Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,45.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 387 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 190.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei din ziua de marţi, 30 iunie 2015; programul de lucru pentru perioada 29-30 iunie 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 24-30 iunie 2015 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit art. 205 din Regulament şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal cu tema: "Starea agriculturii româneşti".

Din partea Guvernului participă la aceste dezbateri domnul Daniel Constantin, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Înainte de a... Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dat fiind faptul că şedinţa trebuia să înceapă la ora 16,00 şi deja este 16,45, vă propun prelungirea programului de lucru după ora 17,00 până la finalizarea dezbaterilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Suntem în prevederile regulamentare ca şi timp de dezbateri, când terminăm, atunci terminăm.

Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Suntem în faţa unei situaţii, din punctul meu de vedere, absurde. Aţi anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 190 şi ceva de deputaţi, nu cred că suntem în sală mai mult de 70. Acest mod de a verifica prezenţa este unul profund deficitar. El trebuie schimbat cu o modalitate electronică de înregistrare a prezenţei, pentru că ce ne-am fi făcut, daţi-mi voie să vă pun această întrebare retorică, ce ne-am fi făcut dacă am fi avut de votat pensiile parlamentarilor cu un cvorum de 70 de oameni în sală?

Evident, sunt ironic, dar cred că respectul faţă de cetăţeni îl vom demonstra dacă într-adevăr avem cvorum...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat. Procedura...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... este corect contorizat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedura.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Articolul care se referă la faptul că aţi anunţat dumneavoastră mai devreme...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Avem 190 semnaţi, înregistraţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Eu nu cred că aceste semnături sunt corecte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm şedinţa noastră de plen. Înainte de a intra în dezbaterea "Ora Guvernului", aş vrea să anunţ că avem două informări făcute către Biroul permanent şi către preşedintele Camerei, domnul deputat Avram Marian şi domnul deputat Guran Virgil care şi-au declarat apartenenţa către alte grupuri parlamentare.

Dacă sunt în sală şi vor să susţină? Nu. Mulţumesc.

Din partea... Reluăm.

Da, sunt la Grupul PNL amândoi. Sunt în sală, vor să susţină? Nu.

Sunt? Vă rog. Am întrebat. Păi, am întrebat, dar n-au răspuns.

Să înveţe să asculte când vorbesc eu.

Domnul Marian Avram:

Că este datoria dumneavoastră ... Citiţi şi o să vedeţi că...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule. Vă rog.

Domnul Marian Avram:

Dacă vreţi, anunţ eu public că începând cu data de 24 sunt deputat independent, dar activez în Grupul parlamentar al PNL.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai este o solicitare la fel din partea domnului Guran. Este? Vă rog.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

Începând din data de 26, activez ca deputat independent la Grupul Partidului Naţional Liberal.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă prezint procedura de desfăşurare a acestei şedinţe, denumită "Ora Guvernului", după care vă voi supune la vot propunerea liderului de grup, viceliderului, domnul Tinel, vizavi de prelungirea programului.

Din partea Guvernului participă la aceste dezbateri domnul Daniel Constantin, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri, astfel: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii; reprezentantul Guvernului - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute pentru lămuriri suplimentare; celelalte grupuri parlamentare câte 3 minute fiecare pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie care are dreptul la 5 minute; reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - 1 minut pentru prezentarea punctului de vedere şi la final 5 minute domnului ministru pentru răspunsuri.

Vă rog să vă înscrieţi la cuvânt la secretarii de şedinţă.

Vă supun votului propunerea domnului Tinel de a duce această dezbatere până la finalizarea ei.

Vă rog, votaţi.

44 pentru, 10 împotrivă, o abţinere. Propunerea liderului grupului parlamentar a fost aprobată.

Dau cuvântul reprezentantului grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea, domnul deputat Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură.

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru Daniel Constantin,

Aţi declarat că până în martie 2015 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală va fi demarat. Aţi folosit pe nedrept 2014-2020 ca element de propagandă politică. Aţi abuzat de el şi de încrederea ţăranilor români ca să serviţi interesele electorale ale şefului dumneavoastră, Victor Ponta. Aţi organizat cu fast chiar două lansări ale programului: una în mai 2014, iar cealaltă în martie 2015, ambele în prezenţa premierului şi ambele fără nicio susţinere legală de la Bruxelles, pentru că România a primit acceptul formal al Comisiei Europene mult mai târziu.

Draftul PNDR trebuia transmis Comisiei Europene cel mai târziu până la începutul anului 2014, dar l-aţi depus cu o întârziere de şase luni şi atunci a fost depus un proiect plin de greşeli, aşa că nu a fost aprobat. Din cauza incompetenţei, proiectul PNDR v-a fost returnat de mai multe ori până la data aprobării, cu sute de pagini de observaţii.

La un simplu calcul matematic putem constata că draftul PNDR depus la 1 iulie 2014 a avut nevoie de un an ca să fie aprobat, la data de 26 mai 2015, pentru că aţi primit multe amendamente de făcut de parcă nu eraţi ministru al agriculturii de atâta timp.

Deşi suntem la începutul lunii iulie 2015, PNDR nu s-a aplicat nici pentru 1% din proiecte din cauza angajamentelor dumneavoastră neonorate, iar urmarea este că România a pierdut doi ani, doi ani din cei şapte în care putea accesa fonduri europene.

S-a solicitat Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, responsabilă cu aplicarea PNDR, ca ghidurile solicitantului şi criteriile de eligibilitate să fie întocmite împreună cu beneficiarii proiectelor. S-a întâmplat aşa, dar numai în declaraţiile dumneavoastră politice.

În 2016, când sigur nu veţi mai fi ministru, vom constata că accesarea fondurilor europene pentru PNDR 2007-2013 a fost mai bună decât cea actuală. Deja, la momentul ăsta, este mai bună decât cea actuală. În perioada 2014-2015 avem zero lei absorbţie fonduri europene din noul buget al Uniunii.

O întrebare din multele: care este numărul cererilor înregistrate de APIA, începând cu data de 16 iunie 2015, pentru subvenţii fără penalităţi, dar şi pentru cele cu penalităţi?

De ce vă întrebăm acest lucru? Pentru că activitatea de depunere a cererilor de către fermieri la APIA nu s-a încheiat în termenul legal, ea continuând cu penalităţi pentru cei care nu au reuşit să finalizeze această operaţiune.

Bulversarea activităţii de depunere a cererilor de către fermieri la APIA pentru obţinerea subvenţiilor vi se datorează, domnule ministru Daniel Constantin. După informaţiile noastre paguba creată de dumneavoastră depăşeşte 90 de milioane de euro, sumă calculată la o medie de doar 15 zile întârziere.

După ce că aţi emis foarte târziu ordonanţa privind subvenţiile, Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2015 din 18 martie, actul normativ a trebuit să fie modificat de nenumărate ori ca să poată fi aplicat, bineînţeles. Aţi ajuns să faceţi presiuni la Parlament, să prelungiţi termenul limită de depunere a cererilor numai să vă acoperiţi greşelile.

De altfel, ştiţi şi dumneavoastră că între 18 martie 2015 şi 14 mai 2015, când a fost adoptată legea de aprobare a acestei controversate ordonanţe, APIA nu a putut lucra deloc, activitatea fiind blocată din cauza sintagmei... oare care este sintagma, mai ţineţi minte?, "utilizator legal", introdusă chiar de dumneavoastră în prima ordonanţă.

Agricultorii au mai avut parte de un şoc printr-o nouă ordonanţă, nr. 15 din 3 iunie 2015, care venea să modifice legea de aplicare, completată de Ordinul Ministrului nr. 1468, publicat cu doar cinci zile înainte de expirarea termenului de depunere a cererilor de subvenţii. Ca haosul legislativ să fie deplin, ordonanţa din 3 iunie mai trebuie modificată o dată, cum deja aţi solicitat Parlamentului.

Iată de ce agricultorii care depun cereri după 15 iunie, domnule ministru, cu plata penalităţii de 1% pentru fiecare zi de întârziere, ar trebui despăgubiţi cu bani direct din buzunarul dumneavoastră, însă suma este atât de mare, încât cred că n-o să aveţi destui bani. Şi tot pentru că suntem la capitolul plăţi pe suprafaţă, puteţi să le spuneţi concret fermierilor cât va fi contribuţia de la bugetul statului român pentru plăţile pe suprafaţă?

Situaţia fermierilor este una delicată în acest moment. Vremea nu ţine cu agricultura, dar nici statul.

O mare parte din banii pe care trebuiau să îi încaseze nu a ajuns în conturi nici până astăzi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Nini Săpunaru:

Închid fraza. Este vorba de recuperarea TVA-ului, fermierii fiind revoltaţi că aceste sume nu s-au plătit nici acum. Nici subvenţia la motorină de pe trimestrul IV al anului 2014 nu a ajuns în conturile agricultorilor. Cu şase luni întârziere Ministerul Agriculturii s-a chinuit să promoveze un proiect de ordin pentru subvenţionarea motorinei pe 2015, care este abia în stadiul de consultare publică.

Procedurile stipulate de ordin sunt făcute să lungească termenul de rambursare a accizei, iar fermierii creditează în continuare Guvernul din care faceţi parte.

Aceasta este o situaţie critică şi fermierii sunt revoltaţi de atitudinea Executivului, care anunţă că avem excedent bugetar, dar nu se plătesc banii la care fermierii au dreptul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului ministru Daniel Constantin.

Domnul Daniel Constantin (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În general apreciez şi particip la orice dezbatere care se organizează în Parlamentul României, cu atât mai mult cu cât ea ţine de cel mai important, din punctul meu de vedere, sector al economiei româneşti. Apreciez de fiecare dată dacă această dezbatere este şi constructivă, apreciez ,însă că astăzi nu este cazul şi constat cu regret că Partidul Naţional Liberal încearcă să ducă într-o zonă politică o dezbatere care mie mi se pare extrem de importantă şi care vizează dezvoltarea economiei în ansamblu, dar dezvoltarea agriculturii româneşti.

Mi-ar fi făcut plăcere să vin astăzi în faţa dumneavoastră şi cu adevărat să dezbatem, de exemplu, o strategie pentru agricultură pe care s-o agreăm în comun, o strategie care să vizeze domenii importante care ţin de ceea ce înseamnă cadastrul, care ţin de ceea ce înseamnă strategia de irigaţii, astfel încât să nu mai avem probleme cum riscăm să avem în acest an din cauza secetei, însă aţi decis să alegeţi câteva subiecte doar din populism şi demagogie.

O să mă refer foarte pe scurt la acestea. Fără să jignesc am observat că aceste două foi pe care le-aţi depus la Camera Deputaţilor sunt semnate de domnul Ludovic Orban şi cred că lucrul acesta arată lipsa de specialişti ai Partidului Naţional Liberal, fără să intrăm în detaliu cu anumite lucruri pe care le-aţi citit şi dumneavoastră, domnule Săpunaru, chiar dacă eu vă consider specialist, aţi făcut foarte multe lucruri bune în calitate de preşedinte al Comisiei pentru agricultură, însă sunt foarte multe lucruri care n-au nicio legătură cu legislaţia naţională, nu mai vorbesc de cea europeană.

Însă faptul că l-aţi pus pe domnul Orban să semneze această adresă arată lipsa de specialişti din partidul dumneavoastră.

Îmi amintesc, şi cred că vă amintiţi şi dumneavoastră faptul că domnul Orban este atât de bun specialist în agricultură, încât chiar Partidul Naţional Liberal a refuzat un vot în interiorul partidului pentru ca domnul Orban să ocupe portofoliul de ministru al agriculturii. Cred că se întâmpla în anul 2007 sau 2008, când chiar dumneavoastră nu aţi acceptat să fie dânsul ministru al agriculturii.

Aţi abordat două subiecte şi vreau să le răspund cu maximă responsabilitate, care ţin în special de absorbţia de fonduri europene. Şi vreau să vă spun înainte să intru în ceea ce aţi încercat să încropiţi în cele două pagini faptul că dacă vorbim de fonduri europene, ar trebui să facem o comparaţie foarte simplă: ce s-a întâmplat în perioada în care dumneavoastră sau PDL a guvernat şi ce s-a întâmplat în această perioadă de trei ani de zile. Şi vreau să vă spun un singur lucru: pe cei doi piloni pe care îi are politica agricolă comună, în primul rând, pe pilonul unu de plăţi directe, am reuşit pe acest mandat pe care îl am de mai bine de trei ani de zile să ajungem la un grad de absorbţie de 97,5%, o sumă de aproximativ 7,8 miliarde de euro care au fost atrase şi plătite pentru fermieri.

Şi pentru că aţi vorbit de APIA, înainte să intru în detaliu, vreau să vă spun un lucru: de trei ani de zile fermierii nu numai că au primit la timp, dar au primit în avans în fiecare an, începând cu 16 octombrie plăţile pe suprafaţă. Am considerat că este important ca fermierii să aibă bani atunci când au nevoie de aceste fonduri şi nu atunci când regulamentul european permite de fiecare dată, începând cu data de 1 decembrie.

Pe de altă parte, pe partea de dezvoltare rurală, pe pilonul doi, comparaţia este foarte simplă: am preluat guvernarea în mai 2012, atunci când nu aţi reuşit să plătiţi decât 3,75 de miliarde de euro fonduri de dezvoltare rurală.

Vreau să vă spun că astăzi, în anul 2015, după trei ani de mandat, am ajuns la 7,5 miliarde de euro, adică 84% din alocarea financiară 2014-2020 şi există perspectiva să depăşim 90%. Sigur că mi-ar fi făcut plăcere să avem un program, un singur program, din păcate, în România, care să se apropie de un grad de absorbţie de sută la sută.

Aţi făcut referire la ce se întâmplă cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 şi probabil că aţi încurcat puţin lucrurile. Regulamentele europene care permiteau depunerea programului au fost aprobate, este vorba de două regulamente, în martie, respectiv iunie 2014. Ca atare, la începutul anului 2014 să depunem programul, aşa cum aţi spus dumneavoastră, era practic imposibil pentru că nu aveam baza legală.

Comisia Europeană a solicitat ca toate ţările să transmită la data de 1 iulie programele respective şi România, cu mândrie o spun, a fost printre primele state care au depus acest program la Comisia Europeană.

Mai departe aţi invocat faptul că am pierdut doi ani de zile. Vreau să vă spun că în mai puţin de un an de zile, România a primit acceptul şi am fost al 28-lea, aproximativ al 28-lea, pentru că a fost un pachet mai mare, al 28-lea program care a fost aprobat la nivel european dintr-un număr de 118 programe câte trebuiesc aprobate.

Am fost printre primele state şi mă bucur că ne-am îndeplinit obiectivul ca la sfârşitul lunii martie să lansăm primul program din România care să acceseze, să permită fermierilor sau beneficierilor să acceseze fondurile 2014-2020.

Astăzi, când vorbim, aşa cum am anunţat, în câteva zile suntem pregătiţi să lansăm practic toate programele din PNDR 2014-2020, cu mult înaintea altor programe şi cu mult înaintea altor state membre.

Negocierile nu au mers dificil, aşa cum spuneţi dumneavoastră, ci au fost mult mai puţine pagini de observaţii care au ţinut mai mult de ambiţia noastră, a Ministerului Agriculturii, de a nu ceda în faţa unor principii care sunt extrem de importante pentru fermieri şi aici mă refer la principii care cred că ar trebui să vă preocupe şi pe dumneavoastră, care vizează creşterea producţiei, pe de o parte, sigur, cu mai multe obiective secundare şi mă refer şi la irigaţii, şi la alte elemente extrem de importante, şi al doilea principiu, integrarea producţiei şi am încercat să negociem, şi acesta a fost motivul pentru care nu am cedat în faţa Comisiei Europene, am încercat să negociem astfel încât pentru aceste două principii să avem o alocare cât mai mare apropiată de 90% ca şi procent de rambursare.

De ce spun acest lucru? Pentru că, ştiţi foarte bine, din cauza problemelor pe care le-am avut, mai ales în perioada 2009-2012, foarte mulţi fermieri au renunţat la proiecte cu fonduri europene din lipsa de cofinanţare.

Cred că aici ar fi fost de datoria şi a noastră şi a dumneavoastră, ca opoziţie, să avem un grad de cofinanţare cât mai mic, astfel încât să poată fi asigurat de către fermieri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule ministru.

Domnul Daniel Constantin:

Legat de APIA, pentru că sunt dator să dau şi aceste răspunsuri, vreau să vă spun că a fost primul an, în anul 2015, când s-a aplicat noua legislaţie, noua politică agricolă comună. Mai mult decât atât, avem o singură cerere începând din acest an, avem 24 de scheme numai pentru ceea ce înseamnă zonele cuplate noi, în afară de sprijinul pentru tinerii fermieri şi pentru micii fermieri, deci o cerere de plată care este într-adevăr mult mai complexă ca şi volum, dar mult mai simplificată din punct de vedere a ceea ce înseamnă aplicaţia pentru aceste fonduri.

Mai mult decât atât vreau să dau răspunsuri scurte. Sigur că era foarte mult de vorbit. Până în momentul de faţă s-au depus cereri pentru 9,5 milioane de hectare sau ele sunt înregistrate şi digitizate faţă de 8,9 milioane de hectare cât au fost anul trecut, deci dezastrul pe care dumneavoastră îl semnalaţi nu este atât de mare. Sunt doar 300.000 de hectare pentru care nu s-a aplicat dintr-un motiv foarte simplu: jumătate dintre acestea fiind terenuri piscicole, iar jumătate, din păcate, pentru jumătate nu s-au terminat concesiunile la primării cu privire la pajiştile respective.

Şi ultimul răspuns pe care trebuia să-l dau, pentru că nu mai există timp, este legat de motorină. Regulamentul european, ştiţi foarte bine, dacă nu ştiţi, vă informez, prevede că trebuie să facem aceste plăţi până pe data de 30 iunie.

Vreau să vă spun că toate oficiile judeţene de la APIA au fondurile necesare şi în aceste zile se procedează la plăţi pentru fermieri. Mai mult decât atât, avem fondurile mărite şi asigurate de Ministerul de Finanţe pentru ceea ce înseamnă motorina în anul 2015, astfel încât să nu existe niciun fel de problemă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Din partea grupului... Drept la replică, domnule lider Ludovic Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Probabil dacă domnul deputat ar fi călcat mai des pe la Camera Deputaţilor, în care este membru, ar fi ştiut că, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, în cadrul "Orei Guvernului", solicitarea de prezenţă a unui ministru şi tema sunt semnate de liderul de grup. Ca atare, nu competenţa mea pe agricultură m-a făcut să fiu semnatarul solicitării de prezenţă, ci calitatea de lider de grup.

Oricum, sper ca domnul Daniel Constantin să nu se arate ca fiind cel mai bun deputat din Ministerul Agriculturii şi cel mai bun agricultor din Parlamentul României şi sper că ştie ceva mai mult despre politica agricolă comună, despre interesele agricultorilor din România decât ştie despre Regulamentul Camerei pe care ne-a arătat că nu-l cunoaşte deloc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea, trei minute pentru lămuriri suplimentare, dacă doriţi.

Nu doriţi.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare, câte trei minute fiecare pentru a-şi prezenta punctul de vedere şi repet, pentru grupul majoritar care a solicitat, mai aveţi posibilitatea să interveniţi încă cinci minute şi din partea reprezentantului deputaţilor neafiliaţi, un minut.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare, dacă vrea cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule...

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu este legată întrebarea mea sau comentariul meu chiar de acest subiect, dar ţine de competenţa Ministerului Agriculturii.

De patru ani de zile a trecut de Senatul României Legea pentru sprijinirea cultivării plantelor energetice. Şi zace aici, în Comisia pentru agricultură, din 2012.

Pe fiecare când îl întrebam de la comisie îmi spunea: "Domnule, până nu avem un punct de vedere din partea ministerului, nu dăm drumul, cu toate că grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor au fost de acord, fiind o lege care venea cu nişte soluţii foarte bune pentru utilizarea terenurilor degradate, mai cu seamă haldele de steril ş.a.m.d. şi am aflat că săptămâna trecută, în sfârşit, s-a solicitat de către preşedintele Comisiei pentru agricultură un punct de vedere din partea ministerului.

Domnule ministru, am o mare rugăminte. Dacă este posibil, dacă nu dăm drumul la această lege, am pierdut şi anul 2015 şi anul 2016, pentru că terenul trebuie să fie pregătit toamna ca în primăvară aceste plante să fie cultivate şi peste trei ani de zile prima recoltă poate să fie recoltată, timp de 25 de ani.

În multe state sunt deja 30-40.000 de hectare care aduc şi pentru micii fermieri între 10 şi 20 de hectare un venit considerabil, mai cu seamă în conjunctura actuală, când toată lumea vorbeşte despre resurse de biomasă, care în următorii 5, 10 ani se va dezvolta foarte mult în ţara noastră.

Respectuos vă rog, dacă cumva nu aţi fost informat de către colaboratorii dumneavoastră, să aruncaţi o privire asupra legii şi ajutaţi-ne să reuşim să promovăm, dacă este posibil, chiar printr-o ordonanţă în vara asta.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Tinel, din partea grupului majoritar, 5 minute.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Dezbaterea de astăzi nu trebuia să aibă sensul "Orei Guvernului", ci trebuia să fie, să reprezinte o adevărată moţiune simplă la adresa ministerului, pentru că aspectele sesizate şi invocate de noi în text sunt foarte importante.

Domnule ministru, încep direct.

Mediafax, joi, 26 septembrie 2013, ora 10,53, declaraţia dumneavoastră: "PNDR nu va fi gata foarte repede. Avem un calendar bine stabilit până în ianuarie 2014 să transmitem forma finală a programului spre Comisie, iar la jumătatea lui 2014 să deschidem măsurile pentru depunerea proiectelor în a doua jumătate a anului 2014".

Aceeaşi agenţie - Mediafax - joi, 3 aprilie 2014, ora 16,01. Domnul ministru Daniel Constantin, declaraţie: "Prima sesiune de primiri de proiecţie pe noul PNDR pentru perioada 2014-2020 se va deschide în luna mai a acestui an şi vizează investiţiile în fermele de producţie şi de creştere."

Agerpres, 25 martie 2015. Domnul ministru Daniel Constantin: "Deschidem azi, miercuri, PNDR 2014-2020 chiar dacă avem doar două măsuri. Cred că sunt cele mai aşteptate măsuri de fermieri în aceste zile. Chiar dacă nu avem aprobarea oficială a PNDR 2014-2020 lansăm aceste măsuri pe răspunderea noastră pentru că se simte nevoia de investiţii în ţară şi răspunde aşteptărilor fermierilor."

Abia în luna mai, sfârşitul lunii mai 2015, domnule ministru, Comisia Europeană a avizat şi aprobat PNDR-ul.

Şi acum haideţi să vedem site-ul Comisiei Europene, ce spune cum a avizat şi cum a aprobat pentru celelalte state.

12 decembrie 2014. Primul calup de state: Austria, Danemarca, Germania, Polonia, Portugalia, Finlanda. Nu suntem în calupul ăsta, domnule ministru.

13 februarie 2015: Belgia, Estonia, Spania, Franţa, Letonia, Lituania, Olanda, Slovacia, Slovenia, Marea Britanie. Nu suntem nici în calupul ăsta. N-aveam nevoie de bani. România n-avea nevoie de bani.

Abia în 26 mai 2015: România, alături de Bulgaria, Cehia, Irlanda, Croaţia, Italia, Suedia şi România.

Deci, domnule ministru, din punctul ăsta de vedere credem că acele proceduri invocate de dumneavoastră, aprobate de Comisie în martie-iunie 2014 au fost foarte bine însuşite de primele state care şi-au dorit aprobarea şi avizarea programelor de dezvoltare rurală, în timp ce noi am dormit sau am lenevit.

Comparativ cu evoluţia primului exerciţiu financiar 2007-2013, vă reamintesc, domnule ministru, că în martie 2008 erau deschise toate sesiunile de depunere a proiectelor, iar în decembrie 2008 erau în plată 5% din totalul sumei alocate şi erau contractate proiecte ale căror valoare depăşea un miliar de euro.

Anticipez că la sfârşitul acestui an sunt, vom fi ca şi acum: cu zero plăţi. Avem la jumătatea anului 2015, deci la un an şi jumătate de la începerea exerciţiului financiar 2014-2020, zero bani. Zero bani alocaţi.

Că aveţi proiecte depuse? V-aş întreba cât aveţi contractate.

În noul PNDR, Ministerul Agriculturii şi AFIR-ul pasează toate problemele beneficiarilor. Toate problemele negative. 1. Sunt îngreunate, birocratizate şi pline de atitudini partizane şi părtinitoare procedurile de verificare a proiectelor. Să dureze 8-9 luni o procedură de achiziţie, iar la final să vină AFIR-ul şi să-ţi avizeze negativ proiectul nu este specific decât României şi MADR-ului, ministerului.

Condiţionarea beneficiarului de proiecte de a-şi bloca 30% din suma necesară cofinanţării într-un cont ca garanţie pentru buna desfăşurare a proiectului. Care sunt investitorii, acei beneficiari care au sume aşa de mari să blocheze? Calificarea personalului AFIR şi atitudinea experţilor AFIR, la salarii între 1000 şi 1.500 de euro pe lună, să fii atât de birocratic, părtinitor şi negativist faţă de cel care vine în faţa ta să dezvolte o afacere, cred că nu este un element sau un lucru cu care să vă lăudaţi.

Ce se întâmplă? Trec la partea de întrebări. Ce se întâmplă cu programul de tranziţie? În ce condiţii, proiectele nefinalizate la sfârşitul acestui exerciţiu financiar, 2007-2013, trec la programul de tranziţii pe noul PNDR.

Ştiţi, domnule ministru, şi cred că veţi recunoaşte că proiectele contractate în exerciţiul financiar 2007-2013, în jur de vreo 300-400 de milioane de euro, poate ne spuneţi dumneavoastră, pe cele două Măsuri 1.2.1 şi 1.2.3 - fermele şi procesarea, dar şi pe 3.2.2 - calamităţi, nu se ştie stadiul lor. Am înţeles că vreţi să le finanţaţi, cu posibilitatea de a le introduce în noul program de dezvoltare. Spuneţi-le oamenilor. Autoritatea de Management din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale făcută praf. Angajări pe criterii de rubedenii sau partizane, directorul general - doamna Boteanu şi doamna director Rebega, vă spune ceva, doamna Rebega? E cumva fina dumneavoastră? Vă întreb.

Programul Operaţional de Pescuit, am înţeles că l-aţi scurtat cu doi ani, 2016-2020, pentru că încă este analizat la Comisia Europeană.

Şi o întrebare acum la sfârşit: este adevărat că PNDR este rezultatul unui contract de asistenţă tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020, încheiat de MNADR şi firmele S.C. J.B.A. Consulting şi S.C. Getbusiness International SRL cu o valoare de 3,6 milioane de euro, 16,4 milioane de lei fără TVA? Poate de aceea aveţi un argument şi o justificare, poate de aceea nu v-aţi încadrat în termen, deşi la banii ăştia bănuiesc că puteaţi să-i puneţi o condiţie să fie mult mai aproape de perioada care ne interesează.

Şi acum, legat de APIA, cer păsuire 20 de secunde, am în faţă o situaţie statistică - la 26 iunie pe judeţe, cu gradul de depunere a cererilor, şi vreau să vă spun că este un dezastru la nivel naţional. Este 71, arăt presei, este... nu puteţi s-o faceţi, dumneavoastră nu vreţi s-o faceţi publică. O facem noi public. Aşa arată, dacă vreţi vă dau şi câteva exemple. Alba are 51,59% procent de depunere al cererilor, Bistriţa-Năsăud - 57,05, Caraş-Severin - 58,18, Dolj - 58,03, Hunedoara 59, Mehedinţi - 48,74.

În sfârşit, aici sunt toate judeţele cu gradul de depunere a cererilor peste termenul de 15 iunie, când deja se percep penalităţi.

Colegul meu v-a spus foarte corect, numai harababura administrativă a generat, să ştiţi, acest fapt care este unic.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

În perioada de aplicare a...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Trei minute suplimentare pentru iniţiator.

Domnul deputat Săpunaru.

Domnule Săpunaru, trei minute suplimentare pentru iniţiator. Nu mai vrea...

Domnul Nini Săpunaru:

Bun, am înţeles.

Însă domnul ministru nu ne-a răspuns la o chestiune foarte clară. Noi ştim foarte bine semnalele, le ştiţi şi dumneavoastră, colegii noştri din sală de la PSD. "Utilizator legal." Aţi înnebunit toată ţara cu acest termen, pe care l-aţi introdus dumneavoastră. N-a lucrat nimeni nimic. Nu a lucrat nimeni nimic la APIA. Toate aceste amânări, toate aceste penalităţi care să ştiţi că s-ar putea să fie mai mari de 100 de milioane de euro, pentru că vorbim de foarte multe păşuni la care subvenţia pe hectar în multe cazuri este mai mare. Toate aceste amânări vi se datorează dumneavoastră în întregime şi Guvernului Ponta, pentru acea introducere în textul ordonanţei. Nu aveaţi nevoie. Dumneavoastră aţi introdus "utilizator legal", nu noi în Parlament. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

În finalul dezbaterilor, domnule ministru, vă rog.

Domnul Daniel Constantin:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că mi-aş fi dorit, repet încă o dată, mi-aş fi dorit să avem o dezbatere. Din păcate, n-am avut o dezbatere.

Vreau să-i răspund doar domnului Tinel care făcea o comparaţie ceva mai devreme vizavi de programe. Ce s-a întâmplat în 2007-2013, comparativ cu 2014-2020? Lucraţi în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dacă îmi amintesc, în perioada 2007-2008, 2006-2007-2008, atunci când a fost elaborat PNDR-ul 2007-2013. Comparaţia este următoarea: aveaţi regulamentele aprobate de către Comisia Europeană din anul 2006. Nu aţi fost în stare şi România a depus printre ultimele state la momentul acela PNDR-ul 2007-2013. Aţi avut nevoie de mai bine de doi ani de zile, repet, de doi ani de zile - 2006-2008 ca să trimiteţi PNDR-ul, deşi aveaţi toate pârghiile legislative europene.

În perioada actuală, sigur că am făcut declaraţia şi mi-aş fi dorit în anul 2013 să depunem în ianuarie 2014, dar, sigur, nu aţi vrut să înţelegeţi sau nu vreţi să înţelegeţi că nu se putea depune, pentru că nu exista Regulamentul European, care a fost aprobat abia în iunie 2014 de către Comisia Europeană. Imediat ce Comisia Europeană a aprobat regulamentul în iunie, la 1 iulie am depus programul. Nu am avut nevoie decât de un an de zile, nu de doi ani de zile, aşa cum aţi spus dumneavoastră şi cum aţi avut dumneavoastră la dispoziţie, să depunem programul respectiv. Iar cifrele cred că arată absolut... şi mă scutesc pe mine să fac declaraţii suplimentare - 2012-2015 a însemnat un grad de absorbţie mai mare cu 50%. 50% din PNDR-ul 2007-2013. Cred că rezultatele vorbesc de la sine.

Pe de altă parte, sigur că vorbeaţi de o cifră, un grad de contractare de 5% în anul 2008. Cred că aţi uitat să menţionaţi că era avansul dat de comisie şi nu aveaţi contractat dumneavoastră la momentul acela niciun euro. Era practic imposibil s-o faceţi.

Mai departe. Trebuie să vă spun un lucru, că aţi avut, avem probleme astăzi în anul 2015 vizavi de fondurile pe care am putea să le rambursăm către Comisia Europeană, deci nu să le cheltuim în agricultura românească, şi din cauza faptului că atunci când dumneavoastră guvernaţi, în anul 2008-2009-2010, aţi primit proiecte numai pe proprie răspundere. Fermierii au venit şi au declarat pe proprie răspundere că au capacitate de cofinanţare.

Vreau să vă spun că astăzi am reziliat contracte care depăşesc 800 de milioane de euro, multe dintre ele vin chiar din zona aceea, pentru că aţi acceptat să primiţi doar pe propria răspundere a celor care au depus, iar astăzi, iată că n-au capacitate de cofinanţare şi reziliem contracte.

Nu aş vrea să mai fac referire la ceea ce aţi spus dumneavoastră, la persoane pe care le-aţi identificat, care sunt rude cu mine. Aş putea să enunţ şi eu apropiaţi de-ai dumneavoastră care lucrează în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi pe care nu aţi ezitat să-i apăraţi public, deşi eu n-am făcut niciodată acest lucru, dar vreau să vă spun că aţi citat câteva judeţe în care suntem, să spunem aşa, în urmă, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, vizavi de gradul de primire al cererilor. Şi aţi început cu Alba. Cred că ar trebui să vă uitaţi cumva în lista de membri de partid, dacă nu cumva acolo sunt simpatizaţi chiar ai Partidului Naţional Liberal cei care conduc filialele respective şi pentru care probabil că vom face o analiză amănunţită în perioada următoare, dacă şi-au făcut datoria aşa cum trebuie sau nu.

Domnului Săpunaru ar trebui să-i răspund şi, într-adevăr, aveam, mi-am propus la început să-i răspund legat de ce s-a întâmplat cu legislaţia vizavi de "utilizator al terenului".

Vreau să fac tot o comparaţie. Până în anul 2014-2015, când am modificat legislaţia, am funcţionat pe Ordonanţa nr.125/2006, care prevedea ca fermierul, atunci când depunea o cerere la APIA, nu numai să dovedească că el lucrează terenul respectiv, ci şi faptul că are drept real de folosinţă al terenului.

Eu cred că a fost o interpretare excesivă a Regulamentului European în momentul acela, care a condus la situaţii pe care le vedem astăzi, ca fermieri, primari, angajaţi ai APIA să fie anchetaţi de către instituţiile de forţă ale statului. Din acest motiv am schimbat legislaţia în anul 2015, chiar dacă dumneavoastră, domnule Tinel, nu aţi fost de acord cu acest lucru în comisie şi vă amintiţi, am schimbat legislaţia şi cred că astăzi lucrurile sunt mult mai clare. Trebuie să dovedească faptul că sunt utilizatori ai terenului respectiv atunci când depun cererea de plată, cererea de plată la APIA.

A mai fost o solicitare legată de plantele energetice, culturile energetice şi vreau să vă spun că sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Susţinem proiectul de lege, cu o singură menţiune: dacă terenurile care se folosesc sunt terenuri neproductive. Acesta este regulamentul şi este şi spiritul european, şi dacă lucrurile sunt în acest fel nu avem niciun fel de ezitare să susţinem proiectul respectiv. Cunosc foarte bine ce înseamnă acest concept la nivel european, dar cunoaşteţi şi dumneavoastră faptul că există o dezbatere - Energie contra hrană - şi aici cred că trebuie să ţinem echilibrul perfect şi poate că de aici au fost anumite reticenţe, chiar la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru că în primul rând trebuie să ne asigurăm că există valorificat la maxim potenţialul agricol pe care îl avem şi după aceea terenurile neproductive să meargă către această zonă de culturi energetic.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog. Un minut drept la replică.

Domnul Tinel Gheorghe:

Două.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două minute.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule ministru, aşa este. Am lucrat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, însă dumneavoastră ştiţi că în 2005, când dumneavoastră aţi plecat de la minister, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură nu exista. Nu exista nici APDRP-ul. Atunci s-au constituit. Mă aşteptam ca acum, după primul exerciţiu financiar, s-o preluaţi, să veniţi în întâmpinarea proiectului şi a ţării şi să veniţi cu programul mult mai devreme. De ce? Pentru că nu aţi mai depus efortul de muncă pe care l-am depus noi să înfiinţăm cele două instituţii. Deci asta este o realitate. Mă surprinde că aţi uitat-o.

Doi. Aţi spus că, vezi Doamne, şi încă o dată vă repet, dacă Comisia Europeană a aprobat la jumătatea lunii iunie 2014 regulamentul după care a avizat PNDR-ul, de ce sunt state, sunt 17 state care anterior aprobării pentru România au avizat aceste proiecte? S-au mişcat mai bine şi iarăşi trebuie să recunosc că ne mişcăm după Polonia, luaţi exemplul Poloniei, dar ne mişcăm după Polonia.

Şi, al treilea lucru, domnule ministru, vă spun nu era cu rea intenţie, spuneţi de rubedenii, vorbiţi de management, dar, după părerea mea, ce s-a întâmplat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada în care dumneavoastră aţi condus acest minister, pentru că aţi preluat o situaţie de fapt, aţi preluat contractele, proiectele, toate depuse, o sumedenie, mii de proiecte depuse. Nu aţi făcut altceva, decât să omorâţi strategia şi politicile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Nu aţi făcut altceva decât să vă încadraţi pe politicile agricole comune, nu aţi venit cu nimic în plus. Veniţi acum şi ne sugeraţi că ar fi bine să ne aplecăm asupra strategiei pe agricultură. Păi, vă reamintesc, domnule ministru, că în Comisia pentru agricultură, de la învestirea dumneavoastră v-am spus să nu omorâţi Legea privind comasarea terenurilor, să nu omorâţi Legea privind camerele agricole, să vedeţi ce faceţi cu Legea privind protecţia solurilor.

Nu aţi făcut nimic pe tema asta, domnule ministru. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule ministru, şi încheiem.

Domnul Daniel Constantin:

Doar o scurtă precizare, pentru că nu aş vrea ca ceilalţi colegi care asistă să rămână cu o imagine greşită. Încă o dată daţi dovadă că nu cunoaşteţi foarte bine ce se întâmplă la nivel nici naţional, nici european. N-au fost 17 state care au avut programe aprobate, ci 17 programe. Asta înseamnă: Germania, Italia şi alte state la nivel european, chiar şi Franţa dacă nu mă înşel, au mai multe programe regionale, nu naţionale, de dezvoltare rurală. Au fost 17 programe din 118. România a fost în calupul din primele 28 de programe care au fost aprobate la nivel european. Nu aveţi nicio scuză atunci când spuneţi că nu exista APIA în 2007-2008 sau 2005, când aţi spus dumneavoastră.

Nu APIA, domnule Tinel Gheorghe, îmi pare rău, probabil că nu aţi lucrat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nu v-aţi ocupat de problema aceasta, deci din câte ştiu eu chiar şi acum lucraţi în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Sunteţi director şi ocupaţi un post, în loc să-l lăsaţi liber pentru un tânăr, ocupaţi şi acum un post de director, fără să putem să-l ocupăm, să angajăm pe altcineva. Sunteţi suspendat de o perioadă de 7 ani de zile.

Nu APIA... (Aplauze.)

Domnul Tinel Gheorghe:

Este legal! (Din bancă.)

Domnul Daniel Constantin:

Este legal, dar nu este moral. Este legal, dar nu este moral.

Şi altceva, vreau să fac o precizare foarte clară, nu APIA se ocupă de PNDR, ci agenţia... la momentul acela era APDRP, acum este AFIR.

Îmi pare rău. Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Închidem şedinţa consacrată "orei Guvernului". Ne revedem în 30 de minute pentru şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

După pauză.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

Avem două interpelări: domnul Iacoban şi domnul Tararache.

Vă rog, domnule Iacoban, dacă vreţi să mai dezvoltaţi. Dacă nu, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Attila György pentru răspuns.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Răspunsul nostru la interpelarea domnului deputat Iacoban Sorin, având ca obiect combaterea evaziunii fiscale prin bonul fiscal. Menţionăm că veniturile bugetului general consolidat la nivelul primelor patru luni ale anului 2015 au reprezentat 10,2% din PIB, în creştere cu 12,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Încasările au fost influenţate concomitent de următorii factori: evoluţia indicatorilor macroeconomici, schimbările legislative, inclusiv Ordonanţa Guvernului nr. 10/2015 privind organizarea Loteriei bonurilor fiscale, şi implementarea de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a măsurilor structurare de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare şi de creştere a gradului de conformare voluntară atât la declarare, cât şi la plată.

Referitor la încasările bugetului de stat ca urmare a primei extrageri a Loteriei bonurilor fiscale precizăm că acest lucru nu poate identificat, veniturile nefiind evidenţiate distinct în cadrul clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice în vigoare pentru anul 2015.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, aveţi dreptul la un minut, dacă doriţi lămuriri suplimentare.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, de asemenea, domnului secretar de stat pentru răspuns. De altfel, interpelarea mea şi răspunsul dumneavoastră arată clar că această măsură de conştientizare a populaţiei privind obligativitatea emiterii bonului fiscal de către agenţii economici este o măsură eficientă şi o măsură care face parte, alături de alte măsuri, din strategia de luptă împotriva evaziunii fiscale.

Celelalte măsuri: privind reducerea TVA la pâine şi la alimente la 9%, precum şi scăderea cotei generale de TVA la 19%, limitarea operaţiunilor de casă şi a tranzacţiilor în numerar la încasări pentru persoane fizice şi juridice şi introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic conectat la un server central, sunt măsuri conexe care fac parte din aceeaşi strategie.

Dar pentru că spuneaţi că deocamdată nu poate fi evidenţiată această creşterea datorită acestui act normativ, a Ordonanţei Guvernului nr.10, v-aş sugera, pentru apune şi mai mult în evidenţă această măsură, că ar trebui la nivelul ministerului să emiteţi nişte rapoarte semestriale privind modul de implementare a acestei măsuri, care să cuprindă: care sunt sumele colectate în plus pe semestre; ce a generat acest surplus de colectare; o analiză a numărului bonurilor fiscale emise în aceeaşi perioadă faţă de perioada anului 2014 şi o comparaţie cu indicele puterii de cumpărare. Rapoartele să fie făcute publice pentru a arăta că această măsură a fost una bună.

În final, vă spun că mă duc şi eu să-mi verific bonurile să vedem dacă nu sunt şi eu printre câştigători.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat, mai aveţi un minut, dacă doriţi. Nu.

Mai e domnul Tararache care nu-i prezent. Răspundeţi în scris, da? Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,15.