Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,12.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună seara, stimaţi colegi.

Declarăm deschisă şedinţa noastră de astăzi, luni, 28 septembrie, şi vă anunţ că în acest moment, din totalul celor 383 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 145.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: programul de lucru pentru perioada 28 septembrie-3 octombrie 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 23-28 septembrie 2015 de către comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare la Curtea Constituţională; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În continuare, avem "Ora Guvernului", dar înainte de aceasta vreau să vă anunţ următoarele chestiuni.

Domnul deputat Virgil Guran, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova, Colegiul uninominal nr. 2, prin prezenta vă rog să luaţi act de faptul că nu mai sunt independent, ci membru al Partidului Naţional Liberal, începând cu data de 23 septembrie 2015 şi activez în cadrul Grupului parlamentar Naţional Liberal.

Şi cea de-a doua. În conformitate cu prevederile art. 51 alin. (7) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, vă prezint Decizia Biroului permanent al Camerei Deputaţilor privind aplicarea unei sancţiuni disciplinare domnului deputat Merka Adrian- Miroslav. Astfel, în temeiul art.19 alin. (1) şi art. 51 alin. (4) şi (7) din Statut, Biroul permanent, în data de 23 septembrie 2015, având în vedere raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a decis aplicarea sancţiunii de diminuare a indemnizaţiei de deputat cu 10% pe o perioadă de trei luni domnului deputat Merka Adrian-Miroslav pentru încălcarea legislaţiei în materie de conflict de interese.

Decizia a fost comunicată domnului deputat. Termenul de contestaţie este de 15 zile. Potrivit art. 52 din Statut, contestaţiile se soluţionează de plenul Camerei Deputaţilor.

Şi în continuare, potrivit art. 205 din Regulament şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, cu tema: "Stadiul implementării măsurilor asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană - Capitolul Mediu".

Din partea Guvernului participă la aceste dezbateri politice doamna ministru Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, însoţită de domnii secretari de stat.

Şi pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor vă reamintesc că timpul maxim pentru fiecare reprezentant este: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute; Guvernul - 5 minute pentru a răspunde; 3 minute lămuriri suplimentare pentru Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

În aceste condiţii, dau cuvântul doamnei deputat Lucia-Ana Varga, reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea dezbaterii politice de astăzi. O rog pe doamna deputat, are cinci minute alocate.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Doamnă deputat,

Domnilor miniştri, secretari de stat,

În primul rând vreau să salut prezenţa dumneavoastră aici, ca urmare a solicitării Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, pe o temă extrem de importantă pentru România şi vă mulţumesc, doamnă ministru, că sunteţi aici pentru a afla soluţiile la care dumneavoastră vă gândiţi sau, poate, de ce nu, pentru a contura o colaborare viitoare.

V-am solicitat prezenţa, doamnă ministru, pentru că, după cum ştiţi, în 2007, prin Tratatul de aderare, România s-a angajat să asigure standarde de viaţă pentru cetăţenii săi, să îmbunătăţească şi să protejeze calitatea mediului.

Dacă vă aduceţi aminte, investiţiile necesare pentru conformarea cu directivele de mediu ale Uniunii Europene erau foarte mari. Dau doar un exemplu: când ne referim la infrastructura de apă potabilă România s-a angajat să cheltuiască peste 5,6 miliarde de euro până în 2015 pentru a asigura apă de calitate pentru toţi cetăţenii şi 9,5 miliarde de euro până în 2018 pentru a asigura accesul la canalizare şi epurarea apelor uzate.

Timpul a trecut, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană guvernele s-au mobilizat, deşi au mai avut şi alte angajamente cu prioritate au pornit, au demarat investiţii în cadrul diferitelor ministere. De exemplu, prin Ordonanţa nr. 7 s-au alocat sume importante pentru proiecte de apă şi canalizare, Ministerul Mediului a avut proiect de dezvoltare a acestei infrastructuri, Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării. A fost un efort comun, am demarat aceste investiţii şi am creat speranţa cetăţenilor că în comunităţile lor vor avea acces la apă potabilă, vor avea condiţii de viaţă precum cetăţenii din ţările europene şi vor putea să trăiască într-o ţară care-şi respectă cetăţenii şi respectă legislaţia europeană.

Ne-am mai angajat, de asemenea, doamnă ministru, să gestionăm durabil această ţară, ne-am angajat să avem un management al deşeurilor la standarde europene, ne-am angajat să reciclăm deşeurile, astfel încât până în 2020 să reciclăm 50% din deşeuri. Iată că suntem în 2015 şi reciclăm în jur de 7% din aceste deşeuri. Consumăm resurse, în loc să luăm exemplul altor ţări, precum Germania, care reciclează 60% din deşeuri, îşi conservă resursele, într-adevăr dezvoltându-se durabil.

Tot aşa ne-am angajat, doamnă ministru, să asigurăm aer de calitate pentru cetăţenii României, dar, din păcate, constatăm că în oraşe precum Bucureşti, Braşov, Iaşi calitatea aerului este necorespunzătoare, foarte mulţi dintre cetăţeni îmbolnăvindu-se de boli pulmonare.

Mai grav este, doamnă ministru, că Guvernul Ponta a diminuat fondurile alocate investiţiilor şi, mai mult decât atât, a făcut nişte modificări legislative care în loc să încurajeze absorbţia fondurilor europene a descurajat cheltuirea fondurilor de la Uniunea Europeană.

Doamnă ministru, într-o interpelare adresată dumneavoastră mi-aţi răspuns că pentru România au fost declanşate 28 de proceduri de infringement în domeniul protecţiei mediului. Este răspunsul pe care mi l-aţi dat la interpelarea din 25 februarie 2015.

Ştiţi foarte bine, doamnă ministru, din comunicările Comisiei Europene, că România riscă amenzi în sume fixe de 1,5 milioane euro şi penalităţi pe zi de întârziere între 2.000 şi 124.000 de euro.

Cetăţenii României vor plăti aceşti bani, aceste amenzi. De ce? Pentru că lipsa de preocupare a Guvernului Ponta pentru alocarea acestor investiţii, nepăsarea faţă de problemele de mediu sunt din ce în ce mai acute.

V-am invitat, doamnă ministru, ca partid de opoziţie, pentru că PNL are soluţii şi, poate, împreună vom găsi soluţii astfel încât să evităm ca cetăţenii României să plătească penalităţi din propriul buzunar şi să asigurăm investiţii în infrastructura de mediu, pe de o parte asigurând cetăţenilor condiţii de viaţă decente, dar, pe de altă parte, preocupându-ne pentru protejarea mediului înconjurător.

Vă solicităm, doamnă ministru, să ne daţi răspuns la următoarele întrebări:

Ce măsuri au fost luate pentru a evita sancţionarea României, ca urmare a declanşării celor 28 de proceduri de infringement, pentru nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Capitolul Mediu?

Care sunt măsurile luate de către minister pentru evitarea declanşării procedurilor de infringement pentru infrastructura de apă şi canalizare, gestionarea deşeurilor şi calitatea apei, cu atât mai mult cu cât doar peste trei luni vom avea termene scadente în 2015, pentru realizarea infrastructurii de care avem nevoie?

De asemenea, doamnă ministru, vă solicităm să ne răspundeţi care este gradul de absorbţie în procente a fondurilor europene referitoare la infrastructura de apă, apă uzată, managementul deşeurilor, îmbunătăţirea calităţii aerului, faţă de planificarea iniţială? Pentru că, din informaţiile pe care le avem, s-au făcut transferuri între axe pentru a nu pierde fondurile, din lipsă de proiecte, şi aceste proiecte de apă şi canalizare, multe dintre ele, au rămas fără finanţare.

Care este stadiul pregătirii portofoliului de proiecte pentru acest tip de investiţii: alimentarea cu apă, colectarea şi epurarea apelor uzate şi gestionarea deşeurilor pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 şi care sunt fondurile necesare pentru conformarea la termen cu cerinţele planurilor de implementare şi sursele de finanţare identificate, cu alte cuvinte, ce strategie aveţi, doamnă ministru, în viitor, pentru acest domeniu?

Închei ştiind că fondurile europene au fost transferate de la dumneavoastră la Ministerul Fondurilor Europene. Ştim, de asemenea, că nu aveţi pârghii suficiente, pentru că banii au fost mutaţi la Ministerul Dezvoltării, aşa puţini cum au fost ei.

Vrem, doamnă ministru, să găsim împreună în Parlamentul României soluţii şi cred că toţi parlamentarii, putere, opoziţie, ar trebui ca în următoarea Lege a bugetului să privim cu atenţie capitolul referitor la infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare şi să finanţăm prin buget aceste investiţii.

Doamnă ministru, pornind de la buna noastră intenţie şi de la dorinţa de implicare pentru a găsi o soluţie la problemele reale pe care le au românii din Bucureşti, din Bratca, de la mine din colegiu, de la dumneavoastră din colegiu, aştept cu nerăbdare soluţiile dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O rog în continuare pe doamna ministru Gavrilescu. Aveţi cinci minute pentru a răspunde.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu (ministrul mediului, apelor şi pădurilor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc că mi-aţi dat ocazia să vin astăzi în plenul Camerei Deputaţilor şi împreună cu dumneavoastră să facem o dezbatere pe probleme de mediu.

Suntem într-un an crucial, într-un an decisiv pentru problematicile de mediu, pentru că dumneavoastră, după cum bine ştiţi, la sfârşitul anului, în decembrie, are loc Conferinţa de la Paris pe schimbări climatice, unde aşteptările sunt extrem de mari şi unde şi România, ca membru al Uniunii Europene, este implicată şi de fiecare dată, prin toate luările de cuvânt, fie că ele au fost făcute la Consiliul de Mediu, fie că au fost făcute în alte foruri internaţionale, România şi-a exprimat punctul de vedere, la fel şi l-a susţinut de fiecare dată, pentru că în anul acesta trebuie să pornim cu dreptul pentru perioada următoare.

Şi pentru că avem multe de dezbătut pe problematici de mediu, cred că nu sunt suficiente nici cinci minute, nici zece şi poate nici multe zeci de minute.

De aceea, o să trec direct la prima întrebare care mi-a fost adresată, pentru că consider că punctual este bine să răspundem, iar pentru că deja mi-aţi lansat oportunitatea ca ori de câte ori este nevoie, problemele de mediu să vin să le ridic aici, în Camera Deputaţilor, sau bineînţeles mai întâi în comisii, cu certitudine ştiţi că o fac şi o voi face în continuare.

Într-adevăr, la preluarea mandatului meu, România era supusă la 28 de proceduri de infringement. 28 dintre ele mă gândeam în momentul în care am intrat ca ministru pe uşa respectivă, văzându-le, m-am gândit aşa: de ce totuşi într-o perioadă extrem de lungă, în care România putea să intre în conformitate, putea să vină să treacă anumite legi prin Parlament ca să ne punem în conformitate cu directivele europene, de ce nu au fost făcute? Într-adevăr, la ora când eu v-am răspuns dumneavoastră, pe data de 25 februarie, România era plasată tot cu 28 de probleme de infringement.

Pe data de 26 februarie a anului 2015 România a scăpat de 18 proceduri de infringement, pentru că toate demersurile pe care le-am făcut, din momentul în care am preluat mandatul de ministru, alături cu colegii mei, miniştri secretari de stat, directorii din direcţiile de deconcentrate şi direcţiile ministerului am reuşit, prin toată corespondenţa făcută cu Comisia Europeană, să deblocăm situaţia.

Deci, la ora actuală, 18 din aceste proceduri sunt clasate, iar patru dintre ele sunt în procedură de clasare. Şi, cu acordul dumneavoastră, pentru că ştiu sigur că ambalajele sunt puse pe ordinea de zi în procedură de vot pentru data de miercuri, eu vă cer sprijinul ca şi această hotărâre de Guvern să fie trecută şi, bineînţeles, după ce ea o să fie dată spre informare Comisiei Europene, să reuşim, din cele patru, să bifăm şi HG-ul pentru ambalaje.

În acelaşi timp, pot să vă spun că pentru toate celelalte proceduri care au mai rămas şi pe care doresc să le clasez cât se poate pe mandatul meu, împreună cu ceilalţi factori decidenţi şi respectiv Ministerul Economiei, sau Ministerul Energiei, sau autorităţi publice locale, să ştiţi că Ministerul Mediului nu numai că şi-a făcut treaba, dar grupurile de lucru funcţionează, astfel încât în fiecare moment informăm Comisia Europeană de stadiul procedural, în aşa fel încât clasarea lor să se facă cât mai devreme.

Cred că lucrul acesta ar fi trebuit să fie făcut prin mandatul fiecărui ministru, indiferent din ce partid provine el, pentru că amprenta bugetară asupra bugetului de stat este amprenta bugetară asupra poporului român.

Pentru a doua problemă, o problemă extrem de importantă privind calitatea aerului - şi cred că fiecare dintre noi ne dorim să trăim într-un mediu sănătos - este că sunt foarte multe lucruri de spus. Pot, în schimb, să spun în felul următor: că nu putem să fim impasibili la lucrurile pe care trebuie să le facă şi alte autorităţi, nu numai neapărat ministerul în cauză, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Şi, de aceea, dacă, la un moment dat, 17 dintre aglomerările urbane erau supuse procedurii de infringement privind calitatea aerului ele, la ora actuală, aşa cum bine aţi menţionat, sunt în număr de trei. Dar şi din cele trei, în 2014, în urma măsurătorilor consecvente făcute conform procedurilor directivelor europene, numai în municipiul Bucureşti, la o singură staţie de monitorizare s-au înregistrat depăşiri, respectiv la Cercul Militar.

În acelaşi timp, pentru că am considerat că relaţia cu autorităţile publice locale, cele care trebuie să emită de fapt planurile pentru calitatea aerului, fie că este vorba de îmbunătăţire sau de menţinerea calităţii aerului, în perioada de când am preluat mandatul am purtat discuţii cu toate cele trei UAT-uri implicate, astfel încât la ora actuală situaţia municipiului Bucureşti este că s-a făcut deja studiul de impact privind calitatea aerului, iar municipiul Braşov deja a trecut la planul de menţinere a calităţii aerului. Am înţeles că ar fi fost şi votat de către Consiliul Municipiului Braşov.

Deci rămâne ca toate informările pe care noi le facem către Comisia Europeană să ne poată duce să deblocăm această situaţie, iar monitorizările pe care le facem prin toate staţiile de monitorizare din ţară, din fiecare punct, să ne ducă, de fapt, la un singur lucru: să scădem poluarea prin toate măsurile pe care le facem, să fim extrem de vigilenţi şi să putem într-adevăr să implementăm legislaţia românească şi europeană aşa cum trebuie.

În acelaşi timp, consider că toţi factorii implicaţi şi decidenţi, nu numai Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, dar şi Parlamentul României, prin comisiile de specialitate, şi nu în ultimul rând cetăţenii trebuie să fie extrem de atenţi şi de aceea toate întâlnirile noastre nu au fost făcute în domeniul calităţii aerului decât cu ONG-urile care ne sunt partenere: Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Consiliilor Judeţene din România şi, nu în ultimul rând, patronatele, pentru că, să nu uităm, că inclusiv economia românească, prin diverşi decidenţi, pot oricând să ducă la anumite poluări.

În acelaşi timp, să nu uităm că aceste pulberi în suspensie - PM10 - sunt datorate şi traficului intens. Aceasta înseamnă că circulă pe şoselele României un număr mare de autovehicule care poluează şi de aceea am fost extrem de vigilentă atunci când am mărit bugetul de alocare pentru Programul "Rabla" din banii AFM-ului, astfel încât să putem şi printr-o metodă de acest gen să diminuăm poluarea.

Dacă ne gândim la deşeuri, da, este o mare problemă şi suntem ultima ţară dintre statele membre în care nu reuşim sub nicio formă să colectăm selectiv. Mi-am dat seama de prima dată că este o problemă naţională, nu vom ajunge să obţinem deşeu zero, de aceea ţinta mea, ca ministru şi ca cetăţean, este ca deşeu zero să se obţină măcar 50% în 2020, undeva, în 2025, deşeu zero, aceasta înseamnă o taxă la groapă pe care prin hotărâre de Guvern am şi iniţiat-o, astfel încât de la 1 ianuarie 2016 toţi cei care nu colectează selectiv şi mai ales salubriştii să plătească această taxă la groapă, pentru că legea este una pentru toată lumea şi cred că metodele comune de comunicare, şi de apropiere, şi de informare a cetăţenilor este că procesul de reciclare şi de atingere a economiei circulare trebuie să fie făcut şi în România.

Mă întrebaţi puţin mai devreme cum stăm cu absorbţia fondurilor europene. Cum bine aţi spus, într-adevăr, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu mai beneficiază de POS-ul de mediu ca să pot să spun că este într-adevăr şi el o parte componentă atentă cum se face absorbţia. În schimb, pot să spun aşa: Guvernul României, faţă de 2011, când veniturile de la bugetul de stat, din urma rambursărilor făcute de Comisia Europeană, erau la nivel de 37 de milioane de euro, putem să spunem că în 2014 acestea au fost de 700 de milioane de euro, iar în prima jumătate a acestui an absorbţia este de 400 de milioane de euro şi rămân aproximativ 150 de milioane de euro, din câte sunt informată de la bunul meu coleg, domnul ministru al fondurilor europene, pentru că aşa este colaborarea şi cooperarea în Guvernul României, este că încă 150 de milioane de euro sunt în analiză la Comisia Europeană.

Dacă ne gândim foarte bine la ce trebuia să facem într-o perioadă care cred eu că poate că a fost prea lungă şi poate prea lentă, din 2007 încoace, privind efectiv dezvoltarea reţelelor de apă-canal, privind implicit managementul deşeurilor, este că România şi-a preconizat nişte ţinte, aţi spus foarte bine, şi pentru apă-canal, şi pentru apă potabilă, dar în acelaşi timp şi pentru deşeuri. Dacă la deşeuri la ora actuală suntem la nivel de 47,11%, la apă suntem un pic mai sus, la 59,11%.

Mă întrebaţi puţin mai devreme ce se întâmplă în perioada următoare cu Programul operaţional de infrastructură mare, în care, la fel, nu îl gestionează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar toate proiectele sunt ridicate de la nivel de UAT către Ministerul Fondurilor Europene. Noi suntem partea tehnică a lucrărilor care se fac pe infrastructura reţelelor, dar nu de apă-canal, în schimb toţi colegii mei din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor dau sprijin tuturor autorităţilor publice locale, ţinând cont că, totuşi, aproximativ 348 de milioane de euro am pus şi noi la bătaie din Fondul de mediu tot pentru dezvoltarea reţelei de apă-canal, ţinând cont că într-adevăr trebuie să atingem şi noi ţinta de 100%, aşa cum şi celelalte state europene au făcut-o.

În acelaşi timp, mi-aş dori ca în perioada următoare... Da, domnule preşedinte, sunt foarte multe de spus despre mediu, într-un timp extrem de scurt...

Domnul Florin Iordache:

La final o să mai aveţi cinci minute, doamnă ministru.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

Cred că în perioada următoare, alături de dumneavoastră, o să trebuiască să fim mult mai vigilenţi cu ce se întâmplă cu problemele de mediu şi spuneam la preluarea mandatului că dacă am avut ambiţia să fac ordine la păduri, nu vreau să plec din mandatul de ministru al mediului, apelor şi pădurilor până când nu văd implementate programe şi pe schimbări climatice, iar strategia naţională, care o să vină undeva la sfârşitul anului, înainte de plecarea la Paris, să vin să o aprobe Parlamentul României, să putem să o punem şi în operă în perioada următoare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

În continuare, grupurile parlamentare.

Grupul parlamentar al PNL. Doamna Lucia Varga. Aveţi trei minute, doamnă deputat.

Doamna Ana-Lucia Varga:

Doamnă ministru, apreciem efortul dumneavoastră şi în primul rând al specialiştilor din cadrul ministerului şi din cadrul instituţiilor de mediu, atunci când ne informaţi că au fost ridicate o serie de infringement-uri pe care România le avea datorită unor acte normative neelaborate, datorită unor proceduri neelaborate, apreciez efortul dumneavoastră.

De asemenea, doamnă ministru, ajută într-un fel că dumneavoastră conştientizaţi că avem obligaţii asumate de Uniunea Europeană, dar ar ajuta şi mai mult dacă am avea un program, o programare a investiţiilor, o programare multianuală, o programare aprobată în primul rând de Guvernul României.

Doamnă ministru, îmi permit să vă propun să mergeţi în Guvern cu un memorandum, să informaţi despre riscurile pe care România le are, având în vedere că nu ne putem onora angajamentele asumate la Capitolul Apă, apă uzată şi gestionarea deşeurilor şi, de ce nu, să veniţi chiar în Comisia pentru mediu, împreună să găsim soluţii, poate, de ce nu, o rediscutare a acestei situaţii la Bruxelles, pentru că este păcat de tot efortul dumneavoastră pe care-l depuneţi în cadrul ministerului, este păcat că nu aveţi suficientă susţinere politică pentru a vă pune planurile în aplicare şi, practic, pentru a avea fonduri necesare pentru aceasta.

Doamnă ministru, vreau să mai observ încă un lucru. De ce, oare, de fiecare dată, când vorbim despre asumarea obligaţiilor României faţă de Uniunea Europeană, de ce nu auzim vocea domnului Ponta, vocea primului-ministru?

Cred că la următorul buget, la următoarea planificare bugetară, multianuală, chiar, să se aloce fondurile necesare investiţiilor, astfel încât reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare, care sunt deja începute în multe dintre localităţile din România, să fie finalizate, astfel încât cetăţenii României să nu fie consideraţi nişte cetăţeni de mâna a doua, ci să fie cetăţeni europeni, care să beneficieze de condiţii de viaţă decente pentru ei şi pentru familiile lor.

Este un subiect extrem de important şi vă cerem, doamnă ministru, să veniţi în comisie, să găsim împreună soluţii, să facem programări multianuale şi noi, toţi, în Parlament, să fim sensibili şi să alocăm prin bugetul acesta şi bugetele viitoare sumele necesare realizării obligaţiilor de mediu.

Dacă consideraţi util, noi, cei care avem expertiză, cei din opoziţie, cei de la putere, vă stăm la dispoziţie cu toate cunoştinţele noastre, pentru a găsi o soluţie în beneficiul românilor, pentru că nu e loc de orgolii politice, nu e loc de ceartă între putere şi opoziţie, nu e loc de scandal politic, ci trebuie să găsim soluţii pentru România, trebuie să găsim soluţii pentru cetăţenii acestei ţări, pentru a deveni cu adevărat cetăţeni europeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Numai puţin, domnule Cernea. Urmează doamna Doina Pană, Grupul PSD. V-am văzut, domnule Cernea. Doamna Pană, 3 minute.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ce să vă spun? În momentul în care am văzut că PNL-ul cere o dezbatere cu temă principală atragerea fondurilor europene, fiind invitat ministrul mediului, la Ora Guvernului, mi-am dat seama că, de fapt, PNL-ul nu ştie că de o jumătate de an fondurile europene sunt gestionate de un alt minister.

Mi-am mai adus aminte şi că pentru cele 28 de proceduri de infringement, pe care le-am moştenit de la fostul PDL, noul PNL, nu a existat acea preocupare până acum la cei din PNL.

Mi-am adus aminte de două proceduri de infringement pe piscicultură, pentru care singură m-am bătut şi de care, într-un an şi două luni, doamna ministru Varga cred că nu a aflat, pentru că nu a existat corespondenţa necesară cu Comisia Europeană, au fost rezolvate în următoarele 9 luni, iar acum vine şi face gălăgie pe proceduri de infringement.

Mi-am adus aminte că în domeniul pădurilor, un sistem informatic extraordinar de important la ora actuală este definit "sistem critic", impus obligatoriu de Uniunea Europeană şi care urmărea trasabilitatea lemnului din pădure până la destinatarul final şi care poartă numele de SUMAL, pe vremea dumneaei era administrat de un PFA, care nici măcar nu avea contract cu ministerul. La ora actuală, e acolo unde trebuie, la STS, şi este declarat sistem critic.

Mi-am adus aminte că de fapt atât de simplu, dacă s-a vrut, acest sistem a fost extins din radarul pădurilor. Mi-am adus aminte bătălia pentru Codul silvic, unde dumnealor, la modul cel mai pedagogic, se pronunţau împotrivă, încât au reuşit să scoată şi populaţia în stradă pentru acest Cod silvic. Şi mi-am adus aminte de tot ce nu au făcut şi acum clamează că alţii trebuie să facă, deşi chiar o fac.

Pe lângă ce a dat doamna ministru, vreau să mai dau nişte cifre legate de absorbţia de fonduri, de care dumnealor sunt atât de preocupaţi.

În 2009, Guvernul Boc - 11 milioane de euro; în 2010, Guvernul Boc - 35 de milioane de euro; în 2011, Guvernul Boc - 37 de milioane de euro; 2012, Guvernul Ponta - 379 de milioane de euro; 2013, Guvernul Ponta - 587 de milioane de euro; 2014 - Guvernul Ponta - 703 milioane de euro; 2015, Guvernul Ponta, jumătate de an, numai, 403 milioane de euro şi încă circa 200 de milioane în procesare.

Aşa că, ca o concluzie finală, doamnă ministru, apreciem participarea dumneavoastră, doamnă ministru Gavrilescu, apreciem implicarea dumneavoastră, vă susţinem prin comisiile din Parlament, apreciem dezbaterea largă pe care o faceţi cu toate forurile interesate pentru ca legislaţia subsecventă Codului silvic, cât mai repede să intre în vigoare, apreciem că deja e în vigoare, prin hotărârea de Guvern, Garda Forestieră, şi vă susţinem pentru tot ceea ce vreţi să faceţi.

Ca o ultimă afirmaţie, pe care o consider foarte importantă, mai ales că o spun de la tribuna Parlamentului: Guvernul Ponta, atât de hulit de fostul PDL, actualul PNL, este primul Guvern care a stopat marea hoţie. Şi, când spun asta, mă refer la retrocedări, la băieţii deştepţi din energie şi la păduri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Drept la replică. A pronunţat numele doamnei deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Doamnă ministru Pană, nu vă face bine această polemică pe nişte subiecte care, ştiţi şi dumneavoastră, la fel de bine ca mine, că au fost demarate de mine. Dumneavoastră doar aţi continuat ceea ce am început eu şi ăsta este un lucru bun în anumite zone.

Vă aduceţi aminte că acel Protocol cu STS-ul a fost semnat de către mine. Vă aduceţi aminte că dezbaterea pe Codul silvic a fost iniţiată de mine. Din păcate, încă nu a fost aprobată toată legislaţia - şi mă refer aici Hotărârea de Guvern privind Regulamentul de vânzare a masei lemnoase. Dar este un alt subiect, doamnă ministru. Noi astăzi am vrut să ne concentrăm pe problemele pe care le are România, atunci când vorbim de angajamentele luate în faţa Uniunii Europene la capitolul apă, apă uzată, deşeuri şi calitatea aerului.

Fondurile europene, cele care finanţau infrastructura de mediu, au fost gestionate de minister până acum. Sigur că ele au fost transferate, acum, la un alt minister, dar nu putem să le punem pe toate în aceeaşi oală atunci când vorbim despre absorbţia lor. Ne interesează modul în care sunt absorbite fondurile europene pe mediu, pentru că aceste fonduri europene, infrastructura de mediu realizată vor avea ca efect, pe lângă îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, în primul şi în primul rând, îmbunătăţirea calităţii mediului.

Şi, prin urmare, doamnă ministru, încă o recomandare: putem face o dezbatere şi chiar cred că este oportună pe modul de gestionare a Fondului forestier naţional, pe necesităţile de politici de care încă România mai are nevoie, dar eu cred că subiectul acesta, referitor la obligaţia României de a-şi ţine cuvântul faţă de angajamentele europene în domeniul mediului, a fost necesar şi sper ca împreună să găsim soluţii, astfel încât România să nu plătească penalităţi în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Drept la replică. Rog, totuşi, colegii, avem o dezbatere, fără să pronunţaţi numele. Mergem replică la replică. Vă rog, doamnă ministru Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulţumesc, domnule preşedinte. O jumătate de minut, pentru acurateţea informaţiei. Unu, Protocolul cu STS-ul nu era în sensul ăsta. Doi, proiectul de Cod silvic, pe care PNL-ul l-a susţinut, este un alt proiect de Cod silvic decât cel care, din fericire, a fost votat de Parlament. Şi nu, nu am continuat nimic. Am eliminat ce era rău şi am demarat lucruri bune.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte grupuri parlamentare? Nemaifiind alte grupuri, din partea Grupului neafiliaţilor, un minut, domnul deputat Cernea. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă ministru, am salutat decizia Guvernului de a introduce taxa la groapă. Au existat discuţii pe această temă încă de acum câţiva ani şi este important că ea a fost introdusă, chiar şi cu o oarecare întârziere.

Voi trece în revistă câteva teme, foarte pe scurt, deşi vă spun că, discutând despre mediu, mi-aş fi dorit să văd o sală de plen arhiplină. Mă întreb câţi deputaţi vor fi sancţionaţi pentru absenţă.

Foarte scurt, ministerul cum se va raporta la încercările de a deschide noi exploatări bazate pe cianuri, exploatări de aur? Cum vă raportaţi la sutele de proiecte de centrale de pe râurile de munte, care distrug zonele montane şi afectează grav ecosistemele?

Radarul pădurilor este, de asemenea, o decizie foarte bună, dar cred că ar trebui ca, periodic, să primim un fel de rapoarte care să arate ce îmbunătăţiri aduce radarul pădurilor cu privire la defrişări.

De asemenea, vă întreb dacă veţi susţine o amendare a legislaţiei, în sensul ca instituţiile publice să achiziţioneze lemn şi produse din lemn exclusiv din surse certificate, nu din surse incerte sau necertificate.

Şi ultimul lucru: România, la Conferinţa ONU pe schimbări climatice de la Paris, va avea în vedere susţinerea unui acord energic şi îndrăzneţ cu privire la reducerile de emisii de gaze cu efect de seră, alături de partenerii europeni?

Vă mulţumesc foarte mult anticipat, pentru răspunsuri.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii nu sunt.

Pentru ultimele 3 minute, o rog pe doamna ministru Gavrilescu să răspundă la problemele care s-au ridicat.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

Eu vă mulţumesc pentru deschiderea de care daţi dovadă şi pentru lucrurile pe care doriţi, într-adevăr, să le discutăm, pentru că sunt lucruri ale noastre, ale tuturor, şi cred că de calitatea modului în care trăim depinde modul în care, efectiv, ne rezolvăm nişte probleme.

Aş vrea să vă informez că Guvernul României cunoaşte toate problemele pe care România le are în privinţa protecţiei mediului. De aceea, am iniţiat un memorandum, alături de ministrul fondurilor europene, atât pe parte de deşeuri, cât şi pe parte de biodiversitate, cât şi pe parte de apă uzată. Asta, pentru că suntem preocupaţi să vedem de unde găsim resurse - financiare, bineînţeles -, astfel încât să ne conformăm.

Consider că este atributul fiecăruia dintre noi, începând de la cel mic, respectiv consiliile locale, până la miniştrii actuali, şi nu numai, Parlamentul României.

De aceea, spun că Guvernul României ştie, este implicat şi vreau să vă spun că nu numai fondurile europene au fost o preocupare pentru mine, ca ministru. Pentru mine, ca ministru, când eu am venit la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, absorbţia pe fonduri norvegiene era zero. Acum, absorbţia şi toate contractele sunt încheiate, astfel încât parteneriatul nostru pe fonduri norvegiene este cu ţintă sută la sută realizat şi consider că, pentru perioada următoare, din 2017, dacă vom da dovadă de aceeaşi seriozitate şi implicare, alte comunităţi şi instituţii - fie că sunt locale, fie că sunt centrale - vor putea să beneficieze de astfel de bani.

Deci, Guvernul României este implicat şi încearcă să depisteze resurse prin toate metodele pe care le luăm.

Spuneaţi puţin mai devreme dacă avem, într-adevăr, o gândire despre ce înseamnă investiţii. Da, eu am rămas un pic consternată, ca să nu zic surprinsă, că totuşi nu s-a respectat un plan de investiţii început cândva, poate în 2007. Mă gândesc acum în domeniul apelor, şi nu în domeniul apelor uzate, ci efectiv la marea infrastructură de apă. Şi îmi aduc foarte bine aminte cum s-au cheltuit foarte mulţi bani, în guvernarea Tăriceanu, pentru studii de impact, studii de fezabilitate pentru regularizarea unor anumite râuri, pârâuri care, între anii 2005-2006, au supus populaţia României din anumite zone efectiv la momente catastrofale, la riscul de a-şi pierde casa. Nu ştiu de ce ele nu s-au finanţat. Acum, multe dintre ele le-am scos din sertare şi finanţare va fi, vor avea atât din 2016, cu certitudine, ele vor fi implementate şi în bugetul ANAR-ului, dar nu numai.

Şi, pentru că, într-adevăr, ne-a preocupat gradul de absorbţie, nu ne gândim numai pentru UAT-uri şi pentru ape ce se întâmplă cu apa uzată, şi încă o dată spun, şi de infrastructura mare, este că, dacă la ora când am preluat ministerul nu am găsit decât un număr redus şi o sumă, să zicem, şi vă spun şi exact suma, aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru absorbţie pe Apele Române, cu ajutorul colegilor din minister şi al foarte multor specialişti, am reuşit să mai facem o absorbţie de încă 340 de milioane.

În tot cazul, suntem foarte atenţi la cum se cheltuieşte banul şi cred că foarte important ar fi dacă am avea o viziune integrată asupra tuturor fondurilor care se alocă pentru epurare şi apă potabilă, astfel încât să cumulăm şi să putem să punctăm fiecare ban pe care îl cheltuim. Şi lucrul acesta cred că trebuie făcut. Eu, cel puţin, alături de colegii mei, atât cu ministrul fondurilor europene, cât şi cu ministrul de la dezvoltare şi, nu în ultimul rând, cu Administraţia Fondului de Mediu, lucrul acesta l-am făcut - am privit dezvoltarea ca un mediu integrat.

Vorbeaţi puţin mai devreme de ce se întâmplă şi cum nu ne gândim noi să facem, efectiv, planuri multianuale de dezvoltare. Ba da, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor s-a gândit la lucrul acesta. Şi mă gândesc la planul multianual de împăduriri.

De aceea, am cerut ministerului, prin Fondul de Mediu, pentru că s-au găsit bani, să ştim şi noi, exact, cât trebuie să împădurim, unde trebuie să împădurim, pe ce terenuri trebuie să împădurim, fie că sunt degradate din punct de vedere agricol, fie că s-a tăiat sau defrişat ilegal. Mi se pare anormal ca la anul acesta, 2015, când vorbim de tăieri ilegale de 8,8 milioane de metri cubi anual şi de o amprentă bugetară de peste 1,5 miliarde, să nu ştim, efectiv, unde trebuie să direcţionăm banii. Pentru că, de la păduri, tăind şi defrişând ilegal, au plecat şi versanţii şi s-au întâmplat multe şi cred că nu avem timp suficient astăzi să purtăm discuţii şi să avem astfel de dezbateri.

Şi pentru că mă bazez foarte mult că am susţinere în ceea ce priveşte planul integrat al deşeurilor, vă rog foarte mult să aprobaţi Hotărârea Guvernului nr.196 în ceea ce priveşte taxa, introducerea taxei la groapă - da, 196 - respectiv de 80 de RON din 2016 şi de 130 de RON din 2017. Este un lucru extrem de important, România trebuie şi fiecare român trebuie să ştie că are posibilitate, inclusiv conform legii în vigoare, să colecteze selectiv pe cele 4 tipuri de deşeuri.

Important este că, începând de la UAT-uri până la operatorii de salubrizare, până la societăţile producătoare de ambalaj, inclusiv Parlamentul României şi reprezentanţii ministerului să lucreze într-un grup de lucru, aşa cum l-am format noi la nivelul ministerului, astfel încât să atingem şi noi undeva ţinta de deşeu zero. Şi cu cât vom duce mai puţin la groapă, cu atât vom recicla mai mult şi cu atât, bineînţeles, vom reuşi ca în perioada următoare să folosim resurse, efectiv, pe care le considerăm sau poate le-a considerat cineva inepuizabile, doar acolo unde ar trebui.

Şi vă mai rog ceva: gândiţi-vă că... eu, cel puţin, o să vin cu propunerea de hotărâre de guvern pentru tarif diferenţiat. Este normal ca fiecare cetăţean să plătească în funcţie de cât deşeu produce. Este un lucru esenţial, dacă vrem să ne atingem nişte ţinte.

Se vorbea puţin mai devreme de MHC-uri. Da, aşa este, domnule deputat. S-au construit unde nu a trebuit, am distrus, bineînţeles, o parte din ce trebuia să distrugem. Eu, cel puţin, nu, dar unii, da.

Problema este că controlul prin Direcţia Generală de Control pe MHC-urile care nu aveau nici măcar autorizaţii conforme, fie că erau de gospodăria apelor, fie de acord de mediu, nu au dus la altceva decât la stoparea efectivă a producţiei respectivelor societăţi.

Radarul pădurii, într-adevăr, avem estimările, în fiecare lună vi le putem da. O să-l rog pe domnul secretar de stat Dan Popescu să vă prezinte situaţia în comisia de specialitate.

Şi, da, sunt foarte multe de spus. Este un lucru esenţial, e foarte important să susţinem şi noi, alături de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, Acordul global de la Paris, aşa cum îmi doresc ca la Paris să fie o discuţie deja antamată din timp, în care şi alte state - fie că este vorba de China, sau Statele Unite, sau ţările din Asia, sau Africa -, să găsim un optim numitor comun, astfel încât, în general, acel acord, în momentul în care va fi semnat, să fie asumat de întreaga omenire.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

Cred că aţi văzut că inclusiv Papa Francisc militează pentru schimbări climatice, aşa cum mi-aş dori să militeze fiecare dintre dumneavoastră, pentru a trăi sănătos într-o ţară curată şi nepoluată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbaterile politice fiind finalizate, mulţumesc colegilor.

Declar închisă prima parte a şedinţei.

Vor continua răspunsurile la întrebări. Două minute pauză.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Domnul deputat Iacoban, de la Iaşi, are un răspuns din partea Ministerului Transporturilor.

Vă rog, aţi primit răspunsul. Vă rog, domnule deputat, 3 minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, am primit răspunsul.

Dragi colegi, ştiţi cu toţii că locuitorii din zona Moldovei, precum şi cei care îi reprezentăm în Parlamentul României, deputaţii din zona Moldovei, îşi doresc o autostradă care să lege estul ţării de vestul ţării.

Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ-Ditrău-Târgu Mureş este cel mai important proiect de infrastructură pe care îl poate avea Moldova.

Am iniţiat această interpelare cu speranţa că voi găsi răspunsul la unele întrebări legate de termene, de situaţia finanţării, de situaţia revizuirii proiectelor de fezabilitate şi aşa mai departe.

Răspunsul însă este unul evaziv, care nu mă satisface şi probabil nu-i va satisface nici pe locuitorii din zona Moldovei.

Prin urmare, voi continua, domnule ministru, cu o altă interpelare şi cu alte întrebări, până când ne vom elucida şi până când, cu toţii, Parlament şi Executiv, vom fi foarte clari în ceea ce priveşte acest proiect: care sunt termenele de implementare, care este finanţarea, când se termină revizuirea studiilor de fezabilitate şi aşa mai departe.

Am văzut, domnule ministru, că aţi anulat două proceduri de revizuire a studiului de fezabilitate, unul pentru segmentul Ditrău-Târgu Neamţ şi celălalt pentru segmentul Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ, însă nu aţi specificat când se vor relua aceste revizuiri ale studiului de fezabilitate, respectiv licitaţia pentru aceste lucrări.

Cum un studiu de fezabilitate durează aproape un an de zile, îmi imaginez cam cât va dura acest lucru.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi, cu speranţa că vor înţelege şi cei de la Ministerul Transporturilor şi cei de la CNADNR cât de mare este importanţa acestui proiect de infrastructură, vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Acestea fiind spuse, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, 28 septembrie 2015.

Vă mulţumesc.

Continuăm mâine-dimineaţă cu şedinţă reunită - Cameră şi Senat.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,10.