Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,16.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a începe "Ora prim-ministrului".

Secretarii de şedinţă o să-i rog frumos să vină. Cel de al doilea secretar? Domnul Buican, este săptămâna lui.

Comitetul liderilor, la prezidiu, vă rog frumos! (Consultări.)

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 383 de parlamentari, 170 şi-au înregistrat prezenţa.

În temeiul art.206 din Regulament, astăzi, între orele 16,00 şi 17,00, avem "Ora prim-ministrului", organizată ca dezbatere la solicitarea Grupului parlamentar al PSD - este săptămâna PSD-ului -, cu tema "Situaţia economică a României la momentul actual, implicaţiile adoptării Codului fiscal asupra echilibrelor macro- şi microeconomice şi măsurile privind creşterea investiţiilor publice".

Bun. Programul, îl ştiţi şi dumneavoastră foarte bine: prim-ministrul prezintă tema 15 minute; reprezentanţii grupurilor parlamentare au 5 minute de grup; neafiliaţii, două minute; o să-i rog frumos, la secretari, să-şi înregistreze prezenţa din partea grupului, să nominalizeze persoana care va lua cuvântul. Iar, la final, prim-ministrul are 10 minute, pentru a concluziona.

Liderii grupurilor parlamentare, o să vă rog frumos, la unul dintre secretari, să spuneţi care este persoana care, în numele grupului parlamentar, va participa la dezbateri. La fel şi deputaţii neafiliaţi, care este deputatul care vrea să vorbească în numele deputaţilor neafiliaţi.

Domnule prim-ministru, vă invit la tribună pentru prezentarea temei dezbaterii politice. Aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor membri ai Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Voi încerca, în doar câteva minute, nu voi epuiza cele 15 minute alocate, să prezint câteva dintre datele privind situaţia economică, în acest moment, a ţării, datele guvernamentale, priorităţile legislative din punctul de vedere al Guvernului, în care este absolut necesară colaborarea şi sprijinul Parlamentului şi, în final, câteva dintre posibilele situaţii dificile, de crize, pe care sunt convins că le putem gestiona prin colaborare interinstituţională şi prin bună-credinţă.

În ceea ce priveşte situaţia economică şi, implicit, socială - pentru că, în ceea ce mă priveşte, consider că este esenţial ca România să aibă o economie competitivă, în primul rând, dar, ulterior sau, dacă se poate, în acelaşi timp, efectele sociale şi bunăstarea, banii care ajung în buzunarul fiecărui român să reflecte această creştere economică şi dezvoltare.

România se află în al patrulea an consecutiv de creştere economică, cu o medie mult peste cea a Uniunii Europene. După cum ştiţi, primul semestru - 3,7% creştere economică, locul doi în Uniunea Europeană, după Cehia. Ce este îmbucurător este că, în aceşti 4 ani de creştere economică neîntreruptă, în România, şi salariile, şi pensiile, veniturile populaţiei au crescut, de asemenea, după perioade în care direcţia era negativă. Aceşti 4 ani au mers, de fiecare dată, pe plus şi este important ca, prin măsurile pe care Guvernul le propune şi Parlamentul le aprobă, anul 2016 să păstreze această tendinţă.

De asemenea, s-au recuperat o parte din cele 700 de mii de locuri de muncă pierdute în perioada de criză 2009-2010-2011.

În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, pentru exerciţiul financiar multianual 2007-2013, de la 6%, suntem la 65% şi putem încheia peste 70%, având proiecte fazate pentru perioada 2014-2020.

Am respectat până acum - şi vom respecta şi în 2015 - toate obligaţiile asumate la nivel european şi internaţional privind nivelul deficitului. Suntem după 8 luni nu pe deficit bugetar, ci pe excedent bugetar şi voi prezenta puţin mai departe care sunt explicaţiile acestui lucru.

În anul 2014, România a depăşit pragul psihologic al exporturilor de 50 de miliarde de euro şi anul 2015 va fi în plus faţă de anul 2014.

Când vorbeam despre excedent bugetar, există două cauze. În primul rând, reuşita reformei administraţiei financiare, în special a Direcţiei Antifraudă. Numai în primele 8 luni, ANAF a colectat 2,5 miliarde de euro în plus venituri la buget, în special din TVA, din toate celelalte surse legale, ceea ce înseamnă că ingredientele de bază, şi anume taxe mai mici şi mai puţine, mai puţină birocraţie şi combaterea evaziunii fiscale, dau rezultate.

Vreau doar, înainte de a mă referi la Codul fiscal, să spun că anul acesta sunt deja implementate cele trei măsuri propuse în Programul de guvernare aprobat de dumneavoastră, Parlamentul României, chiar din anul 2012, în formula Uniunii Social-Liberale, şi anume reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale. Ştiţi bine, este în vigoare, s-a spus că va fi un impact negativ. Pe primele 8 luni avem încasări suplimentare în ceea ce priveşte contribuţiile de asigurări sociale, scutirea de impozit a profitului reinvestit - şi asta explică creşterea cu 7% a investiţiilor în acest an, în mare parte în zona privată -, scăderea TVA la 9% pentru toate produsele alimentare. Iniţial spusesem doar produsele de bază, însă soluţia de a avea TVA 9% pentru toate produsele alimentare şi pentru turism s-a dovedit şi se dovedeşte deja, cu siguranţă, cea mai de succes şi cea mai bună măsură fiscală pe care România a avut-o în ultima perioadă.

Vin aici şi mă refer la Codul fiscal, care va pune în practică ultimul obiectiv major al Programului de guvernare, şi anume revenirea cotei generale a TVA la nivelul de dinainte de 2010. Atunci era cota generală de 19%, acum - 20%, prin Codul fiscal aprobat de dumneavoastră şi propus de Guvern, şi 9% la produsele alimentare şi la celelalte servicii. Practic, România are o cotă de TVA de 16,3%, ceea ce ne permite să continuăm dezvoltarea economică, să sprijinim consumul, dar şi investiţiile private, şi să fim competitivi faţă de ţările din zonă şi faţă de ţări cu o fiscalitate redusă, aşa cum sunt vecinii noştri din sud, Bulgaria. Acum, suntem din nou o ţară competitivă faţă de Bulgaria în această zonă, dar şi faţă de alţi vecini, cum ar fi Ungaria, unde, cum ştiţi, cota de TVA este de 27% şi, în felul acesta, România poate să fie competitivă, să atragă investiţii şi să se dezvolte în perioada imediat următoare.

Vreau să spun că varianta Codului fiscal, pe care dumneavoastră aţi votat-o în unanimitate în luna iunie, era o variantă foarte bună, care reflecta în special interesul actorilor din zona economică. Chiar dacă s-a revotat în septembrie şi, în felul acesta, s-a atins şi dezideratul consensului politic, sunt absolut convins că toate măsurile prevăzute în Codul fiscal sunt bune pentru economia românească şi sunt sustenabile şi mă angajez, în faţa dumneavoastră, ca, pe măsură ce cifrele, nu estimări, nu predicţii, nu bătălii politice, ci cifrele vor dovedi că este posibil, fără niciun fel de problemă, acest lucru, ca toate măsurile care au fost amânate - nu eliminate din cod, şi aici mă refer la taxa pe construcţii speciale, la plafonarea la 5 salarii a CASS-lui, la impozitul pe dividente sau la acciză - să le introducem mai devreme de 1 ianuarie 2017. Cu cifre şi cu sprijinul dumneavoastră putem să facem acest lucru.

Priorităţile pentru această toamnă, 2015, se referă la trei proiecte esenţiale, nu doar pentru Guvern sau pentru majoritatea parlamentară, ci pentru România, în ansamblu, trei proiecte pe care mi-aş dori să le dezbatem în Parlament, să le îmbunătăţim, dacă este cazul, faţă de forma Guvernului, şi să le adoptăm într-o colaborare şi consens politic care să dea predictibilitate şi stabilitate. Şi mă refer, în primul rând, la pachetul de legi privind achiziţiile publice. România, ca toate ţările europene, urmează să implementeze noua Directivă Europeană privind achiziţiile publice. Suntem deja cu primele două legi din cele patru elaborate. În cursul lunii septembrie la avem pe toate patru şi vor fi prezentate Parlamentului spre dezbatere şi adoptare.

Din punct de vedere instituţional, am implementat deja unificarea instituţiilor care aveau atribuţii. ANRMAP-ul şi UCVAP-ul au fost unificate în cadrul unei autorităţi unice, în conformitate cu negocierile pe care le-am avut cu Comisia Europeană, şi pachetul de legi va trebui, din punctul de vedere al Guvernului, dincolo de toate reglementările tehnice europene, să atingă trei obiective, pe care cred că fiecare beneficiar şi le doreşte.

În primul rând, reguli transparente şi control transparent, pentru a nu mai avea atât de multe incidente, atât de multe suspiciuni de fraudă, atât de multe controale, atât de multe dosare, atât de multe impedimente care ne-au adus la a bloca foarte multe dintre achiziţii sau la a bloca, o spun încă o dată, proiecte europene de peste 3 miliarde de euro, bani pe care, sigur, va trebui să-i transferăm pentru perioada următoare, bani care sunt blocaţi în diverse stadii de anchetă, fie la DLAF, fie la Curtea de Conturi, la instituţii de parchet, bani pe care însă îi vom pune, la un moment dat, din bugetul public.

În al doilea rând, proceduri simplificate şi proceduri care să îmbrace cât mai des, dacă nu întotdeauna, cum este la Fondurile europene, forma electronică, şi un obiectiv special, pe care cred că ni-l dorim cu toţii, şi anume termene mai scurte. În România, în continuare, procedura, de la momentul lansării până la semnarea contractului, înseamnă, din păcate, de multe ori, ani de contestaţii, de plimbări între diverse instituţii, după care, la partea de implementare, există acest şantaj, practic, din partea câştigătorului licitaţiei. Ştie că, dacă îl ameninţi că reziliezi contractul, mai pierzi încă doi-trei ani ca să licitezi din nou, şi atunci, de fiecare dată, partea de implementare suferă de acest lucru.

Vreau să vă rog, stimaţi colegi deputaţi, aşa cum îi voi ruga şi pe colegii senatori, ca în luna octombrie, atunci când pachetul de legi se va afla pe masa dumneavoastră, să acordaţi toată atenţia să le avem adoptate şi, de la 1 ianuarie 2016, să putem avea un sistem de achiziţii mult superior celui care a funcţionat în ultimii ani.

A doua prioritate din cele trei se referă la Legea salarizării bugetarilor. Aici, dincolo de nenumăratele acte normative, de dezordinea care este în tot sectorul bugetar, există şi un efect negativ produs de o măsură pozitivă, şi anume faptul că salariul minim pe economie aproape se va dubla faţă de momentul 2011. Asta înseamnă că cei cu veniturile cele mai mici au fost împinşi mai sus, către alte categorii de bugetari, ceea ce creează, cu siguranţă, o situaţie -... repet, dintr-o intenţie şi dintr-un lucru foarte bun ajungem şi la efecte negative.

În ceea ce priveşte Legea privind salarizarea în sectorul bugetar, ne vom dori să trasăm în mod special reguli foarte clare de salarizare, să nu mai existe atât de multe clase, grade şi să nu mai existe acel sistem care funcţionează în România, în care între şeful instituţiei şi cel mai nou angajat uneori sunt diferenţe prea mari sau greu de explicat. În al doilea rând, să orientăm creşterile salariale pe termen scurt, în special în cele două domenii-cheie, şi anume sănătatea şi educaţia. După cum ştiţi, veţi avea pe masa Parlamentului ordonanţa pe care am adoptat-o deja şi care prevede, de la 1 octombrie, creşterea cu 25% a salariilor pentru tot personalul din sistemul sanitar. Însă, în acelaşi timp, avem negociate cu sistemul de educaţie creşterile care intră în vigoare la 1 octombrie, care vor intra în vigoare în anul 2016 şi-mi doresc ca, până la momentul adoptării Legii salarizării, să ajungem la un principiu, altfel corect, şi anume sănătatea şi educaţia, în ceea ce priveşte veniturile, să meargă, de fiecare dată, în acelaşi ritm, pentru a nu exista discrepanţe.

În al treilea rând, ne dorim ca, aşa cum este normal, atunci când vorbim de salarii mai mari în sistemul public, să reuşim, împreună - Guvernul, prin propunerea pe care o face, dumneavoastră, prin dezbatere şi îmbunătăţiri -, să avem reguli mai clare de creştere a performanţei. Mai pe înţelesul tuturor - şi al medicilor, şi al profesorilor, şi al funcţionarilor publici -, merită toţi salarii mai mari, dar toţi cetăţenii merită servicii mai bune din partea lor, aşa încât, dacă nu există partea de stimulare, este foarte greu să ai pretenţii mai mari, dar lucrurile trebuie şi pot să meargă împreună.

Legea salarizării în sistemul bugetar va fi finalizată în cadrul lunii octombrie de către Guvern şi se va afla pe masa Parlamentului.

A treia prioritate, dacă pot să o numesc prioritate, pentru că este, totuşi, anuală, se referă la Legea bugetului de stat. Mi-aş dori foarte mult ca, în luna noiembrie, atunci când veţi avea Legea bugetului, să existe o dezbatere mai puţin politică sau politicianistă şi mai degrabă o dezbatere serioasă şi un tip de colaborare politică pentru anul 2016.

Vreau doar să vă anunţ că intenţionăm, având în vedere excedentul bugetar de anul acesta, să plătim încă din acest an toate titlurile executorii pentru procesele câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi, pentru, ştiţi, perioada 2010-2011. În acest fel, o moştenire a trecutului poate fi închisă şi anul viitor putem să folosim resursele bugetare nu pentru a plăti ceea ce vine din urmă, ci pentru ceea ce avem de făcut în viitor.

În baza execuţiei bugetare din acest an, a previziunilor pe care le avem şi a actelor normative în vigoare, anul viitor România nu va depăşi, în niciun fel, deficitul bugetar de 2%. Este important, însă, să înţelegem că, dacă vrem taxe mai mici, dacă vrem investiţii mai multe şi dacă vrem o salarizare mai corectă, probabil că ultimul lucru pe care, după aceea, trebuie să-l calculăm este partea strict contabilă. Am tot calculat la deficite din ce în ce mai mici - şi ăsta e un lucru bun pentru stabilitatea României -, însă cred că dezvoltare pe termen lung înseamnă, în primul rând, aceste priorităţi de a avea taxare scăzută, investiţii, locuri de muncă, salarii corecte şi, după aceea, îndeplinirea unor ţinte mai mult sau mai puţin mecanice.

Vom prezenta stadiul discuţiilor tehnice ale Guvernului decidenţilor politici în ceea ce priveşte încheierea unui nou acord cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Pot să vă spun, după trei ani şi jumătate de prim-ministru, în toţi aceşti trei ani şi jumătate am avut acord cu instituţiile internaţionale, că efectul acestor acorduri este unul pozitiv. Eu am beneficiat, chiar dacă nu am fost totdeauna de acord, şi, sigur, am negociat în numele României folosind toate armele negocierii, pentru binele României, însă decizia politică pentru viitor trebuie luată de dumneavoastră, de decidenţii politici, ţinând cont de o situaţie a României foarte bună şi foarte stabilă, dar într-un context internaţional care este, din păcate, instabil şi incert.

În final, aş vrea să vă prezint, din punctul de vedere al Guvernului, cele trei posibile provocări - nu aş vrea să le numesc "situaţii de criză", deşi probabil că despre asta este vorba, dar încerc să fiu mai temperat în folosirea termenilor.

Cu siguranţă, seceta din acest an a afectat deja şi va afecta rezultatele într-un domeniu fundamental pentru România, cel al agriculturii. Ministrul agriculturii este şi astăzi la Bruxelles. Sperăm să obţinem - şi noi o vom obţine - aprobarea din partea Comisiei Europene pentru a plăti cât mai rapid, pentru că avem resursele necesare, dar pentru a putea plăti cât mai rapid despăgubiri şi sprijinul pentru cei care au fost afectaţi de calamităţi. De asemenea, din acest an şi anul viitor, vom aloca sumele prevăzute în Planul Naţional pentru Irigaţii. Este însă un plan pe 7 ani şi-mi doresc ca ceea ce am cheltuit în anii trecuţi şi vom cheltui în 2016 să nu se oprească după aceea, să fie, într-adevăr, un program pe termen lung, fără de care, de fiecare dată, ne vom confrunta cu probleme atunci când natura sau Dumnezeu nu aduce ploaia de care avem nevoie sau aduce prea multă, cum s-a întâmplat în alte situaţii.

A doua situaţie, provocare importantă, cu siguranţă o reprezintă ceea ce este în acest moment principala provocare pentru Europa, şi anume gestionarea situaţiei migranţilor, a celor care îşi caută un adăpost sau o viaţă mai bună în Europa. Acest subiect va fi pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în baza datelor puse la dispoziţie de către ministrul de interne şi în baza discuţiilor pe care le-am purtat deja cu vecinii noştri.

Vreau să spun punctul de vedere al meu, ca prim-ministru, în primul rând, România trebuie să fie o ţară europeană în care discursul şovin, xenofob al unor politicieni expiraţi sau nemaibăgaţi în seamă nu trebuie, în niciun caz, să devină o regulă. Cred că România a vrut să fie parte a Europei şi ne dorim ca, în continuare, să ne comportăm în acest fel.

În al doilea rând, vreau ca România să-şi asume toate obligaţiile, dar să beneficieze de toate drepturile şi, cu siguranţă, în octombrie, la Consiliul JAI, vom întreba, încă o dată, prieteneşte, cu tot respectul, de ce România şi Bulgaria nu sunt măcar cu frontierele aeriene în Zona Schengen, un lucru care trebuia făcut de mult şi pentru care poate acum este momentul cel mai propice pentru a fi decis la nivel politic.

În al treilea rând, vom informa un lucru care nu e un mare secret: România are, în acest moment, capacitatea de a adăposti în jur de 1.500-1.700 de persoane. Dacă vrem să ne asumăm ceva trebuie să ne asumăm numai lucruri pe care le putem face, pentru că altfel, dacă ne asumăm mai mult decât putem face, efectul va fi contrar.

Ultimul lucru, domnule preşedinte, şi închei, pentru că s-ar putea să fie nevoie de ajutorul Parlamentului, vreau să vă rog, stimaţi colegi, să sprijiniţi şi pe cale parlamentară şi în ceea ce priveşte acţiunile guvernamentale, ajutorul şi asistenţa, şi sprijinul pe care-l acordăm Republicii Moldova. Pe 22 septembrie vom avea şedinţa de Guvern comună cu Guvernul de la Chişinău, însă facem ceea ce ţine de Guvern pe partea de energie, de infrastructură, de asistenţă tehnică, însă este o perioadă dificilă până la momentul la care Guvernul de la Chişinău va avea un acord cu instituţiile financiare internaţionale şi, ori de câte ori va trebui să avem sprijinul dumneavoastră, voi veni în faţa Parlamentului pentru a vă cere sprijinul, deci sprijin şi asistenţă pentru Republica Moldova. Cred că este o obligaţie a noastră şi cred că atunci când noi avem o situaţie mai bună şi alţii au nevoie de ajutor, nu trebuie să ratăm acest lucru.

În final, vă mulţumesc pentru colaborare. Îmi doresc şi cred că şi în această toamnă va fi aceeaşi stabilitate şi colaborare între Guvern şi Parlament, nu doar majoritatea parlamentară, ci întregul Parlament. Şi pot doar să vă rog, în ceea ce priveşte partea de economie şi social, cât mai puţină bătălie politică. Pentru celelalte, e la liber.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Domnul deputat Nazare, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Nazare:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Am observat că, de când vă autointitulaţi premier tehnocrat, v-a crescut apetitul să discutaţi despre tot felul de legi, pe repede înainte, să le aprobăm deodată, Legea achiziţiilor, de fonduri europene, de investiţii, dar să ştiţi că în sală nu se vede acelaşi lucru. Colegii de la PSD nu au avut acelaşi apetit să participe astăzi la această şedinţă, din păcate. Deci, se pare că nu mai aveţi aceeaşi susţinere de care vă bucuraţi înainte. Noi apreciem, în schimb, că veniţi la "Ora Guvernului", dar, dacă tot vorbeaţi că este săptămâna PSD-ului, să ştiţi că v-aţi ales o zi foarte proastă, pentru că, dacă tot veniţi să discutaţi de dezvoltare economică, aceasta este ziua în care se restricţionează total traficul pe o autostradă pe care chiar dumneavoastră aţi inaugurat-o cu două zile înainte de campania prezidenţială, când v-aţi grăbit să o inauguraţi cu două zile înainte şi, iată, după 9 luni, astăzi, chiar în ziua în care veniţi în faţa noastră să ne spuneţi ce fapte de vitejie aţi făcut, această autostradă se va închide, şi se închide pe termen nelimitat şi suntem în situaţia în care va trebui să rambursăm integral banii pentru această autostradă, şi sunt bani europeni, şi nici măcar soluţia aleasă de dumneavoastră nu este o soluţie bună, pentru că nu se repară integral tot tronsonul, se repară doar o bucăţică.

Ministrul transporturilor nu spune nimic, tace mâlc, directorul de la drumuri la fel şi dumneavoastră veniţi să ne povestiţi ce investiţii vreţi să faceţi şi ce nouă Lege a achiziţiilor ne propuneţi, în condiţiile în care ştiţi şi dumneavoastră foarte bine că suntem pe cale să pierdem aproape 8 miliarde de euro la sfârşitul acestui an.

Iar acele proiecte fazate despre care vorbiţi dumneavoastră, domnule prim-ministru, fazat înseamnă pierdut, domnule prim-ministru. Fazat înseamnă pierdut, sunt bani pierduţi, ni se înjumătăţeşte alocarea pentru infrastructură pentru bugetul următor, domnule prim-ministru, pentru că în ultimii trei ani de zile nu aţi reuşit să licitaţi nişte tronsoane de autostradă care... cu banii pe masă, cu finanţările de la Uniunea Europeană la dispoziţie.

Şi veniţi să ne spuneţi de achiziţii! Păi despre achiziţii, ce s-a întâmplat în acest an? A lucrat un grup interministerial despre care nu a ştiut nimeni? Aţi ieşit repede, în vară, cu şapte zile, să aprobăm Legea achiziţiilor publice.

Domnule prim-ministru,

Dacă tot vrem să facem o lege temeinic orientată spre viitor, trebuie să facem un cod al achiziţiilor care să includă toate cele patru legi, nu doar două, şi să veniţi cu ele în consultare către noi şi către societatea civilă cu timp înainte, domnule prim-ministru, nu cu o săptămână înainte.

Dacă tot vorbiţi de salarizare, trebuie să ştim şi noi, veniţi să o discutăm în Parlament, să ştim cum, cât, în ce fel, explicaţi-ne dacă sunt sustenabile măsurile. Noi vă susţinem, dar arătaţi-ne ce vreţi să faceţi.

Şi, domnule prim-ministru, că tot spuneaţi de creştere economică, evident, avem o creştere economică care este în primul rând susţinută din consum. Iar acele exporturi cu care vă lăudaţi, să ştiţi, nu sunt meritul dumneavoastră, sunt meritul antreprenorilor care au lucrat împotriva unui sistem creat de dumneavoastră, domnule prim-ministru, pentru că din cauza aceasta am ajuns aici, domnule prim-ministru.

Lăudaţi ANAF-ul! ANAF-ul are de plătit între 500 de milioane de euro şi un miliard de euro hotărâri judecătoreşti despre care nu spuneţi nimic, sunt zero încasări acolo, domnule prim-ministru.

Cum este cu Codul fiscal până la urmă? L-aţi votat sau nu l-aţi votat? Că nu am înţeles. Data trecută când aţi venit în Parlament ne-aţi spus că l-aţi votat. Acum nu mai ştiu dacă l-aţi votat sau nu. În orice caz, ce aţi făcut cu banii din acciza suplimentară? V-aţi lăudat că îi duceţi în autostrăzi. I-aţi dus până la urmă în autostrăzi sau unde sunt banii aceia? Că nici la transportatori nu le rambursaţi acciza, domnule prim-ministru.

Vorbiţi, dumneavoastră vorbiţi de un nou acord cu FMI-ul. Domnule prim-ministru, cine vă mai crede? Cine vă mai crede? Care instituţie internaţională mai stă de vorbă cu dumneavoastră, când aţi avut, în premieră pentru istoria României, mai mult de un an jumătate acest acord deraiat, complet deraiat, atât cu Comisia, cât şi cu Fondul Monetar Internaţional?!

Nu mai aveţi credibilitate, domnule prim-ministru, şi reprezentaţi un guvern depăşit. Iar prezenţa dumneavoastră trebuie restricţionată în Palatul Victoria, aşa cum aţi restricţionat traficul astăzi pe Orăştie-Sibiu, o autostradă din bani europeni, pe unde... toţi românii trebuie să ştie acum, când o ocolesc, că o ocolesc din cauza dumneavoastră, că v-aţi grăbit. Graba strică treaba, domnule prim-ministru.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus Cernea, neafiliat. Şi la final, domnul Marian Neacşu, din partea Grupului PSD. Nu sunt alte intervenţii.

(Domnul deputat Radu Mihai Popa solicită un drept la replică.)

Domnule deputat, eu nu pot să vă văd dacă vă uitaţi la telefon, vă faceţi un selfie în timpul şedinţei Parlamentului, eu nu am de unde să ştiu ce faceţi.

Mi-ar face plăcere dacă... am întrebat de trei ori până acum dacă există vreun grup parlamentar care doreşte să facă vreo intervenţie.

Domnule Cernea, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi începe scurta mea intervenţie felicitând Guvernul şi felicitându-l pe prim-ministru pentru poziţia echilibrată şi în acord cu valorile europene, exprimată cu privire la situaţia dramatică a refugiaţilor.

Sper foarte mult, îmi doresc foarte mult ca ţara noastră să demonstreze o atitudine care să pună accent pe măsuri umanitare, nu pe măsuri precum cele luate, din păcate, de ţara vecină, Ungaria, ţară pe care o respect, iubesc Budapesta, este un oraş minunat, dar Guvernul Viktor Orban a luat nişte măsuri antieuropene. În niciun caz prin măsuri de forţă nu se va putea gestiona cu adevărat această situaţie, dezastrul va fi amplificat prin măsuri de forţă.

În acelaşi timp, fac referire şi la cazul Islandei, unde guvernul a anunţat că va primi un număr relativ mic de refugiaţi, dar cetăţenii s-au mobilizat şi deja peste 11.000 de familii au anunţat că sunt dispuse să primească refugiaţi.

Ar fi extraordinar dacă şi în România, în spaţiul public, am stimula şi iniţiative umanitare care să fie ale unor cetăţeni obişnuiţi, ale unor organizaţii neguvernamentale, chiar ale bisericilor, care de asemenea au avut poziţii pe care le salut în această privinţă.

Nu în ultimul rând, excedentul bugetar despre care s-a vorbit poate că dă şansa ca în Legea bugetului de stat pe anul viitor şi pe anii următori să includem un capitol dedicat crizelor umanitare. Este limpede că această criză a refugiaţilor va continua, nu se va termina curând.

Legea achiziţiilor publice. Sugerez ca în această lege să fie o prevedere prin care instituţiile publice să achiziţioneze lemn şi produse din lemn exclusiv din surse certificate, adică din surse în care exploatarea lemnului se face în conformitate cu nişte standarde. Ar fi dramatic ca tocmai instituţiile publice să achiziţioneze lemn şi produse din lemn din surse incerte sau poate uneori din surse ilegale care au doar o acoperire prin hârtii de legalitate.

Aţi vorbit, domnule prim-ministru, de secetă. Seceta loveşte România de peste 20 de ani, iar acest lucru este o consecinţă a schimbărilor climatice. De aceea îmi doresc şi sper foarte mult ca România, la reuniunea Naţiunilor Unite de la Paris, din decembrie, să susţină un nou acord cu privire la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, un nou acord care să fie energic, să fie un acord în măsură să dea şansa umanităţii ca în acest secol temperatura globală să nu crească cu mai mult de 2⁰C. Aşadar, sper ca România să fie printre ţările care vor susţine un acord foarte puternic, dătător de speranţe.

Şi un ultim lucru pe care îl voi menţiona. Da, mă număr printre cei doi deputaţi care au votat împotriva Codului fiscal, în iunie. De ce am făcut acest lucru? Am fost nemulţumit de faptul că nu a fost respectat regulamentul, în sensul că raportul ne-a fost adus cu doar o zi înainte, deşi era în regim de urgenţă, trebuia cu minimum trei zile înainte. Şi sper totuşi ca această Cameră a Parlamentului să nu mai adopte legi cu încălcarea regulamentului.

Şi o ultimă propoziţie. În acelaşi timp, în iunie, au cam lipsit dezbaterile pe cifre. A fost o unanimitate prea largă, nu s-a discutat foarte mult pe cifre cu privire la sustenabilitatea reducerilor de taxe. Este bine că Preşedintele a retrimis legea în Parlament, a existat totuşi o dezbatere mai aprofundată asupra acestui nou Cod fiscal foarte important. Aşadar cred că şi pe viitor...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Cernea, îmi cer scuze, reprezentantul Partidului Naţional Liberal, care are peste 110 parlamentari, a vorbit 4,52 minute. Dumneavoastră vorbiţi de 4,35 minute în numele deputaţilor neafiliaţi. Două minute, cu tot respectul pe care îl am faţă de dumneavoastră.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, închei imediat.

Aşadar cred că atunci când este vorba de legi importante, trebuie să respectăm regulamentul şi să căutăm să avem dezbateri aprofundate.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Radu Popa, dreptul la replică.

Aveţi cuvântul, două minute, domnule deputat.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să trec peste dreptul la replică, având în vedere că talentul dumneavoastră în a detona funcţia de preşedinte al Camerei este recunoscut, şi am să vorbesc în numele grupului, în calitate de vicelider.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Aş avea o singură curiozitate legată de cele două teme pe care le-aţi adus în discuţie, domnule prim-ministru. Prima dată, Codul fiscal prevedea o reducere a impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Ulterior, dumneavoastră aţi fost de acord şi noi cu toţii am votat în Camera Deputaţilor o propunere care a fost serios analizată şi calculată, probabil pe plajele de la Fortaleza, acolo unde am descoperit că conceptul de consens este extraordinar de bine legat de conceptul de libertate, mai ales în această lună septembrie, în care aceste cuvinte au o semnificaţie aparte. Şi aş vrea să vă întreb dacă credeţi că a fost o idee bună votarea pentru impozitul la dividende la 16, rămânerea la 16% sau ideea dumneavoastră iniţială - la 16%?

Doi. Aş vrea să vă întreb dacă aveţi în vedere, şi dumneavoastră şi ministrul de externe, alinierea României la punctul de vedere al Grupului de la Vişegrad în problema refugiaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi cer scuze că vă deranjez, domnule deputat, fără să vă supăraţi, cea de-a doua întrebare nu are legătură cu tema de dezbatere de astăzi, dacă îmi permiteţi şi cu mare plăcere, să nu vă supăraţi, da? În rest, sunt de acord cu ceea ce aţi spus dumneavoastră. Dacă vreţi în timpul intervenţiei să mai aveţi ceva? Vă rog frumos, cu mare plăcere. Da, da, dar tema este legată de cu totul şi cu totul altceva.

Domnul deputat Marian Neacşu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveţi cinci minute.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc frumos.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru de finanţe,

Domnule preşedinte al Camerei,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Am solicitat preşedintelui Camerei să fiu ultimul care ia cuvântul. Nu pentru a avea ultimul cuvânt, ci pentru că eram interesat asupra modului în care se va derula această dezbatere, această dezbatere iniţiată de Grupul Partidului Social Democrat. (Vociferări.)

Da, este o dezbatere, pentru că prim-ministrul a venit, a precizat un punct de vedere aici şi noi l-am discutat, nu este monolog. Motiv pentru care, stând liniştit în bancă, acolo, şi ascultând poziţiile celor care au vorbit ceva mai devreme, trebuie să remarc - şi cred că acesta este un factor pozitiv - faptul că această întreagă dezbatere a fost desfăşurată sub semnul moderaţiei, al echilibrului, aş spune cumva chiar şi al toleranţei, al bunei informări. Cu micile excese de tonalitate, doar de data aceasta, ale colegului nostru de la Partidul Naţional Liberal, chiar cred că a fost şi va rămâne o dezbatere utilă din care fiecare avem ceva de remarcat, de reţinut.

Este indiscutabil faptul că România are creştere economică timp de zece semestre consecutiv. Este un lucru benefic, iar efectele acestei creşteri economice se regăsesc, aşa cum este normal, până la urmă, la nivelul bugetului fiecărui cetăţean al României.

Este iarăşi la fel de important faptul că avem, aşa cum s-a amintit aici şi de prim-ministru, şi cu uşoară nuanţă critic ironică şi de colegul nostru de la Partidul Naţional Liberal, faptul că avem o mai bună colectare şi avem o creştere de produs intern brut.

Şi dacă în momentul acesta România stă pe un excedent bugetar şi se va încadra şi în acest an şi în anul viitor pe acele cifre pe care le-am acceptat în momentul în care am purces la negocierea politică, până la urmă, a Codului fiscal, acesta este în continuare un lucru lăudabil.

Dar aşa cum am precizat de la bun început, lucrul pe care, dacă vreţi, îl socotesc cel mai dezirabil, cel mai agreabil este acela că această dezbatere s-a desfăşurat sub semnul seriozităţii. Ea a propus teme extrem de importante pentru agenda cetăţeanului, pentru calendarul politic al fiecăruia dintre partidele pe care le reprezentăm aici şi, nu în ultimă instanţă, a oferit în egală măsură răspunsuri la întrebările care au fost puse şi mai ales la întrebările care nu au fost puse.

În final, trebuie să remarc o dată în plus prestaţia deosebită a premierului care a venit şi de această dată în faţa Parlamentului cu un punct de vedere bine conturat, care corespunde realităţii, o realitate pe care am simţit-o şi pe care o simţim fiecare dintre noi.

Îmi doresc ca viitoarele dezbateri, solicitate de data aceasta, aşa cum am convenit în regulament, de reprezentanţii opoziţiei, apoi, probabil şi la iniţiativa prim-ministrului, aşa cum este regulamentar, să fie cel puţin la fel de benefice pentru noi, pentru informarea noastră, ca parlamentari şi mai ales pentru informarea cetăţenilor. Pentru că în orice mod premierul ar fi oferit aceste informaţii, solemnitatea şi credibilitatea pe care le-o dă această aulă sunt indiscutabile.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Patru minute, domnule preşedinte, voi respecta.

În primul rând, şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie. Categoric, de la săptămână la săptămână, discuţiile sunt mai serioase. Şi acesta este un lucru bun. Însă totuşi Parlamentul este locul în care se face politică şi se face şi polemică. Şi nu pot decât să zâmbesc împreună cu domnul Teodorovici, când un fost reprezentant al guvernelor PDL îmi spune de ce nu avem absorbţia fondurilor europene 100%. Pentru că ne-aţi lăsat 6%. Dacă ne lăsaţi 50, era perfect. Sau de ce s-a stricat o autostradă pe care a semnat-o doamna Boagiu, a negociat-o şi a semnat-o doamna Boagiu. Dar, mă rog, asta ţine de memoria scurtă şi văd că vă ajută faptul că aveţi memoria scurtă.

Vreau să spun încă o dată, mai pe înţelesul tuturor, ce am înţeles eu despre al doilea vot la Codul fiscal. Dumneavoastră aţi înţeles că am ajuns eu mai târziu la vot. Eu am înţeles aşa: că am propus 20% TVA, dumneavoastră aţi propus 19 şi a rămas 20; că m-aţi criticat pentru supraacciză şi pentru taxa pe stâlp şi că aţi votat să rămână, deşi eu am zis să le scoateţi; şi că cea mai liberală măsură - reducerea impozitului pe dividende - o va face tot guvernul nostru prin ordonanţă de urgenţă. (Aplauze.)

Aşa încât important este că oamenii din această ţară, dincolo de bătălia politică, spun cu toţii că, din punct de vedere economic, ţara este bine guvernată, din punct de vedere politic, actuala coaliţie, despre care în fiecare zi aud că nu mai rezistă şi în fiecare zi are mai mulţi membri, şi la Senat şi la Cameră, îşi va face datoria până la anul şi sunt convins că oamenii atunci nu vor vota fantome din trecut, ci pe cei care au guvernat bine România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dragi colegi,

Dezbaterile politice de astăzi s-au încheiat.

De la ora 18,00... de la ora 17,00, scuzaţi-mă, începe sesiunea de interpelări adresate Guvernului României.

Vă urez o seară frumoasă şi hai, România!

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Începem partea a doua, dedicată interpelărilor şi prezentării interpelărilor.

Prima, doamna deputat Raluca Turcan are patru interpelări. Sunt depuse în scris. Doriţi să prezentaţi una dintre ele? Da.

Vă rugăm, două minute, doamnă.

Patru aveţi. Prezentaţi una.

Vă rog prezentaţi pe scurt, pentru a vă încadra în timp.

Doamna Raluca Turcan:

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta.

În acest moment, la mai puţin de un an de la deschiderea Autostrăzii Orăştie-Sibiu, românii sunt nevoiţi să ocolească acest segment de autostradă. Faptul în sine se traduce în timp, în pierdere de combustibil, timp pierdut, alungarea investitorilor din Sibiu şi din ţară, chiar blocaje economice în întreaga Românie. Din cauza fisurilor din asfalt şi a greşelilor de proiectare sau de execuţie, pe acest tronson este periclitată siguranţa cetăţenilor.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să răspundeţi la următoarele întrebări:

De ce CNADNR a inaugurat acest tronson de drum, în condiţiile în care problemele de construcţie existau?

Cine este responsabil şi cum va fi sancţionat?

Care este suma de bani necesară lucrărilor de consolidare şi din ce buget vor fi redistribuiţi banii?

Din cauza unor astfel de situaţii, România este pe punctul de a pierde toţi banii europeni contractaţi pentru această autostradă.

Solicit, de asemenea, şi răspunsul în scris.

Interpelare adresată domnului ministru Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

La început de an şcolar 2015-2016, în România există peste 1.200 de şcoli şi grădiniţe fără autorizaţie de funcţionare şi alte 800 în care sunt demarate lucrări de renovare şi reabilitare care nu vor fi finalizate până săptămâna viitoare, când începe anul şcolar.

Această situaţie gravă se traduce prin faptul că autorităţile încalcă dreptul de a avea acces egal la educaţie de calitate pentru 100.000 de elevi.

În plus, aceste cifre indică faptul că România riscă să nu îndeplinească obligaţiile asumate prin Strategia Europa 2020 privind rata părăsirii timpurii a şcolii.

Solicit ca ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice să specifice care sunt strategiile Ministerului Educaţiei şi Ministerului Dezvoltării Regionale pentru ca în cel mai scurt timp cele 1.200 de instituţii de învăţământ să poată primi autorizaţie sanitară de funcţionare.

Având în vedere situaţia dată, solicit să se înainteze demersurile legale pentru remedierea situaţiei de faţă.

Domnul Florin Iordache:

2,30 minute, deja. V-am rugat să vă... încercaţi să... mai citiţi una, dar încercaţi să sintetizaţi.

Doamna Raluca Turcan:

A treia interpelare. Adresată ministrului Sorin Cîmpeanu.

În ultimii ani au apărut tot mai multe studii independente şi campanii de presă care au arătat că Programul "Cornul şi laptele" s-a transformat dintr-un program social cu impact asupra stopării abandonului şcolar într-un program de risipă de bani.

Solicit ministrului educaţiei să comunice care este situaţia pe judeţe a Programului "Cornul şi laptele" şi să răspundă la următoarele întrebări:

Unde nu s-au finalizat licitaţiile pentru distribuirea produselor din program?

Care sunt costurile exacte în momentul de faţă ale acestui program?

Câţi elevi au renunţat la produsele alimentare şi care este risipa exactă din program?

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Şi dacă îmi permiteţi, doar două cuvinte...

Domnul Florin Iordache:

Două... vedeţi?

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Recuperăm timp altă dată.

În ultimii trei ani - este vorba de o interpelare adresată prim-ministrului Victor-Viorel Ponta.

În ultimii trei ani, o parte semnificativă dintre elevi şi profesori s-a confruntat cu problema nedecontării sumelor restante din transport. Autorităţile locale nu-şi permit să deconteze aceste cheltuieli şi sunt în pericol 65.000 de profesori să abandoneze munca la catedră şi 150.000 de elevi întâmpină în continuare probleme cu recuperarea sumelor de bani.

Guvernul a alocat 600 de microbuze, însă necesarul pentru a asigura transportul în unităţile de învăţământ este de 1.000 de microbuze.

Solicit să se asigure finanţare pentru achiziţionarea acestor 1.000 de microbuze şi să se transmită cum vor fi aceste microbuze distribuite la nivelul întregii ţări, astfel încât ele să atingă scopul pentru care au fost achiziţionate, şi anume prevenirea abandonului şcolar.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Următoarea. Doamna deputat Marioara Nistor.

Vă rog, doamna deputat, două minute.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Culturii, domnului ministru Ionuţ Vulpescu.

Domnule ministru,

Supun atenţiei dumneavoastră problema pe care o întâmpină în fiecare an un important eveniment cultural din ţara noastră - Festivalul George Enescu.

Festivalul Internaţional George Enescu, aflat la ediţia a XXII-a, reprezintă în fiecare an un prilej pentru România de a-şi promova cultura prin intermediul lucrărilor marelui nostru compozitor.

Festivalul Enescu contribuie de fiecare dată la întărirea imaginii noastre pozitive în lume, fiind un reper important în calendarul cultural şi turistic european. Festivalul George Enescu a devenit de-a lungul anilor un important element de valorificare a patrimoniului cultural românesc. În fiecare an, timp de mai multe săptămâni, capitala României devine capitala muzicii clasice. În această perioadă, unii dintre cei mai mari artişti ai momentului participă la acest minunat festival.

Totuşi, în ciuda importanţei sale, Festivalul George Enescu se loveşte anual de o problemă stringentă: foarte puţine din compoziţiile marelui Enescu se pot auzi pe scena festivalului, dintr-un motiv care nouă, ca popor, nu ne face cinste - statul român nu dispune nici până la acest moment de drepturile de autor pentru multe dintre lucrări.

La acest moment, drepturile de autor pentru cea mai mare parte a partiturilor semnate de George Enescu sunt deţinute de editurile franceze Salabert şi Enoch.

În momentul în care se doreşte prezentarea lucrărilor lui George Enescu de către statul român, în diverse festivaluri, plătim drepturi de autor către editura respectivă.

Deşi această problemă, a drepturilor de autor pentru opera lui George Enescu, ar trebui să fie una naţională, până acum nu s-a oferit nicio soluţie.

Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga consideraţie, solicit să-mi comunicaţi atât strategia, precum şi măsurile pe care urmăriţi să le puneţi în aplicare pentru soluţionarea acestei situaţii.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat Marioara Nistor, Colegiul nr. 9 Brăila.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit în continuare la cuvânt, dacă vrea să prezinte interpelarea, pe doamna deputat Andreea Paul.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea o adresez Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Nicolae Bănicioiu. Şi este legată de numărul spitalelor de stat din România.

Supun atenţiei dumneavoastră, domnule ministru, problema spitalelor publice din România.

În anul 2014 avem o cădere abruptă a numărului de spitale publice, este vorba de 366 de unităţi publice, aşadar, în anul 2014, cu 100 de spitale de stat mai puţine decât în anul 2000.

Având în vedere această situaţie, vă adresez următoarele trei întrebări:

1. Câte spitale s-au închis anual şi care sunt acestea, din 2000 până în prezent?

2. Care este motivul pentru care au fost închise spitalele publice?

Şi 3. Câte spitale publice s-au redeschis în fiecare an din 2000 până în prezent şi care este lista acestora?

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Andreea Paul, deputat de Ţara Oaşului, Satu Mare.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următorul. Domnul deputat Daniel Oajdea a depus o interpelare în scris.

Domnul deputat Ion Marocico are o interpelare depusă.

Următorul. Domnul deputat Cristian Buican - o interpelare depusă.

Domnul deputat Aurelian Mihai are şase interpelări.

Prezentaţi pe scurt, în două minute, una dintre ele sau cum aveţi... două.

Vă rog, încadraţi-vă în timp, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Aurelian Mihai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bună seara!

Prima interpelare. Adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului Bogdan Aurescu.

Automobile cu numere de înmatriculare româneşti, incendiate din nou în Roma.

Stimate domnule ministru,

În luna februarie şi în data de 8 martie a.c., zi în care am fost prezent, împreună cu alţi români, la faţa locului, constatând efectele incidentului, au fost incendiate în Roma, în cartierul Borghesiana, nouă maşini cu număr românesc, majoritatea cu numere de înmatriculare din judeţul Satu Mare.

Iată că în seara de 26 către 27 august, recent, au fost incendiate tot în Roma, tot în cartierul Borghesiana, pe via Bulzi, alte maşini cu numere româneşti, aşa cum relatează şi presa: un BMW, un Golf, un Rav 4 şi un Ford Escort.

Motivele de incendiere nu sunt deloc diferite, comparând toate aceste evenimente neplăcute, capotele automobilelor fiind stropite cu lichid inflamabil şi apoi incendiate, pentru ca totul să pară ca o consecinţă a unui scurtcircuit de motor.

Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Însă ţin să atrag atenţia asupra situaţiei, cetăţenii români fiind îngroziţi, iar rezultatele anchetei anterioare neconducând la niciun rezultat până în prezent.

De asemenea, cetăţenii păgubiţi nu şi-au recuperat pagubele, iar în privinţa anchetelor autorităţilor, cetăţenii români consideră, aşa cum este şi firesc, că lucrurile încă trenează.

Consider, aşadar, că implicarea statului român este destul de timidă, iar dumneavoastră, în calitate de ministru al afacerilor externe, vă solicit un punct de vedere asupra acestei situaţii, precum şi întreprinderea diligenţelor necesare pentru rezolvarea acestei situaţii şi aflarea rezultatelor anchetei din partea statului italian cu privire la aceste incidente.

Repet, situaţia este deosebit de gravă, nefiind loc de încă o tergiversare a acesteia din partea statului român, interesele cetăţenilor români trebuind a fi apărate, iar implicarea statului român, aşa cum este firesc, ar trebui să corespundă în mare măsură asigurării unei reprezentări şi implicări juste.

Vă solicit un răspuns în scris.

Şi a doua interpelare şi ultima, pe care o voi citi - către ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, doamna Rovana Plumb - "Probleme în privinţa respectării legislaţiei muncii în Italia în privinţa cetăţenilor români".

Stimată doamnă ministru,

În ultima vreme primesc tot mai multe atenţionări cu privire la nerespectarea prevederilor legislaţiei muncii în privinţa cetăţenilor români care locuiesc în Italia: abuzuri, corectitudinea plăţilor potrivit muncii prestate de către angajatori, program de lucru prelungit fără a fi retribuit etc.

Aveţi în vedere, aşadar, în ceea priveşte situaţia existentă, pregătirea unui acord şi a unor discuţii cu reprezentanţii statului italian pentru clarificarea acestor situaţii ingrate, în urma cărora cetăţenii români sunt văduviţi de posibilitatea de a beneficia de drepturile consacrate ca angajaţi pe teritoriul statului italian?

În speranţa unui răspuns cu privire la interpelarea adresată, vă salut.

O seară bună!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Urmează doamna deputat Carmen Hărău. Are o interpelare. Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Pentru domnul ministru Gerea, cu precizarea că doresc răspunsul în scris.

Domnule ministru,

Aveţi pe biroul dumneavoastră o solicitare de demisie din partea preşedintelui Consiliului judeţean Hunedoara, din partea Sindicatului "Muntele" şi din partea societăţii civile formulate de jurnalistul Roşulescu, în legătură cu domnul Aurelian Ghimpău, atât din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara, cât şi din cea de secretar de stat la Ministerul Economiei.

Pentru informarea Domniei Voastre, vă aduc la cunoştinţă faptul că în 30 august, din iniţiativa colegului dr. ing. Mârza Florin, membru în Comisia Naţională de Energie, a PNL, a avut loc la Primăria municipiului Petroşani o discuţie privind o problemă foarte, foarte gravă: termoficarea la vreme de iarnă în Valea Jiului şi în municipiul reşedinţă de judeţ, Deva, date fiind problemele foarte grave cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara şi închiderea iminentă a Termocentralelor Mintia şi Paroşeni.

Este inadmisibil, ca la această şedinţă, domnul Ghimpău, Aurelian Ghimpău, să vină, anunţându-ne, din capul locului, că e ziua Domniei Sale, să răspundă unui demnitar-femeie, care pune întrebări concrete legate de situaţia viitoare din iarna aceasta a cetăţenilor judeţului Hunedoara, că are suficiente probleme cu nevasta care-l bate la cap acasă, şi să răspundă fără niciun fel de competenţă, ba, dimpotrivă, în vârful buzelor şi cu impertinenţă tuturor întrebărilor adresate de către primarii implicaţi în această problemă, subprefectul judeţului şi membrii de sindicat şi cei din conducerea Complexului Energetic.

Este motivul pentru care domnul Adrian David, preşedintele Consiliului judeţean Hunedoara, pune diagnostic de incompetenţă şi nesimţire, în ceea ce-l priveşte pe acest domn. Şi-l rog frumos pe domnul ministru Gerea să analizeze posibilitatea ca miercuri, 9 septembrie, când se va întâlni cu colegii noştri din judeţ, pe această temă, să nu-l mai avem la discuţii pe domnul Aurelian Ghimpău.

Vă mulţumesc foarte mult.

Scurt, cel mult zece secunde, a doua interpelare, către conducerea Societăţii Radioteleviziunii Române, care, stimaţi colegi, de această dată nu mai transmite, după 22 de ani, spectacolul folcloric de la Ţebea.

Este sărbătoarea naţională a moţilor. Este sărbătoarea care omagiază memoria lui Avram Iancu, iar televiziunea publică începe să se eficientizeze, scoţând din program această sărbătoare naţională care nu este un simplu festival folcloric. Păcat, pentru că anul trecut, reprezentanta Televiziunii Române, Iuliana Tudor, a spus un lucru care ar trebui să stea în atenţia actualei conduceri a Societăţii Naţionale de Radioteleviziune, a spus aşa: "Prezenţa noastră aici, respectiv a Televiziunii Române, are legătură cu misiunea televiziunii publice din orice ţară. Avram Iancu este un erou naţional, iar televiziunea publică are obligaţia de a reaminti modelele pe care copiii noştri trebuie să le cunoască în materie de credinţă".

S-au asigurat costurile de către Consiliul judeţean şi, totuşi, Televiziunea Română consideră că e cazul să absenteze de la acest eveniment.

Cer, în scris, conducerii Televiziunii Române explicaţia acestui act regretabil şi de neiertat.

Mulţumesc frumos.

Sunt Carmen Hărău, deputat de Hunedoara.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dan Simedru, o interpelare depusă.

Mai departe, doamna Camelia Bogdănici are două interpelări. Vă rog, doamnă deputat, vă încadraţi în timp. Prezentare pe scurt.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi, foarte pe scurt voi prezenta o interpelare. Se referă la decontarea injectării de toxină botulinică.

În urmă cu doi ani, pe 8 octombrie 2013, am adresat Ministerului Sănătăţii, ca şi astăzi, de altfel, o rugăminte, împreună cu bolnavii de distonie neuromusculară să deconteze, să ajute în decontarea toxinei botulinice.

Nici până în acest moment nu am primit niciun răspuns la acea interpelare, deci de doi ani, dar, din păcate, nici până în acest moment nu s-a rezolvat această problemă. Există o petiţie online, am semnat şi această petiţie. Din nou adresez această rugăminte de rezolvare a problemei foarte grave a acestor pacienţi.

A doua interpelare este atât pentru Ministerul Sănătăţii, cât şi pentru Ministerul Muncii, şi se referă la considerarea drept vechime în muncă a medicilor care fac ore de gărzi.

Colegii mei medici, aşa cum ştiţi sunt medic, au venit şi mi-au spus că o parte din viaţă şi-o petrec numai în spital, iar nu numai faptul că nu sunt suficient de răsplătiţi, dar, în perioada pe care şi-o desfăşoară în spital, nu este răsplătită nici ca vechime în muncă şi rog punctul de vedere atât al ministrului sănătăţii, cât şi al ministrului muncii privind acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, domnul deputat Victor-Paul Dobre. Dumnealui a depus o interpelare.

Următorul, domnul deputat Florin Gheorghe. Aveţi o interpelare.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Obiectul interpelării: "Paza elementelor de infrastructură rutieră nouă sau reabilitare".

În ultimii zece ani, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a realizat, chiar dacă cu mari întârzieri sau într-un ritm nesatisfăcător, mai multe lucrări de infrastructură, noi tronsoane de autostradă, în special Coridorul 4 Pan-European, modernizări şi reabilitări ale unor drumuri naţionale şi europene.

În ciuda eforturilor financiare importante pentru construirea la standarde europene a acestora, în scurt timp de la finalizarea lucrărilor, elementele infrastructurii de transport rutier dispar chiar şi la câteva zile de la recepţia lucrărilor.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România are în derulare mai multe contracte de protecţie şi pază a elementelor de infrastructură, însă eficienţa acestora lasă de dorit, în sensul în care sustragerea frauduloasă a acestor elemente continuă, practic, în acelaşi ritm.

În condiţiile în care majoritatea elementelor care dispar atentează grav la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice din România, vă rog, domnule director general, să aduceţi următoarele precizări: câte infracţiuni de sustragere frauduloasă din infrastructura rutieră au fost sesizate organelor de urmărire penală de către firmele care asigură paza infrastructurii în ultimii doi ani; care este termenul în care CNADNR reabilitează daunele produse de infrastructură şi pe cheltuiala cui, pentru că întârzierile aduc grave atingeri siguranţei circulaţiei; intenţionaţi să reformaţi contractele de protecţie şi pază a infrastructurii, în sensul introducerii unor clauze de performanţă şi a sancţionării acestora, în cazul în care paguba se produce?

Solicit răspuns în scris.

Florin Gheorghe, deputat UNPR.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai departe, doamna deputat Camelia Khraibani are patru interpelări. Au fost depuse.

În continuare, domnul deputat Călin Matei, o interpelare. Doamna deputat Tamara Ciofu, două interpelări au fost depuse.

Doamna deputat Cătălina Elena Ştefănescu are două interpelări depuse.

Domnul deputat Viorel Blăjuţ, o interpelare depusă.

Domnul deputat Vasile Iliuţă, o interpelare a fost depusă.

Şi, ultimul vorbitor, domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, o interpelare, de la Iaşi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi, o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Iulian Matache, pe subiectul Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

Stimate domnule ministru,

Regiunea istorică Moldova a avut permanent de suferit din cauza infrastructurii rutiere precare. Lipsa unei autostrăzi Est-Vest a fost principalul motiv pentru care investitorii străini au ocolit de fiecare dată zona Moldovei, zonă care, deşi avea potenţial investiţional, nu putea asigura, în condiţii optime şi la costuri acceptabile, translaţia mărfurilor spre piaţa de desfacere din vestul Europei.

Republica Moldova şi-a asigurat, prin România, un cap de pod către democraţiile europene, fiind astfel imperios necesară o infrastructură rutieră care să asigure şi legătura dintre statul moldovean şi ţările din vestul Europei.

Ţinând cont de poziţia strategică a României, ca stat de graniţă al Uniunii Europene, amintind şi de faptul că instituţiile de resort europene urmăresc ca dezvoltarea regională să cuprindă în special zone cunoscute ca fiind defavorizate, a fost creat un nod rutier în ţara noastră care cuprinde mai multe reţele de legătură cunoscute ca fiind reţea TNT alături de coridoarele de transport Pan-Europene.

Ruta Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş face parte din reţeaua TNT şi este parte componentă a rutei Budapesta-Odesa, dublată şi de o infrastructură feroviară. Ca urmare a solicitărilor venite din regiunea Moldovei şi ca urmare a scrisorii deschise adresate de peste 70 de parlamentari prim-ministrului Victor Ponta şi ministrului transporturilor, s-a inclus în Masterplanul infrastructurii rutiere şi ruta Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, la capitolul autostradă, după ce, în prealabil, fusese drum expres, autostradă fazată, cu două secţiuni principale, implementare diferită, anume: Ungheni-Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ-Târgu Mureş.

Din afirmaţiile oficialilor, primul segment Ungheni-Târgu Neamţ ar fi trebuit să fie gata de începerea lucrărilor, numai că realităţile din teren confirmă faptul că autostrada este blocată în studii şi avize.

Cunoaştem dificultăţile pe care le ridică legislaţia în materie de achiziţii publice şi că aceasta trebuie modificată din cauza abuzurilor de contestaţii care blochează procesul în sine, însă această realitate n-ar trebui să fie opozabilă cetăţenilor simpli care au nevoie în zona Moldovei de investiţii cu capital privat, care să asigure locuri de muncă şi prosperitate.

Or, aşa cum am mai precizat, în lipsa unei infrastructuri rutiere de tip autostradă, investitorii europeni vor ocoli zona Moldovei, din cauza dificultăţilor mari pe care le ridică actuala rută improprie.

Cetăţenii pe care îi reprezint în Parlament îmi reamintesc permanent faptul că una din promisiunile USL a fost realizarea Autostrăzii Est-Vest. Aceiaşi cetăţeni reproşează faptul că, deşi Guvernul României închide cu succes capitolele prevăzute la lista de priorităţi ale guvernării USL, arătând că promisiunile făcute în 2012 se respectă, realizarea acestei priorităţi de infrastructură întârzie.

Având în vedere toate cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este situaţia juridică a Autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş?

   La această întrebare vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie situaţia segmentelor de autostradă pentru care există documentaţia finală sau pentru care documentaţia trebuie completată.

   De asemenea, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie pentru fiecare segment în parte situaţia contestaţiilor la licitaţiile desfăşurate până acum.

2. Care este calendarul de finalizare a fiecărui segment de autostradă în parte, care sunt întârzierile de la calendarul stabilit, cine a provocat aceste întârzieri şi ce a făcut ministerul pentru a atenua din prejudiciile produse de aceste întârzieri?
3. Care este situaţia reală a costurilor pentru fiecare segment, dacă există finanţare şi care este schema de finanţare a lucrărilor pentru fiecare segment în parte?

Vă solicităm răspuns în scris şi oral, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect,

Sorin-Avram Iacoban, deputat Colegiul nr.10, Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul deputat care a depus două interpelări, este vorba de domnul deputat Eugen Tomac.

Mulţumesc.

Cu acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Mulţumesc mult.

Bună seara!

Ne vedem miercuri, la plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,35.