Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 16, 2015
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.152/2015
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 16, 2015 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 16, 2015
|
Şedinţa a început la ora 11,05. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, asistat de domnul deputat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor. |
|
|||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule prim-ministru, Domnilor şi doamnelor miniştri, Stimaţi domni şi doamne senatori şi deputaţi, Vă rog să luaţi loc în sală. Domnule Preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor de astăzi, şi vă anunţ că, din totalul de 549 de senatori şi deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 408. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, v-au fost distribuite. Întreb dacă sunt obiecţii în legătură cu proiectul ordinii de zi? Dacă nu sunt obiecţii, supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Cine este pentru? Da, vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Sunt abţineri? Nu sunt. 408 voturi pentru. Ordinea de zi a fost aprobată. Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Nu. Abţineri? Bine, mulţumesc. A fost aprobat cu 408 voturi pentru. |
||||
|
|
|
La primul punct al ordinii de zi de astăzi avem mesajul Preşedintelui României adresat Parlamentului. Îl invit, aşadar, la tribună pe domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Doamnelor şi domnilor, Vin în faţa dumneavoastră, aşa cum am promis că voi face la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a aduce în atenţie probleme pe care le consider actuale şi importante pentru oameni şi care, în egală măsură, sunt relevante pentru relaţia instituţională dintre Preşedinte şi Parlament. Pornesc de la angajamentele pe care eu personal mi le-am asumat şi de la aşteptările pe care ştiu că le au cetăţenii, în slujba cărora ne desfăşurăm activitatea, atât dumneavoastră, cât şi eu. Calea pe care am ales-o în exercitarea mandatului meu pentru a împlini aceste angajamente şi aşteptări este, în primul rând, cea a dialogului. Am spus şi o voi repeta de câte ori va fi nevoie: îmi doresc un Parlament puternic şi care să se bucure de încrederea cetăţenilor. Nu pot concepe o Românie puternică fără ca instituţia sa cea mai larg reprezentativă să fie pe măsură. Cred că sunt două aspecte esenţiale care ar trebui să definească astăzi un Parlament puternic: o legislaţie de calitate şi raporturi funcţionale cu celelalte puteri din stat, toate acestea, desigur, în beneficiul cetăţeanului. În sistemul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor, Preşedintele României are atributul promulgării legilor după adoptarea lor în Parlament. Întreaga funcţionare a instituţiilor statului, a economiei şi societăţii depinde, într-un fel sau altul, de relaţia cu legea, de modul în care sunt concepute, iniţiate, aplicate şi respectate legile. De aceea, am acordat o atenţie deosebită legilor venite la promulgare. După cum bine ştiţi, pe unele dintre ele le-am trimis spre reexaminare, în urma unei temeinice analize şi pornind de la câteva principii pe care le-am afirmat cu diverse ocazii. Dincolo, însă, de solicitările punctuale de reexaminare, am constatat cu această ocazie şi unele aspecte care pun problema calităţii şi coerenţei legislaţiei. Astfel, doar în anul 2015, asupra vechiului Cod fiscal s-a intervenit legislativ de 13 ori. Legea educaţiei, cea privind reforma în domeniul sănătăţii, Legea administraţiei publice locale şi Codul Muncii au fost modificate la interval de două-trei luni sau chiar de două-trei ori în aceeaşi lună. Am constatat, de asemenea, că prin două legi distincte trimise aproape concomitent la promulgare s-a modificat acelaşi act normativ. Am văzut recent un studiu în care 80% dintre români se arătau nemulţumiţi că legile din România sunt greoaie. Faptul că oamenii îşi doresc norme juridice mai clare, mai simple, care nu se schimbă peste noapte nu cred că este o surpriză pentru nimeni, însă această realitate trebuie să capete un răspuns. Doamnelor şi domnilor, În prezent, în România sunt în vigoare aproape 14.000 de legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului. În 2015, dintre legile adoptate de Parlament, peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonanţe simple sau de urgenţă. Această proporţie este un bun indicator al modului în care arată relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă. Pe de altă parte, de la intrarea în vigoare şi până în prezent, legi care privesc domenii fundamentale pentru funcţionarea economiei şi societăţii româneşti au fost modificate în nenumărate rânduri: Vechiul Cod fiscal de 135 de ori, Legea educaţiei de 26 de ori, Legea privind reforma în domeniul sănătăţii de 114 ori, Legea administraţiei publice locale de 38 de ori, Codul muncii de 28 de ori, legislaţia privind achiziţiile publice de 35 de ori. Sunt doar câteva exemple. Acestea, însă, nu sunt simple statistici. În spatele cifrelor sunt oameni. Sunt concetăţenii noştri care ne-au ales să-i reprezentăm, cu problemele, preocupările şi vieţile lor. În spatele acestor cifre sunt elevii care nu ştiu după ce manual vor învăţa în anul următor şi ce examene vor da, sunt pacienţii şi medicii, sunt angajaţii şi angajatorii, sunt antreprenorii care vor să investească, dar nu ştiu exact ce taxe vor plăti şi câte. În spatele acestor cifre sunt şcoli şi spitale sau mari proiecte de infrastructură promise, dar nerealizate. Marile sisteme publice - educaţia şi sănătatea - au suferit, probabil, cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbărilor frecvente şi punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjuncturi. Cred că felul în care se fac, dar mai ales, în care se schimbă legile în România este una din sursele profunde ale ineficienţei acestor sisteme. Consecinţa imediată a acestei stări de fapt a fost nu doar erodarea încrederii în Parlament, ci, mai grav, a încrederii în lege, în general. Doamnelor şi domnilor, A căuta vinovaţi pentru această situaţie nu ar folosi astăzi la nimic. S-au succedat multe legislaturi, multe guverne. Aceste practici s-au perpetuat în timp. Ce putem face astăzi, însă, este să fim responsabili şi să acţionăm în consecinţă, fiecare în cadrul atribuţiilor, competenţelor şi cu legitimitatea proprie. Nu ne mai putem permite să vorbim despre stabilitate şi predictibilitate legislativă, în timp ce pe fond lucrurile rămân exact la fel. Nu aş dori să ne întâlnim, din nou, anul viitor sau peste doi ani şi să fac acelaşi bilanţ al modificărilor legislative în domenii-cheie. Abordări de tipul dăm astăzi o lege şi mâine o modificăm prin ordonanţă trebuie să dispară, nu ca o constrângere la adresa Executivului, ci ca o dovadă de responsabilitate în exercitarea competenţelor. Să spunem punct şi de la capăt. Acesta poate să fie momentul zero de la care să pornească recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului şi ca fundament al relaţiilor sociale. O legislaţie flexibilă, elaborată în directă legătură cu nevoile şi aşteptările societăţii, eliberată de populism şi durabilă în timp reprezintă fundamentul oricărui stat de drept şi trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice. Parlamentul poate şi ar trebui să se plaseze în centrul unui demers de asanare, simplificare şi sistematizare a legislaţiei din România care să o facă mai coerentă, mai stabilă şi mai predictibilă. Ce va însemna acest lucru în mod direct pentru noi toţi? Va însemna că pacientul ştie clar ce drepturi are, cât plăteşte şi ce servicii primeşte, că un investitor îşi va putea dezvolta un plan de afaceri pe zece ani, fără teama că regulile se vor schimba peste noapte, că un om care vrea să-şi plătească taxele nu trebuie să se plimbe ore în şir de la un ghişeu la altul şi că nu va dura 20 de ani ca să construim o autostradă. Va însemna că elevul care intră în clasa I şi părinţii acestuia vor şti ce studiază, ce opţiuni de educaţie are, ce examene trebuie să dea şi îşi va putea contura viitorul pe 10, 12, 15 ani. Pe acest fond doresc să readuc în discuţie de la tribuna Parlamentului tema educaţiei. Am exprimat zilele trecute, în contextul începerii noului an şcolar, hotărârea de a iniţia o largă consultare publică despre viitorul educaţiei în România, despre cum vrem să arate şi să funcţioneze sistemul de învăţământ. Experimentele de până acum ne-au arătat că nici modificările de legislaţie, în mare parte conjuncturale, nici înţelegerile pe hârtie între actorii politici neurmate de acţiuni, nici măsurile luate cu gândul la următoarea campanie electorală nu pot conduce la transformarea profundă a educaţiei în România. Aceasta nu poate să vină exclusiv din afara sistemului, aşa cum nu poate să fie generată doar din interiorul sistemului, nu poate desconsidera realităţile sociale şi provocările secolului XXI, nu poate ignora experienţa şi nevoile profesorilor, nici aşteptările elevilor sau ale părinţilor, dar nu se poate înfăptui nici în absenţa voinţei politice, nici fără deciziile actorilor instituţionali, nici fără implicarea autorităţilor locale. Cu alte cuvinte, o transformare de sistem ne implică pe toţi. Toate schimbările, aşa cum au fost făcute, nu au rezolvat problemele de fond, ci, dimpotrivă, nu o dată au creat noi probleme. Dacă vrem cu adevărat o educaţie de calitate care încurajează performanţa şi respectă valoarea va trebui să procedăm altfel decât în trecut şi să lucrăm împreună. De aceea, în virtutea atribuţiilor mele constituţionale de mediator între stat şi societate, am asumat tema educaţiei şi demarez această largă consultare care să implice cadre didactice, universităţi, sindicate, asociaţii ale elevilor, studenţilor şi părinţilor, specialişti, autorităţi şi instituţii publice, partidele politice. Într-un termen de aproximativ doi ani, în urma acestui demers, se poate găsi un numitor comun, poate rezulta o viziune coerentă şi o legislaţie-cadru în acord cu aceasta, care să rămână aceeaşi dincolo de schimbările politice şi în interiorul căruia să fie luate decizii de politici sau măsuri punctuale, indiferent cine se află la putere. Vă cer, deopotrivă, ca membri ai Parlamentului României să-mi fiţi parteneri în acest proiect, care nu este unul personal, nici pentru prezent, ci unul pentru generaţiile viitoare. Doamnelor şi domnilor, Nu în ultimul rând, pentru mine un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare corectă faţă de justiţie. Respectul faţă de lege nu poate fi disociat de relaţia cu justiţia. De fiecare dată când am considerat că s-au produs derapaje în această privinţă v-am comunicat, nu pentru că doresc să intervin în activitatea Parlamentului, ci tocmai pentru că modul în care această instituţie răspunde la cererile justiţiei îi poate afecta credibilitatea. Am spus că la finele mandatului meu doresc ca pe agenda preocupărilor opiniei publice corupţia să nu mai figureze prima. România puternică este nu doar o Românie fără corupţie, ci o Românie în care s-a recâştigat respectul pentru lege. Doamnelor şi domnilor, Folosesc acest prilej pentru a mă referi şi la o temă separată, dar cât se poate de actuală şi sensibilă în contextul actual, cea privind criza refugiaţilor. Aşa cum am afirmat, suntem pentru solidaritate în interiorul Uniunii Europene, suntem solidari cu statele membre afectate de această criză, acţionăm în spiritul respectării drepturilor omului şi consider că, mai ales acum, trebuie să respingem manifestările radicale şi să dovedim echilibru şi înţelepciune. Tocmai de aceea, nu cred că această criză poate fi rezolvată printr-o abordare birocratică sau contabilă, matematică, ci doar prin dialog deschis, prin consultarea cu statele membre, printr-o decizie consensuală ţinând cont, desigur, de principii şi valori, de context şi de realităţi. Nu vorbim despre locuri de cazare, ci despre oameni, despre integrarea lor în societate, despre accesul lor la educaţie, servicii de sănătate şi locuri de muncă pe termen lung. Nu cred că între parteneri lucrurile se rezolvă prin impunere, prin ameninţarea cu sancţiuni, ci de comun acord. Cred că fiecare stat membru are dreptul să acţioneze în funcţie de situaţia specifică pe care o are, conform capacităţilor şi posibilităţilor pe care le are. Acesta este punctul de vedere pe care l-am susţinut şi-l voi susţine în continuare în discuţiile pe care le voi avea cu liderii europeni. În cursul zilei de mâine, în cadrul CSAT, vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în acest proces, iar de câte ori evoluţia situaţiei o va impune voi comunica atât cu dumneavoastră, cu Parlamentul, cât şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii ale statului. Doamnelor şi domnilor, Ne apropiem de momentul în care vom marca împlinirea, în 2018, a 100 de ani de stat român modern şi apoi de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2019. Trebuie să ne asumăm clar, încă de acum, unde ne vor găsi aceste două evenimente, cum se va prezenta România în faţa lumii şi cum se vor prezenta instituţiile noastre în faţa propriilor cetăţeni. Voi discuta serios cu Guvernul şi voi veni în faţa Parlamentului cu o serie de propuneri pentru ca România să fie pregătită atât pentru sărbătorirea centenarului, cât şi pentru preluarea preşedinţiei. Acestea sunt temele majore pe care le avem în agendă. Avem provocări mari, dar şi oportunităţi mari şi, mai ales, nu avem timp de pierdut, nu avem timp de pierdut cu discuţii sterile sau de dragul imaginii. Avem o responsabilitate, iar cei care vor veni după noi ne vor judeca şi evalua după deciziile pe care le luăm astăzi. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: În numele Parlamentului, doresc să mulţumesc domnului Preşedinte pentru mesajul care a fost adresat. Încheiem prima parte a şedinţei plenului reunit şi vă invit să trecem la punctul 2 din ordinea de zi. |
||||
|
|
|
Stimaţi colegi, V-aş ruga să luaţi din nou loc pentru a putea continua ordinea de zi, aşa cum am stabilit. V-aş ruga să luaţi loc. Stimaţi membri ai Parlamentului, vă rog să luaţi loc pentru a putea continua şedinţa. La punctul 2 din ordinea de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului nr. 46/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul senatorilor şi deputaţilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Dacă sunt intervenţii de ordin general? Nu sunt. Da, vă mulţumesc. Începem dezbaterea pe articole. La titlul proiectului de hotărâre dacă sunt obiecţii? Nu sunt. La articolul unic? Nu sunt. Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său. Cine este pentru? Da, vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. 399 de voturi pentru. A fost adoptată hotărârea. Stimaţi colegi, Având în vedere că la punctele 3 şi 4 din ordinea de zi sunt înscrise numiri în funcţii, care se exercită pe buletine de vot, pentru operativitate, vă propun să fie prezentate la fiecare punct rapoartele comisiilor de specialitate, să aibă loc dezbateri, iar, în final, votul să fie exprimat, în acelaşi timp, pentru toate numirile. Dacă sunt obiecţii în legătură cu această procedură? Nu. Vă mulţumesc. Supun votului această procedură. Cine este pentru? Da, mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 400 de voturi pentru. Propunerea a fost aprobată. |
|
||
|
|
|
La punctul 3 al ordinii de zi avem numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. Dau cuvântul reprezentantului Comisiilor pentru buget ale Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru a prezenta raportul comun. Cine prezintă raportul comun? Din partea Comisiilor de buget de la Senat şi Cameră cine prezintă raportul? Domnul Arcaş, cine prezintă raportul? Da, domnul senator Arcaş prezintă raportul comun al Comisiilor de buget al celor două Camere cu privire la propunerea de numire al unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. Aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Raport comun cu privire la audierea candidaţilor pentru funcţia de consilier de conturi şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. În baza Hotărârii Birourilor permanente reunite din 9 septembrie 2015 prin care s-a aprobat declanşarea procedurilor legale privind numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, în cadrul Curţii de Conturi a României şi în conformitate cu prevederile art. 8, 9, 46 şi 47 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, întrunite în şedinţă comună, în data de 15 septembrie 2015, au procedat la audierea candidatului înscris pentru funcţia de consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, ca urmare a vacantării funcţiei deţinute de domnul Anton Ioan, numit prin Hotărârea Parlamentului nr. 70/2011 pentru un mandat de 9 ani, mandat care a început la data de 15 octombrie 2011. Comisiile reunite au verificat îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 47 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, iar în urma audierii acestea au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Parlamentului numirea domnului Ilie Sârbu în funcţia de consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, pentru durata rămasă a mandatului de 9 ani, început la data de 15 octombrie 2011. |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule senator, vă rog să citiţi şi proiectul de hotărâre. |
||||
|
|
"Hotărâre privind numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. În temeiul prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 8, 9 şi 47 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre: Art. 1. Se numeşte domnul Sârbu Ilie în funcţia de consilier de conturi pentru durata rămasă a mandatului de 9 ani început la data de 15 octombrie 2011, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 17/2011 privind numirea unor consilieri de conturi şi a unui vicepreşedinte ai Autorităţii de Audit. Art. 2. Domnul Sârbu Ilie, consilier de conturi, se numeşte în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit." |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Da. Mulţumesc, domnule senator. Dacă există comentarii pe acest subiect? Nu sunt. Doresc să vă informez, conform prevederilor art. 98 din Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru numirea unui consilier de conturi, votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot. buletinul de vot va fi completat conform nominalizării din raport. Am o rugăminte la dumneavoastră. Ştiu că după plecarea Preşedintelui urmează în mod inevitabil un moment de destindere. Aş ruga membrii Guvernului să ia loc în bancă şi să acorde audienţele la Guvern. Domnule prim-ministru, dacă-mi permiteţi, am o rugăminte. E o dezordine generală. Propuneţi-le colegilor să vină la audienţă la Guvern şi rugaţi şi membrii Guvernului să ia loc în bancă. Să ştiţi că ridic şedinţa dacă nu se face linişte. Îmi pare foarte rău, vă anunţ că ridic şedinţa. Invit liderii de grup pentru o consultare. (Consultări.) Să ştiţi că am avut o consultare cu liderii de grup şi am informat că dacă nu se creează condiţiile necesare pentru derularea în bune condiţiuni a şedinţei, atunci voi fi obligat să suspend şedinţa. Vă rog să luaţi loc în sală. Până nu luaţi loc în sală nu reiau conducerea lucrărilor. Domnule deputat, haideţi, vă rog foarte mult. Da. Grupul PNL poate să ia loc? Vă rog foarte mult. Doamna care este în zona dintre rânduri, vă rog să ieşiţi afară din sală imediat. Nu aveţi dreptul să căutaţi... ce căutaţi în sală dumneavoastră? Urmează punctul 4 al ordinii de zi: Numirea unui membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Domnul Arcaş, preşedintele Comisiei pentru buget a Senatului, pentru a prezenta raportul comun cu privire la propunerea de numire a unui membru neexecutiv al Consiliului ASF. Şi, după aceea, o să vă rog să citiţi şi proiectul de hotărâre. |
||||
|
|
În baza hotărârii Birourilor permanente reunite din 9 septembrie 2015, prin care s-a aprobat declanşarea procedurilor legale de numire a unui membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară şi în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) şi (3) şi ale art. 12 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, întrunite în şedinţă comună la data de 15 septembrie 2015, au procedat la audierea candidatului înscris pentru funcţia de membru neexecutiv în cadrul Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, pentru durata rămasă a mandatului început la data de 5 noiembrie 2013, pe locul devenit vacant prin demisia domnului Coca- Constantinescu Cornel din funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Comisiile reunite au verificat îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, cu modificările şi completările ulterioare, iar în urma audierii acestea au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Parlamentului numirea doamnei Gabriela Boca în funcţia de membru neexecutiv în cadrul Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru durata rămasă a mandatului început la data de 5 noiembrie 2013. "Hotărâre privind numirea unui membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. În temeiul prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 12 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre: Articol unic. Se numeşte doamna Boca Gabriela în funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, pe locul devenit vacant prin demisie, pentru durata rămasă a mandatului început la data de 5 noiembrie 2013, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 60/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară." Mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă există comentarii? Da. Doamnă deputat, vă rog. |
||||
|
|
Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei, Stimaţi colegi parlamentari, Haideţi să ne asumăm astăzi responsabilitatea lucrului bine făcut. N-au trecut nici cinci minute de la plecarea Preşedintelui României, care ne-a cerut să recredibilizăm instituţia parlamentară şi instituţiile-cheie ale statului. Recredibilizarea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a Parlamentului României porneşte de la oamenii de calitate pe care, prin votul nostru politic, îi trimitem în aceste instituţii-cheie. Înţeleg algoritmul politic, dar nu înţeleg rabatul unui partid politic, al ALDE, de a nominaliza o persoană lipsită de experienţa profesională necesară supravegherii pieţelor financiare. Stimaţi colegi parlamentari, Partidul Naţional Liberal nu poate să voteze o enormitate, un dezastru, definiţia incompetenţei. Dovadă ne stau audierile de ieri din Comisia de buget, finanţe. Dovadă ne stă CV-ul persoanei pe care aţi ales să o nominalizaţi. Asumaţi-vă că astăzi, prin votul dumneavoastră, veţi decredibiliza şi mai tare Autoritatea de Supraveghere Financiară şi instituţia Parlamentului. Vă cerem astăzi cu responsabilitate să daţi un vot negativ împotriva acestei nominalizări. Să alegem o persoană cu competenţe. Daţi şansă profesioniştilor să performeze aici, acasă, în România, nu în străinătate! (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă rog, domnule deputat Dragnea. Doresc să invit unul din vicepreşedinţii de la Cameră să ia loc alături de mine la conducerea şedinţei. |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Tocmai în lumina celor spuse de Preşedintele României, şi anume să fie pace şi consens, lucru pe care l-am susţinut şi eu, şi colegii noştri, şi pentru că văd că există riscul să se tensioneze foarte mult atmosfera în Parlament, am venit la microfon să-i urez din partea Partidului Social Democrat la mulţi ani doamnei Alina Gorghiu! (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule, partidele înţeleg că au felicitat-o pe doamna Gorghiu. Din partea Guvernului nu se oferă nimeni?! (Râsete. Aplauze.) Îmi face plăcere să vă urez la mulţi ani şi succes! Aţi văzut, acum, dacă domnul Zgonea a auzit că e faza de felicitări, vine cu mine. Mulţumesc. În conformitate cu prevederile art. 98 din Regulamentul activităţilor comune ale Senatului şi Camerei pentru numirea unui membru neexecutiv al Consiliului ASF, votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot. Buletinul de vot va fi, la fel ca şi la numirea de care am discutat înainte, completat cu nominalizarea din raport. Pentru exprimarea votului, fiecare parlamentar va primi două buletine de vot: un buletin de vot cu numele consilierului de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, şi un buletin de vot cu numele unui membru neexecutiv al ASF. Vă reamintesc faptul că, potrivit art. 49 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei şi Senatului, în cazul votului cu buletine de vot se votează pentru, lăsând neatinse pe buletine numele şi prenumele persoanei propuse. Se votează contra ştergând numele şi prenumele candidatului propus. Domnii chestori sunt rugaţi să ocupe locurile rezervate pentru înmânarea buletinelor pentru exprimarea votului. Domnii chestori, ocupaţi locurile. Urnele de vot. Şi dau cuvântul domnului secretar al Senatului pentru... Să facem o excepţie astăzi. Domnul secretar al Senatului, citirea listei senatorilor. |
||||
|
|
Domnul Ion Rotaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. O să începem cu membrii Guvernului, şi deputaţi, şi senatori. Domnul prim-ministru Ponta. Domnul deputat Ponta Victor. Domnul ministru Constantin. Domnul ministru Mircea Duşa. Mai este? Da. Prezent. Domnul ministru Tudose. Prezent. Domnul ministru Nicolae Bănicioiu. Nu este. Doamna ministru Rovana Plumb. Doamna ministru Graţiela Leocadia Gavrilescu. Nu este. Domnul ministru Ioan Vulpescu. Domnul ministru Angel Tîlvăr. Prezenţi amândoi. Domnul ministru Andrei Dominic Gerea este aici prezent. Domnul ministru Sorin Mihai Grindeanu. Prezent. Domnul ministru Pop Liviu Marian. Prezent. Domnul ministru Eugen Orlando Teodorovici. Prezent. Domnul Gabriel Oprea. Nu-l văd. Continuăm apelul nominal şi îl rog să... Şi domnul ministru Gerea. Sunteţi prezent. Rog să fie atenţi colegii senatori. |
||||
|
|
Domnul chestor Drăghici sau un alt chestor de la Camera Deputaţilor, vă rog frumos. |
||||
|
|
Domnul Ion Rotaru: Agrigoroaei Ionel prezent Vă rog să veniţi să votaţi. Dobra Dorin-Mircea absent Vă rog să veniţi să votaţi. Iovescu Ioan prezent Reiau operativ, stimaţi colegi: Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent Da, nu am trecut eu prezent, îmi cer scuze, este chestor şi este prezent. O să fiu mai atent, domnule Savu, mulţumesc. Bălu Marius absent Boagiu Anca-Daniela absentă Trebuie să fie cineva care să ne critice, nu? Bodea Cristian-Petru absent Mulţumesc, domnule preşedinte, am încheiat apelul nominal şi votul... Senatul. |
||||
|
|
Domnule secretar, aveţi cuvântul, pentru a prezenta lista deputaţilor care trebuie să voteze. |
||||
|
|
Da. Gorghiu Alina-Ştefania prezentă La mulţi ani! Adam Luminiţa-Pachel prezentă Da, sigur că da. Păi... în ordinea în care eraţi. Arsene Ionel... dar nu aţi răspuns prezent. Prezent. Cazan Mircea-Vasile prezent Frăticiu? Da, am zis, Frăticiu Gheorghe, prezent, da. Gheorghe Florin prezent V-am apelat, prezent. Eu îmi cer scuze, că întârzii cu ceilalţi. Eparu Ion, prezent, da, am zis. Domnul profesor Nistor? Nu e. Nistor Laurenţiu prezent Ei... vă trecusem absent. Nica Nicolae-Ciprian prezent Ei... vă trecusem absent, că nu v-am văzut azi deloc, de aceea... dar... Negruţ Clement prezent Vă rog să mă iertaţi... Udrea Elena Gabriela prezentă V-am strigat, maestre, v-am strigat maestre. Numai nu am zis Excelenţă, e adevărat! O secundă, să verificăm, eu cred că v-am trecut prezent, că v-am văzut, dar... Petrea Dorin, prezent. Dacă mai este cineva dintre cei care au venit după apel? |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, rog membrii Birourilor permanente să se reunească la sala Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru verificarea şi numărarea voturilor şi întocmirea proceselor-verbale cu privire la rezultatul votării. Vom relua lucrările în plen după constatarea rezultatului voturilor de către membrii celor două Birouri permanente. |
||||
|
- După pauză - |
|||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, reluăm lucrările. Îl invit pe domnul senator Ion Rotaru să prezinte procesele-verbale referitoare la rezultatul votării. |
||||
|
|
Domnul Ion Rotaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Începem cu primul vot exprimat, referitor la vicepreşedintele Autorităţii de Audit. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate, prin vot secret cu buletine, de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit şi au constatat următoarele:
Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 51 alin. (7) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Având în vedere faptul că din totalul de 549 de parlamentari au fost prezenţi 462, din care au votat pentru 290, Birourile permanente au constat că este întrunită majoritatea necesară de voturi pentru numirea domnului Ilie Sârbu în funcţia de consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit pentru durata rămasă a mandatului de 9 ani început la data de 15 octombrie 2011, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 17/2011 privind numirea unor consilieri de conturi şi a unui vicepreşedinte ai Autorităţii de Audit. Şi al doilea proces-verbal, rezultatul votului. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine de vot, cu privire la numirea unui membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, au constatat următoarele:
Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 51 alin. (7) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Având în vedere faptul că din totalul de 549 de parlamentari au fost prezenţi 462, din care au votat pentru 282, Birourile permanente au constat că este întrunită majoritatea necesară de voturi pentru numirea doamnei Boca Gabriela în funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară pe locul devenit vacant, prin demisie, pentru durata rămasă a mandatului început la data de 5 noiembrie 2013, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 60/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Mulţumesc, domnule preşedinte. Am încheiat. Felicitări celor desemnaţi. |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Parlamentul României a hotărât numirea în funcţii, potrivit proceselor-verbale prezentate. Îi felicităm pe membrii aleşi şi vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 46 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, consilierul de conturi urmează să depună jurământul în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. Ordinea de zi a fost epuizată. Aşadar, ridicăm şedinţa. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 13,09. |
|||||
![]() |



