Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 17,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Rodica Nassar:

Bună ziua.

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, consacrată primirii răspunsurilor la întrebări şi prezentării pe scurt a interpelărilor.

Mai întâi, conform hotărârii Biroului permanent, voi da citire listei cu legile depuse la secretarul general, pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale:

• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art.6 alin. (1) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene - procedură de urgenţă;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2014 privind modificarea art.X alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
• Legea privind administratorii de fonduri de investiţii alternative;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

Şi ultima, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Trecem la şedinţa propriu-zisă, consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Pe primul loc... nu ştiu dacă avem din partea Ministerului Justiţiei, domnul... aţi venit.

Vă rog frumos. Este o întrebare a domnului deputat Márton Árpád.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Stancu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Distinsă doamnă deputat,

Distinse domnule deputat,

Onoraţi deputaţi prezenţi în sală,

Am luat act, aşa cum aţi observat, de întrebarea pusă de domnia voastră şi am observat că practic sunt două capitole de întrebări. Cred că sunteţi de acord că primul capitol are un rol mai mult de întrebări retorice, ca să înţelegem contextul în care dumneavoastră aţi formulat al doilea capitol.

Am înţeles cele sugerate de domnia voastră în aceste întrebări retorice şi putem fi de acord cu imaginea pe care aţi creat-o în aceste întrebări, în sensul rolului parlamentarului în sistemul democratic românesc. Şi... ca urmare şi răspunsul nostru pe care l-aţi primit în scris, în prima parte, cred că se referă în mod complet la acest aspect pe care cred că observaţi că l-am înţeles foarte bine.

În ceea ce priveşte al doilea capitol, cu întrebările punctuale pe care domnia voastră le-a pus, putem să înţelegem nemulţumiri care grevează o anumită conduită a colegilor de Parlament, însă, aşa cum cred că bine ştiţi, Ministerul Justiţiei are rolul de a oferi societăţii româneşti instrumentele necesare pentru asigurarea unui joc echitabil, atât în viaţa, să-i spunem, din afara zidurilor Parlamentului, cât şi în societate. De aceea, aspecte legate de încadrarea unor fapte la care dumneavoastră vă referiţi în mod punctual, şi anume unde încadraţi fapta funcţionarului public şi detaliaţi speţa, nu ţin de competenţa Ministerului Justiţiei. Justiţia se realizează prin instanţele de judecată. Noi nu ne putem pronunţa pe încadrări de fapte în niciun caz. Nici în ceea ce priveşte societatea civilă în general, deci ansamblul relaţiilor sociale din afara zidurilor Parlamentului, dar cu atât mai mult în cadrul instituţiei parlamentare, în care atitudinea domnilor parlamentari, doamnelor parlamentari este sancţionată o dată în mijloacele specifice pe care vi le-aţi pus la dispoziţie, iar cele penale nu ţin de Ministerul Justiţiei. Faptele... o pretinsă faptă penală este pronunţată, este analizată de organele abilitate în drept. De aceea, cu riscul de a nu crea satisfacţii domniei voastre în ceea ce priveşte răspunsul pe care vi-l dau, sunt obligat să repet că Ministerul Justiţiei nu are în competenţă a se pronunţa pe încadrări juridice în legătură cu pretinse fapte penale.

În mod teoretic, în condiţiile unei dezbateri de ordin tehnic, în cadrul iniţiativelor legislative, este o cu totul altă problemă. Putem discuta, putem analiza anumite lucruri pe care le putem urmări în realizarea unui cadru normativ adecvat, însă în acest spirit al unor discuţii tehnice, în cadrul comisiilor juridice. Aceasta este susţinerea verbală a notei scrise pe care v-am dat-o. Şi cu toată... asigurându-vă de toată deferenţa pe care Ministerul Justiţiei o are faţă de poziţia domniilor voastre, reiterez cele menţionate în nota scrisă pe care v-am transmis-o. Vă mulţumim că aveţi încredere să solicitaţi întrebări Ministerului Justiţiei şi ne exprimăm, dacă vreţi, părerea de rău că în această speţă nu am putut să vă dau un răspuns care sigur v-ar satisface.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Rodica Nassar:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Domnule secretar general,

Stimaţi colegi,

Da, într-adevăr, a fost bine prinsă ideea care rezultă din acest set de întrebări. Eu, în mod evident, la partea a doua aş fi folosit cuvintele "abuz în serviciu", "uzurparea funcţiei", "ameninţare şi şantaj". Înţeleg inclusiv susţinerea Ministerului Justiţiei, numai că am o problemă. Problema mea de fond este următoarea: că anumiţi funcţionari publici, în sensul articolului 175, deci toţi cei care realizează prerogativele puterii legislative, executive sau judecătoreşti, vin cu nişte solicitări către Camera Deputaţilor, câteodată semnate chiar de Ministerul Justiţiei, care contravin prevederilor legale şi constituţionale. Astfel am avut două cazuri când s-au solicitat de către onoraţi procurori informaţii legate de anumiţi deputaţi şi senatori despre ce au spus şi cum au votat în comisie şi în plen. Două asemenea cazuri sunt cunoscute de mine. Există cazuri în care onor conducătorul ANI a şi sancţionat pecuniar pe membrii Comisiei juridice pentru voturile date. Şi în anumite cazuri... mă reîntorc, ba mai mult, există şi o depeşă, semnată şi trimisă tot prin intermediul Ministerului Justiţiei. Apare în cazul unui fost ministru terminologia de "infractor", deşi urmărirea penală încă nu a început, pentru că s-a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale. Ministerul Justiţiei, conform art.69 din Legea nr.304/2004, are, printre altele, funcţia de control, care constă în verificarea modului în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii. Adică atunci când mai ales prin Ministerul Justiţiei se trimite o solicitare către o Cameră a Parlamentului, ar fi bine ca această solicitare, prin modalitatea de formulare, să nu aibă asemenea greşeli. Şi dacă se poate constata că se încalcă - am citat de fapt în întrebare, după cum aţi observat bine - exact definirea faptelor care au fost comise de acest procuror şi alţi asemenea conducători ai unor instituţii, atunci ar fi bine să nu o trimită mai departe până când persoanele respective nu se conformează cu prevederile legale.

Eventual, nu ştiu dacă v-aţi gândit, să fie o prevedere clară în Codul penal, pentru protejarea acestei valori a parlamentarului, pentru cei care încalcă aceste valori, să fie pedepsiţi într-o formă care să corespundă periculozităţii actului de a ataca, zic eu, însăşi instituţia democraţiei în România, adică Parlamentul.

Doamna Rodica Nassar:

Doriţi să interveniţi sau...? Nu.

O să continuăm cu... din partea Ministerului pentru Societatea Informaţională, doamna subsecretar de stat Dobrică Ionela va răspunde unei întrebări adresate de către colegul nostru, domnul deputat Kereskényi Gábor.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Ionela Viorela Dobrică (subsecretar de stat, Ministerul pentru Societatea Informaţională):

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnilor deputaţi, bună ziua!

MSI reprezintă interesele statului în cadrul Companiei Naţionale "Poşta Română", în care statul este acţionar majoritar. În momentul primirii întrebării domnului deputat, Ministerul pentru Societatea Informaţională a solicitat Companiei Naţionale "Poşta Română" o anchetă pentru identificarea unei soluţii pentru problema expusă.

În continuare o să vă prezint răspunsul conducerii CNPR, companie care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. "Imobilul Oficiului Poştal 1 Satu Mare, situat în strada Mihai Viteazul nr.2, aflat în proprietatea CNPR, este clasat ca monument istoric. În urma vizualizării clădirii, s-a constatat starea de degradare a acesteia. Drept urmare, la propunerea Oficiului Judeţean de Poştă Satu Mare, a fost introdus în Planul de investiţii 2015, varianta ianuarie, Anexa nr.2, Listă investiţii şi lucrări de intervenţie noi pentru anul 2015, la poziţia 8 a regiunii Cluj, obiectivul "Modernizare la sediul OJP Satu Mare".

Premergător execuţiei lucrărilor la obiectivul sus-menţionat, este necesară întocmirea unei expertize tehnice, obţinerea certificatului de urbanism, avize, proiect tehnic, autorizaţie de construcţie. Toate acestea implică o perioadă de timp de aproximativ 8-9 luni, după care se va proceda la organizarea procedurii de achiziţii a execuţiei lucrărilor, conform O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţii publice, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Datorită faptului că imobilul este clasat ca monument istoric, sunt necesare avize suplimentare de la Ministerul Culturii şi Cultelor - Direcţia Patrimoniu Cultural şi posibile solicitări de documentaţii neprevăzute (studii de piatră, detalii faţade, studiu culoare etc.).

Compania Naţională "Poşta Română" S.A., prin direcţiile specializate, va efectua toate demersurile necesare pentru realizarea cât mai urgentă a acestui obiectiv".

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Aveţi cuvântul, domnule deputat Kereskényi Gábor, vă ascultăm.

Domnul Kereskényi Gábor:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă de şedinţă.

Mă bucură faptul şi chiar este o surpriză plăcută că această clădire este introdusă pe lista de investiţii a Poştei Române. Chiar este o clădire de importanţă majoră. Este monument istoric. Însă având în vedere că această clădire chiar reprezintă pericol public, aş avea încă o întrebare, dacă poate să-mi răspundă doamna subsecretar de stat. Dacă ar fi posibile în acest an, având în vedere că aşa cum aţi expus, aceste proceduri mai necesită 8-9 luni de zile, dacă ar fi posibile nişte lucrări de intervenţii de urgenţă, măcar pentru a stopa degradarea clădirii? Sau dacă este posibilă cât mai repede întocmirea unei expertize sau a unui proiect tehnic în acest an, 2015?

Doamna Rodica Nassar:

Puteţi să răspundeţi acum sau formulaţi un răspuns pentru o viitoare şedinţă? Dacă sunteţi de acord, domnule deputat, să primiţi un răspuns într-o altă şedinţă sau în scris. Mulţumim mult.

Din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Botănoiu Dumitru, secretar de stat, va răspunde unei întrebări adresate de către colegul nostru Gheorghe Florin.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, doamna preşedinte de şedinţă.

Domnilor deputaţi,

Sigur că răspunsul la întrebarea dumneavoastră se împarte în două capitole mari, pe lângă ceea ce am comunicat în scris. Şi anume, partea de modificare a legislaţiei şi partea de reglementare a pieţei interne, şi cealaltă - partea de investiţii, şi ştiţi bine că prin noul Program de Dezvoltare Rurală şi prin măsurile de susţinere din bugetul naţional căutăm să creştem competitivitatea producătorilor români şi în special să putem recupera ceea ce am pierdut din piaţa naţională în primul rând.

Şi aş începe cu partea legislativă. Ştiţi că dumneavoastră aţi aprobat Legea nr.145 care a intrat în vigoare din decembrie, anul trecut. Sigur că, din punctul de vedere al certificatului de comercializare, valabilitatea va fi 1 aprilie, pentru că am avut un termen de 6 luni de funcţionare a fostului borderou de achiziţie. Ceea ce înseamnă că, începând cu această primăvară, producătorii vor beneficia de cele două documente importante, şi anume: atestatul de producător şi certificatul de comercializare. Atestatul de producător înlocuieşte acel certificat de producător vechi şi dă posibilitatea producătorilor de a realiza investiţii fără să se exprime în piaţă, adică fără să aibă o marfă cu care să vină în piaţă în momentul zero. Pe de altă parte, toate programele de investiţii pe care încercăm... măsurile sau submăsurile din pomicultură, de branding, ştiţi că au în centru tocmai această asociere a producătorilor. Or, au fost cazuri în care nu s-a putut realiza sau dovedi calitatea de producător, pentru că nu aveau marfă, ca să spunem, să iasă cu ea în piaţă. Din acest punct de vedere, am separat cele două documente. Şi am spus atestatul să dovedească calitatea de producător, şi atunci obligatoriu trebuie ori să ai suprafaţa de teren, ori numărul de animale, şi certificatul de comercializare - în momentul în care ai obţinut producţia, să poţi să ieşi cu ea în piaţă, şi atunci să ai cele 40% din spaţiile de comercializare din pieţele agroalimentare, să le ai la dispoziţia producătorilor.

Un alt lucru care cred eu că a funcţionat nu aşa cum ne-am fi dorit noi a fost acel comitet interministerial pe embargoul cu Rusia, unde au participat toate entităţile statului, şi din punctul de vedere al controlului calităţii, din punctul de vedere al trasabilităţii produselor agroalimentare. Pentru că am căutat să avem un echilibru în ceea ce înseamnă instituirea acestui embargou de către Federaţia Rusă şi tocmai această descărcare de marfă din statele europene către piaţa românească care nu are un grad de organizare atât de mare. Pentru că, dacă aţi observat, de regulă, în statele cu agricultură dezvoltată, asocierile şi în general cooperativele sunt cei mai importanţi jucători în aceste pieţe, şi ele pot să absoarbă mai uşor acest foarfece al preţurilor care este mult mai agresiv în ultima perioadă, şi această volatilitate care se constată din ce în ce mai agresiv pe piaţa produselor agroalimentare, în condiţiile în care avem o cerere în creştere, în condiţiile în care se constată că atât din punctul de vedere al consumului uman, cât şi pentru furaje, cererea fiind în creştere, totuşi, preţurile la poarta fermierilor sunt mult mai mici decât în trecut. Ceea ce înseamnă că acest lanţ este foarte lung, de la producător până la consumator.

Şi am căutat să subvenţionăm, acesta este al doilea punct, să subvenţionăm tocmai acest lanţ scurt de producţie. Adică dacă producătorul ajunge mult mai repede în piaţă, atunci sigur că va beneficia de o sumă mult mai importantă. Şi aici am realizat acea, să-i spunem, susţinere a asocierii de la 5 la 30 de hectare. Dacă reuşesc să vină în interiorul acestei scheme, vor câştiga cu 40 de euro mai mult pe unitatea de suprafaţă decât dacă rămân în afara schemei.

Apoi avem comitetul interministerial creat pentru ceea ce se întâmplă pe filiera cerealelor, de la producţie până la consum. Şi aici ştiţi bine că am avut acea măsură de reducere a TVA-ului pe filiera cerealelor, şi a funcţionat şi funcţionează în condiţii foarte bune, observându-se o reglementare corectă în ceea ce înseamnă competitivitatea pe piaţa românească. Pentru că aveam companii mari care decideau să intre voluntar în faliment, pentru că această competiţie nu era tocmai corectă pe piaţa naţională.

După impunerea acestei măsuri, susţinerea acestei măsuri, am constatat că de fapt competitivitatea a crescut, au dispărut acele firme fantomă care apăreau pe această piaţă a pâinii în general - aşa cum este cunoscută, am constatat că există o anumită predictibilitate în ceea ce înseamnă preţul în piaţă pentru consumator. Şi a crescut numărul de locuri de muncă tocmai în aceste entităţi care înainte se găseau într-o anumită schemă de susţinere mai scăzută decât ar fi fost normal. Apoi am încercat să găsim o formulă de susţinere din bugetul naţional, astfel încât producătorii să se poată exprima, să creeze un brand. Şi am separat produsele tradiţionale de produsele consacrate, de produsele ecologice şi produsele industriale. Deci am făcut 4 tipuri, astfel încât consumatorul să fie în cunoştinţă de cauză în momentul în care va cumpăra ceea ce crede de cuviinţă. Şi atunci el trebuie să fie corect informat. Acesta a reprezentat un atu în special pentru producătorii naţionali, pentru că în hipermarket am constatat că de foarte multe ori consumatorul român s-a îndreptat către un astfel de tip de produse care îi asigură o... îi creează de fapt o plăcere de a consuma, pentru că ştie foarte bine că acest transport de la locul de producţie până la hipermarket nu înseamnă consum foarte mare de motorină, gazele cu efect de seră... Deci sunt nişte avantaje pe care le poate aduce un lanţ scurt de producţie.

Şi apoi, ultimul lucru pe care vreau să-l amintesc este faptul că am încercat pe toate măsurile sau pe toate schemele de susţinere, pornind de la colectarea laptelui pe tancurile de răcire de exemplu, pe susţinerea îmbunătăţirii genetice la animale prin acea schemă de achiziţionare a junincilor şi a berbecilor de rasă, prin accesul la piaţă al producătorilor, prin întărirea măsurilor împreună cu poliţia, împreună cu SRI-ul, împreună cu celelalte entităţi de forţă ale statului să putem să creăm acea normalitate într-o piaţă şi să putem să creăm un acces mult mai bun, o exprimare mult mai corectă a producătorilor.

Aceasta ar fi în mare ceea ce am ţinut să vă spun oral, faţă de ceea ce dumneavoastră aveţi scris. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziţie.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Doriţi să interveniţi? Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat, mă bucură răspunsul dumneavoastră şi mă bucură faptul că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale chiar ia în serios acest lucru, şi anume sprijinirea producătorilor români.

În al doilea rând, aş vrea să vă felicit şi pe dumneavoastră şi pe colegii dumneavoastră din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru faptul că acest minister a fost cel mai eficient în utilizarea fondurilor nerambursabile europene pe perioada 2007-2013.

Vă mulţumesc foarte mult pentru răspuns.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe? Veţi primi răspunsul în scris din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Domnul Florin Gheorghe:

Da. Am convenit cu domnul secretar de stat să primesc în scris acest răspuns.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului nu este nimeni. Dacă domnul deputat Iane Daniel este prezent? Şi acceptaţi un răspuns în scris sau într-o şedinţă viitoare?

Poftiţi.

Domnul Daniel Iane:

Bună ziua, doamna preşedintă de şedinţă.

Prefer să-mi menţin punctul de vedere şi să primesc un răspuns oral, întrucât mă interesează în mod deosebit acest subiect. Aşa că dacă nu este cu supărare, îmi menţin poziţia.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Da. Se va reprograma prezenţa reprezentantului Ministerului

Economiei, Comerţului şi Turismului, pentru a vă da un răspuns oral.

Din partea Ministerului Transporturilor avem de asemenea o solicitare de amânare referitoare la întrebarea adresată de către colegul nostru, domnul deputat Vladu Iulian.

Avem acum o listă de 33 de colegi, înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt în şedinţa noastră de astăzi.

În sală este prezent unul dintre colegi, care are de adresat o interpelare. Este vorba despre domnul deputat Mihai Tararache. O să-l ascultăm pe domnul deputat, după care o să dau citire listei celorlalţi colegi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Tararache. Pe scurt, dacă sunteţi amabil.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, doamnă.

Sunt 7 interpelări. O să prezint pe scurt, foarte pe scurt, două dintre ele. Mulţumesc.

Prima interpelare este adresată prim-ministrului Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, şi tema este Ordonanţa abuzivă nr.91/2014.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Este vorba despre O.U.G. 91/2014 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Mă văd nevoit, dragi colegi, pentru că este o situaţie care necesită urgent o reglementare, să vă avertizez că această măsură va avea un efect criminal asupra agenţilor economici.

În fapt, prin această ordonanţă a fost creat un instrument de teroare, termenii din ordonanţă fiind foarte vagi şi lăsând la latitudinea inspectorilor fiscali să suspende activitatea, să suspende afacerile care până la urmă sunt generatoare de locuri de muncă, de taxe, de impozite. Deci până la urmă ne omorâm contribuabilii.

Şi dacă până acum întreprinzătorii aveau şansa de a se apăra de amenzile primite de multe ori pe nedrept, dar aveau această şansă, contestându-le în instanţă, astăzi, fiecare control va însemna pentru agentul economic, va însemna o moarte subită. Deci prin această ordonanţă le-a fost în fapt luat contribuabililor dreptul la apărare. Este inadmisibil.

Şi de aceea, domnule prim-ministru, vă adresez câteva întrebări la care solicit un răspuns. Şi, mai mult, solicit categoric o urgentare a reglementărilor care să nu mai ducă la aceste abuzuri.

Prima întrebare este: dacă aţi consultat reprezentanţii mediului de afaceri atunci când aţi decis să luaţi măsurile impuse de această ordonanţă?

A doua este: de ce aţi preferat să luaţi aceste măsuri în tăcere - pentru că această ordonanţă a fost dată la sfârşitul anului trecut, în vacanţă, cred că pe 30 decembrie a fost publicată în Monitorul Oficial -, fără a le aduce la cunoştinţa opiniei publice?

Trei: aţi luat în calcul posibilele abuzuri ale agenţilor de control? Şi ele astăzi se întâmplă. Şi cum le veţi putea preîntâmpina?

Patru: dacă aţi luat în calcul faptul că un agent economic căruia îi este suspendată pe nedrept activitatea timp de mai multe luni, odată dovedit nevinovat în instanţă, va cere statului prejudicii imense. Cine va plăti aceste daune, domnule prim-ministru?

Cinci: dacă aţi căutat soluţii pentru a preîntâmpina închiderea agentului economic sezonier - pentru că eu sunt deputat de Constanţa; vă spun că activitatea la mare ţine două-trei-patru luni în cel mai bune caz, şi dacă vine un inspector şi suspendă activitatea în plină vară, omul acela este terminat, deci este faliment curat. Şi, dacă aţi găsit, aţi căutat soluţii şi v-aţi pus această problemă când aţi dat ordonanţa, pentru că închiderea agentului economic sezonier ar însemna pentru acesta, în condiţiile unui sezon foarte scurt, aşa cum v-am spus, falimentul cert.

Solicit răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

Şi a doua interpelare se referă la proiectele României pentru Planul de investiţii Juncker şi este adresată prim-ministrului Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că reprezentanţii Comisiei Europene au anunţat că, începând cu a doua jumătate a anului 2015, Planul de investiţii Juncker va fi funcţional şi ţările membre ale Uniunii Europene vor putea depune proiecte pentru finanţare, vreau să vă întreb, pentru că ştiţi foarte bine, până acum, de prea multe ori, România a pierdut startul în accesarea de fonduri pe diferite paliere de investiţii, inclusiv fondurile europene, şi nu cred că astăzi România îşi mai poate permite să rateze startul în acest important proiect european.

Eu cred că sunt foarte multe ţări care deja au pregătite proiecte pentru acest important plan de investiţii, Planul Juncker.

Vreau să întreb dacă la nivelul Guvernului, dacă la nivel de ministere, au fost sau sunt în pregătire proiectele pentru acest plan de investiţii, şi dacă nu sunt, când veţi demara acest proces, la nivelul Guvernului, pentru că, repet, nu ne mai putem permite să pierdem startul în niciun plan european important de investiţii, cum este, în cazul de faţă, Planul de investiţii Juncker.

Solicit răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Am să dau citire listei, aşa cum am anunţat, listei deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt în şedinţa din 23 martie 2015.

Este vorba despre domnii deputaţi: Ion Melinte - o interpelare; Sorin-Avram Iacoban - patru interpelări, sunt depuse toate; Bogdan Diaconu - două interpelări; Tudor Ciuhodaru - patru interpelări; Mircea Lubanovici - o interpelare; Toader Dima - o interpelare; Ion Marocico - o interpelare; Cornel-George Comşa - o interpelare; Cristian-Constantin Roman - o interpelare; Victor Manea - două interpelări; Octavian-Marius Popa - patru interpelări; Paul Dumbrăvanu - o interpelare; Viorel-Ionel Blăjuţ - o interpelare; Alexandru Nazare - o interpelare; Ovidiu-Cristian Iane - opt interpelări; Virgil Guran - două interpelări; Aurelian Mihai - două interpelări; Gheorghe Udrişte - o interpelare; Florin-Costin Pâslaru - o interpelare; Ion Eparu - o interpelare; Alina-Ştefania Gorghiu - o interpelare; Mircea-Vasile Cazan - două interpelări; Andrei-Daniel Gheorghe - o interpelare; Marian Neacşu - o interpelare; Camelia-Margareta Bogdănici - o interpelare; Vasile Varga - o interpelare; Dumitru Niculescu - două interpelări; Mihai Tararache - a citit-o deja; Horia Răzvan Mironescu - o interpelare; Lucia-Ana Varga - două interpelări; Marioara Nistor - două interpelări; Gabriela-Lola Anghel - o interpelare; doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu - o interpelare.

Declar închisă şedinţa noastră de astăzi.

Următoarea noastră şedinţă în plen va avea loc mâine, la ora 8 şi jumătate, dimineaţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,38.