Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,20.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Secretarii, vă rog frumos, la prezidiu.

Domnul Mircovici...

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 388 de deputaţi, au semnat 199. Cvorumul legal este îndeplinit, 195. Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Votul final, liderii, 15,00 sau 16,00? 15,00 - votul final.

La sfârşitul şedinţei de vot final, membrii Biroului permanent sunt invitaţi, şi Comitetul liderilor, pentru a avea şedinţa uzuală a Biroului permanent.

Bun. Intrăm direct în Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Proiectul conţine 470 de amendamente admise, două respinse.

Raportul comisiei.

Domnule preşedinte, vă rog frumos să-l prezentaţi.

Domnul Gheorghe Emacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Prezentul Proiect de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de un număr de 79 de deputaţi din Grupul parlamentar al PSD-UNPR şi din Grupul minorităţilor naţionale, a preluat majoritatea prevederilor din proiectul de hotărâre care a fost dezbătut la sfârşitul lunii martie 2015, acesta însă neîntrunind numărul necesar de voturi pentru adoptare.

Aşa încât, îngăduiţi-mi doar două-trei cuvinte să spun despre istoria acestui regulament. El a fost aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor din 24 februarie 1994, iar din acel moment până în prezent au fost necesare mai multe modificări. Una dintre cauze a fost apariţia Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Au apărut între timp mai multe decizii ale Curţii Constituţionale, nu am să le enumăr pe toate, ele sunt în număr de 13, ultima fiind Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 261 din 8 aprilie 2015.

Aş adăuga aici apariţia Legii nr. 373/2013 privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.

Nu în ultimul rând, arăt că au fost luate în considerare multe propuneri formulate de colegii noştri din diferitele grupuri parlamentare, care desigur au dorit să fie reglementate diferitele situaţii apărute în practică.

S-a dorit, de asemenea, completarea atribuţiilor Biroului permanent, ale birourilor comisiilor permanente, a apărut, după cum bine ştiţi, în proiect, şi ora prim-ministrului, ora Guvernului. Şi acestea toate au fost discutate în ultima şedinţă a Comisiei pentru regulament din 28 aprilie 2015.

Cu 4 voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, raportul a fost adoptat, aşa încât noi îl supunem atenţiei dumneavoastră, cu rugămintea de a fi aprobat în forma în care el a fost propus.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Márton Árpád, domnul Andronache.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

După cum ştiţi, acest proiect a mai fost dezbătut în Camera Deputaţilor, nu a obţinut votul necesar pentru adoptare, fiind o normă organică. Am avut mai multe probleme cu varianta care a fost dezbătută. Unele au rămas în continuare aceleaşi.

Noi credem că multe elemente care se regăsesc în anumite legi nu ar trebui să se regăsească - creând un paralelism legislativ - şi în regulamentul nostru. Dacă sunt în Statutul deputaţilor şi al senatorilor, locul lor este acolo, şi dacă le vom modifica, le vom modifica acolo. Dacă este o procedură care vizează sistemul nostru de comunicare cu autorităţile Uniunii Europene, locul ei este în legea respectivă. Nu ar fi trebuit să preluăm toate aceste articole. Şi într-un anumit articol chiar avem în continuare acea suspiciune că este împotriva intereselor ţării modalitatea în care a fost reglementat.

Dar, într-adevăr, anumite prevederi care au restrâns dreptul opoziţiei de a interveni nu au mai fost reiterate. Avem un singur amendament respins pe care îl vom susţine, care ar urma după poziţia 246 - amendamente admise, un nou alineat.

Ca atare, credem că, în general, regulamentul se conformează deciziei Curţii Constituţionale şi aduce nişte modificări bune pentru modul în care activăm. Însă în continuare suntem convinşi că acel sistem în care luni-marţi aveam plen, marţi după-amiază, miercuri - comisii şi joi - plen, cu vot final la ora prânzului - marţi, era sistemul cel mai bun. Şi aceste sisteme pe care le tot încercăm dau rateuri în continuare.

Ca atare, eu voi mai interveni la acel amendament respins, în dezbaterea în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, am să vă spun câteva cuvinte despre acest proiect de hotărâre. În sensul că ne-am fi aşteptat ca până la urmă acest proiect de hotărâre să fie dezbătut şi adoptat prin consens, aşa cum s-a stabilit prima dată. S-a trecut însă peste o asemenea opţiune şi s-a luat decizia de a cosmetiza pe ici pe colo acest regulament, mai mult pe formă decât pe fond, ceea ce din punctul nostru de vedere nu constituie un pas înainte în privinţa modului de desfăşurare al activităţii în Camera Deputaţilor.

Sunt aspecte asupra cărora am insistat, anume am insistat ca modalitatea de a interveni în privinţa modului de desemnare sau de schimbare a preşedintelui Camerei Deputaţilor, ca acest lucru să se realizeze inclusiv sub forma unei sancţiuni, aşa cum spune o decizie a Curţii Constituţionale, aspect care a fost trecut cu vederea, nu se mai regăseşte nici măcar la amendamente respinse.

Am insistat, de asemenea, ca procedura de ridicare a imunităţii să fie mai suplă. Însă s-a optat nu pentru adoptarea şi includerea în regulament a unui proiect de lege existent pe parcurs legislativ, în prezent, ci prin punerea de acord a Statutului cu Regulamentul, de fapt a Regulamentului cu Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Sunt aspecte care din nefericire ne împiedică să votăm pentru acest proiect de hotărâre.

Totodată, considerăm că ar fi necesar să purcedem împreună la o modificare amplă a acestui Regulament, astfel încât într-adevăr modalitatea în care funcţionează Camera Deputaţilor să fie alta, şi nu cea prezentă.

Vă mulţumim.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt?

Domnul deputat Marian Neacşu.

Îmi cer scuze, Grupul...

Domnul Marian Neacşu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Ne aflăm acum din nou în faţa Proiectului de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, un proiect care, aşa cum s-a mai amintit deja aici, în prima variantă şi într-o altă formulă de iniţiere, nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat. Dar în aceleaşi principii şi în aceleaşi coordonate, pe care vi le reamintesc, erau: prima dintre ele - punerea de acord cu mai multe decizii ale Curţii Constituţionale.

Al doilea deziderat se afla, se regăsea în punerea de acord a prevederilor de funcţionare internă a Camerei Deputaţilor cu condiţionalităţile din angajamentele asumate în relaţia cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European.

A treia categorie de modificări viza procedurile referitoare la imunitatea parlamentară, la conflictul de interese.

Şi chiar dacă există, haideţi să spunem, cumva, un paralelism legislativ, pentru că aceste prevederi se regăsesc şi în Statutul senatorilor şi al deputaţilor, noi am considerat necesar să fie regăsite şi în Regulamentul Camerei, pentru ca fiecare dintre colegii noştri şi toţi cei care au acces la Regulament să poată să-şi contureze punctele de vedere foarte concret şi foarte clar.

Iar ultima şi nici într-un caz cea din urmă reglementare sau set de reglementări se referea la mai eficienta şi mult mai transparenta relaţie dintre Parlament şi Guvern, prin instituirea, aşa cum bine cunoaşteţi, a orei prim-ministrului, a orei miniştrilor, în aşa fel încât toată problematica pe care o avem de rezolvat, nu numai din punct de vedere legislativ, dar şi din punctul de vedere al activităţilor şi acţiunilor cu care sunteţi sesizaţi şi suntem sesizaţi fiecare dintre noi, din teritoriu, să poată să-şi regăsească mai uşor acces în zona guvernamentală.

Apreciem că este un proiect rotund, îndelung discutat cu toate grupurile parlamentare. Într-un final, aşa cum am observat în raportul pe care Comisia pentru regulament ni l-a pus la dispoziţie, există un singur amendament respins, după discuţiile care au avut loc în comisie, chiar dacă votul acolo nu a fost unanim, sper că de data aceasta cu toţii ne vom asuma acest Proiect de Regulament, pentru că avem nevoie de o cartă proprie care să ne ajute în activitate şi în funcţionare în Parlament.

Sper ca astăzi să-l votăm în consecinţă şi el să devină efectiv de mâine.

Şi mai am o rugăminte, domnule preşedinte. M-am consultat cu viceliderul Grupului minorităţilor şi la iniţiativa Domniei Sale, care eu apreciez că este una foarte bună, chiar dacă este vorba de un proiect de hotărâre, cei care ne-am asumat prin semnătură acest Proiect de Regulament, cred că trebuie să fie înregistrat în evidenţa fiecăruia dintre colegii mei, ca orice proiect de lege, în condiţiile în care este adoptat asemenea unui proiect legislativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Corect, aveţi dreptate. O să rog stafful tehnic să ţină cont de aceste chestiuni. (Discuţii în sală.)

Aţi auzit sau aveţi o discuţie între dumneavoastră?

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, viceliderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colegi,

Stimaţi colegi,

Această nouă variantă de modificare a regulamentului nostru a fost iniţiată şi de membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, pornind de la convingerea că şi primul demers a fost unul bun, dar de data aceasta credem că este unul şi mai bun.

Credem că am avut o discuţie constructivă în Comisia pentru regulament, am preluat o serie de propuneri care au venit să îmbunătăţească prima variantă.

Şi de aceea evident că vom vota în favoarea adoptării acestui Proiect de modificare a Regulamentului.

Nu am să reiau întreaga argumentaţie pe care am făcut-o data trecută. Vreau să spun un singur lucru, că acest proiect de modificare este cu siguranţă în direcţia bună şi sunt preponderente chestiunile care ne apropie, în raport cu chestiunile care ne despart.

Consensul nu poate să existe, probabil este o situaţie ideală, dar de data aceasta avem o variantă care se bucură de o susţinere şi mai mare decât data trecută.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus Cernea.

Domnule deputat, vă reamintesc încă o dată, pe nou... pe regulamentul actual, numai liderii grupurilor parlamentare pot interveni la dezbateri generale. Vă dau cuvântul acum, ca un favor. V-am spus acest lucru de vreo 10 ori până acum, de când sunteţi parlamentar. Mai aveţi un pic şi împliniţi câţiva ani de când sunteţi parlamentar şi tot nu ţineţi minte.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Nu ştiu, din punctul meu de vedere, democraţia ar trebui să permită tuturor vocilor să se exprime.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din punctul meu de vedere, legea trebuie respectată de parlamentari, în primul rând.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

O singură observaţie pe care o am la acest regulament este că din păcate timpii alocaţi pentru dezbatere sunt reduşi faţă de varianta actuală a regulamentului, lucru care, în opinia mea, va afecta dezbaterile democratice din plenul Parlamentului.

Aşadar eu mă voi abţine de la votarea acestui regulament.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă propun calupuri de 50.

Pregătiţi-vă cartelele pentru vot. Calupuri de 50. Sunt 470 de amendamente, discutate în comisie, toată lumea ştie, există un singur amendament respins. Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

92 de voturi pentru, 36 de abţineri, 4 împotrivă, aprobat.

Domnule Márton Árpád, o să vă rog frumos să fiţi atent la amendamentul dumneavoastră. Mulţumesc.

De la 1 la 50. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 51 la 100. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 100 la 150. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 151 la 200. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Deci suntem... ne apropiem de articolul 120.

De la 201 la 250.

Domnul Árpád, vă rog frumos să-mi spuneţi, amendamentul se referă la art. 120? Da? Alin. (1¹).

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

La amendamente admise, poziţia 245 se referă la alin. (1) al art. 120, şi după acest punct ar urma amendamentul respins care se găseşte la punctul 2...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Un alineat (1¹) având următoarea formulare, şi o să dau şi o explicaţie. "La stabilirea duratei de timp propusă pentru dezbatere, trebuie să se ţină cont de numărul de amendamente respinse cuprinse în raportul comisiei, avându-se în vedere alocarea unui minut pentru susţinerea fiecărui amendament". Adică conform acestui art. 120, când este o dezbatere în procedură de urgenţă, raportorul sau preşedintele comisiei, consultându-se cu Biroul permanent al comisiei, consultare care de obicei nu se face, ne propun un timp de dezbatere.

Ei bine, acest timp de dezbatere ar trebui să fie raţional, pentru că suntem în situaţii în care în mod obligatoriu dezbatem în procedură de urgenţă toate ordonanţele de urgenţă, care în anumite situaţii modifică chiar 30 de legi, având vreo 100 sau 200 şi ceva de amendamente respinse. Şi iese preşedintele şi propune 5 minute. Majoritatea, evident, votează pentru 5 minute. Nici două săptămâni nu au trecut de când am avut acea dezbatere când s-a făcut o astfel de propunere de 5 minute şi s-a dezbătut 22 de minute.

Ei, ceea ce am propus eu, dacă avem 250 de amendamente respinse, nu se pot propune mai puţin de 250 de minute. Că se va vota în 10 minute sau în 20 de minute, este o altă problemă. Dar, conform regulamentului, după ce trec cele 5 minute acordate de plen, nimeni nu-şi mai poate susţine niciun amendament, pentru că această prevedere spune: după ce acele 5 minute au trecut, se votează fără dezbatere fiecare amendament respins.

Iată de ce noi credem că ar fi benefic. Prima dată am propus 3 minute, în dezbaterea din comisie am redus la un minut pentru fiecare articol cu propunere de amendare respins. Dar cred că trebuie această garanţie regulamentară inclusă pentru a da posibilitatea opoziţiei ca măcar să poată să deschidă gura, chiar dacă se va vota împotriva amendamentelor sale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Supun votului amendamentul respins de la poziţia 2 amendamente respinse. Să înceapă votul.

67 de voturi pentru, o abţinere, 81 de voturi împotrivă. A fost respins.

Supun votului amendamentul admis de la poziţia 245, în forma propusă de comisie. Să înceapă votul.

Domnule Dascălu, vă reamintesc că acest amendament a fost propus de dumneavoastră şi UDMR în 2005 şi 10 ani de zile, 13 ani aproape, am mers cu acest amendament. Aceasta ca să... nu vă aduceţi... poate aţi uitat, nu vă aduceţi aminte... deci, cu acest amendament, ultima dată domnul Árpád a vorbit 22 de minute, deci vedeţi că putem să fim toleranţi. Nu cred că există vreun preşedinte de comisie care să nu-şi asculte membrii biroului când cer mai multe minute pentru dezbateri. Şi vă spun şi când a fost propus, înainte de bugetul din 2005.

Bun.

87, cu două, cu 64. 245, în forma propusă de către comisie a fost adoptat.

La 244 preşedintele comisiei are o eroare materială pe care ar vrea să vi-o comunice.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Emacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La marginal 244 din raport este o eroare, în sensul că în cadrul şedinţei comisiei s-a aprobat forma iniţială, cea din regulamentul actual. Aşa încât textul din dreapta nu-şi are rostul acolo. De fapt în Proiectul de Hotărâre acest lucru este marcat în acest sens.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci la 245 rămâne textul din stânga.

Domnul Gheorghe Emacu:

Exact.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cel care se află şi acum în regulament. Aceasta este eroarea materială pe care am vrut să vi-o comunicăm.

Obiecţii, comentarii?

Deci rămâne textul pe care îl avem acum la art. 120... la art. 118 alin. (1), scuzaţi-mă. 5 minute - luarea de cuvânt.

Mulţumesc.

De la 246 până la 250. Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

251-300. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

301-350. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

351-400. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

401-450. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

451-470. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate. Inclusiv art. II.

Mulţumesc.

Merge la votul final.

2. Dragi colegi, continuăm ordinea de zi cu reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Legea este organică, sunt 3 amendamente admise, procedura de urgenţă. Se admite cererea de reexaminare şi se adoptă legea, cu amendamente.

Comisia raportoare?

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Din partea iniţiatorilor, domnul Voicu?

Domnul Drăghici, vă rog frumos.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale, aşa cum noi am adoptat-o în Camera Deputaţilor - PL-x 95/2014 a avut la bază recomandările GRECO, ale Grupului Statelor Împotriva Corupţiei, de pe lângă Consiliul Europei.

Campaniile noastre electorale sunt monitorizate de către această structură din 2007. Şi recomandările GRECO au fost incluse în forma iniţială a legii pe care am adoptat-o cu o largă majoritate de voturi.

Principiile au fost păstrate - principiul transparenţei, egalităţii de şanse candidaţilor, independenţa candidaţilor şi partidelor politice faţă de finanţatori.

Vin la momentul reexaminării. Domnul Preşedinte Iohannis a trimis spre reexaminare această lege, cu 10 observaţii.

Socotind după numărul mic de observaţii - numai 10 din totalul de 54 de articole, 171 de alineate - constatăm că legea pe care noi am adoptat-o este una europeană, a fost corect scrisă şi păstrează principiile europene.

Observaţiile au fost de mai multe feluri. Cele de ordin tehnic şi corelare legislativă au fost corectate în cadrul Senatului. Observaţiile care au avut la bază o mai mare transparenţă a veniturilor, cheltuielilor partidelor politice, de asemenea, au fost corectate şi adoptate de către Senat. Observaţiile care au vizat voinţa politică a partidelor politice au fost menţinute în forma iniţială.

Ţinând cont de raportul GRECO publicat în această primăvară şi care a fost scris în perioada 8-12 decembrie 2014, în care se menţionează că dacă Parlamentul ar adopta această lege, chiar şi în forma iniţială, depusă în 2014, România ar face paşi importanţi în lupta împotriva corupţiei, consider că prin votul dumneavoastră pe care l-aţi dat faţă de acest PL-x 95 şi pe care îl veţi da, sper, în această după-amiază, România va face paşi importanţi pe tema campaniilor electorale, în lupta împotriva corupţiei.

Mai mult decât atât, nu pot să nu remarc că pe parcursul dezbaterilor recomandările iniţiale au fost substanţial îmbunătăţite şi mă aştept ca raportul GRECO viitor să aibă foarte multe puncte, bile albe, sau cum vreţi să le numiţi, plusuri în dreptul României la acest capitol de luptă împotriva corupţiei.

Şi, în încheiere, vreau să remarc, pentru prima dată după 10 ani de săbii ascuţite şi lupte între Palatul Cotroceni şi Parlament, această lege poate fi un exemplu de conlucrare instituţională între Autoritatea Electorală Permanentă, Parlament, Guvern şi Preşedinţie.

Vă mulţumesc şi vă invit să votaţi în forma corectată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád, pe procedură, înainte de raportul comisiei. Aşa i-aţi spus domnului Mircovici; la dezbateri generale.

Am înţeles. Domnul deputat Mihai Voicu, preşedintele comisiei; raportul, vă rog frumos.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia comună pentru elaborarea legislaţiei electorale a fost sesizată în fond cu cererea de reexaminare cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniei electorale.

Comisia s-a întrunit în şedinţa din 4 mai, în care a analizat cererea de reexaminare. Au fost prezenţi toţi cei 15 membri ai comisiei şi comisia a decis să propună plenului Camerei Deputaţilor, cu majoritate de voturi, 14 voturi pentru şi o abţinere, întocmirea unui raport înlocuitor de admitere, cu 3 amendamente care sunt cuprinse în anexa la raport, nefiind amendamente respinse.

Facem menţiunea că, în raport cu conţinutul său, această lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale. Domnul deputat Márton Árpád: domnul deputat Ovidiu Ganţ; domnul deputat Voicu şi domnul deputat Neacşu.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Când s-a dezbătut acest proiect de lege, am avut nişte observaţii. Slavă Domnului, domnul preşedinte a avut aceleaşi idei ca şi mine. Cel puţin trei dintre observaţiile domniei sale s-au regăsit şi în observaţiile mele, pe care, pe vremea respectivă, nu le-aţi votat.

Mă bucur că a fost retrimisă legea şi măcar aceste trei elemente s-au corectat.

Pe de o parte, a fost dezbătut în ambele camere acest proiect de lege. S-a readus controlul Curţii de Conturi, o prevedere constituţională obligatorie. Şi, cât de cât, s-a clarificat că ceea ce poate verifica AEP sunt actele legate strict de procedura campaniei.

În continuare, însă, este adevărat că domnul preşedinte a retrimis art. 35. Nu s-a corectat, zic eu, locul de unde a pornit greşeala, la art. 23, unde nu s-a mai făcut trimitere la art. 8 şi unde nu sunt scrise clar şi concret cum pot fi, care sunt acele acte care trebuie să fie completate atunci când se iau sponsorizările de la terţi.

În continuare, ideea de bază, cu care nu suntem de acord, a rămas. E adevărat că nici nu putea fi corectată, din moment ce domnul preşedinte nu a retrimis legea pentru acest punct.

Dar, în continuare, noi credem că ideea de bază greşită este faptul că nu partidul va fi sponsorizat în campanie electorală, ci candidatul, candidatul fiind singurul care depune banii pentru campanie. În acest mod, candidatul va fi legat direct de sponsor. Şi, în viziunea noastră, asta deschide calea directă spre coruperea candidatului.

Ca atare, noi, în continuare, deşi ne bucurăm că anumite greşeli s-au corectat, nu putem vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota în favoarea admiterii cererii de reexaminare şi adoptării Legii finanţării partidelor.

Vin în faţa dumneavoastră pentru a sublinia modul în care a decurs procedura de reexaminare şi modul în care, instituţional, cele mai importante instituţii ale statului - Parlamentul, Preşedinţia - au înţeles să abordeze acest proiect de lege.

Se poate constata cu ochiul liber că, în condiţii de normalitate, o cerere de reexaminare nu este obiect de război politic, ci este o modalitate de a reflecta, o dată în plus, asupra unui lucru pe care l-am trecut prin Parlament şi că, până la urmă, aşa cum prevede Constituţia României, Parlamentul poate să admită sau să respingă cererea de reexaminare, fără, repet, a instrumentaliza politic o astfel de cerere, fără procese de intenţie, apariţii televizate şi, eventual, insinuări nici la adresa preşedintelui, şi nici la adresa membrilor Parlamentului.

Deci, şi pentru modul în care a decurs procedura, dar şi pentru faptul că aceste modificări au fost adoptate şi sunt, în opinia noastră, corecte, grupul nostru parlamentar va vota în favoarea adoptării legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc mult.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La începutul acestui an, toate grupurile politice s-au angajat, inclusiv în cadrul consultărilor iniţiate de preşedintele Klaus Iohannis ca, până la mijlocul lunii mai, trei din cele cinci legi ale pachetului de legi ale reformei electorale să fie adoptate prin vot final de Camera decizională şi trimise la promulgare.

Astăzi este o zi importantă, pentru că astăzi cu toţii ne respectăm acest angajament, pe care l-am făcut, în ultimă instanţă, faţă de cetăţenii acestei ţări care, cu toţii, simt nevoia acestei reforme a sistemului electoral.

Nu vreau să ierarhizez în vreun fel legile pe care le vom vota astăzi sau în cursul săptămânilor următoare, însă doresc să-mi exprim opinia că, dintre toate legile pe care suntem chemaţi să le adoptăm, aceasta - Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale - este o reformă extrem, extrem de importantă şi de curajoasă.

La Capitolul "Finanţarea partidelor politice", domnul deputat Mircea Drăghici a vorbit, nu mă mai repet, pentru că sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de domnia sa. Introducem o reformă curajoasă la finanţarea campaniilor electorale, e adevărat, şi într-un context care nu ne face cinste nouă, partidelor politice, presărat de scandaluri şi suspiciuni cu privire la finanţarea campaniilor electorale trecute.

Introducem prevederi care diminuează, dacă nu cumva dezleagă definitiv legăturile nefireşti de finanţare între partide şi candidaţi, pe de o parte, şi persoane care ar putea condiţiona finanţarea campaniilor electorale de obţinere a unor avantaje ulterioare, pe de altă parte.

Introducerea finanţării de la bugetul de stat a campaniei electorale, concomitent cu diminuarea drastică a plafoanelor de cheltuieli şi limitarea categoriilor de cheltuieli care se pot face în campania electorală, toate acestea reprezintă piloni importanţi în această reformă electorală. Nu doar că limităm plafoanele de cheltuieli, în unele cazuri acestea reducându-se cu peste 80%, dar vom fi nevoiţi - şi cred că este bine aşa -, prin noua lege, să facem o campanie electorală îndreptată către cetăţean. Sunt permise, practic, doar mijloace de campanie care ne îndeamnă la dialogul cu cetăţenii, sunt excluse obiecte promoţionale care trebuie să recunoaştem cu onestitate, în unele cazuri s-ar fi putut transforma în mită electorală mascată, legală şi, de aceea, faptul că toate aceste prevederi ne îndreaptă pe noi, partidele politice, pe toate în egală măsură, în dialog cu cetăţeanul, în informarea cetăţenilor, în prezentarea programelor politice, toate aceste elemente reprezintă câştiguri esenţiale ale acestei legi.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota cererea de reexaminare în forma propusă şi sperăm că, încă de la viitoarele alegeri locale, o vom aplica şi se vor vedea rezultate foarte bune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să fiu extrem de succint pentru o luare de poziţie la dezbateri generale, pentru că o bună parte dintre argumentele mele au fost amintite de antevorbitorul meu, ceea ce mi se pare cât se poate de firesc, atunci când analizezi un proiect legislativ de asemenea importanţă care, aşa cum amintea şi domnia sa, - şi ţin să accentuez acest lucru -, are, în mod evident, un caracter reformator.

Da, este foarte adevărat, în primul rând această Lege a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale este primul element de reformă făcut de clasa politică în domeniul acesta, de 25 de ani. E adevărat că e făcut cam târziu, dar niciodată nu este prea târziu, pentru că principiile fundamentale, cel de a aduce în aceste acţiuni politice ordine şi transparenţă, evident că nu pot să nu fie avute în vedere.

Nu pot, în acelaşi timp, să nu remarc faptul că proiectul legislativ respectiv a parcurs un traiect absolut democratic, că, este foarte adevărat, lucrurile care sunt adoptate în Camerele Parlamentului, tocmai din această punctualitate constituţională, sunt supuse cenzurii Curţii Constituţionale sau a preşedintelui, în cazul acesta. Iar faptul că observaţiile pe care preşedintele le-a avut, în mare măsură au fost avute în vedere de către colegii mei, analizate şi acceptate în Comisia de Cod electoral, nu face decât să demonstreze încă o dată că funcţionalitatea instituţiilor în stat este o componentă esenţială a statului de drept şi se manifestă şi s-a manifestat cel puţin referitor la acest proiect, în condiţii extrem de pozitive.

Intrăm, adoptând astăzi, şi sunt convins că va fi adoptat acest proiect legislativ, într-o logică a democraţiei europene şi a statului de drept în elementele lui fundamentale, ca funcţionalitate. Pentru că aducem, acum, la vedere şi punem în rânduială nişte lucruri pe care, de-a lungul timpului, clasa politică a evitat şi să le discute, cu atât mai puţin să le adopte, să le pună în ordine.

Sunt absolut convins că ceea ce am făcut astăzi aici... şi urmează să votăm în continuare încă două legi extrem de importante şi probabil că foarte curând întregul pachet va fi adoptat de către Parlament, deci spuneam că ceea ce am făcut astăzi aici este cel mai important element de reformă politică în materie electorală, pe care o împlinim în aceşti 25 de ani. Trebuie să remarcăm acest lucru. Felicit toţi colegii care au lucrat, care şi în Comisia de Cod electoral, dar şi în celelalte legi subsecvente, pentru că fiecare dintre proiectele respective a avut o mulţime de alte proiecte legislative, de idei care au fost cuprinse în proiecte legislative şi care au fost avute în atenţie de către Comisia de Cod electoral.

Sper ca votul exprimat astăzi la votul final să fie unul favorabil acestui întreg pachet de proiecte legislative şi să venim cât mai degrabă, aşa cum am promis săptămâna trecută, când, pentru motive, să spunem, formale, până la urmă, dar se pare că totuşi au prins bine, am întors cele două proiecte la comisie. Aşa cum am promis săptămâna trecută, ele se află astăzi în agendă şi vor fi adoptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea reprezintă un pas înainte. În acelaşi timp, vă spun că, în practică, acele partide care sunt mai mici şi care nu beneficiază de sponsori, să spunem de anvergură, ci se bazează mai ales pe multe sau pe speratele donaţii din partea cetăţenilor, multe, dar mici, vor avea mari dificultăţi în a folosi, spre exemplu, donaţiile paypal. În campania electorală a lui Obama au fost multe, multe milioane de dolari strânse prin astfel de donaţii, paypal.

Legislaţia pe care o adoptăm astăzi nu este suficient de clară şi, din punctul meu de vedere, va perpetua această dificultate pentru partidele mici şi pentru candidaţii independenţi, de a se putea folosi de donaţiile, repet, nu foarte mari - 5 euro, 10 euro, 20 de euro care pot veni prin intermediul paypal sau a altor platforme online, care permit astfel de donaţii.

Aşadar, sper foarte mult să avem în vedere şi o amendare ulterioară a legii, pentru a permite, pentru a da o şansă şi competitorilor electorali mai mici să poată să atragă astfel de donaţii mici, care să le permită acoperirea unei părţi importante din campaniile lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al doilea.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al treilea.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter organic; minimum 195.

4. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Sunt 22 de amendamente admise, două amendamente respinse. Şi avem o adoptare şi una, două, trei, patru, cinci respingeri.

Deci, adoptăm PL-x 366/2015 şi respingem Pl-x 526/2014, Pl-x 231/2014, Pl-x 446/2014, Pl-x 134/2014 şi Pl-x 151/2014.

Din partea iniţiatorului? Comisia?

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Domnule preşedinte, vă rog frumos să prezentaţi raportul şi raportul comun; cea pe care aţi aprobat-o şi pe cele pe care le respingem. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În acest caz, iniţiatorul este întreaga Comisie de Cod electoral şi, pentru că am spus aceste lucruri, aş vrea, încă o dată, să mulţumesc tuturor colegilor din comisie, indiferent de grupul parlamentar din care au făcut parte, atât pentru efortul depus, cât şi pentru soluţiile adoptate.

Veţi remarca, în marea majoritate a situaţiilor e vorba fie de unanimitate, fie de o largă majoritate în adoptarea proiectelor, ceea ce arată că în Comisia de Cod electoral s-a lucrat dincolo de diferenţele politice, mai degrabă îmbrăcând haina profesioniştilor şi a specialiştilor în legislaţie electorală, decât cea de membri de partid.

Suntem în faţa raportului suplimentar cu privire la aprobarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 înregistrat la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, cu PL-x 366 şi respingerea Pl-x 526, Pl-x 231, Pl-x 446, Pl-x 134 şi Pl-x 151.

Comisia a fost sesizată în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma retrimiterii la comisie, ne-am întrunit în şedinţă de plen, în data de 4 mai 2015. Au fost prezenţi 13 din cei 15 membri ai comisiei şi, cu unanimitate de voturi, am decis să vă propunem admiterea PL-x 366/2015. Face parte din categoria legilor organice, şi raport de respingere pentru 526, 231, 446, 134 şi 151 care, de asemenea, fac parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Luări de cuvânt? Domnul Márton Árpád; doamna Podaşcă; domnul Stroe şi domnul Cernea.

Domnul deputat Márton Árpád are cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Teoretic, noi suntem pentru această lege. Într-adevăr, legislaţia din România privind înregistrarea partidelor a fost, ca să zic aşa, cam în urma a ceea ce se întâmplă în Europa, pentru că reglementările, mai ales acele prevederi privind teritorialitatea, au exclus existenţa unor partide regionale sau chiar locale, apariţia acestor formaţiuni politice care, pe anumite teme, în primul rând locale, pot foarte bine chiar să câştige mandate, chiar funcţii de primari, preşedinţi regionali, în anumite state.

Această reglementare, ca atare, este binevenită. Poate am căzut dintr-o extremă în cealaltă, de la 25 de mii de semnături, la trei semnături. A dispărut acea prevedere care este legată de un număr de judeţe, un număr de semnături în fiecare dintre aceste judeţe, inclusiv Bucureştiul.

Deci, suntem de acord cu ideile de bază ale acestei legi.

Problema, însă, se regăseşte în celelalte legi pe care le adoptăm. Deci, degeaba fac eu să fie înregistrat un partid cu trei semnături. Acest partid, la primele alegeri generale, locale şi parlamentare, va dispărea, va fi radiat, pentru că nu va reuşi să candideze în atâtea locuri câte prevede legea, pentru că în legile electorale este o solicitare de 1% de semnături de susţinere care deja, în anumite situaţii, este un vot foarte important.

Vom susţine şi la alegerile locale. Am menţinut pragul de 5%, care permite mai uşor să intre un candidat independent decât candidaţii unui partid mic.

Ca atare, vom vota acest proiect de lege, dar legea, aşa cum este ea, coroborată cu celelalte acte normative, de la finanţare până la legile electorale, va face ca degeaba să se înregistreze aceste partide mici, nu vor avea niciun cuvânt important de spus pe eşichierul politic din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Stroe.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal susţine propunerea de îmbunătăţire a Legii partidelor politice, pentru că, per ansamblu, ea reflectă, practic, noile realităţi politico-sociale ale zilelor noastre. Şi, de ce nu, aceste realităţi sunt evidenţiate şi în poziţiile Curţii Constituţionale în materie de legislaţie electorală.

În mod evident, prin simplificarea şi prin înlesnirea formelor de asociere politică, se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii competiţiei electorale şi, bineînţeles, o cât mai bună reprezentare a intereselor cetăţenilor acestei ţări, o cât mai bună şi o cât mai fidelă reprezentare a intereselor categoriilor sociale în această ţară.

Legea elimină acele bariere administrative despre care s-a tot vorbit în ultimii ani în legătură cu înregistrarea partidelor politice şi bineînţeles că în acest fel valorificăm pe deplin principiul constituţional al pluralismului politic.

Nu în ultimul rând, noile reguli în ceea ce priveşte activitatea partidelor politice aduc o competiţie electorală care se doreşte a fi mai corectă şi mai transparentă pentru acele partide care, bineînţeles, îşi doresc să-şi îndeplinească misiunea descrisă chiar de Constituţia României.

Vom susţine acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat Podaşcă, vă rog.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem azi, în dezbatere, unul dintre cele mai curajoase proiecte de reformare a clasei politice.

Pachetul de modificări aduse la Legea partidelor dovedeşte că politicienii au ajuns, în sfârşit, la maturitatea de a accepta solicitări curajoase venite din partea societăţii civile. Şi, aici, vreau să subliniez implicarea specialiştilor din partea "Politică fără bariere", care au participat la toate şedinţele comisiei. Până la urmă, aceste consultări sunt cele care au adus un real câştig pentru democraţie.

Practic, legea pe care Grupul Partidului Social Democrat o sprijină este o invitaţie adresată cetăţenilor care-şi doresc să se implice în viaţa politică. Cele două noutăţi majore asupra cărora vreau să mă opresc sunt: eliminarea criteriului teritorial şi posibilitatea de a înfiinţa un partid din trei membri fondatori.

Chiar dacă sunt propuneri care au generat dezbateri intense în toate grupurile politice, eu cred că relaxarea condiţiilor de înfiinţare a unui partid va duce, pe de o parte, la o creştere a interesului oamenilor pentru politică, va aduce un plus de dinamism vieţii politice şi, implicit, o mai bună comunicare inclusiv cu cetăţenii pe care-i reprezentăm în Parlament.

În ceea ce priveşte numărul de semnături necesare înfiinţării unui partid, vechea lege era extrem de restrictivă. Pentru un partid mic era, practic, imposibil să strângă 25 de mii de semnături.

Acum, un partid va putea fi înfiinţat doar cu trei membri fondatori. Dar important este ca aceste partide nou înfiinţate să aibă un proiect solid, o platformă fezabilă şi să răspundă nevoilor reale identificate în teritoriu.

Miza nu este să avem o inflaţie de partide. Fragmentarea scenei politice nu ar fi benefică pentru nimeni. Adevăratul câştig al reducerii numărului de membri fondatori este posibilitatea de a ajunge mai uşor la viaţa politică. Şi eu sper ca, pe această cale, să încurajăm cât mai mulţi oameni tineri, capabili şi cu viziune să intre în politică şi să vină cu proiecte cât mai bune.

Stimaţi colegi,

Avem ocazia, prin acest proiect de lege, să facem o reală schimbare pe scena politică românească, o schimbare pe care alegătorii noştri o doresc.

PSD susţine Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Vă încurajez să sprijiniţi deschiderea, dinamizarea şi împrospătarea clasei politice, votând acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cernea. Este iniţiatorul unuia dintre proiectele respinse şi nu a fost atent, ca de obicei. Vrea să vorbească la dezbaterile generale, a trei oară, consecutiv, în această zi, încălcând regulamentul. Dar, pentru Domnia Sa, facem o excepţie, întotdeauna.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper... şi vă mulţumesc că pot să iau cuvântul. Nu am dorit să iau cuvântul ca iniţiator, pentru că am fi dus discuţia prea mult pe proiectul meu. E bine că discutăm despre toate în acelaşi timp.

Este un pas înainte pentru democraţia din România faptul că astăzi schimbăm o lege extrem de restrictivă, lege care a fost criticată la momentul adoptării ei, în anul 2003, a fost criticată de către societatea civilă, tocmai pentru că ar duce şi a dus la o îngheţare a mediului politic, în sensul că principalele partide nu au avut reali concurenţi pentru o perioadă destul de lungă.

Într-adevăr, cum s-a spus mai devreme, faptul că vor apărea multe partide mici, ceea ce e previzibil, duce la o fragmentare şi la o risipire a voturilor. Îşi pot lua aceste partide, reciproc, voturile unele altora.

De aceea, menţinerea pragului de 5% face posibil scenariul ca PSD-PNL şi, probabil, UDMR să fie singurele care să intre în Parlamentul următor, în 2016. Singura şansă pentru partidele mici este să găsească înţelepciunea şi platforma comună pentru a se coaliza în vederea unei coaliţii democratice, desigur, nu populiste, nu extremiste - excludem acest lucru -, astfel încât să concureze cu dumneavoastră, cu principalele partide.

Acest lucru va ajuta şi la sănătatea partidelor dumneavoastră, pentru că simţind o concurenţă aveţi un motiv în plus să aduceţi o infuzie de oameni noi şi imediat ce preşedintele va promulga această lege, eu voi anunţa iniţierea unui nou partid şi voi pune umărul la construcţia acestei coaliţii, care să fie un concurent pentru dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Felicitări!

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Intrăm în amendamente admise. Vă propun calupuri de câte cinci. Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobat.

1-5, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

6-10, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

11-15 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

15-20, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

21, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

22, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

După cum vă spuneam se aprobă un proiect de lege şi se resping cinci proiecte de lege. O să le vedem la votul final.

Mulţumesc. Merge la votul final.

Legile sunt organice, toate cele şase.

5. Proiectul de Lege pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Iniţiatorii sunt membrii comisiei.

Domnule preşedinte Voicu, aveţi cuvântul. Şi aici este aprobare la PL-x 365/2015 şi sunt respinse PL-x 381/2015, PL-x 378/2015, Pl-x 398/2014, Pl-x 311/2014 şi Pl-x 104/2014.

177 de amendamente admise într-un raport comun. 22 respinse, caracter organic, procedură de urgenţă.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În acest caz, comisia a adoptat soluţia elaborării unui nou proiect de lege cu privire la alegerile locale. Este prezentat în faţa dumneavoastră sub numărul de PL-x 365/2015.

Nu mai menţionez proiectele supuse cu propunere de respingere, au fost citite de domnul preşedinte şi au rămas în stenogramă.

Comisia a fost sesizată în baza Regulamentului Camerei Deputaţilor ca şi comisie comună, intrând pe prevederile art. 4 ale Regulamentului şedinţelor comune.

În data de 5 mai, membrii Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative cu privire la legislaţia electorală au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru alegerea autorităţii administraţiei publice locale pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali cu amendamentele admise şi respinse din Anexele 1 şi 2, precum şi respingerea iniţiativelor legislative care au fost precizate de domnul preşedinte.

Toate aceste legi au caracter organic.

Menţionez că prevederile constituţionale cu privire la Camera decizională sunt respectate.

Camera Deputaţilor nu a modificat acele prevederi care ţin de Senat ca şi Cameră decizională, nu sunt alte probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale, domnul deputat Vlase. Domnul Vlase a fost preşedintele subcomisiei care a făcut această lege, aşa încât îi dăm domniei sale cuvântul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea alegerilor locale a fost, dacă vreţi, nu a fost neapărat o contradicţie între noi şi celelalte grupuri. Am reuşit, până la urmă, să găsim soluţia cea mai eficientă pentru toată lumea. Cred eu că nu puteam în niciun fel să ajungem la un consens dacă ne-am fi blocat în discuţii inutile pe primari din două tururi sau primari dintr-un tur, prin vot direct sau indirect la consilii judeţene.

În mare, am reuşit să mai reparăm din chestiunile cu care ne întâlneam, aşa cum bine ştiţi toţi, în practică, în timpul alegerilor şi în timpul campaniei electorale. Am introdus lucruri noi, cum ar fi informatizarea sistemelor secţiilor de vot în aşa fel încât să nu mai existe nicio suspiciune, nicio urmă de îndoială în ceea ce priveşte votul şi fraudarea votului în secţia de vot.

De asemenea, suntem pentru prima dată în poziţia în care am delegat aproape toate atribuţiile de organizare a alegerilor Autorităţii Electorale Permanente, care era cumva o instituţie fără obiect în ultimii ani şi totuşi acesta este, dacă vreţi, obiectul principal de activitate al colegilor noştri de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Tot împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă vom introduce acest nou concept de Corp al experţilor electorali în aşa fel încât să reuşim de astăzi înainte să nu mai avem discuţii în legătură cu cine va fi preşedintele secţiei de vot, vicepreşedinte sau membri, şi acei oameni, specialişti, absolvenţi de studii juridice, să poată fi pregătiţi între cicluri electorale cu ajutorul colegilor noştri specialişti de la Autoritatea Electorală Permanentă. Am avut întâlniri foarte multe cu reprezentanţilor ONG-urilor, cu reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale. Am încercat să găsim soluţii în aşa fel încât toate propunerile, toate ideile să vină în întâmpinarea acestei legi.

Consider că am făcut un lucru bun. Poate fi şi mai bun. Nu ne opreşte nimeni să-l mai îmbunătăţim în viitori ani.

Vă mulţumesc pentru colaborare tuturor şi Grupul PSD va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Oltean.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Iată, suntem în faţa dezbaterii celui de-al treilea act normativ din setul de cinci acte normative pe care Comisia specială constituită în vederea redactării Codului electoral s-a angajat să le finalizeze în această sesiune parlamentară.

Este vorba de un act normativ extrem de complex. Un act normativ nou, care vine şi reglementează modul de alegere a autorităţilor administraţiei publice locale, dar în acelaşi timp are rolul de a sincroniza, de a compatibiliza acest nou act normativ cu prevederile Legii administraţiei publice locale şi ale Statutului aleşilor locali.

Este pentru prima dată când reglementarea unor domenii fundamentale, cum este cel al alegerilor locale, al alegerilor parlamentare, al înfiinţării şi al finanţării partidelor politice se constituie într-un apanaj al Parlamentului în exclusivitate, şi nu al Guvernului.

Este pentru prima dată când grupurile parlamentare şi partidele politice parlamentare au găsit consensul necesar de a se aşeza la masa de lucru şi de a redacta acte normative care să se constituie într-un pas înainte în ceea ce priveşte reglementarea în domeniile respective.

Evident că actul normativ care astăzi constituie obiectul dezbaterii noastre este un pas înainte în ceea ce priveşte reglementarea domeniului respectiv faţă de actul adoptat în 2004.

Este un act normativ care vine să reglementeze realităţile din România şi, în acelaşi timp, să compatibilizăm acest domeniu cu realităţile actelor normative internaţionale şi în special ale Uniunii Europene.

Membrii comisiei au fost preocupaţi pe tot parcursul dezbaterii să identifice acele articole şi acele reglementări care să urmărească o transparenţă maximă a actului electoral şi, în acelaşi timp, să ducă la diminuarea sau chiar la evitarea posibilităţii de fraude electorale.

Este un caz fericit că, în privinţa acestor elemente, am reuşit să ne punem de acord toţi cei ce reprezentăm grupurile parlamentare.

Există o umbră care s-a aşezat pe acest raport şi pe această dezbatere în ceea ce priveşte două secvenţe importante ale actului normativ, şi anume alegerea primarilor şi alegerea preşedinţilor de consilii judeţene.

Aici, poziţia Partidului Naţional Liberal, pe care eu am reprezentat-o şi o reprezint şi astăzi, este în contradicţie cu poziţia partidului de guvernământ, partidului aflat la guvernare, şi cu rezultatul actului normativ care a fost adoptat prin votul majorităţii.

Partidul Naţional Liberal a apreciat că alegerea primarilor din două tururi de scrutin şi a preşedintelui consiliului judeţean în acelaşi mod trebuie să constituie o realitate care s-a impus de-a lungul timpului şi să corectăm o greşeală care s-a făcut în urmă cu câţiva ani.

Din nefericire, actuala putere nu a achiesat, nu a dorit să reparăm acest neajuns, să ne punem în consens şi cu poziţia societăţii civile, rămânând fermi pe poziţia de a fi ales primarul dintr-un singur tur de scrutin, iar preşedintele de consiliu judeţean, prin votul indirect, al consilierilor judeţeni, fiind, evident, într-un conflict vădit şi cu poziţia Asociaţiei Preşedinţilor Consiliilor Judeţene.

În şedinţa de astăzi şi în votul asupra articolelor, noi vom încerca să convingem astăzi plenul Camerei Deputaţilor despre necesitatea de a vota amendamentul nostru, acesta care se referă la alegerea primarilor din două tururi şi a preşedintelui de consiliu judeţean prin votul direct al cetăţenilor.

Eu îmi exprim convingerea că acest neajuns îl putem înlătura astăzi, în aşa fel încât actul normativ în sine să fie un consens al tuturor grupurilor parlamentare şi al tuturor parlamentarilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să încep cu enunţarea faptului că, într-adevăr, în această subcomisie, s-a lucrat mult, analizând fiecare alineat în parte pe textul de lege propus.

Trebuie să felicit preşedintele acestei subcomisii pentru această activitate asiduă.

Totodată, trebuie să spun că erau foarte multe puncte de vedere opuse, atât venite din partea societăţii civile, cât şi din partea partidelor, inclusiv puncte de vedere ale preşedinţilor consiliilor judeţene, pe care toate le-am primit, le-am parcurs, le-am citit - zeci, peste o sută de astfel de observaţii, amendamente. Unele foarte importante, care merită să fie discutate. De exemplu cum să fie aleşi primarii sau preşedinţii consiliilor judeţene, cu argumente pro şi contra, unele foarte pertinente. S-a ajuns la concluzia pe care o aveţi: alegerea primarului direct într-un singur tur şi a preşedintelui consiliului judeţean indirect.

Având în vedere că s-a modificat Legea partidelor, s-a introdus şi pentru alegerile locale - ceea ce n-a existat până acum - şi pentru partide, evident şi pentru independenţi, necesitatea de a depune candidaturi odată cu un număr de semnături de susţinere: 1% din circumscripţia respectivă, adică comună, municipiu, judeţ.

Totodată, s-a modificat prevederea care interzicea să susţii două sau mai multe partide. Permite cetăţeanului să susţină oricâte partide doreşte.

S-a menţinut însă pragul electoral de 5% şi la locale, inclusiv cu mărirea până la 8% pentru orice coaliţie. Deci încă două procente pentru al doilea partid, încă unul pentru al treilea partid şi de acolo în sus rămâne la 8%.

Ce rezultă din asta? Rezultă ceea ce am expus şi la partide. Partidele mici, vă spun sincer, n-au nicio şansă.

Este mai uşor să candidezi independent decât pe lista unui partid semnat de trei persoane, pentru că în consiliile mari, municipii...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Continuaţi, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

...municipii, judeţe, deci acolo unde numărul de consilieri este mai mare de 21 poţi să iei un mandat de consilier sub pragul de 5%.

În judeţe mari, cu în jur de 700 de mii de locuitori, cu depăşirea pragului de 4% poţi avea chiar două mandate. Dar partidul nu va avea niciun mandat. Pe când pot intra, cu acelaşi număr de voturi, trei independenţi. Şi dacă s-ar...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Árpád, vorbiţi de zece minute.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Termin.

Dacă s-ar coaliza aceste partide - cele trei - ar avea nevoie de 8%. Ca atare, degeaba am votat sau vom vota Legea partidelor, căci aceste partide mici, conform legii pe care tocmai o s-o votăm, nu vor avea vreo şansă nici măcar în alegerile locale.

Ca atare, noi ne vom susţine amendamentul de la poziţia 115 amendamente admise, 11, amendamente respinse.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Intrăm pe amendamente admise. Vă propun calupuri de 50.

Pregătiţi-vă cartelele.

Discutăm numai de admise şi colegii se uită la cele respinse. Toată lumea le urmăreşte pe cele respinse.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Calupuri de 50? Mulţumesc.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

147 voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

În primul calup de la 1 la 50, domnul deputat Ludovic Orban.

Să-mi spuneţi care, domnule preşedinte.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

La punctul 40, art. 32, propunem introducerea unui...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă, vă rog frumos, să ajung şi eu.

Domnul Ludovic Orban:

Poftiţi?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă să ajung şi eu ca să pot să vă urmăresc.

Deci la punctul 40 din amendamente admise, da?

Domnul Ludovic Orban:

Nu, la amendamente respinse.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La punctul 40?

Domnul Ludovic Orban:

Amendamente respinse. Este punctul 4 marginal, punctul...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

4. Aţi zis 40.

Domnul Ludovic Orban:

40 pe tabelul mare...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe amendamente admise, 4 pe respinse.

Domnul Ludovic Orban:

4 pe respinse. Asta-i procedura, nu?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, aveţi dreptate, de aceea v-am şi întrebat.

Art. 32, da?

Domnul Ludovic Orban:

Art. 32.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Propunem introducerea unui aliniat nou, 1¹, cu următorul conţinut: "Birourile electorale de circumscripţie judeţene organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui de consiliu judeţean."

Este un amendament pe care îl propunem deoarece în corpul legii în continuare, la punctul 13 marginal şi punctul 116 pe ordinea de zi pe tabelul mare propunem alegerea preşedintelui de consiliu judeţean în turul doi şi din acest motiv supunem la vot această propunere de amendament.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

Doar 65 de voturi pentru, 14 abţineri, 80 de voturi împotrivă.

Amendamentul dumneavoastră nu a trecut.

Supun votului amendamentul de la poziţia 40, amendamente admise, în integralitatea sa.

Să înceapă votul.

100 voturi pentru, o abţinere, 59 împotrivă.

Mulţumesc.

Aprobat.

Dacă până la poziţia 50 din amendamente admise mai sunt obiecţii, comentarii? Nu.

De la 51 la 100, obiecţii, comentarii? Aprobate.

De la 101 la 150?

Domnul deputat Orban. Cine are primul? Sau domnul Molnar? Dumneavoastră cât aveţi? 115, vă rog frumos. Din amendamente admise, numai o secundă, să ajung şi eu acolo, vă cer permisiunea. 11 la respinse. Sunt exact la 115. Numai o secundă, domnule deputat. 115 se întinde pe mai multe pagini.

Bun! De la pagina 124 amendamente admise, poziţia 11 din amendamente respinse, pagina 199. Nu, 202.

Aveţi cuvântul, domnul deputat Molnar.

Domnul Molnar Zsolt:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am propus, prin acest amendament, scăderea pragului electoral de la alegerile locale la 3% din motivul pe care l-am mai amintit astăzi şi am mai vorbit de foarte multe ori despre el.

Avem solicitări de la societatea civilă, avem solicitări din teritoriu şi ele se referă la diversificarea reprezentării politice, la o mai bună reprezentare politică în consiliile locale şi judeţene. Iar în acest moment, vom avea din ziua de astăzi o nouă lege a partidelor. Dăm posibilitatea să se înfiinţeze partide cu o mai mar uşurinţă decât ce am avut până acum.

În afară de asta, noi, prin această lege despre care discutăm astăzi, dăm posibilitatea candidaţilor independenţi să acceadă mult mai uşor în consiliile locale şi judeţene, iar din acest punct de vedere este nevoie să facem un pas, să facilităm şi accederea partidelor mici în consiliile locale şi judeţene.

Am depus acest amendament şi îl regăsesc la amendamentele respinse şi pot să vă spun, stimaţi colegi, că în acest moment Parlamentul devine neconsecvent din punctele de vedere amintite mai devreme. Deschidem uşa independenţilor, deschidem uşa înfiinţării partidelor şi nu le dăm posibilitatea să acceadă în consiliile locale şi judeţene.

Din acest moment, din acest motiv, eu vă rog să susţineţi acest amendament, să dăm posibilitatea să dăm un răspuns pozitiv societăţii civile pe acest subiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Pregătiţi-vă cartelele.

Să înceapă votul.

Doar 18 voturi pentru, 8 abţineri, 146 de voturi împotrivă. Nu a trecut.

Supun votului amendamentul admis de la comisie, poziţia 115.

Să înceapă votul.

151 cu unu cu 15 împotrivă. Aprobat.

Domnul deputat Orban. La poziţia 116 din amendamente admise, nu?

Domnul Ludovic Orban:

Punctul 116 din tabelul mare, punctul 12 marginal. Este vorba de modificarea art. 101.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da.

Domnul Ludovic Orban:

Evident că propunem o serie de amendamente care vizează modificarea art. 101.

Amendamentul esenţial, în funcţie de care vom susţine şi celelalte modificări, dacă va trece, este modificarea alin. (2) al art. 101.

Propunerea noastră pentru acest alin. (2) al art. 101 este următoarea: "Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate."

În textul propus de Comisia pentru Cod electoral alegerea primarului ar urma să se facă prin majoritatea relativă, adică să fie declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

Stimaţi colegi,

Este, după opinia mea, esenţial pentru democraţie ca exact aşa cum naţiunea, atunci când îşi alege preşedintele nu-şi alege preşedintele dintre candidaţi candidatul cu cel mai mare număr de voturi, ci îşi alege preşedinte pe acel candidat care întruneşte majoritatea voturilor valabil exprimate. După un principiu esenţial al democraţiei, şi anume acela că, pentru a avea legitimitate un reprezentant al comunităţii locale, al naţiunii, trebuie să aibă în spate legitimitatea conferită de majoritatea cetăţenilor din acea comunitate sau care compun acea naţiune.

Stimaţi colegi,

Nu judecaţi politic, din interes partinic acest text de lege. Alegerea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Ludovic Orban:

...primarului prin majoritate relativă, în fapt, nu face altceva decât să ofere prima şansă primarilor în funcţii la limită. Un primar poate să se aleagă dacă se prezintă 50% din cetăţeni la vot şi obţine, să spun, 30% din voturi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog să finalizaţi.

Domnul Ludovic Orban:

...cel mai mare... Mă apropii de sfârşit. Este un element esenţial de modificare a acestei legi. Vă rog să mă lăsaţi să termin.

...la limită poate fi declarat un primar care beneficiază de votul a 15% din comunitatea locală şi nu este acceptat de 85% dintre locuitorii comunităţii respective.

O să ajungem în situaţia ca pentru a schimba în anumite localităţi unde s-au format clientele care nu sunt mânate de interesul public şi pe care primarul le controlează prin ajutoare sociale, prin alte pârghii pe care le are la dispoziţie, să nu mai putem schimba primari decât apelând la doamna cu coasa sau la doamna cu cătuşele.

Este inadmisibil ca acest Parlament să nu înţeleagă că este un principiu fundamental de legitimitate ca un primar să beneficieze de legitimitatea conferită de majoritatea voturilor exprimate de cetăţean.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Un alt argument, cu care o să închid, este un lucru foarte simplu: în acest fel se pot crea şi majorităţi transparente în consiliile locale care să fie susţinute prin votul cetăţenilor în turul doi, ducând la alegerea primarului care va câştiga în baza unor înţelegeri care nu sunt numai înţelegeri politice făcute între partide sau consilieri locali sau prin cumpărare de consilieri locali, ci prin votul dat de cetăţeni în susţinerea candidatului în turul doi.

Ca atare, vă rog, indiferent de formaţiunea politică din care faceţi parte... şi aici am să vă spun că aproape toţi primarii Partidului Naţional Liberal ne-au cerut să sprijinim alegerea într-un tur. Cu toate astea noi suntem Parlamentul şi noi trebuie să legiferăm în interesul comunităţii şi în interesul general.

Votaţi pentru democraţie, votaţi pentru legitimitate, votaţi pentru buna gestiune a comunităţilor locale în care trăieşte fiecare român!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Să înceapă votul.

Prima dată votaţi, că dacă nu... ce să explicaţi, dacă nu votaţi?

73 de voturi pentru, 7 abţineri, 96 de voturi împotrivă.

Supun amendamentul 116, din amendamente admise, în forma propusă de către comisie.

Să înceapă votul.

Domnule deputat, nu-mi mai face plăcere să vă explic că explicarea votului se face numai la votul final. Este în Regulament.

Eu vă fac plăcerea, vă dau cuvântul de câte ori vreţi dumneavoastră, dar găsiţi altceva, spuneţi procedură, spuneţi ceva care să fie pe Regulament, vă rog din suflet.

V-am dat cuvântul de trei ori astăzi împotriva Regulamentului.

O să faceţi potecă, după care colegii de la PNL o să spună: "Dacă-i daţi domnului Cernea, trebuie să-mi daţi şi mie".

Pe procedură? Aveţi vreo procedură? Ştiţi Regulamentul... Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Explicarea votului. Domnul deputat Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

104 voturi pentru, 4 abţineri, 71 de voturi împotrivă.

Adoptat 116.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Pe procedură.

Stimaţi colegi,

Avem nevoie de democraţie, iar această lege este o... reforma ei ar fi însemnat un pas înainte pentru democraţie. Din păcate, acest pas nu a fost făcut.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Primul pas este să respectăm legea şi Regulamentul.

Ăsta e primul pas, după care, suntem egali toţi în faţa legii şi putem să le cerem şi celorlalţi.

De la 117 la 150.

Domnul deputat Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Oricum o să batem şi într-un tur, fiţi liniştiţi. Să n-aveţi nicio emoţie în privinţa asta.

În mod evident, celelalte amendamente de la alineatele pe care le propuneam la art. 101 au picat. Propun introducerea după art. 101 a art. 101¹ care, în esenţă, la alin. (2) spune următorul lucru, ca şi în cazul primarului, şi anume acela că este declarat preşedinte al Consiliului judeţean candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

De asemenea, celelalte modificări, celelalte alineate ale art. 101 alin. (1) n-ar mai avea sens să vi le prezint, dacă nu trece la vot această propunere formulată...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Supunem votului amendamentul respins de la poziţia 13.

Să înceapă votul.

72 de voturi pentru, 3 abţineri, 104 voturi împotrivă. Respins.

Vă supun 117, în integralitatea sa, aşa cum este prezentat de comisie. Să înceapă votul.

Marginal 117, art. 102.

Mulţumesc.

110 voturi pentru, 2 abţineri, 67 de voturi împotrivă.

Dacă până la 150 mai aveţi obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

De la 151 la 200... Nu, scuzaţi-mă, de la 151 la 177, dacă nu mă înşel.

Da, până la final, până la 177.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc, ceea ce spuneam şi la celelalte proiecte, proiectul de lege rămâne la votul final cu propunere de adoptare şi mai aveţi propunere de adoptare a altor cinci iniţiative legislative care au raport de respingere.

Mulţumesc foarte mult.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 privind aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea alin. (2)... art. 2, scuzaţi-mă, din Legea nr. 36/1991.

59 de amendamente admise, 3 respinse, procedură de urgenţă, caracter ordinar.

Guvernul României.

Bună dimineaţa! Numele, prenumele, funcţia.

Domnul George Turtoi (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Bună dimineaţa!

George Turtoi, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Prin acest act normativ, de fapt, se creează cadrul legal pentru aprobarea schemelor de plăţi care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020. Acest cadru va determina, în mod eficient, implementarea tehnică şi financiară a tuturor fondurilor comunitare acordate României, prin noua politică agricolă comună din pilonul I şi din PNDR - partea de agricultură ecologică şi agromediu.

În perioada 2015-2020, România va beneficia de circa 10,8 miliarde de euro, în acest sens impunându-se luarea tuturor măsurilor pentru accesarea şi derularea fondurilor în vederea asigurării unui grad de absorbţie cât mai ridicat.

Începând cu anul 2015, schemele de plată sunt mult mai diverse şi includ, pe lângă schema de plată pe suprafaţă unică şi ajutorul naţional tranzitoriu, care se menţin, şi o plată redistributivă, o plată pentru aplicarea politicii practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu, o plată pentru tineri fermieri, schema de sprijin cuplat şi o schemă simplificată pentru micii fermieri.

Având în vedere cele menţionate mai sus, proiectul de ordonanţă de urgenţă creează cadrul juridic şi pentru alte acte normative care reglementează condiţiile implementării schemei de plăţi menţionate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Raportul comisiei. Din partea Comisiei pentru agricultură.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Proiectul de ordonanţă are ca obiect de reglementare instituirea schemelor de plată care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, care vor fi mult mai diverse şi care pe lângă schema de plată unică pe suprafaţă şi ajutorul naţional tranzitoriu care se menţin, vor include o plată redistributivă, o plată pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu, o plată pentru tinerii fermieri, schemă de sprijin cuplat şi o schemă simplificată pentru micii fermieri în vederea implementării corespunzătoare acquisului comunitar şi a angajamentelor ce revin României.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 5 mai. La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 35 de deputaţi din 36.

În urma examinării proiectului de lege s-a hotărât, cu majoritate de voturi, 15 voturi pentru şi 7 abţineri, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu avem. Intrăm pe amendamentele admise.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul George Scarlat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

N-aş fi dorit să iau cuvântul la o astfel de importantă ... un act normativ care, din nou, demonstrează inconsecvenţa Guvernului prin politici clare de a rezolva o problemă a societăţii, şi anume cadastrarea trenurilor agricole în România.

Cred că există, în 25 de ani, fiecare program de guvernare în primele cinci puncte a cuprins cadastrarea şi astăzi, din nou, întrucât Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, a blocat în teritoriu fermierii printr-o ordonanţă dată pe repede înainte, şi de aceea atrag atenţia, totuşi, că ea a intrat de urgenţă în Parlamentul României, aşa cum ne înjură toţi oamenii şi cetăţenii României că în Parlament... şi toate prostiile care pleacă, pleacă doar din Parlament. Şi trebuie să se înţeleagă că o lege bună poate fi stricată prin norme metodologice de către partea tehnică din minister.

Sunt foarte multe lucruri, domnule preşedinte, aici, dar am să mă refer la două chestiuni pozitive ale ordonanţei, şi mulţumesc aici colegilor din Comisia pentru agricultură, întrucât Agenţia de Plăţi şi Ministerul Agriculturii, în speţă, nu şi-au făcut treaba, nu au notificat fermierii să vină să depună cereri unice de plată şi astăzi ne aflăm în faza de a bloca întreg sistemul agricol. De ce? Pentru că ordonanţa ... iniţiatorul a prevăzut 15 mai termen-limită de depunere a cererilor, după care urmează 25 de zile cu penalitate de 1%.

Şi mulţumesc încă o dată colegilor care au făcut amendamente: domnul Harbuz, domnul Steriu, şi au fost susţinuţi de întreaga comisie şi am prorogat termenul la 15 iunie, termen-limită prevăzut în Regulament 1306, Regulamentul European.

Probleme majore. Aş dori să mă refer aici strict la un articol care a fost votat şi iniţiatorul, l-aş întreba, domnule preşedinte, ce a gândit atunci când a spus utilizator legal. Să înţeleg că există şi utilizatori abuzivi? Şi în definiţia actului normativ vine şi spune: utilizatorul legal este doar cel care utilizează terenul. Sprijin pe suprafaţă, fermierii primesc doar pentru două condiţii cumulative: să lucreze terenul şi să facă dovada dreptului de folosinţă a terenului.

O altă problemă pe care n-o clarifică acest act normativ, şi va crea în continuare probleme, este faptul că micii proprietari de terenuri, şi aici din ’90 încoace tot am discutat de punere în posesie. Da, stimaţi colegi, toţi ţăranii au titluri de proprietate sau marea majoritate, dar şi acum, după 25 de ani, sunt proprietari doar pe hârtie, ei nu sunt proprietari în fapt, nu ştiu unde-şi lucrează terenurile. De ce? Pentru că tocmai şefii de asociaţii şi marii lucrători de terenuri au dorit să deţină această ceaţă în acest sector, astfel încât să beneficieze de uzufructul terenurilor pe care le lucrează abuziv.

Şi în acest sprijin au venit şi administraţiile publice locale, care, şi aici din nou aş întreba Guvernul de ce au existat atâtea termene de prorogare la Legea nr. 165 pentru inventarierea terenurilor agricole în România şi nici astăzi nu s-au finalizat. Or, prin această ordonanţă acoperim din nou această problemă şi dăm mână liberă primarilor care, din nou... şi fac apel către toţi primarii din ţară să caşte ochii atunci când semnează o adeverinţă prin care se adevereşte că utilizatorii abuzivi de terenuri vor primi subvenţii de la statul român.

Cred că dacă Grupul social-democrat nu va susţine amendamentul respins la comisie, Grupul Partidului Naţional Liberal se va abţine de la acest vot.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Domnul deputat Harbuz. Dacă suntem la dezbateri generale...

Domnul Liviu Harbuz:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, de fapt, voi anunţa ce va... amendamentul pe care-l va face colegul meu, domnul deputat Marian Avram, ceea ce nu poate decât să încurajeze PNL-ul pentru a susţine acest act normativ de o importanţă deosebită pentru agricultori.

Sunt convins că PNL-ul nu se va abţine şi va vota pentru această lege, pentru că şi dumneavoastră vă doriţi foarte mult ca agricultorii să-şi primească subvenţiile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Mergem pe amendamentele admise. Sunt 59. Vă propun calupuri de câte cinci. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu.

De la 1 la 5. Obiecţii, comentarii? Aprobate.

Aici, vă rog frumos.

Sunt trei amendamente respinse.

Domnul Marian Avram:

Domnule preşedinte,

Aş dori la numărul unu la amendamente respinse...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da.

Domnul Marian Avram:

...să susţin un amendament la Capitolul I art. 2 alin. (1) lit. r), precum şi în tot textul legii sintagma "utilizarea legală a terenului" se înlocuieşte cu "utilizarea terenului".

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

99 de voturi pentru, 3 abţineri, 47 împotrivă. Aprobat.

Vreţi să-l susţin eu, art. 2, domnule preşedinte? Vrei să-l susţin eu? Păi, şi atunci? Da.

Domnul George Scarlat:

Stimaţi colegi,

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art. 2 alin. (1) după lit. q) se introduce o nouă literă, lit. r), cu următorul cuprins: "utilizarea legală a terenului" înseamnă utilizarea pe bază de documente legale pentru activităţi agricole a suprafeţei de teren agricol din cadrul exploataţiei aflate la dispoziţia fermierului pe tot parcursul anului de cerere.

De ce spun că este important să trecem "utilizarea legală a terenului...", pentru că, v-am spus, există în practică şi utilizarea abuzivă a terenului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Numai o secundă, vă rog.

Dragi colegi,

Deci, de la 1 la 5 n-a fost decât un singur amendament admis. A fost votat, a intrat.

Noi suntem de la poziţia 6 la poziţia 10.

Şi la poziţia 6, la amendamente admise Grupul parlamentar PNL are un amendament respins la poziţia 2, amendamente respinse, pe care domnul deputat l-a susţinut şi pe care... care modifică art. 2 lit. r).

Pe procedură. Aveţi cuvântul.

Domnul Máté András-Levente:

Deşi acum am primit, domnule preşedinte, acest raport, am înţeles că la amendamente respinse nr. 2...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da.

Domnul Máté András-Levente:

Colegii de la liberali au un amendament respins, lit. r), da, care începe aşa: "utilizarea legală a terenului înseamnă..." şi curge textul.

Textul admis şi votat în comisie şi apare ca admis în raportul comisiei sună în felul următor: "utilizarea legală a terenului" şi curge mai departe. Care e diferenţa între cele două amendamente? Că literă cu literă e acelaşi lucru. Deci, aceeaşi, este adoptat şi în comisie acum. Sau e greşit raportul, sau din grabă din nou greşim, greşim, greşim.

Deci în raportul la admise apare acelaşi ca şi în raportul la respinse. Ce votăm?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, dumneavoastră aveţi dreptate cu o singură obiecţie. Comisia a venit, în inteligenţa şi în responsabilitatea sa, cu următorul amendament pe care l-am votat. Peste tot unde este "utilizarea legală" şi am votat cu 99 de voturi pentru, se înlocuieşte cu "utilizarea" şi atunci în tot textul nu mai avem "utilizarea legală" avem "utilizare".

Ascultaţi-mă! Asta am votat la început, ăsta a fost primul.

Nu mă lăsaţi să explic, nu? Dacă... vă rog frumos, domnul preşedinte vrea pe procedură.

Domnul Nini Săpunaru:

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte.

Există un amendament respins pe care astăzi l-aţi adoptat în plen, care presupune să înlocuim în întreg textul formularea "utilizator legal" doar cu "utilizator", să scoatem termenul "legal".

Vă avertizez că acest termen de "utilizator legal" a venit de la Guvernul României, a fost prins în ordonanţă, iar discuţiile sunt în felul următor: nu există să vii să ceri....

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte...

Domnul Nini Săpunaru:

... plată pe suprafaţă dacă n-ai legalitatea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, dumneavoastră fiind un parlamentar foarte vechi trebuie să ştiţi că preşedintele comisiei are dreptul să intervină oricând, nu pe procedură.

Doi. Acelaşi lucru explicam şi eu, preşedintele de şedinţă, adică preşedintele care conduce, are dreptul să explice aceste chestiuni şi o dată ce-a fost votat nu mai avem ce să comentăm.

Camera Deputaţilor şi-a exprimat, prin vot, schimbarea "utilizare legală" cu "utilizare".

Dacă aveţi ceva de spus, vă invit la microfon, conform Regulamentului, dacă nu...

Bun. La art. 2 lit. r) Grupul parlamentar al PNL, prin domnul deputat Tinel Gheorghe, doreşte păstrarea conceptului vechi de "utilizarea legală a terenului".

Amendamentul este la respinse, poziţia 2.

Să înceapă votul.

Stop! Stop! Numai o secundă.

Domnule Arpád, pe procedură? Păi, dacă... vă rog eu frumos. Haideţi să ne păstrăm o dată...

Refacem votul. Ori intrăm pe vot, ori intrăm pe procedură?

Să înceapă votul.

Bun. 50 de voturi pentru, 3 abţineri, 91 împotrivă. A fost respins.

Supun votului poziţia 6 din amendamente admise.

Să înceapă votul.

Mulţumesc. Aprobat. 87 de voturi pentru, 3 abţineri, 49 de voturi împotrivă.

De la 7 la 10, obiecţii, comentarii? Vă rog.

Domnul George Scarlat:

O să-mi permit o întrebare către minister.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Să înţeleg că, de data aceasta, Guvernul şi-a dorit şi Ministerul Agriculturii şi-a dorit şi a trecut ca iniţiator "utilizatori legali" în articol, dar în plenul Camerei am reuşit să scoatem o idee bună a ministerului, de data aceasta, pentru că noi în comisie am votat în majoritate...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, la ce vă referiţi? Explicarea votului nu există decât la votul final, vă rog frumos.

Domnul George Scarlat:

Aş dori să reformulez, dar dacă la definiţie aţi aplicat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ce să reformulaţi?

Domnul George Scarlat:

Amendamentul, art. 7.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu se pot face amendamente în plen, domnule deputat.

Domnul George Scarlat:

Atunci o să răspundă ministerul pentru ce-a făcut.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, declaraţiile politice sunt marţea-dimineaţa, la ora 8,00.

Domnul Vlase vă aşteaptă cu mare plăcere... săptămâna aceasta. Săptămâna viitoare, domnul Motreanu.

Dacă de la 7 la 10 mai sunt obiecţii, comentarii, amendamente? Nu. Aprobate.

11-15. Nu. Aprobate.

16-20. Nu. Aprobate.

21-25. Nu. Aprobate.

26-30. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

31-35. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

36-40. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

41-45. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

46-50. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

51-55. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

56-59. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege va merge la votul final.

Are caracter ordinar.

12. Proiectul de Lege privind completarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2015 privind completarea art. 35¹ din Legea Poliţiei Locale.

Raportul nu conţine amendamente. Caracterul ordinar.

Guvernul României. Aveţi cuvântul.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul de reglementare a ordonanţei este completarea art. 35 din Legea Poliţiei locale nr.155/2010 în sensul ca metodologia de acordare a normei de hrană pentru Poliţia locală să fie stabilită prin hotărâre de Guvern.

În acest sens, a fost aprobată Hotărârea nr. 171/2015 şi vă propunem adoptarea în forma aprobată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din partea comisiilor pentru apărare şi Comisiei pentru apărare publică, domnul deputat Răducanu.

Domnul Ion Răducanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2015 pentru completarea art. 35¹ din Legea Poliţiei locale nr. 155/2010.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Obiectul de reglementare constă în completarea art. 35¹ din Legea Poliţiei locale, republicată, cu completările ulterioare, în sensul clarificării unor aspecte referitoare la stabilirea normei de hrană a poliţiştilor locali. În concret, se precizează ca Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pe baza informaţiilor transmise de autorităţile locale să poată încadra poliţiştii locali în funcţie de numărul de calorii consumate, la norma corespunzătoare să stabilească modul de calcul.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2015 pentru completarea art. 35¹ din Legea Poliţiei locale, în forma adoptată de Senat.

Legea este ordinară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Nu are amendamente admise sau respinse.

7. Solicitarea iniţiatorului de retragere a Propunerii legislative pentru completarea dispoziţiilor Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Domnul deputat Oltean.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Merge la votul final.

E cu aprobare tacită.

8. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2013.

Cine prezintă din partea...? Un chestor.

Chestorii. Domnul Drăghici. Domnul Seres Dénes.

Bugetul de execuţie.

Domnul chestor, domnul deputat Mircea Drăghici, aveţi cuvântul.

Raportul pe scurt, după care şi hotărârea.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Foarte scurt.

Raport privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2013.

Bugetul Camerei, în sumă de 198.291 mii lei a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe 2013, nr.5, după modificările în cursul anului, potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 17/2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat, Ordonanţei nr. 99 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2013 şi Legii finanţelor publice nr. 500/2002.

Cheltuielile curente au fost în sumă de 201.862.063 lei. Au reprezentat 99,3 % faţă de creditele bugetare aprobate. Şi s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri şi servicii şi alte transferuri, după cum urmează: în sumă de 155.839.359 lei, reprezentând 99,9% din prevederi s-au efectuat pentru plata indemnizaţiei deputaţilor şi salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaţilor.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederii Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi alte acte normative în vigoare.

Raport privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2014.

Bugetul Camerei Deputaţilor, în sumă de 235.385.000 lei a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe 2014, nr.356., după modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de Guvern nr. 59/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2014. Din această sumă, 1.018.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocaţiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaţilor, conform legii. Plăţile totale efectuate în 2014 au fost de 218.987.304 lei, din care 898.906 lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Cheltuielile curente, în sumă de 218.221.356 lei, au reprezentat 97,8 % faţă de creditele bugetare aprobate.

Cheltuielile de capital au fost în sumă de 2.137.687 lei, reprezentând 73% din creditele bugetare aprobate, s-au efectuat pentru alte cheltuieli asimilate investiţiilor 1.531.210 lei, şi pentru reparaţii capitale aferente activelor fixe 606.477 lei.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi celorlalte acte normative în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Obiecţii, comentarii, la cele două conturi de execuţie? Nu. merg amândouă la votul final.

13. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

Iniţiatorii. Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport înlocuitor asupra Cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată cu Cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare.

Această lege adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat a fost trimisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 30.VI.2014.

În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat Cererea de reexaminare asupra legii trimisă spre promulgare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins Cererea de reexaminare şi a adoptat legea, astfel cum aceasta a fost înaintată în vederea promulgării, în şedinţa din 1.X.2014.

În raport cu obiectul său de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Potrivit dispoziţiilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a reluat dezbaterile asupra legii în raport cu solicitările formulate în Cererea de reexaminare şi a întocmit raportul iniţial din data de 21.IV.2015, prin care a propus respingerea Cererii de reexaminare şi supunerea plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51, în forma transmisă pentru promulgare.

Potrivit dispoziţiilor art. 61 şi art. 135 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, după îndeplinirea termenului pentru depunerea amendamentelor în şedinţa din 5.V.2015, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au reluat dezbaterea asupra legii şi cererii de reexaminare.

La lucrări au participat 18 deputaţi din totalul de 19 deputaţi, membri ai comisiei.

Constatând faptul că nu au fost depuse amendamente, membrii comisiei au hotărât să menţină raportul iniţial şi să supună plenului respingerea Cererii de reexaminare, supunând plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, în forma transmisă spre promulgare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 preconizează, printre altele, drepturi de trecere asupra utilităţilor reţelelor publice de utilităţi pe terenuri, o reglementare care facilitează execuţia de utilităţi publice, atât de către UAT-uri, cât şi de către operatorii care au în concesiune aceste reţele, şi le dă astfel posibilitatea de a trece pe terenuri inclusiv proprietatea statului, în aşa fel încât lucrările să poată fi realizate.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota prin abţinere la acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi vom vota pentru respingerea Cererii de reexaminare şi adoptarea proiectului în forma lui iniţială. Şi-o să vă spun de ce. Pentru că e bine ca, dincolo de diversele impulsuri, aşa, de moment, care traversează viaţa politică, să se şi mai construiască câte ceva. Asociaţiile acestea au fost făcute ca să poată să fie derulate proiectele europene sau proiectele mari. Este normal ca din ele să facă parte cei care sunt mandataţi de către cetăţeni să reprezinte comunităţile. Altfel, putem să ajungem la tot felul de lanţuri cauzale aberante, pentru că şi subalternul celui mandatat de către cetăţeni să reprezinte comunitatea poate fi considerat ca fiind influenţat de cel care reprezintă comunitatea. Ajungem la o nebunie.

E bine să stopăm nebunia şi să mai şi construim câte ceva. În oricare dintre ţările lumii civilizate aşa se procedează, pentru că este normal. Cred că dacă am întreba copiii care sunt nealteraţi de toată gândirea asta ciudată care bântuie, aşa, periodic, lumea oamenilor mari, v-ar spune acelaşi lucru: că îl mandatează pe ăla pe care-l consideră ei mai bun să se ocupe de ce are el de făcut. E logic să fie aşa.

Ăsta este motivul pentru care vom vota, repet, pentru respingerea Cererii de reexaminare şi adoptarea proiectului, aşa cum a fost făcut bine la început.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să vorbesc nu foarte pe larg, şi în calitate de iniţiator, dar şi la dezbateri generale, pentru acest proiect legislativ, şi, evident că şi grupul nostru parlamentar va vota în conformitate cu raportul comisiei şi, respectiv, pentru respingerea Cererii de reexaminare.

Din păcate, acest proiect legislativ pe care eu l-am considerat oportun în anul 2013, atunci când cu încă câţiva colegi l-am iniţiat, a avut un traiect extrem de sinuos şi e bine de amintit lucrul ăsta. El a fost atacat de către... sau supus de către Preşedintele Băsescu inclusiv controlului de constituţionalitate al Curţii Constituţionale, iar Curtea Constituţională a socotit că, în forma în care noi am întocmit acest proiect legislativ, este constituţional.

Mai mult decât atât, acum, venind la reexaminare, apreciez abordarea comisei de raport, care a apreciat că cea mai bună poziţie este să fie adoptat proiectul legislativ exact în formula în care a mai fost adoptat o dată în Camera Deputaţilor, pentru că el vine să reglementeze o situaţie care, din nefericire, nefiind corect şi bine reglementată, a dat naştere unor interpretări care s-au întors împotriva destul de multor aleşi locali.

Foarte bine a subliniat aici liderul Grupului minorităţilor naţionale - cine să reprezinte mai bine comunitatea dacă nu cei pe care comunitatea îi alege din patru în patru ani ca să o conducă? Cine să cunoască mai bine interesele locuitorilor, cine să răspundă mai bine acestor comandamente. Pentru că ei sunt supuşi controlului respectivilor cetăţeni din patru în patru ani, când se prezintă în faţa lor.

Cred că astea sunt argumente suficiente pentru ca acest proiect legislativ să fie votat astăzi şi le mulţumesc colegilor mei alături de care am iniţiat acest proiect legislativ, şi sper că toţi cei care s-au aflat şi au fost supuşi, aş spune eu chiar abuzurilor în acest interval de timp, datorită unei reglementări insuficiente şi interpretative, să poată să beneficieze de acum încolo sau într-o măsură legată de interpretarea legii, chiar şi cei aflaţi în această situaţie şi de acum, ca lucruri de genul celor care au dat naştere la astfel de posibilităţi de a fi trimişi în judecată, de a li se face dosare pe zonă de incompatibilitate sau de conflict de interese, să nu se mai poată întâmpla.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Din partea UDMR, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Antal István:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţinem din partea grupului textul iniţial şi nu suntem de acord cu cele expuse la retrimitere.

Şi aş dori să citesc un pasaj cu privire la modul cum a fost abordată această problemă în comisia noastră. Şi regret un singur lucru: că retroactiv nu se aplică. Poate ar fi trebuit să ne gândim şi la acest aspect, pentru că, aşa cum vi s-a explicat, sunt foarte mulţi aleşi care în mod nedrept sunt hărţuiţi pur şi simplu pentru că la vremea respectivă n-am explicitat foarte clar ce înseamnă această reprezentare. Ceea ce, ulterior, s-a făcut. Şi ar fi bine ca de-acum încolo în legile care privesc anumite activităţi în folosul comunităţii să fie foarte precis stabilit punctual totul, în aşa fel încât nicio instituţie să nu aibă şansa să interpreteze în mod abuziv sau într-un alt interes ceea ce apare în lege, şi voinţa legiuitorului să fie respectată de toate instituţiile statului.

Deci, în urma examinării Cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României şi a legii, precum şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a opinat că, în lipsa unor prevederi expres, Agenţia Naţională de Integritate a apreciat în mod abuziv, cu exces de putere, că funcţiile de primar şi preşedinte al consiliului judeţean sunt incompatibile cu calitatea de reprezentant al comunei, oraşului, municipiului şi judeţului în adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară.

Deci, ăsta este modul corect de abordare şi, personal, cred că în sfârşit legiuitorul are un cuvânt de spus şi este şi în interesul comunităţii, dar este şi un semnal pentru toate instituţiile statului care din când în când nu aplică legea şi comentează sau interpretează într-un fel şi altul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt. Nu.

Nu sunt amendamente admise. Proiectul de lege merge la votul final care propune respingerea Cererii de reexaminare şi adoptarea legii în forma transmisă spre promulgare.

Legea este ordinară.

Mergem mai departe.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

19 amendamente admise.

Procedură de urgenţă. Caracter ordinar.

Pe procedură, vă rog frumos.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vă solicit să supuneţi aprobării retrimiterea la comisie, termen o săptămână.

Sunt câteva chestiuni care, din păcate, au scăpat comisiei la ultima dezbatere, şi mă refer aici la termenul prea mare pe care îl acordăm ANRE, respectiv ministerului de resort, mai exact, 120 de zile în care să vină cu normele de aplicare a schemei de sprijin pentru micii producători, a feed-in tariff-ului, tariful reglementat până în 500 de KW. Şi, în al doilea rând, toate discuţiile pe care le-am avut, cu ultima excepţie, ultima dezbatere în comisie, au fost pentru a acorda posibilitatea producătorilor până în 5 MW, atenţie! până în 5 MW, producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, să tranzacţioneze energie pe piaţa contractelor bilaterale.

Cred că aceste modificări se impun. De aceea, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi la vot retrimiterea la comisie, termen o săptămână.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi n-a stat o lună la comisie? N-a stat. Am înţeles.

Păi parcă am retrimis-o. Nu e raport suplimentar la asta? Am înţeles. O retrimitem până ne plictisim.

Supun votului cererea de retrimitere.

Să înceapă votul.

Din păcate, doar 44 de voturi pentru. Nu a întrunit numărul necesar.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi daţi voie să îndeplinesc o cerinţă formală. Având în vedere faptul că astăzi în şedinţa Comitetului liderilor din cadrul Biroului permanent am convenit că votul final va avea loc la ora 15, vă propun prelungirea programului de lucru de dezbatere până la ora 14, şi pauză de la ora 14 la ora 15.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Prelungirea programului de lucru până la ora 14.

Păi şi votul final la ora 15?

Domnul Marian Neacşu:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, până la 14,30 atunci.

Până la 14 doriţi?

Prelungirea programului până la ora 14.

Să înceapă votul.

Mie îmi place de PNL. În Biroul permanent susţineau această chestiune luni, şi acum au votat împotrivă. Acest lucru l-aţi susţinut prin domnul deputat Tinel Gheorghe, eu vă spun. Şi săptămâna trecută la fel, să fie la ora 15, dumneavoastră şi Grupul parlamentar al UDMR. Aşa aţi susţinut. Şi acum aţi votat împotrivă. Nu mai înţeleg nimic.

Asta a fost discuţia. Liderii grupurilor parlamentare au propus, cei din opoziţie, să votăm la ora 15 votul final, nu la ora 16, şi pauza să o facem până la ora 14, cu prelungirea programului.

Nu mai înţeleg. Mergem înainte.

Guvernul României. Pe procedură de urgenţă.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Adrian Albulescu (secretar de stat, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul proiect de lege se urmăreşte aplicarea în continuare şi fără discriminare a prevederilor Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare, pentru centralele electrice din surse regenerabile de peste 125 de MW.

În completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 88, producătorii de energie electrică şi operatorii economici pentru care nu au fost emise decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene în termenul de 24 de luni de la data acreditării, din motive neimputabile lor, pot solicita ANRE o nouă acreditare.

Proiectul de lege introduce un nou articol potrivit căruia numai operatorii economici care dezvoltă instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile în care puterea instalată este mai mare de 250 de MW vor întocmi şi transmite, conform legii, documentaţia necesară notificării individuale.

Din nevoia fluidizării pieţelor de certificate verzi, propunem introducerea prevederilor potrivit cărora furnizorii de energie electrică şi producătorii sunt obligaţi să achiziţioneze trimestrial certificatele verzi. Contravenţiile şi sancţiunile pentru nerespectarea îndeplinirii acestor obligaţii vor fi gestionate în cadrul fondului special pentru investiţii.

Comisia Europeană a solicitat României, în calitate de stat membru UE, respectarea art. 30 privind deschiderea schemei. În acest sens, Guvernul României a adoptat la data de 14 ianuarie 2015 Memorandumul cu privire la deschiderea schemei.

În textul acestei legi există un amendament în care se introduce stabilirea termenelor de elaborare a acestui mecanism.

Având în vedere cele prezentate şi luând în considerare faptul că aceste aspecte vizează un interes public Guvernul roagă plenul să adopte acest act normativ supus atenţiei dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Raportul comun este al Comisiei pentru mediu şi al Comisiei pentru industrii.

Domnule preşedinte Iancu, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două comisii au fost sesizate pentru dezbatere în procedură de urgenţă cu proiectul de lege menţionat. Comisiile au avut în vedere avizele favorabile date de către Consiliul Legislativ. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Comisia pentru afaceri europene.

Aşa cum s-a menţionat puţin mai înainte, proiectul de lege încearcă să armonizeze cadrul legislativ naţional cu prevederile cuprinse în orientările privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energiei pentru perioada 2014-2020, precum şi aplicarea în continuare, fără discriminare, a prevederilor Legii nr. 220/2008.

Proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a şedinţei din 11.III.2015.

În urma dezbaterilor din cadrul acelei şedinţe s-a decis retrimiterea raportului la comisiile sesizate în fond, comisii care au dezbătut proiectul şi în urma dezbaterilor au hotărât în unanimitate de voturi să propună plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Regret faptul că majoritatea nu a acceptat retrimiterea proiectului de lege la comisie. Totuşi, Partidul Naţional Liberal va vota pentru această reglementare, cu toate că suntem în faţa celei de-a 13-a modificări de substanţă a Legii nr. 220/2008, Legea privind reglementarea producerii de energie din surse regenerabile.

Considerăm că suntem într-un moment extrem de important pentru această piaţă, piaţa energiei regenerabile din România, un moment, cred eu, al adevărului, în care îmi permit să spun câteva lucruri de la această tribună.

În primul rând, Legea nr. 220/2008 a fost o lege necesară, o lege bună, o lege prin care România şi-a asumat anumite obligaţii în plan european.

În al doilea rând, trebuie să recunosc că în 2010, nu am avut suficientă înţelepciune când am crescut numărul de certificate verzi, poate într-un mod nesustenabil de către piaţă, şi am ajuns în 2012, când începând cu mandatul domnului Niţă, până în 2014, acest sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile a fost practic aruncat în haos. Au fost amânate la tranzacţionare un număr de certificate verzi până în 2017, a fost redus numărul de certificate verzi, au fost bulversaţi producătorii energo-intensivi şi, în final, am reuşit să ne antagonizăm şi cu Comisia Europeană.

Am ajuns în această piaţă la blocaj, la impredictibilitate, la insolvenţă şi, din păcate, la faliment.

Ce se întâmplă, ce se va întâmpla în piaţă dacă noi adoptăm acest proiect de lege?

În primul rând, aşa cum spunea domnul preşedinte Iancu, vom pune în acord anumite solicitări ale Comisiei Europene, ceea ce este un lucru foarte bun.

În al doilea rând, clarificăm, fie şi în al 12-lea ceas, extrem de târziu, situaţia marilor producători de energie electrică din surse regenerabile, din eolian, peste 125 de megawaţi care, din păcate, în cele 24 de luni de la punerea instalaţiei în funcţiune nu au reuşit să obţină de la Comisia Europeană avizul conform şi practic de mai bine de un an de zile nu-şi iau certificatele verzi.

Şi în al treilea rând... dând posibilitatea practic ANRE să le acorde un aviz, acreditare temporară, un aviz provizoriu, până când Comisia Europeană le va acorda avizul definitiv.

Şi în al treilea rând, şi aici vreau să accentuez intervenţia mea, am solicitat ca micii producători să primească o gură de oxigen prin această legiferare. Practic vorbim de producătorii până în 5 megawaţi, putere instalată până în 5 megawaţi, producători, putere de 5 megawaţi, care este reglementată ca nivel de dispecerizare în România.

Cu regret spun, la solicitarea OPCOM şi a altor instituţii interesate, acest prag a scăzut sub 5 megawaţi, privând practic 72, 73 de producători români de acest drept, de acest sprijin, între 3 şi 5 megawaţi.

Cu toate acestea, cred că sunt câteva lucruri extrem de importante care trebuie lămurite urgent, dincolo de adoptarea acestui proiect de lege.

Introducerea de urgenţă a tarifului reglementat, a feed-in tariff-ului, nu în 90 de zile, aşa cum se precizează în reglementări, poate mai repede, pentru că micii producători până în 500 de kilowaţi aşteaptă această reglementare.

În al doilea rând, în următoarele 24 de luni, spun cu maximă responsabilitate de la acest microfon, piaţa certificatelor verzi în România se va bloca.

Şi în al treilea rând, doamnelor şi domnilor deputaţi, stimaţi reprezentanţi ai Guvernului, vă rog, pentru a nu ştiu câta oară de la această tribună, să ne aplecăm asupra noii strategii energetice a României, să o adoptăm aici, în Parlamentul României, strategie prin care să definim, printre altele, locul şi rolul energiei din surse regenerabile în mixul energetic naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Domnul deputat Iancu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere un proiect de lege extrem de important din două perspective. O dată, pentru că el vizează deopotrivă securitatea în alimentarea cu energie electrică a României, prin diminuarea importului de materii prime energetice, în al doilea rând, pentru că el oferă o şansă micului producător, respectiv producătorilor de până în 3 megawaţi, să poată funcţiona în această piaţă liber, fără bariere de natură administrativă în licenţiere sau în tranzacţionarea energiei electrice. Este un pas uriaş făcut de către România.

Este foarte adevărat că la început această lege, nu numai în România, în mai multe state membre ale Uniunii Europene, a determinat o reacţie adversă, din cauza temerii că va genera o creştere de preţ. Realitatea a demonstrat în România când, iată, 44% din producţia de energie au fost perioade când a fost realizată numai din surse de energie regenerabilă, a influenţat în mod direct scăderea preţului la energie electrică pe platforma de tranzacţionare centralizată. Este un semnal eu zic îmbucurător, în contextul în care principala provocare pentru România vine din zona de securitate în alimentarea cu energie electrică.

Pe fond însă, astăzi, noi oferim o şansă extraordinară producătorului mic care valorifică materie primă energetică de pe tot cuprinsul României şi valorifică toate formele de tehnologie, mai ales biomasa care oferă României un potenţial dublu de producţie de energie faţă de toate celelalte capacităţi instalate astăzi.

Prin urmare noi propunem plenului vot pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Árpád Antal.

Domnul Antal, aveţi cuvântul.

Păi liderii grupurilor parlamentare, la dezbateri. La final, dăm cuvântul şi celorlalţi.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Árpád a fost acum două sesiuni în Parlament.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Iertaţi-mă, am greşit eu, da. Da, a trecut şi Paştele, îmi cer scuze!

Domnul Antal István:

Să mă recompensaţi pentru această scăpare, da?

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Această lege a fost foarte mult dezbătută în comisia de specialitate şi din păcate are şi câteva neajunsuri. Nu aş dori să le repet pe toate pe care le-a înşirat domnul ministru, dar personal am câteva probleme pe care le-am mai explicat de la acest microfon, şi anume că într-adevăr Legea nr. 220, la vremea respectivă, a fost o lege bună, mai puţin cu numărul certificatelor. Dar problema deosebită a constituit-o faptul că s-au dat autorizaţii de construcţie pentru centrale eoliene şi solare la 22.000 de megawaţi, când se ştia că consumul iarna ajunge, maxim, până la 9.500 de megawaţi, şi avem centrale tradiţionale cu capacitate până la 17.000 de megawaţi. Deci aici a fost o problemă care a fost benefică, pe de o parte, pentru că a atras investiţii de 4 miliarde de euro. Numai că piaţa a fost blocată în totalitate, pentru că noi avem obligaţia ca până în 2020 să producem şi să consumăm 24... 20%, dar noi am modificat şi am spus că facem mai mult, 24% din consumul, producţia totală a energiei electrice din regenerabile. Şi momentan suntem la peste 40%, pentru că avem deja în funcţiune 4.000 de megawaţi din totalul consumului de 8.000 de megawaţi, vara, când nu consumăm prea mult. Şi această problemă, în sfârşit, a fost reglementată într-un fel, reglementată într-un fel în modificarea legii, dar nemulţumirea mea este pentru faptul că în Legea nr. 220 s-a prevăzut expressis verbis că prin normele elaborate de autoritate, producătorii mici, persoane fizice şi persoane juridice, o să aibă şansa compensării într-un fel a producerii şi consumului energiei electrice realizate prin investiţiile lor, prin unităţi mici, în aşa fel că în fiecare trimestru sau semestru se va reglementa acest lucru.

Nici până astăzi, după aproape un an de zile de când este în dezbatere publică, aceste norme nu au apărut. Şi acum în noua lege s-a prevăzut că peste 90 de zile, în conformitate cu modificările aduse legii vechi, va elabora normele, în sfârşit, autoritatea.

Este o problemă, dar ar fi de dorit ca cel puţin acea normă care s-a aflat mult timp în dezbatere publică să fie puţin mai devreme elaborată pentru producătorii mici pentru care într-adevăr este o şansă, şi pentru persoanele fizice, dar mai cu seamă pentru IMM-uri, aşa cum mi s-a explicat, între 1 şi 3 megawaţi sau până la 3 megawaţi, să încheie contracte în mod direct cu utilizatorii, deci scapă de o serie de hărţuiri administrative aşa-zise.

Şi aş dori să mai menţionez ceva. În afara faptului că încă nu avem strategia la care s-a făcut trimitere şi după strategie şi acel program, plan de eficienţă energetică, ar fi de dorit ca până la sfârşitul acestui an, cel puţin, să avem o strategie foarte clară, corectă, în aşa fel ca investitorii să ştie exact ce au de făcut la acest capitol.

Dar mai am o propunere totodată, dacă sunt la microfon, am mai spus-o de câteva ori, având în vedere faptul că acum toată lumea acordă în mod deosebit o atenţie pentru producerea energiei termice şi electrice din biomasă, aş dori să reflectaţi. Şi dacă este domnul preşedinte de la Comisia de agricultură aici, de 3 ani de zile zace un proiect de lege despre cultivarea plantelor energetice. Pentru că dacă dăm drumul, şi este posibil ca în următorii ani, nu eolienele, nu solarele, nici microhidrocentralele, aceste centrale pe biomasă o să prindă aripi până la urmă.

Ar fi de dorit ca, în sfârşit, şi această lege să fie aprobată, pentru că pe haldele de steril din zonele unde a fost oprit mineritul şi pe terenurile care nu sunt utilizabile pentru alte produse agricole, acestea se pretează foarte bine şi ar fi un câştig deosebit pentru toată lumea, şi pentru producători, şi pentru utilizatori.

Deci noi practic susţinem proiectul de lege, cu unele lucruri cu care totuşi nu am putut fi de acord, dar încercăm să mai venim cu modificări în toamnă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt?

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Mă bucur foarte mult că în sfârşit este înţeles şi afirmat un adevăr: sursele regenerabile de energie scad preţul energiei.

În contextul în care schimbările climatice sunt o ameninţare pentru noi toţi, pentru întreaga civilizaţie, pentru toate speciile care trăiesc pe această planetă, România poate fi în rândul ţărilor care să aibă o strategie energetică în care să existe o pondere semnificativă, majoritară chiar, pe termen mediu şi lung, poate chiar să meargă spre 100%, a surselor regenerabile de energie.

Avem şansa unui potenţial uriaş. Nu toate ţările au aceste vânturi foarte puternice care trec prin România. Spre exemplu, Ungaria. Ungaria nu are un potenţial pentru energie eoliană. Noi avem şi avem şi şansa de a beneficia de investiţii importante în surse regenerabile de energie. Din păcate însă legislaţia românească a pus foarte multe piedici încă de acum aproximativ 3 ani.

În rândul acestor piedici intră şi această reducere de care s-a vorbit mai devreme, reducerea de la 5 la 3 megawaţi. De ce? De ce să nu-i lăsăm pe micii producători să contribuie la sistemul energetic? De ce riscăm să-i ducem pe unii dintre ei din nou în mari probleme financiare, poate chiar în faliment?

Ni s-a promis o strategie naţională energetică în 2013, ni s-a promis în 2014, suntem la jumătatea lui 2015 aproape şi încă nu o avem.

Sper foarte mult ca la elaborarea acestei strategii naţionale să consultăm şi experţi germani, pentru că ceea ce face Germania acum chiar este un lucru bine făcut în materie de energie, şi sper ca şi România să meargă către o astfel de direcţie, sursele regenerabile să tindă spre 100% în următoarele decenii.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Amendamente admise - 19.

Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaselea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaptelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al optulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al nouălea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al zecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 11-lea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 12-lea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 13-lea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 14-lea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 15-lea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 16-lea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 17-lea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 18-lea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 19-lea amendament admis şi ultimul. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la vot final, caracter ordinar.

Domnul deputat Orban, procedură.

Domnul Ludovic Orban:

Solicit, în înţelegere cu liderul Grupului PSD care a formulat propunerea de modificare a programului de lucru, să revenim la programul iniţial, şi anume acela să facem pauză la ora 13,00 până la ora 14,00, să continuăm dezbaterile de la 14,00 şi la 15,00 să fie votul final.

Fac această solicitare pentru că, ştiind programul care fusese aprobat anterior, noi am avut, am stabilit la ora 13,00 o întâlnire politică a partidului, care reclamă prezenţa aproape a majorităţii parlamentarilor, ceea ce ar face imposibil să fim prezenţi în sală.

În plus, vreau să vă spun, domnule Zgonea, că noi nu ne-am modificat părerea, aţi dezinformat plenul, noi am susţinut în continuare acelaşi punct de vedere, vot la ora 15,00 şi program - pauză de la ora 13,00 la 14,00.

Vă rog să aprobaţi supunerea la vot.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Neacşu.

Schimbarea schimbării?

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

În principiu, de fiecare dată când unul dintre grupurile parlamentare avea organizat în cadrul programului sau, mă rog, în afara programului, când a fost cazul, o acţiune politică am fost de acord ca programul să-l aranjăm în aşa fel încât fiecare dintre noi să poată participa la acţiunile politice. Şi noi am beneficiat de un astfel de wild-card de bună înţelegere, aşa încât nici noi nu putem să refuzăm colegilor noştri posibilitatea de a participa la acţiunea politică pe care o au organizată. În consecinţă, îmi revizuiesc punctul de vedere şi susţin poziţia Grupului PNL, cu menţiunea că în mod normal şedinţa de dezbateri ar trebui să se închidă cu 20 de minute, o jumătate de oră mai devreme decât votul final, pentru a da posibilitatea aparatului tehnic să pregătească votul final.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci ne-am răzgândit, am înţeles.

Bun. Propun... Suspend şedinţa la ora aceasta. Ne vedem la ora 14,00. Mulţumesc foarte mult.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Continuăm câteva zeci de minute.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014. 22 de amendamente admise, procedură de urgenţă, caracter ordinar.

Guvernul României?

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă nr. 72 modifica Ordonanţa nr. 66 care instituia sistemul "Prima maşină". Având în vedere că la Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 66 prin Legea nr. 88/2015 au fost preluate prevederile din Ordonanţa nr. 72, aceasta rămâne fără utilitate. Susţinem raportul de respingere al comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Doamnă vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 66/2014 privind aprobarea programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi.

Senatul a adoptat acest proiect de lege în 5 februarie, şi noi l-am adoptat, cu majoritate de voturi, avizele favorabile s-au primit de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru transporturi şi infrastructură, de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, şi de la Comisia pentru industrii şi servicii. Este o lege ordinară şi Comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri?

Nu sunt dezbateri generale? Perfect.

Mergem la amendamentele admise.

Calupuri de câte 5, dacă sunteţi de acord? Obiecţii, comentarii? Mulţumesc. Aprobat.

1-5. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

6-10. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

11-15. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

16-20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

21. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

22. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final proiectul de lege. Aşa cum v-am spus la început, are caracter ordinar.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului. 3 amendamente admise, caracter ordinar.

Iniţiatorii?

Domnul Ştirbu, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiativa legislativă semnată de cei doi preşedinţi ai Comisiilor pentru cultură din cele două Camere a plecat de la o realitate, şi anume Consiliul Naţional al Audiovizualului, aşa cum sunt convins, majoritatea dintre dumneavoastră ştiţi, în momentul de faţă se află în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea.

În ultimul an de zile, preşedintele acestui Consiliu al Audiovizualului a ţinut prima pagină a tuturor ziarelor din România prin modul Domniei Sale de manifestare şi de a înţelege în a-şi exercita... modul... să zicem, înţelegerea de a-şi exercita atribuţiunile.

Legislaţia în vigoare care reglementează buna desfăşurare a acestui Consiliu, din punctul nostru, din punctul de vedere al iniţiatorilor, are anumite scăpări. Preşedintele fiind instituţie de reglementare, ca şi ANRE-ul, preşedintele nu poate fi schimbat decât în anumite condiţiuni, şi anume la încheierea mandatului - care are un termen de 6 ani, în situaţia în care timp de 6 luni de zile nu-şi poate exercita atribuţiunile sau în situaţia în care există o condamnare definitivă şi irevocabilă a unei instanţe.

În atare situaţii, iniţiatorii au luat în calcul toate aceste aspecte şi au redactat acest proiect legislativ, prin care preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, indiferent de cine este nominalizat acest preşedinte, să-şi poată pierde calitatea de preşedinte, - subliniez, calitatea de preşedinte al acestui Consiliu, şi nu calitatea de membru al consiliului - în situaţia în care raportul anual de activitate este respins de comisiile de specialitate din Parlament şi, implicit, de către plenul reunit al Parlamentului.

În situaţia în care se întâmplă acest lucru, membrii Consiliului, în plenul acestei instituţii, îşi vor alege un nou preşedinte.

Am depus această iniţiativă legislativă, vă spun cu riscul de a mă repeta, în urma semnalelor apărute în societatea românească, în urma semnalelor apărute în mass-media românească cum că această instituţie extrem de importantă pentru societatea noastră, la ora actuală, trece printr-o perioadă de... să zicem, de bulversare a activităţii din cauza modului de a face administraţie şi de a-şi exercita prerogativele al preşedintelui.

Ca atare, aşa cum vă spuneam, iniţiatorii acestui proiect legislativ sunt cei 2 preşedinţi ai celor două comisii din Parlament, preşedinţii Comisiilor pentru cultură, şi ca atare vă rog, pentru ca această instituţie extrem de importantă pentru societatea românească să funcţioneze, vă rog să votaţi acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc tare mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Cine prezintă...? La iniţiatori? Nu, cine prezintă raportul?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 402/2002.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu adresa Pl-x 330 din 20 aprilie 2015, înregistrată la comisie cu nr. 4c/2015.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa comisiei din 28 aprilie şi comisia a examinat şi avizul favorabil, cu observaţii, emis de Consiliul Legislativ, nr. 339.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, o singură abţinere.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 402/2002, cu amendamentele anexate.

Senatul este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Pâslaru. Şi domnul Márton Árpád.

Domnule vicelider, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Vreau să vă spun că instituţia numită Consiliul Naţional al Audiovizualului este instituţia care trebuie să vegheze asupra tuturor lucrurilor care se întâmplă şi asupra legalităţii din posturile de radio şi televiziune.

Conflictele, de-a rândul anilor, au fost mai mult sau mai puţin vizibile, mai mult sau mai puţin sub lupa presei, mai mult sau mai puţin exploatate de către presă. Dar conflictele nu sunt de un an, de 2. Conflictele în cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului sunt din timpuri mai vechi. Şi mi-aş aminti aici puţin şi de doamna Narcisa Rusu, sau de alţi colegi sau de alte colege, sau de membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului care au născut mai mult sau mai puţin conflicte.

Legat de ceea ce spuneau colegii mei înainte, de faptul că nu se pot ţine şedinţele de consiliu, vreau să vă spun că şedinţele se ţin. Acolo este o singură condiţie: să avem cvorum. Şi cvorum, cam întotdeauna, a fost.

Sigur că au fost situaţii în care s-au dat soluţii bune, soluţii mai puţin bune, dar Consiliul Naţional al Audiovizualului, cu sau fără sincope, funcţionează şi va funcţiona acum, indiferent cine este preşedinte sau cine sunt membrii acestui consiliu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum, aţi aflat din susţinerile pe care le-aţi avut, care s-au ţinut aici, de la microfon, este un proiect de lege cu dedicaţii. Este o lege care doreşte să rezolve o problemă punctuală, pentru o persoană a unei instituţii aleasă de Parlament şi se pot pune două întrebări de principiu, dincolo de faptul că, într-adevăr, acele sincope, dacă adoptăm această lege, pot să dispară, teoretic.

În această instituţie, se pot pune două întrebări: este corect să facem o lege pentru rezolvarea unei singure probleme punctuale?

A doua întrebare: dacă noi credem că soluţia propusă este cea corectă, atunci oare pentru celelalte instituţii din subordinea Parlamentului nu ar trebui să introducem acelaşi sistem? Adică, de exemplu, dacă raportul pe televiziune sau pe radio nu se votează, să nu cadă întregul consiliu, ci doar preşedintele director general, care să rămână membru în consiliu?

Dacă Senatul are probleme cu funcţionarea ANI, nu directorul trebuie să dispară de acolo? Şi alte asemenea întrebări, la verificarea celorlalte autorităţi - nu vreau să le enumăr pe toate -, care depun raport atât la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cât şi la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi alte astfel de comisii, să încercăm atunci să facem o uniformizare a legislaţiei pentru tot spectrul respectiv, pentru că, în anumite cazuri, raportul respins nu înseamnă nimic. În alte cazuri, întregul consiliu este demis şi va fi singurul caz când este demis preşedintele.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din partea grupului. Vă rog frumos, aveţi cuvântul, din partea grupului.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, aşa este. Cred că trebuie să luăm în calcul o discuţie ca toate instituţiile din subordinea Parlamentului să se coordoneze şi să activeze sub umbrela unei legislaţii unitare.

Dar, eu vin în faţa dumneavoastră şi vă reamintesc un lucru. Noi suntem aici să facem legi. În situaţia în care constatăm că o lege de funcţionare a unei instituţii are lacune, nu suntem obligaţi să luăm măsuri şi să purcedem la schimbarea, la amendarea acestei legi? Iată că ne aflăm într-o asemenea situaţie; situaţia în care o instituţie de o asemenea importanţă este la un pas de colaps şi spunea colegul meu, unul dintre antevorbitorii mei, colegul meu de comisie, mai devreme, că există un cvorum şi că instituţia funcţionează. Îi reamintesc prietenului şi colegului meu că acel cvorum de 7 persoane a venit în faţa comisiei semnând o hârtie, prin care solicitau comisiei şi dumneavoastră, plenului, să facem o asemenea iniţiativă sau să facem în aşa fel încât să amendăm Legea de funcţionare a CNA-ului.

Din acest motiv a luat fiinţă acest proiect legislativ, nu pentru că este neapărat un caz punctual, nu pentru că cel care conduce pe o perioadă determinată de timp o instituţie nu înţelege că este mandatat acolo să conducă la buna funcţionare a acelei instituţii, ci, că, iată, există o situaţie în care noi, toţi, aici, indiferent de culoarea politică, trebuie să ne gândim că acea instituţie trebuie să funcţioneze. Despre asta este vorba. Mai mult sau mai puţin de faptul că există un cvorum fluctuant acolo, că există persoane care schimbă opţiunea vizavi de preşedinte de la o zi la alta, lucrurile trebuie să funcţioneze în acea instituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al doilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al treilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final şi acest proiect de lege.

Dragi colegi, v-am spus, are caracter organic.

17. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie. Un amendament admis. Caracter organic.

Din partea Guvernului. Este reexaminare, nu trebuie.

Domnule deputat, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, vă rog frumos, aveţi cuvântul, iertaţi-mă.

Domnul Vasile Varga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Preşedintele României a formulat cerere de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare, pentru următoarele considerente: legea transmisă la promulgare prevede că la art. 4, Guvernul României poate decide, prin hotărâre, asupra modificărilor sau retragerii declaraţiilor, cu informarea Parlamentului.

În opinia preşedintelui, această dispoziţie poate conduce la interpretarea, potrivit căreia Guvernul, printr-un act cu forţă juridică inferioară legii, respectiv printr-o hotărâre, poate să modifice sau să lipsească de obiect această lege. Astfel, nu este respectat principiul ierarhiei actelor normative prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţia României.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această reexaminare, a întocmit un raport înlocuitor şi, în unanimitate, admite cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi supune plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, Legea pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, cu amendamentul admis.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Avem un amendament admis.

Dacă la acesta sunt obiecţii, sau comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final.

18. Proiectul de Lege privind completarea art. 55 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Are patru amendamente admise; caracterul său este ordinar.

Guvernul României. Domnule secretar de stat, aveţi cuvânt.

Domnul Virgil Dragoş Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin promovarea acestui act normativ se urmăreşte crearea cadrului legal care să asigure posibilitatea sancţionării persoanelor fizice sau juridice care efectuează activităţi neautorizate de transport rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor fără respectarea dispoziţiilor Legii nr. 38/2003.

Ministerul Transporturilor susţine adoptarea prezentului act normativ, în forma Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din partea comisiei, domnul Şova. Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru industrii şi servicii, comun.

Domnul Lucian Şova:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 55 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate în fond cu dezbaterea şi avizarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 55 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, înregistrat în 8 octombrie 2014, la Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată, Cameră decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 1 octombrie 2014.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, în sensul sancţionării contravenţionale a persoanelor fizice şi juridice care efectuează transport public de persoane cu un autoturism, fără respectarea prevederilor art. 7 din lege.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 17 martie şi din 21 aprilie 2015.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 31 martie 2015.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 55 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

De asemenea, domnule preşedinte, vreau să vă rog să aveţi amabilitatea să ne permiteţi să propunem remedierea unei erori materiale care a fost constatată la sesizarea Departamentului legislativ, în urma adoptării raportului.

Deci, la anexă, în textul articolului unic, dintr-o eroare materială, s-a făcut referire la modificarea art. 55 pct. 3. În conformitate cu normele de tehnică legislativă, propunem reformularea textului articolului unic, astfel: "Articol unic. Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează"; acesta este un citat.

Şi, de asemenea, tot la anexa cu amendamente admise, a fost sărită o cifră, urmând ca, în loc de 3, să fie pct. 4.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Obiecţii, comentarii? Nu.

Dezbateri generale? Domnul deputat.

Domnul Gheorghe Costin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin modificarea legislativă propusă spre adoptarea plenului Camerei Deputaţilor, se completează cadrul normativ, în mod responsabil, în sensul interzicerii şi sancţionării transportului ilicit de persoane.

Faţă de forma propusă de Guvern, în comisiile de specialitate s-au adus îmbunătăţiri care vin în sprijinul transportatorilor şi favorizează concurenţa loială în domeniu.

Astfel, prin amendamentele formulate, se interzice atât transportul public contra cost de persoane cu un autoturism fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, cât şi transportul public contra cost de mărfuri sau de bunuri cu un autoturism cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone fără a deţine pentru acesta autorizaţie taxi valabilă.

Grupul parlamentar PNL va susţine această lege, cu modificările aduse în comisii şi subliniem încă o dată necesitatea revizuirii întregului cadru legislativ legat de transportul în regim de taxi, document aflat în dezbatere Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

Este nevoie de o lege modernă, adaptată cerinţelor pieţei şi care să ofere un serviciu public de calitate tuturor cetăţenilor acestei ţări, un prim pas fiind deja făcut prin adoptarea prezentului proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aveţi cuvântul, după care domnul Şova închide.

Domnul Virgil Guran:

Vă mulţumesc.

Mă bucur să observ că a funcţionat dialogul între Patronat, Guvern şi Parlament pentru adoptarea acestor amendamente.

Felicit Patronatul din Transporturi, un patronat activ, care s-a zbătut mult pentru a reglementa acest lucru, care s-a zbătut pentru interesele celor care lucrează în transporturi. În acest fel, se elimină concurenţa neloială; în acest fel, siguranţa transportului creşte foarte mult.

Vă rog să votaţi această lege, pentru că este importantă pentru transportatori.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult. Domnul Şova.

Domnul Lucian Şova:

Stimaţi colegi,

Mai vin cu o precizare, care este foarte importantă din punct de vedere general.

Acest proiect de lege are în vedere doar combaterea activităţilor de piraterie în transporturi rutiere, făcută de persoane care şi-au făcut o profesie din acest lucru. Nu afectează, însă, ceea ce noi numim în mod generic, aşa, autostopismul; este un subiect pe care mass-media mult l-a dezbătut şi a manifestat sensibilitate faţă de acest lucru.

Prin sintagmele adoptate de către comisie la proiectul de lege promovat de Guvern, am avut în vedere ca, totuşi, cazurile izolate, în care cineva care circulă cu maşina ia în mod necontinuu, neorganizat, aşa, fără a face un scop din asta, persoane care fac autostopul, să nu fie sancţionate.

Deci, în aceste condiţii, legea este absolut operaţională la adresa celor care fac cu rea-credinţă transport de pasageri, dar în continuare vreau să liniştesc pe cei care-şi manifestă îngrijorarea cu privire la fenomenul autostopului de bună-credinţă. Acela nu va fi afectat de aplicarea acestor prevederi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Grupul parlamentar UDMR. Nu mai fac greşeala să pronunţ numele şi prenumele unui coleg care nu mai este în Parlament. Data viitoare, la anul, vin şi cu produsul de Paşte.

Domnul Antal István:

Ar fi trebui să studiaţi. Vă mulţumesc. Şi-i mulţumesc şi domnului Şova, că a făcut câteva precizări vizavi de acest articol care, vă mărturisesc personal, pe mine nu mă satisface în totalitate.

S-a trecut acolo, într-adevăr, că cei care în mod repetat fac acest transport, dar nu s-a făcut nicio referire la cei care, fac ocazional, aşa cum ni s-a explicat, trebuia completat; o simplă frază, cu o virgulă. Pentru că dacă comisia, şi respectiv Parlamentul, nu cunoaşte instrucţiunile de aplicare care vor fi emise de către Poliţia rutieră şi ajunge la cei care sunt împuterniciţi să verifice aceste lucruri, există o posibilitate de abuz, pentru că orice poliţist rutier te poate opri şi te întreabă cine este lângă tine şi-l legitimează, care aduce o atingere gravă la libertatea mea personală.

Deci, eu o să mă abţin, ca persoană fizică, pentru că sunt discuţii şi la noi, la acest nivel, dar, domnule preşedinte, citiţi puţin la motivaţie următorul text - deci, scrie aici la lit. h): aplicabilă persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea, în mod repetat, de transport public, contra cost. Iar la motivaţie scrie următorul lucru: "transportul public local este serviciu de utilitate publică; persoanele fizice sau juridice neautorizate conform prevederilor art. 7 alin. (2) sau (3) efectuează transport contra cost şi nu transport public."

E aici o mică contradicţie. Colegii au încercat să mă convingă şi am fost sunat chiar şi de către asociaţie, care nu ştiu ce temere a avut vizavi de această intervenţie, să mă convingă că aşa este corect. Dar eu cred că dacă ar rămâne numai textul "în mod repetat fac transport de persoane contra cost şi nu transport public" ar fi fost mult mai corect, pentru că se pot face confuzii la acest capitol şi eu aştept cu nerăbdare, totuşi, şi aş solicita chiar să rămână în procesul-verbal că ar fi de dorit ca să vină chestorul-şef, într-un termen rezonabil, la comisiile de specialitate şi să ne prezinte aceste instrucţiuni, pentru că mi-e teamă că orice poliţist rutier, fără a fi trecut aici, exact în cazul în care există suspiciunea, deci să vină cu dovadă din care reiese că, într-adevăr, cineva m-a filmat sau nu ştiu ce, a fost avertizată poliţia respectivă că, uite, este un microbuz sau este o persoană fizică cu autoturismul său, că în mod repetat transportă contra cost.

Din păcate, necesita o retrimitere, cel puţin, din punctul meu de vedere, şi să mai clarificăm acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nu mai sunt alte luări de cuvânt. Intrăm pe amendamente, cu obiecţiile pe care le-a ridicat domnul Şova şi care au fost aprobate.

Dacă la primul amendament sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La cel de al doilea.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La al treilea.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La cel de al patrulea.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final; caracter ordinar.

19. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

17 amendamente admise, două respinse; caracter organic.

Iniţiatorii?

Domnul Iordache. Vă rog frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În anul 2010, când a fost adoptată Legea nr. 119, mare parte dintre colegi am fost de acord că acea lege a fost o lege neconformă cu Constituţia. Spun asta, gândindu-mă la art. 53 alin. (2) din Constituţie, cel care vizează restrângerea unor drepturi, a unor drepturi dobândite. Faptul că anumitor categorii socio-profesionale, prin această Lege nr. 119, le-au fost tăiate pensiile, noi am criticat, la acel moment şi o parte dintre colegii liberali erau alături de noi, şi sper că, de această dată, o vor vota.

În câteva cuvinte, această lege, practic, face să revenim la normalitate. Vorbim de personalul auxiliar de la nivelul instanţelor; discutăm despre grefieri, despre importanţa muncii acestora, despre faptul că la înfăptuirea actului de justiţie, aceşti oameni, mă refer la grefieri, au un rol foarte important, prin faptul că sunt într-un contact permanent cu publicul, cu cetăţeanul, sprijină şi ajută, alături de magistraţi, redactarea hotărârilor, publicarea acestora şi aşa mai departe.

Considerăm că desfiinţarea pensiilor speciale pentru grefieri şi pentru personalul auxiliar de la nivelul instanţelor a fost o greşeală. Iniţiatorii, în acest caz, susţinem un astfel de proiect de lege. Considerăm că toate cele 7 categorii, cărora li s-au desfiinţat pensiile speciale - şi mă refer aici la aviatori şi la personalul navigant, o lege care este deja în vigoare; discutăm aici despre personalul Curţii de Conturi; discutăm despre personalul diplomatic, pentru care există deja proiecte în dezbatere şi în derulare la Senat; discutăm despre parlamentari, pentru că, până la urmă, pensiile parlamentare, din punctul meu de vedere, sunt un lucru normal şi solicit şi votul colegilor, cu toate că în declaraţiile politice au avut o altă poziţie; discutăm despre pensiile speciale în cazul personalului din cadrul Parlamentului, pentru că, fără aceşti oameni, întreaga activitate nu s-ar putea desfăşura.

Deci, aşa cum Guvernul Victor Ponta, acum trei ani de zile, a zis că va face dreptate şi această lege este un act de îndreptare a unei stări de anormalitate, vreau să mulţumesc pentru faptul că Guvernul, prin punctul de vedere, susţine acest proiect de lege.

De aceea, stimaţi colegi, în încheiere, vă rog, chiar dacă nu aţi semnat acest proiect de lege, şi care face să revenim la o stare de normalitate, să-l susţineţi.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Comisiile reunite - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule deputat, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Mihai Baltă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun. La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, punctul de vedere al Guvernului.

Membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Atât Comisia pentru muncă şi protecţie socială, cât şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au adoptat proiectul, cu majoritate de voturi, proiectul cu amendamente admise şi respinse.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 18 martie 2015.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse, redate în Anexele 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă rog să-mi permiteţi să prezint şi două corecturi de eroare materială, şi anume, la poz. 3, la amendamentele admise din cuprinsul alin. (2) al art. 68², a fost omisă sintagma "al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea."

Pentru unitate de terminologie şi corelare cu titlul legii, este necesară introducerea acestei sintagme.

Textul corect este următorul: "De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 ani, în acest caz, cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de specialitate integrală."

De asemenea, altă corectare de eroare materială, la poz.17 din amendamente admise din cuprinsul art. IV, prin care s-au introdus dispoziţiile de republicare a Legii nr. 567/2004, a fost omisă sintagma "precum şi cu cele aduse din prezenta lege".

Textul corect este următorul: "Art. IV. Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al Instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197/14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale. Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Calupuri de câte cinci vă propun.

De la 1 la 5, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 6 la 10, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 11 la 15, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

16, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

17, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Ne vedem peste un sfert de oră la şedinţa de vot final.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii pentru şedinţa de vot final.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a începe şedinţa de vot final.

Avem 51... 52 de proiecte.

Numai o secundă.

Facem o verificare a votului?

Haideţi, domnul Pâslaru, haideţi! Domnul Traicu, luaţi loc! Domnul Movilă, luaţi loc! Cartela e acolo? Perfect. Este zi mare, l-am văzut şi pe domnul Manda, deja e... stăm liniştiţi.

Bine aţi venit!

A venit şi Guvernul României, deja...

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Să înceapă votul.

Liderii grupurilor parlamentare să-şi ceară extrasul de vot.

Până atunci, doamna deputat Pocora are de făcut un anunţ.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Vineri, în această săptămână, este pentru prima oară când, în România, se sărbătoreşte ziua de 8 mai, ca Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în conformitate cu Legea nr. 23/2015, adoptată de noi, aici, în luna martie.

Este extrem de important pentru noi toţi faptul că, în acest fel, putem aduce în atenţia societăţii promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi ca parte integrantă a politicii sociale.

Este extrem de important, în condiţiile în care în România se înregistrează încă diferenţe majore de gen, în condiţiile în care femeile se confruntă cu probleme majore care, de fapt, înseamnă încălcarea drepturilor lor.

Şi am să dau câteva exemple, stimaţi colegi.

În ceea ce priveşte procentul de ocupare în grupa de vârstă 20-64 de ani, avem angajate populaţie de sex masculin 71,4% în comparaţie cu 56,3% în rândul femeilor, iar în segmentul de vârstă 55-64 de ani, respectiv populaţia activă, care poate fi definită ca vârstnică, procentul înregistrat în România este de 32,9% femei angajate şi 51,2% bărbaţi angajaţi.

În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, doar la persoanele cu studii superioare femeile şi bărbaţii au oportunităţi aproape egale, în timp ce doar 45,7% din femeile cu studii minime şi 60,6% din cele cu studii medii sunt angajate.

În ceea ce priveşte distribuţia victimelor violenţei în familie în funcţie de sex şi vârstă, procentul femeilor majore victimizate prin violenţă în familie fluctuează între 34,01 şi 40,76 din numărul total al victimelor cu sex şi vârstă precizată, adică 3.135 şi 3.816 femei agresate anual au fost raportate Agenţiei Naţionale de Protecţie a Familiei. Procentul adulţilor de sex masculin, victime ale violenţei în familie, oscilează între 7,01 şi 7,73%.

În ceea ce priveşte diferenţa salarială dintre femei şi bărbaţi, aceasta a fost de 12%, 42,6% din femei fiind expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 39,42% pondere la bărbaţi.

Din punct de vedere al participării femeilor şi bărbaţilor la alegerile locale din iunie 2012, a reieşit faptul că femeile ocupă în proporţie de numai 5,95% funcţii publice alese.

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare din decembrie 2012, ponderea femeilor este de 11,5%.

Sunt date oficiale, luate din strategia Ministerului Muncii în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017, care ne arată că încă mai sunt multe de făcut în acest domeniu.

Egalitatea de gen trebuie să constituie un obiectiv central al oricărei societăţi democratice, care doreşte să creeze drepturi cetăţeneşti depline şi egale pentru toţi şi cred că suntem cu toţii de acord că este strâns legată de dezvoltarea durabilă a acesteia, fiind vitală pentru punerea în practică a drepturilor omului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Obiectivul Partidului Naţional Liberal este de a crea o societate în care...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat,

V-am dat cuvântul să celebraţi o zi, nu să spuneţi despre Partidul Naţional Liberal.

Întotdeauna când vă fac un bine, dumneavoastră întoarceţi acest bine întregului Parlamentului.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Daţi-mi voie să închei, pentru că este o temă care ne preocupă pe toţi şi sunt sigură că şi Partidul Social Democrat se gândeşte la acest lucru.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Aţi depăşit cinci minute. M-aţi rugat trei minute şi, dacă era o declaraţie despre Partidul Naţional Liberal, atunci nu vă dădeam cuvântul. Am crezut că vorbim despre ziua de 8 mai. Îmi pare rău că nu puteţi să vă ţineţi cuvântul niciodată.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Pot să închei, dacă-mi daţi voie să închei?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc.

Putem afirma că există egalitate între femei şi bărbaţi atunci când ambele sexe sunt capabile să împartă în mod egal puterea şi influenţa, să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri, să se bucure de acces egal la educaţie şi de oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele, să împartă responsabilitatea pentru casă şi copii şi să fie liberi de orice fel de constrângeri, intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen atât acasă, cât şi la locul de muncă.

Pentru toate acestea militez, pentru toate acestea sper să militaţi şi dumneavoastră, pentru toate acestea vă asigur că Partidul Naţional Liberal militează.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Greşeala a fost a mea şi mi-o asum.

Domnul Pambuccian, pe procedură.

E greşeala mea, doamnă deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc.

Vroiam să spun ceva în continuarea celor spuse de colega mea. Este foarte bine că sărbătorim ziua de 8 mai altfel decât ne obişnuisem şi acesta este un lucru foarte bun. Îmi aminteşte de felul în care, în Imperiul roman, Sărbătoarea soarelui de neînvins a fost acoperită cu Creştinul Crăciun.

E bine când se întâmplă lucruri de genul acesta şi este bine că sărbătorim egalitatea de şanse. Este minunat că sărbătorim din nou o sărbătoare care nu poate fi acoperită de nimic şi nu poate acoperi, la rândul ei, nimic, ziua de 10 mai pentru prima dată o sărbătorim din nou în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

1. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2013.

Să înceapă votul.

298 de voturi pentru, 6 abţineri, 2 voturi împotrivă.

Aprobat.

2. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2014.

Să înceapă votul.

303 voturi pentru, 7 abţineri, un vot împotrivă.

Aprobat.

3. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 coroborată cu H.G. nr. 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

309 voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

4. Propunerea legislativă privind combaterea consumului de droguri în trafic, precum şi în cazul persoanelor care lucrează în domenii ce prezintă riscuri crescute pentru siguranţa, securitatea şi sănătatea terţilor.

Legea este ordinară.

Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru sănătate vă propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

305 voturi pentru, 7 abţineri, niciun vot împotrivă.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea TITLULUI XV - "Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice" al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Legea este ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

314 voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Comisia pentru mediu vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

309 voturi pentru, 6 abţineri, un vot împotrivă.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Să înceapă votul.

315 voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571, Codul fiscal. Nu, am citit-o pe asta.

8. Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. f) a alin. (1) din art. 21 al Ordonanţei nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.

Legea este ordinară.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

292 de voturi pentru, 4 abţineri, 21 de voturi împotrivă.

9. Propunerea legislativă privind acordarea unor facilităţi cu caracter cultural cu ocazia celebrării căsătoriilor de lungă durată.

Legea este ordinară.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

300 de voturi pentru, 7 abţineri, 5 voturi împotrivă.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 256 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Legea este ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie vă propune şi aici respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

311 voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă.

11. Propunere legislativă privind organizaţiile cooperatiste şcolare.

Legea este ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport vă propun respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

311 voturi pentru, o abţinere, 4 voturi împotrivă.

12. Propunerea legislativă privind introducerea unor cursuri de limba, literatura şi istoria română via internet pentru copiii cetăţenilor români din afara graniţelor ţării.

Legea este ordinară.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a trimis şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă vă propun şi aici respingerea acestei iniţiative legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

258 de voturi pentru, 21 de abţineri, 24 de voturi împotrivă.

13. Propunerea legislativă privind constituirea Fondului Naţional pentru Studii Externe.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport vă propun respingerea acestei propuneri legislative.

Legea este organică.

Să înceapă votul.

Legea este ordinară, scuzaţi-mă.

300 de voturi pentru, 9 abţineri, 7 voturi împotrivă.

Aprobat.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 cu modificările şi completările ulterioare privind Codul silvic.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu vă propun şi aici respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

318 voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Legea este ordinară.

Procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

296 de voturi pentru, 18 abţineri, un vot împotrivă.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2015 pentru completarea art. 35¹ din Legea poliţiei locale nr. 155/2010.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

350 de voturi pentru, 2 abţineri, un vot împotrivă.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, reexaminată la cererea preşedintelui României.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii în forma transmisă pentru promulgare.

Să înceapă votul.

227 de voturi pentru, 88 de abţineri, 3 voturi împotrivă.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie privind modificarea şi completarea unor acte normative.

Procedura este de urgenţă.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii şi servicii vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

306 voturi pentru, 9 abţineri, 2 voturi împotrivă.

19. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi.

Să înceapă votul.

314 voturi pentru, o singură abţinere, niciun vot împotrivă.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii şi servicii propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

298 de voturi pentru, 16 abţineri, 2 voturi împotrivă.

Explicarea votului. Nu.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal bugetare şi modificarea unor acte normative.

Legea este organică.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune adoptarea proiectului de lege.

Doamna deputat Birchall. O eroare materială.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

La PL-x 269/2015 este necesară îndreptarea acestei erori materiale, respectiv la partea introductivă a alin. (9), în loc de citez: "următoarele cote de impozit" se va citi, citez: "următorului barem de impunere", iar literele a), b) şi c) vor fi înlocuite cu tabelul de la alin. (2).

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Să înceapă votul.

217 voturi pentru, 97 de abţineri, 2 voturi împotrivă.

Aprobat.

22. Propunerea legislativă privind scutirea angajatorilor de plata contribuţiilor sociale obligatorii.

Legea este organică.

Propunerea comisiei de respingere a acestei iniţiative legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi în 3 iunie 2014 şi, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea la comisie.

Raportul suplimentar a fost pe 19 iunie 2014.

Propunerea a fost dezbătută de către noi pe 4 mai 2015, comisia menţinându-şi raportul de respingere. Conform prevederilor art. 104 din regulamentul nostru, coroborat cu art. 97 din acelaşi regulament, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a iniţiativei legislative.

Să înceapă votul.

103 voturi pentru, 5 abţineri, 211 voturi împotrivă.

Nu a primit numărul de voturi.

23. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 244 al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Legea este organică.

Propunerea comisiei de respingere a acestei iniţiative legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi în 3.06.2014 şi ca urmare s-a hotărât retrimiterea la comisie.

Raportul suplimentar a fost primit pe 26 iunie 2014.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 mai 2015, comisiile menţinându-şi raportul de respingere.

Conform prevederilor art.104 coroborat cu art. 97 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a iniţiativei legislative.

Să înceapă votul.

203 voturi împotrivă, 16 abţineri, 99 de voturi pentru. Nici aici nu s-a întrunit numărul de voturi necesare.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului penal, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea este organică. Şi aici avem aceeaşi procedură. Conform art. 104 coroborat cu 95 din Regulament, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a iniţiativei legislative.

Să înceapă votul.

11 voturi pentru, 8 abţineri, 301 voturi împotrivă.

Nici aici n-a întrunit numărul de voturi necesare.

25. Propunerea legislativă privind protecţia drepturilor persoanelor vârstnice.

Legea este organică.

Avem aceeaşi procedură şi aici. Coroborat 104 cu 97. Să înceapă votul.

9 voturi pentru, 6 abţineri, 303 voturi împotrivă.

Nici aici n-a întrunit numărul de voturi necesare.

26. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Şi aici avem aceeaşi procedură, conform art. 104 şi 97 din Regulamentul nostru.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

6 voturi pentru, 8 abţineri, 305 voturi împotrivă.

27. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

215 voturi pentru, 97 abţineri, 8 voturi împotrivă. Aprobat.

28. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului vă propun admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente.

Să înceapă votul.

296 de voturi pentru, 15 abţineri, 6 voturi împotrivă.

29. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.14/2003.

Legea este organică.

Aceeaşi comisie vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

290 de voturi pentru, 20 de abţineri, 5 voturi împotrivă.

Explicarea votului, domnul deputat Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este un pas înainte pentru democraţia din România, un pas care a fost îndelung aşteptat pentru că legea datează din 2003. Aşadar, 12 ani a fost foarte greu să se înfiinţeze un partid în România, însă fără coborârea pragului electoral şi fără alte măsuri care să garanteze o reală competiţie acest pas este insuficient pentru a avea alegeri pe deplin competitive la care să poată participa cu toţii şi să aibă o şansă.

Evident, competitorii mici vor fi dezavantajaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

30. Proiectul de Lege pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Legea este organică. Procedură de urgenţă.

Aceeaşi comisie vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

278 de voturi, 14 abţineri, 22 de voturi împotrivă.

Domnul deputat Remus Cernea, explicarea votului.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Din nefericire, fără scăderea pragului electoral şi fără a avea vot în două tururi pentru primari, această lege nu reprezintă o reformă reală. De aceea am votat împotriva ei. Sigur că se va prezenta această lege, poate şi celelalte din pachetul legislativ privind legislaţia electorală ca fiind o reformă electorală.

Din nefericire, din punctul meu de vedere este mai mult o amăgire a societăţii româneşti că aceasta este o reformă. Nu este o reformă reală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 ...

Domnule Árpád, scuzaţi-mă, vă rog frumos. Explicarea votului.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul nostru a votat acest proiect de lege. E adevărat că avem rezerve. Avem rezerve, inclusiv faţă de pragul impus care aduce, în primul rând, independenţii în locul partidelor mici şi, în al doilea rând, sper să nu am dreptate, dar forma în care este legiferată a registrului persoanelor care au dreptul de a vota şi modalitatea controlului electronic în ziua votării, care s-ar putea să fie blocată exact cum cardul de sănătate, lunea trecută, avem mari dubii că această lege va putea fi aplicată aşa cum este scrisă ea.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Comisia pentru cultură vă propune adoptarea ... Din păcate nu-i aşa, da, dar, dacă vreţi dumneavoastră...

Domnul Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat în favoarea tuturor celor trei proiecte de lege propuse spre a aprobare. Vreau să subliniez încă o dată că ne păstrăm rezervele cu privire la modalitatea de alegere a primarilor. Preferinţa noastră, opţiunea noastră ar fi fost în continuare, aşa cum am susţinut şi la dezbaterile în plen, pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Evaluând însă avantajele acestui proiect de lege, am constatat că întregul pachet merită un vot pentru, pentru că este un pas înainte faţă de legislaţia veche.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. Legea este organică.

Comisia pentru cultură vă propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

98 de voturi pentru, 26 de abţineri, 190 de voturi împotrivă. Nu a primit numărul de voturi necesare.

32. Legea pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, reexaminată la cererea preşedintelui României.

Comisia juridică propune admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu un amendament.

Să înceapă votul.

312 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abţinere.

33. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

Legea este organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia juridică vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

226 de voturi pentru, 86 de abţineri, 6 voturi împotrivă. Aprobat.

34. Propunerea legislativă pentru completarea art. 55 al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

292 de voturi pentru, 7 abţineri, 18 voturi împotrivă. Aprobată.

35. Propunerea legislativă privind declararea Zilei Înălţării Domnului - Ziua Eroilor, sărbătoare naţională legală, zi nelucrătoare.

Comisia pentru muncă respinge această propunere legislativă.

Să înceapă votul.

293 de voturi pentru, 12 abţineri, 12 voturi împotrivă.

36. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Şi aici Comisia pentru muncă vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă munca... să înceapă votul, scuzaţi-mă!

302 voturi pentru, 8 abţineri, 7 voturi împotrivă. Aprobat.

37. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă şi aici vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

309 voturi pentru, 6 abţineri, un vot împotrivă. Aprobat.

38. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

313 voturi pentru, 4 abţineri, 2 voturi împotrivă.

39. Propunerea legislativă privind facilităţile acordate elevilor - cazuri sociale pentru transportul public în comun.

Legea este organică.

Comisia pentru muncă şi aici vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

264 de voturi pentru, 21 de abţineri, 31 de voturi împotrivă. Adoptat.

40. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată.

Comisia pentru muncă vă propune şi aici respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

313 voturi pentru, 5 abţineri, niciun vot împotrivă. Adoptat.

42. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate vă propun respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

215 voturi pentru, 14 abţineri, 90 de voturi împotrivă. Adoptat.

41. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă şi aici vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

Să fiţi mai atenţi, de aia...!

309 voturi pentru, 4 abţineri, 3 voturi împotrivă. Adoptat.

43. Propunerea legislativă pentru modificarea art.19 şi art.47 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice.

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului vă propun respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

312 voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă. Adoptat.

44. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice.

Şi aici Comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

311 voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Şi aici comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

311 voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă.

46. Propunerea...

Vă rog frumos. Domnul Cernea, explicarea votului.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt iniţiatorul acestei legi. Ea are meritul că a fost prima care a propus reducerea numărului de membri necesari pentru a fonda un partid de la 25.000 am spus eu la 1.000, când am depus legea în februarie anul trecut, gândindu-mă la cazul Poloniei, o ţară relativ comparabilă cu România.

Acest număr de 25.000 era unul excesiv, neîntâlnit în nicio ţară membră a Uniunii Europene, doar în Kazahstan, eventual, mai întâlnim o cerinţă atât de mare. Am cerut 1.000, aşadar, fiind o medie europeană oarecum.

Mă bucur, însă că societatea românească şi dumneavoastră, parlamentarii, astăzi sunteţi deschişi la o lege care tocmai a fost votată pentru a avea doar trei membri necesari pentru a înfiinţa un partid, ca şi în cazul unei asociaţii, practică, larg răspândită în Europa.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

46. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum şi a altor acte normative.

Comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

312 voturi pentru, 4 abţineri, niciun vot împotrivă.

47. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 3 din Legea nr. 14/2003, Legea partidelor politice, cu modificările şi completările ulterioare.

Şi aici comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

305 voturi pentru, 2 abţineri, un vot împotrivă.

Adoptat.

48. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Şi aici comisia comună vă propune respingerea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc. 305 voturi pentru, 4 abţineri, un vot împotrivă. Adoptat.

49. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Şi aici comisia comună vă propune respingerea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

307 voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă. Adoptat.

50. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Şi aici comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

307 voturi pentru, 5 abţineri, niciun vot împotrivă.

51. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Şi aici comisia comună specială vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

306 voturi pentru, 5 abţineri, niciun vot împotrivă.

Adoptată.

Şi ultima propunere legislativă.

52. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Şi aici comisia comună specială vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Biroul permanent, o să-l rog frumos...

306 voturi pentru, 6 abţineri, niciun vot împotrivă.

Biroul permanent, o să-l rog frumos pe domnul Iordache să conducă Biroul permanent.

Vă informez că următoarele legi: Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice; Legea privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice şi o nouă Lege privind alegerea autorităţii administraţiei publice locale pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215 şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 au fost depuse la secretarul general pentru a fi sesizate de către dumneavoastră la Curtea Constituţională.

Sunt toate trei în procedură de urgenţă. Două zile, conform procedurilor.

Vă urez o după-amiază frumoasă!

Membrii Biroului permanent, la Biroul permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,50.