Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală.

Au semnat până acum peste 170, plus membrii Biroului permanent şi liderii grupurilor parlamentare, care sunt exceptaţi de la semnătură, sunt peste 190 de colegi.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 383 de deputaţi, până în acest moment s-au înregistrat 191.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul nostru, aţi primit la casete programul de lucru pentru perioada 5-10 octombrie, lista rapoartelor depuse în perioada 30 septembrie - 5 octombrie, lista cu legile la care puteţi să vă exercitaţi dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi o informare cu privire la iniţiativele legislative.

În temeiul art. 206 din Regulamentul Camerei, potrivit programului de lucru, astăzi de la 16,00 la 17,00 avem Ora prim-ministrului cu tema cerută de către domnul prim-ministru: "Evaluarea situaţiei operaţionale curente referitoare la fluxurile migratorii şi posibilele influenţe asupra României".

Ştiţi foarte bine procedurile. Prim-ministrul vorbeşte 15 minute, grupurile parlamentare - 5 minute fiecare grup parlamentar, reprezentanţii deputaţilor neafiliaţi - 2 minute, primul-ministru, la final, 5 minute.

Pe procedură, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnule lider, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Am cerut cuvântul pe procedură. După cum ştiţi, la începutul fiecărei şedinţe de plen dintr-o săptămână se poate discuta despre ordinea de zi.

Exact aceasta este procedura la care vreau să mă refer, şi anume că, săptămâna trecută, mai precis joi, Grupul parlamentar al PNL a solicitat ca la această şedinţă de astăzi, respectiv prezenţa prim-ministrului în Parlament, în fiecare primă zi de luni din lună, să avem o temă care cred eu că este importantă pentru o mare parte dintre românii noştri, şi anume votul prin corespondenţă.

Am sperat că o hârtie înaintată îşi va urma traseul normal şi va intra, aşa cum era normal, în procedura pe care noi toţi o cunoaştem. Din păcate, am constatat că, astăzi, în loc să se dezbată această temă, avem o temă, propusă de prim-ministru, astăzi, 5 octombrie.

Am urmărit toate documentele cu data de înregistrare. Documentul PNL este înregistrat săptămâna trecută, documentul dumneavoastră şi cel al domnului prim-ministru sunt înregistrate astăzi.

Îmi exprim nedumerirea de ce s-a procedat aşa, dar, în acelaşi timp, nu pot, de la această tribună, să nu fac remarca simplă, de altfel, că Partidul Social Democrat nu doreşte Legea votului prin corespondenţă şi, în consecinţă, după cum observaţi, Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor se află începând de astăzi în grevă parlamentară, grevă japoneză.

Deci venim la lucru, participăm la toate dezbaterile, toate activităţile Parlamentului, dar protestul nostru, pentru că nu se doreşte adoptarea acestei legi, este clar şi este evident.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. O să-l rog pe domnul Neacşu să vă repete ce a spus în Biroul permanent, că s-ar părea că stenograma nu are acces pe telefonul dumneavoastră mobil de la Camera Deputaţilor, deşi ea este pe site.

Domnule lider, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Evident că nu contestăm dreptul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal de a-şi trimite la şedinţele Biroului permanent, acolo unde nu poate veni liderul de grup, viceliderii. Dar faptul că nu există comunicare între viceliderul care participă la şedinţă şi liderul grupului parlamentar este o problemă strict internă, de gospodărie internă.

Vreau să vă precizez, în măsura în care nu cunoaşteţi, dar eu sunt convins că şi cunoaşteţi, domnule Nicolăescu, cum au stat cu adevărat lucrurile.

În conformitate cu prevederile regulamentare, avem dreptul, pe rând, să propunem dezbateri la care să fie invitat prim-ministrul, în fiecare luni din fiecare lună, o dată la iniţiativa opoziţiei, o dată la iniţiativa puterii şi, a treia oară, la iniţiativa prim-ministrului.

Noi, miercuri, la şedinţa de Birou permanent, ştiind că astăzi este prima luni din lună, am observat că nu eram sesizaţi, ca Birou permanent, cu niciun fel de solicitare din punctul de vedere al dezbaterii parlamentare la Ora prim-ministrului.

Domnul Dobre a solicitat relaţii la grupul Domniei Sale, nu le-a primit şi atunci am decis, Biroul permanent a decis, să se facă o invitaţie prim-ministrului să ne precizeze dacă Domnia Sa are de propus o temă spre dezbatere Parlamentului, fiind unul dintre cei care au acest drept.

Am iniţiat procedura... sau prin intermediul preşedintelui Camerei s-a iniţiat procedura de a fi solicitat prim-ministrului cu această temă şi de a fi sesizat, Domnia Sa a răspuns şi acum ne trezim că şi dumneavoastră aţi fi vrut să dezbatem o temă. Parcă, totuşi, nu este foarte, foarte corect să iniţiem un demers şi după aia să spunem stop, opriţi, stop joc, pentru că deja ne-am răzgândit noi.

Nu e niciun fel de problemă ca tema pe care dumneavoastră aţi propus-o sau o altă temă care va fi de actualitate, cum veţi decide la momentul respectiv, să fie reluată în prima şedinţă a lunii următoare, pentru că este dreptul dumneavoastră regulamentar de a propune astfel de teme. Noi am propus tema lunii septembrie.

Deci, în consecinţă, cred că ne aflăm astăzi cu procedura împlinită şi putem să purcedem în continuare la desfăşurarea şedinţei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, domnule vicelider Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Pentru exactitate, domnule preşedinte.

Miercuri s-a spus că, întrucât PNL-ul nu a depus până miercuri solicitarea, atunci stabilim o altă temă, la propunerea prim-ministrului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Corect.

Domnul Victor Paul Dobre:

Foarte corect. Numai că, acum o lună, în septembrie, când iarăşi domnul prim-ministru a fost aici, la solicitarea Grupului PSD, şi puteţi verifica, solicitarea a fost depusă de PSD în ziua în care a fost şi dezbaterea.

Deci ceea ce-i posibil pentru PSD, nu-i posibil, deocamdată, pentru PNL.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

O să-mi daţi mie voie să vă reîmprospătez memoria, pentru că s-ar părea că distanţa este foarte grea pentru unii colegi, care se văd în Biroul permanent, de la partid.

(Coboară la tribună.)

Bun. Noi am cerut să ne informatizăm. Vreo 150 de colegi, bănuiesc că cei doi, lider şi vicelider de la PNL, nu au luat tableta ca să aibă acces la informaţii şi bănuiesc că sunt dintre acei membri ai partidului care sunt împotriva unor chestiuni şi nu le place internetul, n-au telefoane mobile de ultimă generaţie. Asta e, nu ne supărăm pe ei.

Dar faptul că-şi trimit un lider sau un vicelider la Biroul permanent unde au şi membri ai Biroului permanent şi uită, nu vorbesc între ei, e o chestie pe care o înţeleg, având în vedere încrederea electoratului.

1. Liderii grupurilor parlamentare, în prima zi de Ora prim-ministrului din această sesiune, au căzut de comun acord în unanimitate să propună Biroului permanent, care, cu toate voturile de la UDMR până la PSD au aprobat în unanimitate, fiind prima prezenţă din această sesiune - şi pentru că au uitat ei - să fie prim-ministrul cel care dezbate.

Asta este prima chestiune, domnule Dobre. Îmi pare rău că colegii dumneavoastră nu v-au informat. Având în vedere că am salariu mai mare, promit că la următoarea sesiune, la următorul salariu cumpăr un telefon mobil şi vi-l dau, ca să înţelegeţi Androidul sau IOS-ul sau BlackBerry, ca să aveţi şi dumneavoastră acces la informaţie, pentru că nu vă place tableta de la Parlament, din banii publici, şi atunci fac eu un sacrificiu, poate aşa ţineţi legătura şi cu domnul Nicolăescu, că văd că nu vă vedeţi la partid.

A doua chestiune, am stabilit toţi, în Biroul permanent, la propunerea opoziţiei, dar s-ar părea că n-avem acces la stenogramă, că dacă nu depunem până miercuri ca partid, membru al coaliţiei de guvernământ sau din opoziţie, cererea pentru dezbaterea pentru Ora prim-ministrului, putem să întrebăm prim-ministrul sau liderul opoziţiei dacă vor ei să în luna respectivă.

Miercuri, dumneavoastră aţi venit, şi-mi pare rău că o să facem şi live streaming, ca să vadă lumea imaginea unui lider de grup sau unui vicelider, când vine uimit despre atribuţiile pe care le are prin Regulament.

Domnul Dobre, cu tot respectul pe care-l am pentru Domnia Sa, fiind vechi parlamentar, nu ştia despre această chestiune, că nu i-a spus nimeni. Şi atunci, domnul Neacşu a zis: "Dacă Biroul permanent este de acord, unde dumneavoastră aţi nominalizat nişte lideri, care sunt membri ai Biroului permanent, dacă Biroul este de acord, o să-l întrebăm pe domnul prim-ministru dacă doreşte Domnia Sa să vină".

Zis şi făcut, liderul grupului parlamentar l-a întrebat pe prim-ministru, prim-ministru a făcut acest demers şi a acceptat Biroul permanent în unanimitate.

Acum, dacă erau voturile PNL-ului împotriva acestui demers înţelegeam, şi atunci era o chestiune pe care liderii puteau s-o tranşeze în acest Birou permanent de astăzi, dar atâta timp cât liderii de grup şi membrii PNL au acceptat solicitarea primului-ministru, mai aveam o singură soluţie, din logica calculatorului cu unu şi cu zero.

Dacă domnul prim-ministru nu dorea să vină astăzi în faţa noastră şi n-aveam chef de el, atunci n-aveam ora aceasta şi semnam prezenţa pentru ziua de astăzi la grupuri, dacă n-aveam răspunsuri la întrebări, interpelări, aşa cum onorabilii mei membri ai Comitetului liderilor au decis când au modificat Regulamentul.

Din punctul meu de vedere, membrii Biroului permanent nu au greşit pentru că au ascultat sfatul pro sau contra pe care liderii sau viceliderii grupurilor parlamentare l-au recomandat.

Deci nu transferaţi în dreptul nostru ce nu puteţi să faceţi, cum nu puteţi să transferaţi lipsa de voinţă şi de putere a dumneavoastră de a face votul prin corespondenţă, pentru că trebuie să-i convingeţi şi pe cei de la UDMR, şi pe cei de la PP-DD şi s-ar părea că nu puteţi şi vă daţi demisia din funcţii. Mă gândesc, dacă luaţi mâine prim-ministru, ce-o să faceţi, vă daţi demisia pentru că nu aveţi majoritate în Parlament să treceţi o lege, cu voinţa noastră? Şi o să facem şi acest lucru, vă luăm noi preşedinţia comisiei ca să putem să găsim o soluţie pentru românii care au plecat pe timpul dumneavoastră, tăindu-le locurile de muncă, în afara graniţelor ţării, să muncească.

O vom face şi pe asta, nu vă supăraţi! Am făcut-o şi la Comisia pentru modificarea Constituţiei, o facem şi aici, ca să vadă şi jurnalistul, ca să vadă şi cel de acasă cine are voinţă politică şi poate să creeze o majoritate, şi cine n-are, dar se vaită. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Dreptul la replică, două minute, v-am pronunţat numele.

Domnule lider, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Am stat să mă gândesc dacă să vă răspund în acelaşi mod arogant în care aţi vorbit dumneavoastră, lipsit de credibilitate şi, mai ales, de injurii.

Eu cred că tot ce aţi spus înseamnă exact ceea ce eu am făcut la începutul acestei intervenţii, şi anume am afirmat faptul că dumneavoastră, PSD-ul, nu doriţi votul prin corespondenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră.

Bun. Începem dezbaterile pe tema solicitată de către primul-ministru al României, domnul Victor Ponta.

Îl invit la tribună pe primul-ministru al României, domnul Victor Ponta, pentru a prezenta tema dezbaterii politice.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta - prim-ministrul Guvernului României:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doar pentru realitatea istorică, vreau doar să confirm ceea dumneavoastră aţi anunţat, şi anume că joi sau vineri urma să mă pregătesc pentru Ora primului-ministru, dar opoziţia nu vrea să mă întrebe nimic că, probabil, n-aveau nimic de criticat sau de întrebat, motiv pentru care am considerat că este important să informez Camera Deputaţilor asupra unei probleme cu adevărat importante şi care se află pe agenda tuturor ţărilor europene, şi nu doar europene, referitoare la situaţia privind fluxurile migratorii şi pregătirea ţării noastre pentru această situaţie specială.

Din acest motiv, în faţa Camerei Deputaţilor, aş vrea să prezint câteva informaţii şi iniţiative ale Guvernului, evident, urmând să răspundem întotdeauna la solicitarea Parlamentului şi să vă cerem sprijinul, dacă este vorba despre măsuri legislative.

Vreau să informez Camera Deputaţilor că, împreună cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, celelalte instituţii publice care au atribuţii în domeniu, dar şi în discuţia, într-o primă discuţie pe care am avut-o vineri cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi a diverselor asociaţii de protecţie a refugiaţilor şi comunităţi din România, am încercat să avem o imagine din acest moment, a capacităţii României de a gestiona această problemă şi, mai ales, strategia noastră de integrare în viitor în faţa unor noi provocări.

Vreau să încep prin a spune punctul de vedere al Guvernului, că România nu este doar o ţară europeană, membră a comunităţii internaţionale, dar îşi asumă toate obligaţiile care-i revin în baza convenţiilor internaţionale privind protecţia refugiaţilor, convenţiile internaţionale privind protecţia copiilor, în special, şi, de asemenea, faptul că vom implementa, cu siguranţă, decizia recentă a Consiliului JAI şi toate deciziile luate pe plan european, pentru că, fiind membri ai Uniunii Europene, respectăm deciziile luate pe plan european, în baza tratatelor europene, şi cred că poziţia României trebuie să fie de solidaritate, de sprijin şi de colaborare în ceea ce reprezintă, în acest moment, o mare provocare pentru Uniunea Europeană.

În al doilea rând, vreau să informez Camera Deputaţilor şi, evident, opinia publică asupra faptului că azi nu există o presiune specială, din punct de vedere migraţionist, la adresa României. Din datele pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a pus la dispoziţie până la data de 1octombrie, anul acesta, cereri de azil au fost 944 faţă de 900 în cursul anului 2014, deci o creştere oarecum nesemnificativă, în luna august, de exemplu, am avut doar 18 cereri de azil, străini returnaţi sub escortă - 172, faţă de 111 în 2014, străini luaţi în custodie publică - 152, faţă de 185, - deci practic nu există în mod real, astăzi, când vorbim, o presiune specială dincolo de ceea ce s-a întâmplat în mod constant în fiecare an.

Cu toate acestea, având în vedere evenimentele din Serbia şi ridicarea acelui gard de protecţie la frontiera maghiară am luat măsuri şi am operaţionalizat două tabere - la Lunga şi la Moraviţa - fiecare având capacitatea de cazare de 500 de persoane, însă până în acest moment nu a fost nevoie să le folosim.

Dincolo însă de prevenţie şi de intervenţie imediată care înseamnă protecţia frontierelor, activitatea poliţiei de frontieră, a structurilor din Ministerul Afacerilor Interne, pot totuşi să spun că, în urma analizei pe care am făcut-o, situaţia este evident nesatisfăcătoare, în ceea ce priveşte capacitatea noastră şi a instituţiilor publice şi a societăţii civile, în ceea ce priveşte integrarea persoanelor cu statut de refugiat. Mă refer aici, în primul rând, la eliberarea documentelor necesare, la accesul la servicii de sănătate, mai ales când este vorba despre copii, despre persoane în vârstă, la accesul la educaţie pentru copiii care au acest statut şi la integrarea şi accesul la locuri de muncă.

România nu a avut o experienţă şi o mentalitate adecvată până în acest moment şi cred că este de datoria noastră să înţelegem ce înseamnă acest fenomen, la nivel european, să fim pregătiţi pentru orice fel de provocare şi să avem deja pregătite mecanismele care să ducă nu doar la prevenţie, ci şi la integrare, atunci când va fi cazul.

Spun acest lucru, deoarece situaţia generală pe plan european este net modificată faţă de anii trecuţi. În baza datelor oficiale, în anul 2015 au intrat pe teritoriul Uniunii Europene - şi mă refer aici la Grecia, la Italia, venind din Africa de Nord şi Orientul Apropiat - 515.000 de refugiaţi, din care 55% din Siria, 15% din Afganistan şi restul din alte ţări aflate în conflict sau în diverse situaţii tensionate.

De altfel, vreau să vă informez că şi în cursul vizitei pe care am efectuat-o ieri în Iordania, am vizitat o tabără de refugiaţi, constatând că o ţară mică, Iordania, a primit, până în acest moment, 1,4 milioane de refugiaţi şi resursele pe care le alocă sunt evident insuficiente în lipsa sprijinului internaţional.

În egală măsură, după cum ştiţi, o altă ţară din regiune, Turcia, are deja 2,2 milioane de refugiaţi şi cred cu adevărat, în urma discuţiilor pe care le-am purtat, că soluţia pe termen scurt şi mediu este a unei relaţii între Uniunea Europeană, Turcia, Iordania, ţările care adăpostesc cea mai mare parte a acestor refugiaţi.

Salut discuţiile care au loc astăzi, la Bruxelles, între Turcia şi Comisia Europeană. Guvernul României va sprijini ca soluţie, repet, pe termen scurt şi mediu, sprijinul financiar, logistic pentru ţările care găzduiesc deja refugiaţi, în special Turcia şi Iordania, pentru că este mult mai uşor, mult mai ieftin şi mult mai eficient să sprijinim eforturile financiare ale acestor ţări decât să construim ziduri, garduri, să plătim poliţişti, câini poliţişti şi să încălcăm, practic, normele internaţionale, aşa cum au făcut-o sau a făcut-o o ţară din cadrul Uniunii Europene.

Pe termen lung, din punctul de vedere al Guvernului României, soluţia este combaterea terorismului în Siria, refacerea structurii statale şi sprijinul pentru reconstrucţia Siriei, iar din punct de vedere diplomatic, România se va alătura eforturilor Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, în ceea ce priveşte această soluţie pe termen lung.

Vreau să reiterez în faţa Camerei Deputaţilor poziţia Guvernului României, referitoare la faptul că intervenţia Rusiei în Siria nu este în niciun caz de natură să soluţioneze conflictul, ci doar să-l agraveze şi să creeze noi şi noi suferinţe faţă de populaţia civilă.

În ceea ce priveşte situaţia din România, în cadrul discuţiilor pe care le-am avut cu instituţiile publice, dar şi cu reprezentanţii societăţii civile - şi vreau să le mulţumesc pentru disponibilitatea de a se implica în acest efort - am constatat că este nevoie să instituţionalizăm o coaliţie pentru integrare, compusă din instituţii publice şi reprezentanţi ai societăţii civile, care să pregătească în cel mai scurt timp modificările necesare, pe cinci paliere importante.

În primul rând, în ceea ce priveşte legislaţia, România este deja vizată, ca şi alte ţări, de o procedură de infringement, din partea Comisiei Europene. România are încă de implementat în legislaţia naţională, nu doar la nivel legislativ, dar şi al normelor de aplicare, toate obligaţiile pe care ni le-am asumat privind protecţia refugiaţilor, a copiilor, a familiilor aflate în nevoie.

În al doilea rând, o atenţie mult mai mare în ceea ce priveşte partea de logistică şi de acordare a documentelor absolut necesare prevăzute în instrumentele internaţionale.

În al treilea rând, integrarea locală, şi am discutat cu reprezentanţii autorităţilor locale, care sunt dispuşi să sprijine mai departe aceste eforturi.

În al patrulea rând, la nivel instituţional, accesul persoanelor care au statutul de refugiat la educaţie, sănătate, locuri de muncă, sistemul bancar şi toate celelalte servicii care să-i ajute să se integreze în societate, nu să rămână, practic, pe cheltuiala publică.

Şi, în al cincilea rând, efortul comun - instituţii publice, societate civilă - de comunicare publică, pentru a combate xenofobia, populismul şi demagogia, care în această perioadă au renăscut, folosind o temă falsă, a refugiaţilor, care, iată, în realitate nu există la nivel de criză în România, pentru scopuri politice şi pentru a genera în societate o tensiune artificială.

Vreau să ştiţi că aceste măsuri sunt necesare pe termen foarte scurt, în primul rând, în ceea ce priveşte alocările bugetare.

Cred că este ruşinos pentru România - şi sunt convins că foarte puţini dintre dumneavoastră ştiu - că încă avem în vigoare o prevedere din anul 2006, prin care alocăm pentru toate cheltuielile privind un refugiat politic suma de trei lei pe zi, iar pentru cheltuielile sale personale, suma de 0,60 de bani.

Cred că ... bun. Guvernul este pregătit, Ministerul de Finanţe, să încercăm să actualizăm aceste sume, pentru că nivelul lor este, cu siguranţă, nu doar nesatisfăcător, dar şi insultător. E foarte greu de crezut că cineva poate asigura subzistenţa unei persoane cu trei lei pe zi.

De asemenea, accesul la serviciile de sănătate, în condiţiile introducerii cardului de sănătate, la educaţie, acolo unde, în continuare, şcoli şi facultăţi din România solicită documente şcolare de la refugiaţi care au şcoala, sau primăria, sau universitatea distruse în bombardamente şi noi le cerem birocratic documente, aşa cum cerem cuiva care a studiat în Bucureşti sau în Timişoara, ceea ce evident duce la imposibilitatea accesului la educaţie.

La fel, în ceea ce priveşte condiţiile de cazare, mulţi reprezentanţi ai autorităţilor locale - şi le mulţumesc - şi-au arătat disponibilitatea, în condiţiile unui sprijin de la bugetul de stat, pentru a organiza locuri de cazare decente şi cu siguranţă pentru a oferi oportunităţi de integrare în societate.

Vreau să spun că toate aceste provocări le-am stabilit, le avem în vedere, le vom rezolva în perioada imediat următoare. Vom informa de fiecare dată Parlamentul şi vom cere sprijin pentru măsurile legislative.

În final însă vreau să mai spun doar trei concluzii.

În primul rând, România, azi, când vorbim, nu se află, din fericire, sub niciun fel de presiune, cifrele numărului de persoane intrate, al cererilor de azil fiind comparabile cu cele din anii trecuţi; că suntem şi trebuie să ne îndeplinim toate obligaţiile la nivel european şi internaţional, nu doar să aplicăm Decizia JAI, ci şi, în continuare, să avem un rol activ şi constructiv în dezbaterea pe plan european. Cred că a fost corect să susţinem principiul de a nu avea cote obligatorii, însă cred că a fost o greşeală că am votat alături de Ungaria şi Slovacia împotriva restului Uniunii Europene şi cred că din acest moment trebuie să avem o poziţie, repet, europeană, constructivă şi solidară cu celelalte ţări ale Uniunii Europene şi, de asemenea, să precizez că obligaţia societăţii româneşti, nu doar a instituţiilor publice, este de a acorda ajutor, în primă instanţă, dar mai departe de a ajuta la integrarea în societate, prin accesul la sănătate, educaţie, locuri de muncă, documente pentru cei care dobândesc statutul de refugiat.

În rest, din punct de vedere politic, România va sprijini eforturile Uniunii Europene şi alte Statelor Unite ale Americii, privind soluţionarea conflictului din Siria şi sprijinul pentru reconstrucţia acesteia, pentru că milioanele de cetăţeni ai Siriei, care s-au refugiat în diverse alte ţări, cu siguranţă pot avea un viitor şi îşi doresc un viitor în ţara lor, atâta timp cât nu mai există război şi există oportunităţi.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată, atât cât a fost, şi cu siguranţă vă vom informa de fiecare dată asupra unei probleme extrem de importante, în care informarea corectă este cea mai importantă. Altfel, dezinformarea, panica, populismul care apar în mass-media, din partea unor oameni politici, cred că fac de râs România şi cred că instituie în cadrul societăţii o teamă cu totul şi cu totul nejustificată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Bun.

Dragi colegi,

Am văzut că s-au înscris mai mulţi colegi pentru acelaşi grup parlamentar. La "Ora ministrului" şi la Ora prim-ministrului" am stabilit toţi liderii grupurilor parlamentare, ca să nu ducem în derizoriu, că vorbeşte un singur membru al grupului parlamentar. E o dezbatere între primul-ministru şi specialistul în această temă al grupului parlamentar. Dacă facem o dezbatere, pot să dau cuvântul la cinci, şapte inşi, dar o să ne facem... ca de obicei, o să facem o chestie românească. Şi la "Ora ministrului" vine un singur reprezentant al opoziţiei.

Acum, că liderii au fost aşa de deştepţi şi au eliminat acest text din dezbaterea modificării la regulament, ne dă permisiunea. Dacă vreţi să facem aşa, eu nu am o problemă, dar vă spun că ne facem de băcănie. Nu există nicăieri în Europa acest model. Dumneavoastră îl acceptaţi, eu sunt de acord, nu vreau să încalc regulamentul. Pentru că aţi lăsat un text care este ambiguu. Aşa încât... ambiguu e, ambiguu guvernăm.

Domnule Tinel Gheorghe, aveţi cuvântul.

Numai o secundă, domnul prim-ministru vrea să vă mai spună... mai avea 45 de secunde.

Vă rog frumos, după care domnul Tinel Gheorghe, viceliderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Iertaţi-mă, nu are legătură cu tema refugiaţilor, dar are legătură cu poziţia României pe plan regional.

Vreau să asigur - mi-a adus aminte ministrul de finanţe şi e important -. am îndeplinit toate procedurile privind Acordul de împrumut rambursabil către Republica Moldova şi trebuie să-l semnăm zilele acestea şi să vi-l trimitem în faţa dumneavoastră, spre aprobare. Deci nu vă luaţi după ciudaţii care spun că nu putem să împrumutăm, ceva colegi de-ai dumneavoastră... Am şi făcut acordul, îl semnăm şi îl trimitem. Sper că veţi vota cu toţii pentru el, pentru că Moldova are nevoie de ajutor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, pe procedură.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să respectăm totuşi regulamentul. Articolul 206 nu limitează numărul intervenţiilor în cadrul acestor dezbateri. Daţi-ne voie, dacă avem două intervenţii, să putem să le susţinem pe amândouă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Eu zic să aveţi zece. Am făcut şi "Ora prim-ministrului" ca în România, am făcut-o şi pe aceasta frumos...

Domnul Neacşu, liderul grupului parlamentar.

Şi la "Ora ministrului", tot aşa, să venim câte zece, dacă se poate, să vorbim, ar fi perfect.

Domnul Marian Neacşu:

Două abordări, total diferite.

Prima dintre ele: vreau să vă informez, domnule prim-ministru, pentru că şi dumneavoastră ne-aţi informat, că deja astăzi a intrat în dezbatere, începând de astăzi, în Camera Deputaţilor, Tratatul cu... Protocolul semnat cu Republica Moldova şi are ca termen, aşa cum am stabilit, în procedură de urgenţă, şi probabil că îl vom vota săptămâna viitoare şi va pleca la Senat.

Iar referitor la problema regulamentară, noi când am discutat acest lucru, l-am discutat pe principii corecte. Mie nu mi se pare până la urmă corect şi normal ca un grup politic să aibă despre o anumită temă două sau mai multe interpretări.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Neacşu, vă rog frumos să reveniţi în regulament.

Domnul Marian Neacşu:

De asta fac...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Tinel Gheorghe are dreptate.

Domnul Marian Neacşu:

... şedinţe de grup.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Asta e. E a zecea oară când se întâmplă acest lucru. Dar eu trebuie să aplic regulamentul. Sunt două intervenţii din partea Grupului parlamentar al PNL.

În ordinea pe care liderul grupului a anunţat-o, domnule Stroe Ionuţ, aveţi cuvântul.

5 minute - timpul total. Vă rog frumos.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Trebuie să fim obiectivi şi să spunem de la bun început faptul că această criză a refugiaţilor este cu adevărat testul de rezistenţă al Uniunii Europene. Este, pe de o parte, o problemă, dar şi o ameninţare comună, care cu siguranţă are nevoie de o soluţie comună, unificată, de o soluţie europeană.

În acest moment, din păcate, ne aflăm în faţa unei soluţii de avarie, o soluţie care mai degrabă rezolvă chestiunile umanitare. Dar criza migraţiei, cu siguranţă, va fi una de durată şi cu siguranţă nu-şi va găsi rezolvarea atâta timp cât nu eliminăm situaţiile care o generează şi în principal conflictul din Siria.

La început acolo a fost un război civil, dar din păcate, prin contribuţia unora - cum spunea chiar premierul, ceva mai devreme - tinde să ia dimensiuni neaşteptate, pentru că în contextul ultimelor evoluţii - şi mă refer la intervenţia Rusiei - escaladarea acestui conflict cu siguranţă nu va stăvili acest val de refugiaţi, ci îl va amplifica.

Partidul Naţional Liberal, de la bun început, a susţinut şi reafirmă şi de această dată principiul solidarităţii europene, principiul redistribuirii echitabile şi echilibrate a efortului rezolvării acestei crize, a acestui fenomen social, între toate statele membre ale Uniunii Europene.

Trebuie să înţelegem cu toţii şi s-o spunem cât se poate de deschis că relocarea are ca principal scop scăderea presiunii migraţiei asupra unor state membre şi împărţirea acestui efort în mod echilibrat între partenerii Uniunii Europene.

Din păcate, în acest moment, două dintre cele mai importante acorduri care au legătură cu fenomenul migraţionist - Acordul Schengen şi Acordul Dublin - şi-au dovedit limitările.

Acordul Schengen este practic suspendat. El trebuie reevaluat, dar numai după ce se va depăşi momentul de criză, şi trebuie refăcut refuncţional. Dar în acelaşi timp trebuie restabilit, bineînţeles, controlul graniţelor Uniunii Europene, controlul securizării şi controlul migranţilor la nivelul intrării în Uniunea Europeană.

Bineînţeles, trebuie găsite şi soluţii pentru a susţine aceste state care sunt afectate ca ţări de primire sau de tranzit pentru cei care migrează.

Tratatul de la Dublin este imperios necesar a fi reformat. Şi spun aceasta pentru că Comisia Europeană, din punctul nostru de vedere, trebuie să adopte de urgenţă toate modificările legislative, astfel încât toate problemele ambiguităţilor acestui acord internaţional să fie remediate. Sunt ambiguităţi de ordin principal, care au creat adevărate inechităţi de repartizare a refugiaţilor şi care au dus, din păcate, la gesturi bruşte ale unor state europene - unii chiar au mers până la afirmarea retragerii din Acordul de la Dublin, dar sunt şi modificări de ordin tehnic, cum ar fi, de exemplu, faptul că actualul acord nu precizează cine îşi asumă responsabilitatea cererii de azil pentru minorii neacompaniaţi. Şi, din păcate, în această situaţie se găsesc foarte mulţi copii care sunt în aceste valuri migraţioniste.

România nu se confruntă cu o criză a refugiaţilor. Şi Partidul Naţional Liberal crede că acesta este cel mai important mesaj care trebuie comunicat românilor. Orice altceva se discută, se negociază şi se soluţionează la nivelul Uniunii Europene.

Problema migraţiei nu trebuie privită în context naţional, trebuie privită în context european şi chiar internaţional. Orice fel de abordare individualistă şi naţionalistă cu siguranţă nu oferă soluţii, iar autoizolarea propusă de foarte mulţi, în sens politicianist, cu siguranţă este cea mai nocivă atitudine.

Domnule prim-ministru, în încheiere, vă transmit un mesaj al partidului nostru în legătură cu o aşteptare pe care o avem de două luni, în legătură cu acele mecanisme pe care trebuie să le creăm. Aveţi suportul Parlamentului, cel puţin la nivel declarativ, dar concretizaţi aceste afirmaţii şi veniţi aici cu propuneri legislative care să creeze mecanismele integrării sociale, a asigurărilor de sănătate şi toate cele pe care le-aţi amintit.

Al doilea lucru este legat de ambasada noastră din Damasc, care poate fi o foarte bună interfaţă, suntem una dintre puţinele ţări care mai au încă ambasadă în Siria şi trebuie s-o folosim.

Şi nu în ultimul rând, nu vreau sau nu vrem...

S-o ţinem, evident, şi să ne folosim de ea în contextul internaţional care este...

Şi nu în ultimul rând, este foarte trist ca România să fie amintită în legătură cu amplificarea traficului de persoane. Nu trebuie să fim o ţară care să contribuie la acest fenomen şi trebuie să-l preîntâmpinăm, cu toate că până acum nu l-am avut.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Varujan Pambuccian. Se pregăteşte domnul Cernea Remus.

Excelenţă, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Astăzi o să vorbesc mai degrabă din punctul de vedere al Uniunii Armenilor din România - am cerut acordul colegilor mei din grup să fac lucrul acesta - şi am să încep prin a vă spune că, în 1919, Uniunea Armenilor din România s-a înfiinţat tocmai pentru a prelua... a asista statul român în preluarea şi integrarea celor care se refugiau în urma genocidului care a avut loc în Imperiul Otoman. Familia mea a făcut parte din acei refugiaţi.

Vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că aşa cum atunci Uniunea Armenilor şi-a atins obiectivul, adică a reuşit o integrare rapidă a comunităţii armene, la fel, suntem pregătiţi să facem acelaşi lucru, astăzi. Avem în toată lumea arabă, care este acum măcinată de flagelul acesta al războiului, al haosului, avem comunităţi mari. O parte dintre armeni au ajuns pe teritoriul european. Şi suntem pregătiţi atât noi, cât şi biserica armeană, fie cea catolică, din Ardeal, fie cea de rit gregorian, din fostul Regat, să le oferim asistenţa de care au nevoie, atât religioasă, cât şi comunitară, cât şi în ceea ce priveşte învăţarea limbii române, deprinderea cu obiceiurile şi cu felul de a se trăi în România. Ei nu vin aici, dacă ne referim la comunitatea armeană, cred că şi mici comunităţi greceşti, ele nu vin aici într-o ţară străină rece, vin într-o comunitate care este pregătită să colaboreze cu autorităţile române pentru ca ei să-şi poată găsi aici o nouă patrie, aşa cum strămoşii mei şi-au găsit aici o nouă patrie.

Vreau să vă spun - şi cu asta o să închei - ce a însemnat pentru toate generaţiile de armeni care s-au născut după ce valul de refugiaţi a ajuns în România faptul că Guvernul României a fost primul guvern din lume care a adăpostit refugiaţi veniţi în urma groaznicelor evenimente care au avut loc în timpul genocidului din Imperiul Otoman.

Pentru foarte mulţi dintre dumneavoastră, care sunteţi români, să te naşti român în România este un lucru firesc. Pentru un armean, să se nască în România este un miracol, pentru că asta ne-a dat şansa să trăim. Lucrul acesta nu l-au uitat nici generaţia bunicilor mei, nici generaţia părinţilor mei, nici generaţia mea, nici generaţia copiilor mei şi sper că nu îl vor uita nici generaţia nepoţilor mei. Lucrurile acestea nu se uită.

Faceţi pasul acesta şi veţi găsi printre cei care vor veni aici parteneri la fel de loiali cum sunt armenii care trăiesc acum în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Domnule deputat Remus Cernea, aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

În primul rând, daţi-mi voie, cinci secunde, să salut introducerea acestui sistem electronic de contorizare a prezenţei, este un pas foarte bun înainte. Poate ar trebui însă şi o pontare la ieşirea din şedinţă, nu doar la intrare.

Salut convergenţa de opinii a principalelor partide, PSD şi PNL, asupra acestei teme, salut poziţia primului-ministru, echilibrată şi într-un spirit european, exprimată mai devreme.

Într-adevăr, avem datoria, ca ţară europeană, să primim refugiaţi şi, la nivel discursiv, România şi-a exprimat solidaritatea. Din păcate, cu ocazia acelui vot în Consiliul JAI, ţara noastră, în mod eronat şi cu pierderi de imagine la nivel internaţional, a votat imprudent alături de Ungaria, care construieşte garduri la graniţa comună cu noi, sau alături de Cehia şi Slovacia, care au guverne recunoscute pentru şovinismul lor.

Însă important este să fim constructivi şi solidari de acum încolo, să primim refugiaţii repartizaţi la nivelul instituţiilor europene şi să fim conştienţi că numărul acestora este posibil să fie din ce în ce mai mare, pentru că fluxul de refugiaţi cu greu va fi oprit. Am văzut însă un acord recent al Uniunii Europene, semnat cu Turcia. Poate că acest acord va încetini ritmul de refugiaţi cumva, prin găsirea unor soluţii pe teritoriul turcesc, cu sprijin european.

Foarte bună ideea coaliţiei pentru integrare. Ea ar trebui să includă, după părerea mea, şi reprezentanţi ai comunităţii siriene, inclusiv ai minorităţii kurde, pentru că acestea pot... Sunt deja? Dacă sunt deja, cu atât mai bine, a fost foarte bine gândită, iată, această coaliţie pentru integrare şi felicit Guvernul pentru iniţiativă.

Sigur că vocile politice responsabile au datoria să combată xenofobia, islamofobia, şovinismul.

De asemenea, va trebui să prezentăm refugiaţilor valorile democraţiei seculare şi să facem tot posibilul să evităm ghetoizarea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Şi închei, zece secunde.

Multe dintre localităţile noastre ar putea primi refugiaţi. Papa Francisc a cerut parohiilor să o facă, Patriarhia BOR a cerut bisericii să se implice, salut aceste lucruri. Eu însumi mă voi implica în găzduirea a cel puţin unei familii şi în asigurarea unor condiţii decente de viaţă în Bucureşti pentru această familie sau poate chiar pentru mai multe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Pâslaru.

Domnule vicelider, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Europa se confruntă în acest moment cu o criză a migraţiei fără precedent, generată de persoane care necesită protecţie internaţională, majoritatea venind din nordul Africii şi Orientul Mijlociu.

Acest val de refugiaţi se îndreaptă în special către statele membre europene dezvoltate.

Conform informaţiilor Ministerului de Interne, România nu resimte în prezent o presiune migraţionistă crescândă, ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest.

Atât din punctul de vedere al încercărilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cât şi din punctul de vedere al numărului solicitărilor de azil, situaţia înregistrată în prezent se menţine la parametrii anului trecut, fără creşteri semnificative ale acestor indicatori.

La nivel regional însă valul de refugiaţi a creat o presiune migraţionistă deosebită în zona sudică şi sud-estică a Uniunii Europene, mai ales în Italia şi Grecia, iar ulterior a afectat state de tranzit, precum Bulgaria, Ungaria, Austria sau ţări de destinaţie, precum Germania, Franţa sau Suedia.

Criza migranţilor trebuie gestionată cu solidaritate şi responsabilitate, pe bază de voluntariat, ţinându-se cont de situaţia specifică a fiecărui stat membru, inclusiv din punctul de vedere al expertizei şi al experienţei.

Este necesar a se face distincţia între imigranţii economici şi populaţiile care fug din calea războaielor şi a atacurilor teroriste. În cazul refugiaţilor, gestionarea fluxurilor migratorii implică în primul rând o dimensiune umanitară, de care cred că ţara noastră a dat de-a lungul timpului dovadă. Va fi necesară colaborarea instituţiilor statului cu organizaţii neguvernamentale de profil, va fi nevoie de dialog real între Guvern şi ONG-uri, pentru că se va pune nu doar problema găzduirii refugiaţilor, ci şi problema integrării acestor persoane în societatea românească.

Partidul Social Democrat s-a exprimat de la bun început pentru susţinerea principiului solidarităţii între statele membre, însă trebuie să avem în vedere atât obligaţiile, cât şi drepturile din cadrul Uniunii Europene.

Referitor la drepturi, voi aminti aici faptul că demersurile României pentru aderarea la Spaţiul Schengen, din 2011 şi până în prezent, s-au derulat într-un context european marcat de presiuni negative permanente. Să nu uităm faptul că de mulţi ani România este al doilea contributor după Germania la misiunile FRONTEX din sudul Europei, la graniţa greacă, la misiunile în care ţara noastră nu a fost admisă ca membră a Spaţiului Schengen.

Subliniez încă o dată faptul că statele membre şi întreaga comunitate internaţională trebuie să-şi consolideze rolul în soluţionarea conflictelor şi în special în găsirea soluţiilor politice durabile în regiunile aflate în conflict, precum: Irak, Siria, Libia sau Orientul Mijlociu.

Săptămâna trecută am participat, la Strasbourg, la cea de-a patra Sesiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, alături de distinşii mei colegi, domnul deputat Cezar Preda, domnul Ionuţ Stroe, domnul deputat Fenechiu. Cu ocazia acestei sesiuni plenare, au fost programate o serie de dezbateri de actualitate privind necesitatea unui răspuns european, atât la provocările migraţiei, cât şi la provocările pentru ţările de tranzit, precum şi o dezbatere comună pe marginea rapoartelor.

Atât eu, cât şi ceilalţi membri ai delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ne-am exprimat punctul de vedere în cadrul acestor dezbateri şi am reiterat faptul că România susţine nevoia unei abordări comune a problemei migraţiilor cu care se confruntă unele state europene. Totodată am susţinut concluziile raportorilor, potrivit cărora este necesară o cooperare bazată pe o abordare cât mai cuprinzătoare a politicii în domeniul migraţiei, precum şi necesitatea revizuirii profunde a sistemelor Uniunii Europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Am înţeles că domnul Preda vrea să aibă o intervenţie scurtă, de două minute, peste timpul alocat.

Domnule Preda, aveţi cuvântul, cu acordul liderilor grupurilor parlamentare. Orice regulament la noi durează 30 de zile.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am vrut s-o am în timpul alocat, dar nu am avut şansa aceasta.

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea este scurtă, dar, spun eu, la obiect.

În primul rând, decizia este luată. Noi încă ne mai aflăm, în România, în faza în care analizăm cam ce decizie am vrea noi să luăm. Decizia este luată, iar proactivismul nostru, care nu a excelat niciodată, în niciun domeniu, nu aş vrea să devină şi acum o stare de fapt, noi să fim în defensivă, întotdeauna cocoşaţi de ceea ce decid alţii. Şi nu este vina nimănui, este vina noastră!

Acum o lună şi ceva chiar am vorbit cu domnul prim-ministru, i-am spus că am fost la Sarajevo, la Comisia de monitorizare şi se mirau colegii noştri europeni de ce mai bâlbîim noi aşa, de ce bâjbâim, că decizia este luată şi unde este proactivismul acesta? Chiar cu Pâslaru, cu Ionuţ Stroe şi acum la Strasbourg, am asistat la mirarea colegilor noştri europeni, cât de mult încercăm noi să bâjbâim în ceea ce avem de făcut.

Domnule prim-ministru, ca să fiu şi mai direct, e clar că sunt două planuri în care România se prezintă acum: un plan al răspunderii instituţionale, unde dumneavoastră aveţi împreună cu Preşedinţia României şi cu noi o răspundere strictă, şi un plan al modului în care noi spunem românilor care este situaţia. În al doilea plan, eu cred că ne aflăm în faţa unei... hai să nu-i spun unui eşec lamentabil...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi 20 de secunde.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Da. Vă rog eu, că este chiar important, domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

20 de secunde, vă rog frumos.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Nu o să termin în 20 de secunde...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi pare rău.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Da. Bine. Să nu-mi tăiaţi...

Ca să nu uit, domnule prim-ministru, aţi uitat Libanul. Aţi enumerat Iordania şi Turcia. Să ştiţi că şi Libanul este o ţară care are cei mai mulţi...

Eu vă spun că în aceste două planuri, deşi suntem în faza cu Ionică şi lupul, dacă pronunţăm acum "consens naţional" sau "interes naţional" nu ne mai crede nimeni, că s-a pronunţat de atâtea ori, încât toată lumea zice să nu mai auzim de cuvintele astea. Eu vă spun că aceasta este o problemă în care nu are voie nimeni... decât în consens naţional, aici nu este joacă.

Mai este o vorbă şi cu aceasta chiar închei.

Stimaţi colegi, nu m-am băgat niciodată nici pe ce a fost agricultură, nici pe... la aşa ceva de 12 ani încerc şi eu să învăţ, să mă pricep. În politica externă, întâi, înainte de a scoate ceva pe gură, este bine să vezi ce număr ai la pantofi, să te cântăreşti, să te măsori, şi dacă ai toate datele, deschizi gura. Dacă nu le ai, taci din gură, că degeaba te ridici pe vârfuri, nu o să spui niciodată ceva interesant, doar ceva cu care poţi să faci rău ţării tale.

Eu nu am să fac... s-ar putea să fac greşeli, şi colegi de-ai mei, şi dumneavoastră, în ceea ce priveşte râca asta internă, dar, în politică externă, Partidul Naţional Liberal va sprijini absolut orice decizie este în interes naţional. Şi aici nu sunt cuvintele generalului Oprea, sunt cuvintele Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Bun.

În finalul dezbaterilor, dragi colegi, o să-i dau cuvântul domnului prim-ministru Victor Ponta.

Domnule prim-ministru, aveţi cinci minute, vă rog frumos.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mai puţin de cinci minute, domnule preşedinte, pentru că sunt de acord în totalitate cu domnul Cezar Preda şi asta se întâmplă foarte rar, dar este de menţionat.

Vreau doar să spun încă o dată, poate că nu va crea ştiri în mass-media faptul că, în sfârşit, pe o temă extrem de importantă toate partidele politice reprezentate în Parlament şi Guvernul au aceeaşi opinie, dar eu cred că este totuşi o ştire şi este o evoluţie, cel mai important lucru.

Prima dată când a apărut criza refugiaţilor a fost aşa... o stare de negare, o tendinţă poate şi influenţată de cei care strigă mai tare, chiar dacă nu au dreptate, de a ne simţi sub asediu şi de a lua măsuri care nu au legătură nici cu obligaţiile noastre internaţionale, nici cu cultura şi mentalitatea noastră, ca societate.

Mă bucur că astăzi, când vorbim, nu ne mai punem problema să închidem graniţe, nu se mai pune problema că vom fi ocupaţi de... sau cine ştie, islamizaţi de cineva, şi că tratăm problema în primul rând cu moderaţie, şi chiar nu este cazul să o tratăm altfel.

În al doilea rând, în concordanţă cu partenerii noştri europeni, cu care, repet, vreau de-acum încolo să ne consultăm şi să lucrăm împreună în a încerca să mergem spre cauzele, nu doar spre efectele acestui fenomen.

Da, vreau să ne comportăm ca o societate echilibrată, deschisă, iar instituţiile guvernamentale vor veni în faţa dumneavoastră cu măsurile concrete care ţin nu doar de prima acţiune, ci mai ales de următoarele, şi anume integrarea celor care primesc, pe bună dreptate şi în mod normal, calitatea de refugiat.

Şi faptul că în acest moment, repet, într-o evoluţie de lăudat, partidele politice şi reprezentanţii politici au trecut în totalitate de ceea ce înseamnă primul impuls şi merg pe o linie de solidaritate europeană, cred că este principala ştire de astăzi.

Vă mulţumesc încă o dată pentru sprijin şi vă voi informa de fiecare dată cu lucrurile în desfăşurare referitor la acest dosar.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

Dragi colegi,

La ora 17,00 începe sesiunea de răspunsuri.

O să rog vicepreşedintele care este desemnat de Biroul permanent, domnul Iordache...

Ora 10,00, mâine - Biroul permanent reunit.

Liderii grupurilor parlamentare, la ora 12,00 - plen reunit pentru a prelua preşedinţia Comisiei speciale pentru cod electoral, în aşa fel încât să ne ţinem de cuvânt. Cei care putem.

Mulţumim foarte mult.

O seară frumoasă!

După pauză

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre, şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

Din partea domnului deputat Gheorghe Florin; are o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Rurale; este doamna secretar de stat, da?

Ministerul Agriculturii. Domnul Steriu.

Doamna Simona Alice Man (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat Florin Gheorghe,

La întrebarea înregistrată la Camera Deputaţilor, am să vă răspund astăzi în numele Ministerului Agriculturii.

Stimate domnule deputat,

Referitor la discuţiile bilaterale întreprinse în ultimii 2 ani, prin care să se pună bazele unor colaborări internaţionale care să faciliteze exportul de cereale produse în România, facem următoarele precizări: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, MADR, încurajează cooperarea în domeniul agricol dintre România şi ţările terţe, inclusiv din Orient şi Africa - şi aici Azerbaidjan, Palestina, Maroc şi Tunisia -, acordând sprijin instituţional, precum şi suport tehnic necesar operaţiunilor economice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul de competenţă.

Documentele semnate între MADR şi ministerele omologate constituie cadrul juridic general al cooperării bilaterale, stabilind domeniile de cooperare - vegetal, zootehnic, cercetare, dezvoltare rurală, agenţii de plăţi etc. -, modalităţile de implementare, schimb de vizite, seminarii, conferinţe, târguri, expoziţii, precum şi modul de suportare a cheltuielilor.

Cu referire strictă la ultimii doi ani, menţionăm că la 14 octombrie 2013, a fost semnat Memorandumul de înţelegere între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din Statul Israel pentru cooperare în agricultură, care a reînnoit, practic, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru cooperare în domeniul agriculturii, semnat la Ierusalim, la 3 august 1998.

Domeniile de cooperare vizează cercetarea agricolă, sectorul legume-fructe şi îmbunătăţiri funciare.

De asemenea, cu Emiratele Arabe Unite şi Sudan au fost demarate negocieri pentru colaborări în domenii de interes comun, zootehnie, aspecte sanitar-veterinare, industrie alimentară, tehnici agricole, irigaţii, acvacultură, inclusiv sectorul vegetal, în principiu, generale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat, două minute, vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sincer să fiu, mă aşteptam la un răspuns mai complet la această interpelare, aşa că voi reveni cu încă o interpelare săptămâna viitoare, pentru a cere câteva clarificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Următoarea întrebare este adresată Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, de către doamna deputat Mocioi. Este prezent domnul secretar Albulescu Mihai. Doamna deputat nu este. Domnule secretar de stat, vă rog să-i trimiteţi doamnei deputat răspunsul. Da? Vă mulţumesc.

Următoarea este a domnului deputat Horga. Deci, domnul deputat Horga are o întrebare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Văd că tocmai vorbeaţi; păi, văd că aţi discutat cu doamna secretar de stat. Vă rog, aţi primit răspunsul? Este în regulă.

Deci, domnul deputat Horga Vasile comunică că a primit, tocmai discută cu doamna secretar de stat Anne-Rose-Marie Jugănaru, a primit răspunsul, este mulţumit.

Mergem mai departe. Următoarea este o întrebare din partea domnului deputat Márton Árpád, Grupul UDMR. Este prezent domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Domnul deputat Márton Árpád nu este prezent. Vă rog, domnule secretar de stat, să-i comunicaţi răspunsul prin Secretariatul tehnic.

Următoarea întrebare vine din partea doamnei deputat Intotero Natalia. Nu este secretarul de stat. Îl aşteptăm, e la Senat. Mergem mai departe, în momentul în care vine domnul secretar de stat, vă răspunde. Vă rog să rămâneţi în sală pentru a primi răspunsul.

Continuăm cu lista deputaţilor, pentru a prezenta interpelări.

Domnul deputat Romeo Rădulescu. Este prezent. Nu. Are o interpelare depusă.

Domnul deputat Octavian-Marius Popa. Este prezent? Nu. Are două interpelări depuse.

Domnul deputat Viorel Blăjut. Este prezent? Nu. Are două interpelări depuse.

Domnul deputat Vasile Horga - două interpelări depuse. Vreţi să prezentaţi una dintre ele, domnule deputat? Da. Vă rog, aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Interpelarea se adresează Ministerului Finanţelor Publice, domnului ministru Eugen Teodorovici.

Cu diferite ocazii, în mod oficial, prim-ministrul Guvernului României a afirmat că unele dintre măsurile de reducere a fiscalităţii prevăzute în Codul fiscal aprobat de Parlamentul României, după discutarea cererii de reexaminare a Preşedintelui României, vor fi reanalizate, unele chiar până la finele anului 2015 şi dacă se vor găsi resurse financiare disponibile, aceste măsuri vor intra în vigoare mai înainte de 1 ianuarie 2017, aşa cum prevede actualul Cod fiscal.

Având în vedere că în Codul fiscal aprobat de Parlamentul României s-a introdus un principiu nou - principiul predictibilităţii, care va permite contribuabililor să-şi dozeze eforturile de contribuţie în elaborarea propriilor bugete de venituri şi cheltuieli, cred că ar fi util de ştiut care este prognoza Guvernului faţă de devansarea măsurilor de reducere a fiscalităţii încă din anul 2016, din cele cu termen în anul 2017.

Cred, totodată, că includerea în Codul fiscal a principiul predictibilităţii în impunerea de impozite, taxe şi contribuţii sociale obligatorii, precum şi utilizarea facilităţilor fiscale, va fi esenţial atât pentru stat, cât şi pentru contribuabili, întrucât şi unul şi celălalt au interesul de a-şi planifica cu certitudine - primul, veniturile şi cel de al doilea, cheltuielile -, cel puţin pentru un exerciţiu financiar întreg.

De aceea, Guvernul va trebui să se pronunţe cât mai curând asupra măsurilor pe care intenţionează să le ia vizavi de devansarea reducerii unor taxe şi impozite, astfel încât şi contribuabilii să-şi poată planifica activitatea pentru exerciţiul financiar 2016.

Doresc răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc, prof.univ. Vasile Horga, deputat Colegiul nr. 1 Dâmboviţa.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O rog în continuare pe doamna deputat de Hunedoara, Intotero Natalia-Elena, vizavi de întrebarea adresată Ministerului Transporturilor, să prezinte punctul de vedere. Înţeleg că aţi primit răspunsul, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am primit răspunsul din partea Ministerului Transporturilor, vizavi de întrebarea mea referitoare la stadiul lucrărilor de mentenanţă pe autostrăzile din ţara noastră. În mare parte, sunt mulţumită de acest răspuns, însă aş vrea pe această cale să insist asupra disciplinei din partea celor de la CNADNR şi o mai mare atenţie, pentru ca autostrăzile pe care le avem în momentul de faţă în România să fie întreţinute aşa cum sunt întreţinute în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm cu prezentarea interpelărilor. Doamna deputat Liliana Mincă. Doamna Liliana Mincă are o interpelare depusă.

Domnul deputat Cristian Buican are o interpelare depusă.

Domnul deputat Aurelian Mihai are 4 interpelări. Două minute pentru prezentarea pe scurt a uneia dintre ele.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o interpelare adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Stimată doamnă ministru, presa a semnalat în ultimele luni un caz social, prezentând situaţia unei bătrâne - doamna Elena Smădu, din localitatea Dichiseni, comuna Dichiseni, judeţul Călăraşi. Pensia doamnei Smădu, la sfârşitul anului 2014, era de 7 lei, adică mai puţin de 2 euro pe lună, iar, potrivit unor declaraţii atât din partea dumneavoastră, cât şi a premierului, pensiile minime asigurate ar trebui să fie deja o certitudine. O mulţime de bătrâni având ca singur venit astfel de pensii umilitoare, ar trebui să se beneficieze deja de aceste măsuri.

Vă întreb asupra cazului cunoscut dumneavoastră cu siguranţă, mai ales de notorietate, al doamnei Smădu, dar şi al altor bătrâni care se lovesc de aceste chestiuni privind pensiile extrem de mici plătite de statul român, când vor beneficia de promisiunile făcute până în prezent de către Guvernul României, prin ministerul pe care-l reprezentaţi.

În speranţa unui răspuns cu privire la interpelarea adresată, vă salut.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Aveţi 4 interpelări. Aveţi două minute pentru a prezenta una dintre ele, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, săptămâna viitoare voi avea 4 interpelări. Astăzi, am numai una, care este o re-re-revenire la interpelarea cu nr.2273/B/2015 cu privire la montarea unui separator de sensuri de trafic între Băneasa şi Otopeni, în zona Drumului Naţional 1. Este o situaţie destul de gravă, care persistă în această zonă. Nu am înţeles niciodată de ce Ministerul Transporturilor evită şi ezită să monteze acest separator de trafic, care există la nord de Aeroportul Otopeni pe mai multe tronsoane de drum de pe raza judeţului Ilfov, dar nu pe toate, ceea ce este iarăşi interesant şi total de neînţeles pentru mine. Din păcate, accidentele se produc cu o regularitate care tinde să mă înspăimânte personal, sunt accidente deosebit de grave, care sunt generate de acea bordură absolut neinspirată şi-mi permit să spun, bordură criminală, pe care Ministerul Transporturilor se încăpăţânează să o menţină pe axul central de deplasare de pe Drumul Naţional 1.

Şi, ca atare, după o serie de interpelări pe care le-am avut pe această temă, continui să insist cu această problemă, până când se va rezolva. Ca urmare, sper ca domnul ministru Iulian Ghiocel Matache se va prezenta aici, în plenul Parlamentului şi va răspunde acestei interpelări, un răspuns care sper eu să fie favorabil şi care să se materializeze în montarea urgentă a unui separator de trafic între Băneasa şi Otopeni. Repet, această problemă există şi pe alte tronsoane de pe DN1 din zona judeţului Ilfov - în zona Tâncăbeşti şi în zona Ciolpani.

Ca atare, în continuare, voi face toate demersurile posibile legal ca acest lucru să se întâmple şi ca vieţile oamenilor să fie salvate, iar Ministerul Transporturilor să devină responsabil în această cauză.

Aştept un răspuns al domnului ministru Iulian Ghiocel Matache verbal şi scris, dar, în primul rând, verbal, dar şi în scris. E bine şi aşa.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Iulian Vladu, o interpelare depusă.

Doamna deputat Andreea-Maria Paul, o interpelare.

Diana Tuşa, o interpelare.

Radu Zlati. Domnule deputat, aveţi o interpelare. Nu este. A fost domnul deputat.

Imediat domnule Ioan Tămâian, mai este până la dumneavoastră.

Domnul deputat Anton Doboş. Domnule Doboş, aveţi o interpelare. Două minute, vă rog să o prezentaţi pe scurt.

Domnul Anton Doboş:

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătăţii, domnul Nicolae Bănicioiu.

În Programul de Guvernare 2012-2016, Guvernul condus de domnul Victor Ponta, era prevăzut a fi contruite 3 spitale regionale de urgenţă. Cu diferite ocazii şi în mod oficial, primul-ministru şi ministrul sănătăţii, domnul Bănicioiu, au declarat, şi în special la Iaşi, că vor construi Spitalul Regional de Urgenţă în mandatul lor.

Având în vedere că există studiu de fezabilitate aprobat din 2008 şi oferta autorităţilor locale pentru cel puţin 5 amplasamente, întreb Guvernul Ponta dacă, până la sfârşitul mandatului său, reuşeşte să-l dea în folosinţă.

Reamintesc că doamna Corina Creţu, comisar la Uniunea Europeană, a declarat că există finanţarea Uniunii Europene cu 50%, în condiţiile în care Guvernul trebuie să aloce 40% de la bugetul de stat şi autorităţile locale 10%.

Vă aduc la cunoştinţă că sunt în a treia săptămână de grevă de tip japonez şi, în acelaşi timp, am reuşit să strâng semnături de la colegii parlamentari, senatori şi deputaţi, 110 semnături de pe tot palierul politic pentru susţinerea construirii Spitalului Regional.

Vă rog să-mi comunicaţi în ce fază procedurală se află proiectul de construire a Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi şi dacă consideraţi că de această investiţie pot beneficia cetăţenii suferinzi ai Moldovei şi României până la sfârşitul mandatului.

Odată cu prezenta, depun o copie cu lista semnăturilor senatorilor şi deputaţilor care au semnat pentru construirea acestui important obiectiv din domeniul sănătăţii.

Deputat Anton Doboş, Circumscripţia nr.24 Iaşi

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Eleonora-Carmen Hărău, două interpelări.

Domnul deputat de Sibiu, Ioan Tămâian, o interpelare depusă. Vă rog, domnule deputat, două minute pentru a o prezenta pe scurt.

Domnul Ioan Tămâian:

Interpelare adresată domnului ministru Marius Nica, ministrul fondurilor europene.

Obiectul interpelării: rata redusă a absorbţiei fondurilor europene de către statul român.

Stimate domnule ministru,

Este cunoscut faptul că România înregistrează cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene, fiind singura ţară care are o rată cu 20% sub media înregistrată la nivelul comunităţii europene.

Dumneavoastră aţi declarat zilele trecute: "Consider că, până la sfârşitul anului, putem avea 70% grad de absorbţie. O imagine fidelă vom avea în jurul lunii martie 2016 asupra absorbţiei efective."

Comisia Europeană a precizat faptul că "există dovezi care sugerează o deficienţă semnificativă în funcţionarea sistemului de management şi control în raport cu cerinţa-cheie, autoritate de management şi verificări management".

Când am intrat în Uniunea Europeană, cu toţii am sperat că aderarea este cea mai mare şansă pentru modernizarea României, dar legislaţia stufoasă, lipsa cofinanţărilor de la Guvern, birocraţia din cadrul autorităţilor de management au ţinut ţara pe loc.

După nereuşita primilor 7 ani, ca stat membru al Uniunii Europene, având în vedere că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene, ţării noastre i s-a oferit o provocare şi mai mare pentru următorul exerciţiu financiar. Astfel, până în 2020, trebuie să atragem şi să cheltuim 35,5 miliarde de euro. Arhitectura instituţională este principalul motiv pentru care utilizarea fondurilor europene nu reuşeşte să aibă un impact real pozitiv asupra vieţii de zi cu zi.

Mai multe ministere derulează investiţii prin fonduri europene în acelaşi domeniu, fără a exista o corelare între acestea, astfel încât beneficiile să fie maximizate.

De asemenea, alte cauze le reprezintă birocraţia excesivă şi o parte a personalului din cadrul autorităţii de management, slab pregătit.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru, următoarele: ce strategie aveţi pentru debirocratizarea acestor instituţii care, în numeroasele cazuri, în loc să fie cele care îndrumă pe cei care depun proiecte pentru aceste fonduri comunitare, sunt frânele şi în mod neprofesionist îi alungă pe cei care doresc să iniţieze şi să deruleze astfel de programe? Că, până la sfârşitul anului, "până la sfârşitul anului, putem avea 70%...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Tămâian:

... după cum aţi declarat, vă rog să-mi spuneţi ce măsuri concrete veţi lua pentru atingerea obiectivului propus şi, totodată, să nu mai fim în coada Europei.

Vă mulţumesc şi doresc un răspuns în scris.

Ioan Tămâian, deputat de Sibiu.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă reamintim: avem două minute pentru prezentarea pe scurt a interpelărilor şi întrebărilor.

Următorul, domnul deputat Cristian Nica, o interpelare.

Doamna deputat Tamara Ciofu, două interpelări depuse.

Doamna Violeta Tudorie, 4 interpelări depuse.

Domnul deputat Constantin-Cosmin Enea, o interpelare.

Constantin Adăscăliţei, două interpelări depuse.

Marian Neacşu, două interpelări.

Domnul deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban. Vă rog. Iacoban, o interpelare depusă. Sorin, te rog, două minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am astăzi, pentru stenogramă, o interpelare şi 5 întrebări.

Interpelarea adresată ministrului afacerilor externe, domnul ministru Bogdan Lucian Aurescu, referitor la poziţia României faţă de conflictul din Siria.

Domnule ministru, pentru început, doresc să salut seriozitatea cu care aţi tratat solicitările mele anterioare, cristalizate în întrebări şi interpelări şi vă mulţumesc foarte mult pentru acest lucru. Dar, recentele evenimente din Siria necesită răspunsuri şi în România. Cu peste 250 de mii de victime în cei peste 5 ani de război civil, cu mai mult de jumătate din populaţia ţării dislocată, situaţia politică şi militară din Siria ridică probleme care interesează orice stat membru al Uniunii Europene.

Rusia a intervenit militar în Siria realizând misiuni aeriene în provinciile din centrul şi în nord-estul Siriei, cu peste 50 de avioane de vânătoare şi elicoptere, inclusiv avioane de război.

Coaliţia internaţională condusă de SUA, din care fac parte Arabia Saudită, Iordania, Australia, Canada, Turcia şi Franţa, au realizat, din 2014 până în prezent, peste 2500 de atacuri aeriene în Siria, însă, cu toate acestea, nu au reuşit să oprească înaintarea jihadiştilor.

Regimul lui Bashar All-Assad se bazează pe forţe guvernamentale, forţe care au deja pierderi în jur de 80 de mii de combatanţi. Despre Statul Islamic se cunoaşte doar faptul că deţine controlul a mai bine de o treime din suprafaţa teritorială a Siriei şi provincii importante în rezerve de petrol, că deţine controlul oraşului antic Palmyra şi al oraşului Qaryatan, deschizător de drumuri faţă de capitală. Situaţia de la faţa locului este marcată de controverse multiple. Tot printre combatanţi se află şi rebelii moderaţi, constituiţi în Armata siriană liberă care se opune regimului lui Bashar.

Sub aspect diplomatic, există mai multe controverse şi repere în poziţiile luate. Dacă SUA a declarat că intervenţia Rusiei în Siria nu poate decât să prelungească un conflict militar, cancelarul german Angela Merkel susţine că acest lucru este valabil în special pentru Siria, unde ştim cu toţii, de ani de zile, că nu poate exista decât o soluţie cu Rusia, şi nu fără Rusia.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele întrebări: care este poziţia României faţă de conflictul din Siria? În răspunsul la această întrebare vă rugăm să vă referiţi, printre altele, la poziţia României faţă de intervenţia Rusiei, poziţia României faţă de regimul Bashar All-Assad, faţă de declaraţiile contradictorii ale SUA sau Germaniei cu privire la capacitarea Rusiei de a încheia conflictul militar.

2. Va participa România cu combatanţi sau forţe de instrucţie în războiul din Siria?

3. Războiul din Siria reprezintă o problemă pentru securitatea României?

4. Care sunt relaţiile diplomatice ale României cu Rusia, în condiţiile intervenţiei militare efective a Rusiei în conflictul din Siria?

Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Niculescu, două interpelări depuse.

Ioan Oltean, o interpelare depusă.

Roberta Alma Anastase, o interpelare.

Ion Marocico, o interpelare.

Mircea Lubanovici, o interpelare.

Virgil Guran, o interpelare depusă.

Domnul deputat Nechita-Stelian Dolha, o interpelare. Aveţi două minute, domnule deputat, pentru a prezenta pe scurt.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea adresată domnului premier Victor-Viorel Ponta.

Domnule premier, aţi declarat, în vizita dumneavoastră în Iordania, că România nu va fi primită în spaţiul Shengen în curând şi că cererea ţării noastre nu va fi discutată nici la următoarea întrunire a JAI, respectiv a Consiliului Europei şi v-aţi permis să arătaţi cu degetul către Olanda, ca princialul vinovat al acestui nou eşec.

Domnule prim-ministru, în condiţiile în care dumneavoastră, ca şef al Executivului României, aveţi nefericita calitate de inculpat într-un proces în care DNA vă acuză de fapte de corupţie, nu vă asumaţi nici cea mai mică responsabilitate în eşuarea noii tentative de a adera la spaţiul Schengen? Mai ales acum, când condiţiile geo-politice ar fi fost favorabile aderării ţării noastre? Nu aveţi nicio reţinere să indicaţi Olanda şi alte ţări ale Uniunii Europene drept vinovate, atunci când aliatul dumneavoastră, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cere comisie parlamentară pentru evaluarea democraţiei din România? Iar în plenul reunit al Parlamentului, la ultima moţiune de cenzură, atacă într-o manieră incalificabilă justiţia din România şi procurorii DNA?

Domnule prim-ministru, cu un asemenea balast şi cu asemenea atacuri la adresa procurorilor DNA şi a justiţiei, în general, chiar nu vă asumaţi nicio răspundere în acest eşec dureros al Guvernului pe care-l conduceţi?

Aştept răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Marioara Nistor, o interpelare depusă. Doamnă deputat, aveţi cuvântul, două minute.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnul ministru Bogdan Aurescu.

Făcând parte din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, obiectul interpelării este problema cursurilor de limba română predate în şcolile din comunităţile de români din diaspora.

Domnule ministru, supun atenţiei dumneavoastră o problemă cu care se confruntă comunităţile de români aflaţi în străinătate.

Guvernul României a finanţat un proiect care prevede introducerea unor cursuri de limba română în şcolile din localitatea Ladispoli din Provincia Roma. Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie română a fost introdus obligatoriu o oră pe săptămână în şcolile gimnaziale Corado Melone şi Ladispoli, în contextul în care în localitate trăiesc mulţi imigranţi români.

Scopul proiectului este acela de a facilita integrarea şi comunicarea între comunităţile română şi italiană.

Un astfel de demers din partea Executivului din România este lăudabil, prin care autorităţile de la Bucureşti demonstrează că sunt la curent cu problemele cetăţenilor români plecaţi în străinătate.

Totodată, din punctul meu de vedere, această iniţiativă este una bine-venită pentru comunitatea de români din Italia, deoarece ea reprezintă o componentă identitară a acestora. Totuşi, nu am putut să nu observ faptul că partidele extremiste au utilizat acest demers al Guvernului din România în interes politic, catalogând acţiunea ca fiind o nebunie, stârnind polemici în capitala Italiei faţă de români. Părinţii au găsit sprijinul unui deputat italian, Massimiliano Fedriga, membru al formaţiunii xenofobe Liga Nordului, care a criticat iniţiativa, afirmând că imigranţii ar trebui să înveţe limba şi cultura italiană, şi nu limba română.

Domnule ministru, comunitatea de români plecaţi peste hotare este una numeroasă. UNPR a lansat spre dezbatere în spaţiul public 5 teme majore din Planul politic naţional "Siguranţă şi prosperitate pentru România".

Acest document lansat şi asumat de UNPR abordează subiecte extrem de importante pentru societate. Unul dintre acestea este reprezentat de ideea de renaştere naţională care priveşte restabilirea echilibrului demografic, având, totodată, şi o componentă identitară atât pe relaţia cu românii din ţară, cât şi pe relaţia cu românii din diaspora.

Tot pe direcţia renaşterii naţionale, în special pe relaţia cu diaspora, trebuie să ne uităm mai bine la nevoile reale pe care le au familiile de români din afara graniţelor. Se cheltuiesc prea mulţi bani pe festivaluri folclorice şi expoziţii de artă, în loc ca unele din aceste fonduri să fie cheltuite pentru şcoli, sau măcar pentru cursuri de istoria românilor şi de limba română.

Personal, susţin demersul Guvernului României de a organiza cursuri pentru copiii românilor din comunităţile unde numărul lor este unul semnificativ, fiind o modalitate prin care putem întreţine cultura şi limba română.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă.

Doamna Marioara Nistor:

Domnule ministru, asigurându-vă de întreaga consideraţie, solicit să-mi comunicaţi atât strategia, precum şi măsurile pe care urmăriţi să le puneţi în aplicare pentru soluţionarea cazului din Italia, dar şi care este poziţia Ministerului de Externe faţă de declaraţiile celor din Liga Nordului.

De asemenea, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicaţi dacă aveţi în vedere continuarea proiectelor finanţate de Guvern, referitoare la predarea limbii române pentru copiii românilor plecaţi în străinătate.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc, Marioara Nistor, deputat UNPR, Colegiul nr. 9 Brăila.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog, pentru două minute, ultimul vorbitor din această seară, domnul deputat Costel Alexe. Aveţi două minute, vă rog.

Domnul Costel Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Iulian Ghiocel Matache, ministrul transporturilor. Deputat Costel Alexe.

Obiectul interpelării este: Masterplanul general de transport al României pentru perioada 2015-2020.

Stimate domnule ministru,

La data de 23 iulie 2015, Comisia Europeană a acceptat varianta finală a Masterplanului General de Transport al României pentru perioada 2015-2020, transmis de Guvernul României.

Anterior, pe 10 iulie 2015, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional Infrastructură Mare, POIM, documentul care stabileşte cadrul pentru utilizarea fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020 în sectoarele de transport, mediu şi energie.

Aşa cum ştiţi, aceste fonduri sunt esenţiale pentru finanţarea construcţiei de autostrăzi.

De asemenea, în acest context, ştim şi că, atunci când a aprobat Masterplanul general de transport, Comisia Europeană a luat în discuţie două scenarii pentru construcţia de autostrăzi - unul optimist, în care există fonduri şi condiţii pentru dezvoltarea unei reţele semnificative de autostrăzi în toate regiunile României şi altul pesimist, în care construcţia de noi autostrăzi este mult mai modestă.

Cu alte cuvinte, există riscul ca România şi Iaşiul să nu beneficieze de partea frumoasă a acestui Masterplan.

În aceste condiţii, ca deputat de Iaşi, ţinând seama de ceea ce reprezintă acest municipiu pentru România, vă adresez următoarele întrebări: 1. în ce an estimaţi că vom avea o conexiune completă pe autostradă între Iaşi şi Transilvania? 2. în ce an estimaţi că vom avea o conexiune completă pe autostradă între Iaşi şi Muntenia? 3. ce alte variante aveţi pentru o conexiune între Iaşi şi aceste regiuni, la nivel de conexiune autostradă cu drum expres, în cazul în care nu va fi posibil doar la nivel de autostradă, pentru următorii 8 ani?

Solicit răspunsul verbal şi în scris.

Cu stimă, deputat Costel Alexe, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Şi cu acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă

Vă mulţumesc.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,45.