Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,50.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dragi colegi, bună ziua!

Deschid şedinţa de azi a Camerei şi vă anunţ că din cei 388 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 202. Sunt absenţi 186, din care 19 participă la alte activităţi parlamentare.

Cvorumul legal îndeplinit - 195.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei din zilele de luni, 4 mai, şi miercuri 6 mai 2015; programul de lucru pentru perioada 4-9 mai 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 29 aprilie - 4 mai 2015 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La ora 18,00 închidem şedinţa de dezbatere şi intrăm în şedinţa de primire de răspunsuri la întrebări şi prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Ordinea de zi, punctul 1, Informarea privind distribuirea am discutat-o.

Punctul 2 - Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor... Mă scuzaţi!

Deci începem cu Capitolul V, conform programului, cu respingeri.

Punctul 20, Propunerea legislativă, art. 55 al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei? Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra propunerii legislative pentru completarea art. 55 al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 149/2014 cu dezbaterea, pe fond, în procedură obişnuită a Propunerii legislative pentru completarea articolului 55 al Legii nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 55 al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, în sensul că femeile care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu un an pentru fiecare copil născut.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative. Potrivit prevederilor Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, iniţiatorii au obligaţia să prezinte o fişă financiară, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizate, precum şi o declaraţie conform căreia majorarea de cheltuieli este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară şi cu legea bugetară anuală.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 25 martie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

21. Propunerea legislativă privind declararea Zilei Înălţării Domnului - Ziua Eroilor - sărbătoare naţională legală, zi nelucrătoare.

Iniţiatorul?

Domnul Cozmanciuc aţi ridicat ... vreţi să vorbiţi? Nu.

Comisia?

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind declararea Zilei Înălţării Domnului - Ziua Eroilor, sărbătoare naţională legală, zi nelucrătoare.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru administraţie publică, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 8 aprilie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative din următoarele considerente: nu au fost asigurate resurse financiare pentru realizarea acestei iniţiative şi introducerea unei astfel de reglementări nu este necesară, întrucât art. 143 din Legea nr. 53 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că prin contractul colectiv de muncă se pot stabili şi alte zile libere în afara celor expres prevăzute de lege prin negociere şi între partenerii sociali.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Nu. Comisia? Raportul propune respingerea. Merge la votul final.

22. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53 privind Codul muncii.

Iniţiatorul? Nu. Comisia?

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 53 - Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul înfiinţării unui registru unic al carierei care să cuprindă exclusiv în format electronic caracterizările profesionale ale angajaţilor formulate de angajatorii precedenţi la încetarea contractului individual de muncă.

De asemenea, se doreşte ca aceste caracterizări să cuprindă atât performanţe profesionale, cât şi aspecte deviante din activitatea precedentă a angajatului, urmând să fie disponibil, în mod gratuit, tuturor angajatorilor din România.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 din Constituţia României.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din aprilie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative din următoarele considerente: modalitatea de transmiterea datelor personale a angajaţilor nu este de natură să asigure securitatea datelor cu caracter personal, potrivit cerinţelor Legii nr. 677/2001, păstrarea tuturor datelor colectate pe o durată mare de timp, fără stabilirea unor modalităţi de actualizare a acestora şi a unor termene de stocare contravine principiilor enunţate de Legea nr. 677/2001.

S-a considerat că dispoziţiile propuse la art. 87 din propunerea legislativă fac obiectul libertăţii contractuale pe piaţa muncii.

S-a apreciat că dispoziţiile art. 87 din propunerile legislative care prevăd disponibilitatea, în mod gratuit, a caracterizărilor pentru toţi angajatorii din România, încalcă prevederile Legii nr. 677/2001.

În consecinţă, s-a apreciat că implementarea unui astfel de sistem de colectare şi prelucrare a datelor poate reprezenta o nouă situaţie de risc pentru protecţia datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice şi, implicit, pentru respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale acestora, în special cel la viaţa intimă familială şi privată, deoarece se bazează pe colectarea şi prelucrarea unor categorii variate de date cu caracter personal, mai ales din cele cu caracter special.

Comisia propune respingerea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Dezbateri generale? Nu.

Raport de respingere, vot final.

23. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare.

Iniţiatorul? Nu. Comisia?

Domnul Nosa.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 privind Codul fiscal, cu normele metodologice de aplicare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

La întocmirea prezentului raport s-a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu.

Raport de respingere, votul final.

24. Propunerea legislativă privind scutirea angajatorilor de plata contribuţiilor sociale obligatorii.

Iniţiatorul? Nu. Comisia?

Domnul Iuliu Nosa:

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind scutirea angajatorilor de plata contribuţiilor sociale obligatorii.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma reexaminării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să menţină raportul iniţial prin care au propus plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Raport de respingere, vot final.

25. Propunerea legislativă privind combaterea consumului de droguri în trafic, precum şi în cazul persoanelor care lucrează în domenii ce prezintă riscuri crescute pentru siguranţa, securitatea şi sănătatea terţilor.

Iniţiatorul? Nu. Comisia?

Domnul deputat Lupu, vă rog. Domnul preşedinte Lupu, îmi cer scuze!

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind combaterea consumului de droguri în trafic, precum şi în cazul persoanelor care lucrează în domenii ce reprezintă riscuri crescute pentru siguranţa, securitatea şi sănătatea terţilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, în fond, cu dezbaterea Propunerii legislative privind combaterea consumului de droguri în trafic, precum şi în cazul persoanelor care lucrează în domenii ce reprezintă riscuri crescute pentru siguranţa, securitatea, şi sănătatea terţilor.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 11 februarie 2014.

La fel, propunerea legislativă a fost avizată de Consiliul Legislativ cu adresa nr. 1040 din 27 septembrie 2013.

Guvernul României, în punctul său de vedere, transmis cu adresa nr. 113 din 24 ianuarie 2014, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat propunerea legislativă şi documentele conexe, în şedinţa din data de 11 iunie 2014.

Din numărul total de 18 membri ai Comisiei pentru sănătate şi familie au participat la şedinţă 16 deputaţi, respectiv 18 deputaţi din totalul de 20 de membri, ai Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură şi cei ai Comisiei pentru sănătate şi familie, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind combaterea consumului de droguri în trafic, precum şi în cazul persoanelor care lucrează în domenii ce reprezintă riscuri crescute pentru siguranţa, securitatea şi sănătatea terţilor.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog, domnule doctor.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi începe prin a spune că Grupul parlamentar PNL va vota pentru raportul de respingere şi, dacă vă uitaţi pe lista proiectelor de lege care vin la respingere, veţi constata că foarte multe dintre ele au sens şi, dacă vă uitaţi pe motivaţia Guvernului, când nu susţine aceste proiecte de lege, veţi constata că tot ceea ce este scris în acel proiect de lege, de fapt, există în legislaţia românească, care demonstrează un lucru foarte important. Ne demonstrează incapacitatea instituţională a României de a pune în aplicare sistemul legislativ pe care îl are, instituţii care nu-şi fac treaba, care nu ştiu că trebuie să-şi facă treaba, care nu cooperează între ele, care nu acţionează conform legii. Şi cred că toate aceste proiecte, care probabil că reprezintă jumătate din respingerile pe care le discutăm, ar trebui să fie un subiect major de interes pentru Guvern, care vede în aceste proiecte... ar putea să vadă în aceste proiecte de lege toate minusurile pe care le are orice guvernare în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Propunere de respingere, vot final.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Titlului XV - Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorul? Nu. Comisia?

Comisia pentru sănătate, domnul Buicu sau altcineva...

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Horia Cristian:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Titlului XV - Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorilor de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice a Legii nr. 95 fiind reforma în domeniul sănătăţii.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru sănătate şi familie s-a întrunit pentru a analiza proiectul de lege supus dezbaterii. S-au luat în considerare avizele din partea Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, Comisiei pentru buget, finanţe şi, în urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familiei a hotărât, în unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95 pentru reforma în domeniul sănătăţii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Raport de respingere, vot final.

26 - Propunerea legislativă pentru...

Vă rog, domnule Tinel. (Discuţii.) Nu eu trebuia să fiu atent.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pe legea asta a malpraxisului am purtat discuţii şi în mandatul trecut. Că am fost noi la guvernare, că aţi venit dumneavoastră, am tot spus că va fi o prioritate.

Noi tot o clamam, n-am reuşit s-o facem. Aţi venit dumneavoastră şi aţi zis: "Domnule, punem în practică".

Iată că avem o iniţiativă legislativă şi acum venim şi o respingem, dar nu vine nimeni cu altceva în loc. Nu vine nici Guvernul, nu venim nici noi cu altceva mai bun, şi atunci eu întreb: pe malpraxis suntem capabili să punem, în momentul de faţă, în legislaţie ceva prin care să combatem această activitate extraordinar de nocivă pentru sistemul de sănătate sau nu suntem?

Pentru că noi tot respingem: nu concordă, nu respectă principiile, dar ce facem cu acest aspect foarte, foarte neplăcut?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu are reprezentare în Comisia pentru sănătate.

Această iniţiativă legislativă a fost dezbătută în această comisie şi surprinzător pentru mine este faptul că, în unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât respingerea acestei iniţiative legislative.

În aceste condiţii, nu înţeleg o anumită poziţie exprimată vizavi de faptul că, eventual, am respinge un lucru bun.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Nu sunt. Deci, cu raport de respingere, la votul final.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Iniţiatorii? Nu sunt. Comisia? Domnul deputat Peia, vă rog.

Domnul Ninel Peia:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

În conformitate cu prevederile ar. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, trimisă cu adresa Pl-x 211 din 22 aprilie 2014.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) al art. 22 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 14 aprilie 2014.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, întrucât nu se pot face excepţii de la prevederile legale pentru anumite tipuri de operatori economici, existând posibilitatea de a fi exceptaţi operatorii economici care nu ar putea beneficia de acest fapt.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia a examinat propunerea legislativă, în şedinţa din 17 iulie 2014.

Raportul de respingere al comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Doamna deputat Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Încă o iniţiativă legislativă care ne semnalează o situaţie neadecvată realităţii. Există în România firme cu doi, trei angajaţi care sunt obligaţi, sub ameninţarea unor amenzi consistente, să şcolarizeze un angajat conform legii şi să înmulţească numărul rapoartelor de evidenţă, deşi produc deşeuri mai puţine decât o familie.

Prin urmare, cred că ar trebui să ne gândim foarte serios dacă este oportun acel articol din Legea deşeurilor şi să tratăm cu mai multă aplecare acest proiect de lege, motiv pentru care domnul vicelider de grup al Partidului Naţional Liberal vă va face o propunere în acest sens.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Suntem în dezbateri generale, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Da, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu vă propun retrimiterea la comisie două săptămâni a acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte propuneri? Pregătiţi cartelele.

Vă rog să votaţi.

Da, bine. Propunerea domnului deputat Tinel Gheorghe nu a fost aprobată.

Alte intervenţii la dezbateri generale dacă mai sunt? Nu sunt.

Raport de respingere, legea merge la votul final.

28. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 244 al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Iniţiator? Nu. Dezbateri generale... Comisia juridică?

Domnul Marocico.

Domnul Ion Marocico:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 244 al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 17 decembrie 2013.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 244 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul incriminării drept înşelăciune a faptei constând în obţinerea unei diplome, unui titlu universitar sau academic.

Cu ocazia dezbaterilor, membrii comisiei au menţinut considerentele faţă de propunerea legislativă şi au hotărât menţinerea soluţiei din raportul iniţial, respectiv de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă vine să îmbunătăţească cadrul legislativ actual prin incriminarea drept înşelăciune a faptei constând în obţinerea de diplome, a unui titlu universitar sau academic ori a oricărei alte poziţii profesionale, prin prezentarea ca originală a unei lucrări care nu este rodul muncii proprii, ci este un rezultat al unui furt intelectual.

Stimaţi colegi,

Suntem astăzi în situaţia în care putem da un test simplu de demagogie: facem ceea ce susţinem public sau doar spunem poporului ceea ce vrea să audă, dar nu acţionăm în consecinţă.

PSD ar trebui să înţeleagă că dreptate până la capăt înseamnă să iei hoţului ceea ce a furat şi apoi să-l sancţionezi, inclusiv din punct de vedere penal pentru fapta sa. Plagiatul este un furt. Un furt intelectual. Aşa că, astăzi, suntem chemaţi să votăm dacă vrem sau nu hoţie, fie şi intelectuală.

Temerea noastră este că PSD va vota încă o dată împotriva interesului românilor doar ca să-şi protejeze preşedintele de partid.

PNL nu poate să asiste şi nu va asista la respingerea unei iniţiative care vine să sancţioneze hoţia, în orice formă s-ar manifesta ea. Şi am să-l rog pe domnul Tinel să facă o propunere în acest sens.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Domnul deputat Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Ca să fim regulamentari.

Eu propun PSD-ului să dea dovadă de consecvenţă şi de sinceritate şi cinste faţă de cei care ne privesc şi să fie de acord cu retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, în aşa fel încât această faptă extrem, extrem de gravă să poată fi sancţionată prin Codul penal. V-a spus colega mea toate argumentele necesare şi eu cred că nu putem să ne facem că nu vedem astfel de fapte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci, propunere de retrimitere la comisie.

Vă rog să votaţi.

Propunerea este respinsă. Avem 51 de voturi împotrivă, 31 de voturi pentru.

Deci, propunerea este respinsă. Raport de respingere. Vot final.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului penal, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorii. Nu.

Comisia.

Domnul Ion Marocico:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului Penal cu modificările şi completările ulterioare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 215 din Codul penal.

În raport cu obiectul său, ce vizează modificările unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Raport de respingere. Vot final.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Iniţiatorii. Nu sunt.

Comisia.

Domnul Nosa.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitatea de voturi a celor prezenţi la dezbateri respingerea acesteia.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Raport de respingere. Vor final.

31. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatorii. Nu sunt.

Comisia de muncă. Domnule deputat.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În conformitate cu prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 263/2014 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Consiliului Economic şi Social; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alin. (1) al art. 55 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul ca femeile care au realizat stagiul complet de cotizare să aibă posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare cu câte doi ani pentru fiecare copil născut şi crescut cel puţin până la vârsta de 10 ani.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 28 aprilie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative din următoarele considerente: prin legislaţia naţională ce reglementează sistemul public de pensii s-a avut în vedere obligaţia României de transpunere a Directivei Consiliului 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalităţii tratamentului între femei şi bărbaţi în domeniul securităţii sociale. Astfel, prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice s-a reglementat creşterea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare, precum şi egalizarea acestora.

În acest sens, legea mai sus menţionată nu mai cuprinde reglementări cu privire la reducerea vârstei standard de pensionare pentru femei în funcţie de numărul de copii născuţi şi crescuţi, ţinându-se cont de respectarea principiului egalităţii de tratament, aplicându-se un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 263/2010, este asimilată stagiului de cotizare şi perioada în care asiguratul a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani sau trei ani, în cazul copilului cu handicap.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Propunere de respingere. Raport de respingere. La votul final.

Rog colegii, în măsura în care se poate, să sintetizeze citirea raportului.

Trecem la punctul 32, Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. f) a alin. (1) din art. 21 al Ordonanţei nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.

Iniţiatorii.

Comisia pentru cultură.

Domnul deputat. Cu aceeaşi rugăminte pentru toţi colegii.

Mulţumesc.

Mai final, aşa.

Domnul Traian Dobrinescu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru abrogarea lit. f) a alin. (1) din art. 21 al Ordonanţei nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.

Sintetizez şi o scurtez.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea lit. f) a alin. (1) din art. 21 al Ordonanţei nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, întrucât prin modificarea propusă s-ar reduce şi mai mult cuantumul bugetului fondului cultural naţional, afectând atât funcţionarea acestei instituţii, cât şi procesul de finanţare a proiectelor culturale.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Raport de respingere. Vot final.

33. Propunerea legislativă privind acordarea unor facilităţi cu caracter cultural cu ocazia celebrării căsătoriilor de lungă durată.

Iniţiatorii. Iniţiator? Domnule deputat, sunteţi iniţiator? Nu.

Comisia, da. Vă rog.

Domnul Traian Dobrinescu:

Încerc să fiu tot sintetic.

Raportul asupra Propunerii legislative privind acordarea unor facilităţi cu caracter cultural cu ocazia celebrării căsătoriilor de lungă durată.

Comisia propune respingerea acestui proiect de lege. Consideră că trebuiau avute în vedere dispoziţiile alin. (5) al art. 138 din Constituţia României, republicată, care prevăd că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare, întrucât măsura preconizată presupune cheltuieli financiare suplimentare de la bugetul de stat.

Deci, comisia propune respingerea proiectului.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Dacă sunt dezbateri generale în legătură cu căsătoriile de lungă durată. Nu sunt.

Avem raport de respingere la acest proiect de lege. Merge la votul final.

34. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 256 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorii. Nu.

Comisia. Domnul Buicu. Domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate, domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere: avizul negativ al CES; avizul negativ al Comisiei pentru muncă; avizul negativ al Comisiei pentru buget, avizul negativ al Comisiei juridice; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Am examinat propunerea în şedinţa din 24 iunie 2014, participând 18 deputaţi din totalul de 19.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi şi o abţinere.

În urma dezbaterilor, am hotărât cu majoritate de voturi şi o abţinere, să propunem plenului respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 256 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, din următoarele considerente: potrivit prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă. Alocările de fonduri bugetare pentru ordonatorii principali de credite sau sectoare pot fi făcute doar prin proiectul anual al bugetului, aplicarea soluţiei propuse de iniţiatori ar determina majorarea cheltuielilor bugetului de stat, ceea ce ar conduce la creşterea deficitului bugetului general consolidat.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Domnul deputat Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Nu interveneam, domnule preşedinte, dar am văzut că se face referire la Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Se spune că în lege este o precizare foarte clară că nu se fac alocări distincte din sumele colectate la buget. Ar fi bine ca actualul Guvern să fie consecvent. Atunci când s-a aprobat legea privind vânzarea spaţiilor de la Regia de administrare a statului, s-a aprobat alocarea unor sume, în loc să vină la buget, s-au dus direct în bugetul acelei regii.

Aş vrea să fiţi consecvenţi în respectarea legii, nu numai când vă convine.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Raport de respingere. Votul final.

Punctul 35. Propunerea legislativă privind organizaţiile cooperatiste şcolare.

Iniţiatorii. Nu sunt.

Comisia juridică sau Comisia de învăţământ.

Domnule Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisiile de specialitate au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind organizaţiile cooperatiste şcolare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea societăţilor cooperatiste şcolare, precum şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, raportul de respingere a Propunerii legislative privind organizaţiile cooperatiste şcolare.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Varujan Pambuccian (din bancă):

Pot să citesc cu intonaţie din expunerea de motive?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La microfon, domnule deputat, vă rog.

Nu sunt dezbateri generale.

Propunere de respingere. Vot final.

36. Propunerea legislativă privind introducerea unor cursuri de limba, literatura şi istoria română via internet pentru copiii cetăţenilor români din afara graniţelor ţării.

Iniţiatorii. Nu sunt.

Comisia. Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Comisiile de specialitate au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind introducerea unor cursuri de limba, literatura şi istoria română via internet pentru copiii cetăţenilor români din afara graniţelor ţării.

Propunerea are ca obiect de reglementare organizarea acestor cursuri.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

La finalul dezbaterilor, membrii comisiilor reunite au hotărât cu unanimitatea voturilor celor prezenţi respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Domnul Lubanovici.

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Una din marile probleme cu care se confruntă copiii cetăţenilor din diaspora este faptul că la a doua sau la a treia generaţie îşi pierd limba română şi aceasta se datorează faptului că Guvernul României nu a făcut aproape nimic, n-a făcut aproape nicio investiţie ca să putem să avem şcoli de limba română în diaspora.

Mai mult de atât, propunerea aceasta legislativă nu impune cheltuieli majore de la bugetul de stat. Stau şi mă întreb cum este posibil ca asemenea propunere legislativă care cere doar înfiinţarea unor şcoli pe internet prin Ministerul de Externe şi misiunile noastre diplomatice din diaspora să fie trecută pe lista de respingeri. Cred că aceasta este încă o palmă dată românilor din diaspora.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii. Nu sunt.

Vot final. Raport de respingere.

37. Propunerea legislativă privind constituirea Fondului Naţional pentru Studii Externe.

Iniţiatorii. Nu sunt.

Dezbateri.

Comisia. Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisiile de specialitate au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind constituirea Fondului Naţional pentru Studii Externe.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare constituirea Fondului Naţional pentru Studii Externe în vederea sprijinirii tinerilor care nu dispun de mijloace financiare necesare efectuării de mobilităţi de tip Erasmus.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor asupra Propunerii legislative privind constituirea Fondului Naţional pentru Studii Externe, comisiile de specialitate au propus cu majoritatea de voturi a celor prezenţi la dezbateri respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Vot final. Raport de respingere.

38. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 cu modificările şi completările ulterioare privind Codul Silvic.

Iniţiatorii. Nu.

Comisia. Domnul deputat Dragomir.

Domnul Viorel Marian Dragomir:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil propunerea legislativă, iar Comisia pentru industrii şi servicii a întocmit un aviz negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.

Intervenţia legislativă vizează asigurarea dezvoltării turismului montan în mod echilibrat în România fără a se afecta fondul forestier naţional, avându-se în vedere, totodată, continuitatea funcţiilor de protecţie a mediului din România, potrivit expunerii de motive.

La lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost prezenţi 36 de deputaţi din totalul de 38 de membri ai comisiei.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 17 iunie 2014.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii, s-a hotărât în unanimitate de voturi să se propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 cu modificările şi completările ulterioare privind Codul silvic, din următorul motiv: pentru a împiedica diminuarea fondului forestier naţional.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

În comisie am respins iniţiativa legislativă, nu pentru că ea făcea obiectul modificării Codului silvic, ci pentru că, din punctul nostru de vedere, un aspect nu puteam să-l acceptăm, cel al introducerii spaţiului de fond forestier în intravilan. Ăsta era primul.

Al doilea aspect, însă, acolo lucrurile se nuanţează. De ce? Scoaterea din fondul forestier necesară executării unor obiective de investiţii e tratată în actuala formă a Codului Silvic diferenţiat. Am modificat Codul Silvic, şi aici cred că ar trebui să discutăm un pic, pentru că, iată, e o iniţiativă a PSD-ului. Am modificat Codul silvic şi am spus: în cadrul OAT-urilor scoaterile le facem în raport de 1 la 1, adică scot un hectar, dau un hectar înapoi, în cadrul proprietăţilor private, raportul rămâne 1 la 5.

Noi credem că e discriminatoriu, ca principiu discutăm. Nu discutăm acum că e pentru schi, e pentru orice tipuri de investiţii. Deci, aici lucrurile sunt discriminatorii şi cred că ar trebui să le analizăm şi să le abordăm unitar, deci, din punctul ăsta de vedere.

Problematica scoaterii suprafeţelor din fond forestier pentru executarea unor construcţii necesare administrării fondului forestier, ca bani etc., etc. şi mărirea acestei suprafeţe de la 200 de metri pătraţi la 500-700-1000 de metri pătraţi, după părerea mea, iarăşi nu-şi găseşte relevanţă, nu şi-a găsit nici în comisiile de specialitate. De ce? Pentru că realitatea e crudă în momentul de faţă. Am scăzut, şi o să vedeţi la analiza pe Codul Silvic, veţi vedea că toată lumea se preocupă numai să taie şi nu întreabă nimeni cât plantează. Aşa am ajuns după 25 de ani.

Deci, susţinem respingerea, dar încă o dată, vine reexaminarea pe Codul Silvic şi cred că la scoaterile din fondul forestier pentru obiectivele de interes naţional va trebui să ne aplecăm şi să vedem pe acea latură a discriminării dacă nu cumva găsim o soluţie să împăcăm pe toată lumea.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Raport de respingere. Vot final.

39. Propunerea legislativă privind protecţia drepturilor persoanelor vârstnice.

Iniţiatorul. Nu.

Comisia. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind protecţia drepturilor persoanelor vârstnice.

În temeiul art. 104 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Propunerea legislativă privind protecţia drepturilor persoanelor vârstnice a fost retrimisă Comisiei pentru muncă şi protecţie socială prin adresa Pl-x 648/2013 în iunie 2014, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind protecţia drepturilor persoanelor vârstnice, în sensul instituirii prestaţiei de dependenţă al cărei beneficiar este persoana vârstnică evaluată şi încadrată într-un grad de dependenţă de către o comisie specializată, precum şi creditarea serviciilor de îngrijire pentru asigurarea cheltuielilor de întreţinere acordate acestor persoane la domiciliu, în centre de zi şi rezidenţiale.

De asemenea, se stabilesc atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind serviciul public de asistenţă socială.

În urma reluării dezbaterilor, în şedinţa din 3 iulie 2014, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi menţinerea soluţiei iniţiale de respingere a propunerii legislative, exprimată în raportul depus în data de 6 februarie 2014, din următoarele considerente: cadrul general de organizare şi finanţare a sistemelor de asistenţă socială este reglementat în Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, ca atare, era necesar ca textul iniţiativei legislative să fie corelat cu prevederile acestui act normativ şi să urmărească unicitatea reglementărilor în domeniu şi evitarea paralelismelor legislative, în conformitate cu Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative republicate, cu modificările şi completările ulterioare.

Propunerea legislativă conţine o serie de reglementări care nu sunt în concordanţă cu reglementările Legii asistenţei sociale nr. 292/2011.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Nu sunt.

Raport de respingere. Vot final.

40. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatorul. Nu.

Comisia.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 221/2014 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul Consiliului Economic şi Social; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, preconizându-se următoarele: modificarea vârstei de pensionare pentru femei; îmbunătăţirea metodologiei de calcul al punctajului mediu; creşterea punctajelor anuale; extinderea domeniilor de aplicabilitate a indicelui de corecţie şi completarea metodologiei de calcul prin stabilirea punctajului mediu anual prin cumularea tuturor veniturilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 15 aprilie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Nu sunt.

Raport de respingere.

Mai e un sfert de oră. Tot aia e.

41. Propunerea legislativă privind facilităţile acordate elevilor - cazuri sociale pentru transportul public în comun.

Iniţiatorul. Nu.

Comisia.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind facilităţile acordate elevilor - cazuri sociale pentru transportul public în comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 198/2014 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative privind facilităţile acordate elevilor - cazuri sociale pentru transportul public în comun.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, avizul negativ al Comisiei pentru egalitate de şanse şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare acordarea gratuităţii transportului public în comun pentru elevii care provin din familii al căror venit pe membru de familie este mai mic de 600 de lei, în vederea reducerii riscului de abandon şcolar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 8 aprilie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei, deoarece iniţiatorul nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 138 alin. (5) din Constituţia României, republicată, cât şi cele ale art. 7 alin. (1) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Doamna deputat Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Dragi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am intervenit la acest proiect de lege, pentru că el pune pe tapet o temă extraordinar de importantă, şi anume plata transportului elevilor, în special pentru elevii din mediul rural.

În momentul de faţă, Constituţia României spune că învăţământul este obligatoriu şi gratuit. Însă pentru sute de mii de elevi, învăţământul nu este deloc gratuit, pentru că, pe de o parte ajunge chiar să fie prohibitiv pentru bănuţii pe care trebuie să-i scoată părinţii din buzunar pentru a asigura toate cele necesare pentru buna educare a copiilor la şcoală, dar, în plus, pentru mii de copii din mediul rural, transportul nu este decontat, ceea ce înseamnă că o familie cu 3-4 copii, din mediul rural, practic ajunge în imposibilitatea de a-şi da copiii la şcoală, dacă nu scoate o sumă de bani considerabilă din buzunar.

În momentul de faţă, abandonul şcolar este la o cifră de avarie - 17,5%... sunt şi... între 17,5% şi 20%. Deci, practic, 1 din 5 copii, în momentul de faţă, în România, nu-şi continuă studiile liceale, din motive financiare.

Guvernul trebuie să ţină cont că din anul 2020, pe actuala Lege a educaţiei naţionale, liceul va fi obligatoriu, prin lege.

Şi astăzi abandonul între clasa a VIII-a şi a IX-a se ridică la 20%. Deci, iarăşi, 1 din 5 copii nu mai ajunge să urmeze liceul în România.

O situaţie alarmantă necesită măsuri prompte din partea Executivului şi a Parlamentului. Această iniţiativă legislativă are probleme de redactare însă problema de fond este una corectă. Şi de aceea Partidului Naţional Liberal va vota împotriva respingerii. Pentru că tema adusă în discuţie este una foarte importantă. Însă majoritatea de faţă din Parlamentul României are şansa să corecteze această problemă serioasă cu care se confruntă sute de mii de elevi din România.

La Senat, în Comisia pentru buget, finanţe se află un proiect de lege care elimină plafonarea decontării transportului elevilor.

Fac apel şi la majoritatea PSD din Camera Deputaţilor, ca atunci când acest proiect de lege va veni în Camera Deputaţilor, să îl susţină, să fie împotriva plafonării decontării transportului şcolar, pentru a rezolva sau pentru a veni cu o minimă soluţie la un ansamblu de soluţii pe care Executivul şi Parlamentul trebuie să le pună pe masă pentru a rezolva problema abandonului şcolar.

138.000 de elevi înregistrează restanţe la plata transportului şcolar, 138.000 de elevi sunt în momentul de faţă în mâinile majorităţii parlamentare şi în mâinile Executivului, de a fi salvaţi de la abandonul şcolii, de a fi redaţi societăţii prin educaţie de calitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

42. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatorii?

Dezbateri generale?

Comisia?

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, o secundă. Am făcut o greşeală. Deci suntem la 42... Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Aici suntem, da?

Domnul Mihai Baltă:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Mihai Baltă:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 216/2014 cu dezbatere pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii ca zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează, a celei de-a treia zi de Crăciun.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 15 aprilie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, din următoarele considerente: pentru introducerea unei astfel de reglementări nu este necesară elaborarea unui act normativ. O astfel de prevedere poate fi negociată între partenerii sociali şi reglementată în contractul colectiv de muncă, aplicabil astfel cum prevede dispoziţia art. 143 din Legea nr. 53/2001.

Întrucât propunerea legislativă are implicaţii la bugetul de stat, iniţiatorii nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurii propuse, se încalcă dispoziţia art. 138 alin. (5) din Constituţia României.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Raport de respingere, vot final.

43. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Baltă:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 150/2014 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul negativ al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, preconizându-se următoarele: activitatea reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale (preşedinţii şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii de sector, primarii şi viceprimarii de municipii, oraşe şi comune) să fie considerată loc de muncă ce se desfăşoară în condiţii speciale; modificarea vârstei standard de pensionare, a stagiului minim de cotizare în specialitate şi a stagiului complet de cotizare pentru categoriile de persoane menţionate anterior.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 25 martie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative întrucât prin Legea nr. 263/2010 se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Raport de respingere, legea merge la votul final.

44. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia?

Domnul Buicu?

E domnul preşedinte Buicu în sală, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Mihai Baltă:

Raport comun suplimentar asupra Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

În temeiul art. 104 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost retrimisă Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru sănătate şi familie prin adresa Pl-x 29/2014.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din februarie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, au hotărât menţinerea soluţiei iniţiale, de respingere a propunerii legislative, exprimată în raportul comun depus în data de 13 martie 2014.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vot final.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia?

Domnul preşedinte Buicu, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru administraţie publică, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, avizul favorabil al Comisiei juridice, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 448.

În conformitate cu prevederile art. 63, cele două comisii au dezbătut separat proiectul de lege.

În 2 iulie 2014, Comisia pentru muncă a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii, fiind prezenţi 22 din 23 de membri.

În 2 septembrie 2014, Comisia pentru sănătate a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii, fiind prezenţi 18 din 19 membri.

Propunerea a fost respinsă de Senat în 25 martie 2014.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului respingerea iniţiativei legislative din următoarele considerente: prevederile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 448 fac referire la persoana cu handicap vizual grav. Prin eliminarea acestor prevederi, pe considerentul că există o situaţie discriminatorie faţă de persoanele cu handicap grav de alt tip şi modificarea în consecinţă a textului, se creează un paralelism legislativ, întrucât persoanele cu handicap grav au posibilitatea de a alege între asistentul personal şi primirea unei indemnizaţii lunare.

Conform prevederilor Legii nr.448, cuantumul drepturilor acordate se actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum, prin hotărâre a Guvernului.

Referitor la soluţia legislativă propusă la punctul 3 al iniţiativei, criteriul care a stat la baza includerii celor 5 asociaţii în prevederile art. 98 din Legea nr. 448 a fost reprezentativitatea acestora la nivel naţional, asociaţiile şi organizaţiile acoperind problematica specifică dizabilităţii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul deputat Crăciunescu, vă rog.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea nr. 448/2006 are ca obiect protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Prevederile actuale ale acestei legi privind opţiunea adultului cu handicap grav, respectiv indemnizaţia de însoţitor, sunt discriminatorii privind excepţia regăsită pentru handicapul vizual.

Deci persoanele care au handicap vizual primesc indemnizaţia de însoţitor de la bugetul de stat. În această situaţie nu se regăsesc întârzieri în plata însoţitorilor.

Ceilalţi sau celelalte persoane cu handicap grav, dacă optează pentru indemnizaţia de însoţitor, aceasta este plătită de la bugetul local şi nu întotdeauna primăriile au bani pentru acest capitol din buget.

Problema este că asistentul personal ar opta pentru indemnizaţia de însoţitor, ştiind că este plătită lună de lună, iar în varianta actuală de lege acest lucru nu este posibil.

Deci noi, deputaţii Partidului Naţional Liberal, vom vota pentru respingerea respingerii, deci împotriva hotărârii comisiei de specialitate.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Raport respingere, vot final. Mulţumesc.

Şedinţa a luat sfârşit.

Urmează şedinţa de interpelări la... în 10 minute.

După pauză.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Începem cu domnul Pâslaru Florin. Vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru operativitate, am discutat cu domnul secretar de stat. Mi-a prezentat răspunsul la întrebare.

Vreau să-i mulţumesc pentru complexitatea răspunsului.

Era o întrebare legată de o boală des întâlnită, din păcate, în sistemul sanitar românesc, în rândul românilor, foarte puţin curabilă, dar răspunsul este încurajator, motiv pentru care îi mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul secretar de stat este, deci nu mai solicitaţi răspuns, da?

Domnul... numai o secundă.

Domnule secretar de stat Daniel Ioniţă, vă rog să-i daţi răspuns oral domnului deputat Iacoban.

Domnul Daniel Ioniţă (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor membri ai Parlamentului României,

Opţiunea concretă prezentată, şi anume de sprijinire a prezenţei mediatice româneşti în Republica Moldova, cu compensarea costurilor pe seama ştergerii corespunzătoare a unor eventuale datorii ale statului vecin faţă de ţara noastră a fost utilizată în trecut între anii 1997-2007.

În acea perioadă, a funcţionat un mecanism de compensare agreat între guvernele de la Bucureşti şi Chişinău, prin care cheltuielile generate de transmiterea peste Prut a programului 1 al Televiziunii Române, în principal cele legate de utilizarea releelor Întreprinderii de stat Radiocomunicaţii, au fost deduse din soldul restant al unor credite acordate anterior de statul român.

În prezent, există un singur credit acordat de România către Republica Moldova, încă operaţional, mai precis în fază de rambursare. Este vorba de un împrumut acordat de statul român în 1993, pentru care rambursarea a fost reeşalonată pe perioada 2012-2018 şi care, prin urmare, nu se încadrează în parametrii avuţi în vedere în interpelarea depusă de domnul deputat Sorin-Avram Iacoban.

Relaţiile curente din Republica Moldova impun, într-adevăr, consolidarea şi diversificarea prezenţei media audiovizuale din România. Aceasta ar ajuta, pe de o parte, la o mai bună şi corectă cunoaştere a actualităţii româneşti, factor esenţial în construirea spaţiului cultural comun pe cele două maluri ale Prutului.

Pe de altă parte, o astfel de evoluţie ar contribui la consolidarea pluralismului de opinii în Republica Moldova, la informarea nedistorsionată cu privire la realităţile internaţionale şi, mai ales, la modernizarea în spirit european a spaţiului media în statul vecin.

Sunt obiective care se regăsesc între preocupările prioritare ale Ministerului Afacerilor Externe în contextul dezvoltării relaţiei cu Republica Moldova.

Parlamentul României poate contribui nemijlocit la aceste eforturi prin sprijinirea instituţiilor publice din sfera audiovizualului, respectiv Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune prezente deja în spaţiul media al Republicii Moldova.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Ministerul Finanţelor, domnul deputat Cristian Horia, PNL este? Nu.

Ministerul Finanţelor, domnul Gheorghe Florin, vă rog.

Domnul secretar de stat.

Mai vreţi să interveniţi, domnul deputat? Mai interveniţi? Nu.

Domnul secretar de stat Attila Gyorgy.

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul Ministerului de Finanţe formulat la întrebarea domnului deputat Gheorghe Florin, având ca obiect Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii inspectorilor ANAF, dorim să precizăm că acţiunile de control din ultima perioadă ale Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au determinat creşterea conformării fiscale voluntare. Astfel, în primele trei luni ale anului 2015, inspectorii antifraudă au verificat 6211 contribuabili şi au investigat 219 cazuri în care bugetul de stat a fost prejudiciat în total cu 209 milioane de euro pentru care au întocmit sesizări ale organelor de urmărire penală şi au instituit 425 de măsuri asigurătorii asupra unor active identificate în valoare de peste 138 de milioane de euro.

Aceste acţiuni au fost efectuate în baza unui plan de acţiune anual, aprobat la nivel naţional, şi se circumscriu obiectivelor prioritare ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cuprinse în strategia pentru perioada 2013-2017, respectiv combaterea fermă a evaziunii fiscale, îmbunătăţirea conformării voluntare şi creşterea eficienţei colectării şi se desprind din linia de acţiune privind prevenirea, descoperirea şi instrumentarea faptelor de evaziune, care se manifestă în toate domeniile de activitate cu risc semnificativ de neconformare.

De asemenea, acţiunile de control s-au bazat inclusiv pe informaţiile primite prin intermediul serviciului Tel Verde şi al petiţiilor adresate ANAF.

Încasările realizate de ANAF la bugetul de stat s-au ridicat, în primul trimestru din acest an, la 32,65 de miliarde de lei, în creştere cu 4,45 de miliarde de lei, respectiv cu 15,81 % faţă de aceeaşi perioadă din anul 2014, înregistrându-se un grad de realizare a programului de încasări de 110,95 %.

În acest sens, o contribuţie importantă a avut-o şi Direcţia Generală Antifraudă Fiscală prin acţiunile de control întreprinse de inspectorii antifraudă.

Referitor la aspectele invocate în întrebare, precizăm că Guvernul României a aprobat Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care se modifică şi unele prevederi ale Ordonanţei Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificări şi completări ulterioare.

Totodată, menţionăm că Ministerul Finanţelor Publice a publicat proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale, informaţiile regăsindu-se la secţiunea de transparenţă decizională de pe site-ul ministerului.

Totodată, având în vedere că au fost semnalate o serie de critici ale opiniei publice cu privire la aplicarea de către ANAF a prevederilor legale în domeniul aparatelor de marcat electronice fiscale, precizăm că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 reglementează, printre altele, bacşişul în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal şi asigurării fiscalizării acestuia potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi circumstanţele în care organele de control vor aplica sancţiunile, astfel încât măsura suspendării activităţii operatorilor economici să fie dispusă doar în cazul faptelor mai grave, aplicându-se, în schimb, gradual sancţiunea amenzii, precum şi confiscarea sumelor de bani neînregistrate.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Deci, înţeleg că domnul Horga nu este în sală, pentru domnul Şoneriu, care nu este în sală... au primit răspuns scris.

Domnul Pâslaru mai avea un răspuns la care s-a solicitat amânare.

Mergem la lista deputaţilor înscrişi pentru interpelări pe scurt.

Aş vrea, văzând... domnul Florin Gheorghe, vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o întrebare către ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus. Obiectul întrebării se referă la stadiul execuţiei lucrărilor la varianta de ocolire a municipiului Bucureşti.

Domnule ministru,

Municipiul Bucureşti se află în continuare sub presiunea traficului rutier care ar putea fi preluat de către finalizarea lucrărilor de modernizare la varianta de ocolire a Capitalei.

Din păcate, chiar dacă Ministerul Transporturilor a făcut toate diligenţele pentru a asigura finanţarea lucrărilor de infrastructură în acest obiectiv de investiţii, stadiul execuţiei lucrărilor este departe de a fi unul satisfăcător, deşi termenele sunt depăşite cu 12-24 de luni.

Astfel, suntem încă departe de posibilitatea conectării celor trei autostrăzi - A1, A2 şi A3 - prin varianta de ocolire a municipiului Bucureşti.

Domnule ministru,

Vă rog să aduceţi următoarele precizări:

1. Stadiul de execuţie pentru obiectivul de investiţii Lărgire la patru benzi, Centura Bucureşti-Sud, între A2 şi A1, termenul de finalizare a lucrărilor pentru obiectivul de investiţii Lărgire la patru benzi Centura Bucureşti-Sud între A2 şi A1, termenul de finalizare a lucrărilor pentru obiectivele de investiţii Lărgire la patru benzi Centura Bucureşti-Nord sector DN2 A2 şi Centura Bucureşti-Nord sector DN7 A1 şi termenul de finalizare a lucrărilor pentru conectarea celor trei autostrăzi la varianta de ocolire patru benzi a municipiului Bucureşti.

Solicit răspuns scris şi oral.

Florin Gheorghe, deputat UNPR.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt Daniel Iane, PNL.

Voi da curs citirii unei interpelări pe care o adresez domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministru pentru societatea informaţională.

Stimate domnule ministru,

Am aflat din mass-media că Guvernul a anunţat marţi, 7 aprilie, că a aprobat, printr-o hotărâre, Strategia naţională privind agenda digitală pentru România 2020, aceasta fiind una dintre condiţiile ex ante impuse de Comisia Europeană pentru accesarea, de către ţara noastră, a celor peste 30 de miliarde de euro fonduri structurale şi de coeziune care i-au fost alocate pentru perioada 2014-2020.

Guvernul anunţă că o amplă implementare completă a viziunii strategice asupra sectorului TIC din România va aduce investiţii totale de aproximativ 2,4 miliarde de euro până în 2020, în condiţiile în care, în versiunea finală supusă dezbaterii publice, se menţiona un necesar de investiţii de peste 3,9 miliarde de euro.

Prin strategia naţională privind agenda digitală ar trebui stabilit cadrul pentru o structură instituţională care va oferi o viziune unitară, va gestiona centralizat şi coordonat toate aspectele legate de informatizarea serviciilor publice şi de realizarea interoperabilităţii la nivel european.

Parcurgând acest material, vă pun următoarele întrebări, având în vedere unele probleme de interes, care reies din elaborarea strategiei.

1. Sunt menţionate obiectivele agendei digitale, care sunt diferite în raport cu cele cinci obiective generale comune ale Digital Agenda for Europe 2020. Puteţi să ne menţionaţi dacă sunteţi de acord cu toate cele cinci obiective ale Digital Agenda for Europe? Dacă da, de ce nu le-aţi menţionat în prezenta strategie? Dacă nu, aţi menţiona motivele Comisiei Europene pentru care nu sunteţi de acord?

Întrebarea numărul 2. Menţionaţi impactul TIC asupra PIB-ului din România de 4,1% în anul 2011. Nu aveţi nişte date mai recente? Dacă nu aveţi aceste date recente, pe ce v-aţi bazat în construcţia bugetului pe anul 2015?

Întrebarea numărul 3. Agenda digitală propusă în prezenta strategie are definiţi patru piloni. Ne puteţi explica modalitatea prin care aţi integrat cei şapte piloni definiţi în Digital Agenda în prezenta strategie?

Întrebarea numărul 4. Care sunt fundamentele după care s-au alocat bugetele pe domeniile intervenţie, menţionate la pagina 23? Cum aţi calculat procentele? De ce s-au alocat 3,1 miliarde de euro din totalul de 7 miliarde de euro pentru broadband, având în vedere că sunt deja în derulare două proiecte? S-a ţinut cont de ele?

Având în vedere că sunt alocate 800 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru broadband, de unde găsiţi resurse bugetare pentru restul investiţiei? Care este punctul de vedere al Comisiei Europene, în speţă Communications Networks, Content & Technology, privind această alocare?

Întrebarea numărul 5. Agenda Digitală 2015-2020, propusă de MCSI, estimează un necesar de investiţii în domeniul educaţiei de doar 207,4 milioane de euro dintr-un total de 3963,8 milioane de euro. Din rândurile programului rezultă lipsa specialiştilor TIC din mediul profesional românesc, dar cu toate acestea actuala agendă digitală propune o finanţare de doar 5,2% din totalul bugetului.

În acest context, este necesar să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: a) Cu ce specialişti se va realiza, de exemplu, proiectul de creare a infrastructurii IT sigure şi scalabile comune tuturor instituţiilor din sectorul public? - Vă citesc din paranteză: Strategia naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020, pagina 45;

b) Cum va fi îndeplinită cerinţa de securitate IT?

Întrebarea numărul 6. Principala problemă la partea de bugetare este că sumele nu sunt împărţite pe surse de finanţare. Sursele de finanţare au grade diferite de certitudine. Aşadar, direcţionarea unei singure surse, precum fondurile europene, preponderent pentru un domeniu, practic, lasă celelalte domenii nefinanţate.

Cum gestionaţi riscul neîndeplinirii finanţării pentru un anumit domeniu?

Întrebarea numărul 7. Consideraţi oportună împărţirea bugetelor pe surse de finanţare pentru a compara cu performanţa de absorbţie istorică a acelor surse şi a estima probabilitatea, posibilitatea de finanţare a domeniului respectiv?

Aceasta este întrebarea 8: De ce nu aţi luat în calcul bugetarea în ceea ce priveşte implementarea votului electronic şi a celui prin corespondenţă?

Întrebarea numărul 9...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, îmi cer scuze. Prezentarea interpelărilor se face pe scurt. În rest, materialul scris îl depuneţi. Da? Deci sunteţi la şedinţa de interpelări pe scurt. Conform art.175, se fac în scris şi arătaţi doar obiectul acestora, fără nicio dezvoltare.

Domnul Daniel Iane:

Da, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Daniel Iane:

Atunci am să închei cu o ultimă chestiune, care, în viziunea noastră, ţine practic de posibilitatea de implementare pe care ministerul o va avea, cea legată de resursa umană.

Daţi-mi voie să mai pun două întrebări.

Care este răspunderea legală a angajaţilor a AADR în raport cu acţiunile...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Daniel Iane:

...şi când preconizaţi o salarizare conformă a specialiştilor MCSI.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Iane:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Tararache, vă rog.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt patru interpelări. O să prezint pe scurt două dintre ele, foarte pe scurt, cu voia dumneavoastră.

Prima interpelare este adresată ministrului sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.14, Colegiul uninominal nr.1 şi tema este "Spitalul Judeţean Constanţa - Secţia de neurologie".

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Ţin să vă informez că un respectat membru al comunităţii constănţene, colonelul Remus Macovei, scriitor şi documentarist cunoscut al eroilor de război, a semnalat de curând situaţia dezastruoasă cu care s-a confruntat, fiind internat în Secţia de neurologie a Spitalului Judeţean Constanţa.

Acesta descrie în detaliu - sunt scene de coşmar - clipele de coşmar prin care a trecut, în salonul său suferind în chinuri groaznice mai mulţi pacienţi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Fără dezvoltări, domnule deputat.

Domnul Mihai Tararache:

...şi aceasta într-o mizerie cruntă.

De asemenea, în ceea ce priveşte propria situaţie, Remus Macovei povesteşte că a fost obligat să-şi cumpere absolut toate cele necesare pentru a se trata, deşi acest lucru trebuia să cadă în sarcina spitalului.

Întrebarea mea este: Până când trebuie să mai aşteptăm ca să luăm măsuri în acest spital judeţean? Ce trebuie să se întâmple în acest spital judeţean ca să luăm măsuri să schimbăm această conducere incompetentă, indolentă şi care poate să ajungă şi la situaţii în care mor oameni? Când luăm aceste măsuri?

De aceea, domnule ministru, vreau să vă întreb: Când aţi efectuat ultimele controale la Spitalul Judeţean Constanţa?

2. Ce anume aţi descoperit în urma acestor controale?

3. Dacă cunoaşteţi dumneavoastră situaţia Secţiei de neurologie din Spitalul Judeţean Constanţa?

Şi 4, dacă aveţi în plan măsuri de renovare a acestei secţii?

Şi a doua interpelare, la fel de pe scurt, adresată ministrului culturii, Ionuţ Vulpescu, şi tema este "Mormântul Hypogeu".

Domnule ministru,

În Constanţa - sunteţi un om de cultură şi ştiţi foarte bine toate monumentele din România - ascuns între buruieni şi acoperit cu o baracă, există un mormânt unic în lume, descoperit în 1988.

Mormântul Hypogeu, datând din anul 330, monument arhitectural de o valoare inestimabilă, zace părăsit, fără ca autorităţile constănţene - aşa cum ne-au obişnuit, cu indolenţă, cu nepăsare faţă de tot ce înseamnă cultură - să ia măsurile potrivite pentru a-l introduce în circuitul turistic.

De aceea, domnule ministru, vă întreb dacă dumneavoastră cunoaşteţi situaţia actuală a mormântului Hypogeu din Constanţa?

2. Dacă aţi comandat un studiu pentru a înţelege ce măsuri trebuie luate pentru a-l aduce în circuitul turistic?

Şi 3, ce proiecte aţi gândit pentru mormântul Hypogeu şi de ce acestea nu sunt puse în practică?

Să ştiţi, domnule ministru, că singura speranţă a Constanţei pentru acest monument unic sunteţi dumneavoastră. Autorităţile constănţene, aşa cum sunt, delăsătoare, nu au făcut şi nu o să facă nimic.

Deci singura speranţă şi rugămintea mea este să luaţi în considerare ceea ce v-am spus, pentru că este unicat în lume şi am putea să-l folosim - aşa cum ne-am uitat celelalte valori culturale - am putea să-l folosim şi să-l exploatăm la maximum.

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Declar închisă şedinţa consacrată întrebărilor şi interpelărilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.