Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a începe şedinţa de plen.

120 până acum au semnat, dar acum vine şi Grupul parlamentar al PSD, aşa că mai stăm un pic.

După cum observaţi, colegii semnează pe hârtie, printre ultimele semnături pe hârtie.

Dragi colegi,

Până începem şedinţa cu ordinea de zi, vă informăm că domnul Roman Gheorghe îşi încetează activitatea în Grupul parlamentar al PSD şi se afiliază Grupului parlamentar al PNL.

Este deputat ales în Circumscripţia uninominală nr. 3 ... Colegiul uninominal nr. 3, din Circumscripţia electorală nr. 34.

Domnule Marcu, vă rog frumos să-i uraţi şi din partea mea la mulţi ani domnului Răducanu, da?

Aveţi şi din partea mea la mulţi ani, pentru ziua de astăzi. Să vă dea Dumnezeu sănătate!

Putem începe? Liderii grupurilor parlamentare... au venit colegii? Vin valuri, valuri...

Bun. Vă informez că sunt aproape 200 de colegi care au semnat, în acest moment.

În conformitate cu prevederile art. 94, vă aduc la cunoştinţă ordinea de zi de astăzi, 24 iunie: programul de lucru pentru perioada 22-27 iunie. Lista rapoartelor făcute de către comisiile permanente sesizate în fond în perioada 17-24 iunie a fost depusă la casetele dumneavoastră, împreună cu informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care trebuie să fie avizate în următoarea perioadă de către Comisiile permanente.

La ora 16,00 votul final. 16...

La încheiere, şedinţa de Birou permanent cu comitetul liderilor, da? Perfect.

Intrăm în ordinea de zi.

Pe proceduri. Care dintre dumneavoastră?

Domnul Neacşu, vă rog frumos.

Domnul Marian Neacşu:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin bună concordie cu liderul Grupului parlamentar majoritar din opoziţie am convenit împreună să suplimentăm ordinea de zi cu un număr de patru proiecte legislative şi Domnia Sa mai are şi o altă soluţie. Săptămâna viitoare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Poziţia...

Domnul Marian Neacşu:

Suplimentarea ordinii de zi, da. Vă propun aşa... din partea Grupului parlamentar al PSD, urmând ca Domnia Sa să-şi facă propunerile din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Pe poziţia 12, în actuala ordine de zi - Proiectul legislativ 551/2014 - Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr. 6/2014 privind modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea ANL; poziţia 13, PL-x 134/2015 - Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea Serviciului de Alimentare cu Apă şi Canalizare...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Unde sunt?

Domnul Marian Neacşu:

Sunt rapoarte care au fost depuse, domnule preşedinte, în cursul săptămânii trecute şi ieri. Urmează să vă fie aduse până la data la care le veţi supune dezbaterii.

Şi poziţia 14 sau 15, după caz, dacă veţi accepta proiectul legislativ propus de colegii noştri - PL-x 193/2014 - Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist şi xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Astea sunt propunerile Grupului parlamentar PSD.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, mai repet o dată cu dumneavoastră: PL-x 551/2014, 134/2015...

Domnul Marian Neacşu:

PL-x 551/2014, 134/2015, poziţia 13 şi 193/2014, poziţia 14 sau 15, după caz, funcţie de ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Fac asta întâi şi după aia... că aşa sunt procedurile.

Pregătiţi-vă cartelele pentru a vota propunerile Grupului parlamentar PSD, după care îl aşteptăm şi pe domnul Orban cu propunerile sale.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

133 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă. Aprobat.

Domnul Orban.

Poziţia 14... Legea holocaustului...

ANL la poziţia 12 şi la poziţia 13 apa, Regiile de apă.

Domnul Ludovic Orban:

În înţelegere cu liderul Grupului PSD am convenit ca la pct. 14 să solicităm introducerea pe ordinea de zi a PL-x 479 privind finanţarea de bază în învăţământul privat şi confesional.

Proiectul de lege are raport finalizat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

PL-x 149?

Domnul Ludovic Orban:

479, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

479 pe... pe ce an?

Domnul Ludovic Orban:

2015, în mod evident.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

2015.

Domnul Ludovic Orban:

Este un proiect de lege foarte important, iar dacă noi amânăm dezbaterea şi votul asupra lui, vom priva în continuare sistemul privat şi confesional...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dar avem raportul?

Domnul Ludovic Orban:

Da, este preşedinte comisiei. A finalizat raportul şi l-a depus.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect. Atunci îl punem pe poziţia 15, e bine?

Domnul Ludovic Orban:

De asemenea... asta e o propunere care cer să fie supusă la vot. De asemenea, solicit introducerea pe ordinea de zi, domnule preşedinte, a Proiectului de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind organizarea concursurilor în inspectoratele şcolare în reţeaua de învăţământ.

Readuc aminte că, în urmă cu trei săptămâni, s-a dat termen de două săptămâni liderilor grupurilor parlamentare pentru formularea de propuneri de membri în comisii, nu s-au formulat propuneri de membri în comisii în afara Grupului PNL, dar acest motiv nu poate împiedica procedural introducerea pe ordinea de zi, dezbaterea şi votul asupra comisiei de anchetă.

Mulţumesc mult.

Cer să fie votate, evident, separat, că sunt...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, da, nu sunt cinci... Cum să le votăm separat?

Le votăm separat propunerile?

Deci, PL-x 479 pe poziţia 15. Să înceapă votul.

Pe 14 avem deja.

Mulţumesc. 161 de voturi pentru, un singur vot împotrivă. Adoptat.

Şi Proiectul de Hotărâre pentru comisia de anchetă, da, cu examenele de la inspectoratele şcolare.

Bun. Pe poziţia 16. Să înceapă votul.

Nu a întrunit numărul de voturi necesare.

68 de voturi pentru, 3 abţineri, 93 de voturi împotrivă.

Procedură, vă rog frumos.

Domnul Cernea, procedură. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Vreau doar să atrag atenţia asupra faptului că dacă vom discuta astăzi proiecte de lege pentru care raportul a fost adus astăzi sau ieri intrăm în coliziune cu art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei, care spune că raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin trei zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege, dacă suntem prima Cameră sesizată, şi cu cel puţin cinci zile în cazul în care suntem Cameră decizională.

Deci vă rog să verificăm dacă rapoartele au fost difuzate şi printate pentru deputaţi cu numărul de zile prevăzut în Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu o singură excepţie, domnule deputat.

Acelea sunt procedurile de drept comun, adică procedurile de drept comun în care ai cinci zile când conteşti şi ai termenele stabilite pe Regulament. Când este procedură de urgenţă la proiectul de lege sau liderii aprobă în Biroul permanent, ele se înjumătăţesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Corect! Trebuie să verificăm dacă se respectă termenele. Asta e singura mea rugăminte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. Aveţi dreptate.

Continuăm lucrările.

Proiect de Lege privind Codul fiscal.

Domnul Teodorovici, nu-l văd. Domnul Teodorovici este aici. Domnul ministru al economiei, al finanţelor, scuzaţi-mă! L-am văzut pe domnul Tudose şi ... amândoi fiind aşa bărbaţi frumoşi, m-am speriat, n-am ştiut pe care să-l anunţ primul.

Domnule Teodorovici, aveţi cuvântul. Vă rog frumos.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul finanţelor publice):

Da, domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş dori să aduc mulţumiri celor care au început acest proces, l-au derulat şi au insistat asupra lui, adică miniştrilor de finanţe, secretarului de stat şi echipei mele tehnice din Ministerul de Finanţe, pe de o parte, pe de altă parte, aş vrea să mulţumesc foarte mult colegilor din Senat, Comisia pentru buget şi, în mod special, colegilor din Camera Deputaţilor din Comisia pentru buget care, ştiţi foarte bine, cu toţii au dat un vot în unanimitate asupra Codului fiscal, ceea ce înseamnă că, într-adevăr, există un consens pe un astfel de document de o importanţă extrem de mare pentru România.

Nu doresc să prezint măsurile din Codul fiscal pentru că sunt convins că le cunoaşteţi cu toţii. Sunt măsuri extrem de importante pentru economie. Doresc doar să menţionez faptul că cea mai importantă dintre măsurile din Codul fiscal este, desigur, reducerea TVA de la 24 la 19%, atât ca importanţă, cât şi ca impact în buget, în special începând cu anul viitor.

România avea, până în acest moment, una dintre cele mai mari cote de TVA standard - 24% - şi, desigur, una dintre cele mai mari medii cote de TVA la nivel european. Printr-o astfel de măsură, prin aprobarea Codului fiscal, astăzi România se poate lăuda, se va putea lăuda cu o cotă... una dintre cele mai scăzute cote standard de TVA şi una dintre cele mai mici medii ale cotei de TVA la nivel european.

Impactul bugetar, pentru că se tot vorbea despre impactul pe care acest Cod fiscal îl are, şi aici vă pot spune că impactul estimat şi calculat de Ministerul de Finanţe este de aproximativ 12 miliarde de RON. Este o sumă extrem de importantă, o sumă pe care statul român şi Parlamentul, prin votul său de astăzi, decide s-o lase la nivelul mediului economic, la nivelul pieţei, la nivelul cetăţeanului, pentru că statul român, printr-o astfel de măsură, aduce alături de sine, în ceea ce are de investit, aduce partenerul privat, cetăţeanul, prin suma pe care, cum spuneam, o lăsăm la nivelul economiei: 12 miliarde de RON.

La fel, acest Cod fiscal, aprobarea sa, duce, desigur, la un deficit mai mare decât cel asumat, este adevărat, dar un deficit care să rămână, totuşi, sub limita criteriului de la Maastricht, de 3%. Este un element extrem de important şi sunt convins de faptul că prin votul în unanimitate din Comisia pentru buget şi cu speranţa că la fel va fi şi în Cameră astăzi, acest lucru să fie un mesaj extrem de important pentru piaţa din România, dar mai ales pentru cei... pentru partenerii noştri externi care vor înţelege în acest fel faptul că România, în ansamblul său, este hotărâtă să menţină un astfel de deficit de sub 3%.

Sunt convins că România trebuie să dea dovadă, totuşi, de îndrăzneală, pentru că o astfel de măsură este o dovadă în acest sens, dar, în acelaşi timp, trebuie să dea dovadă de răspundere, de tratament sau de... abordare responsabilă, ceea ce înseamnă cheltuielile publice.

Aici trebuie să-i mulţumesc prim-ministrului Victor Ponta, pentru că efectiv a susţinut o astfel de abordare, o abordare, mulţi spun, liberală, dar o abordare care are în ansamblul său atât măsuri sociale, cât şi măsuri de piaţă.

Închei prin a vă mulţumi anticipat pentru votul pe care sunt convins că astăzi dumneavoastră îl veţi da asupra acestui Cod fiscal, cum speram, sper să fie un vot în unanimitate, pentru ca acest mesaj să fie unul puternic faţă de piaţa din România, faţă de cetăţeni şi faţă de partenerii noştri externi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnule preşedinte Ştefan Viorel, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind Codul fiscal transmis cu adresa PL-x 371 din 29 aprilie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în 27 aprilie 2015.

Comisia noastră, la dezbaterea proiectului, a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Prezentul Cod fiscal stabileşte cadrul legal pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, stabileşte contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus menţionat, pe parcursul mai multor zile de şedinţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de admitere, cu amendamentele admise pe care le veţi regăsi în anexele de la 1-10 la raport, organizate pe fiecare titlu din Codul fiscal, şi amendamentele respinse cuprinse în anexa 11 la prezentul raport.

Aş vrea să fac precizarea că în cadrul dezbaterilor au fost admise 450 de amendamente şi, în acelaşi timp, au fost respinse 350 de amendamente.

A fost o muncă obositoare, dar folositoare. Cu această ocazie eu vreau să mulţumesc colegilor din Comisia pentru buget, finanţe, tuturor celor care s-au implicat formulând amendamente. Chiar dacă amendamentele nu toate au fost admise, ele au iniţiat dezbateri în cadrul comisiilor, care au lămurit anumite aspecte în sensul interpretării prevederilor din lege, ceea ce va fi de folos şi în continuare în aplicarea legii. Fără diferenţă de opinie politică, colegii de la comisie au avut o abordare profesională şi rezultatul a fost validat prin acel vot unanim asupra raportului.

Mai fac precizarea că în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V-aş ruga, de asemenea, să fiţi de acord ca eventualele erori materiale şi corecţii de tehnică legislativă să se corecteze de către Departamentul Legislativ.

Fac această solicitare având în vedere volumul mare de lucru şi ceea ce a făcut posibil, probabil, ca unele corelări să nu fi fost ajustate în timpul redactării raportului nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Ştefan:

Ca timp de dezbatere, domnule preşedinte, propun 30 de minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă! Dezbaterile pe grupuri parlamentare, la dezbaterile generale, sunt două... maximum de 5 minute pe fiecare grup. Aşa au stabilit liderii pe noul Regulament. Asta înseamnă că fiecare grup îşi hotărăşte cum vrea el, dar intervenţiile au maximum 5 minute, două intervenţii, adică nu vii în 10 minute şi vine un coleg şi-l înlocuieşte altul şi fiecare vorbeşte câte două minute. Să fie foarte clar.

A doua: conform Regulamentului, Birourile permanente propun timpul de dezbatere. Asta înseamnă pe amendamente, admise sau respinse.

30 de minute este propunerea preşedintelui de comisie şi asta o votăm. O supunem la vot, n-am ce să fac.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

122 de voturi pentru, 65 împotrivă, 5 abţineri.

Domnule Ştefan Viorel, domnule preşedinte, mai aveţi să spuneţi ceva. Vă rog frumos.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc.

Revin spunând că legea este organică, nu ordinară.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Organică, organică, da.

Pe procedură, aveţi cuvântul, domnule Negruţ.

Domnul Clement Negruţ:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Colegul nostru, domnul Cernea, de la această tribună cerea respectarea Regulamentului pe termenele privind rapoartele pentru PL-x-uri. Într-adevăr, Regulamentul spune foarte clar: pentru procedură de urgenţă se înjumătăţesc.

Noi suntem Cameră decizională pe această lege. Normal, jumătatea lui 5, înseamnă două zile. Raportul l-am primit în acest moment, la intrarea în sală. Asta pentru a se completa. Eu sunt de acord că trebuie să discutăm acest proiect de lege important, dar poate domnul ministru era îndrituit să ne dea măcar câteva modificări esenţiale. A vorbit doar de reducerea TVA.

Cred că în acest Cod fiscal şi în Codul de procedură fiscală mai sunt multe modificări care măcar de la acest microfon trebuiau să fie aduse la cunoştinţa parlamentarilor înainte de vot.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, proiectul a fost finalizat vinerea trecută, cu votul unanim al membrilor Comisiei pentru buget, finanţe.

Eu am discutat şi cu cei de la opoziţie, şi cu cei din arcul guvernamental.

El a fost redactat de către angajaţi, împreună ... sunt 300 şi ceva de ... 800 de amendamente respinse, dacă nu mă înşel. Şi atunci, vă daţi seama că totuşi pentru stafful tehnic durează două-trei zile. Toată lumea a fost informată, ştiu că membrii Comisiei pentru buget, finanţe au informat colegii cu privire la stadiul discuţiilor şi negocierilor pe fiecare capitol.

Din punct de vedere juridic s-a respectat procedura. Nu sunt cinci zile, sunt trei zile, înseamnă o zi şi jumătate, ca să ştiţi.

Altă procedură?

Vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş fi intervenit dacă dumneavoastră nu aţi fi scuzat cumva această întârziere spunând că a fost foarte mult de muncă. Putem înţelege asta, e omeneşte de înţeles, nu-i nicio problemă aici, dar nu putem să legitimăm în acest fel încălcarea Regulamentului. Nu putem spune: A fost foarte mult de muncă, echipa tehnică a avut foarte mult de lucru, fiind sute de amendamente sau sute de lucruri de pus, acolo, în document.

Sper foarte mult să respectăm, şi dumneavoastră, ca preşedinte, sunteţi primul care aveţi datoria să apăraţi acest Regulament şi să-l respectaţi şi dumneavoastră, şi noi, împreună cu dumneavoastră. De aceea, vă cer să fim mult mai riguroşi în respectarea Regulamentului. Altfel, de ce să-l mai invocăm şi de ce să ne mai ghidăm după el, dacă nu-l respectăm?

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi perfectă dreptate.

Mulţumesc. Mergem mai departe.

Dezbateri generale.

Cine intervine la dezbateri generale?

Domnul deputat Viorel Ştefan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar liberal. Şi UDMR-ul, da?

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş începe spunând că se întâmplă o dată la 12 ani. Se întâmplă o dată la 12 ani ca în Parlamentul României să avem o dezbatere serioasă pe marginea reglementărilor cu caracter fiscal. În 2003 a fost primul proiect de Cod fiscal care a intrat în dezbaterea Parlamentului şi-mi amintesc că la Comisiile pentru buget, finanţe votul a fost, ca şi de această dată, unanim. Unanim şi cu sute de amendamente adoptate, amendamente asupra cărora puterea şi opoziţia au căzut de acord.

Ce a urmat? A urmat o succesiune de evenimente botezate de fiecare dată intenţii de revoluţii fiscale care din păcate, de cele mai multe ori, s-au transformat în mici răscoale şi răzmeriţe fără efecte spectaculoase sau, mai ales, fără efecte în bine.

Evoluţiile realităţilor economice, sociale şi politice din perioada 2003-2014, contextul creat de criza economico-financiară internaţională şi, nu în ultimul rând, aderarea României la Uniunea Europeană, au determinat modificarea şi completarea în repetate rânduri a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Codul fiscal a cunoscut de la data adoptării sale, decembrie 2003, şi până în prezent numeroase completări şi modificări, cele mai importante fiind introduse prin Legea nr. 343/2006, act normativ care asigura transpunerea în legislaţia naţională a dispoziţiilor acquis-ului comunitar privitor la domeniul fiscal, ca cerinţă majoră a aderării României la Uniunea Europeană.

Cu toată preocuparea continuă de îmbunătăţire şi simplificare a prevederilor Codului fiscal, acesta este perceput de mediul economic şi social ca fiind dificil de aplicat şi supus permanent riscului de interpretare neunitară a prevederilor sale.

Modificările legislative frecvente aferente acestui act normativ necesare pentru funcţionarea sistemului de impozite şi taxe din România au generat unele dificultăţi în interpretarea şi în aplicarea anumitor prevederi legale incidente în domeniul fiscal.

Dezvoltarea dinamică a mediului de afaceri şi, implicit, a legislaţiei conexe, obligaţia de transpunere în legislaţia naţională a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi modificările şi completările aduse ulterior regulamentelor, directivelor sau altor acte comunitare reprezintă câţiva din factorii determinanţi care impun permanent modificarea şi completarea legislaţiei fiscale naţionale.

De asemenea, este de menţionat procesul de preluare în Codul fiscal a unor prevederi cu implicaţii fiscale, promovate iniţial prin acte normative de reglementare a anumitor domenii de activitate, măsuri care nu au ţinut seama de prevalenţa prevederilor Codului fiscal asupra oricăror prevederi de natură fiscală.

Totodată, numeroasele modificări şi completări succesive aduse Codului fiscal de la data adoptării până în prezent, prin ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, aprobate prin lege sau care sunt încă în proces legislativ parlamentar, acte normative în conţinutul cărora se fac trimiteri de la un articol la altul au făcut ca republicarea acestuia de către Monitorul Oficial să devină un proces dificil de gestionat.

În acest context, Guvernul României şi-a propus pe termen mediu, în vederea consolidării politicii fiscal-bugetare, continuarea măsurilor de creştere a eficienţei sistemului fiscal prin rescrierea Codului fiscal, creându-se astfel, pe de o parte, posibilitatea simplificării fiscalităţii, eliminării disfuncţionalităţilor şi stabilirii coordonatelor pentru un cadru legal fiscal coerent şi modern, iar pe de altă parte, premisele asigurării predictibilităţii sistemului fiscal şi continuării conduitei necesare unei consolidări fiscale sustenabile.

Acest proces complex de modernizare a legislaţiei fiscale a impus înscrierea rescrierii Codului fiscal între obiectivele prioritare incluse în strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2013-2015 şi în programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2013-2016.

Acest obiectiv are în vedere atingerea următoarelor rezultate: claritate şi accesibilitate în aplicarea prevederilor Codului fiscal...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi 15 secunde.

Domnul Viorel Ştefan:

... prin restructurarea pe baze sistematice a normelor fiscale, transparenţă în prezentarea principiilor fiscale, în definirea conceptelor, noţiunilor şi metodelor utilizate în construcţia şi administrarea sistemului coerent al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale reglementate de Codul fiscal în scopul înţelegerii corecte şi evitarea interpretării în aplicarea normelor fiscale, asigurarea corelării între prevederile Codului fiscal şi Codul de procedură, creşterea eficienţei activităţii de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor prevăzute în Codul fiscal, scădere a costurilor de administrare a impozitelor şi taxelor prevăzute în Codul fiscal, precum şi a celor de conformare suportate de contribuabil.

Cu un astfel de Cod fiscal, România îşi consolidează poziţia la care tinde, de actor important economic în peisajul european, atât din punct de vedere al rezultatelor de creştere economică, cât şi din punct de vedere al atractivităţii pentru mediul investiţional.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La început m-am bucurat că vom avea astăzi, la această dezbatere, alături de noi şi ministrul finanţelor. Din păcate, după ce ne-a transmis un mesaj oarecum electoral, a plecat din sală.

Asta înseamnă lipsa de importanţă pe care o acordă Ministerul Finanţelor şi Guvernul Codului fiscal.

Dar, trecând peste acest aspect care din punctul meu de vedere pune o pată urâtă şi neagră pe modul în care Guvernul priveşte Codul fiscal, aş vrea să spun următoarele lucruri: Codul fiscal şi politica fiscală, în general, sunt instrumente prin care o ţară poate să devină mai bogată, mai prosperă, să aibă creştere economică, să facă locuri de muncă, să asigure investiţii şi, până la urmă, să facă o viaţă mai bună pentru fiecare cetăţean. Sau, să blocheze economia, să nu-i dea nici-un fel de speranţă şi, în acelaşi timp, să micşoreze competitivitatea firmelor româneşti în comparaţie cu alte firme.

De aceea, acest Cod fiscal, aş spune de la început, are şi realizări, dar şi multe neîmpliniri. Dar, preferăm noi, cei de liberali, să vedem partea plină a paharului şi, în consecinţă, considerăm că este un pas înainte în clarificarea unor aspecte de politică fiscală, în clarificarea unor birocraţii care până acum au încetinit ritmul economic, iar de acum încolo, prin aceste clarificări şi prin aceste noi formulări, pot să creeze contribuabilului român, mediului de afaceri, un spaţiu fiscal mai coerent şi se poate manifesta mai uşor iniţiativa privată.

Aş vrea să mai spun dintr-o perspectivă istorică că acest Cod fiscal este poate surprinzător pentru foarte mulţi şi a fost de fapt la vremea respectivă surprinzător pentru foarte mulţi, acest Cod fiscal are inspiraţie ideologică liberală. El a apărut, poate v-aduceţi aminte, după ce Partidul Naţional Liberal a apărut cu programul de guvernare. Atunci, imediat, PSD-ul şi Guvernul PSD, aflat de altfel şi într-o criză de imagine după pierderea alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta, atunci PSD-ul a apărut cu această variantă de Cod fiscal foarte avangardistă, foarte revoluţionară şi foarte curajoasă.

Din nefericire, din acea primă etapă au rămas numai unele lucruri pe care le regăsim în Codul fiscal pe care astăzi îl discutăm în Parlament.

Sunt câteva probleme pe care trebuie să le sesizăm: 1. lipsa de credibilitate a Guvernului în faţa organismelor internaţionale care au semnalat îngrijorări foarte serioase asupra deficitului bugetar, asupra modului în care se vor încasa veniturile bugetare şi se vor realiza cheltuielile bugetare.

Sigur că un guvern necredibil, un guvern care nu mai prezintă nici un fel de garanţii în faţa organismelor internaţionale, va pune greu în aplicare un asemenea Cod fiscal care are şi multe măsuri bune.

Noi, cei de la liberali, am susţinut reducerea taxei pe valoarea adăugată şi chiar propusesem ca din 2018 să o aducem - cota standard la cotă unică de 16%. Noi am propus reducerea contribuţiilor de asigurări sociale ca o formă de stimulare efectivă a agenţilor economici, de creştere de locuri de muncă, şi mai ales de realizare de investiţii. Numai reducerea TVA înseamnă o singură pârghie avută în vedere pentru creşterea economică, şi anume, consumul intern. Dar eu cred că numai consumul intern nu ne garantează că vom realiza o economie cu un ritm de creştere necesar să ajungem din urmă ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Iar investiţiile ar fi fost cu adevărat cele care ne dădeau o speranţă serioasă.

Am introdus în acest Cod fiscal pentru prima oară un principiu nou, principiul predictibilităţii, şi asigurăm mediul de afaceri că atunci când vom veni la guvernare orice măsură pe care o vom lua în Codul fiscal va fi de micşorare de fiscalitate, şi nu de majorare de fiscalitate. Astfel încât, evident, business-plan-urile să poată fi realizate şi să ne atingem obiectivele strategice din punct de vedere economic.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi pe dumneavoastră o să vă rog să finalizaţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Drept pentru care cu neîmplinirile pe care le-am semnalat, dar şi cu faptul că se realizează un pas înainte, Grupul PNL a luat decizia să voteze pentru acest Cod fiscal şi să-şi rezerve dreptul ca atunci când va veni la putere să facă şi restul perfecţionărilor de care acest Cod fiscal are nevoie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Azi, ne aflăm în faţa unui proiect de nou Cod fiscal, a cărui rescriere constituie o necesitate deoarece de-a lungul celor 12 ani de la adoptare, în urma numeroaselor modificări şi completări operate asupra Legii nr. 571/2003, noi am identificat în jur de 80 de acte normative, legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe simple care la rândul lor au fost adoptate cu modificări şi completări. Prevederile sale deveniseră un labirint, o cursă cu obstacole presărate cu capcane în care cădea orice contribuabil înarmat cu oricâtă bunăvoinţă, bună-credinţă şi dorinţă de conformare, dar şi orice organ fiscal.

Aşadar, în primul rând, salutăm această iniţiativă de a avea un nou Cod fiscal şi un nou Cod de procedură fiscală.

În al doilea rând, aş dori să subliniez aspectele pozitive ale Proiectului de lege privind Codul fiscal, definiţii mai clare, o mai bună organizare structurală şi, nu ultimul aspect ca importanţă, reducerea pe alocuri a sarcinii fiscale, astfel, reducerea cotei standard de TVA la 19%, pentru alimente la 9%, reducerea graduală a contribuţiilor de asigurări sociale, dispariţia impozitului pe construcţii speciale şi altele asemenea.

De asemenea, salutăm admiterea câtorva amendamente formulate de grupurile parlamentare ale UDMR-ului, cum ar fi: posibilitatea de a dispune asupra a 2% din impozitul pe venitul din pensie în vederea finanţării organizaţiilor nonguvernamentale; măsuri fiscale care vin în ajutorul familiilor cu mulţi copii, adică majorarea plafonului până la care se poate beneficia de deducere personală; acordarea dreptului de deducere personală şi celuilalt părinte în cazul unuia care-şi găseşte un loc de muncă; stabilirea limitei veniturilor persoanelor aflate în întreţinere la nivelul de 300 de lei de persoană, neincluzându-se aici pensiile de urmaş, bursele şi premiile obţinute de elevi în competiţii şcolare şi sportive; calcularea contribuţiei sociale de sănătate în cazul pensionarilor asupra diferenţei dintre nivelul pensiei şi valoarea unui punct de pensie, spre deosebire de prevederile actuale, adică 740 de lei; reducerea cu 50% a impozitului pe clădirile utilizate în scopuri turistice pe perioade de inactivitate din cauza specificului sezonier.

În al treilea rând, să trecem în revistă şi câteva dintre nemulţumirile noastre: neacceptarea întregului pachet de măsuri fiscale menite să vină în sprijinul familiilor cu mulţi copii; neadmiterea aplicării cotei reduse de 9% asupra furnizării apei; neacceptarea principiului ca impozitul pe venitul micro-întreprinderilor să fie opţional; neluarea în calcul a propunerii noastre privind impozitul pe poluare în cazul autoturismelor; respingerea unor propuneri care vizau reabilitarea sau măcar conservarea monumentelor istorice, precum şi impozitarea prea dură a venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi altele.

În concluzie, analizând proiectele Codurilor-fiscal şi de procedură fiscală, ca să nu mai ieşim încă o dată la microfon, după părerea noastră, nu sunt nici pe departe perfecte, dar conţin îmbunătăţiri esenţiale faţă de cele aflate în vigoare. Prin urmare, Grupul UDMR va vota ambele proiecte de lege.

Şi, domnule preşedinte, daţi-mi voie ca, în numele meu, să aduc mulţumiri consilierilor şi referenţilor din cadrul comisiei de specialitate, respectiv, din cadrul Grupului UDMR, pentru această muncă titanică depusă în întocmirea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

Mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Merka.

După aceea, vă dau cuvântul. Câte unul de la fiecare grup şi mai facem o tură după aceea.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Evoluţia realităţilor politice, economice şi sociale din ultima perioadă ne-a demonstrat faptul că rescrierea Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală era inerentă, cel vechi fiind de foarte multe ori modificat de-a lungul timpului. Nu de puţine ori, mediul economic şi social ne-a sesizat referitor la faptul că legislaţia în acest domeniu era dificil de aplicat şi supusă permanent schimbării, nu de multe ori confundându-se cu riscul de interpretare neunitară a prevederilor existente până în acest moment.

Prin adoptarea noului Cod fiscal se creează, pe de o parte, posibilitatea simplificării fiscalităţii, eliminarea disfuncţionalităţilor şi stabilirea coordonatelor pentru un cadru legal fiscal, coerent şi modern, iar pe de altă parte, premisele asigurării, cum au spus şi alţi colegi, predictibilităţii sistemului fiscal şi continuării conduitei necesare unei consolidări fiscale sustenabile.

Ne dorim un Cod fiscal mai clar, mai accesibil, mai transparent, mai eficient şi corelat cu prevederile Codului de procedură fiscală, iar forma adoptată în comisie întruneşte într-o mare măsură aceste atribute.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să-l corectez pe domnul ministru. Populaţia trebuie să ştie că reducerea TVA-ului se face de la 24% la 19%. Discuţia a fost de la 20 la 19, dar impactul este de la 24 la 19.

Grupul parlamentar a militat în special pentru o reducere a acestei cote, ştiind impactul pozitiv pe care trebuie să-l aducă în societate. Dar să nu uităm totuşi, încercăm, aşa cum au făcut propuneri şi colegii, ca prin reducerea TVA-ului de la 9 la 5% pentru manuale, cărţi, activităţi sportive, să dăm un semnal şi populaţiei, ca într-adevăr societatea să se ridice puţin şi din acest punct de vedere. Trebuie să avem un mesaj puternic şi pentru cetăţeni. A fost o luptă într-adevăr în comisie, să ne facem înţeleşi noi, ca membri ai acestei comisii, sau noi, ca şi cetăţeni ai Parlamentului, ca propunerile noastre să fie înţelese de către Ministerul de Finanţe. Într-adevăr, nu avem toate datele şi nici nu le-am avut, dar am dorit să arătăm ceea ce înseamnă munca în echipă, munca noastră, a Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, cu noi, toţi ceilalţi.

Într-adevăr, şi Ministerul de Finanţe şi cei din comisie, stafful tehnic, şi stafful nostru, al grupului, au muncit pe acest Cod fiscal.

Să nu uităm că importante vor fi şi normele de aplicare, cum s-a şi spus, nu este un Cod perfect, ci este un Cod perfectibil. Predictibilitatea şi ceea ce ne dă posibilitatea să venim cu această propunere în continuare de îmbunătăţire, ne fac să sperăm că vom găsi şi noi deschideri.

Într-adevăr, au fost anumite propuneri, să le spunem, năstruşnice. Să vedem cum vor fi aplicate. Dar să nu uităm că cetăţenii vor trebui să simtă şi ei în buzunar. Nu întotdeauna mărirea de salarii şi de pensii este simţită sau resimţită la nivelul populaţiei. Să sperăm că prin aplicarea acestui Cod fiscal şi agenţii economici vor înţelege că nu doar buzunarul lor contează, ci şi bunăstarea populaţiei şi a clienţilor, adică a cetăţenilor. Şi noi suntem convinşi că, într-adevăr, trebuie să dăm un semnal puternic de sprijinire a acestui Cod fiscal şi, în acest sens, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine acest Cod fiscal, aşa cum a făcut-o în comisie, şi să nu mai revenim, domnule preşedinte, şi Codul de procedură fiscală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

PC-PLR.

Domnul Ioan Moldovan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dezbatem şi votăm noul Cod fiscal şi noul Cod de procedură fiscală, documente extrem de importante pentru modernizarea şi dezvoltarea României şi sunt convins că unanimitatea din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci se va manifesta şi astăzi în plenul Camerei Deputaţilor.

Parlamentarii Grupului Liberal Conservator susţin adoptarea acestor acte normative care îşi vor dovedi valoarea şi utilitatea în cel mai scurt timp, prin efectele pozitive, atât pentru întreaga populaţie a României, pentru fiecare român, dar şi, pe de altă parte, pentru alinierea ţării noastre la standardele Uniunii Europene, din punct de vedere al progresului general şi al creşterii economice.

Aşa cum s-a subliniat în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru buget, scăderea TVA-ului de la 24 la 19% începând cu 1 ianuarie 2016 are o susţinere bugetară necesară, precum şi suportul tehnic al partenerilor şi creditorilor noştri internaţionali - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Sunt întrunite astfel condiţiile pentru ca principala modificare a Codului fiscal să fie aplicată cu rezultate concrete, în scopul creşterii calităţii vieţii şi instaurării mult doritei bunăstări a românilor.

Discutăm despre două legi extrem de complexe, având în vedere că desăvârşirea noilor Coduri, cel fiscal şi cel de procedură fiscală, a cuprins efectuarea a peste 600 de modificări şi completări. Aceste legi au fost pregătite de specialiştii Guvernului Ponta şi ai Ministerului Finanţelor pentru o perioadă mai îndelungată, ţinta lor vizând chiar anul 2030, deoarece se referă la mai multe priorităţi complexe ale României, atât interne, cât şi internaţionale.

Astfel, implementarea noului Cod fiscal are ca obiective primordiale: îmbunătăţirea competitivităţii economiei româneşti în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investiţiilor private, autohtone şi străine, reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane, întărirea autonomiei autorităţilor locale, eliminarea discriminărilor legale generate de sistemul fiscal actual, dar şi îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene, prin implementarea legislaţiei europene şi actualizarea acesteia.

Introducerea noului Cod fiscal şi a noului Cod de procedură fiscală va duce la scăderea TVA şi a accizelor începând cu anul viitor, deşi Guvernul studiază posibilitatea de a trece la unele reduceri încă din acest an.

Există trei mari principii care pot fi circumscrise acestui proiect pe care-l discutăm şi vă reţin doar un minut pentru fiecare: relaxarea fiscală care să ajute companiile din România să se dezvolte, să producă, să angajeze şi să aibă o piaţă de desfacere; mutarea greutăţilor din spatele firmelor şi a cetăţenilor României şi responsabilizarea instituţiilor statului. Prin acest Cod fiscal nu se mai ia şi pielea după cei care nu plătesc taxele şi impozitele, pentru că nu e statul în stare să colecteze. Presiunea se va muta dinspre privat spre ANAF care va deveni cea mai importantă instituţie din această ţară în următorii ani.

Una dintre problemele majore cu care ne-am confruntat în ultimii 25 de ani a fost gradul mic al colectării. Mai mereu am gravitat în jurul unui nivel de aproximativ 30% din PIB. Eu cred că lucrurile se vor schimba semnificativ o dată cu acest nou Cod fiscal şi că ANAF va avea un foarte mare ajutor, vor urma efecte majore.

Creşterea nivelului de trai al populaţiei. Degeaba avem noi creştere economică dacă ea nu se răsfrânge şi în calitatea vieţii românilor. Acest Cod fiscal propune şi o repornire a consumului privat fără de care economia se blochează. Vrem ca românii să-şi permită din nou să cumpere lucrurile de care au nevoie pentru a duce o viaţă frumoasă.

În mare, cam acestea sunt ideile fundamentale care au stat în spatele noului Cod fiscal. Noi, politicienii, avem datoria de a genera această viziune, în timp ce experţii Ministerului de Finanţe, ai ANAF-ului trebuie să găsească soluţiile tehnice pentru a putea implementa strategia stabilită.

În cazul acestor proiecte pe care le avem, cred că ambele deziderate sunt îndeplinite. Avem o viziune foarte clară şi foarte bine pusă la punct despre felul în care dorim să funcţioneze din punct de vedere fiscal şi economic România, iar experţii au generat un proiect foarte bine articulat.

Stimaţi colegi,

Parlamentarii Grupului Liberal Conservator susţin proiectele noului Cod fiscal şi al noului Cod de procedură fiscală, ca parte activă a susţinerii măsurilor luate şi până acum de actualul Executiv. Considerăm că principalele efecte ale noilor legi sunt în mod evident în interesul cetăţenilor...

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Moldovan:

...al contribuabililor plătitori de taxe şi impozite.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Poate că n-ar mai fi foarte multe lucruri de spus după cele prezentate de ministrul de finanţe, după cele prezentate şi dezvoltate apoi de preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, după cele spuse de colegii mei de la Partidul Naţional Liberal care au lucrat în mod efectiv la programul de guvernare care a avut ca principal pilon în zona economică tocmai construirea acestui nou Cod fiscal. Acest nou Cod fiscal care, într-un fel sau altul, întregeşte, şi nu mă feresc să folosesc acest termen, promisiunile pe care noi, la vremea aceea, în cadrul Uniunii Social-Liberale le-am luat faţă de români, de a face dreptate până la capăt. Iar cu reducerea cotei de TVA de la 24 la 19%, cât a fost iniţial, înainte de majorările din 2010, în mod cert o măsură liberală luată de un guvern social-democrat care se va bucura de atenţia cetăţenilor.

Au fost mai multe lucruri, sau sunt mai multe lucruri aici în acest Cod fiscal care, probabil că ar fi trebuit nuanţate, ar fi trebuit dezvoltate mai mult. Timpul nu este foarte generos. Au fost câteva sute de amendamente admise, au fost câteva sute de amendamente respinse, dar cred că mai important decât toate este faptul că la un moment dat, în ciuda unor discuţii contradictorii, cum erau normal să existe, s-a ajuns la un consens. Iar votul dat în Comisia pentru buget, finanţe a fost un vot unanim în favoarea proiectului pe care dumneavoastră îl aveţi în momentul acesta în faţă şi arată atât de mare pe cât îl vedeţi pe banca de la care m-am ridicat.

Am vrut şi am obţinut, şi le oferim românilor, şi sunt convins că vom face asta cu votul tuturor, cel puţin toţi cei care au vorbit până acum au precizat că vor vota la final acest proiect legislativ, un Cod fiscal care să fie mai suplu, care să fie mai eficient, care să fie mai apropiat, mai prietenos până la urmă, mai apropiat şi de contribuabili dar, în acelaşi timp, să nu ducă într-un mod dramatic, aşa cum spun gurile rele şi prost spun, la dezechilibre financiare. Sunt acolo o serie de măsuri care, bineînţeles că într-un fel sau altul, vor afecta nivelul construcţiei bugetare pentru anul viitor. Anul acesta lucrurile sunt absolut în regulă. Dar şi anul viitor, în opinia mea, numai în partea programatică s-ar putea să avem oarecari probleme. Pentru că în partea de execuţie rezultatele foarte bune pe care le-a raportat ANAF-ul pentru primul trimestru, rezultatele care se prefigurează a fi foarte bune în continuare, rezultatele iarăşi foarte bune ale aplicării reducerii TVA la alimentele de bază, care au dus la creşterea vânzării nu numai la comercianţi, dar şi a producţiei la producători şi, mai mult decât orice, la creşterea veniturilor populaţiei, pentru că măsurile importante pentru cetăţeni nu sunt numai acelea în care le dai ceva, ci şi acelea în care nu le iei. Iar acest Cod fiscal armonizează într-un mod absolut admirabil aceste perspective.

Indiscutabil că vom vota acest cod. Am lucrat prin specialiştii noştri, am avut nenumărate întâlniri cu aparatul de lucru al Ministerului de Finanţe, am discutat şi cu colegii noştri din opoziţie, şi cred că o dovadă mai bună că va fi votat, sper eu, cu larga majoritate a tuturor grupurilor parlamentare, că s-a lucrat bine şi coerent, va fi aceea că, în finalul anului, când vom culege probabil pentru prima dată roadele acestui Cod fiscal, toată lumea va fi mulţumită.

Acesta este indicatorul de satisfacţie al cetăţeanului, este cel mai important parametru care trebuie să existe nu numai în acest Cod, ci în toate politicile publice pe care le promovăm. Şi sunt convins că vom realiza acest deziderat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale dacă mai sunt. Nu sunt.

Conform art.120 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege pe articole.

Invit Biroul comisiei... E aprobat? OK!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem amendamente admise şi respinse.

Vă propun să mergem cu o frecvenţă de 10-20 de articole dacă sunteţi de acord. 10.

20 vă propun, că sunt multe.

La admise mă refer.

Deci, Anexa 1. De la 1 la 20 marginal. Intervenţii? Nu sunt.

De la 20 la 40 marginal. Vă rog.

Vă rog să precizaţi exact unde, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul meu se referă la art.22 - "Impozitul pe profitul reinvestit.", poziţia 7 din amendamente respinse.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, nu suntem la amendamente respinse, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Păi nu se combină?

Stimaţi colegi,

Profitul reinvestit în România a fost întotdeauna un fel de problemă, o fata morgana. De altfel, multe din guvernările care s-au perindat în cei 25 de ani l-au utilizat sau nu l-au utilizat pentru finanţarea investiţiilor. În acest moment în care investiţiile practic au dispărut în această ţară, a rămas aproape singura modalitate de a investi a contribuabililor care obţin profit. De aceea, eu am propus în Codul fiscal să existe posibilitatea reinvestirii profitului obţinut din întreaga perioadă a exerciţiului financiar în utilaje tehnologice, în maşini şi în instalaţii de lucru şi, evident, în tehnică de calcul.

În actualul Cod fiscal funcţionează sistemul în felul următor: sunt contribuabili care calculează şi plătesc impozitul pe profit anual şi contribuabili care calculează şi plătesc impozitul pe profit trimestrial. Între cele două categorii de contribuabili în acest moment există o discriminare: cei care calculează şi plătesc impozitul pe întregul an pot să utilizeze întregul profit pentru reinvestire, cumulat de la începutul şi până la sfârşitul anului, cei care calculează şi plătesc trimestrial nu au posibilitatea decât trimestrial să facă investiţiile din profitul respectiv, astfel încât se găsesc în imposibilitatea de a utiliza profitul următoarelor trimestre pentru finanţarea unei investiţii care nu a fost cuprinsă în întreg profitul trimestrului respectiv.

De aceea, amendamentul meu dă posibilitatea să folosim, pentru ambele categorii de contribuabili, profitul pentru finanţarea investiţiilor, indiferent de momentul în care aceste investiţii sunt făcute.

Eu vă rog... în comisie... şi trebuie să mulţumesc Comisiei de buget, finanţe pentru toate amendamentele pe care le-a votat şi le-a înţeles. Probabil pentru acest amendament a fost o scăpare, mai ales că ceea ce s-a spus a fost faptul că oricum această reinvestire a profitului este o chestiune tranzitorie şi ţine până în anul 2017. Eu nu cred că va fi aşa, eu cred că va fi şi după anul 2017. Şi este normal să votăm acest amendament, pentru că este în sprijinul contribuabililor români.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să votaţi.

104 împotrivă, 79 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Eraţi la Titlul II, domnule deputat, deci la Anexa 11, aţi trecut deja la Titlul II, eu eram la Titlul I, de aceea am încurcat.

Continuăm. De la articolul 22 la 40.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

După articolul 22, aş dori să introducem un nou articol, art. 22¹, cu următorul cuprins:

Alin. (1). În cazul în care producerea unor bunuri se realizează pe baza unor invenţii sau inovaţii înregistrate la OSIM, contribuabilul va fi scutit de impozitul pe profit care rezultă din aplicarea noii invenţii sau inovaţii timp de 5 ani, în cazul primei aplicări economice la nivel naţional a respectivei invenţii sau inovaţii.

Alin. (2). Ministerul Finanţelor Publice emite norme metodologice de aplicare a prevederilor din alin. (1)."

Propunem prin această modificare stimularea invenţiilor înregistrate la OSIM.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

108 împotrivă, 87 pentru, 2 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Dacă de la 22 la 40 mai sunt alte intervenţii?

Articole. Deci 22-40, da?

40-50.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna deputat Andreea Paul, după care domnul deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La articolul 48, propun următoarea formulare: "Contribuabilii care se încadrează în categoria microîntreprinderilor definite potrivit prezentei legi pot opta pentru plata impozitului pe venit, conform prezentului titlu."

Acest regim fiscal a fost gândit ca o facilitate pentru micii întreprinzători. Din păcate, eliminarea opţiunii întreprinderilor mici, nou apărute pe piaţă, de a alege între impozitul pe profit sau impozitul pe cifra de afaceri îi duce într-o situaţie paradoxală de a plăti în prea multe cazuri, în aproape jumătate din cazuri, impozit pe pierdere. Ce principiu fiscal respectă acest Cod dacă nu priveşte impunerea fiscală pe profit, pe valoarea adăugată?

De aceea insistăm foarte tare cei din Partidul Naţional Liberal pentru reintroducerea opţiunii microîntreprinderilor de a alege între impozitul pe cifra de afaceri sau pe profit.

Vă rog să votaţi în favoarea acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, spusesem până la 40. Aţi ajuns deja la 48. Deci luăm în considerare de la... 40-50. Eu am zis 40. O.K. Până la 50.

Mai este o intervenţie, de la 22 la 50.

Vă rog, domnule deputat. (Discuţii în sală.)

22-50, da.

Vot la amendamentul doamnei Paul.

119 împotrivă, 83 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Deci, domnule deputat, de la 22 la 50.

Vă reamintesc că s-au aprobat 7 minute pentru dezbateri.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Am înţeles, domnule preşedinte de şedinţă.

Practic, la acelaşi articol 48, propunem şi noi modificarea în sensul următor: "Impozitul reglementat de prezentul titlu este opţional."

Practic este aceeaşi idee pe care deputaţii PNL o susţin. O susţinem şi noi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

115 împotrivă, 86 pentru.

Amendamentul a fost respins.

De la 51 la 70 - articole.

Vă rog, doamnă Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Nu-mi doream să susţin acest amendament, dar pentru că aţi votat împotriva amendamentului nostru...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Precizaţi, vă rog, articolul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Art. 51, alin. (1). Îl voi susţine.

Este o altă variantă de impozitare a microîntreprinderilor pe venit, astfel: 1% pentru microîntreprinderile care au 2 sau mai mulţi salariaţi, două procente pentru microîntreprinderile care au un singur salariat cu o normă întreagă, astfel încât să diminuăm povara fiscală pe microîntreprinderi.

Vă repet, 42 de procente, 42% înseamnă aproape jumătate din numărul total al microîntreprinderilor, în România, sunt pe pierdere astăzi.

Vă rog să votaţi în favoarea acestui amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

115 împotrivă, 83 pentru, 3 abţineri.

Amendament respins.

Alte intervenţii până la 70, dacă mai sunt?

Domnul Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La articolul 51, după alineatul (3), se introduce un nou alineat care spune aşa: prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile microîntreprinderilor din domeniile CAEN 5510 "Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare", CAEN 5520 "Facilităţi de cazare pentru vacanţă şi perioade de scurtă durată", CAEN 5590 "Alte servicii de cazare", CAEN 5610, CAEN 5621, CAEN 5629, CAEN 5630, aceşti operatori, aceşti agenţi economici pot opta pentru impozitul forfetar anual, formula de calcul urmând a fi stabilită de către Ministerul Finanţelor Publice, în funcţie de rangul localităţii, suprafaţa utilă a locaţiei şi un coeficient de sezonalitate.

Motivarea acestui amendament este faptul că introducerea acestui impozit forfetar pe care Ministerul Finanţelor îl promite, şi luna trecută şi în mai, după ce a anulat bacşişul, şi acum, la o întâlnire cu agenţii economici din Mamaia, a spus că îl introducem în Codul fiscal.

Amendamentul meu este în acest sens, introducerea acestui impozit forfetar pentru toţi agenţii economici care activează în domeniul turismului de pe litoral. Cu alte cuvinte, propun ca hotelurile, restaurantele şi operatorii economici de pe litoral să plătească o taxă fixă anuală.

Menţionez că această măsură este agreată de către toţi operatorii şi vă invit să votaţi, pentru că turismul de pe litoral trebuie susţinut.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot. Vă rog să votaţi.

121 împotrivă, 84 pentru, 2 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Alte intervenţii până la 70? Nu sunt.

De la 70 la 100?

Domnul deputat Merka.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am avut o discuţie lungă cu ministerul, am înţeles că este necesar a preciza printr-o normă venită din partea Ministerului Muncii, dar totuşi am rugat să fie trecute la amendamente respinse partea de indemnizaţii şi orice alte surse de această natură, pentru că mă gândeam că poate o reglementare în Codul fiscal, în legătură cu o eventuală discrepanţă între tratamentul fiscal discriminatoriu de acest tip, ar putea să justifice activitatea în continuare, să spunem, în ghilimele, a transportatorilor.

Sunt mai multe amendamente, dar mă refer doar la unu. Da, am înţeles. Dar eu zic că, totuşi, dacă supunem la vot, ştiu care este rezultatul, este unul singur.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să votaţi.

120 împotrivă, 88 pentru, două abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Vă rog. De la 70 la 100 suntem.

Precizaţi articolul, vă rog.

Domnul Anton Doboş:

Articolul 77. Pentru persoanele care au în întreţinere şi copii, deductibilitatea să crească pentru fiecare copil cu 100 de lei. Astfel asigurăm şi o creştere a natalităţii şi încurajăm să crească populaţia României.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

(Domnul deputat Ludovic Orban solicită cuvântul.)

Suntem în procedură de vot, domnule deputat.

O sută cinci...

Domnul Ludovic Orban:

Deci avem 5 aparate de vot, 7 care nu funcţionează. Ca atare, solicit o întrunire a liderilor de grup, pauză şi să se repare, pentru că nu este normal să nu fie luat în calcul votul atâtor parlamentari. Eu nu cred că este ceva care ţine de formaţiunea politică, pur şi simplu este o chestiune tehnică, care trebuie remediată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două minute pauză.

Vă întâlniţi în grup.

După pauză.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală. Vom face un vot de control în 30 de secunde.

Vă rog să scoateţi cartelele din aparate şi să le reintroduceţi.

Vot de control. Vă rog să votaţi.

Stafful tehnic, mai facem încă o dată un vot de control.

Deci reluăm. Vă rog să votaţi.

Vă rog, încă o dată reintroduceţi cartelele. Vă rog să scoateţi cartelele din aparat şi să le reintroduceţi.

Vă rog să votaţi.

E OK, da? Bun.

Deci eram în procedură de vot, vă rog.

Amendamentul care era de votat, reluăm votul. Vă rog să votaţi.

113 împotrivă, 82 pentru, 2 abţineri.

Amendamentul respins.

Dacă până la 100 mai sunt alte intervenţii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Am dori să modificăm la art. 100 alin. (1) lit. b) care să aibă următorul conţinut, litera b): "suma neimpozabilă lunară este egală cu 1,3 înmulţit cu valoarea punctului de pensie stabilit pentru anul în curs."

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

115 împotrivă, 3 abţineri, 82 de voturi pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 100 mai sunt? Nu.

De la 100 la 150.

Vă rog, domnul Varga. Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Domnilor colegi,

Solicit respingerea textului adoptat de comisie la 111 alin. (4), motivat de faptul că vom da girul unor evaziuni fiscale de proporţii. Şi în al doilea rând: transformarea unei entităţi profesionale în aceea de a face sesizări şi plângeri penale împotriva cetăţenilor. De aceea susţin ca din textul de la Senat şi amendamentele propuse la comisie să rămână textul actual din forma care există astăzi în Codul fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

115 împotrivă, o abţinere, 83 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Alte intervenţii până la 150.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal are o constantă şi veche preocupare pentru reducerea taxării muncii. Într-o ţară în care este nevoie de muncă, aceasta nu trebuie penalizată prin supraimpozitări.

Aşadar, am prezentat un pachet de impozitare, şi anume: la art. 138 lit. a) propunem: 20,3% contribuţii sociale obligatorii pentru condiţiile normale de muncă, partajate astfel: 10% pentru contribuţia individuală şi 10,3% pentru contribuţia datorată de angajator.

De asemenea, introducem lit. b), modificăm lit. b) de la alin. (1), art. 138 şi solicităm o cotă de 25,8% faţă de 31,3 pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator.

Se modifică şi lit. c) de la art. 138, alin. (1) şi solicităm introducerea unei cote de 30,8% faţă de 36,3 pentru condiţiile speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, din care 10% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator.

Introducem lit. d) la art. 138, solicitând 10,5% pentru veniturile din activităţile independente.

De asemenea, la art. 138, alin. (2) avem o propunere: 21% pentru condiţii normale de muncă, din care 7,5% pentru contribuţie individuală, diferenţa - pentru contribuţia angajatorului.

Art. 138 alin. (2) lit. d): 10,5% pentru veniturile din activităţile independente.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

117 împotrivă, o abţinere, 87 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 150 dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt.

De la 150 la 200?

Vă rog.

Domnul Anton Doboş:

La art. 160, amendamentul sună în felul următor: "Pentru persoanele fizice cu venituri din pensie, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte nivelul de 1.050 de lei."

Ştim că din anul 2011 această bază de calcul a rămas la 740 de lei şi nu facem decât o reactualizare şi considerăm că o pensie de 1.050 de lei este o pensie relativ bună.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

118 împotrivă, 3 abţineri, 90 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 200 dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

De la 200 la 250? Nu sunt.

De la 250 la 300?

Domnul deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Stimaţi colegi,

La Titlul VII, art. 291, la alin. (3): "cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri".

Şi noi propunem: lit. i) - "furnizarea apei". Este foarte important ca să degrevăm preţul apei şi să reducem TVA-ul de la 19% la 9%.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

113 împotrivă, 2 abţineri, 91 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 300, da? 250-300.

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Este vorba de un exerciţiu. Dacă tot am coborât TVA-ul la 9% la produse, noi, în discursul pe care l-am avut ca Grup al minorităţilor naţionale, am încercat să venim cu o cotă redusă de 5% aplicată asupra bazei de impozitare pentru livrarea produselor - alimente, băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice - destinate consumului uman.

Nu, nu, fără băuturi alcoolice. Acestea sunt la accize în altă parte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vot.

115 împotrivă, 5... 6 abţineri, 87 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 300 dacă mai sunt intervenţii?

Domnul deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

La art. 292 alin. (1), după lit. r), se introduce o nouă literă, lit. (r¹), cu următorul cuprins: "lucrări de intervenţie de urgenţă la monumente istorice, ce vizează punerea lor în siguranţă". Deci este vorba despre conservarea monumentelor istorice şi arhitectonice din ţara noastră.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

115 împotrivă, 2 abţineri, 99 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 300 dacă mai sunt? Nu.

De la 300 la 350? Nu.

De la 350 la 400? Nu.

De la 400 la 450?

Domnul Merka.

Vă rog, nu mai dialogaţi cu sala şi susţineţi-vă amendamentul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am încercat într-adevăr să scot în evidenţă o situaţie destul de ciudată: am ridicat acciza, în 2011, la băuturile alcoolice. În 2013 s-a văzut că într-adevăr bugetul de stat nu a fost alimentat, nici cel puţin cu suma care a fost pentru 2011.

Din păcate, s-a văzut că, într-adevăr, piaţa neagră s-a dezvoltat şi mai mult. Şi aici am venit cu această propunere pentru stabilirea nivelului accizei standard la echivalentul a 550 de euro, nivel existent şi în Bulgaria.

Stabilirea accizei la nivelul minim stabilit prin reglementările europene este motivată de faptul că România înregistrează un nivel extrem de ridicat al pieţei nefiscalizate în domeniul producerii şi comercializării de alcool etilic şi băuturi spirtoase, care distorsionează nivelul concurenţial în această piaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Cu 112 voturi împotrivă, 2 abţineri, 92 pentru amendamentul a fost respins.

Dacă până la 400 mai sunt? Nu sunt.

De la 400 la 450? Nu sunt.

La Titlul IX - "Impozite şi taxe locale", de la 456...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, prin Codul fiscal s-au introdus multe măsuri de relaxare fiscală, cu efecte asupra stimulării consumului. Din păcate, Guvernul Ponta anulează, prin unele propuneri, măsurile acestea bune, şi anume transferă sarcina fiscală către persoanele fizice, mărind impozitele şi taxele locale, ceea ce va duce la cam multe efecte pozitive din reducerea TVA-ului să fie anulate, pentru că oamenii vor plăti mai multe impozite şi taxe mai mari şi vor avea mai puţini bani pentru a cumpăra alimente. E un lucru grav pe care l-am constatat la Guvernul Ponta, adică vine cu măsuri bune şi le anulează prin alte măsuri, ceea ce-l face un Guvern incompetent.

Amendamentul se referă la reducerea cotelor de impozitare, pentru că actualul Guvern le-a majorat de la 0,1 la 0,2 şi noi propunem să fie între 0,08 şi 0,1%, adică 0,1% a fost impozitarea înainte de acest cod. Eu cred că este un lucru bun. Foarte multe persoane care au venituri mici nu pot să-şi plătească impozitele şi taxele, eu nu cred că vreţi să compensaţi măsurile de relaxare fiscală prin a-i impozita pe cei cu venituri mici, că am văzut şi la microîntreprinderi, în viziunea PSD-ului, acele firme fac evaziune şi cele mari nu fac evaziune. Cred că este un mod periculos de tratare a contribuabililor mici şi a persoanelor fizice.

Vă rog să votaţi acest amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să votaţi.

Cu 117 împotrivă, o abţinere, 88 pentru amendamentul a fost respins.

Dacă până la 497 mai sunt? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

La art. 458 este vorba de impozitele pe clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice. Faţă de impozitul pe clădiri plătit de persoanele fizice pentru clădirile rezidenţiale diferenţa este enormă, este de la 0,08% la 1,3%. De fapt, vorbim despre aceeaşi clădire, numai că din clădirea rezidenţială o parte este utilizată în alte scopuri decât cele rezidenţiale, adică poate să fie un sediu de societate comercială, poate să fie o activitate fără caracter economic, dar impozitele sunt enorme, iar prin acest fapt nu facem altceva decât să luăm banii din buzunarul populaţiei şi să-l transferăm spre bugetele locale, ceea nu este un lucru deloc normal, pentru că este aceeaşi persoană fizică care suportă două impozite complet diferite pentru aceeaşi clădire.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

Cu 120 împotrivă, 90 pentru amendamentul a fost respins.

Domnul Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimaţi colegi,

La art. 456 alin. (1), după lit. u) noi propunem introducerea literei v), cu următorul cuprins: "Clădirile care potrivit legii sunt clasate ca monumente istorice de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale se scutesc de la plata impozitului".

Eu sunt convins că veţi accepta acest amendament, această propunere, fiindcă de ani de zile vorbim despre monumente istorice, păstrarea şi reabilitarea patrimoniului construit. Trebuie să acordăm şi nişte facilităţi proprietarilor şi eu cred că este un punct de pornire, primul pas pentru a merge într-o direcţie bună cu această scutire pentru clădirile de patrimoniu.

Vă rog frumos să susţineţi dacă într-adevăr, nu numai retoric, considerăm că patrimoniul construit trebuie susţinut.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Precizez că nu eram încă la 456, dar mergem în continuare.

Vot.

Cu 114 împotrivă, 2 abţineri, 97 pentru amendamentul a fost respins.

Până la 450? Nu suntem acolo. Doamnă deputat, până la 450? Nu. Deci până la 450 nu mai sunt.

Trecem la Titlul IX - "Impozite şi taxe locale", de la 450 până la final.

Vă rog, domnule deputat, la 452.

Domnul Iosif Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

La art. 452 am propus introducerea unui titlu nou, Titlul VIII, privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Ştim foarte bine că Ordonanţa nr. 9/2003 prevede faptul că pentru înmatricularea pe teritoriul României a unui autovehicul nou sau rulat fiecare proprietar trebuie să achite o taxă unică, calculată în funcţie de norma de poluare, Euro 2, Euro 3, non-euro şi aşa mai departe. Din păcate, niciuna dintre aceste taxe nu este conformă cu acea afirmaţie că poluatorul trebuie să plătească.

În acest sens, noi am propus o altă formulă prin care, într-adevăr, această taxă se va trece ca o taxă locală şi fiecare proprietar, în momentul în care deţine autovehiculul, va achita această taxă anual, an de an, în aşa fel încât, într-adevăr, poluatorul care utilizează autovehiculul să plătească această taxă.

În consecinţă, vă rog să susţineţi amendamentul nostru, pentru că este un amendament care normalizează această situaţie şi preia, şi prezintă o nouă abordare a acestei taxe, în vederea echităţii şi a unei plăţi echilibrate pe perioada utilizării autovehiculului.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Cu 124 împotrivă, o abţinere şi 89 pentru amendamentul a fost respins.

Până la Titlul IX, până la 456 dacă mai sunt?

Trecem la Titlul IX, "Impozite şi taxe locale".

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La art. 456 alin. (1) propun un amendament pentru eliminarea impozitelor pe clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română în calitate de fondator unic şi fac această solicitare, pentru că bugetul propriu nu le este suficient pentru reamenajarea monumentelor clădiri-istorice şi a altora de patrimoniu, iar scutirea de impozit pe clădirile actuale le poate asigura o sursă de finanţare rezonabilă pentru a garanta securitatea acestor clădiri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Cu 117 împotrivă, o abţinere şi 94 pentru amendamentul a fost respins.

La Titlul IX, de la 456 până la 497 dacă mai sunt? Nu.

Titlul X - "Dispoziţii finale", 497 până la final.

Intervenţii? Nu.

Mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La art. 457 alin. (1) propun un amendament care sună în maniera următoare: "Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,1 şi 0,15 procente", adică îngustez banda faţă de cea propusă de Guvern, 0,08 - 0,2.

Vă rog să votaţi pentru.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Cu 124 împotrivă, 2 abţineri şi 85 pentru amendamentul a fost respins.

Încheiem dezbaterea pe articole, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de Lege privind Codul de procedură fiscală, lege ordinară, PL-x 385/2015.

Guvernul?

Domnul Dan Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Codul de procedură fiscală, act normativ care sistematizează regulile de procedură fiscală, a fost aplicat începând cu 1 ianuarie 2004.

De la intrarea în vigoare şi până la sfârşitul anului 2014 Codul de procedură fiscală a fost supus unor modificări legislative multiple, peste 60, scopul principal urmărit de către toate acestea fiind acela de a simplifica procedurile administrative de recuperare a creanţelor fiscale, de îmbunătăţire a echilibrului drepturilor şi obligaţiilor contribuabililor şi a autorităţilor fiscale şi de a crea o corectă aplicare a diferitelor instituţii procedural-fiscale.

În acest nou context, prin proiectul supus astăzi atenţiei dumneavoastră, s-au creat premisele unor noi dezbateri în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în procedurile de administrare, care, prin obiectivele vizate în procesul de rescriere, contribuie la asigurarea unei stabilităţi şi predictibilităţi pe termen lung a normelor înscrise în actul normativ supus în vederea aprobării.

Pe de altă parte, unul dintre obiectivele prioritare incluse în Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2013-2015 a fost rescrierea Codului de procedură fiscală. Acest obiectiv a avut în vedere următoarele rezultate: procentul de administrare a creanţelor fiscale simplificate; claritate şi accesibilitate, prin eliminarea interpretărilor în aplicarea normelor procedurale; prevederi ale Codului de procedură fiscală, corelate cu prevederile Codului fiscal şi a altor legi speciale, eliminându-se astfel neconcordanţele existente în prezent între Codul de procedură fiscală şi Codul fiscal sau alte legi speciale; un echilibru al drepturilor şi obligaţiilor contribuabililor, pe de o parte, şi al organelor fiscale, pe de altă parte, îmbunătăţit; creşterea eficienţei în activitatea de administrare a impozitelor şi taxelor.

Supunem atenţiei dumneavoastră pentru aprobare acest Cod de procedură fiscală rescris.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia? Domnule preşedinte?

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind Codul de procedură fiscală, transmis cu adresa nr. PL-x 385 din 29 aprilie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 aprilie 2015.

La dezbaterea proiectului s-au avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legislativ privind procedurile de administrare a creanţelor fiscale, precum şi asigurarea corelaţiei cu prevederile procedurale din Codul fiscal şi din alte legi speciale, asigurând un echilibru al drepturilor şi obligaţiilor contribuabililor şi ale organelor fiscale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de admitere, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi respinse, prevăzute în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul de activitate şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Timpii de dezbatere, domnule preşedinte, ca să nu vă mai chem o dată la microfon.

Domnul Viorel Ştefan:

15 minute, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Votaţi.

Cu 151 pentru, o abţinere şi 45 împotrivă, 15 minute pentru dezbateri.

Dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştiu că v-aţi dat votul, dar cum să aloci pentru dezbaterile generale 30 de minute la Codul fiscal şi pentru Codul de procedură fiscală, care este mult mai complicat, să aloci 15 minute? Chiar nu ne interesează ce amendamente există la Codul de procedură fiscală? Vă recomand, vă rog, domnule preşedinte, luaţi în calcul păstrarea acestui echilibru măcar între cele două corpuri surori ale Codurilor fiscale, să fie tot 30 de minute dezbaterea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnule preşedinte,

Cred că este o neînţelegere la mijloc. Eu am propus timp pentru dezbaterea amendamentelor şi aceasta s-a votat, nu dezbateri generale. Colega a făcut vorbire despre timpul pentru dezbateri generale, este altceva. Am propus jumătate din timpul de la Codul fiscal, pe următoarea aritmetică: la Codul fiscal au fost 450 de amendamente admise, 350 respinse, aici avem 180 de amendamente admise, 106 respinse. Deci mie mi se pare că este chiar generos timpul de 15 minute.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aşa cum am susţinut de mai multe ori când aţi votat aceste modificări la lege, aşa cum avem la Proiectul de Hotărâre de modificare a Regulamentului nostru, aşa cum am avut în raport un amendament respins pe care nu l-aţi admis, singura reală propunere pentru dezbaterea unui proiect de lege este cel puţin un minut pe fiecare amendament respins. A spune că este generos un interval de 15 minute la 100 şi ceva de amendamente, este cinism.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Codul de procedură fiscală este foarte important. De multe ori practica a dovedit că e mai important decât Codul fiscal şi, dacă ne raportăm şi la alte coduri de procedură, vedeţi câte probleme sunt legate de Codul de procedură penală. De fapt, Codul de procedură fiscală stabileşte relaţia între stat şi contribuabil, adică acel contribuabil care asigură resurse financiare pentru plata pensiilor, a salariilor, pentru investiţii, acel contribuabil care creează locuri de muncă, care desfăşoară activitatea în mod independent, iar statul trebuie să-i respecte acest drept.

Sigur că prin Codul de procedură nu s-au reuşit toate lucrurile acestea. Referitor la ceea ce deducem din cheltuieli - pentru că avem în Codul fiscal o serie de deduceri în domeniul cheltuielilor, sigur, când merge organul de control trebuie să-i respecte acest drept. S-au acordat o serie de facilităţi fiscale, prin Codul fiscal, iar organul fiscal se duce şi trebuie să-i respecte drepturile, aşa cum a vrut legiuitorul când a elaborat Codul fiscal şi aşa cum o să-l aprobăm astăzi, sigur, sunt multe lucruri foarte importante. De multe ori sunt confuzii în aplicarea legii şi sigur că ar trebui contribuabilul să aibă dreptate, pentru că el este cel care creează locuri de muncă, iar legiuitorul este cel care are la îndemână modificarea unei legi atunci când este confuză.

V-am spus, din păcate, multe lucruri nu s-au rezolvat, chiar dacă discuţiile au fost foarte lungi în Comisiile de finanţe, buget. Din fericire, unele s-au rezolvat - şi aici mă refer la imposibilitatea organelor fiscale de a anula anumite drepturi ale contribuabililor privind deducerea unor cheltuieli şi privind TVA-ul -, s-a rezolvat problema legată de modul de interpretare a Legii fiscale, şi anume atunci când există confuzie legea se aplică în favoarea contribuabilului, este un lucru foarte bun, s-au stabilit foarte clar duratele de control fiscal.

Ce nu s-a rezolvat? Din păcate, practica ne-a dovedit că organele fiscale prelungesc nejustificat controalele fiscale, împiedicând desfăşurarea activităţii economice. Şi mai grav este atunci când se prelungesc controalele fiscale atunci când un contribuabil cere anumite sume de restituit sau de rambursat, mă refer la TVA. Se prelungesc nejustificat şi, din păcate, actuala majoritate nu a vrut să fie de acord cu ceea ce a cerut mediul de afaceri, să le limităm, pentru că de multe ori organele fiscale prelungesc, ca să-şi justifice prezenţa la contribuabil, şi ştiţi că orice prelungire de perioadă de control afectează buna desfăşurare a contribuabilului, pentru că el trebuie să producă profit, să creeze locuri de muncă. Lucrul acesta nu s-a rezolvat.

Un alt lucru foarte grav pe care actuala putere l-a menţinut este tratamentul diferenţiat între organul fiscal şi contribuabil. Dacă organul fiscal calculează în mod automat majorări de întârziere, penalităţi, din birou, atunci când un contribuabil nu-şi achită obligaţiile, contribuabilul nu are acest drept, trebuie să facă cerere, trebuie să justifice de ce contribuabilul cere acele majorări, de multe ori este ameninţat, dar un tratament fiscal echitabil ar fi fost ca în mod automat, după expirarea termenului de soluţionare a unei cereri, organul fiscal să acorde acele majorări.

Mai grav este că au apărut şi unele sancţiuni pecuniare, adică acele penalităţi pentru nedeclarare. Nu erau suficiente majorările de întârziere, nu erau suficiente penalităţile pentru neplată, s-au mai introdus alte penalităţi.

Dacă o să ...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Dacă o să spuneţi că un contribuabil are posibilitatea să se apere, noi ne gândim la aceia mici şi mijlocii, care n-au posibilitatea să beneficieze de o asistenţă juridică şi fiscală de calitate şi victime vor fi contribuabilii mici şi mijlocii. Sigur, PSD-ul a dovedit că nu vrea clasa de mijloc.

PNL-ul, în funcţie de voturile pe care o să le daţi la amendamentele pe care le vom susţine şi care au fost respinse în comisie, va vota pentru sau împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat, procedură.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule preşedinte de şedinţă, să respectăm cu toţii regulile din această instituţie. Pe holuri este un semn care spune "Fumatul interzis!". E plin de fum, fumul intră şi în sală, scaunul meu este aproape de uşă, îl simt şi acolo...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedura, domnule deputat!

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... fumatul este una dintre cauzele principale pentru bolile cardiovasculare şi pentru mortalitate, inclusiv în ţara noastră...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedura, domnule deputat, vă rog!

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Procedura este să le spuneţi colegilor să nu mai fumeze, să nu mai fie amplasate scrumiere pe hol, acolo unde este semnul de "Fumatul interzis!" şi să ne ...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale. Alte intervenţii? Doamna Cristea.

Doamna Aurelia Cristea:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Aş vrea să salut în primul rând efortul şi consecvenţa echipei ministeriale pentru a rescrie cele două coduri şi discutând acum despre Codul de procedură fiscală, aş vrea să spun că s-au adus nenumărate clarificări în ceea ce priveşte definiţiile şi toate acele situaţii care s-au întâlnit pe teren şi care au fost interpretate în mod eronat sau care au dus la procese în instanţă sau la situaţii în care a trebuit să intervenim prin corecţii legislative.

Cred că este un pas important în ceea ce înseamnă o promisiune pe care Guvernul Ponta şi-o onorează din nou, aceea a faptului că va oferi mediului economic stabilitate, predictibilitate şi, evident, măsurile de relaxare fiscală despre care am discutat deja mai devreme, în ceea ce priveşte Codul fiscal.

Aş vrea să mulţumesc colegilor şi tuturor celor care au lucrat în această perioadă la dezbaterile din comisie şi să le mulţumesc în primul rând pentru faptul că au fost adoptate şi cele două amendamente care dau posibilitatea ANAF-ului să aibă o colaborare foarte bună cu instituţiile bancare, în sensul în care să fie o transmisie de date între cele două instituţii, astfel încât recuperarea prejudiciilor, ca urmare a evaziunii fiscale, să se facă mult mai bine şi mult mai repede.

Cred că votul de astăzi va confirma, de altfel, ceea ce s-a întâmplat şi până acum, şi anume faptul că putem să avem unanimitate pe proiectele care ţin de interes naţional.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă alătur şi eu celor spuse de colegii parlamentari şi de colega din Grupul PNL vizavi de importanţa Codului fiscal şi accentuat un pic pe importanţa Codului de procedură fiscală. Nu intru în detalii tehnice pentru că nu sunt economist, dar ce vreau să vă spun aici, de la această tribună, se referă la seriozitatea prin care Guvernul tratează aceste două subiecte şi mi-aş permite o comparaţie, dacă vreţi, vizavi de importanţă. Cred că ceea ce vorbim noi astăzi sau ceea ce dezbatem noi astăzi este mult mai important decât numirea de ieri a domnului Oprea ca vicepremier. Şi ce constatăm acum? La tribuna din stânga mea, unde ar trebui să fie ministrul de finanţe, se află un domn secretar de stat. Sigur, ne aflăm sub incidenţa art. 142 alin. (3) care spune că, sub sancţiunea retragerii de pe ordinea de zi, prezenţa ministrului sau a unui secretar de stat este obligatorie.

L-am ascultat pe domnul secretar de stat foarte laconic, foarte scurt, nici măcar nu s-a prezentat.

Dar, încă o dată, cred că sub importanţa acestor două proiecte prezenţa ministrului de resort era absolut necesară.

Cam aşa cred eu că va fi şi predictibilitatea, va fi sublimă, dar probabil va lipsi cu desăvârşire precum ministrul de finanţe.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Foarte pe scurt, două probleme.

Una aparţine de dezbaterea generală la acest proiect legislativ, cealaltă ţine de un foarte obligatoriu, în situaţia asta, răspuns la solicitarea antevorbitorului meu.

Eu, din câte ştiu - şi cred că ştiu bine - la ora asta este în derulare şedinţa de Guvern. Dacă puteam să-l translatăm pe domnul Teodorovici să fie şi acolo, şi aici, o făceam. N-avem încă mijloace tehnice pentru asta. În schimb, sunt prezenţi aici nu unul, ci trei secretari de stat. Eu chiar cred că-i cunoaşteţi, pentru că lucrează de foarte multă vreme în finanţe fiecare dintre ei.

Da, domnul Gherghina nu este.

A doua chestiune, cea care ţine de Codul de procedură civilă, fiscală, scuze...

Aşa cum s-a enunţat aici, asupra Codului fiscal au fost, din 2003 de când este în vigoare şi până acum, câteva sute de intervenţii legislative. Fie că au venit din partea guvernelor, fie că au venit din partea parlamentarilor, l-au franjurat şi l-au fărâmiţat în toate felurile posibile, în aşa fel încât nu ştiu dacă chiar şi cei de la finanţe reuşeau să se mai descurce într-un mod serios, într-un mod aplicat asupra lui, dar agenţii economici în mod cert nu.

De probabil zece minute... şi cred că peste trei ore vom avea votat un nou Cod fiscal, la care s-a lucrat multă vreme şi care e absolut necesar să fie.

În acelaşi timp, pentru ca aplicabilitatea Codului fiscal să fie în mod necesar utilă cetăţenilor - pentru că lor li se adresează, contribuabililor în primul rând - era nevoie de proceduri suple, de proceduri corecte, de proceduri coerente şi mai ales simple, în aşa fel încât, pe de o parte, contribuabilul, pe de cealaltă parte, statul sau organele de control, în cazul acela, că ele sunt interfaţa dintre stat şi contribuabil în situaţia fiscală, să poată să aibă acelaşi ghid de proceduri, acelaşi manual de proceduri, să nu mai dăm naştere nici la abuzuri, dar nici la cazurile atât de generale şi de generoase de până acum de evaziune fiscală, pentru că interesul general al statului este să scoatem cât mai mult la suprafaţă veniturile fiscale, în aşa fel încât să putem să avem şi infrastructură de bună calitate, să avem educaţie, să avem sănătate. Toate lucrurile astea, aşa cum o celebră, deja, reclamă ni le prezintă în fiecare seară, ţin de contribuţiile fiecăruia dintre cetăţenii României.

Este, în situaţia asta, poziţia pe care trebuie să o dăm, să o conferim autorităţilor care vin să verifice. Trebuie să fie în acelaşi timp una şi de forţă, dar şi de flexibilitate şi trebuie - şi lucrul ăsta îl remarc şi-l salut în acest Cod de procedură fiscală - dezvoltarea rolului preventiv al organelor fiscale.

Am amânat până la toamnă dezbaterea şi atunci evident că a rămas în logica evenimentului.

Evident că este foarte util ca înainte de a veni să penalizezi un agent economic, un contribuabil, este foarte important să vii să explici ce are de făcut, iar, dacă vreţi, unul dintre lucrurile foarte importante pe care cei de la Comisia de buget le-aţi realizat în Senat, în Cameră, împreună cu Ministerul de Finanţe, a fost tocmai acest deziderat, de a reuşi să facem cunoscut contribuabililor într-un mod cât se poate de explicit care le sunt obligaţiile. Încercăm să evităm pe cât este posibil în continuare abuzurile organelor de control şi să scoatem la suprafaţă cea mai mare parte dintre veniturile care, în momentul ăsta, sunt neimpozitate.

Aşa cum am spus, atunci probabil că vom avea bani să acoperim toate măsurile pe care dumneavoastră, cu toţii, cred că le veţi vota, votând Codul fiscal la votul final de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, cu precizarea că art. 142 alin. (3), invocat mai înainte, spune foarte clar: "Ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul", domnule deputat.

Deci l-aţi invocat inutil.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Art.120.

Intrăm în dezbaterile pe articole.

La amendamente respinse mergem pe marginal, pentru că sunt mai multe articole într-un singur punct.

De la 1 marginal la 10 marginal?

Vă rog, doamnă Paul.

De la 1 marginal la 10 marginal la respinse.

Aveţi la 6, dacă e 34. Art.1 punctul 34.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Da, vorbim despre acelaşi lucru, dar n-avem numerotarea marginală.

Ceea ce propun în acest amendament la art. 1 punctul 34 este eliminarea următoarei afirmaţii "Penalitatea de nedeclarare, adică obligaţia fiscală accesorie, reprezentând sancţiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă în declaraţii de impunere a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale."

Dragi colegi,

Aici avem de-a face cu o dublă impunere.

Fiscul percepe dobânzi şi penalităţi de întârziere, iar prin acest articol îşi propune ca ANAF-ul să poată veni asupra contribuabilului cu o altă penalitate, numită "penalitatatea de nedeclarare." Repet, este dublă sancţiune.

Dacă contribuabilul, în schimb, nu-şi primeşte dobânzile la întârzierea onorării obligaţiilor statului faţă de el, nu i se cuvine nici penalitatea de întârziere şi nici de nedeclarare.

Deci, oameni buni, haideţi să eliminăm această dublă sancţiune.

Vă rog votaţi în favoarea acestui amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

104 împotrivă, 2 abţineri, 87 pentru, amendamentul a fost respins.

Deci 1 - 10 marginal.

Alte intervenţii? Nu sunt.

De la 10 la 20 marginal? Nu aveţi.

De la 20 la 30 marginal?

Reiau pe articole. Deci 10 marginal am terminat până la 10.

De la art. 13 alin. (3) până la art. 52?

Domnul... Nu.

De la art. 52 alin...

Vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La art. 52 alin. (12) propun următorul amendament: "Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a unui acord de preţ în avans este de trei luni în cazul unui acord unilateral, respectiv de 18 luni în cazul unui acord bilateral sau multilateral, după caz."

Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate este de până la 45 de zile.

Vă rog să votaţi în favoarea ei.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să votaţi.

117 împotrivă, 4 abţineri, 80 pentru, amendamentul a fost respins.

52 alin. (20) până la 61 alin. (4)?

Deci 52 cu 61. Nu.

De la art. 62 până la art. 72? Nu.

De la 72 la 122? Vă rog.

77, marginal 42.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să mă bazez pe ceea ce a spus liderul de grup de la PSD, să eliminăm abuzurile din partea organelor fiscale şi cred că o să am votul PSD-ului.

Ce se propune la acest amendament? Să reducem termenele de prelungire a controalelor fiscale, pentru că organele fiscale prelungesc foarte mult controalele fiscale şi mai ales atunci când sunt cereri de rambursare de TVA. În mod nejustificat se ajunge şi la un an şi doi ani şi eu cred că prezenţa organelor de control fiscal într-o întreprindere va perturba activitatea economică cu influenţe negative asupra locurilor de muncă, asupra profitului obţinut de către firme.

Este un amendament cerut de mediul de afaceri.

Eu cred că ar fi cazul să votaţi şi pentru mediul de afaceri.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

113 împotrivă, 5 abţineri, 82 pentru. Amendamentul a fost respins.

Până la 122, art. 122? Nu.

De la 122 până la 132? Nu.

De la 132 până la 142? Nu.

De la 142 până la 156? Nu.

De la 156 până la 171? Nu.

De la 171 până la 181? Nu.

De la 181 până la 193?

Vă rog. Precizaţi, vă rog.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimaţi colegi,

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Precizaţi articolul, vă rog.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Art. 182.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doi. Vă rog.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal este foarte interesat de echilibrarea raportului de forţă între agentul economic şi stat. Prea adesea statul îşi arogă drepturile toate, iar agentul economic este considerat un subaltern, drept pentru care, la art. 182 alin. (1) am procedat la a face următoarea modificare: "Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilul plătitor are dreptul la dobânzi şi penalizări de întârziere din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 168 alin. (4) sau art. 77 după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor şi penalităţilor se face din oficiu şi se plătesc odată cu sumele de restituit sau de rambursat."

De asemenea, la acelaşi articol, după alin. (4) se introduce un nou alineat, (5), cu următorul cuprins: "Nivelul penalităţilor este cel prevăzut de art. 176 alin.,(2) şi se suportă din acelaşi buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de contribuabilul plătitor."

Stimaţi colegi,

Genul acesta de intervenţie legislativă ar fi putut face ca acest Cod de procedură fiscală să fie votat şi de PNL. Dar, vă rog frumos, poate că pe ultima sută de metri veţi vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

117 împotrivă, 4 abţineri, 81 pentru.

Respins.

Până la 193? Nu.

De la 193 la 213? Nu.

De la 213 la 223?

Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Stimaţi colegi,

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Precizaţi articolul.

Domnul Vasile Horga:

Eu vă propun un sistem alternativ de executare a...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să precizaţi articolul, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Art. 223 alin. (1).

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Deci eu vă propun pentru executarea silită a creanţelor bugetare un sistem alternativ, pe de o parte cu executorii fiscali care funcţionează astăzi, pe de altă parte, cu executorii judecătoreşti care funcţionează în baza Legii nr. 188/2000.

Sistemul funcţionează cu succes în toate ţările Uniunii Europene. Executorii judecătoreşti au de partea lor forţa legii. Noi, de fapt, reprezentăm aici contribuabilii oneşti, cei care se conformează voluntar şi nu avem nicio problemă ca, creanţele bugetare să fie încasate la timp şi în cuantumul cerut de lege de la cei care nu se conformează voluntar şi care nu vor să-şi plătească obligaţiile bugetare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot. Votaţi, vă rog.

118 împotrivă, o abţinere, 83 pentru. Amendamentul a fost respins.

De la 223 până la final? Nu sunt.

Anexa nr. 1, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Anexa nr. 2, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Proiectul de lege merge la votul final.

Suntem informaţi de preşedintele comisiei că ne-am încadrat în cele 15 minute.

Mulţumesc.

Punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de Lege privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva?

Din partea comisiei? Domnul preşedinte Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Raportul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Raportul, da?

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Raportul.

Mulţumesc mult.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fac precizarea că iniţiatorii sunt membrii comisiei, de aceea n-a intervenit cineva din partea iniţiatorilor.

O singură frază înainte de a prezenta raportul, şi anume doresc să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare care au fost implicate extrem de activ în adoptarea acestui proiect de lege. Chiar dacă uneori am avut opţiuni diferite, am încercat şi, de cele mai multe ori, am reuşit să adoptăm o soluţie consensuală.

De asemenea, doresc să mulţumesc instituţiilor care ne-au sprijinit, Ministerului de Interne, Ministerului de Externe, Autorităţii Electorale Permanente, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi tuturor instituţiilor care au contribuit la elaborarea acestui proiect.

În conformitate cu dispoziţia art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului a fost sesizată în fond cu adresa PL-x 445 din 8 iunie 2015 cu proiectul de Lege cu privire la alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 iunie.

Există aviz favorabil al Consiliului legislativ, precum şi punct de vedere favorabil din partea Guvernului.

În şedinţa din 16 iunie 2015, membrii comisiei au dezbătut proiectul menţionat.

La şedinţă au fost prezenţi toţi cei 15 membri ai comisiei şi, în unanimitate, membrii comisiei au hotărât să propună Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege cu amendamentele admise prevăzute în anexă. Există şi o anexă cu amendamente respinse.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională şi, în raport cu conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

O să-mi permiteţi, domnule preşedinte, este o eroare materială, pe care, conform procedurii, trebuie s-o citesc pentru stenogramă şi s-o supunem la vot.

O singură eroare materială: la art. 116 alin. (1), în loc de sintagma "prezentul titlu" trebuie prevăzută sintagma "prezenta lege".

Deci trebuie făcută referire nu doar la un titlu, ci la întreaga lege.

Asta-i tot.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Propunerea domnului deputat. Vă rog să votaţi.

194 pentru, o abţinere, 4 împotrivă. Eroarea materială a fost îndreptată.

Dezbateri generale?

Grupul PSD, doamna deputat Gabriela Podaşcă.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iată astăzi, la numai o lună după ce am dat un vot Legii privind alegerea autorităţilor locale, revenim astăzi în plen cu o altă lege la fel de importantă, Legea privind alegerile parlamentare.

Astfel, începând cu Legea partidelor politice, Legea finanţării partidelor şi continuând cu Legea alegerilor locale şi cu Legea pentru alegerile parlamentare, noi am reuşit, practic, în numai cinci luni de zile, să aducem modificări substanţiale unui pachet legislativ extrem de complex, iar principiile pe care le-am avut în vederea modificării legislaţiei electorale au fost, pe de o parte, creşterea nivelului de reprezentativitate şi o participare mai largă a oamenilor la viaţa politică.

Sistemul uninominal mixt, cel pe care-l avem astăzi, şi-a demonstrat limitele. Cu toţii am avut de suferit din cauza redistribuirii, pentru că este foarte greu să le explici alegătorilor cum poate un candidat să obţină mandatul de parlamentar chiar dacă el nu este câştigătorul alegerilor. Este şi mai greu să susţii că un astfel de sistem este unul corect şi că el reprezintă cu adevărat opţiunile alegătorilor, iar atunci când alegătorii nu înţeleg cum funcţionează sistemul, nu înţeleg nici cum un astfel de sistem poate fi corect şi reprezentativ, iar în acel moment, alegătorii îşi pierd încrederea în procesul electoral, îşi pierd încrederea în Parlament şi în partide.

Sistemul proporţional, votul pe listă, este cel mai reprezentativ mecanism electoral. Este cel mai simplu şi cel mai clar. Practic, câte voturi primeşti, atâtea mandate obţii în Parlament, evident, cu condiţia de a depăşi pragul electoral. Oamenii ştiu ce votează şi mai ştiu că votul lor se va regăsi în mandatul de mandate în obţinut de partidul pe care-l votează.

Un astfel de sistem ne permite şi să stabilim un număr fix de mandate în Senat şi în Camera Deputaţilor.

Fiecare partid şi fiecare alegător vor şti exact câte locuri sunt puse la bătaie şi câţi parlamentari vor fi aleşi în urma procesului electoral. Astfel, potrivit noilor prevederi, în viitoarea legislatură vor fi 330 de deputaţi şi 136 de senatori.

În acelaşi timp, vreau să vă mărturisesc că am discutat extrem de mult şi despre modul în care să facilităm accesul tuturor cetăţenilor, inclusiv al celor care sunt în străinătate, la vot.

Astfel, am reuşit să punem bazele unui mecanism în care fiecare instituţie implicată, indiferent că vorbim despre Ministerul de Externe sau despre Autoritatea Electorală Permanentă, să aibă foarte clar stabilite atribuţiile şi, în acelaşi timp, să reuşim să evităm orice fel de probleme logistice.

Toţi cetăţenii români cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate vor avea posibilitatea de a vota la cea mai apropiată secţie de votare, înregistrându-se în registrul electoral. Pentru prima dată - cred eu - vom reuşi să avem date exacte cu privire la numărul românilor aflaţi în străinătate şi vom mai şti şi câte secţii de votare trebuie înfiinţate.

Stimaţi colegi,

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante modificări din cadrul Legii privind alegerile parlamentare, modificări pe care le sprijină toate partidele, măsuri adoptate în urma consultărilor cu societatea civilă şi care - sper eu - vor duce la recâştigarea încrederii în instituţiile politice.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD va susţine proiectul de Lege privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

De la bun început vreau să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Va vota acest proiect de lege, întrucât el corectează o lege care a făcut foarte mult rău Parlamentului şi vieţii politice, o lege care a permis să ajungem dintr-un Parlament de 450 la 600, o lege care era imperios necesar a fi abrogată.

De asemenea, votăm acest proiect de lege, întrucât reprezintă un pas înainte în tot ceea ce înseamnă procesul electoral.

Acest proiect de lege dă atribuţii suplimentare Autorităţii Electorale Permanente, care devine practic instituţia statului român care asigură organizarea şi buna desfăşurare a alegerilor.

Acest proiect de lege îl votăm pentru că, în cuprinsul lui, are foarte multe reglementări care rezolvă o serie de probleme care au apărut de-a lungul timpului în procesele electorale şi care erau totdeauna prilej de dispută în Biroul Electoral Central, în birourile electorale judeţene sau locale.

Din păcate - şi apelurile noastre la majoritate n-au avut ecoul necesar - acest proiect de lege are şi o nedreptate. Are o nedreptate pentru care vom încerca s-o rezolvăm astăzi în cursul dezbaterii, respectiv buna reprezentare a cetăţenilor români din diaspora.

Considerăm şi vom insista că numărul mandatelor atribuite Circumscripţiei electorale nr.43 diaspora, care cu acest prilej se înfiinţează, este insuficient pentru a reprezenta pe cei care îşi desfăşoară activitatea în diverse ţări ale lumii, în special în Uniunea Europeană.

Încă o dată, considerăm că facem un pas înainte important, că revenim la prevederi anterioare şi suntem convinşi că aplicarea acestei legi va fi benefică nu numai în procesul electoral, ci ca urmare a aplicării ei va rezulta şi un Parlament în asemenea măsură încât să ducem la recăpătarea încrederii de către cetăţeni în instituţia care este elementul central al oricărei construcţii democratice în lume.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă bucură foarte mult să aud aceste susţineri înaintea mea, prin care se arată cât de bun este sistemul proporţional. Mă bucură pentru că eu v-am spus acum opt ani că sistemul majoritar, pe care cineva l-a poreclit uninominal şi a făcut poporul, minţindu-l, să voteze pentru acest sistem, neînţelegând ce rezultă din sistemul majoritar..., iar se introduce această dispută între sisteme pe liste şi sistemul uninominal. Votăm liste, nu votăm oamenii, noi vrem să votăm oamenii şi iată cu ce ne-am ales: cu uninominalul.

Deci mă bucur că revenim asupra acestui sistem majoritar şi avem, în sfârşit, iarăşi un sistem proporţional.

Noi am mai avut câteva propuneri şi susţineri în care noi suntem consecvenţi de 25 de ani, pentru că un sistem proporţional poate să reprezinte exact voinţa electoratului, dacă la nivel naţional voturile neutilizate la nivel de circumscripţie, deci mandatele care rezultă din aceste voturi se repartizează de pe o listă naţională, şi nu aleatoriu, pentru că este aleatorie repartizarea acestora. Funcţionează exact în acelaşi sistem ca şi la sistemul uninominal, adică este posibil ca cineva să ia dintr-un partid chiar 15.000 de voturi şi să nu primească mandatul, iar celălalt, dintr-o altă circumscripţie, cu 250 de voturi să ia mandatul respectiv.

Deci rămâne aceeaşi problemă. Totodată, aşa cum am susţinut de mai multe ori, este şi un amendament, probabil o să-l votăm, că adevăratul sistem care reprezintă voinţa poporului este acel sistem proporţional unde poporul, deci cetăţeanul când se duce să voteze poate să aleagă unul dintre cei înscrişi pe liste, adică proporţional, preferenţial.

Ăsta ar fi sistemul cel mai bun, zicem noi. De 25 de ani niciodată nu s-a dorit aşa ceva.

Mai avem şi alte amendamente. Una din problemele noastre este o inconsecvenţă în ceea ce reprezintă interdicţia de a face campanie şi votul care rezultă din diferenţele de fus orar. Dar cu aceste probleme o să intervin în momentul când se vor dezbate amendamentele respinse.

Vom vota pentru lege, pentru că, oricum, e mai bună legea decât cea pe care am avut-o timp de 8 ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota revenirea la sistemul proporţional. Din punctul nostru de vedere, acest proiect de lege de astăzi este poate mai important decât sub aspectul tuturor celorlalte grupuri parlamentare. El va asigura prevederea constituţională a reprezentării minorităţilor naţionale din Consiliul Minorităţilor Naţionale.

Spun acest lucru pentru că până în momentul de faţă, pe actuala lege, spre deosebire de ceilalţi colegi care erau aleşi în colegii şi în momentul vacantării postului exista posibilitatea organizării alegerilor pentru completarea postului din colegiul respectiv, deputaţii minorităţilor naţionale aveau ca reprezentare întreaga ţară. Colegiul lor era întreaga ţară. În momentul în care din anumite motive se vacanta postul respectiv unic pe care-l avea minoritatea respectivă şi, din nefericire, astfel de cazuri am avut în fiecare mandat, prin decesul unor colegi, era evidentă imposibilitatea ca pentru o minoritate naţională să fie organizate alegeri, pentru că presupuneau alegeri generale în toată ţara, şi acea minoritate rămânea fără reprezentare în Parlament.

Deci, din acest punct de vedere, pentru noi este extrem de avantajos şi vom vota revenirea la sistemul anterior, respectiv la sistemul proporţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cernea, vă rog. Pe procedură, înţeleg.

Nu aveţi cuvântul... Nu sunteţi reprezentantul unui grup parlamentar la dezbateri generale.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Domnule preşedinte,

Deputaţii neafiliaţi au dreptul să ia cuvântul la dezbateri generale. Este un articol ... Nu, nu ...

Dacă mă lăsaţi puţin, vă dau şi articolul din noul regulament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Mulţumesc.

Într-adevăr, Legea electorală votată în 2008 a fost o monstruozitate împotriva căreia am protestat, am scris articole, am făcut proteste chiar cu cinci oameni în stradă. Nu s-a înţeles atunci ce consecinţe vor fi, dramatice, pentru democraţia românească.

Era nevoie de o schimbare. După alegerile prezidenţiale s-a promis o nouă lege electorală care să permită însă competiţia, pentru că doar prin competiţie electorală putem spera la o schimbare de substanţă a clasei politice şi asta aşteaptă foarte mulţi cetăţeni români.

Din păcate, actuala lege este o contrareformă. Actuala lege creşte pragul electoral de la 8% la 10% pentru alianţe. Actuala lege permite independenţilor să-şi facă promovarea electorală doar zece secunde pe zi, maximum cinci minute timp de 30 de zile, aşadar, zece secunde pe zi.

Totodată, legea actuală, pe care urmează s-o votăm astăzi, eu voi vota împotrivă însă, prevede strângerea unui număr foarte mare de semnături, ceea ce reprezintă o restricţie în plus faţă de alternativele mai mici, faţă de partidele mai mici nou-înfiinţate.

Ştiţi bine că aceste semnături nu pot fi verificate cu adevărat. Din păcate, de multe ori sunt folosite baze de date şi sunt falsificate.

Din perspectiva mea, această lege reprezintă un vot împotriva spiritului cu care preşedintele Iohannis a câştigat alegerile şi o spun cu regret, mai ales faţă de PNL. Este o despărţire de ceea ce a promis preşedintele.

Este o lege care consolidează monopolul marilor partide şi care va produce o frustrare şi mai mare în societate faţă de politicieni.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

7.765.573 de cetăţeni români au decis, printr-un vot consultativ, în 2009, ca Parlamentul să aibă 300 de reprezentanţi.

Constituţia ne oferă acest instrument prin care să putem consulta poporul, care este suveran, prin deciziile sale, şi cred că este nedrept să facem abstracţie de voinţa cetăţenilor în acest moment important.

Mai mult decât atât, art. 5 din această lege spune foarte clar că norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de cetăţeni - alin. (3); la Senat, norma de reprezentare este de 168.000 de cetăţeni pentru un senator.

Mă întreb care este criteriul de la care s-a plecat atunci când s-a elaborat legea, ţinând cont de faptul că doar în Italia astăzi avem oficial înregistraţi în evidenţele autorităţilor italiene peste un milion de cetăţeni români care sunt rezidenţi în această ţară.

Cred că trebuie să plecăm de la nişte realităţi care ne obligă să fim atenţi la toată naţiunea română, indiferent unde ne aflăm. Astăzi, în Europa sunt 4 milioane de români, iar pentru ei să aibă doar un reprezentant în Camera Deputaţilor şi unul în Senat este mult prea puţin.

Cred că aici ar trebui să fim mai atenţi. Oricum, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva acestei legi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Procedură, domnul lider Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă propun următorul program de desfăşurare a lucrărilor în continuare.

Aş vrea să continuăm lucrările la acest proiect legislativ până la finalizarea lui, chiar dacă va depăşi ora 13,00, ora programată pentru pauză. Apoi, evident, pauză până la ora 14,00.

La ora 14,00 venim în plen din nou să dezbatem proiectele legislative pe care le avem în ordinea de zi, până la ora 14,45, pentru a da posibilitatea staffului să pregătească votul final. La ora 15,00 vot final.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vainer.

Da, vă rog să votaţi.

2 voturi împotrivă, 3 abţineri, 200 pentru.

Propunerea domnului Neacşu a fost aprobată.

Domnule Vainer, vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Bună ziua, stimate domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi şi colege,

E o chestiune de procedură. Dacă vreţi, mai mult de limbaj.

Eu cred că trebuie să ştim să ne alegem cuvintele. Să nu aruncăm cu cuvinte grele. Iată, am auzit acum că sistemul actual a fost o monstruozitate.

Noi toţi, din sală, suntem rezultatul monstruozităţii. Aşadar, rog foarte mult, în limita în care este posibil, dezbaterea este vioaie, dar să alegem cuvintele potrivite.

Cred că e o jignire totală la adresa acestui Parlament, aşa cum este el.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Poftim? Procedură.

Dezbaterile generale s-au terminat. Fiecare grup a avut un singur reprezentant, domnule deputat.

Parlamentarii neafiliaţi nu au dreptul la cuvânt la procedura de urgenţă.

Domnul Petru Movilă:

La dezbateri generale...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu au voie. Nu au voie! Vă rog, 30 de secunde, aşa, ca o...

Domnul Petru Movilă:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Apreciez consistenţa social-democrată a dumneavoastră pentru cele 30 de secunde.

Domnilor colegi, şi votul uninominal a demonstrat că a avut părţi bune şi părţi rele, şi votul pe listă. La votul pe listă în mai toate circumscripţiile electorale au fost paraşutaţi parlamentari care n-au fost din judeţele respective şi care n-au ştiut niciodată unde le este circumscripţia. Cred că în esenţă cel mai important lucru este modul în care partidele îşi selectează candidaţii, pentru că dacă vom avea candidaţi de calitate, oameni serioşi care, într-adevăr, respectă această instituţie, şi imaginea Parlamentului va fi cu totul alta.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Procedură.

Domnul Clement Negruţ:

Domnule preşedinte de şedinţă, mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul. Pe procedură vreau să vă citesc art. 14 alin. (1) lit. a) care spune: "Deputaţii neafiliaţi au dreptul să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterile moţiunilor, într-un interval de 20 de secunde, având posibilitatea să-şi cumuleze aceste secunde pentru o singură intervenţie".

Vă rog frumos, înainte de a spune că nu avem dreptul să ne pronunţăm de la această tribună, citiţi Regulamentul.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Citiţi dumneavoastră Regulamentul la procedura de urgenţă, la art. 118, alin. (1): "În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt nu poate depăşi cinci minute".

Deci un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Deputaţii neafiliaţi nu reprezintă un grup parlamentar. Ăsta este textul regulamentar.

Suntem în procedură de urgenţă. Nu mai invocaţi articole care n-au legătură cu ce vorbim noi aici.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Mergem la ... Vă rog, biroul comisiei dacă nu mai sunt dezbateri generale, biroul comisiei să propună timpii de dezbateri pentru amendamente.

La microfon din partea comisiei... cineva. Domnul preşedinte Mihai Voicu. Toate amendamentele. Timp de dezbatere.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Timp total de dezbatere a amendamentelor, propunem 10 minute.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Votăm.

202 voturi pentru, 2 abţineri, un vot împotrivă.

Zece minute dezbateri pe articole.

Intrăm pe amendamente admise şi respinse.

Primul amendament respins la art. 5.

Domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinse domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnule Nicolăescu şi domnilor miniştri,

Vreau să mulţumesc distinsului nostru coleg Vainer pentru că a spus un mare adevăr şi distinsului domn Mártón Árpád care l-a sugerat. Şi nu pot să mulţumesc distinsului coleg Voicu, care este coautor, alături de mine, la această monstruozitate, adică votul nominal sub forma în care s-au desfăşurat două legislaturi.

Domnule preşedinte de şedinţă,

O să-mi cer îngăduinţa să mă lăsaţi să explic, pentru că toţi au condamnat acest lucru, cu promisiunea ca din cele 1,2,3,4,5,6,7 articole de lege la care am amendamente respinse să nu intervin decât la primul, la 5¹.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinşi colegi,

Aşa cum s-a aplaudat aici această revenire la votul pe liste, adică la listaci, s-a aplaudat mai tare acum opt ani introducerea acestui vot uninominal, susţinut atunci de preşedintele Băsescu şi, la vremea respectivă, de PDL.

Chichiţa pe care eu am găsit-o şi domnul distins coleg Voicu, de la PNL, a susţinut-o a fost să votăm uninominal, dar rezultatul să fie proporţional.

Este un model unic, criticabil. Criticabil în 2008 de colegii de la PD, că au intrat colegii de la PNL pe locul 2 şi 3, criticabil în 2012 de colegii de la PNL că au intrat colegii de la PDL.

Ceea ce este cert este că acest sistem monstruos, cum spunea cineva, şi sper că-şi retrage cuvântul, a asigurat un element de bază al democraţiei: pluripartitism. Pentru că în 2008 nu intrau cei de la PNL, şi în 2012 nu mai rămânea decât USL-ul, minorităţile şi colegii de la UDMR. Era bine? Eu zic că nu era bine. Şi nimeni nu ne laudă pe cei care am iniţiat acest sistem şi toţi îl critică.

De aceea închei această parte generală cu un lucru pe care-l ştiţi, ca oameni maturi şi responsabili: nu mai trageţi în pianist! A fost o gândire, a fost o etapă, a fost o încercare de învârtire în cerc, şi aici distinsul coleg Varujan Pambuccian nu mă ascultă, ca de obicei, dar a încheiat votul final în 2008, în numele grupului Domniei Sale, spunând că va veni vremea să ne întoarcem înapoi, pentru că e o caracteristică a noastră: până nu dăm cu capul de pragul de sus, nu-l vedem pe cel de jos. Aşa a spus atunci şi iată că ne-am reîntors!

Închei, domnule preşedinte, acest lucru... încă da, şi trec la amendamentul pe care l-am promis.

Domnilor colegi,

Nu este singura "năzbâtie" pe care am făcut-o cu acest vot uninominal cu fundamentare proporţională. Mi-am tras ponoasele, că n-am mai fost numit în Comisia de cod electoral.

Adevărul este că ştiam prea multe despre acest subiect şi aveam multe îndoieli. Or, când nu ştii nimic n-ai nicio îndoială.

Ca atare, chiar mulţumesc celor care m-au scos, dar am făcut un proiect pe care l-am reluat de vreo zece ani ca idee şi cu colegii de la UDMR, ceea ce este în 14 ţări ale Uniunii Europene: votul preferenţial pe liste de partid.

După mine, la concluzia la care am ajuns... este cel mai democratic, mai democratic decât cel majoritar din Anglia sau cel relativ mixt din Franţa, în sensul că art. 5 alin. (1) pe care l-am propus spune clar: cel care votează se îndreaptă spre ideologia şi programul partidului X, spre lista pe care a făcut-o partidul, cu orice ordine prestabilită, partidul a pus, după părerea lui, ordinea şi cetăţeanul vine şi pune ştampila "votat" în locul acelui candidat de pe listă pe care îl agreează.

Numărul de locuri alocat listei de partid este ca şi cum nu s-a votat persoana, deci partidul. Dar, lista se reorganizează ca ordine după numărul de ştampile pe care le-a luat fiecare candidat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, vă rog să finalizaţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Am încheiat imediat.

V-am spus că am încă 11 la care am dreptul să intervin. Cum consideraţi, dacă este, eu intervin la fiecare câte 2 minute.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, aveţi zece minute toată dezbaterea.

Domnul Anghel Stanciu:

Zece minute. Până vin de acolo aici mă cronometraţi.

Deci... închei imediat.

Nu...mai ales că scăpaţi de mine, că nu mai candidez, chiar fiţi îngăduitori.

Nu, mă împăiază, cum au spus cei de la Iaşi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Imediat.

Deci, ideea este că alege candidatul de pe lista respectivă şi chiar dacă Stanciu e pe primul loc poate să iasă domnul Iacoban care e pe ultimul loc. Pun exemplul de la Iaşi ca să nu jignesc pe nimeni. Şi cred că tendinţa aceasta din 14 ţări din Uniunea Europeană, unele obligatorii, unele, în momentul de faţă, experimentale, se va extinde.

Acesta este trendul, stimaţi tovarăşi: spre a elibera membrii de partid de dictatura celor care se cred veşnici preşedinţi de partid.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Vă rog să votaţi.

160 de voturi împotrivă, 7 abţineri, 26 de voturi pentru.

Amendamentul a fost respins.

Articolul 6.

Domnul Árpád.

Domnul Mártón Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem o soluţie proastă de 25 de ani, de când s-a introdus interdicţia de a face campanie "pe o perioadă de". În proiectul acesta de lege, la ora 7,00 sâmbăta premergătoare se interzice să se facă campanie şi interdicţia ţine până la ora 21,00, toate fiind ora României.

La Los Angeles se încheie votarea la ora 7,00 din dimineaţa de luni. Deci, de la ora 21,00, ora României, spre vest se poate face campanie.

S-au dat deja sondajele la ora 21 şi două minute, toate sondajele apar în juma’ de oră, apar liderii de partide, îşi etalează diferite opinii şi, în ultimele alegeri, poporul se îmbulzeşte să voteze prin Paris, prin Londra şi, de ce nu, şi în Statele Unite.

Mi se pare că este incorect. Deci, aveţi două posibilităţi... Cel puţin ca să fim corecţi avem două posibilităţi: ori să eliminăm interdicţia de tot, că, oricum, prin internet, deci, media online funcţionează fără nicio interdicţie, deci să eliminăm de tot această interdicţie, ori, dacă n-o eliminăm, atunci să nu se mai voteze după ora 21,00, ora României.

Pentru asta, este o soluţie: cei de la vest de noi votează sâmbăta. Aceleaşi ore: 7,00 - 21,00.

Este o procedură care există în mai toată lumea civilizată. Nicăieri nu se mai votează după ora de închidere a urnelor din ţara pentru care se face votul. Şi regăsiţi ambele amendamente, doar vă rog să votaţi separat pentru ele. Deci art. 1 alin. (1) este amendament pentru varianta cu posibilitatea de a vota sâmbăta în ţările la vest de România, iar la alin. (3) este varianta de eliminare a interdicţiei.

În funcţie de dacă acceptaţi una sau alta, evident, o să-mi susţin amendamentele care sunt legate, dacă nu, nu mai intervin la aceste amendamente. Vă rog să le supuneţi votului separat. Deci, alin. (1) şi alin. (3).

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog. Votăm art. 6 alin. (1).

91 împotrivă, 74 abţineri, 42 pentru. Amendamentul a fost respins.

Art. 6 alin. (3). Vot.

93 împotrivă, 82 abţineri, 33 pentru. Amendamentul a fost respins.

Art. 14. A vorbit.

Art. 42. Domnul deputat.

Domnul Mircea Lubanovici:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorat prezidiu,

Partidul Naţional Liberal propune un nou amendament la art. 42, după lit. a), cu următorul text: "înscriere online pe un site dedicat înregistrării cetăţenilor români în registrul electoral cu adresa de domiciliu şi reşedinţa în străinătate, gestionat de către Autoritatea Electorală Permanentă, cu ataşarea unor fişiere cuprinzând imaginea actului de identitate şi a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţiunea statului de domiciliu".

Viaţa a demonstrat că legile rămân deseori în urmă faţă de realitatea socială a zilelor noastre care se schimbă rapid. Tot astfel este necesară acum modificarea Legii electorale din România care să ţină seama de faptul că a şasea parte din populaţia României, peste 3 milioane de români, votează în străinătate.

Consider că modificarea Legii electorale este un progres, ţinând cont de evoluţia legilor electorale din ţările cu tradiţie democratică din Europa Occidentală şi din Statele Unite, pentru ca drepturile alegătorilor români de a-şi exercita dreptul de vot să fie respectat şi în cazul cetăţenilor care au ales să locuiască în afara graniţelor ţării.

Ţinând seama de distanţele imense dintre misiunile noastre diplomatice şi localităţile în care locuiesc comunităţi mari de români se impune ca înscrierea să se facă online.

Stimaţi colegi,

Vă cer să sprijiniţi, să votaţi în favoarea acestui amendament, pentru că vă dau exemplu: există o ţară care are un teritoriu imens unde locuiesc peste un milion de români, iar statul român are doar trei consulate şi o ambasadă. Exemplul este din Statele Unite.

Un al exemplu: Canada şi Australia.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog să votaţi împreună cu noi acest amendament.

Mulţumesc.

În continuare, la conducerea şedinţei a revenit domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun.

Vă informez că am ieşit din timpul de dezbatere pentru amendamente, aşa că mergem pe fiecare amendament cu vot.

Pe procedură, domnul Voicu. Domnule preşedinte.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule preşedinte,

Din timpul alocat dezbaterii patru minute şi zece secunde au constat într-o disertaţie a domnului Anghel Stanciu despre legea veche, nu s-a referit la amendamente. Este corect ca aceste patru minute şi zece secunde să se regăsească suplimentar.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, suntem la art. 42 alin. (2), da? Amendamentul Grupului parlamentar al PNL, da?

Vot. Să înceapă votul.

Nu funcţionează. Eu n-am putut să votez.

95 de voturi pentru, 3 abţineri şi 111 voturi împotrivă.

Respins.

Eu n-am putut vota, asta este. Dintr-un simplu motiv, că sunt două cartele, era şi a domnului Vlase şi a mea, şi este normal, nu poate să voteze două persoane diferite la pupitru, în numele preşedintelui.

Bun. Mergem mai departe.

Respins.

Domnule Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

N-aţi fost aici, nu ştiţi că doi dintre primii vorbitori au anunţat că nu-şi mai susţin celelalte amendamente care sunt legate de primele amendamente nevotate. Ca atare, au rămas doar două amendamente care nu au fost susţinute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Care? 73?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Unul al PNL-ului şi înaintea acestuia unul de al meu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, ultimul articol înseamnă 123. Articolul 123, da? Bine.

Supunem la vot art. 123 de la "Amendamente respinse".

Să înceapă votul.

102 voturi pentru, 2 abţineri, 105 voturi împotrivă.

Respins.

Anexa nr. 1.

Să înceapă votul.

(Domnul deputat Ludovic Orban doreşte să intervină.)

V-am spus că a expirat termenul de amendamente susţinute. Am explicat... Îmi pare rău.

37 de voturi pentru, 7 abţineri, 104 voturi împotrivă.

N-am ce să vă fac.

Domnul Ludovic Orban:

Preşedintele comisiei, care a formulat propunerea ca dezbaterea să dureze zece minute, domnule preşedinte, v-a informat şi ar fi trebuit să luaţi o decizie sau să supuneţi plenului decizia. Şi anume, v-a informat despre faptul că aproape cinci minute, în loc să se dezbată amendamente cu termenul limitat de un minut susţinerea amendamentelor, s-a pierdut vremea. Mai este un singur amendament. Nu cred că este normal şi firesc ca pentru o lipsă a celui care a condus şedinţa şi l-a lăsat pe vorbitorul anterior timp de cinci minute, fără să aibă o susţinere a amendamentului, să fie privat de dreptul de a susţine amendamentul în plen exact cel care a formulat amendamentul şi care trebuie să-şi fundamenteze acest amendament.

Domnule preşedinte, vă cer să permiteţi susţinerea amendamentului. Este o chestiune şi de bun-simţ şi regulamentară şi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Eu aş vrea să folosim bunul-simţ de ambele părţi, când îl folosim în cuvânt. Eu nu pot decât să respect regulamentul. Sunt date zece minute prin votul dumneavoastră, nu le-am votat eu cele zece minute. Dacă dumneavoastră aţi permis să vorbească cineva, aţi permis dumneavoastră, nu eu. Eu respect regulamentul...

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte, n-aţi condus...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, lăsaţi-mă să termin, că nu ne enervăm, că n-avem de ce. Mai ales noi doi nu ne enervăm.

Dar a doua chestiune: din punct de vedere regulamentar, eu am supus la vot Anexa nr. 1 aşa cum scrie. V-am informat că au expirat cele zece minute şi v-am spus: domnul Voicu n-a cerut nimic decât ne-a spus ceva. Acum, vă rog frumos, care era diferenţa între a cere şi domnului Márton Árpád să susţină şi colegului dumneavoastră. Şi atunci am supus ultimele două amendamente respinse, amândouă, la vot.

Deci, m-aţi înţeles ce spun eu? Dacă vreţi să-l susţină, îl lăsăm să-l susţină. Dar noi am votat. Argumentele le putem spune pentru stenogramă şi pentru Domnia Sa ca deputat. Sunt de acord cu dumneavoastră şi n-am nici o problemă. Cu mare plăcere. Am înţeles mesajul dumneavoastră şi sunt de acord, dar nu pot să mă întorc să fac din nou votul. Asta vreau să mă-nţelegeţi.

Domnul Aurelian Mihai:

Amendamentul pe care-l propune Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal se referă la suplimentarea numărului de senatori de la doi la patru şi de deputaţi de la 4 la 8, cât există acum în Circumscripţia nr. 43.

Vă mulţumesc pentru înţelegere. Doar atât vroiam să adaug: reprezint 20% din populaţia României care se află în Europa de Vest. Aici, în Parlamentul României, suntem doar 1% dintre toţi deputaţii care suntem prezenţi. Patru deputaţi pe diaspora la aproape 400 de parlamentari deputaţi care reprezintă naţiunea română.

Vă mulţumesc pentru îngăduinţă. Consider că este atât în interesul naţional, în interesul bazei sociale din România, în interesul tuturor ca acei oameni să se simtă români oriunde s-ar afla. Nu cerem mult şi nimeni nu va rămâne dator Parlamentului României.

Vă mulţumesc pentru atenţie. Vă rog să votaţi în sprijinul românilor oriunde s-ar afla.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult pentru această intervenţie.

Votul a fost făcut: 102 voturi pentru şi 105 voturi împotrivă. Nu ne întoarcem. Nu există în regulament.

Pe procedură, vă rog frumos.

Domnul Ludovic Orban:

Nu s-a votat, domnule preşedinte. Nu...

Pe o temă atât de importantă cum este reprezentarea în Parlamentul României a cetăţenilor români din diaspora, nu puteţi să eludaţi procedurile regulamentare. Nu s-a votat. Nici n-aţi spus ce supuneţi la vot, ce articol, ce modificare, amendamentul cui îl supuneţi la vot. Nu s-a terminat votul. Nu s-a exercitat dreptul de vot. Înainte de a se finaliza procedura de vot, am cerut cuvântul pe procedură. Este regulamentar să se voteze amendamentul formulat de Grupul PNL privitor la reprezentarea diasporei în Parlament.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sută la sută aveţi dreptate, s-a votat. 37...

Domnul Ludovic Orban:

Nu s-a votat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...au votat pentru.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Vă repet, nu s-a consumat procedura de vot. Împiedicaţi dreptul unui grup parlamentar de a-şi susţine un amendament şi de a fi votat un amendament. De asemenea, împiedicaţi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Eu vă rog frumos. Procedura e OK! V-am dat cuvântul. Dar să tot discutăm lucrurile care nu sunt regulamentare...

Vă rog frumos să-mi arătaţi mie articolul din regulament în care preşedintele de şedinţă poate să reia votul.

(Vociferări.)

Cine s-a blocat? Numai la Grupul PNL s-a blocat?! Extraordinar! Numai la dumneavoastră s-a blocat! Deci, toţi ceilalţi au votat, inclusiv la mine la prezidiu, numai dumneavoastră v-aţi blocat. La UDMR nu, la PP-DD, nu, la PC-PLR, nu, numai la dumneavoastră. Şi numai la votul acesta.

Comitetul liderilor, la prezidiu, vă rog frumos. (Consultări.)

Concluzia în unanimitate a Comitetului liderilor este că n-aţi înţeles foarte bine ce se supune la vot, da? Câteodată sunteţi neînţelegători, aşa am înţeles. Şi reluăm votul, da?

Anexa nr. 1. Haideţi, domnule profesor.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Din sală:

Ce să votăm?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Amendamentul. Suntem la "Amendamente respinse". Ultimul.

Anexa nr. 1.

Să înceapă votul.

114 voturi pentru, 2 abţineri şi 113 voturi împotrivă.

N-a trecut. Îmi pare rău. La un vot.

Deci, 114 voturi pentru, 2 abţineri şi 113 voturi împotrivă.

Bun. Proiectul de lege a fost finalizat.

(Vociferări.)

Gata! Vă rog frumos!

Procedura de vot a fost finalizată. Proiectul merge la votul final. Ultimul amendament a fost respins.

Ne vedem la ora 15? La ora 14 pentru votul final, da?

La ora 14, să începem dezbaterea mai departe, şi la ora 15, votul final.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Deci, mai avem de închis o singură procedură la legea trimisă de domnul preşedinte Voicu.

S-a resetat sistemul. O să vă rog frumos...

Stafful tehnic îmi spune că trebuie să scoateţi cartelele şi să le puneţi din nou.

Avem raportul comisiei. Toate amendamentele respinse au fost respinse de către noi prin vot.

Mergem procedural acum cu amendamentele admise, cu raportul comisiei.

Mergem pe marginale de la 1 până la 50, pe calupuri de 50 de marginale.

Vă rog frumos să votaţi dacă sunteţi de acord de la 1 la 50.

Să înceapă votul.

Merge, merge. Mulţumesc.

50 de voturi pentru, 2 abţineri.

De la 1 la 50. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 51 la 100. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 100 până la 143. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

144. Obiecţii, comentarii? Nu. aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Guvernul României.

Aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Năstase (secretar de stat, Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public- Privat susţine actuala formă a Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39, datorită faptului că această lege a fost aprobată în 2010. În cursul anului 2011, în timpul guvernării Boc, au fost făcute două ordonanţe de Guvern care modificau Legea nr. 178. În principiu, datorită criticilor formulate de Comisia Europeană, în special cu privire la faptul că procedurile de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat, precum şi procedurile de contestare a actelor realizate în cursul procedurii de atribuire nu respectau normele aplicabile în acest sens la nivel european, cuprinse în Directivele 16, 17, 18, 89 şi 92.

Prin urmare, vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia juridică şi Comisia pentru industrii au raport comun. Cine îl citeşte?

Domnul Iancu PL-x 376/2011.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbateri în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să vă spun că Senatul a adoptat proiectul. De asemenea, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru politică economică au avizat favorabil această iniţiativă care se adresează unor modificări şi completări la Legea parteneriatului public în conformitate cu normele europene.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri.

Aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege aduce clarificări importante în Legea nr. 178/2010 a parteneriatului public-privat, referitoare la definirea părţilor implicate într-un parteneriat, se modifică pragurile valorice pentru parteneriatul public-privat şi drepturile şi obligaţiile partenerilor membri ai parteneriatului.

O precizare importantă la art. 18 se referă la modalitatea de atribuirea contractelor de parteneriat public-privat şi se definesc noţiunile de procedură deschisă şi dialog competitiv, împreună cu drepturile şi obligaţiile care decurg din aceste proceduri.

De asemenea, la art. 28 sunt introduse noi prevederi explicite privind soluţionarea contestaţiilor, atât din partea partenerului public, cât şi din partea partenerului privat.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota în favoarea adoptării prezentului proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul Vainer, la dezbateri generale, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să spun de la început că Grupul minorităţilor naţionale susţine întru totul acest proiect. Şi, ca atare, vom vota în unanimitate pentru el.

Două cuvinte în plus: de multă vreme avem nevoie în economia noastră care duce o foame teribilă de resurse financiare să punem în valoare economia cu ajutorul acestei formule foarte eficiente în multe locuri, parteneriatul public-privat. Dacă s-au adus clarificările cerute de practica Uniunii Europene, cred că facem un progres, un pas mare spre progres ca şi în România să nu fie doar o vorbă utilizarea metodei de investiţii şi de conducere a afacerilor prin parteneriat public-privat.

Ca atare, vă propun să fiţi de acord să adoptăm această lege extrem de necesară acum şi în viitor pentru economia României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Mergem pe amendamentele admise. Sunt de la 1 la 30.

Bun. Mergem în calupuri de câte 10?

De la 1 la 10. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 11 la 20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 21 la 30. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege ordinară merge la votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 178/2010.

Are un amendament respins, caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Guvernul României.

Domnul Alexandru Năstase:

Domnule preşedinte,

Departamentul susţine aprobarea acestei legi care permite aprobarea ordonanţei de urgenţă. Prin urmare, considerentele sunt aceleaşi ca şi în cazul celeilalte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Comisia pentru industrii şi servicii împreună cu Comisia juridică au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai sus menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat, intervenţiile legislative vizând corelarea cu normele Uniunii Europene referitoare la contractele de achiziţie publică.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă voi referi astăzi la ambele legi care privesc parteneriatul public-privat, reglementarea parteneriatelor public-private în România care din punctul nostru de vedere reprezintă un mare neajuns şi ne gândim, oare, de ce după 3 ani de guvernare Victor Ponta, tocmai astăzi, când prim-ministrul este într-o aventură otomană, trebuie să le dezbatem, şi bineînţeles că poziţia Partidului Naţional Liberal o cunoaşteţi, noi susţinem parteneriatul public-privat, deci vom susţine aceste legi şi, totuşi, ne întrebăm de ce tocmai astăzi ajungem să le dezbatem. Sper ca măcar până în ultima clipă să reuşim totuşi să le aprobăm şi să permitem banilor privaţi să intre în România pentru că, după cum ştiţi, cu banii europeni avem mari probleme. La sfârşitul acestui an vom pierde în jur de 7 miliarde de euro, dintre care numai 3 miliarde vor fi pe zona de transporturi.

Deci, avem nevoie ca de aer de Legea parteneriatului public- privat care, prin cele două ordonanţe care vă sunt prezentate astăzi aici, reglementează foarte multe din problemele reclamate de Comisia Europeană privind: corelarea pragurilor din lege cu cele comunitare, transparentizarea procedurilor, termenele clare pentru contestaţii, termenele clare pentru depunerea ofertelor şi aşa mai departe. Poate că dacă reglementăm această lege şi o votăm astăzi nu vom mai întâmpina cazuri precum eşecul concesiunii Comarnic-Braşov, care a fost anunţat tiptil, pe furiş, printr-un comunicat al Companiei Naţionale de Drumuri, o concesiune extraordinar de importantă pentru România, care tocmai acum, fără un ministru de transporturi, a fost anunţată, aşa, la şi altele. Eşecul... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt nevoit, conform regulamentului, să vă aduc aminte că trebuie să vă referiţi la proiectul de lege pe care-l discutăm. Declaraţiile politice sunt joia dimineaţa, domnule deputat. Şi sunt obligat să vă spun, după modificările la regulament, că nu pot să mai permit aşa ceva.

Domnul Alexandru Nazare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ştiţi foarte bine că eu întotdeauna mă refer la proiecte de lege şi întotdeauna mă opriţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am observat.

Domnul Alexandru Nazare:

Deja e o tradiţie.

Vă mulţumesc.

Noi votăm pentru această lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Iusein Ibram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să-i amintesc domnului coleg că premierul este în Republica Turcia şi aş vrea să-şi ceară scuze pentru afirmaţia pe care a făcut-o. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt obligat să spun că are dreptate. Dacă doriţi să vă cereţi scuze ar fi bine pentru cariera dumneavoastră politică. Dacă nu, rămâneţi în Grupul parlamentar al PDL şi aveţi aceeaşi atitudine. Eu v-aş recomanda să vă cereţi scuze. Ştiindu-vă caracterul şi apreciindu-vă personal foarte mult...

Domnul deputat s-a simţit jignit de afirmaţia dumneavoastră.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

N-am vrut s-aduc atingere nimănui, cu excepţia domnului prim-ministru Ponta care lipseşte în momente extraordinar de importante pentru România. Deci, nu vreau să ne prefacem că aceste lucruri nu se întâmplă, dragi colegi. (Vociferări.)

Nu vreau să ne prefacem. Nu vreau să ne prefacem că anunţăm eşecul concesiunii Comarnic-Braşov fără prim-ministrul în ţară, fără ministrul de transporturi. Să nu ne prefacem că totul e bine pentru că situaţia e foarte gravă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Eu am crezut că aţi înţeles ceea ce v-am spus eu, dar dumneavoastră rămâneţi...

Bun. Avem un singur amendament respins. Îl susţine cineva? Nu.

Atunci, proiectul de lege merge la votul final.

8. Proiectul de Lege privind anularea unor obligaţii fiscale.

8 amendamente respinse, 15 admise. Procedură de urgenţă. Caracter organic.

Guvernul. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectivele majore urmărite în promovarea acestui act normativ se referă la înlăturarea inechităţilor apărute în aplicarea practică a prevederilor Codului fiscal în ceea ce priveşte recalificarea unor activităţi independente ca activităţi dependente, necesitatea îndreptării situaţiilor apărute în practică din cauza interpretărilor diferite a legislaţiei actuale, respectiv inechitatea rezultată din aplicarea prevederilor legale urmare ale cărora persoanele fizice sunt obligate la plata unei contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget a fost sesizată pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind anularea unor obligaţii fiscale.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul în 15 iunie 2015.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare anularea unor diferenţe de obligaţii fiscale principale, precum şi obligaţiile fiscale aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului ca urmare a reconsiderării, reîncadrării unei activităţi ca activitate dependentă pentru perioadele fiscale de până la 1 iunie 2015 şi neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Totodată, se anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizia de impunere emisă şi comunicată contribuabilului datorată de persoanele pentru care baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este mai mică decât salariul minim brut pe ţară aferent perioadelor fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 şi 31 decembrie 2014 şi neachitată până la data intrării în vigoare a prezentei lei.

Aceste ultime prevederi sunt aplicabile şi pentru anul fiscal 2015, iar contribuabilii care beneficiază de acestea îşi păstrează calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind anularea unor obligaţii fiscale, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prezentate în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Dezbateri. Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege care trebuie votat. Şi PNL va vota pentru acest proiect de lege, pentru că este vorba de a rezolva anumite probleme create de organele fiscale, care au interpretat în mod abuzul Codul fiscal şi Codul de procedură, deşi erau foarte clare.

De fapt, cei de la ANAF au vrut să transforme toate persoanele care exercită profesii liberale, să-i transforme în salariaţi. Sigur, aveţi nevoie de bani, dar nu distrugeţi profesiile liberale; un lucru care este inacceptabil. Şi, sigur, au vrut cei de la ANAF să-i transforme în salariaţi. Probabil încurajaţi de premier, că premierul coordonează ANAF-ul şi Direcţia Antifraudă. Mai mult decât atât, au vrut ca toate indemnizaţiile pentru delegare, detaşare, acele diurne să le transforme în salarii. Iarăşi, să mai luaţi nişte impozite şi taxe, pentru că sigur că aveţi nevoie de bani. Măcar dacă i-aţi da pentru investiţii.

Aţi obligat persoanele care nu obţin venituri la nivelul salariului minim să plătească acele contribuţii sociale de sănătate. Sigur că cei mai săraci să plătească, pentru că de ce să plătească cei care câştigă foarte mult. Sigur, lucrurile sunt corecte, dar apare un neajuns şi chiar produce o discriminare între plătitorii de impozit şi un hazard moral. Au fost persoane care au primit decizii de impunere şi au plătit, sau le-a fost frică. Li s-a pus poprire pe conturi, le-au pus sechestru pe bunuri şi au plătit.

Această lege nu rezolvă problema. Adică, numai cei care nu au plătit, care au ştiut că nu vor plăti aceste obligaţii stabilite de organele fiscale. Cu ce sunt vinovaţi cei care au plătit, s-au dus repede să plătească şi sunt multe persoane care au câştigat mult mai puţin decât un salariu minim sau poate au luat 10 lei dividend şi s-au dus şi au plătit 464 de lei, să facă un efort atât de mare?

Eu am nişte amendamente care să elimine aceste inechităţi. Să sperăm că am succes mai mare în plen. La comisie s-a spus că, domnule, este amnistie şi nu se acordă pentru cei care au plătit. Vă readuc aminte că anul trecut, în preajma campaniei electorale, când era vorba de sume care au fost stabilite de plată pentru pensionari, aţi fost de acord să se restituie sumele. Probabil că eraţi în preajma campaniei electorale. O să susţin amendamentele şi să sperăm că o să daţi un vot corect pentru contribuabili.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat, Grupul parlamentar al UDMR, după care domnul deputat Păun.

Domnul Szabó Ödön :

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o iniţiativă legislativă pe care Grupul UDMR o va susţine. Trebuie să vă spun că am avut această iniţiativă anterior celei promovate de Guvern. Încă în februarie, în 25 februarie a.c., am înregistrat în plen, fiind cosemnatari din partea tuturor partidelor politice, o iniţiativă legislativă care rezolva problema CASS-ului pentru acele persoane care, să spunem, aveau acele acţiuni din perioada de cuponiadă din anii ’90. Au primit 12 lei sau li s-a scris că vor primi 12 lei şi trebuiau să plătească 468 lei CASS pe aceste venituri.

Eu cred că iniţiativa aceasta este mai largă, pe mai multe paliere produce efecte juridice. În schimb, iniţiativa noastră care, deşi a fost depusă anterior, ajunge în plen probabil în sesiunea din toamnă, rezolvă inclusiv acea problemă despre care vorbea domnul Ialomiţianu, şi anume, a persoanelor care, în momentul de faţă deja au realizat plăţile şi în cazul acesta sunt dezavantajaţi clar faţă de cei care nu au realizat aceste plăţi şi în momentul respectiv se creează o inechitate.

Vă rog, deci ca în cazul în care în sesiunea din toamnă va avea loc şi votul pe propunerea noastră legislativă, anterioară celei a Guvernului, care a fost depusă în 16 iunie, cu modificările de rigoare, să fie adoptată la fel, pentru a exista o echitate socială şi dreptate în acest caz.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Păun.

Domnul Nicolae Păun:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege, este un proiect de lege bine-venit şi vreau să vă mulţumesc totodată în numele câtorva sute de mii de persoane care s-au aflat în situaţia descrisă de colegii noştri. Dar, mă simt obligat să vă aduc la cunoştinţă faptul că, din păcate, pe termen mediu şi pe termen lung, situaţia nu se rezolvă, pentru că, începând cu data de 1 iulie până la finele anului, în maximum 6 luni de zile, s-ar putea să avem persoane care să înregistreze venituri şi baza de calcul a rămas aceeaşi. Nici în Codul fiscal nu este regăsită o procedură de acest gen. Baza de calcul pentru CASS a rămas aceeaşi şi, la finele anului, s-ar putea să avem peste un milion şi ceva de persoane care trebuie să facă plata exact sau să întâmpinăm cu această situaţie creată în perioada 2012-2014.

Îmi permit să mai adaug doar o frază, în sensul în care nici măcar nu s-a luat în calcul baza de calcul a unui venit minim garantat. Noi ne-am gândit acum la salariul minim pe economie. Şi salariul minim pe economie s-ar putea să crească ulterior, de la 700 la 800, la 900 şi tot aşa mai departe.

Bine ar fi dacă ne-am apleca cu foarte multă atenţie asupra Legii nr. 95 şi bine ar fi dacă am înţelege că trebuie să modificăm urgent, rapid, în următoarea sesiune, Legea nr. 95 şi să vedem cum găsim rezolvare pe termen mediu şi pe termen lung. Repet, şi cu asta am încheiat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale susţine acest proiect de lege care este un proiect de lege bine-venit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog, dacă vreţi să luaţi cuvântul. Dar vă reamintesc că avem până la poziţia 15 şi nu mai apucăm să le terminăm decât dacă prelungim programul şi facem votul final la ora 16,00.

Domnul Cernea. Este procedură de urgenţă. Aţi mai avut discuţii. Pe procedură.

Vă rog frumos. Pe procedură.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt foarte scurt. Mi-aţi dat dreptate mai devreme, la începutul şedinţei, în prima parte. Din nou îmi fac datoria de a vă spune că raportul ne-a fost prezentat ieri, pe 23, cu încălcarea regulamentului. Întrebarea mea retorică este: când vom înceta să încălcăm regulamentul şi când ne vom respecta instituţia şi cetăţenii care ne-au trimis aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Când învăţăm regulamentul.

La proceduri de urgenţă, e o zi. Azi a trecut. Sunt 3 zile şi se face jumătate din ea. Proceduri de urgenţă, cu aprobarea Comitetului liderilor. Dar dacă nu citiţi decât articolul respectiv! Regulamentul Camerei nu are un articol, să ştiţi.

Dezbateri? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamentele admise şi respinse. Sunt 15 amendamente admise.

Rog colegii să-şi urmărească amendamentele respinse. Mergem în calupuri de câte 5.

De la 1 la 5.

Domnul Ialomiţianu. Chiar primul articol, nu?

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Da, da, primul articol.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La art. 1 se propune anularea diferenţelor de impozite şi taxe stabilite de organele fiscale pentru reîncadrarea în activitate dependentă. Profesiile liberale au fost reîncadrate în activităţi dependente.

Amendamentul se referă la anularea obligaţiilor de plată şi pentru cei care au plătit, ca să creăm o echitate. Adică, să nu-i încurajăm pe cei care nu au plătit, data viitoare o să avem aceleaşi persoane care beneficiază acum.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Supun votului amendamentul domnului deputat.

Să înceapă votul!

Voci din sală:

Nu merge!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ei, nu merge?! Să punem roţi! La mine funcţionează.

45 de voturi pentru, 6 abţineri, 72 de voturi împotrivă; respins.

Voci din sală:

Nu merge!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu merge? Dar de funcţionat, funcţionează? Nici nu funcţionează. Bine.

Dragi colegi,

Conform procedurii, dacă nu funcţionează aparatul de vot, votăm cu mâinile ridicate. Rugăm secretarii să verifice.

Cine este pentru amendamentul domnului Ialomiţianu? Vă rog, număraţi.

Voturi pentru? 56 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 111 voturi împotrivă.

Respins.

Voci din sală:

Să votăm electronic, domnule preşedinte!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă nu funcţionează la domnul Iacoban, la doamna Cristea.

Numai o secundă, vă rog frumos.

Supun votului dumneavoastră art. 1 de la poz. 3, amendamente admise.

Domnule deputat, lăsaţi-mă pe mine să conduc şedinţa!

Să înceapă votul.

167 de voturi pentru, 5 abţineri, 7 voturi împotrivă.

Mergem mai departe.

La alin. (2) al art. 1, domnul Ialomiţianu are un amendament, împreună cu nişte colegi. Vă rog frumos să-l susţineţi.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

La art. 1 se introduce un alineat 3: "de anularea obligaţiilor stabilite de organele fiscale să beneficieze şi cei care au obţinut venituri în baza unor contracte de colaborare sau convenţii civile".

Este vorba de foarte multe persoane care au lucrat pe la administraţiile locative şi au lucrat pe baza convenţiilor civile, avem la categoria "alte venituri", potrivit Codului fiscal, şi au fost veniturile respective încadrate în salarii.

Ministerul de Finanţe mi-a spus că s-ar încadra veniturile obţinute de persoanele care au încheiat contracte de colaborare şi convenţii civile la activitate dependentă, dar anunţ că nu se încadrează, pentru că, potrivit Codului fiscal, veniturile sunt grupate în altă ordine. Avem venituri din activitate independentă şi venituri din alte surse.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Să înceapă votul.

Nu a întrunit numărul de voturi necesare.

65 pentru, 5 abţineri, 123 împotrivă.

Supun votului poziţia 4, amendamente admise.

Să înceapă votul.

149 pentru, 5 abţineri, 49 de voturi împotrivă.

Doriţi să susţineţi toate amendamentele. O secundă. Comitetul liderilor, vă rog frumos, la prezidiu. (Consultări.)

Comitetul liderilor are următoarea propunere: mergem pe votul acestui proiect de lege. Mergem pe ratificarea Convenţiei cu OIM-ul şi mergem şi pe legea de la poziţia 14, care este angajament al nostru, parlamentarii, am discutat la nivel internaţional. Şi, după aceea, restul le facem pentru luni.

Eu trebuie să susţin şi dreptul fiecărui parlamentar de a susţine, dar intrăm în contradicţie cu ceea ce vor liderii de grup. Liderii vor să votăm până la poziţia 15 şi am introdus pe ordinea de zi nişte proiecte importante la votul final şi, în acelaşi timp, toţi care avem amendamente vrem să le susţinem. Trebuie să fim serioşi când ne propunem ceva şi liderii de grup vin şi cer ceva. Aşa încât, domnule deputat, vă rog frumos să mă iertaţi, prelungim programul, aşa cum am spus, cu următoarea Convenţie şi cu poziţia 14.

Pe procedură, domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile regulamentare, în calitate de lider de grup, solicit sistarea dezbaterii şi discutării acestui proiect legislativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Se poate face; conform regulamentului, se poate face. Dar aveţi dreptul să susţineţi acest amendament, după care trebuie să supun la vot, dar lăsaţi-mă numai o secundă.

Deci, Convenţia şi poziţia 14 vor fi făcute cu prioritate după acest proiect de lege, restul rămân pentru luni.

Supun votului dumneavoastră acest lucru.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Cu 208 voturi pentru, 2 abţineri, 2 voturi împotrivă, aprobat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul la art. 2.

Vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Art. 2, da.

Stimaţi colegi,

Credeam că ne interesează cetăţenii care ne-au trimis aici.

Aici, la art. 2, am următorul amendament: organele fiscale au transformat indemnizaţiile de delegare, detaşare, diurnele în salarii.

Sunt foarte mulţi oameni şi au plătit. Şi eu propun ca de această prevedere să beneficieze şi cei care au plătit, pentru că sunt oameni corecţi. Eu nu cred că PSD-ul doreşte să creeze hazardul moral, adică cei care nu au plătit, care au fost mai deştepţi, să beneficieze de lege, iar cei care au plătit şi au fost corecţi să nu beneficieze. Eu nu cred că aşa trebuie PSD-ul să facă politică, pentru că loveşte în mii de oameni. Şi eu cred că astăzi PSD-ul a demonstrat desconsiderare electoratului, a bunilor platnici. Este o ruşine pentru un partid care spune că este european.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

85 de voturi pentru, 4 abţineri, 128 de voturi împotrivă. Nu a trecut.

Art. 2, în forma comisiei, îl supun la vot.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

Cu 151 de voturi pentru, 3 abţineri, 65 de voturi împotrivă. Aprobat.

Supun la vot propunerea liderului Grupului parlamentar al PSD. Vă rog frumos. După ce-mi spuneţi articolul.

Deci, în conformitate cu prevederile regulamentului, un lider de grup poate cere sistarea dezbaterilor, susţinerii amendamentelor. Scrie în regulament. Noi l-am votat cu toţii. Vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

Bun. În conformitate cu 120 alin. (2), eu sunt obligat acum să supun la vot fiecare amendament admis. Aceasta este procedura. Vă rog frumos. Dar să-mi spuneţi articolul de procedură. Vă rog frumos.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, dumneavoastră aveţi obligaţia să respectaţi regulamentul şi mai ales deciziile Biroului permanent.

Eu am înţeles că programul de lucru astăzi avea stabilită ca oră pentru vot final ora 16,00. Prin discuţii, am decalat ora la ora 15,00 şi am spus: domnule, prelungim dezbaterea la Legea alegerilor parlamentare după ora... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Art. 34 spune care sunt atribuţiile mele şi eu le-am respectat întru totul. Nu aţi făcut nimic care să fie strict legat de ceea ce aţi spus, procedură.

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu le-aţi respectat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă reamintesc că 120 alin. (2) mă obligă să supun la vot articolele fără să mai fie susţinute.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Îmi pare rău.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, am dreptul la o intervenţie de două minute, pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să-mi spuneţi articolul şi vă dau cuvântul cu mare plăcere.

Domnul Tinel Gheorghe:

Art. 34, care vă obligă să respectaţi Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Asta şi fac.

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu-l respectaţi şi vă anunţ că vom sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru încălcarea regulamentului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să sesizaţi şi Comisia de la Haga pe încălcarea regulamentului. Nu aveţi niciun articol pe care l-am încălcat. Sunt obligat, cererile liderilor grupurilor parlamentare să le supun la vot. Aşa că...

Da. Poate citim şi noi regulamentul acesta, cu totul, mai ales că aţi avut vreo 200 de amendamente la el. Da?

Ne-am oprit la art. 34. Am învăţat care sunt atribuţiile preşedintelui.

Bun. Dragi colegi, 6 marginal de la amendamente admise.

Să înceapă votul. Vot pentru fiecare.

Acolo am rămas.

146 pentru, 3 abţineri, 49 de voturi împotrivă.

Admis.

Dacă de la 7 la 10 sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 11 la 15, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege merge, conform regulamentului, la votul final.

11. Următorul proiect de lege, conform votului pe care l-am dat, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind munca în domeniul maritim, adoptată la 23 februarie 2006 la Geneva, la cea de-a 94-a sesiune a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi a Amendamentelor din 2014 la Convenţia privind munca în domeniul maritim, aprobate în cadrul celei de a 103-a sesiuni a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva, 11 iunie 2014.

Domnule secretar de stat, vă rog frumos, în numele Guvernului.

Caracter ordinar; raportul nu conţine amendamente.

Domnul Gabriel Lungu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Persoanelor Vârstnice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Convenţia maritimă reuneşte mai multe convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de România, actualizează prevederile acestora şi introduce în plus dispoziţii privind securitatea socială şi obligativitatea emiterii de către statul de pavilion a unui certificat şi a unei declaraţii de conformitate care să ateste îndeplinirea condiţiilor de muncă şi viaţă la bordul navelor.

Drept pentru care, vă solicităm să votaţi pentru acest proiect legislativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Domnule preşedinte Solomon, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind munca în domeniul maritim, adoptată la 23 februarie 2006 la Geneva, la cea de a 94-a sesiune a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi a Amendamentelor din 2014 la Convenţia privind munca în domeniul maritim, aprobate în cadrul celei de a 103-a sesiuni a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva, 11 iunie 2014.

Obiectul de reglementare este ratificarea de către România a Convenţiei privind munca în domeniul maritim, aplicabilă transportului maritim internaţional.

Convenţia acoperă aspecte esenţiale privind cerinţele minime de muncă la bordul navei, condiţiile de încadrare în muncă, cazarea, amenajările recreaţionale, alimentaţia şi cateringul, protecţia sănătăţii, asistenţa medicală, serviciile şi asigurările sociale în scopul de a garanta condiţii de muncă şi de viaţă decente la bordul navelor, precum şi proceduri de punere în aplicare a acestor dispoziţii.

Comisia Europeană a susţinut în mod ferm elaborarea Convenţiei, considerând că punerea ei în aplicare este indispensabilă atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional.

Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată este cerinţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Prin urmare, plenul este rugat de Comisia pentru muncă şi protecţie socială să adopte proiectul de lege în forma prezentată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnul deputat Mircea Toader. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Foarte scurt. Vă mulţumesc că aţi acceptat ideea de a o discuta în această zi ordinară şi vreau să spun că această Convenţie permite celor aproape 40 de mii de navigatori români să beneficieze de drepturile internaţionale în toate cazurile pe care, de multe ori, sunt obligaţi să le accepte vrând-nevrând. Mă refer şi la deces şi la situaţii de excepţii, de piraterie.

Mai mult decât atât, ratificând această Convenţie, sigur că românii toţi care lucrează în toată lumea vor beneficia de aceste prevederi, pe de o parte, iar, pe de altă parte, vreau, cu ocazia asta, să mulţumesc tuturor, mai ales că mâine este Ziua internaţională a navigatorilor şi aceşti 40 de mii de navigatori români înseamnă mult, dintre care 900 de comandanţi pe cele mai mari nave.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri? Nu sunt.

Proiectul de lege, v-am spus, nu are amendamente, merge la votul final. Este lege ordinară.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Dintre iniţiatori? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cine prezintă raportul?

Domnul Nica. Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul precizează că susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil iniţiativa legislativă în şedinţa din 23 aprilie 2014.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului, precum şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Vainer.

Am spus, domnul deputat Vainer, nu aţi auzit.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă asigur că voi fi numai la obiect, aşa cum fac mereu, vorbesc la obiect.

De data aceasta subiectul obiectului este foarte important. Noi suntem printre primele ţări din Europa care au adoptat o lege clară în problema condamnării rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial.

Această lege însă, aşa cum toţi creştem în vârstă, a crescut în vârstă, a îmbătrânit puţin, sau nu am fost atât de pregătiţi atunci să o facem perfectă. Şi aşa că iniţiativa... şi mulţumesc iniţiatorilor, domnul senator Crin Antonescu şi fostul deputat Scutaru, care au făcut proiectul de lege care a fost şi judecat, întors pe toate feţele, la Senat şi la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Nu am decât să susţin această nouă formă a legii, care aduce importante clarificări şi mai ales dă curs aplicării prevederilor de justiţie şi drept. Până acum şchiopăta în anumite privinţe.

Aşadar, eu vă rog să susţinem şi să votăm această lege, mai ales în condiţiile în care, în Europa, în special, este o recrudescenţă a xenofobiei şi a antisemitismului, a negării holocaustului.

E un fapt de onoare, de dreptate şi vă mulţumesc tuturor că vă alăturaţi acestui mesaj al meu de a vota legea.

Mulţumesc în mod special Comisiei juridice pentru munca pe care a depus-o.

Vă mulţumesc şi succes.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt la dezbateri generale la acest proiect? Nu.

Dragi colegi, avem 18 amendamente admise, 7 respinse.

Intrăm pe amendamentele admise. Mergem în calupuri de câte 5.

De la 1 la 5. Obiecţii, comentarii? Nu.

De la 6 la 10. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobate.

De la 11 la 15. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 16 la 18. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Pe procedură, domnul deputat Ludovic Orban.

Acest proiect merge şi el la votul final.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit să mai prelungim cu câteva minute dezbaterea în plen, pentru a putea dezbate Proiectul de Lege PL-x 479...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Poziţia 15.

Domnul Ludovic Orban:

Da, poziţia 15. Numai atât. Vă mai spun doar că este vorba de finanţarea de bază pentru învăţământul privat şi confesional, pe care este...

Haideţi, domnule lider!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comitetul liderilor, vă rog frumos, până la prezidiu, haideţi, ca să discutăm între noi, oamenii care suntem mai înţelepţi, nu cei care venim la microfon să împroşcăm cu noroi. (Consultări.)

Bun.

Dragi colegi,

Concluzia Comitetului liderilor, că toate aceste proiecte vor fi cu prioritate păstrate pentru lunea viitoare, când vom avea dezbateri în comisii şi discuţii în plen. Vă reamintesc că marţi este ultima zi de sesiune ordinară.

Bun. Marţi este ultima zi, da, o să avem plen.

Două minute pentru pregătirea ordinii de zi pentru votul final.

Rog toţi colegii, scoateţi-vă cartelele şi reintroduceţi-le în aparatul de votat, pentru resetarea sistemului.

Din sală:

Bagă şi nişte muzică!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am băgat muzică.

Bun.

Dragi colegi, haideţi să facem o verificare a votului, da? Rog colegii lideri să-şi invite membrii grupului parlamentar în sală. Pregătiţi-vă cartelele. Pregătiţi-vă cartelele, vă rog frumos.

Haideţi, domnul Bănicioiu, haideţi, domnul Mocioalcă.

Domnul Grama, haideţi, vă rog frumos, da?

Domnul Dobrinescu, sunteţi pregătit? Haideţi, vă rog frumos.

Să înceapă votul.

Rog liderii grupurilor parlamentare să ceară extrasul de prezenţă.

Bun. Liderii, când sunteţi pregătiţi...

Pe procedură, domnul Lubanovici, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Lubanovici:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Pentru stenogramă, doresc să se consemneze că astăzi am fost toată ziua în plen, am votat ordinea de zi şi, la propunerea legislativă cu dublarea numărului de parlamentari, votul meu nu a fost înregistrat. Doresc să se demareze o anchetă pe acest subiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, ascultaţi-mă o secundă. Eu înţeleg ce vreţi să faceţi, dar, regulamentar, nu există nicio procedură care să ne oblige să repetăm votul. Odată ce votul a trecut, nu avem nicio procedură. Aceasta este o stenogramă pe care dumneavoastră o înregistraţi ca o declaraţie politică, atât. În rest, nu există argumente care să poată să ducă undeva, într-o comisie care să ceară refacerea votului. V-am atras atenţia, nu trebuie să vorbiţi din nou. Vă mulţumesc, nu trebuie să vorbiţi. Eu v-am spus ca să ştiţi, conform regulamentului nostru.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci noi nu cerem repetarea votului. Dar în aceeaşi situaţie, identică, sunt şi eu şi câţiva colegi de-ai mei. Sunt în sală de la începutul plenului de astăzi, cartela este în aparat, trebuia să fiu consemnat ca nevotat, dar la mine este zero. Deci eu nu am fost în sală, deşi am fost şi am avut şi cartela.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vreau să se consemneze acest lucru, că... când e dat votul de la noi, de la Partidul Naţional Liberal...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, nu există nicio procedură la ceea ce faceţi dumneavoastră acum. Vă rog frumos, nici să consemnăm, că nu... deci noi nu suntem un birou de primire acte, să ştiţi, aici.

Vă rog frumos, domnul Dobrinescu, vă rog frumos, nu vă dau cuvântul pe nicio... dacă aveţi ceva, trimiteţi Biroului permanent şi noi trimitem la Comisia de disciplină şi imunităţi.

Nu am nicio competenţă să dau cuvântul fiecărui parlamentar care ne spune ceva când este un vot strâns. Vă rog frumos. Creaţi un precedent extrem de periculos pentru democraţie, a fost un vot, a fost un vot, aţi pierdut la vot, asta este! Nu inventăm proceduri astăzi, vă rog frumos, cu tot respectul pe care vi-l port, toţi suntem egali.

Domnul Pambuccian, liderul grupului parlamentar.

Inventăm chestiuni care după aceea se întorc împotriva noastră.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să vă spun o scurtă poveste care a fost un precedent, legat de chestiunea aceasta.

Se introdusese votul electronic cu puţin timp înainte, am avut o lege care a picat, la un vot, cu mine în Cameră, aici, în sală, şi cu cartela mea sus, la grup. Şi asta e viaţa. Vă aduceţi aminte, doamnă? Am recunoscut înfrângerea şi am mers înainte.

Nu este bine să creăm precedente de genul acesta. Este bine însă înainte de vot, că aceasta a fost învăţătura mea de minte de atunci, să anunţăm când nu merge ceva sau nu avem cartela la noi. Altfel, creăm un precedent pe care nu o să-l controlăm în viitor. Şi ştiţi cum este, astăzi creăm noi precedentul şi mâine se întoarce împotriva noastră. Este mai bine să o lăsăm aşa.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Dobrinescu şi după care domnul Orban.

Vă rog frumos.

Eu sunt de acord, ca preşedinte, să atrag atenţia când aceste lucruri capătă o turnură pe care toată lumea o înţelege.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Traian Dobrinescu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu pot să cer repetarea votului, înţeleg că nu se poate. Dar nu pot să nu semnalez o deficienţă, măcar de ordin tehnic. Sunt unul dintre parlamentarii care nu lipsesc. Nu lipsesc. Şi votez. De astă dată, cu cartela în aparat, am votat, iar votul meu nu a fost semnalat acolo unde se centralizează. Deci asta voiam să semnalez, această deficienţă tehnică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Vă preţuiesc şi vă apreciez. Foarte mult. Întotdeauna vrem să ieşim dintr-un joc în care suntem certaţi de liderii grupurilor parlamentare făcând această schemă pe care eu o dezavuez total. Ne asumăm întotdeauna nişte chestiuni: nu am votat, ne-am abţinut, am băgat cartela şi nu am apăsat pe butoane. Nu trebuie să dăm vina şi să găsim acest motiv când avem un lider de grup.

Liderul de grup, domnul Orban, aveţi cuvântul.

Domnul Orban era şi după aceea vă dau dumneavoastră. Este liderul grupului. Dânsul şi după aceea... vă rog frumos.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi fiecare dintre dumneavoastră o hârtie scrisă? Citiţi-o, mai bine, că dacă tot aţi bătut-o, dacă aţi redactat-o la grup şi v-aţi strâns, citiţi-o. Creaţi un precedent extrem de periculos. Citiţi-o, vă rog frumos, este plăcerea mea să vă ascult.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Încă nu am înregistrat-o, dar o să vă spun că, la fel ca şi colegii mei, s-a întâmplat şi în cazul meu, am avut cartela introdusă în modul... (Rumoare.) Mulţumesc frumos. Deci am avut cartela introdusă, am fost prezent, dar totuşi nu s-a înregistrat. Este vorba de amendamentul adus pentru dublarea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doar la amendamentul respectiv, nu?

Domnul Ioan Tămâian:

... parlamentarilor în diaspora.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci numai la amendamentul respectiv, atunci nu s-a în înregistrat votul dumneavoastră? Vă rog frumos să specificaţi asta. Numai atunci, nu? Numai la amendamentul respectiv votul dumneavoastră nu a fost, în rest aţi votat?

Domnul Ioan Tămâian:

Deci am fost prezent în sală tot timpul, dovadă că dumneavoastră aţi supus la vot, cu mâna ridicată, în momentul în care în sală nu s-au înregistrat în toate punctele...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La trei ore după, domnule deputat.

Domnul Ioan Tămâian:

Deci votul electronic nu s-a...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La trei ore după, domnule deputat.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Domnul deputat Orban, aveţi cuvântul, vă rog frumos. Liderul Grupului parlamentar al PNL, pe procedură.

Domnul Ludovic Orban:

Amendamentul formulat de Grupul Partidului Naţional Liberal, la Legea alegerilor parlamentare, prin care am solicitat dublarea numărului de senatori şi de deputaţi care să reprezinte cetăţenii români care trăiesc în diaspora a fost respins cu 114 voturi pentru, 113 împotrivă şi două abţineri.

Patru colegi ai mei, care au fost prezenţi pe toată perioada dezbaterilor în plen şi care au fost prezenţi la momentul votului, având cartelele în aparat, şi după declaraţiile lor au votat pentru, nu figurează pe desfăşurătorul oficial pe care ni l-a pus la dispoziţie aparatul tehnic al Camerei.

Nu vrem să facem un scandal din această chestiune, dar, pe de altă parte, nu putem să trecem cu vederea un fapt care ar putea crea premisele unei vicieri grave a exercitării dreptului de vot în Parlamentul României, la legi importante.

Patru deputaţi au fost în sală, au avut cartelele în aparat, şi-au exercitat dreptul de vot şi ei nu apar pe desfăşurătorul care este dat de departamentul tehnic. Nu apar nici ca voturi pentru, nu apar nici ca nevotat. Pentru că dacă ai cartela şi nu-ţi exerciţi dreptul de vot apari ca nevotat.

Îmi pare rău că a trebuit să ridic această problemă. Este o chestiune care trebuie rezolvată cu atât mai mult cu cât, dacă vă aduceţi aminte, astăzi, plenul a fost întrerupt, tot la solicitarea Grupului PNL, pentru faptul că nu au funcţionat aparatele de vot, la Grupul PNL, în cel puţin şapte poziţii.

Vă anunţ că voi formula o solicitare oficială din partea Grupului PNL pentru efectuarea unei anchete, formulare pe care o voi formula către Biroul permanent al Camerei, prin care să se identifice cauzele care au generat această gravă eroare tehnică, care, în cazul de faţă, a dus la vicierea unui rezultat de vot, şi anume amendamentul de dublare a numărului de parlamentari pentru cetăţenii români din diaspora.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Duvăz.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

De la această tribună se spun foarte multe lucruri, dar trebuie să avem măsura şi chibzuinţa necesare să nu ne incriminăm în mod fals. Aici se vorbeşte de un vot viciat. Nu ştim dacă este un vot viciat. Eu apreciez că toţi colegii care au ieşit şi au reclamat au fost de bună-credinţă, dar o să vă spun un singur lucru: dacă cartela nu este bine pusă în aparat, ceea ce nu puteţi verifica în niciun fel de anchetă, votul nu se consemnează. Este doar un exemplu. Pot fi şi altele. Din acest punct de vedere nu există o prevedere regulamentară care să poată verifica votul deschis, care este votul cu cartelă, în afară de momentul în care se votează de probă. Şi tocmai de aceea există acest vot înaintea tuturor celorlalte voturi, unde şefii grupurilor parlamentare se duc şi verifică.

Vă rog să luaţi în considerare că orice fel de schimbare, de principiu, a sistemului de vot prin repetarea votului ar putea să fie dezastruoasă şi ar putea să ducă la distorsiuni foarte mari în această Cameră.

Sper să înţelegeţi bine că ceea ce astăzi pare că ne este favorabil, şi ca discurs, mâine sau poimâine - şi am spus-o şi altora şi din păcate s-a adeverit - se întoarce împotriva celor care au făcut acest discurs.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Nu mai intru în amănunte, dar trebuie să fim foarte atenţi când facem astfel de jocuri politice. Foarte atenţi. Am mai făcut o dată în 2009 şi am pătimit 7-8 ani de zile, în care Birourile permanente şi Comisiile permanente se puteau întruni cu un singur membru. Tot pe o ambiţie şi pe un orgoliu. Şi am făcut în aşa fel încât suntem singurul parlament din Europa în care avizul pentru miniştrii unui guvern a fost stabilit de către Curtea Constituţională, consultativ, pentru că aşa era la noi scris în regulament, cineva a avut iniţiativa, ca să nu-i deranjăm pe cei de la guvernare, să nu mai fie cvorum în comisii şi în Biroul permanent.

Nu vreau să comentez mai mult. Trebuie să fim foarte atenţi cu astfel de chestiuni.

Este rugămintea mea personală, când facem jocurile politice, trebuie toate să aibă o limită. Altfel, mâine de vom trezi noi în această situaţie.

1. Proiectul de Lege privind Codul de procedură fiscală.

Legea este ordinară, procedura de urgenţă.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

210 voturi pentru, 91 de abţineri, 7 voturi împotrivă.

Adoptat. (Aplauze.)

Domnule deputat, explicarea votului.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Codul de procedură fiscală face interfaţa statului cu contribuabilii. De modul în care noi astăzi am rezolvat această problemă va depinde în viitor comportamentul contribuabililor români. Dacă prin Codul fiscal am adus contribuţii serioase şi foarte bune - chiar unele în premieră -, prin Codul de procedură fiscală le vom atenua serios impactul pozitiv.

Codul de procedură fiscală nu trebuie să fie unul inchizitorial pentru contribuabili. (Vociferări.)

Deci... lăsaţi-mă să vorbesc, nu v-am întrerupt, da? Dreptul şi obligaţiile statului prevăzute în cod trebuie să fie egale pentru toţi contribuabilii. Contribuabilul trebuie să se simtă protejat prin această lege, faţă de eventualele abuzuri ale statului, exercitate prin organele fiscale.

Contribuabilul trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi instrumente la dispoziţie ca cele pe care le are statul asupra sa atunci când statul îi este dator.

Am reuşit doar să rezolvăm problema dobânzilor datorate de către stat contribuabilului, dar nu am reuşit să rezolvăm şi problema penalităţilor pe care statul trebuie să le datoreze contribuabilului, atunci când acesta abuzează de interesul său.

Stimaţi domni,

Poate mai reflectăm împreună pentru un Cod de procedură fiscală mai omenos, mai puţin dedicat funcţionarului fiscal şi mai mult contribuabilului român.

Dacă nu putem să facem acest lucru, atunci măcar să punem egalitate între cei doi: contribuabil - organ fiscal.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Horga:

Votul de astăzi a fost consecinţa firească a acestui tratament asupra contribuabilului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenţii pentru explicarea votului? Nu sunt.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat.

Procedura este de urgenţă, legea, ordinară.

Comisia pentru industrii şi Comisia juridică vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

306 voturi pentru, 4 abţineri, 2 voturi împotrivă.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2011 care modifică şi completează aceeaşi Lege a parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Aceleaşi două comisii - juridică şi pentru industrii - vă propun şi aici adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

306 voturi pentru, 4 abţineri, un vot împotrivă.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind munca în domeniul maritim, adoptată la 23 februarie 2006 la Geneva, la cea de-a 94-a sesiune a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi a Amendamentelor din 2014 la Convenţia privind munca în domeniul maritim, aprobate în cadrul celei de-a 103-a sesiuni a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 11 iunie 2014.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea acestui proiect de lege. Este lege ordinară. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

311 voturi pentru, un singur vot împotrivă.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind anularea unor obligaţii fiscale.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea acestui proiect de lege. Este lege organică. Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

302 voturi pentru, o abţinere, 2 voturi împotrivă.

Domnule deputat, explicarea votului, în numele Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Anton Doboş:

Grupul parlamentar PNL, deşi a votat această lege, subliniem faptul că este o lege incompletă, şchioapă, pentru că nu se restituie banii plătiţi de unii contribuabili care au fost oneşti, se încalcă principiul echităţii, principiul conformării voluntare şi încurajează contribuabilii să nu plătească.

Domnul ministru Teodorovici a declarat că va găsi o soluţie. Întrebarea: abia a promovat această lege de o săptămână-două şi deja promite că va veni cu modificări? Sperăm să vină în timp util, nu în campania electorală, cum s-a întâmplat în 2014.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Comisia juridică vă propune adoptarea proiectului de lege. Legea este organică. Să înceapă votul.

302 voturi pentru, 3 abţineri.

Proiectul de lege este adoptat.

7. Proiectul de Lege privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege. Legea este organică, procedura, de urgenţă. Să înceapă votul.

306 voturi pentru, o abţinere, 2 voturi împotrivă.

Adoptat.

Domnule ministru Teodorovici, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând vreau să-mi cer scuze că nu am fost prezent la dezbateri, dar ştiţi foarte bine, este şedinţa de Guvern.

De asemenea, vreau să vă mulţumesc foarte mult pentru acest vot de încredere faţă de măsurile propuse de Guvernul României prin Codul fiscal şi sunt convins că sunt în asentimentul tuturor celor care cred cu adevărat în şansa României.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna Andreea Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Partidul Naţional Liberal a votat în favoarea acestui Cod fiscal. Este cert că astăzi avem un Cod fiscal mai bun decât precedentul. 46 de amendamente ale PNL au fost admise şi regret că alte 231 de amendamente ale PNL au fost respinse.

Cel mai important amendament din această reformă amplă fiscală aparţine Partidului Naţional Liberal: diminuarea TVA la 19 procente.

La 140 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, de la reforma sistemului de învăţământ, astăzi ne punem amprenta finală asupra reformei fiscale.

Această măsură poate să fie compensată prin creşterea ratei de colectare de la 58% la 73% pe TVA. Aceasta este ţinta pe care Partidul Naţional Liberal o cere instituţiilor responsabile din actualul şi viitorul guvern, pentru colectarea TVA din marea evaziune. Azi România este campioana europeană la necolectarea veniturilor din TVA, adică avem cea mai mare diferenţă între ceea ce ar trebui să încasăm şi ceea ce nu încasăm.

Evaziunea fiscală din TVA se ridică la 12% din produsul intern brut, deci este spaţiu pentru a compensa această măsură.

Taxe mici înseamnă însă instituţii mai puternice şi avem obligaţia să le construim. Mai concret, România, cu o cotă standard de TVA de 24%, încasează circa 8 procente din produsul intern brut. Bulgarii, vecinii noştri, cu TVA de 20%, încasează 9 procente din produsul intern brut. Deci au TVA mai mic şi încasează mult mai mult decât noi, în România.

Închid cerând acestui Guvern totodată, în regim de urgenţă, să retrimită Comisiei Europene Programul de Convergenţă...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

... cu proiecţiile bugetare pe următorii trei ani...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Maria-Andreea Paul:

... în noile condiţii fiscale şi să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

8. Proiectul de Lege privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Legea este organică, procedura, de urgenţă.

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

273 de voturi pentru, 8 abţineri, 10 voturi împotrivă.

Domnul deputat, aveţi explicarea votului.

Să-mi daţi şi mie voie să spun şi eu două cuvinte despre acest proiect de lege.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă rog, dacă doriţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da? Atunci, daţi-mi mie voie. (Coboară la tribună.)

Doar pentru stenogramă, acum doi ani de zile, când am început cele două comisii speciale, în ianuarie, foarte multe voci de la opoziţie spuneau că şi această comisie o să moară.

Am demonstrat că, în şase luni de zile Partidul Social Democrat este capabil să scoată legislaţie, chiar dacă, câteodată, am făcut sacrificii şi paşi care ne vor face pe noi să ne reconsiderăm poziţiile în anumite zone. Este o modalitate de a te ţine de cuvânt pe care ceilalţi, care au avut cealaltă comisie, nu au fost în stare s-o facă. Şi la 3 ani de când suntem în noul mandat nu reuşim să revizuim Constituţia. Este, dacă vreţi, un mesaj despre capacitatea Partidului Social Democrat de a înţelege şi colabora cu celelalte partide în ceea ce înseamnă reforma statului român. (Aplauze.)(Îşi reia locul la prezidiu.)

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Domnule preşedinte,

Voi lua cuvântul, am înţeles că mi l-aţi acordat, vă mulţumesc foarte mult.

După marţea neagră din anul 2013, care a şocat o ţară întreagă, din punctul meu de vedere, astăzi este o miercuri neagră pentru democraţia din România, întrucât această lege nu face decât să prezerve monopolul partidelor mari - PNL şi PSD - monopol care...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Normal.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... deturnează de fapt voinţa cetăţenilor, monopol care prelungeşte şi eternizează puterea şi influenţa partidelor mari din România, nelăsându-se aproape nicio şansă unor alternative noi să poată concura în condiţii de, cât de cât, egalitate cu partidele mari.

Această pseudoreformă este de fapt o contrareformă, nu face decât să arate că partidele mari nu doresc o reală competiţie, se tem de o competiţie reală, încearcă să blocheze apariţia unor alternative faţă de PNL şi PSD. Este un vot, aşa cum am mai spus, anti-Iohannis, pentru că speranţa foarte multor cetăţeni români, anul trecut, la alegerile prezidenţiale, în turul II, a fost pentru a da o şansă unei noi clase politice, această reformă politică este însă blocată de legea actuală care, prin creşterea pragului electoral la 10%...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... şi prin neacordarea şanselor alternativelor mai mici să poată concura, evident că stopează acest proces de reformare.

Şi nu în ultimul rând, pentru că vreau să explic şi votul contra, la celelalte legi. Celelalte... aproape toate legile de astăzi s-au votat cu încălcarea regulamentului, întrucât nu s-a respectat condiţia de a...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, eu v-am dat cuvântul pe procedură la acest proiect. Vă dau, după ce îi dau domnului Márton Árpád, explicarea votului.

Păi... aveţi două minute pentru votul acesta, l-aţi explicat...

Domnul Márton Árpád, după care vă dau cuvântul.

Aveţi cuvântul.

Biroul permanent, imediat după aceasta.

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul UDMR a votat pentru această lege, pentru că este mult mai bună decât cea pe care am avut-o.

Cu toate că au mai rămas nişte carenţe, avem speranţa că cele spuse de noi nu se vor adeveri, cum s-au adeverit cele spuse acum opt ani. Avem nişte probleme, nişte dubii, unele dintre ele se pot rezolva într-adevăr. Una este existenţa unor partide mici care pot fi înregistrate cu trei persoane, dar cu un prag înalt ne pot duce la o reprezentare mai puţin adecvată a populaţiei. Cu cât pragul este mai mare, cu atât o mai mare parte a populaţiei va fi nereprezentată.

Cealaltă problemă, care poate fi rezolvată prin aplicare corectă şi din punct de vedere tehnic, este modalitatea de control a votantului în sistemul electronic, computerizat, naţional.

Deocamdată avem mari suspiciuni văzând cum se aplică acest sistem în cazul cardurilor de sănătate. Dacă vom avea astfel de colapsuri şi în ziua votării, va fi tragic pentru România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Cernea, mai aveţi două minute pentru explicarea votului.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie să citesc articolul 69 punctul 2 din Regulament:

"Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaţilor, în cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, şi cu cel puţin 5 zile, în cazul celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională".

Astăzi Camera Deputaţilor a fost decizională pentru şapte din cele opt proiecte. Aşadar, rapoartele au venit cu doar o zi înainte, cu încălcarea regulamentului. Chiar dacă s-ar fi redus perioada de două ori, adică la două zile şi jumătate sau trei, oricum s-ar fi încălcat regulamentul.

Îmi fac datoria, domnule preşedinte, să vă spun că trebuie să citim cu toţii Regulamentul, şi dumneavoastră, şi eu, şi toţi ceilalţi colegi, şi mai ales avem datoria de a-l respecta. Pentru că astăzi vă spun că, împreună, aici, prin votul acordat, nu am respectat regulamentul, ci l-am încălcat în mod flagrant.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Declar şedinţa de astăzi închisă.

Ne vedem la Biroul permanent, în câteva minute.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,42.