandările Băncii Mondiale.

Vin oamenii acum şi ne spun că uite ce se întâmplă în activitatea practică. Şi aşa se face că 12 din cele 13 spitale vor trebui să revină în reţeaua - de altfel ele nici nu s-au predat pe bază de protocol - vor trebui să revină în subordinea Ministerului Transporturilor pentru a face ceea ce trebuia făcut.

Membrii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal vor vota evident pentru adoptarea prin lege a acestei ordonanţe de urgenţă şi intrarea pe un făgaş normal a activităţii de sănătate din cadrul Ministerului Transporturilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Şova.

Domnul Lucian Şova:

Stimaţi colegi,

Dincolo de încurcătura celor două ordonanţe, totuşi, trebuie să fac o remarcă foarte clară. Antevorbitorul meu a prezentat o informaţie care n-are nicio legătură cu realitatea, în sensul că activitatea de control şi de evaluare a celor care contribuie la siguranţa circulaţiei pe modurile de transport a fost afectată. Nimic mai fals.

Nu numai că în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii s-au făcut în continuare aceste evaluări. Aceste evaluări se fac şi de către entităţi private. Tot sistemul funcţionează pe baza unor acreditări pe care Ministerul Transporturilor, prin Direcţia medicală le dă, astfel încât indiferent unde ar funcţiona aceste spitale, lucrurile, în ceea ce priveşte siguranţa circulaţiei şi sănătatea celor care contribuie şi au responsabilităţi în domeniul siguranţei circulaţiei în transporturi, nu au fost deloc afectate.

Poate că există alte motive de critică, dar sub nicio formă să nu se acrediteze ideea că, în domeniul transporturilor de orice mod, siguranţa circulaţiei a fost afectată din cauza acestor ordonanţe de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale. Nefiind amendamente, cu permisiunea dumneavoastră, trimitem legea la votul final.

Punctul 13 al ordinii de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2014 pentru completarea art.176 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Attila György, secretar de stat în Ministerul de Finanţe.

Actul normativ reglementează acordarea unei reduceri la acciza pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor de 40 de euro la 1000 de litri. De această reducere vor beneficia operatorii economici licenţiaţi în Uniunea Europeană.

Susţinem raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia, domnul deputat Nosa.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport suplimentar asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2014 pentru completarea art.176 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea articolului menţionat, în sensul acordării unei reduceri a nivelului accizelor faţă de nivelul standard pentru motorina utilizată drept carburant pentru transportul rutier de mărfuri şi de persoane, exclusiv transportul public local de călători.

În conformitate cu art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 3 martie 2015.

La dezbaterea acestui proiect de lege au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu majoritate de voturi să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege amintit.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Grupurile? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Punctul 14 al ordinii de zi: Reexaminare, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" - S.A. în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Dej, judeţul Cluj.

Guvernul. La Maramureş, mai încet, aşa.

Domnul Virgil Dragoş Titea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ministerul Transporturilor susţine acest transfer.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Comisia. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Galan:

PL-x 598/2013/2014. Raport comun asupra cererii de reexaminare a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" - S.A. în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Dej, judeţul Cluj.

În conformitate cu prevederile art.137 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate asupra reexaminării cu Legea privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" - S.A. în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Dej, judeţul Cluj, trimisă cu adresa nr. PL-x 598/2013/2014 din 23 iunie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări ulterioare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea în şedinţa din 18 iunie 2014.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât cu majoritate de voturi menţinerea raportului comun iniţial de admitere a cererii de reexaminare trimis de Preşedintele României şi propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" - S.A. în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Dej, judeţul Cluj.

Un amendament admis este prezentat în anexa la raportul înlocuitor.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementărilor, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat.

Domnul Radu Zlati:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este vorba despre un teren de 45 de metri pe 46, 2000 de metri pătraţi. Toate părţile implicate, de la Ministerul Transporturilor, până la autoritatea locală care a făcut, a iniţiat demersul sunt de acord cu transferul. Sigur că făcând parte terenul respectiv din infrastructura feroviară nu se poate rezolva prin ordin de Guvern, ci doar printr-o lege organică, aşa că s-a ajuns la proiectul legislativ.

Preşedintele a retrimis Parlamentului pe un motiv de viciu de procedură, care a fost remediat, aşa încât credincios demersului permanent de a sprijini autorităţile locale, Partidul Naţional Liberal va vota pentru iniţiativa legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Itu.

Domnul Cornel Itu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, vreau să vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi dat într-o etapă anterioară. Pentru un viciu de procedură a trecut din nou la reexaminare prin comisiile de administraţie şi transporturi, care au analizat şi le mulţumesc în mod special şi au adus un amendament foarte corect.

Acest teren trece în patrimoniul Primăriei municipiului Dej şi al Consiliului municipal Dej, cu următorul amendament: "Investiţii de utilitate publică." Eu cred că e benefic pentru cetăţenii municipiului Dej.

Vă mulţumesc pentru votul acordat şi sper în continuare în votul pe care o să ni-l acordaţi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

La articole avem admise cinci amendamente. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

Punctul 15: Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2008 privind înfiinţarea activităţii de derulare şi gestionare a proiectelor de înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistenţă tehnică.

Guvernul, vă rog.

Domnul Alin Sorin Mitrică:

Mulţumesc.

Sunt Alin Mitrică, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această propunere vizează stabilirea Ministerului Fondurilor Europene drept autoritate administrativă pentru înfrăţire instituţională şi asistenţă tehnică, în sensul de a gestiona în totalitate atât partea administrativă, cât şi partea financiară a celor două activităţi.

Conform propunerilor, Ministerul Fondurilor Europene se va ocupa de întreg parcursul derulării contractelor din faza de identificare a acestora, ofertare, acordare de asistenţă pentru experţii şi consilierii rezidenţi pentru înfrăţire - care doresc să participe în cadrul unor astfel de proiecte - şi, de asemenea, se va ocupa de partea financiară, elaborarea cererilor de plată sau rambursare, precum şi plata după obţinerea de către România a banilor în sistemul de donator aferent pentru cei care au fost experţi cheie sau consilieri rezidenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport comun asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2008 privind înfiinţarea activităţii de derulare şi gestionare a proiectelor de înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistenţă tehnică.

Potrivit prevederilor art.61 şi art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate la cele două comisii sesizate.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 1 octombrie 2014.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, secretari de stat din cadrul Ministerului Fondurilor Europene şi secretari de stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2008 privind înfiinţarea activităţii de derulare şi gestionare a proiectelor de înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistenţă tehnică în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Doamna deputat.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal înţelege să susţină acest proiect de lege ca pe o oportunitate de a întări vizibilitatea şi buna reputaţie a României în structurile internaţionale.

Această reglementare la nivel legislativ cu modificările instituţionale nu este singurul motiv pentru care susţinem acest proiect de lege. Avem semnale de solicitări venite din partea ţărilor candidate sau ţări terţe, Muntenegru, Bosnia, Herţegovina, Moldova, Albania, Egipt la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, de a primi sprijin din partea administraţiei publice din România în facilitarea de asistenţă tehnică în domenii de interes pentru acestea în procesul de integrare europeană.

Mai mult decât atât, avem solicitări venite din partea administraţiei române, Banca Naţională a României, Autoritatea Aeronautică, ASRO de a împărtăşi experienţa acumulată în gestionarea fondurilor europene nerambursabile de România prin programe de preaderare şi postaderare ale ţărilor candidate.

De asemenea, înţelegem să sprijinim interesul şi deschiderea personalului Ministerului Finanţelor Publice implicat în gestionarea fondurilor de preaderare şi postaderare de a participa alături de personalul şi alţi experţi români în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică ce vor fi derulate la nivelul ţărilor candidate.

Faptul că se adaugă sintagma "asistenţă tehnică" la denumirea autorităţii administrative de înfrăţire instituţională este un câştig însemnat pentru România, însă Partidul Naţional Liberal doreşte să atragă atenţia asupra unui aspect deosebit de delicat.

Se cere în textul acestei legi, iar noi înţelegem să fim de acord cu aceasta pentru respectarea principiilor evitării situaţiilor de incompatibilitate, derogări de la prevederile Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri.

Stimaţi colegi,

Dacă experţii angajaţi în astfel de acţiuni în donarea de asistenţă tehnică de către România vor fi selectaţi pe criterii clientelare şi nu vor fi găsiţi adevăraţii profesionişti, atunci buna intenţie a acestui text de lege se va risipi, România nu va putea valorifica această oportunitate de a dona asistenţă tehnică, de a atrage asistenţă tehnică pe care s-o transfere asupra noilor interesaţi de aderare la structurile europene şi nu vom putea să facem decât reversul a ceea ce ne-am propus. Nu vom avea beneficii de imagine, nici beneficii financiare şi vom avea, dimpotrivă, oprobriul europenilor pentru faptul de a nu fi angajat specialiştii de care în mod cert dispunem, dar pe care va trebui să-i promovăm în funcţie de competenţă.

Susţinem acest act normativ, însă cu menţiunea că avem nevoie să trimitem în structuri europene adevăraţi profesionişti şi nu clienţi de partid.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban, din partea Grupului PSD.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Şi Grupul deputaţilor PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege.

Din punctul nostru de vedere, România are destui experţi care să contribuie eficient la derularea acestor contracte.

Acest proiect de lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.5/2014 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2008 privind înfiinţarea activităţii de gestionare şi derulare a proiectelor de înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Europeană.

În cadrul acestui act normativ se prevede extinderea cadrului legal pentru crearea posibilităţii de a participa a instituţiilor administraţiilor publice la punerea în aplicare a acestor contracte de asistenţă tehnică, România fiind donator de asistenţă tehnică în cadrul acestor proiecte.

Pentru a evita situaţiile de incompatibilitate în care se pot găsi experţii tehnici din administraţiile publice care deţin funcţii publice, a fost inserată o derogare de la Legea nr.161/2003 privind transparenţa în exercitarea demnităţilor publice.

Prin urmare, susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

16. Proiectul de Lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Guvernul, vă rog.

Domnul György Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Actul normativ are în vedere o serie de măsuri pentru întărirea disciplinei financiare şi prevenirea evaziunii fiscale, printre care menţionez: extinderea limitării încasărilor şi plăţilor în numerar şi la alţi operatori decât persoanele juridice; limitarea încasărilor şi plăţilor zilnice în numerar între comercianţi şi persoanele fizice; limitarea încasărilor şi plăţilor în numerar între persoanele fizice.

De asemenea, actul normativ stabileşte o serie de plafoane aferente comisionului interbancar la nivel de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni prin utilizarea cardurilor de debit şi 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni prin utilizarea cardurilor de credit.

Susţinem raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport suplimentar asupra proiectului de Lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, conform prevederilor Constituţiei României şi Regulamentului Camerei.

Comisia a examinat sau mai bine zis a reexaminat proiectul de lege în şedinţa din 3 martie 2015.

La dezbaterea acestui proiect de lege au fost prezenţi, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu majoritate de voturi să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor proiectul de Lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu reformularea textului amendamentului de la poziţia nr.22 din anexa prezentă la raportul iniţial.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul deputat.

Domnul Anton Doboş:

Având în vedere că vor fi mari probleme în aplicarea acestei legi, faptul că băncile nu au creat o infrastructură, nu sunt bancomate în toate localităţile, va fi greu de aplicat această lege. Totodată, nu s-a rezolvat problema comisioanelor, iar în prin această lege nu se rezolvă marea problemă a evaziunii fiscale, doar o mică parte.

De aceea, Partidul Naţional Liberal se abţine de la votarea acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Grupul PSD susţine acest proiect de lege şi între a nu lua nicio măsură şi a lua o măsură care să combată evaziunea fiscală, preferăm s-o luăm pe aceasta.

Prin urmare, proiectul de lege ce are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri în vederea combaterii evaziunii fiscale prin întărirea disciplinei financiare, prin operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, modificarea şi completarea Ordonanţei nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.250/2003 este o recomandare a Comisiei Europene.

Necesitatea reducerii evaziunii fiscale şi scoaterea la suprafaţă a economiei subterane prin creşterea gradului de utilizare a cardului în detrimentul numerarului este un alt argument pentru susţinerea acestei legi.

Proiectul urmăreşte dezvoltarea instrumentelor de verificare a realităţii operaţiunilor economice evidenţiate în documentele de livrare, achiziţie, prin urmărirea fluxurilor băneşti, precum şi întărirea disciplinei financiare ca important instrument de combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale prin stabilirea unei trasabilităţi a fluxurilor băneşti prin operaţiuni bancare.

Impactul macroeconomic este pozitiv şi se manifestă, de pe de o parte, prin reducerea evaziunii fiscale, iar pe de altă parte, scăderea comisioanelor ar determina economii la comercianţii cu amănuntul, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor prin reducerea preţurilor de vânzare.

Având în vedere cele precizate, Grupul PSD votează acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbatere pe articole. Avem un amendament admis. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Merge la votul final.

Punctul 17 al ordinii de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2014 pentru prorogarea termenelor prevăzute la art.35 alin.(1) şi (2) din Legea nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.

Guvernul.

Doamna Ileana Ciutan:

Proiectul de lege propune prorogarea termenelor prevăzute de art.35 alin.(1) şi (2) din Legea nr.197/2012 în sensul prelungirii cu 12 luni a perioadei în care furnizorii de servicii acreditaţi în baza metodologiei de acreditare din H.G. nr.1024/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Guvern nr.68/2003 privind serviciile sociale au obligaţia de a depune cererea de acreditare a furnizorului serviciului social respectiv până la 31 decembrie 2014 şi prelungirea, în acelaşi timp, a perioadei de procesare de către Ministerul Muncii a cererilor depuse de furnizorii de servicii sociale, până la 31 decembrie 2016.

Susţinem proiectul conform raportului comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia.

Domnul preşedinte Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2014 pentru prorogarea termenelor prevăzute la art.35 alin.(1) şi (2) din Legea nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare a prorogarea termenelor prevăzute la art.35 alin.(1) şi (2) din Legea nr.197, în sensul prelungirii cu 12 luni a perioadelor până la care furnizorii care sunt acreditaţi în baza metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1024/2004 au obligaţia de a depune cererea de acreditare a furnizorului serviciului social respectiv până la data de 31 decembrie 2015.

Personalul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice procesează aceste cereri, respectiv până la data 31 decembrie 2016.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat în şedinţa din 3 decembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Prin urmare, în urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Doamna deputat Boghicevici.

Doamna Claudia Boghicevici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

M-aş fi aşteptat ca pe acest proiect de lege să intervină un specialist în domeniul asistenţei sociale, pentru că, pentru mine, cel puţin, acest proiect este dovada clară că în Ministerul Muncii nu prea se munceşte, sau, dacă se munceşte, se munceşte ineficient, şi toate aceste acţiuni ale ministerului au repercusiuni asupra serviciilor sociale. Despre calitatea serviciilor sociale, adesea aflăm din documentare sau din anchetele televiziunilor, iar reputaţia României a fost în deseori afectată de aceste imagini ale groazei.

Legea din 2012 a avut ca scop tocmai îndreptarea acestei situaţii, prin faptul că stabileşte o serie de indicatori foarte clari şi metode de evaluare concrete. Eu nu înţeleg pentru ce este necesară această prorogare, având în vedere că ministerul putea să dispună angajarea de personal care să se ocupe exact de acreditări, să-şi reorganizeze activitatea, aşa cum a reuşit să realizeze unificarea ANPIS-ului cu Inspecţia Muncii. Dar probabil că acest lucru nu reprezintă o preocupare pentru actualii guvernanţi, lăsând ca actualele proiecte, servicii, dezvoltate în cadrul sistemului, să se degradeze.

Eu le cer reprezentanţilor Ministerului Muncii să aibă o aplecare mult mai atentă asupra acestui domeniu, pentru că problematica asistenţei sociale vizează foarte mulţi beneficiari, iar serviciile în acest moment sunt blocate din cauza incompetenţei unor funcţionari.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane, Grupul PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În fapt, este vorba despre asigurarea unor standarde de calitate în ceea ce priveşte serviciile sociale. După cum ştim, datorită numărului mare de cereri care au fost procesate până acum, se estimează că undeva la 3 mii de dosare de acreditare vor fi în total, pentru acreditarea a circa 7 mii de servicii sociale; până în prezent s-au procesat aproximativ jumătate. Deci, de aceea este necesară prorogarea acestui termen, pentru a putea ca toate dosarele depuse să fie analizate şi să se certifice toate dosarele care au fost depuse conform standardelor noi în ceea ce priveşte asigurarea standardelor pentru serviciile sociale.

Deci, Grupul PSD va vota această propunere.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu credeam că vreţi să găsiţi soluţii, nu să amânaţi termene. Mă gândesc că dacă aţi fi într-un serviciu de urgenţă şi doctorul de gardă v-ar spune că sunteţi amânaţi după alegeri, aţi putea să muriţi. Printr-o comparaţie foarte clară, a amâna standardele de calitate şi acreditare a serviciilor sociale, înseamnă a lăsa mulţi oameni fără speranţă. Aşa că, să amânăm toate proiectele de lege până în 2020, până în 2050, sau până când mai aveţi chef să le rulaţi prin campania electorală. Mi-aduce cumva aminte de milionul acela de locuri de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem cinci amendamente admise. Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială.

Guvernul.

Domnul Liviu Stancu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Distinse domnule preşedinte de şedinţă,

Onoraţi deputaţi ai României,

Acest proiect urmăreşte să clarifice o problemă apărută în practica instanţelor de judecată, şi anume aceea a modalităţii de comunicare cu străinătatea. Prin proiectul pe care-l aveţi în deliberare, Ministerul Justiţiei apare ca fiind singura autoritate centrală capabilă să realizeze procedurile de comunicare cu străinătatea pentru acte judiciare şi extrajudiciare. Această chestiune rezolvă problemele care au apărut în practica instanţelor de judecată, şi, ca urmare, solicităm prin votul dumneavoastră să introduceţi în dreptul pozitiv aceste noi norme.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, comisia. Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială.

Consiliul Legislativ, cât şi Consiliul Superior al Magistraturii, au avizat favorabil acest proiect de lege.

Membrii Comisiei juridice au examinat această iniţiativă sus-menţionată pe parcursul a două şedinţe, votul fiind dat la data de 24 februarie 2015.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei juridice, s-a hotărât în unanimitate de voturi să se supună plenului Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, în forma adoptată de Senat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

Cu privire la PL-x 121/2014, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal consideră demersul Guvernului ca fiind unul oportun, deoarece vizează punerea în acord a Legii nr.189/2003 cu normele intervenite prin apariţia, adoptarea şi intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, cât şi a Codului de procedură civilă.

De aceea, vom susţine acest proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

Din partea iniţiatorilor.

Domnul Daniel-Ionuţ Bărbulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin propunerea de înfiinţare a platformei şcolare on-line, catalogul on-line, pentru publicarea zilnică a notelor şi absenţelor, avem ca scop facilitarea accesului zilnic al părinţilor la informaţiile privind situaţia şcolară a elevilor.

Totodată, considerăm că măsura propusă este un ajutor esenţial pentru a remedia deficienţele, pentru a asigura progresul şcolar şi pentru a stimula performanţa prin acordarea posibilităţii părinţilor de control asupra copiilor. La momentul actual, pe internet se găsesc mai multe platforme educaţionale care funcţionează după principiile cuprinse în acest proiect legislativ, însă nici unul dintre site-urile despre care fac vorbire nu se află sub controlul exclusiv al unei unităţi de învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia. Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş-Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale, Pl-x 2/2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.70 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu două alineate noi, în sensul introducerii prevederilor conform cărora se înfiinţează catalogul on-line.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 3 martie 2015, comisia a propus cu 16 voturi pentru şi o abţinere respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Grupul, vă rog, domnule deputat, Grupul PNL.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Catalog on-line. Sună bine. Iniţiativa este nobilă, gândul este frumos. Concretizarea legislativă lasă extrem de mult de dorit. Înfiinţăm un catalog on-line naţional, dăm doi ani termen de înfiinţare, după care aruncăm responsabilitatea înfiinţării şi gestionării pe unităţile şcolare, unele dintre ele încă nu au toaletă şi nici apă potabilă în incinta instituţiei.

Grupul PNL nu va vota această propunere legislativă. Mai precis, va vota pentru respingerea ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere.

Domnul deputat Iacoban, PSD.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nici Grupul PSD nu susţine acest proiect de lege. Da, intenţia e foarte bună, în schimb, proiectul de lege a fost scris într-o zonă destul de... aşa, ambiguă, în manieră generalistă, necorespunzătoare. Nu se prevede în lege cine asigură finanţarea mijloacelor prin care se poate realiza această platformă, cum sunt protejate datele confidenţiale care există în această platformă, cine asigură mentenanţa acestei platforme, de ce doar doi ani, aşa cum spunea şi colegul meu de comisie, domnul Zlati, şi nu mai mult.

Mai mult decât atât, se cere amendarea art.70 din Legea nr.1/2011, un articol care vorbeşte de biblioteca on-line, unde acolo elevii au acces gratuit la toate datele. Or, nu putem să spunem că acest lucru, această platformă on-line are acelaşi scop.

Prin urmare, nu susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Deaconu.

Domnul Mihai Deaconu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar Democrat şi Popular va vota împotriva respingerii acestei propuneri legislative.

Eu, personal, am spus de mai multe ori în declaraţiile politice că este nevoie de o implicare mult mai mare din partea părinţilor în viaţa copiilor, pentru ca aceştia să aibă performanţe şi să fie interesaţi mai mult de şcoală.

Este absolut normal ca părinţii să ştie situaţia şcolară a copiilor, şi această măsură consider că va uşura informarea părinţilor.

Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că avem încă locuinţe şi familii care nu au acces la facilităţi mult mai de bun-simţ decât un abonament la internet. De exemplu, nu au apă curentă sau locuiesc foarte departe de şcolile în care învaţă copiii şi trebuie să ne concentrăm şi pe măsuri care să ajute aceste familii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Avem un reprezentant al grupului dumneavoastră, domnule Ciuhodaru.

Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform art.111 din Constituţie, şi Consiliul Legislativ solicită punctul de vedere al Guvernului. Nu am văzut nici un fel de punct de vedere al Guvernului în legătură cu acest proiect de lege. şi vă reamintesc, conform datelor legislative în vigoare, este obligatorie prezentarea acestui punct de vedere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

Iniţiatorul.

Domnul Daniel-Ionuţ Bărbulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În momentul actual, Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale permite instituţiilor de învăţământ stabilirea de condiţii speciale referitoare la admiterea candidaţilor la programele de studii universitare de licenţă, însă, lasă acest fapt la aprecierea fiecărei instituţii de învăţământ.

Propunerea de modificare a art.151 alin.(2) reglementează condiţiile în care sunt acordate aceste facilităţi, iar prin introducerea unui nou alineat, respectiv, alin.(3), se doreşte completarea criteriilor de admitere. Această iniţiativă de implementare a unui program naţional de acordare de facilităţi şi condiţii speciale tinerilor care au obţinut distincţii la concursurile şi olimpiadele şcolare în timpul liceului, cred că este necesară şi vine în ajutorul acestor tineri cu potenţial de a ajunge adevărate valori ale României.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia.

Domnul Dragoş-Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale, Pl-x 2/2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.151 a Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii a două alineate, astfel încât candidaţii la programele de studii universitare de licenţă care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiadele şcolare şi/sau alte concursuri naţionale sau internaţionale, să beneficieze de anumite facilităţi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 3 martie 2015, comisia a propus cu 11 voturi pentru şi 4 voturi împotrivă respingerea propunerii legislative din nenumărate considerente.

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Membrii Grupului PNL nu susţin această iniţiativă legislativă, deoarece prin introducerea prevederilor se creează paralelism legislativ, având în vedere că sunt în vigoare prevederile Legii nr.235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpice internaţionale elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale care reglementează deja soluţia propusă.

În textul propunerii legislative nu se precizează clar cine este beneficiarul bursei meritului olimpic, creându-se astfel confuzii nedorite.

Din aceste motive, Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Mihai Deaconu:

Domnule preşedinte,

Vorbesc în nume personal acum. Voi vota împotriva respingerii acestei propuneri legislative, întrucât consider că aceste facilităţi ar fi un prim pas pentru păstrarea în ţară a acestor elevi valoroşi şi pentru aprecierea lor, aşa cum se cuvine.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Alte intervenţii. Pe procedură?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Domnule preşedinte,

Constat că şi Constituţia României a devenit facultativă când elaboraţi proiectele de lege. Vă rog să vă uitaţi la art.111 alin.(1), în care în aceste proiecte de lege este obligatorie prezentarea punctului de vedere al Guvernului. Nu-l aveţi la acest proiect de lege.

Aşa că, vă propun să votăm reîntoarcerea la comisie până când vine punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt. Dacă nu, vă rugăm să votaţi propunerea domnului Ciuhodaru.

Domnule Iancu, vă rog să votaţi, respectuos.

61 voturi împotrivă, 34 voturi pentru. S-a respins.

Legea merge la votul final.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Domnul Gheorghe Florin. Nu este.

Comisia.

Domnul Dragoş-Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 12 din 18 septembrie 2015, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, Pl-x 12/2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul interzicerii oricărei acţiuni de colectare de fonduri financiare sau bunuri materiale de la părinţi, elevi sau studenţi, indiferent de destinaţia acestora.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 3 martie 2015, comisia a propus cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri.

Doamna Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Grupul PNL va vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative, având în vedere că dorim să evităm dubla reglementare care ar fi cuprinsă. De asemenea, există în funcţiune un regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar care are prevederi, la capitolul de finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu privire la sumele care se pot colecta, de către cine, precum şi interdicţia colectării unor sume.

De asemenea, considerăm că gradul de promovabilitate la evaluările naţionale este determinat nu numai de calitatea managementului unităţii de învăţământ, dar şi de calitatea şi competitivitatea resurselor umane şi materiale implicate.

De asemenea, procentul de promovabilitate de 50% este stabilit fără o analiză şi o justificare prealabilă. Nu este necesară modificarea legii pentru eliberarea din funcţie a unui director de unitate şcolară, pentru că acest lucru se poate realiza într-un alt mod mult mai simplu.

Din aceste motive şi altele, Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, doamna deputat.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Legea merge la votul final.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.534 din 22 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorul. Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege are drept scop crearea unui cadru informaţional pentru educaţia pentru sănătate. Ştiţi, ea există teoretic la şcoală, dar în practică lipseşte cu desăvârşire. Pentru că tot mai mulţi români adoptă un stil de viaţă nesănătos, folosesc alimente necorespunzătoare sau utilizează substanţe cu potenţial toxic, boala mâinilor murdare are o incidenţă tot mai crescută în populaţie, trebuie să vorbesc şi despre bolile cu transmisie sexuală, sau mulţi nu ştiu cum ar trebui să intervină atunci când vorbim despre un accident rutier, un accident sportiv, ca să nu mai vorbesc de cele aviatice sau de altă natură.

În acest context, se introduce "minutul de sănătate", adică spoturi cu caracter gratuit difuzate de toate organele audio-media ca să informeze populaţia despre cum se poate realiza un stil de viaţă sănătos şi care ar fi măsurile de prim-ajutor în caz de diverse accidente.

Proiectul legislativ nu presupune niciun efort din punct de vedere financiar, este o sursă alternativă, pentru că asta este, românii îşi iau informaţia în proporţie de 60% de la televizor şi mai puţin din alte părţi. Eu cred că nu este nicio "problemă să votăm un astfel de proiect de lege" minutul de sănătate poate să fie util oricui...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

...şi sper ca toţi membrii Parlamentului să voteze această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim frumos.

Comisia. Comisia pentru cultură.

Dacă puteţi foarte scurt, domnule deputat, vă rog.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.534 din 22 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu această propunere legislativă spre avizare, fiind transmisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispoziţiile art.31 alin.(5) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, conform dispoziţiilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, iar în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă propune plenului respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.534 din 22 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Propunerea legislativă merge la vot final.

23. Propunerea legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.

Iniţiatorul. Domnul senator Todiraşcu. Este? Nu este.

Comisia.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. Obiectul de reglementare este completarea atribuţiilor Consiliului Legislativ cu o nouă atribuţie - aceea de a analiza a iniţiativelor legislative ale parlamentarilor, la cererea acestora.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă, considerând că atribuţiile Consiliului Legislativ exced de la cadrul constituţional.

În urma dezbaterilor, în unanimitate de voturi, comisia propune Camerei Deputaţilor un raport de respingerea Propunerii legislative pentru completarea art.2 din Legea nr.73/1993.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri. Nu sunt.

Propunerea legislativă merge la votul final.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Domnul Cadăr, iniţiator. PSD. Nu este.

Comisia. Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia noastră a fost sesizată cu această propunere legislativă. Conform art.75 din Constituţia României şi a art.92 din regulament, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea propunerii legislative s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare inserarea în mod expres a studiilor tehnice alături de studiile economice, juridice şi de altă specialitate, pe care pot să le aibă auditorii publici externi, precum şi introducerea obligativităţii ca aceştia să fie asistaţi în activitatea lor de personal de altă specialitate dacă intervin aspecte de altă natură decât cea economică.

La lucrările comisiei, la care au participat 29 de deputaţi din totalul de 34 de membri, în urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, propunem în unanimitate respingerea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Legea merge la votul final.

Stimaţi colegi,

Am o mare rugăminte la dumneavoastră. În finalul şedinţei... finalul primei părţi a şedinţei de astăzi, la solicitarea domnului deputat Aurelian Mihai, o scurtă intervenţie cu ocazia împlinirii a 11 ani de la atentatul de la Madrid.

Domnul Aurelian Mihai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Astăzi se împlinesc 11 ani de la atentatele care au avut loc în Gara Atocha şi Santa Eugenia del Pozo în comunitatea Madrid.

Mi-aş fi dorit ca în acest moment să pot reprezenta aceşti cetăţeni din colegiul meu, dumnealor, de asemenea, să fie în viaţă.

Vă reţin atenţia numai două minute pentru a da citire unei scurte liste a celor care au murit atunci. Media de vârstă, apropo, era de 31 de ani.

Anca Valeria Bodea - 26 de ani, Livia Bogdan - 27 de ani, Ştefan Budai - 37 de ani, Tibor Budi - 37 de ani, Nicoleta Deac - 27 de ani, Georgeta Gabriela Dima - 35 de ani, Petrică Geneva - 34 de ani, Alois Martinaş - 27 de ani, Ştefan Modol - 45 de ani, Mariana Negru - 40 de ani, Elena Pleş - 33 de ani, Ionuţ Popa - 23 de ani, Emilian Popescu - 44 de ani, Paula Mihaela Sfetcu - 27 de ani, Alexandru Horaţiu Suciu - 18 ani, Sava Olimpiu Dihovschi - 26 de ani.

Încă o dată, în memoria acestor oameni, vă rog să păstrăm un moment de reculegere.

Mulţumesc.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc. Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim foarte mult, domnule deputat pentru informarea făcută.

Stimaţi colegi,

Încheiem prima parte a şedinţei de astăzi. Ne revedem la ora 14,00 în plenul Camerei, pentru dezbaterea moţiunii.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi, vă rog...

Potrivit programului de lucru aprobat, trecem la... începem partea a doua a şedinţei de plen de astăzi cu dezbaterea moţiunii simple.

Domnule ministru,

Domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc în bănci. Vă rugăm. Cu respect, evident.

În temeiul art.164 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la moţiune? Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, vă prezint propunerile Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernul are alocate 50 de minute pe care le utilizează la început şi la încheierea dezbaterilor. Pentru dezbateri s-au luat în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi şi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 31 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 19 minute; Grupul parlamentar Liberal Conservator - 5 minute; Grupul parlamentar UDMR - 3 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; Grupul parlamentar Democrat şi Popular - 2 minute; deputaţi neafiliaţi - 4 minute. Total: 67 de minute.

Dacă sunt obiecţii la această propunere? Nu sunt. Supun votului propunerile prezentate. Să înceapă votul.

O abţinere şi 122 de voturi pentru, niciun vot împotrivă. Propunerile au fost aprobate.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbatere.

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Nazare pentru citirea textului moţiunii simple.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate domnule ministru,

Moţiunea pe care o prezentăm astăzi se numeşte... este intitulată "Fondurile europene în guvernarea PSD - între Făt-Frumos şi fata morgana".

De peste 8 ani de zile fondurile europene sunt prezentate drept cel mai mare beneficiu pe care România îl are ca stat membru al Uniunii Europene. Nu rataţi, domnule ministru şi domnilor miniştri din guvernele Ponta să vorbiţi cu emfază de aceste fonduri europene în raport cu guvernarea dumneavoastră, să vorbiţi de cât de importante sunt ele pentru dezvoltarea României, dar evitaţi să precizaţi şi câte miliarde de euro vom pierde din bugetul 2007-2013, nici cu cât ni se va diminua bugetul aferent 2014-2020. Evitaţi să spuneţi că la sfârşitul anului este foarte probabil să consemnaţi între 4 şi 6 miliarde de euro pierduţi definitiv, cam de 3 ori valoarea autostrăzii Sibiu-Piteşti.

Din păcate, suntem acum în al doilea an al cadrului financiar multianual 2014-2020, în situaţia de a repeta iar greşelile pe care le-am făcut în 2007-2013, greşeli din cauza cărora suntem pe ultimul loc la absorbţia fondurilor europene în Europa. Actualul Guvern declară că impactul fondurilor europene este de 1% din PIB însă nu există, de fapt, nicio evaluare certă a eficienţei utilizării acestor fonduri pentru că nici măcar nu există o viziune asupra rostului lor. Şi ne-am lămurit de acest lucru când am văzut acordul de parteneriat. Facem seminare, facem conferinţe, peticim drumuri pe ici, pe colo, fără a avea o imagine de ansamblu asupra obiectivelor. Ne propunem, prin moţiunea pe care o prezentăm astăzi, să prezentăm o imagine realistă asupra situaţiei fondurilor europene pentru ca împreună, Guvern şi Parlament, putere şi opoziţie, să găsim cele mai bune soluţii pentru ca România să se dezvolte într-adevăr cu aceşti bani.

Suntem în situaţia în care, în lipsa unor strategii naţionale sectoriale aprobate prin lege şi agreate cu Comisia Europeană, nu avem proiecte majore pe care să le putem finanţa corespunzător în domenii vitale, precum energia şi transporturile, iar exporturile, în special cele cu valoare adăugată ridicată, depind în mare măsură de asigurarea unor investiţii corespunzătoare, inclusiv prin fonduri europene.

Şi fără să diminuăm importanţa valorificării integrale a sumelor disponibile, obiectiv pe care evident că ni-l propunem împreună, credem că în actuala programare financiară, investiţiile trebuie să fie suficient de ambiţioase şi targetate spre zonele cu valoare adăugată maximală, care să sprijine avantajele competitive ale României, măcar în raport cu celelalte economii din regiune, dacă nu în raport cu celelalte state membre.

Poate în acest moment, în al 12-lea ceas, Victor Ponta ar trebui să înţeleagă, în urma eşecului electoral, că rata absorbţiei în sine nu poate fi folosită ca levier electoral. Efectele calitative ale acesteia, reflectate în creştere economică şi locuri de muncă, se fac simţite în mod natural, fără să trebuiască să pomenească tot timpul de creşterile ratei de absorbţie, dacă ea nu este resimţită de către populaţie. Nici nu trebuia să inventaţi acea "rată de absorbţie curentă", doar ca să raportaţi facil "creşteri" ale acesteia. Domnul Teodorovici a brevetat acest nou concept, care ia în considerare declaraţiile de cheltuieli transmise la Bruxelles pentru rambursare, şi nu banii europeni care intră în România, care, la sfârşitul lunii februarie, era, din datele pe care le-am avut la dispoziţie, 52%, adică aproape 10 miliarde din cele 19 pe care le aveam alocate. Banii europeni rambursaţi către România sunt 9 miliarde, adică o absorbţie reală de 47,3%. Aşadar, absorbţia reală, onestă, autentică, este cea de 47,3%, nu cea anunţată, 4,7% nu sunt încă absorbiţi, nu s-au transformat în absorbţie efectivă. Până la urmă noi credem că importantă este diferenţa colosală de până la 100%, pentru că fiecare procent nerealizat din această rată de absorbţie reprezintă circa 170 de milioane de euro pe care i-am fi putut folosi în economie, sănătate, învăţământ, infrastructură.

Domnul ministru Teodorovici ne-a dovedit necontenit că are o atitudine "elastică" faţă de rata de absorbţie, ca într-un joc cu plastilina, în ideea în care, oricât ai trage de ea, poţi oricând să faci modificări, s-o remodelezi. Plastilina suportă orice, la fel ca şi rata de absorbţie în Guvernarea Ponta a domnului ministru, care ne-a anunţat cu emfază să nu trebuie să ne facem probleme, deoarece până la sfârşitul anului putem să ajungem la acest 100%. Ca să cităm dintr-un interviu în care s-a făcut de pomină: "De ce nu mă laşi să spun că fac 90%? Spun că fac 90 şi fac 80%" (interviu acordat Cursdeguvernare.ro, în data de 15 februarie a.c.). Aşadar, oricum măcar, ajungem la 80%, adică nu pierdem decât circa 4 miliarde de euro. Să sperăm că de data aceasta capacitatea sa de predicţie va fi mai bună ca în 2013, când s-a angajat la o absorbţie de 50%, pentru ca la data de 31 decembrie acelaşi an, tot 2013, să constate că rata de absorbţie este numai 33%. Căutaţi probabil şi dumneavoastră, stimaţi colegi, cea mai mică umbră de responsabilitate în aceste declaraţii. Opriţi-vă! Nu v-aţi găsit personajul potrivit. Deşi se pretinde a fi un "om de sistem", ministrul în cauză nu are nimic de a face cu rigoarea. Dumnealui nu a creat, ci doar a beneficiat de roadele sistemului. Altfel, în mod cert, ar fi tratat obiectul muncii lui cu ceva mai multă responsabilitate şi cu respect.

Situaţia de ansamblu în schimb pe care încercăm să o tratăm astăzi prin această moţiune este deosebit de îngrijorătoare, în condiţiile unui ritm lent de implementare a proiectelor şi de recuperare a cheltuielilor efective de la Comisia Europeană.

Nota bene: România mai are la dispoziţie mai puţin de 11 luni până la sfârşitul anului 2015 pentru a absorbi 9 miliarde de euro sau măcar 5 miliarde, sau 6, cât îşi propune actualul ministru. Dar dacă ne uităm în aceşti ani în care absorbţia a crescut ca un Făt-Frumos, cât alţii în şapte, vedem că în 2012 am reuşit 1,8 miliarde, în 2013 - 3,6 miliarde, iar în 2014 - 3,5. Deci nici în cei mai buni ani pentru absorbţia fondurilor europene nu am reuşit să atingem valori similare cu acea valoare de care avem nevoie în acest an. Aceste date sunt bineînţeles datele luate de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.

Întrebat în acelaşi interviu, mai sus menţionat, care este secretul acestei absorbţii miraculoase, ministrul nici nu pomeneşte cauzele structurale, ci doar metodele de driblare a absorbţiei reale, în speţă "proiectele retrospective" şi "proiectele fazate".

Fără să diminuăm importanţa acestora, pentru că avem nevoie de ele ca să reuşim să atragem cât mai putem să atragem din fondurile europene în acest an, considerăm totuşi că aceste proiecte, atât "retrospective", cât şi "fazate", reprezintă forma supremă a milei acordate de Comisia Europeană României, care în acest moment este pe ultimul loc la absorbţie. Aşadar, Comisia Europeană permite, excepţional, în acest caz decontarea unor proiecte deja efectuate sau împărţirea altor proiecte pe mai mulţi ani, adică mai precis diminuarea bugetului pe 2014-2020 cu banii necheltuiţi şi pasibili de a fi pierduţi din bugetul 2007-2013. Iar această formă a milei este prezentată, cu neverosimilă mândrie, drept un succes personal al domnului Teodorovici. Nu doar noi, în această moţiune, dar şi comisarul Creţu i-a mai temperat aplombul domnului ministru. "Cu toţii ne dorim să atingem obiectivele stabilite de comun acord între România şi Comisie", declara Corina Creţu în ianuarie.

De altfel, Comisia Europeană a mai atras atenţia că eventualele proiecte retrospective trebuie să îndeplinească atât criteriile de eligibilitate, cât să respecte şi regulile europene de achiziţii publice.

Înţelegem că vreţi să ne transmiteţi până la sfârşitul lunii martie o listă de proiecte retrospective pentru programele Mediu, Transport şi Regional. Sper, domnule ministru, să nu regăsim pe această listă proiecte antamate de clientela PSD în preajma campaniei electorale.

Ca să ajungem la cifra de absorbţie reală, pentru corectitudinea acestor raportări, ar trebui să ne uităm, aşadar, care este valoarea proiectelor retrospective incluse în aceste declaraţii de cheltuieli. Un subiect evitat cu graţie în acele laudatio pe care şi le serveşte singur domnul ministru Teodorovici. Numai pentru autostrăzile care aveau finanţare de la Banca Mondială de Investiţii, Comisia ne-a aprobat 300 de milioane de euro în plus. Dar mai sunt şi contractele pentru reabilitarea unor drumuri naţionale începute, începute cu mult înainte, la fel, şi finanţate prin BEI, de la bugetul de stat, cum ar fi: DN 76 Deva - Oradea, DN 56 Craiova - Calafat, DN 66 Rovinari - Bumbeşti, DN 66 Bumbeşti Jiu - Petroşani, DN 29 Suceava - Botoşani, DN 73 Piteşti - Braşov, care însumează aproape 300 de milioane pentru proiecte începute în anii 2011-2012 şi nefinalizate, din cauza celebrelor tăieri ale banilor de la investiţii, în premieră de la capitolul de fonduri nerambursabile, dar şi de la capitolul de fonduri rambursabile, tot de către guvernele Ponta. Aşadar, "rata de absorbţie curentă" despre care vorbeam mai devreme a fost umflată în plus şi cu sumele acestor proiecte, conducând, bineînţeles, la impresia unei absorbţii fulminante.

Guvernul PSD, în frunte cu Victor Ponta, nici nu s-a sinchisit de fapt de problemele structurale ale absorbţiei fondurilor europene, ci mai mult de coafarea, de măsluirea acestei absorbţii din motive pur politicianiste. Să ne uităm însă şi mai atent pe fiecare program operaţional în parte pentru a vedea exact cam cât de briliantă este această absorbţie a fondurilor europene.

La începutul anului 2014 autorităţile de management pentru POSCCE şi POSDRU au fost transferate la Ministerul Fondurilor, în pregătirea programelor operaţionale 2014-2020. De asemenea, în 2014, Ministerul Fondurilor a preluat şi autorităţile pentru mediu şi transport.

Însă pentru POSCCE există în continuare o presuspendare de la Comisia Europeană pentru axa proiectelor IT în urma unui audit în urma căruia au fost descoperite probleme la achiziţiile publice. Ne prezentaţi, domnule Teodorovici, scrisoarea primită de la Comisia Europeană? O faceţi publică? Cât vor fi corecţiile pe această axă şi care sunt de fapt problemele despre care nu vorbiţi? Ne spuneţi că şi aici este de vină aşa-numita grea moştenire şi că, de fapt, dumneavoastră, în luptă cu balaurul, aţi reuşit să salvaţi situaţia. Programul Operaţional Competitivitate, urmaşul POSCCE, este aprobat de anul trecut şi ar fi trebuit să fie lansate apelurile de proiecte deja. Se va putea întâmpla acest lucru atât timp cât POSCCE este pre-suspendat, domnule ministru? Ştim care sunt apelurile de proiecte şi când vor fi lansate? Calendarul de lansări de pe site-ul Ministerului Fondurilor este antic şi nu face niciun fel de referire la noile programe.

Despre POSDRU, în schimb, sunt convins că ne puteţi povesti cum l-aţi făcut mai bun, mai oacheş, mai eficient. Acest program funcţionează după legi proprii, altfel nu ne putem explica apariţia celor peste 100 de instrucţiuni publicate până acum care ghidează funcţionarea acestui program. Nici linia de finanţare pentru proiecte în domeniul economiei sociale nu a fost lansată cu mai puţin de un an întârziere, iar pe românii din diaspora îi amăgiţi şi acum cu fonduri pentru proiecte cu durată de 7 luni, dar apelul nu a fost nici acum lansat, iar din experienţele recente evaluarea proiectelor durează luni bune. În continuare nu există o explicaţie argumentată de ce anul trecut în perioada februarie-octombrie plăţile au fost întrerupte pentru POSDRU, dumneavoastră venind aici, în faţa noastră, cu aceeaşi placă a "grelei moşteniri". Aţi ascuns deliberat şi aţi manipulat informaţiile referitoare la acest program încercând să minimalizaţi problemele. Noi nu considerăm că aceasta poate fi considerată o rezolvare, ci dimpotrivă!

Cea mai gravă situaţie se înregistrează la POS Transport unde proiectele înregistrează întârzieri faţă de termenele contractuale sau chiar au termene de finalizare după 31 decembrie 2015. În aceste cazuri riscul cel mai mare este ca România să fie nevoită să acopere de la bugetul de stat întreaga valoare a unor proiecte. Pentru acestea cu risc de a nu fi finalizate aţi afirmat că se negociază posibile fazări cu Comisia Europeană pentru a limita cheltuielile de la bugetul de stat, însă nici până acum nu ştim care va fi fazarea, pentru ce proiecte se va face această fazare şi în ce fel. Practic, însă, aceste întârzieri şi fazarea proiectelor ne reduce anvelopa pentru proiectele din anvelopa bugetară 2014-2020, deja draftul viitorului program operaţional estimând o pierdere de 1,4 miliarde de euro.

POS Mediu şi POS Transport se bazează pe proiecte majore, aprobate de Comisia Europeană, şi bineînţeles că şi POS Mediu are un risc foarte mare de pierdere a fondurilor. Se pare că şi aici vreţi să aplicaţi aceeaşi strategie ca la POS Transport, prin identificarea unor proiecte retrospective. Aveţi un astfel de portofoliu de proiecte? Aveţi acordul Comisiei, care a subliniat, chiar prin doamna comisar Creţu, că finanţarea unor proiecte retrospective este o excepţie şi nu trebuie transformată într-o regulă?

În final, ultimul program pe care îl gestionaţi, Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică, programul cu cea mai mică alocare totală, de doar 170 de milioane de euro, trebuia să asigure asistenţa tehnică pentru autorităţile de management, organisme intermediare şi beneficiari, dar are una dintre cele mai mici rate de absorbţie, de doar 45%. Mai mult decât atât, pentru un anume program, pentru POS CCE nu aţi cheltuit niciun euro pentru asistenţă tehnică, aţi reuşit această performanţă. Cum este posibil ca, în condiţiile în care beneficiem de aceste fonduri şi avem, în acelaşi timp, probleme în calitatea proiectelor depuse, şi în evaluare, şi în implementare, noi să nu folosim nici jumătate din bani? Iar cei folosiţi au fost, oricum, mare parte direcţionaţi doar spre plata salariilor. Noul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică a fost aprobat, de asemenea, anul trecut şi nici la această dată nu avem un calendar al lansării apelurilor de proiecte, cu atât mai surprinzător cu cât acestea ar fi trebuit să fie destinate ameliorării deficienţelor din sistemul de gestionare, evaluare, monitorizare, al tuturor programelor operaţionale, activitate esenţială pentru succesul absorbţiei în actualul cadru financiar. De asemenea, colaborarea cu instituţiile financiare internaţionale, dar mai ales cu instituţii de profil din statele membre, este aproape inexistentă, ca să nu mai vorbim despre acele, citez aici, "chingi" despre care vorbea domnul ministru Vâlcov, şi dorinţa acestuia de a ajunge din urmă marele popor chinez.

Nu am putut încheia această prezentare a programelor operaţionale 2007-2013 fără să vorbim şi despre cele două programe care nu sunt gestionate de MFE, adică POR şi PODCA. Aceste programe dedicate în special autorităţilor locale, sunt cele care au performat cel mai bine în perioada 2007-2013, dar, bineînţeles, fără a fi lipsite şi ele de probleme. În cazul Programului Operaţional Regional se observă, în primul rând, calitatea slabă a proiectelor depuse, un număr mare de proiecte fiind respinse - peste 4.000 de proiecte, în jur de 40% din cele depuse şi un ritm redus de evaluare a acestora. Poate ne explicaţi, domnule ministru, de ce nu aţi finalizat procedurile de centralizare a gestionării fondurilor europene prin preluarea şi a acestor două autorităţi de management, aşa cum aţi anunţat. Sau mai bine să îl întrebăm pe domnul Dragnea, mă rog. În noul Program Operaţional, trimis spre negociere la Uniunea Europeană, abia la sfârşitul lunii februarie se observă o alocare regională semnificativ disproporţionată a fondurilor, unele dintre regiuni cu potenţial investiţional ridicat nefiind sprijinite suficient pentru a se dezvolta în acest sens.

Stimaţi colegi,

Am făcut această trecere în revistă pentru a putea privi spre viitor şi a vedea cum utilizăm mai bine cei 39 de miliarde de euro, fonduri europene, dintre care 21 de miliarde, 21,8 miliarde fonduri europene structurale şi de coeziune alocate României pentru perioada 2014-2020. Deşi ne-a fost transmis de mai multe ori înapoi Acordul de parteneriat, documentul care ar trebui să stabilească priorităţile României până în 2020, acesta a fost într-un final aprobat, în august 2014. Acesta prevede următoarele lucruri care se referă la autorităţile de management. Numărul acestora scade, însă numărul structurilor care gestionează fonduri creşte, dacă includem agenţiile de implementare. De asemenea, problema de coordonare persistă între Ministerul Fondurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale care conţine POR şi PODCA, şi zona de dezvoltare rurală, gestionată de Ministerul Agriculturii.

În ceea ce priveşte aprobarea Programelor Operaţionale de către Comisia Europeană, următorul pas pentru a cheltui banii europeni, deşi au fost aprobate până la această oră 5 programe operaţionale, nici Programul de Infrastructură Mare şi nici Programul Operaţional Regional nu vor fi aprobate mai devreme de jumătatea acestui an, aşa cum declara doamna comisar Creţu, ceea ce înseamnă mai puţin de 16 miliarde de euro în suspensie, pe care nu le putem folosi până la jumătatea acestui an. Nici măcar nu putem să începem să depunem proiecte.

Cea mai mare problemă este la Programul Operaţional Infrastructură Mare, care are cea mai mare alocare şi reuneşte finanţarea pentru infrastructura de transport, energie şi mediu. Acest program depinde de validarea de Comisia Europeană a celebrului Masterplan, document aflat în consultare publică, fără a fi însoţit, evident, de strategia de implementare.

De altfel, este suficient să ne uităm la bugetele pentru 2014 şi 2015, pentru a vedea că singurele fonduri europene cheltuite din bugetul pe 2014-2020 sunt cele pentru persoanele cele mai defavorizate. Aşadar repetăm istoria programării 2007-2013, prin irosirea primilor doi ani fără a dezvolta proiecte noi. Vă bazaţi cumva, domnule Teodorovici, pe faptul că absorbţia acestor fonduri va merge ca unsă prin fazarea acestor proiecte care nu au fost finalizate? Proiectele fazate, care ne reduc practic banii pentru noi investiţii din 2014-2020 sunt cea mai clară dovadă a eşecului triadei fantastice Ponta-Şova-Teodorovici, o reflectare clară a modului în care ne furăm singuri căciula.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Am avut două dezbateri în Parlament, anul trecut, despre cum să utilizăm mai bine fondurile europene în 2014-2020. Sunt convins că şi Victor Ponta, şi dumneavoastră aţi trecut uşor cu vederea aceste momente, fără să trageţi niciun... fără să trageţi învăţăminte. Astăzi nu ne-a mai rămas decât calea acestei moţiuni, pentru că lună de lună vedem cum României îi scad şansele să profite de această oportunitate a fondurilor europene, iar dumneavoastră continuaţi să vă împăunaţi cu absorbţia la hectar şi cu realizările nevăzute în domeniul fondurilor europene. Suntem în cel mai important an pentru absorbţia acestor fonduri pentru România, anul în care ar trebui să închidem proiectele din bugetul 2007-2013 şi să începem în forţă proiectele finanţate din anvelopa 2014-2020. Şi, cu toate acestea, marile probleme din domeniul absorbţiei rămân nesoluţionate, deşi dacă citeşti comunicatele şi interviurile domnului ministru ai zice că avem cel puţin 200% absorbţie.

Birocraţia, procedurile greoaie pun în continuare pe fugă majoritatea beneficiarilor privaţi de fonduri europene. Dacă vă lăudaţi că veţi simplifica procesul, să ştiţi că birocratizarea continuă să fie una dintre cele mai grave probleme, iar beneficiarii sunt puşi pe fugă de lipsa de deschidere a celor care ar trebui să îi sprijine. Într-o perioadă în care creditarea este greu accesibilă companiilor, fondurile europene ar trebui să fie principalul motor de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Firmele însă au ajuns să se ferească de proiectele pe fonduri europene, de toată hârţogăria şi lipsa de credibilitate a acestora. De doi ani de zile vorbiţi de un sistem informatizat complet, dar, probabil că... colegul dumneavoastră, prietenul premierului, domnul Sebi Ghiţă, încă nu a finalizat softul sau nu ştie cât să vă ceară pe el. Este de notorietate lipsa de pregătire specifică a evaluatorilor de proiecte, modalitatea cel puţin hilară de soluţionare a contestaţiilor şi, mai ales, lipsa surselor de finanţare pe perioada derulării contractelor, până la rambursare. Pentru câte din aceste probleme aţi găsit soluţii, domnule ministru, astfel încât să putem încuraja din nou beneficiarii privaţi sau publici să aplice?

Reforma administraţiei publice, după cum ştiţi, era o condiţionalitate ex-ante pe care nu o îndepliniţi doar prin bifarea unei noi strategii. Până la 31 martie ar trebui să aveţi o nouă metodologie de monitorizare şi evaluare a strategiei pentru consolidarea administraţiei publice. În ce stadiu sunteţi cu îndeplinirea acestei condiţionalităţi, fără de care nu putem vorbi de o eficientizare şi profesionalizare a administraţiei publice?

Lipsa de informare a potenţialilor beneficiari cu privire la proiectele pe care le pot accesa pe perioada 2014-2020 va determina iarăşi o întârziere în contractare. Campaniile de informare au fost bune doar în perioada campaniei electorale, iar aşa-numita călătorie Regio a funcţionat doar electoral se pare, şi nu a mai continuat şi după 16 noiembrie.

Dacă tot v-aţi lăudat, încă nu aţi rezolvat celebra problemă a personalului: evaluarea acestuia şi salarizarea în funcţie de performanţe, astfel încât toţi salariaţii să fie motivaţi şi eficienţi, cei care folosesc... care utilizează fonduri europene.

Despre achiziţiile publice probabil că ar trebui să facem o moţiune separată, mai ales că nici măcar nu ar trebui să fie domeniul dumneavoastră de competenţă, atât timp cât există şi ANRMAP-ul.

În ultimii doi ani, în România, celebra O.U.G. nr.34/2006 privind achiziţiile publice a fost modificată de 4 ori prin noi ordonanţe de urgenţă, ultima chiar după adoptarea noii legislaţii europene, după adoptarea Directivei, dar fără a o transpune. Aţi introdus acea garanţie de bună conduită pentru a nu mai fi deranjaţi în licitaţiile cu dedicaţie pe care le organizează guvernarea PSD. Din fericire, Curtea Constituţională a respins acea aberaţie. Acum, însă, veniţi cu o altă idee năstruşnică: să faceţi transpunerea Directivei Europene prin 4 legi distincte, să faceţi hăţişul legislativ şi mai dens, cu mai multe portiţe pentru favorizarea clientelei politice. Adică, pentru întreaga Uniune Europeană a fost nevoie de o singură Directivă, iar pentru noi, în România, sunt necesare 4 legi, domnule ministru? Vă sugerăm să urgentaţi elaborarea acelei Cărţi Albe a achiziţiilor publice, un instrument care să fie accesibil tuturor beneficiarilor de fonduri europene, deopotrivă privaţi sau autorităţi contractante, şi să puneţi accentul pe simplificarea procedurilor, pentru că acea mare masă a beneficiarilor sunt de bună-credinţă şi îşi doresc respectarea legii, doar că trebuie să o înţeleagă şi să fie clară şi lipsită de ambiguităţi.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Fondurile europene nu înseamnă numai aceşti bani care ne sunt alocaţi de la Uniunea Europeană. 26 februarie era termenul pentru depunerea la Bruxelles a proiectelor de infrastructură de transport care să obţină finanţare prin Mecanismul de Interconectare a Europei. Câte aţi depus şi care au fost criteriile de selecţie a proiectelor pentru acest mecanism? Vă întreb, totuşi: de ce nu aţi considerat să lansaţi o consultare publică pentru selecţia acestor proiecte, dat fiind că România are peste un miliard de euro disponibili pentru aceste proiecte?

Discuţiile, de asemenea, despre Planul Juncker sunt la ordinea zilei în Uniunea Europeană, însă în România nu avem nicio comunicare publică despre ce proiecte viabile susţine România, ce proiecte ar putea atrage pe lângă fonduri europene şi finanţări private. De altfel, deşi în foarte multe state soluţia de a pune bani privaţi lângă cei publici, pentru că şi fondurile europene tot bani publici sunt, este una care şi-a dovedit viabilitatea, Guvernul PSD preferă să gireze concesiuni la costuri faraonice, precum celebra, de acum, Comarnic-Braşov. Până şi doamna comisar Creţu, fostă colegă de partid cu dumneavoastră, s-a arătat exasperată de faptul că România a refuzat să participe la "Iniţiativa pentru IMM-uri", un instrument financiar nou dezvoltat împreună cu Banca Europeană de Investiţii şi unde Spania, spre exemplu, a venit cu un program operaţional de 800 de milioane de euro, dar care va ajunge până la 3,2 miliarde de euro, în final, prin implicarea băncilor.

În România, în schimb, avem o nouă instituţie creată de dumneavoastră, care să se ocupe de IMM-uri şi de fondurile europene pentru tineret, un fel de struţo-cămilă care să servească interesele de partid. Dacă eraţi aşa preocupaţi de fondurile europene pentru tineri, pentru combaterea şomajului în rândul acestora, care se apropie de aproape de 25%, de ce nu aţi venit cu proiecte pentru a utiliza fondurile alocate prin Garanţia pentru Tineri? Care este rata de absorbţie la aceste fonduri, în acest moment? Poate măcar anul acesta, după ce a crescut şi prefinanţarea dată de Comisie, vom vedea măsuri concrete şi nu doar vorbe goale.

Domnule ministru,

Într-un interviu recent, vă declaraţi jignit de o comparaţie cu omologul dumneavoastră polonez, vă consideraţi mai dibaci, nu suportaţi comparaţia, deşi România se menţine pe locul codaş în Europa la utilizarea fondurilor. Poate că aroganţa, închipuirea priceperii, orgoliul sunt acelea care vă împiedică să vedeţi situaţia reală. Poate nu toţi, nici măcar polonezii care au făcut performanţă şi au avut rezultate, nu sunt aşa brilianţi ca dumneavoastră, poate că nu toţi se pricep la fonduri europene aşa bine ca dumneavoastră, poate nu toţi ne imaginăm că suntem atât de indispensabili ca dumneavoastră. Noi nu credem, asemenea dumneavoastră, că un deux ex machina va salva situaţia. Noi credem că numai prin muncă onestă, susţinută, transparentă şi prin implicarea tuturor actorilor din mediul privat şi societatea civilă în acest proces, putem reuşi, numai printr-un efort naţional, să direcţionăm banii cheltuiţi în direcţii care ne oferă o valoare adăugată certă.

Binevoiţi, domnule ministru, să veniţi în faţa Parlamentului cu răspunsuri clare la problemele ridicate de această moţiune:

• Când veţi prezenta public rezultatele auditului Comisiei Europene la POSCCE şi măsurile pe care le veţi lua, inclusiv de tipul corecţiilor financiare? Care este nivelul acestora?
• De ce nu aţi contractat asistenţă tehnică pentru a utiliza instrumente financiare care să maximizeze impactul fondurilor europene? Mai ales că şi pentru a limita pierderile din anvelopa 2007-2013 Comisia ne oferă această posibilitate.
• Care este, la această oră, situaţia reală a dezangajărilor de fonduri europene din bugetul 2007-2013 şi care este planul de măsuri al ministerului pe care-l conduceţi, pentru a minimiza aceste pierderi?
• Care este stadiul fazării proiectelor şi care este lista cu proiectele retrospective care ne vor limita pierderile de fonduri din bugetul 2007-2013?
• Când veţi adopta revizuirea Planului de Acţiuni Prioritare pentru creşterea absorbţiei, care avea termen la finalul lunii februarie?
• De ce nu avem nici măcar, acum, ghiduri în consultare pentru proiecte finanţate din anvelopa 2014-2020, deşi ne ameninţaţi cu ele încă de prin 2013 şi ne prezentaţi calendarul de începere a proiectelor pe fiecare program în parte şi evoluţia ratei de absorbţie până în 2022?
• Care este motivul pentru care aprobarea Programului Operaţional este atât de întârziată, mai ales că avem atât de mare nevoie de Programul Operaţional Regional?
• Care este stadiul îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante pe domeniul forţei de muncă, care aveau termen 1 martie, având în vedere că această problemă a şomajului în rândul tinerilor şi rata mică de ocupare la nivel general a populaţiei în comparaţie cu ţintele asumate şi media europeană rămâne mică?
• Când vor fi gata alte condiţionalităţi asumate, precum: Strategia pentru persoanele vârstnice, Strategia şi Planul de acţiuni privind incluziunea, Cadrul strategic de reducere a părăsirii temporare a şcolii, Cadrul strategic pentru creşterea participării, calităţii şi eficienţei învăţământului terţiar, Strategia naţională privind învăţarea pe tot parcursul vieţii, Metodologia de monitorizare şi evaluare a strategiei pentru consolidarea administraţiei publice? De îndeplinirea acestor condiţionalităţi depinde, practic, eficienţa utilizării noilor fonduri.
• În ce măsură, domnule ministru, aţi urmărit identificarea şi sancţionarea posibilelor conflicte de interese şi incompatibilităţi?
• Care este stadiul proiectelor pe care le susţine România pentru Planul Juncker şi pentru Mecanismul Interconectarea Europei?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat. Îl invit la microfon pe domnul ministru Eugen Teodorovici. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul fondurilor europene):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În luna iunie 2014, răspundeam, în Senat, unei moţiuni prin care Guvernului Ponta i se cerea să scrie după dictare.

Acum sunt chemat în faţa dumneavoastră pentru a discuta despre alegorie şi simbol.

Acum, m-am angajat - de fapt, atunci - că la sfârşitul anului 2014 vom avea: Acord de parteneriat semnat; facturi de cel puţin 3,5 miliarde de euro trimise la Comisia Europeană; programele operaţionale pe care le gestionez, aprobate de Comisia Europeană; şi reforme finalizate şi un sistem eficient şi performant.

Aceste angajamente au devenit realitate şi am sperat că, de la această dată, noua moţiune depusă de PNL va porni de la această realitate - de la probleme concrete şi propuneri concrete.

Din nou, aţi venit cu un discurs sau, poate, mai mult decât atât, cu o poveste.

Stimaţi colegi,

De această dată trebuie însă să recunosc că sunt de acord cu această poveste. Desigur, fondurile europene se află între Făt-Frumos şi fata morgana, adică, între guvernarea PSD şi Programul de guvernare PNL 2015.

Dar, pentru a ilustra povestea reală, vă propun să trecem la fapte şi date concrete.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Colegii din Partidul Naţional Liberal ne întreabă: câţi bani va pierde România din bugetul Uniunii Europene 2007-2013?

Ce soluţii avem pentru creşterea absorbţiei?

Ce soluţii avem pentru a reforma sistemul şi care este privirea noastră spre viitor?

Evitaţi să precizaţi câte miliarde de euro vom pierde din bugetul 2007-2013, spuneţi dumneavoastră, în primul paragraf al moţiunii.

Greşiţi când vă referiţi la viitor. Nu vorbim despre banii pe care România îi va pierde din alocarea actuală. Vorbim despre faptul că România deja pierduse, în 2012, aceşti bani. Şi ţin să vă reamintesc că Programul de guvernare al Guvernului Ponta a pornit cu şansa unei rate de absorbţie maxime în intervalul 50-80%.

Acum, rata de absorbţie curentă este de aproximativ 53%. Practic, ne-am atins ţinta minimală cu un an în avans, iar şansele reale de a atinge pragul maximal din Programul de Guvernare sunt demonstrate matematic.

Anul trecut, în ultimele 6 luni, am avut o creştere medie cu 2,5% pe lună, care, aplicată la perioada rămasă din anul 2015, va conduce la o rată de absorbţie de aproximativ 80% la finalul anului 2015, mai ales dacă ţinem cont de faptul că nu mai avem o constrângere de timp cu privire la termenul de transmitere a declaraţiilor de cheltuieli la Comisia Europeană.

Nu trebuie să inventezi rata de absorbţie curentă, doar ca să raportezi facil creşteri; este rezultatul analizei dumneavoastră şi menţionaţi "jocul cu plastilina" şi "atitudinea elastică".

Rata de absorbţie curentă nu este un "joc", ci un indicator al efortului uriaş depus de toţi actorii din sistem - instituţii publice, beneficiari, contractori -, pentru a realiza proiecte, a face plăţi şi a trimite declaraţii de cheltuieli la Comisia Europeană.

Consider în continuare că acesta trebuie să rămână indicatorul activităţii noastre, în timp ce sumele returnate de comisie la bugetul de stat sunt, de asemenea, importante, din raţiuni bugetare şi contabile.

Aş dori să vă reamintesc că ratele de absorbţie PHARE şi ISPA au fost stabilite pe baza sumelor declarate la comisie, iar acum, la trei sau patru ani de zile de la închiderea programelor, se fac, conform procedurilor europene, transferurile finale între conturi. Cu atât mai mult, acest indicator este important anul acesta, când rata de absorbţie va fi dată de ultima factură plătită în 31 decembrie 2015.

Prin urmare, fac un apel la rigoare, la eliminarea reformelor emfatice sau tendenţioase, astfel încât munca noastră, a celor care am contribuit la fiecare procent realizat, să fie tratată cu respectul cuvenit. Şi poate, în acest fel, la următoarea moţiune vom trece de la conceptul "jocul cu plastilina" la "jocul cu mărgele de sticlă", iar, de la deus ex machina la magister ludi. Şi pentru că acest lucru ar presupune, într-adevăr, a avea viziune - şi nu numai politică -, ţin să mărturisesc că am aplicat, întotdeauna, un principiu celebru: problema pe care o au oamenii nu este că ţintesc prea sus şi eşuează, ci că ţintesc prea jos şi reuşesc.

În concluzie, da, îmi voi propune întotdeauna cât mai mult şi, implicit, şi o rată de absorbţie maximă; de ce nu 90, sau poate chiar 100%? Iar din câte îmi amintesc, acesta a fost şi mesajul şi pe care l-a adresat Preşedintele României, în data de 9 februarie, în Parlament, când a subliniat că aşteptările mari pot duce la rezultate mari; atunci când oamenii ne privesc cu atenţie şi cu speranţă, avem toate motivele să fim mai mobilizaţi şi mai responsabili.

Stimaţi colegi,

A doua preocupare este, faţă de soluţiile pe care le promovăm, numite în textul moţiunii "metode de driblare a absorbţiei reale, în speţă, proiectele retrospective şi fazarea, această formă de milă, prezentată cu neverosimilă mândrie drept un succes personal al domnului Teodorovici.

Vă invit să deschidem cu toţii proiectul de Program de guvernare al Partidului Naţional Liberal, guvernarea liberală a României, proiect 2015, Capitolul IV.3, pagina 79, unde, surpriză!, vom găsi măsuri prioritare pe termen scurt, precum: valorificarea maximală a mecanismului asistenţei retroactive, privind identificarea unor proiecte de investiţii finalizate, sau aflate, în curs de finalizare; etapizarea sau fazarea proiectelor aflate în curs de finalizare.

Paradoxul este dublu: în primul rând, textul moţiunii contestă însăşi viziunea PNL din proiectul de Program de guvernare; în al doilea rând, proiectul de Program de guvernare PNL preia, în integralitate, acţiunile asumate şi promovate de guvernarea PSD.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Revin la convingerea de la începutul alocuţiunii mele, fondurile europene se află între Făt-Frumos şi fata morgana.

Programul de guvernare PNL 2015 este fata morgana, distorsionând prezentul în viitor şi proiectând realitatea pe care noi o construim în obiectivele unei noi politici şi ale unei noi guvernări.

Rămâne să decidem, pe baza realităţii, cine este Făt-Frumos. Conform dicţionarului, este un erou, întrunind calităţi pozitive esenţiale, principalul adversar al forţelor răului, asupra cărora triumfă întotdeauna şi este supus unor încercări care depăşesc capacitatea omului normal şi care iese mereu biruitor.

Fata morgana, însă, înseamnă a-ţi asuma că vei face în viitor ceea ce astăzi a devenit realitate. Vorbim aici despre fapte. Contractarea integrală a tuturor proiectelor din lista de rezervă, continuarea relaţiei cu instituţiile financiare internaţionale, extinderea aplicării mecanismului de plată, crearea registrului naţional al operatorilor economici, extinderea bazei de cheltuieli eligibile, preluarea condiţiilor de contract FIDIC în legislaţie, stabilirea mecanismelor de prevenire a conflictelor de interese sau transpunerea, în legislaţia naţională, a directivelor privind achiziţiile publice.

Toate acestea reprezintă acţiunile actuale ale guvernării PSD, iar preluarea lor în proiectul PNL, suprapunerea de planuri şi distorsionarea percepţiei asupra realităţii constituie, într-adevăr, un efect de tip fata morgana.

Iar dacă PNL îşi asumă un loc în registrul marilor partide politice, cred că astăzi trebuie să lanseze dezbaterea internă pentru restructurarea şi reformularea unei viziuni proprii a Capitolului IV.3 din Programul de guvernare al PNL.

Stimaţi colegi,

Înainte de a trece la solicitările punctuale formulate în finalul moţiunii, mai sunt două aspecte generale, pe care aş dori să le punctez, şi anume reforma sistemului şi privirea noastră spre viitor.

Şi subliniez încă o dată că, în iunie 2014, am promis că vom avea, până la sfârşit de an, Acordul de parteneriat semnat, facturi de cel puţin 3,5 miliarde de euro, la comisie, programele operaţionale pe care le gestionez aprobate de Comisia Europeană, şi reforme finalizate şi un sistem eficient şi performant.

Toate acestea au fost realizate. Doar pentru Programul Operaţional de Infrastructură Mare aşteptăm procedura de la nivelul comisiei, de revizuire a cadrului financiar multianual, aplicabilă tuturor statelor membre.

Sistemul este acum gestionat unitar; s-a asigurat un nivel corespunzător de salarizare pentru toate autorităţile de management şi organismele intermediare.

Din nou, însă, soluţiile pe care guvernarea PSD le aplică deja, în realitate sunt reflectate distorsionat în textul moţiunii.

Aşadar, trebuie să vă amintesc că avem în curs de pregătire proiecte majore pentru infrastructură, toate programele operaţionale au fost subiect al consultării publice extinse, am promovat includerea unei bănci de dezvoltare în mecanismul de finanţare al programelor operaţionale, am lansat în consultare primele ghiduri, am realizat metodologia de evaluare a personalului, în funcţie de performanţe, lucrăm cu ministerele de resort pentru îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante, precum: planul naţional de gestionare a deşeurilor, strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice şi altele.

În ceea ce priveşte reforma în domeniul achiziţiilor publice, vă adresez rugămintea ca, înainte de a pregăti o moţiune pe această temă, să verificaţi informaţia. Citez din moţiune: "pentru întreaga Uniune, a fost nevoie de o directivă; pentru România, sunt necesare patru legi". Menţionez că acea directivă înseamnă, în realitate, Directiva 23/2014, Directiva 24/2014 şi Directiva 25/2014, care vor fi transpuse în legislaţia naţională prin trei acte distincte, cum este şi firesc şi cum ne-au confirmat toţi partenerii consultaţi.

Al patrulea act normativ va trata distinct subiectul soluţionării contestaţiilor, tocmai pentru că vrem să asigurăm un cadru distinct şi transparent de dezbatere pe acest segment.

Aşadar, pe această cale, fac din nou apel la seriozitate şi competenţă, un apel împotriva fetei morgana.

Stimaţi colegi,

Moţiunea prezentată astăzi are personaje de poveste. Dar noi nu sunt azi, aici, să ascultăm poveşti.

Am sperat că a treia dezbatere, în cadrul Parlamentului, pe tema fondurilor europene, nu va fi un exerciţiu de retorică, dar, din păcate, textul moţiunii este simplu pretext de vizibilitate politică.

Vă propun, aşadar, să regăsim realitatea, fără a inventa mituri şi alegorii, cu respectarea apelului către parteneriat, tocmai pentru a lăsa ceva mai bun în urma noastră.

Şi pentru că faptele vorbesc de la sine, voi prezenta succint şi răspunsul la cele 10 întrebări din finalul moţiunii.

1. Comisia Europeană nu a suspendat plăţile pentru axa 3 din cadrul POSCCE. Plăţile au fost întrerupte, temporar, aceasta fiind procedura standard a Comisiei Europene, aplicată în cazul efectuării unor verificări suplimentare.

Aceasta nu este o măsură dramatică. Vorbim de o axă în cadrul unui program, datele statistice ne arată că în anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, erau întrerupte plăţile pentru 76 de programe operaţionale.

2. Realizăm evaluarea ex-ante pentru instrumentele financiare, cu sprijinul Fondului European de Investiţii, rezultatele preliminare ale acesteia fiind larg dezbătute public în anul 2014, cu toţi actorii interesaţi din piaţă.

Astăzi, vom utiliza capital de risc pentru start-up-uri şi spin-off-uri şi IMM-uri inovative, împrumuturi cu dobândă subvenţionată şi partajarea riscului pentru Programul Operaţional de Competitivitate, împrumuturi cu dobândă subvenţionată şi partajarea riscului garanţii, finanţări pentru IMM-uri aflate în faza avansată de creştere, în cadrul Programului Operaţional Regional, şi microcreditarea pentru start-up-uri şi self-employment-uri şi instrumentul de garantare pentru Programul Operaţional Capital Uman.

În ceea ce priveşte iniţiativa pentru IMM-uri, aşa cum am afirmat în mai multe rânduri, şi poate fi verificat în informările publice furnizate de Comisia Europeană, doar trei state membre, respectiv Spania, Portugalia şi Malta, au decis să implementeze acest instrument.

3. Încă din cursul anului 2014, s-a realizat evaluarea preliminară a proiectelor de infrastructură care vor fi fazate. Etapizarea proiectelor este prevăzută încă din 2006 în legislaţia europeană şi reprezintă o măsură uzuală aplicată de statele membre, iar Ghidul Comisiei Europene privind metodologia de fazare a fost revizuit la finalul lunii februarie 2015.

Termenul final în care toate statele membre trebuie să se încadreze este septembrie 2015.

4. Am promovat, începând cu anul 2013, acţiuni în vederea identificării şi solicitării la rambursare a tuturor proiectelor cu finanţare naţională, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite prin programele operaţionale 2006-2013.

Deja sunt în curs de aprobare sau aprobate de către Comisia Europeană o serie de proiecte retrospective în domeniul infrastructurii de apă şi apă uzată, protecţia împotriva inundaţiilor, decontaminare de situri şi infrastructură rutieră.

În prezent, sunt identificate alte proiecte finanţate din surse naţionale, care vor fi evaluate pentru a se verifica încadrarea în regulile de eligibilitate ale Programelor Operaţionale de Mediu şi Transport.

5. Planul de măsuri prioritare a fost deja agreat cu serviciile comunitare încă din luna februarie. A fost oficial trimis comisiei la începutul lunii martie, acesta fiind deja agreat cu doamna comisar Corina Creţu.

6. Încă din luna ianuarie 2015, au fost publicate, spre consultare publică, proiectele de ghiduri destinate intervenţiilor în cercetare, dezvoltare, inovare din cadrul Programului Operaţional de Competitivitate, precum şi ghidurile aferente intervenţiilor dedicate tinerilor din cadrul Programului Operaţional Capital Uman.

Pe baza observaţiilor formulate de cei interesaţi şi abordând o formulă clară din perspectiva potenţialilor beneficiari, aceste ghiduri au fost adaptate şi vor fi publicate până la sfârşitul lunii martie anul curent.

În aceeaşi formulă şi la acelaşi termen va fi lansat şi Ghidul pentru investiţiile private în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Îmi exprim convingerea că, prin munca onestă, susţinută şi transparentă, la care faceţi referire, le veţi analiza şi veţi formula propuneri concrete în timp util.

7. Programul Operaţional Regional a fost trimis la Comisia Europeană în luna august 2014, iar observaţiile comisiei sosind în noiembrie 2014.

Această situaţie nu este nicidecum singulară. Până în prezent, doar 50% din programele operaţionale aferente politicii de coeziune fiind aprobate de Comisia Europeană.

În plus, subliniem că POR 2014-2020 este cel mai mare program regional gestionat de DG Regio din cadrul Comisiei Europene, fiind un exerciţiu extrem de complex şi pentru partenerii europeni.

8. Referitor la stadiul condiţionalităţilor ex-ante, precizăm că toate documentele strategice la care faceţi referire sunt în consultare publică, în formă finală, pe site-urile ministerelor de linie.

9. După cum ştim cu toţii, mecanismele de prevenire a conflictului de interese au fost introduse încă din anul 2013, reprezentând una dintre condiţiile esenţiale pentru a debloca programele suspendate în timpul fostei guvernări.

Şi ultimul punct legat de mecanismul de interconectare al Europei.

Subliniez că suma alocată României prin acest program pentru sectorul de transport din fondurile de coeziune este de aproximativ 1,23 de miliarde de euro, iar beneficiarii din România, inclusiv cei care s-au asociat cu organizaţii din alte state, au depus deja 14 proiecte cu o valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegii care au semnat moţiunea de astăzi au avut multe întrebări.

Eu nu am venit în faţa dumneavoastră cu simple răspunsuri, am venit cu fapte.

Colegii care au semnat moţiunea de astăzi au multe propuneri.

Noi le-am transpus deja în realitate.

Într-adevăr, trăim într-un context în care tendinţa este aceea de a transfera dezbaterea publică dinspre probleme esenţiale înspre subiecte derizorii şi uităm să facem deosebirea între interesul naţional şi retorica pur politică.

Cred şi subliniez din nou că fondurile europene reprezintă un subiect de interes naţional, iar miza este dezvoltarea României în următorii zece ani.

Am demonstrat că ne-am atins obiectivele şi o vom face în continuare.

Totodată, cred, însă, că acum este momentul să demonstrăm că ştim să construim, nu doar să dărâmăm şi că România este un stat membru al Uniunii Europene, matur şi responsabil, nu doar un forum al dezbaterilor derizorii.

Pentru aceasta, fac un apel către colegii liberali, amintindu-le ceea ce spunea cândva Spiru Haret, un reprezentant ilustru al Partidului Naţional Liberal şi al vieţii culturale, academice şi politice din România: "Este un lucru contrar oricărei morale a trăi cineva în contul unei idei nobile fără a face nimic pentru a o servi."

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule ministru.

Intrăm în dezbaterile generale asupra moţiunii.

Vă reamintesc că prevederile art.165 din Regulament, potrivit cărora la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente, începem dezbaterile cu deputaţii înscrişi pe lista depusă la secretari.

Domnul deputat Dolha. Nu e în sală.

Domnul deputat Mironescu Răzvan Horia.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Este evident că vom încheia acest an cu un procent de absorbţie al fondurilor europene sub estimări, sub aşteptări şi sub toate promisiunile electorale.

Cauzele sunt multiple, iar cele mai importante au fost prezentate în detaliu în moţiunea simplă pe care o dezbatem astăzi.

Prin demersul de faţă, ne dorim însă ca opinia publică, cetăţenii României, să înţeleagă sensul real al acestei moţiuni, şi anume preocuparea noastră, a Partidului Naţional Liberal, în calitate de principal partid de opoziţie şi singura alternativă reală la actuala guvernare, de a asigura o perspectivă concretă de maximizare a absorbţiei şi de a creşte impactul utilizării acestor fonduri europene nerambursabile aferente cadrului financiar multianual 2014-2020.

Analizând situaţia, acum, când suntem la finalul exerciţiului financiar european 2007-2013, nu putem să nu remarcăm deficienţele din procesul de absorbţie şi să ne întrebăm câte lucruri s-ar fi putut realiza cu aceşti bani gratuiţi, puşi la dispoziţie de către Uniunea Europeană şi cu ajutorul cărora, dacă am fi fost capabili să-i cheltuim eficient, am fi putut construi mai multe spitale, mai multe grădiniţe şi şcoli, mai mulţi kilometri de autostradă şi chiar mai multe penitenciare.

Constatând toate aceste deficienţe, suntem obligaţi, ca români şi politicieni, să facem în aşa fel încât aceste greşeli să nu se mai repete niciodată.

Dumneavoastră, domnule ministru, vă aflaţi într-o poziţie privilegiată în Guvern. Aţi fost numit ministru pe problematica fondurilor europene pe 21 decembrie 2012, în Guvernul Ponta 2 şi de atunci aţi avut neîncetat mână liberă şi un sprijin politic mai mult decât suficient pentru a schimba din temelii structurile şi abordarea atât în ceea ce priveşte aparatul guvernamental care se ocupă de gestionarea fondurilor europene, cât şi în ceea ce priveşte procedurile menite să simplifice şi să eficientizeze întreg procesul de depunere, evaluare, contractare, implementare şi monitorizare a proiectelor.

Aţi făcut acest lucru doar superficial şi total nesatisfăcător, aducând sub aceeaşi umbrelă la Ministerul Fondurilor Europene autorităţile de management pentru cinci programe operaţionale şi lăsând în continuare la Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Agriculturii autorităţile de management pentru programul operaţional regional, programul operaţional capacitate administrativă, programul naţional de dezvoltare rurală, programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi programele de cooperare transfrontalieră.

Cu toate acestea, faptul că aţi subordonat cinci dintre acestea nu a însemnat că aţi reuşit să faceţi ceea ce era mai important, de fapt, pentru sistem.

Astfel, în urma discuţiilor pe care noi, Partidul Naţional Liberal, le-am avut în ultima perioadă cu specialişti din domeniu, cu beneficiari în cea mai mare parte, cu ocazia pregătirii programului nostru de guvernare pe această componentă, am constatat o serie de disfuncţionalităţi. La toate programele gestionate de Ministerul Fondurilor Europene din autorităţile de management subordonate persistă probleme referitoare la lipsa de transparenţă, inconsecvenţa şi incoerenţa procedurilor de evaluare a proiectelor, imposibilitatea reală de contestare a procedurilor de punctaj a proiectelor acolo unde este cazul, absenţa proiectelor strategice consumatoare de fonduri importante şi cu impact major, menţinerea birocratizării excesive în toate etapele parcurse de un proiect.

Am prezentat doar câteva carenţe ale sistemului pe care v-aţi angajat să le eliminaţi.

Ne aşteptam la mai mult din partea dumneavoastră şi a Guvernului din care faceţi parte, cu atât mai mult cu cât sprijinul politic de care aminteam anterior ar fi trebuit să vă determine să negociaţi la Comisia Europeană odată cu instalarea în funcţie proceduri mult mai facile şi flexibile din punct de vedere birocratic pentru perioada rămasă, adică 2013-2015 şi, în continuare, atât pentru fazele prin care trece un proiect, cât şi pentru procedurile de achiziţii publice, aspecte ce privesc deopotrivă beneficiarii privaţi, cât şi cei de stat.

Carta albă a achiziţiilor publice, pe care în anul 2013 aţi promis că o veţi elabora împreună cu ANRMAP, a rămas tot la stadiul de promisiune, iar directivele europene în domeniul achiziţiilor publice nu sunt încă transpuse integral în legislaţia din România.

Dacă v-aţi fi preocupat într-adevăr în mod serios de acest capitol al achiziţiilor publice, am fi reuşit ca stat să rezolvăm o parte din deficienţe, în sensul facilitării în mod determinant a procedurilor de achiziţie cu impact direct asupra transparentizării şi eficientizării cheltuirii fondurilor.

Una dintre greşelile dumneavoastră a fost că nu aţi reuşit să folosiţi bunele practici din cadrul altor programe, cum ar fi, de exemplu, PNDR-ul, care au produs rezultate semnificative şi care şi în viitor, prin aprobare de către Comisia Europeană, vor constitui elemente utile şi pentru celelalte programe operaţionale, transformându-se în standarde procedurale generale.

La o analiză a practicii de până acum avem un tablou general care ne arată că nu aţi găsit formula ideală care să conducă la implementarea cu succes a unor simplificări procedurale, aplicabile, de exemplu în cazul POS-T şi care ar fi deblocat proiecte aflate în diverse stadii de implementare. Iar POS-T este doar un exemplu, POS Mediu fiind un altul.

În încercarea de a prefigura viitorul şi parcursul programelor operaţionale, observăm că având la dispoziţie tot suportul guvernamental şi politic extrem de confortabil, nu aţi determinat adoptarea în timp util a strategiilor sectoriale pe energie, transport, mediu, administraţie, care să ne permită să avem toate programele operaţionale aprobate sau într-un stadiu avansat al negocierii. Mă refer aici în special la cele cu alocare importantă, precum Program Operaţional Regional şi Program Operaţional Infrastructură Mare.

Mergând cu analiza mai departe, doresc să accentuez un aspect care va provoca mari blocaje şi în continuare, cel privitor la asigurarea unui acces facil la finanţare pentru potenţialii beneficiari.

Fără o preocupare reală pe acest segment, IMM-urile şi ONG-urile vor întâmpina din nou dificultăţi în a-şi asigura partea de cofinanţare şi chiar partea de capital de lucru pentru derularea proiectelor aprobate.

Ar fi trebuit, stimate domnule ministru, să fi iniţiat deja, până acum, discuţii şi chiar încheierea unui acord cu băncile şi cu ISN-urile, ca să nu mai vorbim de implicarea Fondului Naţional de Garantare, a CEC-ului sau a EXIMBANK, în vederea facilitării accesului la finanţare pentru categoriile de beneficiari, în special cei privaţi.

Situaţia nu este deloc optimistă nici în cazul autorităţilor locale, care, la rândul lor, se regăsesc încorsetate într-o serie de limitări. Astfel, limitările impuse de Legea finanţelor publice în privinţa gradului de îndatorare, rezonabile în cazul cheltuielilor operaţionale obişnuite, nu le vor încuraja în schimb să se grăbească în a depune proiecte care necesită cofinanţare.

Aşadar, viitorul cadru financiar multianual european 2014-2020 nu este pregătit suficient de bine, riscul imens fiind acela de a repeta greşelile din trecut, fapt ce ne va crea o mare vulnerabilitate la masa negocierilor cu partenerii europeni şi, mai departe, în atragerea efectivă a fondurilor de care dispunem.

Nu suntem singurii care vă atragem atenţia în legătură cu lipsa de coerenţă şi de viziune pe acest domeniu. Aţi primit critici în acest sens şi la ultimul raport de ţară, prezentat pe 27 februarie de comisarul european responsabil pentru afaceri economice şi monetare, impozitare şi vămi, domnul Pierre Moscovici, şi de vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Valdis Dombrovskis, care evidenţia slaba capacitate instituţională şi lipsa de coordonare între diferitele instituţii şi departamente implicate în gestionarea fondurilor europene, aplicarea deficitară a normelor privind achiziţiile publice, lucru ce determină corecţii financiare substanţiale şi contribuie la o absorbţie scăzută a fondurilor europene, precum şi apariţia unor posibile dificultăţi în implementare pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020, din cauza pregătirii insuficiente şi cu întârziere a listelor de proiecte strategice.

Domnule ministru,

În numele cetăţenilor acestei ţări, alături de colegii mei iniţiatori şi semnatari ai acestei moţiuni simple, vă solicit exprimarea unei viziuni clare şi a unor angajamente măsurabile privind gestionarea fondurilor europene pentru viitoarea perioadă de programare europeană.

Nu vă cerem să faceţi minuni, aşa cum de altfel singur aţi promis, în schimb vă cerem ca, atâta timp cât veţi ocupa această funcţie să vă preocupaţi nemijlocit de pregătirea din punct de vedere administrativ, legislativ şi financiar a viitorului cadru multianual 2014-2020.

Considerăm acest lucru ca fiind o prioritate naţională absolută pentru că vorbim despre singurii bani care nu depind de evoluţia prognozei meteo, de prezenţa mai numeroasă sau mai puţin numeroasă a investitorilor străini sau de contextul economic mondial favorabil sau mai puţin favorabil.

În schimb, atragerea lor depinde de priceperea dumneavoastră şi a întregului cabinet din care faceţi parte.

Sunteţi direct responsabil prin acţiunile ce vă sunt la îndemână de modul în care va arăta România la sfârşitul anului 2023, când vom trage linie şi vom evalua impactul celor 39,9 miliarde de euro, fonduri europene alocate ţării noastre pentru perioada 2014-2020.

În încheiere, vă rog, domnule ministru, să precizaţi termenul cât mai exact la care vă angajaţi să rezolvaţi două probleme.

În primul rând lista proiectelor strategice ce vor fi finanţate prin fiecare program operaţional şi, în al doilea rând, implementarea completă a directivelor europene privind achiziţiile publice şi simplificarea corespunzătoare a procedurilor de achiziţie atât la privaţi, cât şi la beneficiarii de stat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Dobre. Pentru Grupul PNL aţi epuizat 12 minute din 19... parcă erau.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Jumătate din membrii PNL de astăzi sunt vinovaţi de eşecul răsunător înregistrat la categoria absorbţia fondurilor europene prin exerciţiul 2007-2013.

Cealaltă jumătate sunt vinovaţi că şi-au asumat nişte sarcini şi proiecte pe care nu fost în stare să le ducă la bun sfârşit. Şi-au asumat alături de membrii PSD, UNPR şi PC că, prin strategiile de dezvoltare realizate la nivel ministerial vor obţine cât mai multe fonduri europene şi au mai promis că, prin eforturile lor, vor reduce decalajele economice din regiuni.

Însă, la jumătatea drumului şi-au abandonat ministerele, proiectele şi strategiile, lăsând astfel cetăţenii de izbelişte, probabil din cauza campaniei electorale, pentru că, nu-i aşa, funcţiile politice sunt ţelul dumneavoastră, nu nevoile oamenilor.

Ceea ce mi se pare cu adevărat remarcabil la această opoziţie de tot râsul este faptul că cei care astăzi fac observaţii, ne bombardează cu sfaturi şi afişează o atitudine de experţi sunt exact aceia care ieri au eşuat lamentabil atunci când trebuiau să obţină finanţări europene.

Vă mulţumesc pentru că îmi oferiţi ocazia ca, încă o dată, să vă reamintesc rateurile pe care le-aţi înregistrat atunci când dumneavoastră eraţi la guvernare.

Domnul Ludovic Orban, remarcabil ministru al transporturilor, a reuşit, graţie capacităţilor sale de leadership, să obţină aprobare pentru proiectele a căror valoare de finanţare se ridică la considerabila sumă de 30 de milioane de euro, adică nici mai mult nici mai puţin de 0,06% din alocarea Uniunii Europene pe perioada 2007-2013, sumă din care niciun ban nu a fost alocat efectiv proiectelor în timpul mandatului său, iar singura sa justificare era aceea că, citez: "CE, nu sunt bucuroşi că-ţi dau bani". Felicitări!

În ceea ce priveşte următorul guvern, cel al PDL-ului, perioada 2008-2012, în care aceştia au avut responsabilitatea accesării finanţării europene, a reprezentat cea mai critică perioadă din istoria postdecembristă. Cel mai slab şi negru guvern, care astăzi neputând justifica nedreptăţile comise, s-a ascuns sub emblema PNL, crezând că cetăţenii nu-i mai văd.

Pe lângă faptul că întreaga perioadă de guvernare democrat-liberală s-a încheiat cu incredibila rată de absorbţie de 7%, cinci programe operaţionale au mai fost blocate din cauza fraudelor şi incompetenţelor.

PDL, adică PNL-ul de astăzi, a crezut că acei bani proveniţi de la Uniunea Europeană sunt cadou pentru ei şi au început să şi-i îndese în buzunare. Aşa am ajuns să suportăm corecţii financiare de 1 miliard de lei şi să pierdem luni de zile încercând să deblocăm programele operaţionale. Şi tot din această pricină Guvernul Ponta a trebuit să-şi concentreze toate eforturile pe absorbţia a peste 90% din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013 în numai doi ani şi în timp ce noul exerciţiu bugetar bătea la uşă.

Aşa cum spuneam şi mai devreme, acest cel mai întunecat guvern al ultimilor 20 de ani, cel al PDL-ului, în loc să acceseze fondurile europene pentru a reduce şocul resimţit de România în perioada crizei economice, a ignorat această oportunitate, preferând să împrumute 20 de miliarde de euro de la FMI şi alte instituţii şi să taie şi aşa "prea generoasele" salarii ale bugetarilor.

Întreg Cabinetul PDL a fost constituit dintr-un grup de oameni politici conduşi de un singur scop, acela de a manipula bugetul statului şi fondurile europene după propria lor vrere.

Diferenţa de competenţă a celor două guverne - PD şi PDL, PDL şi PSD - devine evidentă prin modul de gestionare a programului POR, pentru care PDL a accesat suma de 656 de milioane de euro în toţi anii săi de guvernare, iar Guvernul Ponta a obţinut suma de 2,26 de miliarde de euro până în noiembrie 2014.

Încă un program care face diferenţa este cel de dezvoltare rurală pentru care PDL a accesat finanţare de 37% din valoarea totală alocată, iar Guvernul Ponta a obţinut 87% din totalitatea fondurilor alocate pentru 2007-2013.

În ceea ce priveşte nemulţumirea celeilalte jumătăţi a PNL în compoziţia căreia se află foşti miniştri ai Cabinetului Ponta, vă rog mai bine să ne prezentaţi dumneavoastră cum aţi realizat o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

Domnul Eugen Nicolăescu a ocupat poziţia de ministru al sănătăţii în repetate rânduri şi poate doreşte să ne prezinte câte fonduri a accesat Domnia Sa şi câte spitale regionale a inclus pentru finanţare europeană.

Actualul ministru al PSD al sănătăţii face demersuri pentru a atrage fonduri europene pe Programul naţional de tuberculoză. Dumneavoastră?

Încă un fost membru notoriu al Cabinetului Ponta, doamna Lucia Varga, ministru al apelor şi pădurilor de la acea vreme, poate doreşte să ne împărtăşească reuşitele Domniei Sale la capitolul fonduri europene. De exemplu, care este procentul pe care l-aţi atras de la finanţările acordate pentru silvicultură.

Oricare membru al PNL, fost ministru în Cabinetul Ponta, poate veni să ne prezinte succesul său în absorbţia fondurilor europene, justificând astfel indignarea cu privire la actuala rată de absorbţie. Altfel, tot ceea ce afirmaţi în această moţiune este doar o simplă gargară.

În comparaţie cu ceea ce Domniile Voastre aţi reuşit să faceţi, în timpul Guvernării Ponta s-au semnat peste 15 mii de contracte de finanţare cu beneficiarii, s-a primit suma de 10,73 de miliarde de euro, adică 55,86% din alocarea pentru 2007-2013, iar valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise comisiei este de 9,9 miliarde de lei.

În luna februarie a acestui an, România a mai încasat 460 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru POS-T, POSDRU şi POR.

Semnatarilor moţiunii le dau dreptate într-o singură privinţă.

Fiecare punct nerealizat înseamnă 179 de milioane de euro pierduţi, iar situaţia aceasta în care ne aflăm s-a creat din cauză că membrii actualei opoziţii au dormit un somn adânc din 2007 şi până în 2012, iar în loc să obţină finanţare europeană au făcut împrumuturi şi au tăiat salarii. Iar după preluarea puterii, Guvernul Ponta a pierdut luni de zile reparându-le greşelile, în loc să investească timpul în noi proiecte.

Actualul executiv va face tot ce îi stă în putinţă pentru a beneficia de cel puţin 80% din fondurile europene alocate perioadei 2007-2013.

Echipa de Task force trimisă în România, precum şi în alte şapte state membre, va identifica o serie de soluţii şi acţiuni care să conducă la o mai bună implementare a proiectelor. În acest sens, au fost stabilite cinci axe de lucru sectoriale, printre care se numără cea pentru monitorizarea proiectelor în derulare, pentru fazarea unor proiecte pentru transport şi mediu, pentru utilizarea mai extinsă a instrumentelor financiare şi, foarte important, pentru analizarea proiectelor alternative şi retrospective.

Proiectele finanţate din fondurile europene, care se află sub riscul de a nu fi finalizate în acest an, vor fi împărţite în două etape de implementare, astfel încât în prima etapă vor fi decontate sumele cheltuite până la finele acestui an, iar în cea de a doua etapă, proiectele vor fi decontate cu sumele destinate României prin exerciţiul financiar 2014-2020.

Ceea ce dumneavoastră numiţi într-un mod dramatic "mila" Comisiei Europene, este, de fapt, o formă de optimizare a utilizării fondurilor europene, opţiune folosită de mai multe state membre. Aşa cum menţionam mai sus, opt state europe au un grad de absorbţie mai mic de 60% şi riscă să piardă sume importante de bani.

Această formă de ajutor nu este acordată doar României şi nu este nevoie să dramatizaţi.

Eu sunt de părere că vom putea, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziţie de Comisia Europeană, să înregistrăm încă o creştere record de accesare a finanţărilor europene. Afirm acest lucru deoarece Guvernul Ponta care a progresat într-un mod spectacular în doar doi ani de la valoarea iniţială de 7% la 52% valoarea din prezent va reuşi cu siguranţă să se ridice la înălţimea aşteptărilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Şapte minute aţi epuizat.

Domnul deputat... Poftiţi, doamnă! Şi dumneavoastră, domnul deputat, dumneavoastră?

Doamna Lucia-Ana Varga:

Dragi colegi,

Doar vreau să-i fac o propunere domnului care a citit moţiunea, să o sune pe doamna Rovana Plumb, s-o întrebe cum a gestionat fondurile europene de la mediu, pentru că dânsa le-a gestionat. Să-l sune pe domnul Daniel Constantin, care a gestionat fondurile de la silvicultură, pentru că în calitatea mea de ministru delegat pentru ape, păduri şi silvicultură nu am răspuns de gestionarea fondurilor europene.

Vă rog sunaţi-i şi informaţi-ne şi pe noi ce răspuns aţi primit.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Ce constat? Că în PSD vorbesc oameni care habar n-au despre ce vorbesc.

Doi. Îl rog pe liderul Grupului parlamentar al PSD, când trimite un vorbitor la această tribună, să-l instruiască să nu spună prostii.

Trei. În PSD nu ştie ministrul fondurilor europene ce vor să spună parlamentarii, pentru că ei între ei nu vorbesc. Şi vă spun şi ce trebuie să ştie domnul deputat.

Sunt uimit că domnul Teodorovici îl lasă să bată câmpii, pentru că, dacă domnul deputat ar fi citit - şi e tânăr, păcat că n-a învăţat să citească -, ar fi ştiut că pentru 2007-2013, Ministerul Sănătăţii n-a avut alocat niciun fond european.

Aceasta este realitatea, domnul deputat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Domnul Orban, tot la replică?

Domnul Ludovic Orban:

Da.

N-am să mă refer la observaţia făcută de colegul din PSD, pe care, sincer, nu-l cunosc, prima oară l-am văzut la microfon. Sper ca data viitoare să vină mai bine pregătit.

De bine, de rău, ca să zic aşa, deşi era cam o perioadă apropiată, toţi se consumaseră numai pe POS pe Transporturi, vreo 30 de milioane de euro, astăzi pe toate programele operaţionale nu s-a tras nici măcar un singur euro.

Iar v-aş mai spune un lucru, cel puţin eu, cât am fost la Ministerul Transporturilor, pe fonduri europene nu am dat niciun contract unui cumnat al meu, aşa cum a făcut domnul Ponta, care a beneficiat prin intermediul cumnatului Domniei Sale, Herţanu, de contracte grase, în care evident că a folosit fondurile europene pentru altceva decât pentru interesele generale ale românilor.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dau cuvântul domnului deputat Drăguşanu, Grupul parlamentar Liberal Conservator. Nu este. Este? Venea din stânga şi eu mă uitam în dreapta.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi semnatari ai moţiunii,

Imediat ce am început să citesc materialul depus de dumneavoastră am remarcat neseriozitatea demersului. Însuşi titlul trădează ignoranţa dumneavoastră, deoarece vă referiţi la guvernarea PSD, cu toate că, de trei ani de zile, guvernarea României este una de alianţă şi consens politic între partide de stânga, centru-stânga, centru-dreapta şi de dreapta.

Din această guvernare aţi făcut şi dumneavoastră parte până când v-aţi dat seama că este greu să reparaţi greşelile guvernării anterioare, că privilegiile şi posturile care v-au revenit în urma negocierii sunt prea puţine şi aţi decis că trebuie să guvernaţi singuri şi să creşteţi - aşa, ca în basmele cu Făt-Frumos - într-un an cât alţii în şapte.

Din păcate, stimaţi colegi, pentru dumneavoastră astăzi guvernarea este chiar fata morgana pe care o pomeniţi în titlul moţiunii.

În primul exerciţiu financiar 2007-2013, România a avut o alocare financiară de 19,21 miliarde de euro.

În primii doi ani, 2007 şi 2008, nu a intrat în ţară niciun euro din aceşti bani.

În următorii ani, 2009, 2010, 2011 şi până aţi ieşit de la guvernare, în aprilie 2012, aţi reuşit foarte puţin.

Însuşi ministrul de la vremea respectivă, domnul Ludovic Orban, declara la finele anului 2011: "Gradul de absorbţie al fondurilor structurale este mult mai mic decât suma prevăzută prezentată în mod oficial de guvern. Rata de absorbţie efectivă este de 3,7% în prezent", declara în acelaşi interviu ministrul Orban.

Şi până aţi părăsit guvernarea rata de absorbţie a ajuns undeva la 6%. Un record, negativ, bineînţeles, în toată Uniunea Europeană.

Să ne amintim că la ieşirea dumneavoastră de la guvernare, doamnelor şi domnilor, de la PDL - astăzi PNL - aproape toate programele de finanţare erau presuspendate, deci devenise imposibilă decontarea banilor de la Uniunea Europeană. Este vorba despre Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial Transport şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.

Argumentele Comisiei Europene pentru presuspendarea fondurilor au fost deficienţele constatate în urma misiunilor de audit efectuate pentru perioada 2009-2011, deci fix în perioada când o parte dintre dumneavoastră eraţi la guvernare.

Problemele constatate erau legate de achiziţii publice, precum şi de prevenirea şi detectarea fraudelor şi a conflictelor de interese.

De asemenea, pentru a proteja bugetul Uniunii Europene au fost propuse corecţii financiare pentru aceste programe ce au acoperit între 10 şi 25% din plăţi.

După aproximativ un an de zile de la presuspendare ca urmare a măsurilor implementate de Ministerul Fondurilor Europene condus de domnul Orlando Teodorovici, Comisia Europeană a decis reluarea plăţilor pe programele presuspendate.

O serie de măsuri bine gândite au făcut posibilă această situaţie şi practic acela a reprezentat momentul de la care am putut însuma procentele din totalul fondurilor europene atrase în România. Şi rezultatele s-au văzut: 15% grad de absorbţie la finele anului 2012, 30% grad de absorbţie la finele anului 2013, 52% grad de absorbţie la finele anului 2014.

În perioada 2013-2014, România a înregistrat cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a sumelor rambursate de Comisia Europeană, de 236%, faţă de perioada 2007-2012.

Deci, doamnelor şi domnilor colegi, semnatari ai moţiunii, din cei şapte ani ai exerciţiului financiar 2007-2013, cinci ani şi jumătate aţi gestionat dumneavoastră accesarea fondurilor europene şi, după cum am arătat mai sus, aţi gestionat rău acest sector şi aţi încălcat şi regulile de accesare.

Nu se cade să veniţi astăzi şi să acuzaţi că România pierde bani din primul exerciţiu financiar. Practic, vă acuzaţi singuri, iar acest demers ar putea cel mult să taie elanul unor colegi de-ai dumneavoastră care-şi doresc să revină în Executiv pe posturi de ministru.

Până la sfârşitul anului 2015, România poate ajunge la o rată de absorbţie de aproximativ 80%, datorită măsurilor luate şi implementate încă din anul 2013 şi care vor continua şi în acest an. Amintesc câteva din măsurile luate de ministrul Teodorovici: concentrarea autorităţilor de management pentru POSDRU, POSCCE, POS Mediu şi POS Transport, în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, mai aveţi un minut, să luaţi în calcul.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Aplicarea unor mecanisme noi de prevenire a conflictelor de interese; introducerea unor proceduri simplificate beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare de servicii sau de lucrări. Aceste proceduri reduc semnificativ timpii de efectuare a procedurilor de achiziţii, iar transparenţa licitaţiilor este asigurată de derularea on-line a operaţiunilor; instituirea mecanismului decontării cererilor de plată, măsură aplicabilă atât beneficiarilor instituţiilor publice, cât şi beneficiarilor privaţi. Acest mecanism permite beneficiarilor care nu dispun de resurse financiare pentru a achita facturile aferente serviciilor, bunurilor sau lucrărilor recepţionate şi acceptate la plată să solicite în avans sumele nerambursabile. În maxim 30 de zile de la depunerea cererii de plată, beneficiarii pot primi banii în avans, după care să facă plăţile către furnizori.

Realocarea sumelor între diferite axe prioritare ale aceluiaşi program operaţional a devenit posibilă datorită unor modificări legislative, reducerea perioadei medii de evaluare şi selecţie a proiectelor, şi vă dau exemplu pe POSDRU de la 6-9 luni s-a redus la 1-2 luni, asigurarea salarizării unitare a personalului tuturor autorităţilor de management şi organismelor internaţionale la nivelul...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, domnule deputat, vă rog.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

...Ministerului Fondurilor Europene.

Sunt doar câteva măsuri ce puteau fi adoptate încă de la începutul drumului european al României, şi astăzi nu am mai fi discutat de fonduri ce pot fi pierdute, ci discutam de fondurile suplimentare ce puteau fi alocate României.

În anul 2015, Ministerul Fondurilor Europene va veni cu noi măsuri pentru accelerarea...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, concluzionaţi. Aţi depăşit timpul.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

30 de secunde, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Suntem siguri că orice măsură menită să îmbunătăţească modul de accesare a fondurilor va fi recepţionată pozitiv de conducerea ministerului şi va fi pusă în aplicare. Dorim, stimaţi colegi, ca împreună, puterea şi opoziţia, Parlamentul şi Guvernul, să găsim cele mai bune soluţii pentru ca România să se dezvolte, sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu am văzut în moţiunea dumneavoastră nici măcar o simplă propunere de îmbunătăţirea actualului mod de accesarea fondurilor europene.

Accesarea fondurilor europene din afara României şi aducerea de bani în ţară nu trebuie să aibă culoare politică. Această chestiune trebuie văzută ca un obiectiv naţional, şi cu cât intră mai mulţi bani în ţară, în economia românească, cu atât ne va fi mai bine tuturor.

Vorbiţi de colaborare, atunci haideţi să adoptăm cât mai repede noul Cod fiscal şi să oferim atât firmelor private, cât şi administraţiei publice, noi soluţii pentru cofinanţarea proiectelor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ceea ce a reuşit să facă ministrul Orlando Teodorovici în fruntea Ministerului Fondurilor Europene este lăudabil, având în vedere startul greşit al României în acest domeniu. Nu credem că putea face cineva mai mult fără să încalce regulile. Credem, însă, că dacă vom avea consens politic şi vom susţine toţi demersurile de relaxare a modului de accesare, de de-birocratizare şi de transparentizare a procedurilor de desfăşurare a achiziţiilor publice, România noastră, a tuturor, va reuşi să atragă toate fondurile puse la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Asistăm împreună la un nou act din comedia tristă pusă cu succes în scenă de noul PNL, sau mai degrabă vechiul PDL extins, cu care ne-a amuzat în ultimul timp opoziţia în încercările sale nearticulate şi spasmotice de a veni la putere cu orice preţ.

Situaţia ar fi comică dacă nu ar fi tragică pentru un partid care în loc să vină la masa discuţiilor pentru proiecte care vizează viitorul românilor, se ţine de moţiuni simple care, dincolo de stilul pamfletar şi bufonic, nu au substanţă şi nu ţin cont de realităţile economice din România sau din Uniunea Europeană.

După ce PNL a lansat un program de guvernare pe genunchi, care a stârnit chiar şi iritarea şi ironia propriilor membri, din cauza amatorismului cu care a fost redactat, astăzi, colegii noştri din opoziţie au venit în faţa românilor cu o moţiune simplă în domeniul fondurilor europene, domeniu în care eşecul guvernării PDL, astăzi camuflată fără succes în PNL, este de notorietate.

Aflăm din basmul cu Feţi-Frumoşi, numit pe nedrept moţiune simplă, că aşa-zisele cifre reale ale absorbţiei fondurilor europene nu ar fi de 53%, ci, după calculele specialiştilor PNL, de doar 47,3% şi că fiecare procent contează. Mergând pe această logică, vă întreb cum ar fi trebuit să privim performanţa extraordinară, de altfel, a guvernării PDL, de absorbţie a fondurilor europene, de cât? De 7%.

Dacă fiecare procent reprezintă după calculele PNL circa 170 de milioane de euro care pot fi folosite în economie, sănătate sau învăţământ, ar trebui să-i întrebăm pe colegii din opoziţie cam cât a adus în plus Guvernul Ponta României, ridicând acest procent ridicol de 7% al guvernării PDL, la 36% în iunie 2014 şi la peste 53% în februarie 2015. Iar pentru corecta informare, trebuie totuşi să restabilim adevărul. În primele două luni ale anului în curs, României i-au fost rambursate fonduri de 565 de milioane de euro. Mi se pare cel puţin ridicol să-i critici pe alţii că nu au făcut destul, atunci când propria neputinţă stă ca mărturie pentru istorie a celei mai proaste guvernări de după Revoluţie.

Epistola PNL cu pretenţii de moţiune simplă continuă apoi pe acelaşi ton de lamentatio dolore întrebându-se ce o să se întâmple dacă nu reuşim să îmbunătăţim rata de absorbţie pe fonduri europene. Pentru a răspunde la poveşti cu Feţi-Frumoşi şi fete morgana pe care moţiunea le propune, am putea spune că distinşii noştri colegi din opoziţie se află în situaţia din povestea cu drobul de sare. Însă, noi îi asigurăm că vom face tot ce ne stă în putinţă ca România să nu se mai afle în situaţia jenantă din 2012 când nu numai că aveam o rată de absorbţie de 7%, ci toate programele europene erau blocate.

"E uşor a scrie versuri/Când nimic nu ai a spune", cum inspirat le scria marele poet Eminescu criticilor săi. Şi cred că moţiunea simplă depusă de PNL este o formă de a critica doar de dragul de a face un exerciţiu de imagine. Sigur, e şi asta o opţiune.

Ţin să le amintesc colegilor liberali că prin fariseismul de care dau dovadă riscă să creeze prejudicii majore României. Aşa cum s-a întâmplat de altfel şi în 2012, când toate programele de finanţare europeană erau blocate în urma guvernării dezastruoase a PDL. Practic, 98% din finanţarea alocată României era blocată.

Când eram împreună în USL, am lucrat împreună cu liberalii tocmai pentru a debloca aceste programe. Acum, aceiaşi liberali şi-au dat mâna cu democrat-liberalii, adică exact cu cei care poartă responsabilitatea acelui grad de absorbţie ridicol înregistrat până în primăvara anului 2012, riscând astfel să genereze noi blocaje. Când este vorba de proiecte importante, cum a fost dezbaterea pe noul Cod fiscal, implicarea colegilor din opoziţie a fost strălucitoare, dar prin absenţă, refuzând până şi participarea la prezentările făcute de ministrul de finanţe în diferite comisii parlamentare.

Parcurgând conţinutul moţiunii simple depuse de colegii PNL, am observat că, după ce contestă cifrele publice ale Guvernului Ponta privind rata de absorbţie a fondurilor europene, ni se spune că acestea au fost umflate cu contractele de la transporturi pe care actuala guvernare a reuşit să le obţină de la Comisia Europeană sau de la Banca Europeană de Investiţii.

Dincolo de manipularea agresivă a acestor date, cred că e de preferat să reuşeşti să aduci anumite sume în infrastructură, în comparaţie cu performanţa unuia dintre semnatarii şi autorii acestei moţiuni, un coleg liberal care pe vremea când era ministru al transporturilor a reuşit un procent istoric de absorbţie a fondurilor europene, dar de doar 0,06%. Domnul ministru argumenta această cifră performantă pentru România de altfel, fie prin moştenirea grea primită de la un fost ministru PDL-ist, astăzi colegul lui de partid în PNL-ul dodoloţ, fie prin reticenţa Bruxelles-ului de a acorda sume importante.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Cei care astăzi încearcă să ne ofere lecţii privind absorbţia fondurilor europene sunt aceiaşi care au reuşit să blocheze aceste fonduri pentru România. Performanţa guvernării PDL, camuflată astăzi în PNL, vorbeşte de la sine despre demagogia unor oameni cărora astăzi cifrele guvernării Ponta li se par prea mici şi chiar nesatisfăcătoare.

Dacă ne raportăm la cifrele obţinute de miniştrii precum Anca Boagiu, 0,02%, Radu Berceanu, 0,08%, domnul Orban, 0,06%, rezultatele prezentate de opoziţie pentru actuala guvernare pot să ni se pară de-a dreptul uriaşe. În comparaţie cu guvernările precedente, putem spune că actualul Executiv a obţinut rezultate remarcabile, de altfel. Sigur că fiecare dintre noi şi-ar dori îmbunătăţirea acestor performanţe şi că suntem încă departe de alte state europene, dar ar trebui ca opoziţia să vină cu soluţii concrete şi constructive, dincolo de retorica politicianistă a cărei ţintă este doar venirea la guvernare, fără a avea şi un proiect viabil.

Ţin să le amintesc semnatarilor acestei moţiuni simple câteva dintre realizările actualei guvernări în domeniul fondurilor europene. De la preluarea guvernării, am crescut rata de absorbţie a fondurilor europene de peste 7 ori. România a atras 1,7 miliarde de euro de la Uniunea Europeană ca rambursări în primele şase luni ale anului 2014, cea mai mare sumă pe care a reuşit să o absoarbă în economie, în primele şase luni ale unui an de când am aderat la Uniunea Europeană. Am adus peste 4 miliarde de euro în ţară în doar doi ani de zile. Am restabilit fluxul de plăţi pe cinci programe operaţionale blocate din cauza neregulilor înregistrate în perioada 2010-2011, perioada de guvernare a PDL-ului, stimaţi colegi şi stimate colege.

Am obţinut un an suplimentar pentru absorbţia fondurilor UE, am accelerat absorbţia fondurilor europene prin crearea unei structuri centrale, Ministerul Fondurilor Europe, şi prin simplificarea şi unificarea cadrului legislativ. Am asigurat continuitate în finanţarea programelor, prin alocarea temporară a unor sume din veniturile din privatizare în scopul onorării cererilor de plată şi rambursării cheltuielilor eligibile. Am elaborat ghidul de bune practici şi evitare a principalelor riscuri în achiziţiile publice, dedicat autorităţilor de management şi beneficiarilor. Am angajat experţi privaţi în domeniu pentru a evita pierderea de fonduri europene şi chiar astăzi este la vot în faţa dumneavoastră un proiect important care să asigure o mai bună salarizare celor care se ocupă de atragerea de fonduri europene în România.

Consider că moţiunea simplă depusă azi în Parlament de colegii noştri din opoziţie a fost alcătuită cu aceeaşi grabă şi lipsă de profesionalism ca şi recentul program de guvernare lansat de domnul Predoiu. Fac un apel la foştii colegi din proiectul USL să-şi aducă aminte de promisiunile pe care le-au făcut oamenilor când au fost aleşi în Parlament pe acelaşi program de guvernare ca şi noi, şi pe care noi nu l-am abandonat. România are nevoie de unitate pe proiecte majore, iar românii aşteaptă de la noi să ne facem datoria cu seriozitate şi să găsim împreună cele mai bune soluţii pentru ţară.

Pamfletul prezentat astăzi cu multă indulgenţă drept moţiune simplă este o dovadă de neseriozitate şi de spirit ludic din partea unor artişti cu valenţe de trubaduri care vor cu orice preţ să acceadă la putere şi mai puţin să găsească soluţii pentru problemele românilor. Epistola PNL-istă este un bun exemplu ca să vedem de ce nu avem în România o colaborare reală între forţele politice, aşa cum este în Germania, că se tot dă exemplu Germania. Nici măcar pe temele de interes major naţional, aşa cum este tema fondurilor europene, liberalii vechi şi noi nu pot lăsa deoparte gargara politică şi pofta de putere, să recunoască progresele care s-au făcut în acest domeniu important pentru România şi să putem purta o discuţie civilizată despere ce putem să facem pe viitor, astfel încât să găsim cele mai bune soluţii pentru problemele românilor.

Din păcate, şi această moţiune se confirmă a fi o erată. PSD, cu siguranţă, va vota împotrivă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tararache.

Mai aveţi 7 minute la dispoziţie, domnule deputat.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Spuneam anul trecut la dezbaterea pe fonduri europene că România are nevoie ca de aer de accesarea de fonduri europene şi că este vitală accelerarea acestui proces. Aminteam atunci lipsa informării cetăţenilor asupra oportunităţilor şi beneficiilor pe care le oferă accesarea de fonduri europene. Spuneam că beneficiarii sunt speriaţi de faptul că-şi cheltuiesc banii pe proiecte şi nu-i vor primi înapoi. Încă există această teamă.

Birocraţia excesivă, peste cerinţele europene, încă domneşte; şi arta de a îngreuna lucrurile, la fel.

Domnule ministru,

Nu putem să ne bucurăm de eşecul atragerii de fonduri europene, pentru că nu este doar eşecul dumneavoastră. Este eşecul României. v-am spus-o şi atunci, şi v-am spus că Parlamentul României vă poate fi un partener în acest proces. Din păcate, domnule ministru, nu aţi înţeles nimic. Dumneavoastră consideraţi că plata cererilor de finanţare pentru proiectele pe care alţii le-au implementat este succesul dumneavoastră. Dar întrebarea pe care nu o pune nimeni astăzi este următoarea: simt românii această creştere a absorbţiei de fonduri europene? Haideţi să-i întrebăm pe români dacă simt o schimbare în viaţa de zi cu zi. Haideţi să-i întrebăm dacă simt o îmbunătăţire a calităţii vieţii, ca urmare a faptului că dumneavoastră vă lăudaţi că aţi crescut gradul de absorbţie. Vă spun eu: nu simt mai nimic.

Şi pentru că vedem, domnule ministru, cu toţii, rezultatele ministeriale ale dumneavoastră, că avem programe pre-suspendate, avem încă foarte mari nemulţumiri din partea beneficiarilor, permiteţi-mi să vă fac cadou un carnet de notiţe. (Înmânează carnetul de notiţe domnului ministru al fondurilor europene, Eugen Orlando Teodorovici.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi terminat, domnule deputat?

Domnul Mihai Tararache:

Nu. Imediat.

Şi am câteva... dintr-un spirit colegial am făcut-o, domnule ministru. Am câteva propuneri de îmbunătăţire a absorbţiei, acestui proces. Şi o să le enumăr pe scurt, pentru că timpul nu ne permite: eficientizarea şi accelerarea utilizării asistenţei tehnice, eficientizarea politicilor de personal; transparentizarea completă a procesului de absorbţie; dezvoltarea capacităţii administrative la nivelul autorităţii publice beneficiare a fondurilor europene; încheierea contractelor de finanţare într-un termen rezonabil; reducerea termenului de aprobare a unui act adiţional de modificare a condiţiilor contractuale; crearea de help-desk-uri în fiecare judeţ, pe lângă sau în cadrul unei structuri de tip public-privat; publicarea de răspunsuri în maxim trei zile de la postarea unei întrebări.

Şi ar mai fi multe de spus, domnule ministru.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu toţii avem datoria, putere şi opoziţie, să facem din accesarea fondurilor europene un succes al României, un pas mare spre acea Românie pe care cu toţii ne-o dorim, o Românie europeană care să fructifice la maxim această oportunitate.

Aşa că, domnule ministru, ne dorim de la dumneavoastră să vorbiţi mai puţin şi să faceţi mai mult pentru acest domeniu. Nu vreau ca acest domeniu vital pentru România să rămână doar o fata morgana, iar dumneavoastră, domnule ministru, să fiţi zmeul cel rău. Pentru c-ar însemna că românii vor trăi o poveste cu final nefericit, ceea ce se preconizează astăzi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Ne-am obişnuit deja ca PNL-ul să-şi dea întâlnire în această sală pentru probleme interne de partid, pentru a face prezenţa, dar şi din cauza faptului că nu s-au înţeles încă în ce sediu să se întâlnească, ştiut fiind faptul că cei din PDL nu vor să vină în Kiseleff, iar cei din PNL nu vor să se ducă în Modrogan. Aşa că au pus de o poveste de moţiune intitulată "Iluzia trecătoare PNL între «Blonda ca Zăpada» cu cele şapte mandate şi «Buldogul pelican»".

Şi pentru a avea o radiografie completă a ceea ce se întâmplă astăzi în PDL reloaded, vă prezint pe scurt un articol din presa românească a anului 1889, din ziarul "Constituţionalul". Citez: "Partidul Liberal, în coaliţie cu elemente răzleţe, sătul de a mai lupta pe calea normală pentru a răsturna ministerul Catargiu se puse să facă o campanie înverşunată pe cale anormală. Partidul Liberal, care-şi avea cartierul general la Mazar Paşa, făcu apel la mijloace demagogice, înrola cu tot felul de monedă, mai cu sunători, mai cu strălucite perspective, voluntiri, şi ieşi pe stradă strigând: «Catargiu calcă Constituţia de sus în jos, o călcăm şi noi de jos în sus». Şi pe câtă vreme legioanele partizanilor şi volintirilor se agitau pe calea brutală câte un avocăţel, acela care nu lucra cu ziua, ci cu perspectiva unui viitor apropiat, turna la proză cu cotul în «Monitorul Mazarist» căutând cu citate din autori celebri să probeze că răscoala de uliţă este nu numai un drept, dar chiar o datorie în aşa împrejurări.

Proza kilometrică a avocăţelului nu era menită decât să liniştească sufletele câtorva negustori cari contribuiau gros la marea operă patriotică, îndeplinirea datoriei, dar cari având prăvălii deschise nu prea se amuzau văzând cetele bravilor volintiri ai sfintei cauze constituţionale. Deh! Patria, ca patria, dar centrul patriei este prăvălia. Şi prăvălia cu volintiri nu prea se potriveşte. Prăvălia merge cu linişte şi cu dreptul", închei citatul.

Dragi colegi,

Aşadar, s-a schimbat oare ceva din filosofia politică a actualului PNL? Vedeţi dumneavoastră, mai cu seamă după înfrăţirea cu partidul odioaselor tăieri, contextul politic actual în care se învârte PNL-ul este marcat de principiile băsesciene ale vânătorilor de ciolan. Cum s-ar spune, pentru colegii noştri din opoziţie, viaţa trebuie să fie un ospăţ, dar un ospăţ pe bani publici.

Încearcă stimaţii noştri colegi să găsească o legătură între scrutinul electoral din 2014 şi rata absorbţiei fondurilor europene. Precizăm colegilor noştri că sunt pe o pistă falsă şi le sugerăm să găsească legătura între mandatele de arest preventiv de la DNA şi guvernul "to be elected".

Încearcă stimaţii noştri colegi să facă o legătură între procentul de creştere a absorbţiei de fonduri europene şi Făt-Frumos. Precizăm din nou că au greşit şi le sugerăm să vadă legătura între dispariţia PNL-ului de pe scena politică şi apariţia unei noi formaţiuni politice denumită PDL reloaded în căutarea permanentă a zmeului zmeilor.

Încearcă stimaţii noştri colegi să găsească o legătură între actuala guvernare, coafarea şi măsluirea ratei absorbţiei din motive pur politicianiste. Precizăm din nou: dragi colegi, vă aflaţi, de asemenea, pe o pistă falsă şi vă sugerăm să vedeţi legătura între elementele PDL-iste din actualul PNL şi cele cinci programe operaţionale blocate pentru România în timpul guvernării Boc-Băsescu.

Suntem criticaţi în textul moţiunii pentru întârzieri mari pe loturile 3 şi 4 din Autostrada Sebeş-Turda şi pe loturile 2, 3 şi 4 din Autostrada Lugoj-Deva. Ne-am însuşit critica, dragi colegi, pe aceste loturi. Dar ce vă faceţi dacă vă întrebăm noi de loturile Bica, lotul Blaga, Cocoş, Pinalti şi alte loturi care şi-au găsit reşedinţa temporară în arestul general al Poliţiei sau în penitenciare. Înţeleg că aţi convenit ca sediul din Modrogan să fie renovat, văruit, vopsit, dotat cu föhn şi cu gratii la geam, tocmai pentru a se putea executa în condiţii legale arestul la domiciliu.

Precizaţi, de asemenea, în textul moţiunii că birocraţia a pus pe fugă majoritatea beneficiarilor privaţi de fonduri europene. Noi credem că motivul real nu a fost birocraţia de care ne învinovăţiţi, ci comisioanele cerute acestora de către dumneavoastră, ajungându-se la sume imense care dacă ar fi returnate la bugetul statului nu am mai auzi în România de austeritate.

Precizaţi în râs numele unor persoane, căutând să lipiţi etichete de o guvernare care a scos România din criză, dar nu amintiţi de Roberta Anastase, experta în numerologie, de Adriean Videanu, baronul Münchausen de Videle, de Radu Berceanu, expertul PDL în infrastructura rutieră, şi de alţii ca aceia care au stat la umbra Palatului Cotroceni pentru a prospera exact ca Făt-Frumos, de care aţi amintit, într-un mandat, câţi alţii în şapte.

Aceştia sunteţi, domnilor de la PDL reloaded, toţi cu chipul şi asemănarea fanarioţilor, şi dacă tot am amintit de fanarioţi, am să vă dedic, în încheiere, patru versuri din epistola lui Enăchiţă Văcărescu către fanarioţi care rezumă fidel locul dumneavoastră în politica românească: "Aş fi cu voi, dar dragostea de ţară îmi spune că trăiţi într-un păcat./Cum stoarceţi voi albinele de ceară/Şi luaţi câmpiei rodul cel bogat".

Vă mulţumesc.

Şi acum o întrebare serioasă, dragi colegi.

Dacă sunteţi aşa interesaţi de politica europeană şi absorbţia fondurilor europene, de ce nu participaţi, domnilor din PNL, la Comisia pentru afaceri europene? Probabil că nu vă interesează rezolvarea problemelor, ci doar scandalul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să salutăm prezenţa în sală a distinşilor colegi din Bundestag. Este delegaţia condusă de domnul Rainer Arnold, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu România.

(Aplauze. Deputaţii aflaţi în sala de şedinţă se ridică în picioare şi salută prezenţa delegaţiei germane.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Continuăm dezbaterile pe moţiune.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Nazare.

Maxim 5 minute.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Am observat cu câtă naturaleţe domnul ministru Teodorovici s-a grăbit să se asocieze cu Făt-Frumos, Făt-Frumosul din titlul moţiunii noastre.

Domnule ministru,

Sintagma aceasta e la peiorativ, Făt-Frumosul din titlul moţiunii noastre e un personaj negativ, pentru că nu duce la îndeplinire sarcinile pe care le are. Dumneavoastră v-aţi grăbit să vă asociaţi cu Făt-Frumos, spunând că Făt-Frumos e un personaj bun. N-avem nevoie de Feţi-Frumoşi, nici de fete morgana, avem nevoie de rezultate, şi avem 600 de milioane de euro de absorbit în fiecare lună a acestui an ca să ajungem numai la cei 80% pe care-i pomeneaţi. Ceea ce e foarte greu, dacă nu imposibil, şi este mai mult decât justificat să venim astăzi în faţa dumneavoastră să vă prevenim că aveţi această mare problemă şi sunt probleme sistemice pe care le aveţi de rezolvat şi le avem de rezolvat împreună ca să putem să cheltuim banii pe 2014-2020.

Nu ştiu dacă vreţi să vă reprofilaţi pe ştiri de Times New Roman cu această asociere cu Făt-Frumos. Probabil, dar nu cred că e obiectul discuţiei de astăzi.

Această stare de bine pe care încercaţi s-o induceţi cu această absorbţie la hectar dumneavoastră, e bazată, aşa, pe năucitoarea constatare privind fata morgana, cum i-am zis noi. E o nălucă.

Domnule ministru,

Suntem pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Suntem atât de extraordinari şi de eficienţi şi de dibaci că tot pe ultimul loc suntem. Şi ne propunem să avem o absorbţie mai bună, să mergem mai departe de ultimul loc.

Deci oricât de bine aţi încerca să ne prezentaţi lucrurile, noi tot în coadă suntem. Şi trebuie să facem un efort naţional să plecăm de acolo.

Şi tot aveţi acest talent de a ne spune că dumneavoastră aţi făcut, dumneavoastră aţi dres. Domnule, 3 ani, 3 ani de zile aţi gestionat sistemul de fonduri europene, exact în anii în care s-au făcut decontările pe proiecte majore aprobate de noi.

Deci haideţi să lăsăm ipocrizia asta că numai dumneavoastră aţi făcut absorbţie şi noi n-am făcut absorbţie. Că dacă ştiţi sistemul şi îl ştiţi foarte bine, ştiţi foarte bine că la început se face absorbţie mult mai greu, cum şi dumneavoastră aveţi zero astăzi, da? După al treilea an încep să se vadă rezultatele. Deci haideţi să lăsăm ipocrizia la o parte dacă vrem să construim, da? E în firescul mecanismului, o chestie normală să avem o absorbţie mai mare din al cincilea an de când aţi preluat dumneavoastră guvernarea. Nu este o chestie de geniu, este o chestiune normală.

Bun. Minciună gogonată că în 2012, când aţi preluat, nu puteaţi face decât 50-80% absorbţie, este o minciună gogonată. Mai aveaţi atâţia ani la dispoziţie, puteaţi să contractaţi proiecte, nu v-a oprit nimeni. Dar nu aţi respectat planul agreat cu Comisia Europeană şi din cauza aceasta s-au blocat programele, nu cum încercaţi să acreditaţi, că din vina "grelei moşteniri". Dacă tot o să mergem pe "greaua moştenire", nu o să ajungem nicăieri.

Nu aţi luat în calcul sfaturile noastre de anul trecut, nu aţi descentralizat fondurile europene, le ţineţi în continuare la Bucureşti, la domnul Dragnea, şi la Bucureşti, la minister. Bun. Este clar că nu aţi luat în calcul modelul polonez. Deci este foarte posibil ca în 2014-2020 să ajungem în aceeaşi situaţie în care suntem astăzi, într-o situaţie dezastruoasă. Că v-aţi ţinut de cuvânt? Păi când v-aţi ţinut de cuvânt? În 2013, când promiteaţi 50% absorbţie? Sau astăzi, în 2015, când aveţi 50% absorbţie?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, concluzionaţi, vă rog.

Domnul Alexandru Nazare:

Atunci sau acum? Bun. Ca o concluzie. Ceea ce mi s-a părut foarte grav este că aţi încercat să folosiţi tema absorbţiei, şi dumneavoastră şi prim-ministrul, ca levier electoral. Aţi promis cupoane pentru primari înainte de alegeri! Aţi promis bani pentru profesori pe celebrul proiect POSDRU de 37 de milioane de euro, care acum este blocat! Aţi indus această temă a absorbţiei tocmai pentru avantaje electorale! Aţi greşit, aţi încurcat borcanele!

Şi dacă domnul prim-ministru Victor Ponta consideră că dacă dezbatem această temă astăzi aici aducem prejudicii situaţiei României la Bruxelles, se înşală amarnic. Noi aici dezbatem ca să găsim soluţii împreună. Problemele de la Bruxelles, domnule Teodorovici, le aveţi din cauza performanţei sau contraperformanţei dumneavoastră, atât la POSCCE, cât şi la POSDRU, cât şi la POR, cât şi în alte locuri unde aţi făcut o absorbţie de cumetrie, nu absorbţie reală, sistemică, corectă, care să ne aducă astăzi într-o altă situaţie, domnule ministru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul PSD mai are 6 minute.

Domnul Rădulescu, vă rog, scurt, după care doamna Nichita.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Nici nu avea sens la o asemenea moţiune să facem un discurs scris, ci un discurs clar, în 3 fraze. O moţiune de poveste proastă, plină de demagogie şi ipocrizie şi cu personaje care vin... tot de desene animate, ca să povestească aici, la microfon, ca şi cum noi am veni acum cu 6% absorbţie de fonduri europene şi am comenta o absorbţie de 57% pe care ar face-o dânşii. Şi pentru că, domnule ministru, aţi primit o agendă, ţineţi-o ca să-şi scrie în continuare poveştile pe care le-au spus, pentru că am aflat şi noi astăzi, din această moţiune, că în timp ce noi ne ocupăm de fonduri europene, dânşii scriau poveşti. Şi cu personaje reale. Frumoasa din Pădurea Adormită care conducea Camera Deputaţilor şi nu mai vine prin Parlament. Sau Albă-ca-Zăpada şi cei 7 pitici. Albă-ca-Zăpada ştim unde este, îi aşteptăm şi pe cei 7 pitici. Restul moţiunii e cancan.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cernea. Un minut, vă rog. Fără deplasare. Deci un minut doar la microfon. Aceasta este viaţa. Aceasta este hotărârea luată de Parlament.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Discursul meu se va putea rezuma la "bună ziua" şi "la revedere" la doar un minut. Ar fi trebuit să pot vorbi mai mult, pentru că este nevoie de dezbateri extinse pentru o astfel de temă. Voi încerca însă să rezum foarte mult lucrurile, scăpând însă multe nuanţe din vedere.

Această moţiune este un mecanism democratic legitim. Este firesc ca ea să fie depusă. Semnatarii moţiunii nu trebuie criticaţi pentru aceasta. În acelaşi timp, eu apreciez activitatea domnului Teodorovici. Este un fapt acela că a crescut absorbţia fondurilor europene de când dânsul este ministru. Sunt un deputat de opoziţie, critic Guvernul. Am avut multe motive pentru a o face. Dar vreau să fiu şi corect. Iar atunci când un ministru este performant - şi cred că domnul Teodorovici este unul dintre miniştrii performanţi - nu mă sfiesc să o spun public.

Însă în acelaşi timp sper ca Domnia Sa să găsească măcar o parte dintre lucrurile afirmate în moţiune utile pentru a îmbunătăţi lucrurile. Întotdeauna este loc de mai bine. Îi urez succes. Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi avut deja două minute, domnule deputat, ca să vedeţi câtă bunăvoinţă!

Doamna Nichita. Şi încheiem aici.

Domnule ministru, să vă pregătiţi pentru...

Doamna Cristina Nichita:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cum poţi răspunde la un pamflet decât cu un pamflet. Făt-Frumos stă bine la minister, dar fata morgana nu este niciodată acasă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Apetenţa opoziţiei pentru specia literară basm cult ar putea fi remarcabilă dacă nu ar fi de fapt rizibilă. Cum altfel decât rizibil poate fi calificat eseul de 11 pagini scrise cu fonturi mici, eseu în care sunt înşirate de-a valma cifre mari, întrebări retorice şi atenţionări caragialeşti!

Dacă înţeleg bine, subiectul moţiunii este domnul ministru Teodorovici, prezent şi prezentat drept Făt-Frumos. Cu aceasta suntem de acord. Şi ne bucurăm că doamnele şi chiar domnii de dreapta recunosc meritele prezenţei estetice a domnului ministru. În continuare însă punctele noastre de vedere sunt divergente. Opoziţia afirmă cu tărie că fondurile europene nu sunt tratate cu interes şi curtoazie sub ministeriatul PSD. Noi afirmăm contrariul. Vă poftesc să comparaţi rata absorbţiei fondurilor europene în cifre, de la 7-8% la 53%. Cifrele nu au culoare politică decât atunci când este vorba despre banii pentru care mulţi sponsori ai ex-PDL-iştilor sunt actualmente chiriaşi la beci.

Dacă înţeleg bine, din punctul de vedere al opoziţiei, comparaţia lipsei de competenţă a actualului ministru se face cu maxima competenţă a fostei ministrese despre care fostul preşedinte afirma că a absorbit cel mai mult, adică cele mai multe fonduri europene. Adevărul este că acea super-absorbţie ţine de ceva timp prima pagină!

Semnatarii moţiunii prezentate astăzi în Parlament vor răspunsuri la întrebări pe care atunci când erau la guvernare nu şi le-au pus niciodată. De ce? Pentru că s-au plasat sub o axiomă. Nimic din ce face Partidul Social Democrat nu este bun. O mică afirmaţie simplistă, dar liniştitoare pentru actualii opozanţi. Pe undeva pe aici îşi face apariţia fata morgana. Ea este frumoasă, înşelătoare şi nu se întrupează niciodată. Este de fapt o promisiune iluzorie. Ani de zile fostul preşedinte şi guvernele sale obediente s-au jucat cu fata morgana, căutând-o prin fonduri europene pe care le-au prăduit când au putut sau le-au ignorat fiindcă nu erau producătoare de comisioane.

Dragi colegi din opoziţie,

Lăsaţi-ni-l nouă pe Făt-Frumos acolo unde stă acum, că stă bine şi descurcaţi-vă cu fata morgana, care nu se mişcă decât pe linia orizontului. Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog, concluzionaţi.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici:

Da. Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sincer vă spun şi încerc să spun cât mai clar sau cât mai concis, sunt totuşi, trebuie să spun, dezamăgit. Pentru că îmi dau seama că discursul este acelaşi, subiectele cu aceeaşi lipsă de substanţă şi mai ales în faţa unor oaspeţi atât din afară, cât, din păcate, mai ales din ţară. Văd la tribună tineri care au venit probabil să vadă modul în care Parlamentul funcţionează, modul în care noi între noi susţinem subiecte de interes naţional. Sper să privească cu măsura necesară, astfel încât să discearnă între ceea ce este bine şi ceea ce este mai puţin bine în Parlamentul României.

Sunt foarte multe aspecte pe care la un moment dat am încetat să mi le mai notez, pentru că sunt foarte multe. Şi încă o dată, aceasta denotă foarte multă necunoaştere a acestui subiect.

Am vorbit sau s-a vorbit de acorduri cu băncile. Vă rog foarte mult, cred că este evident şi cred că orice om de piaţă poate să înţeleagă că nu poţi să închei un acord cu o bancă, ca să faci ce? Să o forţezi să acorde finanţări? Este vorba de piaţă, de economia de piaţă, de modul în care banca înţelege să vină în acest joc, cum banca înţelege să vină să acorde finanţări sau cofinanţări unor beneficiari cu fonduri europene sau fonduri publice în general sau chiar cu fonduri proprii. Deci sunt chestiuni care sunt făcute doar pentru imagine. Deci toate aceste protocoale cu băncile pe care doriţi să le semnăm sunt doar pentru a bifa anumite activităţi care, din păcate, într-un final nu au un impact real în procesul de fonduri europene.

De asemenea, am văzut că se spune că este sub aşteptări absorbţia. Stau şi mă întreb, sincer, fără niciun fel de implicare, să zic aşa, din sfera politică. Unde anume v-aţi fi aşteptat să fie astăzi absorbţia după ce, din păcate, în primii 5 ani şi jumătate am fost acolo unde am fost la nivel european? Chiar sincer îmi doresc să ştiu, dar în mod cinstit, unde anume credeaţi că puteam să ajungem astăzi ca ţară cu nivelul de absorbţie? Nu uitaţi că în ultimii 2 ani de zile am fost şi suntem în continuare pe prima poziţie în Europa la ceea ce înseamnă rambursări de fonduri către un stat membru din partea Comisiei Europene! Şi sunt foarte multe astfel de recorduri. Nu mai vorbesc de sumele intrate în fiecare an în România, sume care au contribuit substanţial la creşterea PIB-ului.

De asemenea, doriţi angajamente clare. Nu ştiu dacă aţi mai întâlnit alţi colegi care şi-au asumat în mod clar astfel de ţinte fără teama de a nu le atinge. În acest an, pe actualul cadru financiar, o spun şi o repet în continuare: acest 80% este o ţintă care poate fi realizată. Şi pot spune aici că aţi face bine cu toţii să vă doriţi acest lucru. Şi chiar să depăşesc 80%. Pentru că îmi doresc foarte mult ca la final de 2015 să puteam avea împreună o comisie parlamentară astfel încât Legea răspunderii ministeriale să fie cu adevărat aplicabilă în România, poate pentru prima dată, pentru a vedea exact atunci când tragem linie şi vom şti exact câţi euro a pierdut România în actualul cadru financiar, să ştim şi cine este responsabil pentru fiecare din această sumă.

De asemenea, pentru următorul cadru financiar. Vă pot spune de acum că în acest an estimez undeva la peste 5% absorbţie pe următorul cadru financiar, ceea ce înseamnă mult, va situa România în topul ţărilor fruntaşe, deci, în clasamentul acesta al absorbţiei fondurilor europene la nivel european. Veţi spune poate iar este o ţintă fără argumente, dar vă lansez pe această cale o invitaţie, pentru că nu este locul aici, în Parlament, să dezbatem moţiunea punct cu punct. Şi vă invit astăzi în mod public la o dezbatere pe această temă. Luăm moţiunea punct cu punct şi-l discutăm, îl fundamentăm în faţa opiniei publice, în faţa mass-media. Pentru a vedea întreaga populaţie cine cât ştie, dacă ştie şi într-adevăr dacă are într-adevăr argumente pertinente. Şi cu mare plăcere, ştiţi foarte bine, orice soluţie, orice propunere venită din partea oricui, indiferent din ce partid politic face parte sau din orice zonă a economiei, o aplic cu mare plăcere şi nu mi-o asum, da, în sensul că nu trec numele Teodorovici pe fiecare dintre aceste idei.

De asemenea, transpunerea prin achiziţiile publice. Luna iunie în acest an este un termen convenit cu partea comunitară de a definitiva strategia naţională pentru achiziţii publice. Iar la finalul acestui an să transpunem cele 3 directive europene în 4 acte normative distincte, desigur, prin aprobare în cadrul Parlamentului şi nu prin ordonanţe de urgenţă.

Oricum, în luna iunie, în acelaşi timp cu strategia naţională, veţi vedea şi acele acte că vor fi trimise spre dumneavoastră spre consultare şi puncte de vedere.

De asemenea, proiectele retrospective. Încă o dată subliniez acest lucru. Dacă nu aş folosi această abordare, dacă nu aş folosi ceea ce regulamentele europene ne permit, România ar pierde foarte mulţi bani. Şi încă o dată subliniez acest lucru. Ar trebui cu toţii să susţineţi acest lucru, pentru că dacă nu aplicăm această metodologie şi nu reuşim în relaţia cu Comisia Europeană să aducem mai mulţi bani în ţară pe baza acestui nou principiu, atunci pierderea va fi una mult mai mare. Şi cu atât mai mult, mulţi dintre cei care au ocupat anumite funcţii în anumită perioadă vor trebui să răspundă mai mult pentru banii pierduţi.

Închei prin a face... bun, nu vreau să fac niciun fel de trimitere la... acum... dar totuşi două remarci la colegul, domnul deputat Nazare. Vă invit cu mare plăcere să discutăm despre tot ceea ce dumneavoastră susţineţi. Şi dacă aveţi, v-am spus, un singur argument care să nu stea în picioare la ceea ce eu vă spun, plec ori eu ori dumneavoastră. N-am niciun fel de problemă în acest sens, să ştiţi. Ştiţi foarte bine că îmi asum public, fără niciun fel de temere ceea ce spun. Sunt un om din sistem. După 24 de ani de zile în administraţie publică, cred că ceea ce spun este justificat şi mai ales confirmat de Comisia Europeană.

Cu domnul Tararache, eu aici am scris pe acest carneţel pe care vi l-aş lăsa, dar nu aici, ci vi-l dau când doriţi înapoi, 3 cuvinte, 3 litere, de fapt. Nimic mai mult.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dezbaterile asupra moţiunii au luat sfârşit. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Ne reîntâlnim în 15 minute pentru şedinţa de vot final. Mulţumesc.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final. Vă rog să luaţi loc în bănci, să vă pregătiţi cartelele. Facem o verificare a votului. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Noi am hotărât, la propunerea liderului Grupului UDMR, ca dezbaterea privitoare la solicitarea de începere a urmăririi penale în cazul deputatului Borbély, László Borbély, să se desfăşoare între dezbaterea moţiunii şi votul final, urmând evident după aceea să se voteze şi cererea de începere a urmăririi penale şi celelalte acte normative aflate pe ordinea de zi. Haideţi, că este o decizie a plenului, nu are rost să mai modificăm, odată ce am hotărât dimineaţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Nu am garanţia în momentul acesta că exact aşa a fost făcută propunerea. Oricum, cred că este pertinentă şi corectă, ca şi abordare, ca şi desfăşurare logică a evenimentelor. Aşa încât cred că putem să intrăm în procedură referitor la ultimul proiect aflat pe ordinea de zi, respectiv solicitarea de arestare... de încuviinţare a urmăririi penale. Ne-am obişnuit cu prea multe în ultimele două săptămâni, îmi cer scuze, aşa... urmând ca după aceea să aibă loc votul final cu desfăşurarea lui, acesta fiind ultimul punct pe ordinea de zi la votul final, dat fiind faptul că este vorba de vot cu bile.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

O.K. Începem dezbaterea punctului 4 al ordinii de zi. Avem o solicitare nr.339/C/2015 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la formularea de către Camera Deputaţilor a cererii de urmărire penală faţă de domnul deputat Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, pentru faptele care fac obiectul dosarului nr.25/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea, raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, însoţit de Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor privind cererea de urmărire penală.

Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarea procedură pentru desfăşurarea lucrărilor: citirea solicitării Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; prezentarea raportului Comisiei juridice şi a Proiectului de Hotărâre a Camerei Deputaţilor; prezentarea de către domnul deputat Borbély László, dacă este prezent, a punctului său de vedere cu privire la cererea de urmărire penală, la raportul Comisiei juridice şi la Proiectul de Hotărâre a Camerei; dezbateri asupra cererii de urmărire penală, a raportului Comisiei juridice şi a proiectului de hotărâre a Camerei prin care se cere urmărirea penală; constituirea Comisiei de numărare şi validare a votului; în final - votul secret cu bile asupra proiectului de hotărâre şi constatarea şi prezentarea rezultatului votului.

Dacă aveţi obiecţii cu privire la această procedură? Nu aveţi. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Vă rog să votaţi. Supun votului procedura.

286 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă. Procedura a fost aprobată. Începem desfăşurarea procedurii. Dau cuvântul domnului deputat Mircovici pentru citirea solicitării Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Domnul Niculae Mircovici (de la tribună):

Stimate domnule preşedinte,

În temeiul art.109 alin. (2) din Constituţia României, art.12 din Legea nr. 115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială, prin Deciziei nr.665 din 05.07.2007 a Curţii Constituţionale, precum şi al Deciziei nr.270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale,

În vederea formulării cererii de urmărire penală faţă de Borbély László, deputat în Parlamentul României şi fost ministru al mediului şi pădurilor, pentru săvârşirea în exerciţiul funcţiei a următoarelor infracţiuni:

• trafic de influenţă, prevăzut de art.291 alin. (1) Cod penal, cu referire la art.6 şi art.7 lit. a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (pct.1);
• trafic de influenţă, prevăzut de art.291 alin. (1) Cod penal, cu referire la art.6 şi art.7 lit. a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (pct.2);
• trafic de influenţă, prevăzut de art.291 alin. (1) Cod penal, cu referire la art.6 şi art.7 lit. a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (pct.3); cu aplicarea art.38 alin. (1) Cod penal, privind concursul de infracţiuni,

  Vă înaintăm referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea care efectuează cercetări în cauză, precum şi copii ale materialului probator din dosarul nr.25/P/2015 cu privire la faptele descrise, respectiv 7 volume (vol.1 - 572 file; vol.2 - 663 file; vol.3 - 334 file; vol.4 - 615 file; vol.5 - 287 file; vol.6 - 658 file; vol.7 - 571 file).

Cu deosebită consideraţie, Procuror General Tiberiu Mihail Niţu

(Domnul Niculae Mircovici revine la prezidiu.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Comisia juridică, vă rog, citiţi raportul şi proiectul de hotărâre a Camerei.

Domnul deputat Varga.

Domnul Vasile Varga:

În şedinţa din 9 februarie 2015, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor i-a fost prezentată scrisoarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie referitoare la formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului deputat Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor.

Biroul permanent a stabilit ca această scrisoare împreună cu documentele anexate să-i fie trimise spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru întocmirea raportului şi a proiectului de hotărâre ce urmează a fi înainte Camerei Deputaţilor.

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat solicitarea în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, în prezent deputat în Camera Deputaţilor, pentru săvârşirea în exerciţiul funcţiei a următoarelor infracţiuni:

• trafic de influenţă, prevăzut de art.291 alin. (1) Cod penal, cu referire la art.6 şi art.7 lit. a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (pct.1);
• trafic de influenţă, prevăzut de art.291 alin. (1) Cod penal, cu referire la art.6 şi art.7 lit. a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (pct.2);
• trafic de influenţă, prevăzut de art.291 alin. (1) Cod penal, cu referire la art.6 şi art.7 lit. a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (pct.3);

cu aplicarea art.38 alin. (1) Cod penal privind concursul de infracţiuni.

De asemenea a fost transmis referatul întocmit de procurorul de caz din cadrul Direcţiei Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea împreună cu copii ale materialului probator din dosarul nr.25/P/2015, considerate relevante pentru faptele descrise, respectiv 7 volume.

Prin rechizitoriul din data de 10 ianuarie 2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de domnul Borbély László, în temeiul art.228 alin. (6) raportat la art.10 lit. f) Cod procedură penală din 1969 sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

• trafic de influenţă, prevăzut şi pedepsit de art.257 Cod penal 1969, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000;
• trafic de influenţă, pedepsit de art.257 Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000;
• fals în declaraţii, prevăzut şi pedepsit de art.28 din Legea nr.176/2010 cu referire la art.292 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. (2) Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

Soluţia de netrimitere în judecată a fost adoptată deoarece organele de urmărire penală nu au putut exercita acţiunea penală în cauză, lipsind o condiţie necesară prevăzută de lege pentru începerea urmării penale, respectiv cererea de urmărire penală a Camerei Deputaţilor.

Prin Ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea din data de 5 ianuarie 2015, în temeiul art. 335 alin. (2) Cod procedură penală s-a dispus revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispuse la data de 14 ianuarie 2014 prin rechizitoriul 35/P/2011 al DNA - Serviciul Teritorial Oradea la punctul 3 şi redeschiderea urmării penale, iar prin încheierea 11 din 12 ianuarie 2015 Judecătorul de Cameră Preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art.335 alin. (4) Cod procedură penală a confirmat redeschiderea urmăririi penale.

Din referatul şi din materialul probator pus la Camera Deputaţilor şi la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi rezultă că infracţiunile reţinute în sarcina domnului Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză, pentru săvârşirea a trei posibile de infracţiuni de trafic de influenţă.

Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.

În conformitate cu dispoziţiile art.157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, dezbaterea cererii prevăzute la art.156 se efectuează pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchetei desfăşurate în condiţiile art.71, fie de o comisie specială de anchetă, constituită în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre reexaminare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.

Membrii Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi au analizat solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La dezbatere au fost prezenţi 24 de deputaţi din 26 de membri ai comisiei. Rezultatul votului a fost 16 voturi pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale, 5 voturi împotriva cererii de începere a urmăririi penale şi 3 abţineri.

Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei raportul comisiei.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi citit proiectul de hotărâre?

Domnul Vasile Varga:

Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, membru al Camerei Deputaţilor. Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de urmărire penală a domnului Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, transmisă Camerei Deputaţilor cu adresa nr.339/C/2015, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articolul unic - Camera Deputaţilor cere urmărirea penală a domnului Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, membru al Camerei Deputaţilor, pentru faptele care fac obiectul Dosarului 25/B/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul teritorial Oradea, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Preşedinte, Valeriu Zgonea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Borbély László, dacă doreşte să ia cuvântul?

Domnul Borbély László:

Domnule vicepreşedinte,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Sunt un veteran al Parlamentului. De 21 de ani sunt parlamentar. Am ţinut multe discursuri de la acest microfon. Astăzi o să am un discurs mai atipic.

Ştiu că e târziu, aveţi încă puţintică răbdare. Sper că ceea ce voi spune vă va trezi interesul.

În 1989, cum s-a spus atunci, ne-am câştigat porţia de libertate şi nu ne-au deranjat în timpul comunismului atât de mult că primeam mâncarea pe tichete, ci lipsa de libertate şi am câştigat porţia de libertate în ’89, în decembrie. Era un slogan atunci când eram pe străzi: "Nu vă fie frică!" Eu cred că, după 25 de ani, aceste deziderate sunt valabile. Nu poţi să construieşti o societate bazată pe frică.

De aceea suntem trimişi aici, în Parlament, să ne spunem deschis opiniile, punctele de vedere, să votăm conform conştiinţei noastre. Nimeni nu ne poate lua acest drept. Fiecare instituţie poate să greşească, e formată din oameni şi fiecare instituţie dintr-un stat de drept are o anumită responsabilitate.

Referitor al imunitate, am studiat foarte atent cele 28 de ţări din Uniunea Europeană.

Vreau să vă informez că în 25 de ţări e o imunitate mai puternică pentru parlamentari decât în România. Şi rog să consultaţi aceste documente, dar există, conform Constituţiei, o prevedere prin care, da, în anumite cazuri, dacă e justificat, se poate opri un abuz al altor instituţii.

Şi acum să fac o referire foarte scurtă la cazul meu. În 2012, când s-a propus începerea urmăririi penale faţă de mine, mi-am dat imediat demisia din Guvernul României. Acesta a fost un gest politic, am considerat că nu trebuie să cadă suspiciuni asupra activităţii Guvernului.

Din analiza dosarului, Camera Deputaţilor, în septembrie 2012, a apreciat că nu sunt întrunite actele constitutive ale începerii urmăririi penale şi n-a încuviinţat cererea.

În ianuarie 2014 am primit oficial comunicarea de neîncepere a urmăririi penale. Deci, timp de un an şi jumătate n-au apărut elemente noi în dosar. La începutul lui ianuarie 2015 am aflat din presă, evident, că s-ar cere o redeschidere a acestui dosar. Oficial, nu am fost înştiinţat, iar cererea a fost analizată în lipsa mea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 9 ianuarie.

De fapt, Avocatul Poporului, în urma sesizării mele şi a unei alte sesizări a înaintat acum o săptămână la Curtea Constituţională o adresă prin care consideră neconstituţională prevederea din alin.(4) art.335 din Codul de procedură penală care prevede că în Camera preliminară la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se discută dosare fără prezenţa celor vizaţi în proces. Am primit înştiinţarea că a avut loc procesul la sfârşitul lunii ianuarie şi în sfârşit, în 10 februarie, am reuşit să văd ordonanţa şi documentaţia care stă la baza cererii. Au trecut patru ani de la începerea cercetărilor preliminare privind urmărirea mea penală.

În conformitate cu Codul de procedură penală, pentru a redeschide un dosar este o cerinţă obligatorie apariţia unui element nou în acel dosar, care să fie în legătură cu acel dosar închis.

Ce rezultă din analiza materialului din dosar? Faţă de cel întocmit în 2012 nu există în plus decât această filă, acest autodenunţ, de o pagină, al unui aşa-zis intermediar care ar fi dat 50 de mii de euro unei persoane necunoscute, la o benzinărie, care conform declaraţiei autodenunţătorului trebuia să ajungă la mine pentru a facilita unele plăţi pentru contracte la Apele Române, efectuate de către o firmă orădeană. Acest autodenunţ a fost făcut în 29 decembrie 2014, la mai bine de trei ani de la presupusul eveniment. Nu are nicio legătură cu dosarul închis în 2012 şi are vicii majore ca să poată fi acceptat ca element de redeschidere a dosarului.

Autodenunţul a fost depus, aşa cum spuneam, în 29 decembrie 2014, iar în 5 ianuarie, deci după 2 zile lucrătoare, 2015, DNA Oradea, fără o minimă verificare a celor relatate în denunţ, a trimis deja la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ordonanţa de cerere a începerii urmăririi penale.

În documentaţie, nu există nicio dovadă că s-ar fi făcut vreo cercetare preliminară elementară pentru a avea unele indicii de elemente de infracţiune. Nu s-a verificat nici măcar dacă există un minim adevăr în autodenunţ, nu l-au audiat pe cel care este menţionat că ar fi dat banii, acest om de afaceri din Oradea, sau dacă îl cunoaşte sau nu pe denunţător. Deci nu l-au chemat pe cel care ar fi dat banii, ca să-l întrebe. Evident, că nu-l cunosc nici pe cel care ar fi dat banii, nici pe denunţător.

Denunţătorul şi procurorii în referat afirmă că omul de afaceri ar fi predat aceşti bani pentru a facilita realizarea unor contracte la Apele Române. Nici acest lucru n-a fost, evident, verificat de procurori.

Menţionez că aceste contracte, din informaţiile mele umile, nu există.

În conformitate cu Codul de procedură penală, doar procurorul care a închis celălalt dosar avea dreptul să reînceapă cercetările. Referatul întocmit trebuia să se refere la elementul nou, care să fie în legătură cu dosarul închis, ori nici vorbă de aşa ceva şi cine a avut curiozitatea din membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să verifice referatul şi situaţia de fapt, în situaţia de fapt unde detaliază, de fapt, şi ar fi trebuit să vorbească despre noul element, procurorii nici nu se mai referă la acest aşa-zis nou element.

Evident, nu mai intru în detalii cu persistenţa infracţională a mea şi inculpat când încă nici n-a început cercetarea penală împotriva mea.

Stimaţi colegi,

Sunt perfect de acord că justiţia trebuie să-şi facă treaba şi în mod independent. Dar, după părerea mea, acest autodenunţ, în urma căruia nu au fost verificate minimele informaţii, constituie, trebuie s-o spun, un abuz clar din partea unor procurori şi e vorba de persoane, nu de activitatea unei întregi instituţii.

În acest caz, pentru a nu apărea peste noapte sute de asemenea denunţuri, cred că trebuie să luăm în considerare ceea ce prevede Constituţia pentru a nu permite asemenea abuzuri.

De fapt, prin ceea ce am susţinut aici nu fac altceva decât să susţin ceea ce au declarat doi conducători ai unor instituţii implicate în aceste investigaţii.

Vreau să vă informez că domnul procuror general Niţu a declarat acum câteva zile că un dosar se poate redeschide numai dacă sunt indicii temeinice. Or’ aici e clar că nu e cazul. Iar doamna procuror-şef Laura Codruţa Kovesi chiar ieri a declarat că un procuror nu îşi întemeiază cererea de începere a urmăririi penale doar pe un simplu denunţ. În cazul meu, cererea este bazată pe un simplu denunţ, fără verificarea informaţiilor minimale, fără audierea celorlalţi implicaţi în acest denunţ, deci e evident abuzul care s-a făcut.

În concluzie, stimate colege, stimaţi colegi, nu cer altceva decât în spiritul libertăţii de conştiinţă, a elementelor prezentate să judecaţi dacă sunt întrunite sau nu elementele constitutive ale redeschiderii acestui dosar care a fost închis prin neînceperea urmăririi penale în ianuarie 2014.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dezbateri din partea grupurilor parlamentare. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de hotărâre pentru cazul în care Camera Deputaţilor hotărăşte să ceară urmărirea penală a fost distribuit şi supus dezbaterii generale.

Urmează dezbaterea pe articole a acestui proiect.

Dacă la titlul sunt obiecţii? Nu sunt.

La preambul? Nu sunt.

La articolul unic? Nu sunt.

Fiind încheiată dezbaterea, exprimarea votului secret cu bile asupra proiectului de hotărâre va avea loc în şedinţa de vot final de astăzi.

Şi continuăm cu şedinţa de vot final.

Mai facem verificarea votului? Vă rog.

Sfătuiţi-vă cu liderii dumneavoastră, domnule Preda, că mi-au semn că vor să verifice votul. Nu vreţi? OK.

Proiect de hotărâre privind...

Verificarea votului, vă rog să votaţi.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă rog să votaţi.

285 pentru, două abţineri, două împotrivă. S-a adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei de anchetă pentru verificarea modului în care s-a utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului în anii 2013 şi 2014, precum şi a modului în care s-au finanţat obiectivele de investiţii în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2013, în anul 2014.

Vă rog să votaţi.

180 de voturi împotrivă, 95 pentru, 7 abţineri. Proiectul de hotărâre a fost respins.

Vă rog, explicarea votului, da?

Domnul Ludovic Orban:

Trag speranţa că poate vreodată o să înţeleagă majoritatea parlamentară că este poate răspunderea mult mai mare decât răspunderea opoziţiei pentru a controla abuzurile Guvernului, pentru a controla modul în care sunt alocaţi, total lipsit de transparenţă, banii publici. Îmi pare rău că trebuie să vă spun, dar astăzi aţi arătat din nou că nu vă pasă ca banii publici să fie cheltuiţi în interesul cetăţeanului şi vă pasă să-i salvaţi scaunul lui Victor Ponta şi lui Liviu Dragnea.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea unor acte normative. Lege ordinară, în procedură de urgenţă. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

292 pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 4, Proiectul de Lege pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Lege ordinară. În procedură de urgenţă. Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog votaţi.

298 pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 5.

Vă rog, domnule Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Nu am intervenit la dezbaterile generale, pentru că colega mea, doamna deputat Pocora, a făcut-o foarte bine. Am venit pentru un scurt laudatio, adresat Parlamentului României, deputaţilor de atunci şi deputaţilor de astăzi.

Puţine state şi puţine parlamente au fost atât de atente şi au rezolvat cu atâta celeritate problematica aceea dificilă a anilor de după 1945. Pentru că, la dezbateri generale, colegi din grupul minorităţilor naţionale au ţinut să evidenţieze acest lucru, m-am gândit că la explicarea votului pot să-i amintesc şi pe macedoneni, macedonenii strămutaţi din Banat pe care, iată, cât de mult ne chinuim să-i uităm.

La sediul asociaţiei noastre sunt documentele de strămutare pe care scrie aşa: motivul - macedonean. Motivul deportării - macedonean.

Aşa că, ca român prin educaţie, prin naştere, cultură, limbă, vă spun că această problemă a macedonenilor, a aromânilor, nici în România, nici în Bulgaria, nici în Serbia, nici în Grecia nu a fost rezolvată. Şi vreau să vă spun cu optimism şi cu încredere, şi cu iubire faţă de dumneavoastră, că ne vom câştiga drepturile, că vom avea dreptul să studiem limba maternă şi că vom avea şi episcopat, aşa cum în scrisorile de la Pacea de la Bucureşti se angajaseră statele care împărţeau atunci Macedonia.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Doresc să salut şi să vă mulţumesc în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale pentru unanimitatea manifestată astăzi la vot. E un moment rar, dar e un moment deosebit de plăcut şi de bun. Credem că acest gest reparatoriu onorează Parlamentul României, credem că s-a întâmplat un lucru foarte bun şi cred că şi iniţiatorul, Guvernul României, merită mulţumirile noastre.

Ce vreau să spun în finalul intervenţiei mele este că n-am înţeles gestul de mai înainte când se vorbea de alte state din Europa şi se arăta către noi. Către grupul nostru parlamentar se poate arăta vorbindu-se despre o singură ţară, despre România.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gvozdenovici.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Când ne vom întoarce la Timişoara, la fel cum mulţi colegi se vor întoarce şi în alte părţi unde este cazul legat de această problemă, vom putea să le spunem acelor oameni care au trecut prin mari necazuri şi mai mari încercări că atât am putut să facem, în primul rând omeneşte, şi nu politicieneşte.

Este, cum a spus şi colegul Ganţ, un gest reparatoriu care arată încă o dată, afirmă, de fapt, că ţara noastră într-adevăr este o ţară democratică, o ţară care ştie să recunoască şi greşelile din trecut, să le repare, în acelaşi timp fiind şi un model în multe privinţe. Şi pentru acest gest reparatoriu eu doresc să vă mulţumesc în numele tuturor celor care au avut de suferit. În rândul lor foarte mulţi, procentual mult mai mulţi decât credem noi au fost din rândul anumitor minorităţi, printre care şi cea sârbă. Şi doresc să subliniez ultima frază. Să spun, peste 1100 de închişi, deţinuţi politici, şi aproape 4 mii de deportaţi în Bărăgan este mai mult de 10% din populaţia de atunci a comunităţii sârbe din ţara noastră.

Şi de aici, mulţumindu-vă dumneavoastră, vreau încă o dată, oficial, de la acest microfon să mulţumesc tuturor celor care ne-au dat în toată această perioadă o lecţie de viaţă şi de istorie, să le mulţumesc că au avut acea tărie omenească, în primul rând, să ierte şi să vă rog să nu uităm, ca să nu ni se repete niciodată, nimănui.

Vă mulţumesc tuturor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Punctul 5, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Lege ordinară. În procedură de urgenţă. Comisiile de transporturi şi sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

293 pentru, 5 abţineri, niciun vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2014 privind unele măsuri pentru completarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru aprobarea unor măsuri financiare. Lege ordinară. În procedură de urgenţă. Comisiile de transporturi şi sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

291 pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2014 pentru completarea art.176 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară, în procedură de urgenţă. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

201 pentru, 92 abţineri, 6 voturi împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să încerc să fiu foarte scurt în explicarea votului. Ne-am abţinut, deputaţii independenţi, membri ai Partidului Mişcarea Populară, de la a vota acest proiect legislativ şi vreau să vă amintim următorul lucru.

În 2014, tot de la această tribună, spuneam că măsura, mărirea accizelor este una nefastă pentru români şi pentru economie. Guvernul Ponta s-a făcut că nu aude, dar se pare că data de 1 aprilie a fost una nefastă şi, iată, vedem, nici după un an de zile cum vine acelaşi guvern şi ne spune că trebuie să reducem accizele.

Vreau să vă citez, dragi colegi, din expunerea de motive doar câteva rânduri. "Prin intrarea în vigoare de la 1 aprilie 2014 a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2013, cu modificările ulterioare, ar putea creşte preţul motorinei la pompă, fapt ce ar genera creşterea preţurilor de transport şi implicit creşterea preţurilor pentru alte produse şi servicii." Un copy-paste la ceea ce spuneam noi atunci. Dar, nu este o noutate pentru noi.

Deputaţii neafiliaţi, membri ai Partidului Mişcarea Populară, cer Guvernului Ponta să renunţe şi să revină la valoarea accizelor din 2014. S-a dovedit o măsură nefastă şi care aduce prejudicii economico-sociale României.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Numai sunt alte intervenţii.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2008 privind înfiinţarea activităţii de derulare şi gestionare a proiectelor de înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistenţă tehnică. Lege ordinară.

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

299 pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului.

Vă rog votaţi.

205 voturi pentru, 92 abţineri, 3 voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2014 pentru prorogarea termenelor prevăzute la art.35 alin.(1) şi (2) din Legea nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale. Lege ordinară.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog votaţi.

201 voturi pentru, 94 abţineri, 5 împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială. Lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot.

299 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

12. Legea privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" - S.A. în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Dej, judeţul Cluj, reexaminată la cererea Preşedintelui României. Lege organică.

Comisiile pentru administraţie publică şi pentru transporturi propun admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamentul care a fost discutat.

Vă rog să votaţi.

274 voturi pentru, 22 abţineri şi un vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale. Lege organică.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog votaţi.

292 de voturi pentru, două abţineri şi 3 împotrivă.

Proiectul de lege a fost respins.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale. Lege organică.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport propune respingerea propunerii legislative.

Vot.

287 de voturi pentru, 4 abţineri, 4 voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost respins.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a Educaţiei Naţionale. Lege organică.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votaţi.

293 de voturi pentru, 4 abţineri, 3 împotrivă.

Proiectul de lege a fost respins.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.534 din 22 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votaţi.

297 de voturi pentru, 4 abţineri, un vot împotrivă.

Proiectul a fost respins.

17. Propunerea legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. Lege organică.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votaţi.

294 de voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost respins.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Lege organică.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votaţi.

293 de voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

19. Moţiunea simplă iniţiată de 109 deputaţi.

Vă rog să votaţi.

184 de voturi împotrivă, 21 de abţineri, 96 de voturi pentru. Moţiunea a fost respinsă. (Aplauze.)

Vă rog, domnule ministru. Explicarea votului.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici:

Nu vreau decât să vă mulţumesc pentru votul de astăzi şi mai ales să vă mulţumesc pentru votul la una dintre legile de astăzi, cea referitoare la salarizarea personalului din sistemul preuniversitar. Poate că vor fi mii de oameni care vor beneficia de aceste majorări.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule ministru.

Intrăm în procedura de vot, da? Procedura de vot cu bile. Urmează acel vot secret cu bile asupra Proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Borbély László.

Înainte de a începe votul, potrivit art.123 alin.(6) din Regulamentul Camerei Deputaţilor trebuie să constituim Comisia de numărare şi validare a votului, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistat de cei doi secretari.

Invit liderii grupurilor politice parlamentare să îşi prezinte propunerile pentru comisie.

Vă rog.

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnul deputat Cătălin Rădulescu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Mă uitam să nu fie bile în urnă... Îl propun pe domnul secretar Cristian Buican.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Máté András-Levente.

Domnul Máté András-Levente:

Îl propunem pe domnul deputat Bónis István.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar...

Domnul Ioan Moldovan:

Din partea Partidului Conservator, domnul deputat Cezar Cioată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnul deputat Amet Varol.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Mincă.

Doamna Liliana Mincă:

Din partea Grupului parlamentar Democrat şi Popular domnul deputat Mihai Deaconu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Supun votului, stimaţi colegi, avem de dat un vot, vă rog frumos. Supun votului dumneavoastră propunerile pentru componenţa nominală a Comisiei de numărare şi validare a voturilor.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru.

Cu unanimitate, a fost aprobată componenţa nominală a Comisiei de numărare şi validare.

În ceea ce priveşte votul secret cu bile, reamintesc că potrivit art.126 din regulament, bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru adoptarea Proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra proiectului de hotărâre. Ambele bile introduse în aceeaşi urnă înseamnă vot nul. Urmează exprimarea votului.

Domnilor chestori, nu mai e niciun chestor? Da, chestorii, vă rog. OK. Nu i-am văzut... Bun, dau cuvântul domnului secretar Mircovici pentru a citi apelul nominal.

Domnule secretar, poftiţi.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dat fiind faptul că e un vot foarte imporrtant, vă rog din suflet să-mi spuneţi prezent, cu voce tare, cei care sunteţi prezenţi aici. Încep cu membrii Guvernului.

Ponta Victor-Viorel absent
Bănicioiu Nicolae absent
Constantin Daniel absent
Dragnea Nicolae-Liviu absent
Duşa Mircea absent
Graţiela Leocadia Gavrilescu absentă
Gerea Andrei Dominic prezent
Gindeanu Sorin Mihai prezent
Nicolicea Eugen prezent
Plumb Rovana absent
Tîlvăr Angel absent
Tudose Mihai prezent
Vulpescu Ioan absent
Adam Luminiţa-Pachel prezentă
Adăscăliţei Constantin prezent
Alexe Costel prezent
Alexe Florin-Alexandru prezent
Almăjanu Marin prezent
Amet Varol prezent
Anastase Roberta Alma absentă, concediu medical
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola prezentă
Antal István prezent
Anton Marin absent
Anuşca Roxana-Florentina prezentă
Ardeleanu Sanda-Maria absentă
Arsene Ionel prezent
Avram Constantin absent
Avram Marian prezent
Axente Ioan prezent
Babuş Radu prezent
Balan Ioan prezent
Baltă Mihai prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent
Bălan Ion prezent
Bănicioiu Nicolae absent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ prezent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan prezent
Berci Vasile absent
Birchall Ana prezentă
Bîrsăşteanu Florică prezent
Blăjuţ Viorel-Ionel prezent
Blănariu Valentin prezent
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent
Bogdănici Camelia-Margareta prezentă
Boghicevici Claudia prezentă
Bónis István prezent
Borbély László prezent
Bordeianu Dan prezent
Bot Octavian absent
Bucur Constantin-Alin absent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budurescu Daniel-Stamate prezent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Burlacu Ştefan absent, deplasare externă
Calimente Mihăiţă prezent
Caloianu Mario-Ernest prezent
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică prezent
Cazan Mircea-Vasile absent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Cătăniciu Steluţa-Gustica absentă
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen prezent
Cherecheş Florica prezentă
Chiriţă Dumitru prezent
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
Chiţoiu Daniel prezent
Cioată Cezar prezent
Ciobanu Gheorghe prezent
Ciobanu Liliana prezentă
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel prezent
Ciucă Liviu-Bogdan prezent
Ciuhodaru Tudor absent
Ciurariu Florin absent
Cocei Erland prezent
Codîrlă Liviu absent
Comşa Cornel-George prezent
Condurăţeanu Andrei-Răzvan absent
Constantin Daniel absent
Cosma Vlad-Alexandru absent, control judiciar
Costin Gheorghe prezent
Covaci Dorel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Crăciunescu Grigore prezent
Cristea Aurelia prezentă
Cristea Victor prezent
Cristian Horia absent
Cseke Attila-Zoltán prezent
Culeţu Dănuţ prezent
Cupă Ion prezent
Cupşa Ioan absent
Daea Petre prezent
Dalca Ştefan-Petru prezent
Dascălu Constantin prezent
Deaconu Mihai prezent
Delureanu Virgil prezent
Diaconu Adrian-Nicolae prezent
Diaconu Mihai-Bogdan prezent
Dima Toader prezent
Diniţă Ion prezent
Dîrzu Ioan prezent
Doboş Anton prezent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrinescu Traian prezent
Dolha Mircea prezent
Dolha Nechita-Stelian prezent
Dolineaschi Andrei prezent
Donţu Mihai-Aurel prezent
Dragnea Nicolae-Liviu absent
Dragomir Gheorghe prezent
Dragomir Maria prezentă
Dragomir Viorel Marian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe absent, concediu
Drăghici Sonia-Maria prezentă
Drăguşanu Vasile-Cătălin prezent
Dumbrăvanu Paul prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dumitru Georgică prezent
Dumitru Ioana-Jenica absentă
Dumitru Ovidiu-Ioan prezent
Duşa Mircea absent
Emacu Gheorghe prezent
Enache Marian prezent
Enea Constantin-Cosmin prezent
Eparu Ion prezent
Erdei Dolóczki István prezent
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Firczak Gheorghe prezent
Florea Damian prezent
Florea Daniel absent
Fonta Nuţu absent
Frăticiu Gheorghe prezent
Galan Constantin prezent
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia absentă
Găină Mihăiţă prezent
Geantă Florian Daniel absent
Gerea Andrei Dominic prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent, delegaţie
Ghiţă Sebastian-Aurelian absent
Ghiveciu Marian prezent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ştefania absentă, deplasare externă
Grama Horia prezent
Grecea Maria absentă
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Gudu Vasile prezent
Gunia Dragoş-Ionel absent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian absent
Gust Băloşin Florentin prezent
Gvozdenovici Slavomir prezent
Harbuz Liviu prezent
Hărău Eleonora-Carmen absentă
Holban Titi absent
Horga Vasile absent
Hulea Ioan absent
Iacoban Sorin-Avram prezent
Ialomiţianu Gheorghe prezent
Iancu Iulian prezent
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron prezent
Iliuţă Vasile absent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George prezent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea prezent
Iriza Scarlat absent
Ispir Raluca-Cristina prezentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László prezent
Kelemen Hunor prezent
Kerekes Károly prezent
Kereskényi Gábor prezent
Khraibani Camelia prezentă
Korodi Attila prezent
Laza-Matiuţa Liviu prezent
Longher Ghervazen prezent
Lubanovici Mircea absent, deplasare externă
Lupu Mihai prezent
Man Mircea prezent
Manda Iulian Claudiu absent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius prezent
Manolescu Oana absentă
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica absentă, deplasare externă
Marian Ion Cristinel absent, deplasare externă
Marica Petru-Sorin prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura prezentă
Markó Attila-Gabor absent
Marocico Ion prezent
Martin Eduard-Stelian absent
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent, concediu
Mazilu Constantin absent
Măduţa Flavius-Luigi prezent
Melinte Ion prezent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan absent
Mihăilescu Ion-Bogdan prezent
Militaru Lucian prezent
Mincă Liliana prezentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia prezent
Mitrea Manuela prezentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian prezent
Mocanu Vasile absent, concediu medical
Mocioalcă Ion prezent
Mocioi Niculina prezentă
Moisii Constantin absent
Moldovan Carmen Ileana prezent
Moldovan Ioan prezent
Moldovan Iosif prezent
Molnar Zsolt prezent
Motreanu Dan-Ştefan prezent
Moţ Constantin-Stelian-Emil prezent
Movilă Petru prezent
Muntean Mircia prezent
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu prezent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru prezent
Neacşu Marian prezent
Necula Cosmin absent
Negruţ Clement prezent
Negruţ Cornelia prezentă
Nica Nicolae-Ciprian prezent
Nichita Cristina prezentă
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri absent
Nicolae Florian prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolescu Theodor-Cătălin prezent
Nicolicea Eugen prezent
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Niculescu-Mizil Ştefănescu Oana absentă
Nistor Gheorghe-Vlad prezent
Nistor Laurenţiu prezent
Nistor Marioara absentă
Niţă Constantin prezent
Niţă Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile prezent
Ochi Ion prezent
Oltean Ioan prezent
Orban Ludovic prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Palaşcă Viorel prezent
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Pardău Dumitru prezent
Paul Maria-Andreea absentă
Păun Nicolae prezent
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Florin-Costin absent, deplasare externă
Peia Ninel absent
Petrea Dorin Silviu absent, deplasare externă
Petrescu Petre absent
Petric Octavian absent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Pocora Cristina-Ancuţa prezentă
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Pop Georgian prezent
Popa Octavian-Marius prezent
Popa Radu Mihai absent
Popeangă Vasile prezent
Popescu Dan-Cristian prezent
Popescu Dumitru-Iulian absent
Popescu Florin Aurelian absent
Popoviciu Alin Augustin Florin absent
Potor Călin prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Puşcaş Iacob prezent
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răducanu Ion prezent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Constantin prezent
Rădulescu Romeo prezent
Răţoi Neculai prezent
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
Rizea Cristian absent
Roman Cristian-Constantin prezent
Roman Gheorghe prezent
Roman Ioan Sorin absent
Roman Victor prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Roşca Mircea absent, arest
Rotaru Răzvan prezent
Rusu Valentin absent, concediu medical
Sava Andrei-Valentin prezent
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean Valeria-Diana prezentă
Secară Florin Mihail prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seres Dénes prezent
Silaghi Ovidiu Ioan prezent
Simedru Dan Coriolan absent
Simionescu Adrian Constantin absent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian prezent
Stan Ioan prezent
Stan Ion absent
Stanciu Anghel prezent
Stanciu Zisu prezent
Stancu Ionel prezent
Stativă Irinel Ioan absent
Stănescu Alexandru prezent
Stănişoară Mihai absent
Steriu Valeriu-Andrei absent
Stoica Mihaela prezentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Stroe Radu prezent
Sturzu Mihai-Răzvan prezent
Suciu Vasile-Daniel absent
Surdu Raluca prezentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön prezent
Şcheau Ion prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şoptică Costel absent
Şova Lucian absent
Ştefan Viorel prezent
Ştefănescu Elena Cătălina prezentă
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion absent
Taloş Gheorghe-Mirel prezent
Tararache Mihai prezent
Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ absent
Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent
Tătaru Florin-Cristian prezent
Teju Sorin absent, concediu medical
Teodorescu Cătălin-Florin absent
Teodorescu Ioan Viorel prezent
Thuma Hubert Petru Ştefan absent
Tiuch Cătălin prezent
Tîlvăr Angel absent
Toader Mircea-Nicu prezent
Tocuţ Dan-Laurenţiu prezent
Tomac Eugen prezent
Traicu Rodin absent, deplasare externă
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta prezentă
Tudose Mihai prezent
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu prezent
Ţîmpău Radu Bogdan prezent
Udrea Elena Gabriela absentă, arest
Udrişte Gheorghe absent
Uioreanu Elena-Ramona prezentă
Urcan Ionaş-Florin prezent
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel absent
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana prezentă
Varga Vasile absent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin prezent
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Vlădoiu Aurel prezent
Voicu Mădălin-Ştefan prezent
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vreme Valerian absent
Vulpescu Ionuţ absent
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser absentă
Zamfir Daniel-Cătălin absent, concediu
Zgonea Valeriu Ştefan absent, deplasare externă
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Zlati Radu prezent

Dacă mai e cineva după ce am făcut apelul?

Dacă nu mai este, o să număr şi o să vă anunţ câţi au votat. Vă rog să-mi daţi şi mie două bile.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Membrii Biroului permanent, după vot, la şedinţă, la sala de Birou permanent.

După pauză

Domnul Niculae Mircovici:

Au fost prezente în sală pentru exercitarea dreptului la vot 293 de persoane.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, membru al Camerei Deputaţilor.

Comisia de numărare şi validare a voturilor, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi prin vot secret cu bile, asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Borbély László, fost ministru al mediului şi pădurilor, membru al Camerei Deputaţilor, a constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor - 396;
• numărul deputaţilor prezenţi - 293;
• numărul total de voturi exprimate - 284;
• numărul de voturi anulate - 5;
• numărul de voturi valabil exprimate - 279;

din care: voturi pentru - 125, voturi contra - 154.

Potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi art.157 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Având în vedere că din totalul de 396 de deputaţi au fost prezenţi 293, din care 125 au votat pentru, se constată că nu a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea hotărârii privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Borbély László, fost ministru.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă mulţumesc pentru efortul depus astăzi, stimaţi colegi.

Să aveţi o zi frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,20.