Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 17,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Rodica Nassar:

Bună ziua!

Deschid şedinţa noastră de astăzi, consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Am să încep cu domnul secretar de stat Lungu Gabriel, care va oferi un răspuns colegului nostru Florin Pâslaru Costin referitor la comasarea Inspectoratelor Teritoriale de Muncă şi Agenţiilor Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Gabriel Lungu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc.

Bună ziua!

Un răspuns la întrebarea adresată ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice de domnul deputat Pâslaru Florin-Costin referitoare la înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

Vă comunicăm următoarele.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative prevede, printre altele, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială prin comasarea Inspecţiei Muncii şi Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, precum şi înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost supus dezbaterii Camerei Deputaţilor în data de 19.12.2014, PL-x 594/2014, iar în data de 18.02.2015 a fost adoptat tacit ca urmare a depăşirii termenului de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României.

Senatul României, fiind Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege cu modificări în data de 26.05.2015.

Astfel, prin textul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014, la Capitolul III - "Măsuri de reorganizare în cadrul Administraţiei Publice Centrale" punctul 10, se prevedea că: "Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, precum şi atribuţiile specifice se aprobă prin hotărâre a Guvernului."

Amendamentul propus şi aprobat de Senat prevede că art. 5 alin. (10) se modifică şi va avea următorul cuprins: "Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială precum şi atribuţiile specifice se aprobă prin lege."

În data de 02.06.2015, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, urmând ca Curtea Constituţională să se pronunţe în data de 24.06.2015.

În considerarea celor expuse anterior, Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, precum şi direcţiile judeţene de muncă şi securitate socială urmează să se înfiinţeze în condiţiile şi termenele prevăzute în legea de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială care va fi aprobată de Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Iar răspunsul vă va fi comunicat în scris.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim.

Domnul deputat Florin Pâslaru, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar.

Da, ceea ce mi-aţi spus dumneavoastră ştiam. Ştiam ce am votat aici.

Eu aş fi vrut şi v-aş ruga, fără urmă de reproş, ca atunci când îmi trimiteţi răspunsul scris să-mi spuneţi şi care sunt normele de aplicare care stau la baza înfiinţării acestei agenţii.

Vă mulţumesc.

În rest totul e bine.

Mulţumesc mult.

Doamna Rodica Nassar:

Din partea Ministerului Afacerilor Interne este prezentă la şedinţa noastră doamna Irina Alexe, secretar general adjunct.

Din păcate, colegul nostru, domnul deputat Movilă Petru, cel care aştepta răspunsul unei întrebări referitoare la alegeri parţiale în două comune din judeţul Iaşi, nu este prezent astăzi, în aşa fel încât va primi răspunsul din partea ministerului în scris.

Şi eu vă mulţumesc.

Îl aşteptăm pe domnul secretar de stat din partea Ministerului Sănătăţii.

Colegul nostru, domnul deputat Gheorghe Florin, a adresat o întrebare referitoare la rapoartele Corpului de control al Ministerului Sănătăţii din ultimul an.

Domnule secretar de stat Răzvan Vulcănescu aveţi cuvântul pentru a da răspunsul.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră nr.7224A/2015 privind rapoartele Corpului de control al Ministerului Sănătăţii din ultimul an, vă comunicăm următoarele.

Din spitalele enunţate de către dumneavoastră în textul interpelării, Corpul de control a efectuat verificări la Spitalul Municipal Huşi şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov.

În urma acestor verificări, raportul de la Spitalul Municipal Huşi, ca urmare a deficienţelor constatate, a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, la Colegiul medicilor Vaslui, la Comisia de pediatrie şi neonatologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, la DSP Vaslui şi la Consiliul local Huşi.

De asemenea, raportul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov, ca urmare a deficienţelor constatate, a fost transmis către Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, Colegiul medicilor Braşov, Consiliul Judeţean Braşov şi DSP Braşov.

Corpul de control nu a efectuat verificări la spitalele din Zărneşti, Săcel şi Curtea de Argeş, la fel menţionate de dumneavoastră în cadrul interpelării, aceste controale au fost efectuate de către DSP Braşov, DSP Maramureş şi DSP Argeş.

În anul 2014, Corpul de control a efectuat 75 de acţiuni de control, iar rapoartele de control au fost direcţionate atât către entităţile verificate, cât şi către Parchete - în cazul a nouă rapoarte, Curtea de Conturi - în cazul a 20 de rapoarte, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice - pentru 11 dintre cazuri, Colegiul medicilor - şase dintre rapoarte, Inspectoratul Teritorial de Muncă - trei rapoarte şi Agenţia Naţională de Integritate - un raport.

Totodată, menţionăm că Ministerul Sănătăţii nu are calitatea de a stabili culpe medicale, acestea se stabilesc fie de către Colegiul medicilor, prin comisiile de specialitate, fie prin Comisia de monitorizare şi competenţă profesională, pentru cazurile de malpraxis din cadrul direcţiilor de sănătate publică.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi.

Domnul deputat? Nu aveţi nicio intervenţie, mulţumit cu răspunsul.

Se solicită amânarea din partea Ministerului Transporturilor referitor la întrebarea adresată de domnul deputat Movilă Petru, cu titlul "Finanţarea şi finalizarea şoselei de centură a municipiului Iaşi" şi, de asemenea, din partea Ministerului Transporturilor se solicită amânarea întrebării "Situaţia Aeroportului Salcea, judeţul Suceava", adresată de către domnul deputat Băişanu Ştefan-Alexandru.

În continuare, avem lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa noastră de astăzi.

Am să dau cuvântul domnului deputat Romeo Rădulescu pentru a prezenta pe scurt interpelarea pe care a depus-o în scris.

Domnul Romeo Rădulescu:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îl interpelez astăzi pe domnul Victor-Viorel Ponta, în calitatea sa de prim-ministru al României, pentru că s-a angajat public să supervizeze implementarea procedurilor de liberalizare graduală a preţurilor la gaze naturale şi energie electrică, iar, în prezent, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, finanţată integral de la bugetul de stat, prin intermediul bugetului Secretariatului General al Guvernului, tolerează o stare de fapt ce nu mai poate continua.

Este vorba despre furnizorii de energie electrică şi gaze naturale agreaţi în ţara noastră, care nu au politici adecvate pentru dotarea şi folosirea pe scară largă a contoarelor inteligente, cu autocitire via internet, aceştia preferând să factureze clienţii în baza unei cantităţi estimate de energie, obligând astfel consumatorii să achite anticipat sume de bani ce nu sunt corelate cu consumul efectiv înregistrat, şi sunt deduse ulterior, într-o perioadă de minim trei luni de zile, la regularizarea consumului.

Vă semnalez că Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţiilor - ANCOM - raporta încă de la finalul anului 2012 faptul că, în România, mai existau aproximativ 100 de localităţi, adică sub 1% din gospodării înregistrate la nivel naţional, fără reţele ce permit furnizarea serviciilor de acces la internet în bandă largă.

Având în vedere faptul că, din păcate, o parte semnificativă a populaţiei dispune de venituri aflate la limita subzistenţei, posibilitatea determinării cheltuielilor aferente utilităţilor efectiv consumate este o necesitate permanentă în construirea bugetului consumatorului.

Tocmai de aceea, odată ce se introduce facturarea efectuată numai pe baza indexului lunar al echipamentului de măsurare, prin autocitirea electronică a datelor, consumatorul nu va mai fi nevoit să achite anticipat sau retroactiv sume ce-i pot destabiliza bugetul familiei. În prezent, destul de frecvent, la momentul emiterii facturii de regularizare, sub ameninţarea debranşării de la reţelele de utilităţi, familiile sunt nevoite să achite într-o singură tranşă o sumă importantă, care ar fi putut fi împărţită unitar pe întreaga perioadă de consum.

Mai mult, acum nu este respectat nici dreptul oricărui consumator din România de a cunoaşte preţul unităţii de energie propuse la plată, iar faptul că staţiile ce comercializează carburanţi şi GPL reuşesc acest lucru, în timp ce furnizorii de electricitate şi gaze naturale nu exprimă în documentele fiscale emise preţul unităţii de energie vândută este inacceptabil.

În esenţă, cerem ca reglementările aflate deja în uz pe piaţa naţională a produselor petroliere şi derivate ale acestora, care impun exprimarea preţului unităţii de volum tranzacţionate cu toate documentele ce conţin date privind operaţiunile economice de schimb sau vânzare între persoane, când emit şi primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanţe, să fie aplicate imediat şi în cazul pieţei energiei electrice şi a gazelor naturale.

În consecinţă, domnule prim-ministru, vă cerem ca Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei să reglementeze în favoarea consumatorilor situaţiile expuse aici şi să impună, prin ordinele, normele şi procedurile proprii, obligativitatea furnizorilor de energie electrică şi gaze naturale de a menţiona pe facturile emise preţul cu care vând unitatea de energie, în paralel cu generalizarea autocitirii lunare a consumului, prin intermediul conexiunii permanente la internet.

Vă mulţumesc.

Rădulescu Romeo, deputat, Colegiul Râmnicu Vâlcea.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Aurelian Mihai pentru a prezenta una dintre cele şase interpelări depuse.

Aveţi cuvântul.

Domnul Aurelian Mihai:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Am să citesc o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, până când situaţia se va remedia în privinţa domnului Ioan Rus.

Stimate domnule ministru,

Conform Ordinului nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, se aprobă tarifele de utilizare a drumurilor de interes naţional şi modul de aplicare a acestora.

Vă aduc la cunoştinţă faptul că locuitorii oraşului Feteşti se văd obligaţi, de fiecare dată, să plătească taxa de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre, braţul Borcea, de la Feteşti, fie în cazul în care trebuie să ajungă la locul unde îşi desfăşoară activitatea - în general, în agricultură şi zootehnie - fie pentru a ajunge la proprietăţile pe care le deţin peste braţul Borcea, fie pentru activităţi de recreere - pescuit, plajă etc.

Introducerea taxei de trecere a podului de la Feteşti, cât şi alegerea amplasamentului, la timpul respectiv, al staţiei de taxare s-a efectuat fără o consultare a cetăţenilor oraşului Feteşti.

Menţionez, aşadar, faptul că feteştenii sunt în continuare văduviţi de drepturile pe care le aveau anterior introducerii taxei în cauză, iar obiectul expunerii de motive nu aduce în discuţie ocazionalitatea, ci generalitatea situaţiei în care cetăţenii oraşului respectiv se regăsesc.

Adaug, de asemenea, rândurilor de mai sus faptul că oricare cetăţean al oraşului Cernavodă poate trece fără a fi nevoie să plătească niciun fel de taxă peste Dunăre pentru utilizarea podului situat în apropierea oraşului Cernavodă pentru a avea acces în partea care aparţine zonei de baltă.

Cetăţenii oraşului Feteşti, în schimb, sunt obligaţi să plătească, iar acest lucru se petrece de ani buni.

De asemenea, numai dacă luăm în atenţie pierderile de la bugetul de stat din perioada de excepţie a plăţii taxei pe perioada verii şi pierderile, am putea spune, derivate din traversarea fără plată a podului de către feteşteni pe parcursul anului, în eventualitatea în care feteştenii vor beneficia de modificările propuse, oricând, efectuând un calcul, veţi constata că nici pe departe cuantumul taxelor pe care le plătesc locuitorii oraşului Feteşti nu este superior, ci, dimpotrivă, mult inferior sumei de care statul se dispensează în perioada - aşa cum scriam - de excepţie a plăţii taxei de trecere a podului de peste Borcea.

În încheiere, consider, la fel ca şi restul cetăţenilor oraşului Feteşti, unde eu domiciliez de aproape 40 de ani, că se impune o modificare a Ordinului nr. 290/2013 în dorinţa corectării situaţiei discriminatoare existente, exceptând astfel de la plata taxei de pod locuitorii oraşului Feteşti şi ai comunelor limitrofe.

Vă mulţumesc.

Am depus, de asemenea, încă cinci interpelări pentru Ministerul Afacerilor Externe în legătură cu problemele pe care le au românii din diaspora, şi mai ales cei din Almonte Huelva, Spania, care nu şi-au primit plata pentru munca prestată în beneficiul agricultorilor din acea localitate pentru lunile aprilie şi mai.

Vă rog insistent implicarea ministerului.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare are cuvântul domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

Obiectul interpelării: Memoriul cadrelor didactice de la Şcoala nr. 28 "Dan Barbilian" din Constanţa.

Domnule ministru,

Implicarea mea tot mai activă în problemele pe care le are sistemul de învăţământ din judeţul Constanţa mi-a oferit oportunitatea de a afla tot mai multe informaţii despre disfuncţiile acestuia, dar şi despre lipsa de implicare a factorilor de decizie şi control, locali sau centrali, chiar şi atunci când aceştia sunt sesizaţi pe căi legale.

De exemplu, în cazul Şcolii nr. 28 "Dan Barbilian" din Constanţa, caz asupra căruia v-am semnalat şi eu, instituţional, mai multe nereguli, cadrele didactice mi-au adus la cunoştinţă faptul că, încă din data de 15 decembrie 2014, au formulat un memoriu către Corpul de control al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice. Din nefericire, deşi s-a scurs deja o jumătate de an de la înregistrarea memoriului, cadrele didactice nu au primit nici până astăzi vreo informare sau comunicare din partea Corpului dumneavoastră de control.

În acest sens, vă rog, domnule ministru, să dispuneţi verificări amănunţite asupra activităţii Corpului de control al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice şi să-mi comunicaţi care au fost cauzele pentru care acesta nu a reacţionat la solicitarea cadrelor didactice şi care sunt concluziile verificărilor întreprinse la Şcoala nr. 28 "Dan Barbilian" din Constanţa.

Menţionez că ataşez prezentei memoriul înaintat de către cadrele didactice în data de 15.12.2014.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Florin Gheorghe, deputat UNPR.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Ion Marocico, pentru a prezenta interpelarea pe care aţi depus-o.

Domnul Ion Marocico:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministru pentru societatea informaţională.

Stimate domnule ministru,

Revin la interpelarea din data de 17 februarie 2015, unde vă solicitam sprijin pentru găsirea unei soluţii la situaţia cu care se confruntă locuitorii din localităţile Lupcina, Măgura, Costileva de Jos şi Ploscii, din judeţul Suceava, care mi-au adus la cunoştinţă faptul că în zonă se înregistrează probleme tehnice majore referitoare la calitatea semnalului de telefonie mobilă, manifestată prin întreruperi ale apelului sau chiar imposibilitatea efectuării acestora.

Primăria comunei Ulma a întocmit mai multe tabele ce cuprind aproximativ 600 de persoane care solicită rezolvarea acestei probleme.

Menţionez că, în localităţile mai sus amintite nu există reţea de telefonie mobilă, nici fixă, putând fi recepţionat doar semnal foarte de la reţeaua de telefonie mobilă gestionată de SC Orange România SA.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, stimate domnule ministru, să aveţi amabilitatea de a face diligenţele necesare pentru identificarea unei soluţii prin care locuitorii din localităţile menţionate mai sus să beneficieze de semnal la una dintre reţelele de telefonie mobilă.

Solicit răspuns în scris.

Deputat Ion Marocico.

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Sorin-Avran Iacoban.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Astăzi o interpelare adresată Ministerului Afacerilor Interne, domnului viceprim-ministru Gabriel Oprea.

Subiectul: Activităţi teroriste desfăşurate pe teritoriul României

Domnule ministru,

Media românească a fost preocupată recent de declararea ca indezirabili de către România a doi studenţi tunisieni. Mai mult, cei doi tunisieni au primit şi interdicţie de intrare pe teritoriul naţional timp de zece ani.

Cei doi studenţi au fost suspectaţi că încercau să racoleze combatanţi pentru organizaţia teroristă "Statul islamic" încă din anul 2014.

Din comunicatul oficial emis de SRI rezultă, fără echivoc, că aceştia au pus în pericol siguranţa naţională a României. Cei doi desfăşurau activităţi de propagandă extremistă asupra altor cetăţeni de aceeaşi religie, în vederea radicalizării pe linia ideologiei organizaţiei menţionate, precum şi coagulării unui grup de adepţi ai entităţii teroriste.

Tunisienii erau studenţi la o unitate de învăţământ din Arad, cu specific medical, iar activitatea lor principală era propaganda teroristă pe internet.

Este îngrijorător pentru România faptul că, în mediile studenţeşti, se încearcă constituirea unor celule teroriste care să servească atât ISIS, cât şi Al-Qaeda. Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că, în România, sunt foarte mulţi studenţi străini care îşi desfăşoară procesul de învăţământ, mai ales în instituţiile universitare cu specific medical.

În aceeaşi ordine de idei, trebuie să menţionăm şi faptul că, în luna aprilie, şase cetăţeni francezi care aveau legături cu ISIS şi cu Al- Qaeda au fost expulzaţi din România pentru pregătiri în vederea constituirii unui atentat terorist în ţara noastră.

Ţinând cont şi de faptul că Inspectoratul General pentru Imigrări funcţionează în subordinea ministerului pe care îl conduceţi, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări.

Câţi cetăţeni străini se află, la zi, în România, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări?

Câţi cetăţeni străini sunt în derularea unui contract de studii universitate în ţara noastră? Vă rugăm ca la această întrebare să ne puneţi la dispoziţie o statistică pentru fiecare centru universitar în parte, dacă aceste informaţii sunt publice.

Câţi cetăţeni străini au fost declaraţi indezirabili de către autorităţile statului român în anii 2013, 2014 şi 2015, care este numele lor, care este pentru fiecare interdicţia de a mai reveni pe teritoriul naţional şi care este pentru fiecare motivul expulzării? Vă rugăm ca la această întrebare să ne precizaţi şi localitatea din România unde aveau rezidenţa.

Vă solicităm răspuns scris şi oral în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi.

Acum am să declar închisă şedinţa noastră de astăzi, consacrată întrebărilor şi interpelărilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,27.