Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Dan-Ştefan Motreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de astăzi, 25 iunie 2015, şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Săptămâna aceasta o să începem cu reprezentantul minorităţilor naţionale. Aşa că îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Firczak şi se pregăteşte domnul deputat Vasile Gudu.

Domnul Gheorghe Firczak:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează: "Congresul mondial al rutenilor".

În perioada 18-21 iunie 2015 s-a desfăşurat la Deva cea de-a XIII-a Reuniune a Congresului Mondial al Rutenilor şi cel de-al VII-lea Forum Mondial al Tineretului Rutean.

Au participat delegaţi - câte 10 adulţi şi câte cinci tineri - ale organizaţiilor rutene din Cehia, Croaţia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Canada, Ucraina şi Ungaria.

Lucrările au determinat un dialog fructuos pentru continuarea şi dezvoltarea colaborării rutenilor de pretutindeni, în vederea afirmării identităţii rutene prin limbă, tradiţii, istorie şi cultură. Deschiderea lucrărilor a marcat mesajele autorităţilor centrale şi locale din ţara noastră: Preşedintele României - domnul Klaus Iohannis, Guvernul României - prim-ministrul Victor Ponta, Camera Deputaţilor - preşedintele Valeriu Zgonea, Grupul parlamentar al UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, Prefectura judeţului Hunedoara, primăria şi consiliul local al municipiului Deva.

A fost ales noul Consiliu Mondial al Rutenilor format din câte un reprezentant al organizaţiilor rutene din ţările mai sus menţionate la care se adaugă reprezentantul tineretului. Noul preşedinte este doctor Stepan Lavinec - rutean din Ungaria. Vicepreşedinţi: Iulius Firczak - rutean din România şi Milo Sajtos - rutean din Croaţia. Ivan Petreţchi, rutean din România este preşedintele Comisiei de revizie a Consiliului Mondial al Rutenilor.

În comisiile de specialitate au fost aleşi: Cristina Botnariuc, preşedinte al Comisiei de învăţământ, şi Maria Saghin, preşedinte al Comisiei de cultură, ambele rutence din România.

Svetlana Petreţchi, tot ruteancă din România, a fost aleasă preşedinte al Consiliului Mondial al Tineretului Rutean.

În foaierul Teatrului de Artă din Deva am vernisat expoziţia de fotografii "UCRR - 15 ani de activitate - 2000-2015". Ansambluri folclorice rutene din Dărmăneşti - Suceava, Peregu Mare - Arad şi Bistra-Maramureş, dar şi din Croaţia, Slovacia şi Ucraina au prezentat un frumos spectacol cu cântece şi dansuri populare rutene.

O menţiune specială pentru ansamblul folcloric al Colegiului Naţional Decebal din Deva care a prezentat cântece şi dansuri populare româneşti, iar la final a intonat "Cânt ruteneşte", Imnul Rutenilor din România. Sincere mulţumiri colectivului Teatrului de Artă Deva pentru tot sprijinul acordat.

Noi, reprezentanţii Uniunii Culturale a Rutenilor din România, mulţumim celor care ne-au sprijinit în organizarea acestei manifestări, cu o menţiune specială pentru Inspectoratul şcolar al judeţului Hunedoara şi Colegiul Naţional "Sabin Drăgoi" Deva.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Gudu şi se pregăteşte doamna deputat Laura Marin.

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi şi colege deputaţi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Strategia României în NATO şi Uniunea Europeană, componentă esenţială a securităţii în contextul internaţional".

Strategia Naţională de Apărare a Ţării este documentul pe care Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis l-a prezentat în ziua de 22 iunie 2015 Parlamentului României, document care a şi fost adoptat, şi care evaluează mediul internaţional de securitate, prezintă potenţialele riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi, precum şi direcţiile de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale a ţării pe termen lung. În baza acestui document şi a Cartei Albe a Apărării, Ministerul Apărării Naţionale va elabora noua Strategie Militară, ultimul document de acest tip care a fost aprobat datând din anul 2000.

România se află într-un context strategic complex, caracterizat de transformări semnificative la nivel regional şi global. În proximitatea României, acţiunile militare de tip convenţional şi hibrid reprezintă o provocare directă şi violentă la adresa fundamentelor juridice ale securităţii spaţiului european. În acest context, apartenenţa la NATO alături de Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi de statutul de membru al Uniunii Europene reprezintă coordonatele fundamentate ale politicii noastre externe şi de securitate. La 11 ani de la aderarea la NATO şi la 8 ani de la aderarea efectivă la Uniunea Europeană, ţara noastră trebuie să îşi consolideze credibilitatea strategică. Credibilitatea noastră ca naţiune depinde de mai mulţi factori: continuitatea în promovarea unei strategii europene şi transatlantice, predictibilitatea în asumarea deciziilor de politică externă, în definirea intereselor naţionale şi a obiectivelor strategice ce decurg din ele, transparenţa în conceperea politicilor publice şi în planificarea resurselor necesare implementării lor.

În conformitate cu prerogativele sale, Ministerul Apărării Naţionale trebuie să finalizeze procesul de revizuire strategică a apărării, cu rol determinant asupra planificării şi generării capabilităţilor de apărare naţionale şi multinaţionale. Rezolvarea restanţelor în materie acumulate în ultimii ani şi respectarea termenelor reprezintă o datorie politică şi o dovadă de responsabilitate şi seriozitate, elemente esenţiale pentru asigurarea credibilităţii strategice a României. Parteneriatul pentru Pace, fundamentat pe valori comune precum democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale, a sprijinit procesul de reformă din statele Europei Centrale şi de Est şi a contribuit cu succes la promovarea păcii şi securităţii în spaţiul euroatlantic.

Profilul României în cadrul NATO la 11 ani de la aderare este unul consolidat, de stat care îşi aduce contribuţia solidă la securitatea NATO prin participările la operaţiunile aliate, prin contribuţiile specializate în domenii de interes pentru Alianţa Nord Atlantică.

România trebuie să aibă o prezenţă mai activă la dezvoltarea Politicii Comune de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene, în condiţiile în care va începe în curând procesul de revizuire a Strategiei de Securitate Europeană.

România şi-a asumat întotdeauna un rol activ, considerând că evoluţia NATO este definitorie pentru securitatea sa. România va continua să susţină consolidarea politicii de parteneriate a NATO, parteneriate constituite pe criteriul încrederii reciproce, parteneriate care reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale adaptării Alianţei Nord-Atlantice la actualul context internaţional.

Vă mulţumesc.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

O invit la microfon pe doamna deputat Laura Marin şi se pregăteşte domnul deputat Ghera Slobodan.

Doamna Laura Marin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei mele de astăzi este: "Stimularea angajatorilor privind încadrarea în muncă a elevilor şi studenţilor".

Zilele acestea elevii şi studenţii se pregătesc de încheierea anului şcolar şi a celui universitar, de finalizarea examenelor naţionale în cazul elevilor, şi a sesiunii de examene, în cazul studenţilor.

Ne aducem aminte cu nostalgie de momentele în care aşteptam cu nerăbdare finalizarea orelor de curs şi a sesiunii de examene şi priveam cu optimism spre vacanţa de vară. În prezent, mulţi elevi şi studenţi doresc să îşi găsească un loc de muncă pe perioada vacanţei, un loc de muncă ce le poate aduce un câştig material şi, de ce nu, o experienţă folositoare în cariera profesională viitoare. De multe ori, perioada de 60 de zile de vacanţă nu poate fi exploatată de cei ce doresc un loc de muncă, pentru că potenţialii angajatori, agenţi economici cu activităţi sezoniere de vârf în timpul verii, nu sunt informaţi cu privire la facilităţile fiscale de care beneficiază la angajarea elevilor şi studenţilor.

Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 72/2007, actualizată, privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor, angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor beneficiază, pentru fiecare elev şi student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare. Perioada maximă de acordare a stimulentului financiar este de 60 de zile lucrătoare în anul calendaristic respectiv.

Consider că o informare corectă cu privire la cadrul legislativ existent nu poate avea decât un efect benefic asupra tuturor factorilor interesaţi, fiecare dintre noi având posibilitatea de a-i informa pe cei interesaţi de oportunităţile legislative în materie.

Nu în ultimul rând aş dori să reamintesc şi faptul că, potrivit Legii nr. 250/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, agenţii economici beneficiază de stimulente financiare atunci când angajează tineri cu risc de marginalizare socială, persoane cu dizabilităţi, persoane cu vârsta de peste 45 de ani şi alte categorii de persoane cu risc social.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Consider că o bună promovare a legislaţiei, precum şi o strânsă legătură a reprezentanţilor societăţii civile, fie că sunt asociaţii sau fundaţii care sprijină persoanele cu risc social, fie că sunt asociaţii sau fundaţii ale elevilor şi/sau ale studenţilor, fie că sunt agenţi economici sau instituţii ale statului cu responsabilităţi în domeniu, nu poate avea decât un impact socio-economic important, în beneficiul tuturor persoanelor vizate de dispoziţiile legilor amintite.

Vă mulţumesc.

Laura Marin, deputat PSD, Galaţi.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ghera Giureci-Slobodan şi se pregăteşte domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează: "25 iunie - Ziua Naţională a Croaţiei".

Stimaţi colegi,

Vin în faţa dumneavoastră, ca de fiecare dată în această perioadă a anului, pentru a vă aminti că data de 25 iunie este o dată extrem de importantă pentru Republica Croaţia, dată la care această ţară sărbătoreşte adoptarea Declaraţiei de Suveranitate şi Independenţă faţă de Iugoslavia.

Iată că anul acesta marcăm 24 de ani de când poporul croat şi-a luat soarta în propriile mâini. Decizia a fost luată într-o perioadă istorică tulbure, în urma unui referendum validat de Parlament, la care 95% dintre alegatori au votat pentru independenţă.

Ziua Naţională a Republici Croaţia înseamnă anul acesta a 24-a aniversare a acestei ţări ca stat independent, liber şi democratic.

Croaţii au marcat frumos în această perioadă a anului şi o altă reuşită a ţării, în data de 1 iulie împlinindu-se doi ani de când au finalizat procesul dificil de negocieri cu Uniunea Europeană, devenind cel de-al 28-lea stat membru.

Stimaţi colegi,

Trebuie subliniat faptul că între România şi Croaţia există multe asemănări, ambele ţări împărtăşind în trecut greutăţile comunismului şi tranziţia dificilă care a urmat.

În calitate de reprezentant al minorităţii croate şi deputat ales din partea Uniunii Croaţilor în Parlamentul României, doresc pe această cale să mulţumesc autorităţilor române pentru sprijinul pe care l-au acordat de-a lungul timpului, astfel încât cultura, tradiţiile şi valorile noastre să poată fi menţinute vii de-a lungul timpului.

Sunt fericit să pot spune că relaţia dintre România şi Croaţia este una specială, bazată pe respect reciproc şi pe valori comune, fapt care va contribui cu siguranţă la o adâncire a cooperării noastre în cadrul Uniunii, ca parteneri de încredere şi prieteni, lucru dovedit şi de rezultatele vizitei oficiale în Republica Croaţia, la care am luat parte alături de Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, în perioada 15 - 16 iunie a.c.

Folosesc această ocazie pentru a transmite un mesaj de felicitare şi a-i saluta pe toţi etnicii croaţi din România, cetăţeni români aparţinând minorităţii naţionale a Croaţiei, ca şi pe toţi croaţii din Croaţia şi din întreaga lume, atât cu ocazia Zilei Naţionale a Croaţiei, cât şi cu ocazia sărbătoririi a doi ani de la finalizarea procesului de negocieri cu Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Ghera Giureci-Slobodan, deputat al Uniunii Croaţilor din România.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel Gheorghe şi se pregăteşte doamna deputat Ana Birchall.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre situaţia românilor din afara graniţelor, mai precis a celor care muncesc şi trăiesc în statele membre ale aceleiaşi comunităţi europene din care facem parte şi noi.

Recent am fost absolut uimit de declaraţia ministrului de externe al Austriei, Sebastian Kurz cu privire la reducerea alocaţiilor copiilor românilor care trăiesc în Austria la nivelul alocaţiilor din România.

Pe lângă faptul că din punct de vedere economic este o aberaţie, deoarece aceste alocaţii sociale se raportează la nivelul cotizaţiilor pe care prin taxe şi impozite aceşti români care lucrează în afara graniţelor le aduc statelor respective în care trăiesc, pe lângă faptul că este o declaraţie discriminatorie, care ţine pe undeva de încălcarea dreptului legitim la muncă şi la libertate de mişcare a românilor pe teritoriul Comunităţii Europene, unde suntem o ţară cu drepturi depline, această situaţie vine din nou să reîntregească tabloul unei campanii antiromâneşti care mie mi se pare că se desfăşoară în multe ţări din Uniunea Europeană. O campanie care este de cele mai multe ori generată de interese electorale, generată de populism şi generată de lipsa de consistenţă şi substanţă a multora din aceşti oficiali europeni care preferă să joace o politică la un nivel mic, o politică măruntă şi o politică lipsită de principii.

Şi aşa este şi cazul situaţiei din Austria, unde mie mi se pare că avem de-a face cu o discriminare a românilor, mi se pare aberant să plăteşti taxe şi impozite la nivelul din Austria, dar copiii tăi să primească alocaţii la nivelul din România. Este un nonsens şi chiar mă bucur că Ministerul Afacerilor Externe al României a taxat această declaraţie hazardată şi absolut ieşită din comun. Şi, totodată, aş vrea să sesizez că există un pericol de discriminare pe piaţa muncii a românilor, nu doar în Austria, ci şi cum am văzut acum ceva vreme, inclusiv în Marea Britanie, unde se vorbeşte şi acolo tot de limitarea anumitor drepturi pe care românii le au.

Ceea ce trebuie să înţeleagă toată lumea este că românii nu sunt cetăţeni de rangul II nicăieri, că românii sunt membri cu drepturi egale ai Comunităţii Europene şi că fiecare cetăţean român are dreptul să fie tratat în mod egal, atâta timp cât munceşte onest, de cetăţenii şi de către autorităţile statului în care acesta trăieşte.

Ceea ce vreau să spun este că Austria, din păcate, a mai avut o serie de ieşiri la adresa României în anii 90. Dar după ce, după cum am văzut cu toţii, după ce Schweihofer a intrat să taie pădurilor, după ce PETROM-ul a ajuns la OMV şi alte interese economice austriece care parcă vin să refacă un fel de hartă a Austro-Ungariei, în formă economică postmodernă, au fost realizate, Austria a devenit îngăduitoare faţă de România. Acum nu înţeleg ce s-a mai întâmplat, nu ştiu, s-a modificat ceva din perspectiva relaţiilor geopolitice sau geoeconomice între România şi Austria, de au apărut aceste declaraţii, stau şi mă gândesc.

Îmi este foarte greu să înţeleg şi de aceea vreau să cer public acum din nou, sper, eu cred că ministrul de externe al Austriei Sebastian Kurz ar trebui să-şi dea demisia. Este inadmisibil să aducă o asemenea insultă şi o asemenea jignire poporului român şi unor cetăţeni cu drepturi egale care aduc plusvaloare la bugetul ţării al cărui ministru este şi cred, tot pe această cale, că domnul preşedinte al României, Klaus Iohannis, care ştim foarte bine că are nişte legături cu lumea germanică deosebit de strânse, ar trebui să uzeze de toate căile politico-diplomatice spre a obţine demisia acestui ministru. Cred că demisia lui Sebastian Kurz ar trebui să reprezinte un gest de respect şi de responsabilitate al statului austriac în raport cu România, pentru că românii nu sunt cetăţeni de rangul II nici aici, nici în Austria şi nici în Marea Britanie.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la microfon pe doamna deputat Ana Birchall şi se pregăteşte domnul deputat Tinel Gheorghe.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin declaraţia politică de astăzi vreau să vă invit pe Valea Tutovei, în colegiul meu din Vaslui, pentru a gusta din dulceaţa plaiurilor moldoveneşti.

Stimate colege, stimaţi colegi,

De mult prea multe ori am auzit că Vasluiul este un judeţ mai defavorizat, în care nu prea ai ce vedea. De fiecare dată am protestat, argumentând că deşi aparent judeţul Vaslui este mai defavorizat din cauza condiţiilor socio-economice, eu consider că în realitate este un judeţ bogat şi frumos.

Pe lângă locurile minunate, binecuvântate de Dumnezeu şi scăldate de soarele blând al Moldovei, aveţi ocazia să vă întâlniţi cu oameni speciali, păstrători ai credinţei şi tradiţiilor populare care le oferă unicitatea şi frumuseţea spirituală.

Ia românească autentică, pe care am sărbătorit-o ieri, poate fi văzută şi purtată cu mândrie la minunatele serbări câmpeneşti organizate cu ocazia zilelor comunelor din colegiul meu.

Fie că vorbim despre Ziua recoltei la Zorleni - marcată de dansuri populare într-un adevărat spectacol, fie că vorbim despre Formaţia de mandoline "Doina Similei" din comuna Alexandru Vlahuţă, Ansamblul de cântece şi dansuri de cimpoi "Floricica" din comuna Perieni, sau de ansamblurile folclorice Rapsozii Iveştiului şi Răzeşii din Pogoneşti, filonul folcloric autentic românesc este la el acasă. Portul popular, dansurile tradiţionale şi obiceiurile fiecărei comune în sărbătoare sunt tot atâtea motive pentru a nu ocoli Valea Tutovei.

Pentru cei pasionaţi de istoria neamului românesc, Vasluiul poate fi un periplu care pleacă din Antichitate, trece prin Evul Mediu ştefanian şi poposeşte în modernitate.

Siturile arheologice din taberele de cercetare de la Mânzaţi, comuna Ibăneşti şi Polocin, comuna Pogoneşti, ctitoriile lui Ştefan cel Mare, Casa Sturdza din Bârlad, centrul Eminescu, Conacul Rosetti Solescu din comuna Soleşti, casa Mavrocordat şi Mausoleul Peneş Curcanul din Vaslui, ca să dau numai câteva exemple, sunt tot atâtea popasuri care amintesc celui care trece prin aceste locuri de bogăţia istoriei unui popor deseori prea greu încercat, dar care de fiecare dată a ştiut să se ridice.

Pentru liniştirea sufletului, departe de tumultul oraşelor, mănăstirile din colegiul meu sunt adevărate oaze de pace şi reculegere: Mănăstirea Bujoreni cu hramul Izvorul Tămăduirii, Mănăstirea Dimitrie Cantemir cu hramul Sântului Mucenic Dimitrie, Mănăstirea Floreşti cu ocrotitorul ei Sfântul Ilie sau Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului din comuna Alexandru Vlahuţă îşi aşteaptă pelerinii pentru a le trece pragul şi a se întâlni cu Dumnezeu în rugăciune.

Cei încântaţi de turismul cultural şi artă pot face o vizită la Muzeul "Vasile Pârvan" şi Pavilionul Expoziţional Marcel Guguianu sau se pot destinde la o piesă de teatru sau o lansare de carte la Academia Bârlădeană, cea care şi-a sărbătorit recent centenarul. Fiecare zi petrecută pe Valea Tutovei din Vaslui este o adevărată lecţie de istorie a neamului românesc.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Am încercat să vă prezint, în câteva exemple, doar o mică parte din frumuseţea plaiurilor moldoveneşti care m-au cucerit de la prima mea întâlnire cu oamenii din colegiul meu, pe care îl reprezint în Parlamentul României. Dincolo de locurile cu adevărat unice care te întâmpină, valoarea cea mai mare este dată de frumuseţea interioară a urmaşilor răzeşilor lui Ştefan cel Mare care te încântă cu simplitatea şi profunzimea existenţei lor.

Veniţi aşadar în vizită pe Valea Tutovei şi în Vaslui şi vă promit că nu veţi regreta, ci veţi descoperi o lume fascinantă care se dezvăluie doar unei persoane care ştie să caute şi să interiorizeze. Veţi descoperi adevărata bogăţie şi frumuseţe a neamului românesc!

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, Colegiul nr. 5 din Vaslui.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Tinel Gheorghe şi se pregăteşte domnul deputat Mihai Deaconu.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă Birchall, pe mine m-aţi cucerit deja. Eu sunt primul care, alături de dumneavoastră, vrea să guste din dulceaţa fragilor de pe Valea Tutovei din Vaslui. Dar nu de asta am venit eu astăzi aici, ci pentru a vă vorbi despre respect. E o temă aparte, aşa, chestiunea asta cu respectul, şi nu orice fel de respect, mai ales de respectul parlamentar.

Asistăm în ultima perioadă la o degradare a relaţiilor dintre noi, pe persoană fizică, ca să spun aşa, indiferent de grupul parlamentar din care facem parte, la nivel de grupuri parlamentare, la nivel de conducere, atitudinea conducerii faţă de parlamentari, faţă de grupurile parlamentare, faţă de liderii grupurilor politice parlamentare.

A, nu vă gândiţi că mă gândesc la cineva anume. Nu. V-aţi gândit la domnul Zgonea. A, sub nicio formă, nu... El nu e preşedintele Camerei Deputaţilor. El e şeful pieţelor, e Mihai Viteazu, e oricine, da, preşedintele Camerei Deputaţilor are o prestanţă, are o ţinută! Domnul Zgonea mai are până ajunge acolo. Mult de tot. Îmi plac expresiile lui: "Comitetul liderilor - la mine!".

Am urmărit acum câţiva ani nişte înregistrări ale şedinţelor Marii Adunări Naţionale. Exact aşa se comporta şi preşedintele Marii Adunări Naţionale. Mai blând, aşa este, mai blând. Nu e o declaraţie însă împotriva lui Vali Zgonea. Deşi, Vali Zgonea ar trebui să ia aminte că nu e veşnic. E o declaraţie însă pentru ceea ce ar trebui să reprezinte atitudinea, comportamentul nostru. Faptul că nu venim la şedinţele de plen când trebuie, că întârziem, că nu începem la orele stabilite, nici la deschiderea şedinţelor şi nici după pauza regulamentară, că întrerupem brusc dezbaterea actelor normative din varii motive, că avem privilegii... Unii dintre noi sunt mai parlamentari decât alţii. Nu mă refer la cei care staţi în bancă, nu, ferească Dumnezeu! Mă refer la cei care ne conduc. Au uitat, pesemne, că atunci când nu vor mai fi în conducerea Camerei Deputaţilor vor fi şi ei simpli parlamentari şi atunci vor vedea care este diferenţa între ei, ca simpli parlamentari, şi între ei ca atunci când ocupau funcţiile de conducere.

Sunt nuanţe, sunt expresii ale aceleiaşi manifestări să ştiţi. S-a instaurat printre noi o aroganţă şi o suficienţă care nu dau bine. Nu dau bine, pentru că, din păcate, iată, am ajuns să ţinem, să facem declaraţii politice în afara presei. A fost o voinţă, să ştiţi, nu a Parlamentului, nu a parlamentarilor, chiar dacă regulamentul a fost aprobat prin vot, ci a conducerii Camerei Deputaţilor care n-a vrut ca presa să mai preia anumite atitudini ale noastre critice. Şi asta e tot o formă de respect şi de respect parlamentar şi în declaraţiile următoare, poate, voi vorbi de alte forme de respect care ar trebui să reprezinte, eu ştiu, forma manifestării noastre supreme şi aici, dar mai ales atunci când ieşim din această instituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat, şi sunt sigur că aţi urmărit şedinţele Marii Adunări generale, Naţionale, nu doar pentru a face un exerciţiu melancolic, ci doar pentru a face o comparaţie între ceea ce se întâmpla în perioada comunistă şi cea de acum.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Deaconu şi se pregăteşte domnul deputat Mihai Aurelian.

Domnul Mihai Deaconu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Cum se resping ca pe bandă rulantă propunerile legislative venite din partea opoziţiei".

Am avut în plenul Camerei Deputaţilor săptămâna trecută două propuneri legislative, iniţiate în 2014, în urma unui fapt real petrecut la Câmpulung Muscel într-o hală a fostei uzine ARO, unde un agent economic, care avea ca obiect de activitate colectarea si eliminarea deşeurilor periculoase, a fost angajat pentru a anihila câteva sute de kg de deşeuri periculoase, în speţă - cianuri, rezultate în urma procesului tehnologic de la fosta uzină şi rămase în acea hală.

Agentul economic cu pricina nu numai că nu a respectat contractul iniţial, ba mai mult a găsit că este profitabil ca în acea hală cu un spaţiu extrem de generos să mai depoziteze câteva mii de tone de deşeuri provenite de la alţi agenţi economici - ALRO Slatina şi OLTCHIM.

În aceste condiţii, într-una din zile a izbucnit un incendiu de proporţii care a fost stins cu greu de către pompieri şi în urma căruia s-au degajat în atmosferă cantităţi însemnate de substanţe toxice, care au pus în pericol viaţa locuitorilor municipiului Câmpulung Muscel.

Măsurile luate de autorităţi la acea dată nu şi-au atins scopul, întrucât nici în ziua de astăzi operatorul economic respectiv nu s-a achitat de sarcinile contractuale, declarând insolvenţa şi punând în cârca autorităţilor publice locale această problemă extrem de delicată. Iar acestea, la rândul lor, nu găsesc nicio soluţie.

Propunerile iniţiate de mine aduceau un plus de reglementare în ceea ce priveşte condiţiile impuse operatorilor economici în domeniul colectării, depozitării şi gestionării deşeurilor şi în prevenirea şi stingerea incendiilor, în urma consultării multor specialişti în domeniu.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi cea pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au propus respingerea celor două propuneri legislative, pornind probabil de la punctul de vedere al Guvernului care, în textul înaintat, recunoaşte că Legea nr. 211/2011 şi Legea nr. 307/2006 sunt neacoperitoare în domeniile lor şi că măsurile propuse de mine sunt necesare, însă susţine că prin Ministerul Mediului intenţionează să iniţieze un asemenea proiect.

De ce nu a făcut-o până acum? Pentru că în Parlamentul României s-a împământenit cutuma potrivit căreia nicio propunere legislativă venită din partea parlamentarilor care nu fac parte din majoritatea parlamentară nu trebuie să treacă, cu riscul ca probleme recunoscute să nu-şi primească rezolvarea în timp util, iar ideile propuse de aceştia să fie preluate mai târziu de Guvern.

Stimaţi colegi,

Oare nu este timpul să intrăm pe un făgaş normal, democratic în ceea ce priveşte procesul legislativ, în care Parlamentul este puterea legislativă, şi propunerile legislative să fie supuse dezbaterii, opinia publică să poată să-şi exprime un punct de vedere care să şi fie luat în considerare de parlamentarii care votează?

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3 - Argeş, Grupul parlamentar Democrat şi Popular.

Mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Aurelian şi se pregăteşte domnul deputat Cosmin Necula.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Are dreptate colegul nostru, domnul deputat care a vorbit un pic mai devreme, nu există un deputat care să fie mai deputat decât alt coleg, cum nu ar trebui să existe niciun fel de diferenţă între orice cetăţean al acestei ţări, oriunde s-ar afla.

Mă alătur şi eu celor care le mulţumesc românilor din diaspora, care promovează ia românească, fie că mă refer la românii din Roma, care, iată, pe 14 au sărbătorit la Vatican, au promovat cultura României, au promovat acest articol vestimentar atât de cunoscut şi de frumos, sau la cei din Spania, din Cuenca, zilele trecute, şi în alte părţi ale Europei.

În altă ordine de idei, ieri am asistat la un dezastru, pot să spun, în cadrul instituţiei parlamentare, referindu-mă la votul prin care poate democraţia ar fi început să însemne ceva, să aibă un anumit contur în societatea românească. Să pierzi la două voturi sau la un vot o şansă de a avea mai mulţi parlamentari în diaspora nu este doar un exerciţiu de vot în Parlament; ar fi însemnat foarte mult. Actualmente, în Camera Deputaţilor, cei patru deputaţi nu reprezintă decât 1% din prezenţa românească în afara ţării. Am spus şi ieri, numai la mine în colegiu, 20% din populaţie trăieşte în Europa de Vest.

Sper ca Parlamentul României să mediteze asupra a ceea ce s-a petrecut ieri - şi nu mă refer numai la vot, ci la atitudinea preşedintelui Camerei Deputaţilor - sper să mediteze mai mult asupra elementelor de ordin democratic şi instituţional.

Ceea ce doresc să adaug asupra celor întâmplate în afara ţării, oameni buni, nu avem cum să nu păţim astfel de chestiuni care duc la denigrarea românilor, mai ales după semnalul dat în noiembrie de către Guvernul României, atunci când umileşti sute de mii de cetăţeni, când îi ţii zece ore în frig, în ploaie, pentru a-şi exercita un drept democratic şi electoral, nu trebuie să te mai şocheze nimic în politica europeană. Evident că cetăţenii României au de pierdut. Semnalul l-a dat premierul Ponta. Atunci când tu, ca prim-ministru, nu ai niciun interes să protejezi cetăţeanul român, oriunde s-ar afla, nu trebuie să te şocheze că există voci critice, extremiste, în Europa, care atacă comunităţile de români. Deputaţii, parlamentarii de diaspora şi mulţi alţi colegi cu suflet mare aici, în Parlamentul României, au încercat şi vor încerca întotdeauna să ia apărarea românilor, dar nu este de ajuns. Când Guvernul României calcă în picioare numele de român, nu ai la ce să te aştepţi. Acesta este rezultatul şi am anunţat încă de atunci, acestea sunt efectele, nu avem cum să ne ascundem.

Aş mai adăuga un lucru referitor la paralela dintre Parlament şi Guvern. Observ că foarte multe iniţiative ale Guvernului au trecut. Este bine să se reducă taxele, ştiu, taxa pe valoarea adăugată şi alte impozite, însă nu înţeleg de ce atunci când am avut iniţiative legislative care propuneau reducerea taxelor consulare, de exemplu, nu am găsit înţelegere şi întotdeauna punctul de vedere al Guvernului a fost negativ pentru impactul bugetar. Iată că de această dată nu a mai existat un impact bugetar negativ în opinia celor care au adoptat acele decizii.

Aş vrea, cu mai multă celeritate, de acum înainte, membrii Guvernului să judece la modul cel mai cinstit când au un proiect de lege al diasporei în faţa dumnealor, pentru a da un punct de vedere. Cred că aducem la bugetul de stat, indirect, peste un miliard de euro anual numai pentru taxa pe valoarea adăugată, iar cele peste patru miliarde de euro pe care le trimitem în ţară alimentează din belşug şi asigură lichiditatea bancară în România. Facem destul de mult pentru ţară, nu cerem favoruri, cerem ceea ce este normal să ceară orice cetăţean al României, cerem doar să ni se respecte drepturile.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cosmin Necula. Se pregăteşte domnul deputat Răzvan-Ionuţ Tănase.

Domnul Cosmin Necula:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a vă prezenta declaraţia mea politică, aş vrea să fac o serie de consideraţii, deoarece nu pot să nu reacţionez în momentul în care vedem că la tribuna Camerei Deputaţilor se prezintă acelaşi tip de fenomen care domneşte în societatea românească în momentul de faţă - şi mă refer aici la ipocrizia pe care o vedem peste tot. În momentul de faţă, în această ţară, hoţii strigă "Hoţii!", torţionarii spun că sunt victime, foştii comunişti înfierează cu mândrie proletară lucrările Marii Adunări Naţionale, iar foştii favorizaţi ai PDL-ului deplâng etapele de plăcută democraţie parlamentară instaurată de Roberta Anastase.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Discriminare pe criteriu de naţionalitate la nivel european".

În acest moment, cetăţenii români, în mod injust şi incorect, sunt excluşi de unii dintre partenerii europeni din categoria cetăţenilor din Uniunea Europeană.

În momentul în care decidenţii politici din Austria susţin măsuri discriminatorii pentru cetăţenii români, este momentul ca partenerii noştri strategici să reacţioneze drastic şi să nu accepte comportamente abjecte, pe criterii de naţionalitate.

Prin ceea ce îşi doresc decidenţii politici austrieci se încalcă absolut toate principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Să consideri că nişte cetăţeni europeni au mai puţine drepturi decât ceilalţi, doar din cauza naţionalităţii lor, înseamnă practic o reîntoarcere la un trecut pe care Europa îl doreşte uitat.

Dar care sunt cauzele acestui comportament discriminatoriu? Nu realităţile economice ale Austriei sunt cele care dictează măsuri segregaţioniste, nu problemele bugetare îl înflăcărează pe ministrul de externe austriac să-i considere pe cetăţenii români diferiţi de celelalte categorii sociale.

Îmi doresc să cred că nu din cauza faptului că statul român nu mai acceptă o spoliere discriminatorie a resurselor naturale. Îmi doresc să cred că nu din cauza faptului că România nu mai consideră injust să-şi predea toate resursele, în numele unor închipuite deficienţe democratice.

În acest moment, statul austriac ar trebui să-şi ceară scuze, să ceară scuze medicilor şi asistenţilor români care au avut grijă de cetăţenii austrieci fără să facă diferenţe, inginerilor şi muncitorilor români care lucrează şi cresc produsul intern brut al Austriei.

Statul austriac trebuie să înţeleagă că România îşi doreşte parteneriate de tip win-win, pe principii de egalitate, în care ambii parteneri trebuie să câştige. În Uniunea Europeană toate ţările sunt egale. Există relaţii de parteneriat echilibrate, iar cetăţenii acestor ţări sunt egali în drepturi.

Mi-aş dori ca prin poziţia publică pe care o va adopta statul austriac să se dezică de elucubraţiile ministrului său de externe. Acesta ar trebui să-şi dea demisia şi să studieze puţin istoria Europei din perioada 1933-1945, pentru a vedea dacă nu cumva îşi regăseşte propunerile în acele timpuri negre.

Mi-aş dori ca întreaga Uniune Europeană să reacţioneze prompt în faţa unor asemenea derapaje de la principiile care au fundamentat Uniunea. De asemenea, mi-aş dori ca politicienii europeni să izoleze aceste personaje sinistre care încearcă să reinventeze discriminarea pe criterii de naţionalitate.

Vă mulţumesc.

Cosmin Necula, deputat de Bacău.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Răzvan-Ionuţ Tănase. Se pregăteşte domnul deputat Anton Doboş.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Copiii abandonaţi de părinţi şi ignoraţi de stat".

Dar, cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, având în vedere cele spuse de colegul meu Mihai Aurelian mai devreme, aş vrea să punctez scurt: da, eu am fost unul dintre cele două voturi "abţinere" de ieri şi aceasta cred că, având în vedere modul cum a fost constituită Comisia de Cod electoral, nu cred că trebuia să ajungem cu acest amendament în plen şi să se întâmple ceea ce s-a întâmplat ieri.

Mulţumesc.

Trec la declaraţia politică.

Stimaţi colegi,

În ţara noastră sunt în prezent peste 60.000 de copii instituţionalizaţi, copii faţă de care majoritatea guvernanţilor din ultimii ani şi-au arătat mai mult sau mai puţin interesul, enunţând în acest sens obiective şi strategii pompoase, învinse într-un final de sistemul crud, cadrul legislativ deficitar şi indiferenţă. Nu contest faptul că lucrurile au evoluat semnificativ, odată cu implementarea Convenţiei ONU din 1989 privind drepturile copilului, însă problemele din acest domeniu sunt încă departe de a fi rezolvate, statul neînţelegând încă exact ce se întâmplă cu micuţii din instituţii.

Îngreunarea Legii adopţiei, lipsa unui act normativ pentru prevenirea abandonului, înrăutăţirea condiţiilor de muncă pentru asistenţii maternali sunt doar câţiva dintre factorii care duc la creşterea numărului copiilor abandonaţi şi condamnaţi să trăiască în centre de plasament şi condiţii greu de imaginat care facilitează apariţia problemelor de sănătate, fiind privaţi în acelaşi timp de atenţia şi dragostea unei familii adevărate. Aceste aspecte le afectează în mod direct dezvoltarea, iar pentru cei mai mulţi dintre ei startul în viaţă este unul ratat.

Restanţele pe care le avem în acest domeniu au dus la înregistrarea unui record nedorit în 2014 în ceea ce priveşte numărul copiilor abandonaţi la naştere în ultimii 10 ani. Dacă în cazul simplificării adopţiei bate vânt de schimbare, fiind finalizat proiectul care ar trebui să asigure o funcţionare mult mai bună a actualului sistem, pierdut în hăţişurile termenelor şi birocraţiei, la capitolul prevenirii abandonului stăm încă foarte prost, situându-ne pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte copiii pe care părinţii nu sunt în stare să îi crească şi hotărăsc să îi lase în grija statului, luându-le dreptul la o viaţă normală. De la dezamăgiri, respingeri şi ataşamente imposibile, toate acestea influenţează într-un mod negativ creşterea tinerilor din centrele de plasament şi chiar a celor aflaţi în grija asistenţilor maternali, pentru că nu puţine au fost cazurile în care mamele sau taţii de profesie i-au supus la umilinţe şi abuzuri greu de închipuit, situaţii în care nu prevalează sub nicio formă interesele superioare ale copilului.

Stimaţi colegi,

Cei care se bucură de mare autoritate ar trebui să folosească toate pârghiile pentru a diminua semnificativ acest fenomen şi nu să încerce decât să-i "trateze" superficial efectele prin strategii greu de implementat, ale căror rezultate întârzie să apară. Această toleranţă faţă de funcţionarea incorectă a sistemului nu face altceva decât să construiască destine nefericite, iar lipsa unor măsuri concrete se răsfrânge pe termen lung atât asupra economiei, cât şi a societăţii în ansamblul ei.

Deputat neafiliat Tănase Răzvan-Ionuţ, Circumscripţia Prahova.

Am crescut orfan de ambii părinţi de la vârsta de cinci ani.

Mulţumesc mult.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Anton Doboş. Se pregăteşte domnul deputat Virgil Guran.

Domnul Anton Doboş:

Declaraţia politică se intitulează "Se încheie o nouă sesiune parlamentară în care Iaşiul şi Moldova au fost uitate".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să mă adresez în primul rând parlamentarilor PSD din regiunea Moldovei, dar şi celor din restul ţării, pentru că trebuie să realizăm cu toţii că lăsarea în urmă a Moldovei va afecta toată ţara. Aş vrea să apelez la memoria dumneavoastră şi să vă gândiţi la două tipuri de hărţi: harta cu promisiunile făcute de PSD pentru Iaşi şi pentru Moldova şi la harta investiţiilor din ultimii doi ani din aceeaşi regiune. Diferenţa este frapantă.

Pe harta promisiunilor PSD se află autostrăzi, Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, centuri ocolitoare şi multe altele care încap cu greu pe harta investiţiilor. În schimb, harta investiţiilor este mai simplă: nicio investiţie publică semnificativă în Moldova. Nu se lucrează la nicio autostradă, pentru că au fost amânate după 2020. Spitalul regional are doar o machetă frumoasă, dar nici măcar locaţia nu a fost stabilită, ca să nu mai vorbim de începerea lucrărilor. Nu se lucrează la nici un kilometru de modernizare a căilor ferate. De la Iaşi la Bucureşti se fac peste şapte ore cu trenul, mai mult decât în perioada interbelică, dar nu există planuri de modernizare pentru această rută. De bine, de rău, în restul ţării se mai fac ceva lucrări de infrastructură. Chiar dacă sunt încă puţine, ele dau speranţe investitorilor că vor avea o infrastructură care să-i ajute să dezvolte afacerile. Tocmai lipsa infrastructurii este cauza principală a lipsei de investiţii în Moldova. Doar 5% din investiţiile străine au ajuns în Moldova, iar consecinţa este că moldovenii au salarii cu 18% mai mici decât media naţională, iar şomajul este cu mult mai mare decât în restul ţării.

Decalajul dintre Moldova şi restul ţării se va mări, în condiţiile în care guvernarea Victor Ponta a fost un dezastru pentru această zonă a ţării. Toţi parlamentarii PSD trebuie să se simtă părtaşi la această stare de fapt, indiferent că sunt sau nu sunt din Moldova, pentru că acest decalaj va avea consecinţe până la urmă asupra bugetului şi dezvoltării întregii ţări.

Vă rog, stimaţi colegi de la PSD, ca pe perioada vacanţei parlamentare să vă gândiţi la contribuţia pe care aţi avut-o în această sesiune parlamentară, pe care tocmai o încheiem, la dezvoltarea Moldovei şi a celor 4,2 milioane de locuitori ai săi. Sper ca, în acest fel, să realizaţi vina pe care o purtaţi şi să veniţi în următoarele sesiuni cu iniţiative care să ajute cu adevărat Moldova sau măcar să sprijiniţi iniţiativele colegilor care nu uită că aceasta este prioritatea mandatului lor.

Doamnă deputat Birchall, frumos, sărbătorim şi Ziua iei, dar parcă am terminat toate problemele din această ţară şi trebuie să mergem să culegem căpşuni şi zmeură la Vaslui. Când vă gândiţi să susţineţi proiectul de infrastructură pentru zona Moldovei?

Domnule Ponta, poate de pe patul de spital din Turcia o să aveţi o revelaţie şi o să vă daţi demisia.

Vă mulţumesc.

Deputat Anton Doboş, Iaşi.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Guran. Se pregăteşte doamna deputat Gabriela-Lola Anghel.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică: "Cine îşi bate joc de bunurile naţionale".

Acum vreun an şi jumătate în Comisia pentru politică economică s-a dezbătut un subiect foarte interesant. Era vorba de Rompetrol. Am rămas stupefiat când s-a anunţat faptul că va trebui să-i scutim de o datorie de 600 de milioane de dolari. Îmi aduc aminte că am chemat televiziuni, m-am opus total la ceea ce se discuta acolo, pentru că nu mi se pare normal să ajutăm nişte "săraci" care au miliarde de euro şi care vin în România să exploateze ceea ce a mai rămas de exploatat şi ceea ce nu a fost dat de multe ori pe degeaba pentru ţară, pentru că cei care au negociat sunt convins că au luat nişte comisioane, ca să nu le spun şpăgi, şi nu i-a interesat, aşa cum aud de multe ori, acest bun naţional sau cum aud de multe ori în ultimul timp, interes naţional.

De curând am semnat împreună cu mai mulţi colegi o cerere pentru o comisie de anchetă, o comisie parlamentară de anchetă, sper să nu se întâmple aşa cum s-a întâmplat cu multe astfel de cereri, majoritatea să respingă şi să nu permită să aflăm care este de fapt adevărul.

Am auzit acolo o teorie că noi trebuie să-i scutim de 600 de milioane de dolari, gândiţi-vă ce sumă, ce s-ar putea face în România cu aceşti bani, pentru că altfel o să se închidă rafinăria şi o să se piardă 5.000 de locuri de muncă - o mare demagogie. Nu se va închide această rafinărie. Sunt convins că în lumea petrolului sunt atâţia miliardari care ar veni a doua zi şi ar plăti mai mult, şi ar plăti pe loc, şi ar dezvolta această exploatare care se află la Marea Neagră, ar dezvolta această rafinărie, pentru că este un punct foarte important pentru Europa, dar în acelaşi timp sunt convins că unii care insistă să îi scutim de aceşti bani au colaborat îndeaproape cu această societate în trecut şi probabil vor trăi bine atât ei, cât şi copiii copiilor lor din uzufructul acestei tranzacţii.

Sunt convins că trebuie să votăm această comisie, să scoatem adevărul la iveală şi să terminăm cu aceste furturi.

Mulţumesc.

Deputat de Prahova, Guran Virgil.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

O invit la microfon pe doamna deputat Gabriela-Lola Anghel. Se pregăteşte doamna deputat Carmen Hărău.

Doamna Gabriela-Lola Anghel:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Distinse colege,

Stimaţi colegi,

În dimineaţa aceasta se desfăşoară examenul de admitere a claselor a V-a, de fapt pentru clasa a V-a, a copiilor de 10 şi 11 ani care îşi doresc să studieze la şcoli mai bune.

În acest sens, Ministerul Învăţământului a luat în urmă cu câteva zile o decizie importantă pentru viaţa lor, dar care nu face altceva decât să discrimineze elevii care la acest moment dau examen de admitere în clasa a V-a.

"Discriminarea copiilor - apogeul incompetenţei unui minister"

Zilele acestea, în România, se susţin examenele de admitere în clasa a V-a. Pentru elevii participanţi este primul mare examen din viaţa lor. Sunt copiii noştri de 10 şi 11 ani care acum descoperă ce înseamnă competiţia cu adevărat, acum învaţă ce înseamnă să lupţi corect pentru locul tău şi pentru posibilitatea de a studia într-o şcoală mai bună. Sunt copii, sunt entuziaşti şi s-au prezentat cu emoţie la examene, înţelegând că pentru ei este primul pas către un liceu bun şi ulterior către o facultate prestigioasă.

Cum îi întâmpină însă Ministerul Educaţiei pe aceşti copii? Cum le insuflă principii sănătoase ca buna organizare, bunul simţ, corectitudinea şi dreptul la şanse egale pentru toţi? Oferă oare sistemul de învăţământ de stat un cadru propice fixării unor asemenea principii? Nu.

În loc să se preocupe de cum structurează moral şi educaţional aceşti copii, pe mâna cărora va fi mâine România şi din mâna cărora vor avea pretenţia să îşi ia pensiile, Ministerul Educaţiei face educaţie începând de la clasa a V-a prin discriminare. Căci ce altceva este, dacă nu discriminare, faptul că ministerul, cu dreptul autoadjudecat al celui pus în vârful piramidei, hotărăşte să se noteze diferenţiat examenul de limbi moderne susţinut în sistemul de învăţământ de stat, presupus a fi gratuit. Astfel, copiii care prezintă la dosarul de înscriere un certificat de aptitudini obţinut contra cost în alte forme de învăţământ decât cel de stat obţin, din oficiu, nota 10. Până aici este în regulă. Ce facem, însă, cu cei care nu prezintă aceste certificate? Ce facem, însă, cu aceşti copii pe care, dacă ne gândim bine, îi învăţăm prin această discriminare că de fapt şansele egale nu sunt pentru toţi? Cumva le spunem prin aceasta copiilor ai căror părinţi nu au avut posibilitatea să plătească un asemenea certificat şi toate cheltuielile adiţionale că, de fapt, cine nu are bani nu are aceleaşi drepturi?

Le spunem cumva că se duc la un concurs la care mai mult de jumătate din locuri sunt deja ocupate de copiii ai căror părinţi au mai multă "dare de mână"? Frumos sistem de valori le oferim.

Cum s-a ajuns la acest lucru? Prin inserarea câtorva rânduri, am prefera să credem prost gândite, ca să nu zicem rău intenţionate, în Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. Este vorba despre articolul 210 alin. 6 lit. c) care prevede că: "Elevii care, anterior admiterii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă de nivel A1 sau nivel superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de aptitudini şi cunoştinţe la limbă modernă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la respectiva probă". Deci pot fi admişi fără a susţine proba. Acest "pot fi" inspectoratele judeţene l-au interpretat, aşa cum era şi normal, în direcţia asigurării unui cadru de admitere caracterizat de fair-play. Hotărârea de a fi sau a nu fi echivalate aceste certificate cu nota 10, prin acest "pot fi" era lăsată la latitudinea inspectoratelor.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova a mers chiar mai departe, probabil în ideea de a se alinia regulamentului, dar şi de a respecta nişte principii clare pentru dascăli, acelea care fac referire la dreptul la şanse egale pentru copii, şi a trimis Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice adresa cu nr.153, prin care propunea o soluţie de compromis: echivalarea acestor certificate cu nota 10 doar la proba orală a examenului la limba modernă, care ar fi contat în proporţie de 30% la nota finală, urmând ca toţi candidaţii să susţină proba scrisă. Numai că ministerul revine, cu două zile înainte de începerea înscrierilor, cu adresa nr.l63 din 12.06.2015...

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit timpul alocat cu două minute.

Doamna Gabriela-Lola Anghel:

... prin care impune ca obligatorie echivalarea.

Unde este capacitatea de gândire la nivel macro a acestui minister? De ce se pun inspectoratele şcolare între ciocan şi nicovală, între minister care, se pare că nu are nicio problemă în a încuraja practici discriminatorii?

Mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Carmen Hărău. Se pregăteşte domnul deputat Gust Florentin.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Despre epopeea Complexului Energetic Hunedoara, care se rostogoleşte în spaţiul public de mai bine de o jumătate de an, v-am tot vorbit. Vreau să vă spun că azi-noapte vreo 7.000 de hunedoreni plus familiile lor, cel puţin 7.000 de hunedoreni plus familiile lor n-au avut somnul liniştit. Sper că domnul Ponta are somnul liniştit pe malul Bosforului, că de aceea s-a dus acolo să aibă, pasămite, linişte şi nu e aici lângă noi, când, după ce s-au tot gândit, după ce s-au tot socotit, după ce s-au făcut că nu înţeleg ce spune Banca Mondială când afirmă: "aveţi o structură de costuri care te plesneşte peste ochi", după ce "uite ordonanţa cu ajutor, nu e ordonanţa cu ajutor", după ce "mergem în continuare cu Complexul energetic Hunedoara" s-a spus: "ba nu, splităm Complexul Energetic Hunedoara în trei, ba nu, în două părţi". După ce s-au tot plimbat, domnul ministru Gerea pe la Petroşani, în Valea Jiului, în faţa oamenilor care strigau: "Noi suntem valea şi nu ne distrugeţi judeţul!", ce să facă domnul ministru Gerea? Domnul ministru Gerea, care agaţă în Guvernul acesta de un fir de păr, care nu are nici într-un caz forţa politică să facă regulă într-o astfel de problemă complexă. Nu s-a decăpuşat Complexul Energetic Hunedoara, nu s-au alocat resurse pentru a putea merge mai departe. Şi ce să vezi? Acum vreo săptămână apare la Complexul Energetic Hunedoara, încă nedestructurat, Garda de Mediu Naţională, care trânteşte un proces-verbal de control, o amendă la Termocentrala Mintia şi pentru ambele termocentrale, şi la Mintia, şi la Paroşeni, decizie de suspendare, stimaţi colegi, până când, spun ei, se vor conforma pretenţiilor de mediu şi vor reuşi să aibă autorizaţie integrată de mediu. Aceasta o să se întâmple la Paştele Cailor, pentru că este condiţionată de investiţii de sute de milioane de euro, pe care nu este în stare să le angajeze direct statul român şi nici măcar să facă rost de ele prin împrumut.

Acum, faptul că judeţul Hunedoara, care şi aşa agonizează, va fi calamitat de acest atac asupra energeticienilor, este fără discuţie cert. Faptul că în judeţul Hunedoara nu s-au creat posibilităţi alternative, Guvernului nu-i pasă de judeţul Hunedoara, politicii de stânga nu i-a păsat de judeţul Hunedoara, nici în 1990, când decima cu cinism clasa muncitoare a minerilor, nici în anii 2000, la începutul anilor 2000, când Guvernul Năstase decima siderurgia, şi se vede treaba că nu-i pasă nici acum, în anul acesta, când prăpădeşte structurile energetice.

Dar problema are o conotaţie mult mai importantă, chiar mult mai importantă decât soarta judeţului Hunedoara, aceea că aceste structuri de producţie a energiei pe cărbune asigură, sunt singurele care asigură, în vreme de vârf de sarcină, necesarul de energie al ţării.

Stimaţi colegi,

Tropăie prin Retezat nişte ONG-uri cu sediul în Miercurea Ciuc, atrăgând atenţia asupra unor nesemnificative probleme de mediu în Retezat, dar nu vorbeşte nimeni că la 200 de kilometri de graniţa de vest a României ungurii fac o centrală nucleară. Centrală nucleară care vă asigur că, în situaţia aceasta, de degringoladă a politicii energetice româneşti, va aproviziona cu energie România. Iar dacă la momentul acesta se fac jocurile, la momentul acesta se fac negocierile, la momentul acesta se hotărăşte dacă România va fi sau nu în paleta producătorilor de energie, spuneţi-mi mie: cine ne negociază nouă interesele? Ce credibilitate are reprezentantul Guvernului României, când stă la masă, formal, cu cei care hotărăsc soarta acestei ţări?!

Se cuvine, dragi prieteni, să apelăm la înţelepciunea Partidului Social Democrat, la înţelepciunea politicienilor din arcul guvernamental, să aşezăm în fruntea ţării, cât mai urgent posibil, un om reprezentativ, să aşezăm în fruntea ţării un guvern responsabil şi cu reprezentativitate şi respect european...

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

... că altfel, ne ducem de râpă de tot.

Mulţumesc frumos.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi vă reamintesc, stimaţi colegi, că durata unei intervenţii privind declaraţia politică este de 3 minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gust Florentin. Se pregăteşte domnul deputat Daniel Zamfir.

Domnul Florentin Gust Băloşin:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Deşi am o declaraţie mai mare, o să încerc să o scurtez, să spun succint despre ce e vorba.

Astăzi vreau să vorbesc despre tinerii care termină o facultate şi sunt şefi de promoţie, şi piaţa muncii sau statul român nu se ocupă deloc de aceştia, ce se întâmplă cu viitorul lor.

Doar acum câteva săptămâni vorbeam despre tinerii din mediul rural - şi am depus un proiect de lege - care nu pot să mai ajungă în mediul urban, pentru a-şi face liceul, şcoala profesională, pentru că sunt deficienţe de cazare şi de tot ce înseamnă cheltuieli de masă şi cazare.

Săptămâna următoare o să depun un proiect de lege prin care vom urmări şi vom încerca să sprijinim tinerii care sunt şefi de promoţie.

Se plânge toată clasa politică şi toată România că în administraţia românească, în universităţile din România, tinerii foarte buni nu mai rămân în ţară şi pleacă în afara ţării.

De aceea, cred că acest proiect de lege vine în sprijinul celor care învaţă foarte bine, care au performanţă, care practic excelează în domeniul şi în tot ceea ce fac atunci când învaţă, când urmează o facultate.

Şi cred că prin intervenţia statului, încercând să-i oprim în ţară, să-i stimulăm, să le facilităm, să zic mai direct, accesul direct la un post în mediul universitar, cât şi în administraţia publică din România, ar fi un sprijin excelent atât pentru ei, cât şi pentru dezvoltarea, până la urmă, a ceea ce înseamnă administraţia din România şi performanţa din România. Pentru că, anual, în jur de 300-400 de tineri care sunt şefi de promoţie, nimeni nu se întreabă ce se întâmplă cu ei, nimeni nu urmăreşte traseul acestora, dar aceştia sunt elitele României, poate elitele de astăzi, de mâine şi ceea ce înseamnă viitorul pentru dezvoltarea statului român.

De aceea am propus acest proiect de lege pe care sper eu ca toată clasa politică, toate partidele să îl susţină, pentru că nu are culoare politică acest proiect, este un proiect pentru tinerii merituoşi ai acestei ţări, care învaţă.

Aveam multe de spus astăzi. Să mă rezum, pentru că timpul este scurt.

Mai trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte autostrada Olteniei. Spunea un coleg din Moldova că Moldova este abandonată. Să ştiţi, stimate coleg, că nu numai Moldova este abandonată, şi Oltenia. Sunt cele două regiuni care nu există pe harta de dezvoltare a României şi nu a fost prinsă decât pe nişte hârtii frumos colorate. Nu s-a făcut niciun pas pentru construirea acestei autostrăzi, autostrada Olteniei, fie ea Piteşti-Craiova, fie ea Craiova-Lugoj-Timişoara. Lucrul acesta va duce în viitor, fiecare zi care trece va duce în viitor până la urmă la o sărăcire pe zi ce trece a acestor două regiuni, Oltenia şi Moldova.

Şi de asemenea vreau să trag un semnal de alarmă, în ceea ce priveşte Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu privire la Institutul de Cercetări ICMET din Craiova, care, din păcate, este falimentat, după vechea reţetă de mult brevetată, prin care este căpuşată cu firme-fantomă, firme care fac contracte păguboase pentru acest institut de cercetare şi, din păcate, de 3 ani de zile trag acest semnal de alarmă şi nimeni nu ia nicio măsură.

Fac apel la domnul ministru, îl fac şi public, îl fac şi aici, în Parlament, pentru că este unul din cele mai importante institute de cercetare, din Europa, pe segment.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel Zamfir. Se pregăteşte doamna deputat Doina Pană.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se adresează domnului ministru Teodorovici şi se intitulează "Domnule Teodorovici, demiteţi-o urgent pe doamna Iovu, vicepreşedintele CEC, pentru că altfel îi giraţi afirmaţiile!".

Declaraţia se adresează ministrului de finanţe, domnul Teodorovici, care astăzi a trecut mult prea uşor cu vederea declaraţiile revoltătoare ale vicepreşedintei CEC, Mirela Iovu. Din poziţia de vicepreşedintă CEC, cu capital majoritar de stat, doamna Iovu a avut o serie de aprecieri neadecvate funcţiei pe care o deţine, lansând un atac incalificabil la adresa românilor care au datorii la bănci.

Ca urmare a acestei ieşiri publice agresive a doamnei Iovu la adresa românilor, i-am solicitat ministrului finanţelor, Eugen Teodorovici, prin intermediul unei scrisori deschise, să o demită de urgenţă pe doamna Mirela Iovu din funcţia de vicepreşedinte CEC, în caz contrar îi girează afirmaţiile.

Constat că a trecut o săptămână de la aceste declaraţii şocante, iar domnul ministru nu a avut nicio reacţie publică pe acest subiect.

Îi solicit din nou domnului Teodorovici, în calitate de conducător al Ministerului de Finanţe, acţionarul majoritar al CEC Bank, să ia măsurile care se impun şi să o demită pe doamna Mirela Iovu, după declaraţiile delirante făcute la adresa românilor care au datorii la bănci.

Statul român, pe care îl reprezintă domnul ministru, nu îşi poate asuma, în 2015, să "regrete" că azi vorbim de debitori oneşti, în loc să-i tăiem în bucăţi, ca în Roma Antică, sau să-i legăm de catarg în piaţa publică, precum în Evul Mediu, aşa cum consideră doamna Iovu că ar fi putut fi făcut.

Dacă credeţi, domnule ministru, că trecerea timpului şi tergiversarea luării unor măsuri ferme vor aşterne uitarea peste declaraţiile doamnei Iovu vă înşelaţi amarnic.

Atitudinea şi comportamentul doamnei Iovu nu pot fi uşor uitate, în primul rând de către clienţii băncilor, şi apoi de către toţi cetăţenii acestei ţări. Din contră, ele şubrezesc mai mult încrederea cetăţenilor în instituţiile statului şi adâncesc criza de credibilitate între cetăţeni şi bănci.

Vă amintesc că, recent, chiar guvernatorul BNR, domnul Mugur Isărescu, aprecia că, în România, creditarea a murit, nu din cauza crizei economice, ci din cauza relaţiei rupte între bancheri şi cetăţeni. Nu cred că păstrarea în funcţie a doamnei Iovu va ajuta în vreun fel la restabilirea acestei încrederi.

Daniel Zamfir, deputat PNL.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la microfon pe doamna deputat Doina Pană. Se pregăteşte domnul deputat Radu Zlati.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Declaraţie politică: "Sub Guvernul Ponta, România, pe drumul bun".

Ieri a fost încă o zi memorabilă în Parlamentul României. Noul Cod fiscal şi noul Cod de procedură fiscală elaborate de Guvernul Ponta, în urmă cu trei luni, au fost votate.

După 12 ani avem, în sfârşit, instrumentele necesare pentru dezvoltarea economică a României, cu măsuri de predictibilitate, stabilitate şi relaxare fiscală pentru mediul economic, de creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă şi, nu în ultimul rând şi cel mai important, de creştere a bunăstării populaţiei.

Am simţit, la final de vot, aceeaşi bucurie ca în cazul votului Codului silvic. Încă o victorie, o mare victorie. Sunt paşi uriaşi pentru stoparea jafului din ţara noastră, pentru repararea nedreptăţilor sociale, pentru stabilizarea creşterii economice, pentru bunăstare.

Noul Cod fiscal reprezintă îndeplinirea misiunii Guvernului Ponta de a face dreptate până la capăt.

Coşmarul pe care l-au trăit românii prin teribilele măsuri cumulate, de tăiere drastică a salariilor cu 25%, de creştere a TVA-ului de la 19 la 24%, etapizat, s-a încheiat.

Guvernul Ponta s-a ţinut de cuvânt: salariile au fost crescute la loc şi TVA-ul revine la 19%. În plus, TVA-ul la toate alimentele de bază a scăzut deja la 9%. Sunt măsuri pentru români şi România.

Impactul bugetar pe care acest Cod fiscal îl are, de 12 miliarde de lei, este o sumă pe care Guvernul o lasă la nivelul mediului economic, la nivelul pieţei, al cetăţeanului.

Chiar dacă pare o abordare liberală, Partidul Social Democrat a promovat-o, pentru că are, în ansamblul său, măsuri sănătoase de piaţă, dar şi măsuri sociale.

Victoria de ieri din Parlament vine în aceeaşi zi cu o altă mare realizare a Guvernului Ponta: adoptarea, tot ieri, la Bruxelles, de către Comisia Europeană, a Programului Operaţional Regional 2014-2020 pentru România, în valoare de 8,25 miliarde de euro. Este un alt sprijin extrem de important pentru dezvoltarea ţării noastre, pentru crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în toate regiunile României.

Da, sub Guvernul Ponta, România este pe drumul bun!

Deputat PSD de Bistriţa, Doina Pană.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Radu Zlati. Se pregăteşte, cred că pentru ultima declaraţie politică de astăzi, domnul deputat Cristian Chirteş.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc.

Declaraţie politică: "Un pod de inimi nu poate fi rupt!".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pe 5 iulie, fraţii noştri din Moldova - cei care cred, cei care speră, cei care luptă pentru unirea cu România - se vor aduna la Chişinău, mână în mână şi inimă lângă inimă, pentru a cere concetăţenilor lor să sprijine, într-un mare elan naţional, Pactul pentru Unire, Pactul pentru Europa.

Este momentul ca şi noi, reprezentanţi aleşi democratic de către poporul român, să lansăm un mesaj puternic de sprijin pentru unioniştii moldoveni.

Soarta naţiunilor nu stă în confluenţa fastă a constelaţiilor; nici în bunăvoinţa, atâta câtă este, şi niciodată dezinteresată, a mai-marilor acestei lumi. Ea stă, bună sau rea, în braţele, minţile şi inimile celor care alcătuiesc naţiunea, în majestatea sa suverană - cea care îşi hotărăşte, de sine stătătoare, prezentul şi viitorul.

O declaraţie din partea Camerelor reunite, din partea tuturor parlamentarilor, indiferent de orientare politică, prin care să ne manifestăm sprijinul moral pentru paşii făcuţi de sora noastră Moldova către integrarea în Europa Unită, cel mai firesc drum către unirea acesteia cu România, este acum, mai mult decât oricând, necesară.

Bat nori negri la porţile de răsărit ale Europei. Şi în timp de vremuri grele trebuie să fim, toţi fraţii împreună, sub acelaşi acoperiş, în aceeaşi casă.

Cu trei ani înainte de sărbătorirea Unirii celei Mari, ne vom arăta noi nevrednici de marii noştri înaintaşi? Eu sper că nu. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Radu Zlati, deputat PNL.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon, aşa cum vă spuneam mai devreme, pentru ultima declaraţie politică de astăzi, pe domnul deputat Cristian Chirteş.

Domnul Ioan-Cristian Chirteş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Păcat că nu mai este doamna ministru Doina Pană. Probabil i se adresează şi ei această declaraţie care se referă la un aspect deosebit de important în ceea ce priveşte viitorul administrării patrimoniului forestier naţional, şi anume semnalul de alarmă tras de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, în ceea ce priveşte gestionarea pădurilor care nu au amenajament silvic. Mă refer la punctul 3 din cererea de reexaminare trimisă către Parlamentul României, cu privire la modificările aduse Codului silvic.

După cum ştim, astăzi avem un nou Cod silvic, Legea nr.133, care a fost votată fără a se ţine cont de solicitările de reexaminare ale Preşedintelui Klaus Iohannis şi de amendamentele Grupului parlamentar al PNL.

La articolul 20, după alineatul (1) s-au introdus două noi alineate: întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha, iar celălalt: proprietarul care are încheiat un contract de administrare sau de servicii pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietăţi cu suprafaţa de maximum 10 ha poate recolta un volum de maximum 3 m³/an/ha.

Stimaţi colegi,

Dacă PSD-ul consideră că prin aprobarea acestei modificări se rezolvă administrarea celor peste 500.000 de hectare care nu au contracte de pază astăzi, din care 360.000 de hectare sunt tăiate ras, se înşală amarnic. Aceste hectare reprezintă în majoritate suprafeţe forestiere predate de către ocoalele silvice comisiilor locale de fond funciar, pe care s-au emis titluri de proprietate, dar care nu au fost puse efectiv în posesie către proprietari nici în ziua de astăzi.

Ele scriptic au proprietari, însă faptic sunt ale nimănui. Aceste suprafeţe nu sunt delimitate pe teren pe fiecare proprietar. Şi atunci, structurile silvice cu cine încheie acele contracte de administrare prevăzute de lege? Cine se face vinovat de defrişările ilegale ale acestor suprafeţe, atâta timp cât faptic sunt ale nimănui? Dacă nu există amenajament silvic, cine stabileşte tipul de tăiere până la volumul de 3 m³/an/ha? Care este modalitatea de preluare în administrare a acestor suprafeţe de către structurile silvice, atât timp cât nimeni nu răspunde de aşa-numitele cioate provenite din tăieri ilegale şi cine va cuantifica volumul de lemn tăiat ilegal de pe aceste suprafeţe?

Iată, domnilor colegi, cum PSD-ul a înţeles populist să rezolve cele 500.000 de hectare. Prin această intervenţie doresc să trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte imposibilitatea de a pune în aplicare prevederile art. 20 din Codul silvic. Mai mult, consider că suprafaţa neamenajată şi ulterior neadministrată va creşte în următorii ani, ceea ce va duce la defrişarea ilegală a unor păduri valoroase, ai căror proprietari nu vor avea obligaţia de a întocmi amenajamente pe suprafeţe mai mici de 10 hectare.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL de Mureş, Cristian Chirteş.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Cu această ultimă declaraţie politică de astăzi, 25 iunie, închid şedinţa de joi, şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Vă mulţumesc.

O zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 9,55.