Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi, 25 mai şi vă anunţ că din totalul celor 387 de deputaţi, până în prezent, şi-au înregistrat prezenţa 171.

În conformitate cu art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor din data de miercuri 27 mai; programul de lucru pentru perioada 25-30 mai 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 20-27 mai 2015; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare la Curtea Constituţională; informare cu iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile parlamentare.

În continuare, potrivit art.205 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astăzi între orele 16-17, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, cu tema "Măsurile luate de Ministerul Sănătăţii pentru asigurarea gărzilor în spitale, în condiţiile exodului de medici în străinătate".

La aceste dezbateri, din partea Guvernului, participă domnul Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii.

Îl invit în continuare pe domnul secretar Marcel Ciolacu pentru a vă prezenta o declaraţie a domnului deputat Niculescu Dumitru.

Vă rog.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Stimate domnule preşedinte,

Subsemnatul Niculescu Dumitru, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.30 din Colegiul uninominal nr.5, vă aduc la cunoştinţă faptul că începând cu data de 25.05.2015 mă declar deputat UNPR, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Parlamentul României.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc. Observaţii, discuţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pe procedură, liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul Ludovic Orban.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

După cum ne-am înţeles în Biroul permanent, ca urmare a faptului că ministrul Mihai Tudose nu poate să fie prezent în conformitate cu programarea Biroului permanent a moţiunii simple, procedural anunţ retragerea moţiunii "PSD curentează banul public, bonusuri uriaşe, contracte cu dedicaţie - secrete de stat la Transelectrica" şi, de asemenea, anunţ în acelaşi timp depunerea din nou a moţiunii, care este depusă în temeiul art.112 din Constituţia României şi al art.186-192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, moţiune simplă care este susţinută de 99 de deputaţi, aparţinând Grupului parlamentar al PNL şi de mai mulţi deputaţi neafiliaţi, membri ai PSRO, PMP şi Grupul Democrat Popular.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În şedinţa de Birou permanent de miercuri, 27 mai, vom stabili...

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Da, am simţit nevoia să vin la microfon şi să întăresc cele prezentate de colegul meu, liderul Grupului parlamentar al PNL, aşa am convenit în şedinţa Comitetului liderilor şi în şedinţa de Birou permanent de astăzi. Le mulţumesc tuturor liderilor parlamentari pentru cooperare. Într-adevăr, domnul ministru Tudose este plecat într-o delegaţie stabilită anterior, cu mult mai multă vreme în urmă, într-o serie de ţări arabe, delegaţie guvernamentală, şi nu poate fi prezent.

După ce am parcurs moţiunea, am văzut că în foarte multe rânduri înlăuntrul moţiunii există sintagma "după cum vedeţi, domnule ministru". E, dacă domnul ministru nu era prezent aici în sală, le mulţumesc colegilor mei că au acceptat să reprogramăm moţiunea, care va avea loc, probabil, va fi dezbătută probabil marţea viitoare şi sunt absolut convins, am avut o discuţie în această după-amiază cu domnul Tudose, şi va fi prezent.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii. Şi eu vă mulţumesc.

În Biroul permanent de miercuri vom stabili calendarul şi data când va fi discutată moţiunea. Alte observaţii? Nu mai sunt.

Mergem mai departe, potrivit art.205 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru buna desfăşurare, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD care a solicitat dezbaterea, domnul Marian Neacşu are 5 minute la dispoziţie pentru prezentarea temei.

Domnul Marian Neacşu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este al doilea exerciţiu democratic pe care noul regulament ni l-a constituit şi ni l-a construit pentru a putea întări dialogul pe care Parlamentul îl are cu Guvernul.

Este, de altfel, prima şedinţă în care reprezentantul Guvernului vine la solicitarea grupului care susţine majoritatea guvernamentală, majoritatea parlamentară, respectiv Grupul parlamentar al PSD şi sper ca începând cu această şedinţă şi în continuare fiecare dintre şedinţele dedicate Orei Guvernului să fie din ce în ce mai pline de conţinut, mai importante pentru realizarea dialogului de care spuneam ceva mai devreme, în aşa fel încât la finalul fiecăreia dintre ele, fiecare dintre noi să plecăm din această sală având idei mai consistente, mai bune, mai constructive.

Tema pe care Grupul parlamentar al PSD a propus-o dezbaterii de astăzi se referă la modalităţile în care spitalele, cu deosebire cele mici sau mijlocii, funcţionează din ce în ce mai greu datorită lipsei personalului sanitar calificat şi, în mod deosebit, a medicilor.

Ne este îndeobşte cunoscut că în ultimii 20 de ani au plecat zeci de mii de medici din ţară, iar ca să parafrazez o spusă a lui Mark Twain, nici cei care au rămas nu se simt prea bine. Dar, dincolo de politicile bune, cu siguranţă bune, care au fost luate în ultimii doi ani, doi ani şi jumătate şi, în numele Grupului parlamentar al PSD, ţin aici să remarc în mod pozitiv activitatea ministerială a ministrului Nicolae Bănicioiu, dincolo de faptul că medicii stagiari au primit un spor de salariu care este consistent, pentru că salariile erau mici, nu pentru că sporul ar fi fost foarte mare, vreau, în acelaşi timp, să şi atrag atenţia asupra faptului că poate nu componenta materială era cea mai importantă, o bună parte dintre medicii tineri ne pleacă din ţară, nu pentru faptul că au salarii mici, deşi şi ăsta e un lucru extrem de important, ci pentru faptul că nu prea sunt lăsaţi să lucreze. Pentru că în multe dintre spitale şi în mod deosebit în cele de provincie, şefi de secţii care sunt încărunţiţi în funcţie au uitat să mai lase şi pe cei care vin, tineri rezidenţi, să poată să practice actul medical, au uitat că ei au fost tineri la un moment dat şi poate s-au bucurat de ajutorul unora dintre medicii pe care am văzut că nu cu multă vreme în urmă, într-o gală de mare excelenţă, domnul ministru îi premia pe acei medici importanţi şi celebri în România.

Mai mult decât atâta, vin cu o mulţime de exemple practice şi vreau să vă atrag atenţia cu tot respectul, domnule ministru, că reforma în domeniul sanitar nu se face numai reformând spitalul de la Baia Mare sau de la Tulcea, de la Timişoara sau de la Iaşi, sau Spitalul Universitar, sau spitalul de la Slobozia sau de la Ţăndărei, ci reformând şi făcând să fie funcţional şi fezabil şi aparatul de lucru al ministerului, pentru că birocratismul din minister, structura asta închegată şi îngreunată care nu face decât să întârzie actul şi factorul de decizie, pe care dumneavoastră l-aţi luat, aşa cum aţi putut să-l luaţi, probabil că datorită, în primul rând, elanului tineresc şi dorinţei dumneavoastră de a face fapte bune, toate lucrurile astea fac într-un fel sau altul ca reforma, de altminteri bună, corectă, pozitivă care este percepută ca atare de oameni să şchioapete, şi să şchioapete nedrept, pentru că în sănătate s-au făcut şi se fac lucruri extrem de importante. Nu putem să nu vedem pădurea din dosul copacilor.

Sperăm că prin asta, şi salut şi prezenţa în sală - şi îmi fac riguros mea culpa - şi a domnului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, eu opinez, şi asta chiar şi la nivelul judeţului pe care îl reprezint, că introducerea cardurilor de sănătate a fost şi este şi mai ales va deveni un mare succes, pentru că o parte importantă de servicii medicale care erau doar contabilizate şi neefectuate, fie se vor întoarce în beneficiul pacientului, fie banii respectivi se vor duce acolo unde sănătatea are nevoie de ei. Dar, cu toate astea, vreau să vă aduc în atenţie, domnule ministru, un caz particular.

La spitalul de la Slobozia, şi situaţia asta este valabilă şi pentru celelalte două spitale municipale din judeţ, există riscul ca începând de mâine, dacă vreţi, să nu mai avem linie de gardă la diferite servicii de specialitate. La Slobozia, chiar la Serviciul de pediatrie, chiar dacă este singura secţie de judeţ care are şi terapie intensivă pentru tineri, pentru că acolo lucrează doar trei medici şi cel mai tânăr dintre ei are 62 de ani. Şi, pentru că un ordin dat în 2004, nr. 870, care reglementa posibilitatea ca dumneavoastră, la nivelul ministerului, să puteţi să asiguraţi acest serviciu printr-o normă derogatorie, care este la dispoziţia ministerului, nu aţi făcut lucrul ăsta şi nu din vina dumneavoastră, ci din vina directorului de la managementul spitalicesc, care s-a gândit că ar fi bine să fugă de răspundere sau să-şi dovedească neştiinţa solicitând fie un aviz al Colegiului medicilor local, fie un aviz al Colegiului medicilor naţional, fie spunând într-un final un lucru absolut impardonabil, că este suficientă numai aprobarea autorităţii locale pentru ca spitalul să poată să funcţioneze în astfel de condiţii.

Iar în final, eu nu fac decât să mă întreb un singur lucru: cum o fi mai bine? Să lucrăm cu un medic de familie care este coordonat de la domiciliu de un medic de specialitate în zona de pediatrie sau să nu mai avem deloc serviciu de urgenţă la spital.

Vă mulţumesc. Asta a fost problema.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

În continuare îl invit pe domnul ministru Nicolae Bănicioiu.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cinci minute.

Domnul Nicolae Bănicioiu (ministrul sănătăţii):

Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie.

Cred că Ora Guvernului este o iniţiativă bună, menită tocmai pentru a da răspunsuri cât mai rapide diverselor probleme pe care dumneavoastră, prin intermediul oamenilor pe care-i reprezentaţi, le puteţi semnala mult mai repede şi, evident, noi putem răspunde în timp util şi cred că cât mai concret.

Vreau să vă spun, apropo de chestiunea ridicată astăzi, doamnelor şi domnilor deputaţi, deci asigurarea gărzilor este o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii. Deci, în condiţiile în care numărul de medici, dar vorbesc aici şi de personal mediu sanitar, este sub optim, modul de organizare a gărzilor în fiecare unitate sanitară este extrem de important pentru buna funcţionare a fiecărui spital şi, evident, a sistemului sanitar în ansamblu, în beneficiul fiecăruia dintre noi. Iar în acest moment, Ministerul Sănătăţii lucrează pe mai multe direcţii pentru a rezolva şi problema deficitului de sistem, dar şi o organizare mai bună prin a îmbunătăţi asigurarea de gărzi şi de servicii medicale la orice oră. În domeniul sanitar, ştiţi bine, este vorba de un sistem care nu doarme niciodată.

Prima direcţie de acţiune este cea organizaţională. În ciuda lipsei de personal, vreau să vă asigur că lucrăm pentru a respecta programul de gărzi, astfel încât să venim în întâmpinarea fiecărei nevoi a cetăţeanului. Astfel, numărul liniilor de gardă se determină diferenţiat pe tipuri de unităţi sanitare, în funcţie de numărul de paturi aprobat prin ordinul de structură a spitalului, iar repartiţia pe specialităţi clinice se face de conducerea fiecărei unităţi spitaliceşti în parte. Deci garda se instituie în unităţile sanitare cu paturi pentru continuitatea asistenţei medicale între programul de lucru normal şi ora de începere a programului de dimineaţa zilei următoare, iar în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi în zilele în care nu se lucrează, garda durează 24 de ore.

Personalul medical cu pregătire superioară este plătit pentru gărzi cu tariful orar aferent salariului de bază, iar la tariful orar pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal şi în zilele libere se acordă un spor de până la sută la sută din tariful orar. Iar pentru o gardă în timpul programului normal de lucru, gărzile pot ajunge la 75% din tariful orar.

Vreau să mai subliniez câteva chestiuni, tot pentru a asigura o bună funcţionare în echipa de gardă, pentru a asigura buna continuitate în liniile de gardă pe specialităţi se pot include şi medici din unitatea sanitară respectivă, dar şi medici din afara unităţii sanitare respective care sunt confirmaţi prin ordin al Ministerului Sănătăţii în specialitatea respectivă, stabilită pentru linia la care se face garda.

Tot pentru a asigura continuitatea, se poate face în situaţii deosebite şi chemarea de la domiciliu a medicilor, atât din unitatea sanitară în care sunt încadraţi, cât şi din alte unităţi sanitare.

De asemenea, continuitatea asistenţei medicale se poate asigura şi prin gardă la domiciliu, aşa cum ştiţi că sunt condiţiile prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 870/2004. Pentru aceştia, evident, se acordă un venit de până la 40% din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore în care se asigură garda la domiciliu.

Totodată, pot fi asigurate gărzi pentru structurile de primiri urgenţe, dar şi pentru specialităţi paraclinice, radiologie, imagistică medicală, medicină de laborator, iar o măsură la care lucrăm în momentul de faţă este aceea a includerii pe specialităţi în liniile de gardă a medicilor rezidenţi începând cu anul III de rezidenţiat, numai în specialitatea la care sunt confirmaţi ca medici rezidenţi şi sub supravegherea medicului specialist.

Eu cred că, din punct de vedere organizaţional, au fost luate toate măsurile pentru ca sistemul de asigurare a gărzilor să funcţioneze şi vreau să spun că toate aceste lucruri sunt prioritatea Ministerului Sănătăţii, ori de câte ori se întâmplă şi sunt semnalate discontinuităţi, intervenim cu promptitudine. Însă nu trebuie uitat şi aportul şi sprijinul pe care trebuie să-l primim din partea autorităţilor care gestionează şi administrează spitalele în momentul de faţă. Foarte multe dintre spitale nu mai sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii, sunt în subordinea autorităţilor locale, iar acolo să ştiţi că asta nu înseamnă că sunt exonerate de responsabilităţi.

A doua direcţie în care ...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule ministru.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

A doua direcţie pe care ne îndreptăm este cea a stopării plecării medicilor, iar aici nu este vorba numai de majorarea salarială şi ştiţi foarte bine că lucrul acesta s-a făcut în ianuarie, cu mărirea salariilor cu 100 de roni pentru tot personalul medical, dar este în momentul de faţă şi o iniţiativă introdusă la Senat, care sper să treacă cât mai repede de Senat. Este vorba de o majorare a veniturilor medicilor. E adevărat, este o regândire a sistemului prin acordarea de facilităţi şi practic prin posibilitatea ca printr-o muncă susţinută, printr-o muncă pe care o desfăşori în spitalul public şi pentru pacienţi privaţi, să poţi fi remunerat suplimentar.

Cred că sprijinul dumneavoastră pentru a trece această lege ar fi o rezolvare de sistem şi o rezolvare a problemei de sistem cât mai urgentă.

O altă direcţie şi nu mai insist foarte mult, este aceea de a debloca posturile din sistem şi aţi văzut că nu mai sunt, nu se mai întâlneşte situaţia din 2010-2011, chiar în ultimele 7 luni sunt aproape 5.000 de persoane, deci medici şi personal mediu sanitar care deja au ocupat aceste posturi scoase la concurs şi acum suntem în perioada de scoatere la concurs a posturilor.

Vă dau exemplu doar de la Spitalul Municipal unde 140 de posturi au fost scoase la concurs luna aceasta şi, evident, politica de deblocare a posturilor va continua şi de acum încolo.

Dacă mai sunt întrebări...

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Mai aveţi ocazia să interveniţi de două ori, domnule ministru.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Da, mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Marian Neacşu, vă rog, aveţi trei minute.

Domnul Marian Neacşu:

Da, sper că un minut îmi este suficient.

Indiscutabil că prin natura problemei obiective, punctuale pe care am ridicat-o, am fost nevoit să cunosc Ordinul ministrului sănătăţii nr. 870/2004, cam cum cunosc Regulamentul Camerei Deputaţilor şi apreciez modul în care domnul ministru ne-a citit din el, foarte corectă problematica.

Două chestiuni au rămas în momentul ăsta în discuţie. Referitor strict, punctual, la cazul pe care l-am prezentat. La art. 51, în respectivul ordin, se indică următorul lucru: "În cazuri deosebite, programul de muncă şi organizarea gărzilor, în alte condiţii decât cele prevăzute în prezentul regulament, se pot face numai cu aprobarea Ministerului Sănătăţii."

În adresa pe care Direcţia management şi structuri sanitare din Ministerul Sănătăţii o face către Spitalul Slobozia pentru rezolvarea problemei pe care am sesizat-o ceva mai devreme, finalul sună aşa: "Este problema spitalului şi a administraţiei publice căreia îi este subordonat dacă îşi asumă răspunderea în acest aspect."

Eu cred că lucrul acesta este foarte grav, domnule ministru, cred că directorul, care a semnat această hârtie, fie nu ştie ce vorbeşte, fie nu ştie care este politica Ministerului Sănătăţii şi nu ştie ceea ce înseamnă coroborarea funcţională şi subordonarea funcţională pe care spitalele o au în continuare la Ministerul Sănătăţii. Dacă ministerul nu mai are nevoie să coordoneze din punct de vedere funcţional sistemul sanitar, atunci să ne spună doamna directoare că asta este şi le trecem... din punct de vedere funcţional la administraţia publică. Pentru că altcumva este inadmisibil un astfel de răspuns, care fie este prostesc, fie este rău intenţionat.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Au în continuare cuvântul reprezentanţii celorlalte grupuri parlamentare.

Cine doreşte să se înscrie, vă rog?

Grupul parlamentar al PNL, vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Domnule preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate,

Doamnelor şi domnilor deputaţi prezenţi în sală,

Întotdeauna când am discutat cu colegii mei şi care au aflat că sunt medic, m-au întrebat ce specialitate am şi eu am spus că sunt chirurg. Şi reacţia lor spontană a fost - şi ce cauţi aici. Aici, adică în Parlament. Şi reacţia mea sau contrareacţia mea a fost: amarnică ţara aceea în care faci politică dacă nu ai ceva mai bun de făcut.

Problemele se leagă între ele. Presupunem că nu avem medici care să facă de gardă pentru că medicii pleacă din România. Şi legăm această problemă de salarizarea insuficientă.

Îmi pare rău să vă spun, problema este mult mai complexă şi este dincolo de simpla salarizare a medicilor. Dacă vă uitaţi în orice studiu făcut legat de motivaţie şi despre comportamentul profesional al oricărui om în lumea asta, veţi constata că sunt cel puţin 10 factori motivaţionali importanţi în orice comportament profesional. Din păcate, în ceea ce priveşte medicii în România, noi eşuăm în nouă din aceste 10 puncte.

Primul, cel mai important, este cât de interesantă este munca pe care vrei s-o faci şi, din fericire, munca de medic este o muncă foarte interesantă, dar asta n-are legătură cu eşecul nostru instituţional, ci are legătură cu profesia în sine. Salariul este un factor important, dar îmi pare rău să vă dezamăgesc, el nu este pe locul întâi, nici măcar pe locul doi, ci doar pe locul patru în orice studiu.

Înainte de asta vin alţi factori foarte importanţi, recunoaşterea socială a muncii pe care o prestezi şi lucrul ăsta s-a dus în cap în ultimii 20 de ani. Poate că vi se pare un factor de nebăgat în seamă, dar eu cred că este simptomatic pentru sistemul de sănătate de astăzi.

Acum două luni de zile, Curtea de Conturi a venit într-un control la Spitalul judeţean din Timişoara şi s-a băgat cu bocancii peste modul în care medicii exercită profesia lor. Curtea de Conturi şi-a permis să emită judecăţi de valoare privind pacienţii internaţi, privind diagnosticele cu care au fost internaţi, privind tratamentele care au fost aplicate pacienţilor şi a postulat în final că competenţa unei secţii nu depinde de suma competenţelor medicilor care lucrează în acea secţie, ca şi cum pacienţii ar fi trataţi de pereţi şi aparate fără medici. Această recunoaştere socială este la pământ.

Pe de altă parte, sunt alţi factori cum sunt siguranţa locului de muncă care este strâns legată în cazul nostru de condiţiile de muncă şi vă asigur că condiţiile de muncă în spitalele româneşti nu sunt bune şi atunci vă întrebaţi de ce medicii nu vor să se ducă la Slobozia sau la Tulcea să facă de gardă. Pentru că, în mod evident, dacă nu ai condiţii de muncă bune, nu ai nici o siguranţă a locului de muncă, nu ştii dacă vei putea să-ţi faci profesia mai departe sau nu. Abia după aceea vine salariul. Şi în România salariul mediu al medicilor României este cu puţin sub salariul mediu pe economie.

În Uniunea Europeană salariul mediu al medicilor este de regulă de trei ori salariul mediu pe economie. Şi aceasta este o chestiune care trebuie reglementată şi vă rog să nu vă uitaţi că salariul, că venitul Germaniei este mai mare decât al României, vorbim de raportarea la salariul mediu pe economie. Şi asta, până la urmă, trădează raporturile în care se află medicul cu societatea.

Nu în ultimul rând, trebuie să vorbim despre loialitatea pe care o manifestă angajatorii faţă de angajaţii lor, respectiv spitalele faţă de medicii care lucrează acolo. Şi, dacă vă uitaţi, în orice proces de malpraxis, întemeiat sau nu, primul care se derobează de orice răspundere este spitalul, când, de fapt, 90% din cazurile de malpraxis se datorează condiţiilor proaste în care lucrează medicii. Şi mai mult decât atât, minţim pacienţii şi minţim medicii că în spitale sunt toate materialele şi toate medicamentele necesare vindecării. Lucru care este fals şi pe care îl ştim cu toţii.

Şi atunci venim şi ne întrebăm de ce nu vor medicii să lucreze? Pentru că motivele sunt foarte complexe şi sunt dincolo de simplificarea absolut primitivă, medicii emigrează pentru că salariile sunt mici.

Vreau să subliniez faptul că medicii vor emigra, pentru că migraţia este un fenomen natural, el se întâmplă în toate categoriile socio-profesionale în întreaga lume. Şi, probabil, că vor migra în continuare 5% din medicii care termină în România, acei medici care prin efortul lor personal reuşesc să acopere diferenţa între sistemul de educaţie medical din România şi cel din Uniunea Europeană.

Problema nu este cu cei 5% care emigrează, problema este cu cei 95% care aleg să rămână în România, despre modul în care găsim să-i pregătim pe aceşti medici.

Aud aici că medici rezidenţi de anul III ar putea să facă de gardă. Eu cred că lucrul ăsta este, pentru cel care cunoaşte sistemul sanitar, este aproape de neconceput.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Pentru că sistemul de pregătire este, ca să fiu eufemistic, foarte slab.

Într-un final, cred că problema este foarte complexă şi ea necesită viziune, ea necesită o discuţie foarte amplă care să cuprindă măsuri complexe.

Din păcate, toate aceste măsuri organizatorice, ca şi măsurile aşa-zis salariale, sunt prea puţine şi prea târziu. Cred că este momentul să încheiem cu reforma, să începem cu o transformare a sistemului medical românesc. Şi dacă vă uitaţi în Dicţionarul explicativ al limbii române, reforma înseamnă schimbarea unui sistem fără să te atingi de esenţa lui, or, noi avem nevoie să schimbăm esenţa sistemului de sănătate românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alt grup parlamentar? Da, vă rog, domnule coleg, aveţi trei minute.

Domnul Mihai Deaconu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

În ultimii ani s-a vorbit de o reformă în sistemul de sănătate, o reformă care să remedieze neregulile din acest segment deficitar, însă constatăm că prin măsurile implementate până în acest moment nu s-a ajuns la o dezvoltare reală în domeniu.

În numele grupului parlamentar pregătisem pentru astăzi cinci întrebări, dar la o parte dintre ele s-a dat deja răspunsul şi mă rezum doar la una singură. Vreau să vă întreb când se va trece de la numirea managerilor de spitale pe criterii politice, la desemnarea lor pe bază de concurs, având doar calitate managerială, fără drept de practică medicală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii, din alte grupuri parlamentare?

Nemaifiind alte intervenţii, îl rog pe domnul ministru Bănicioiu... Aveţi cinci minute, domnule ministru, vă rog.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Într-adevăr, întotdeauna când se discută despre sănătate varietatea propunerilor cred că impune un timp foarte mare de răspuns şi, la fel, complexitatea problemelor, dar dată fiind situaţia de faţă, o să ne rezumăm la o chestiune mai structurată, aşa, şi voi da răspunsuri foarte scurte şi directe.

În primul rând, cel puţin în perioada în care eu am fost ministru sau de când sunt numit ministru aţi văzut sau sper că aţi constat că nu există manageri numiţi politic. Ba, din contră, şi foarte mulţi manageri, mai ales cei care nu au avut evidente probleme de management sau nu au ieşit alte situaţii în evidenţă, practic sunt cei care au fost de pe vremea fostului ministru, astfel încât nu cred că ar putea vorbi cineva de politizare, ceea ce nici nu trebuie să se întâmple când e vorba de sistemul sanitar şi de aceea eu spun ori de câte ori am ocazia, şi nu numai la numiri, ci mă refer la tot ce înseamnă iniţiativă pe partea de sănătate, să fie tratată strict din punct de vedere şi de interes al sistemului sanitar, şi nu cu vreo relevanţă politică.

De aceea am şi spus ca toate iniţiativele - şi mai ales cea referitoare la creşterea veniturilor medicilor - aş dori să nu fie tratate ca o iniţiativă politică, nu este nici a PSD-ului, nici a mea, nici a PNL-ului sau, nu ştiu, a altcuiva sau a vreunei alte formaţiuni politice. Poate fi o modalitate concretă a Parlamentului de a pune capăt unei mari probleme, e adevărat, de foarte mult timp, a sistemului sanitar, aceea a migrării personalului medical.

Trebuie să ţineţi cont că este vorba de o concurenţă şi o competiţie cu alte state, cu economii şi PIB-uri mai puternice care reuşesc să dea salarii sau posibilităţi de câştig mai mari decât în România şi de aceea cred că acum, în 2015, este momentul pentru a trece o astfel de iniţiativă legislativă. E adevărat, trebuie să judecăm cu mintea limpede, fără patimă politică, şi atunci sistemul medical va avea de câştigat.

Strict pentru chestiunile punctuale, gen Slobozia, e adevărat, se pot lua decizii, dar haideţi să nu mai exonerăm deloc administraţia locală atunci când e vorba de un spital. În momentul în care administrezi un spital trebuie să-l administrezi şi cu bune, şi cu rele şi să-ţi asumi răspunderea. Înainte de a aproba o derogare de la lege, pentru că noi vorbim acolo de o derogare, este bine să vedem toate eforturile făcute, pentru a te asigura că reuşeşti până la urmă să găseşti un medic pediatru. Şi aici trebuie să intervină şi primăria, şi consiliul judeţean. În primul rând este interesul major al comunităţii. Şi, sincer, mi-e greu să cred că nu există o posibilitate de a găsi până la urmă medici dispuşi pentru a veni în zone oarecum limitrofe Bucureştiului - şi aici îmi amintesc şi alte exemple, gen Călăraşi sau tot aşa, unde nu găseau un anestezist.

E adevărat, în legea care trece acum prin Senat sau sper să treacă cât mai repede, se dau şi astfel de posibilităţi pentru a corecta aceste neajunsuri legislative, dar, totuşi, trebuie să fie o implicare mai mare şi a autorităţilor locale. Adică ai nevoie de pediatru la Slobozia sau de anestezist la Călăraşi, aceea trebuie să fie prioritatea consiliului judeţean sau a autorităţii locale, după care într-adevăr se pot solicita derogări, dacă într-adevăr nu mai există o altă soluţie şi tot aşa.

Alte răspunsuri sunt întotdeauna foarte bucuros să vi le dau, ori de câte ori îmi solicitaţi voi face lucrul acesta, menţin dialogul cu Comisia pentru sănătate, dar închei prin a reitera rugămintea de a mă ajuta şi de a ne ajuta pe toţi să trecem acea iniţiativă cu mărirea veniturilor medicilor cât mai repede, poate până la finalul sesiunii legislative şi ar fi un mare pas înainte pentru sistemul medical.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule ministru.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei noastre. De la ora 17,00 va continua şedinţa cu partea consacrată răspunsurilor la întrebări.

Mulţumesc mult, la revedere!

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună seara!

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Avem înscrişi unu, doi, trei, patru, cinci...

Doamna Varga Lucia, dacă doriţi să mai readresaţi întrebarea? Aveţi dreptul, conform regulamentului. Nu.

Din partea...

Domnul András Király, secretar de stat. Vă rog.

Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice este preocupat de accesul şi participarea la educaţie a principalelor grupuri educaţionale vulnerabile, populaţia din mediul rural şi zonele defavorizate, populaţia de etnie romă, copiii cu nevoi speciale de educaţie, alte grupuri vulnerabile, cum ar fi copiii instituţionalizaţi, emigranţi, copiii străzii, copiii seropozitivi.

Pentru încurajarea participării şcolare şi a reducerii abandonului, ministerul a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naţionale de incluziune socială şi a pus în aplicare programe de intervenţie destinate diferitelor grupuri ţintă.

Măsurile şi programele aplicate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sunt:

1. Măsuri de intervenţie directă asupra cauzelor şi a efectelor fenomenului de neparticipare şcolară, prin introducerea în legislaţie a Programului "A doua şcoală", la nivelul învăţământului obligatoriu: organizarea clasei pregătitoare începând cu anul şcolar 2012-2013 într-un mod mult mai flexibil; asigurarea de rechizite şcolare gratuite pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial proveniţi din grupuri dezavantajate; decontarea abonamentelor de transport emise de operatorii de transport; continuarea Programelor "Cornul şi laptele", "Fructe în şcoli", "Şcoală după şcoală", "Bani de liceu", "EURO 200".
2. Măsuri care vizează flexibilizarea structurii anului şcolar, în funcţie de condiţiile locale de climă, relief şi specificul ocupaţiilor din zonă.
3. Măsuri pentru stimularea participării la educaţie a copiilor şi tinerilor de etnie romă, prin acordarea unui număr sporit de locuri subvenţionate în învăţământul superior, special destinate candidaţilor romi, precum şi a unor locuri speciale la admiterea în licee: înfiinţarea de clase/grupe în cadrul şcolilor normale şi a colegiilor pedagogice pentru formarea viitorilor învăţători; elaborarea de programe, manuale şi materiale auxiliare pentru limba romani şi pentru istoria şi tradiţiile minorităţii romilor.
4. Măsuri de protecţie socială, în vederea facilitării accesului la educaţie al copiilor şi tinerilor, prin gratuitatea învăţământului, asigurarea de servicii şi facilităţi instituţionale, prin acordare de burse sociale, protecţia socială a copiilor şi a elevilor cu nevoi educative speciale, prin instituţii adecvate.
5. Programe de intervenţie cu susţinere financiară externă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în cadrul Strategiei naţionale privind educaţia timpurie 2000, în perioada 2006-2015, implementează două proiecte, în scopul construirii sau reabilitării unor unităţi de învăţământ preuniversitar, respectiv Proiectul de reformă a educaţiei timpurii şi Proiectul de educaţie timpurie incluzivă.

România contribuie activ la realizarea cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, ET 2012, iar unul dintre obiectivele asumate pentru orizontul 2020 este reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, la un nivel sub 11,3%.

Pentru atingerea obiectivelor educaţionale ale Strategiei Europa 2020 ministerul a elaborat strategia privind reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii.

Referitor la numărul copiilor care au abandonat şcoala în ultimii cinci ani, menţionăm că Institutul Naţional de Statistică este instituţia abilitată să ofere aceste informaţii.

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamnă deputat, vă rog. Un minut.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Bună ziua!

Ori nu ştie, ori nu răspunde ministerul. Am întrebat foarte clar: în ultimii cinci ani, câţi copii abandonează şcoala în România? Şi vreau să ştiu răspunsuri corecte, concrete, nu trimiteri la Institutul de Statistică, motiv pentru care voi relua interpelarea până când mi se va răspunde.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul... Mai vreţi să comentaţi? Nu. Vorbiţi la microfon, domnule deputat! Am închis, dar nu putem face aşa, să vorbim unii cu alţii, deci avem un regulament. Doamna a pus întrebarea, ministerul a răspuns, i-am dat înapoi replica, ministerul nu mai are nimic de răspuns. Reluaţi întrebarea de câte ori doriţi.

Domnule deputat, nu vorbiţi, veniţi la microfon şi invocaţi o procedură, ceva, nu vorbiţi cu mine aşa, că nu suntem la nuntă! Îmi pare rău să vă spun treaba aceasta!

Domnul Bejinariu Eugen? Nu este în sală. Răspunde domnul secretar de stat Iulian Jugan la prima întrebare. Am înţeles că în locul doamnei Jugănaru.

Vă rog.

Domnul Iulian Jugan (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 2138B, având ca subiect "Exploatarea materialului lemnos din judeţul Suceava", vă comunicăm următoarele:

Referitor la reglementarea activităţii de exploatare forestieră din punct de vedere al protecţiei mediului, menţionăm următoarele:

APM Suceava nu a emis autorizaţii de mediu pentru activităţile de exploatare forestieră unităţilor industriale Holzindustrie - Sucursala Rădăuţi, SC Egger România SRL şi SC Egger Techologia SRL.

Masa lemnoasă folosită în procesul tehnologic al acestora este achiziţionată prin participarea la licitaţiile organizate, conform legii, de către administratorii/proprietarii de fond forestier la licitaţiile organizate în acest sens.

Autoritatea de mediu, APM Suceava, emite autorizaţii de mediu pentru activitatea de exploatare forestieră - cod CAEN 0220, conform Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, numai firmelor care deţin un certificat valabil de atestare/reatestare emis de Comisia de atestare a operatorilor economici în activitatea de exploatare forestieră.

Referitor la poluarea aerului cu formaldehidă şi pulberi de melamină, rezultate din activitatea unităţii SC Egger Techologia SRL, menţionăm următoarele:

Activitatea acestei firme, fabrică de adezivi, este reglementată prin Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 11 din 26 octombrie 2011, emisă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului nr. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, revizuită în data de 15 ianuarie 2014, valabilă până în anul 2021.

Unitatea monitorizează poluanţii specifici, respectiv formaldehida din emisiile provenite de la instalaţia Formox şi de la instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare şi, respectiv, pulberile de melamină din emisiile provenite de la silozul de melamină.

Frecvenţa de monitorizare a emisiilor în aer pentru parametrul formaldehidă la coşul aferent instalaţiei de postcombustie catalitică - Instalaţia Formox este continuă, instalaţie proprie, şi trimestrială, laborator acreditat.

Măsurătorile continue sunt efectuate cu ajutorul unui spectometru de tip Gasmet, iar valorile sunt afişate pe un panou electronic la poarta de acces în amplasamentul platformei industriale.

Frecvenţa de monitorizare a emisiilor în aer pentru parametrul formaldehidă la coşul aferent instalaţiei de spălare a gazelor de la instalaţia de adezivi este trimestrială pentru parametrul pulberi melamină, la instalaţia de filtrare siloz melamină este anuală, măsurătorile fiind realizate de laboratoarele acreditate.

Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor-limită de emisie stabilite prin autorizaţia integrată de mediu, la niciunul din cei doi parametri în decursul funcţionării unităţii, aşa cum dovedesc rapoartele de încercări emise de laboratorul acreditat. Totodată, rapoartele lunare de monitorizare transmise APM Suceava de către Societatea Egger Technologia SRL, cu rezultatele automonitorizării continue a formaldehidei la coşul instalaţiei FORMOX indică menţinerea în permanenţă a poluantului sub valoarea limită de emisie reglementată.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin instituţiile din subordine, depune eforturi în vederea îndeplinirii obligaţiilor în ceea ce priveşte controlul conformării cu legislaţia din domeniu a instalaţiilor şi a activităţilor care constituie surse cu impact semnificativ asupra mediului, în general, şi asupra calităţii aerului, în special, atât prin condiţiile impuse în actul de reglementare, cât şi prin controalele efectuate de personalul Gărzii Naţionale de Mediu.

În ceea ce priveşte tăierea arborilor în scop industrial, precum şi perioada contractată pentru exploatarea metrilor cubi de material lemnos, vă comunicăm că gestionarea pădurilor din ţara noastră se realizează pe baza obligativităţii respectării regimului silvic, stabilit prin reglementări specifice. Acestea au tocmai scopul de a asigura îndeplinirea cu continuitate atât a funcţiei pădurii de a furniza masa lemnoasă necesară nevoilor economice şi sociale ale societăţii noastre, cât şi a celorlalte funcţii de protecţie - socială şi de mediu.

Volumul de lemn posibil de recoltat în fiecare an de pe suprafeţele forestiere se stabileşte, în mod riguros, prin planurile de management, iar cel care provine din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor, se vinde la licitaţiile publice pe care le organizează în acest scop, inclusiv în judeţul Suceava.

În acest context, dorim să vă informăm că operatorii economici menţionaţi nu mai achiziţionează lemnul de la Regia Naţională a Pădurilor pe baza contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă, care au expirat şi nu mai sunt în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Varga, mai aveţi o interpelare. Dacă doriţi să mai completaţi ceva înainte? Nu. Dacă nu, tot domnul Jugan vă va răspunde.

La numărul 3, domnule secretar de stat, da? "Strategia de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung".

Domnul Iulian Jugan:

Da, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Iulian Jugan:

Strategia naţională de management al riscului de inundaţii pe termen mediu şi lung a fost elaborată în spiritul prevederilor Directivei 2007/60 a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii, costurile totale de implementare pentru perioada 2010-2035 fiind de aproximativ 17,5 miliarde de euro.

Principalele ministere implicate sunt: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Economiei.

Un rol determinant în activitatea de apărare împotriva inundaţiilor şi aplicarea măsurilor pentru gestionarea riscului la inundaţii şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire, pregătire, operative şi de intervenţie, de reconstrucţie, de reabilitare revine Administraţiei Naţionale "Apele Române", instituţie publică de interes naţional, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Măsura E din Planul de acţiune pentru implementarea strategiei prevede elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de management al riscului la inundaţii şi a schemelor directoare.

Cerinţele Directivei Inundaţii implementate până în prezent sunt etapizate astfel:

Într-o primă etapă se face evaluarea preliminară a riscului la inundaţii, respectiv identificarea inundaţiilor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, iar în etapa a doua: elaborarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii.

În vederea evitării şi reducerii impactului negativ al inundaţiilor, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, strategia prevede elaborarea planurilor de management al riscului la inundaţii.

Etapa de elaborare a acestor planuri de management al riscului la inundaţii se află în derulare şi va fi finalizată în decembrie 2015.

Planurile de management al riscului la inundaţii iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi: costurile şi beneficiile, dimensiunile inundaţiilor şi itinerariile acestora şi zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii, cum ar albiile majore cu retenţie naturală, obiectivele de mediu din articolul 4 al Directivei 2000/60, gestionarea solului şi a apei, planificarea spaţiului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii şi infrastructura de navigaţie şi portuară.

Planurile de management al riscului la inundaţii pot include şi promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenurilor, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei, precum şi inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor inundaţii.

La nivel european se pune tot mai mult accentul pe măsurile nestructurale şi soluţiile de tip infrastructură verde, astfel fiind recomandate măsuri de management natural al inundaţiilor, măsuri orientate pe creşterea capacităţii de stocare temporară a apei provenite din inundaţii şi care, în acelaşi timp, pot furniza servicii pentru ecosisteme. Conceptul dezvoltat la nivelul Uniunii Europene poartă denumirea de Măsuri Naturale de Retenţie a Apei.

Cerinţele europene prevăd ca selectarea măsurilor structurale, măsurile tradiţionale de gestionare a inundaţiilor, respectiv lucrările de reabilitare a infrastructurii de apărare existente, investiţii noi pentru construirea de baraje, diguri, regularizări cursuri de apă, să se bazeze în primul rând pe analiza cost-beneficiu, incluzând aici, în măsura în care este posibil, şi evaluarea beneficiilor de mediu.

Pentru anul 2015, Administraţia Naţională "Apele Române" are aprobate fonduri pentru lucrări de prevenire a efectelor produse de inundaţii şi reducerea dimensiunii acestora, prin:

Programul de gospodărire a apei. Are o valoare totală aprobată pentru anul 2015 de 571.700.000 de lei.

Valoarea totală a cheltuielilor aprobate pentru mentenanţa lucrărilor hidrotehnice din administrare, prin Planul tehnic de întreţinere şi reparaţii la infrastructura de gospodărire a apelor, aproximativ 30% din Planul de gospodărire a apelor, reprezintă 174.700.000 de lei.

Sumele programate pentru activitatea de Plan tehnic sunt următoarele: în trimestrul I sunt planificate 38.400.000 de lei; în trimestrul al II-lea - 52.400.000 de lei; în trimestrul al III-lea - 52.400.000 de lei, iar în trimestrul al IV-lea - 31.500.000 de lei.

Coeficienţii, procentele practic, alocate în anul 2015 pentru principalele activităţi din Planul tehnic sunt: pentru exploatare - 35%; pentru întreţinere - 40%; reparaţii în regie proprie - 13%; întreţinere şi igienizări cursuri de apă, vorbim de cursuri neamenajate - aproximativ 12%.

În ceea ce priveşte obiectivele de investiţii cuprinse în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat, valoarea totală aprobată pentru 2015 pentru investiţii este de 82. 990.000 de lei, iar pentru construcţii-montaj - 69.612.000 lei.

Fondurile asigurate prin Programul BDCE sunt de 20.274.000 de lei, respectiv 18.800.000 de lei, iar fondurile asigurate de la bugetul de stat sunt de 62.716.000 lei, respectiv 50.811.000 lei.

În ceea ce priveşte obiectivele de investiţii cuprinse în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare prin Programul POS Mediu-Axa 5, aprobată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, vorbim de o valoare totală pentru anul 2015 de 986.852.000 lei pentru investiţii, respectiv 708.895.000 lei pentru construcţii şi montaj.

În privinţa obiectivelor de investiţii cuprinse în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare prin Programul FSUE, vorbim de o valoare totală la nivelul acestui an de 2.174.000 lei pentru investiţii, respectiv 1 milion 828 mii de lei pentru construcţii şi montaj.

Fonduri asigurate de ABA Someş-Tisa, avem 415 mii lei, respectiv 305 mii lei, iar de ABA Siret - 1.759.000 lei, respectiv 1.522.000 lei.

Obiectivele de investiţii cuprinse în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare din surse proprii, aprobată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevede o valoare de 17.932.000 de lei, vorbim de investiţii, respectiv 14.267.000 lei, construcţii şi montaj.

Menţionăm faptul că, pentru sumele alocate, administraţiile bazinale de apă au încheiate acte adiţionale şi grafice de eşalonare a lucrărilor, ce sunt urmărite lunar, în funcţie de realizările raportate de constructori.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, vă rog, un minut.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Îi mulţumesc domnului secretar de stat că mi-a dat un răspuns amplu, un răspuns care confirmă încă o dată subfinanţarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, atât de necesare implementării strategiei de management al riscului la inundaţii. Aceste sume se confirmă, sunt de şase ori mai mici decât necesarul a fi alocat, necesar eşalonat pe fiecare an, conform strategiei de management al riscului la inundaţii şi nealocând aceste sume vom vedea la primele viituri afectate locuinţele oamenilor şi chiar puse în pericol vieţile acestora. Cred că în al doisprezecelea ceas, poate la rectificare, ministerul să solicite fondurile necesare pentru implementarea acestor măsuri prevăzute în Strategia de management al riscului la inundaţii şi să realizeze lucrări de apărare atât de necesare protejării populaţiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, dacă mai aveţi ceva de completat? Nu.

Mai sunt două interpelări la care s-a solicitat amânare.

Închidem şedinţa.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,27.